Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei de astăzi, 29 iunie, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă rog să nu depăşiţi durata de 3 minute alocate fiecărei intervenţii.

Iar ordinea la cuvânt va fi următoarea - 3 deputaţi din partea PSD; 3 din partea PNL; 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR; un deputat - UDMR; un deputat de la minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, vă rog, aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Prostia şi mândria politică a unui prefect al PNL".

Palatul Administrativ este un monument de arhitectură şi una dintre cele mai prestigioase clădiri din municipiul Călăraşi. Acest palat este lăsat în paragină, din mândrie şi prostie politică, de prefectul PNL, care blochează toate demersurile pentru conservarea patrimoniului cultural.

Construit în anul 1898 de arhitectul italian Giuseppe Ciconi, în stil neoclasic, şi destinat Instituţiei Prefectului, Palatul Administrativ "Barbu Ştirbei" este o clădire emblematică a municipiului şi judeţului Călăraşi. Clădirea este compusă din subsol parţial, parter şi etaj, pod înălţat, planşee, şarpantă din lemn şi învelitoare din tablă galvanizată. În pofida deteriorărilor suferite de-a lungul vremii, a impresionat prin măreţia şi arhitectura sa.

Palatul Administrativ este un edificiu istoric de mare anvergură ce găzduieşte în prezent Prefectura Călăraşi, şi care, din lipsa fondurilor, se transformă pe zi ce trece într-o adevărată ruină.

Reconstrucţia clădirii a început în anul 2006, când Palatul a fost propus pentru consolidare şi restaurare, fiind inclus în "Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor", proiect finanţat de Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Ministerul Dezvoltării Regionale. Cu toate că s-au executat atunci o serie de lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă, de restaurare, de arhitectură şi de reabilitare a reţelei de utilităţi, nu au fost alocaţi suficienţi bani pentru finalizarea proiectului.

În prezent, astăzi, Consiliul Judeţean Călăraşi a solicitat Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A. promovarea Proiectului "Centru Socio-Cultural Călăraşi (fost Palat Administrativ)" în cadrul Programului naţional de construcţii de interes public sau social, Subprogramul "Aşezăminte culturale", în vederea îmbunătăţirii utilizării durabile a patrimoniului cultural construit şi recuperării unor spaţii care în prezent sunt abandonate.

Dar demersurile Consiliului Judeţean Călăraşi, de a stopa degradarea tot mai avansată a clădirii, sunt blocate de opoziţia prefectului PNL, care se face că nu înţelege dispoziţiile legale.

În continuarea declaraţiei am înşiruit cadrul de drept care conferă consiliului judeţean acest lucru, de a dezvolta lucrări de consolidare, şi le-am depus în declaraţia scrisă.

O să vă spun că, în condiţiile în care dispoziţiile legale sunt clare şi imperative, prefectul PNL refuză să respecte legea, din mândrie şi prostie politică. Şi fix când s-au găsit fonduri pentru restaurarea acestei clădiri istorice, prefectul PNL e interesat să facă demersuri legislative pentru revocarea dreptului de administrare a Consiliului Judeţean Călăraşi asupra acestui imobil.

În concluzie, Consiliul Judeţean Călăraşi rămâne neputincios în faţa piedicilor puse de prefect. Şi, cum soluţii nu s-au găsit deocamdată, Palatul Administrativ, monument istoric de importanţă naţională - ca o paranteză, cred că mai sunt 4 sau 5 clădiri istorice de acest tip în ţară -, riscă să devină un mare edificiu degradat de trufia unui politician pentru care patrimoniul cultural al ţării nu reprezintă nimic.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai este cineva din partea Grupului parlamentar al PSD?

(Doamna deputat Viorica Sandu solicită să ia cuvântul.)

Nu sunteţi pe listă, doamnă.

Doamna Viorica Sandu (din sală):

Au greşit! Sunt. Poate nu v-au dat lista.

Acum vin de acolo.

Domnul Alexandru Rafila:

Da?

Doamna Viorica Sandu (din sală):

Vă rog să sunaţi, să vedeţi.

Domnul Alexandru Rafila:

OK.

Doamna Viorica Sandu (din sală):

Sunt pe locul 3.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de azi poartă numele "Groparul programelor naţionale create de PSD".

Declaraţie politică.

Primăriile au fost anunţate pe 22 iunie că Ministerul Dezvoltării a epuizat bugetul de 4 miliarde de lei dedicat Programului Naţional de Dezvoltare Locală - PNDL.

În scrisoarea transmisă primarilor, ministrul Attila îi anunţă că ministerul "a epuizat creditele bugetare alocate PNDL pentru anul în curs" şi li se dau 3 soluţii, din care două sunt imposibil de realizat:

• să plătească lucrările din fonduri proprii; dar nu au bani prinşi în buget pentru astfel de lucrări;

• să apeleze la "alte surse legal constituite"; dar nu au nici timp şi nici posibilitate;

• sau să sisteze lucrările.

Contabilizăm investiţii care au fost sistate din cauza incompetenţei Guvernului Cîţu.

Nu ai cum să faci un buget în luna martie şi să epuizezi banii în iunie!

Buget epuizat în doar 3 luni?! Şi asta, în situaţia în care la întocmirea lui s-au aprobat sume doar pentru proiectele celor de la putere.

Consensul a fost general atunci - ca amendamentele Partidului Social Democrat să nu treacă. Din peste 2.000 de amendamente ale Partidului Social Democrat, 95 de amendamente vizau judeţul Galaţi. Nimic de la PSD nu a trecut, iar acum Guvernul îşi demonstrează incompetenţa prin acest buget.

Şi avem şi noi, acum, pentru acest Guvern, 3 concluzii:

• Habar nu au avut să facă bugetul;

• Au măsluit bugetul cu bună-ştiinţă. Pentru PNDL, prinzându-se doar 3,8 miliarde de lei, faţă de 6,6 miliarde de lei, în 2020, deci o reducere cu 42%;

• Acest Guvern trebuie să îşi dea demisia.

În acest moment, în toată ţara, primăriile care aveau lucrări contractate prin PNDL, la şcoli, grădiniţe, drumuri, dispensare, reţele de utilităţi, sunt în situaţia de a bloca lucrările, pentru că actualul Guvern a lăsat fără bani toate primăriile. În lanţ, afectate sunt, totodată, şi firmele de construcţii prinse în aceste lucrări, unele chiar până la pragul falimentului.

Premierul anunţă că plăţile restante vor fi achitate imediat după rectificarea bugetară obişnuită, la mijlocul anului. Cea mai optimistă prognoză însă arată că cel mai devreme din august acest program ar putea fi deblocat.

Şi aceeaşi promisiune li s-a făcut şi fermierilor, anul trecut, pentru achitarea despăgubirilor pentru secetă. Promisiune mincinoasă, neîndeplinită!

Premierul îi asigură pe toţi aleşii locali că toate facturile conforme vor fi achitate.

Cu siguranţă vom asista din nou la plăţi doar pentru aleşii locali din partidele de la guvernare, aşa cum a mai făcut Guvernul până acum cu toate alocările de fonduri.

PNDL a fost un program naţional conceput şi implementat de Partidul Social Democrat, cu scopul de a asigura dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor României, prin investiţii guvernamentale în infrastructură. Înainte de venirea controversată la guvernare, PNL-iştii şi USR-iştii atacau Partidul Social Democrat pentru acest program de dezvoltare a satului românesc, în special, şi anunţau că îl vor desfiinţa.

Întrebările care se nasc acum sunt - au făcut-o intenţionat, să nu dezvolte comunităţile locale? Să nu dezvolte România?

Epuizarea fondurilor pare să fie desfiinţarea mascată a PNDL.

Desfiinţează orice program, oricât de bine ar merge, oricât de benefic ar fi pentru societate, doar pentru că poartă marca Partidului Social Democrat.

Pare că PNDL e următorul pe lista programelor naţionale închise de actuala guvernare, deşi pentru niciunul nu a venit cu ceva la schimb.

Coaliţia de la Guvernare devine ucigaşul şi groparul programelor naţionale de dezvoltare eficiente, create de Partidul Social Democrat. Pentru că are competenţe în a distruge, nu în a crea.

De ce luaţi măsuri împotriva românilor?

Există un singur răspuns - pentru că nu vă pasă!

Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Tot de la Grupul Partidului Social Democrat, domnul deputat Damian Romulus-Marius.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi - "PSD votează azi Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Zero!".

Stimaţi colegi,

În doar jumătate de an de guvernare, actualul Guvern a reuşit să atingă "performanţe" inimaginabile în distrugerea acestei ţări! Şi nu este vorba doar de o ramură, întrucât România este la pământ din toate punctele de vedere!

Ceea ce este cel mai grav în momentul de faţă este faptul că actuala Guvernare nu îşi asumă nimic, şi chiar consideră că este bine ce face, ceea ce înseamnă că vor continua pe aceeaşi linie, de a distruge întru totul această ţară, din cauza incompetenţei de care dau dovadă!

De curând, prim-ministrul a declarat că este cel mai performant guvern. Cu tristeţe şi dezamăgire aş dori să îl întreb, ce înţelege prin această afirmaţie gravă, care vine ca o jignire la adresa românilor?!

Să înţeleg că pentru prim-ministrul Florin Cîţu performanţa înseamnă:

• Îndatorarea ţării cu împrumuturi masive şi dobânzi astronomice;

• Ruinarea educaţiei;

• Creşterea şomajului - lăsarea fără locuri de muncă a sute de mii de români;

• Scumpirea traiului de zi cu zi. Ţin să vă reamintesc că românii nu beneficiază de traiul de afară pentru a putea face faţă acestor scumpiri!;

• Blocarea pensiilor. Scăderea salariilor. Concedieri în domeniul public;

• Distrugerea economiei. HoReCA şi antreprenorii români nu au primit niciun fel de ajutor. Radierile de societăţi au fost în primele 4 luni ale acestui an cu 44% peste cele din aceeaşi perioadă din 2020.

• Dezastru în sănătate - incendii în spitalele din România, fără nicio măsură luată de acest Guvern; eşecul campaniei de vaccinare; românii nu au avut acces la spitale şi la tratamente medicale;

• Colapsul agriculturii - niciun ajutor pentru agricultori. Suntem ţara care suportă consecinţele scumpirilor globale, trăim din importuri, în timp ce producătorii români îşi plâng de milă şi ajung să îşi vândă produsele la colţ de stradă pentru a putea supravieţui de pe o zi pe alta! Majoritatea producătorilor români sfârşesc prin a arunca toată producţia - aţi văzut şi aseară, cantităţi uriaşe, tone de castraveţi - toată producţia, deoarece nu o pot valorifica nici măcar în ţara lor! Au anulat sau subfinanţat toate programele PSD de ajutor pentru fermieri.

Dacă acestea sunt performanţele cu care se laudă Guvernul Cîţu şi cu care vă mândriţi în doar 6 luni de guvernare, îmi este sincer frică de ce ar putea urma!

Într-adevăr aţi avut cea mai mare performanţă - aceea de a distruge!

Domnule prim-ministru, auziţi strigătele de disperare ale românilor şi plecaţi de la guvernare! Lăsaţi o urmă de speranţă românilor şi plecaţi acasă!

Domnilor colegi parlamentari, vă rog să votaţi astăzi, în plenul Parlamentului, Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD împotriva Guvernului Cîţu, "România eşuată. Recordul fantastic al Guvernului Cîţu", spre binele României şi al românilor!

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Vasile-Aurel Căuş.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi are un titlu mai lung, dar este pe măsura importanţei subiectului - "Profesorul nu trebuie să fie un simplu transportator de informaţie, ci un formator de opinie, un dezvoltator de sisteme de gândire, de analiză, de sinteză, de interpretare şi de utilizare a informaţiei".

Stimaţi colegi,

Aşa cum ştim cu toţii, sistemul de educaţie din România este în continuă schimbare, însă viteza de transformare şi, în mare măsură, direcţia nu sunt în concordanţă cu aşteptările societăţii, ale pieţei muncii, nici măcar cu cele ale celor ce activăm în sistemul educaţional şi suntem artizanii schimbării.

Dacă vrem o Românie mai bună, educată, prosperă şi modernă, e necesar să schimbăm ceva în sistemul de educaţie şi de formare a copiilor şi tinerilor, adulţii de mâine, printr-o altă abordare, bazată nu doar pe memorare, aşa cum se întâmplă în prezent, ci şi pe cunoaştere, descoperire, interpretare şi analiză a informaţiei, care poate fi găsită foarte uşor, fără să fie neapărat livrată de către cadrul didactic. În acest sens, e necesar să reconsiderăm rolul profesorului în sistemul educaţional, să mutăm accentul de pe rolul unui simplu transportator de informaţie, pe cel de formator de intelectuali profesionişti, adică de adulţi integraţi în realitate, capabili să construiască societatea pe care ne-o dorim cu toţii.

Şcoala românească trebuie să beneficieze de avantajele vremurilor pe care le trăim, şi anume de digitalizare, tehnologie, inovaţie, infrastructură IT, ce oferă modalităţi infinite de a găsi informaţia, astfel încât profesorul să ajute elevul sau studentul să sintetizeze această informaţie, să o analizeze, să o interpreteze şi să o folosească prin luarea celei mai bune decizii, nu să memoreze informaţii şi date care se alterează în timp şi care, oricum, astăzi, se pot găsi foarte uşor în nenumărate moduri şi medii.

