Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.23.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă tot aţi ajuns puţin mai devreme, vă propun să începem, stimaţi colegi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 septembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 de la PNL, 2 deputaţi de la USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale, un deputat neafiliat.

Dacă ne vom încadra în timp, cred că toţi colegii vor reuşi să-şi susţină partea de declaraţii.

Începem.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat, din partea Grupului PSD, Constantin Bîrcă, dacă este.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Bîrcă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei politice - "Vreau Guvernul meu!".

Titlul prezentei declaraţii nu se referă la deja consacrata dorinţă, la nivel înalt, de a avea un guvern propriu. Este vorba aici despre dorinţa - încă prim-ministrului Cîţu - de-a alinia un guvern aservit personal intereselor sale de ascensiune politică.

Încălcând regulile unei coaliţii, disciplina de partid şi principiile transparenţei în actul de guvernare, Cîţu a început să schimbe discreţionar miniştrii, unul câte unul - sănătate, finanţe, justiţie - totul fără explicaţii sau justificări!

Departe de a lua apărarea celor demişi - incompetenţa USR PLUS este deja demonstrată -, românii înţeleg din ce în ce mai mult că un guvern mai prost decât cel care dă această coaliţie nu poate exista.

Acest Guvern, pueril în ansamblu, nu înţelege responsabilitatea funcţiilor şi aruncă în aer o ţară!

Problemele pe care guvernanţii le tratează cu indiferenţă sunt deosebit de grave:

- Cresc preţurile necontrolat şi nu se ia nicio măsură. În schimb, se oferă circ;

- Salariile şi pensiile îngheţate nu dau semne de redresare decât peste 2 ani;

- Euro bate record după record. Criza politică cauzează căderi în lanţ. Inflaţia depăşeşte deja 5%.

Cel mai recent sondaj INSOMAR arată că 60% dintre români cred că Florin Cîţu este responsabil pentru scumpirile din ultima vreme.

La aceasta se adaugă "exportul problemelor interne". Este absolut revoltătoare declaraţia premierului - "Am informat oficial, astăzi, reprezentanţi ai Comisiei Europene, guvernele Statelor Unite ale Americii, Israel, Germania şi ai altor state membre ale UE, despre noul plan al partenerilor de guvernare de la Bucureşti..."

Poate tot acest joc sinistru maschează neputinţa celor care guvernează România de a prezenta în faţa Uniunii Europene programe de investiţii viabile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce privează ţara de aproape 30 de miliarde de euro.

Se doreşte modelul Bulgariei, care se confruntă cu un impas politic prelungit, cu puţine formule de a forma un nou Guvern stabil, după alegerile care au produs un Parlament fragmentat?

Faţă de această situaţie, Partidul Social Democrat, prin liderul său, Marcel Ciolacu, afirmă - "Dacă moţiunea alianţei USR-AUR va ajunge la vot, în plen, atunci PSD o va vota. Dar nu să se întoarcă Barna în Guvern şi Ghinea, să nenorocească PNRR, ci vom merge până la capăt, alegeri anticipate".

Singura soluţie logică de ieşire din criză pare să fie anticipatele.

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Stoian Maria, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Maria Stoian:

"A învins economia pandemia?"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cu toţii am fost afectaţi, într-un fel sau altul, de pandemia provocată de coronavirus. Au avut de suferit nu doar sistemele de sănătate, ci şi economiile, societăţile şi modul nostru de viaţă.

Economia zonei euro îşi revine după criza provocată de pandemia COVID. Ce s-a schimbat este faptul că serviciile, mai ales turismul, hotelurile şi restaurantele, paralizate la începutul pandemiei, tind să devină motorul principal de creştere.

Uniunea Europeană a început să ia măsuri imediat ce a izbucnit pandemia. Pachetul de redresare ajută statele membre şi cetăţenii europeni să iasă din criză mai puternici şi mai rezilienţi, îndreptându-se către un viitor mai ecologic, mai durabil, mai digital.

După cum arată un studiu recent, numărul întreprinderilor nou create în România a scăzut cu 18% în timpul pandemiei COVID-19, comparativ cu o medie de 6% la nivel global în ceea ce priveşte înfiinţarea de noi societăţi.

În egală măsură, şi alte câteva economii mai dezvoltate au înregistrat un declin similar.

Cu toate acestea, angajatorii au dat startul angajărilor - 26% au în vedere să crească numărul de angajaţi, în perioada iulie-septembrie.

Datele vin în condiţiile în care mulţi consumatori se bucură de eliminarea restricţiilor legate de coronavirus, redeschiderea impulsionând redresarea economiilor.

Sporirea numărului de angajaţi reflectă eforturile firmelor de creştere a capacităţii operaţionale şi de acoperire a cererii, ceea ce ar trebui să contribuie la diminuarea presiunii inflaţioniste.

În timpul pandemiei COVID-19, Guvernul României a pus la dispoziţie o serie de măsuri pentru sprijinirea micilor întreprinderi. Acestea includ o schemă de 3,3 miliarde de euro pentru susţinerea IMM-urilor. Pandemia a avut asupra lor un impact negativ.

Există, de asemenea, o schemă de 500 de milioane de euro pentru a susţine companiile care operează în special în turism, serviciile de cazare, serviciile de alimentaţie publică şi în sectorul de călătorii, domenii care au fost grav afectate de pandemie.

O altă iniţiativă menită să încurajeze crearea de întreprinderi noi este Programul "Start-up Nation 2021". Prin acest program angajatorii pot utiliza fonduri pentru a plăti chiria spaţiilor, salariile viitorilor angajaţi şi achiziţionarea de echipamente tehnologice, precum şi echipamente IT.

Previziunile economice făcute în vara anului 2021 arată că economia Uniunii Europene şi a zonei euro creşte cu 4,8% în acest an şi cu 4,5% în anul 2022. Este semnificativ mai mare în Uniunea Europeană - + 0,6 puncte procentuale, iar în zona euro - + 0,5 puncte procentuale, în timp ce pe parcursul anului 2022 creşterea se va accentua uşor în ambele domenii - + 0,1 puncte procentuale. Se estimează că PIB-ul real va reveni la nivelul de dinainte de criză, atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro. Pentru zona euro, acest lucru se va întâmpla cu un trimestru mai devreme decât se preconiza în primăvara anului curent.

Conform specialiştilor, economia zonei euro merge înainte cu toate motoarele pornite. Redeschiderea are efectul pozitiv aşteptat asupra creşterii, iar temerile privind impactul tulpinii delta şi penuriile de materii încă nu au afectat redresarea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Maria Stoian, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Cu rugămintea către colegi, să încercăm să ne încadrăm în cele 3 minute, invit la microfon pe doamna deputat Rizea Cristina, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Florin Cîţu trebuie să plece! Trebuie să plece pentru că România nu-şi permite o întoarcere în trecut. România nu-şi permite o întoarcere în epoca Dragnea.

Dragii mei, exact asta se întâmplă acum. Avem un premier incoerent şi fără coloană vertebrală, care şi-a bătut joc de reformele promise, care i-a împiedicat mereu pe miniştrii USR PLUS să-şi facă treaba - totul, din obsesia patologică de a deveni şeful partidului său. Florin Cîţu a sacrificat România pentru orgoliul personal, iar "echipa câştigătoare" care îl manevrează din spate, gâdilându-i vanitatea, are un singur scop - să se înfrupte fără milă din banii românilor.

Domnule viitor fost premier, economia nu duduie, preţurile au explodat, valul 4 a năvălit peste noi, iar campania de vaccinare de care sunteţi direct responsabil este cel mai mare eşec. Cu toate acestea, insistaţi să aruncaţi 50 de miliarde de lei pe mită electorală. Asta înseamnă PNDL 3, mită electorală cu care cumpăraţi voturi din teritoriu ca să ajungeţi şef de partid. Atât! Nimic altceva nu vă interesează!

Câte spitale s-ar fi putut construi cu 50 de miliarde de lei? Constanţa mai are acum şanse la spital regional? Ştiţi câtă nevoie are de el? Avea şanse cu ministrul USR PLUS la Sănătate! Încă de pe vremea mandatului lui Vlad Voiculescu, s-au început discuţiile cu BEI pentru finanţarea spitalului regional de la Constanţa.

Am vrut să construim pentru România, am vrut să ne ducem reformele la bun sfârşit. Încă vrem, dar nu aşa. USR PLUS nu girează hoţia şi nu acceptă reformele doar pe hârtie.

Aseară, am asistat la singurul gest demn din politica românească a ultimilor 31 de ani. Noi nu ne jucăm cu încrederea românilor.

Aţi crezut că, dacă am mers mai departe împreună, după demiterea lui Vlad Voiculescu, vom accepta orice. V-aţi înşelat! Am înghiţit cu greu acel abuz, dar am mers mai departe pentru România. Oamenii care ne-au votat aşteptau de la noi reforme şi încă aşteaptă. De la dumneavoastră, nu mai aşteaptă decât demisia.

Aţi crezut că jucăm la cacealma. Aţi crezut că ne vom vinde pentru o mână de funcţii. Ne-aţi confundat cu prietenii dumneavoastră din PSD.

Acum, PNL va trebui să aleagă - reformă în România alături de USR PLUS sau întoarcerea la un trecut ruşinos, cu PSD în "echipa câştigătoare". Suntem în război, un război între politica de interes personal, cumetrii şi combinaţii pe banii statului, şi o politică nouă, reformatoare, altfel decât tot ce a cunoscut România până acum.

Vă mulţumesc.

Cristina Rizea, deputat al USR PLUS de Constanţa. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Roman Nicolae.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Încep prin a-i ruga pe colegii de la PSD şi PNL să nu mai fie stresaţi, fiindcă, după cum ştiţi, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, astăzi, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului vor trebui să înştiinţeze Guvernul, în aşa fel încât mâine AUR să citească moţiunea de cenzură.

Drept urmare, intervenţia mea nu va viza nume şi voi ridica câteva probleme, plecând de la întrebarea - "Cine ne mai apără?".

În orice stat, Sistemul Naţional de Apărare este oglinda vieţii social-economice a acestuia.

Parte a unui astfel de sistem este şi Armata Română, care se transformă şi încearcă să se modernizeze, să se adapteze la noile condiţii social-economice ale ţării. Acest proces este, însă, deosebit de dificil şi relevă aspecte neconcordante cu dezideratul consolidării Armatei Române, care are de îndeplinit scopul fundamental, acela de apărare a patriei împotriva oricărei agresiuni.

Atrag atenţia asupra câtorva aspecte care vizează capacitatea combativă, atât a Armatei Române, cât şi a întreg Sistemului Naţional de Apărare.

Actuala strategie militară a ţării şi cadrul legislativ dezvoltat vizează, prioritar, obligaţiile asumate prin aderarea la Alianţa NATO şi mai puţin apărarea naţională.

Guvernul este incapabil să păstreze şi să dezvolte capabilităţile industriei de apărare rămase în funcţiune, necesare pentru dotarea Armatei Române, cât şi pentru menţinerea unui contingent militarizat de forţă de muncă înalt calificată.

Elaborarea unor legi şi norme care implică Armata Română în activităţi specifice forţelor axate pe misiuni de ordine internă, de pază etc., deturnează resursele structurilor militare de la scopul lor esenţial, de apărare a ţării.

Preocuparea pentru înzestrarea şi dotarea unitară a structurilor militare s-ar realiza prin achiziţii de elemente şi de sisteme operaţionale tehnice cu un potenţial combativ, la standardele cele mai înalte ale Alianţei Nord-Atlantice.

Din păcate, acum, în unele domenii suntem sub nivelul dotării talibanilor afgani.

Cine nu înţelege că o ţară fără o armată eficientă nu poate fi respectată de alte state, nu ar trebui să acceadă spre structuri politice care îşi propun să guverneze.

Deputat AUR de Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat Roman.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Manea Cătălin, dacă este?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Chiar dacă suntem abia la începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare a noii legislaturi, societatea românească are din nou ocazia să asiste la polemicile artificioase ale scenei politice.

Nu-mi propun să susţin de la această tribună o declaraţie emoţionantă şi nici să fiu mesagerul deziluziei populaţiei, aceasta putând fi constatată de fiecare component al Parlamentului, ascultând cu bună-credinţă vocile oamenilor.

Polemicile purtate în ultima perioadă fac ca dezlegarea acestei încurcături să pară departe de finalitate.

În primul rând, prelungindu-se această situaţie de incertitudine, de dragul unor calcule electorale, prima "victimă" sigură devine chiar parlamentarismul, urmat cu siguranţă de efectele politice, economice, sociale şi chiar administrative.

Fără îndoială, multe analize se vor face după trecerea acestei perioade, se vor calcula costuri, probabil, nu vor lipsi nici sondajele, însă ceea ce nu cred că se va realiza este evaluarea eticii politice, care într-o perioadă dificilă, precum cea pe care o traversăm, încă se bazează pe subiectivism şi demagogie.

De aceea, tocmai acum, când sectoare precum cel sanitar, economic, educaţional sau cel social încearcă să-şi revină din cea mai dificilă criză a secolului XXI, trebuie să luăm decizii raţionale, echilibrate, responsabile, lipsite de urmărirea propriilor interese, rămânând conştienţi de faptul că prelungirea artificială a acestei incertitudini în scopuri pur electorale ne pune în antiteză cu performanţele altor state europene, fiind împiedicaţi în acelaşi timp să utilizăm principalele noastre modalităţi de reprezentare a cetăţenilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, cu siguranţă putem trece peste toate aceste provocări, conlucrând convingător, fără vicleşuguri, cu bună-credinţă şi deplină responsabilitate faţă de electorat, astfel încât să putem implementa reformele concrete în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul Dumitru Coarnă, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul Alexandru Kocsis, Grupul PNL.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Bombă ecologică lângă localităţile Olteniţa şi Ulmeni din judeţul Călăraşi. Migraţia deşeurilor din Bucureşti. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor, din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995"

În imediata apropiere a municipiului Olteniţa şi a comunei Ulmeni, ambele din judeţul Călăraşi, a fost amplasată poate cea mai periculoasă bombă ecologică din Europa, cu o suprafaţă de peste 100 ha şi cu o cantitate cumulată de peste 150 tone de deşeuri menajere aduse şi depozitate aici de la primăriile de sector ale municipiului Bucureşti.

Se pare că un grup de interese transportă gunoaiele produse de bucureşteni, le arde sau le îngroapă în apropierea localităţilor Olteniţa şi Ulmeni, sub masca unor operaţiuni de sortare, generând consecinţe nocive pentru localnici.

Primăria Municipiului Bucureşti, deţinătoarea legală a deşeurilor produse de cetăţeni, trimite gunoaiele aflate în proprietatea sa legală la o groapă ilegală, producând un dezastru ecologic fără precedent, o contaminare ireversibilă a zonei şi o poluare permanentă a fluviului Dunărea.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţia statului care are misiunea să protejeze cetăţenii şi populaţia de efectele nocive ale factorilor de mediu, a procedat la reautorizarea ilegală a gropii de gunoi de la Ulmeni Călăraşi, închisă în urmă cu 8 luni.

Groapa de la Ulmeni Călăraşi, devenită într-un an cea mai mare groapă ilegală de gunoi din Europa, a ajuns deja un ecosistem în sine, cu faună constând în şobolani, specii variate de gândaci, câini sălbăticiţi care atacă gospodăriile oamenilor. Toate acestea se întâmplă chiar în Câmpia Dunării, într-o zonă naturală protejată a României, înscrisă pe listele ariilor protejate Natura 2000.

În plus, deşeurile sunt autoincendiate, pentru a nu se putea stabili clar volumul acestora, nivelul evaziunii fiscale şi al fraudării banilor publici. De asemenea, autoincendierea ascunde şi reautorizarea forţată a firmelor implicate, în urma îndeplinirii măsurilor de mediu care presupuneau reducerea volumului deşeurilor de pe amplasament. Reducerea acestui volum a fost realizată într-un mod ilegal şi prin incendiile provocate în lunile august şi septembrie 2021, care au micşorat volumul deşeurilor, dar au contaminat aerul, afectând grav populaţia din jur.

Ne întrebăm, cine este în spatele acestei operaţiuni toxice? Cine protejează afaceri de sute de milioane de euro în detrimentul vieţii şi sănătăţii unor comunităţi locale de oameni care nu deţin mijloacele necesare să se apere? Ce măsuri au dispus prefectul judeţului Călăraşi şi primarul municipiului Olteniţa?

Asociaţia Cetăţenească Ulmeni din Călăraşi arată dezastrul în care trăiesc oamenii, iar rezultatele studiului de sănătate publică demonstrează contaminarea populaţiei din cadrul comunităţilor locale cu mercur, care are o toxicitate extrem de mare şi poate produce leziuni cerebrale, renale şi ale căilor respiratorii; cu plumb, care poate duce la îmbolnăvirea de cancer.

Aceasta mai arată că reautorizarea recentă a gropii de gunoi, cât şi incendiile de proporţii din lunile august şi septembrie, provocate de arderea gunoaielor din Bucureşti la Ulmeni, sporesc gradul de poluare deja existent şi vor afecta suplimentar sănătatea comunităţii locale.

Studiul de sănătate publică, realizat la iniţiativa locuitorilor afectaţi din Olteniţa şi Ulmeni, este cea mai elocventă probă ştiinţifică a poluării, contaminării şi riscului de îmbolnăvire a populaţiei. Analiza specialiştilor a relevat contaminări masive cu substanţe toxice, care au efecte grave asupra populaţiei ce trăieşte în zona limitrofă depozitului de gunoi din Călăraşi.

În concluzie, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, fac apel la autorităţile competente. Discutăm despre o problemă de interes general, ce vizează sănătatea publică!

Trebuie intervenit de urgenţă pentru prevenirea riscurilor ecologice şi a producerii daunelor, înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor, menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Am încheiat.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Kocsis-Cristea Alexandru, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte Grupul USR.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

2020 - din nou, alegeri. Din nou, partidele fac promisiuni. Unii ne cred, alţii nu ne cred. Unii nu ne cred, dar totuşi votează. Speră să se înşele şi să-i surprindem, pozitiv. Prezenţa la vot - mică, cea mai mică din istoria alegerilor parlamentare.

Printre multele promisiuni din campanie, una a dat speranţe oamenilor, nu că dezvoltăm România, nu că o să avem o Românie fără hoţie, nu siguranţa unui trai mai bun - ce au îndrăznit să creadă oamenii şi să spere este că vom avea 4 ani fără alegeri, 4 ani de pace politică.

Din 2004 nu am mai avut 4 ani fără alegeri.

Oamenii raţionali ştiu cât de importanţi pot fi aceşti 4 ani. Ştiu că lipsa de continuitate, lipsa de timp, presiunea unor noi alegeri, instabilitatea au fost cei mai mari duşmani ai proiectelor legate. Ştiu că 17 prim-miniştri în 7 cicluri electorale, 25 de miniştri ai transporturilor în 7 cicluri electorale sau 26 de miniştri ai sănătăţii în 7 cicluri electorale nu oferă continuitatea de care este nevoie pentru a începe şi pentru a putea finaliza proiecte serioase, proiecte sănătoase.

Aşadar, aproape că ne-au crezut în campanie că, având 4 ani fără alegeri, vom avea şi 4 ani de pace politică.

Din păcate, din nou, nu ne-am ridicat la nivelul aşteptărilor oamenilor, iar după numai 9 luni de la facerea unei coaliţii de dreapta, între 3 partide considerate salubre, sănătoase, raţionale, ne-am trezit în pragul unei noi crize politice, unei noi instabilităţi, unui nou scurtcircuit în linia de miniştri şi unui nou déjŕ-vu în sacrificarea unor proiecte abia începute.

De ce nu învăţăm nimic din istorie?

De ce ne canibalizăm între noi, de sute de ani?

De ce noi, fraţi, ne dăm în cap unii altora, de sute de ani?

De ce nu am înţeles, de sute de ani, că lupta noastră pentru putere ne-a făcut slabi şi vulnerabili, în faţa turcilor, în faţa ungurilor, în faţa polonezilor, în faţa ruşilor şi în faţa tuturor celor care au avut şi au un interes în ţara asta?

De ce nu acceptăm să conducem împreună?

De ce nu acceptăm că puterea publică nu este monopolul unui partid sau al unei persoane?

De ce nu ne respectăm?

De ce nu ne dăm mâna pentru binele comun?

De ce nu înţelegem că binele comun al tuturor românilor este şi binele nostru, şi binele familiilor noastre?

De ce ni se urcă atât de repede la cap puterea?

De ce acceptăm să menţinem ţara asta slabă şi vulnerabilă, pentru că noi, fraţi, nu suntem în stare să ne înţelegem, să colaborăm, să ne respectăm şi să lucrăm împreună pentru binele public?

De sute de ani istoria acestui popor, al nostru, este plină de trădări pentru putere, pentru tron. Am văzut trădări şi asasinate între fraţi, trădări şi războaie între veri, trădări şi îndatorări ale neamului românesc pentru a cumpăra tronul de la străini. Ne-am trădat între noi şi ne-am slăbit atât de mult, până când am pierdut controlul şi au venit fanarioţii să ne conducă. De ce? Pentru că am fost incapabili să privim mai departe de orgoliul personal, de ambiţiile personale. Pentru că am fost ocupaţi să ne ciomăgim între noi, am pierdut controlul asupra ţărilor noastre.

Au trecut 200 de ani de atunci şi noi tot nu am învăţat nimic.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Mergem în campanie miei, umili, zâmbim, promitem, ajungem aici şi ce facem? Ne certăm. Pentru că reducem totul la noi, de parcă noi singuri ne-am trimis aici, de parcă noi singuri ne-am încredinţat puterea publică, de parcă noi eram aici dintotdeauna.

Nu eram noi aceia care mergeau ca nişte miei, cu capul plecat, să ceară voturi şi să promită oamenilor că vom face totul ca să le oferim o viaţă mai bună?

Ţara aceasta nu va avea nicio şansă să se dezvolte mai repede, să devină mai puternică, dacă noi nu învăţăm o lecţie pe care trebuia...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, vă rog să concluzionaţi. Aţi depăşit cu mult timpul.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Termin imediat.

...să o învăţăm de-acum câteva sute bune de ani - doar dacă lucrăm împreună vom fi puternici.

Şi ca să revin la situaţia din zilele noastre şi la criza declanşată de ambiţia unui om de a avea toată puterea, concluzionez aşa.

Încă mai avem acea fereastră de oportunitate despre care am vorbit în campanie, încă mai putem să rupem cercul vicios al fratricidului.

Dacă acceptăm să fim dezbinaţi acum, fiecare va continua să pedaleze în gol pentru proiecte mărunte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, vă rog, concluzionaţi.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Adevărata schimbare...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aveţi deja 5 minute.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

...nu o putem produce decât împreună - Partidul Naţional Liberal, USR PLUS, UDMR şi cu Grupul minorităţilor alături de noi.

Singuri putem face atât de puţin, împreună putem face lucruri mari.

Dumnezeu să ne dea gândul cel bun şi să refacem coaliţia!

Alexandru Kocsis, deputat de Iaşi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Sunt obligat să vă rog din nou să respectăm ceea ce am hotărât, intervenţii de 3 minute, pentru că o să fie nemulţumiţi alţi colegi care încearcă să se încadreze în acest timp.

Grupul USR, domnul Lőrincz Ştefan-Iulian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, vreau să vă împărtăşesc că sunt mândru de miniştrii USR PLUS care ieri şi-au depus demisiile din Guvernul condus de Florin Cîţu.

Sunt mândru de faptul că au arătat întregii ţări că onoarea nu poate fi negociată, că lucrurile din ţara noastră se pot schimba în bine, că politica, în România, nu înseamnă bâlci, blaturi şi cinism. Politica poate fi făcută cu respect, înţelepciune şi profesionalism de oameni competenţi, de bună-credinţă şi cu o uriaşă putere de muncă.

Dar nu puteam merge mai departe cu un premier care risipeşte banii ţării pentru lupta lui internă din partid, îl dă afară pe ministrul justiţiei, numeşte un nou ministru fără studii juridice, blochează procesul de selecţie a procurorilor-şefi cu adevărat independenţi şi creşte de 5 ori Fondul de rezervă al Guvernului, de unde banii se duc direct în buzunarele clienţilor lui.

Căci ce este PNDL 3, dacă nu un jaf naţional de 50 de miliarde de lei? O sumă imensă cu care s-ar fi putut face multe pentru România!

Domnule Cîţu, la vremuri noi, năravuri vechi!

Vă felicit că aţi adus PSD alături de "echipa câştigătoare" într-un nou USL. Asta, da, performanţă!

PNDL nu este altceva decât o invenţie a lui Liviu Dragnea, pentru a răsplăti micii şi marii baroni locali, prin diverse contracte cu dedicaţie. Cei de la PSD şi PNL sunt deja familiarizaţi îndeaproape cu aceste marafeturi. Cu asta s-au ocupat timp de 30 de ani. Atât PSD, cât şi PNL reprezintă partide prea mult înrădăcinate în metehnele din mentalul vechii politici, pentru a accepta schimbarea.

Şi atunci de ce trebuie să ne mai mirăm că România nu reuşeşte să se dezvolte?

Nu, nu ne-am dorit să ajungem aici. USR PLUS şi-a asumat, alături de partenerii din coaliţie, o guvernare grea, în speranţa că miniştrii vor duce la bun sfârşit reformele asumate în Planul de guvernare şi atât de necesare pentru dezvoltarea României.

Doamnelor şi domnilor de la PNL şi PSD, vă reamintesc doar câteva dintre principalele realizări ale miniştrilor USR PLUS în cele 8 luni de guvernare:

• Transparentizarea achiziţiilor publice. Ministerele conduse de miniştrii USR PLUS publicau constant date de interes public pentru cetăţeni, precum contractele pe fonduri europene, registrul de operaţiuni, finanţarea proiectelor de cercetare şi bugetele institutelor de cercetare;
• Reorganizarea de agenţii şi desfiinţarea instituţiilor inutile în urma unui audit profesionist;
• Fond de un miliard de euro pentru o infrastructură sanitară modernă;
• Accesul garantat la medicamente esenţiale realizat de ministrul USR PLUS al sănătăţii, Ioana Mihăilă. Aşa au fost eliminate blocajele birocratice pentru intrarea pe piaţă a unor medicamente autorizate de Uniunea Europeană;
• Au fost demarate proiecte noi în execuţie, pe bune, nu doar pe hârtie, şi am pus bazele alocării semnificative din PNRR pentru sectorul de infrastructură - 7,6 miliarde de euro;
• Mai mult, tot în PNRR a fost inclus şi cel mai mare program de prevenire a abandonului şcolar în zonele defavorizate ale României - cu granturi pentru şcoli de peste 500 de milioane de euro.

Am fi putut face mai mult pentru România, dacă miniştrii noştri erau lăsaţi să-şi ducă treaba până la capăt şi asta ne-am dori în continuare.

Mingea este în terenul colegilor de la PNL, care trebuie să aleagă - ori guvernează alături de noi şi UDMR, ca partener de guvernare, pentru a aplica reformele asumate în Planul de guvernare, ori oferă legitimitate blatului Cîţu-Ciolacu şi aruncă România într-o criză politică de pe urma căreia au de pierdut absolut toţi românii.

USR PLUS continuă lupta pentru revoluţia bunei guvernări!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar AUR, pe doamna deputat Raisa Enachi.

Se pregăteşte domnul Manea Cătălin-Zamfir, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declaraţia politică are ca subiect - "Şi la Vaslui, ca-n toată ţara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetăţenilor".

De 30 de ani, membrii aleşi în Consiliul Local, indiferent de partidul din care fac parte, lucrează într-un mod aproape de neînţeles pentru locuitorii oraşului, adică tocmai pentru cei care i-au şi angajat din punct de vedere politic, încredinţându-le nu doar bugetul oraşului, ci, până la urmă, chiar destinul lui.

În fiecare ciclu electoral, cei care au ajuns consilieri la Vaslui ori nu se pricep, ori nu ştiu care este rolul lor, ori acţionează numai în interes propriu, altfel nu se explică cum, rând pe rând, pas cu pas, unităţile economice au fost sistematic distruse.

Mai sunt în Vaslui câteva societăţi comerciale cu un număr infim de angajaţi, raportat la numărul de locuitori, iar pentru a acapara şi aceste societăţi, domnii consilieri se luptă zi de zi. Nu mai ţin cont de scopul pentru care au fost aleşi, de interesul comunităţii, de faptul că aceste societăţi comerciale trebuie să aducă plusvaloare comunităţii. Nu, ei au propriile interese de partid sau personale!

Vechiul consiliu local, adică cei din legislatura 2016-2020, majoritar PSD, au numit la SC Transurb SA o conducere care s-a ocupat de multe lucruri, numai de bunul mers al unităţii, nu! Spre exemplu, conducerea societăţii are grijă, la întocmirea bugetului anual, să puncteze doar două capitole, şi anume, mărirea veniturilor pentru aparatul de conducere al societăţii şi finanţarea consistentă a cheltuielilor de judecată, adică nu-i interesează profitul societăţii sau veniturile salariaţilor.

Pe parcursul anilor 2019-2020, SC Transurb SA a fost obligată să achite salariaţilor, în urma hotărârilor judecătoreşti, incredibila sumă de aproximativ 140.000 de lei. Totodată, această societate comercială plăteşte sume consistente pentru achiziţii care nu au legătură cu obiectul de activitate.

Vă întreb, domnule primar şi domnilor consilieri, ce părere aveţi de ceea ce se întâmplă la Societatea Comercială Transurb SA Vaslui?

Acum, noua majoritate venită în Consiliul Local cu ce credeţi că se ocupă? De crearea de noi locuri de muncă? Nu! De bunul mers al unităţilor economice care mai sunt încă în Vaslui?

Din contră, de un an de zile se bat pentru funcţii. Mai nou, au pus ochii pe Societatea Comercială GOSCOM SA şi, de câteva luni bune, se luptă în fiecare şedinţă de consiliu pentru a ocupa funcţii de conducere la această societate, neinteresându-i dacă ar putea fi dezvoltată sau cum s-au cheltuit fondurile existente, absolut nimic în afară de preluarea unor funcţii.

Doamnelor şi domnilor, în calitate de deputat AUR şi de reprezentant al vasluienilor, doresc să vă atrag atenţia asupra faptului că la următoarele alegeri cu toţii trebuie să fim mult mai atenţi cu cine votăm, ca să nu mai vindem pielea ursului din pădure într-un consiliu local şi o primărie din ce în ce mai îndepărtată de vasluieni!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Încheiem a doua trecere cu domnul deputat Mihai-Ioan Lasca.

Se pregăteşte domnul deputat Lasca.

După dumneavoastră, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Cătălin-Zamfir Manea.)

Iar după aceea, de la Grupul PSD, Vasile Cîtea, Romulus-Marius Damian şi Natalia-Elena Intotero.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Săptămâna viitoare va începe anul şcolar. Suntem pregătiţi pentru a le putea asigura copiilor noştri dreptul la educaţie? Se pare că nu! Şi spun lucrul acesta, din păcate, şi de această dată, Guvernul României a fost luat prin surprindere, deşi, în opinia mea, cred că am avut suficient timp pentru a rezolva toate deficienţele din sistemul educaţional, încă de anul trecut.

Într-un timp relativ scurt va fi foarte clar pentru noi toţi că cei mai mulţi dintre copiii acestei ţări vor intra în scenariul roşu, adică vor putea învăţa doar în sistemul online. În aceste condiţii, sute de mii de copii nu-şi vor putea exercita dreptul constituţional la educaţie. Vorbesc despre cei aproximativ 900.000 de copii din mediul rural, mulţi dintre ei proveniţi din medii socio-economice defavorizate, zeci de mii de copii aparţinând minorităţii rome, zeci de mii de copii romi care trăiesc în condiţii similare cu cele din Evul Mediu, fără acces la energie electrică, fără acces la apă potabilă.

Înţeleg că licitaţia pentru achiziţionarea celor aproximativ 250.000 de tablete încă nu s-a finalizat.

Aş vrea să punctez câteva lucruri în acest sens.

Cum vor putea învăţa zecile de mii de copii din mediul rural, care nu au acces la condiţii minimale?

Sunt conştient că menţinerea stării de sănătate reprezintă o prioritate pentru noi toţi, însă nu poate reprezenta niciodată o justificare suficientă pentru încălcarea unor drepturi constituţionale ale copiilor noştri.

Fac apel pe această cale la prim-ministrul României, să ia toate măsurile care se impun pentru a le asigura copiilor noştri dreptul constituţional la educaţie.

În egală măsură, fac apel, tot de la această tribună, către guvernanţi, către prim-ministrul acestei ţări, domnul Florin Cîţu, să aprobe cât mai urgent Strategia de incluziune a cetăţenilor aparţinând minorităţii rome.

Este inadmisibil ca principalul document de politică internă, document strategic al Guvernului României, care a fost aprobat încă din vremea Guvernului Năstase, din 2001, să expire încă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut şi, iată, ne aflăm în luna a noua şi nu avem încă aprobată o strategie de incluziune a cetăţenilor de etnie romă.

Repet, acestea sunt priorităţi pentru comunitatea pe care o reprezint.

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputatul minorităţii rome.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat Manea.

Îl invit la cuvânt pe domnul Mihai Ioan Lasca, deputat neafiliat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de azi se intitulează "Opriţi înşelătoria COVID!".

Se spune că cea mai bună minciună este ocolirea adevărului. Ca să minţi îţi trebuie o memorie bună, dar ca să spui adevărul ai nevoie de caracter!

Sunt atât de multe evidenţe care demască înşelătoria COVID, încât profitorii ar face orice să întreţină virusul fals în mintea oamenilor. În ultimele luni primesc nenumărate mesaje, apeluri şi emailuri prin care oamenii îmi spun că s-au săturat de minciuna COVID, iar mulţi dintre cei care s-au injectat cu prima doză de ser experimental regretă enorm. Şi-au dat seama că devin cobai şi nu mai acceptă acest lucru. Ameninţarea sănătăţii copiilor, prin şantajarea părinţilor ca să îşi dea acordul să fie injectaţi, a atins cote alarmante. Lăsaţi copiii în pace, pentru că altfel veţi vedea puterea părinţilor!

Raed Arafat se pregăteşte de luptă şi vrea peste 8.500 de soldaţi la dispoziţie! De ce are nevoie Arafat de o asemenea forţă? Încetaţi cu şantajul medical! Încetaţi cu presiunile pentru a determina oamenii să se injecteze cu seruri experimentale!

Oamenii sănătoşi au ajuns să fie hăituiţi, iar cobaii recompensaţi cu mici şi, mai nou, cu tichete valorice de 100 de lei. Se pregătesc din nou extrem de multe paturi în secţiile ATI, inclusiv pentru copii, deşi aceştia nu se îmbolnăvesc din cauza vreunui virus fals.

Nu îndrăzniţi să faceţi jocurile meschine ale producătorilor de seruri experimentale, pentru că niciun părinte nu îşi va abandona copilul în mâinile mânjite de sânge ale medicilor interesaţi doar de profit!

Înşelătoria COVID trebuie să înceteze! În calitate de parlamentar, voi susţine cetăţenii României, pentru ca acestora să le fie respectate drepturile garantate de Constituţie, dar nu doresc să vină ziua când oamenii se vor răzbuna pe călăii lor.

Nu mai panicaţi oamenii cu virusul fals! Nu mai şantajaţi oamenii cu serurile experimentale ucigaşe! Nu vă atingeţi de copii, ticăloşilor, comoara cea mai de preţ a unui popor! Încetaţi cu presiunile şi abuzurile organizate asupra celor care nu doresc să fie cobai! Nu serurile experimentale ne vor scăpa de virusul fals, ci adevărul despre înşelătoria COVID!

Mulţumesc.

Deputat neafiliat, Mihai Lasca.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Vasile Cîtea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte domnul deputat Romulus-Marius Damian, tot din partea Grupului PSD.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Pactul Naţional pentru Sport, o urgenţă imediată!".

Stimaţi colegi,

După Olimpiada de Vară de la Beijing, în care România a regresat puternic, câştigând doar 8 medalii olimpice, a apărut din ce în ce mai mult necesitatea unei strategii care să schimbe realitatea din sportul românesc, o strategie ale cărei principii să se constituie în Pactul Naţional pentru Sport, după modelul Pactului Naţional pentru Educaţie.

