Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Sorin Mihai Grindeanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 septembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Daţi-mi voie să vă citesc, prima dată, lista deputaţilor care au depus în scris declaraţii sau intervenţii.

De la PSD: doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Virgil Alin Chirilă, Dan-Constantin Şlincu, Daniela Oteşanu, Oana-Gianina Bulai, Ioan Vulpescu, Silviu Nicu Macovei, Marius-Eugen Ostaficiuc, Mihai Weber, Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Cristina-Elena Dinu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Viorel Salan, Mirela Furtună, Daniel Tudorache.

De la PNL: Florin-Claudiu Roman, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Bogdan-Iulian Huţucă, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Cristina Burciu, Mara-Daniela Calista, George-Cătălin Stângă, Alexandru Popa, Sebastian-Ioan Burduja, Ioan Balan, Nicolae Giugea.

USR: Dragoş-Cătălin Teniţă, Monica-Elena Berescu, Diana-Anda Buzoianu.

AUR: Boris Volosatîi şi Gianina Şerban.

Şi de la UDMR, minorităţi şi neafiliaţi nu a depus nimeni.

Atunci intrăm conform algoritmului, cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Florin Piper-Savu?

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Declaraţia politică se intitulează "Cinismul guvernanţilor".

Stimaţi colegi,

Meseria de dascăl este una dintre cele mai dinamice, frumoase şi, în acelaşi timp, plină de provocări. Ştim cu toţii că educatorul, învăţătorul şi, mai apoi, profesorul este al doilea părinte pentru un copil. O menire atât de importantă trebuie respectată, promovată şi protejată.

Se întreabă vreodată guvernanţii, câţi elevi sau studenţi vor să devină profesori? De ce meseria de profesor nu mai este una dorită, cu un statut atât de respectat cum "era odată"? S-au întrebat vreodată cum ar trăi cu un salariu de debutant, de 2.400 de lei? Ştiu ei ce părere au cadrele didactice despre profesia lor? Cine este profesorul de astăzi şi cum ar trebui să arate cel de mâine?

În România sunt 234.800 de profesori, învăţători şi educatori angajaţi în sistemul naţional de educaţie. Ultima creştere salarială în învăţământ a fost de 8%, în ianuarie 2020, iar conform Legii nr. 153/2017, la 1 septembrie 2020, salariile trebuiau să crească cu 16%. Ministerul Educaţiei ne explica atunci că ultimele două tranşe de majorare, până la atingerea grilei prevăzute de Legea nr. 153/2017, ar fi trebuit să fie făcute în septembrie 2020, însă majorarea a fost amânată pentru septembrie 2021.

Înainte de 1 septembrie 2021, ministrul educaţiei dă însă o nouă lovitură profesorilor - amână şi anul acesta aplicarea legii, până la o dată nedefinită, deşi recunoaşte public că i-ar fi imposibil să trăiască dintr-un salariu de învăţător. În schimb, cu cinism, cere înţelegere din partea cadrelor didactice, pentru că un ministru al educaţiei nu este nici ministru de finanţe, nici prim-ministru.

Obligaţia ministrului educaţiei este însă asigurarea unui învăţământ de calitate pentru toţi.

Ce aşteptări pot avea dascălii de la ministrul lor, dacă prim-ministrul s-a exprimat public, înainte de a ocupa această funcţie, că educaţia şi sănătatea nu trebuie să fie prioritare?!

Până şi elevii s-au solidarizat cu dascălii lor şi au tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că prin stagnarea creşterii salariale calitatea actului educaţional întâmpină o scădere, profesorii având nevoie de compensaţii materiale optime, direct proporţionale cu munca pe care o depun, pentru a lucra într-un mod eficient.

În timp ce premierul vede numai oameni fericiţi şi se laudă cu creşterea economică, oamenii din învăţământ sunt revoltaţi de dispreţul cu care sunt trataţi; realitatea nu are nicio legătură cu declaraţiile premierului. Practic, majorările salariale acordate în ultimii doi ani cadrelor didactice au fost anihilate de inflaţia recunoscută oficial de Banca Naţională a României şi de creşterea preţurilor la produsele de bază şi la utilităţi.

Da, "pentru o educaţie de calitate, e necesară implementarea unor mecanisme care să facă atractivă profesia de dascăl", aşa cum corect declara ministrul educaţiei! Dascălii şi tot personalul din învăţământ aşteaptă din partea ministrului lor fapte, nu vorbe! Într-o "Românie Educată şi Normală" - educaţia şi sănătatea trebuie să fie prioritate zero!

Deputat Florin Piper-Savu.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Alexandra Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Educaţia copiilor nu se face cu lozinci pe hârtie".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vinerea trecută Guvernul ar fi trebuit să adopte Hotărârea pentru implementarea aşa-zisului proiect "România Educată", dar şi-a dat seama, în ultimul moment, că lipsea un aviz. Un nou eşec, o nouă neglijenţă, o altă abordare superficială. După 7 ani de mandat prezidenţial, cu chiu cu vai acest proiect ajunge pe masa Guvernului, fără a fi clar pentru nimeni în ce fel şi dacă va schimba situaţia sistemului de învăţământ din România. "Atât s-a putut", ar spune preşedintele Iohannis, în stilul său caracteristic.

Dar eu cred că se poate mai mult! Trebuie doar să se vrea! Iar când se vrea, se poate!

Acestei afirmaţii îi stau mărturie acţiunile caritabile pe care mii de români le desfăşoară cu precădere pentru copiii din mediul rural, unde, din nefericire, doar 36% dintre ei merg la şcoală. Dar nici măcar aceştia nu ajung să îşi fructifice şansa la educaţie, 23% dintre elevii care încep şcoala în mediul rural abandonând până la terminarea clasei a VIII-a.

Dincolo de cifrele statistice, presa ne relevă sute de situaţii în care copiii sunt condamnaţi la sărăcie şi subdezvoltare din cauză că statul şi guvernanţii nu le acoperă nevoile. Guvernanţii şi preşedintele ţării vorbesc în aceste momente despre şcoală de parcă totul ar fi roz.

Ştiu oare Domniile Voastre cât s-au chinuit unii copii, o vară întreagă, să-şi adune banii pentru un ghiozdan şi pentru rechizite? Auziţi oare cum preşcolarii cer să fie luaţi în braţe pentru că îi dor picioarele atunci când merg kilometri întregi până la grădiniţă? Ştiţi oare ce simt copiii săraci atunci când ceilalţi râd de ei pentru că au hainele vechi şi cârpite? Aţi stat de vorbă vreodată cu vreun copil care după clasa a VIII-a a abandonat ca să meargă să muncească alături de părinţi, să aibă bani fraţii lui mai mici pentru şcoală? V-aţi uitat vreodată în ochii unui copil care priveşte prin fereastra magazinului, după creioane colorate şi cărţi de desenat? Dar în ochii unuia care nici nu ştie de existenţa acestora?

Da, aceasta este realitatea! Iar peste toată această realitate înfiorătoare din România Educată a dumneavoastră, domnule preşedinte, s-a mai suprapus şi pandemia de coronavirus, cu toate deciziile aberante ale "Guvernului Meu".

Cum vă puteţi lăuda oare că vă interesează soarta acestor preşcolari şi elevi, când mii de copii din România rurală nu au bani de haine sau de rechizite, ca să nu mai vorbim de bani pentru alte consumabile din sălile de curs?

Domnule preşedinte Iohannis, domnule prim-ministru, dacă nu sunteţi la curent cu realitatea, schimbaţi-vă consilierii! Iar dacă nici aceştia din urmă nu reuşesc să vă aducă pe calea cea dreaptă, plecaţi! Plecaţi şi daţi-i României, care v-a făcut oameni mari la stat, o şansă la decenţă!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se va numi "Zădărnicirea combaterii bolilor sau inconştienţa criminală?".

Dragi colegi,

Astăzi voi vorbi despre Spitalul Mobil de la Leţcani, spital realizat prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Intracomunitară Nord - Est EURONEST, de altfel, unul dintre puţinele spitale de tip Rol 3 din ţară şi unul dintre puţinele din sud-estul Europei.

Spitalul a costat 13,2 milioane de euro, din care 10 milioane au fost asiguraţi de Consiliul Judeţean Iaşi şi 3,2 milioane de Consiliul Judeţean Neamţ.

Spitalul deţine 256 de paturi, din care 100 de paturi ATI. Dotările din secţia ATI sunt de ultimă generaţie şi includ, printre altele, monitoare, injectomate, infuzoare, regulatoare, perfuzoare, 62 de ventilatoare. Cu excepţia celor 5 paturi din zona Triaj şi a celor 5 paturi din zona Urgenţe, toate celelalte paturi au fost organizate în zone cu presiune negativă, fiind practic imposibilă dezvoltarea unor infecţii nosocomiale.

Paşii precizaţi de Ministerul Sănătăţii au fost respectaţi corespunzător, astfel încât, la data de 11 octombrie 2020, fostul ministru al sănătăţii, domnul Tătaru, declara la o întâlnire ţinută la Prefectura Iaşi că, pe data de 16 octombrie 2020, Spitalul Mobil de la Leţcani va primi primul pacient, în acel moment existând toate avizele, începând cu Direcţia de Sănătate Publică şi sfârşind cu instituţiile competente care au acreditat funcţionarea, în condiţii de siguranţă şi securitate, a Spitalului Mobil de la Leţcani, cu menţiunea că avizul de la Direcţia de Sănătate Publică exista din luna septembrie 2020.

Până în luna ianuarie 2021, spitalul a funcţionat corespunzător, în cele 3 luni de zile fiind trataţi aproximativ 1.000 de pacienţi.

Spitalul a funcţionat ca secţie exterioară a Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi. La data de 13 ianuarie, Spitalul din Leţcani se închide pentru câteva zile, urmând ca acolo să se efectueze lucrări de sterilizare şi dezinfectare plus lucrări de mentenanţă.

Din nefericire, din acel moment până în prezent, deşi numărul cazurilor a crescut din nou, întrând în al patrulea val pandemic, deşi cazurile au început să devină hibridizate cu tulpini extrem de contagioase, deşi numărul paturilor ATI este insuficient în celelalte unităţi medicale COVID sau suport COVID şi deşi pacienţii care sunt dependenţi de terapie cu oxigen stau în camerele de gardă ale spitalelor, aşteptând un ventilator liber, Spitalul modular Leţcani nu a mai funcţionat.

Închiderea Spitalului modular de la Leţcani, de fapt sabotarea acestui spital, mutarea liniei de gardă dintr-o unitate medicală unde puteau fi trataţi 100 de pacienţi în regim ATI la un simplu container de TIR unde pot fi trataţi doar 12 pacienţi dependenţi de ATI nu poate reprezenta decât inconştienţa criminală sau zădărnicirea combaterii bolilor.

Aş dori să întreb în mod legitim autorităţile, dacă au fost constatate 30 de neconformităţi în luna martie 2021, ce s-a făcut pentru înlăturarea acestora în ultimele 6 luni, dacă termenele de intervenţie recomandate erau, la vremea respectivă, de doar 30 de zile?

De fapt, cui serveşte acest război în care victime sunt doar cetăţenii cărora le este garantat prin Constituţie dreptul la sănătate şi tratament medical?

Mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul PNL.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parlamentul European şi rezoluţiile sale inutile şi aberante".

Tocmai zilele trecute Parlamentul European a votat o rezoluţie - evident, un act nelegislativ, care nu impune nimic ţărilor membre ale Comunităţii Europene - prin care admonestează România şi alte state din Europa de Est pentru faptul că nu recunosc aşa-zisa căsătorie între persoane de acelaşi sex, parteneriatele civile şi alte elemente ideologice foarte la modă în mediile stângii radicale Bruxelles-e de astăzi.

Stau şi mă gândesc, în tot acest context, în care vedem cum preţurile la energie cresc în întreaga Europă, nu doar în România, când încă asistăm la un asalt foarte puternic al intereselor Rusiei şi Chinei asupra Uniunii Europene, în care suntem în valul 4 al pandemiei, aceasta este preocuparea? Ideologia LGBTQ? Aici trebuie să lucreze Parlamentul European?

În primul rând, să acuzi ţările membre ale Uniunii Europene de un astfel de lucru şi să propui Comisiei Europene să ia măsuri împotriva statelor naţionale pe o astfel de speţă care implică dreptul familiei şi recunoaşterea căsătoriei este un abuz, o aberaţie şi o formă care arată încă o dată ignoranţa multora dintre cei care sunt trimişi în Parlamentul European.

Pur şi simplu, dreptul familiei - şi chestiunea cu privire la reglementarea căsătoriei - ţine de dreptul naţional, ţine de calitatea suverană a statelor naţionale membre ale Comunităţii Europene şi nicidecum nu este reglementat la nivel comunitar. Acest lucru este cunoscut prin toate tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi a fost afirmat în nenumărate rânduri.

Nu înţeleg de ce este această insistenţă spre a impune o serie de elemente care sunt contrare moralei creştine, contrare valorilor constitutive ale însăşi Uniunii Europene. Uniunea Europeană a fost construită pe baze creştine, nu pe baze marxist-leniniste, nu pe baza Revoluţiei culturale, în care vedem o luptă de clasă între anumite minorităţi şi o majoritate care permanent trebuie să fie arătată cu degetul şi să fie considerată drept agresoare ori oprimantă.

Un lucru interesant de văzut - singurii europarlamentari români care au votat acest act penibil şi fără niciun efect concret, până la urmă, prin care România este acuzată şi blamată, sunt 6 europarlamentari ai USR PLUS.

Deci să înţelegem că USR PLUS este la căruţa neo-marxismului, la nivel european!

Cum vine acest lucru? În România ne dăm de dreapta, centru-dreapta modern, dar în Parlamentul European suntem cu stânga radicală? Cam cum vine această aberaţie, să spunem, de abordare politică a celor de la USR PLUS?

Şi trebuie să spunem un lucru. Valorile fundamentale nu pot fi niciodată negociate, nu pot fi niciodată relativizate.

Şi, încă o dată, aşa cum ştim cu toţii, în România căsătoria va fi întotdeauna între un bărbat şi o femeie.

România este o ţară creştină şi aşa va rămâne!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Rodica-Luminiţa Barcari.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna aceasta a marcat începutul unui nou an şcolar pentru peste 2.900.000 de elevi din toată ţara. Potrivit oficialilor din Ministerul Educaţiei, au fost deschideri festive în 99,7% dintre şcolile din România şi sunt convinsă că mulţi dintre dumneavoastră aţi participat cu emoţie la aceste evenimente.

Trist este că au existat şi 7.000 de elevi pentru care şcoala a început online, deoarece localităţile lor de domiciliu au o rată mare de infectare cu virusul COVID-19. Fac un apel pe această cale, la părinţi şi la profesori, să încurajeze respectarea regulilor de igienă, atât în unităţile de învăţământ, cât şi în afara lor.

Revenind la situaţia din învăţământul românesc, şi mai trist este faptul că, faţă de acum 18 ani, populaţia şcolară a scăzut cu aproape un milion de elevi. Datele Institutului Naţional de Statistică relevă şi faptul că faţă de anul 2003 avem cu aproximativ 50.000 mai puţine cadre didactice. Din păcate, cariera de profesor nu mai este aşa de atractivă cum era în urmă cu 20-30 de ani. Salariile mici, infrastructura educaţională învechită în multe şcoli şi prea desele schimbări legislative din domeniu i-au făcut pe mulţi tineri absolvenţi de licee pedagogice şi facultăţi de profil să se îndrepte spre alte meserii.

Aşa cum ştiţi, cea mai importantă parte a carierei mele este meseria de profesor, pe care am practicat-o cu mândrie mai bine de 30 de ani. Aşa că mă doare când văd toate aceste date statistice, care ne arată un tablou trist al învăţământului românesc.

Da, lucrurile au fost îmbunătăţite în ultimii 30 de ani, dar nu suficient. Noi, aleşii din Parlamentul României, suntem datori să contribuim la schimbările majore pe care, deopotrivă, elevii, părinţii şi cadrele didactice le aşteaptă.

Scăderea abandonului şcolar, asigurarea de condiţii bune în şcoli şi a transportului gratuit pentru elevi, formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi promovarea strict pe criterii de meritocraţie, prin concurs, a posturilor din învăţământ, programe şi conţinuturi adaptate vremurilor în care trăim trebuie să reprezinte priorităţile noastre.

La început de an şcolar clopoţelul a sunat şi în Parlamentul României, pentru a ne reaminti tuturor, indiferent de partidul din care facem parte, că atunci când e vorba de educaţie nu e loc de jocuri politice şi orgolii de partid, ci trebuie să facem un front comun pentru ca acest domeniu să primească sprijinul şi atenţia de care are nevoie.

Deputat al PNL, Rodica-Luminiţa Barcari, Circumscripţia nr. 30 Ialomiţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ervin Molnar. Nu e.

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Doamna Cristina Camelia Rizea.

Vă rog.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

"Cei mai mulţi îşi închipuie că politica e un fel de distracţie cu foloase şi onoruri.

Politica e ceva grav, grav de tot.

Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale"

Oare mai sunt azi liberali care onorează vorbele marelui Brătianu? Sau cei de acum sunt rămaşi pe aici ca să stingă definitiv lumina?

În urmă cu o sută de ani, România avea cel mai bun prim-ministru din toate timpurile. Acum, România are un prim-ministru care se crede Superman. Vrea să pară cool pe Insta şi să ia like-uri fără să facă nimic.

Ieri, în România s-au raportat 3.929 de cazuri noi de COVID. Dublu faţă de ziua de luni şi cel mai mare număr din ultimele 6 luni.

În ultimele 24 de ore au murit 96 de persoane, iar numărul pacienţilor aflaţi la ATI a ajuns ieri la 675. 10 dintre ei sunt copii.

Vaccinarea este la 30%. Suntem primii de la coadă!

De vaccinare s-au ocupat fix Superman şi echipa lui câştigătoare, care au "învins pandemia" la fel cum au înfrânt democraţia, cu ajutorul colegilor din PSD.

Aceşti farfurizi şi brânzoveneşti au călcat în picioare Constituţia ţării joia trecută, în plenul Parlamentului, au tocmit voturi în partid la schimb cu banii ţării.

În loc să avem o guvernare eficientă, europeană, performantă până în cel mai mic detaliu, "echipa câştigătoare", cu acest Agamiţă Dandanache, Superman de mucava, prăpădeşte iremediabil viitorul ţării.

"Politica e ceva grav, grav de tot.

Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale".

Nu uitaţi aceste vorbe, colegi liberali! Ele sunt piatra de temelie a oricărei bune guvernări.

Urmând calea echipei câştigătoare, veţi stinge pe veci lumina Brătienilor în România.

Iar dacă vă simţiţi sechestraţi în această echipă... câştigătoare, vă rugăm, clipiţi! Vă salvăm noi!

Cristina Rizea, deputat de Constanţa.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Marciana Özmen.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Copiii noştri trebuie să înveţe în clădiri sigure şi verzi".

A început un nou an şcolar, din păcate, din nou sub semnul incertitudinii dictate de pandemia mondială. Ceea ce nu trebuie să ratăm, însă, este oportunitatea de a reabilita şcolile în acord cu noile cerinţe de eficientizare energetică. Avem şansa să îmbunătăţim clădirile în care învaţă copiii noştri şi să le dăm ocazia să înveţe despre conceptul de eficienţă energetică încă de pe băncile şcolii.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem prevăzute reforme concrete, precum modificarea şi eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranţă şi calitate prietenoase cu mediul, în unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar, prin scheme de finanţare pentru sistemul educaţional universitar şi atingerea standardelor de siguranţă şi calitate, precum şi extinderea conceptului de "şcoli verzi", prin scheme de finanţare pentru tranziţia către un sistem de educaţie sustenabil şi verde.

Considerăm că o şcoală este sigură şi rezilientă în momentul în care întruneşte mai multe condiţii cumulative, precum: rezistenţa corespunzătoare la seisme; rezilienţa corespunzătoare la furtuni; rezilienţa la inundaţii; sisteme corespunzătoare şi adecvate de încălzire şi de răcire; siguranţa la incendiu, prin sisteme corespunzătoare de ventilaţie şi de calitate a aerului, şi sisteme adecvate de apă şi canalizare.

O şcoală sustenabilă întreprinde acţiuni pentru a reduce şi a se adapta la schimbările climatice şi sustenabile prin: eficienţă energetică, valorificarea energiei regenerabile şi zero deşeuri.

De asemenea, pentru a veni în ajutorul copiilor din localităţile izolate, în PNRR este prevăzută achiziţionarea la nivel de sistem a 1.800 de microbuze electrice.

În calitatea mea de deputat în Circumscripţia Bucureşti, am vizitat deja mai multe şcoli care au început să implementeze conceptul nZEB, adică un consum de energie aproape zero, şi care, mai departe, îşi educă elevii în spiritul folosirii eficiente a resurselor.

În perioada următoare voi prezenta în mai multe unităţi şcolare avantajele implementării conceptului de eficienţă energetică şi mă voi asigura că bunele practici prind glas şi vor fi cunoscute în sistemul de învăţământ românesc.

Vă mulţumesc.

Oana-Marciana Özmen, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc şi eu.

De la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "SIE conduce România?".

Domnul Petru Romoşan, motivat de circumstanţele fulminantei ascensiuni a lui Florin Cîţu, proiectat la vârful României aparent din neant, a efectuat o strălucită analiză jurnalistică, citând numeroase surse cât se poate de credibile, care leagă unele de altele o serie întreagă de personalităţi de prim rang ale României, despre care există indicii temeinice sau chiar probe, în unele situaţii, că sunt fie ofiţeri activi, fie colaboratori ai Serviciului de Informaţii Externe.

Conform acestei analize, premierul Cîţu a fost susţinut în decursul timpului de mai mulţi "naşi".

Unul dintre primii este Daniel Dăianu, ofiţer SIE costumat în finanţist, care, în 2005, a început promovarea acestuia, printr-un aşa-zis grup de finanţişti, pe care îl conducea.

În scurt timp, a fost preluat de ING Bank, condusă de Mişu Negriţoiu, documentat şi el ca fost ofiţer SIE.

A urmat împingerea lui Cîţu în Statele Unite, cu ajutorul lui Mugur Isărescu, şi el SIE, şi al Fundaţiei "Omenia", al cărei prim-vicepreşedinte executiv este Ioan Talpeş, fost director SIE.

În 2016 este adus în PNL, conform lui Romoşan, care, la rândul lui, citează ale surse, de către Lucian Isar, ofiţer SIE, fiul generalului SIE Ion Isar.

Aşadar, conform analizei mai ample sintetizate mai sus, personajul până mai ieri obscur, cu o carieră politică fulminantă, Florin Cîţu, împins în faţă pentru a ajunge preşedintele PNL şi poate chiar preşedintele României, nu este nimic altceva decât un produs al unuia din serviciile de informaţii ale României care, conform legilor statului, ar trebui să aibă o activitate desfăşurată exclusiv în exteriorul statului şi în niciun caz să se implice în politică.

Mergând pe acest fir, se poate ajunge mai departe. Se ajunge la Petrov, zis Traian Băsescu, care şi el este un produs al vechii Securităţi externe, transformată, după decembrie 1989, în SIE. El a fost propulsat în funcţia de primar general al Capitalei, de preşedinte al Partidului Democrat şi, în fine, de preşedinte al României, a slujit cu abnegaţie cauza, trăgând după el şi alţi ofiţeri SIE, unii dintre aceştia fiind chiar superiorii săi din trecut.

În această horă este implicat chiar şi Ludovic Orban, fiul unui ofiţer de Securitate, dar, din păcate, de Securitate internă, şi nu de Securitate externă. Din păcate pentru el, pentru că, iată, acum e abandonat.

Nu este sărit din această schemă nici măcar preşedintele Klaus Iohannis, despre care jurnalistul Albion Marinescu, care s-a documentat intens legat de biografia preşedintelui, susţine că în 1989 avea un nume de cod dat de SIE.

Probabil că acest tur de orizont poate fi lărgit şi aprofundat. Pentru moment, însă, nu aceasta este intenţia mea, ci cu totul alta. Aceea de a atrage cât se poate de serios atenţia asupra uriaşului pericol la care este expusă România. De a fi vândută bucată cu bucată de personaje care, deşi au jurat pe Constituţia acestui stat, îl subminează în fel şi chip, subordonându-l propriilor lor interese dar, în acelaşi timp, intereselor altor state, interesate de oportunităţile multiple pe care le are România.

Dacă tot e trădare - şi încă la un asemenea nivel - e bine ca, mai devreme sau mai târziu şi, dacă se poate, cât încă nu este prea târziu, să afle şi românii despre ce este vorba.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La Grupul parlamentar al UDMR nu e nimeni.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum prea bine cunoaştem, acum două zile a început noul an şcolar, un eveniment extrem de important pentru elevi, părinţi, dar şi pentru cadrele didactice.

Trecând de retorica tipică şi pe alocuri populistă, criza educaţională generată de pandemie scoate la suprafaţă şi anul acesta multe dintre problemele sistemului de învăţământ, iar pe unele dintre ele chiar le accentuează într-un ritm alert, fiind puşi în faţa unei realităţi pe care unii decidenţi tot încearcă s-o ascundă în spatele unor "reforme" promise, considerând că provocările care stau în faţa unei educaţii performante se rezumă doar la lipsa unei programe şcolare adecvate sau doar la diminuarea abandonului şcolar.

Personal, în repetate rânduri am prezentat de la această tribună exemple concrete de cazuri în care disfuncţionalităţile, lipsa de responsabilitate, manifestările de birocratism amplifică problemele cu care se confruntă sistemul de învăţământ, în special în timpul actualei pandemii, umbrind orice reformă, însă nimeni nu se grăbeşte să rezolve astfel de disfuncţionalităţi osificate.

Un astfel de caz, semnalat recent, a fost legat de practica organismelor centrale care se ocupă de reglementarea educaţiei minorităţilor naţionale, prin care evită consultarea experţilor privind conceperea metodologiei de organizare şi desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor de limbă maternă pentru admiterea în liceele în care funcţionează clase cu predare în limbile minorităţilor naţionale.

După ce am semnalat în repetate rânduri acest lucru, în timpul şedinţei consacrate primirii răspunsurilor la întrebările şi interpelările adresate membrilor Guvernului, responsabilul cu prezentarea răspunsurilor din partea Ministerului Educaţiei nu a reuşit să prezinte un răspuns lămuritor la niciuna dintre cele două interpelări aflate pe ordinea de zi, fiind necesară solicitarea completării răspunsurilor, completare care nici măcar după două luni de zile nu a fost realizată.