Acum, mai mult ca oricând, în contextul pandemic, toţi cei ce ne regăsim în sistemul de educaţie am avut oportunitatea de a demara schimbarea paradigmei învăţării, motiv pentru care am descoperit noile "vechi" metode de predare şi abordare a sistemului de interacţiune profesor - student sau profesor - elev. Am conştientizat astfel că profesorul este obligat a completa simpla transmitere a informaţiei pe care elevul sau studentul o poate găsi singur, cu dezvoltarea competenţelor de analiză şi interpretare şi, mai ales, utilizare a acestor informaţii. Un student, astăzi, trebuie pregătit pentru jobul lui de mâine, pentru a performa într-o economie concurenţială. Acest fapt presupune ca educaţia formală să ofere şi o latură pragmatică, ce îl va ajuta pe absolvent să fie competitiv, să se integreze rapid în profesie şi într-o societate meritocratică pe care ne-o dorim cu toţii. Aici intervine rolul profesorului în exercitarea actului de învăţare, rol prin care trebuie să contribuie la modelarea gândirii, a mijloacelor de analiză, la transmiterea celor mai bune tehnici de luare a deciziilor, la stimularea creativităţii şi a inovaţiei, cu alte cuvinte o experienţă educaţională diferită de cea a generaţiilor anterioare.

Stimaţi colegi, declaraţia mea politică de astăzi are ca scop semnalarea necesităţii unui nou început în actul educativ formal, care să aibă ca scop stimularea gândirii, a creativităţii, şi nu a memorării, de schimbare a paradigmei învăţării, care să pregătească elevul şi, mai apoi, studentul să devină profesionistul sau antreprenorul de mâine.

Vă mulţumesc.

Vasile-Aurel Căuş, deputat ales în Circumscripţia nr. 5 Bihor.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Burduja nu pare să fie în sală.

Doamna Diana-Anda Buzoianu, o dată? Nu. Nu este doamna...

Dumneavoastră sunteţi domnul Lőrincz? Da?

Domnul Alin-Gabriel Apostol (din sală):

Nu, următorul.

Domnul Alexandru Rafila:

Nici... deci, nu sunteţi nici doamna Buzoianu, nici domnul Lőrincz. OK.

Cum vă numiţi?

Domnul Alin-Gabriel Apostol (din sală):

Apostol.

Domnul Alexandru Rafila:

Cum?

Domnul Alin-Gabriel Apostol (din sală):

Apostol.

Domnul Alexandru Rafila:

Apostol. Numărul 5 era aici, Alin...

Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre reforma administrativ-teritorială. Această reformă nu mai poate fi amânată.

An de an, aproape 90% din unităţile administrativ-teritoriale din România nu-şi acoperă singure cheltuielile administrative. An de an, aproape 90% din localităţi ajung în faliment. Trebuie să vină Guvernul şi să aducă bani din Fondul de rezervă ca să plătească facturile şi salariile restante. Este anormal!

Să vă dau cifrele de anul trecut. Peste 2.800 de localităţi din 3.200 de UAT-uri din România au avut nevoie de bani din Fondul de rezervă. Adică 90% din localităţile din România. Guvernul a plătit 1,3 miliarde de lei pentru a acoperi bugetul unităţilor administrativ-teritoriale.

Stimaţi colegi, dragi cetăţeni, ne vom duce direct în zid, şi nu vom trece prin el, precum Harry Potter şi prietenii săi, dacă nu vom întreprinde ceva încă de astăzi.

Avem peste 500.000 de angajaţi în administraţia locală, fie funcţionari publici, fie personal contractual. Peste un angajat la 40 de cetăţeni. În unele judeţe, 1 la 25 de cetăţeni. Avem puţine cadre didactice, puţin personal medical şi foarte puţini educatori-puericultori. În schimb, avem un aparat administrativ împănat cu oameni veniţi din PCR - Pile, Cunoştinţe şi Relaţii.

Deci, ce facem, stimaţi colegi?! Păstrăm acest statu-quo instituţional?! Păstrăm baroniada împănată la maximum în ultimii 30 de ani?! Păstrăm o administraţie locală incapabilă să atragă fonduri europene?!

Multe state europene au trecut prin una sau mai multe reforme administrativ-teritoriale în ultimii 30 de ani. Noi avem o lege a organizării administrativ-teritoriale a României din anul 1968. Da, da, aţi auzit bine, din anul 1968!

Cred că a venit timpul să modernizăm România şi la acest nivel. Nu credeţi?

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat de Bucureşti, USR PLUS de Bucureşti.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Apostol.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Distinse domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi, din ciclul "Poporul român trebuie să ştie", voi vorbi despre deprecierea legăturilor cu trecutul.

Ilustrul istoric Nicolae Iorga afirma că "un popor care nu-şi cunoaşte istoria este ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii".

Legăturile poporului român cu trecutul său sunt permanent degradate prin modificarea curriculei naţionale, dar şi prin nepăsarea autorităţilor faţă de unele monumente istorice.

Dacă în zona centrală a ţării există o preocupare constantă pentru restaurarea unor monumente istorice - şi, după cum bine ştiţi, acestea sunt numai castele -, nu aceeaşi atitudine se constată în alte regiuni. În partea de sud a ţării, în Muntenia, istoria zbuciumată nu a favorizat edificarea multor construcţii care să dureze în timp. Unele dintre aceste, repere ale istoriei noastre multimilenare, sunt pradă timpului şi vremii, existând riscul dispariţiei lor.

Un exemplu în acest sens este Mănăstirea Plăviceni, cunoscută şi ca Mănăstirea Aluniş. Unul dintre puţinele repere cultural-istorice ale judeţului Teleorman. Mănăstirea, edificată între anii 1646 şi 1649, este puţin cunoscută publicului, deşi prin hram şi ctitori are legătură directă cu marele Voievod Mihai Viteazul.

Comunitatea monastică, cunoscătoare de trecut şi iubitoare de naţie, nu dispune de resurse necesare, cel puţin, pentru prezervarea monumentului, ce să mai spunem despre renovarea acestuia.

Supuse aceloraşi vicisitudini de timp şi climă sunt şi cele 26 de cule - construcţii istorice specifice zonei Olteniei. Aflate, în marea lor majoritate, în proprietatea statului, din diferite cauze sunt neglijate şi expuse curgerii timpului şi intemperiilor, degradarea lor fiind accentuată şi reclamând lucrări urgente de restaurare.

Folosesc această cale pentru a mulţumi conducerii Băncii Naţionale a României pentru implicare.

Întrebarea însă este - care sunt preocupările Ministerului Culturii de a întreprinde măsuri de reabilitare a acestor monumente, prin prevederile indicatorului bugetar, "Îmbunătăţirea managementului patrimoniului cultural; Apel 1 - Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice", cu fonduri în valoare totală de 19.501.176 de euro?

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul minorităţilor naţionale nu avem încă pe nimeni.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu?

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

Pe 26 iunie a fost marcată Ziua Internaţională Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri, care îşi propune să sporească gradul de conştientizare privind problema majoră pe care o reprezintă drogurile pentru societate, cu scopul de a combate traficul şi vânzările de droguri, precum şi de a oferi tratament gratuit celor care sunt dependenţi de aceste substanţe extrem de dăunătoare sănătăţii.

În urma solicitărilor pe care le-am făcut către Agenţia Naţională Antidrog şi către Ministerul Afacerilor Interne, am primit mai multe statistici care ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi şi să ne oblige să acţionăm cât mai repede pentru a reduce la minimum, dacă nu putem opri cu totul, consumul şi traficul de droguri şi etnobotanice, în special în rândul tinerilor.

Astfel, trebuie să ştiţi că 14% dintre elevi şi studenţi au declarat, în 2019, că au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă, 10% au consumat droguri cel puţin o dată în ultimul an, iar 7% dintre elevi şi studenţi au susţinut că au consumat droguri cel puţin o dată în ultima lună.

În ceea ce priveşte noile substanţe psihoactive, acestea sunt pe primul loc în consumul de droguri, atât în judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, cât şi la nivelul întregii ţări.

Având în vedere consumul în creştere de etnobotanice în rândul copiilor şi adolescenţilor, consider că este utilă modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, astfel încât consumul şi deţinerea pentru consum să fie, de asemenea, incriminate şi pedepsite cu închisoarea, la fel cum se întâmplă în cazul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Cu toate că de 10 ani este în vigoare această lege, Legea nr. 194/2011, consider că, dacă nu se intervine din punct de vedere legislativ, cu acţiuni de conştientizare, prevenţie, sancţionare şi pedepsire cu închisoarea, inclusiv a consumului propriu de etnobotanice, atunci va prolifera în continuare traficul şi consumul substanţelor denumite generic etnobotanice.

Aşadar, stimaţi colegi, vă rog să mă sprijiniţi pentru elaborarea unei iniţiative legislative prin care să actualizăm lista cu toate substanţele psihoactive care au apărut în ultimii ani, pentru a le interzice de la comercializare şi consum, să incriminăm deţinerea şi consumul de etnobotanice şi să creştem pedepsele pentru vânzarea sau distribuţia acestora în rândul minorilor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul parlamentar al PSD.

Şi urmează domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Onoare Tricolorului!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pe data de 26 iunie am sărbătorit Ziua Drapelului Naţional, unul dintre simbolurile naţionale prevăzute de Constituţie.

Ştim cu toţii că tricolorul i-a însufleţit întotdeauna pe români, atât în momentele grele de luptă, dar şi de bucurie, atunci când reprezentanţii noştri participă la competiţii internaţionale sau la delegaţii diplomatice.

Cu toţii avem obligaţia să cinstim Drapelul României, pentru că de fapt cinstim toţi înaintaşii noştri, de la Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Tudor Vladimirescu, până la eroii din cele două războaie mondiale, cărora le datorăm libertatea şi viaţa noastră.

De aceea, vă spun că mă întristez să constat cum, în ultima perioadă, discursul politic invocă ideea de "interes naţional" mai mult dintr-o perspectivă politică a celor aflaţi la putere pentru o anumită perioadă. Iar acest lucru a fost vizibil chiar acum două săptămâni, când Coaliţia majoritară a introdus pe ordinea de zi a şedinţei plenului Camerei Deputaţilor, cu propunere de respingere, un proiect legislativ prin care se urmăreşte incriminarea faptelor de profanare a drapelului naţional. Mă bucur că noi, cu toţii, am reuşit să retrimitem la comisii acest proiect şi sper ca în toamnă, când va veni din nou pe ordinea de zi, să aibă raport de adoptare.

Trebuie să înţelegem că, dacă nu construim un cadru legal prin care să ne protejăm valorile naţionale, identitatea noastră va avea de suferit. Importanţa tricolorului este incomensurabilă, iar o pedeapsă de natură penală aplicată unor fapte care aduc ofensă drapelului nostru nu poate fi sub nicio formă prea severă.

Trebuie să reînviem patriotismul autentic! Dacă noi nu dăm acest semnal, de aici, din Parlament, riscăm să devenim un stat care mai degrabă absoarbe valorile străinilor şi le ignoră pe cele pe care ni le-au lăsat străbunii noştri moştenire.

Noi, la Botoşani, în fiecare an, pe 26 iunie, suntem alături de botoşăneni pentru a ne sărbători împreună drapelul. Anul acesta, împreună cu colegii mei din organizaţia PSD Botoşani, am oferit buchete de flori tricolore şi am prezentat un drapel de mari dimensiuni la bustul lui Mihai Eminescu, poet-patriot, de altfel, însoţit de un banner cu semnificaţia celor trei culori care ne definesc ca stat în lume. Totodată, fiecărui botoşănean cu care am stat de vorbă i-am transmis următorul mesaj, pe care sper că-l vor auzi şi guvernanţii actuali: "Aducând cinste tricolorului nostru, ne onorăm eroii care au luptat cu steagul în mână, dând dovadă de patriotism fără cusur. Ne onorăm istoria, ţinând cont de câte momente importante au fost scrise sub steagul românesc. Nu în ultimul rând, ne respectăm pe noi înşine, ca români. Oriunde am fi, sub acest steag, toţi românii sunt uniţi!".

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc doamnei deputat.

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Diana-Anda Buzoianu se pregăteşte.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ion C. Brătianu, ctitorul liberal al României moderne".

Şi nu întâmplător astăzi, pentru că e o mare sărbătoare, Sfinţii Petru şi Pavel, iar puţină lume ştie că Ion C. Brătianu nu ştia exact data naşterii. Ştia că a fost născut în iunie, dar povesteşte fata lui, Sabina Brătianu, ulterior Cantacuzino, că se serba în preajma marii sărbători de Sfinţii Petru şi Pavel. Aşa că, nu întâmplător, astăzi îl evoc de la această tribună pe cel care acum 200 de ani se năştea, marele Ion C. Brătianu, probabil cel mai mare om de stat român.

Tot Sabina Cantacuzino îl descrie astfel: "Un model de cinste înaltă, de bunătate, de abnegaţie, de energie şi de intuiţie genială pentru îndrumările ce iniţiativa lui veşnic activă dădea în toate direcţiile".

Reperele sunt cunoscute: 1848 - printre cei mai tineri lideri ai Revoluţiei de atunci, 1859 - Unirea Principatelor, aducerea lui Carol I, bineînţeles Independenţa.

Apropo de perseverenţă, lucruri mai puţin cunoscute.