Din păcate, privim cu nostalgie către trecut, către Olimpiada de Vară de la Los Angeles, în care România a obţinut un număr de 53 de medalii, dintre care 20 de aur, o performanţă extraordinară care a calificat România pe locul II la acea olimpiadă.

Relevante pentru noi sunt ciclurile olimpice 1996-2000 şi 2000-2004, în urma cărora România a câştigat la Sydney, în anul 2000, un număr de 26 de medalii, şi la Atena, în anul 2004, un număr de 19 medalii. Din păcate, începând cu Olimpiada de la Beijing şi continuând cu Olimpiada de la Londra, numărul medaliilor a scăzut constant, rezultatele ultimelor două cicluri olimpice însumând 4 medalii la Rio şi 4 medalii la Tokio. La Tokyo doar două federaţii au reuşit să urce pe podium - canotajul şi scrima - şi foarte puţine au reuşit să se califice în sferturi, acolo unde încă se punctează.

Dacă în perioada 1996-2004 am ţinut sus steagul performanţelor, după anul 2004 s-a manifestat un puternic regres. În realitate, regresul a fost favorizat de faptul că nu s-a întâmplat nimic, deşi Legea nr. 69/2000 a fost modificată de foarte multe ori, ca urmare a propunerilor federaţiilor naţionale, a propunerilor Comitetului Olimpic şi Sportiv Roman, a negocierilor cu reprezentanţii Consiliului Concurenţei, ultima modificare fiind prin Legea nr. 90/2018, fără a se stimula sau obliga administraţiile publice locale la finanţarea sportului local.

Faptul că Legea nr. 69/2000 prevede doar posibilitatea ca administraţiile locale să sprijine sportul local nu a fost foarte convingător pentru autorităţile locale care au făcut din finanţarea unor evenimente sportive simple exerciţii de imagine şi atât, fără o strategie coerentă de dezvoltare şi finanţare măcar pe minimum 4 ani de zile.

Legea educaţiei naţionale a fost schimbată de multe ori, fiind unul din actele normative care a suferit cele mai multe modificări şi completări, dar niciodată nu s-a pus în acord cu dispoziţiile Legii nr. 69/2000, în materia orelor de educaţie fizică din trunchiul comun. Deşi au existat numeroase consultări pe acest subiect, deşi au fost depuse numeroase propuneri de modificare şi coroborare a dispoziţiilor celor două legi menţionate, cele 3 ore de sport pentru gimnaziu şi două ore de sport pentru liceu, privite fiind ca un minim absolut necesar, nu au primit undă verde nici până în acest moment.

Cluburile sportive şcolare se află, de la mijlocul anilor 2000, în subfinanţare. Deşi Legislativul a adoptat normative de descentralizare şi preluare a acestor cluburi de către administraţiile publice locale, procedura efectivă a întârziat însă să îşi producă efectele.

Deşi în infrastructura mare - şi aici mă refer la stadioane sau săli polivalente - administraţiile publice locale au făcut câte ceva în acest sens, infrastructura şcolară a rămas în urmă şi acolo unde au fost reabilitate sălile de sport şi terenurile de sport şcolare...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă apropiaţi de concluzie, domnule deputat.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc.

... nu au avut înţelepciunea şi seriozitatea de a se prioritiza intervale orare pentru pregătirea sportivilor legitimaţi la liceele cu program sportiv sau la cluburile şcolare.

Da, s-au făcut stadioane şi săli polivalente, dar nu s-au construit baze moderne de pregătire pentru cantonament, nu s-au construit baze olimpice, centre olimpice de pregătire, perfecţionare, educaţie şi recuperare.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Rugămintea e să...

Eu înţeleg că depăşim, dar durata depăşirii să nu fie cât intervenţia iniţială.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Damian, Grupul parlamentar al PSD, cu rugămintea să vă încadraţi în timp.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Nu voi depăşi cu trei minute, cum au depăşit cei de la USR, aşa că mă voi încadra.

Declaraţia mea politică de astăzi - "Moţiunea de cenzură înseamnă căderea întregului Guvern!".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi îşi propune să atragă atenţia, în special parlamentarilor USR, asupra semnificaţiei unui instrument democratic important - moţiunea de cenzură.

Domnilor USR-işti,

Moţiunea de cenzură nu este ceea ce doriţi dumneavoastră să fie - o formă de şantaj pentru partenerul dumneavoastră de guvernare, PNL.

Moţiunea de cenzură înseamnă retragerea încrederii acordate întregului Guvern, deci căderea întregului Guvern, nu doar a prim- ministrului, înseamnă schimbarea tuturor miniştrilor, inclusiv a celor de la USR şi UDMR!

Guvernul Cîţu este dezastruos în integritatea sa, cu toţi miniştrii PNL, USR şi UDMR care au adus România într-o situaţie dezastruoasă pe toate planurile.

Acest Guvern a adus ţara noastră într-o criză politică şi economică gravă. Leul s-a depreciat, inflaţia creşte, preţurile s-au majorat, guvernanţii PNL şi USR se ceartă şi românii plătesc!

Este Guvernul care a împrumutat cel mai mult România şi a făcut din ţara noastră o ţară plină de datorii! Într-un an, Guvernul Cîţu s-a împrumutat cu o treime din cât s-au împrumutat celelalte guverne în 30 de ani.

Este Guvernul care a deturnat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă către clientela de partid, prin care firme private vor primi cu dedicaţie bani prin PNRR.

Este Guvernul care a nimicit educaţia pe durata pandemiei.

Este Guvernul care a restructurat companiile statului, prin concedieri masive, şi este Guvernul care a nenorocit HoReCa.

Le sugerez celor de la USR să se hotărască dacă sunt la putere sau în opoziţie, iar prim-ministrului Cîţu să îşi dea demisia, fiindcă este unul dintre cei mai nocivi premieri ai ţării noastre.

De aproape un an de zile, poporul român este victima unui guvern însetat de putere. În timp ce românii îşi duc cu greu traiul de zi cu zi, odată cu scumpirile la electricitate şi căldură, creşterea preţurilor, deprecierea leului generată de iresponsabilitatea Guvernului, Coaliţia de guvernare PNL şi USR PLUS îşi aruncă vina pentru dezastrul creat dintr-o parte în alta şi plasează România într-o criză politică cu efecte economice grave.

Guvernul Cîţu trebuie să plece acasă, iar Coaliţia de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR şi-a dovedit incompetenţa în faţa tuturor românilor.

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc mult, domnule deputat Damian.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Natalia-Elena Intotero, Grupul PSD.

Se pregătesc, din partea Grupului USR, domnul Teniţă Cătălin, Neagu Denisa, doamna Buzoianu sau doamna Ţoiu, care sunt prezenţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Vrem la şcoală, nu acasă!".

În calitate de deputat al Partidului Social Democrat, ales în Circumscripţia electorală nr. 22 judeţul Hunedoara, dar şi de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, insist asupra necesităţii ca anul şcolar 2021-2022, care debutează în mai puţin de o săptămână, să înceapă şi să se termine în sălile de clasă.

Prioritatea zero a Guvernului României, în ansamblu, trebuie să fie elevul, profesorul şi şcoala. Sute de părinţi, organizaţiile de elevi şi studenţi din România exclud orice variantă de învăţământ care aminteşte de anul trecut, anul în care România a pierdut cei mai mulţi elevi. Am primit sute de memorii la Comisia pentru învăţământ, începând cu data de 1 septembrie, cu privire la noul an şcolar şi dorinţa elevilor, dar în egală măsură şi a părinţilor şi a profesorilor, de a continua cu învăţământul tradiţional pe tot parcursul anului.

Superficialitate - aşa putem cataloga abordarea guvernanţilor pentru sectorul educaţional. Au trecut aproape doi ani de când a început pandemia, iar guvernele de dreapta tot nu au luat măsurile necesare pentru ca elevii să aibă posibilitatea de a urma cursurile din bănci, în condiţii de siguranţă. Este revoltător. Mai mult decât atât, deşi anul şcolar încă nu a început, există deja voci guvernamentale care se pregătesc să pună din nou lacătul pe uşi.

Astăzi voi publica o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui României, prim-ministrului, dar şi ministrului educaţiei.

Vă invit pe toţi, stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari din toate partidele politice, să promovaţi ideea menţinerii şcolilor deschise şi să susţineţi o viaţă normală pentru elevii români!

Vă mulţumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD Hunedoara.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat Intotero.

Îl invit la cuvânt pe domnul Teniţă Cătălin, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ieri, în Biroul permanent reunit al celor două Camere s-a comis un abuz major.

Ieri, unui grup de parlamentari, reprezentând mai mult de un sfert din componenţa Parlamentului, i s-au blocat dreptul şi atribuţia constituţională de a putea controla puterea executivă prin depunerea unei moţiuni de cenzură.

Pe scurt, faptele stau aşa.

Cea mai mare parte a semnăturilor USR PLUS au fost strânse în ziua de miercuri, săptămâna trecută, la plen.

O parte dintre parlamentarii noştri nu au apucat să semneze atunci şi au plecat în circumscripţii. Au semnat fiecare pe foaia sa, apoi au scanat acele foi şi le-au trimis până vineri, cei mai mulţi dintre ei de pe adresele de email de parlamentari, unde există prezumţia că documentul trimis emană de la titularul contului, conform Codului de procedură civilă, care este reglementarea generală în materie de probaţiune.

Aceleaşi semnături au ajuns şi în format fizic, prin curier sau aduse personal, până ieri, adică luni, 6 septembrie, la ora 11,00, când a început şedinţa Biroului permanent reunit.

De asemenea, toţi parlamentarii USR PLUS erau în acel moment la grup şi puteau să certifice de îndată că ei sunt cei care au semnat.

Şi cu toate acestea gruparea din PNL a domnului Cîţu, susţinută de PSD şi UDMR, au cerut să se trimită Comisiei pentru regulament analizarea semnăturilor, cu termen de lucru de două săptămâni, deşi acestea puteau fi validate, dacă ar fi fost suspiciuni, în cel mult 30 de minute prin prezentarea spre cei care le-au dat.

Eu consider că este un abuz strigător la cer, demn de domnii Nicolicea şi Şerban Nicolae. Este o ruşine că se întâmplă un astfel de mecanism de blocare a unui drept constituţional al parlamentarilor.

Mergând pe această cale, orice semnătură dată pe orice proiect de lege poate fi contestată de orice alt grup de opozanţi politici. Mergând pe această cale, orice semnătură ar trebui dată doar în prezenţa unui notar.

Cred că, dincolo de disputele noastre politice, dincolo de viziunile diferite, trebuie să acceptăm câteva reguli generale ale jocului, iar una dintre regulile parlamentarismului este aceea că fiecare trebuie să aibă o voce, că o majoritate nu poate folosi procedura pentru a pune pumnul în gură unei minorităţi.

Vă rog să vă întrebaţi dacă un astfel de comportament este cel pe care ni-l dorim de acum încolo, dacă acest gen de bullying, de şicanare, este regula pe care trebuie să o aplicăm de fiecare dată când avem ocazia.

Vă mulţumesc foarte mult.

Cătălin Teniţă, deputat al USR PLUS Bucureşti.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Doamna deputat Neagu Denisa.

Se pregăteşte domnul deputat Scripnic, de la Grupul parlamentar AUR.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Proiectul "Salvează o şcoală" ne arată realitatea din teren, realitatea locurilor uitate de timp şi de autorităţi. Ne arată cum clădiri în care s-au format generaţii sunt astăzi lăsate să se dărâme şi să le dispară istoria.

În ultimii 20 de ani, în România s-au închis mii de şcoli, majoritatea în mediul rural. Clădirile şi terenurile vechilor şcoli închise au fost abandonate şi se degradează pe zi ce trece, în timp ce în multe dintre aceste localităţi nu există spaţii amenajate pentru centre medicale, dispensare sau farmacii.

Sunt multe clădiri prea degradate ce nu mai pot fi salvate şi nu urmărim acest lucru, cum nu urmărim nici să avem ziduri ridicate, panglici tăiate şi apoi uşi încuiate.

Vă povestesc în câteva cuvinte experienţa trăită în mijlocul oamenilor dintr-un sat, numit Deag, din judeţul Mureş. La 8 kilometri de oraşul Iernut, pe un drum pietruit, am ajuns la şcoala din Deag. Oamenii locului ne-au spus - citez - "Erau peste 20 de elevi într-o singură clasă. Erau două ture pe zi, de dimineaţă şi după-masă. Vuia curtea şcolii. Nici nu poate crede un copil din sat, la ora actuală, că a existat aşa ceva, cândva".

Doar 15 copii au mai rămas în acest sat, însă pentru cei 15 copii accesul la educaţie înseamnă să parcurgă 16 kilometri pe zi, pe un drum pietruit, în nori de praf. Mediul rural ne arată trista realitate românească şi ne demonstrează zilnic cum nepăsarea autorităţilor publice, orgoliile şi faptul că statul român a perseverat în impasibilitate zeci de ani, au dus la incapacitatea de a face investiţii prioritate, civilizate şi demne de secolul XXI. Sute de comunităţi nu au canalizare, gaze sau asfalt. Acestea sunt rezultatele proiectelor de tip PNDL, în care se dau bani din pix primarilor loiali, fără a urmări dacă aceştia fac într-adevăr ceva pentru comunitate.

Adevăratele probleme pleacă din mediul rural, acolo unde omul de rând se confruntă cu neajunsuri şi cu dovezile de putere pe care le manifestă primarii locurilor.

Să afirmi şi să demonstrezi că ani de zile nu asfaltezi un drum de doar 8 kilometri doar pentru că nu ţi s-au acordat voturile, face dovada incompetenţei şi a incompatibilităţii cu funcţia pe care o ocupi. Şi, din păcate, cu asta se confruntă o bună parte a României.

Pentru orice "şcoală abandonată" în stare bună există o soluţie, reconversia în ceva util oamenilor locului. Abandonul, delăsarea, nepăsarea nu sunt niciodată căi de urmat. Nu pentru USR PLUS!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Tobă Francisc, deputat neafiliat.

Iertaţi-mă, colegul deputat de la AUR mai întâi!

Vă rog, domnule Scripnic.

Se pregăteşte domnul Tobă.

Îmi cer scuze, domnule deputat.

Domnul Lilian Scripnic:

Nicio problemă!

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Războiul din Afganistan s-a încheiat. Avem de dus un război împotriva sărăcirii şi înfometării românilor, un război pentru păstrarea identităţii şi valorilor naţionale".

Cer actualului Guvern să se concentreze, în ultimele sale zile de existenţă, pe problemele de viaţă şi de moarte ale românilor şi să nu lărgească benzile de acces ale refugiaţilor afgani în ţara noastră.

În timp ce multe state din Uniunea Europeană s-au arătat reticente la ideea cotelor obligatorii de refugiaţi, în contextul crizei umanitare din Afganistan, România nu are o voce pe această temă. În schimb, de vineri, de la depunerea moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîţu, până duminică, deci în mai puţin de 3 zile, România a evacuat, pe cale terestră, 95 de afgani care urmează să fie aduşi în ţara noastră.

Potrivit Celulei de Criză Interinstituţionale coordonate de ministrul afacerilor externe, până la începutul acestei săptămâni, în contul ţării noastre au fost evacuaţi în total 156 de cetăţeni afgani.

Aceste mişcări duc la ocuparea aproape în întregime a celor şase centre regionale pentru cazarea solicitanţilor de azil, care au un total de 1.100 de locuri, aceasta în contextul în care ţara noastră a avut peste 6.100 de cereri de azil în 2020 şi 5.100 de cereri în primele 6 luni din 2021, majoritatea din partea unor cetăţeni afgani sau sirieni, care susţin că sunt persecutaţi în ţările lor.

În opinia AUR, atât viitorul fost prim-ministru Florin Cîţu, cât şi premierii care îi vor urma trebuie să îi pună pe primul loc pe români şi să gestioneze eficient criza internă, care se manifestă pe toate palierele societăţii - de la sănătate, energie, economie, până la educaţie şi demografie. România nu îşi permite să îşi deschidă larg porţile pentru refugiaţii afgani, care pot genera presiuni suplimentare bugetare şi de securitate.

Stimaţi colegi parlamentari,

Războiul din Afganistan s-a încheiat. Avem de dus un război împotriva sărăcirii şi înfometării românilor, un război pentru păstrarea identităţii şi valorilor naţionale. Avem nevoie de un guvern nou, responsabil, care să lupte pentru poporul român şi pentru o ţară mai bună.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat AUR, Lilian Scripnic, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Tobă Francisc.

Se pregătesc, din partea Grupului PSD, domnul deputat Radu- Marcel Tuhuţ şi domnul deputat Radu Mihai Popa, iar apoi, de la Grupul USR, domnul deputat Miftode Andrei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Francisc Tobă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Nu droga alegătorii, dar mai ales aleşii lor!".

Dragi români,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Consumul de droguri sau al oricărei substanţe care modifică starea psihică a unei persoane afectează grav armonia raţiunii care stă la baza procesului de elaborare legislativă.

Nu putem permite consumul de substanţe psihoactive în rândul deputaţilor şi nici în structurile aparatului legislativ.

În Parlament căutăm soluţii, în cadrul procesului de elaborare legislativă, având în vedere necesităţile reale ale societăţii, pe baza lucidităţii şi responsabilităţii fiecărui deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Consider că "accidentul" consilierului parlamentar, care a fost surprins cu o anumită cantitate de canabis asupra sa la intrarea în Parlament, constituie un semnal de alarmă sever care ne obligă să luăm măsuri imediate de reglementare a consumului de substanţe interzise, conform Legii nr. 143/2000. Consider că este oportună introducerea obligativităţii testării periodice antidrog atât a deputaţilor, cât şi a personalului care face parte din aparatul legislativ. În acest sens, vă propun să agreaţi testarea antidrog, o dată în fiecare sesiune ordinară, atât a deputaţilor, cât şi a personalului legislativ.

Din păcate, nu există metode de testare privind cinstea, demnitatea şi onestitatea celor care au fost aleşi pentru a genera cadrul legislativ benefic naţiunii noastre.

Am convingerea că, dacă nu vom lua o asemenea măsură preventivă, potenţialii consumatori din Camera Deputaţilor vor propune o lege prin care consumul să fie opţional.

Din perspectiva acestei declaraţii politice, voi propune adaptarea cadrului legislativ privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în acest sens.

Deputat Francisc Tobă, Circumscripţia nr. 8 Braşov, neafiliat, reprezint Partidul Neamul Românesc, în Parlament, Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat Tobă.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat al PSD, Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună dimineaţa!

Am început o nouă sesiune parlamentară, într-o perioadă plină de incertitudini politice şi sociale.

România se confruntă cu foarte multe provocări, de la valul patru al pandemiei de coronavirus până la criza energetică în care au fost aruncaţi românii de coaliţia de guvernare, aceeaşi coaliţie care a aruncat ţara într-o nouă criză guvernamentală, iscată din lupta pe împărţirea banilor publici, o luptă a surzilor, pentru că actualul Guvern este rupt de realitatea cu care se confruntă zi de zi românii.

Domnilor guvernanţi,

Vă atrag atenţia asupra realităţilor şi problemelor reale ale oamenilor din judeţul Alba, oameni care nu mai au răbdare să vadă lupte politice sau promisiuni electorale fără niciun rezultat.

Am avut nenumărate discuţii cu locuitori din Munţii Apuseni care solicită îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri pentru consultaţii şi avize medicale, deoarece şi ei plătesc aceleaşi contribuţii la bugetul de stat şi astfel merită condiţii egale.

În Apuseni, la fel ca în oricare alte zone din ţară, există persoane care nu mai sunt apte de muncă din cauza problemelor de sănătate şi care merită o pensie de invaliditate, iar pentru obţinerea acestui drept trebuie să parcurgă multe drumuri de zeci de kilometri.

Din acest punct de vedere, vă solicit în regim de urgenţă să luaţi în considerare reînfiinţarea unui centru de expertiză medicală a capacităţii de muncă, la Abrud sau Câmpeni, care ar îmbunătăţi considerabil nivelul de trai al cetăţenilor din Munţii Apuseni.

În aceeaşi ordine de idei, pentru îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, vă solicit în regim de urgenţă să demaraţi toate procedurile necesare pentru înfiinţarea a două puncte de urgenţă SMURD în zona Văii Arieşului, cu precădere în oraşul Baia de Arieş, precum şi în comuna Gârda de Sus.

Centrul din Baia de Arieş va putea deservi şi comunele din apropiere, precum Ocoliş, Poşaga, Sălciua şi Lupşa, iar centrul de la Gârda de Sus va putea acoperi o arie la fel de extinsă, cuprinzând şi comunele Arieşeni, Scărişoara, Albac şi Horea.

Domnilor guvernanţi,

Aceste două centre SMURD şi centrul de expertiză medicală a capacităţii de muncă vor putea asigura accesul la servicii medicale de urgenţă, consultaţii şi avize medicale de specialitate pentru peste 80.000 de oameni, copii şi bătrâni în mod special, care trăiesc şi vor să trăiască în continuare în Munţii Apuseni.

Cu deosebit respect pentru locuitorii judeţului Alba şi a locuitorilor Munţilor Apuseni.

Deputat de Alba PSD, Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule primar deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu Mihai Popa, Grupul PSD.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Am vrut să susţin o declaraţie politică, pentru că traversăm o criză a energiei care a explodat în România în ultimele şase luni, peste care un guvern inconştient a aşezat o criză politică.

În aceste zile, în Camera Deputaţilor, va intra Legea consumatorului vulnerabil şi am vrut să fac câteva sublinieri în acest context.

Cred că legea este bine-venită, e oportună, poate fi îmbunătăţită şi trebuie îmbunătăţită, dar aş vrea să spun, cu subiect şi predicat, ca să înţeleagă chiar şi domnul ministru Virgil Popescu, că legea aceasta rezolvă o problemă doar pe termen scurt şi eventual pe termen mediu.

Pentru a scădea presiunea pe preţ, este nevoie de ceva mai mult şi ceva mai greu de făcut, deoarece e nevoie urgentă să construim capacităţi noi de producţie de energie, în România, pentru că numai aşa putem scădea presiunea pe preţ.

Cu o inconştienţă demnă de o cauză poate mai bună şi cu un elan incredibil, domnul ministru Popescu a ucis proiectul Centralei de la Iernut, care era aproape gata - 70% din proiect era rezolvat - şi România putea să beneficieze de această capacitate.

Importăm 1.500 de megawaţi, domnule ministru, astăzi, când România are capacitatea să producă 9.000-10.000 de megawaţi. Şi ceea ce nu înţeleg, domnule ministru, este de ce nu aţi continuat proiectul domnului secretar de stat Doru Vişan, care propunea ca la graniţa României importurile de energie din surse care poartă certificate de dioxid de carbon să fie taxate la fel cum sunt taxate şi companiile producătoare româneşti de energie, în contextul Green Deal.

Vă aduc aminte că în ultimii patru ani preţul certificatului de dioxid de carbon a crescut de la 11 euro la 55 de euro şi inclusiv asta a dus la explozia preţului la energie.

Continui să spun că este nevoie de consultarea specialiştilor din energie şi poate nu e târziu acum, în ceasul al 25-lea, domnule ministru Popescu, să cereţi asociaţiilor profesionale, specialiştilor din piaţa de energie, specialiştilor de la ANRE şi celorlalţi specialişti pe care România îi are, inclusiv pe cei din partidele politice, pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru ieşirea din această criză. Altfel, veţi da declaraţii sforăitoare, dar soluţiile vor întârzia să vină.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Grupului USR, pe domnul deputat Miftode Andrei.

Se pregătesc domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, Grupul PSD, şi doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Priviţi Constituţia noastră, garantul unei democraţii vii, sănătoase şi funcţionale. Prin conţinutul ei, oferă garanţii solide şi elemente de siguranţă care să împiedice acumularea puterii în mâinile unui om sau ale unui grup de interese. Cu toate acestea şi în ciuda unui efort real de îmbunătăţire a instituţiilor democratice, periodic avem parte de surprize.

Inevitabil, mai ales în democraţii relativ tinere, fără exerciţiul istoric al echilibrului şi al moderaţiei, în ciuda tuturor precauţiilor, personaje toxice ajung uneori în poziţii de decizie.

Dacă spunem ianuarie 2017 şi OUG 13, ne gândim invariabil la Liviu Dragnea şi la inconştienţa cu care a canibalizat, pentru interesul propriu, majoritatea politică a coaliţiei alături de care guverna şi miniştrii care nu-i făceau pe plac.

Tot aşa, peste scurt timp, zicând 2021 şi PNDL3, îl vom pomeni în aceeaşi notă pe Florin Cîţu. Acest personaj pune capăt altei coaliţii de guvernare, forţând în mai multe rânduri capacitatea celor din jur de a tolera capriciile şi modul tiranic de relaţionare cu partenerii săi.

Florin Cîţu ne-a demonstrat nu doar că este lipsit de capacitatea de a coordona un grup de oameni, cu respect, cu tact şi integritate, atribute esenţiale pentru funcţionarea unei coaliţii de guvernare, ci a demonstrat că este capabil şi să rişte totul pentru a forţa adoptarea unui proiect cu nume nobil, ce ascunde, în fapt, o generoasă mită electorală din banii statului.

Da, ţara are nevoie de bani pentru dezvoltare, are nevoie de drumuri, de apă, canalizări, aşa cum are nevoie şi de spitale, şcoli sau autostrăzi. Dar toţi aceşti bani, o parte proveniţi din împrumuturi, trebuie acordaţi unor proiecte transparente, cu criterii clare şi indicative de performanţă, nu atribuite din pix, conform apartenenţei politice şi fără mijloace adecvate de prevenire a fraudei.

Cu toţii suntem conştienţi de situaţia dificilă în care ne aflăm astăzi, în contextul creşterii puternice a preţurilor la numeroase produse esenţiale şi la energie.

În plus, suntem ameninţaţi de un nou val pandemic. Spitalele se apropie de o nouă criză, slăbite de politizarea şi subfinanţarea din ultimii 30 de ani. În acest context, este evident că România are nevoie urgentă de un guvern funcţional şi de un parlament responsabil.

Prin urmare, vă invit să căutăm o soluţie rapidă la această criză, în spiritul valorilor democraţiei şi ale Constituţiei, pentru a ne putea întoarce cât mai curând către nevoile reale ale cetăţenilor, care sunt infinit mai importante decât mizele meschine şi compromisurile până la compromitere, specifice abordării iresponsabile ale actualului prim-ministru.

Vă invit să alegem împreună un viitor fără Florin Cîţu la guvernare şi să contemplăm o rezolvare cât mai rapidă a crizei actuale. Cu cât o vom face mai repede, cu atât va fi mai bine pentru ţară.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS Braşov.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Se pregătesc doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul parlamentar al PSD, iar apoi doamna Buzoianu Diana, Grupul parlamentar al USR.

Mulţumesc.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

În contextul scumpirilor succesive ale preţurilor la energie, alimente, combustibil, 30% dintre salariaţii români cu salariul minim nu vor putea să achite facturile la gaze şi curent şi vor fi debranşaţi de la reţelele de utilităţi publice, astfel că vor rămâne în frig şi întuneric.

Situaţia cu adevărat catastrofală nu este la nivelul Guvernului Cîţu, care nu guvernează, ci se ceartă zilnic pe bani şi interese. Problemele reale sunt cele resimţite de români: explozia preţurilor, creşterea numărului de infectări COVID, lipsa investiţiilor la nivel local în educaţie, sănătate, transporturi.

Facturile cresc în fiecare lună, iar Guvernul Cîţu nu face nimic! Toţi cei care acum se ceartă şi se acuză reciproc, PNL şi USR, asistă impasibili la dezmăţul de pe piaţa energiei.

România este efectiv neguvernată! Acţiunile operatorilor de pe piaţa energiei electrice şi a gazelor, care anunţă scumpiri peste scumpiri, demonstrează că Partidul Social Democrat a avut dreptate, ţara noastră nu are o reală piaţă concurenţială în domeniul energiei şi nu era pregătită pentru liberalizare.

Este inadmisibil ca guvernanţii să privească pasiv la scumpirile făcute de operatori din burtă, fără o justificare economică reală.

Este nevoie de intervenţie rapidă, până nu e prea târziu! Altfel, economia va fi devastată.

Românii plătesc preţul acestei guvernări incompetente şi cinice - inflaţia a depăşit 5%, benzina este în jur de 6 lei, facturile la energie se dublează, iar toate acestea generează o creştere galopantă a preţurilor la alimente.

Deja o treime dintre români trăiesc la limita sărăciei. De urgenţă trebuie ca Legea consumatorului vulnerabil să intre în vigoare de la 1 octombrie, aşa cum cere Partidul Social Democrat, şi nu de la 1 ianuarie, aşa cum a anunţat Guvernul Cîţu.

Politicile economice dezastruoase promovate de Cîţu, umilirea antreprenorilor, prin blocarea programelor de sprijin pe timp de pandemie, şi creşterea uriaşă a preţului energiei, după liberalizarea impusă de guvernele de dreapta, a băgat în faliment mii de firme care au fost nevoite să iasă de pe piaţă. Numărul firmelor radiate în ultimele 7 luni a fost mai mare cu 34% faţă de anul trecut.

Acestea sunt faptele Guvernului Cîţu, care acum nu mai beneficiază nici măcar de încrederea propriilor colegi de guvernare de la USR PLUS.

În opinia mea şi a colegilor mei de la Partidul Social Democrat, singura ieşire din această criză politică, economică şi socială este moţiunea de cenzură şi apoi reîntoarcerea la popor, prin organizarea de îndată a alegerilor anticipate.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Buzoianu Diana, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii au fost îngenunchiaţi şi umiliţi de o guvernare inertă la problemele şi nevoile lor reale!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În momentul în care trebuie să caracterizez actualul guvern şi activitatea acestuia, îmi vin în minte doar calificative negative - dezamăgire, umilinţă, înşelătorie, promisiuni neonorate, neputinţă, nepăsare, minciuni, scandaluri.

Acestea sunt, pe scurt, doar o parte dintre caracterizările mele, ca deputat, dar sunt şi ale tuturor oamenilor cu care am intrat în contact în ultimele luni şi care mi-au spus că s-au săturat de această coaliţie care nu guvernează deloc. În fiecare zi văd doar ceartă pe orgolii şi interese personale sau de partid, pe funcţii, pe influenţe politice şi pe acces la resursele publice.

Având în vedere că la finalul sesiunii parlamentare trecute actualii guvernanţi ai dreptei se lăudau că toamna, care vine odată cu valul patru al pandemiei, va prinde România pregătită, cu spitalele dotate, cu şcolile pregătite să primească elevii, cu programele de sprijin pentru antreprenori finalizate, cu PNRR aprobat, putem constata că de fapt suntem în acelaşi punct, adică nu s-a întâmplat nimic în aceste trei luni.

În administraţia publică este nevoie de bani. Sunt aşteptaţi aceşti bani cu disperare de administraţiile publice locale, inclusiv pentru pregătirea şcolilor, dar nu interesează pe nimeni.

Economia este în derivă. În loc de creşterile de venituri cuvenite, românii s-au ales de la Guvernul dreptei cu amânări, îngheţări, tăieri şi cu povara unor uriaşe împrumuturi. Această acţiune a Guvernului este categoric reţeta sigură pentru adâncirea sărăciei generale.

În domeniul sănătăţii vedem o inacceptabilă fugă de răspundere. Premierul şi ministrul sănătăţii se acuză reciproc de lipsa banilor pentru spitale, ambulanţe sau centre de vaccinare.

Având în vedere toate aspectele prezentate, dar şi alte probleme pe care nu le-am enumerat acum, este o certitudine că urmează o criză economică majoră şi o criză sanitară, suprapuse peste criza politică fără precedent, provocată de actuala coaliţie de guvernare.

România trebuie redresată şi românii să fie ascultaţi. Trebuie să li se răspundă la problemele reale cu soluţii clare şi imediate, iar Partidul Social Democrat a demonstrat că ştie să facă aceste lucruri!

Românii sunt acum abandonaţi şi lăsaţi în voia sorţii de o guvernare iresponsabilă, de aceea, singura soluţie este ca acest Guvern să plece!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Buzoianu Diana, din partea Grupului parlamentar al USR.

Se pregăteşte doamna deputat Oana Ţoiu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În 1956, tineri studenţi s-au răzvrătit împotriva regimului comunist. Pentru curajul lor, pentru că au îndrăznit să întrebe de ce se vinde pâinea pe cartelă într-o ţară agricolă, au fost exmatriculaţi, au fost persecutaţi şi au fost trimişi la închisoare.

În Timişoara, în 1989, un grup de 30 de tineri au sfidat interdicţiile Legii Marţiale şi au înaintat spre Catedrala Ortodoxă, unde au fluturat drapele tricolore din care tăiaseră stema comunistă.

Aşteptându-se să se tragă în ei, au început să cânte "Deşteaptă-te, române!", un cântec care fusese interzis din 1947. Într-adevăr, s-a tras asupra lor. Unii au avut norocul să scape, în timp ce alţii au fost răniţi, iar unii chiar au murit.

În 1990, la începutul democraţiei noastre, tot tinerii erau cei care îşi cereau drepturile şi au fost catalogaţi drept "golani".

Astăzi, în ciuda prea puţinelor oportunităţi pe care le oferim, tinerii noştri ne reprezintă fantastic la nivel internaţional. Ei au curajul, au perseverenţa şi vor să încerce să schimbe cât mai multe lucruri, mai ales atunci când li se spune că nu se poate, pentru că fraza "nu se poate" nu îi descurajează, pentru că ei se enervează şi această frază îi ambiţionează şi mai mult, tocmai pentru a reuşi.

Tinerii noştri au jucat un rol cheie atât în istoria României, cât şi astăzi, în schimbarea socială, în economia naţională şi în transformarea digitală, inovaţia tehnologică spre care mergem acum.

Ar putea juca un rol important chiar şi aici, în Parlament, doar dacă noi le-am face loc să vină alături de noi.

Avem nevoie de tineri în Parlament. Avem nevoie de încăpăţânarea lor, avem nevoie de energia lor şi, da, avem nevoie de sfatul lor!

De când am devenit parlamentar, am avut oportunitatea să lansez un program de mentorat, prin care am adus tinerii în Parlament, tineri care vor să îşi facă vocea auzită, tineri care vor să schimbe politica, tineri care vor schimba România.

Colegi parlamentari,

Vă provoc să aduceţi alături de voi cât mai mulţi tineri capabili, în Parlament. Tinerii nu înlocuiesc oamenii cu experienţă, ci doar aduc o nouă perspectivă la masă. Avem obligaţia să le dăm tinerilor şansa să ia parte la decizie.

Dacă nu investim astăzi în tineri, generaţiile următoare de politicieni vor arăta exact cum arată politicienii din ziua de astăzi. Dacă nu investim astăzi în tineri, tot ceea ce facem este să ne amânăm un viitor mai bun pentru noi toţi.

Daţi-le tinerilor, aşadar, şansa să vină alături de noi!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Ţoiu Oana.

Se pregătesc domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, Grupul PSD, şi doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Grupul PSD.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

936.862 - acesta este numărul românilor care ne-au dat votul nouă, USR PLUS, la ultimele alegeri parlamentare şi cred că au făcut-o ca să guvernăm. Aveau atunci în faţă 4 ani care urmau, primii 4 ani din 2004 ani încoace fără niciun tur de alegeri.

În plină pandemie, oamenii au ieşit la vot ca să ne învestească cu puterea de a duce mai departe reformele. Au găsit încă o dată speranţa, după 30 de ani, că poate următorii 4 ani care urmează vor fi cei în care vom relua soluţiile ratate de-a lungul ultimelor trei decenii, vor fi cei în care puterea va începe să fie folosită şi în interesul lor.

Am construit un partid de la zero, am trecut printr-o fuziune a două echipe, am construit şi am negociat un program de guvernare ca să guvernăm, nu ca să fim în opoziţie.