În astfel de condiţii trebuie să rămânem conştienţi că problemele cu care se confruntă sistemul educaţional nu se vor remedia de la sine, iar pentru a forma tinere generaţii care să fie capabile să gestioneze provocările viitorului avem nevoie de responsabilitate, colaborarea tuturor factorilor implicaţi în procesul educaţional, inclusiv a celor care făuresc instrumentele legale pentru implementarea reformelor mult aşteptate, coroborate cu un sistem îndreptat spre elevi şi profesori, conectat la piaţa muncii, în care oamenii sunt numiţi pe criterii de performanţă.

Asta, bineînţeles, dacă nu ne dorim să mai regăsim cazuri în care Parlamentul este considerat o anexă a primăriei, cazuri în care se consideră că primarii acordă pensii, cazuri în care sunt aleşi cei mai vocali, în detrimentul celor competenţi.

Societăţile ies din marile încercări mai raţionale şi mai cinstite. Oare aşa se va întâmpla şi cu societatea noastră la sfârşitul actualei perioade?

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la deputaţii neafiliaţi, domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Opriţi şantajul asupra copiilor!".

Se spune despre copii că ei se adaptează cel mai repede şi, pe bună dreptate, chiar aşa este. Dar ei au nevoie de protecţie pentru a se dezvolta armonios şi a se adapta schimbărilor cu care se întâlnesc în viaţă. Sub nicio formă nu putem accepta că tortura face parte din schimbare! Sub nici o formă nu putem să acceptăm că respiratul în fiecare zi printr-o cârpă cu rol de botniţă ar reprezenta o "schimbare" în viaţa copiilor. Impunerea cârpei pe faţă în şcoli este o aberaţie din toate punctele de vedere şi nu are nici cea mai mică legătură cu vreo protecţie medicală. Prin această măsură se urmăreşte doar inducerea obedienţei de turmă. Ba, mai mult, pentru justificarea măsurilor abuzive, se urmăreşte chiar îmbolnăvirea copiilor.

Săptămâna trecută, unul dintre foştii miniştri ai educaţiei a afirmat în cadrul unei emisiuni faptul că în România există colective de cercetători care depun pe măşti "substanţe antivirale". Se pare că, mai nou, ni se spune pe faţă că suntem trataţi ca şi cobai. Cine răspunde pentru posibilele efecte periculoase ale substanţelor cu care sunt impregnate măştile? Cine răspunde dacă acele substanţe vor provoca alergii copiilor? De ce părinţilor li se interzice accesul în şcoli, şi astfel aceştia nu pot să cunoască mediul în care copiii lor sunt educaţi? Părinţii au dreptul să decidă în privinţa alegerii celor mai bune condiţii pe care aceştia le consideră! Respectaţi dreptul părinţilor de a-şi educa copiii în spiritul propriilor convingeri! Sau, oare, îmbolnăvirea copiilor cu substanţe numai de ei ştiute este pretextul pe care îl creează pentru a închide din nou oamenii în case? Dureros este că prevestitori ai morţii în halate albe se laudă că au pregătit paturi la secţiile ATI pentru copii.

Colegi parlamentari, cum se face că în perioada de vârf a pandemiei false mereu se afirma că virusul COVID nu afectează copiii, iar acum acest COVID îi va infecta în mod special? Din nou se apelează la panică pentru ca injectarea copiilor cu seruri experimentale să fie acceptată de părinţi! Dar nu uitaţi că părinţii şi-ar da şi viaţa pentru copiii lor! Nu declanşaţi furia părinţilor! Lăsaţi copiii în pace, ticăloşilor!

Doresc să supun unei atenţii extraordinare din partea dumneavoastră faptul că Guvernul a pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă care se poate include fără greş în sfera totalitarismului, proiect prin care se doreşte înfiinţarea unei Agenţii Naţionale pentru Situaţii de Urgenţă, cu statut de "instituţie civilă militarizată", un fel de struţo-cămilă, şi acordarea unor puteri demne de celebrul roman "1984". De exemplu, preşedintele acestei Agenţii să facă parte din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. De asemenea, acesta să aibă în subordine un număr de aproape 90.000 de oameni, Serviciul de apeluri de urgenţă 112 şi secţiile de primiri urgenţe să fie subordonate, şi alte asemenea aberaţii, dar cel mai grav dintre toate este că rişti să faci închisoare de la 3 la 7 ani dacă, atenţie, timoraţi - adică "speriaţi", conform DEX - agenţii de urgenţe sau luaţi în derâdere ori în derizoriu pe aceştia sau activitatea lor. Puteţi verifica acest fapt la art. 24 din proiect. Vă puteţi imagina, colegi parlamentari, mârlănia de a înfiinţa o astfel de agenţie, cu puteri şi sancţiuni penale incredibile?

ANSU va fi noua poliţie politică, o poliţie a gândirii, o structură la care nici cei mai mari dictatori ai lumii nu au visat vreodată că ar fi posibilă într-o democraţie. Noi, parlamentarii, suntem daţi la o parte în mod mişelesc de către Guvern, tocmai de la lucrul principal pentru care suntem plătiţi de popor, acela de a legifera, de a face legi pentru cetăţeni, şi nu împotriva cetăţenilor. Am fost aleşi în cadrul unui proces de vot democratic şi avem o obligaţie de serviciu permanentă de a apăra democraţia şi principiile ce decurg din aceasta.

Nu permiteţi ca Guvernul să acorde atât de multe puteri unei singure persoane pentru că asta este esenţa totalitarismului!

Nu doresc ca viitorul României, copiii, să trăiască cu cârpe pe faţă, să fie folosiţi pe post de cobai şi să le fie frică de a gândi.

Fiţi alături de mine pentru apărarea copiilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat neafiliat Mihai Lasca. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Constantin Bîrcă.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei politice - "Consecinţele economice ale circului politic".

Prezenta declaraţie constituie un puternic semnal de alarmă îndreptat către cei care ar trebui să vegheze la stabilitatea economică a ţării.

Institutul Naţional de Statistică a comunicat recent că rata anuală a inflaţiei în luna august 2021, comparativ cu luna august 2020, a urcat la 5,3%.

Cele mai mari scumpiri au avut loc la energia electrică şi gaze.

Creşterea preţurilor vine în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,92%, mărfurile alimentare cu 2,7%, iar serviciile cu 2,97%, faţă de august 2020.

Agenţia de rating Fitch, ale cărei evaluări sunt luate în calcul de pieţele financiare pe care se împrumută România, arată într-un comunicat că ruperea coaliţiei guvernamentale ar putea întrerupe eforturile de consolidare fiscală. Agenţia avertizează că "lipsa de progres în implementarea reformelor, care influenţează creşterea mai rapidă decât aşteptările a datoriei publice, ar putea duce la o decizie negativă privind ratingul de ţară".

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României este programată pe 22 octombrie. Deci, maximă urgenţă!

Euro a atins noi maxime istorice faţă de leu şi este tot mai aproape de pragul de 5 lei, la cotaţia oficială a BNR. "Guvernul premierului Cîţu este aproape de colaps. Acest lucru a cântărit atât asupra monedei, cât şi a obligaţiunilor suverane", arată o notă a Erste Research, citată de Profit.ro.

Sunt numai câteva consecinţe economice pentru care se impun măsuri rapide şi competente. Acest Guvern rămas fără majoritate parlamentară nu a fost capabil să promoveze reformele necesare în domeniile sănătăţii, salariilor, pensiilor şi justiţiei.

Ca efect în lanţ s-ar putea întârzia şi mai mult aprobarea de către Comisia Europeană a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Dar pentru Cîţu nu contează! Vom plăti dobândă mai mare la banii pe care îi vom împrumuta pentru PNDL 3. Noi o să plătim, nu el.

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se referă la iniţiativa legislativă privind plafonarea preţurilor la energie şi gaze. Modelul românesc versus modelul spaniol.

Partidul Social Democrat va demara negocieri pentru susţinerea în Parlament a unui proiect de lege privind plafonarea preţurilor la energie şi gaze pentru o perioadă de un an, o soluţie necesară şi eficientă pentru protejarea populaţiei.

Întrucât Executivul se limitează să constate cum românii primesc facturi exagerate de la distribuitorii de energie şi gaze, Partidul Social Democrat a decis să treacă la acţiune şi va folosi toate pârghiile legale pentru adoptarea şi punerea în aplicare a acestui proiect.

Prin O.U.G. nr. 114 din decembrie 2018, Partidul Social Democrat a plafonat preţurile la gaze şi energie, venind în sprijinul cetăţeanului. Însă guvernarea de dreapta a reuşit să anuleze aceste reglementări, generând o majorare nejustificată a preţului la energie şi gaze.

Guvernarea s-a opus în mod constant plafonării preţurilor, refuzând să apeleze la pârghiile legale existente, care îi permit să adopte imediat o asemenea decizie. Guvernul Cîţu e preocupat de răfuieli politice fără importanţă, în loc să găsească soluţii viabile şi să ia măsurile urgente permise de legislaţia existentă pentru a uşura povara imensă a facturilor crescute artificial.

Este fals că în Uniunea Europeană nu se mai pot plafona preţurile energiei. Vorbim de o altă dezinformare specifică actualei guvernări. O dovedeşte Spania, care tocmai a anunţat public că urmează să ia măsuri pentru reducerea facturilor prin plafonarea preţurilor la gaze naturale.

Spania nu doar că plafonează preţul la gaz, dar, aşa cum a propus în mod repetat şi Partidul Social Democrat, va reduce taxele, determinând astfel companiile furnizoare să participe cu o parte din profiturile realizate la susţinerea consumatorilor.

Astfel, redirecţionarea profiturilor de la companiile de utilităţi va fi folosită pentru plafonarea preţurilor gazelor naturale şi reducerea costurilor cu energia pentru consumatori.

Model românesc versus model spaniol! Care sunt diferenţele majore?

Între timp, în România lucrurile stau diferit! Cert este că circul politic actual şi consecinţele generate de acesta nu vor ţine de cald la iarnă!

Susţin proiectul de lege gândit de PSD. Plafonarea preţurilor la energie este o soluţie obligatorie, în contextul scumpirilor tot mai mari, cu efecte nocive, atât la nivelul populaţiei, cât şi al economiei.

Se impune crearea unui mecanism eficient de plafonare a preţului energiei, care se activează automat, pe o perioadă limitată de timp, atunci când se înregistrează costuri aberante, cum este cazul în prezent.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Preţul energiei electrice zădărniceşte combaterea pandemiei".

Premierul Cîţu, Superman de România, a aprobat în 2020, în calitate de ministru de finanţe, eliminarea plafonului pus de Partidul Social Democrat la preţul energiei electrice şi al gazelor şi a făcut cadou giganţilor din energie eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri, din care trebuia asigurată protecţia consumatorilor vulnerabili.

Explicaţia Guvernului liberal pentru asumarea răspunderii pe modificarea Ordonanţei nr. 114/2018 a fost că taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic a dus la creşterea preţurilor pentru energie şi utilităţi, iar preţul fix de vânzare la producători a avantajat importurile de gaze şi energie electrică.

Au numit Ordonanţa nr. 114/2018 "ordonanţa lăcomiei", dar Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2020, prin care au modificat-o, a devenit "ordonanţa îngenunchierii populaţiei" sub povara preţurilor care au explodat, la utilităţi şi combustibili.

Şi nu numai populaţia se află în imposibilitate de plată. Tocmai a ieşit la iveală faptul că preţul energiei electrice bagă în insolvenţă Institutul "Marius Nasta".

În plin val 4 al pandemiei, cu aproape 4.000 de cazuri raportate la data de 14 septembrie, această unitate de eşalon superior în lupta anti- COVID se aşteaptă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni, conform afirmaţiei managerului unităţii, din cauza preţurilor aproape duble pe care furnizorul de energie electrică le percepe şi care i-au fost comunicate, cu două săptămâni în urmă, institutului, printr-o adresă.

Managerul acestei instituţii a precizat că a scris Ministerului Sănătăţii despre această situaţie, însă nu a primit niciun răspuns.

Din dorinţa de a face să dispară toate programele şi iniţiativele Partidului Social Democrat, Guvernarea liberală nu a avut obiectivitatea de a păstra măsurile benefice pentru populaţie, cum era preţul reglementat la energie electrică şi gaze.

Constatăm acum că această prostie monumentală trimite în sărăcie nu doar milioane de români, dar pune în pericol siguranţa naţională.

Premierul încearcă să paseze responsabilitatea creşterii preţurilor la BNR, spunând că are încredere că instituţia va găsi soluţia pentru a tempera dinamica inflaţiei.

Analizând dezastrul de la Institutul "Marius Nasta", preconizez că în aceeaşi situaţie vor fi în curând şi alte unităţi spitaliceşti de maximă importanţă în aceste momente dramatice în care numărul de cazuri de COVID cunoaşte o creştere fulminantă.

Nu greşesc dacă spun că Guvernul şi premierul Cîţu, din fruntea lui, ar trebui acuzaţi şi traşi la răspundere pentru zădărnicirea combaterii bolilor infectocontagioase, prin măsurile de protecţie pe care nu le-au luat în sprijinul instituţiilor de maximă importanţă în combaterea pandemiei.

Pentru premierul penal, o infracţiune în plus nu ar fi nimic nou sub soare.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ervin Molnar, de la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Partidul Naţional Liberal rămâne garantul bunei guvernări, în interesul general al României şi al românilor".

Criza politică şi guvernamentală în care se află în prezent România nu a fost generată de Partidul Naţional Liberal şi, ca atare, aceasta trebuie urgent încheiată.

Consider că PNL a fost şi trebuie să rămână garantul acestei Guvernări a dreptei, în condiţiile în care este evident că niciun român de bună-credinţă nu îşi doreşte haos, turbulenţe şi derapaje în exercitarea bunei administrări a ţării.

Dimpotrivă, românii au votat PNL deoarece ne-am angajat şi ne-am asumat să le oferim 4 ani de guvernare caracterizată prin construcţie, creştere şi dezvoltare, şi nu prin conflicte, îngrijorare şi acţiuni împotriva interesului cetăţenilor.

Preocuparea partidului nostru, ca pilon principal în această guvernare, va fi în continuare creşterea calităţii vieţii şi a veniturilor populaţiei, prin atingerea obiectivelor din Programul de guvernare, definit în slujba adevăratei agende de probleme ale românilor şi ale României.

Din punctul de vedere al PNL, nu există altă coaliţie care să poată asigura o bună guvernare decât Coaliţia formată din Partidul Naţional Liberal, USR PLUS şi UDMR, cu sprijinul Grupului minorităţilor naţionale.

Sunt convins că, în orice circumstanţe, această moţiune de cenzură contra naturii, ba chiar şi împotriva bunului-simţ politic elementar, nu are nicio şansă de reuşită.

Dezavuez, de asemenea, acest mod de a face politică, al unora dintre semnatarii moţiunii de cenzură, care se ghidează mai degrabă pe principiul vechii zicale româneşti, cu tichia de mărgăritar.

Vă mulţumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al USR, doamna Denisa-Elena Neagu.

Domnul deputat Brian Cristian.

Domnul deputat Marius-Andrei Miftode.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi reprezentanţi,

Vă solicit atenţia astăzi, pe un subiect mai important decât criza politică recentă.

Ne aflăm deja într-un nou val epidemiologic şi nu suntem mult mai pregătiţi pentru a-i face faţă.

Am sperat că nu ajungem din nou aici, pentru a patra oară, dar cifrele sunt clare - aproape 4.000 de cazuri raportate ieri, aproape 100 de decese într-o zi şi 675 de pacienţi la terapie intensivă.

Intuim deja ce ne aşteaptă în această toamnă, pe plan sanitar - decese, spitale saturate, un personal suprasolicitat, o infrastructură în continuă deficienţă, deci, inerent, servicii medicale de o calitate redusă.

Pe plan educaţional, urmează o luptă dificilă pentru o şcoală cât mai normală şi pentru a ţine clasele deschise.

Pe plan economic, încep din nou momente complicate, din cauza carantinei, a restricţiilor impuse acolo unde numărul îmbolnăvirilor este în creştere.

Ne-am obişnuit deja cu matematica restricţiilor: 1 la mie, 3 la mie, peste 6 la mie. Urmărind cu frustrare aceste cifre abstracte, gândindu-ne la restricţiile care urmează, să nu uităm de situaţia din spitale, acolo unde există acea linie roşie de care ne este tuturor frică.

Dincolo de cifra simbolică de 1.000 de pacienţi la terapie intensivă, medicii încep să facă alegeri dificile - cine poate fi primit, cine va fi trimis oriunde în altă parte, cine va trebui să aştepte un număr de zile pe care, poate, nu le are.

Cântărim din nou ce sacrificii putem face pentru viaţă, pentru că, într-o societate dezvoltată, fiecare om are dreptul la un pat de spital şi la o şansă să trăiască.

Stimaţi colegi, a venit momentul să privim, ca societate, adevărul în faţă - acest virus va fi prezent toamna aceasta, apoi la anul, şi cine ştie cât timp după aceea.

Nu ne putem opri în loc în fiecare toamnă, ameninţaţi de o nouă criză sanitară. Copiii au nevoie de şcoală, de prieteni. Adulţii au nevoie să lucreze, să călătorească. Noi toţi avem nevoie să ne trăim viaţa fără teamă.

Iar singura soluţie pentru a regăsi viaţa, aşa cum a fost, stă într-o sănătate cât mai rezilientă şi o bună imunitate colectivă.

Prin urmare, vă rog să sprijinim cu toţii soluţiile cunoscute la aceste provocări - să încurajăm oamenii să se vaccineze, să ne protejăm persoanele vulnerabile şi să explorăm noile tratamente antivirale.

Avem în faţă o provocare capitală. Ne pleacă cetăţenii cu milioanele, pentru că nu ştim să le creăm condiţiile unui trai adecvat în această ţară. Să nu adăugăm la motivele lor de a pleca şi faptul că suntem incapabili să îi ţinem în viaţă.

Haideţi sa fim o clasă politică responsabilă, să fim fixaţi în realitate şi cât mai apropiaţi de nevoile reale şi urgente ale populaţiei!

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Braşov.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Cu două săptămâni în urmă, România a fost aruncată într-o criză politică de un premier iresponsabil şi un preşedinte inert. Dacă Florin Cîţu a aprins focul, preşedintele Iohannis n-a depus nici cel mai mic efort pentru a-l opri, în afara unor declaraţii sterile şi prost inspirate. Dacă pentru Cotroceni criza politică "nu este absolut deloc îngrijorătoare", la Palatul Victoria aceasta a devenit un instrument util pentru a obţine cu orice preţ şefia PNL.

Din păcate, una este iluzia în care se scaldă premierul şi alta este realitatea oamenilor simpli, care trebuie să facă faţă noului val de infectări şi exploziei preţurilor din facturi.

Probabil că atât PNL, cât şi PSD au visat la asta, chiar din primele minute de după alegeri - să scape rapid de USR PLUS, pentru a guverna împreună.

Dar altele erau aşteptările românilor după alegerile din decembrie 2020. Mulţi dintre ei şi-au pus speranţa în reformele de dreapta, în timp ce o parte dintre românii din diaspora planificau să se întoarcă acasă.

Domnule Cîţu, din cauza iresponsabilităţii dumneavoastră aţi risipit pe nimic speranţele românilor! După anii dezastruoşi ai guvernării PSD-iste, aţi ajuns la cheremul lui Ciolacu, care v-a ajutat să blocaţi dreptul fundamental al opoziţiei de a testa susţinerea politică a Guvernului.

Să ne amintim doar tristul bilanţ al tandemului Cîţu-Ciolacu:

• Aprobarea jafului din bani publici de 50 de miliarde de lei, prin PNDL 3;
• Demiterea unilaterală a ministrului justiţiei pentru că şi-a dorit realmente procurori independenţi;
• Creşterea de 4 ori a sumei de la bugetul de stat pentru baronii locali de la PSD, PNL şi UDMR - 2,5 miliarde de lei;
• Reducerea banilor alocaţi pentru sănătate, sub necesarul solicitat;
• Suplimentarea cu 90 de milioane de lei a subvenţiei pentru partide;
• Anularea concursurilor transparente iniţiate de miniştrii USR PLUS.

"Nu te poţi înţelege cu ei" - răsună acum ca un ecou pe holurile ministerelor.

Da, doamnelor şi domnilor! Nu vă puteţi înţelege cu USR PLUS dacă faceţi tot felul de înţelegeri pe sub masă, aranjamente clasice sau compromisuri principiale. Nu vă puteţi înţelege cu noi dacă ne minţiţi pe faţă şi ne solicitaţi indirect s-o lăsăm mai moale cu justiţia, cu transparenţa alocării din resursele publice, cu reformele, cu digitalizarea.

Nu vă puteţi înţelege cu noi dacă deschideţi centre de vaccinare secrete pentru "privilegiaţii din sistem" şi familiile lor sau încercaţi să măsluiţi cifrele pandemiei pentru a ieşi bine la statistica finală. Nu vă puteţi înţelege cu noi dacă vă tot menţineţi clientela politică pe funcţii sau vreţi să creaţi noi viviere de sinecuri pentru "lipitorii de afişe".

Dar vedem foarte bine, domnule Cîţu, cum vă înţelegeţi doar din priviri cu baronii locali de la PNL, PSD şi UDMR, ahtiaţi după alocări discreţionare din banul public. Aveţi nevoie de PSD pentru a obţine şefia PNL tot atât de mult ca PSD, care speră să crească şi mai mult în sondaje. Fapt confirmat chiar şi de Vasile Dîncu, într-un moment de sinceritate, când a spus că "cel mai bun agent electoral pentru PSD este însuşi Florin Cîţu".

Dar vedeţi să nu ajungeţi într-un final "idiotul util" al acestora, pentru că se vede cu ochiul liber cum sunteţi şantajat în schimbul unor beneficii punctuale. Sunteţi mult prea compromis pentru a juca rolul de premier.

Românii nu vă mai vor!

Sper să plecaţi din fruntea Guvernului!

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează - de fapt, este un apel - "Opriţi distrugerea sistemului energetic naţional!".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Virgil Popescu,

Încet, dar sigur, România devine o ţară dependentă de importurile de energie electrică şi gaze naturale, fapt care se reflectă în mod direct şi negativ asupra suveranităţii noastre în Uniunea Europeană.

Cum am ajuns aici? Este una dintre întrebările la care nu autorităţile competente în domeniu ar trebui să dea un răspuns, pentru că este cât se poate de clar că nu sunt în stare - fie din incompetenţă, fie din interes -, ci organele de cercetare penală.

Este inadmisibil ca în ultimii 2 ani de zile România să fi devenit importator net de energie electrică, în principal din cauza implementării iraţionale a Pactului Verde European, cunoscut şi sub denumirea de Green Deal.

Pe bună dreptate, întreaga omenire caută să reducă poluarea, indiferent de formele care stau la baza producerii acesteia.

Faptul că Parlamentul European a aprobat reducerea emisiilor de gaze cu 60% până în anul 2030 este un lucru, per ansamblu, pozitiv. Numai că această diminuare trebuie să se facă în deplină concordanţă cu realităţile de ordin intern ale statelor membre ale Uniunii Europene.

În cazul României, reducerea poluării prin închiderea brutală a capacităţilor de producţie energetică generată din arderea cărbunelui şi a gazelor naturale are un dublu efect negativ - pune la pământ, peste noapte, o industrie de a cărei funcţionare este dependentă independenţa energetică naţională şi conduce la amorsarea unei bombe sociale, prin concedierea miilor de lucrători din domeniu.

Este extrem de important cu ce anume înlocuim producerea energiei pe bază de cărbuni şi gaze naturale, întrucât energia verde, regenerabilă, pe care o căutăm cu toţii, nu este de natură a asigura, 12 luni din 12, necesarul energetic naţional. Ştim bine cu toţii că energia eoliană se produce atât timp cât bate vântul, energia solară, atât timp cât este soare.

În plus, înlocuirea industriei energetice pe cărbune şi gaz cu cea solară şi eoliană în doar 8 ani de zile este pur şi simplu o utopie, acceptată de guvernanţii trădători ai României.

România, prin reprezentanţii guvernamentali, trebuie să aibă maturitatea necesară de a diminua, în timp, capacitatea de producţie pe cărbuni şi gaze, iar în paralel să genereze alternative verzi, astfel încât ţara noastră să nu devină niciodată dependentă de importurile de energie electrică şi gaze.

În momentul în care vom importa mai mult decât vom produce ne aşezăm singuri în rândul coloniilor din Uniunea Europeană.

Până acum, lucrurile nu arată deloc bine. Închiderea termocentralei de la Mintia, a minelor din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A. şi Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A. sunt doar câteva dintre problemele pentru care Guvernul trebuie să vină cu soluţii în interesul ţării, nu al vecinilor.

Domnule ministru, refuz să cred că România este condusă de trădători şi că dependenţa de importuri a fost o strategie care accelerează procesul desuveranizării ţării noastre. Aştept de la dumneavoastră măsuri clare, care să aşeze în prim-plan interesul naţional. În caz contrar, voi fi nevoit să îmi revizuiesc optimismul şi îngăduinţa şi să vă denumesc după cum încă mai sper că nu sunteţi - trădător de neam şi ţară!

Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR, Constanţa. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul minorităţilor naţionale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, aici, în Camera Deputaţilor, am adoptat, în calitate de for decizional, Proiectul Legii consumatorului vulnerabil, care va fi aplicată începând cu data de 1 noiembrie 2021.

Potrivit legii, consumatorul vulnerabil este persoana singură/ familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare faţă de sursele de energie, necesită măsuri de protecţie socială şi servicii suplimentare pentru a-şi asigura cel puţin nevoile energetice minimale.

Din păcate, Legea consumatorului vulnerabil nu va putea proteja în timp util populaţia ţării. În prezent, preţurile au sărit în aer, iar facturile la energie electrică au ajuns deja la populaţie. Cei mai mulţi nu le vor putea plăti, nu au din ce.

Ca şi cum nu ar fi fost suficient, zilele trecute, ministrul muncii a anunţat că subvenţia la gigacalorie va fi eliminată. Acest lucru înseamnă o creştere exponenţială a preţurilor la energie termică.