Când a plecat student, la Paris, mânca cu 75 de centime pe zi şi era instalat într-o mansardă, unde, pentru a avea loc, în timpul zilei, să se mişte, trebuia să-şi agaţe patul de perete cu ajutorul unor chingi. Iată deci cum petrecea studiile marele Ion C. Brătianu.

A supravieţuit la trei atentate, la limită, în diverse situaţii extrem de critice, chiar luptându-se cu cei care l-au atacat, dar niciodată nu a deznădăjduit. Chiar după ce Revoluţia de la 1848 a fost înfrântă, vremelnic până la urmă, spunea aşa: "Printre baionete se strecoară libertatea unui popor redeşteptat".

A fost, bineînţeles, şi un mare patriot. Spunea Ion C. Brătianu: "De atingi cu mâna pământul din România, el se preface în aur. România este una dintre cele mai frumoase ţări ale Europei şi care are mai mult viitor".

A fost totodată şi un simbol de unitate, şi am mai dat acest citat de la tribuna Parlamentului. Îl mai dau, pentru că avem de învăţat din el: "Un partid poate lupta contra altora ca să dărâme o stare de lucruri, dar ca să zidească trebuie ca naţiunea întreagă, toate partidele, să dea concursul lor. Altminteri, ceea ce unii vor edifica, alţii vor surpa".

Închei cu un dublu apel. Să cinstim viaţa acestui mare om politic şi să avem grijă de patrimoniul Brătienilor, inclusiv de aşezămintele Brătianu din Bucureşti, şi să ne ridicăm la înălţimea exemplului lor, prin fapte. Aceasta este cea mai înaltă cinstire pe care o putem da marelui Ion C. Brătianu.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Burduja.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Diana-Anda Buzoianu.

Cine mai este de la USR? Domnul Lörincz? (Vociferări.) Prunean. OK.

Şi urmează, atunci, domnul deputat Alin-Costel Prunean.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

"România are păduri seculare care pot deveni plămânii Europei"

Din păcate, astăzi, în aceeaşi ţară, suntem departe de a ne preţui bogăţiile aşa cum se cuvine.

Din păcate, astăzi, în România, avem mii de arbori care nu sunt protejaţi împotriva exploatării. Arbori seculari care au prins schimbările de regim, care au prins Primul şi al Doilea Război Mondial.

În judeţul Braşov, comuna Homorod, specialiştii au identificat deja un stejar care este în vârstă de nu mai puţin de 900 de ani. Practic, când a început călătoria acestui stejar, eram în Evul Mediu.

Şi acum vă invit să ne punem următoarea întrebare: vrem ca aceşti arbori seculari să devină mobilă sau lemn de ars?

Trebuie să înţelegem că rolul lor este unul fundamental pentru ecosistemele din natură, că au un rol esenţial social, un rol esenţial turistic.

Acum câţiva ani, o mână de oameni pasionaţi a înţeles acest rol şi au lansat o platformă, arboriremarcabili.ro. În această platformă sute de români au înregistrat, în ultimii ani, mii de arbori seculari. Dintre aceşti mii de arbori seculari, zeci, sute se află în fiecare dintre judeţele pe care noi, aici, le reprezentăm în Parlament, dragi colegi.

Trebuie să acţionăm acum pentru protejarea prin lege a acestor comori.

Trebuie să acţionăm acum pentru a pune capăt distrugerii istoriei noastre, naturii din România.

Alături de lideri din sectorul silvic, de academicieni, de activişti şi de oameni minunaţi care susţin această cauză, alături de senatorul Aurel Oprinoiu şi de alţi colegi senatori şi deputaţi, vă propunem adoptarea unui proiect de lege prin care să fie creat un registru oficial al arborilor remarcabili, iar odată înregistraţi arborii în acest registru, să dăm, în sfârşit, autorităţilor publice instrumentele necesare, ca aceşti arbori să fie protejaţi şi să nu mai fie tăiaţi decât în cazuri absolut excepţionale.

Este de datoria noastră să ducem mai departe moştenirea pe care noi am primit-o de la generaţiile anterioare, astfel încât şi generaţiile viitoare să se bucure de ceea ce noi ne-am bucurat, la rândul nostru.

Vă invit, aşadar, dragi colegi, să ne folosim de platforma pe care noi o avem în Parlament, pentru o misiune bună, atât pentru noi, cât şi pentru generaţiile din viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Alin-Costel Prunean, din partea Grupului parlamentar al USR.

De la Grupul parlamentar AUR se pregăteşte domnul deputat Dorel Gheorghe Acatrinei.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mâine se încheie prima sesiunea parlamentară a acestui mandat, care, pentru mine, coincide cu prima sesiune parlamentară.

În tradiţia bunului-simţ ardelenesc am venit în Parlament cu sufletul deschis, dispus să pun la bătaie toată experienţa şi expertiza mea, în spiritul Constituţiei României, care spune că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării".

Însă ce am găsit aici m-a dezamăgit profund: hate, bullying, limbaj inadecvat - ca să folosesc un cuvânt elegant - şi o mulţime de alte manifestări triviale, care nu fac cinste acestei instituţii şi care, perpetuate de-a lungul anilor, au atras neîncrederea românilor în Parlamentul României, în parlamentari şi în întreaga clasă politică.

Am găsit aici parlamentari cu "state vechi de plată", cu trei, patru sau chiar cinci mandate, care prezintă de la această tribună doar proiecte cu iz politic, proiecte ce sunt susţinute sau combătute pentru simplul motiv că aparţin unui grup politic sau altuia.

Îi reprezentăm în Parlament pe toţi românii, indiferent de culoarea politică, însă, în loc să gândim şi să punem în prim-plan proiecte pentru România, votăm pentru sau contra proiectelor, în funcţie de "culoarea" politică a iniţiatorului.

Pe de altă parte, am pornit pe acest drum parlamentar ca membru al unei coaliţii de guvernare, de la care populaţia are mari aşteptări. În acest context, aştept încă de la această coaliţie o mai mare aplecare asupra asumărilor din Programul de guvernare.

De cealaltă parte, aştept din partea colegilor parlamentari din opoziţie să fie mai constructivi şi mai decenţi în comportamentul din plen. A fi în opoziţie nu înseamnă a spune nu la tot ce vine din partea puterii, ci a sesiza eventualele derapaje a celor aflaţi la putere şi a veni cu proiecte constructive pentru întreaga Românie.

Vreau însă, în continuare, să cred că speranţa moare ultima şi că mai sunt încă şanse să realizăm ce ne-am angajat în cadrul coaliţiei de guvernare. Cât despre opoziţie, aştept să mă surprindă cu bun-simţ şi politică făcută pentru români, şi nu pentru orgolii politice de moment.

A, şi să nu uităm că ieri colegii de la Senat au avut la vot un proiect de lege pentru alegerea primarilor în două tururi. PSD, PNL şi UDMR au votat împotrivă.

Dragi colegi din coaliţie, fiţi responsabili faţă de români şi haideţi să ne respectăm angajamentele şi promisiunile făcute!

Vă mulţumesc.

Deputat al USR de Sălaj, Alin Prunean.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Şi cred că mai este domnul Scripnic, sau mi s-a părut mie? Da.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Domnule preşedinte,

Tema declaraţiei politice de astăzi este "«Generaţia fără manuale» dă piept cu Evaluarea Naţională".

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule ministru al educaţiei Sorin Cîmpeanu,

Absolvenţii de clasa a VIII-a au susţinut în aceste zile examenul de Evaluare Naţională. Candidaţii de azi reprezintă prima generaţie de elevi care a început şcoala cu clasa pregătitoare. Tot ei sunt primii elevii care au învăţat din clasa a V-a programe noi, dar care nu au avut manuale la timp pe bănci în niciun an de gimnaziu, fiind numiţi şi "generaţia fără manuale". Chiar şi în clasa a VIII-a au fost probleme cu manualele de limba română.

Aceşti copii au trecut prin toate modificările şi au dat Evaluarea Naţională după modele noi, pentru care nu au fost pregătiţi. Au avut doar un an la dispoziţie să se pregătească, iar acest an a început haotic şi a continuat la fel. Este un an experimental, desfăşurat în cea mai mare parte online, care va afecta foarte mulţi copii, mai ales pe cei care nu au avut acces online.

Din mass-media aflăm că subiectele sunt concepute într-un format nou şi presupun o "recalibrare" a predării, cadrele didactice fiind nevoite să se axeze pe măsurarea competenţelor, în schimbul tocelii tradiţionale. Subiectele, în opinia cadrelor didactice, sunt structurate într-un crescendo, în funcţie de nivelele cognitive şi cu probleme puse în context, legate de viaţa reală, şi nu abstracte, centrate şi pe gândirea şi creativitatea elevilor, nu doar pe memorarea mecanică a unor comentarii.

Foarte mulţi părinţi ai elevilor de clasa a VIII-a sunt revoltaţi vizavi de această schimbare, după ce patru ani la rând copiii lor s-au confruntat cu lipsa noilor manuale la fiecare început de an şcolar, manuale care promiteau o aerisire a programei şcolare, o descongestionare a materiilor, la care se adaugă defectuoasa predare sau mai bine spus nepredare online.

Faptul că au existat dificultăţi şi erori ce au apărut în cadrul licitaţiilor pentru manuale şi faptul că aceste lucruri au fost aspru criticate şi comentate cu vehemenţă de către factorii implicaţi în procesul de învăţământ, dar şi de mass-media, nu este o scuză plauzibilă pentru cei responsabili, pentru că pe tot teritoriul Uniunii Europene se pot contesta licitaţiile, dar numai noi am creat o "generaţie fără manuale".

Elevii de astăzi sunt a doua promoţie care susţine Evaluarea Naţională în stare de alertă şi aş spune că sunt generaţia cea mai încercată faţă de noile provocări generate de pandemie.

"Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie", spune un vechi proverb românesc uitat parcă în zilele noastre.

Faţă de această situaţie, vă solicităm să vă exprimaţi public, domnule ministru al educaţiei Sorin Cîmpeanu, dacă şi în anul şcolar 2021-2022 va continua experimentul pe copiii noştri, dacă aceşti copii vor avea în sfârşit manuale şi dacă veţi aduce un dram de predictibilitate şi normalitate cu privire la situaţia semnalată.

Vă mulţumesc.

Deputat de Suceava, Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Acatrinei.

Domnul deputat Lilian Scripnic, Grupul parlamentar AUR. Şi ar mai fi domnul deputat Focşa. Da? OK. Ultima intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Raportul Matic - cel mai puternic atac din istorie al neomarxiştilor la adresa valorilor naţionale româneşti".

Raportul Matic, adoptat săptămâna trecută de Parlamentul European, care prevede că şi bărbaţii pot naşte şi impune educaţia sexuală în şcoli, ba încă şi pentru cei care nu sunt încă la şcoală, din fragedă pruncie, este cel mai puternic atac din istorie al neomarxiştilor la adresa valorilor naţionale româneşti.

Istoria va reţine, şi vreau să se consemneze acest lucru şi în Parlamentul României, că cei mai mari trădători de neam sunt europarlamentarii români Dacian Cioloş, Vlad-Marius Botoş, Vlad Gheorghe, Dragoş Tudorache, Alin Mituţă, Ramona Strungariu şi Nicolae Ştefănuţă, toţi membri ai USR PLUS, care au votat în favoarea Raportului Matic.

Raportul Matic, care încalcă tratatele Uniunii Europene, ce prevăd că sănătatea este un domeniu ce ţine exclusiv de competenţa statelor membre, este un duş rece care trebuie să ne trezească şi să ne mobilizeze în apărarea valorilor creştine ce ne definesc ca naţiune.

Chiar dacă acţiunile USR PLUS, de ducere în derâdere a acestor valori, păreau izolate, adesea chiar caraghioase, în ansamblul lor, acestea fac parte dintr-un plan neomarxist care şi-a găsit suficient de mulţi adepţi la nivel global şi la nivelul UE, încât să se transforme într-o ameninţare la adresa identităţii şi chiar securităţii naţionale.

Ideilor din Raportul Matic, promovate de USR PLUS în România, li se adaugă campania coordonată de aceeaşi neprogresişti marxişti împotriva familiei tradiţionale, cea legată de legiferarea obligativităţii educaţiei sexuale, exacerbarea egalităţii de gen, cu toate subdiviziunile LGBT şi genurile intermediare, dar şi campania de dispariţie din buletin a adresei de domiciliu, ca, în final, să ajungem şi la desfiinţarea proprietăţii private propovăduită de Dacian Cioloş, Dan Barna şi adepţii lor.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Este datoria noastră să aducem în Parlamentul României valorile româneşti creştine, să transmitem Uniunii Europene şi lumii întregi că Raportul Matic este ruşine, o palmă pe obrazul românilor care şi-au pus buna-credinţă şi speranţele în Uniunea Europeană, tolerantă şi inclusivă. Pentru noi, românii, toleranţa şi exclusivitatea se referă, înainte de orice, la respectul valorilor şi identităţii naţionale, nu la topirea ţării noastre într-o lume globalizată, socialistă, amorfă a oamenilor fără adresă de buletin, fără un gen bine definit, care nu mai ştiu să facă, la propriu, diferenţa dintre mamă şi tată.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Lilian Scripnic, deputat AUR, Galaţi.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Scripnic.

Ultima intervenţie de astăzi, domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa.

Vă rog.

Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Ridicaţi starea de alertă!".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate domnule prim-ministru,

La începutul acestei săptămâni, mai precis în ziua de luni, 28 iunie, s-au înregistrat 46 de noi cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, nu doar într-un oraş sau într-un judeţ, aşa cum am fost noi obişnuiţi, ci la nivelul întregii ţări. De când nu am mai avut atât de puţine cazuri? Din 10-12 martie 2020, atunci când România nu era guvernată nici de starea de urgenţă, nici de starea de alertă.

Mai mult, incidenţa înregistrată în ultimele 14 zile în toate judeţele României începe cu 0,0%, cu excepţia judeţului Prahova, unde avem 0,11%.

În Capitala României incidenţa este de 0,05%, iar în cel mai mare focar de infecţie de după izbucnirea pandemiei, judeţul Suceava, este de 0,02%.

În contextul acestor cifre se ridică următoarea întrebare: de ce mai suntem în stare de alertă? Şi altă întrebare: ce anume justifică menţinerea sa?

Să citim din art. 2 al Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID.

"Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii".

Cu alte cuvinte, stimate domnule prim-ministru, menţinerea stării de alertă încalcă însăşi legea de aprobare a sa, întrucât 46 de cazuri şi o incidenţă naţională care începe cu 0,0% nu reprezintă o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, iar ansamblul de măsuri nu este sub nicio formă proporţional cu nivelul de gravitate al acestei situaţii, întrucât nu mai există o ameninţare iminentă la adresa vieţii şi sănătăţii românilor.

Veţi spune că menţineţi starea de alertă după incidentul drobului de sare.

Nu, domnule prim-ministru, nu aceasta este explicaţia, ci faptul că vă place puterea totală, că puteţi avea oricând la îndemână un instrument prin care să restrângeţi libertăţi fundamentale şi activităţi economice.

Într-un cuvânt, domnule premier liberal, vă place comunismul, dictatura.

Prelungirea stării de alertă este un abuz şi este încă un act îndreptat împotriva poporului român, aşa cum este întreg actul de guvernare PNL - USR PLUS - UDMR.

Numai pentru menţinerea stării de alertă ar trebui să vă prezentaţi demisia şi să intraţi în izolarea în care abia aşteptaţi, la un moment dat, pentru a ne retrimite pe toţi.

Deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Între timp a venit şi domnul deputat, domnul profesor Ioan Mang, de la Grupul parlamentar al PSD.

Înainte de a-i acorda cuvântul, o să vreau să vă citesc lista celor care au depus în scris declaraţiile.

De la Grupul parlamentar al PSD, Daniela Oteşanu.

De la Grupul parlamentar al PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Bogdan-Alexandru Bola, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Nicolae Giugea, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Alexandru Popa, Cristina Burciu. Şi cam atât.

O să îi dau cuvântul domnului deputat Ioan Mang, Grupul parlamentar al PSD. Cu dânsul se încheie lista celor care au avut declaraţii astăzi şi vă urez o zi bună, în continuare, tuturor!

Vă rog, domnule profesor.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Cîţu îşi face campanie electorală pe bani publici".

Stimaţi colegi,

Este revoltător că Florin Cîţu abuzează de poziţia de premier şi de banii publici pe care îi gestionează pentru a-şi face campanie electorală în tentativa de a deveni preşedinte al PNL. Este revoltător că vrea să creeze un nou instrument pentru a împărţi discreţionar miliarde de lei, după modelul nefastei Anexe 7.03, în condiţiile în care numeroase proiecte din Programul Naţional de Dezvoltare Locală - PNDL - au rămas fără finanţare pentru că s-au terminat banii. În loc să distribuie echilibrat fondurile publice, potrivit legii şi programelor aprobate, Cîţu anunţă un nou program guvernamental, de 7 miliarde de lei, pentru drumurile judeţene şi locale din România. Înainte să anunţe noi programe, Cîţu ar face bine să încheie programele deja existente.

Poate vă întrebaţi şi dumneavoastră oare ce l-o fi apucat pe premierul Cîţu de este aşa de grijuliu cu soarta drumurilor judeţene şi locale? Ei bine, ceea ce face Cîţu se numeşte trafic de influenţă şi obţinerea de foloase necuvenite prin folosirea banilor publici. Cîţu vrea să cumpere votul primarilor PNL de la Congresul partidului din septembrie.

Drumurile judeţene şi locale sunt în responsabilitatea administraţiei locale, nu a Guvernului. Dacă lui Cîţu realmente îi păsa că nu este asfalt în satele României, ar fi trebuit să aloce resurse suplimentare la PNDL, unde deja banii pe acest an s-au terminat şi mii de proiecte aşteaptă rectificarea bugetară, în speranţa că vor mai fi finanţate. În fapt, ceea ce face Cîţu, cu această iniţiativă de tipul Anexei 7.03 de la buget, care a împărţit banii pentru autorităţile locale după algoritmul politic al Alianţei PNL-USR- UDMR, este să câştige teren în faţa contracandidatului său la şefia PNL, Ludovic Orban.

În goana lor disperată după putere, Cîţu şi Orban nu mai ţin cont de nimic. România e în derivă, total! Nici lui Cîţu şi nici lui Orban nu le mai pasă de guvernare, de marile şi gravele probleme ale populaţiei şi economiei. Tot ce contează pentru ei este interesul personal.

Singura soluţie pentru ţară este demiterea acestui Guvern, acţiune deja lansată de PSD prin moţiunea de cenzură. Sper ca astăzi, printr-un vot responsabil, toţi colegii parlamentari, care vor să salveze România din ghearele acestor politruci mediocri, să voteze moţiunea noastră.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Ioan Mang, deputat, Circumscripţia nr. 5 Bihor.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Celelalte persoane înscrise pe listă au absentat: Ştefan-Iulian Lörinz, Cristina Camelia Rizea - USR şi Cătălin-Zamfir Manea de la minorităţile naţionale.

Mulţumesc.

O zi bună!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Cristina Burciu:

"Creşterea economiei prin stimularea investiţiilor, garanţia deciziilor corecte ale Guvernului liberal"

Guvernul PNL va schimba foarte multe lucruri în bine în următoarea perioadă, pentru a face România mai atractivă pentru investiţii şi a fi pro-activi în acest domeniu.

Strategia Executivului pentru acest an şi pentru cei următori este de a creşte treptat alocările în direcţia dezvoltării economiei. În cazul în care se va recurge la împrumuturi, acestea vor fi folosite exclusiv pentru investiţii, nu pentru cheltuieli, care nu sunt productive. Acestea sunt două schimbări fundamentale implementate, faţă de guvernările anterioare, care şi-au demonstrat deja funcţionalitatea. De altfel, investiţiile au ajutat economia României să treacă peste şocurile de anul trecut din timpul pandemiei, doar cu câteva răni minore, însă cu capacitatea de producţie neschimbată.

Creşterea netă a investiţiilor în primul trimestru al acestui an demonstrează încrederea managerilor companiilor din România în guvern, fiind o garanţie că trendul ascendent va continua. Cabinetul de la Palatul Victoria şi-a respectat până acum cu stricteţe angajamentele asumate, cel mai reprezentativ fiind nemajorarea taxelor şi neintroducerea de noi taxe, un fapt demn de reţinut de către români. S-a reuşit îndeplinirea acestei promisiuni prin folosirea altor modalităţi de a mări veniturile în mod incluziv pentru anul în curs, fără a se majora taxele.

Când Guvernul îşi achită obligaţiile la timp, este transparent şi nu îşi hărţuieşte investitorii, există şi reciprocitate, transpusă în realitatea că românii şi-au plătit datoriile la timp, realizându-se astfel o creştere a plăţii voluntare a taxelor.

România este astăzi în faţa unei oportunităţi uriaşe, prin cele 76 de miliarde de euro care vor fi destinaţi dezvoltării din PNRR, care va fi aprobat de Comisia Europeană, precum şi din fonduri europene. Ambele sunt surse de venituri importante pentru România, alături de ceea ce poate aloca Guvernul, respectiv minim 15 miliarde de euro anual, pentru investiţii.

În mod evident, se va urma strategia fixată la începutul acestui an, fără a se schimba regulile în timpul jocului. De asemenea, va fi redus deficitul bugetar prin creşterea veniturilor, plata voluntară a taxelor şi controlul cheltuielilor. Toate aceste decizii au fost deja aprobate de Comisia Europeană, care, în recomandarea ei pentru PNRR, a aprobat strategia fiscală şi modalitatea de reducere a deficitului până în 2024, fapt ce contribuie la întărirea credibilităţii guvernului nostru. Nu în ultimul rând, prestigioasa agenţie de rating Standard&Poor's a modificat perspectiva României la "stabilă" şi este de aşteptat ca şi celelalte agenţii financiare internaţionale să ne acorde o evaluare asemănătoare în viitorul apropiat, în următoarele luni.

Toate acestea sunt realităţi de necombătut, iar politica fiscal-bugetară a Guvernului ne va permite să acţionăm pe aceeaşi direcţie corectă, cu concentrare intensivă pe segmentul investiţional, singura cale ce oferă şansele de modernizare, dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Premierul Cîţu îşi face campanie electorală în PNL pe bani publici, în timp ce a blocat majorările alocaţiilor şi a oprit lucrările pentru dezvoltarea comunităţilor locale!"

Cîţu abuzează de poziţia de premier şi de banii publici pentru a-şi face campanie electorală în tentativa de a deveni preşedinte al PNL. Este revoltător modul în care prim-ministrul a anunţat crearea unui nou instrument pentru a împărţi discreţionar miliarde de lei, după modelul deja patentat al Anexei 7.03, în condiţiile în care proiectele din PNDL au rămas fără finanţare pentru că s-au terminat banii.

În loc să distribuie echilibrat fondurile publice, potrivit legii şi programelor aprobate, premierul Cîţu anunţă un nou program guvernamental, de 7 miliarde de lei, pentru drumurile publice - judeţene şi locale.

E campanie electorală pe faţă, pe bani publici. Drumurile judeţene şi locale sunt în responsabilitatea administraţiei locale, nu centrale! Dacă lui Cîţu realmente îi păsa că nu este asfalt peste tot, ar fi trebuit să aloce resurse suplimentare PNDL, unde deja banii pentru acest an s-au terminat şi mii de proiecte aşteaptă rectificarea bugetară, în speranţa că vor mai fi finanţate.

În fapt, ceea ce face Cîţu cu această iniţiativă de tipul Anexei 7.03, care a împărţit banii pentru autorităţile locale după algoritmul politic al alianţei PNL, USR, UDMR, este să câştige teren în faţa contracandidatului său la şefia PNL, Ludovic Orban.

În goana lor disperată după putere, Cîţu şi Orban nu mai ţin cont de nimic! S-a ajuns până acolo încât premierul Cîţu planifică o remaniere guvernamentală negată de preşedintele PNL şi al Camerei Deputaţilor Orban.

România e într-o derivă totală! Nici lui Cîţu şi nici lui Orban nu le mai pasă de guvernare, de marile şi gravele probleme ale populaţiei şi ale economiei. Tot ceea ce contează pentru ei este interesul personal! Singura soluţie bună pentru ţară este demiterea acestui guvern. Orice zi în plus cu guvernul actual adânceşte nenorocirea generală şi compromite pe termen lung revenirea la un curs firesc al dezvoltării şi creşterii bunăstării publice, obiective esenţiale pentru orice guvernare cu adevărat responsabilă. Principalele motive pentru care Guvernul Cîţu trebuie demis sunt: încălcarea promisiunilor privind majorarea alocaţiilor, eşecul PNRR şi programul de austeritate asumat pentru un nou împrumut împovărător.

Nu este admisibil pentru un guvern, decât dacă este iresponsabil, să justifice neaplicarea legii în vigoare pe motiv că nu are bani! Dacă nu ştie ori nu poate, trebuie să plece! Cum ar fi dacă şi firmele cu dificultăţi financiare ar refuza să mai respecte legea şi să mai plătească taxele şi impozite datorate statului cu aceiaşi justificare ca şi Cîţu în cazul alocaţiilor - nu avem bani! De ce legea trebuie să fie obligatorie noi toţi, dar pentru guvernul Cîţu, nu?

În ceea ce priveşte eşecul lamentabil în privinţa PNRR, Guvernul Cîţu a reuşit să facă România de râs în UE în mod repetat. Este mai mult decât evidentă incompetenţa şi superficialitatea actualului Executiv, care nici după trei încercări n-a fost capabil să prezinte un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă care să respecte criteriile şi să fie aprobat de Comisia Europeană.

Guvernul Cîţu, cu inconştienţă şi iresponsabilitate, angajează noi împrumuturi uriaşe, respectiv 15 miliarde de euro prin PNRR, plus alte zeci de miliarde de pe piaţa internaţională, toate cu preţul instituirii unei austerităţi de-a dreptul criminale, mult mai dură decât cea din 2010, când o altă guvernare de dreapta, Băsescu-Boc, a tăiat salariile şi pensiile.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, pentru a putea demara şedinţa de plen de astăzi.

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 140.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc şi programul de lucru pentru astăzi: între 10,00 şi 11,30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11,30 la 12,00 - pauză; de la ora 12,00 continuăm cu sesiunea de vot final; iar la încheierea şedinţei de vot vom avea şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa liderilor de grup; de la ora 14,00 până la finalizare - şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Întreb dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul lider de grup Andronache.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am solicitat să iau cuvântul pentru a vă aduce la cunoştinţă existenţa unei erori materiale în cadrul unui proiect pe care l-am dezbătut în cadrul dezbaterilor generale şi pe articole, ieri.