Şi atunci întrebarea este de ce miniştrii noştri şi-au dat demisia aseară? Pentru că încrederea pe care am primit-o, forţa pe care ne-au dat-o cetăţenii e una care trebuie pusă în slujba reformelor! Este motivul pentru care am trecut de multe ori prin negocieri, compromisuri, comitete şi comisii, în ultimele luni de guvernare.

Nu este prima criză prin care trecem, dar este momentul în care am decis să ne retragem încrederea în premierul Cîţu şi să ne retragem miniştrii din Guvern, pentru că, deşi reformele sunt prioritatea noastră absolută, ele nu pot să fie făcute decât într-un context în care regulile contează. Şi premierul a dovedit nu doar că pentru el regulile nu contează, dar este dispus să le ocolească, aşa cum a făcut punând pe masă o ordonanţă de urgenţă de 50 de miliarde în acea dimineaţă, fără avizul Ministerului Finanţelor şi al Justiţiei, este dispus să le încalce, aşa cum a încălcat toate regulile agreate în coaliţie, ducând la demiterea a doi miniştri la rând, fără consultare şi evaluare, împreună cu cei care i-au numit acolo, şi este dispus, prin echipa lui, să le forţeze dincolo de limitele Constituţiei, aşa cum au făcut când au refuzat şi au blocat neconstituţional trecerea moţiunii de cenzură la dezbatere şi vot în plen, unde vocile cetăţenilor sunt manifestate prin mandatele fiecărui parlamentar.

În momentul în care un premier alege să ignore, să ocolească, să forţeze şi să încalce regulile, este imposibil mai departe ca reformele pe care le avem de făcut să poată să aibă cadrul necesar ca asta să se întâmple.

Dar cei 936.862 de români ne-au votat ca să ducem mai departe reformele.

Aşa că, prioritatea noastră rămâne guvernarea, cu un lider care poate să ducă asta mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu doamnei deputat Ţoiu.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, Grupul PSD. Este domnul deputat? Nu.

Doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Grupul parlamentar al PSD? Nu este doamna deputat.

Domnul deputat Dan-Cristian Popescu, Grupul PSD? Nu este.

Am finalizat lista cu deputaţii înscrişi pentru a prezenta declaraţii politice şi intervenţii.

Înainte de a închide vă reamintesc, stimaţi colegi, că au mai depus declaraţii în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: Marius-Eugen Ostaficiuc, Silviu Nicu Macovei, Mihai Weber, Ioan Mang, Mirela Elena Adomnicăi, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Ioan Vulpescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Eugen Bejinariu, Toma Vasilică şi doamna Oana-Gianina Bulai.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris doamnele şi domnii deputaţi: Calotă Florică Ică, Roman Florin-Claudiu, Cruşoveanu Marian, Stănescu Vetuţa, Bola Bogdan- Alexandru, Huţucă Bogdan-Iulian, Muraru Iulian-Alexandru, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Moisin Radu-Marin, Burduja Sebastian-Ioan, Giugea Nicolae, Balan Ioan, Balint Ioan-Liviu, Popa Alexandru, Ervin Molnar.

Din partea Grupului deputaţilor neafiliaţi au depus declaraţii în scris: domnul deputat Longher Ghervazen şi domnul deputat Stancu Ionel.

Închidem această primă parte a şedinţei.

Ne întâlnim peste câteva minute în şedinţa de plen.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Guvernul îşi demonstrează din nou incapacitatea de a asigura dreptul neîngrădit la educaţie, odată cu anunţarea regulilor pentru desfăşurarea cursurilor în noul an şcolar"

Regulile pentru desfăşurarea cursurilor în noul an şcolar, anunţate de miniştrii educaţiei şi sănătăţii, demonstrează incapacitatea Guvernului de a asigura dreptul neîngrădit la educaţie, prevăzut de Constituţie, şi de a garanta desfăşurarea orelor cu prezenţă fizică, în condiţii de siguranţă. În acest moment, şcolile sunt la fel de nepregătite ca şi anul trecut, pentru a face faţă provocărilor generate de epidemie, iar regulile convenite de cei doi miniştrii întreţin incertitudinea şi brambureala din sistem.

Părinţii, elevii şi profesorii trebuie să ştie cu certitudine:

Cine plăteşte pentru materialele de protecţie şi cine asigură fonduri pentru toate cheltuielile suplimentare impuse prin decizia miniştrilor şi a CNSU? Guvernul, autorităţile locale, sau părinţii şi profesorii?

Testele sunt gratuite pentru toţi profesorii şi elevii, inclusiv pentru cei cu simptome şi pentru cei care sunt testaţi în a 8-a zi de învăţământ online? Sau elevii şi profesorii sunt obligaţi să-şi plătească testele?

De ce sunt trimişi acasă şi trec online toţi copiii dintr-o clasă, dacă unul dintre ei este contaminat? Pentru o minoritate se sacrifică majoritatea? Este profund greşit! De ce nu se face testarea rapidă a tuturor, iar cine este sănătos continuă şcoala normal şi doar cei cu test pozitiv fac cursuri online?

De ce copiii vaccinaţi nu sunt testaţi, deşi rămân în clase, chiar dacă există posibilitatea să fie purtători de virus, ca şi ceilalţi, şi îi pot îmbolnăvi pe cei nevaccinaţi, dacă aceştia se reîntorc la cursuri după a 8-a zi?

Ministrul educaţiei, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, de la PNL, şi cel al sănătăţii, doamna Ioana Mihăilă, de la USR, au obligaţia să redacteze şi să-şi asume un document final coerent, din care să elimine toate neclarităţile privind desfăşurarea noului an şcolar şi în care să lămurească aspecte esenţiale la care nu au reuşit să ofere explicaţii la conferinţa de presă. Sfidător este că, deşi miniştrii au anunţat public ordinul comun de reglementare a începerii anului şcolar, aceştia încă nu şi l-au asumat prin semnătură, această fugă de răspundere fiind total inacceptabilă.

Domnul Adrian Alda:

"Domnule ministru Oros, aveţi idee cât costă kilogramul de grâu vara, dar şi iarna?"

În debutul acestei sesiuni parlamentare, salut, prin intermediul acestei prime declaraţii politice, deosebita "descoperire" pe care ministrul Adrian Oros a făcut-o odată cu recoltele record, înregistrate la unele cereale, anul acesta. Observaţiile şefului Agriculturii privind dezavantajarea financiară a fermierilor care cultivă grâu în avantajul speculanţilor de pe piaţa de cereale poate fi atribuită unui elev de liceu, în niciun caz unui ministru aflat pe această funcţie de atâta amar de vreme. Această gafă nu este doar dovada nepăsării şi a amatorismului celui care gestionează la cel mai înalt nivel agricultura, principala sursă de producţie a României, la ora actuală, ci şi traiectoria pe care acest domeniu fundamental de dezvoltare pentru ţara noastră o va avea cu un astfel de ministru care îşi declină incompetenţa fără niciun fel de jenă. Şi se mai şi miră în plus că a remarcat, după atâta timp în funcţie, că "deficitul balanţei comerciale se datorează în primul rând unei slabe capacităţi de depozitare şi procesare".

Fără să mă lansez în explicaţii lingvistice că "datorită" are sens pozitiv, fiind sinonim cu "graţie" şi "mulţumită", deci antonim cu "din cauza", clarificare de care domnul ministru Adrian Oros chiar face dovada certă că are nevoie, îl invit doar să lase geamul maşinii în jos, atunci când iese din curtea ministerului, ca să audă măcar o dată cum se vaită fermierii că nu au unde să-şi depoziteze cerealele. Iar agricultorii se confruntă cu această situaţie de zeci de ani, motiv pentru care, în repetate rânduri, au pichetat şi Parlamentul, şi sediul Ministerului Agriculturii.

În Programul de guvernare, cu care PNL a smuls ceva mai multe voturi decât de obicei la alegerile parlamentare de iarna trecută, graţie dublării numărului de promisiuni care se dovedesc acum sterile, figurează angajamentul privind construirea de depozite regionale. Numai că şi acest proiect fantezist a rămas fixat strict pe hârtie. Fermierii au sperat că, dacă Guvernul îl pune în aplicare, truda lor va căpăta, în sfârşit, plus valoare.

Şi pentru că această îndeletnicire de bază şi dintotdeauna a poporului român este o enigmă pentru unii colegi din PNL, în frunte cu domnul ministru Oros, conform propriilor remarci publice ale Domniei Sale, voi menţiona că ţăranii sunt obligaţi să vândă cât mai rapid producţia de grâu şi la preţuri derizorii, dictate de speculanţi şi de importatori din cauza lipsei silozurilor.

Şi mai concret, indiferent cât de mare este recolta de cereale şi indiferent de calitatea acestora, preţul kilogramului de grâu este cu mult sub cel de pe piaţa europeană. De asemenea, puţinii producători agricoli români care se pot folosi de silozurile existente şi îşi vând recoltele în anotimpul rece, la preţuri ceva mai mari decât cele impuse de samsari imediat după recoltare, tot nu ajung să facă profit real. Aceştia trebuie să achite costurile de depozitare în silozurile existente.

Aşadar, eu nu o să vă întreb dacă ştiţi cât costă o pâine pentru că, probabil, tot nu aţi aflat exact de la premierul dumneavoastră, ci poate doar graţie valului de ofense publice pe care Florin Cîţu le-a generat cu neştiinţa sa. La fel şi ministrul finanţelor care nu ştie cum e cu salariul minim, dar şi ministrul muncii care uită şi în ce zi calendaristică este, d-apoi să aibă idee măcar care e treaba cu costurile generate de forţa de muncă!

Însă, pentru că ne-aţi dovedit prin propriile dumneavoastră afirmaţii, domnule ministru, că nu aveţi idee cu cât se vinde kilogramul de grâu vara, cât şi iarna, pe piaţa internă şi pe piaţa externă, eu totuşi vă adresez această întrebare, nu în mod demagogic, ci ca să vă determin să le cereţi subordonaţilor din minister o statistică a ultimilor ani privind această problematică stringentă şi ca să vă înduplecaţi să puneţi în practică angajamentele pe care PNL şi le-a luat anul trecut pe vremea asta!

Construind silozurile promise anul trecut, veţi demonstra că vă pricepeţi cât de cât la agricultură, dar şi că vă preocupă soarta micilor fermieri, şi nu doar a clientelei dumneavoastră de partid, dovedită ca fiind mereu hămesită să vândă pământul acestei ţări, străinilor, pentru profit, sau să exporte pe bani puţini cerealele, ca în iarnă, România să fie nevoită să importe grâu şi porumb de calitate inferioară celor exportate în vară şi la preţuri triple sau chiar şi mai mari.

Eu nu doar că vă atenţionez şi vă cer să vă faceţi datoria faţă de fermieri şi faţă de agricultura românească, ci şi faţă de toţi consumatorii din ţara asta care a ajuns guvernată de PNL-USR PLUS-UDMR doar răzleţ şi numai pentru camarila dumneavoastră, ci şi vă reamintesc că, în loc să continuaţi seria "descoperirilor epocale" de pe această funcţie, mai bine vă retrageţi din fruntea Ministerului Agriculturii ca să contemplaţi şi să concluzionaţi nestingherit, lăsând locul adevăraţilor specialişti în domeniu să ia decizii!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Traiul în România e tot mai greu, dar guvernanţii sunt mai preocupaţi de propriile lor bătălii pentru putere"

Suntem la începutul unei noi sesiuni parlamentare, una care se anunţă a fi plină de provocări şi probleme la care trebuie să găsim soluţii pentru binele românilor care ne-au acordat votul de încredere.

La fel ca pentru mulţi dintre dumneavoastră, vacanţa parlamentară a reprezentat pentru mine o modalitate de a lua legătura cu oamenii, de a-i asculta şi a le afla greutăţile. De la ultima şedinţă a Parlamentului şi până azi, multe s-au întâmplat şi s-au schimbat. Românii sunt mai împovăraţi, iar traiul de zi cu zi e tot mai greu. Aceasta este România reală, cea pe care oamenii o resimt zilnic şi pe care oricine o poate constata dacă iese în afara birourilor guvernamentale şi stă de vorbă cu ei.

Aceste greutăţi ale românilor nu sunt vizibile şi pentru ochii guvernanţilor, cei care au decis, de la sine putere, să arunce întreaga ţară în aer doar pentru lupta lor pentru putere. Dar în vreme ce ei se bat pentru ciolan, românii trăiesc tot mai greu.

Poate nu ar strica, stimaţi colegi aflaţi la guvernare, să aplecaţi urechea şi la problemele românilor, să îi ascultaţi şi să acţionaţi în consecinţă. Nu ştiu câţi români aplaudă iresponsabilitatea şi inconştienţa de care aţi dat dovadă în ultimele zile.

Din păcate, această situaţie în care România nu e guvernată durează de mai bine de două luni, nu doar de când s-au supărat între ei şi şi-au luat jucăriile! Este clar pentru toată lumea, România nu mai este guvernată până când au loc alegerile din PNL şi USR PLUS sau până nu câştigă unul sau altul bătălia pentru putere. Sunt prea preocupaţi Florin Cîţu şi "echipa câştigătoare" să câştige "big time" în partid, iar Ludovic Orban să îi "faulteze". La fel şi domnii Dan Barna şi Dacian Cioloş în partidul lor, acolo unde se bat care să fie mai cocoş.

Românii o duc tot mai greu, iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Preţurile în România au luat-o razna. Motivul ţine de proasta guvernare a ţării. Energia electrică s-a scumpit cu 25%, gazele cu 20%, combustibilii cu 13%, uleiul cu 18%, pâinea cu 4,5%, în vreme ce rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în luna iulie a acestui an, de la 3,9% în luna iunie. În vreme ce preţurile continuă să crească, veniturile românilor rămân la fel.

Cel mai îngrijorător lucru este că această creştere a preţurilor nu se va opri aici. Pentru energie se prefigurează deja încă o creştere de două cifre din această toamnă. Asociaţia Energia Inteligentă a arătat că doar preţul gazelor naturale aduce scumpiri de 10% - 30% pentru toate produsele. Pentru milioane de români cu venituri mici, pentru familiile nevoiaşe, deja devine o problemă stresantă factura la energie pentru la iarnă, dar şi asigurarea hranei necesare.

Toate acestea anunţă un adevărat dezastru pentru români, mai ales cei care au venituri scăzute şi nu trăiesc în luxul celor din guvernarea PNL-USR PLUS-UDMR. Bine, asta dacă mai putem vorbi despre această guvernare...

Guvernanţii, în loc să fie preocupaţi de campaniile politice din interiorul partidelor, de lupta pentru putere, ar trebui să se pregătească pentru zile negre, pentru că românii vor fi afectaţi de lipsa lor de implicare de acum.

Nu pot să cred tupeul de care dau dovadă aceşti aşa-zişi guvernanţi. Vin şi ne arată cât se poate de clar că pe ei nu îi interesează guvernarea prin tot ceea ce fac. Dacă nu vreţi să guvernaţi, atunci plecaţi acasă!

În timp ce premierul Cîţu ne vorbeşte sfidător şi bucuros despre "marile" sale realizări, despre creşterea economică record pe care doar el o vede, realitatea din oraşele şi satele României este cu totul alta. Totul s-a scumpit, viaţa e mai grea pentru oameni. Nimeni nu mai vorbeşte azi despre români, despre viaţa lor şi despre siguranţa unui trai mai bun.

Stimaţi reprezentanţi ai puterii, daţi drumul la reforme, faceţi ceea ce aţi promis. Fiţi responsabili si corecţi! Fiţi oameni de stat, nu nişte glume proaste!

Opriţi împrumuturile şi nu mai amanetaţi ţara. Apucaţi-vă de guvernat, nu de luptat pentru ciolan! Măriţi pensiile românilor, pentru că omorâţi cu zile oamenii, porniţi proiectele pentru mediul privat, gestionaţi începerea anului şcolar cu simţ de răspundere şi terminaţi cu bătaia de joc la adresa românilor!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD nu va fi complice la niciun şantaj iniţiat împotriva românilor!"

Partidul Social Democrat nu va ceda şantajului orchestrat de semnatarii moţiunii paralele de cenzură, deoarece nu vrem să fim părtaşi la un demers în care am fost cu bună ştiinţă ignoraţi.

Consider că opţiunea parlamentară logică a unei moţiuni de cenzură, care să fie încununată de succes în acest moment, era strângerea rândurilor tuturor formaţiunilor doritoare de a debarca guvernul în jurul iniţiativei PSD, cel mai important partid din România. Astfel, şansele de reuşită s-ar fi maximizat exponenţial, iar Executivul de dreapta ar fi cedat iremediabil.

În cazul în care moţiunea de cenzură depusă de cele două alianţe semnatare va ajunge în procedura de vot, PSD o va vota, consecvent demersurilor noastre de a scăpa România şi românii de acest guvern toxic şi mincinos.

Desigur, condiţia esenţială a unui vot cu rezultate scontate ar fi ca imediat după plecarea Guvernului Cîţu de la Palatul Victoria să se organizeze alegeri anticipate. Este elocvent că niciunul dintre formaţiunile actualei coaliţii guvernamentale nu are legitimitatea de a mai conduce destinele ţării, iar singura alternativă este să ne întoarcem la votul românilor.

PSD nu va gira o rocadă între Orban şi Barna la guvernare doar pentru că PNL şi USR se ceartă pe ciolan şi nu se înţeleg pe împărţirea acestuia şi pe cine fură mai mult, în detrimentul interesului naţional şi al vieţii românilor.

Cele două partide sunt la fel de vinovate pentru înrăutăţirea nivelului de trai al cetăţenilor, iar faptul că îşi scot acum castanele din foc într-un mod cinic nu le absolvă de vina de a-şi asuma administrarea ţării, deşi nu erau pregătiţi pentru o asemenea demnitate.

Domnul Eugen Bejinariu:

Am asistat în zilele din urmă la un circ jenant, penibil, descalificant pentru cei care s-au împăunat cu virtuţi imaginare şi ni s-au prezentat a fi "oamenii noi" ai politicii. S-au dovedit a fi nişte amatori îndărătnici, ego-maniaci, lipsiţi de viziune, responsabilitate şi caracter. PSD nu are favoriţi în meciul dintre USR-iştii lipsiţi de scrupule şi PNL-iştii lipsiţi de responsabilitate. Privim lucid şi constatăm amar că doar un PNL-ist obtuz, care le seamănă, putea să le demonstreze celor de la USR cum arată, în oglindă, atitudinea politică inflexibilă şi la ce deznodământ conduce încăpăţânarea absolută. Numai un recalcitrant ca ei îi putea încuia până la absurd pe închipuiţii USR-işti. Numai un zănatic ca ei îi putea exaspera până la paroxism. Numai un lipsit de ştiinţa dialogului ii putea descumpăni decisiv pe maeştrii nondialogului de la USR. Numai un cacealmist de profesie îi putea îngenunchea pe maeştrii farsei de la USR.

Aroganţa sfidătoare a lui Cîţu a fost fix oglinda în care s-au putut privi adepţii durităţii politice de la USR PLUS; cei care erau singurii practicanţi abili ai stilului "ori ca mine, ori deloc" au fost înfrânţi pe terenul propriului joc. Nu celebrăm, nu suspinăm; noi credem că eşecul de proporţii al guvernării PNL-PLUSR ne costă pe toţi. Indiferent de numele premierului sau al fiecărui ministru în parte, noi am spus în ultimele 8 luni că managementul României este dezastruos, că ţara agonizează sub conducerea strâmbă şi rea a coaliţiei PNL-PLUSR, că oamenii trăiesc mai prost, mai urât, mai bolnav. Nu ne bucură faptul că oamenii constată adevărul spuselor noastre, dimpotrivă, e trist! Ne consolează doar faptul că farseurii nu vor mai putea vinde la fel de lesne iluzii, că oamenii vor şti să se uite mai atent la fapte, ca regia de imagine nu va mai ţine loc de competenţă. Nu avem preferaţi între PNL-iştii care ne-au furat guvernarea atunci când noi am câştigat alegerile şi impostorii de la PLUSR care şi-au clădit statura politică pe ură şi hărţuirea adversarilor.

Din punctul nostru de vedere, să plece acasă şi unii, şi ceilalţi! Noi vom şti, cum am ştiut şi cum am putut de fiecare dată, să găsim soluţii pentru a crea bunăstare, creştere economică şi echilibru social. Nu mai merge conducerea abulică a PNL şi nu mai funcţionează regia de imagine a USR. Guvernul trebuie să livreze soluţii pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. A trecut timpul promisiunilor PNL-iste şi nu mai ţine cosmetica politică a celor de la PLUSR.

Le-a fost guvernarea întocmai cum a fost ieri conferinţa televizată a PLUS-iştilor - s-au aplaudat între ei parlamentarii şi miniştrii PLUSR la momentul anunţării demisiilor - pe care sigur, nu le depun imediat, căci mai au documente de semnat noaptea ca hoţii, mai au bani de alocat clientelei şi mai au aranjamente de făcut în ultimele ceasuri ale puterii lor de a mai strica. Au fost mereu atenţi să aibă un şablon, o uniformă, o machetă comună de difuzare a mesajelor pe Facebook, să-şi scrijelească tot o demisie şablon, cu aspect, conţinut şi semnături aşezate identic, să-şi facă un bilanţ individual de "ultimă" zi în care să pară ca au desăvârşit tot ce n-au fost în stare să facă un an. Penibilă uniformizare a unor nedeştepţi preocupaţi doar de proiecţia publicitară a partidului lor gol de orice substanţă. Fermitatea lor de paradă s-a prăvălit în faţa revelaţiei că PLUSR nu pleacă de fapt de la guvernare; demisionează câţiva miniştri, nădăjduind ca negocierile să îi aducă înapoi pe funcţii, dar nu şi-au asumat trecerea în opoziţie.

Miile lor de oameni, cu biografii la fel de discutabile ca ale lor, plasaţi în funcţii guvernamentale, regii, companii şi autorităţi ale statului rămân în aparatul guvernamental pe care ei îl contestă. Ce şaradă jalnică! Mai descumpănitoare chiar decât graba aceloraşi PLUSR-işti de a face curat cu propriile limbuţe acolo unde se afla propria salivă - s-au repezit în braţele partidului din cealaltă extremă, AUR, pe care l-au împroşcat un an de zile în invective şi sudalme. Ei o numesc "alianţa de conjunctură", noi spunem ca este parteneriatul celor indezirabili.

România trebuie acum vindecată de sărăcie, de boală şi de ură. Nu pot face acest lucru nici oamenii de extremă stânga, PLUS-iştii, nici cei aflaţi la extrema dreaptă, AUR! Aceştia nu vor putea nici împreună ceea ce n-au reuşit separat - nu mai funcţionează lozincile, falsele valori şi discursul urii. Machetele publicitare, discursul fără substanţă, virulenţa, aroganţa şi predicatele abrazive nu ajută economia şi traiul românilor. Campania internă a PNL ne-a costat timp, erodarea nivelului de trai şi poticnirea parcursului economic. Obsesiile păguboase ale PLUSR ne-au costat timp, echilibru şi devierea de la priorităţile oamenilor.

Este momentul ca ţara să îşi reia drumul şi ritmul, ca oamenilor să le fie oferite soluţii, linişte şi bunăstare! PSD a ştiut mereu să facă aceste lucruri, vom putea şi acum!

Domnul Ghervazen Longher:

În acest sfârşit de săptămână, la Soloneţu Nou, s-a desfăşurat cea de-a XVI-a ediţie a "Sărbătorii Roadelor" organizată în mod tradiţional de Uniunea Polonezilor din România.

Manifestările au început la ora 16:00 cu Sf. Liturghie la Biserica "Coborârea Duhului Sfânt" din localitate, prezidată de Excelenţa Sa episcopul Wiesław Lechowicz, delegat al Conferinţei Episcopale Polone pentru Pastoraţia Emigranţilor polonezi, împreună cu Excelenţa Sa Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi, şi preoţi din decanatul de Bucovina.

În timpul Liturghiei s-au sfinţit pâinile, cununile şi s-au oferit daruri, roade, la altarul bisericii de către comunităţile participante.

"Dożynki" este o sărbătoare populară de mulţumire legată de încheierea secerişului şi a lucrului în câmp. Sărbătorile Roadelor contemporane sunt sărbători ale agricultorilor care mulţumesc pentru roadele adunate în timpul anului. Din anul 2006, în cadrul Sărbătorii Roadelor, fiecare localitate din România în care trăiesc polonezi prezenta un stand cu roade specifice, cu produse, preparate proprii, copturi sau feluri de mâncare care erau degustate de cei prezenţi.

La fel ca anul trecut, şi anul acesta ediţia a XVI-a a Sărbătorii Roadelor, ţinând seama de împrejurările limitate, s-a putut desfăşura în mod simbolic.

Prezenţi la manifestări au fost consulul Republicii Polone la Bucureşti, consulul onorific al Republicii Polone la Braşov, delegaţia militarilor celui de-al IX-lea schimb al Contingentului Militar Polonez ce staţionează la Craiova, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, reprezentanţii asociaţiilor "Dom Polski" din Soloneţu Nou, Poiana Micului, Pleşa, Păltinoasa, Cacica, Gura Humorului, Suceava, Moara, Siret, Vicşani, Bucureşti, reprezentanţii comunităţii ucrainene din Cacica şi Maidan, precum şi vecinii noştri români.

După Sf. Liturghie au avut loc programele artistice susţinute de Ansamblul "Sołonczanka" din Soloneţu Nou, Ansamblul "Mała Pojana" din Poiana Micului, Grupul popular de copii "Kozinianie" din comuna Mucharz, Polonia, înfrăţit cu localitatea Mănăstirea Humorului.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Cultura nimănui"

La mai bine de un an de la debutul pandemiei, guvernanţii noştri par a fi devenit atât de stăpâni pe gestionarea crizei sanitare aflate în plină desfăşurare, încât şi-au permis angajarea într-o luptă politică ce antrenează atât forţele, cât şi toată atenţia lor. Deşi suntem departe de a fi depăşit dificultăţile şi provocările unei crize sanitare de asemenea proporţii, ne aflăm astăzi, fără voia noastră, în faţa unei noi crize. Criza provocată de competiţia, absolut ridicolă şi fără sens, din PNL, s-a generalizat şi a degenerat într-o veritabilă griză a guvernării, care pune în lumină şubrezenia construcţiei politice PNL-USR-UDMR. Şi astfel un lucru de nimic, până la urmă, aruncă în criză o întreagă naţiune, care nu de aşa ceva avea nevoie, costurile economice şi sociale ale pandemiei fiind deja prea mari, o instabilitate politică repetată, care dublează haosul administrativ şi instituţional, provocat de consecinţele proastei gestionări a crizei sanitare.

Gestionarea pandemiei a devenit, de la o vreme, o preocupare auxiliară, iar problemele cu care se confruntă diferitele sectoare ale societăţii, din cauza restricţiilor şi a măsurilor sanitare au rămas, din păcate, la coada clasamentului de priorităţi ale acestei guvernări. Uneori, de la masa coaliţiei în destrămare, pare că nici nu a fost vreodată pandemie. Sectorul cultural, pentru a da doar un singur exemplu, se găseşte şi astăzi în acelaşi impas major în care se găsea şi în primele luni ale pandemiei. Tratată de la bun început ca un element neesenţial, cultura se află şi astăzi în aceeaşi stare de comă indusă în care a fost adusă de indiferenţa activă a guvernării liberale.

Prioritizarea resurselor alocate instituţiilor şi serviciilor esenţiale ar trebui să reprezinte o măsură temporară de gestionare a crizei sanitare. Din păcate, guvernarea aproximativă a actualei coaliţii face ca prioritizarea să însemne dezinteres total faţă de elementele şi serviciile considerate "neesenţiale" supravieţuirii în timpuri pandemice, precum este cultura. Aşezarea culturii în centrul actului de guvernare nu reprezintă doar o idee, ci un imperativ categoric, pe care situaţia de facto a sectorului cultural din aceste vremuri îl impune cu necesitate. Putem asista pasivi, ca până acum, la moartea lentă, dar sigură, a culturii în România, pe care guvernanţii o ignoră cu o lejeritate greu de explicat. Dacă aceştia ar acorda culturii măcar o parte din atenţia pe care o acordă în aceste momente luptei interne din PNL, cultura ar mai avea o şansă de supravieţuire. Dar, fără finanţare, fără interes şi, cel mai important, fără o conştientizare reală a caracterului esenţial al culturii în cadrul societăţii, situaţia actuală a sectorului cultural nu poate decât să se înrăutăţească.

A sosit demult momentul ca gestionarea crizei sanitare să includă şi gestionarea problemelor adiacente aduse de aceasta în afara cadrului strict sanitar. O civilizaţie nu poate supravieţui la nesfârşit, fără elementele care au făcut-o să fie ceea ce este, cultura şi educaţia. Or, tratarea oricăreia dintre aceste două ca un element neesenţial nu face altceva decât să condamne societatea românească la o unică formă de trai, şi anume, supravieţuirea. Acolo unde cultura nu este şi nu se doreşte a fi o prioritate, criza civilizaţiei ameninţă să depăşească impactul crizei sanitare.

Această declaraţie politică vine în ziua următoare aflării unei veşti şocante, aceea că Ion Caramitru a părăsit scena vieţii. A fost un ministru longeviv al culturii, iar printre rezultatele sale remarcabile în planul administrării domeniului regăsim cel mai mare număr de monumente înscrise pe Lista Patrimoniului UNESCO şi cea mai mare rată de angajabilitate şi de vânzare în lumea teatrului. Nici pentru el, nici pentru Ivan Patzaichin, guvernarea actuală nu a găsit temei pentru a declara zi de doliu naţional. Ar fi putut fi ideea ministrului culturii, dacă ar fi existat nu un instinct politic, ci o formă de empatie umană. Sunt oameni care au deschis cultura şi sportul spre excelenţă, care nu au avut nimic în comun cu administraţia actuală a acestor două domenii cheie faţă de care guvernarea liberală nu a manifestat decât ignoranţă.

Domnul Ionel Stancu:

"8 septembrie - data proclamării independenţei Macedoniei

La mulţi ani, macedoneni! La mulţi ani, Macedonia!"

Pe 8 septembrie se împlinesc 30 de ani de când Republica Macedonia de Nord a devenit un stat suveran. Tot în această zi este sărbătorită şi Ziua Naţională a Republicii Macedonia.

Dragi macedoneni, 8 septembrie este ziua istorică în care dorinţa poporului de a crea un stat independent a devenit realitate.

Prin Asociaţia Macedonenilor din România, A.M.R., apărăm drepturile membrilor minorităţii macedonene din România, aprofundăm cunoaşterea culturii, limbii, istoriei, tradiţiilor şi obiceiurilor macedonenilor; de asemenea, întărim raporturile de colaborare româno-macedonene.

Între România şi Macedonia s-au creat relaţii strânse de colaborare în domeniul social, dar şi cultural şi educaţional, etnicii macedoneni se bucură de susţinere internă şi internaţională.

Cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Macedonia de Nord, adresăm cele mai sincere urări de sănătate, prosperitate tuturor cetăţenilor macedoneni, indiferent de locul în care trăiesc!

Pe 8 septembrie, în Piaţa Josip Broz Tito, denumită astăzi ca Macedonia, preşedintele Comisiei pentru Referendum a anunţat primele rezultate, potrivit cărora Macedonia a votat pentru a deveni un stat independent şi suveran. Cu această ocazie, preşedintele de atunci, Kiro Gligorov, a salutat mulţimea cu următoarele cuvinte: "Cetăţene şi cetăţeni ai Macedoniei, permiteţi-mi să vă felicit în această seară, pe voi şi pe toţi cetăţenii Macedoniei, pentru o Macedonia liberă, suverană şi independentă".

Acele cuvinte rostite în acea zi istorică să vă călăuzească mereu, bucuraţi-vă de libertate, faceţi cunoscut patrimoniul lăsat de străbuni!

Aşa cum spunea Hristian Mitcoschi, "8 septembrie nu este începutul, ci continuarea unei lupte glorioase, o luptă pentru libertate... 8 septembrie este Macedonia."

La mulţi ani, Macedonia!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Instabilitatea politică produsă de PNL-USR-UDMR pune în pericol viitorul imediat al României!"

Cred că marea majoritate dintre dumneavoastră nu şi-a imaginat că începutul acestei sesiuni parlamentare ar fi putut să fie marcat de o asemenea instabilitate politică! Orgoliile nemăsurate şi setea de putere a celor care vremelnic se află în fruntea ţării au condus la o situaţie fără precedent în ultimii mulţi ani în România. Nici nu are sens să vă reamintesc filmul grotesc al evenimentelor care au condus la implozia coaliţiei de guvernare constituite din PNL-USR şi UDMR. Cu toţii asistăm cum, pentru interesele personale ale unei mâini de oameni, o ţară întreagă este practic neguvernată.

Faptul că nişte parteneri de coaliţie nu se înghit unul pe celălalt este mai puţin relevant pentru momentele grele prin care trece ţara. Ceea ce este cu adevărat important se referă la folosirea resurselor - şi aşa puţine! - ale României, pentru a "convinge" o parte dintre membrii de partid să voteze cu un personaj sau altul în congresele lor interne. Ce treabă are guvernarea cu faptul că PNL are alegeri interne? De ce trebuie ca zeci de miliarde de lei să fie folosite ca argument pentru convingerea primarilor din teritoriu să îl voteze pe Cîţu la congresul PNL? Cu ce drept se foloseşte acest personaj de banii României, pentru a mai căpăta o funcţie în plus?

De partea cealaltă, la USR, tot competiţia internă îi determină pe liderii şi miniştrii acestei formaţiuni să trateze cel mai important program de reconstrucţie a României ca pe propria "jucărie". Cu siguranţă vă mai amintiţi că ministrul Ghinea a ţinut neapărat să facă "singur" planul pentru PNRR, parte din orgoliu, parte din dorinţa de a mai împărţi bani europeni după propriile interese. Cu ce este mai diferit Ghinea faţă de Cîţu? Cu absolut nimic! Amândoi se folosesc de banii românilor, pentru a se înveli cu o aură de "providenţiali" pentru România. Din nefericire pentru noi toţi, toţi guvernanţii actuali sunt doar forme fără fond, tencuială dată pe pereţi de carton. Şi ca orice castel din cărţi de joc, la prima pală de vânt, guvernarea lor se prăbuşeşte în neantul istoriei!

Problema este că nu poate fi un moment mai nepotrivit pentru jocuri politice de copii răzgâiaţi şi răsfăţaţi! România devine rapid victima eşecului campaniei de vaccinare şi ne aflăm în plin valul patru al pandemiei COVID-19. Şcoala stă să înceapă, dar Guvernul PNL-USR-UDMR nu este pregătit pentru a gestiona situaţia epidemică, mai ales în şcoli.

Dezastrul care ne paşte pe toţi îşi arată deja colţii: preţurile cresc într-un mod alarmant, facturile la gaze şi electricitate o iau razna, nefiind strunite şi controlate de nimeni, preţul la carburanţi este de nestăpânit, inflaţia îi loveşte puternic pe cei din clasa mijlocie şi mai nevoiaşi.

Cu inconştienţă, Preşedintele Iohannis, premierul Cîţu, PNL, USR şi UDMR pun în pericol viitorul imediat al României! Şi pentru ce? Pentru ca un individ care a condus beat şi nu şi-a plătit datoriile de la bancă să se joace de-a premierul unei ţări şi să conducă "guvernul meu", cabinet al unui preşedinte mut şi absent.

Domnul Ioan Mang:

"Guvernul Cîţu... #WOW de noi!"

După guvernarea foarte, foarte proastă a domnului Orban, după bâlbele, incompetenţa, nepăsarea şi indolenţa criminală cu care a fost tratată pandemia în cursul anului trecut, era greu de imaginat ceva mai dezastruos. Şi totuşi, coaliţia de dreapta ne-a arătat că se poate şi ni l-a dat pe fabulosul domn Cîţu, acel domn Cîţu care fugea, anul trecut, de funcţia de prim-ministru, iar care acum, wow!, nu se mai dă dus din ea.