Este clar pentru noi toţi faptul că cei mai mulţi dintre cetăţenii acestei ţări nu-şi vor putea achita facturile. În Bucureşti, de pildă, subvenţia la gigacalorie era de peste 60%.

Stimaţi colegi parlamentari şi stimaţi colegi parlamentari care faceţi parte din Executiv, întrebarea logică pe care trebuie să ne-o punem este: ce trebuie să facem şi cum trebuie să gestionăm această situaţie extrem de grea pentru poporul român?

În Legea concurenţei există un articol care prevede plafonarea preţurilor în anumite circumstanţe. Eu cred că s-au îndeplinit toate condiţiile şi toate circumstanţele sunt atinse.

În opinia mea, singura soluţie pentru cetăţenii acestei ţări în momentul de faţă este plafonarea preţurilor la energie. Plafonarea trebuie făcută pentru cel puţin câţiva ani, şi nu doar pentru a putea trece de această iarnă.

Trebuie găsite soluţii alternative şi soluţii care să vină în sprijinul populaţiei.

Liberalizarea pieţei de energie a creat un haos şi a venit într-un moment extrem de greu pentru noi toţi, moment caracterizat de criza sanitară şi de criza economică.

În calitatea mea de deputat al minorităţii rome, solicit Guvernului României să intervină şi să plafoneze cât mai urgent preţurile la energie pentru a putea proteja populaţia vulnerabilă şi implicit pentru a putea proteja agenţii economici. Pentru că vulnerabili au devenit şi agenţii economici şi toate IMM-urile.

Guvernul României este un aparat asumat politic - şi lucrul acesta vreau să fie foarte clar -, iar actul guvernării trebuie exercitat în beneficiul poporului, şi nu în detrimentul acestuia.

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat ales în circumscripţie naţională, deputat al minorităţii rome.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la deputaţii neafiliaţi, doamna Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc.

Declaraţie politică intitulată "Introducerea semnăturii electronice în procesul parlamentar, un pas care trebuie parcurs până la următoarea moţiune".

Stimaţi colegi,

Epopeea semnăturilor de pe ultima moţiune de cenzură, contestată la Curtea Constituţională, arată cât de rupt este Parlamentul de realitatea în care trăim. Are sau nu are valoare juridică o semnătură scanată, aplicată pe un document? Este o semnătură scanată echivalentă celei olografe? Dacă un parlamentar care trebuie să îşi dea semnătura pe un document este, din motive obiective, departe de coala de hârtie pe care astăzi trebuie să semneze cu pixul, ce facem? Punem pauză democraţiei până parlamentarul prinde un tren să ajungă în Bucureşti?

Pentru ca asemenea episoade penibile să nu mai aibă loc, voi face o propunere de completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în sensul introducerii posibilităţii de semnare a documentelor parlamentare şi cu semnătură calificată electronică, nu doar cu semnătură olografă.

Rolul semnăturii digitale este similar celui clasic, iar valoarea legală a acesteia este definită prin Legea nr. 455/2001 şi reglementată prin Regulamentul European nr. 910/2014. Concret, semnătura calificată electronică oferă aceeaşi valoare legală documentelor, identică cu cele semnate în varianta clasică.

Prin Legea nr. 208 din 21.07.2021, adoptată de noi, în Parlament, au fost formalizate practicile din companiile private şi a fost introdusă semnătura digitală în relaţiile de muncă. Consider că este momentul să introducem această semnătură electronică şi în activitatea parlamentară.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ştiu că PNL şi PSD se bucură atunci când procedurile sunt fluide şi interpretabile, altfel nu ar avea motiv de spectacol în Parlament. E adevărat că semnătura electronică nu rezolvă disputele legate de persoana care conduce şedinţa plenului reunit, şi nici nu îi ajută pe unii colegi să găsească traseul spre sala de plen. Cu siguranţă însă folosirea semnăturii calificate electronice de către parlamentari ar aduce cu sine eficienţă crescută, siguranţă, accesibilitate şi mobilitate în procesul de luare a deciziilor în forul legislativ.

Mulţumesc mult.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Are cuvântul doamna deputat Elena Stoica.

Doamna Elena Stoica:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Puterea aruncă în aer România".

Personal, încă din primăvara acestui an, am atras atenţia, de la această tribună, cu privire la incapacitatea Guvernului Cîţu de a conduce această ţară, punctând de fiecare dată enormităţile comise de ministrul economiei, Claudiu Năsui, ori declaraţiile aberante ale viitorului fost prim-ministru. Şi nu am fost singurul deputat care a făcut acest lucru.

"România Eşuată" a fost o moţiune care, dacă ar fi trecut, ar fi salvat ţara de la dezastrul în care ne aflăm acum. Cu toţii ştiam încotro va duce ţara celebra Coaliţie de guvernare, având în vedere că măsurile întreprinse nu aveau nicio noimă şi nu se regăseau în necesităţile economice ale momentului.

Însă, trecând peste ce a fost, să ne uităm atent la ce este acum. Un mare haos!

Însă, trecând peste toate cele arătate mai sus, după cum ştim, în economie lucrurile se rezumă la cunoscutul proverb românesc: "Cum îţi aşterni, aşa dormi". Cam asta a făcut şi actuala Coaliţie, iar acum ne aflăm în plină criză economică, ce se suprapune extrem de periculos peste cea existentă în sănătate.

Astfel, pe de-o parte, avem reducerea activităţii exportatorilor prin lipsa de contracte externe, de unde a rezultat scăderea exportului, fapt ce a influenţat la rândul său cursul de schimb valutar iar, pe de altă parte, avem proasta implementare a liberalizării preţului la energie ce a condus, inevitabil, la ceea ce vedem astăzi.

Însă ceea ce poate fi şi mai grav este faptul că aceste scumpiri vor afecta deopotrivă şi unele spitale, fiind posibil ca acestea să ajungă în incapacitate de plată, iar în contextul valului 4 al pandemiei acest lucru ar fi o adevărată tragedie.

Eu şi colegii mei considerăm că trebuie imediat luate măsuri de plafonare a preţurilor la energie, măcar pe o perioadă de 6 luni, timp în care este necesară creşterea salariului minim pe economie, de la 2.300 de lei la 2.500 de lei, cu o reconfigurare a deducerilor pentru cei 200 de lei în plus, pentru a fi scutiţi de taxare, astfel încât aceşti bani să ajungă efectiv în buzunarele cetăţenilor.

De asemenea, nu trebuie să uităm că începerea şcolii a debutat fix în aceleaşi condiţii ca şi anul trecut. Guvernul a renunţat la programul de testare periodică a elevilor în şcoli, creionând astfel scenariul după care, în maximum o lună de zile, copiii vor reveni la învăţământul online. Nu este cazul să mai menţionez că lipsa testării periodice pune sănătatea copiilor într-un pericol real, deoarece ştim că această tulpină a virusului îi afectează direct.

Cumva, era evidentă şi apariţia unei crize politice pe fondul uneia economice, deoarece această coaliţie este alcătuită din trei partide cu orgolii imense şi, aşa cum se întâmplă în astfel de situaţii, celălalt e de vină. După doi ani de guvernare de dreapta ar fi fost ridicol să continue să dea vina pe PSD, aşa că au dat vina unii pe alţii, iar rezultatul îl vede fiecare român acum şi în buzunarul propriu.

Şi, aşa cum am prevăzut acum câteva luni, dragi colegi, asistăm neputincioşi la falimentul industriei româneşti, la distrugerea capitalului autohton, la falimentul sistemului de sănătate, a învăţământului. Şi, da, stimate coleg de la USR, România şi în special românii au nevoie de PSD pentru că este singurul partid care poate gestiona dezastrul produs de fosta coaliţie.

A venit momentul să înţeleagă toată lumea şi toţi românii că singurul partid este Partidul Social Democrat, partidul celor mulţi, care poate cu adevărat să găsească soluţii pentru ca România şi românii să poată merge mai departe.

Vă mulţumesc.

Elena Stoica, Vrancea, Circumscripţia electorală nr. 41. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu? Nu este.

Domnul deputat Dan-Cristian Popescu?

Domnul deputat Paul Stancu?

Vă rog.

Domnul Paul Stancu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Guvernul hoţilor şi al incompetenţilor trebuie să plece acasă!".

Toţi, absolut toţi, nu pe găşti şi alianţe de conjunctură, să îşi asume dezastrul, să îşi ceară scuze tuturor românilor de care şi-au bătut joc şi să lase locul celor care de drept au câştigat votul şi încrederea majorităţii românilor, să repare dezastrul în care au aruncat ei România şi să-i salveze pe românii pe care ei i-au uitat: profesori, pensionari, copii sau agricultori.

Nu au fost în stare să gestioneze pandemia, au luat hotărâri care au umilit până şi memoria celor plecaţi dintre noi, s-au jucat cu vieţile noastre şi cu morţii noştri publicând ce date doreau ei, nicidecum pe cele reale.

Apăreau mulţi bolnavi de COVID când le era în avantaj să stăm în case şi dispăreau bolnavi ca prin farmec atunci când făceau ei campanii şi mitinguri.

Au distrus cu aroganţă campania de vaccinare, au aruncat-o în derizoriu, nu au fost capabili să comunice coerent, sincer şi deschis şi au ajuns să nu mai fie crezuţi de oameni, au închis şcolile şi au trimis acasă copiii să înveţe online, fără tablete, internet sau curent electric, au impus măsuri aberante pe care mai apoi tot ei le-au ignorat şi le-au încălcat primii, au făcut împrumuturi care înrobesc generaţiile viitoare, iar aceşti bani au dispărut în neant, nu se văd nicăieri. Au blocat programe de finanţare, nu au deschis noi şantiere şi abia au reuşit să gestioneze ce am lăsat noi în execuţie.

PNRR este o poveste fără sfârşit, un lung şir de minciuni între miliardele de euro aduse de Iohannis în declaraţii fantasmagorice şi realitatea tristă a celor zero euro pe care ţara noastră îi are în acest moment.

Au uitat pur şi simplu toate celelalte programe europene şi am ajuns deja în septembrie. Se duce primul an din exerciţiul financiar 2021-2027 şi România nu are nici măcar ghiduri de dezbatere. Deci de proiecte concrete pentru dezvoltarea regională sectorială sau locală nici măcar nu poate fi vorba.

S-a dus un nou an de "bunăstare" de dreapta pentru sectorul agricol, un an cu Oros la conducerea Ministerului Agriculturii, iar ţăranii şi fermierii români au fost lăsaţi la mila Domnului.

Vine o iarnă care se anunţă cumplită pentru cei mai mulţi dintre români: liberalizarea preţului la energie, făcută fără cap şi fără să-i asigure protecţia consumatorului vulnerabil, este lovitura de graţie dată oamenilor simpli, iar la această creştere haotică a facturilor se va adăuga în scurt timp şi creşterea tuturor preţurilor, deoarece pe lanţul de producţie şi de distribuţie totul este legat de energie şi combustibil.

Vi se pare că le pasă? Credeţi că-i interesează? Românii lui Cîţu, cei despre care ştie el că au salarii mai mari de 3.000 de euro net, nu sunt şi românii din această Românie în care trăim şi noi, în care o familie are în medie doi copii care merg la şcoală sau la grădiniţă şi membrii ei au, într-o fericită situaţie, doar salariul minim pe economie, care nu este de 3.000, ci mai puţin de 1.300 de lei; nu de euro, cum aberează domnul Cîţu, şi poate mai au şi părinţi sau bunici bolnavi şi bătrâni care tot pe ei se bazează să-i ajute şi să-i susţină.

România reală are nevoie urgent de soluţii, nu de circ ieftin marca USR PLUS, are nevoie de specialişti să o redreseze şi să o scoată la liman, nu de haita PNL-istă, are nevoie de echilibru, încredere şi siguranţă.

Românii nu mai pot juca la ruleta intereselor de grup sau clan ale găştilor profitoare care, cu girul preşedintelui Iohannis, au acaparat toate zonele de decizie ale acestei ţări.

Toţi cei care astăzi se luptă pe ciolan, bani şi putere, care se şantajează politic, care acţionează contrar intereselor cetăţenilor ţării şi care şi-au dovedit incompetenţa în fiecare zi trebuie să plece acasă.

Stancu Paul, deputat de Teleorman.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată: "Guvernul Cîţu, total nepregătit pentru valul 4!".

Stimaţi colegi,

Deşi am trecut prin trei valuri pandemice, iată că şi cel de-al patrulea val i-a găsit tot nepregătiţi pe guvernanţi, deşi românii sperau ca măcar în cel de-al doilea an de pandemie să poată beneficia de o îngrijire corespunzătoare, mai ales când acest val a fost anunţat încă din timpul verii, când nu aveam atât de multe cazuri confirmate cu COVID.

Până la data de 13 septembrie, în unităţile sanitare de profil numărul total de persoane internate cu COVID-19 era de 5.288, dintre care 162 de minori. 633 de persoane sunt internate la ATI, dintre care 10 minori.

Avem deja 4.000 de cazuri noi în 24 de ore. Specialiştii spun că la începutul lunii octombrie va fi plin vârf pandemic. Oare ce o să ne facem atunci, când locurile la ATI sunt ocupate de pe acum, iar medicii sunt nevoiţi să intubeze bolnavii pe holurile spitalelor?

Bolnavii cronici, cei mai predispuşi îmbolnăvirii, sunt uitaţi din nou, aflându-ne printre singurele ţări care nu avem sisteme speciale de tratare a bolnavilor cronici.

S-au deschis şcolile şi deşi spuneau că o să înceapă campania de vaccinare încă din prima zi de şcoală, aflăm că se amână şi aceasta din cauza faptului că nu au fost identificate spaţii necesare vaccinării, deşi acestea trebuiau pregătite cu mult înainte de deschiderea şcolilor.

Ne întrebăm de ce refuză populaţia vaccinarea. Poate pentru că Guvernul Cîţu a fost incapabil să informeze corect populaţia, să amenajeze corespunzător spaţiile destinate vaccinării, să deschidă centre medicale în şcoli, să testeze gratuit populaţia, să le ofere oamenilor siguranţă şi încredere, astfel încât să se atingă un procentaj cât mai mare al vaccinării, aşa cum s-a întâmplat şi în celelalte state UE.

Ne confruntăm cu situaţii care nu trebuiau să mai existe în momentul de faţă dacă Guvernul era capabil să se preocupe de viaţa cetăţenilor, şi nu doar de războiul intern pentru putere, care a generat actuala criză politică.

În afara faptului că aleargă după ciolan nu mai fac altceva: lupte între Cîţu şi Orban, lupte între PNL şi USR PLUS, iar românii suportă consecinţele.

Domnilor guvernanţi,

Treziţi-vă la realitate şi nu vă mai bateţi joc de români, fiindcă în condiţiile actualei pandemii românii vor plăti cu viaţa din cauza incompetenţei acestui Guvern!

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş, Romulus-Marius Damian.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, de la Grupul parlamentar al USR, doamna Simina- Geanina-Daniela Tulbure.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Declaraţia mea politică se intitulează "România trebuie să-şi protejeze muncitorii sezonieri".

Culegători de sparanghel, de căpşuni sau roşii, îngrijitori de bătrâni, muncitori în construcţii, muncitori în domeniul procesării cărnii sunt doar câteva exemple de muncitori sezonieri care s-au dovedit esenţiali pentru economia ţărilor în care au decis să plece, români şi românce pe care ţara lor de origine i-a pus într-o situaţie în care nu au de ales. Ei şi familiile lor depind de banii pe care îi câştigă datorită muncii sezoniere şi pentru aceasta sunt dispuşi să se expună la situaţii periculoase, la abuz şi la exploatare.

Din păcate, poveştile celor care au apelat la diferiţi intermediari pentru a-şi găsi un loc de muncă în străinătate şi au fost victimele traficului de persoane, fiind exploataţi prin muncă, nu sunt puţine.

În cadrul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor de ieri am dezbătut Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. Această ordonanţă de urgenţă întăreşte protecţia cetăţenilor români în străinătate, prin stabilirea unor obligaţii suplimentare în sarcina agenţilor de plasare a forţei de muncă şi a furnizorilor de servicii de plasare a forţei de muncă în străinătate.

De cele mai multe ori lucrătorii sunt vulnerabili deoarece semnează contracte de muncă fără a înţelege limba în care acestea sunt redactate.

Odată ajunşi în ţara în care muncesc îşi dau seama că au fost înşelaţi. Această ordonanţă de urgenţă prevede, printre altele, asigurarea încheierii contractului individual de muncă atât în limba statului de destinaţie, cât şi în limba română.

Am depus în Comisia pentru muncă a Senatului, împreună cu colegii mei Radu Mihail şi Iulian Lörincz, un număr de amendamente proiectului de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă.

Amendamentele noastre, care au fost admise şi se regăsesc în forma finală a proiectului care astăzi va fi supus la vot în plenul Camerei Deputaţilor, au următoarele efecte: angajatorul - agenţia de plasare ori furnizorul de plasare - trebuie să-i garanteze muncitorului o asigurare medicală pe durata relaţiei contractuale.

Lucrătorii necalificaţi sau cei care se află la prima intermediere vor avea la dispoziţie un termen minim de 5 zile pentru a studia oferta. Acest termen va fi de două zile pentru cei care au beneficiat de intermediere în trecut sau cei care se angajează ca lucrători calificaţi; sancţionarea cu amendă între 25.000 şi 40.000 de lei, în cazul în care medierea are ca finalitate un alt tip de raport juridic decât cel de muncă.

Deşi cu o floare nu se face primăvară, este un prim pas important pe care România îl face pentru cetăţenii care decid să muncească în străinătate, aceştia fiind îndreptăţiţi să beneficieze de sprijinul statului român.

Protejarea muncitorilor sezonieri este o prioritate pe care mi-o asum pentru acest mandat parlamentar. Împreună trebuie să ne asigurăm că aceştia sunt informaţi corespunzător, că beneficiază de condiţii decente de muncă şi de trai şi nu în ultimul rând că sunt importanţi pentru ţara din care sunt nevoiţi să plece câteva luni pe an.

Simina Tulbure, deputat USR PLUS, diaspora. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Daniel-Sorin Gheba.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Agricultura şi schimbările climatice".

Astăzi vreau să vă vorbesc despre relaţia omului cu mediul, care este din ce în ce mai critică în zilele noastre, şi despre faptul că trebuie să ne preocupăm de probleme precum pierderea fertilităţii pământului, dispariţia biodiversităţii sau schimbările climatice şi să tratăm aceste aspecte cu multă seriozitate.

Clasa politică din România este conştientă de pericol, însă nu acţionează în consecinţă pentru a înlătura efectele dramatice la care ne expunem.

Depinde de fiecare dintre noi să punem în practică o politică agricolă sustenabilă pe scară largă şi, în acest sens, cei care cultivă pot fi motorul schimbării către un model mai durabil.

Să luăm un exemplu concret: pierderea fertilităţii solului este dată de practici precum tăierea pădurilor, de culturile care implică prelucrarea intensă a solului, de utilizarea produselor chimice, precum îngrăşăminte, erbicide şi insecticide.

Aceste practici, pe lângă distrugerea biodiversităţii şi sărăcirea pământului, eliberează foarte mult dioxid de carbon în atmosferă, şi acest fapt contribuie la creşterea temperaturilor.

Ne aflăm în faţa unor probleme de mediu pe care cu dificultate vom reuşi să le rezolvăm, nicidecum folosind aceleaşi modele de dezvoltare care ne-au adus aici.

Pentru a ieşi din această schemă, ne putem imagina o societate bazată pe principii opuse, încercând să tindem către un model diferit: o societate mai puţin consumatoare de combustibili fosili; o piaţă de desfacere pentru agricultura cu un lanţ scurt de aprovizionare şi la scară mică. Trebuie să învăţăm cultura economiilor, reciclării şi a refolosirii materialelor.

Luând act de mişcarea timidă a instituţiilor trebuie să accelerăm procesul de schimbare. Aceasta este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. În special mă adresez producătorilor, oricât de mici ar fi, care au responsabilitatea de a creşte în mod sustenabil şi de a implementa practici durabile şi regenerative. Mai mult, acest lucru trebuie luat în calcul de orice cultivator, începând din propria grădină până la marile ferme.

Este la fel de importantă încercarea de a responsabiliza şi consumatorii, îndemnaţi să prefere agricultura la scară mică, lanţul scurt de aprovizionare, producătorii locali care cultivă într-un mod eco-durabil.

Fermierii, antreprenorii agricoli, horticultorii, pasionaţii şi toţi cei interesaţi de acest sector au un rol foarte important.

Este momentul potrivit să susţinem practicile lor de îngrijire şi regenerare a pământului, aşa cum mulţi o fac deja.

Trebuie să schimbăm modul de a face agricultură. Instituţional nu se face suficient şi nu mai avem mult timp de pierdut. România şi Europa, prin noua politică agricolă comună, au făcut deja paşi importanţi, dar încă sunt multe de schimbat.

În vizitele făcute la staţiunile de cercetare din judeţul Dolj i-am încurajat pe inginerii şi pe tinerii cercetători să apeleze la o agricultură modernă şi aplicată pe noile directive europene, să dezvolte hibrizi noi, aclimatizaţi la zona noastră şi rezistenţi la dăunători, să fie temerari şi să nu piardă nicio clipă din vedere posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru o agricultură modernă şi de viitor ţării.

Pe toată perioada mandatului meu de parlamentar nu mă voi opri din a sprijini şi a încuraja producătorii locali şi staţiunile de cercetare.

Gheba Daniel, deputat al USR, Circumscripţia Dolj.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

La cererea liderilor de grup prelungim cu 30 de minute această primă parte a şedinţei noastre, pentru că aşteptăm rapoarte care să vină din comisii pentru a avea ce dezbate la partea a doua.

Trecem la Grupul parlamentar AUR şi îi dau cuvântul domnului deputat Silviu-Titus Păunescu.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Pentru cine este guvernată România?" - acesta este titlul declaraţiei mele politice de astăzi.

În România, se pare că drumul spre iad nu e pavat nici măcar cu intenţii bune, în ciuda promisiunilor fondante ale Guvernului: vorbăria goală nu umple portofelul românilor şi nici coşul lor zilnic!

Iar recenta explozie a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, dublată de explicaţiile aiuristice ale miniştrilor, secretarilor de stat şi ale reprezentanţilor instituţiilor care ar trebui să protejeze cetăţenii de abuzurile "jucătorilor" de pe piaţa liberă dovedesc cu prisosinţă acest lucru.

Părerea românilor n-a contat deloc, după cum n-a contat nici faptul că un sfert dintre concetăţeni se află în zona de risc a sărăciei.

Deci, domnule Klaus Iohannis, aceasta este România normală promisă în campaniile electorale? O ţară din ce în ce mai îndatorată, unde se trăieşte din ce în ce mai greu, şi unde românii vor ajunge să se lupte, pas cu pas, pentru supravieţuire până la 70 de ani, când vor ieşi la pensie?

Nu, domnule preşedinte, nu stimat Guvern, românii nu mai au nevoie de pomeni electorale, aşa cum v-aţi obişnuit să le tot daţi în ultimii 30 de ani!

Românii vor să afle două lucruri simple.

De ce, de când s-a liberalizat piaţa de energie, în loc să plătească mai puţin, au început să plătească mai mult?

Şi de ce în România, sfidând toate legile economiei, piaţa concurenţială nu e decât o competiţie a preţurilor mari?

Aşa că, domnule preşedinte, stimaţi membri ai Guvernului, pentru cine conduceţi România? Căci pentru cei care v-au investit cu votul şi încrederea lor, în niciun caz!

Vă mulţumesc.

Silviu-Titus Păunescu, deputat de Ialomiţa. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Doamna deputat Natalia-Elena Intotero. Nu este.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Efectele guvernării Cîţu le trăim cu toţii, dar nu le resimţim toţi la fel".

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Coaliţia de guvernare a aruncat fără scrupule ţara într-o criză politică pe care au prelungit-o de la o zi la alta, timp în care cursul euro a explodat, ajungând la aproape 5 lei, preţurile la alimente au crescut şi ele, preţul la carburanţi de asemenea, iar bomboana de pe coliva românilor a fost liberalizarea pieţei energiei, puternic trâmbiţată, ca o măsură de reparaţie la ordonanţa de urgenţă a Partidului Social Democrat, care plafonase preţul energiei.

Domnule prim-ministru,

Efectele le vedem cu toţii, dar nu le resimţim toţi la fel.

În judeţul Alba au fost înregistrate cele mai mari facturi la energia electrică. O familie a primit o factură de 150.000 de euro pentru un apartament nelocuit. O altă familie a primit o factură de 8.000 de euro şi multe alte familii au înregistrat facturi cu preţuri dublate sau chiar triplate. Este inadmisibil! Este inuman! Este jaf la drumul mare!

Guvernul pe care îl conduceţi cu atât de mult cinism este un adevărat coşmar pentru români.

Domnilor guvernanţi,

Vă atrag atenţia că explozia preţului la energie nu va afecta doar consumatorii casnici, va afecta şi lupta cadrelor medicale cu pandemia de coronavirus, facturile spitalelor s-au dublat şi ele, iar subfinanţarea sistemului sanitar va duce la restrângerea activităţii, acum când înregistrăm din nou mii de cazuri noi şi avem nevoie ca de aer de paturi şi aparatură de specialitate pentru bolnavi. Sau aveţi de gând să ascundeţi decesele din nou?!

Creşterea preţului energiei va afecta şi mediul economic. Marii consumatori de energie din industrie vor fi nevoiţi să îşi restrângă activitatea, fapt ce va avea drept consecinţă pierderea locurilor de muncă, creşterea şomajului şi, în mod definitoriu, creşterea presiunii pe bugetul de stat şi creşterea gradului de îndatorare. Numai lucruri fantastice!

Deputat de Alba, PSD, Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Ana-Loredana Predescu? Nu este.

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez? Nu este.

Domnul deputat Adrian Giurgiu? Nu este.

De la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Lilian Scripnic. Ultimul vorbitor.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România Educată, un proiect eşuat!".

Începutul noului an şcolar ar trebui să fie un motiv de sărbătoare, de bucurie pentru copii şi dascălii acestora, pentru părinţi şi bunici. În schimb, Guvernul Cîţu, lipsit de empatie, de omenie, de grijă faţă de frământările românilor, a instrumentat o deschidere a şcolii sub spectrul tiraniei sanitare, sub ameninţarea închiderii unităţilor de învăţământ şi a revenirii la educaţia online după congresul PNL.