În ceea ce priveşte Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc, PL-x 436/2018, dezbătut, aşa cum am afirmat, ieri, semnalăm faptul că dintr-o eroare materială acesta a fost încadrat ca fiind lege ordinară, el fiind de categoria legilor organice.

Prin urmare, vă rog să fiţi de acord ca acest proiect să fie inclus astăzi pe lista de vot final, la secţiunea legilor organice, iar odată cu adoptarea legii, Departamentul Legislativ al Camerei Deputaţilor să fie împuternicit să facă corelaţiile necesare de tehnică legislativă, inclusiv în privinţa actualizării denumirii ministerelor, precum şi a titlului legii.

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Luăm act de această eroare materială şi rugăm stafful să o corecteze.

Continuăm cu domnul lider de grup Simonis.

Vă rog, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să vă rog să acceptaţi introducerea pe ordinea de zi a PL-x 226/2021, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Are termen de adoptare tacită astăzi.

Prin urmare, ar trebui să o dezbatem şi să dăm votul pentru a nu ajunge în situaţia de a adopta tacit o lege.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Pe punctul 7 al ordinii de zi o vom introduce. Înţeleg că aveţi şi acordul liderilor de grup, deci nu mai este necesar să supunem votului introducerea acestui proiect de lege pe ordinea de zi.

Nu mai sunt alte intervenţii cu privire la ordinea de zi.

Aşadar, începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România, în anul 2021; PL-x 270/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Marian Chivu (vicepreşedinte, Institutul Naţional de Statistică):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Marian Chivu, sunt vicepreşedinte al Institutului Naţional de Statistică.

Cu privire la modificarea pe care noi am solicitat-o, aş vrea să subliniez faptul că această modificare este justificată de situaţia sanitară. Practic, în cadrul Comisiei centrale a recensământului populaţiei, atunci când s-a făcut analiza derulării recensământului de probă, am constatat că pot fi anumite etape din cadrul calendarului care pot întârzia derularea recensământului şi aş vrea să subliniez faptul că practic sunt nişte ajustări în interiorul calendarului, deci practic termenul de finalizare, termenul de publicare a datelor recensământului populaţiei nu este modificat. Practic, nu am făcut altceva decât să ne sincronizăm cu termenele din regulamentul european, pentru că, după cum ştiţi, recensământul populaţiei se derulează la nivelul tuturor statelor membre.

Vă mulţumesc şi stau la dispoziţia dumneavoastră pentru eventuale întrebări.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, preşedintelui Comisiei pentru administraţie publică, doamna Bucura Oprescu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Notă asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România, în anul 2021.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea şi avizarea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 270/2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 iunie 2021.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 iunie 2021.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea PL-x 270/2021.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege are amendamente admise.

Propun ca timp de dezbatere a amendamentelor - trei minute.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Supun votului timpul de dezbatere a proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 109 voturi pentru, în unanimitate, propunerea a fost adoptată.

Trecem la dezbateri generale.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Christine Thellmann, din partea Grupului PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Cu toţii ştim cât de greu poate fi să iniţiem un proiect de lege, fără a avea date statistice actuale şi corecte.

Aşadar, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a dat raport de adoptare pe acest proiect.

Avem nevoie ca recensământul să fie bine pregătit şi să înceapă în cel mai scurt timp.

Prin acest proiect de lege, se stabileşte numărul angajaţilor care vor lucra la recensământ, vor fi formaţi pentru a colecta date conform noilor standarde şi bineînţeles se alocă şi banii necesari întregului proces.

Având în vedere că anul trecut a fost unul marcat de pandemia de coronavirus şi intervievarea persoanelor ar fi fost un proces destul de anevoios, dacă nu chiar şi imposibil, avem nevoie să dăm un vot pozitiv astăzi.

Prin acest proiect, decalăm termenele pentru transmiterea datelor de către instituţiile furnizoare şi a organizării cercetării statistice postrecensământ din perioada noiembrie-decembrie 2021, în perioada iulie-august 2022.

Suntem stat membru al UE şi avem obligaţia să facem acest recensământ în cel mai profesional mod. Avem nevoie de acesta, atât noi, în calitate de legiuitor, cât şi autorităţile locale, pentru a putea şti care sunt problemele cu care se confruntă ţara şi putem veni cu proiecte adaptate, care să răspundă nevoilor reale ale românilor. De la probleme din agricultură, până la educaţie şi cercetare, toate au nevoie de cifre corecte şi actuale.

Aşadar, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru raportul de adoptare.

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Coleşa, din partea Grupului AUR.

Vă rog, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi, da, într-adevăr avem nevoie de date statistice actuale şi corecte în procesul legislativ decizional, însă s-au strecurat nişte inadvertenţe în expunerile anterioare.

În primul rând, trebuie să ne aducem aminte că ne exprimăm votul în privinţa unei ordonanţe de urgenţă care modifică o altă ordonanţă de urgenţă, prin care se stabilea data şi calendarul recensământului, ordonanţă de urgenţă dată în 2020, când Guvernul avea la dispoziţie trei ani, până în 2019, pentru a ne stabili data şi calendarul.

Acum, datorită, să zicem, unor condiţii obiective, dar nu foarte, deoarece în prezent se desfăşoară un recensământ agricol, care se vede că nu a depins de datele pandemice, se amână recensământul populaţiei şi locuinţelor, din perioada iulie-noiembrie 2021, în aproximativ februarie-iulie 2022, deci la maximum, având în vedere că datele trebuie trimise către Eurostat până la sfârşitul lui 2022.

Dar cercetarea de teren, recensământul în teren, se va desfăşura în iunie-iulie 2022, deci într-o perioadă care se suprapune în mare parte peste vacanţe şi concedii, când oamenii nu vor fi găsiţi. Soluţia va fi în lunile următoare, în care avem o etapă de asigurare a completitudinii datelor, prin metode statistice, din surse statistice şi administrative. Altfel spus, un fel de statistică la statistică, un fel de copy paste. Există pericolul ăsta.

Sunt de acord, avem nevoie de date actuale şi detaliate în procesul nostru decizional, însă am mai constatat un lucru, pe care-l transmit reprezentantului Institutului Naţional de Statistică. Se pare că nu există un interes din partea Guvernului sau al factorilor de decizie cu privire la situaţia financiară şi numărul familiilor numeroase.

În prezent, în serile de date statistice pe care le-am primit, familiile cu patru sau mai mulţi copii sunt tratate la grămadă. Avem nevoie de date, de serii statistice detaliate, numărul de familii în funcţie de numărul de copii, venitul per membru, în funcţie de numărul de membri, nu de intervale foarte largi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să şi concluzionaţi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Prin această amânare intrăm într-un pericol de a avea nişte date incorecte, iar procesul legislativ şi decizional să se conducă în continuare după interese obscure, de grup şi de partid, iar nu după date statistice reale.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Conform prevederilor art. 120 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, am aprobat un timp de trei minute pentru dezbaterea articolelor.

Avem 19 amendamente admise.

Întreb dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 2 la 19 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 276/2021.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Ţoiu, preşedintele Comisiei pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 276/2021 din 16 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea Anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare majorarea numărului contribuţiilor prevăzute ca formă de sprijin de la bugetele locale pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară. Iniţiativa vizează suplimentarea numărului de posturi destinat personalului neclerical, angajat în unele parohii ale Bisericii Evanghelice din România, cult religios recunoscut.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Întreb dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte.

Atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem patru amendamente admise.

Întreb dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 2 la 4 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 226/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, doamna deputat Intotero.

Vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 226/2021.

Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, proiectul menţionat.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii condiţiilor în baza cărora se pot înscrie candidaţii la funcţiile de director/director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar şi la funcţiile de conducere/îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 28 iunie 2021, Comisia pentru învăţământ a adoptat proiectul de lege în forma prezentată de iniţiator, cu 12 voturi pentru şi 9 voturi împotrivă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul deputat Albişteanu, de la Grupul AUR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Albişteanu:

Stimaţi colegi,

Grupul AUR este de acord cu lărgirea bazei de la care se poate pleca pentru a obţine candidaţi pentru funcţia de director şi director adjunct. Este bine că se renunţă la acea condiţie univocă de a avea doar candidaţi care au acel curs de management, pentru că, din păcate, trebuie să spunem, acel curs, numit "de management", nu este cu adevărat un curs, ci pur şi simplu candidaţii îşi prezintă un dosar făcut din diverse activităţi, mă rog, adeverinţe cu ajutorul cărora sunt acceptaţi ca şi candidaţi şi ca manageri.

Nu este foarte OK, pentru că deseori acele adeverinţe sunt luate, aşa, pe ochi frumoşi. De exemplu, cunosc o persoană care avea 365 de adeverinţe într-un an, adică, vă daţi seama, avea câte o adeverinţă în fiecare zi, făcuse câte o activitate în fiecare zi.

Deci dorim lărgirea acestei baze, pentru ca să intre şi alte persoane care pot ocupa funcţiile de director şi director adjunct, însă avem o problemă cu un punct din proiect, şi anume faptul că pot ocupa funcţia de director persoanele care au doar definitivatul şi cinci ani vechime în învăţământ. Considerăm că este absolut insuficient. Deci, considerăm că ar trebui să fie acceptate persoane care au măcar gradul II în învăţământ.

De aceea, Grupul AUR se va abţine la acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile generale cu doamna Natalia Intotero, din partea Grupului PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt parţial de acord cu colegul din partea Grupului parlamentar AUR.

Am văzut, în expunerea de motive, prezentarea domnului ministru, a acestei ordonanţe, în care spunea că-şi propune "să realizeze o selecţie mai riguroasă a resursei umane, o schimbare de paradigmă". Dacă schimbarea de paradigmă înseamnă renunţarea la aceste cursuri şi, mă rog, la calificările de a fi expert, de a face parte din Corpul experţilor este un lucru bun, din punctul nostru de vedere, al colegilor Grupului parlamentar al PSD, nu considerăm acest lucru.

De asemenea, se renunţă la calificativul "foarte bine", pe care orice candidat ar trebui să-l prezinte pe ultimii patru ani. Domnul ministru vine şi ne propune că e suficient pe ultimii doi ani.

De asemenea, se renunţă la acea dovadă prin care un cadru didactic trebuie să prezinte activitatea pe patru ani, şi nu doar pe un an, adică dacă ai fost sancţionat doar în ultimul an de învăţământ nu-i nicio problemă. Dar înainte, dacă ai avut probleme în activitatea didactică, poţi liniştit să participi la aceste examene.

Şi nu în ultimul rând, aşa cum a menţionat şi antevorbitorul meu, doar acea vechime de cinci ani în învăţământ şi doar primul grad didactic definitiv - considerăm noi că nu sunt suficiente pentru a accede pentru asemenea funcţii de conducere.

Dar, încă o dată, asta este "România lucrului bine făcut", asta este "România educată", ceea ce se dovedeşte că a fost doar un program electoral şi atât, nimic mai mult.

Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Nu avem nici amendamente la acest proiect de lege.

Aşadar, rămâne la votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât să se reunească într-o şedinţă scurtă.

Aşadar, vă propun să facem o pauză de zece minute, pentru ca liderii de grup şi conducerea Camerei Deputaţilor să se reunească şi să reluăm dezbaterile aici, în plen, la ora 10,41.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

După pauză

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă invit să luaţi loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea continua şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor.

Înţeleg că avem o intervenţie pe procedură, pentru prelungirea programului de lucru.

Vă rog, domnule deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vă adresez rugămintea de a prelungi cu un sfert de oră durata şedinţei de astăzi, pentru a compensa durata şedinţei de Birou permanent, deci să închidem şedinţa la ora 11,15.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Înţeleg că există un consens la nivelul liderilor.

Aşadar, prelungim programul de lucru cu 15 minute.

Continuăm.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2020 privind unele măsuri pentru alocarea de fonduri externe nerambursabile necesare desfăşurării în condiţiile de prevenţie a activităţilor didactice aferente anului şcolar/universitar 2020-2021 în contextul riscului de infecţie cu coronavirus SARS-CoV-2; PL-x 26/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă secretar de stat.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul de reglementare îl constituie modificarea O.U.G. nr. 144/2020, în sensul măririi valorii de achiziţie a tabletelor şcolare de la 200 la 250 de euro per bucată, în vederea respectării tuturor specificaţiilor tehnice, respectiv extinderea perioadei de eligibilitate, începând cu 1 februarie 2020, data debutului pandemiei.

Având în vedere cele expuse, vă propunem aprobarea ordonanţei în forma amendată de Comisia pentru buget, deci în forma raportului.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2020 privind unele măsuri pentru alocarea de fonduri externe nerambursabile necesare desfăşurării în condiţii de prevenţie a activităţilor didactice aferente anului şcolar/universitar 2020-2021.

Demersul legislativ are drept scop crearea condiţiilor adecvate desfăşurării activităţilor didactice, prin achiziţionarea de echipamente/dispozitive electronice mobile, în principal de tipul tabletelor pentru uz şcolar, necesare desfăşurării activităţii didactice în mediul online, precum şi achiziţionarea de echipamente de protecţie medicală, dezinfectanţi şi containere mobile sanitare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare, cu un amendament admis prezentat în anexă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

O să vă rog să propuneţi şi un timp alocat dezbaterilor, deoarece proiectul este în procedură de urgenţă.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Trei minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Supun votului propunerea colegului nostru.