Două crize guvernamentale grave în doar câteva luni, acuzaţii inimaginabile între membrii Guvernului şi ai coaliţiei de dreapta, patronate de Iohannis, salarii mici, pensii nemărite, preţuri care explodează, facturi de zecii de mii de lei la curent, firme şi investitori disperaţi, angajaţi care nu ştiu dacă mai au un viitor, ei şi familiile lor, două sute de mii de români fugiţi peste graniţe - pentru toate acestea vrea şi merită domnul Cîţu să rămână prim-ministru? Pentru toate acestea şi-a dorit dreapta lui Iohannis cu atâta disperare puterea? Pentru că, iertaţi-mă, guvernarea se vede clar că nu şi-au dorit-o! Nu le-a păsat niciodată de guvernare. Nu erau pregătiţi pentru ea. Ei se bat pe ciolan din toamna lui 2019 şi până azi, aproape doi ani mai târziu. Şi din păcate pentru mulţi români, aproape doi ani prea târziu...

Ce rămâne cu adevărat după Cîţu? Praful, disperarea, sărăcia, scandalul, minciuna! Românii chiar trebuie să ştie. Este #wow de noi cu aceşti iresponsabili!

De aceea, pentru toate cele de mai sus şi pentru multe altele, este vremea să ne întoarcem la popor. Acest guvern, această majoritate toxică, şi-a pierdut orice legitimitate şi a arătat că nu vrea să conducă ţara. Vrea doar acces la resurse şi vrea să controleze justiţia.

Este vremea să auzim, clar, ce vor românii! Alegerile anticipate sunt singura soluţie care pot rezolva criza în care ne-au aruncat Iohannis, Cîţu, Orban, Barna, Cioloş şi ceilalţi politruci de "dreapta"!

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"România trece prin cea mai gravă criză politică din ultimii ani. Klaus Iohannis pleacă din ţară!"

România trece printr-o adevărată criză politică generată de scandalurile din mariajul PNL-USR, care pare că nu-şi mai găseşte rezolvare. Mai mult, progresiştii au anunţat că ies de la guvernarea actuală, punând paie pe foc la scandalul care şi aşa a explodat. Cele două partide nu se mai regăsesc în acest mariaj alături de Florin Cîţu şi caută să se faulteze, fiecare cum poate. Moţiunea de cenzură depusă de USR şi AUR a generat un scandal uriaş, scandal care pare că nu îşi găseşte vreo rezolvare. PSD nu a fost de acord cu acest lucru şi a ales să nu fie parte a unei mascarade menite să ascundă incompetenţa liderilor aflaţi vremelnic la butoane. PSD nu vrea să arbitreze un conflict între liberali şi progresişti, PSD nu vrea să ţină cu niciuna dintre aceste două tabere, PSD nu ia partea incompetenţilor. PSD nu vrea să fie părtaş la cearta unora care se acuză de direcţionarea discreţionară a fondurilor publice sau de falsificarea unor semnături. PNL cere acum răgaz de două săptămâni să verifice semnăturile, semn că îşi caută o apărare mai solidă. De aceea, PSD vrea să-şi susţină propria moţiune de cenzură şi face apel la ceilalţi lideri politici să fie raţionali şi să susţină documentul lansat de grupul social democrat.

Trecând însă peste toate aceste aspecte generate de cuplul guvernamental, a sărit în ochi o altă situaţie. În plină criză politică, preşedintele Klaus Iohannis pleacă din ţară. În vreme ce românii suferă din cauza acestei crize politice, în vreme ce economia are de suferit de pe urma scandalurilor din coaliţia de guvernământ, Klaus Iohannis a considerat că este cazul să iasă un pic din ţară. Klaus Iohannis nu a mai fost plecat de ceva vreme în Elveţia şi a considerat că este cazul să aibă o întâlnire cu omologul său din ţara respectivă, tocmai acum.

În vreme ce liberalii lui ajung să informeze alte state despre cearta din coaliţie, Klaus Iohannis caută portiţe să nu fie şi el parte a acestui circ. Deşi tot scandalul a plecat de la omul pe care vrea să-l lase urmaş la fotoliul de preşedinte, actualul locatar de la Palatul Cotroceni pare total dezinteresat să fie cel care gestionează criza politică actuală.

Dacă Klaus Iohannis se eschivează şi nu vrea să fie părtaş la acest circ politic, atunci, oamenii lui ar trebui să fie capabili să-l suplinească. Însă se pare că situaţia este total opusă, iar liberalii au scăpat complet hăţurile din mână. Între timp, USR-iştii continuă să se comporte ca nişte copii râzgâiaţi, ceea ce arată cât se poate de clar că situaţia din Parlamentul României a scăpat de sub control.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România, susţinătoare a securităţii europene şi transatlantice"

Situaţia critică cu care Afghanistanul se confruntă în momentul de faţă constituie o dublă ameninţare la adresa alianţei transatlantice şi, implicit, a ţării noastre. Securitatea umană, alături de cea militară a trupelor NATO care şi-au desfăşurat misiunea în statul afghan s-au aflat sub o presiune considerabilă din cauza termenului de evacuare, stabilit pentru sfârşitul lunii august. Măsurile adoptate de către noua conducere talibană, încălcarea drepturilor omului, violenţa exercitată asupra propriului popor şi terorismul sunt coordonatele care definesc criza umanitară din Orient.

Decizia preşedintelui american Joe Biden de a sfârşi misiunea NATO în Afghanistan a fost fundamentată, în primul rând, pe înlăturarea unui risc suplimentar la care ar fi fost supuşi militarii alianţei, prinşi în mijlocul unui conflict ce persistă de 20 de ani. Instabilitatea regională şi motivarea extremistă a insurgenţilor talibani le-a adus cucerirea rapidă a capitalei Kabul şi instituirea principiilor Legii Sharia. Organizaţiile umanitare şi guvernele democratice ale lumii contribuie fiecare la extragerea cetăţenilor din Afghanistan, în timp ce pregătesc strategii naţionale pentru integrarea valului de refugiaţi care a rezultat în urma evenimentelor recente.

Solidaritatea democratică este singura cale de combatere a extremismului şi, mai ales, de prevenire a răspândirii acestuia. Uniunea Europeană încurajează statele membre să accepte refugiaţi pentru a atenua criza umanitară, în timp ce Statele Unite şi NATO, au convenit să evacueze cât mai mulţi militari şi civili afghani, dar şi să înlăture ameninţarea teroristă care a survenit pe fondul instabilităţii regionale. Atacul terorist din proximitatea aeroportului din Kabul a fost revendicat de filiala afgană a Statului Islamic, cunoscută drept ISIS-Khorasan (ISIS-K), demonstrând faptul că războiul împotriva terorii este unul neîncetat pentru care trebuie să fim mereu pregătiţi.

În pofida acestui status quo incert, care pune presiune pe rezilienţa statelor lumii occidentale şi din Orient, România dovedeşte responsabilitatea asumată ca membru activ al NATO, prin contribuţia la operaţiunea militară pentru evacuarea cetăţenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan, dar şi a membrilor familiilor acestora. 200 de soldaţi români vor facilita preluarea cetăţenilor afgani din bazele temporare din Kuweit şi Qatar şi relocarea acestora în baze temporare de staţionare de pe teritoriul statelor aliate.

În ceea ce priveşte fenomenul migraţionist, pentru a evita suprasolicitarea sistemelor naţionale de azil, dar şi pentru a contribui la cauza umanitară, vor fi depuse eforturi pentru organizarea unui mecanism eficient, care să prioritizeze sănătatea şi siguranţa persoanelor aflate în pericol, dar fără să afecteze balanţa demografică a statelor partizane.

Criza din Afghanistan are potenţialul de a reverbera asupra întregului sistem de securitate construit prin colaborare şi care se ghidează după norme democratice. Implicarea României în gestionarea inteligentă a situaţiei confirmă angajamentul luat faţă de valorile Uniunii Europene, ale Statelor Unite şi NATO, precum şi faţă de stabilitatea continentală, regională şi protejarea propriului popor.

Misiunea Forţelor Armate ale României în Afganistan este o dovadă a rolului activ pe care ţara noastră îl are pe scena internaţională şi va rămâne consemnată în amintirea românilor ca fiind cea mai solicitantă şi lungă operaţiune militară desfăşurată în afara teritoriului naţional de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cel mai ieftin megawatt de energie este cel pe care nu-l consumăm!"

"Dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci!" - este afirmaţia care a dus la decapitarea Mariei Antoaneta, regina extravagantă a Franţei, acuzată printre altele şi de relaţii intime cu oricine, chiar şi cu femei. Respectiva replică provine din vremea Marii Revoluţii Franceze de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Din fericire, nu a mai avut vreun ecou în vremurile moderne pe care le trăim, nicăieri în lume, pentru că a servit drept lecţie fundamentală tuturor claselor politice.

Cu o excepţie totuşi! Din nefericire, una autohtonă, care nu prea poate deloc să infirme că emitentul ei nu a trecut decât ca gâsca prin apă prin şcoală, dar s-a trezit catapultat de "suflul" de partid liberal pe funcţia de secretar de stat în Ministerul Energiei. Respectivul domn a uimit o ţară întreagă, afirmând plin de nonşalanţă că "cel mai ieftin megawatt de energie este cel pe care nu-l consumăm". Trufia din cugetarea domnului cu rang de ministru nu ar putea, din fericire, să intre în analele istoriei universale, nu din cauză că nu ar fi şi plină de jigniri grele adresate păturilor sărace şi foarte sărace ale populaţiei României, ci pentru că distinsul domn, învestit cu o astfel de demnitate de către PNL, nu a rupt nici măcar gura târgului de la malul mării prin vreo realizare notabilă în vremea cât a fost prefect al judeţului Constanţa, deci este cvasinecunoscut peste tot. Dar, dacă vocea sa şi spusele sale nu vor rămâne în mentalul universal peste sute de ani în toate colţurile lumii ca nefericitul îndemn al Mariei Antoaneta a Franţei, cu certitudine domnul ministru de la Energie a reuşit să îi enerveze şi mai tare pe toţi românii.

De la cei mai săraci consumatori casnici şi până la ultimul activist de mediu care, dincolo de politica sa fermă de gestionare performantă a resurselor naturale, conştientizează că nepăsarea Guvernului Cîţu faţă de dezmăţul companiilor privid majorările lipsite de echitate ale preţurilor tuturor combustibililor vizează doar exploatarea la liber a oamenilor, strict pentru profitul propriu şi sub nicio formă pentru protecţia reală a naturii.

Declaraţia secretarului de stat al PNL confirmă, pe de altă parte, nu doar lipsa de anvergură a celor care formează Cabinetul Cîţu, ci şi nepăsarea lor faţă de români, o anumită doză de ură cu care tratează acest popor şi chiar reaua-voinţă!

Ţin să subliniez cuvântul rea-voinţă, pentru că acesta dezvăluie şi, totodată, descrie cel mai fidel decizia Guvernului de a tergiversa cu încă un an adoptarea Legii consumatorului vulnerabil, deşi PSD a pus constant presiune ca acest proiect de act normativ să intre imediat în vigoare.

Este foarte adevărat că noi, cei de la PSD, ne dorim să aducem mai multe amendamente Legii consumatorului vulnerabil. Extinderea numărului beneficiarilor, creşterea cuantumului ajutorului, cât şi aplicarea unei scheme de ajutor pentru împiedicarea falimentului IMM-urilor sunt ţintele noastre pentru îmbunătăţirea Legii consumatorului vulnerabil. Dar la fel de adevărat este că reprezentanţii USR-PNL şi UDMR de la Palatul Victoria şi de la Parlament fac uz de orice fel de tertip procedural, astfel încât să nu se aplice de la 1 octombrie Legea consumatorului vulnerabil.

Cel mai nou subterfugiu îl propune conducerea Comisiei Economice, de Industrie şi Servicii a Senatului, care a votat pentru modificarea ordonanţei prin care Guvernul a abrogat măsura de interzicere a deconectării sau debranşării tuturor consumatorilor rău-platnici de energie electrică şi gaze naturale strict din motiv de... perioadă a stării de alertă, încă un populism pe cât de ieftin, pe atât de nociv şi cu urmări grave pe termen lung!

Astfel de maşinaţii legale, dar toxice nu sunt doar instrumentele incredibile de care puterea face uz împotriva tuturor românilor, ci şi dovezile cele mai clare ale modului în care este condusă România de aproape doi ani, de către forţele dezbinate şi dezlânate ale dreptei!

Dincolo de "luptele" cu întâietatea moţiunilor de cenzură şi de fricţiunile din Guvernul Cîţu, trebuie să dezlegăm misterul creşterii preţurilor la energie şi carburanţi, deci a tuturor celorlalte tarife pentru servicii şi produse, astfel încât să identificăm, în cadrul comisiei parlamentare de anchetă şi în urma audierii tuturor vectorilor decidenţi, cine sunt adevăraţii vinovaţi pentru explozia costurilor vieţii în România şi pentru condamnarea la sărăcie şi mai accentuată sau faliment a majorităţii românilor!

Doamna Daniela Oteşanu:

"PNL şi USR aceeaşi mizerie - ceartă permanentă pe bani şi funcţii, zero majorări pentru profesori şi pensionari şi zero interes pentru facturile uriaşe la utilităţi ale românilor"

De aproape un an, România este neguvernată! Guvernul Cîţu s-a dovedit o adunătură de incompetenţi, şantajişti şi speculanţi politic, care, în loc să asigure minima funcţionare a statului, îl subminează şi-i paralizează activitatea.

Românii s-au săturat de nepăsarea guvernanţilor de la PNL-USR-UDMR faţă de problemele reale cu care se confruntă zi de zi - valuri succesive de scumpiri, niciun obiectiv îndeplinit în domeniul medical, în educaţie, în dezvoltarea comunităţilor rurale, în susţinerea antreprenorilor locali - toate având ca final scăderea calităţii vieţii.

Facturile uriaşe la energie - un jaf naţional generalizat! Românii au ajuns să plătească cel mai mare preţ din Uniunea Europeană pentru electricitatea consumată, la paritatea puterii de cumpărare, din cauza modului incalificabil în care Guvernele PNL au făcut liberalizarea pieţei. Nu a fost dată o minimă garanţie că există concurenţă reală, fără să existe suficientă producţie internă, fără măsuri de protecţie a celor care nu-şi pot permite plata majorărilor.

Atât eu, cât şi colegii mei de la PSD ne-am săturat să vedem cum, din 6 în 6 luni, PNL şi USR PLUS se încaieră pe ciolan. Cine vrea ca într-adevăr acest guvern să pice, va semna şi vota moţiunea de cenzură. Restul sunt poveşti!

Săptămâna trecută, pe 1 septembrie, trebuia să intre în vigoare majorarea punctului de pensie la 1.875 de lei şi a salariilor profesorilor, dacă legea ar fi fost aplicată. Însă Guvernele lui Iohannis, în pofida angajamentelor şi promisiunilor, şi-au bătut joc de părinţii şi bunicii noştri.

În fapt, niciun guvern, nici Orban şi nici Cîţu n-au fost preocupaţi să-şi respecte cuvântul. N-au făcut-o nici în 2020, nici în 2021 şi nu o vor face nici în următorii ani, dacă românii îi vor mai lăsa să conducă România.

În loc de creşterile de venituri cuvenite, românii s-au ales de la Guvernele PNL cu amânări, îngheţări, tăieri, cu povara unor uriaşe împrumuturi, la cele mai mari costuri din România şi cu scumpiri uriaşe fără precedent ale utilităţilor şi combustibililor, reţetă sigură pentru adâncirea sărăciei generale.

Guvernul Cîţu nu s-a lăsat mai prejos nici cu dascălii şi, la fel ca în cazul pensionarilor, a anulat majorarea salariilor promisă profesorilor. Este pentru a doua oară când guvernarea condusă de PNL îi minte în faţă de profesori, chiar înainte de începerea anului şcolar. Refuzul de a respecta promisiunea majorării salariilor profesorilor este în totală contradicţie cu acea "creştere fantastică de 13,6% a lui Cîţu". Este dovada că e o creştere iluzorie care nu se poate regăsi în buzunarele românilor. În loc ca veniturile din economie să ajungă în buzunarele românilor, plătim dobânzi de miliarde în buzunarele băncilor, în urma împrumuturilor uriaşe făcute de Cîţu.

Aşadar, PNL va rămâne un partid antieducaţie, indiferent cine va câştiga competiţia internă. Şi Orban, şi Cîţu s-au opus în mod direct creşterii finanţării şi salarizării în sistemul de educaţie. Este o dovadă în plus că marele şi singurul program prezidenţial "România Educată" este doar o mare gogoaşă demagogică, care nu a avut niciodată susţinerea PNL.

Toţi parlamentarii PSD vor vota orice moţiune de cenzură care se va dezbate în Parlament. Prioritatea maximă a cetăţenilor este înlăturarea acestui guvern care a provocat haosul economic şi social din România, fiind deci mai puţin important cine redactează şi cine depune moţiunea. Miza nu e textul sau autorul moţiunii, ci votul din Parlament care să determine căderea Guvernului Cîţu.

Semnătura şi votul fiecărui nemulţumit de activitatea acestui guvern este singura garanţie că se vrea cu adevărat plecarea Guvernului Cîţu! Lipsa semnăturii şi a votului final înseamnă doar o negociere, un şantaj, pentru a obţine mai multe avantaje personale şi de partid pentru USR PLUS, PNL sau UDMR.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

"Sic transit gloria mundi!"

Sic transit gloria mundi! Sau a "Guvernului meu", după caz.

Nu a trecut niciun an de la crearea artificială a unui guvern ce stătea strâmb şi judeca şi mai strâmb, încă de la bun început, un hibrid total nefuncţional, între oameni ce se urăsc visceral şi între interese de partid.

Asistăm în aceste zile la un adevărat război al piticilor, între două partide mici de stat şi de sfat, o luptă pentru putere ce duce în derizoriu orice proiect de stat, orice investiţie serioasă în ceea ce are România nevoie, educaţie, sănătate, drumuri, sport etc.

Moftul prezidenţial al acestui guvern a făcut ca România să piardă şansa unei redresări rapide după un an chinuitor pentru toată lumea. În fapt, este pe cale să piardă şansa oricărei redresări.

Florin Cîţu, ca prim-ministru, s-a dovedit a fi un eşec răsunător, un om exclus din sistemul bancar pentru că paria împotriva monedei naţionale, un om care a comis infracţiuni pe care le-a ascuns publicului, un om care, din poziţia sa, declară cu nonşalanţă că nu ştie cât costă pâinea, pentru că nu consumă, un om ranchiunos şi rapace, care nu ezită să calce orice în picioare pentru a-şi împlini visul meschin, un om fără onoare şi cuvânt ce-şi dovedeşte neputinţa politică.

PNL, un partid ce trăieşte în umbra lui Băsescu şi sub securea lui Iohannis, se discreditează zilnic, prin incompetenţa miniştrilor săi şi prin incapacitatea de a asigura o guvernare ce le-a fost servită, prin o lungă şi nesfârşită serie de bâlbe şi gafe, ce culminează cu numiri politice ce par trase la sorţi, dintre oropsiţii intelectual ai plebei liberale.

Un val de progresism s-a abătut peste România, prin intermediul incolorilor, inodorilor şi insipizilor miniştri ai USR şi PLUS. Caraghioşi de-a dreptul, aceştia au reuşit în scurt timp să ne dea dovada incompetenţei lor. De la Voiculescu, diamantul de la sănătate, la Ghinea, ministrul fondurilor eşuate, de la Drulă, războinicul de la metrou, la Năsui, economistul de la ONG-uri, de la Barna, eternul habarnist, la Cioloş, paznicul Doinei Cornea, de la Teleman, somnorosul de serviciu, la Ion, justiţiarul inexistent, toţi aceşti viitori anonimi nu au făcut altceva decât să fiinţeze într-un cabinet şi să ne picure în urechi cum nu sunt lăsaţi să facă nimic de PNL, PSD, PCR, Carol I, Cuza, Mihai Viteazu, Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Traian şi Decebal. Şi lista poate continua la nesfârşit, pentru că nişte adevăraţi plângăcioşi nu se opresc vreodată.

Eternul partid de guvernare, UDMR, a reuşit să ne propună în această perioadă două proiecte inovatoare de ţară, uciderea urşilor şi uciderea sportului. Ce-i drept, le ieşise deja cu uciderea pădurilor. Urmează probabil proiectul ţanţoş de ucidere a limbii române.

Ne aflăm într-un context sumbru, cu un guvern fracturat politic şi mental şi cu un preşedinte incapabil să privească mai departe de "guvernul său", cu un prim-ministru ahtiat după putere, incapabil să rezolve vreo problemă serioasă a ţării, cu miniştri liberali şi USR-işti şi PLUS-işti care se ceartă zilnic mai ceva ca precupeţele din vechile pieţe.

Trebuie ca această situaţie să înceteze de urgenţă, trebuie ca preşedintele să îndrepte răul făcut şi să numească un prim-ministru din partea partidului care a câştigat alegerile, Partidul Social Democrat. Trebuie să oprim această şaradă sinistră, pentru a avea şansa unei dezvoltări normale a României!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"România normală a lui Iohannis nu înseamnă decât haos!"

Din păcate, România normală a lui Iohannis nu înseamnă decât haos! Asistăm la o criză economică majoră, o criză sanitară, suprapuse peste criza politică fără precedent provocată de USR PLUS şi PNL. În timp ce partidele aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un numitor comun, ţara se scufundă, iar românii suferă! Au promis reforme şi o bună guvernare, dar avem doar circ ieftin.

Cum era de aşteptat, tensiunea din Guvern a afectat şi cursul euro-leu. Moneda europeană a urcat la un nou maxim istoric faţă de leu, apropiindu-se de 4.95 lei. Povara facturilor va fi din ce în ce mai mare. Cetăţenii au parte de scumpiri masive la energie, combustibili, alimente de bază, dar şi de o scădere dramatică a nivelului de trai, pe fondul veniturilor îngheţate - salarii, pensii, alocaţii. Patru români din zece nu vor avea bani de căldură la iarnă, avertizează experţii în energie.

Tot ce au ştiut să facă cei de la guvernare a fost creşterea datoriei externe a României la cel mai mare nivel din istorie. Datoria s-a majorat într-un ritm halucinant, cu peste 1.700 de euro/secundă. Numai în acest an, din ianuarie şi până în august, împrumuturile făcute de Guvernul Cîţu s-au ridicat la peste 85 de miliarde de lei. Unde s-au dus aceşti bani? În buzunarul românilor nu au ajuns, iar mediul de afaceri, atât de greu încercat în pandemie, nu a primit tot ajutorul promis. Şi agricultura a fost abandonată de actuala guvernare. Lipsa sprijinului vital pentru economie şi agricultură are efecte dezastruoase asupra PIB şi asupra veniturilor ţării.

Asistăm, de asemenea, la compromiterea catastrofală a educaţiei, a viitorului copiilor, prin haosul din sistemul de învăţământ, care, în pofida declaraţiilor propagandistice, a fost efectiv abandonat. Cu foarte puţin timp înainte de începerea şcolii, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, care trebuiau să asigure funcţionarea şcolilor cu prezenţă fizică, sunt prinse în lupta politică din coaliţia de guvernare. Cele două ministere se află în tabere opuse. Ministerul Sănătăţii acuză PNL pentru proasta gestionare a pandemiei şi vaccinării, iar Ministerul Educaţiei anunţă revenirea la educaţia online.

Nu este treaba PSD să decidă cine câştigă între USR PLUS şi PNL. Nu vom permite ca PSD să fie folosit de vreuna dintre aceste tabere. Singurii câştigători trebuie să fie românii! Ne dorim doar ca cetăţenii să aibă parte din nou de un trai decent şi să nu mai fie umiliţi de actuala coaliţie aflată la guvernare.

Domnul Vasilică Toma:

"Domnule ministru Drulă, nu vă bateţi joc de Moldova! Nu acceptăm să abandonaţi A8!"

Declaraţia mea politică de astăzi reprezintă o scrisoare deschisă şi, totodată, un apel cât se poate de tranşant şi de necesar adresat domnului Cătălin Drulă, responsabil până în prezent de soarta infrastructurii rutiere a României. Acest apel priveşte unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din ţara noastră, de a cărui soartă depinde şi soarta Moldovei şi a întregii Românii.

Ce are Moldova, domnule ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, de luaţi în calcul să o excludeţi din orice proiect cu orizont vizibil de dezvoltare a unei infrastructuri rutiere vitale?!

Ce v-au făcut, moldovenii, domnule ministru Drulă, de vă pregătiţi să le refuzaţi şansa la dezvoltare şi prosperitate?!

Credeţi, oare, aşa cum v-am întrebat de nenumărate ori, că transporturile sunt separate de economie şi că regiunea Moldovei nu merită să prospere? Mai mult, de ce trataţi această regiune ca şi cum ar fi smulsă de corpul ţării mame, ca şi cum nivelul ei economic ar influenţa doar locuitorii de aici, ci nu şi restul ţării?!

Vă întreb toate acestea, domnule ministru, văzând cum, în ciuda tuturor promisiunilor şi angajamentelor pe care vi le-aţi luat, prin solii de la asociaţia pe care aţi înfiinţat-o chiar dumneavoastră, vă pregătiţi să abandonaţi, din nou!, A8.

Nu este pentru prima dată când nu vă respectaţi cuvântul, când nu aveţi verticalitatea de a răspunde pentru deciziile pe care le luaţi. Trataţi totul fie cu o tăcere pe care probabil aveţi dorinţa de a o percepe superioară, fie prin purtătorii de cuvânt fabricaţi peste noapte care, în schimbul prosperităţii şi notorietăţii, vă duc planurile la îndeplinire.

Am atras atenţia de acum câteva luni că începeţi să cedaţi unor presiuni şi interese ca să "uitaţi" iar şi iar de Moldova!

Ca atare, Asociaţia pe care aţi înfiinţat-o a început să vă netezească drumul pentru abandonarea proiectelor de infrastructură rutieră din zona Moldovei, în timp ce se prioritizează doar acele proiecte din acele regiuni în care, după cum se vede, vi se reflectă interesele, interese care sunt oricum, numai naţionale nu!

De câte argumente mai aveţi nevoie, domnule ministru Drulă, pentru a înţelege odată pentru totdeauna importanţa A8, atât pentru Moldova, cât şi pentru întreaga ţară? Sau nu de argumente aveţi dumneavoastră nevoie?

Nu pot şi nu vreau să asist cum acest proiect se pierde iar printre explicaţiile, scuzele şi jocurile dumneavoastră!

Ca şi până acum, susţin şi sprijin orice acţiune care să ţină vie flacăra demersurilor pro A8.

Este esenţial şi absolut obligatoriu ca noi toţi, împreună cu societatea civilă, să iniţiem şi să concretizăm un demers transpartinic de întocmire a unui calendar detaliat pe fiecare procedură şi etapă de construcţie a A8, cu termene clare, care să fie uşor de urmărit şi verificat până la finalizare de către oricine şi care să fie asumat prin implementare de orice guvernare ar fi până în 2030.

A8 trebuie să devină realitate, este obligatoriu, în ciuda tuturor piedicilor pe care le puneţi, domnule ministru Drulă!

Încă nu este prea târziu să arătaţi tuturor că mai aveţi conştiinţă şi responsabilitate şi nu trataţi soarta a milioane şi milioane de oameni doar în funcţie de interesele personale şi de grup!

Domnul Mihai Weber:

"Românii nu au nevoie de lupta pentru putere care se duce în coaliţia de guvernare!"

La începutul acestei sesiuni, Parlamentul este pus în faţa unei crize politice care vine şi dublează, în mod nefericit, o profundă criză economică şi socială. Iresponsabilitatea actualei coaliţii aflată la guvernare şi incapacitatea preşedintelui României de a-şi exercita rolul de mediator creează o situaţie periculoasă pentru ţară şi pentru români, acum în prag de iarnă.

Ultimul lucru de care românii aveau nevoie în această perioadă în care sunt atât de greu încercaţi, era lupta surdă pentru putere care se duce în aceste zile atât în interiorul PNL, cât şi între PNL şi USR. Păruiala dintre preşedinţii partidelor care alcătuiesc coaliţia, joaca USR de-a ieşi sau nu de la guvernare, nu îi ajută pe români să îşi plătească facturile la energie electrică sau gaze, nu le sporeşte veniturile şi nici nu micşorează inflaţia.

De la 1 septembrie, Guvernele succesive ale preşedintelui Iohannis trebuiau să respecte nişte legi care prevedeau majorarea punctului de pensie la 1.875 lei, aşa cum trebuiau majorate şi salariile profesorilor. Nu s-a întâmplat astfel!

În locul unor guvernanţi responsabili, iată că românii sunt obligaţi să suporte austeritatea impusă de incompetenţa şi lupta pentru ciolan din interiorul unei coaliţii de guvernare care pune mai presus de interesul naţional, interesul propriu, de grup.

Românii sunt jefuiţi, pe faţă, prin scumpirile inexplicabile la energie şi combustibili, iar România îşi pierde suveranitatea economică şi energetică, în timp ce companii de importanţă strategică sunt vândute pe nimic sau distruse.

În 2020-2021, datoria publică a crescut cu 209,5 miliarde de lei, în timp ce PIB-ul a crescut cu 115 miliarde lei. Prin urmare, rata de creştere a datoriei publice este de 5,5 ori mai mare decât rata de creştere a PIB. În 2 ani şi 2 luni de guvernare PNL, datoria publică a crescut de 2,8 ori faţă de cea din toată perioada guvernării PSD, 2 ani şi 10 luni.

Rata de creştere a cheltuielilor guvernamentale (+25,5%) este mai mare cu 7 puncte procentuale faţă de rata de creştere a veniturilor (+18,5%). Ca atare, Guvernul cheltuieşte mult mai mult decât are şi se împrumută masiv, la cele mai mari dobânzi din Europa, ca să facă faţă cheltuielilor.

Iată doar câteva motive pentru care Guvernul Cîţu nu doar că trebuie să fie demis, dar trebuie să şi dea socoteală pentru nerespectarea atâtor legi care au dus la sărăcirea populaţiei.

Domnul Daniel Tudorache:

Peste 50.000 de elevi se întorc peste câteva zile la şcoală, doar în Sectorul 1. La mai bine de un an şi jumătate de la începutul pandemiei, în ţara noastră, atât administraţiile publice centrale, cât şi cele locale nu au învăţat nimic şi în continuare generaţiile de elevi rămân de sacrificiu.

Infrastructura şcolară nu este adaptată nevoilor actuale. Şcolile din Sectorul 1 nu sunt nici măcar igienizate, materialele sanitare lipsesc cu desăvârşire, iar unele obiecte din şcolile din Sectorul 1 reprezintă pericole reale pentru siguranţa elevilor şi a cadrelor didactice. Administraţia publică locală "Sacul şi Rucsacul" de la nivelul Sectorului 1 este preocupată în permanenţă de scandaluri sterile, şi nu de condiţiile în care urmează să se desfăşoare noul an şcolar.

Campania de testare mult trâmbiţată de către "echipa câştigătoare" a fost un eşec. Singura şansă de a remedia această situaţie şi de a păstra şcolile deschise rămâne în sarcina noastră, a părinţilor. Achiziţionarea materialelor sanitare, de igienă şi de protecţie, educaţia sanitară sau triajul epidemiologic sunt doar câteva dintre acţiunile pe care părinţii trebuie să le întreprindă în combaterea virusului, acţiuni care, practic, ar fi trebuit întreprinse de către autorităţi.

Sănătate şi mult succes în noul an şcolar!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Rolul României în actuala criză umanitară din Afganistan"

Demarat la data de 1 mai 2021, procesul de retragere a forţelor armate NATO din Afganistan s-a dovedit a fi unul anevoios, mult mai dificil şi problematic decât au putut anticipa liderii lumii libere. În urma acţiunii de retragere, peste 600 de militari români s-au întors în patria lor. Părăsirea ţării de către trupele şi reprezentanţii Alianţei a generat o adevărată criză umanitară. Ne-au rămas tuturor în minte imaginile şocante cu aglomeraţia de oameni de pe aeroportul din Kabul, unde unii, într-un exces de disperare absolută, au recurs la cele mai extreme gesturi, agăţându-se de avioanele aliate aflate în decolare. Coroborat cu afluxul simplilor cetăţeni afgani care doreau să evadeze din ghearele nou-instituitei administraţii talibane, ţările NATO au de gestionat scoaterea din Afganistan a propriilor cetăţeni şi colaboratori.

Astfel, şi în ţara noastră, la data de 13 august 2021, s-a constituit Celula de Criză Interinstituţională, sub conducerea ministrului afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, menită să identifice mai bune soluţii pentru evacuarea cetăţenilor afgani esenţiali pentru România - colaboratori ai trupelor române în teatrul de operaţiuni din Afganistan, studenţi cu burse în România, precum şi alte categorii vulnerabile: jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membri de familie ai acestora.

Ca urmare a demersurilor complexe ale CCI coordonate de ministrul afacerilor externe, până în prezent au fost evacuaţi în total 156 de cetăţeni afgani din categoriile de persoane vulnerabile menţionate anterior, colaboratori ai trupelor române în teatrul de operaţiuni din Afganistan, studenţi cu burse în România, jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membri de familie ai acestora. Astfel, în urma eforturilor CCI, încă 80 de cetăţeni afgani au fost evacuaţi cu succes din Afganistan în cursul dimineţii de 5 septembrie 2021, pe cale terestră, aflându-se în siguranţă pe teritoriul Pakistanului. Cetăţenii afgani evacuaţi în acest grup - colaboratori ai forţelor armate române, studenţi cu burse în România, alte categorii vulnerabile, un profesor universitar activ în domeniul drepturilor omului, un reprezentant al poliţiei afgane, membrii de familie ai acestora - au fost preluaţi de un reprezentant al Ambasadei României la Islamabad şi transportaţi într-o locaţie unde vor rămâne până la definitivarea procedurilor specifice, în vederea continuării deplasării către România. Lista celor 156 de cetăţeni afgani evacuaţi până acum se adaugă celor 49 de cetăţeni români care au dorit să fie repatriaţi şi 7 cetăţeni ai unor state aliate.

Consider că avem o datorie morală faţă de cetăţenii afgani care au reprezentat un adevărat sprijin în misiunea României, punându-şi viaţa în pericol. Orice acţiune de epurare a Guvernului taliban nu trebuie să îi atingă pe cei care au lucrat în slujba Alianţei Nord-Atlantice, implicit a României. Greul nu a trecut, ba, dimpotrivă, abia acum începe. Europa va trebui să gestioneze prudent acest nou val de migranţi, dar mai ales va trebui să gestioneze valurile de ură şi frică pe care le vor disemina anumite partide, organizaţii sau facţiuni de extremă dreaptă, ce vor dori să însămânţeze în minţile oamenilor de bună-credinţă sentimentul unui pericol iminent la adresa integrităţii lor fizice sau a civilizaţiei europene iudeo-creştine. Dacă urmăm pilda paradoxului popperian, avem o datorie, ca oameni cu valori liberale, de a nu tolera intolerantul!

Domnul Alexandru Popa:

"Apel la responsabilitate pentru întreaga clasă politică"

Am urmărit cu mare atenţie şi îngrijorare evoluţiile de pe scena politică din ultimul timp şi cred că este nevoie acum, mai mult ca oricând, să dăm dovadă de responsabilitate şi implicare în a găsi cât mai rapid soluţii pentru a depăşi această criză politică majoră pe care o traversăm.

Vinovaţii se ştiu, dar nu mai este cazul să îi arătăm cu degetul, ci să fim constructivi şi devotaţi principiilor care stau la baza unei bune guvernări!

Din păcate, discursul politic a escaladat în sens negativ şi mai este doar un pas până vom ajunge într-o situaţie fără ieşire.

Consider, aşadar, că actuala coaliţie aflată la guvernare este condamnată să se pună la masa negocierilor şi să închidă diferendele create artificial, ca urmare a lipsei de experienţă politică a unora dintre lideri. Obiectivul nostru trebuie să fie, pe mai departe, acela de a continua implementarea măsurilor asumate de toate partidele coaliţiei, prin Programul de guvernare, în faţa Parlamentului. De aceea, orice altă tactică ascunsă trebuie abandonată!

Sunt greu de anticipat şi gestionat urmările unei asocieri cu partidele extremiste pentru a depune moţiune de cenzură împotriva guvernului din care faci parte şi sunt convins că acesta este un gest de neacceptat pentru majoritatea românilor, care va decredibiliza iremediabil partidele politice, fapt ce se va reflecta inclusiv în prezenţa la vot de la următoarele alegeri.