În timp ce la sfârşitul săptămânii trecute 70.000 de tineri s-au întâlnit şi au dansat la Festivalul Untold fără măşti, aceiaşi tineri trebuie să poarte măşti la şcoală. Părinţii trebuie să completeze formulare de vaccinare pentru copii dacă vor ca odraslele lor să fie primite la cursuri, iar profesorii au pregătit izolarea copiilor ce prezintă simptome de răceală.

Presiunea exercitată pe cadrele didactice de a se vaccina este în creştere, sub ochii lor fiind fluturată ideea că ar putea să îşi piardă locurile de muncă dacă nu îşi inoculează serul magic numit vaccin, care nu te fereşte însă de contactarea bolii. În acelaşi timp, în spaţiul public autorităţile desfăşoară o campanie agresivă de propagandă pentru vaccinarea copiilor, deşi s-a demonstrat ştiinţific că riscurile vaccinării copiilor sunt inestimabil mai mari decât cele ale vaccinării adulţilor.

Pentru aceste motive, este cât se poate de clar că România Educată este un proiect eşuat. În loc să fie un loc primitor, în care copiii să primească cunoaştere, să dobândească abilităţi sociale şi să fie formaţi pentru piaţa forţei de muncă, şcoala de astăzi este un loc al înstrăinării, al fricii, al cunoştinţelor împărtăşite din când în când, fără legătură cu meseriile prezentului şi ale viitorului.

"Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara", spunea Spiru Haret.

Stimaţi colegi,

Şcoala trebuie să fie un pilon al identităţii noastre naţionale şi un motor al dezvoltării economice a României.

Vă invit în noua sesiune parlamentară să apărăm şcoala, să o scoatem din zodia anxietăţii sanitare şi să o reaşezăm la locul pe care îl merită în societatea românească.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat al AUR, Lilian Scripnic.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 septembrie 2021.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Actuala putere acordă discreţionar fonduri europene fermierilor"

Defuncta coaliţie de guvernare PNL - USR PLUS - UDMR, dar încă aflată în mod nefericit printre noi, continuă să distrugă progresiv viaţa tuturor românilor nu doar prin intermediul facturilor uriaşe pentru energie, costuri impuse cu acceptul statului de către furnizorii privaţi, ci şi printr-o serie de măsuri, unele luate departe de ochii tuturor şi impuse tot cu sila. Mă voi referi strict la modul arbitrar în care sunt acordate fondurile europene fermierilor.

Foarte mulţi fermieri nu au acces la fondurile europene alocate perioadei de tranziţie din cauză că ţara s-a împărţit în favorizaţi şi defavorizaţi. Este o problemă foarte gravă, dar nu şi singura! Clientela de partid, indiferent de viabilitatea proiectelor pe care le prezintă, primeşte fonduri europene. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu ceilalţi agricultori neafiliaţi politic sau cu alte simpatii decât cele liberale, USR-iste, PLUS-iste sau UDMR-iste. Acest aspect discriminatoriu mi-a fost sesizat, în repetate rânduri, de mulţi investitori în agricultură, în cadrul audienţelor săptămânale de la biroul parlamentar.

De asemenea, sindicaliştii din agricultură rostogolesc în spaţiul public acest dezavantaj care pe unii îi trimite direct la faliment, de aproape doi ani de zile, dar guvernanţii noştri se fac că nu aud şi îşi văd mai departe de rezolvarea intereselor de partid.

Pe lângă acest criteriu de selecţie, impus tacit de actuala putere, mai există încă un abuz făcut tot cu bună-ştiinţă şi care poate fi probat mult mai uşor.

Deşi în acest an reprezentanţii Guvernului s-au întrecut în promisiuni privind continuarea Programului "Tomata" şi a altor programe începute anterior, acestea s-au materializat într-un târziu, dar cu diminuarea cuantumurilor. Aşadar, sectorul legumicol a fost un sector care a primit foarte puţin sprijin, în ciuda pierderilor suferite din cauza pandemiei. La polul opus se situează sectorul creşterii animalelor. Către aceşti crescători au fost direcţionate majoritatea fondurilor de sprijin. Diferenţele sunt semnificative, cu toate că Uniunea Europeană a dat derogări pentru sprijinul micilor producători, dar şi a formelor asociative.

Formelor asociative, respectiv cooperativelor, dar şi altor entităţi care se află în lanţul comercial nu li s-a acordat niciun fel de sprijin, deşi se puteau oferi până la 200.000 euro. Nimeni nu a contabilizat pierderile suferite de producătorii mici şi medii! Nimeni nu s-a arătat măcar interesat de aceste pagube!

Toate aceste impedimente nu au făcut altceva decât să faciliteze importurile de produse vegetale din spaţiul extracomunitar, dar şi din spaţiul comunitar, în detrimentul producţiei autohtone.

Concret, este evident că ajutoarele de stat s-au acordat într-un mod cu totul discreţionar, fără o consultare reală şi fără o viziune pe termen scurt şi mediu. La fel de evident este şi dezinteresul autorităţilor manifestat faţă de sectorul legumicol.

Cum altfel poţi interpreta sau ce scuză poţi invoca în faţa realităţii dramatice în care se zbat legumicultorii mici şi medii, aflaţi la limita subzistenţei din cauza unei lipse a politicilor pe termen scurt şi mediu? La aceste inconveniente majore se mai adaugă şi lipsa de viziune în ceea ce priveşte încurajarea asocierii prin măsuri stimulative pentru fermierii care se asociază, cât şi creşterea preţurilor de achiziţie a inputurilor cu până la 200%.

Pentru acest segment al investitorilor în agricultură, atât de năpăstuit de guvernanţii de dreapta, care mereu depind şi de toanele vremii, este imperios necesară acordarea unui ajutor de stat, în contextul preţurilor foarte scăzute de achiziţie la legumele de sezon în 2021. Legumicultorii mici şi medii, şi formele asociative ale acestora, grupurile şi organizaţiile de producători au suferit pierderi în cursul anului 2020 şi în anul 2021, ca urmare a închiderii pieţelor agroalimentare, a pieţelor en-gros, precum şi din cauza măsurilor dispuse pentru sectorul HoReCa. În plus, în anul 2020, respectiv în 2021, am avut şi îngheţ timpuriu, grindină, inundaţii, urmate de secetă, şi, cu toate acestea, s-au realizat producţii medii, dar care nu au putut fi comercializate nici măcar la preţul de producţie. În loc să confere rentabilitate, s-a ajuns la distrugerea şi aruncarea la gunoi a produselor, dar şi la decapitalizarea fermierilor.

Militez pentru acordarea unui ajutor de stat cu o valoare începând de la 20.000 euro/fermă până la maximum 100.000 euro/fermă. Şi da, acest lucru se poate transpune în realitate destul de uşor, având în vedere derogările pe care Comisia Europeană le-a acordat statelor membre în contextul COVID. Dar trebuie să se mai şi dorească acest lucru şi să nu se dovedească, din nou, că este încă o măsură discreţionară!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Prietenie, nu doar o alianţă. Un deceniu de la Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI"

Se împlinesc 141 de ani de la venirea în România a lui Eugene Schuyler, primul reprezentant al Statelor Unite ale Americii în ţara noastră, proaspăt devenită subiect de drept internaţional în acea perioadă.

Relaţiile româno-americane sunt unele cu rădăcini istorice adânci, însă nicicând în istoria relaţiilor dintre naţiunile noastre nu a existat o legătură mai strânsă decât cea pe care o avem astăzi şi ai cărei martori suntem cu toţii.

Anul 2021 reprezintă un important moment al acestei prietenii ce se întinde pe aproape un secol şi jumătate. Anul acesta celebrăm 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. Declaraţia confirmă parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România - SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.

Oferind puţin preambul istoric, Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii a fost lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton. Vizita preşedintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între miniştrii de externe ai celor două state. Ulterior schimbului de scrisori, asistentul pentru afaceri europene şi canadiene al secretarului de stat al SUA a efectuat o vizită la Bucureşti, în octombrie 1997, ocazie cu care au fost stabilite domeniile de interes ale parteneriatului. De la lansarea sa, parteneriatul strategic a reprezentat un reper esenţial al politicii externe a României, precum şi un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice, militare şi administrative.

Rezultatele pozitive înregistrate în planul reformei economice şi contribuţia României la războiul împotriva terorismului au constituit elemente majore în conturarea sprijinului SUA pentru integrarea României în NATO. Nivelul ridicat al colaborării bilaterale în combaterea riscurilor neconvenţionale (trafic de droguri, de persoane, criminalitate financiară etc.) şi importanţa pe care cele două părţi o acordă acestei colaborări au determinat deschiderea, la 20 mai 2001, a Biroului FBI în capitala României.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului.

Legătura dintre România şi Statele Unite ale Americii este mai mult decât o simplă alianţă cu un scop determinat şi limitat. Prietenia româno-americană este una bazată pe principii şi valori comune, precum democraţia, toleranţa, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, statul de drept, pluralismul şi dreptatea, latura principială fiind poate cea mai importantă componentă a acestui parteneriat.

Nu îmi rămâne decât să mă bucur de împlinirea celor 10 ani de la oficializarea relaţiei strânse pe care o avem cu poporul american şi sper că vor mai urma încă cel puţin 100 de astfel de ani!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Cresc investiţiile străine în România"

Eficienţa guvernării Partidului Naţional Liberal este dovedită pe zi ce trece, în ciuda fake-news-urilor aruncate în spaţiul public de detractorii noştri. Astfel, investiţiile străine directe au ajuns la 3,962 miliarde de euro în primele şapte luni, comparativ cu 1,222 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 224%, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,353 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 609 milioane euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

La finele lunii iulie 2021, în România existau 234.080 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,132 miliarde de dolari. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şapte luni din 2021, cu 47,1%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.104 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Cele 3.104 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 26,413 milioane de dolari, mai mare cu 477% faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-iulie 2020, de 4,574 miliarde de dolari.

În funcţie de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în iulie 2021 au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (26,55% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,66%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,20%), se mai arată în comunicatul BNR.

Este suficient să ne uităm pe cifre, pentru că, aşa cum am mai afirmat şi cu alte ocazii, cifrele reprezintă un adevăr obiectiv care, atunci când sunt citite corect şi interpretate competent, arată o realitate ce nu poate fi denaturată în funcţie de interesele politice meschine ale unui partid sau altul. Guvernarea liberală a demonstrat că este singura capabilă să modernizeze România.

Filosofia economică a acestei administraţii este centrată pe investiţii susţinute şi pe creştere economică organică, sănătoasă, nu bazată pe artificii precum wage-led-growth-ul PSD-ului care, umflând artificial salariile, se lăuda cu creştere economică ce era, în realitate, total fictivă, existentă numai pe hârtiile lor.

Criza economică provocată de pandemia de COVID-19 a fost una resimţită puternic de toate straturile societăţii româneşti. În acest context, trebuie să ne asigurăm că recuperarea este una rapidă şi stabilă, lucru demonstrat de cifrele din diagnosticul asupra economiei româneşti. PNL face treabă şi o va ţine tot aşa!

Domnul Boris Volosatîi:

"Şcoala românească, în dificultate"

Ieri, 13 septembrie, a început un nou an şcolar. Din păcate, acesta este pus sub semnul umilirii elevilor, părinţilor şi profesorilor din România, precum şi al restrângerii semnificative a învăţământului românesc de peste hotare. Vă aduc în atenţie trei aspecte importante. Acestea se referă la aşa-numitele măsuri sanitare, eliminarea din învăţământ a valorilor naţionale şi morale, precum şi la şcoala românească din afara ţării.

Am văzut cu toţii că Ministerul Educaţiei, dimpreună cu Ministerul Sănătăţii au impus aberant nişte aşa-zise măsuri sanitare în şcoli, cum nu găsim în niciun alt stat vecin României. Este vorba despre închiderea efectivă a unor şcoli şi despre predarea online, limitarea drastică a socializării directe între copii şi învăţători sau profesori, despre impunerea purtării obligatorii a măştilor antibacteriene, despre interzicerea accesului pe teritoriul unităţilor de învăţământ a părinţilor nevaccinaţi, despre obligativitatea vaccinării cadrelor didactice şi chiar despre tentativa de a impune vaccinarea obligatorie a elevilor, în condiţiile în care nu există niciun studiu de specialitate, relevant şi credibil, că purtarea măştilor antibacteriene produse în China ar constitui o măsură eficientă de protecţie contra virusului chinezesc, că şcolile ar fi focare de răspândire a acestui virus sau că persoanele cărora li s-a administrat un vaccin experimental ar fi mai puţin expuse îmbolnăvirilor.

Alianţa pentru Unirea Românilor, pe care o reprezint ca parlamentar ales în afara graniţelor ţării, a fost şi este în continuare împotriva impunerii unor asemenea măsuri aberante. Suntem solidari cu elevii şi părinţii români din România şi cerem asigurarea condiţiilor pentru funcţionarea în regim normal a tuturor şcolilor din ţară.

Este firesc să ne întrebăm ce se întâmplă cu programele şcolare. Dimitrie Bolintineanu spunea pe bună dreptate că "Ţara va fi ce este şcoala". Putem forma generaţii de elevi cu înaltă ţinută morală şi patriotică doar dacă, sub aspectul conţinutului, programa şcolară cuprinde valorile tradiţionale ale poporului român. Anul acesta, ca şi anul trecut, elevii din România nu vor putea însă beneficia de predarea adecvată a unor materii ca istoria sau geografia, de exemplu.

Pe de altă parte observăm că Ministerul Educaţiei şi Guvernul, adică statul, încearcă să se substituie părinţilor şi să decidă asupra modului de instruire a copiilor minori, impunând aşa-zisa educaţie sexuală şi propagandă de gen în şcolile publice, depăşindu-şi astfel atribuţiile şi încălcând grosolan Constituţia şi Tratatele internaţionale la care România este parte.

Alianţa pentru Unirea Românilor rămâne ferm pe poziţia că părinţii, de altfel plătitori de impozite, sunt singurii în măsură să decidă cum să fie instruiţi propriii lor copii. Ne-am opus şi ne vom opune propagandei şi agendei LBGT în şcoala românească. Guvernanţii nu trebuie să uite nicio clipă că statul există pentru oameni, nu oamenii pentru stat.

Anul acesta constatăm o restrângere a învăţământului în limba română în Republica Moldova şi comunităţile istorice. Astfel, în regiunea transnistreană, ocupată de armata şi serviciile secrete ale Rusiei, precum şi în Ucraina învăţământul românesc are de suferit. În mod paradoxal şi contrar angajamentelor sale internaţionale şi cadrului bilateral în materie de minorităţi, Guvernul de la Kiev continuă politica de restrângere treptată, până la lichidare, a învăţământului în limba română. Asemeni regimului marionetă instalat de Moscova, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, Kievul rămâne tributar ideologiei comuniste din perioada ocupaţiei sovietice şi promovează teoria aşa-zisei limbi moldoveneşti, diferite de cea română, tocmai în scopul dezbinării comunităţii româneşti din Ucraina. Minoritatea română din Serbia de Răsărit, adică din Valea Timocului, nu poate beneficia de învăţământ în limba maternă, întrucât Guvernul de la Belgrad, susţinut necondiţionat de cel de la Bucureşti, se opune pe toate căile şi prin toate mijloacele instituirii învăţământului în limba română pentru elevii români din regiune, după modelul aplicat în Provincia Autonomă Voivodina.

De asemenea, este nu doar regretabil, ci condamnabil faptul că anul acesta Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, recte Guvernul României, contrar prevederilor Programului de guvernare, a suspendat, efectiv, Programul multianual de burse identitare pentru elevii din Ucraina care studiază în limba română sau limba română ca limbă maternă şi nici nu a extins acest program multianual pentru elevii români din alte state ca Ungaria, Serbia, Albania şi altele. Nici pentru actualul an de învăţământ Guvernul nu a prevăzut fondurile necesare acestui program de burse identitare.

Singura schimbare pozitivă pe care o înregistrăm în acest an şcolar este înfiinţarea, cu aprobarea autorităţilor de la Tirana, a şcolii "10 mai 1905" în oraşul Seleniţa, Albania, cu predarea în dialectul istoric aromân şi în limba română literară.

Încurajăm autorităţile albaneze să persevereze în această bună practică euroconformă şi sperăm că românitatea balcanică va putea beneficia de învăţământ în limba maternă şi în alte oraşe şi state de la sud de Dunăre în care locuiesc minorităţile noastre române/aromâne înrudite. Pentru aceasta însă este necesar ca forţele politice de la Bucureşti, Putere şi Opoziţie deopotrivă, să promoveze consecvent, consensual şi transpartinic o politică unitară în domeniu, în beneficiul milioanelor de români din afara graniţelor ţării.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Românii sărăcesc pe zi ce trece, iar Guvernul Cîţu asistă nepăsător"

Haosul creat de coaliţia dezastrului dintre PNL şi USR PLUS are consecinţe grave la nivel economic pentru România, afectând, totodată, şi nivelul de trai al românilor. Printre consecinţele despre care vorbim se numără creşterea cursului euro în raport cu leul, moneda românească fiind singura din Europa Centrală şi de Est care a scăzut faţă de euro de la începutul acestui an. Vorbim, de asemenea, despre creşterea dobânzilor contractate de Guvern în numele României, despre riscul ca avansul din PNRR să nu mai ajungă în acest an, dar şi despre noi întârzieri în negocierile cu cei de la Comisia Europeană privind programarea financiară 2021-2027. La rândul lor, investitorii reanalizează investiţiile programate în ţara noastră din cauza instabilităţii politice create de guvernarea de dreapta, dar şi a lipsei măsurilor economice.

Partidele care compun astăzi Guvernul şi-au pierdut orice fel de legitimitate, iar acest lucru conduce la o pierdere a credibilităţii României pe pieţele financiare şi în raport cu partenerii internaţionali. În loc să ia măsuri pentru a încetini ritmul de creştere a euro, a preţurilor, guvernanţii ne spun că trebuie să ne obişnuim cu toate acestea. Mai exact, ei nu au soluţii, iar, în consecinţă, noi trebuie să trecem cu vederea incompetenţa lor.

Dacă ne concentrăm doar pe crizele parlamentare generate de coaliţia de guvernare PNL - USR PLUS - UDMR, România o să ajungă într-o situaţie critică din punct de vedere economic. Ajungem în ritmul acesta la o sărăcire profundă a populaţiei. Preţurile majorate, euro la un nivel record, toate acestea pun presiune pe români. Şi nu sunt puţini cei care sunt afectaţi.

România reală, cea de care sunt rupţi cei din PNL - USR PLUS - UDMR, este compusă din 31,2% români care trăiesc la limita sărăciei, 90% dintre angajaţi care câştigă sub 1.000 de euro/pe lună, două milioane de pensionari care trăiesc cu pensii sub 1.000 de lei/pe lună, 940.000 de români care trăiesc cu pensia socială minim garantată de 800 de lei/pe lună, 1,6 milioane de români care au salariul minim pe economie, 3,6 milioane de copii cărora nu le-au fost dublate alocaţiile, conform legii, dintre care 1,38 milioane de copii trăiesc în sărăcie! Toţi sunt victimele unei guvernări a dezastrului, ale unui Guvern prins în luptele pentru putere din partidele ce îl compun.

Criza politică generată de PNL şi USR PLUS a aruncat în aer valoarea euro, care creşte de la o zi la alta, iar pentru români asta înseamnă creşterea ratelor, a facturilor, chiriilor, a preţurilor, maşinilor sau apartamentelor. Anul trecut, pe vremea aceasta, un euro era 4,84 lei. În acest moment valoarea unui euro este 4.94 lei, o diferenţă de 10 bani faţă de anul trecut. Această diferenţă de schimb valutar înseamnă un plus de 35 de lei în fiecare lună aplicată la o chirie de 350 de euro. În cazul unui apartament cu valoarea de 100.000 de euro, diferenţa aceasta de schimb valutar aduce un plus de 10.000 de lei, făcând imposibil multor tineri sau familii din România să îşi achiziţioneze o locuinţă.

Am făcut o analiză zilele trecute pe pagina de Facebook. Pe 4 noiembrie 2019, când era instalat Guvernul Orban, cursul leu/euro era de 4,75. Astăzi, din cauza guvernărilor PNL şi USR PLUS s-a ajuns la un curs de 4,94 lei. La unele bănci, cursul de schimb a depăşit deja 5 lei! Pentru cei care au credite ipotecare cu o rată de 500 euro pe lună asta înseamnă o creştere a ratei cu 100 lei pe lună, fără a mai pune la socoteală şi inflaţia.

Dar nu doar când vine vorba de chirii şi imobiliare este o problemă. Şi facturile operatorilor de internet şi telefonie mobilă sunt mai mari. Unii operatori le-au transmis clienţilor că au mărit abonamentele cu un euro.

Pentru pensionari, chiar şi 10 lei contează foarte mult! Ce cumpărai acum doi ani cu 200 de lei, nu mai iei anul acesta! Coşul de cumpărături e tot mai scump, iar veniturile sunt aproximativ la acelaşi nivel la care le-a lăsat guvernarea PSD.

Toate aceste evoluţii în plan economic au un singur rezultat: sărăcirea românilor! Iar la sărăcirea românilor contribuie direct politicile guvernamentale greşite, renunţarea la programele de sprijin, dar şi deciziile contradictorii şi minciunile transmise public de guvernanţi.

Singura ieşire din acest cerc vicios al nenorocirii prognozate este schimbarea catastrofalului Guvern Cîţu, format din PNL - USR PLUS - UDMR!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Respect milioanelor de români care au dat şansa României să fie astăzi pe calea cea dreaptă!"

Preocupaţi de diverse probleme interne, am trecut cu toţii prea repede peste o ştire care ne reaminteşte că drumul pe care suntem este cel drept. Comisia Europeană a anunţat că nu aprobă deocamdată planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei, pentru că cele două ţări încă nu au pus în practică recomandările europene privind statul de drept.

Ungaria şi Polonia, încadrate de unele voci la categoria democraţii "iliberale", sunt criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin măsurile pe care le promovează în justiţie, fiind vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.

Pentru cei care au uitat, tot pentru reformele în justiţie era criticată şi România, cu doar câţiva ani în urmă, când guvernele PSD ne scoteau cu sutele de mii în stradă după ordonanţe care îngenuncheau statul de drept, "noaptea ca hoţii", recursul compensatoriu şi multe altele. Altă întrebare? Da, cel puţin una: cum ar fi arătat un PNRR scris de aceiaşi miniştri populişti şi incompetenţi, care au mascat deficitul bugetar pe spinarea antreprenorilor şi au refuzat ani la rând să facă reforme, de teamă că vor pierde sinecurile şi vor fi nevoiţi să scoată mâinile din puşculiţa banilor publici?

Interesant e că fix aceştia sau colegi de-ai lor, vinovaţi deopotrivă pentru tot ce nu avem astăzi, critică acum, de pe margine, întârzierile din PNRR. Tocmai ei, autorii morali ai subdezvoltării şi rezistenţei la reformă din partea României!

PNRR va fi adoptat pentru România, şi un lucru e clar: constrânşi de cerinţele clare ale "tragerii" banilor din acest program, vom fi forţaţi să facem reformele majore, amânate de prea mulţi ani. Nu doar de incompetenţă, ci şi de rea-voinţă. De la depolitizarea funcţiei publice, digitalizare şi metropolizare până la reforma pensiilor, bugetare multianuală şi prioritizarea investiţiilor publice pe criterii obiective.

Cei mai pesimişti vor spune că e imposibil, invocând locurile codaşe ocupate de România, până de curând, la absorbţia de fonduri europene. Mai ales că PNRR înseamnă obiective periodice şi rapoarte de implementare şi pe reforme, nu doar pe proiecte. Eu spun că suntem, deopotrivă, şi România în care s-a putut. S-a putut la Oradea lui Ilie Bolojan, la Clujul lui Emil Boc, la Reşiţa lui Ioan Popa sau Ciugudul lui Gheorghe Damian - toate exemple nu doar pentru România, ci pentru întreaga Europă. Modelul e simplu - omul potrivit la locul potrivit.

Iar celor care, tot din nevoia de a ieşi în evidenţă cu discursuri populiste, reproşează Europei că ne impune anumite condiţii şi restricţii, le spun un singur lucru: Europa are meritul de a ne împinge de la spate, dincolo de limitările autoimpuse ale sistemului birocratic românesc. În plus, avem de trimis la Bruxelles pe cei mai buni dintre cei mai buni, pentru a şti să maximizeze rezultatul fiecărei negocieri.

E timpul să mulţumim Europei pentru şansa unei generaţii. Şi, cel mai important, să mulţumim românilor care au ieşit în stradă şi apoi au votat schimbarea pentru şansa României europene. Aceasta este calea dreaptă: prin noi înşine în Europa!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Decuplarea guvernanţilor de la problemele dureroase ale populaţiei"

Aş vrea să mă adresez de această dată colegilor deputaţi din partidele care încă mai formează aşa-zisa coaliţie de guvernare. Nici nu îmi mai dau seama dacă USR PLUS mai este sau nu în coaliţie, după demisia miniştrilor lor din Guvern şi după ce aceştia s-au aflat în situaţia paradoxală de a fi semnatari ai unei moţiuni de cenzură îndreptată chiar împotriva lor. Ca să nu mai spun că toate aceste evenimente se desfăşoară sub semnul unei alianţe împotriva naturii, între USR PLUS şi AUR.

Dar nu e treaba mea să clarific aceste confuzii şi contradicţii din politica USR PLUS. Ceea ce mă preocupă pe mine şi ar fi trebuit să vă preocupe şi pe dumneavoastră, stimaţi colegi ai partidelor din coaliţia de guvernare, este criza economică şi sărăcia severă în care se afundă milioane de români. O parte dintre aceştia v-au votat chiar pe dumneavoastră, pe cei de dreapta, pentru că le-aţi promis că veţi veni cu oameni noi, cu o nouă abordare de guvernare, modernă, transparentă, orientată spre cetăţeni.