Vot, vă rog.

Cu 142 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o colegă sau un coleg care nu votează, propunerea a fost adoptată.

Trecem la dezbateri generale.

Întreb dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Atunci, continuăm cu dezbaterea proiectului de lege.

Avem 8 amendamente admise.

Întreb dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 2 la 8 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România; PL-x 507/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulament, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 507 din 10 august 2020, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile, destinate dezvoltării regionale în România.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020, propunând plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Vă rog să faceţi şi o propunere de timp de dezbatere.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Trei minute.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Trei minute.

Vă mulţumesc.

Supun votului propunerea colegului nostru - timpul de dezbatere - trei minute.

Vot, vă rog.

Cu 150 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea a fost adoptată.

Întreb dacă la dezbateri generale sunt intervenţii pe acest proiect de lege? Nu sunt.

Atunci trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la 2 la 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 10 la 24, amendamente admise, întreb dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2020 privind măsuri în domeniul registrului comerţului; PL-x 34/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat Ursuţa, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă vizează prelungirea regulilor speciale din format electronic de colaborare între public şi Registrul Oficiului Comerţului. Aceste reguli erau valabile până pe 14 august. Prin amendamentele adoptate în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, se prelungesc aceste forme de colaborare în format electronic pe perioada stării de alertă şi un an după încetarea acestei perioade.

Din perspectiva Guvernului şi a Ministerului Justiţiei, este o măsură bună, urmând a analiza dacă nu se impune chiar permanentizarea acestor reguli de colaborare cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Oana Murariu, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2020 privind măsuri în domeniul registrului comerţului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, şi ale art. 91 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri în domeniul organizării activităţii Registrului Comerţului, referitor la accesul solicitanţilor la serviciile de registru al comerţului, cu respectarea regulilor sanitare şi de distanţare socială în desfăşurarea activităţii de înregistrare, în sensul prelungirii aplicării prevederilor art. 26-28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, precum şi instituirea unor excepţii de la prevederile art. 17 alin. (6) din Legea societăţilor nr. 31/1990.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor, să propună un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr.1 şi cu amendamentele respinse din Anexa nr. 2.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Întreb dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea pe articole.

Avem 7 amendamente admise.

Întreb dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la 2 la 7 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

La amendamente respinse - avem un număr de două amendamente respinse - întreb dacă se susţin? Nu.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului; PL-x 162/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ovidiu-Mircea Ursuţa-Dărăban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege vizează transpunerea Directivei Europene în privinţa combaterii fraudelor şi a contrafacerilor, în legătură cu mijloacele de plată fără numerar. Este vorba despre transpunerea directivei europene cu termen la 31 mai 2021. Suntem un pic în întârziere, dar doar un pic. Ea a fost analizată cu atenţie în Comisia juridică şi credem noi că a primit o formă de natură a transpune exact prevederile directivei europene, motiv pentru care Guvernul României şi Ministerul Justiţiei susţin adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Comisiei juridice. Avem două comisii raportoare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică.

Vă rog, doamnă deputat Oana Murariu, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului comun.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Superior al Magistraturii, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind transpunerea Directivei (UE) 2019/1713 a Parlamentului European şi a Consiliului.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat iniţiativa legislativă pe 15 iunie 2021, iar Comisia pentru buget pe 24 iunie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii, prezenţi la lucrări, au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Întreb dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole.

Avem 45 de amendamente admise.

Întreb dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 2 la 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 10 la 30 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 30 la 45 întreb dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu poziţia 15, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; Pl-x 214/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Molnar, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Românii nu se mai vaccinează. Dacă în aprilie, mai aveam 80.000 de oameni care se vaccinau în fiecare zi, ritmul acesta a scăzut vertiginos. Am ajuns în 6 iunie să fie 60.000 de oameni care se vaccinează, în 12 iunie - 40.000, în 20 iunie - 20.000, din care doar 6.000 cu prima doză.

Românii sunt printre cei mai sceptici din Europa când vine vorba de procesul de vaccinare, o arată sondajele făcute în ultimele luni.

Am ajuns în situaţia foarte ciudată în care Guvernul trebuie să micşoreze numărul de vaccinuri pe care le comandă şi, mai rău, riscăm să avem vaccinuri care expiră doar pentru că nu le putem folosi.

Lucrurile acestea vor avea consecinţe foarte grave pentru România. Şi ştim asta pentru că am mai fost în scenariul acesta, vara trecută. Vara trecută, când a venit căldura, virusul a devenit mai puţin activ, a scăzut numărul de cazuri, noi toţi ne-am relaxat, deşi specialiştii ne spuneau foarte clar că urmează un nou val al pandemiei, ceea ce s-a şi întâmplat.

Acum specialiştii ne spun exact acelaşi lucru - dacă nu ne vaccinăm, în toamnă ne aşteaptă următorul val al pandemiei. Şi ştim ce înseamnă asta, dragi colegi. Înseamnă creşterea numărului de cazuri, înseamnă paturi pline la ATI, înseamnă noi restricţii asupra economiei şi - şi mai rău - înseamnă mulţi români morţi şi multă suferinţă.

Avem nevoie de măsuri clare prin care să încurajăm oamenii să se vaccineze. Legea pe care o avem acum în faţă este una dintre aceste măsuri.

Prin această lege dăm o zi liberă angajaţilor care vor să-şi ia din timp pentru a se vaccina şi părinţilor care doresc să îşi ducă copiii la vaccinare.

Este legea aceasta perfectă? Evident că nu. Nu o să convingă pe toată lumea. Nu există o măsură care să convingă toţi oamenii.

Va fi nevoie de multe măsuri specifice, fiecare ţintită pe un alt segment al populaţiei.

Dar avem acest instrument, faţă de vara trecută. Faţă de vara trecută, avem vaccinul. Şi trebuie să-l folosim. Şi trebuie să ajungem la 70%-80% din populaţie vaccinată pentru a combate această pandemie.

Vă recunosc, povara pentru această măsură va cădea din nou pe umerii antreprenorilor, care vor trebui să susţină o eventuală scădere a productivităţii muncii.

De aceea, în elaborarea acestei legi ne-am consultat. Ne-am consultat cu organizaţii patronale, cu antreprenori, cu diferiţi oameni de afaceri. Toţi până la unu au susţinut această lege. Şi bineînţeles că au susţinut-o. Oamenii aceştia ştiu şi ei că este mult mai ieftin să dai una - două zile libere angajaţilor, decât să ai angajaţi care ţi se îmbolnăvesc, stau acasă două săptămâni şi apoi tu trebuie să-ţi închizi firma, ca să nu se infecteze restul.

Dar, dragi colegi - şi cu asta închei - legea aceasta este în primul rând despre a arăta românilor că nu sunt singuri. De un an şi jumătate încoace ţara aceasta suferă. Suferă oameni în spitale, suferă familiile victimelor şi suferă mediul de afaceri. Oamenii aceştia au nevoie de măsuri concrete care să îi ajute. Legea aceasta este una dintre aceste măsuri.

Aşa că, vă rog, haideţi să votăm această lege şi să arătăm românilor că Parlamentul României este alături de ei în lupta cu această pandemie!

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul doamnei deputat Oana Ţoiu, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 214/2021 din 19 mai 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID -19.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea legii cu un nou articol, potrivit căruia persoanele care se vaccinează împotriva COVID urmează să beneficieze, la cerere, de o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, în cazul angajaţilor din sistemul public şi privat, respectiv de o zi în care sunt scutiţi de la frecventarea cursurilor şcolare, elevii şi studenţii care se vaccinează. De aceleaşi drepturi ar urma să beneficieze unul dintre părinţi sau reprezentantul legal al copilului cu vârsta de până la 18 ani ori al persoanei cu dizabilităţi cu vârsta de până la 26 de ani, în ziua vaccinării copilului, respectiv a persoanei cu dizabilităţi.

Propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesare în Senat, prima Cameră sesizată.

Face parte din categoria legilor organice.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: punctul de vedere favorabil al Guvernului României; avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ; avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi avizele negative ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 21 de deputaţi.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi şi 4 abţineri.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât transmiterea prezentului raport de adoptare a propunerii legislative cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, de la Grupul AUR.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR consideră că acest proiect legislativ este unul populist, care nu face decât să învrăjbească oamenii şi mai mult, să-i antagonizeze - cei vaccinaţi cu cei nevaccinaţi, cei care şi-au luat liber, cei care nu şi-au luat liber, cei care au primit.

Şi, dragi colegi de la USR, vă reamintesc, aş fi vrut - ieri am luat cuvântul şi v-am atras atenţia. Preşedintele republicii a declarat clar - sunt declaraţii oficiale şi aş fi vrut să vă uitaţi. Din păcate, minţiţi. Colegii de la USR mint. Pandemia a fost învinsă. Klaus Iohannis, Preşedintele republicii, a spus foarte clar - vaccinarea este un succes, campania de vaccinare a fost un succes, pandemia, practic, a fost oprită, deci nu mai avem pandemie.

Şi aş fi vrut, dacă aveţi un minim respect faţă de şeful statului, dacă aveţi un minim respect faţă de omul care v-a adus practic la guvernare, pentru că oamenii, poporul nu v-a adus la guvernare, în niciun caz. Aş fi vrut atâta respect să aveţi, pentru omul care v-a adus la guvernare, pentru Preşedintele republicii, Klaus Iohannis, care a spus clar - campania de vaccinare este un succes. Şi, practic, pandemia a fost învinsă.

Ca atare, proiectul acesta este unul populist, doar ca să vă atrageţi voturi. El nu aduce... nu face nimic altceva decât să stimuleze nişte discuţii inutile în societate, între cei vaccinaţi, cei nevaccinaţi, cei care şi-au luat liber.

Evident, Grupul AUR nu va susţine un asemenea proiect populist.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul deputat Adrian Wiener, de la Grupul USR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă îndrept atenţia doar spre câteva cifre ale situaţiei din luna mai, din Statele Unite - 0,1%, 1.200 din aproximativ 853.000 de oameni spitalizaţi cu COVID erau vaccinaţi complet şi doar 0,8%, 150 dintre cei 18.000 de decedaţi, erau vaccinaţi complet.

Ce ne spun aceste cifre? Cifrele nu mint. Ne spun că vaccinarea, practic, are o eficienţă de aproape 100% în a preveni formele severe, grave de COVID şi decesul.

Orice gest pe care îl facem, orice semnal pe care îl dăm poate determina, dintre persoanele care ezită să se vaccineze, 100, 1.000, 10.000, pot însemna tot atâtea vieţi salvate.

Nu este vorba de populism, nu este vorba de decizii care să atragă atenţia asupra noastră, ci este un demers - poate insuficient, categoric insuficient - care să contribuie la relansarea campaniei de vaccinare.

Aveţi în minte aceste cifre atunci când veţi vota, faptul că aproape toate decesele care vor urma în valul 4, care cu siguranţă va fi în toamnă, şi va fi cu varianta Delta, pot fi evitate.

Repet, aproape toate decesele care vor urma şi le veţi vedea în comunicările zilnice pot fi evitate.

Mulţumesc.

Şi vă îndemn să votaţi acest proiect de lege. Nu este despre zile libere, este despre vaccinare, despre viaţă şi despre speranţă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Sorin-Titus Muncaciu, de la Grupul AUR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Eu nu ştiu ce fel de statistici aveţi, dar pot să vă spun că în Statele Unite ale Americii au decedat 4.000 de cetăţeni americani din cauza COVID, vaccinaţi. Deci vorbim de persoane care au decedat imediat, într-un interval scurt de timp, după vaccinare.

Deci chestiunea aceasta, că nu există mortalitate sau morbiditate cu vaccinul este absurdă; există.

După aceea, noi acum vrem să dăm un incentive, cum să spun eu, adică să favorizăm părinţii să-şi ducă copiii să se vaccineze. De ce facem lucrul acesta? Pentru o categorie de tineri între 12 şi 18 ani, care au mortalitate şi morbiditate 0, statistic. De ce facem lucrul acesta?

Acest Guvern are o politică sanitară total greşită.

În primul rând..., în primul rând că blochează celelalte tratamente. Deci noi nu putem să avem antivirale intracelulare, cum este, de exemplu, Favipiravir sau Ivermectină pe piaţă, în schimb, favorizăm şi facem tot ce putem ca să creăm o dispersie între cei vaccinaţi şi cei nevaccinaţi.

Şi mai este o problemă. Faptul că în societatea noastră se favorizează această forţare a vaccinării este un lucru foarte grav.

În Statele Unite ale Americii, vă spun, domnule Wiener, există ceea ce se numeşte "notice of liability". Deci cei care primesc această notă este foarte clar că nu vor putea folosi în favoarea lor, în tribunal, după ce se întâmplă accidente ale vaccinării, nu pot să folosească faptul că nu au ştiut, ca apărare. Aceasta este ideea pentru "notice of liability".

Deci noi în acest moment aplicăm o politică a Guvernului care este total împotriva intereselor, din punctul de vedere al sănătăţii, poporului nostru.

Nu favorizăm alte metode decât vaccinarea - art. 1.