Tocmai de aceea, PSD face acest joc abil de a sta în spate şi de a aştepta greşelile, fiind principalul partid care va avea de câştigat electoral de pe urma acestui scandal! Iar asta cu siguranţă nu ne dorim, având în vedere tot răul pe care l-a făcut României acest partid în anii în care a fost la butoanele guvernării.

În contextul în care ne aflăm în faţa unei noi crize sanitare, al urgenţei adoptării unor acte legislative importante, aşa cum este Legea consumatorului vulnerabil, atât de necesară pentru a putea asigura o protecţie reală românilor aflaţi în dificultate, fac apel, pe această cale, la principalii decidenţi politici să găsească de urgenţă o cale de a media acest conflict şi de a oferi soluţii concrete pentru românii care s-au săturat de scandalurile politice şi care aşteaptă să le răsplătim încrederea pe care ne-au acordat-o prin votul lor.

Domnul Nicolae Giugea:

"Producţia agricolă creşte, fermierul sărăceşte!"

În ciuda capriciilor vremii şi în pofida faptului că producţia agricolă la nivel european şi mondial a fost una modestă, fermierii noştri români au reuşit să obţină producţii agricole record în anul 2021, la majoritatea culturilor - cereale, legume, fructe. În această situaţie ne-am putea duce repede cu gândul că cei care au trudit tot anul în agricultură în sfârşit s-au îmbogăţit şi ei din valorificarea muncii lor. Din păcate, lucrurile nu stau deloc aşa, ci, dimpotrivă, fermierii români au constatat că producţia lor record s-a transformat într-o adevărată povară şi, în loc să genereze profituri, le aduce pierderi, datorii şi multe bătăi de cap. Puţini au reuşit să vândă cerealele la un preţ decent, legumicultorii şi-au aruncat produsele pe câmp, pentru că s-au stricat, iar pieţele agroalimentare continuă să fie invadate de cartofi din Egipt, mere din Polonia şi pepeni din Turcia. Anul acesta, nici măcar bine cunoscuţii samsari de legume şi fructe nu au mai fost interesaţi să preia producţia românească, deşi fermierii au ajuns în situaţia să dea produsele şi pe câteva zeci de bani.

Cauzele acestei situaţii sunt cunoscute de aproape 30 de ani şi niciun guvern nu a avut vreo preocupare serioasă şi fezabilă să le rezolve. Construirea de reţele de colectare şi de depozite pentru stocarea produselor agricole, precum şi înfiinţarea de întreprinderi de procesare în imediata proximitate a fermelor sunt soluţiile optime, care ar genera siguranţă pentru producători şi ar asigura valoare adăugată ridicată tuturor produselor româneşti. În absenţa acestor investiţii, vom continua să exportăm grâu şi să importăm produse de panificaţie congelate făcute, culmea, tot din grâu românesc, să exportăm legume şi fructe şi să importăm conserve şi sucuri.

PSD şi-a bătut constant şi consecvent joc de soarta agriculturii româneşti. De la politica aprozarelor fantomă, la irigaţiile care nu au funcţionat niciodată, agricultura românească s-a dezvoltat exclusiv pe umerii fermierilor români. Din fericire, începând cu anul 2020, guvernarea PNL a dat un nou suflu dezvoltării acestui sector, prin măsuri concrete de sprijin şi prin programarea unor proiecte consistente la nivel naţional, atât în domeniul irigaţiilor, cât şi al construirii sistemelor de depozitare. Sunt proiecte care necesită susţinerea guvernelor pentru cel puţin 3-4 ani. Cu întristare constat că, în anul 2021, măsurile liberale au pierdut din viteză şi că acele proiecte pe care le aşteptam finanţate din PNRR sau din cadrul financiar multianual 2021-2027 nu au fost cuprinse şi prioritizate de actualii responsabili în gestiunea fondurilor europene.

Cred cu putere că greşelile făcute în acest an în privinţa propunerilor de proiecte transmise Comisiei Europene nu sunt iremediabile şi că preluarea gestiunii fondurilor europene de către persoane competente, care înţeleg necesităţile de dezvoltare ale agriculturii româneşti, ne pot conduce la construcţia unei infrastructuri agricole care să-i ajute pe români să prospere din munca pământului.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Cioloş şi Barna nu au înţeles mesajul preşedintelui Iohannis - când colaboraţi cu extremiştii, s-a încheiat orice dialog cu şeful statului!"

Criza în care se află coaliţia de guvernare, provocată de modul defectuos şi total neinstituţional al partenerilor de la USR PLUS de a înţelege funcţionarea Guvernului şi mai ales priorităţile şi modernizarea României, a scos la iveală intenţia liderilor USR PLUS.

Aceştia au devoalat, în cursul zilei de ieri, planul prin care se urmărea mutarea confruntărilor la Palatul Cotroceni. Dacian Cioloş a încercat, în mod perfid, atragerea preşedintelui Iohannis în criza coaliţiei, cu intenţia de a-l face ulterior responsabil pentru evoluţia lucrurilor.

Practic, prin refuzul de a le răspunde şi de a dialoga cu ei, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să dialogheze cu cei care au pornit un proiect politic tocmai cu extremiştii împotriva cărora se crease, în Parlament, un cordon de siguranţă. Izolarea AUR a fost o realitate la care au aderat partidele parlamentare până în aceste zile. USR PLUS a scos AUR din izolare, făcând posibilă o alianţă contra naturii, incompatibilă cu statutul USR PLUS şi cu apartenenţa lor la proiectele euroatlantice în care este implicată România.

Din păcate, Dacian Cioloş şi Dan Barna nu au înţeles mesajul preşedintelui Iohannis - "Când colaboraţi cu extremiştii, s-a încheiat orice dialog cu şeful statului!" Valorile nu sunt negociabile! Linia roşie - care înseamnă atacarea democraţiei, negarea diversităţii, a toleranţei, a libertăţilor civile, a minorităţilor etnice şi religioase, ultragierea memoriei victimelor Holocaustului, promovarea şi reabilitarea criminalilor de război, utilizarea violenţei politice şi simbolice - nu poate fi trecută!

Prin ceea ce au făcut, liderii USR PLUS nu doar că au produs o iremediabilă lezare a intereselor electoratului, dar au arătat că nu au limite atunci când intereselor lor politice o cer. Există lucruri care pur şi simplu nu pot fi făcute în politică. Un proiect politic cu AUR înseamnă aruncarea în derizoriu a valorilor şi principiilor democratice, dar mai ales crearea premiselor pentru a răsturna un guvern democratic proeuropean cu ajutorul unui partid extremist, antisemit. Nimeni nu poate şti cu adevărat care este, de fapt, planul următor al cooperării dintre USR PLUS şi AUR. Este posibil ca acesta să includă o colaborare mai lungă, eventual un proiect de guvernare.

Orice cancelarie occidentală ştie ce înseamnă alianţa cu un partid de factură neofascistă, extremist, xenofob antisemit. Liderii USR PLUS trebuie să fie conştienţi că această mişcare politică îi va izola pe plan internaţional, iar ambasadele occidentale de la Bucureşti îi vor privi ca şi pe noii lor parteneri, adică cu reţinere, răceală şi chiar cu refuzul de a dialoga.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Programul «Anghel Saligny», o necesitate pentru românii din comunităţile locale"

Am văzut cu toţii scandalul iscat de o săptămână încoace pe marginea Programului "Anghel Saligny", denumit de unii PNDL 3. Furtuna de critici la adresa guvernării şi impasul politic pe care le-a generat atitudinea USR PLUS denotă faptul că onorabilii noştri parteneri de guvernare nu înţeleg, sperând că nu poate fi vorba de rea-voinţă, importanţa crucială pe care Programul "Anghel Saligny" o are pentru comunităţile locale mici şi mijlocii. Nu putem să ne luăm tot timpul drept repere oraşele mari, municipiile, atunci când elaborăm politici publice.

Guvernul României, aşa cum limpede enunţă Legea fundamentală, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării. Or, ţara este reprezentată de toţi oamenii care o alcătuiesc, indiferent de mediul de provenienţă, şi care, prin munca lor, asigură existenţa acestui stat căruia noi îi spunem România.

Astfel, acest program aprobat de Guvern, este menit să deservească, în special, comunităţile de la sate, comune şi oraşe mici. Aproape jumătate dintre români locuiesc în mediul rural. Din păcate, în ultimii 31 de ani, Guvernele României au acordat mult prea puţină atenţie acestor comunităţi.

Guvernul Cîţu şi-a asumat investiţii majore şi reale în aceste comunităţi, investiţii care să asigure un pachet decent de civilizaţie: gaze naturale, reţea de apă şi de canalizare şi asfaltarea drumurilor. O analiză a Ministerului Dezvoltării arată că 57% din drumurile judeţene şi 80% din drumuri de ţară au nevoie de modernizare; 29% din aşezări nu au reţea de apă; 57% au nevoie de reţea de ape uzate; în mai mult de două treimi din aşezări, reţeaua de gaze nu este construită.

Pentru toate aceste considerente, acest program guvernamental este cu atât mai important cu cât banii din PNRR se vor îndrepta, în cea mai mare parte, către sectorul digitalizării şi al programelor verzi. Mai mult, Programul "Anghel Saligny" a fost inclus în Programul de guvernare, rezultat în urma negocierilor de formare a coaliţiei, lucru care face de neînţeles atitudinea de la acest moment a partenerilor noştri din USR PLUS. Avem nevoie de investiţii şi încă de unele masive, pentru a putea aduce şi ţara noastră cât mai aproape de nivelul de dezvoltare al statelor europene. Acest guvern şi-a asumat o direcţie clară, şi anume, aceea de a moderniza România şi de a micşora decalajul care s-a format între noi şi Vest.

Fac apel la partenerii din USR PLUS să înceteze cu această atitudine discriminatorie, de marginalizare a românilor din mediul rural, chiar dacă electoratul Domniilor Lor este preponderent urban, şi să îşi asume programul asupra căruia cu toţii am convenit!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Investiţiile în domeniul sanitar, o prioritate absolută pentru Guvern!"

Toate sistemele de sănătate europene se confruntă cu aceleaşi provocări: îmbătrânirea populaţiei, creşterea incidenţei bolilor cronice, deci şi a cererii de servicii medicale şi mai ales lipsa de personal medical.

În aceste condiţii, sistemele de sănătate trebuie să fie accesibile, flexibile, precum şi capabile să se adapteze în mod eficient la schimbările de zi cu zi, pentru a face faţă provocărilor semnificative, cum ar fi pandemia de COVID-19.

Conform lui Andrzej Rys, directorul responsabil cu sistemele de sănătate, produsele medicale şi inovarea, în cadrul Comisiei Europene, se estimează că în Europa există un deficit de aproximativ un milion de lucrători în sectorul sănătăţii.

Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, la nivel global, domeniul asistenţei medicale va înregistra un deficit de forţă de muncă de 50% până în 2030.

În următoarea perioadă, prin mobilizarea de fonduri şi investiţii în acest sector, cetăţenii români trebuie să beneficieze de servicii medicale la standarde europene, iar spitalele să beneficieze de dispozitive şi echipamente medicale performante.

În acest sens, Guvernul a aprobat recent un proiect de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), acord ce are drept scop să asigure finanţarea unei serii de investiţii şi modernizări.

Astfel, Proiectul privind reforma în sectorul sanitar era finanţat, iniţial, cu 250 milioane de euro, iar acest Acord aduce în plus 150 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea sistemului sanitar şi sporirea eficienţei acestuia.

Mai precis, conform Ministerului Sănătăţii, această sumă suplimentară este destinată, în linii generale, lucrărilor de execuţie şi achiziţiei de echipamente pentru centrele de arşi din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu" şi Spitalului Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş, modernizării sistemului de telemedicină, dar şi îmbunătăţirii reţelei de screening pentru cancerul cervical.

Având în vedere că sistemul sanitar din România se bazează pe o infrastructură învechită, aceste sume, împreună cu planul de investiţii sunt mai mult decât bine-venite, pentru că o asistenţă medicală de înaltă calitate depinde de modul în care se alocă finanţarea. "Adevăratul medic este mai ales cel care previne, nu cel care tratează", însă pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie să reconstruim un sistem sanitar viabil prin utilizarea tuturor instrumentelor financiare pe care le obţinem, prin accentuarea educaţiei sanitare şi prin valorificarea fiecărei resurse pe care o deţinem.

https://ec.europa.eu/health/eunewsletter/250/newsletter_ro;

• https://www.formaremedicala.ro/se-estimeaza-un-deficit-de-forta-de-munca-in-domeniul-asistentei-medicalede-50-pana-in 2030;
• http://www.ms.ro/2021/08/19/acord-de-imprumut-dintre-romania-si-banca-internationala-pentru-reconstructiesi-dezvoltare-pentru-investitii-in-domeniul-sanitar.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Omagiu unor titani"

5 septembrie reprezintă o zi neagră pentru ţara noastră. România a pierdut, la distanţă de numai câteva ore, două mari personalităţi din lumea sportivă şi culturală. Decesul marelui canoist Ivan Patzaichin şi al marelui actor şi om de cultură Ion Caramitru au provocat vibraţii în toate straturile societăţii româneşti. Anvergura acestor titani poate fi cu greu exprimată într-o simplă şi succintă declaraţie politică, care, deşi normele constituţionale şi regulamentare o cataloghează ca atare, nu are nimic politic în ea de data aceasta. Cu toţii suntem obligaţi, indiferent de apartenenţa ideologică sau politică, să luăm un moment de răgaz de la disensiunile cotidiene şi murdare care ne separă şi să aducem un pios omagiu acestor monştri sacri ai naţiunii române.

Pentru mine, cei doi reprezintă întruchiparea perfectă a definiţiei de patriot, acea categorie de oameni care nu îşi afişează ostentativ şi clamează ipocrit sau lipsit de conţinut apartenenţa la un steag, dar care, cu modestie şi eleganţă, îşi pun tot talentul, munca, energia şi pasiunea în slujba ţării lor, dând ce au mai bun în meseria pe care o practică. Ivan Patzaichin a făcut România cunoscută în întreaga lume şi a dus drapelul tricolor pe cele mai înalte culmi.

Prezent la cinci ediţii ale Jocurilor Olimpice, Ivan Patzaichin a cucerit nu mai puţin de şapte medalii olimpice, patru de aur, trei de argint şi a participat la 11 ediţii ale campionatelor mondiale, cucerind 22 de medalii, dintre care opt de aur. Uriaşul sportiv a intrat în istoria olimpismului drept "Campionul cu pagaia ruptă". La Jocurile Olimpice de la Munchen, în 1972, în seriile întrecerilor de la canoe simplu pe 1000 m, lui Ivan Patzaichin i s-a rupt pagaia la numai câţiva metri după start. În condiţiile în care arbitrii nu au oprit cursa, românul a vâslit cu ciotul de pagaie şi a încheiat cursa, în aplauzele spectatorilor. Descalificat iniţial, Ivan Patzaichin a fost primit în recalificări, după ce a fost soluţionată favorabil contestaţia depusă de conducerea delegaţiei României. Ulterior, Ivan Patzaichin nu numai că s-a calificat în finală, dar a şi câştigat aurul olimpic la capătul unei curse pe care a dominat-o fără drept de apel.

Ion Caramitru a încântat atâtea generaţii cu talentul său actoricesc, interpretând peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. De asemenea, a interpretat roluri principale în peste 40 de filme. Decorat, în 1995, de Regina Elisabeta a Marii Britanii, cu titlul de "Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic", Ion Caramitru a primit numeroase distincţii de-a lungul carierei sale, precum "Cel mai bun actor al anului".

Premii pentru film - Premiul revistei "Cinema" pentru interpretare (1976); Premiul Asociaţiei Cineaştilor (1980); Premiul special al juriului pentru rolul principal din filmul "Luchian" la Festivalul Naţional al Filmului de la Costineşti (1984).

Ion Caramitru, pe lângă aportul la cultura română pe care l-a adus, a fost un stindard al luptei pentru libertate şi un personaj central în fatidicele zile din decembrie 1989, considerând acest aspect, putem afirma faptul că Ion Caramitru reprezintă un simbol pentru lupta împotriva tiraniei şi a subjugării omului de către om. Suntem cu toţii mai săraci, însă Cerurile s-au îmbogăţit. Dumnezeu să-i odihnească în pace şi lumină!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Adevărata reformă a companiilor de stat - listarea la bursă - un drum doar cu victorii"

Au trecut şapte ani de la cea mai recentă listare pe Bursa de Valori Bucureşti a unei companii de stat, Electrica. Dar de atunci, aproape fiecare ministru a vorbit, din fotoliul vremelnic, despre nevoia de transparentizare şi reformare a acestor elefanţi din economia românească. Şi au rămas doar vorbe goale şi promisiuni de campanie, deşi listarea acestora aduce doar beneficii pentru economie.

Actuala coaliţie a abrogat celebra Lege 173/2020, prin care PSD a interzis pe o perioadă de doi ani vânzarea participaţiilor deţinute de stat la companii, o lege populistă, extremistă, care punea în pericol principiile democratice ale unei economii de piaţă. Social-democraţii nu au depăşit refrenul "nu ne vindem ţara", pe care îl invocă invariabil de fiecare dată. În realitate, însă, varianta listării nu înseamnă în sine nici privatizare, nici înstrăinare.

Listarea pachetelor minoritare ale companiilor de stat aduce beneficii tuturor părţilor:

• Acţionarul majoritar, statul, vinde un pachet minoritar şi foloseşte banii pentru investiţii. Este cea mai ieftină formă de finanţare, fără împrumuturi, fără dobânzi, bazată pe încredere;
• Compania intră sub zodia transparenţei, respectând proceduri şi principii stricte ale guvernanţei corporative;
• Orice român poate deveni acţionar la companii de stat - o formă foarte bună de promovare a bursei ca alternativă de investiţie, iar listările de anvergură din anii anteriori ne dovedesc apetitul pentru astfel de companii;
• Fondurile de pensii private nu vor mai fi nevoie să caute alternative în afara ţării. Cele mai recente listări ale unor pachete de acţiuni din partea statului român la Bursa de la Bucureşti, adică Romgaz (2013), Nuclearelectrica (2013) şi Electrica (2014), aşa-numitele perle din energie ale României, au plătit dividende în valoare de 1,1 miliarde de lei viitorilor pensionari ai României, potrivit datelor din Ziarul Financiar;
• Statul contribuie la dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti, care devine atractivă pentru marii investitori străini, iar investiţiile lor se pot extinde pe mai multe domenii în România.

O strategie de accelerare a listărilor companiilor de stat ar transforma România în destinaţie de top pentru investiţii pe bursă, în primul rând din punctul de vedere al diversificării. O simplă privire pe portofoliul statului ne demonstrează acest lucru. De exemplu, Ministerul Economiei are în portofoliu peste 50 de companii, printre care Plafar, Loteria Română sau SNS. La transporturi şi infrastructură sunt 27 de companii - de la CNAIR la CN Aeroporturi sau Metrorex. Ministerul Energiei este acţionar majoritar la 24 de companii, inclusiv la Hidroelectrica, mult aşteptată pe bursă.

Dacă din aceste peste 100 de companii, măcar jumătate s-ar lista, cum ar arăta economia României? Este nevoie de două lucruri pentru acest demers - cultură economică şi voinţă politică. Sper că le avem pe ambele. Este timpul!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Priorităţile mele pentru cea de-a doua sesiune parlamentară din această legislatură"

Aşa cum declaram la începutul sesiunii parlamentare precedente, şi pentru această sesiune parlamentară priorităţile mele se vor concentra pe iniţiative legislative şi proiecte de politici publice menite să contribuie la dezvoltarea judeţului Constanţa, în sens restrâns, şi a Dobrogei, în sens larg.

În concret, temele principale se vor referi la domeniul infrastructurii şi transporturilor. În această sesiune parlamentară, voi continua demersurile pentru Proiectul "Alternativa Techirghiol", unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din planul judeţului Constanţa şi o prioritate pentru domnul ministru Cătălin Drulă. Acest proiect reprezintă o variantă la actuala şosea care face legătura între municipiul Constanţa şi sudul litoralului.

Principalele cerinţe pe care le îndeplineşte această rută, conform specialiştilor care au realizat proiectul, sunt: asigurarea unei legături între nordul şi sudul litoralului; preluarea unui flux mare de trafic de pe drumurile naţionale DN 38 şi DN 39; reducerea timpului de călătorie, prin creşterea vitezei de deplasare; scăderea emisiilor poluante, prin eliminarea cozilor de aşteptare; reducerea accidentelor prin devierea traficului de tranzit; îmbunătăţirea confortului utilizatorilor. Este de subliniat faptul că această rută alternativă, pe lângă descongestionarea traficului pe timpul verii, va deservi pe tot timpul anului, având avantaje economice extraordinar de importante pentru dezvoltarea judeţului Constanţa. Un alt aspect avantajos al acestei rute este că se încadrează pe axa transeuropeană de transport, pe direcţia Rusia-Ucraina-Republica Moldova-România-Bulgaria-Turcia. Pe de altă parte, atrag atenţia şi asupra faptului că această rută asigură o deschidere către Portul Constanţa, implicit conexiunea cu terminalul RO-RO din Portul Constanţa Sud-Agigea.

Un alt proiect pe care doresc să îl văd realizat cât mai curând este eliminarea taxei de pod. Iniţiativă a colegului meu Bogdan Huţucă, aceasta are menirea de a elimina o inechitate faţă de locuitorii Dobrogei, nevoiţi adesea să tranziteze Podul Giurgeni-Vadu Oii, respectiv Feteşti-Cernavodă. Inechitatea acestei măsuri, adoptată din raţiuni financiare, rezidă în caracterul său discriminatoriu. Deşi plătesc taxe şi impozite precum orice alţi cetăţeni, locuitorii Dobrogei, adeseori nevoiţi să ajungă în capitala României, sunt supuşi unei duble impuneri, un impact semnificativ răsfrângându-se asupra agenţilor economici care distribuie mărfuri sau oferă servicii şi care, pentru a acoperi costul tranzitării podului, introduc această taxă în preţul final al produselor sau serviciilor, făcându-i, astfel, chiar şi pe cei care nu folosesc în mod direct podul să achite suma aferentă tranzitării lui.

De asemenea, voi susţine şi voi sprijini proiectele primarilor, astfel încât vocea fiecărei comunităţi să poată fi auzită în Parlamentul României. În această privinţă, am speranţa că partenerii noştri de coaliţie de la USR PLUS vor da dovadă de maturitate şi vor înţelege importanţa Programului "Anghel Saligny" pentru comunităţile mici, chiar dacă electoratul lor provine din mediul urban.

Indiferent din ce partid fac parte primarii, Programul de investiţii "Anghel Saligny" are ca obiectiv, printre altele, construirea de drumuri, a reţelelor de canalizare şi de apă, accesul populaţiei la sistemul de gaze. O Românie dezvoltată vom putea avea atunci când vom echilibra decalajele dintre comunităţile locale, iar acest lucru va fi posibil doar prin investiţii masive în infrastructura publică. Faţă de români, avem obligaţia să livrăm rezultate traduse în proiecte implementate.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Comemorarea victimelor atentatelor de la 11 septembrie 2001"

Comemorăm 20 de ani de la atentatele de la 11 septembrie 2001, când aproape 3000 de oameni, printre care 4 români, au murit în urma deturnării a 4 avioane comerciale de pasageri de către 19 terorişti Al-Qaeda. Teroriştii au preluat controlul avioanelor, prăbuşind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omorând toate persoanele de la bord şi mulţi alţi oameni care lucrau în clădiri. Ambele clădiri s-au prăbuşit în decurs de două ore, distrugând şi avariind şi alte clădiri din jur. Teroriştii au prăbuşit un al treilea avion în clădirea Pentagon din Arlington, Virginia, lângă Washington, D.C. Al patrulea avion s-a prăbuşit pe o câmpie de lângă Shanksville, în zona rurală a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri şi membrii echipajului au încercat să recâştige controlul avionului, pe care teroriştii îl îndreptaseră spre Washington, D.C. Nu au existat supravieţuitori ai zborurilor. În total, în urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroriştii.

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au avut efecte în toată lumea, iar lupta împotriva terorismului reprezintă încă un obiectiv extrem de important de politică externă pentru majoritatea statelor lumii.

În calitate de parlamentar român, alături de colegii din Camera Deputaţilor, comemorăm victimele acelor atacuri teroriste în cadrul unei şedinţe de plen consacrate comemorării atentatelor de la 11 septembrie.

Războiul împotriva terorismului continuă şi astăzi, iar ţara noastră este unul dintre principalii aliaţi ai Statelor Unite în cadrul NATO, în această luptă.

Profit de această ocazie pentru a-mi exprima încă o dată solidaritatea faţă de poporul american şi faţă de familiile tuturor victimelor!

Domnul Florică Ică Calotă:

"Scumpirea pâinii, fenomen global"

Începutul anului 2021 a fost marcat, la nivel global, de ritmul accelerat şi generalizat de creştere a preţurilor materiilor prime.

Conform datelor, creşterea preţurilor materiilor prime este la cota cea mai ridicată din ultimii 70 de ani, iar această creştere afectează şi domeniul panificaţiei. Producătorii au anunţat încă de la începutul anului că vor fi nevoiţi să ridice preţurile, din cauza faptului că toate costurile sunt mai mari, atât pentru materia primă, cât şi pentru producţia în sine.

Conform datelor transmise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi anul acesta România ocupă un loc fruntaş la producţia de cereale.

Ministrul Adrian Oros a subliniat că sunt trei culturi vedetă care au înregistrat anul acesta cifre-record, respectiv grâul şi orzul, atât la producţiile totale obţinute, cât şi la randament, dar şi rapiţa, unde este pentru prima dată când producţia medie depăşeşte pragul de 3.000 de kg/ha.

Dacă anul trecut România a fost lovită de secetă, anul acesta ţări precum Rusia, Ucraina, dar şi în câmpiile vestice şi centrale din Statele Unite ale Americii, unde se cultivă în mod tradiţional suprafeţe mari de grâu, au fost afectate de acest fenomen. Astfel, preţul grâului a continuat să crească pe piaţa europeană şi mondială, iar cotaţiile bursiere din această perioadă au indicat valori cu circa 40% mai mari, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Preţurile cresc în regiunile instabile social şi politic. Pâinea se scumpeşte peste tot în lume. Spre exemplu, în regiunea Kurdistan un producător major a scumpit pâinea cu peste 33% din cauza creşterii preţurilor combustibililor şi preţului făinii din import. Făina locală este mai ieftină decât cea importată din Turcia, însă brutarii se plâng de calitatea acesteia.

În Armenia, pâinea s-a scumpit cu 10% pe fondul unei inflaţii alimentare generalizate. În Afganistan, pâinea s-a scumpit de când a izbucnit pandemia, dar acum, de când talibanii au preluat puterea, este şi mai greu de găsit.

Conform datelor transmise de unii analişti, piaţa rusească nu este pe deficit, însă piaţa globală s-ar putea să fie. Chiar şi aşa, şi în Rusia preţul grâului a atins niveluri neobişnuit de ridicate pentru sezonul de recoltare. Cauzele sunt recoltele mai mici ale altor mari producători, cum ar fi Canada, şi calitatea mai slabă a bobului de grâu în ţări precum Franţa şi Germania.

În Ungaria, ţara care la începutul verii se confrunta cu cea mai puternică inflaţie din Uniunea Europeană, se estimează scumpiri ale pâinii cu 15%-20%, în special din cauza creşterii drastice a preţului făinii.

Şi în Polonia, preţul pâinii creşte, din cauza costurilor mai mari cu cerealele. În august, preţul grâului era şi cu 30%-35% mai mari decât anul trecut.

Costurile cu energia reprezintă o parte semnificativă din costurile totale în producţia de făină, paste făinoase şi produse de panificaţie. Ambalajele au devenit şi ele mai scumpe. Producătorii prezic că preţurile vor continua să crească.

Un rol ce nu poate fi ignorat îl joacă vremea. Anul acesta, recoltele de grâu şi de alte cereale au fost la început afectate de secetă, apoi de ploi şi furtuni, peste tot în lume.

Astfel, vremea care a dus la o recoltă de cereale mai slabă, la care se adaugă forţă de muncă greu de găsit, explozia preţurilor la energie şi combustibil şi valul inflaţionist global, toate acestea se vor reflecta în preţul final al pâinii şi al produselor de panificaţie.

Domnul Ervin Molnar:

"Guvernul PNL îşi respectă angajamentele luate în faţa românilor"

Măsurile adoptate de Guvernul Partidului Naţional Liberal şi-au dovedit viabilitatea, prin creşterile semnalate în acest an în marea majoritate a domeniilor economice. Astfel, piaţa locală de fuziuni şi achiziţii şi-a continuat expansiunea, tendinţa ascendentă a acestui segment fiind înregistrată încă din a doua jumătate a anului trecut, menţinând un trend pozitiv.

Valoarea totală estimată a tranzacţiilor de fuziuni şi achiziţii a fost de 1,8 miliarde de euro, în primul semestru din 2021, pentru un număr de peste 80 de tranzacţii anunţate, arată o analiză PricewaterhouseCoopers România, filiala uneia dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit din lume.

Cele mai importante tranzacţii de acest tip, fuziuni şi achiziţii, s-au înregistrat în sectoarele imobiliar, IT, financiar, servicii private de sănătate, transport, energie şi bunuri de consum.

Creşterea nivelului de încredere a investitorilor, susţinut de date macroeconomice încurajatoare, excesul de lichiditate din pieţele financiare locale şi internaţionale şi respectiv promovarea Bursei de Valori Bucureşti la statutul de piaţă emergentă, au dinamizat semnificativ tranzacţiile din România din acest an.

În 59 dintre cele 83 de tranzacţii centralizate de analiza PwC pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, în primele şase luni ale anului, cumpărătorul a fost un investitor strategic. Fondurile de investiţii şi-au sporit de asemenea interesul pentru piaţa locală, 16 dintre tranzacţiile anunţate având drept cumpărători fonduri de capital.

În consecinţă, românii pot avea încredere în Guvernul PNL, deoarece este din ce în ce mai evident că au fost îndeplinite angajamentele luate la preluarea administrării ţării, astfel încât oamenii să treacă cu bine peste această perioadă dificilă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Noua alianţă toxică"

În istorie au fost de multe ori folosite sintagme precum "cordon sanitar" (de la franţuzescul cordon sanitaire) sau "îngrădire" (de la englezescul containment), aceşti termeni având valenţe atât de natură epidemiologică, cât mai ales politică. Originea sintagmei "cordon sanitar" este, oarecum, disputată. Unii sunt de părere că ea ar avea ca moment de naştere Evul Mediu, mai precis perioada când ciuma şi molimele făceau ravagii pe bătrânul continent. Astfel, "cordonul sanitar" descria o zonă de carantină împrejurul locului/zonei contaminate, pentru a nu permite virusului să se răspândească. Această expresie şi-a găsit uzanţă şi în timpul epidemiei de holeră de la începutul anilor 1910, şi în timpul celei de gripă spaniolă, apărută în momentul desfăşurării, dar şi la sfârşitul Primului Război Mondial, ajungând să fie utilizată, în unele situaţii, chiar până în ziua de azi, în contextul pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2. Aceasta ar fi valenţa medicală a termenului.

În ceea ce priveşte semnificaţia sa politică, care ne interesează cu precădere, "cordonul sanitar" sau îngrădirea au fost strategii de încercuire, mai ales după cele două războaie mondiale, a unor curente de idei sau state care reprezentau un pericol la adresa democraţiei liberale sau a independenţei unor ţări nou apărute.

Astfel, în 1920, România, alături de Cehoslovacia şi Iugoslavia, a fost membră fondatoare a Micii Înţelegeri, o alianţă politico-militară. Mai mult, ţara noastră a încheiat şi un tratat de alianţă un an mai târziu cu nou-formata Polonie, care, împreună cu Mica Antantă, aveau scopul de a forma un "cordon sanitar" în faţa politicii inerent expansioniste a URSS-ului şi a răspândirii comunismului. După al Doilea Război Mondial, sub imboldul dat de George F. Kennan, această politică a fost îmbrăţişată de Statele Unite ale Americii, care, prin doctrina Truman, concretizată în Planul Marshall, fondarea NATO şi implicarea în războaie precum cele din Coreea sau Vietnam, au căutat, asemenea intenţiilor din perioada interbelică, să îngrădească extinderea comunismului în lume. Aşadar, politic şi istoric vorbind, "cordon sanitar" a descris intenţia democraţiei de a se proteja de elemente tulburătoare şi nocive precum a fost ideologia comunistă.

Să lăsăm acum istoria la o parte şi să ne concentrăm pe prezentul politicii româneşti. Este limpede că avem de-a face astăzi, graţie acţiunii USR PLUS, cu o breşă în acest "cordon sanitar", pe care partidele cu valori puternic liberale şi democratice îl puseseră în jurul AUR! Atitudinea şi acţiunile liderilor USR PLUS din ultima săptămână sunt total iresponsabile şi periculoase, deoarece ele au ca rezultat aducerea la masa discuţiilor şi legitimarea unui partid cu valori total antidemocratice, antiliberale, naţionaliste şi, din ce în ce mai des, vădit xenofobe, chiar antisemite - să ne aducem aminte de masoreţii marxişti ai domnului Lavric!

Noua alianţă toxică are ca scop aruncarea guvernării şi, implicit, a ţării în haos şi criză. Mai mult, moţiunea de cenzură depusă de această nouă alianţă toxică USR PLUS-AUR este un mare fake news! Mai grav, sub presiunea timpului, alianţa toxică a depus o moţiune însoţită de peste 30 de semnături scanate, copiate din tabele şi, foarte grav, cu suspiciuni de falsificare! Moţiunea nu are 117 semnături în original, deci a fost depusă cu încălcarea Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului! Niciodată, în 31 de ani de parlamentarism democratic nu s-a întâmplat aşa ceva, niciodată! Sunt tare curios cum îşi vor justifica acţiunile cei de la USR PLUS în faţa propriului electorat, atunci când fac alianţe cu formaţiuni politice de sorgintea AUR şi, mai nou, pare că se va configura şi una cu PSD.

Dar, poate cel mai grav lucru, un partid ce a adoptat încă de la înfiinţare o retorică radicală faţă de "vechile practici politice", se foloseşte de metode cert neconstituţionale şi neregulamentare pentru a da jos un guvern din care, până la ora aceasta, şi domniile lor fac parte.

Oare acesta poate fi noul mod de a face politică?! Cred că ar fi bine să păstraţi cu multă atenţie "bonul fiscal" emis în urma acestor decizii pe care le-aţi luat zilele acestea, dragi colegi de la USR PLUS, pentru că va trebui să-l decontaţi în faţa românilor!

Domnul Ioan Balan:

"Implementarea corectă a Programului Naţional de Dezvoltare «Anghel Saligny» este esenţială"

Îmi este imposibil să înţeleg opoziţia vehementă a unor miniştri şi parlamentari cu privire la adoptarea unui program de dezvoltare pentru România. Nu pot decât să cred că acei politicieni nu au călcat niciodată într-o comună săracă, unde uliţele nu au văzut niciodată asfalt sau pietriş, unde apa se scoate în continuare cu ciutura din fântână, unde canalizarea este un cuvânt necunoscut, iar copiii merg în şcoli care nu au mai fost renovate de la căderea comunismului. Despre dispensare, grădiniţe sau alte servicii publice, ce să mai vorbim! Acei politicieni care se opun dezvoltării României sărace, României rurale, nu fac cinste încrederii pe care românii şi-au pus-o în ei!

Eu, personal, susţin de ani de zile faptul că administraţiile publice locale de mici dimensiuni, din comune şi din oraşele mici, nu au nici cea mai mică şansă să se dezvolte prin forţele proprii, pentru că actualul sistem de finanţare a bugetelor locale nu le asigură banii nici măcar pentru minima funcţionare.