Nu ştiu cât de mult mai puteţi vedea dincolo de păruiala în care v-aţi încins cu toţii, dar vă spun eu care este realitatea. În timp ce voi vă certaţi de dimineaţa până seara, pe scaunele din Guvern, preţurile la gaze naturale şi energie electrică au ajuns la cer. Patru din 10 români nu vor putea să-şi plătească factura la căldură în această iarnă! Acest lucru chiar nu vă interesează deloc, domnilor de la PNL, USR PLUS şi UDMR?! Iar pensionarii sunt, ca de obicei, cea mai vulnerabilă categorie în faţa creşterilor uriaşe de preţuri la alimente, energie şi medicamente. Le-aţi îngheţat pensiile, iar acum milioane de pensionari sunt puşi din nou în postura ingrată de a alege între mâncare şi medicamente. Dacă v-aţi opri puţin din circul politic în care v-aţi prins cu toţii şi aţi intra într-o farmacie de la ţară, aţi putea vedea situaţia revoltătoare în care pensionarii au ajuns să-şi cumpere medicamentele - la bucată, la pastilă. Deci este clar că aceşti pensionari nu vor putea face faţă creşterii preţurilor la gaze naturale şi energie electrică. Guvernarea voastră de dreapta i-a condamnat la frig şi întuneric!

Doamnelor şi domnilor guvernanţi,

Stimaţi domni miniştri de la PNL şi UDMR, care aţi mai rămas în Guvernul Cîţu,

Fac un apel disperat în numele oamenilor care m-au votat în Parlament:

Opriţi-vă din lupta pe ciolan şi luaţi trei măsuri urgente pentru românii care v-au trimis în acele funcţii prea bune pentru unii dintre voi:

• plafonarea temporară a tarifelor la energie şi gaze naturale la nivelul anului trecut, când companiile din energie au obţinut profituri;
• instituirea unui mecanism care să determine marile corporaţii din energie să contribuie la protejarea consumatorilor vulnerabili. Altfel, orice ajutor va veni de la Guvern pentru această categorie de consumatori va fi un nou prilej pentru aceste corporaţii să majoreze preţurile;
• organizarea de urgenţă a testării periodice a elevilor şi profesorilor - câte două teste pe săptămână -; astfel încât şcolile să poată funcţiona cu prezenţă fizică, indiferent de rata de infectare. Elevii infectaţi rămân acasă până se fac bine, iar cei sănătoşi continuă cursurile la şcoală. Nu vă mai bateţi joc de o nouă serie de elevi! Copiii sunt viitorul acestei ţări!

Vă rog insistent să luaţi urgent aceste trei măsuri.

Românii nu pot aşteptat până la rezolvarea acestei crize politice pe care tot voi aţi creat-o.

Doamna Cristina Burciu:

"Modificările legislative aduse achiziţiilor publice vor oferi predictibilitate şi flexibilizare acestui domeniu de importanţă strategică"

Guvernul Partidului Naţional Liberal este preocupat de flexibilizarea şi simplificarea activităţilor din domeniul achiziţiilor publice, iniţiind în acest sens un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative destinat acestui sector vital pentru prezentul şi viitorul României.

Modificările legislative vizate de Executiv sunt predictibile, în sensul atingerii scopului acestora, respectiv ca proiectele aferente dezvoltării României, inclusiv investiţiile majore din fonduri naţionale şi europene să se poată derula fără blocajele existente în prezent. În această idee, ordonanţa adoptată de Guvern prevede măsuri concrete pentru fluidizarea procesului de achiziţie publică, inclusiv prin reducerea anumitor termene procedurale reglementate de legile în vigoare.

Intenţia liberalilor din conducerea executivă a ţării este de a elimina, în cel mai scurt timp, pauzele lungi existente până la punerea în aplicare a contractelor de achiziţii publice. Se urmăreşte astfel definirea legislativă a unor termene rezonabile pentru punerea în practică efectivă a contractelor de achiziţii publice, în sensul soluţionării cu celeritate a litigiilor din instanţele de judecată.

Prin aplicarea acestor readaptări legislative, se vor elimina aşa-numiţii timpi morţi în procesul de semnare şi aplicare a unor contracte, diferenţa urmând să fie semnificativă, de la peste doi ani durata medie în prezent, la doar câteva luni.

O altă noutate adusă, prin modificările conţinute de ordonanţa de Guvern, actelor normative din domeniul achiziţiilor publice se referă la obligarea autorităţii contractante de a semna contractul cu câştigătorul licitaţiei publice după pronunţarea deciziei CNSC, respectiv a hotărârii judecătoreşti în primă instanţă. Faptul că decizia primei instanţe va deveni executorie reprezintă o veste extraordinară pentru toţi cei implicaţi în implementarea acestor contracte, iar astfel se va face, în sfârşit, ordine în acest domeniu de importanţă strategică.

Nu în ultimul rând, Guvernul PNL a eliminat din sarcina operatorului economic declarat câştigător obligaţia de a prezenta certificate fiscale pentru toate sediile secundare/punctele de lucru. În locul acesteia va exista doar o declaraţie pe proprie răspundere, în urma căreia să rezulte că societăţile nu sunt restante la plata impozitelor sau la contribuţiile la asigurările sociale, fără a mai fi nevoie de alte documente suplimentare.

Salut şi deopotrivă apreciez acest demers al Executivului liberal de a schematiza şi uşura legislaţia achiziţiilor publice. Sunt convinsă că îşi va atinge scopul final, de a maximiza procentul de absorbţie al fondurilor europene, precum şi al alocărilor acordate României prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

"România are nevoie de un lider la Palatul Victoria, nu de Superman"

În decembrie 2020, românii au ieşit la vot. În ciuda dezamăgirilor faţă de clasa politică veche, în ciuda promisiunilor neonorate de politicienii de carieră. Ne-au dat încrederea lor şi ne-au cerut să livrăm reforme reale în România.

Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, am pus bazele unei coaliţii, negociind înainte un program de guvernare comun cu obiective şi reforme clar asumate. Pentru că această coaliţie este un instrument pentru a aduce aproape de oameni reformele promise, iar nu un scop în sine.

Am negociat o coaliţie care a desemnat un prim-ministru.

Astăzi, după 9 luni de guvernare, România se află în criză politică. Criza în care ne aflăm este generată de un singur om, un om care a înlocuit negocierea cu şantajul şi încrederea cu ameninţările.

Demiterea lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătăţii, blocarea reformelor, demiterea lui Stelian Ion de la Justiţie, aprobarea intempestivă a PNDL3 ca instrument electoral pentru cursa internă din PNL, demiterea secretarilor de stat, a prefecţilor şi a subprefecţilor, toate aceste episoade ne-au demonstrat că Florin Cîţu n-a putut să se ridice la aşteptările noastre, cei care i-am încredinţat mandatul de prim-ministru.

Florin Cîţu a pus interesul său politic mai presus de interesul României. Colaborarea dintre USR PLUS şi PNL s-a bazat pe interesul nostru comun - livrarea de reforme concrete pentru România.

Criza în care Florin Cîţu a aruncat România se va încheia cu siguranţă în zilele ce urmează. Între timp însă, din dorinţa de a rămâne la putere, domnul Florin Cîţu a blocat un instrument constituţional foarte important în orice stat de drept, moţiunea de cenzură, iar asta va avea efecte pentru următorii ani.

Joi am citit în plen o moţiune care, dacă era respectată Constituţia, ar fi fost supusă la vot ieri. Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că aşteptăm să treacă alegerile interne pentru domnul Florin Cîţu. Pentru un posibil câştig trecător a fost dispus să slăbească un instrument constituţional folosit şi respectat în ultimii 30 de ani.

Cu toate acestea, criza politică se va termina în perioada următoare. Domnul Florin Cîţu va pleca din rolul de premier. Sau, în ciuda promisiunilor oamenilor, şi cu imposibilitatea de a le mai cere a doua oară voturi pentru reforme, va fi susţinut de PSD, într-un nou USL.

Cred că această criză este o lecţie importantă pentru noi toţi. Anume că politicienii n-ar trebui să-şi permită luxul să se joace de-a reforma. Nu poţi şantaja o ţară întreagă din funcţia de prim-ministru. Nu poţi să blochezi activitatea întregului Guvern doar ca să le demonstrezi colegilor de partid cât de Superman eşti tu.

Am spus-o deja şi o vom spune în continuare: USR PLUS nu are cum să valideze jaful făcut legal din PNDL. Cu părere de rău pentru clientela politică, epoca terenurilor de fotbal construite în pantă, a asfaltului turnat direct pe pământ şi a lucrărilor supraevaluate trebuie să apună.

USR PLUS este pregătit să guverneze dacă a guverna înseamnă să schimbăm cu adevărat România.

Ni s-a cerut să acceptăm demiterea lui Vlad Voiculescu pentru că "o coaliţie este făcută în jurul unui program şi în jurul unor valori, nu în jurul unui singur om". Ei bine, dacă aşa stau lucrurile cu adevărat, atunci cu siguranţă coaliţia nu este făcută în jurul lui Florin Cîţu.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD se disociază de jocurile murdare ale decidenţilor implicaţi în această criză politică şi guvernamentală"

Partidul Social Democrat nu face jocurile murdare ale coaliţiei de guvernare, disociindu-se de ceea ce se întâmplă în aceste zile pe scena politică autohtonă.

Este o mare nedreptate asocierea PSD cu această criză politică şi guvernamentală, în condiţiile în care noi ne-am prezentat şi îndeplinit, cu onestitate, planurile de acţiune în faţa românilor.

Pe de altă parte, gestul USR PLUS de a părăsi Guvernul nu absolvă PNL şi nici pe preşedintele Iohannis de întregul haos creat, în condiţiile în care şeful statului a instaurat, cu forcepsul, acest Guvern cameleonic, neţinând cont de rezultatele alegerilor parlamentare de anul trecut.

Este evident faptul că actuala coaliţie USR - PNL nu are capacitatea de a rezolva problemele reale ale românilor, respectiv de administrarea tării în parametri optimi, astfel încât toţi trebuie să părăsească guvernarea şi să plătească pentru prăpastia imensă creată la nivel naţional.

România a pierdut practic un an de dezvoltare din cauza acestor incompetenţi, care nu au făcut altceva decât să se bată pentru putere şi pentru direcţionarea banilor publici în sfera lor de influenţă şi a interesului personal.

Cu ce s-au ales românii? Doar cu minusuri, pe toată linia şi în toate domeniile.

Pensiile şi salariile nu au fost majorate, ba dimpotrivă nivelul şomerilor a crescut, alocaţiile copiilor au rămas aşa cum le-a lăsat PSD, agricultorii au ajuns la sapă de lemn, decidenţii importând ceea ce micii fermieri autohtoni produc la o calitate net superioară. De asemenea, puterea de cumpărare a românilor s-a diminuat dramatic, preţurile au luat-o razna, facturile la energie şi gaze s-au dublat, alimentele de bază sunt mult mai scumpe, iar procentul de sărăcie al populaţiei a ajuns la un maximum istoric.

Şi ne-am mai ales cu ceva în urma guvernării incapabile a dreptei: cu datoriile uriaşe luate, în numele ţării, de către Cîţu, pe care va trebui să le deconteze românii din propriile buzunare mulţi ani de acum înainte!

În plină criză economică, sanitară şi educaţională, cei de la guvernare se laudă cu creştere economică şi cu realizări măreţe, comportament în profund dispreţ faţă de adevăr.

În realitate, ţara se prăbuşeşte cu aceşti indivizi nepregătiţi şi cu intenţii obscure, românii asistând la o debandadă generalizată, dispreţul acestei coaliţii fiind politică de stat. Să nu uităm jignirile aduse de Barna acelor oameni care au stat ore întregi în arşiţă, în tren, cu copii mici şi femei, cărora nu li s-a oferit un pahar cu apă, în timp ce vicepremierul spunea, în derâdere, că el nu poate lua pasagerii cu elicopterul, de parcă asta era aşteptarea celor exilaţi în mijlocul câmpului.

Din această perspectivă, decizia PSD este cât se poate de clară, întreg Guvernul PNL - USR PLUS - UDMR trebuie să plece.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"Modificări necesare la programul-pilot de masă caldă în şcoli - 15 septembrie 2021"

La finalul săptămânii trecute am introdus o serie de amendamente la ordonanţa de urgenţă care stabileşte condiţiile programului-pilot de masă şcolară pe anul 2021.

Ce conţin amendamentele iniţiate împreună cu doamna preşedintă a Senatului Anca Dragu, domnul senator Irineu Darău, doamna deputat Oana Cambera şi domnul deputat Andrei Miftode la legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă care reglementează programul-pilot de masă caldă în 150 de unităţi şcolare pe anul în curs?

1. Alocare pe tot parcursul anului şcolar 2021-2022

În forma actuală programul se opreşte la 31 decembrie 2021. Sau, cel puţin, se întrerupe până la alocări bugetare, dacă se revine cu alt O.U.G. Aşadar, cel puţin până în aprilie, chiar şi mai mult, se fac iar licitaţii. Asta în condiţiile în care cele mai multe licitaţii pentru primul semestru nu se vor finaliza mai devreme de 15 octombrie 2021.

2. Criterii transparente de selecţie

Acum şcolile sunt puse cu mâna într-o anexă, fără să se fi detaliat cum s-a ajuns acolo. Practic, ordonanţa face un soi de atribuire directă.

Noi vrem ca acum, măcar în cazul de redistribuire a sumelor, să fie o realocare transparentă către alte şcoli, iar pe viitor pentru toate instituţiile înscrise. An de an, circa 30% dintre şcoli nu reuşesc să furnizeze din varii motive respectivul serviciu. Acei bani nu se mai folosesc.

Noi vrem să fie realocaţi prin proces de selecţie transparentă şi bazată pe criterii obiective.

3. Selecţie bazată pe considerente de risc socio-educaţional

Astfel de programe au efecte în comunităţile cele mai sărace. De la scăderea abandonului şcolar şi creşterea performanţei academice, până la scăderea violenţei domestice şi creşterea independenţei economice a femeilor.

4. Măsurare a efectelor

Acum nu se măsoară cu adevărat nimic, nu sunt date care să arate care sunt efectele. Am stabilit obligaţii de măsurare şi raportare clară la nivel de şcoală, inspectorat şi minister, cu obligaţie de publicare în format de date deschise. Am făcut şi o anexă cu cap de tabel ca să fie mai clar.

5. Favorizarea interesului copilului în procesul de atribuire a contractelor

Din păcate, acum sunt situaţii în care doar un leu din cei 10 alocaţi zilnic au mers efectiv către materia primă, către alimentele în sine. Noi am introdus o prevedere pentru a favoriza ofertanţii care vin cu o ofertă în care cel puţin 40% reprezintă costul materiei prime.

6. Alocare de personal pentru servirea mesei şi procesele anexe

Acum, interviurile noastre cu directorii de şcoli ne-au arătat o chestiune interesantă. Mulţi se feresc de program pentru că nu sunt alocate fonduri pentru personalul de servire/curăţenie, iar directorii trebuie să aloce pentru servire şi debarasare o persoană - din cele maxim 2 în şcoli mici rurale - care nu mai poate face şi curăţenie din cauza unor norme de igienă publică.

Sunt doar câţiva paşi mici, dar esenţiali, pentru a ajunge la un program naţional. Însă, dacă acum structurăm un program-pilot corect - şi nu unul neclar, nemăsurabil, imprevizibil şi arbitrar cum e acum -, putem apoi să îl extindem în paşi până vom avea şi noi ce au peste 100 dintre ţările acestei lumi.

Vă invit să susţinem împreună ceea ce toţi am promis în programele electorale.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"11 septembrie - tragedia lumii democratice"

Zilele acestea am comemorat 20 de ani de la evenimentul care avea să schimbe lumea pe care o ştiam.

Atentatele din 11 septembrie 2001 au reprezentat o dramă pentru poporul american în primul rând, însă impactul lor a atins toate colţurile lumii. Pe 11 septembrie o întreagă civilizaţie a fost zguduită de prăbuşirea turnurilor gemene din New York. Stindardul democraţiei şi al libertăţii, Statele Unite ale Americii, a fost victima unui cumplit act de terorism, cu implicaţii şi nuanţe nemaicunoscute până atunci. În acea fatidică dimineaţă, 3.000 de oameni şi-au părăsit locuinţele şi s-au îndreptat spre locul lor de muncă cu gândul că va fi o zi ca oricare alta, însă soarta avea alte planuri. În timpul în care ceasul acestor oameni a început să meargă invers, la aeroporturile din Washington D.C., Boston şi Newark îşi făceau apariţia 19 terorişti, membri ai organizaţiei Al Qaeda condusă de Osama bin Laden.

În ceea ce istoria avea să catalogheze drept cel mai grav atac terorist din istoria SUA, atacatorii au prăbuşit avioanele în turnurile World Trade Center şi Pentagon, în timp ce un al treilea atac, plănuit la clădirea Capitoliului, a eşuat, după ce pasagerii au reuşit să-i oprească pe terorişti. Astfel, 3.000 de vieţi nevinovate aveau să fie curmate brutal în urma acestui atentat, inclusiv cei 19 terorişti: 246 în cele patru avioane, din care nu a supravieţuit nimeni, 2.603 în New York - în clădiri şi la sol - şi 125 la Pentagon. Încă 24 de persoane rămân date dispărute. Toţi cei morţi erau civili, cu excepţia celor 343 de pompieri, 72 de ofiţeri de aplicare a legii şi 55 de militari. Amplitudinea tragediei a depăşit-o chiar şi pe cea de la Pearl Harbour, din decembrie 1941, când, în urma atacurilor japoneze, aproximativ 2.500 de americani şi-au pierdut viaţa.

Atacul terorist, deşi s-a petrecut la mii de kilometri distanţă de ţara noastră, nu ne-a ocolit, cinci români căzând victime. O lecţie a trebuit să fie trasă: gestionarea unei astfel de situaţii trebuie îndeplinită fără "mânuşi". Cu terorismul nu negociezi! Atentatul asupra Statelor Unite ale Americii a fost un atac la valorile pe care cu toţii le împărtăşim, şi anume democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, demnitatea omului şi statul de drept. Terorismul, deşi atentează la integritatea fizică a oamenilor, are ca principal scop lovirea structurii societăţilor democratice şi perpetuarea unui climat de frică.

Unul dintre mesajele des întâlnite în paginile Noului Testament este "Nu vă temeţi!". Nu ne vom teme! Aceşti terorişti nu vor reuşi niciodată să îşi atingă scopurile finale! Avem o datorie sfântă, de a nu uita niciodată ceea ce s-a întâmplat acum 20 de ani! Fie veşnică memoria victimelor din 11 septembrie!

Doamna Mirela Furtună:

"Testaţi, nu vă mai certaţi!"

A început un nou an şcolar, al doilea în contextul pandemiei SARS-CoV-2, iar şcolile nu sunt deloc pregătite.

În contextul valului IV al pandemiei, ministrul educaţiei recunoaşte că experienţa şcolii online a fost un dezastru, deoarece mii de elevi nu au acces la echipamente şi conexiune la internet, iar profesorii nu au nici instrumentele, nici instruirea necesară pentru a preda online. PSD a spus acest lucru încă din 2020, apreciem că ni se dă dreptate, dar e o consolare amară.

Ca ministru al educaţiei ar fi trebuit să ia măsurile necesare, au promis că vor dota cu tablete şi internet toţi copiii, dar, la un an distanţă, guvernanţii recunosc că nu au reuşit nici măcar acest lucru.

Este evident că şcolile nu sunt pregătite şi nu mai există nicio scuză, având în vedere că au avut peste un an de zile la dispoziţie pentru a lua măsurile necesare, dar au preferat să se certe.

Având în vedere aceste aspecte, mi se pare iresponsabilă abandonarea de către Guvern a testării periodice a elevilor.

În contextul în care elevii sub 12 ani nu dispun de opţiunea vaccinării, iar studiile validate la nivel internaţional arată că persoanele vaccinate care au împlinit această vârstă pot transmite virusul, testarea periodică a elevilor, cu cel puţin două teste pe săptămână, reprezintă o măsură vitală pentru menţinerea şcolilor deschise în condiţii de siguranţă.

Foarte probabil multe şcoli se vor închide în scurt timp, iar elevii vor reveni la aşa-zisul învăţământ online, cu efecte devastatoare pentru educaţia şi sănătatea copiilor noştri.

Mai mult, în această perioadă dificilă, Guvernul a alocat educaţiei un buget de doar 2,5% din PIB, din care 70% sunt doar cheltuieli salariale. Practic, alocaţia a primit cel mai mic buget din ultimii 30 de ani. O ruşine.

Fac apel la guvernanţi să adopte măsuri preventive de testare a elevilor pentru a evita, pe cât posibil, revenirea la învăţământul online.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Programul «Anghel Saligny» - şansa României la dezvoltare!"

Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", aprobat în şedinţa de Guvern, este un program cerut de comunităţile locale, pentru că el susţine dezvoltarea echilibrată a României.

Programul "Anghel Saligny", promovat de Guvernul condus de Florin Cîţu şi susţinut de PNL, este esenţial pentru dezvoltarea României, a zonei rurale din ţara noastră. Orice formaţiune politică care se opune acestui program va trebui să dea explicaţii în faţa românilor care au nevoie de modernizarea comunităţilor în care trăiesc.

Prin adoptarea ordonanţei de urgenţă a fost creat cadrul normativ necesar pentru implementarea acestui program care răspunde unor probleme reale.

Prin acest program se vor realiza drumuri, gaze, apă şi canalizare, la care mulţi români nu au încă acces. De aceea, PNL nu a cedat la ameninţări şi şantaj.

În România anului 2021, mai sunt multe investiţii publice de făcut pentru a asigura cetăţenilor un trai decent, la standarde europene. Guvernul Cîţu şi-a asumat finanţarea acestor investiţii, pe bază de proiecte viabile şi în condiţii de corectitudine maximă, şi trebuie sprijinit să facă acest lucru. Pentru binele nostru, al tuturor!

Într-o coaliţie este posibil să existe puncte de vedere divergente, dar, dacă buna-credinţă stă la baza iniţiativelor şi proiectelor, putem găsi soluţii şi putem guverna cu gândul la modul în care trebuie să dezvoltăm România.

De ce este necesar Programul "Anghel Saligny"?

• 57% dintre localităţi nu au canalizare.
• 29% dintre localităţi nu au apă curentă.
• 69% dintre localităţi nu au reţele de gaze naturale.
• România are 20.000 de km. de drumuri judeţene nemodernizate.
• România are 27.000 de km. de drumuri comunale nemodernizate.

Ce presupune Programul "Anghel Saligny"?

Viziune - alocarea de resurse financiare pentru creşterea calităţii vieţii în comunităţile locale.

Principiu - banii colectaţi la buget se întorc la oameni prin proiecte concrete derulate în beneficiul lor.

Finanţare - un efort sustenabil implementat pe termen lung - 50 de miliarde de euro până în 2028.

Programul "Anghel Saligny" reprezintă o soluţie la problemele reale şi concrete ale comunităţilor locale, o şansă la dezvoltarea şi creşterea calităţii vieţii comunităţilor locale.

România nu înseamnă doar marile oraşe. Trebuie să asigurăm un standard minimal comun, la nivel naţional, în termenii accesului populaţiei la servicii de bază, precum cele de apă şi canal.

PNL este un partid care a fost mereu deschis la dialog, dar nu vom fi niciodată deschişi la şantaj. Dacă cei din USR PLUS doreau introducerea anumitor criterii suplimentare de alocare a fondurilor şi crearea de filtre care să garanteze, o dată în plus, alocarea şi cheltuirea fondurilor, atunci puteau veni cu propuneri concrete pe lângă cele deja formulate şi incluse. USR PLUS nu a spus niciun moment că susţine programul, dar cu alte amendamente, ci doar că se opune. Asta după ce amendamentele lor iniţiale au fost incluse. Acest lucru denotă că tot timpul s-a dorit de fapt blocarea programului, nu îmbunătăţirea lui.

Cei care se opun realizării acestor investiţii refuză şansa la dezvoltare a unor comunităţi întregi şi întorc spatele milioanelor de cetăţeni care îşi doresc un trai decent.

Nu trebuie să mai existe diferenţe între condiţiile de viaţă din mediul urban şi rural. Şansele la dezvoltare trebuie să fie egale, pentru că nu avem comunităţi "de prima mână" şi "a doua mână".

Prin adoptarea acestui program naţional de investiţii, Guvernul Florin Cîţu a ales să fie de partea comunităţilor locale şi a cetăţenilor.

Programul, aşteptat de toate comunităţile locale, indiferent de culoarea politică a administraţiei, va fi derulat transparent şi va ajuta la dezvoltarea multor localităţi rămase în urmă. Guvernul face, astfel, exact ce este este trecut în programul de guvernare asumat de toate partidele din coaliţie.

Doamna Gianina Şerban:

"Creşterea nejustificată a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale trebuie să înceteze!"

România este o ţară cu un potenţial semnificativ, mai ales în sectorul gazelor naturale şi al energiei electrice. Poziţia geografică, climatul temperat-continental, dar şi forţa de muncă vin în sprijinul valorificării acestor resurse, care au un impact major pentru orice stat.

Ţin să precizez că suntem printre puţinele ţări membre ale Uniunii Europene cu un asemenea potenţial, mai ales că trebuie să ţinem cont şi de rezervele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, dar şi de potenţialul geologic onshore de adâncime.

Este foarte important de menţionat că în acest fel se pot crea noi rezerve de gaze naturale şi, astfel, discutăm de cel mai important tip de energie primară din România. Însă, România are nevoie şi de investiţii, de o legislaţie clară şi concisă, care să vină în sprijinul cetăţeanului, de un mediu de reglementare coerent şi de o transpunere a directivelor, ţinând cont de situaţia şi potenţialul României.

România are nevoie de investiţii în infrastructură, de depozite de înmagazinare, de modernizarea sistemelor de transport şi distribuţie, dar şi de tranziţia către energiile neconvenţionale, energiile verzi.

Trebuie să ţinem cont şi de reducerea poluării şi, implicit, de emisiile de gaze cu efect de seră.

Cu toate acestea, noi, românii, resimţim creşteri substanţiale la preţul gazelor naturale, la preţul energiei electrice, şi nu numai.

Probabil că mulţi v-aţi pus întrebarea, de ce avem toate aceste scumpiri, în condiţiile în care producem multă energie electrică prin diverse modalităţi şi avem şi nenumarate rezerve de gaze naturale? Ştiu, este o întrebare la care nu vom găsi un răspuns prea curând.

În acest sens, atât eu, cât şi colegii mei din partidul AUR, am cerut şi am votat pentru înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru stabilirea cauzelor creşterii substanţiale a preţurilor gazelor naturale şi a energiei electrice.