Şi art. 2 - vrem să vaccinăm copiii. Cu acest lucru nu pot să fiu de acord. Este o eroare gravă să vaccinăm copiii! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, domnule deputat Wiener, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Wiener:

Un scurt drept la replică, prin care mai degrabă aş vrea să explic această dezinformare pe care o transmiteţi permanent, legat de vaccinarea copiilor.

Deci 70% din transmiterea acestui virus este la persoane sub 40 de ani, în timp ce 85% din mortalitate este la persoane peste 65 de ani.

În măsura în care oprim transmiterea, pentru că au mobilitate, îi protejăm de fapt pe cei vârstnici. Asta este logica vaccinării.

Sigur că formele severe şi decesele la copii, din fericire, sunt foarte rare în ceea ce priveşte COVID. În schimb, oprirea transmiterii are efect asupra mortalităţii persoanelor vulnerabile şi vârstnicilor. Aceasta este în primul rând raţiunea altruistă a vaccinării copiilor - contribuie cu umărul lor la scutul imun pe care îl facem în jurul celor vulnerabili.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ţoiu, vă rog, aveţi cuvântul, ultima intervenţie. (Vociferări.)

Vă rog, stimaţi colegi, haideţi să facem puţină linişte, să o ascultăm pe colega noastră!

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc. (Vociferări.)

Cred că este necesară continuarea campaniei de vaccinare, dar, în acelaşi timp, temerile, îngrijorările, semnele de întrebare ale părinţilor nu pot să fie ignorate.

De aceea, iniţiativa legislativă prevede dreptul unei zile libere pentru a însoţi copilul la vaccin, fie că asta înseamnă vaccinul la medicul de familie sau la centrele de vaccinare.

Credem că părinţii au acest drept şi avem nevoie să punem acest lucru în practică, astfel încât toate ştirile false, toate mesajele care contravin încurajării ideii de vaccinare să poată să se întâlnească cu responsabilitate de decizia pe care noi o luăm, de a asigura părinţilor acest drept - dreptul de a-şi însoţi copiii în momentul în care aceştia sunt programaţi la vaccin. Şi de aceea am prevăzut în iniţiativa legislativă şi o zi liberă pentru asta.

În ceea ce priveşte angajaţii şi angajatorii, o clarificare pe care vreau să o fac este că iniţiativa vine să încurajeze două alternative - fie angajatori care să organizeze propriile centre de vaccinare, caz în care nu mai este necesară acordarea zilei libere, fie ziua liberă acordată angajaţilor, astfel încât aceştia să poată să se vaccineze sau să poată să treacă prin simptomele care câteodată apar asociate vaccinului, fără să fie necesar să lucreze în aceeaşi zi.

Ambele prevederi sunt prevederi care pot să ne ajute să depăşim acest moment.

Ce vreau să mai spun este că, deşi în acest moment suntem pe un loc bun, dacă ne uităm la ţările care au avut rată de vaccinare mai mare, putem să observăm că Israelul a reintrodus, de exemplu, masca în spaţiile închise, deşi renunţase la ea şi are o rată de vaccinare de peste 55%. Putem să ne uităm la Singapore, care, de asemenea, are o rată foarte bună, care a ajuns din nou în lockdown, în prezenţa unor cazuri de COVID.

Faptul că noi acum ne bucurăm de un set de libertăţi şi de o relaxare a măsurilor nu înseamnă că nu este datoria noastră, atât a Guvernului, care a transmis un punct de vedere favorabil pentru această iniţiativă, cât şi a Parlamentului, să ne asigurăm cu responsabilitate că ceea ce facem astăzi nu va creşte riscul unor noi restricţii în toamnă.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Antonio Andruşceac, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Domnule deputat, avem două intervenţii/grup. Pot să vă dau un minut cuvântul, dar doar... ţineţi cont că au mai intervenit doi colegi de-ai dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Consider că este ruşinos să îndemnăm la vaccinare folosind metode ca micul de Obor, ziua liberă pentru cel care se vaccinează şi tombolă cu nu ştiu ce premiu, în situaţia în care - vă citesc ce s-a întâmplat în cazul studentului de 22 de ani, internat de 6 săptămâni cu miocardită, după ce a făcut vaccinul Pfizer.

"Am fost înşelaţi să ne ducem la vaccinare, că nu se întâmplă nimic", reclamă tatăl lui Bogdan Dragoteanu, care este medic şi care se adresează Parchetului Militar.

Convingeţi oamenii pe alte căi! Convingeţi oamenii creând şi obligativitatea producătorului şi a celor care îi îndemnaţi pe oameni să se vaccineze, şi mai ales pe tineri!

Este o ruşine pentru noi toţi să acceptăm un soi de mită, sub orice formă - că e vorba de mititei de la Obor, că e vorba de tombolă cu nu ştiu ce premii...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

...sau că este vorba de zile libere! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 7 amendamente admise.

Întreb, dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Dacă de la 2 la 7 sunt observaţii? Nu sunt.

Domnule deputat Lasca, aveţi intervenţie la amendamente admise? (Vociferări.)

Aveţi o intervenţie la amendamente admise? (Vociferări.)

O să vă rog să interveniţi la explicarea votului, deoarece am încheiat dezbaterile generale, acum suntem la discuţia pe amendamente admise, am crezut că aveţi observaţii aici.

Reiau.

De la 2 la 7 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Continuăm cu poziţia 17 de pe ordinea de zi.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 alin. ... (Vociferări.)

Domnule lider de grup, doriţi să îmi comunicaţi ceva?

Domnul Gabriel Andronache:

Doamnă preşedinte,

Prelungirea pe care am propus-o a fost până la 11,15. Cred că ar trebui să închidem şedinţa de plen de astăzi şi să trecem la votul final. Cum consideraţi şi dumneavoastră.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat, în programul pe care l-am aprobat în Biroul permanent, avem dezbateri generale între 10,00 şi 11,30. Şi am prelungit şedinţa cu 15 minute. Deci dezbaterile se vor încheia la ora 11,45.

Vă mulţumesc frumos.

Continuăm, aşadar, cu punctul 17, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 239/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii, dau cuvântul domnului deputat Bende Sándor, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea legislativă.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de act normativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61, 63 şi 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii şi membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au dezbătut proiectul de lege în data de 23 iunie 2021, iar membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 28 iunie 2021.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dau cuvântul domnului deputat Şişcu George, din partea PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George Şişcu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca membru al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, alături de ceilalţi colegi ai mei din comisie - şi aici mă refer la toţi colegii, indiferent de culoarea politică - am dat un vot unanim acestei iniţiative legislative. Vot pe care mi-aş dori să-l revăd şi la votul final în Camera Deputaţilor, for decizional pentru această propunere.

Drumurile publice din România reprezintă o componentă principală a sistemului naţional de transport şi constituie un obiectiv exclusiv al proprietăţii publice.

Sper că odată cu adoptarea acestui proiect va fi acordată o mai mare atenţie interzicerii amplasării mijloacelor de publicitate sau reclamă în curbe, în intersecţii şi la trecerile de nivel, la toate căile de comunicaţii, în ampriză şi în zonele de siguranţă. Aceste prevederi au drept scop asigurarea vizibilităţii pe drumurile publice şi evitarea, astfel, unor evenimente nedorite.

Pe cale de consecinţă, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu poziţia 14 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoţite de marca temporală electronică sau marcă temporală electronică calificată şi sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relaţiilor de muncă şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 263/2021.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru tehnologia informaţiilor, pentru prezentarea raportului comun.

Domnule deputat Sabin Sărmaş, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2021.

În temeiul dispoziţiilor art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care a avizat favorabil, aşa cum spuneam, avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Senatul a adoptat tacit proiectul de lege, în şedinţa din 9 iunie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2021, prin care se modifică şi se completează Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în sensul instituirii posibilităţii ca părţile contractului individual de muncă să utilizeze la încheierea acestuia, respectiv a actelor adiţionale la contract şi a altor documente emise în executarea contractului individual de muncă, după caz, semnătura electronică avansată sau semnătură electronică calificată, însoţite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată şi sigiliul electronic calificat al angajatorului. De asemenea, se propune modificarea şi completarea Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, cu modificările ulterioare, precum şi completarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, ţinând cont de evoluţia pieţei forţei de muncă şi a relaţiilor angajator-angajat şi având în vedere necesitatea instituirii unor relaţii de muncă mai flexibile, care să asigure crearea condiţiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, concomitent cu asigurarea nivelului de protecţie a salariaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţa comună din 28 iunie 2021.

La lucrările şedinţei comune, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

De asemenea, au participat la lucrările comisiei reprezentanţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Autorităţii pentru Digitalizarea României, Asociaţiei Furnizorilor de Servicii de Certificare, Blocului Naţional Sindical, Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa", respectiv ai Confederaţiei Patronale "Concordia".

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului deputat Tudor Polak, de la Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Tudor Polak:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege presupune aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate şi a semnăturii electronice calificate în domeniul relaţiilor de muncă.

Stimaţi colegi,

Odată cu raportul comun al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, de ieri, care a fost votat în unanimitate de toţi colegii, pot să vă spun că am reuşit să simplificăm această ordonanţă de urgenţă, să eliminăm sigiliul electronic calificat al angajatorului şi să o facem mult mai uşor de aplicat, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota această propunere legislativă deoarece din punctul nostru de vedere este un pas major în faţă în tot ce înseamnă digitalizarea relaţiilor de muncă.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 21 de amendamente admise.

Întreb, dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la 2 la 10, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 10 la 21, întreb, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu poziţia 25 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale; PL-x 533/2019.

Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnul secretar de stat.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2019 s-au introdus două mecanisme alternative la procedura de eşalonare la plată reglementată prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Guvernul propune adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei nr. 6 în forma adoptată de Comisia pentru buget, finanţe.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbaterea în fond, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.

Prin prezentul proiect de lege sunt instituite măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, pentru debitorii care au datorii în cuantum mai mare sau egal cu suma de 1.000.000 de lei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului un raport de adoptare în forma adoptată de Senat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, de la Grupul PSD.

Încet, doamnă deputat, e în regulă, nu... nu ne grăbim!

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare şi instrumentele de plată eşalonată au venit în sprijinul cetăţenilor cu probleme temporare în asigurarea lichidităţilor necesare impozitelor şi taxelor.

Dacă ne uităm pe cifre, potrivit raportului ANAF pe anul 2019, încasările au fost mai mari cu aproape 11% faţă de anul 2018, iar în ceea ce priveşte programul de încasări la venituri bugetare, s-a evidenţiat o creştere a ponderii în PIB de la 25,9% în 2018, la 26,1% în 2019 - asta, în condiţiile creşterii PIB cu 10,2%.

Aceste performanţe fiscale nu fac decât să confirme faptul că guvernarea Partidului Social Democrat a fost una cu adevărat în interesul românilor, cu măsuri care să crească gradul de colectare, fără să pună presiuni financiare suplimentare pe cetăţean sau pe companii.

De altfel, în 2019, România a înregistrat o scădere cu 22% faţă de anul anterior, în ceea ce priveşte numărul companiilor care au intrat în insolvenţă.

Partidul Social Democrat susţine crearea unui cadru predictibil şi sustenabil pentru păstrarea unui mediu prielnic dezvoltării companiilor din România.

Sperăm ca actuala Guvernare să adopte aceeaşi abordare, şi nu una discreţionară, în care facilităţile se aplică doar pentru clientela de partid.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului deputat Pecingină, de la Grupul PNL.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL va vota această lege.

Aşa cum v-am obişnuit, atunci când în prim-plan este eroul acestor zile - şi mă refer la antreprenorul român - Grupul parlamentar al PNL va susţine orice act care este în favoarea acestui erou.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Şi ultima intervenţie, doamna deputat Oana Ţoiu, de la Grupul USR.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Grupul USR are ca prioritate, alături de partenerii de coaliţie, digitalizarea şi simplificarea. Şi în linia aceasta a venit şi ordonanţa de urgenţă.

Vreau însă să mulţumesc societăţii civile şi confederaţiilor patronale, şi federaţiilor sindicale, şi angajatorilor şi angajaţilor care ne-au scris, tuturor, atât pe parcursul legislativ din Senat, cât şi în dezbaterile din comisie, din Camera Deputaţilor.

Datorită lor şi feedback-ului primit în urma aplicării prevederilor din ordonanţă, au fost realizate cele două schimbări majore pe care vi le propunem spre vot astăzi, în setul de amendamente - eliminarea sigiliului care ar fi restrâns foarte mult posibilitatea de a alege dintre mai mulţi furnizori, fiind o piaţă destul de restrânsă, dar şi - faţă de amendamentele din Senat - renunţarea la introducerea semnăturii simplificate cu marcă temporală în încetarea contractelor de muncă, posibilitate care a fost considerată una riscantă, care pune o povară nejustificată asupra angajaţilor, de a dovedi existenţa raportului de muncă.

Toate aceste opţiuni rămân însă valabile pentru celelalte tipuri de acte legate de relaţiile de muncă - cererile de concediu, formarea, siguranţa la locul de muncă şi aşa mai departe - pentru a permite relaţii simplificate între angajat şi angajator în mediul digital, dar a ne asigura că, în momentul în care se ajunge la un litigiu de muncă şi în instanţă, atât angajatul, cât şi angajatorul pot să dovedească raporturile de muncă şi responsabilităţile care le revin.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Tanasă, vă rog.

Doriţi să interveniţi la dezbateri generale?