Aşadar, singura speranţă pentru ca miile de comune şi mici aşezări urbane să se poată dezvolta, rămâne în finanţarea proiectelor de investiţii prin programe naţionale finanţate de Guvern şi din fonduri europene nerambursabile. Încă de anul trecut, de când în judeţul Suceava a fost pusă în funcţiune prima investiţie de extindere a reţelelor de gaze pentru populaţie în mediul rural, am susţinut necesitatea unui program naţional de dezvoltare, care să ţintească prioritar exact acele aşezări care au cea mai mare nevoie de apă, canalizare, gaze naturale, drumuri asfaltate, poduri, şcoli, dispensare şi grădiniţe. Faptul că PNL a înţeles necesitatea finanţării într-un program multianual de investiţii a acestor proiecte, nu poate să fie decât apreciat şi susţinut de toţi politicienii de bună-credinţă.

Mă cunoaşteţi şi ştiţi că întotdeauna îmi rezerv dreptul de a mă bucura de reuşita unui proiect sau program, nu atunci când se lansează, ci atunci când se finalizează. Pentru acest motiv am afirmat că este crucial modul în care Programul Naţional de Dezvoltare "Anghel Saligny" va fi implementat. Noi am mai avut în ultimii ani programe care fie nu şi-au atins în totalitate obiectivele, fie s-au îndepărtat puternic de ele. Alte programe au fost doar anunţate şi apoi uitate, pentru că nu au mai fost bani.

De aceea, consider că este extrem de important ca proiectele de dezvoltare finanţate prin acest program să nu ajungă tot în unităţile administrativ-teritoriale bogate, deja dezvoltate, care au bugete mari pentru investiţii şi care au acces şi la fondurile europene nerambursabile. Aşadar, proiectele finanţate prin Programul "Anghel Saligny" trebuie să contribuie prioritar la dezvoltarea comunităţilor sărace, din mediul rural sau din mediul urban mic, care nu au resurse pentru investiţii.

De asemenea, calitatea lucrărilor executate prin acest program trebuie monitorizată permanent şi verificată cu maximă atenţie. Nu aş vrea să aud ca în trecut că iarăşi s-a turnat asfalt peste noroi, că apa curentă nu este potabilă sau că tavanul dintr-o şcoală s-a prăbuşit, deşi a fost renovat. Anul trecut, Guvernul PNL a finanţat numai acele investiţii care întruneau condiţiile de calitate, un mod de lucru pe care mi l-aş dori permanentizat şi aplicat cu stricteţe în Programul "Anghel Saligny".

Nu în cele din urmă, cred că unul dintre obiectivele majore ale acestui program trebuie să fie eliminarea decalajelor de dezvoltare din interiorul României. Altfel spus, Moldova, Oltenia sau Valea Jiului, zonele cel mai puţin dezvoltate din ţara noastră, ar trebui să fie principalele beneficiare ale Programului Naţional de Dezvoltare "Anghel Saligny". Am convingerea că, dacă va fi corect implementat, acest program va contribui în mod real la dezvoltarea întregii Românii, nu doar a unei părţi din ţara noastră.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Vă propun să continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 217.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11,00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; ora 11,30 - votul final; la închiderea şedinţei de vot final - şedinţa Camerei consacrată comemorării atentatelor de la 11 septembrie 2001, iar la încheierea şedinţei comemorative - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Totodată, vă informez că la ora 11,00 va avea loc şedinţa Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la Camera Deputaţilor, Sala "Mihai Viteazul".

În legătură cu ordinea de zi, dacă sunt observaţii?

Vă rog, domnule lider al PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, la ordinea de zi şi chiar la program aş avea o intervenţie.

Astăzi, la punctul 3 al ordinii de zi, fără raport, se află Legea consumatorului vulnerabil.

De câteva săptămâni, cu toţii, constatăm creşteri aberante ale preţurilor la energie şi, deşi şi Guvernul, şi partidele din Coaliţia guvernamentală îşi exprimă îngrijorarea şi nevoia de a se implica, iată că se amână la nesfârşit această lege.

Vă propun, domnule preşedinte, să arătăm noi, astăzi, în Parlament, solidaritate cu românii, să convocăm cele trei comisii reunite - industrie, economie şi muncă - şi, în paralel cu plenul, până la finalul zilei, să adoptăm raport la Legea consumatorului vulnerabil, să fim solidari cu românii, să venim în sprijinul celor care nu mai pot plăti facturile care s-au dublat, în unele locuri.

De aceea, vă rog să supuneţi votului această modificare de program, ca cele trei comisii să lucreze în paralel cu plenul, şi să prelungim lucrările plenului până ce acestei legi îi va fi dat un raport, şi astăzi să dăm votul final pe Legea consumatorului vulnerabil. Asta nu înseamnă că nu putem... (Aplauze.)

Pentru a desfăşura programul de lucru în continuare, vă propun să suspendăm şedinţa de plen, să începem şedinţa comemorativă, dacă nu vine raportul celor trei comisii. În orice caz, şi dacă e nevoie să stăm până la 12,00 noaptea, astăzi, aici, haideţi să adoptăm Legea consumatorului vulnerabil. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule lider.

Domnul Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule Simonis, vă dă populismul pe afară, să ştiţi!

Bineînţeles că suntem de acord cu propunerea dumneavoastră...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Voi nu sunteţi populişti?!

Domnul Gabriel Andronache:

Având în vedere faptul că un reprezentant al dumneavoastră conduce una dintre cele trei comisii sesizate în fond - fac menţiunea expresă că PNL nu conduce niciuna dintre cele trei comisii sesizate în fond -, ar fi fost bine să vă gândiţi de săptămâna trecută la lucrurile acestea.

Pare că vă dă Dumnezeu, până la urmă, mintea de pe urmă şi aţi realizat o propunere bună.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule lider.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină?

Vă rog.

E o propunere a liderului PSD.

Dacă e pe acelaşi subiect intervenţia?

Domnul deputat Roman.

Pe procedură, da?

Rugămintea e să indicaţi şi articolul în baza căruia aţi solicitat cuvântul pe procedură.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să supun atenţiei Comisiei pentru constituţionalitate a Camerei Deputaţilor că ne găsim într-o situaţie penibilă.

Mâine trebuie citită o moţiune...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat,

Rugămintea este să indicaţi articolul în baza căruia aţi solicitat cuvântul pe procedură.

Domnul Nicolae Roman:

Pe procedură, domnule preşedinte!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu, articolul pe care-l invocaţi!

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Deci, domnule preşedinte, problema noastră este următoarea: ne găsim în situaţia de a ne face de râs în faţa ţării!

Dacă noi încălcăm Constituţia, ce pretenţie să mai avem de la un cetăţean de rând al României?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Tocmai am terminat prima parte a şedinţei dedicate declaraţiilor politice.

Vă rog, domnule deputat Dunava, Grupul PSD.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Să revenim, totuşi, la subiect şi la propunerea liderului de grup.

Şi pentru că s-a făcut o insinuare aici de către domnul lider de grup de la PNL, doresc să vă aduc la cunoştinţă faptul că noi avem la Comisia pentru economie, reformă şi privatizare programată şedinţă astăzi, la ora 13,30, şi şedinţa a fost programată de abia astăzi, pentru că doamna Turcan şi cu domnul Virgil Popescu au reuşit să trimită amendamente la acest proiect de lege de abia în această dimineaţă. (Aplauze.) Asta ca să fim corecţi!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

De unde ştiţi?!

Domnul Costel Neculai Dunava:

Le-am primit în această dimineaţă la comisie! Cum de unde ştiu?!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Cristina Prună, Grupul USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, Legea consumatorului vulnerabil este o prioritate. Ea trebuia adoptată încă de la 1 iulie 2020, atunci când a avut loc prima liberalizare a pieţei de gaze naturale.

Mai mult decât atât, noi suntem de acord şi am spus, în mod repetat, că această lege trebuie să fie pe ordinea de zi şi trebuie să fie adoptată.

Ca atare, vom susţine această propunere şi sper ca, până la finalul acestei zile, legea să fie adoptată şi să fie trimisă la promulgare, pentru că este o urgenţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă nu mai sunt intervenţii, şi ţinând cont şi de precizările făcute de domnul Dunava, că avem şi amendamentele, supun votului propunerea liderului de grup al PSD, ca cele trei comisii să lucreze în paralel cu plenul.

Vă rog, vot.

Şi prelungirea programului implicit.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin că suntem în procedură de vot, domnule lider!

Avem votul. Prezenţi 216, pentru 216, contra 0, abţinere 0, "nu votez" 0.

Vă rog, domnule lider, şi după aceea o să-l rog pe domnul Simion.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ce am propus eu? Ca să se înţeleagă.

Deci, pe de o parte, ca cele trei comisii să se reunească şi să lucreze în paralel cu plenul. Pe de altă parte, după BPR-ul de la ora 11,00 şi după şedinţa comemorativă, să avem o şedinţă de plen în care vom adopta, la votul final, Legea consumatorului vulnerabil, ca să nu fie vreo şmecherie, că s-a încheiat programul şi că avem BPR.

Astăzi ne-am asumat cu toţii că adoptăm această lege. Punct! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule lider.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Încurcate sunt căile Domnului!

Domnule Simonis,

Ce propuneţi dumneavoastră? Să realizăm votul final aşa cum e programat, la 11,30, şi după aceea să continuăm cu o nouă sesiune, ceea ce înseamnă că propuneţi amânarea votării proiectului pentru săptămâna viitoare? Îmi pare rău, asta aţi propus!

Sau propuneţi ca şedinţa de vot final să fie amânată până după dezbaterea acestui proiect? Ca să înţelegem cu toţii ce propuneţi, că altfel pare, aşa, o enigmă.

Aşa că vă rog să veniţi să precizaţi lucrurile acestea!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnule lider al PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi,

Am să repet până veţi înţelege. Şi cei care vă faceţi că nu înţelegeţi!

Bun.

Ce îmi era mie teamă că se va întâmpla, pare că se întâmplă. Pe diferite şmecherii procedurale cineva va încerca ca această lege să nu fie adoptată.

Domnule Andronache, eu vreau ca astăzi, la votul final de la ora 11,30, la un alt vot final de la 16,00, de la 17,00, până la 12,00 noaptea, cele trei comisii să adopte un raport, iar plenul să-l voteze.

E clar acum? (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Bun. Ca să închidem tot circul acesta pe care îl fac colegii noştri. (Vociferări.)

Nu, haideţi, puteaţi să propuneţi dumneavoastră de prima dată.

Coerent este următorul program: să desfăşurăm şedinţa de dezbateri până la ora 11,00, suspendăm şedinţa de dezbateri la ora 11,00 pentru şedinţa comună a celor două birouri, reluăm şedinţa de dezbateri după ce se încheie şedinţa Birourilor permanente reunite, închidem şedinţa în momentul în care primim raportul comun al celor trei comisii, organizăm şedinţa de vot final şi după aceea şedinţa comemorativă.

Asta trebuia să propuneţi, domnule Simonis.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule lider Andronache.

Domnul lider Simion, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Până la ora 11,00 continuăm dezbaterile, după care, domnule preşedinte de şedinţă, nu ştiu dacă avem nevoie de un Birou permanent. Dacă nu avem nevoie de un Birou permanent pentru votul final, suntem de acord să continuăm dezbaterile după Biroul permanent reunit.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule Simion.

Rog liderii de grup să urce până la tribună, să convenim asupra programului şi să putem intra în ordinea de zi.

Vă mulţumesc. (Consultări.)

Mulţumesc colegilor lideri de grup.

Decizia colegilor lideri de grup este să supunem votului propunerea liderului de grup Gabriel Andronache.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: sunt prezenţi 209 colegi, 208 au votat pentru, 0 contra, 0 abţineri, 1 "prezent, nu votez".

Prin urmare, rog preşedinţii celor trei comisii să ia act de decizia plenului şi să se întrunească pentru a lua în discuţie proiectul de lege.

Stimaţi colegi,

Dacă nu mai sunt alte intervenţii pe procedură şi nu mai sunt alte propuneri de modificare a ordinii de zi, începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Ne-am oprit ieri la punctul 10 de pe ordinea de zi.

Am terminat partea de dezbateri generale şi, practic, intrăm în discuţia pe amendamente admise în cazul PL-x 190/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă).

Şi mergem tot aşa, după cutumă, în calup de 10.

Dacă din Anexa 1, de amendamente admise, sunt discuţii, comentarii, observaţii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 10 la 20....

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, domnule lider, vă rog frumos!

... sunt discuţii, observaţii, comentarii?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

La 14.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

O precizare, domnule preşedinte.

Se referă la nr. crt. 14 din acest tabel. În sensul în care acest amendament admis de către comisie, dintr-o eroare materială apare şi în anexa cu amendamente respinse, sens în care îi rog pe colegii de la Departamentul Legislativ şi din celelalte structuri ale Camerei Deputaţilor să corecteze tabelul de amendamente respinse, pentru că acest amendament este admis de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Am înţeles.

Deci, amendamentul de la nr. crt. 14 la admise rămâne la admise şi urmează să fie scos de la respinse, dacă am înţeles bine propunerea dumneavoastră.

Dacă mai sunt alte observaţii, comentarii? Nu. Adoptat.

De la 20 la 28, dacă sunt intervenţii, observaţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Poziţia 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice; Pl-x 467/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Constantin Şovăială, preşedintele Comisiei pentru apărare.

Dacă nu aveţi raportul, vi-l dau eu, domnule...

Îl aveţi, da?!

Haideţi că vă dau eu raportul dacă nu... (Vociferări.)

A, am înţeles!

Deci, raportul, vă rog frumos!

Porniţi microfonul, domnule deputat, sau apropriaţi-vă...

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, trimisă cu adresa PL-x 467 din 11 septembrie 2018 şi înregistrată la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, conform avizului nr. 438 din 9.05.2018.

Senatul a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 3 septembrie 2018.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 60/1991, în sensul instituirii posibilităţii desfacerii băuturilor alcoolice în cazul adunărilor publice organizate în scop de recreere şi divertisment.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost prezenţi la şedinţă conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 3 aprilie 2019, cu majoritate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative în forma prezentată.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 16 aprilie 2018, în temeiul dispoziţiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, a hotărât retrimiterea iniţiativei legislative Comisiei pentru apărare ordine publică şi siguranţă naţională în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au reluat dezbaterea asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice - PL-x 467/2018 - în şedinţa din data de 15 octombrie 2019.

În urma noii dezbateri, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar de adoptare asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice - PL-x 467/2018, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale sunt colegi care doresc să intervină din partea grupurilor? Nu văd înscrieri la cuvânt.

Mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea propunerii legislative.

Dacă la titlu sunt observaţii, discuţii, comentarii? Nu.

Sunt 5 amendamente admise în anexa cu amendamente admise.

Dacă sunt discuţii, observaţii, comentarii? Nu.

Vă mulţumesc.

Prin urmare, proiectul de lege merge la votul final.

Vă mulţumesc.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri; PL-x 638/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să intervină pe acest subiect?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ştefan Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă are ca obiect instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri, generate de contextul depopulării îmbătrânirii populaţiei din zonele rurale şi a necesităţii încurajării tinerilor cu studii sau experienţă în sectorul agricol, care decid să dezvolte propria fermă.

Scopul prezentei ordonanţe îl reprezintă punerea în aplicare a măsurilor în domeniul agricol atât pentru sprijinirea tinerilor fermieri, cât şi pentru suplimentarea bugetului de stat cu sumele ce vor fi colectate de ADS, ca redevenţă pentru toate imobilele aflate în administrarea acestei instituţii publice, măsuri stabilite prin nota de informare aprobată de către Guvernul României în şedinţa de Guvern din data de 16 iulie 2020.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară.

Vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru agricultură s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport înlocuitor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Văd că e înscris la cuvânt domnul deputat Nicolae Giugea, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Referitor la retragerea de bunăvoie a austriecilor din Oltenia există o anecdotică foarte vastă, şi una dintre ele ar fi aceea că se făcea intabularea satelor, şi a doua zi găseau satul mutat cu totul, faţă de locul unde se făcuse intabularea.

Trebuie să dăm un avânt cât se poate de puternic acestei acţiuni de intabulare a teritoriului naţional.

E foarte bine că s-a pornit în această direcţie, de a sprijini, în primul rând, tineretul, tinerii fermieri.

În final, prin modificările care s-au adus ordonanţei, s-a extins la fermieri, nu numai la tinerii fermieri. România trebuie intabulată. Trebuie să ştim exact al cui este terenul şi ce facem cu el.

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege şi vom amplifica, în continuare, această acţiune de intabulare a terenurilor suprafeţelor agricole.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Conform prevederilor art. 122 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.

Din partea comisiei, dacă există o propunere de timp de dezbatere? Trei minute credeţi că e suficient?

Domnul Constantin Bîrcă (din sală):

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În regulă.

Vot, vă rog.

196 prezenţi, 194 de colegi au votat pentru, unul contra, 0 abţineri, un coleg este prezent şi nu votează.

Stimaţi colegi,

Vă propun să intrăm în dezbaterea pe articole.

Avem Anexa 1 cu 4 amendamente admise.

Dacă sunt observaţii la titlu? Comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă sunt observaţii, intervenţii, comentarii la anexa cu amendamente admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mulţumesc.

Punctul 15 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adoptat la Strasbourg, la 10 octombrie 2018, semnat de România la 26 iunie 2020, de amendare a Convenţiei pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg, la 28 ianuarie 1981; PL-x 175/2021; lege ordinară.

Aici, stimaţi colegi, avem termenul pentru dezbatere şi vot final depăşit. Proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În aceeaşi situaţie suntem şi cu următorul proiect de lege de pe ordinea de zi, la punctul 16.

16. Proiectul de Lege privind acceptarea amendamentelor adoptate la Kampala, la 10 iunie 2010, la New York, la 14 decembrie 2017 şi la Haga, la 6 decembrie 2019, la articolul 8 al Statutului Curţii Penale Internaţionale, adoptat la Roma, la 17 iulie 1998; PL-x 174/2021; lege ordinară.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Mergem mai departe.

Poziţia 17, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 149/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei... (Vociferări.)

Păi, vă rog, înscrieţi-vă, că...

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mirela Furtună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa legislativă are drept scop introducerea educaţiei financiare în învăţământul preuniversitar, alături de educaţia antreprenorială.

Subliniez că prin modificarea propusă nu se introduce o nouă materie într-o curriculă deja foarte aglomerată, ci se vor preda anumite competenţe în cadrul orelor de educaţie antreprenorială şi financiară.

Orice elev trebuie să cunoască, la finalul celor 12 clase, care este diferenţa dintre un activ şi un pasiv, cum funcţionează creditele, care este diferenţa dintre un card de debit şi unul de credit.

De foarte multe ori auzim în spaţiul public sintagma precum că românii sunt lipsiţi de educaţie financiară. Este momentul să schimbăm acest lucru.

Având în vedere că iniţiativa nu are impact bugetar, precum şi faptul că noile competenţe financiare vor avea un rol pozitiv în dezvoltarea socială a tinerilor, sper că prezenta propunere legislativă va fi susţinută de parlamentarii din toate partidele.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul doamna deputat Natalia Intotero, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare; PL-x 149/2021.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii la competenţa-cheie antreprenorială aspecte financiare, iar la atribuţiile centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local, programele de educaţie antreprenorială să includă şi componente referitoare la educaţia financiară.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 8 iunie 2021, comisia a votat, în unanimitatea celor prezenţi, adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise, în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

La dezbateri generale, Grupul PNL, doamna profesor Barcari Rodica-Luminiţa.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

La art. 68 din Legea educaţiei naţionale sunt enumerate cele 8 competenţe-cheie pe care se axează curriculumul naţional şi care determină profilul de formare al elevului.

Iniţiativa legislativă are drept scop modificarea lit. f), în sensul în care se completează competenţele antreprenoriale cu cele financiare.

Pentru 95% dintre tineri sursa educaţiei financiare este familia, după cum arată un studiu Erste, în vreme ce numai 9% îşi iau informaţiile de la şcoală.

Conform specialiştilor în finanţe, nivelul scăzut al educaţiei financiare, aflat sub media globală, pune România într-o situaţie nefavorabilă pe termen lung.

Astfel, introducerea unor noţiuni de educaţie financiară, pe lângă cele de educaţie antreprenorială, este mai mult decât necesară, având ca obiectiv creşterea nivelului de educaţie financiară în rândul tinerilor.

Grupul parlamentar al PNL va susţine această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Zisopol Dragoş, Grupul minorităţilor.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În cadrul Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor am subliniat faptul că în cuprinsul Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5765 din 2020 privind aprobarea documentului de politici educaţionale "Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional" sunt descrise cele 8 competenţe la care făcea referire şi antevorbitorul meu, competenţe-cheie europene, iar "competenţa civică se formează pe baza înţelegerii conceptelor şi structurilor sociale, economice, juridice şi politice, precum şi a dezvoltării globale şi durabile" şi că aspectul, iată, financiar este cuprins în cadrul acestei competenţe la care mă refer.

Cu toate acestea, s-a dorit şi s-a şi justificat introducerea la competenţa-cheie antreprenorială a aspectelor financiare, şi în comisie s-a votat în unanimitate în acest sens.

Având în vedere toate aceste argumente, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi, domnule deputat Zisopol.

Grupul AUR, doamna deputat Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi din punctul nostru de vedere educaţia financiară trebuie să fie dobândită de orice tânăr.

Educaţia financiară reprezintă un set de cunoştinţe minime pe care trebuie să le dobândească absolvenţii de liceu pentru a şti să îşi poată gestiona veniturile şi cheltuielile, aşa cum ar trebui să ştim cu toţii.

Întâlnim din ce în ce mai frecvent persoane care se angajează în a semna credite bancare pe care nu le pot plăti deoarece nu au cunoştinţele minime de a-şi gestiona veniturile cu cheltuielile.

Aşadar, este limpede că pentru orice lucru pe care noi îl facem suntem nevoiţi să plătim, mai mult sau mai puţin, taxe, impozite.

Şi, atunci, Grupul parlamentar AUR va vota pentru acest proiect şi susţinem educaţia financiară şi antreprenorială pentru toţi tinerii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului USR s-a înscris la cuvânt doamna deputat Tulbure Simina-Daniela.

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Dragi colegi,

Dragi români,

Ca absolventă a universităţii în Marea Britanie, am simţit pe pielea mea ce înseamnă lipsa educaţiei financiare în România.

Odată cu absolvirea universităţii, am ajuns să lucrez la Banca Europeană de Investiţii, unde mi-am dat seama că şcoala pe care am făcut-o eu la Colegiul Naţional "Doamna Stanca" din Satu Mare a fost de fapt o lipsă a educaţiei financiare. Şi atunci am decis că voi face tot ce pot eu să promovez educaţia financiară. Şi am început cu programe-pilot de educaţie financiară în licee, inclusiv în februarie, anul acesta, pentru educaţie financiară, şi am adus colegi de la Banca Europeană de Investiţii, ca să vedem ce le lipseşte de fapt elevilor.

Şi ajungem să investim în proiecte care ulterior se dovedesc a fi proaste, fiindcă nu ştim în ce investim.

Şi, atunci, educaţia financiară este absolut necesară pentru dezvoltarea noastră, ca studenţi, ca elevi şi, mai departe, ca adulţi.

Fiindcă avem nevoie de un pachet legislativ pentru pregătirea elevului pentru viaţă, iar educaţia financiară este unul dintre ele.

Voi susţine acest proiect şi mă voi asigura că acest pachet de educaţie financiară va fi unul potrivit pentru elevii din şcolile noastre.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Nemaiavând înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

În Anexa nr. 1 avem 6 amendamente admise.

Dacă sunt discuţii, intervenţii, comentarii? Nu.

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

La punctul 18 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2019 privind completarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România"; PL-x 21/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă Guvernul doreşte să intervină, ca iniţiator?

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua!

Guvernul României susţine adoptarea acestui proiect de act normativ.

Acest proiect de act normativ are ca obiect completarea art. 6 din O.U.G. nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât CNAIR - S.A. să poată încheia, în condiţiile legii, contracte de concesiune de lucrări şi de concesiune de servicii executate sau prestate pe terenurile proprietate publică a statului, destinate spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor expres, pentru asigurarea de servicii necesare desfăşurării traficului rutier, precum şi alte activităţi economice.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2019 privind completarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest act normativ, iar Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Actul normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003, astfel încât CNAIR să poată încheia, în condiţiile legii, contracte de concesiune de lucrări şi de concesiune de servicii executate sau prestate pe terenurile proprietate publică a statului, destinate spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor expres, pentru asigurarea de servicii necesare desfăşurării traficului rutier, precum şi a altor activităţi economice.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în data de 9 iunie 2021 şi a hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma Senatului.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Intrăm în partea de dezbateri.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină?

Văd că e înscris la cuvânt domnul deputat Marian Mina, Grupul PSD.

Domnul Marian Mina:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PSD, la Comisia pentru transporturi, a votat pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că noi îl considerăm foarte important, deoarece interesul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri este să încaseze bani, venituri, pentru a nu mai lua de la bugetul de stat.

Însă, în cadrul comisiei, am sesizat - şi vreau să profit de prezenţa domnului secretar de stat de la Transporturi - că există două mari companii care au contracte în vigoare cu Ministerul Transporturilor - Rompetrol şi Mol -, care de ani de zile nu au plătit redevenţa către Ministerul Transporturilor şi sunt foarte multe milioane de lei neîncasate.

La momentul respectiv şi-a luat angajamentul reprezentantul Ministerului Transporturilor că, până la votarea acestei legi, ne va face o informare privind eşalonarea sau plătirea acelor datorii.

Sunt curios dacă acest lucru s-a întâmplat.

Pentru că noi degeaba avem bunăvoinţă şi ne dorim să facem venituri şi concesionăm terenuri dacă nu suntem în stare să încasăm nici veniturile din contractele existente.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Balabaşciuc Călin.

Doriţi sau nu să interveniţi?

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Domnul Stoica.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Păi, nu v-aţi înscris, domnule deputat.

Rugămintea este să vă...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu am cartela.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

A, nu aveţi cartela!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ziua bună, dragi colegi!

Grupul parlamentar AUR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Colegii mei din Comisia pentru transporturi şi infrastructură, aşa cum a amintit şi antevorbitorul meu, au sesizat anumite nereguli în aceste licitaţii şi aceste proceduri.

În plus, niciunul dintre noi, în Comisia pentru transporturi şi infrastructură, nu am fost mulţumiţi de dovezile prezentate şi de drafturile de contract prezentate de către cei din Ministerul Transporturilor.

În consecinţă, nu este deloc în regulă acest proiect de lege şi vom vota împotrivă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Benedek Zacharie.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Din punctul nostru de vedere este o propunere legislativă bună, dar, tot aşa cum au sesizat antevorbitorii mei, trebuie ca aceste contracte să aibă şi un bun sfârşit. Nu numai să se semneze contractele, să se dea posibilitatea de a fi aceste spaţii închiriate, ci să şi încaseze sumele respective. Şi aici nu este vorba numai de două companii mari, este vorba de foarte multe companii.

Şi, probabil, ar trebui conducerea CNAIR să răspundă la aceste întrebări, ca să ştim şi noi de ce nu se încasează aceste sume.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu. Văd că nu sunt alţi colegi înscrişi la cuvânt şi, prin urmare, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului numai atunci când sunt amendamente.

Nu avem amendamente şi, prin urmare, proiectul de lege merge la votul final.

Stimaţi colegi,

Vă propun să ne oprim aici, pentru că urmează şedinţa Birourilor permanente şi reluăm la ora 11,30, conform înţelegerii făcute de liderii grupurilor parlamentare.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală sau să se conecteze, ca să putem reîncepe şedinţa noastră.

Reluăm şedinţa, stimaţi colegi.

Ne-am oprit la punctul 19, numărul curent de pe ordinea de zi, şi continuăm cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative; PL-x 163/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Guvernul României, vă rog frumos, sunteţi iniţiator.

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2021 se reglementează măsuri potrivit cărora Poliţia Română conduce operaţional prin inspectoratele de poliţie judeţene, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Poliţia Locală care funcţionează în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea teritorială a unui municipiu în care a fost instituită cantina zonală, potrivit legii, pe durata acesteia.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2021 în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru apărare.

Rog un reprezentant al celor două comisii să prezinte raportul comun.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc.

Notă asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate cu dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, Florin Roman.

Grupul AUR va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ, cu menţiunea că modificările aduse acestui proiect legislativ trebuiau incluse încă de la început în O.U.G. nr. 70/2020. Dar niciodată nu este prea târziu. Deja am început să ne obişnuim cu modificări la modificări, cu ordonanţe peste ordonanţe.

În concluzie, Grupul AUR va vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt şi neavând amendamente admise sau respinse, proiectul de lege merge la votul final.

Mergem mai departe.

Punctul 20 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2019 pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare; PL-x 539/2019.

Din partea Guvernului? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnul vicepreşedinte Burduja, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2019 pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr. 15/2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în sensul că "veniturile activităţii proprii se utilizează pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc" şi modificarea O.U.G. nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc. Oficiul funcţionează cu un număr de 211 posturi de funcţionari publici şi personal contractual, iar 10 posturi se utilizează pentru derularea activităţii finanţate integral din venituri proprii - activitatea aceasta, de prevenire.

În urma dezbaterii, deputaţii au hotărât, cu majoritate, să propună plenului Camerei un raport de adoptare în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii din partea grupurilor?

Da, avem pe colegul deputat Silviu-Titus Păunescu, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR votează în favoarea acestui proiect de lege.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

Nemaifiind intervenţii, nici amendamente admise sau respinse, proiectul de lege merge la votul final.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

La punctul 21 de pe ordinea de zi avem Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 2 mai 2019; PL-x 614/2018/2019.

Suntem pe procedură de urgenţă.

Intrăm în dezbaterea legii.

Dacă Guvernul doreşte să intervină?

Doriţi?

Vă rog.

Domnul Vajda Zsombor (vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Autoritatea Electorală Permanentă susţine adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, cu amendamentul formulat, care pune în acord textul ordonanţei cu decizia Curţii Constituţionale nr. 143/2019.

Vă mulţumesc mult de tot.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale din partea...

Iertaţi-mă, raportul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate sau Comisia pentru administraţie publică.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Comisia pentru constituţionalitate.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dumneavoastră prezentaţi raportul, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

PL-x 614/2018

Raport comun asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei.

În temeiul dispoziţiilor art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Legea privind aprobarea OUG nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 331 din 2 mai 2019, transmisă cu adresa PL-x 614/2018/2021.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 12 decembrie 2018. În data de 19 decembrie 2018 a fost trimisă la Preşedintele României pentru promulgare.

Preşedintele României a formulat în data de 8 ianuarie 2019 sesizare de neconstituţionalitate asupra legii trimise la promulgare.

Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 143 din 13 martie 2019, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că sunt neconstituţionale prevederile articolului unic din lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă, aflată în procedură de reexaminare, în şedinţa din 21 octombrie 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat legea şi decizia Curţii Constituţionale în şedinţa din 10 decembrie 2019.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare şi documentele anexate în şedinţa din data de 8 iunie 2021.

Membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi pentru unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a referendumului naţional pentru revizuirea Constituţiei, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii din partea grupurilor? Nu. Nu sunt intervenţii.

Nu avem amendamente admise şi respinse.

Proiectul de lege merge la votul final.

Punctul 22 de pe ordinea de zi, Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 75 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2019; PL-x 12/2017/2019.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea legii.

Guvernul României, dacă doreşte să intervină?

Vă rog, doamnă.

O să vă rog să vă şi prezentaţi.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Maria Manea, Ministerul Educaţiei, secretar de stat.

PL-x 12/2017.

Ce reglementează proiectul - modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, având ca finalitate, printre altele, clarificarea cadrului normativ privind învăţământul special integrat; eficientizarea relaţiilor contractuale ale directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar; înfiinţarea de programe de studii cu dublă specializare; flexibilizarea relaţiilor de muncă pentru personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare şi al şcolilor doctorale; creşterea calităţii deţinătorilor titlului de profesor universitar; prorogarea termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea naţională, admiterea în liceu şi la examenul de bacalaureat.

Traseul legislativ.

Legea adoptată iniţial de Parlament a fost transmisă la promulgare în 30 iunie 2017.

La data de 19 iulie 2017, Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţie.

Cererea de reexaminare a fost înaintată Camerei Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată.

La data de 15 februarie 2019, Curtea Constituţională, în urma examinării sesizării Preşedintelui României, decide că legea în ansamblul ei este neconstituţională şi emite Decizia nr. 75 în data de 30 ianuarie 2019.

Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 75/2019 şi în conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele 3 comisii au reluat în şedinţe separate dezbaterile asupra legii, în vederea punerii în acord a textului legii cu decizia Curţii Constituţionale.

În urma reexaminării legii şi a documentelor aferente, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport comun de adoptare a legii cu amendamentele din anexa la prezentul raport, în sensul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 în forma prezentată, respectiv:

Articol unic - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării şi sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016.

Ministerul Educaţiei susţine raportul Comisiei pentru învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi pentru explicaţiile în detaliu.

Avem cele 3 comisii raportoare - Comisia pentru muncă, Comisia juridică, Comisia pentru învăţământ.

Raportul.

Vă rog frumos, doamnă deputat.

Doamna Oana Murariu:

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa PL-x 12/2017/2019, cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 75 din 2019.

Forma adoptată de Camera Deputaţilor asupra celor 3 texte a fost înaintată Senatului la data de 19 decembrie 2017, legea fiind trimisă la promulgare în 27 decembrie 2017.

În urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr. 63/2018, a constatat că prevederile art. I pct. 21 şi pct. 26, precum şi legea în ansamblul său sunt neconstituţionale.

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea cu amendamente în 26 noiembrie 2018, fiind transmisă spre promulgare în 5 decembrie 2018.

Întrucât Senatul, la reexaminarea legii, nu a ţinut cont de decizia Curţii Constituţionale, Preşedintele României a formulat o nouă sesizare de neconstituţionalitate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea legii cu amendamente, în sensul aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 în forma prezentată.

Amendamentele se regăsesc în anexa la prezentul raport.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport comun de adoptare a legii cu amendamentele din anexă, în sensul aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 în forma prezentată.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Legea face parte din categoria legilor organice.

În urma reexaminării legii şi a documentelor aferente, membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport comun de adoptare a legii cu amendamentele din anexă, în sensul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Rugămintea, ne propuneţi şi un timp de dezbateri?

Doamna Oana Murariu:

3 minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Vot, stimaţi colegi.

Rezultatul votului: 156 de colegi prezenţi, 152 au votat pentru, 2 contra, un coleg a votat abţinere, iar un coleg este prezent şi nu votează.

Intrăm în dezbateri generale.

Înscrieri la cuvânt?

Domnul deputat Zisopol Dragoş Gabriel, Grupul minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc pentru amabilitate, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Clarificarea cadrului normativ privind învăţământul special integrat, eficientizarea relaţiilor contractuale ale directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţarea de programe de studii cu dublă specializare, flexibilizarea relaţiilor de muncă pentru personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare şi al şcolilor doctorale, prorogarea termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea naţională, admiterea în liceu şi la examenul de bacalaureat, reglementarea activităţii agenţiilor de asigurare a calităţii din ţară şi din străinătate, stabilirea modului de organizare şi desfăşurare a examenului de definitivat în învăţământul preuniversitar, eficientizarea cadrului legislativ pentru ca legislaţia în domeniu să răspundă nivelului de calificări cerute pe piaţa muncii sunt o parte dintre argumentele pentru care membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt alţi colegi care doresc să intervină?

Nu avem solicitări de înscriere la cuvânt.

Avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt discuţii? Nu.

Dacă la cele două amendamente sunt comentarii, discuţii, intervenţii? Nu.

Prin urmare, legea rămâne la votul final.

Punctul 23 de pe ordinea de zi, stimaţi colegi, Propunerea legislativă pentru anularea unor obligaţii fiscale în domeniul agricol; Pl-x 238/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul lider Gabriel Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am discutat şi cu ceilalţi colegi lideri de grup sau cu viceliderii prezenţi în sală şi există un consens între liderii de grup pentru a retrimite la comisie această propunere legislativă, pentru o nouă dezbatere.

Nu este evidenţiat impactul financiar al propunerii şi, de aceea, fiind adoptat raportul în legislatura trecută, considerăm că se impune o nouă dezbatere pe această propunere legislativă.