Trebuie să avem o comisie care, în cel mai scurt timp, să ne aducă rezultate, dar şi cauzele care au dus la aceste scumpiri nejustificate. Îmi doresc şi vă asigur că noi, cei din partidul AUR, vom face ca această comisie să fie una corectă, transparentă, care să prezinte soluţii concrete pentru ca românii să fie protejaţi, nu batjocoriţi.

Cât de curând va începe sezonul rece, iar românii nu îşi vor putea achita facturile la energie electrică şi gaze naturale din cauza acestor scumpiri nejustificative de preţ.

Voi urmări îndeaproape evoluţia acestei comisii, şi mai ales modul în care se va face dreptate românilor!

Românii trebuie să fie corect informaţi!

Domnul Ioan Balan:

"Şanse egale pentru toţi copiii şi acces la educaţie!"

Este de apreciat faptul că, în anul 2021, noul an şcolar a debutat cu ceva mai puţine probleme faţă de anii precedenţi, în sensul că, în unele oraşe şi comune cu primari harnici şi cu resurse financiare la îndemână, infrastructura şcolară a beneficiat de investiţii reale, astfel încât elevii să vină cu drag la şcoală. În alte localităţi însă, unităţile şcolare mai au încă nevoie de investiţii majore, fie în sălile de clasă şi în mobilier, fie în spaţiile sanitare, fie în sistemele de încălzire.

Aşadar, oricât ne-am dori să spunem că şcoala românească a fost, în sfârşit, pregătită să-i primească pe toţi elevii în cele mai bune condiţii, suntem încă departe de acel moment. Încă ne confruntăm cu această situaţie, pentru că, zeci de ani, cât a condus România, PSD a neglijat complet nevoile sistemului de învăţământ, subfinanţându-l. Abia din anul 2020 au început să se vadă în mod real preocupările Guvernului PNL pentru sistemul naţional de educaţie, lucru reflectat în fondurile alocate reabilitării unităţilor şcolare, în conectarea şcolilor la internet şi în asigurarea tuturor materialelor necesare protejării sănătăţii elevilor, în contextul pandemiei COVID-19.

Proiectul prezidenţial "România educată", împreună cu fondurile europene obţinute de România, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din bugetul multianual al Uniunii Europene, reprezintă premisele realizării celor mai importante reforme din sistemul de educaţie, reforme amânate în ultimii 30 de ani.

Dacă unii politicieni şi-au exprimat neîncrederea în sistemul nostru de educaţie, eu pot să afirm cu toată puterea şi convingerea că şcoala românească este o şcoală de tradiţie, prestigioasă, care continuă să formeze tinerii la cele mai înalte standarde de calitate. Ceea ce cred eu despre şcoala românească este confirmat de cele mai mari universităţi şi centre de cercetare din lume, unde cei mai buni sunt tinerii noştri români, de cele mai prestigioase spitale, unde medicii români salvează vieţi, de cele mai puternice companii, conduse de cei care au învăţat în băncile şcolii româneşti.

Este deosebit de important ca, în anii următori, efortul reconstrucţiei sistemului naţional de învăţământ să pună în primul rând zonele mai puţin dezvoltate, unde infrastructura are mare nevoie de investiţii, unde elevii se confruntă cu lipsuri, iar cadrele didactice sunt foarte puţine. Obiectivul major trebuie să fie acela de a asigura tuturor copiilor şansa la educaţie, indiferent dacă aceştia s-au născut şi cresc în familii numeroase, cu venituri reduse sau dacă elevii se află la mare distanţă de şcoală. Un stat puternic este acela care are grijă de viitorul fiecărui copil.

Am convingerea că reformele demarate de PNL în anul 2020, continuate de actualul Guvern în anul 2021 şi accelerate prin implicarea directă a Preşedintelui României ne vor duce la rezultatul pe care îl aşteptăm de decenii - toţi copiii să meargă la şcoală, condiţie esenţială pentru ca toţi copiii să aibă şanse egale de reuşită în viaţă. În fapt, investiţia pe care o facem astăzi în educaţia copiilor este cea mai bună investiţie posibilă, pentru că aşa investim în viitorul ţării noastre.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Numărul infectărilor este din vina Guvernului. Campania de vaccinare este într-o continuă derivă"

În doar 24 de ore, între 13 şi 14 septembrie, numărul persoanelor infectate cu COVID-19 s-a dublat. De la aproximativ 2.000 de cazuri, în 24 de ore, la aproape 4.000, iar cazurile grave la ATI cresc exponenţial. Vă spun răspicat, această situaţie gravă este exclusiv vina Guvernului actual, după cum voi explica în continuare.

Auzim peste tot că valul 4 al pandemiei a lovit România fiindcă oamenii s-au dus în concedii. Ni s-au tot livrat imagini repetate cu oameni îngrămădindu-se pe plaje, aceasta fiind considerată principala cauză a valului 4. Să fim serioşi, conform medicilor, pentru infectare este necesar un interval de 10-15 minute în spaţii închise, persoanele fiind faţă în faţă, respirând acelaşi aer. Pe plajă, chiar dacă este aglomerat, oamenii au stat în aer liber, au înotat, s-au plimbat. Nu poate fi aceasta cauza principală!

Apoi, s-a dat vina pe festivaluri şi alte evenimente culturale. Cel puţin teoretic şi legal, majoritatea participanţilor ar fi trebuit să fie vaccinate sau cu teste PCR. Experimentele făcute în Spania au arătat că aceasta este o modalitate sigură de a organiza evenimente. Este inutil să amintim că cel mai puternic au fost afectate de restricţii industriile spectacolelor şi ale ospitalităţii.

În aceste zile, medicii vorbesc despre valul 4 ca fiind "valul nevaccinaţilor". În sensul în care cele mai expuse persoane în faţa tulpinei Delta sunt tocmai acei români care au ales să nu se vaccineze. Ei vor suporta riscul cel mai mare, fiindcă studiile au demonstrat că vaccinurile, chiar dacă nu protejează de infectare, reduc semnificativ riscul de forme grave, spitalizare şi deces. Tocmai aceste fapte simple au eşuat guvernanţii să le explice.

Este facil să dai, ca guvern, vina pe cetăţeni că nu se vaccinează. Este o argumentaţie superficială, menită să acopere neputinţa şi incompetenţa unor oameni care au ajuns să conducă destinele românilor! Eşecul campaniei de vaccinare este cauzat de faptul că autorităţile nu au fost credibile, începând de la neseriozitatea politică şi până la incompetenţa instituţională.

Ţin să vă reamintesc de lipsa cronică de transparenţă a Guvernului PNL - USR - UDMR în ceea ce priveşte planul de achiziţii din timpul pandemiei! Sute de milioane de euro s-au mutat prin buzunare "alese", fără control şi fără limită! Ţin să vă reamintesc de lipsa de transparenţă în privinţa raportării cazurilor. Nu se comunică pe judeţe, s-au înregistrat enorm de multe raportări fictive, s-au "uitat" decese în funcţie de candidaturile la şefia partidului sau în campanie electorală, nu se dau detalii transparente. Toate acestea alimentează neîncrederea românilor în autorităţile care le spun să se vaccineze.

Cum să ai încredere într-un Guvern care pune chelneriţe pe post de inginer la ape? Cum să asculţi de sfatul unor guvernanţi care aruncă ţara în haos doar pentru o penibilă campanie internă de partid?

Românii nu mai cred când politicienii strigă "lupul". Asta este foarte grav, deoarece se erodează tocmai baza unui stat de drept, legitim şi care este în slujba cetăţenilor. Românii au sănătatea pusă în pericol tocmai fiindcă guvernanţii nu le inspiră încredere.

Domnul Ioan Mang:

"PSD nu ţine nici cu USR, şi nici cu PNL. Toţi trebuie să plece!"

Declaraţia mea politică vizează jocul duplicitar al partidelor de la putere şi al guvernanţilor de "dreapta" care una spun că fac, când, de fapt, ei urmăresc cu totul şi cu totul altceva.

Niciun moment USR PLUS nu şi-a propus să iasă de la guvernare, demisia miniştrilor fiind doar o formă de şantaj şi ameninţare la adresa premierului Cîţu. Liderii USR PLUS vor să scape de Cîţu şi pe urmă să se întoarcă la masa negocierilor cu PNL pentru a avea din nou acces la resursele publice. La şi mai multe resurse!

Nici PNL nu vrea, în realitate, să renunţe la alianţa cu USR PLUS, doar că liderii PNL au ajuns într-o fundătură: nu mai ştiu cum să scape în mod elegant de Cîţu! Acesta din urmă este ţinut în fruntea Guvernului pentru că se bucură încă de sprijinul preşedintelui Iohannis. Doar că nimeni nu înţelege de ce. "Rezultatele" guvernării sale sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire, la fel precum abilităţile sale politice sau spiritul de echipă.

Pe de altă parte, nu Cîţu este cel mai vinovat pentru actuala criză politică. Patronul său de la Cotroceni este cel care a aruncat ţara în haos! Nu doar pentru că îl ţine în braţe pe Cîţu, ci mai ales pentru că a deturnat votul românilor din decembrie 2020 şi a dat guvernarea pe mâinile coaliţiei pierzătorilor. Pierzători care între timp s-au dovedit a fi şi mincinoşi, şi hoţi, şi incompetenţi!

Aşadar, asistăm la o mascaradă de "dreapta", jucată în faţa publicului pentru a ascunde lupta lor pentru scaunele din Guvern şi pentru banii publici. PSD nu vrea să colaboreze nici cu PNL, şi nici cu USR PLUS. Nu acceptăm să fim folosiţi în această mizerie de niciuna dintre cele două partide. PSD este interesat doar de agenda cetăţeanului, tocmai de aceea susţinem protejarea consumatorilor casnici şi creşterea salariului minim pe economie pentru a combate efectele creşterii preţurilor la utilităţi şi la alte produse de bază.

Ca să fie clar pentru toată lumea! PSD nu se amestecă în scandalul dintre PNL şi USR PLUS şi nici nu va accepta să fie folosit de niciuna dintre părţi. Aşteptăm ca moţiunea de cenzură să ajungă în plenul Parlamentului şi o vom vota. Însă nu doar Cîţu trebuie să plece! Că nu a guvernat Cîţu de unul singur! Şi PNL, dar şi USR PLUS sunt la fel de vinovate pentru proasta guvernare a României, deci toţi trebuie schimbaţi. Aşa cum am spus-o, din punctul meu de vedere, singura soluţie viabilă pe termen lung este să plece toţi şi să ne întoarcem la popor. Iar asta se poate face doar prin alegeri anticipate.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi aprobat în viitorul apropiat, iar noi avem datoria să susţinem, în marja atribuţiilor noastre, implementarea unor proiecte de reformă importante pentru români.

Săptămâna trecută am adoptat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Mă bucur că majoritatea colegilor au înţeles cât de important este să susţinem procesul de reformă.

Prin PNRR ne propunem să ducem la bun sfârşit proiectele care promovează coeziunea economică, socială şi teritorială a Uniunii, inclusiv a României, prin îmbunătăţirea rezilienţei, a nivelului de pregătire pentru situaţii de criză, a capacităţii de adaptare şi a potenţialului de creştere.

PNRR mai înseamnă o Românie cu mai puţină sărăcie, o Românie sănătoasă în care cât mai mulţi copii vor putea merge la şcoli moderne, o Românie unită, cu dezvoltare echilibrată şi coerentă între regiunile sale de dezvoltare. Totodată, se va face şi reforma sistemului de pensii. La acest capitol am încredere că toţi colegii parlamentari vor înţelege importanţa acestui demers şi vom susţine, prin activitatea de la comisii şi din plen, ducerea la îndeplinire a acestui deziderat.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Implementăm Programul «România Educată»"

Orice situaţie tensionată care se desfăşoară între guvernanţi are tendinţa de a distrage populaţia de la progresele politicilor derulate, care devin din ce în ce mai vizibile în ţara noastră.

După finalizarea unei operaţiuni riscante în domeniul securităţii şi apărării, cum a fost cazul retragerii trupelor NATO din Afghanistan, România şi-a arătat calităţile care au fost constante în politica externă: rezilienţă, încredere, eficienţă. Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem şi progresele făcute în plan intern, care vor impacta, de asemenea, dezvoltarea României pe termen lung.

Începând cu anul şcolar 2021-2022 vor funcţiona şase şcoli-pilot prin care vor fi aplicate principiile redate în Programul de guvernare "România Educată". Sistemul educaţional a fost influenţat negativ de pandemia de COVID-19, iar nevoile elevilor şi cadrelor didactice au fost exprimate şi mai clar cu această ocazie.

Principalul scop al proiectului constă într-o transformare curriculară radicală, care să reformeze priorităţile sistemului de învăţământ, centrate de această dată pe necesităţile individuale ale elevilor. Atât modelele curriculare, cât şi planurile cadru vor fi adaptate de către şcoli, focusându-se asupra comunităţii şi folosind resursele umane şi materiale existente. Mai departe, vor fi proiectate arii de învăţare menite să substituie disciplinele ce se vor concentra în mod real pe dezvoltarea de competenţe relevante. Totodată, obiectivele curriculare specifice fiecărui ciclu vor fi strict respectate, dar şi competenţele din profilurile de formare ale absolventului.

Programul va funcţiona diferenţiat, în funcţie de ciclul primar sau liceal, dar vor fi aplicate metode asemănătoare de învăţare şi evaluare, superioare celor care funcţionează în prezent. Predarea se va face atât fizic, cât şi online, la intervale periodice. Practica calificativelor, ca modalitate de evaluare, nu va mai fi aplicată, pentru a reduce presiunea exercitată asupra elevilor, în special în ciclul primar. În plus, tezele vor fi înlocuite de un portofoliu semestrial, ce are la bază criterii clare de evaluare, prezentate şi explicate la începutul semestrului. Această acţiune are ca obiectiv evaluarea reală a progresului pe durata unui semestru, prin compararea competenţelor avute iniţial cu cele dobândite la final.

Inovaţie şi adaptabilitate, acestea sunt mecanismele care conduc un sistem educaţional la performanţă. Ne dorim un mediu de învăţare echilibrat, care să încurajeze elevii să se dezvolte, nu doar să înveţe. Aceasta este logica din spatele conceptului blended learning ce stă la baza Proiectului "România Educată". Avem datoria de a rămâne focusaţi pe obiectivele propuse, pentru a duce la bun sfârşit strategia de guvernare.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii şi de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România"

Se împlinesc zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii şi de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune.

Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi ale Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice.

"Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale", se arată în Declaraţia Comună.

Cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelenţă al Parteneriatului.

România este unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai Statelor Unite, fapt dovedit de colaborarea foarte bună în ceea ce priveşte combaterea terorismului, precum şi de prezenţa militarilor români în teatrele de operaţii militare, precum Irak şi Afganistan.

SUA este cel mai important aliat al României, garantul libertăţii, securităţii şi prosperităţii poporului român.

Anii 2017, 2019 şi 2020 au cunoscut o dinamică accelerată în cadrul Parteneriatului Strategic.

La 9 iunie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE şi NATO din Europa Centrală şi de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într-un moment important pentru viitorul relaţiei transatlantice, în care liderul SUA şi-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

La 11 iulie 2017, când România şi SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ceea ce priveşte achiziţia de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităţilor militare ale României.

Apoi, în septembrie 2020, România a recepţionat primul sistem de rachete Patriot, iar în 2022 ar urma să devină prima ţară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

La 19 august 2019, la Casa Albă, preşedinţii Donald Trump şi Klaus Iohannis au semnat o Declaraţie Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relaţia bilaterală şi în contextul unei competiţii geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G şi cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

Anul trecut, România şi SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice.

În prezent, securitatea României este asigurată şi de militarii americani de la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, precum şi de militarii de la baza Kogălniceanu.

În plan economic, SUA este printre cei mai importanţi investitori în economia României.

Un exemplu de investiţie majoră este proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă. Partea americană va face investiţii uriaşe şi în Proiectul Iniţiativei celor Trei Mări, precum şi în Proiectul de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră, printr-o linie de cale ferată şi o autostradă care să lege Constanţa de Gdansk.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cîţu colectează mai mulţi bani din TVA şi redevenţele pe energie, pe spinarea românilor"

Datoria externă totală a României a crescut cu 6,058 miliarde de euro, în perioada ianuarie-iulie 2021, potrivit datelor făcute publice de Banca Naţională. BNR mai informează că, în total, datoria externă a ţării noastre este de peste 131 de miliarde de euro. Dar Cabinetul Cîţu continuă sfidător împrumuturile.

De cealaltă parte, premierul se laudă cu faptul că Guvernul colectează mai mulţi bani din TVA, susţinând emfatic că puterea de cumpărare a românilor creşte şi nu traversăm nicio criză economică şi sanitară. Numai că, toată această apologie pe care şi-o adresează singur Florin Cîţu nu este decât o manipulare grosolană şi o sfidare ţintită către obrazul tuturor românilor.

În principal, statul este marele beneficiar al tuturor scumpirilor la energie. În ciuda faptului că întreaga vină este aruncată pe diverşi distribuitori, în realitate, Guvernul colectează mai mulţi bani din TVA şi din redevenţe.

Nu este doar observaţia mea, ci şi analiştii economici susţin faptul că majorarea preţurilor la gaze şi energie electrică şi a celorlalţi carburanţi au creat cele mai mari avantaje statului. Mai concret, conectarea redevenţelor pentru gaze la preţurile de la Viena a determinat o sporire a veniturilor din redevenţe cu circa 500%, iar creşterea acestor preţuri ale combustibililor a condus la mărirea veniturilor din TVA cu circa 48%.

Aşadar, dragi colegi şi dragi români, Guvernul Cîţu nu este doar principalul beneficiar al acestor majorări care condamnă majoritatea populaţiei la frig, întuneric şi foame, ci şi cel care i-a încurajat pe furnizori să opereze arbitrar creşterea preţurilor! Cu alte cuvinte, dezastrul economic, scăderea accelerată a puterii de cumpărare a tuturor românilor şi protejarea marilor corporaţii străine sunt mascate de guvernanţii de dreapta, prin cele mai infame strategii comunicaţionale, în loc să fie oprite şi corijate!

Pentru astfel de matrapazlâcuri sinistre şi de-a dreptul morbide la care ne supune Guvernul Cîţu pe toţi, noi, la rândul nostru, trebuie să nu rămânem nepăsători! Cu un astfel de cabinet nu se mai poate! Guvernul Cîţu trebuie să plece rapid!

Şi pentru ca nenorocirea să fie completă, ca şi când ceea ce am trăit până acum de aproape doi ani nu ar fi mai mult decât suficient, trebuie să îi informez pe toţi românii că, în plină criză, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că exportul de energie electrică al României a crescut cu 52,5%, la 4.413 milioane kWh, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, resursele de energie electrică în primele şapte luni au fost de 40.274,7 milioane kWh, în creştere cu 3.858,6 milioane kWh, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020, arată datele INS.

Abuzurile de putere şi dispreţul cras, manifestate de autorităţile statului faţă de români, sunt atestate şi de cifrele furnizate de INS, potrivit cărora, în perioada ianuarie-iulie 2021, resursele de energie primară au crescut cu 10,9%, iar cele de energie electrică au crescut cu 10,6%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. În tot acest timp, pe lângă consumatorii casnici, care au ajuns deja la disperare din cauza plăţilor enorme pe care le au de făcut lunar, tot mai mulţi manageri de spitale spun că vor intra, în curând, în incapacitate de plată. Şi multe dintre firmele româneşti îşi numără zilele în care îşi vor mai permite să îşi desfăşoare activitatea şi să obţină profituri minime.

În lipsa protecţiei pe care orice guvern ar trebui să o ofere populaţiei şi agenţilor economici cu cifre de afaceri mici şi medii, valul de scumpiri confirmă necesitatea implementării cu celeritate a măsurilor propuse de PSD pentru creşterea salariului minim şi plafonarea preţurilor la energie şi gaze. Noi pregătim un proiect de lege care să impună Guvernului limitarea temporară a preţurilor la energie, iar creşterea salariului minim de la 2.300 de lei la 2.500 de lei este o soluţie rapidă pentru protejarea salariaţilor în faţa scumpirilor, cu efecte pozitive asupra bugetului. Majorarea salariului minim este susţinută de 66% dintre antreprenori şi reprezintă o măsură benefică preponderent pentru mediul privat, în care activează majoritatea celor plătiţi la nivelul salariului minim.

Alături de colegii mei de la PSD, somăm partidele din coaliţie să termine cu răfuiala politică pe funcţii şi putere şi să aplice reglementările legale în vigoare!

Nu vom renunţa sub nicio formă să protejăm populaţia de abuzurile dreptei! Îi vom demasca şi îi vom trage la răspundere pe vinovaţii de acest faliment al României, atât în cadrul comisiei parlamentare speciale de anchetă privind creşterea nejustificată a costurilor energiei, cât şi public! Românii nu merită o astfel de bătaie de joc!

Guvernarea de dreapta trebuie să înceteze cât mai curând, spre binele întregii naţiuni!

Domnul Nicolae Giugea:

"Inflaţia pe care o simt gospodăriile este mult mai mare decât cea oficială, anunţată de BNR!"

Pentru cei mai mulţi dintre români sunt încă vii emoţiile anilor ʾ90, atunci când salariul încasat la începutul lunii nu mai valora nici două parale până la sfârşitul acesteia, tocmai pentru că preţurile creşteau cu o viteză ameţitoare. Aderarea la Uniunea Europeană a adus o temperare majoră a creşterii preţurilor, însă acest lucru nu a însemnat că preţurile nu au mai crescut, ci că au crescut într-un ritm mai lent. Aşa se face că pensiile, salariile şi alocaţiile şi-au pierdut constant puterea de cumpărare, chiar dacă majorări au tot fost făcute, uneori şi anual.

Oare ne mai mirăm că românii, cei mai euro-optimişti dintre europeni, şi-au pierdut puternic din încrederea, atât în apartanenţa la UE, cât şi în democraţie? Oare de ce ne mai punem întrebarea că românii o duc greu, de la o lună la alta, când preţurile unor produse au ajuns peste media preţurilor din state unde câştigurile sunt şi de 10 ori mai mari decât în România?

Vedem cu toţii că fenomenul creşterii preţurilor afectează toate statele din Europa şi mare parte a lumii. Deci, nu este doar la noi! Din păcate, în România, viteza de creştere este mult mai mare. Vedem cu toţii că Institutul Naţional de Statistică ne spune că preţurile au crescut cu peste 5%, în timp ce salariul mediu s-a majorat cu doar un leu. Noi, în schimb, vedem că preţurile care ne interesează în mod direct nu au crescut cu 3%-5%, ci şi cu peste 25%. De exemplu, energia electrică a crescut cu peste 25%, gazele cu peste 20%, uleiul vegetal cu 18%, carburanţii cu 14%, carnea şi brânza cu aproape 7% şi lista poate continua. Aşadar, dacă ne uităm în coşul celei mari părţi a populaţiei, atunci înţelegem că viteza cu care cresc preţurile este una care îi sufocă pe români, indiferent dacă sunt angajaţi, pensionari, elevi sau antreprenori.

Să le propui astăzi românilor, în anul 2021, să mai strângă niţel cureaua, este inacceptabil. O tot strâng de peste 30 de ani. Chiar dacă vreme de 3 decenii PSD a pus piedici dezvoltării României, acest lucru nu mai poate fi folosit ca scuză pentru acţiunile guvernamentale viitoare. Cum scădem preţurile? Nu este o dilemă! Şi un elev conştiincios de gimnaziu ştie că preţurile scad atunci când sprijini producătorul local să producă eficient şi mult!

Aşadar, dacă vrem energie electrică şi gaze naturale ieftine, trebuie să le producem noi, în România, nu să le importăm la preţuri exorbitante. Vrem ulei, făină, carne, lapte şi ouă ieftine, trebuie să le producem aici, în România, eficient şi competitiv şi să asigurăm condiţii de depozitare şi de desfacere producătorilor noştri români. Vrem preţuri corecte, atunci trebuie să avem şi o piaţă concurenţială, corectă, fără distorsiuni şi permanent supravegheată.

Acele instituţii cu funcţii şi rol în supravegherea pieţei ar trebui să se trezească din somn. Câtă vreme nu avem soluţii la cauzele care produc scumpiri, alte măsuri nu reprezintă decât peticeli, improvizaţii, răspunsuri la efecte care, mai devreme sau mai târziu, tot o să îşi demonstreze ineficacitatea. Mi-aş dori ca cei care au acum toate instrumentele guvernamentale să implementeze măsuri de dezvoltare a producţiei interne să se ocupe în mod real de problemele reale ale României şi ale celei mai mari părţi dintre români.

Domnul Nicu Niţă:

"PSD, singurul partid politic care se gândeşte la soarta românilor!"

Declaraţia mea politică se referă la măsurile propuse de Partidul Social Democrat pentru sprijinirea românilor afectaţi de creşterea preţurilor din ultima perioadă.

Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR este responsabil pentru scăderea puterii de cumpărare a românilor cu 12%. Astfel, prin lipsa măsurilor de compensare a pierderilor de venit, acest guvern dezastruos a preferat să condamne la sărăcie milioane de români.

Partidul Social Democrat a propus o serie de iniţiative legislative care să vină în sprijinul românilor afectaţi de creşterea facturilor la utilităţi şi produse. Astfel, au fost propuse o serie de amendamente la Legea consumatorului vulnerabil care vor duce la compensarea facturilor pentru 10 milioane de români.

O altă măsură a PSD se referă la majorarea salariului minim din mediul privat de la 2.300 lei la 2.500 lei şi ridicarea plafonului de deducere scutite de impozit, pe care 66% dintre antreprenori o susţin.

Chiar dacă Guvernul Cîţu a servit fermierilor români doar minciuni, prin asigurările privind despăgubirile pentru secetă, în domeniul agriculturii, Partidul Social Democrat propune un program strategic de stimulare a procesării în agricultură.

Ideea esenţială a politicii economice propuse de PSD este că ceea ce este produs în România să fie prelucrat în ţară pentru a ajunge pe masa românilor, astfel încât să crească numărul firmelor şi al angajaţilor din România şi să scadă deficitul comercial agroalimentar catastrofal din prezent.

De asemenea, Partidul Social Democrat propune un set de măsuri prin care se doreşte scăderea deficitului forţei de muncă şi a colapsului sistemului de pensii. Problema majoră cu care se confruntă România este de natură demografică, iar singura soluţie pentru această problemă este stimularea natalităţii.