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

În mod normal, n-aş fi vrut să intervin, dar efectiv am rămas şocat de afirmaţia colegului de la PNL, că PNL a susţinut microîntreprinzătorul, a susţinut business-ul românesc - ceva şocant!

Tot ce aţi susţinut, dragi colegi de la PNL, tot ce aţi susţinut - aţi susţinut campania "Sparanghelul", anul trecut. Aceea e tot ce aţi făcut pentru micii întreprinzători.

Aţi închis pieţele, i-aţi strâns de gât pe cei din HoReCa - practic, pe foarte mulţi dintre ei i-aţi ruinat financiar!

Mulţi dintre voi nu înţelegeţi, deşi sunteţi la... sunteţi liberali, sunteţi... habar nu aveţi ce înseamnă să ţineţi un business şi, din păcate - am foarte mulţi prieteni -, i-aţi strâns de gât.

Ce v-a ieşit perfect, repet, v-a ieşit campania "Sparanghelul" de anul trecut. Aceea v-a ieşit perfect, s-a desfăşurat în regulă, a participat statul român, cu forţe, cu poliţie, în starea de urgenţă.

Mai mult decât atât - n-aţi venit cu nicio măsură concretă, nici pentru...

Aţi închis pieţele, să ne amintim cum aţi închis pieţele. Se puteau cumpăra legume, fructe din supermarketuri, nu se putea în aer liber, în pieţe.

I-aţi lăsat după aceea în pieţe, în pieţe, la temperaturi de minus, să-şi vândă marfa astă iarnă.

Iar colegilor de la USR, care tot vântură, vântură digitalizarea. Sigur că susţinem digitalizarea, fără doar şi poate, dar sunteţi la putere acum, sute de mii de copii se culcă în fiecare zi în România flămânzi şi voi vorbiţi de digitalizare! 2 din 3 români nu au acces la gaze naturale şi voi vorbiţi de digitalizare! Mai sunt în România în continuare mii de şcoli cu toaleta în fundul curţii şi voi vorbiţi de digitalizare, dragi colegi de la USR! Sunt zeci de mii de kilometri de drumuri neasfaltate în România!

Haideţi, sunteţi la guvernare, haideţi să producem ceva, sunteţi deja de... aveţi, din septembrie şi până acum conduceţi România, aveţi primării, aveţi...

E plin Bucureştiul de şobolani şi de gunoaie şi voi vorbiţi de digitalizare! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

De asemenea, acest proiect de lege nu are amendamente.

Aşadar, rămâne la votul final.

Am epuizat şi timpul alocat dezbaterilor în cadrul plenului de astăzi.

Luăm o pauză de 15 minute şi ne revedem aici, în sală, la ora 12,05, pentru votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă invit să vă ocupaţi locurile în sală, pentru a putea începe sesiunea de vot final.

O să vă rog... o să rog colegii de la stafful tehnic să pregătească un vot de control. Şi, pe această cale, vă rog să vă introduceţi cartelele în aparate, iar colegii de la distanţă să îşi pregătească tabletele.

Vot, vă rog.

Colegii de la stafful tehnic, avem rezultatul votului de control?

Da. Avem o prezenţă de 286 de deputaţi.

Înainte de a intra în sesiunea de vot final, avem o intervenţie pe procedură, de la domnul deputat Solomon.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am fost mandatat de doamna preşedinte a Comisiei pentru muncă, în calitate de vicepreşedinte, să citesc o notă rectificativă la PL-x 276/2021, poziţia a douăsprezecea pe ordinea de zi (Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. I la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice).

Şi anume, la punctul 4 din raportul comisiei, în loc de 19.958 de contribuţii a fost înscrisă cifra 19.948. Deci este o diferenţă de 10 posturi pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică.

Amendamentul susţinut de mai toţi membrii comisiei a fost următorul - "Pentru Episcopia Romano-Catolică Iaşi - 10 posturi pentru Săbăoani, Neamţ; Arhiepiscopia Alba Iulia - 8 posturi; Episcopia Romano-Catolică Satu Mare - două posturi; Episcopia Romano-Catolică Oradea - 3 posturi; Episcopia Romano-Catolică Timişoara - două posturi; Eparhia Reformată a Ardealului - 8 posturi; Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului - 7 contribuţii; şi alte unităţi de cult aparţinând Cultului musulman - 3 posturi; şi Bisericii Unitariene - un post".

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Rog stafful tehnic să opereze modificările necesare la acest proiect de lege.

Intrăm în votul final.

Începem cu I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; BPI 133/2021; PHCD 44/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

Cu 299 de voturi pentru şi un coleg sau o colegă care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul II. Legi ordinare. A. Adoptări

Punctul 2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece; PL-x 87/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 307 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021; PL-x 270/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 306 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Continuăm cu punctul 4, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 187/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2020 privind unele măsuri pentru alocarea de fonduri externe nerambursabile necesare desfăşurării în condiţiile de prevenţie a activităţilor didactice aferente anului şcolar/universitar 2020/2021 în contextul riscului de infecţie cu coronavirus SARS-CoV-2; PL-x 26/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 304 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Continuăm cu punctul 5, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România; PL-x 507/2020; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2020 privind măsuri în domeniul registrului comerţului; PL-x 34/2021; lege ordinară, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 308 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale; PL-x 533/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 281 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Continuăm cu Punctul III. Legi organice. Adoptări.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea şi completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică şi pentru completarea alin. (3) al art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 567/2008/2018; lege organică.

Comisia pentru industrii propune adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Cu 311 voturi pentru, în unanimitate, legea a fost adoptată.

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 137/2011 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov în domeniul public al municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, judeţul Braşov; PL-x 266/2021; lege organică.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 304 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Vecerdi, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Stimaţi colegi,

Sistemul de sănătate braşovean se bazează pe o infrastructură pavilionară, pe clădiri aflate la kilometri distanţă, fapt care pune o presiune foarte mare pe actul medical braşovean în totalitatea lui.

Votul de astăzi are o dublă semnificaţie.

O dată - pune... realizează un deziderat aşteptat de toţi braşovenii, face un pas înainte în realizarea Spitalului Regional de Urgenţă.

Şi - în al doilea rând - dovedeşte că interesul pentru sănătate, interesul fundamental pentru sănătate poate să coaguleze toate partidele politice care au avut această iniţiativă şi au votat acest proiect de lege.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu punctul 10, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române; PL-x 464/2019; lege organică.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 309 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc; PL-x 436/2018; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 308 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Stroe, vă rog.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Era imperativ necesar să legiferăm în această zonă pentru că vorbim de ceva ani de o problemă extrem de răspândită, atât în zona sportivă, în zona sportivilor de performanţă, dar mai ales în zona sportivilor amatori, cei care în mod iluzoriu încearcă să-şi îmbunătăţească aspectul fizic, consumând aceste produse nereglementate până în momentul de faţă în România.

Legea aşteaptă de 3 ani în Parlamentul României.

Iar această problemă - ca să înţelegem amploarea fenomenului - aduce pe undeva în jurul a 4 milioane de euro cifra confiscărilor din ultimii ani, numai în România.

Cu acest cadru legislativ care, practic, penalizează traficul, consumul, distribuirea şi... producerea acestor substanţe interzise sau care îţi afectează sănătatea, practic, aliniem şi România standardelor şi reglementărilor în vigoare în Uniunea Europeană.

Şi - ca să înţelegem foarte bine - vorbim de steroizi, vorbim de hormoni de creştere, care pun în pericol grav sănătatea celor care consumă astfel de substanţe fiind mai puţin informaţi sau poate în mod iluzoriu încearcă să obţină o performanţă sportivă nelegal şi imediat.

Spun că este un pas mare pentru sport, pentru un sport curat.

Spun că este un pas mare pentru o măsură care protejează sănătatea publică.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu punctul 12 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 276/2021; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 301 voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 226/2021.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 172 de voturi pentru, 106 voturi împotrivă şi 28 de abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului; PL-x 162/2021; lege organică, aflată în procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 307 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; Pl-x 214/2021; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Molnar, din partea Grupului USR, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Patriot - persoană care îşi iubeşte patria, luptă cu abnegaţie pentru binele poporului şi e gata să facă sacrificii pentru a-i asigura un viitor fericit.

Dragi colegi,

Dacă eşti mort nu ţi-e bine deloc şi, cu siguranţă, nu ai niciun viitor în faţă. (Vociferări.)

Mă bucur că majoritatea aţi ales să fiţi patrioţi astăzi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa şi domnul deputat Tanasă.

Vă informez că la explicarea votului trebuie să desemnaţi un singur reprezentant.

Deci, înţeleg că domnul deputat Coleşa este reprezentantul Grupului AUR, pentru explicarea votului.

Vă rog, aveţi un minut la dispoziţie.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Deci am votat împotriva legiferării discriminării pe bază de vaccinare.

Am votat împotriva împărţirii societăţii între vaccinaţi şi nevaccinaţi.

Am votat pentru libertatea de a alege.

Am votat împotriva obligativităţii vaccinării oricăruia nu doreşte, respingând argumentele care ne spun că ei, copiii, care au un risc 0 de morbiditate, de deces, ar putea fi vectori de transmitere a bolii.

Da, ei pot fi, ca oricine, vectori de transmitere a bolii, dar prin vaccinare nu avem nici pe departe siguranţa de a nu fi la fel, vectori de transmitere a bolii.

Trebuie să ne păstrăm libertatea.

AUR a votat pentru libertate şi împotriva discriminării.

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Câţi copii ai?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Cinci.

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Înainte de a trece la ultimul punct de pe ordinea de zi. Am fost informată de colegii de la stafful tehnic că la proiectul de pe poziţia 11 - PL-x 436/2018, care a trecut cu unanimitate de voturi, am avut la vot o lege organică, nu una ordinară, aşa cum a fost anunţat la momentul votului.

Fiind o lege care a trecut cu unanimitate, aşadar, ea a fost adoptată.

Şi punctul 16 de pe ordinea de zi, ultimul punct, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoţite de marca temporală electronică sau marcă temporală electronică calificată şi sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relaţiilor de muncă şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 263/2021; lege organică, aflată în procedură de urgenţă

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru tehnologia informaţiei propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 247 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 45 de abţineri şi 3 colegi sau colege care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Sabin Sărmaş, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am votat astăzi una dintre cele mai importante legi sectoriale în domeniul transformării digitale.

Impactul este enorm. Efortul a fost unul colectiv, început anul trecut, în guvernarea liberală, continuat în guvernarea actuală şi la nivelul Parlamentului, şi vă felicit pentru asta.

Impactul, aşa cum spuneam, este unul enorm - 5.000.000 de angajaţi, 1.000 de entităţi din industrie, afectate.

Am scăpa de o birocraţie inutilă. Dacă vă puteţi imagina, în fiecare companie, în medie, la 100 de angajaţi avem două persoane care se ocupă de birocraţie ce ţine de contractele de muncă, de pontaje, de acte adiţionale, de rezilieri. Astăzi acel proces este mai fluid, este unul care poate fi mult optimizat.

S-a spus de la acest microfon astăzi că digitalizarea este una dintre micile probleme ale României. Nu este aşa. Digitalizarea creează bogăţie, transparenţă, elimină corupţia şi ne face, nu în ultimul rând, mai bogaţi, prin optimizarea costurilor pe care statul le are în funcţionarea lui.

Mulţumesc tare mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Tot la explicarea votului, dau cuvântul domnului deputat Pambuccian, de la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Pentru stenogramă, că e bine să rămână lucrurile acestea, în momentul în care legi pe care le votăm cu hibe îşi vor face efecte... vor avea efecte în lumea reală.

În momentul în care asimilezi un tip de semnătură electronică cu semnătura olografă înseamnă că asimilezi şi consecinţele semnării în felul acela cu consecinţele semnării olografe a unui document.

Dacă acea semnătură electronică nu are toate caracteristicile care să asigure pe cel care primeşte documentul că acel document a fost semnat chiar de către persoana care pretinde a fi în certificatul digital, în momentul acela avem o problemă.

De nenumărate ori, oameni care sunt de meserie au arătat cum la semnăturile electronice care nu sunt bazate pe un certificat calificat emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat putem pune în certificat datele oricăruia din sala aceasta şi semna orice cu acel certificat.

Or, acesta este un risc pe care vi l-aţi asumat, cu încăpăţânare. Este o încăpăţânare pe care eu nu o înţeleg.

Şi, sincer să fiu, cu aceeaşi încăpăţânare, abia aştept să văd primele belele care or să vină de aici. (Vociferări.)

În momentul acela poate veţi înţelege care este diferenţa între semnăturile acestea electronice de mai multe feluri, şi de ce numai unele pot fi utilizate cu asimilare cu cea olografă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Şi ultimul vorbitor la explicarea votului, domnul deputat Aelenei Dănuţ, de la Grupul AUR, vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Astăzi este o zi importantă pentru ortodoxia română şi pentru ortodoxie în general - Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.

Cu această ocazie, Grupul AUR vă urează un călduros la mulţi ani, cu... pentru dumneavoastră! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Am epuizat lista iniţiativelor de la votul final.

Încheiem aici şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor.

Invit colegii din Biroul permanent şi liderii de grup la şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor de grup.

De asemenea, la ora 14,00 avem şedinţa plenului comun, cu dezbaterile şi votul pe moţiunea de cenzură.

Vă mulţumesc tuturor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,41.