Toate grupurile sunt de acord cu acest fapt.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Termen, domnule lider?

Domnul Gabriel Andronache:

Două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Existând acordul liderilor, retrimitere la comisie, termen - două săptămâni.

Mergem mai departe.

Punctul 24 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; PL-x 602/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor sunt colegi care doresc să ia cuvântul?

Vă rog, doamna deputat Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt iniţiator al acestui proiect legislativ.

Pe scurt, rog colegii să voteze pentru.

Această idee mi-a venit în urma unui studiu făcut cu privire la persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate şi la tinerii care au executat măsuri educative, care spun că au mari probleme în a se angaja, că sunt marginalizaţi şi de aceea şi riscul de recidivă este mult mai mare.

Cei mai mulţi sunt întreţinuţi de familii, de părinţi, dar este foarte greu pentru toată lumea.

Pe scurt, acest proiect legislativ dă posibilitatea acordării de facilităţi şi de beneficii pentru angajatorii care doresc să colaboreze cu astfel de persoane şi să le dea o nouă şansă.

Vă mulţumesc anticipat pentru vot.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Cine prezintă?

Colegii de la Comisia pentru muncă sunt plecaţi la şedinţa care se desfăşoară în paralel cu plenul.

O să-l rog pe domnul deputat Ganţ să mă ajute cu citirea raportului.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport de înlocuire asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 76/2002, în sensul instituirii cadrului legal prin care persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate să fie sprijinite în vederea reintegrării sociale şi a reîncadrării în câmpul muncii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu de ajutor, domnule deputat Ganţ.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la partea de dezbateri generale?

Sunt înscrişi la cuvânt.

Din partea Grupului USR, domnul Benga Tudor-Vlad.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Da, nu ştiam proiectul de lege, am ascultat descrierea colegei şi eram curios, e eligibil şi domnul Dragnea pentru proiect? Că poate îl ia fostul său angajator, PSD.

Că văd că, cu domnul Ciolacu, v-aţi luat de mânuţă cu PNL!

Mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

E înscris la cuvânt colegul deputat, domnul Badiu Georgel, de la Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc.

PL-x 602/2017, chiar dacă se află de circa 4 ani în Parlament, acest proiect de lege este insuficient argumentat, are multe lacune, prezintă multiple inadvertenţe şi nu constituie o soluţie reală pentru problematica abordată.

În consecinţă, Grupul AUR se abţine la votarea acestui act normativ cu potenţial discriminatoriu.

Legea nr. 76/2002 prevede unele măsuri pentru stimularea angajatorilor să încadreze şomeri.

Aceşti şomeri nu pot fi unii mai superiori decât alţii,

Înţelegem grija pentru cei eliberaţi din penitenciare, dar nu în detrimentul altor persoane fără un loc de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt intervenţii, intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Anexa de amendamente admise.

De la 1 la 6, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final.

Şi mergem mai departe, stimaţi colegi.

Punctul 25 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011; Pl-x 172/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Prin urmare, invit reprezentantul Comisiei pentru învăţământ, comisia de fond, pentru prezentarea raportului.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011; Pl-x 172/2021.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca orice student să aibă acces egal şi gratuit la bibliotecile universitare, inclusiv bibliotecile centrale universitare.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 8 iunie 2021, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele de tehnică legislativă admise din anexă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Intrăm în dezbateri generale şi, cu acceptul dumneavoastră, o să-i dăm cuvântul colegului Filip Havârneanu, care este iniţiator, în cadrul dezbaterilor generale, din partea Grupului USR, din online, şi, după aceea, domnul deputat Căuş.

Vă rog, domnule Hăvârneanu, dacă ne auziţi.

Domnul Filip Havârneanu (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă cer susţinere pentru un proiect care, în primul rând, vrea să elimine tratamentul discriminatoriu.

Progresul unor tineri pe care mâine îi vrem medici, avocaţi, poliţişti sau cu funcţii de conducere nu trebuie să fie condiţionat financiar.

Studenţii cărora nu le-am oferit astăzi şansa de a face performanţă sunt cei care mâine vor pleca în afara ţării, livrându-şi inteligenţa, potenţialul şi serviciile în state de adopţie.

Este important să votaţi această lege, pentru că un vot împotriva ei e sinonim cu refuzul de a da o şansă educaţiei în rândul studenţilor.

Piedicile birocratice ori instituirea de taxe care îi dezavantajează pe aceşti studenţi în dezvoltarea lor vor aduce consecinţe rapide.

Aşa că merită să-i încurajăm, oferind, ca stat, gratuitate în accesarea materialelor de studiu.

Gratuitatea în bibliotecile centrale universitare nu este un moft, este dorinţa miilor de studenţi din România, care vor să înveţe, să avanseze şi trebuie să le răspundeţi pozitiv. Sunt acei studenţi cărora mâine le vom cere să devină adulţi corecţi şi să ia decizii cumpănite.

Vă invit să votaţi pentru a sprijini studenţii din România, care chiar vor să citească, să acumuleze informaţii, într-o ţară în care ei speră să facă diferenţa.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Căuş, Grupul PNL.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Stimaţi colegi,

Grupul PNL va vota acest proiect de lege, din două motive.

În primul şi în primul rând, accesul la informaţie atunci când tinerii se află în procesul educaţional este normal să fie gratuit, cu atât mai mult cu cât, la nivelul bibliotecilor universitare sau centrale universitare informaţia este cât de cât verificată, spre deosebire de tot setul de informaţii pe care studenţii sau elevii îl pot... studenţii, în special, îl pot găsi pe Net.

La nivel personal, trebuie să spun că apreciez, în primul rând, faptul că se reduce birocraţia prin eliminarea acestor legitimaţii de acces la bibliotecă şi, probabil, utilizarea carnetului de student.

Taxele nu sunt neapărat foarte mari, dar, la nivel de principiu, este important, până la urmă, ca acestea să fie zero atunci când vorbim într-adevăr de formarea tinerilor pentru a deveni, până la urmă, cetăţeni care să ne reprezinte cu onoare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Boris Volosatîi, Grupul AUR.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul AUR va susţine acest amendament, pentru că este foarte important să avem studenţi informaţi din izvoarele scrise.

Şi e bine că mai vor să intre în bibliotecă. Vom avea mai puţine plagieri, vom avea mai mulţi oameni cu carte, cu calitate, cu educaţie.

Dacă vrem să facem o educaţie de calitate, trebuie să le permitem accesul la informaţie.

În această ordine de idei, AUR va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la tribună pe colegul deputat Zisopol Dragoş, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Deşi aparent situaţia juridică reglementează la nivelul legii organice şi este una extrem de clară, în fapt, s-a produs o discriminare între două categorii de studenţi - pe de o parte, studenţii înmatriculaţi la universităţile care deţin o bibliotecă proprie, caz în care prevederile legale sunt clare şi unanim respectate, în sensul în care studenţii beneficiază de gratuitate la accesul în aceste biblioteci, respectiv studenţii înmatriculaţi la universităţile care nu deţin o bibliotecă proprie de sine stătătoare sau echivalentă, utilizând în acest sens serviciile bibliotecilor centrale universitare.

Propunerea legislativă rezolvă această mare problemă şi de aceea membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale o vor susţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat Zisopol.

Îl invit la cuvânt pe colegul deputat Savu-Piper, Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al PSD susţine această iniţiativă legislativă care aduce plusvaloare actului educaţional studenţesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Dacă la anexa de amendamente admise, de la 1 la 3, sunt observaţii, comentarii? Nu.

Prin urmare, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 26 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004; PL-x 192/2021.

Dacă...

Aici sunt iniţiator, dar, mă rog, nu o să intervin.

O să rog reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte raportul.

Comisia juridică.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 192/2021

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004, Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea raportului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul mixt al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi avizul favorabil al Comisiei parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 341/2004 cu două noi alineate, alin. (2) şi (3) ale art. 82, prin care se stabilesc categoriile de persoane care nu beneficiază de prevederile respectivului act normativ, şi anume persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945-1989 au deţinut cel puţin o demnitate sau o funcţie de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau naţional, ale Partidului Comunist Român, precum şi persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945-1989 au deţinut cel puţin o demnitate sau o funcţie de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau naţional, ale gărzilor patriotice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi respinse redate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Şi propun timp de dezbatere de 3 minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii, observaţii? Nu.

Avem anexa de amendamente admise.

De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 10 la 12, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Întrucât nu sunt solicitări de susţinere a amendamentelor respinse, proiectul de lege merge la votul final.

Da, am ajuns la punctul 27 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; PL-x 133/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Comisia sesizată în fond e Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă colegii s-au întors?

Dacă nu, o să-l rog tot pe domnul secretar Ganţ să mă ajute cu citirea raportului.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2021, prin care se modifică Legea nr. 200/2006, în sensul instituirii unor măsuri necesare pentru a preîntâmpina efectele determinate de insolvenţa angajatorului, prin eliminarea condiţiei pronunţării unei hotărâri judecătoreşti prin care este dispusă măsura ridicării parţiale sau totale a dreptului de administrare pentru angajatorul în stare de insolvenţă. Astfel, se urmăreşte facilitarea plăţii drepturilor neachitate ale salariaţilor care rezultă din contracte de muncă sau raporturi de muncă, precum şi a compensaţiei pentru încetarea raporturilor de muncă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a unui raport de adoptare a proiectului de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule Ganţ.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii din partea colegilor? Nu. Nu avem solicitări de intervenţie.

Neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Poziţia 28 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi din Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19; PL-x 427/2020.

Conform Regulamentului, suntem în procedură de urgenţă.

Intrăm pe partea de dezbateri.

Comisiile raportoare sunt Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii.

Îi rog pe unii dintre colegi să prezinte raportul comun.

Domnul vicepreşedinte, domnul deputat Sebastian Burduja.

Vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi din Legea nr. 75/2020 şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 110/2017 privind IMM INVEST ROMÂNIA.

Prin prezentul act normativ se reglementează prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor art. I pct. 2-6 şi 9 şi ale art. II din Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020 pentru obţinerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene, deoarece facilităţile oferite prin Programul IMM INVEST ROMÂNIA trebuie să respecte prevederile Comunicării Comisiei Europene privind Cadrul temporar în materie de ajutor de stat în contextul pandemiei COVID-19.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

Lege ordinară.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dezbateri generale, Grupul PSD, doamna deputat Sandu Viorica.

Doamnă deputat?

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Peste 60% dintre companiile mici şi mijlocii din România şi-au redus activitatea în 2020, iar mii de IMM-uri au intrat în insolvenţă.

Pentru 2021 specialiştii estimează că vom avea un număr de insolvenţe similar cu cel din 2011, după criza financiară globală.

Asta înseamnă că zeci de mii de români vor rămâne fără un loc de muncă, chiar într-o perioadă în care costul vieţii, în România, creşte într-un ritm fără precedent.

Programele guvernamentale IMM Invest şi IMM Factor, cu care încă premierul Cîţu se laudă, sunt doar praf în ochii micilor antreprenori.

Deşi arată bine pe hârtie, realitatea este cu totul şi cu totul alta. Un procent infim din zecile de mii de companii care aplică la aceste programe reuşesc să obţină bani de la bănci sau IFN-uri.

Restul, adică marea majoritate, sunt lăsate de către Guvernul României pradă falimentului.

IMM Invest şi IMM Factor trebuie regândite, astfel încât să devină cu adevărat accesibile mediului de afaceri şi să salveze companiile mici şi medii de la închidere.

Grupul PSD nu poate susţine amăgirea antreprenorilor români şi, deci, nu vom vota aceste proiecte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Următorul coleg înscris la cuvânt este domnul deputat Georgel Badiu, Grupul AUR.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR va vota pentru acest proiect de lege. Ştim că sunt multe lacune în ceea ce priveşte susţinerea IMM-urilor, dar acest proiect de lege am decis să-l susţinem şi să-l votăm.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Maria-Gabriela Horga, Grupul PNL.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Vedeţi când minţiţi? Datele nu mint niciodată, în schimb!

10% din mediul de afaceri, din perspectiva veniturilor, adică cifra de afaceri, au aderat la Programul IMM Invest.

21 de bănci au făcut parte din acest program.

S-au acordat finanţări totale către 25.586 de întreprinderi, o valoare totală finanţată de peste 15 miliarde de lei.

Deci, cum puteţi să spuneţi că acest program nu a ajutat economia?

Mai mult, acest program nu a contribuit la deficitul bugetar, pentru că s-au acordat garanţii de stat.

450.000 de angajaţi şi-au păstrat locurile de muncă datorită acestui program.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Văd că mai e înscris la cuvânt domnul deputat Ciubuc, de la AUR, dar, domnule deputat, suntem pe procedură de urgenţă, avem un singur vorbitor de grup. Eventual, puteţi, dacă doriţi, la amendamente, dacă aveţi puncte de vedere.

Domnule Burduja, n-aţi anunţat timpul de dezbatere.

Trei minute e în regulă?

Domnul Sebastian-Ioan Burduja (din sală):

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

OK.

Atunci intrăm la dezbaterea pe amendamente.

Avem amendamente admise de la 1 la 5. Dacă sunt observaţii?

Doreaţi să interveniţi pe partea de amendamente, domnule deputat?

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Nu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu.

Eventual, puteţi explica votul la votul final, dacă doriţi acest lucru, din partea grupului dumneavoastră.

Prin urmare, avem adoptată anexa de amendamente admise de la 1 la 5.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

29. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de preşedinte al României; PL-x 58/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină?

Domnule Tanasă, nu sunteţi iniţiator, nu?!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

La dezbateri.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi...

(Doamna deputat Steluţa-Gustica Cătăniciu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În Legea nr. 406/2001, prin care sunt reglementate drepturile persoanelor care au avut calitatea de preşedinte al României, a fost instituită încă din forma iniţiatorului posibilitatea neacordării acestor drepturi, în cazul în care foştilor preşedinţi le-a încetat mandatul, ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni pentru care au fost condamnaţi definitiv.

Totodată, art. 4 alin. (2) din legea respectivă prevede că drepturile conferite sunt retrase în cazul în care persoanele beneficiare sunt condamnate la pedepse privative de libertate.

Aşadar, inclusiv în forma în vigoare a Legii nr. 406/2001, legiuitorul a reglementat expres situaţii în care, din cauza unor abateri grave, foştii preşedinţi nu beneficiază sau îşi pierd prerogativele acordate după încetarea mandatelor.

În mod evident, colaborarea cu Securitatea regimului represiv comunist reprezintă o gravă abatere de la normele democratice în vigoare, iar când o astfel de abatere a fost comisă de persoana care a deţinut calitatea de preşedinte - cel care, conform Legii fundamentale, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice -, este ameninţată existenţa statului de drept şi exercitarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

În acest sens, stimaţi colegi, considerăm că este absolut necesară pentru garantarea democraţiei şi a încrederii în instituţiile fundamentale ale statului includerea constatării calităţii de colaborator al Securităţii între cauzele care determină retragerea drepturilor acordate foştilor preşedinţi ai României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat Cătăniciu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, rog prezentarea raportului.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 58/2021

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de preşedinte al României.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul României a transmis opinia conform căreia Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acestei iniţiative legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare includerea între cauzele care determină retragerea drepturilor foştilor preşedinţi ai României a celei vizând existenţa dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise, prezentate în Anexa nr. 1, care face parte din prezentul raport.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc şi propun trei minute timp de dezbatere.

Şi am să menţionez că Grupul USR PLUS susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale, înscrieri la cuvânt?

Colegul deputat Dan Tanasă, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În mod evident, AUR va susţine acest proiect legislativ.

Ne exprimăm regretul că acest proiect legislativ nu a apărut mai repede în societatea românească şi îi urăm la mulţi ani cu executare lui Traian Băsescu. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu, nu sunt.

Intrăm la dezbaterea pe articole, dar mai întâi trebuie să votăm timpul propus, de trei minute.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 144 de colegi prezenţi, 142 au votat pentru, doi contra, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Prin urmare, stimaţi colegi, vă anunţ că avem la anexa cu amendamente admise două amendamente.

Începem cu titlul. Dacă sunt observaţii la titlul legii? Nu.

Amendamente admise, 1 şi 2, dacă sunt observaţii? Nu.

Iar văd că la amendamente respinse nu susţine nimeni. Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

La punctul 30 de pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020; PL-x 580/2020. Suntem în procedură de urgenţă, conform Regulamentului.

Dacă reprezentantul Guvernului doreşte? Nu doreşte.

Prin urmare, îi dau cuvântul unui reprezentant al comisiilor raportoare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, domnul deputat Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă Florin Roman.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2020, care se referă la Programul IMM INVEST ROMÂNIA.

Prin prezentul act normativ se adaptează cadrul legislativ al programului, conform Deciziei Comisiei Europene din 7 august 2020, fiind aduse câteva modificări.

De exemplu: perioada standard de acordare a grantului este de 8 luni de la data acordării creditului; perioada în care se poate efectua plata este cuprinsă între 1 septembrie 2020 şi 31 octombrie 2021; posibilitatea accesării de către microîntreprinderi şi întreprinderi mici a creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru de valori mai mari - până la 5 milioane lei; eliminarea cerinţei prin care beneficiarii se obligau să nu disponibilizeze personalul existent până la data de 31 decembrie 2020; plafonul total al garanţiilor pentru 2020, de 20.000.000.000 lei; creşterea perioadei până când pot fi efectuate plăţile reprezentând grantul în cadrul schemei de ajutor de stat concomitent cu creşterea bugetului şi plafonului de garantare al schemei, de la data de 31 martie 2021 la data de 31 octombrie 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Nu, nu sunt intervenţii.

Prin urmare, nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

Şi ultimul proiect aflat pe ordinea de zi, la poziţia 31, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019-2024; PL-x 24/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Avem un raport suplimentar.

O să-l rog pe colegul, domnul deputat Lupu, să mă ajute cu citirea raportului.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019-2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2019.

În urma reluării dezbaterilor, în şedinţa din 8 iunie 2021, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea soluţiei anterioare, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 10 februarie 2020, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea prezentului raport suplimentar, de menţinere a soluţiei anterioare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt solicitări de intervenţii la dezbateri generale?

Este înscris la cuvânt colegul deputat Ciubuc Ciprian, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu ne putem opune unor ajutoare celor disponibilizaţi în urma concedierilor închiderii minelor româneşti, însă vreau să fac o paranteză aici. România nu a ştiut, prin guvernele sale, să negocieze cum a negociat Germania sau Polonia închiderea minelor în 2050 şi am ajuns să ne închidem propriile mine.

Aici avem şi problema creşterii preţurilor, pentru că a scăzut capacitatea de producţie de energie.

Nu putem să închidem minele româneşti, când munţii noştri sunt plini de cărbune!

Avem nişte negocieri şi avem nişte negociatori slabi şi nişte slugi care nu au ştiut să negocieze în interesul naţional.

Deci, închiderea minelor este un act de trădare economică a României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind intervenţii din partea altor grupuri, vă propun un timp de cinci minute pentru dezbateri pe articole.

Vot, vă rog.

Timp de dezbatere cinci minute.

Rezultatul votului: 159 de colegi prezenţi, 155 au votat pentru, 3 contra, 0 abţineri, unul "nu votez".

Avem 31 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt comentarii, observaţii? Nu. Adoptat.

De la 1 la 10, dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la 10 la 20 sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la 20 la 30 sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă la 31 sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Avem un amendament respins. Dacă se susţine? Nu se susţine.

Proiectul de lege merge la votul final.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mulţumesc pentru modul operativ în care am lucrat astăzi împreună.

Să nu trageţi în mesager, eu doar vă comunic. Colegii noştri din cele trei comisii lucrează pe Legea consumatorului vulnerabil. E o lege importantă care trebuie serios analizată, prin urmare, preşedinţii celor trei comisii ne-au dat un termen rezonabil de raport, ora 14,30, aşa că intrăm două ore în pauză şi revenim la 14,30 în sală pentru adoptarea raportului Legii consumatorului vulnerabil, după care urmează imediat sesiunea de vot final, iar apoi şedinţa de comemorare a evenimentelor din 11 septembrie.

Poftiţi?

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Şi apoi citirea moţiunii!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu aud, îmi pare rău!

Declar şedinţa închisă.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rog colegii de grup care sunt în sală sau viceliderii care înlocuiesc liderii să vină până la tribună.

Rog şi un coleg vicelider de la PSD, dacă este în sală. Să vină şi de la colegii de la UDMR, dacă sunt.

Din partea Grupului minorităţilor e domnul Ganţ aici.

Grupul USR, un vicelider?

A, scuze! (Consultări.)

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Ca urmare a discuţiilor cu colegii lideri de grup sau vicelideri, vă informez că cele trei comisii şi-au terminat lucrările pe Legea consumatorului vulnerabil, însă, fiind vorba de foarte, foarte multe amendamente, preşedinţii celor trei comisii ne-au solicitat încă un termen de o oră pentru întocmirea raportului.

Ca urmare a acestei situaţii, ca urmare a discuţiilor cu colegii lideri şi vicelideri, vom modifica programul de lucru, în sensul că vom modifica ordinea de zi şi, cu acordul dumneavoastră, vom începe cu partea de şedinţă comemorativă pentru atentatele de la 11 septembrie din Statele Unite.

Îl aşteptăm doar pe colegul Florin Alexe să coboare de la comisie şi, între timp, sperăm că vom obţine şi raportul de la colegii noştri pentru a începe şedinţa de vot final.

Deci, doar câteva minute mai durează până coboară colegul nostru de la comisie şi, cu acordul dumneavoastră, începem.

Mulţumesc.

Domnule Alexe, o să vă rog să veniţi puţin până la tribună.

Întreb liderii de grup dacă sunt cu toţii în consens cu modificarea propusă pentru ordinea de zi, ca să nu o mai supunem votului.

Domnule Andronache? De acord colegii lideri de grup cu modificarea programului?

Domnule Simion? De acord cu modificarea, aşa cum am convenit, da?

Domnul Benedek, în regulă.

Grupul USR mi s-a spus că e în regulă.

Grupul minorităţilor naţionale? E în regulă.

Grupul AUR, l-am întrebat pe domnul Simion, e în regulă.

Bun.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor de astăzi cu şedinţa consacrată comemorării atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Daţi-mi voie să-l invit la tribună pe domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Stimaţi colegi,

Vă invit să ţinem un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie, îndreptate împotriva valorilor şi civilizaţiei occidentale.

În dimineaţa zilei de 11 septembrie, 19 terorişti Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri, prăbuşind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, unul peste clădirea Pentagonului şi al patrulea peste un câmp din Pennsylvania, deşi planul era să cadă peste Casa Albă.

Aproape 3.000 de oameni au fost ucişi în acea zi neagră pentru lumea democratică, între care şi cinci români.

Mii de oameni nevinovaţi au devenit victimele unui plan diabolic, conceput de minţi întunecate, de credinţe incompatibile cu conceptele moderne de individ, libertate şi democraţie.

Tragedia petrecută în urmă cu 20 de ani, în America, a provocat reacţia lumii civilizate. Lumea avea să se schimbe radical, iar România s-a angajat, alături de Statele Unite, ca un aliat statornic în lupta împotriva acestui flagel global.

Timp de două decenii terorismul a fost principalul adversar al forţelor democratice din întreaga lume şi, din nefericire, a continuat să facă victime nevinovate.

Ne amintim cu tristeţe de atentatele din ultimii ani din Europa, Asia şi Africa, de masacrele comandate de teroriştii islamişti, fie din Al-Qaeda, ISIS, Boko Haram, Taliban şi aşa mai departe.

Suferinţa umană provocată nu poate fi pusă în cuvinte.

Distrugerea iremediabilă a atâtor piese din patrimoniul universal nu poate fi pusă în cifre.

Aflate sub asalt, statele democratice s-au solidarizat.

După 10 ani de căutări, liderul Al-Qaeda, Osama bin Laden a fost identificat şi eliminat de forţele americane.

Prin eforturile comune ale Americii, ale României şi ale celorlalte forţe armate aliate, terorismul a primit un răspuns în Orientul Mijlociu, în Afganistan şi în Africa Subsahariană.

Până de curând, soldaţii noştri, care merită toată preţuirea noastră, ne-au reprezentat cu demnitate în Afganistan.

România nu era membru al NATO în septembrie 2001, însă după atacurile din 11 septembrie s-a alăturat Statelor Unite şi s-a dovedit un aliat de nădejde în lupta comună împotriva terorismului şi a extremismului.

Dacă vrem să rămânem parte a lumii libere trebuie să combatem orice formă de extremism prezentă atât pe teritoriul nostru, cât şi în orice parte a lumii.

Ne confruntăm în ultimii ani cu o creştere îngrijorătoare a manifestărilor extremiste, iar asta nu poate decât să ne mâhnească şi să ne mobilizeze să acţionăm pentru protejarea valorilor democratice.

Evenimentele recente din Afganistan trebuie să fie un semnal de alarmă pentru comunitatea internaţională.

Avem o responsabilitate imensă în faţa istoriei, dar şi în faţa noilor generaţii, cărora trebuie să le lăsăm moştenire o lume pusă la adăpost de ameninţările terorismului internaţional.

Valorile democratice şi drepturile omului trebuie apărate în faţa acestor forţe ale întunericului.

În continuare, suntem datori să rămânem activi în lupta cu ameninţările teroriste.

Mai mult ca oricând avem responsabilitatea să întărim relaţia cu Statele Unite ale Americii, să transmitem un mesaj puternic împotriva forţelor teroriste care ameninţă civilizaţia democratică.

Libertatea viitoarelor generaţii depinde de atitudinea noastră. România trebuie să-şi păstreze determinarea, demnitatea şi libertatea.

Ca reprezentanţi ai românilor în Parlamentul României, trebuie să ne asumăm zilnic lupta împotriva fenomenului reprezentat de terorism, dar şi împotriva cauzelor sale profunde - extremismul.

În fiecare zi, putem să devenim mai puternici.

În fiecare zi, putem să onorăm memoria românilor care şi-au pierdut viaţa în urmă cu 20 de ani.

În fiecare zi, putem fi recunoscători soldaţilor români care ne-au reprezentat în Irak şi Afganistan!

Putem stopa terorismul, putem stopa extremismul!

Putem apăra lumea liberă!

Putem împreună!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat Florin-Alexandru Alexe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Înţeleg că a solicitat intervenţia şi domnul deputat Mircia Chelaru.

Dacă este în sală domnul general, fostul şef al Statului Major General al Armatei Române şi fostul comandant al Armatei a IV-a Transilvania?

Poftiţi la microfon, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

Ziua bună, dragi colegi!

Subscriu în totalitate cu ideile expuse de reprezentantul PNL-ului, pentru că nu marcăm doar un moment de tristeţe a umanităţii şi de invocare a unui punct de cotitură în civilizaţia umanităţii. Îl transfer ca şi pe o problemă de reflecţie asupra stării în care se găseşte la ora actuală în general societatea umană şi în special cea pe care o reprezentăm.

Folosim uşor şi repede cuvântul "terorism" sau "teroare". El a fost introdus ca formă specifică de ducere a luptei, în special împotriva barbarilor de către romani. Cuvântul vine de la "terra horror", adică "pământul groazei"; transformarea întregului într-o spaimă colectivă.

Această spaimă colectivă a fost exercitată de diferite - hai să le spunem - "forme de guvernare" împotriva exteriorului lor, dar şi tocmai împotriva propriilor popoare.

2001 a fost - aşa a fost să fie soarta - momentul prăbuşirii celor două Turnuri Gemene; le-am comentat în direct cu regretata Cristina Ţopescu, între orele 18,00 şi 21,00.

2001 înseamnă şi a însemnat pentru umanitate intrarea în era exerciţiului terorismului de stat. Împotriva acestui tip de terorism se produce această alianţă, spunem noi cvasiuniversală, pentru a combate, ce? Filosofia morţii.

Este momentul în care crima publică este introdusă în viaţa şi starea naţiunilor.

Insist asupra acestor probleme pentru a înţelege şi mai bine de ce România s-a aflat de partea cea bună şi dreaptă a alegerii.

Vreau să vă reţin atenţia, aducându-vă în timpul prezent, că scopul terorii se îndreaptă către cele patru puncte:

1. înspăimântarea mulţimilor;

2. negarea liderilor;

3. generarea neîncrederii în instituţii;

Şi 4. dezagregarea socială.

Teroristul este fiinţa fără chip, el este cel ce se disimulează printre noi şi reacţionează fără avertisment.

Doctrina teroristului este una singură, dragii mei, este doctrina morţii, ca singură revanşă a neputinţei sale.

Sloganul este simplu şi vi-l reamintesc: "Cu moartea prin moarte răzbunând".

Nu este vorba numai de un anumit tip de terorism, cel islamic. Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplat mulţi ani de zile în Irlanda, în Columbia, în Brigăzile Roşii din Italia, şi putem continua. Chiar şi în alte state care şi-au câştigat independenţa folosind teroarea ca formă legitimă de apărare.

Dar, trebuie să reţinem, actul de teroare este cu atât mai abominabil, pentru că el vizează nu ţinta vinovată, ci omul civil fără de apărare. Aici este esenţa crimei.

De ce, dragii mei? Şi mă apropii de sfârşit.

Analizând evoluţia gândirii acelora care au făcut apel sau au dispus la asemenea acţiuni, gândirea naturii umane în decădere a fost cam aceasta.

La început l-au ignorat pe Dumnezeu. Apoi a venit o vreme în care - vezi bolşevicii - l-au negat pe Dumnezeu. Iar astăzi, dragii mei, suntem în faţa unui fenomen de-a dreptul înspăimântător. Astăzi aceştia îl urăsc pe Dumnezeu.

De aceea, cred că, faţă de ceea ce vedem în lume, am curajul să spun că teroarea este la ea acasă, pentru că suntem în faţa unui sistem de metaterorism sub toate formele sale, manifestate prin spaime. Spaima continuă faţă de moarte, spaima faţă de ziua de mâine, spaima faţă de insecuritatea urmaşilor noştri.

În 2004, o delegaţie NATO a venit în România şi, împreună cu un colectiv de cercetători în domeniu de la Universitatea "Carol Davila" şi de la alte centre, au analizat marea spaimă a omenirii care va veni în timpul viitor. Era în 2004! S-a numit bioterorismul.

Acest lucru a fost analizat şi iată-ne că azi, sub ochii noştri, suntem într-un bioterorism incredibil, care adună toate spaimele. Abuzarea umanităţii se face sub ochii noştri.

Dragii mei, trebuie să avem şi o soluţie. Soluţia este simplă: să ne întoarcem la dreptate, la om şi la Dumnezeu.

Poporul român merită această recuperare şi numai astfel se explică de ce terorismul violent de tip distructiv militar nu şi-a găsit locul la noi. Pentru că suntem un popor al lui Dumnezeu, un popor bun şi în deplină omenie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat, pentru intervenţia dumneavoastră.

O invit să se adreseze plenului pe colega noastră, doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, Grupul PSD.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Sunetele a sute de mii de oameni care ţipă când Turnul de sud s-a prăbuşit, acesta este sunetul pe care-l aud - primul lucru - când mă trezesc şi ultimul lucru pe care-l aud atunci când merg la culcare". Aceasta este mărturia unui supravieţuitor al atacului terorist din 11 septembrie 2001.

Un atac terorist ce reprezintă, probabil, cel mai sângeros atac din istoria modernă, un atac terorist care n-a fost doar asupra a două simboluri ale Statelor Unite, Turnurile Gemene şi Pentagonul, a fost un atac în care au murit 3.000 de oameni, din care patru au fost români.

"Nine Eleven", cum spun partenerii noştri americani, a fost un moment care a cutremurat întreaga planetă.

Am fost la un moment dat la "Ground Zero", în New York, şi pot să vă spun că încă poţi să simţi, la 20 de ani după, atmosfera aceea apăsătoare şi sentimentul de tristeţe.

Însă 11 septembrie a fost şi un accelerator al istoriei, a fost un atac asupra valorilor noastre morale şi fundamentale. A fost prima dată în istoria NATO în care a fost invocat şi activat Articolul 5 - clauza sacrosantă de sprijin şi apărare reciprocă. A fost şi prima dată când Occidentul a pornit un război împotriva terorismului.

Însă "Nine Eleven" a fost şi un moment de conştientizare a faptului că istoria modernă, cea de după Războiul Rece, se confruntă şi cu noi tipuri de ameninţări.

De asta - şi vreau să spun asta foarte apăsat - o ţară cu geografia României nu-şi permite să nu fie parte a unui sistem de apărare stabil şi puternic, aşa cum este cel pe care ni-l oferă Parteneriatul Strategic cu America şi apartenenţa noastră la NATO.

Anul acesta aniversăm cinci ani de la operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu, o reconfirmare a apartenenţei noastre la NATO, dar şi a dorinţei de a reîntări constant Parteneriatul Strategic pe care îl avem cu Statele Unite.

Anul viitor aniversăm 25 de ani de parteneriat strategic cu Statele Unite, un pilon esenţial al politicii noastre externe, iar astăzi mă bucur că relaţia dintre România şi Statele Unite este mai puternică decât oricând.

În ciuda multor lucruri care se spun în spaţiul public, mai ales zilele acestea, apartenenţa la valorile democratice promovate de Occident, cum ar fi libertatea, drepturile omului, valorile democratice sunt valori care ne fac pe noi, românii, mai puternici şi un actor mai important pe scena globală.

Şi sunt convinsă că, fiind uniţi de un set de valori comune, vom reuşi şi în demersul destinat combaterii terorismului, oriunde s-ar afla în lume.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumim şi noi, doamnă deputat.

Din partea Grupului USR, îl invităm să ia cuvântul pe colegul nostru, domnul deputat Adrian Wiener.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să fiu scurt.

Mantra terorismului cred că se poate reduce la ceea ce a spus unul dintre ei, cu puţin timp înainte să moară, ca un testament, ca o justificare la oroarea ce avea să urmeze: " Noi iubim moartea mai mult decât iubiţi voi viaţa". Este o justificare, este o raţionalizare, dacă vreţi, a ceva complet iraţional, a unei forme de intoleranţă care are rădăcini biologice. Să nu uităm acest lucru.

Ştiu eu, dreptatea, orice concept filosofic la care am face referire ca justificare a împărţirii lumii în buni şi răi, în alb şi negru, nu poate să fie până la urmă decât o justificare a iraţionalului care fierbe şi tinde să iasă la suprafaţă de fiecare dată în noi. Este un parazit al naturii umane, dacă vreţi, nu cred că poate fi atribuit unei construcţii religioase sau culturale şi de aceea pericolul este iminent şi permanent, iar pentru aceasta nu cred că există soluţii simple, ci doar ataşamentul constant - reiterat prin educaţie - la un set de valori, la nişte principii care, poate, pe termen lung ne face să aparţinem unei lumi în care copiii noştri vor să trăiască, unei lumi în care spaima colectivă să fie cât mai mică şi în care să iubim doar viaţa şi să detestăm moartea evitabilă, moartea gratuită, moartea în sine.

Pentru că tot ceea ce ar trebui să reprezentăm noi, ca şi cultură şi civilizaţie - şi mă refer la Occident acum - ar trebui să fie pentru viitor, pentru generaţiile care urmează. Acest lucru am vrut să-l spun vizavi de 11 septembrie.

Nu am nimic scris, dar sunt câteva lucruri care permanent m-au marcat, în aceşti 20 de ani, şi m-au făcut să trag concluzii permanente şi care întotdeauna au fost doar temporare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi domnului deputat.

Având în vedere că nu mai sunt colegi înscrişi la cuvânt, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată comemorării atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Rugămintea este să încercăm să rămânem în sală. Înţeleg că se lucrează la raportul celor trei comisii pe Legea consumatorului vulnerabil; sunt foarte multe amendamente. Urmează să fie finalizat raportul şi continuăm cu dezbaterea acestui ultim punct de pe ordinea de zi, iar apoi vom intra în şedinţa de vot final.

Vă mulţumim pentru înţelegere.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Am primit în sfârşit raportul.

Întreb liderii de grup, dacă colegii sunt pregătiţi ca să putem relua şedinţa?

Mulţumesc.

Deci ultimul punct pe ordinea de zi a şedinţei noastre de astăzi, la dezbaterea proiectelor de lege, este Proiectul de Lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie; PL-x 210/2021.