Partidul Social Democrat a propus creşterea alocaţiilor, deduceri pentru salariaţii cu copii şi acordarea de tichete sociale pentru stimularea participării copiilor la învăţământul preşcolar.

În consecinţă, prin toate aceste măsuri, Partidul Social Democrat demonstrează că este singurul partid care se gândeşte la traiul românilor şi vine cu propuneri legislative concrete în acest sens.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Guvernanţii ne servesc circ pe moţiune de cenzură. Dar pâine cine le dă românilor?"

Tot spectacolul de pe scena politică este regizat de maestrul în combinaţii şi manipulare, Florin Cîţu. De scenariu s-a ocupat cu brio preşedintele Iohannis, "tăcut şi surprins" ca de obicei.

Nu mai este pentru nimeni un secret, motivul pentru care s-a ajuns aici, ce anume a generat o situaţie ridicolă cu urmări catastrofale atât pe plan economic, cât şi pe plan politic, în condiţiile în care încrederea cetăţenilor în partidele politice şi politicieni este la cote minime.

Fie că vorbim despre controlul justiţiei, fie că vorbim despre banii proveniţi din fonduri europene, fie despre lupta internă dintre Orban şi Cîţu pentru funcţia de preşedinte a partidului şi implicit cea de viitor candidat la alegerile prezidenţiale, agenda de lucru a Guvernului a fost înlocuită cu agenda PNL.

Este inadmisibil să se întâmple aşa ceva în actualul context socio-economic european, după un an şi jumătate de pandemie COVID. Este de neconceput ca o luptă pentru şefie în cadrul unui partid să acapareze atât Parlamentul, cât şi Guvernul, în timp ce probleme importante îşi aşteaptă rezolvarea.

Coaliţia de la guvernare şi-a dat duhul în ciuda tuturor promisiunilor ştiinţifico-fantastice făcute românilor! Cei de la USR PLUS s-au simţit îndepărtaţi de la ciolan şi nu au acceptat să se mulţumească cu firimiturile de la masa PNL, aşa că şi-au depus demisiile din funcţiile deţinute în Guvern.

Jucând rolul de victimă şi arătând cu degetul către foştii parteneri de guvernare ca fiind cei mai răi şi ei cei mai albi şi mai strălucitori, miniştrii din USR PLUS au plecat fără să ţină cont că blochează activitatea ministerelor, adâncind şi mai tare criza economică şi politică în care ne aflăm. Liderii USR PLUS, domnul Barna şi domnul Cioloş, prin declaraţii zgomotoase şi mesaje mobilizatoare, au transmis mereu românilor că ei sunt singurii preocupaţi cu adevărat de soarta ţării şi a cetăţenilor ei.

Dar, iată, a venit şi momentul adevărului şi vraja s-a rupt când interesele personale şi de partid au avut de suferit! S-au scos săbiile din teacă, războiul psihologic şi mediatic a început şi cei de la USR PLUS, lepădându-se ca de satana de cei de la PNL, au bătut palma cu AUR, uitând de toate promisiunile făcute românilor.

În paralel cu acest circ politic de prost gust, problemele cu adevărat importante pentru ţară au fost abandonate.

Moneda euro îşi continuă ascensiunea nestingherit în raport cu leul, ceea ce duce la un val de scumpiri la utilităţi, medicamente, alimente.

Preţul la energia electrică provoacă coşmaruri oamenilor, în condiţiile în care nivelul de trai a scăzut, numărul celor fără loc de muncă a crescut. Un nou an şcolar a început, dar în aceleaşi condiţii ca şi anul trecut, mult trâmbiţatele măsuri pentru reparaţii şi modernizarea unităţilor de învăţământ au rămas doar pe hârtie. Zilele trecute, ministrul învăţământului se lăuda că toate şcolile vor fi verificate până la începerea anului şcolar, pentru a se cunoaşte problemele cu care se confruntă, în realitate doar un procent de 6% au fost vizitate, multe dintre ele fiind cu risc seismic. Mult blamatele wc-uri din curtea şcolii au rămas la locul lor, cele moderne, în minţile celor care le-au promis.

În timp ce alte ţări europene precum Spania şi Franţa anunţă măsuri de protecţie, pentru cetăţenii lor, preocupaţi de încetinirea sau chiar stoparea dezechilibrelor economice, Guvernul României este nefuncţional. Agenda de lucru este zero, amintindu-ne de "Guvernul zero".

Preşedintele României, singurul care ar putea pune capăt acestui joc de-a "uite moţiunea, nu-i moţiunea", făcând uz de Constituţie, îşi continuă somnul liniştit. Nu vede, nu aude, nici măcar nu mai "constată cu surprindere" că cel pe care îl antrenează ca succesor la Cotroceni, Florin Cîţu, este un prim-ministru lipsit de coloană vertebrală şi mediocru.

Circ pe moţiune de cenzură avem, dar pâinea, pâinea cea de toate zilele, cine o asigură românilor?

Doamna Daniela Oteşanu:

"Certurile interminabile dintre PNL şi USR periclitează accesul copiilor la educaţie, chiar din prima zi de şcoală"

Şcolile riscă să fie închise din cauza scandalurilor şi luptei pe ciolan dintre PNL şi USR PLUS. A început anul şcolar, iar Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, care trebuiau să asigure funcţionarea şcolilor cu prezenţă fizică, sunt pur şi simplu inerte şi incapabile să furnizeze informaţii clare şi să adopte măsuri ferme pentru desfăşurarea cursurilor în condiţii sanitare sigure pentru elevi şi profesori.

Atât înainte de ieşirea USR de la guvernare, cât şi acum, reprezentaţii acestei formaţiuni politice acuză PNL pentru proasta gestionare a pandemiei şi vaccinării, iar Ministerul Educaţiei anunţă revenirea la educaţia online, care potrivit OMS, UNICEF, Comisiei Europene este contraproductivă pentru elevi.

Niciun părinte, elev sau profesor nu ştie ce să mai creadă şi unde să caute informaţii, atât timp cât fiecare reprezentant al Guvernului spune altceva, iar PNL şi USR PLUS se acuză reciproc de incompetenţă şi nepăsare în ceea ce priveşte pregătirea sistemului de sănătate şi de învăţământ, în contextul creşterii cazurilor de COVID de la o zi la alta.

PSD a cerut cu insistenţă pe toată durata vacanţei de vară ca cele două ministere să pregătească testarea periodică a elevilor, astfel încât să se evite trimiterea acestora în online. Nici măcar acum, la începerea şcolii, nu există o decizie clară, oficială între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii privind tipurile de teste şi procedurile de testare pentru elevi şi profesori. Totul este la nivel de intenţii şi propuneri, după ureche. În loc să fi pregătit aceste lucruri, ministrul educaţiei face predicţii mioritice privind data la care şcolile vor reintra în online.

PSD a propus ca elevii să beneficieze de câte două teste gratuite pe săptămână.

Regulile pentru desfăşurarea cursurilor în noul an şcolar, anunţate de reprezentanţii Guvernului Cîţu, atât înainte de ruperea coaliţiei, cât şi acum, cu ministru interimar la Sănătate, devoalează incapacitatea Executivului de a asigura dreptul neîngrădit la educaţie, prevăzut de Constituţie, şi de a garanta desfăşurarea orelor cu prezenţă fizică, în condiţii de siguranţă. În acest moment, şcolile sunt la fel de nepregătite pentru a face faţă provocărilor generate de epidemie, ca şi anul trecut, iar regulile convenite de ministere întreţin incertitudinea şi brambureala din sistem.

S-a irosit toată vara, deşi trei luni ar fi permis unităţilor de învăţământ să se organizeze mult mai bine din punct de vedere sanitar, pentru începerea noului an şcolar în condiţii de siguranţă.

Ce a cerut în mod repetat PSD pe toată durata vacanţei de vară?

PSD a cerut:

• Vaccinarea elevilor să fie liber consimţită de părinţi, fără nicio condiţionare a accesului elevilor la educaţie;
• Organizarea testării pentru COVID-19 ca măsură complementară faţă de vaccinare, care să permită prevenirea apariţiei focarelor în şcoli şi continuarea cursurilor cu prezenţă fizică pentru elevii cu test negativ;
• Asigurarea a două teste COVID-19 pe săptămână pentru fiecare elev din România;
• Încetarea disputelor politice dintre Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, pentru a stabili de comun acord măsuri importante pentru pregătirea anului şcolar;
• Valorificarea dozelor de vaccin neutilizate, pentru a obţine fondurile necesare asigurării testării în şcoli.

Stimaţi membri ai PNL-USR-UDMR, lăsaţi certurile şi lupta pe ciolan, pe interese personale şi de partid, pe funcţii şi bani, ocupaţi-vă întâi de sănătatea şi educaţia copiilor noştri!

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"România, la cheremul alegerilor din PNL"

România se confruntă, la momentul actual, cu o criză acută de iresponsabilitate, pe lângă celelalte crize - sanitară, economică, socială - existente în peisajul actual. Alegerile interne din PNL, care au ajuns să aibă un nivel de alegeri cel puţin prezidenţiale, au transformat România din locul în care interesele cetăţenilor ar trebui să primeze în locul în care o gaşcă de politicieni aşa-zişi liberali se ceartă între ei pentru a câştiga puterea.

Toate aceste jocuri politice la care asistăm de luni bune nu sunt alegerile interne ale PNL, ci afectează o societate întreagă care depinde de deciziile unui premier liberal, ancorat în lupta politică. De ce permitem ca aceste lucruri să continue şi nu luăm atitudine?

Corect şi moral era ca, din momentul anunţării competiţiei interne a PNL, premierul României să se retragă din funcţia pe care o deţine pentru a se concentra pe şefia PNL pe care şi-o doreşte atât de mult, asta dacă nu este capabil să pună interesele ţării mai presus de propria-i imagine politică. Aşa ar fi fost corect!

Despre ce corectitudine putem vorbi atunci când vedem toate lucrurile care se petrec în jurul nostru? Cine mai este corect în conducerea ţării, atunci când vedem o cohortă de liberali pentru care nu mai contează faptul că au de ţinut frâiele unei ţări aflată în prag de colaps, atunci când ei au alte priorităţi personale?

Este o ruşine faptul că fiecare familie din România, fără exagerare, ajunge să sufere din cauza alegerilor interne ale PNL. Facturile crescute, preţuri mărite la alimente, un leu care se depreciază zi de zi, toate acestea sunt efectul unei crize politice care durează de prea mult timp în România. Suntem conştienţi cu toţii că acesta este adevărul, dar nimeni nu pare să fie impresionat prea mult de lucrurile acestea.

Încercând să se păstreze o atmosferă liniştită, ni se spune că totul este în regulă, şi chiar şi criza COVID a început să îşi piardă din importanţă în faţa datei de 25 septembrie, atunci când - sperăm cu toţii - acest circ se va încheia. Dar ce se va întâmpla după? Să ne aşteptăm la măsuri şi mai radicale luate de acest guvern, dacă cel susţinut de ei va pierde? De ce România a devenit locul de joacă al PNL şi al intereselor unui partid care s-a rătăcit pe drumul guvernării?

Din fericire, PSD continuă să lupte şi să muncească pentru români, în interesul lor, în timp ce alţii se joacă de-a politica, punând o presiune imensă pe toate sistemele naţionale. Am fost şi vom rămâne singurul partid care ştie cu adevărat şi vrea să guverneze România, mai presus de alte interese.

Domnul Alexandru Popa:

"Salariul minim pe economie trebuie majorat!"

Creşterea salariului minim pe economie reprezintă o prioritate pentru PNL, având în vedere că în momentul de faţă aproximativ 1,6 milioane dintre angajaţii din România sunt salarizaţi la nivelul minim. Interesul nostru al tuturor trebuie să fie, aşadar, creşterea nivelului de trai pentru aceşti angajaţi şi familiile lor, dar şi de a asigura o formulă predictibilă de calcul, astfel încât să se ştie concret cu cât va creşte salariul minim în fiecare an. Trebuie menţionat că acest deziderat este asumat inclusiv la nivelul sindicatelor şi patronatelor, aşa cum a reieşit din discuţiile purtate de aceştia cu oficialii guvernamentali.

Consider că majorarea salariului minim pe economie reprezintă cel mai bun motor de creştere economică, cu efecte benefice pe termen lung asupra economiei româneşti. Acest fapt este de altfel confirmat de datele statistice care ne-au arătat că în ultimii ani măsurile de creştere a salariului minim au determinat în mod real o creştere a salariului mediu, precum şi o creştere a numărului de angajaţi, aducând plusvaloare economiei româneşti în ansamblu.

Economia României are nevoie, mai mult ca oricând, de măsuri rapide pentru a contracara cât mai mult posibil efectele crizei sanitare, dar şi pentru a limita şi mai mult rata şomajului sau a neocupării prin atragerea de forţă de muncă în zona fiscalizată, descurajată în acest moment de nivelul salarial nesatisfăcător.

Această măsură se justifică, totodată, şi prin necesitatea de a proteja românii aflaţi în dificultate ca urmare a creşterii preţurilor la energie, al căror impact se va resimţi din plin odată cu venirea iernii. Am adoptat, în Parlament, Legea consumatorului vulnerabil, dar nu este suficient. Este mai mult decât necesar să luăm de urgenţă şi alte măsuri pentru a limita cât mai mult posibil expunerea la riscul de sărăcie a unui număr important de cetăţeni.

În viziunea noastră, majorarea salariului minim are, aşadar, pe lângă componenta economică, şi o componentă socială, de sprijin pentru români. Apreciez, în acest context că reprezentanţii întreprinzătorilor dau dovadă de responsabilitate şi de solidaritate, susţinând majorarea salariului minim pe economie, în acord cu intenţia Guvernului liberal. Este foarte important ca aceste politici să aibă susţinerea mediului de afaceri, conştienţi fiind că aceste lucruri trebuie făcute în solidar, pentru a putea asigura competitivitate şi o creştere economică sustenabilă.

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Dan-Cristian Popescu:

"România prea puţin educată"

A durat cinci ani aprobarea Proiectului "România Educată" - cinci ani în care proiectul a fost ţinut prin sertare, fiind scos de la naftalină doar în momentele în care preşedintele voia să se mai laude puţin cu măreaţa sa realizare, anunţat cu surle şi trâmbiţe în 2016, pe ultima sută în 2018, un munte de platitudini în 2021, idei expirate şi nicio viziune.

Marele proiect, menit să scoată România din josul listei şi s-o urce pe măreţe culmi de progresism educaţional, şi-a dat deja obştescul sfârşit, îngropat de un premier avid de putere internă în propriul partid şi de o ceată de miniştri ce ar completa cu succes lista analfabeţilor funcţionali.

Conform datelor Comisiei Europene, România a alocat de două ori mai puţini bani pentru educaţie din PNRR decât celelalte state europene, care au alocat în medie circa 25%. Ceea ce la noi este încă în stadiul de proiect, în alte ţări deja se implementează. Ceea ce încă ne propunem la nivel de schiţă, în alte părţi este realitate.

Analfabetismul funcţional în România atinge cote alarmante. Rezultatele obţinute de elevii români sunt de două ori mai slabe decât media Uniunii Europene. Mai simplu, elevii nu pot înţelege şi nu pot reproduce ceea ce citesc şi nici nu pot aplica în viaţa de zi cu zi.

Educaţia în mediul rural se face în continuare în condiţii dintre cele mai grele, cu toalete în fundul curţii, cu igrasie pe pereţi, fără norme sanitare elementare, fără autorizaţii de incendiu.

Şcoala începe în mai puţin de-o săptămână sub semnul bâlbelor de partid, cu norme ce se bat cap în cap, cu profesori nemulţumiţi şi mai ales cu elevi ce vor orbecăi încă un an printre hăţişurile normative, la cheremul hachiţelor unui guvern incompetent.

Între timp, ministrul Câmpeanu ne spune cu seninătate că nu există nici în prezent platforme dedicate şi securizate pe care să poată fi efectuată o evaluare online corectă, aceasta în condiţiile unui val 4 iminent, în condiţiile unei creşteri alarmante a cazurilor de COVID şi a unei campanii de vaccinare pe butuci.

"România educată" reprezintă doar nişte vorbe frumoase, bune de atârnat la rever, lângă sigla de partid. În realitate, avem doar nepăsare faţă de părinţi, faţă de cadrele didactice şi mai ales faţă de cei ce reprezintă viitorul acestei ţări, elevii noştri.

Până nu înţelegem că educaţia necesită finanţare şi profesionalism, infrastructură şi proiecte de viitor, vom continua să trăim într-o Românie prea puţin educată, spoită anual cu declaraţii bombastice, al cărei regres este din ce în ce mai vizibil.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"România nimănui"

Rata inflaţiei este 5,3%, înregistrată în august 2021.

Datoria externă a României a crescut cu 6,05 miliarde euro.

Rata şomajului este 5,1%, înregistrată în iulie 2021.

420.000 de români cu vârsta între 15 şi 74 de ani sunt şomeri.

Preţul facturilor de electricitate a crescut cu 48%.

Preţul facturilor la gaze a crescut cu 20%.

Preţul la benzină şi la motorină a crescut cu 14%.

Patru români din zece nu vor putea să îşi încălzească locuinţa la iarnă.

Aşa arată România sub guvernarea PNL-USR PLUS!

Din păcate, aceasta este realitatea, dragi români!

Acest Guvern a dezamăgit ţara, a dezamăgit românii, a dezamăgit propriul electorat, prin performanţa slabă şi prin lipsa măsurilor de guvernare. Cifrele vorbesc de la sine.

Parcă am ajuns o ţară neguvernată.

Avem o ţară frumoasă şi bogată, dar pare că suntem ai nimănui. Şi dacă privim în aşa-zisa coaliţie de guvernare, cine să ne guverneze?

"Surpriza" cea mai mare pentru toată lumea este USR PLUS, incompetenţa şi ipocrizia de care nu încetează să dea dovadă.

Au primit votul românilor, au avut şansa să dovedească ce pot, asta după ce ani buni au criticat extrem de vocal toate partidele politice, iar când, în sfârşit, au ajuns la guvernare, au dezertat. Au dezertat din post atunci când ţara avea nevoie de ei.

Cel mai reprezentativ exemplu este cel al Ioanei Mihăilă, fostul ministru al sănătăţii, care a plecat din minister în plină pandemie de coronavirus.

Cristian Ghinea, fostul ministru al fondurilor europene, va rămâne cu o carieră politică etichetată de eşecul de a redacta Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă, PNRR.

Cătălin Drulă, fostul ministru al transporturilor, a marcat câteva lovituri de PR, în timp ce, în realitate, lucrările la drumuri şi poduri zac abandonate în degradare şi uitare.

Claudiu Năsui, fostul ministru al economiei, a desfiinţat Direcţia Generală pentru Turism, singurul organism instituţional destinat promovării şi reprezentării României, în plan european şi internaţional. Tot ministrul Năsui i-a ignorat pe reprezentanţii industriei pentru organizări de evenimente, târguri şi expoziţii internaţionale şi a refuzat să îi introducă în schema de ajutor de stat pentru HoReCa.

Aceşti domni, aceşti tineri, USR PLUS, "speranţa politicii româneşti", au decis să-şi trântească propriul Guvern, pentru că nu s-au înţeles pe bani. Mai mult, USR PLUS vrea să-şi realizeze planul de a-l da jos pe premierul Florin Cîţu, folosindu-se de voturile PSD.

Prin aceste fapte, cei din USR-PLUS şi-au dat arama pe faţă, au dovedit că sunt dominaţi de aceleaşi metehne politicianiste în care doar interesul de partid şi de grup contează, mai presus de interesul ţării.

La polul opus, Partidul Naţional Liberal, prin liderii săi, nu a fost niciodată mai departe de români şi de ceea ce le trebuie acestora pentru a avea o viaţă mai bună. Din păcate, PNL a dat dovadă de nepăsare, de indiferenţă şi de aroganţă.

Războiul dintre domnii Ludovic Orban şi Florin Cîţu pentru conducerea PNL a lăsat ţara neguvernată, principalul punct de gravitaţie fiind Congresul PNL din 25 septembrie.

Aceasta este România lui 2021, aceştia sunt conducătorii noştri!

Mă tot gândesc la vorbele din acest week-end ale unei doamne dezamăgite profund, la fel ca şi mine, de ceea ce se întâmplă cu ţara asta - dumneaei spunea "ne merităm soarta" - oare aşa să fie?

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Sindromul Korsakoff bântuie în spectrul roşu-galben"

Nefericiţii loviţi de acest sindrom pătimesc în două sensuri, au amnezie în raport cu evenimentele recente şi îşi înlocuiesc amintirile cu invenţii, pentru a-şi păstra coerenţa.

Pentru o înţelegere mai profundă, câteva exemple:

• Să calci în picioare protocolul de colaborare şi să declari ulterior că aştepţi scuze;
• Să vii la putere pe un discurs projustiţie, să dinamitezi ulterior coaliţia pentru a putea distribui 50 de miliarde de lei, fără criterii clare;
• Te aliezi cu PSD, dar încerci să impui un subiect de paie, al unei aşa-zise colaborări cu AUR;
• Subordonezi guvernarea unei ţări aflate în criză multiplă unei mize efemere de partid, te identifici ulterior cu Superman - aici sindromul este mai complex, chiar este nevoie de specialişti, eventual o comisie.

Confabulaţia, din păcate, este organic legată de discursul politic autohton, iar de data aceasta subiectul nu este unul abstract, vorbim despre justiţie şi miliarde.

Nu te poţi scălda de doua ori în acelaşi râu, ce se spune şi ce se face este ireversibil!

Stimaţi foşti colegi de coaliţie, opriţi-vă!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă încă nu este adoptat la Bruxelles!"

Din păcate, haosul creat de PNL şi USR PLUS are consecinţe grave la nivel economic şi internaţional pentru ţara noastră. Creşterea cursului monedei euro în raport cu leul afectează nivelul de trai al românilor.

Mai mult decât atât, Guvernul s-a împrumutat la dobânzi record, iar avansul din PNRR s-ar putea să nu mai ajungă în 2021. Nici acum, după 6 luni de la termenul iniţial, PNRR nu este adoptat la Bruxelles, iar absorbţia fondurilor europene este dezastruoasă, mai sunt încă 14 miliarde de euro neconsumate din exerciţiul financiar 2014-2020.

Avem nevoie de o Românie dezvoltată în Uniunea Europeană, iar acest lucru nu se poate realiza cu un PNRR blocat şi fără negocieri punctuale cu cei de la Comisia Europeană privind programarea financiară pentru perioada 2021-2027. România îşi pierde credibilitatea pe pieţele financiare, iar investitorii se gândesc de două ori dacă să mai injecteze capital la noi în ţară.

Este vital ca banii europeni să fie accesaţi şi să ajungă acolo unde este nevoie cu adevărat, mai ales în contextul efectelor generate de pandemie. Este nevoie de o relansare a economiei cu accent pe crearea de locuri de muncă, mai ales pentru tineri, crearea de start-up-uri, susţinerea IMM-urilor.

Nu vrem ca românii să mai plece la muncă în altă ţară! În campania electorală, cei din şubreda coaliţie aflată la guvernare au promis că vor aduce diaspora acasă, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Nu trebuie neglijate problemele de mediu. Trebuie să începem să investim cu adevărat într-un viitor sustenabil, să protejăm mediul, să luăm măsuri împotriva poluării, să ne axăm pe transportul inteligent. Digitalizarea este, de asemenea, foarte importantă. Este nevoie de măsuri punctuale şi pentru agricultori. Producătorii autohtoni au fost abandonaţi de guvernanţi.

Fondurile europene reprezintă şansa pentru dezvoltarea României. În plus, cele 29 de miliarde de euro prin PNRR pot duce la reformarea unor domenii importante esenţiale pentru ţara noastră. Să nu irosim această oportunitate!

Domnul Viorel Salan:

"Rolul-cheie al României în menţinerea securităţii în zona Mării Negre"

Lumea în care trăim este o lume nouă care s-a schimbat mult, mai ales în ultimii doi ani, şi pe care, în acest moment, nu o înţelegem complet. Criza sanitară, creată de pandemia COVID 19, s-a transformat paradoxal în cel mai mare şoc strategic la nivel global. Epidemia a devenit chiar pe alocuri cadrul unor confruntări politice şi ideologice, dar în acelaşi timp a obligat naţiunile să revadă fundamental perspectivele strategice şi tactice naţionale, regionale şi globale.

Regiunea Mării Negre este fără îndoială importantă din punct de vedere strategic. Aici se intersectează rutele comerciale şi traseele energetice tradiţionale de pe direcţia est-vest cu cele de pe direcţia nord-sud şi, din acest punct de vedere, orice schimbare de atitudine politică sau militară poate afecta interesele tuturor ţărilor riverane, şi nu doar ale lor.

Perioada prin care trecem acum este deosebit de complicată şi schimbarea realităţii la nivel global are loc într-un ritm fără precedent, din punct de vedere politic, economic, tehnologic, social şi cultural. În acest context, militarizarea rapidă şi extinsă din zona Mării Negre şi folosirea acesteia ca pârghie politică de presiune generează multă îngrijorare.

Am asistat cu toţii, în ultimii ani, la concentrări semnificative de trupe şi tehnică militară într-o zonă relativ restrânsă şi la derularea unor acţiuni de forţă în Bazinul Mării Negre. Un răspuns similar din partea celorlalte ţări riverane ar putea declanşa inevitabil o cursă regională a înarmării.

Am asistat, de asemenea, la folosirea unor metode neconvenţionale de război în proximitate, ceea ce a creat o altă serie de îngrijorări şi a crescut riscul declanşării unor confruntări pe scară largă, pornind de la nişte incidente minore.

În plus, pandemia COVID-19 şi impactul ei economic devastator au dezvăluit în mod elocvent vulnerabilităţile societăţilor moderne în faţa unei ameninţări comune nevăzute, dar nu mai puţin periculoasă, şi ne-au testat capacităţile de a rezista şi de a răspunde adecvat neobişnuitei provocări nu doar în regiune, ci şi în întreaga lume.

Pandemia ne-a demonstrat că securitatea naţională şi internaţională trebuie să fie un concept mai cuprinzător, inclusiv referitor la aspecte care depăşesc cu mult noţiunile acceptate de până acum, iar forţa unei naţiuni este dată, azi, nu în primul rând de capabilităţile militare de care dispune, ci de capacitatea ei de a rezolva situaţiile de criză internă, de priceperea de a depăşi situaţii dificile internaţionale.