Suntem în procedură de urgenţă, stimaţi colegi.

Vă propun să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Şi invit reprezentantul Guvernului, iniţiatorul acestui proiect, dacă doreşte să intervină.

Doriţi să interveniţi?

În regulă, vă rog.

Domnul Cătălin Boboc (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale):

Guvernul susţine raportul acestui proiect de lege, aşa cum a fost votat astăzi în comisiile reunite din Camera Deputaţilor - Comisia pentru muncă, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru politică economică.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim.

Rog pe un preşedinte sau un reprezentant al celor trei comisii raportoare, Comisia pentru industrii, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru politică economică, să ne prezinte raportul comun.

Doamna preşedinte Ţoiu este în sală? Da. (Vociferări.)

Domnul preşedinte Sándor este în sală?

Haideţi, domnule preşedinte, să prezentaţi succint raportul, vă rog frumos.

Domnul Sándor a prezidat cele trei comisii şi...

Dar aşa, pe scurt, vă rog frumos.

Domnul Bende Sándor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru industrii şi servicii astăzi au avut şedinţă comună asupra Legii consumatorului vulnerabil.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, transmis cu adresa PL-x 210/2021 din data de 19 mai 2021.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 141/2021, avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social, prin avizul nr. 2582/2021, avizează nefavorabil prezentul proiect de act normativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în şedinţa din 9 iunie 2021, a hotărât, cu majoritate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din 10 iunie 2021, a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au examinat proiectul de lege în şedinţa comună din 7 septembrie 2021.

La lucrările şedinţei comune au fost prezenţi deputaţi conform listelor de prezenţă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Stimaţi colegi,

Trebuie să fac şi o precizare.

Orice alte chestiuni de tehnică legislativă să revină Departamentului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Începem dezbaterea.

Aş vrea să fac o precizare înainte.

Urmare a comunicării liderilor de grup, care înţeleg că au avut consens pe această decizie, deşi suntem pe procedură de urgenţă, s-a convenit să existe 2 vorbitori de grup.

Dacă informaţia este corectă?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Şi, haideţi, vă rog frumos, să începem dezbaterea.

Şi o să vă rog să vă şi înscrieţi la cuvânt, stimaţi colegi.

Da, prima înscriere la cuvânt, domnul deputat Tudor Polak, Grupul PNL.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Tudor Polak:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea consumatorului vulnerabil este una extrem de importantă, mai ales în contextul actual, în care preţul gazelor naturale şi al energiei electrice au crescut exponenţial în ultima perioadă.

Astfel că trebuie să-i felicit pe toţi colegii noştri din cele trei comisii reunite ale Camerei Deputaţilor - Comisia pentru industrii, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială -, care astăzi, după o şedinţă maraton, au reuşit să adopte acest raport de aprobare.

Raportul de aprobare aduce câteva modificări faţă de propunerea iniţială a Guvernului, cele mai importante dintre aceste modificări fiind faptul că această lege se va putea aplica începând cu data de 1 noiembrie 2021 şi creşte exponenţial, aş putea spune, numărul de beneficiari, acesta crescând de la aproximativ 209.000, câţi sunt în prezent, până la 524.000, câţi vor putea fi, din momentul în care legea va intra în vigoare.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine şi va vota această propunere legislativă prin intermediul căreia 525.000 de români vor putea beneficia de un ajutor în plata facturilor la energie electrică şi gaze naturale pe perioada sezonului rece.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

În online avem două solicitări.

În ordine, domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR; se pregăteşte domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă ne auzim?

Domnul Szabó Ödön (prin audioconferinţă):

Da, vă aud.

Vă mulţumesc.

Pe procedură aş vrea, doar, pentru că voi intra într-o zonă în care nu am semnal. Şi anume, vă rog ca să consemnaţi, la votul final şi dacă va fi şi pe amendamente, votez conform Grupului UDMR.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule Ödön.

Domnule Pambuccian, vă rog foarte mult, dacă ne auzim?

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este foarte bine că am ajuns la vot cu legea aceasta.

Noi am susţinut-o dintotdeauna. Am susţinut măsuri de acest gen dintotdeauna. Iar în ultimele zile eforturile noastre s-au intensificat pentru ca această lege să fie discutată şi votată astăzi.

Este bine să existe legi care să protejeze consumatorii vulnerabili.

Este şi mai bine să existe viziune care să prevină ca oamenii să ajungă în această situaţie.

Şi vreau să profit de această ocazie pentru a reaminti faptul că de ani de zile în mod insistent susţinem abordarea producţiei de energie electrică din combustibili nucleari şi că această abordare este singura care poate să scadă preţul la energia electrică şi poate să facă această energie accesibilă unui număr cât mai mare de consumatori.

Mai mult decât atât, ţinând cont de faptul că următorii ani şi următorii mulţi ani de acum înainte vor fi ani cu o climă foarte greu predictibilă, ani de secetă, ani care vor crea probleme serioase agriculturii, un surplus de energie electrică poate să susţină producţia internă de hrană, utilizând tehnologiile care produc această hrană în medii controlate, aşa-zisa agricultură industrială.

Lucrul acesta va trebui să-l facem dacă nu vrem să ajungem dependenţi cu baza piramidei lui Maslow de alţii.

Este un lucru la care toate ţările care au minţile în cap, din lumea aceasta, se gândesc serios şi acţionează în direcţia aceasta.

Este timpul să facem şi noi lucrul acesta. Avem nevoie de o producţie mare de energie electrică şi utilizarea ei, măcar în zona aceasta, de producţie de hrană, într-un mod cât mai eficient. Altfel, o să ajungem o zonă de pe Pământ care o să depindă vital şi foarte neplăcut de importuri de la alţii şi o să ajungem în situaţia de a nu mai putea, cu nicio lege care să ajute consumatorul vulnerabil, să reuşim să ajutăm oamenii cu adevărat.

Da, suma aceasta este foarte importantă acum, dar... dar... (Probleme tehnice.)

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu vă mai auzim, domnule Pambuccian.

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Mergem mai departe.

E înscrisă la cuvânt doamna Ţoiu.

Doamna Ţoiu, Grupul USR.

Vă rog frumos, stimată doamnă.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc colegilor deputaţi că am căzut de acord, astăzi, împreună, ca această lege să se aplice începând cu 1 noiembrie 2021 şi pentru câteva din modificările importante pe care le-am făcut împreună, atât acceptând propunerile venite dinspre Ministerul Muncii şi Ministerul Energiei, dar şi propunerea de a crea un mecanism dinamic, astfel încât cuantumul fix de referinţă al facturilor, care era până acum în proiectul de lege, să fie înlocuit cu acest cuantum, ca prag minimal, practic, sub care nu se poate coborî, dar cu un mecanism flexibil, astfel încât, prin hotărâre de Guvern, Guvernul să poată, de fiecare dată când consideră necesar, să reacţioneze în timp util la modificările care au loc pe piaţa de energie şi la creşterea nevoii de sprijin care vine dinspre gospodăriile vulnerabile.

Astfel încât, faţă de prima variantă a legii, care folosea plafoanele de referinţă ca prag maximal, prag fix, acestea au devenit între timp pragul minimal. Ceea ce înseamnă că Guvernul poate să se adapteze la creşterile care vin din facturile de energie, dar nu poate coborî sub sumele considerate minimale.

De exemplu, 160 RON pentru combustibil, lemne sau cărbune, sumă care a fost dublată la Senat, faţă de propunerea iniţială, de 80 RON, şi celelalte cuantumuri, de 250 RON şi de 500 RON, prevăzute în proiectul de lege.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă anunţ cu tristeţe şi amărăciune că am decis să votăm această lege, deşi, în spiritul a ceea ce considerăm noi că au nevoie românii, altele ar fi fost priorităţile pentru rezolvarea problemelor reale.

Vom vota această lege fiindcă românul are o vorbă - "Pe vreme de secetă e bună şi o grindină".

Am fi fost mult mai încântaţi să vedem preocupare din partea Guvernului pentru măsuri care să rezolve cauzele acestor întâmplări nefericite în viaţa românilor, şi nu rezolvări care seamănă cu un ajutor de moment, cu rezolvări temporare care îi lasă pe români la mila guvernanţilor.

PNL nu a pus nicio clipă problema cauzelor acestor întâmplări, nu a încercat să blocheze creşterile foarte mari ale preţurilor la energie din ultima vreme. Încearcă să creeze o rezolvare care să aducă beneficii de imagine în ochii românilor, şi nu o rezolvare de fond a problemei.

Vom vota această lege, aşa cum am zis, dar ne gândim că românii au dreptul la demnitate, nu la asistenţă socială din partea unui Guvern care încearcă, pe problemele şi pe nevoile lor, să-şi construiască o imagine pe care nu vreau să o mai discut acum.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulţumim, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul Focşa Dumitru-Viorel, Grupul AUR.

Rugămintea e ca intervenţia să fie cât mai concisă întrucât timpul, practic, a fost consumat de colegul dumneavoastră.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi ne-a fost dat să vedem de fapt o înţelegere tacită. Chiar dacă colegii noştri de la PSD nu o vor recunoaşte, USL a funcţionat bine astăzi.

Vreau să vă spun că am ajuns în situaţia de a subvenţiona energia electrică pentru consumatori.

Cine a vulnerabilizat cetăţeanul român? Guvernările...

Voci din sală:

AUR!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Da, AUR!

Domnilor,

Nu suntem aici ca să ne batem joc, că ne vede o ţară întreagă! (Vociferări.)

Legea noi o votăm pentru că, aşa cum a spus colegul, "pe vreme de secetă e bună şi o grindină".

Dar gândiţi-vă bine că am fi putut să avem rentabilizate toate sistemele de producţie, atât hidroenergetic, cât şi termoenergetic, fără să ajungem aici. Pentru că această subvenţie va dura câţiva ani, după care unde ajungem?

Deci asasinii economici sunt satisfăcuţi. De data aceasta, pe mâna domnului Cîţu! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulţumim colegului.

Ne-am fi bucurat să vină şi azi-dimineaţă, la declaraţii politice.

Doamna vicepreşedinte Cristina Prună, Grupul USR, vă rog frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem în sfârşit în faţa noastră Legea consumatorului vulnerabil de energie.

Şi nu de puţine ori am luat cuvântul, şi în legislatura trecută, şi în legislatura aceasta, să vorbesc despre nevoia de a avea această lege.

Această lege trebuia să intre în vigoare de mult, dar a tot fost amânată.

Urgenţa era ca ea să intre în vigoare la 1 iulie 2020, atunci când a avut loc prima liberalizare a pieţei de gaze naturale. Ulterior, la 1 ianuarie 2021, ne aducem aminte de liberalizarea pieţei de energie electrică.

Chiar am spus atunci că ar fi trebuit să fie dat un O.U.G., să intre în vigoare cât mai repede.

Nu s-a întâmplat lucrul acesta.

Iată că astăzi prin lege am stabilit ca legea să intre în vigoare cât mai repede, de la 1 noiembrie 2021.

Era firesc şi de bun-simţ ca această lege să fie adoptată, mai ales în contextul acesta, al creşterilor preţurilor la energie.

Şi, exact aşa cum a spus şi colega mea de mai devreme, doamna preşedinte Oana Ţoiu, este important ca Guvernul să stabilească acele valori de referinţă, astfel încât ele să ţină pasul cu evoluţia pieţei.

Însă, stimate colege, stimaţi colegi, vreau să vă spun că noi astăzi tratăm, de fapt, o problemă, însă cauza... şi pentru a trata cauza trebuie să facem cu totul şi cu totul altceva, anume, investiţii în sectorul energetic. Să dăm în sfârşit drumul la aceste investiţii în sectorul energetic astfel încât România să producă mai multă energie... (Vociferări.) ...şi să avem preţuri... (Vociferări.) ...din ce în ce mai competitive, aici, în România! (Vociferări.)

Trebuie să investim în energie din surse regenerabile!

Trebuie să investim în energie nucleară! (Vociferări.)

Şi, da, a trecut o lege chiar acum câteva luni. (Vociferări.)

Trebuie să modernizăm sectorul energetic!

Avem Fondul de modernizare de 10 miliarde de euro. Nu avem încă un plan pentru a cheltui aceşti bani până în 2030, dar eu sper că totuşi o să găsim înţelepciunea să facem acest lucru.

Trebuie să avem din ce în ce mai mulţi prosumatori, adică oameni care să producă având panouri solare pe casă şi să şi consume această energie.

Şi mai trebuie să facem ceva - trebuie să modernizăm companiile de stat. Aceste companii din energie care sunt profitabile şi care au tot fost căpuşate. Şi singura manieră să fie modernizate este să le deschidem către piaţă, să le listăm, să atragem capital privat, astfel încât aceste companii să ajungă în secolul XXI şi chiar să avem energie produsă aici, în România, şi la preţuri competitive pentru toţi românii! (Aplauze.)

Şi, da, toate lucrurile acestea pot să fie posibile dacă şi noi, aici, în Parlamentul României, şi Guvernul, orice culoare ar avea el, chiar ne vom apleca asupra acestor probleme care pot pe termen lung să ne rezolve această problemă energetică pe care o avem tot din lipsa de investiţii pe care am văzut-o de 30 de ani încoace.

Vă mulţumesc.

Şi evident că vom vota această lege. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe liderul deputaţilor PSD, domnul deputat Alfred Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi începusem ziua cu o mare victorie - sau aşa crezusem - a românilor - Partidul Social Democrat a impus în regim de urgenţă, în Parlamentul României, Legea consumatorului vulnerabil. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Niciunul dintre cei care aţi vorbit anterior n-aţi spus că noi am propus ca astăzi această lege, pe care pare că o doriţi toţi, să fie adoptată în regim de urgenţă, în Parlamentul României!

Este o lege extrem de importantă. O lege care practic oferă protecţie cetăţenilor în faţa celei mai mari creşteri, în faţa acestei creşteri explozive a preţurilor gazelor naturale şi la energie. (Vociferări.)

Practic, am arătat astfel că în timp ce partidele din Coaliţie se ciomăgesc între ele (Vociferări.) ...asta faceţi, vă ciomăgiţi între voi, (Aplauze. Vociferări.) ...vă ciomăgiţi pe mize politice mărunte - Partidul Social Democrat e singurul partid responsabil, în sprijinul cetăţenilor români! (Vociferări.)

Ce s-a întâmplat în comisie cu această lege? Guvernul a făcut-o praf şi pulbere!

Aţi făcut-o în comisie praf şi pulbere!

Vreţi să vă dau un exemplu? (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Guvernul Cîţu-Ciolacu!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Guvernul Cîţu, da, din care faceţi încă parte, că nu s-a publicat în Monitorul Oficial nimic! (Vociferări.)

Ştiţi care este ajutorul pe care îl ia un salariat care are salariul minim pe economie? Ştiţi care este ajutorul? Vă spun eu acum - 25 de lei - ajutor la gaz şi 16 - la lemn! Acesta este ajutorul pe care îl daţi, în timp ce USR ne vorbeşte de panouri solare?! Cu 16 lei şi cu 25 de lei ajutor pentru un salariat cu salariul minim?! Şi ne vorbiţi de panouri solare şi de extratereştri?!

Aceasta este Legea ajutorului pentru consumatorul vulnerabil?! (Vociferări.)

Vă bateţi joc de aceşti oameni... (Vociferări. Aplauze.) ...spunând... (Aplauze.) ...spunând că de fapt... (Vociferări.) ...aţi făcut o lege care sună frumos, sună pompos.

Ce faceţi în societate, în realitate? Pentru că oamenii aceştia, care primesc 16 lei, au primit facturi cu 200, 300, 400, 500 de lei mai mari, în fiecare lună, de câteva luni încoace.

În final, în final, sper ca amendamentele pe care le vom supune votului să fie adoptate. În acest fel, acest cuantum al ajutorului va fi unul cu adevărat substanţial.

Ieri am reuşit în Birourile permanente înfiinţarea Comisiei de anchetă care să dovedească, care să verifice de ce aceste preţuri la energie şi la gaze au crescut atât de mult.

Vă promit că vom scoate la iveală şi îi vom face să plătească pe toţi cei care sunt vinovaţi pentru aceste creşteri explozive! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Bende Sándor, din partea Grupului UDMR. (Vociferări.)

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule Simonis, nu contează cine a fost primul, esenţial e că vom avea astăzi o lege.

Dragi colegi,

UDMR salută încheierea dezbaterilor din comisii a proiectului de lege şi salută totodată contribuţia tuturor formaţiunilor politice care, prin intermediul amendamentelor, cele mai multe acceptate, au adus îmbunătăţiri la forma iniţială a Guvernului. (Vociferări.)

O astfel de lege era necesară deoarece ordonanţa de urgenţă în vigoare din 2011 nu mai corespundea nevoilor clienţilor unei pieţe a energiei în plină schimbare, supusă regulilor comunitare într-o măsură din ce în ce mai mare.

Este evident că definirea consumatorului vulnerabil, stabilirea criteriilor de identificare a acestuia era necesară.

Datele arată că circa 500.000 de familii şi persoane singure vor putea beneficia de prevederile acestei legi.

Legea poate fi îmbunătăţită, fireşte, dar era nevoie de actualizarea tranşelor de venit pentru familiile şi persoanele singure, ca acele categorii defavorizate care se confruntă cu pericolul de a nu-şi putea plăti facturile să poată asigura încălzirea locuinţelor, plata facturilor la energia electrică sau a preţului la combustibilii petrolieri sau la lemne, în perspectiva apropierii sezonului rece.

Stimaţi colegi, UDMR va vota această lege, cu speranţa ca numărul persoanelor care ajung în situaţia să beneficieze de prevederile ei să fie cât mai mic. Acesta ar trebui să fie ţelul.

Reducerea facturilor, aşa cum au spus şi antevorbitorii mei, se poate realiza în mai multe moduri, dar în special cu investiţii. Cu investiţii foarte mari în sectorul energetic. Şi aici putem să vorbim nu doar de sectorul energetic, în toată infrastructura României, de pe orice direcţie - în infrastructura de învăţământ, în infrastructura de sănătate, în infrastructura rutieră, în infrastructura energetică. Şi aici putem să vorbim de energie nucleară, energie neconvenţională, energie regenerabilă şi aşa mai departe. Cu toate că, în acelaşi timp, putem să vedem şi ce facem cu decarbonificarea, pentru că am semnat nişte directive, am semnat nişte direcţii cu Uniunea Europeană, pe care va trebui să le respectăm.

Eu sper că suntem în momentul zero şi vom putea să facem aceste investiţii pentru că este absolut necesar.

Şi vă spun, în toate domeniile, nu doar în sectorul energetic. România a ajuns în momentul zero, când nu se mai poate, trebuie investit în toată infrastructura.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Da.

Mulţumim pentru posibilitatea de a discuta şi despre această problemă, cu adevărat reală.

Spunea cineva că să nu ajungă mulţi să intre în sfera de aplicabilitate a acestei legi.

Din nefericire, cu toţii vom fi consumatori vulnerabili.

Probabil că aţi primit cu toţii, acasă, de la fiecare furnizor de energie, noile propuneri pentru preţurile de la 1 octombrie şi de la 1 ianuarie.

De exemplu, furnizorul meu, de origine germană, îmi spune că de la 1 octombrie, deşi încheiasem în februarie un contract pe un an de zile, kilowattul-oră la gaz nu va mai fi 0,13 lei, va fi 0,26 de lei, iar de la 1 ianuarie, 0,28 de lei.

Vă daţi seama că o factură de 100 de lei va fi 200 de lei, din octombrie, şi 250, din ianuarie şi aşa mai departe, în condiţiile în care dacă aş consuma doar un megawatt sau cum se mai calculează lucrurile acestea. Că, e drept, sunt profesor de istorie, nu sunt de fizică. Dar când plătesc sunt consumator şi eu, tot la fel de vulnerabil ca toţi românii din această ţară.

Toţi muncitorii din această ţară, toţi lucrătorii în servicii şi în comerţ vor fi la fel de vulnerabili ca o persoană care beneficiază de 416 când îi va veni o factură de 1.000 de lei, el având 2 copii pe care trebuie să-i trimită la şcoală şi un salariu de 1.385 de lei net.

Ce fel de consumator va fi un om al muncii din ţara noastră? Un om plătit la salariul minim. Pentru că aşa spun - şi am văzut multe amendamente ale Consiliului Investitorilor Străini, care erau foarte interesaţi de această lege.

Legea ar fi foarte bună dacă - dincolo de păcăleala pe care încearcă Guvernul să o arate românilor, că dă 500 de lei.

Unde scrie că dă 500 de lei? Şi cui dă 500 de lei? Când se vorbeşte clar că sunt procente dintr-o valoare de referinţă, 500 de lei fiind valoarea de referinţă pentru energie electrică, 250 de lei pentru gaz şi 160 de lei pentru lemn.

Toţi consumatorii vulnerabili din această ţară se încălzesc în sezonul rece - că numai pentru această perioadă este legea, în restul anului fiind un supliment, acolo, aproape insesizabil - se încălzesc 66% cu lemn.

În judeţul Vaslui, de unde vin eu, metrul cub de lemn, acum, în pragul iernii, este 800 de lei.

Înţeleg că la Maramureş, unde cade pădurea pe cetăţeni, e 250 de lei. Dar de la Maramureş până la Vaslui, sau până la Constanţa, sau până la Craiova, unde trebuie să aibă şi acei consumatori acces la lemnul de foc, preţul creşte. Şi e un mers firesc al economiei.

Dacă noi îi dăm unei familii cu 2 salariaţi pe salariul minim şi 2 copii 30 de lei ca să-şi cumpere lemn, cam câte zile dintr-o lună se poate încălzi cu acei 30 de lei?

Despre asta vorbim, dragii mei.

De aceea, am susţinut un amendament la art. 7 alin. (3), prin care măream valorile minime de referinţă.

Guvernul a spus că va stabili prin hotărâre de Guvern valoarea în fiecare trimestru, că o va actualiza pe baza indicilor statisticii şi a creşterii preţurilor şi aşa mai departe. Să o vedem noi şi pe asta! Dar eu vă spun că nu se va întâmpla niciodată. Prea s-au opus ca noi să mărim cu un procent rezonabil. Propusesem 30% la energie, adică de la 500 de lei să fie 650 de lei, cu 50% la gaz, de la 250 să fie 375, şi cu 100% la lemn, astfel încât să fie valoarea de referinţă de 320. Iar când unui beneficiar de 416 îi dai 100% pentru lemn, să poată să-şi cumpere măcar jumătate de metru cub de lemn şi să se încălzească mai puţin, dar să se încălzească întreaga lună, nu numai două-trei zile şi pe urmă să îl trimitem la deşeuri lemnoase, să umble prin containere, să fure lemne din pădure şi aşa mai departe.

Eu cred că cei de aici - şi mai mult din partea dreaptă, după AUR, nu înainte - habar nu au cum trăiesc oamenii în ţara noastră. N-au lucrat în administraţia publică şi habar nu au că sunt oameni care chiar nu au după ce bea apă. Şi vin aici şi ne povestesc cum o să-şi pună acela care nu are tablă pe casă panouri solare... (Aplauze.) ...şi cum o să se încălzească acela cu panoul solar. (Aplauze.)

Voi n-aveţi tablă pe casă, dragii mei, dar casa e la purtător, ca melcul! (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo, Adi! (Aplauze.)

Bravo, Adrian! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

(Coboară la tribună.)

O să am şi eu o intervenţie din partea Grupului PNL.

În primul rând, vreau să mulţumesc liderilor de grup de la toate formaţiunile politice pentru că am avut consens pentru modalitatea de lucru a celor trei comisii.

Îi mulţumesc domnului lider al PSD, că de mult nu l-am mai auzit lăudând o iniţiativă atât de bună venită de la Guvern şi de la o prietenă de-a Domniei Sale, doamna ministru Turcan. (Aplauze.)

Vreau să vă mulţumesc pentru că Parlamentul a fost în aceste zile o ţintă şi am fost prezentaţi ca locul în care oamenii, partidele se luptă pentru cu totul altceva, ce nu are legătură cu agenda cetăţeanului.

Prin acest proiect de lege, Parlamentul a pus problemele românilor pe agenda cetăţeanului şi vreau să vă mulţumesc tuturor pentru efortul pe care l-aţi făcut. E o bilă albă pentru Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

La propunerea PSD! (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Coarnă, îmi pare rău, aţi avut doi vorbitori pe grup.

Aşa ne-am înţeles.

Respectăm regulile.

Stimaţi colegi,

Vă propun să intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Avem în total... 62 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii, propuneri? Nu. Adoptat.

Dacă de la 1 la 10 sunt observaţii propuneri? Nu. Adoptate.

Dacă de la 10 la 20 sunt observaţii, propuneri? Nu. Adoptate.

Dacă de la 20 la 30 sunt observaţii, propuneri? Nu. Adoptate.

Dacă de la 30 la 40 sunt observaţii, propuneri? Nu. Adoptate.

Dacă de la 40 la 50 sunt observaţii, propuneri? Nu. Adoptate.

Dacă de la 50 la 60 sunt observaţii, propuneri? Nu. Adoptate.

Dacă de la 60 la 62 sunt observaţii, propuneri? Nu. Adoptate.

Dacă la... din cele 8 amendamente respinse, cineva doreşte să susţină?

Vă rog, domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Rugămintea mea, la art. 7 alin. (3), să votăm pe litere. Astfel încât, dacă nu veţi fi de acord pentru energie sau pentru gaz să mărim valoarea de referinţă, haideţi măcar să o mărim pentru lemn. Pentru că majoritatea persoanelor vulnerabile, a consumatorilor vulnerabili se încălzesc cu lemn. Şi nu va fi un efort foarte mare. Date fiind calculele pe care le-am văzut, o dublare a acestei valori de referinţă, de la 160 de lei la 320 de lei, nu va face decât să aducă un plus de securitate energetică pentru cei mai săraci dintre noi.

Vă propun să votăm pe litere, domnule preşedinte.

Şi, dacă colegii sunt de acord, să supuneţi astfel.

Şi, dacă e, să susţinem numai lit. c) din amendamente.

Domnul Andronache, care e mai regulamentar ca noi, poate că închide ochii sau se întoarce către popor. (Râsete.) Să se întoarcă către popor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Supun votului propunerea de modificare la lit. c), propusă de domnul deputat Solomon.

Vot, vă rog.

(Aplauze.)

Rezultatul votului: 260 prezenţi, 136 pentru, 76 împotrivă, 46 de abţineri, 2 colegi nu au votat. (Aplauze. Domnul deputat Adrian Solomon revine la tribună.)

Domnule Solomon!

Domnule preşedinte!

Domnul Adrian Solomon:

Mai am un amendament.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Haideţi, vă rog, lăsaţi-mă să închei cu anunţarea rezultatului votului.

...şi 2 colegi care nu au votat.

Vă rog, ce propunere mai aveţi?

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La punctul 4, art. 25 alin. (5). Propunem creşterea suplimentului de la 50 de lei/lună la 70 de lei/lună, pentru energie electrică.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Deci vorbim de nr. crt. 4, art. 25 alin. (5).

Dumneavoastră propuneţi suplimentarea faţă de ceea ce era în propunerea Guvernului, care avea 50 de lei/lună, la 70 de lei, dacă am reţinut bine. Da? (Vociferări.)

E în regulă? Am reţinut bine?

Deci supun votului dumneavoastră propunerea făcută de colegul deputat, domnul Solomon, la art. 25 alin. (5).

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 264 de colegi prezenţi, 136 pentru... (Aplauze.) ...76 contra, 50 de abţineri, 2 colegi care nu au votat.

Sunt convins, domnule Solomon, că aţi indicat şi sursa de finanţare. Aşa cum vă ştiu, la orice amendament cu impact bugetar, sunt convins că aţi prezentat şi sursa de finanţare.

Vă mulţumesc.

O voce din sală:

Fondul de rezervă al Guvernului!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O rugăminte la PSD.

Vă rog, doar două secunde să veniţi, domnule Simonis. (Vociferări.)

Vă rog frumos! (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Alfred-Robert Simonis.)

Voci de la PSD:

Freddy, vezi că trage de timp!

Vor să-şi adune oamenii!

Hai la vot!

Vezi că trag de timp, Freddy!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnul deputat Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acelaşi lucru şi pentru gaze, propunem mărirea sumei de la 250 de lei/lună pentru gaze naturale, la suma de 375 de lei pentru gaze naturale.

Vă rog, supuneţi votului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Aţi indicat şi sursa de finanţare, domnule deputat? (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma:

Se poate din multe surse, chiar din Fondul de rezervă al Guvernului.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Vot, vă rog.

(Aplauze.)

Mulţumesc.

Deci au... sunt prezenţi 274 de colegi... (Vociferări.) ...sunt prezenţi... (Vociferări.) ...sunt prezenţi 274 de colegi, 137 de voturi pentru, 69 contra, 68 abţineri, 0 "nu votez".

Voci din sală:

N-a trecut!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Amendamentul nu a trecut.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Vă supun...

(Domnul deputat Ilie Toma revine la tribună.)

Ce faceţi, domnule...?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Mi-am uitat masca.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Ce anume?

Voci din sală:

Şi-a uitat masca!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mergem mai departe.

Nu mai sunt alte intervenţii la anexa de amendamente respinse.

Deci avem două adoptate şi unul respins.

Şi, pentru conformitate, vă întreb dacă la Anexa nr. 1 sunt comentarii, observaţii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2, dacă sunt comentarii, observaţii? Nu. Adoptată.

Stimaţi colegi,

Vă supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblul său, cu amendamente admise...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

La votul final!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Ajungem, da.

Obişnuit cu votul final!

Mulţumesc.

Deci, în cele din urmă, vom trimite proiectul de lege la votul final.

Şi începem sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

Până se pregătesc colegii de la secretariat, o să vă rog să avem o pauză de câteva minute, ca toţi liderii de grup să primească lista de vot final.

Mulţumesc pentru înţelegere.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rog colegii să ia loc în bănci, pe colegii care stau în online să se conecteze.

Şi cu domnii lideri, primul vot o să fie un vot de control.

Vot de control, vă rog.

Rezultat vot: sunt prezenţi 219 colegi, au votat pentru 144, 3 contra, două abţineri, 70 "nu votez".

Deci suntem 219 colegi care au votat.

Mulţumesc.

Intrăm în lista de vot final.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Plan de acţiune privind Pilonul european al drepturilor sociale COM(2021)102; PHCD 63/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 250 de colegi prezenţi, 249 pentru, contra - 0, abţinere - 1, "nu votez" - 0.

Adoptat.

Suntem la II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 639/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Mulţumesc.

Rezultatul votului: 262 prezenţi, pentru - 150, contra - 23, abţineri - 89, "nu votez" - 0.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 190/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: sunt prezenţi 283 de colegi, pentru - 149, contra - 27, abţineri - 107, "nu votez" - 0.

Adoptat.

Punctul 4, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinţarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă şi abrogarea art. X alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 140/2021; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 291 de colegi prezenţi, pentru - 291, contra - 0, abţineri - 0, "nu votez" - 0.

Adoptat.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice; Pl-x 467/2018; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 289 de colegi, pentru - 289, contra - 0, abţineri - 0, "nu votez" - 0.

Adoptată.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri; PL-x 638/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 290 de colegi prezenţi, 288 au votat pentru, 0 contra, o abţinere şi un coleg "prezent, nu votez".

Adoptat.

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2019 privind completarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România"; PL-x 21/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 284 de colegi prezenţi, 258 pentru, 25 contra, o abţinere, zero voturi în dreptul rubricii "nu votez".

Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative; PL-x 163/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 289, pentru - 287, contra - 1, abţineri - 0, 1 "nu votez".

Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2019 pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare; PL-x 539/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 287 de colegi prezenţi, 285 pentru, 1 contra, 0 abţineri, 1 "nu votez".

Adoptat.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004; PL-x 192/2021; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 285 de colegi prezenţi, 282 pentru, 1 vot contra, două abţineri, 0 "nu votez".

Explicarea votului, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu eram la dezbaterea din comisii în paralel cu plenul, dar dumneavoastră sunteţi iniţiator şi trebuia să fiţi atent.

Cum a ieşit raportul din Comisia juridică este plin de greşeli, aberaţii, inepţii chiar.

Se doreşte interzicerea accesului la drepturi pentru revoluţionari al celor care au făcut parte din structurile Partidului Comunist între 1945 şi 1989.

Partidul Comunist nu a fost în toată această perioadă denumit Partidul Comunist.

Mai mult decât atât, gărzile patriotice au apărut în 1968. Acolo se scrie că ar trebui să interzicem drepturile celor care au făcut parte din gărzile patriotice din 1945 până în 1989.

Sper ca în înţelepciunea sa preşedintele României să retrimită acest proiect spre rediscutare în Parlament, ca să îndreptăm aceste erori, iar colegii de la Comisia juridică, prin preşedinte, mai ales, să aibă grijă ca atunci când trimitem nişte avize de la comisia de specialitate să le mai şi citească cineva, că acolo se cuprind toate aceste elemente de corectare.

Domnul Roman înţeleg că a fost emoţionat, că e prima sau a doua zi când conduce şedinţa şi nu a fost atent. Eu eram plecat.

Haideţi să-l atenţionăm pe domnul Iohannis măcar să retrimită legea, pentru că ea va fi o lege care nu se va aplica nimănui.

Mai mult decât atât, iniţiatorul a dorit să le interzică militarilor care erau în timpul serviciului, în vremea Revoluţiei, să beneficieze de drepturi privind revoluţionarii, de certificat de revoluţionar şi aşa mai departe. Şi asta era o chestiune corectă, pentru că într-o ţară unde Armata face revoluţie, aceea nu este revoluţie, dragii mei, aceea este lovitură de stat.

Şi nu cred că cei 900 de militari care erau ofiţeri activi şi la comandă în vremea Revoluţiei au vreo legătură cu Revoluţia. Nu pot fi socotiţi revoluţionari.

Revoluţia o face poporul şi de regulă poporul civil.

Dacă vrei să fii militar angrenat în Revoluţie, îţi rupi tresele puse de Ceauşescu, te dezarmezi şi te faci civil şi treci la luptă. Dar nu faci revoluţie, cu capacitatea de a ordona unor efective militarizate în vremuri tulburi ale istoriei noastre.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am avut aceste discuţii şi dezbateri în cadrul comisiilor. Opiniile sunt împărţite în ceea ce priveşte ...

Rugămintea e... Eu v-am ascultat. Dacă sunteţi amabil...

Domnul Adrian Solomon:

Tocmai acest aspect a fost scos de colegii de la juridic şi a fost păstrat în lege.

Facem iniţiative ca să-i scoatem pe militari din legea aceasta. Au drepturi, evident, au ajutat la victoria Revoluţiei, pot fi luaţi de către ministerele de resort, că erau în Miliţie, în Securitate sau în forţele armate, să li se dea meritele cuvenite, la acelaşi nivel cu revoluţionarii, dar nu au legătură cu revoluţionarii. Ei trebuie să rămână în cadrul armelor lor, evidenţiaţi ca şi participanţi la victoria Revoluţiei, să li se dea medaliile respective, să li se dea Ordinul "Mihai Viteazul", indemnizaţii suplimentare la pensii, dar nu trebuie să fie socotiţi revoluţionari.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut aceste dezbateri în cadrul comisiilor, ştiu punctul dumneavoastră de vedere. Eu rămân la opinia că impostorii trebuie curăţaţi din rândul revoluţionarilor, chiar dacă fac parte din fostul partid comunist sau din forţele de represiune.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi din Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19; PL-x 427/2020; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 283, pentru - 197, contra - 4, abţineri - 81, "nu votez" - 1.

Adoptat.

Revenim la poziţia 11, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; PL-x 133/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 277 de colegi prezenţi, 276 pentru, contra - 1, abţineri - 0, "nu votez" - 0.

13. Proiectul de Lege privind modificarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român; PL-x 58/2021; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 278 de colegi prezenţi, 264 pentru, 3 contra, 11 abţineri, "nu votez" - 0.

Pe legea pentru domnul Băsescu e în regulă, domnule Solomon, nu? Aici e în regulă!

Mulţumesc.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020; PL-x 580/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.