Documentele adoptate în cadrul ultimului Summit NATO, la care şi România a aderat, au consemnat atât importanţa strategică a Mării Negre, cât şi angajamentul aliaţilor faţă de menţinerea unui climat de securitate şi stabilitate în zonă.

În mod evident, capacitatea de apărare, descurajarea, rezistenţa şi cooperarea rămân elemente-cheie ce pot consolida un climat stabil, democratic şi pot genera prosperitate în regiunea Mării Negre, pornind, de exemplu, de la câteva proiecte concrete comune, de care să beneficieze toate statele din zonă.

În domeniul militar, deciziile şi iniţiativele NATO rămân extrem de importante. Între acestea, trebuie menţionat şi angajamentul, luat la recentul Summit NATO de la Bruxelles din iunie 2021, faţă de statele partenere din Bazinul Mării Negre, de a le susţine şi mai mult, atât politic, cât şi militar, cu scopul de a le spori rezistenţa şi pentru a menţine un avans tehnologic obligatoriu necesar.

Miza economică cea mai importantă rămâne asigurarea securităţii în zonă, mai ales în ceea ce priveşte activitatea navelor implicate în explorarea, producţia şi construcţia infrastructurii de exploatare a noilor zăcăminte de gaze naturale descoperite de către România în perimetrul Neptun Deep şi Turcia, la Sakarya.

În actuala conjunctură internaţională, orice investitor va fi reticent în a demara un proiect major, tocmai din cauza sentimentului că există o ameninţare potenţială permanentă în zonă.

Faţă de această situaţie, România consideră că soluţia cea mai bună este, pe de o parte, adoptarea de către aliaţi a unei strategii regionale comune, bazate pe unitate, coeziune şi solidaritate. Pe de altă parte, la fel de esenţială este dezvoltarea cooperării zonale între aliaţii riverani, pentru stabilitatea şi securitatea regiunii şi protejarea intereselor lor economice.

În prezent, politica de securitate a ţării noastre este definită fundamental de trei direcţii de acţiune - creşterea rolului şi eforturilor României în Uniunea Europeană, consolidarea profilului strategic în NATO, precum şi aprofundarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA.

În acest proiect, Parlamentul României poate participa esenţial şi activ prin nivelul de expertiză deţinut, inclusiv la nivelul celor două Comisii pentru apărare, ordine publică şi siguranţa naţională din Senat şi Camera Deputaţilor. Dincolo de rolul lor în exercitarea controlului parlamentar asupra instituţiilor publice din aria de competenţă, componente ale Sistemului Naţional de Apărare, comisiile pot avea de asemenea o contribuţie avizată atât la nivel analitic, cât şi juridic, în definirea politicii de securitate naţională a României.

Poate că este momentul potrivit acum pentru o evaluare lucidă şi corectă a iniţiativelor politice existente deja în zonă şi a potenţialului lor real de a sprijini şi îmbunătăţi climatul politic, de a crea condiţii favorabile înţelegerii şi cooperării între naţiunile din această regiune.

Altfel spus, apare ca absolut necesară o abordare integrată, atât la nivel regional, cât şi la nivelul NATO, o abordare care să îmbine eforturile de consolidare a unei poziţii de descurajare militară credibilă şi durabilă, cu o sporire a eficacităţii acţiunilor politice şi diplomatice, prin angajarea într-o permanentă comunicare strategică concretă, unitară, continuă şi coerentă.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"PSD susţine implicarea tuturor partidelor şi autorităţilor publice în asigurarea accesului la educaţie pentru toţi copiii şi menţinerea şcolilor deschise, în condiţii de siguranţă"

Atât eu, cât şi colegii mei parlamentari social-democraţi ne dorim să colaborăm cu toţi factorii implicaţi în procesul de învăţământ de la nivel legislativ, executiv şi local pentru a permite desfăşurarea acestui an şcolar cu prezenţă fizică, în condiţii de siguranţă.

În primul rând, copiii, dar şi profesorii nu îşi mai permit să piardă un an şcolar.

Nu putem să repetăm fiascoul din 2020-2021, când mare parte din anul şcolar a funcţionat în regim online şi a bulversat atât elevii, cât şi profesorii şi părinţii.

Guvernarea dreptei de anul trecut i-a lăsat pe mulţi elevi fără acces la tehnologie, deci fără acces la educaţie, pasând în ultimul moment responsabilitatea către autorităţile locale, fără a fi alocat şi finanţarea necesară.

În anul şcolar trecut, în multe scoli din ţară nu au fost asigurate condiţiile minime necesare desfăşurării orelor de curs în sistem online şi nu s-au realizat conexiunile la Internet care să facă posibilă desfăşurarea acestor ore.

Cel de-al doilea an şcolar din pandemie începe în acelaşi haos şi aceeaşi incertitudine ca precedentul. Din păcate, şi în acest an şcolar foarte multe unităţi de învăţământ riscă să fie închise. Nu mai există nicio scuză! Actualii guvernanţi nu au făcut nimic toată vacanţa, pentru că s-au certat între ei!

Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei trebuie să adopte rapid măsuri sunt cele legate de testarea periodică gratuită a tuturor profesorilor, indiferent dacă sunt vaccinaţi sau nevaccinaţi, testarea periodică a elevilor, cu teste noninvazive şi izolarea doar a elevilor contaminaţi. Ambele măsuri şi-au dovedit deja eficienţa, fiind reluate în acest an după ce au fost aplicate cu succes, încă din anul şcolar care a trecut, în mai multe ţări ale Uniunii Europene. Testaţi, nu vă mai certaţi!

Vă spun cu toată convingerea că educaţia este cea mai sigură cale de ieşire din sărăcie! Fiecare şcoală reprezintă pentru elevi o poartă de ieşire către o viaţă mai bună şi mai sigură. Există o relaţie directă între educaţie şi prosperitate. Uitaţi-vă în toată lumea. Oriunde pe această planetă unde există un nivel de trai mai ridicat există şi un sistem de educaţie mai performant. Cele mai prospere state au cele mai avansate şi respectate licee şi universităţi. Statele Unite au un sistem de educaţie ultra performant. Anglia, Germania, Japonia au de asemenea sisteme de educaţie cu o foarte bună reputaţie. Sărăcia este doar acolo unde nu este şcoală sau acolo unde nu este acces la educaţie.

Noi, adulţii, profesori, politicieni, oameni de afaceri sau funcţionari în administraţie, trebuie să facem tot ce este posibil ca această uşă să fie deschisă pentru toţi copiii. Fiecare copil care trece acest prag al educaţiei are o şansă spre un viitor mai bun. Nu este un drum uşor, dar este un drum sigur. Când vorbim despre viitorul acestei ţări, despre copiii noştri, nu mai contează doctrina, partidul, divergenţele politice sau ideologice. Trebuie să colaborăm cu toţii pentru asigurarea accesului la educaţie faţă în faţă a tuturor copiilor din România.

Haideţi să lăsăm deoparte certurile, scandalurile, diferenţele de opinii, orgoliile, interesele de partid şi să ne concentrăm pe educaţia copiilor noştri, pe oferirea accesului la şcoală cu prezenţă fizică, pe îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli, pe adaptarea programei şcolare la realităţile economice şi sociale, în esenţă să contribuim la formarea şi şlefuirea personalităţilor şi caracterelor copiilor noştri!

Aşadar, mă înclin şi eu cu mult respect către toţi profesorii şi le mulţumesc în numele tuturor copiilor care au început în şcoală construcţia traseului profesional pe care l-au avut în viaţă!

Domnul Daniel Tudorache:

Nu este doar un vot împotriva premierului Cîţu, este un vot pentru demiterea acestei coaliţii de-a dreptul toxice pentru cetăţeni, care a îngropat România în datorii istorice, a gestionat catastrofal pandemia, a falimentat afaceri. Au explodat preţurile, copiii noştri au fost privaţi de dreptul constituţional la educaţie, bătrânii au fost batjocoriţi, iar religia şi obiceiurile noastre creştine au ajuns la rang de insultă. Aceasta este "ţara ca afară", mult promisă de către dreapta politică.

Zilele acestea vedem cum, sistematic, au îndeplinit Programul lor de guvernare, acela de a pune România pe butuci şi de a întoarce românii unul împotriva celuilalt. Până aici! Sper ca ai mei colegi din cele două Camere să nu mai treacă peste voinţa poporului şi să nu mai gireze un asemenea circ, o altă guvernare de dreapta puţin spus dezastruoasă!

Aştept ca instituţiile statului să reflecte asupra acţiunilor iresponsabile de până acum ale Guvernului.

Aşa cum spune şi imnul nostru, "acum ori niciodată" să scăpăm de această guvernare, să fim uniţi pentru a avea puterea de a depăşi această perioadă sumbră din istoria noastră şi să putem guverna pentru români, pentru o Românie puternică!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Judeţul Hunedoara - numărul doi la alocările bugetare"

Încă o veste bună de la Guvernul României pentru judeţul Hunedoara! În şedinţa de Guvern din data de 7 septembrie, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat, pe anul 2021, în care judeţul Hunedoara va avea alocate suplimentar 11,670 milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile comunale şi judeţene. Judeţul Hunedoara primeşte a doua sumă la rectificare, ca valoare, la nivel naţional. Este încă o dovadă că judeţul nostru este o prioritate reală pentru Bucureşti, iar eu, în calitatea mea de deputat al Partidului Naţional Liberal de Hunedoara, aşa cum am promis şi cu alte ocazii, voi continua să mă lupt pentru interesele judeţului nostru.

Investiţiile au fost, încă de la începutul Cabinetului Florin Cîţu, prioritatea zero. Programul de guvernare "Dezvoltăm Romania" este un plan ambiţios, care vrea să demonstreze că soluţia viabilă a creşterii nivelului de trai sunt investiţiile. Fie că vorbim despre infrastructură, educaţie, sănătate sau mediul de afaceri, creşterea reală poate fi realizată doar prin alocări bugetare consistente. Nevoile judeţului nostru se calează perfect pe acest plan şi pot să vă spun că voi acorda maximă prioritate proiectelor dezvoltate pe fonduri europene nerambursabile, prin PNRR, dar şi celor cu finanţare guvernamentală, prin PNI "Anghel Saligny".

Doresc să fac o menţiune şi asupra situaţiei din ţara Zarandului. Mi-am asumat, încă de când ocupam poziţia de secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, că voi sprijini finalizarea Barajului de la Mihăileni, vom moderniza DN 74 şi voi fi alături de primarii zărăndeni care au o bună viziune în dezvoltarea comunităţilor lor.

România nu îşi permite vreo abatere de la calea liberală, singura în măsură să dezvolte ţara aşa cum ne-o dorim cu toţii. Am văzut toţi nocivitatea administraţiei PSD-iste şi o resimţim şi acum în judeţul nostru. Sper ca domnul Nistor să folosească eficient şi nepărtinitor această mare sumă de bani venită de la Guvernul României în folosul tuturor hunedorenilor.

Guvernul Partidului Naţional Liberal este unul responsabil, care lucrează în folosul românilor. Am toată convingerea că, pentru hunedoreni, lucrurile vor merge din ce în ce mai bine, atât timp cât la conducerea ţării se va afla administraţia liberală! Românii au dreptul la un trai decent şi o ţară modernă!

Domnul Ioan Vulpescu:

"A onora şi a ignora. Belmondo şi Caramitru - două exemple paradigmatice pentru atitudinea unei ţări în faţa valorii culturale"

Ziua de 10 septembrie a acestui an a fost o zi neagră atât pentru cultura românească, cât şi pentru cultura franceză. Două ţări, două popoare şi-au condus pe ultimul drum "monştrii sacri" ai cinematografiei şi teatrului - Jean-Paul Belmondo, în Franţa, şi Ion Caramitru, aici în România. Tristeţea acestei zile a fost, pentru noi românii, dublată de ruşine şi frustrare. Ceremonia funerară dedicată actorului francez, la care a participat şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, alături de o suită de miniştri şi oficiali francezi, a făcut ca moartea marelui nostru actor, Ion Caramitru, să fie şi mai greu de îndurat.

Omagiat la Domul Invalizilor, acolo unde Napoleon îşi petrece eternitatea, Belmondo a avut parte de o ceremonie specială, de un omagiu naţional şi de un elogiu funebru de 13 minute rostit cu însufleţire de preşedintele Franţei. La noi, nici vorbă de omagiu naţional. Singurele lucruri care mai aminteau de măreţia personalităţii conduse pe ultimul drum au fost prezenţa altor câteva nume mari ale culturii româneşti şi prezenţa Gărzii de onoare ce aştepta cortegiul funerar să ajungă la Cimitirul Bellu. Sigur că unii oameni nu mor niciodată, iar Caramitru este unul dintre ei, pentru că în locul lor pământesc rămâne o istorie, o operă şi un public.

Omagiul adus de preşedintele României acestui gigant al teatrului românesc a constat în cele opt rânduri şi jumătate postate pe Facebook de către preşedinte în ziua morţii lui Ion Caramitru. La rândul său, premierul guvernează de la butoanele reţelelor de socializare. Politica #hastagistă exprimă însă o atitudine generală a actualei conduceri faţă de tot ce înseamnă cultură şi performanţă, o atitudine generalizată, ca ţară, care la nivel internaţional, odată de căpătăm măsura propriei conştiinţe şi ne uităm în jur, ne înjoseşte.

Recunoaşte performanţa atât cât produce un sentiment al proprietăţii. Caramitru şi Patzaichin sunt ai noştri, câtă vreme avem ceva de câştigat de pe urma lor, dar prea puţin au fost ai noştri cât timp au respirat acelaşi aer ca şi noi. Am trecut peste morţile celor doi giganţi ai culturii şi sportului de performanţă, Ion Caramitru şi Ivan Patzaichin, fără a avea măcar o zi de doliu naţional, ca şi cum nu ne-ar fi părăsit, în aceeaşi zi, două repere valorice ale acestei ţări, ca şi cum nu s-ar fi prăbuşit, în aceeaşi zi, doi stâlpi de susţinere ai culturii noastre.

Vremelnicia problemelor noastre a umbrit încă o dată eternitatea valorii lăsate în urmă de marele actor şi de campionul cu pagaia ruptă. Cât despre gestul de a trimite o coroană, mă întreb cine trebuie să moară în România pentru ca Executivul să facă din omagii formale un gest personal. Cine trebuie să moară pentru ca cei mai înalţi reprezentanţi ai statului să îşi plece capul în faţa cortegiului unui titan al teatrului sau al sportului românesc? Un gest mărunt cu o însemnătate mare. Gestul simbolic venit de la Cotroceni şi de la Victoria arată, încă o dată, că pentru cei care ne conduc astăzi, cultura este un element periferic, pentru care o scurtă postare pe Facebook şi o coroană funerară "de protocol" sunt mai mult decât suficiente.

De fapt, ce este important pentru cei care ne conduc azi, în relaţia lor cu naţiunea română? Este o întrebare căreia nu reuşesc să-i găsesc, de ceva vreme, un răspuns!

Domnul Mihai Weber:

"Valul de scumpiri trebuie stăvilit!"

Liberalizarea pieţei energetice, lăsată la întâmplare, majorările de preţuri la combustibili, devalorizarea semnificativă a monedei naţionale sunt doar câteva dintre premisele care vor alimenta creşterea inflaţiei şi a tuturor celorlalte preţuri. Pe scurt, asta va însemna pentru cetăţeni o scădere dramatică a puterii de cumpărare, a nivelului de trai, în timp ce pentru numeroase societăţi comerciale situaţia actuală va duce la falimente şi la creşterea şomajului.

PSD nu poate să rămână nepăsător în faţa dramei prin care trec atâtea milioane de români şi, de aceea, s-a zbătut şi a depus amendamente la Legea consumatorului vulnerabil, modificări esenţiale care propun măsuri de protecţie reală a tuturor acelor consumatori individuali casnici afectaţi de creşterile masive ale preţurilor la electricitate şi gaze naturale.

În continuare, însă, vom acţiona hotărât în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pe care am reuşit s-o impunem, pentru a identifica cauzele şi responsabilii acestor scumpiri, ale abuzurilor care au avut loc, în scopul de a identifica astfel soluţiile necesare pentru reintrarea în normalitate. De asemenea, vom insista în cadrul acestei Comisii pentru aplicarea legislaţiei în vigoare şi pentru plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze, la un nivel suportabil pentru populaţiei şi economie.

În ceea ce îi priveşte pe consumatorii casnici în sistem centralizat, PSD va insista, prin toate mijloacele de care dispune, ca Guvernul şi majoritatea parlamentară să amâne intrarea în vigoare a unor prevederi legale care elimină subvenţia pentru gigacalorie în sistemul de termoficare centralizat.

Nu în ultimul rând, PSD va propune un nou proiect de lege care să vină cu mai multe măsuri de protecţie pentru toţi consumatorii vulnerabili, nu doar pentru cei casnici, ci şi pentru IMM-urile care au fost afectate de pandemie. Din perspectiva PSD, este necesar ca furnizorii/distribuitorii de electricitate şi gaze să înţeleagă că nu pot doar să-şi crească exploziv profiturile, în condiţiile liberalizării haotice permise de actualul Guvern, ci trebuie să se arate şi solidari, să participe efectiv la efortul de susţinere al tuturor celor vulnerabili.

Trebuie să înţelegeţi că toate aceste soluţii sunt perfect aplicabile, fiind măsuri permise atât de legislaţia naţională, cât şi de cea europeană!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"13 septembrie - Ziua pompierilor din România"

13 septembrie 1848 reprezintă o dată cu semnificaţie istorică importantă pentru statul român modern. La 13 septembrie 1848 a avut loc Bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc, între structuri militare ale Ţării Româneşti - Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie şi Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu - şi un corp de armată otoman.

Chiar dacă Bătălia din Dealul Spirii s-a încheiat cu înfrângerea trupelor române, semnificaţia evenimentului rezidă în dorinţa clară a românilor de a scăpa de sub jugul otoman, lucru ce se va concretiza 29 de ani mai târziu, în urma Războiului de Independenţă.

Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuţi în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat, în anul 1901, Monumentul Eroilor Pompieri din Bucureşti, iar ziua de 13 septembrie este celebrată ca fiind Ziua Pompierilor din România.

Astăzi, pompierii români fac onoare înaintaşilor lor în fiecare zi. Curajul, patriotismul şi conştiinţa datoriei faţă de semenii lor au rămas aceleaşi, cel mai bun exemplu în acest sens fiind intervenţia pompierilor români în Grecia mistuită de flăcări, fapt ce a atras aprecierea unanimă a presei greceşti şi internaţionale pentru modul în care pompierul român şi-a făcut datoria.

Pentru a le arăta recunoştinţa pe care le-o poartă, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 13 septembrie 2021, o serie de decrete de decorare cu prilejul Zilei Pompierilor din România. Astfel, în semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile obţinute în activitatea de apărare a vieţii, bunurilor şi mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi pentru coordonarea acţiunilor instituţiilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul "Bărbăţie şi Credinţă" în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, Drapelului de Luptă al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne.

De asemenea, în semn de apreciere pentru dăruirea şi profesionalismul de care au dat dovadă în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, remarcându-se la comanda modulelor specializate de intervenţie implicate în recentele misiuni de stingere a incendiilor din Republica Elenă, preşedintele României a conferit Ordinul "Bărbăţie şi Credinţă" în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, domnului colonel Pop Valentin Florin şi domnului locotenent-colonel Csilik Alexandru-Adrian.

Nu pot decât să le transmit pompierilor români un sincer la mulţi ani şi îi asigur de întreaga mea gratitudine. Faptul că îşi pun viaţa în pericol pentru a fi noi în siguranţă, reprezintă pentru mine un gest de eroism deosebit, ce trebuie recunoscut şi lăudat constant, nu doar cu ocazia zilei de 13 septembrie.

Cinste pompierilor români!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Sărut mâna!

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul de 330 deputaţi, până în acest moment, sunt înregistraţi 196 de colegi.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul zilei de astăzi - vom continua, până la ora 11,00, cu dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11,00 la 11,30 - pauză; 11,30, rog să vă anunţaţi colegii, e votul final.

Vă întreb, dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu, vă propun să intrăm în ordinea de zi şi să continuăm.

Ne-am oprit ieri la punctul 13 de pe ordinea de zi. Avem reexaminarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020; PL-x 243/2020/2021.

Suntem pe procedură de urgenţă.

Vom trece la dezbaterea legii.

Din partea Guvernului?

Vă rog.

Domnul Vajda Zsombor (vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Autoritatea Electorală Permanentă nu susţine Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020 întrucât a fost declarat neconstituţional şi, totodată, este perimat, ca temă.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la cuvânt pentru susţinerea raportului - avem comisiile sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru constituţionalitate - pe domnul deputat Ringo Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Imediat, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Este preşedintele comisiei aici?

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 243/2020/2021.

Am alergat puţin, pentru că a început mai devreme şedinţa.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică...

Aţi putea să amânaţi? (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da, trecem la următorul.

Domnul Ringo Dămureanu:

Să amânaţi şi revin cu raportul.

Am venit un pic în grabă şi...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Dacă vreţi, citesc eu, domnule preşedinte.

Domnul Ringo Dămureanu:

Haideţi, vă rog!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să veniţi să vă dau eu raportul de aici, că îl am şi... (Vociferări.)

Nu, nu, lăsaţi-l pe colegul să citească.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Are raportul, dar a venit în fugă. (Vociferări.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da. Nu e nicio problemă...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, interveniţi, dacă nu, la dezbateri generale.

Lăsaţi-l pe colegul, atunci, să prezinte raportul.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Noroc că avem înlocuitori!

Raport comun asupra Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 15 mai 2020.

În urma reexaminării, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea pentru respingerea ordonanţei în şedinţa din 4 mai 2021.

Membrii Comisiei juridice au reexaminat legea sus-menţionată în şedinţa din 20 mai 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea în şedinţa din 30 iunie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule coleg.

Dacă sunt intervenţii, la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare?

Înscris la cuvânt, domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Supuneţi la vot moţiunea de cenzură!

Respectaţi Constituţia!

Guvernul Florin Cîţu trebuie să plece!

Românii s-au săturat de acest Guvern! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule coleg.

Vă reamintesc că suntem într-o şedinţă de plen a Camerei Deputaţilor, nu suntem într-un plen reunit.

Dacă mai sunt alte intervenţii pe marginea proiectului de lege pe care îl discutăm?

Dacă nu, stimaţi colegi, nu avem amendamente admise sau respinse; nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; PL-x 246/2021.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege ce urmează a fi dezbătut este în procedură de urgenţă.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să intervină pe acest PL-x? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna deputat Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 246/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Se modifică astfel - se instituie norma conform căreia creanţele salariale, care reprezintă drepturi salariale şi drepturi băneşti datorate şi neplătite salariatului la data şi, după caz, în tranşele prevăzute în contractul individual de muncă şi/sau contractul colectiv de muncă, se suportă din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, pentru o perioadă de 4 luni consecutive.

Proiectul prevede ca plafonul de 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, în limita căruia se suportă creanţele salariale, să fie extins la 4 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, precum şi instituirea posibilităţii acoperirii eventualelor deficite înregistrate la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale şi prin subvenţii de la bugetul de stat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport, de adoptare a proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Dacă din partea colegilor parlamentari sunt intervenţii, la dezbateri generale, asupra proiectului de lege?

Domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ştiţi, este un proverb în poporul român - "Hora se termină şi surdul continuă să danseze".

Supuneţi la vot moţiunea de cenzură pentru că aşa este normal! (Aplauze.)

Respectăm Constituţia, ce Dumnezeu, ne batem joc de biblia statului român?! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă mai sunt alte intervenţii asupra acestui proiect de lege?

Dacă nu, stimaţi colegi, având în vedere că nu avem amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Următorul punct de pe ordinea de zi.

La poziţia 15, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate; PL-x 230/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Preiau o solicitare a colegilor din Guvern şi, în numele Grupului PNL, vă adresez rugămintea de a supune votului, deoarece nu am consens din partea celorlalţi lideri de grup, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Fac menţiunea, pentru a fi în limitele Regulamentului, că solicit retrimiterea la comisie, deoarece s-a constatat în urma analizei amendamentelor admise în comisie că ele nu sunt corelate cu conţinutul ordonanţei de urgenţă, şi, totodată, aceste amendamente au un impact semnificativ asupra punerii în aplicare a dispoziţiilor legale introduse prin amendamentele în cauză.

Suntem, pe cale de consecinţă, în limitele Regulamentului şi vă adresez această rugăminte, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnule lider, nu aţi precizat termenul.

Domnul Gabriel Andronache:

Da, aveţi dreptate.

Vă mulţumesc pentru precizare.

Propun o săptămână să fie retrimis la comisie, pentru a se realiza această corelare despre care am vorbit.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră propunerea liderului Grupului PNL, de retrimitere la comisie o săptămână.

Vot, vă rog.

Avem 154 de colegi prezenţi, 61 au votat pentru, 40 contra, 53 abţinere, 0 "nu votez".

Propunerea făcută de liderul de grup de la PNL nu a trecut.

Mergem mai departe.

Avem înscrierea la cuvânt a domnului deputat Rusu Daniel-Gheorghe, Grupul AUR.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR a votat pentru retrimiterea la comisii, din câteva considerente foarte clare şi foarte lesne de înţeles.

Dacă ceilalţi colegi ar fi fost un pic mai atenţi la ceea ce este stipulat în acest PL-x, sunt sigur că ar fi votat şi ei. Şi mai ales dacă am fi lăsat demagogia la o parte.

Conform prevederilor PL-x 230/2021, articolul 3, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"c) «mediere» - activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajatorului străin cu persoana care are domiciliul în România şi se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă, astfel cum este definit de legislaţie, în contractele colective de muncă sau de practicile în vigoare în fiecare stat membru, luând în considerare jurisprudenţa Curţii de Justiţie".

Pentru a nu se face o confuzie cu definiţia medierii, care, conform DEX, este modalitatea de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă cu ajutorul unei terţe persoane, specializate în calitatea de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor, profesia de mediator este reglementată foarte clar prin Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare.

Şi contractul de mediere este legiferat tot prin această lege.

Întrucât angajatorul şi persoana aflată în căutarea unui loc de muncă nu sunt părţi adverse, ci urmăresc interese convergente, neaflându-se într-un raport conflictual, modificarea art. 3 lit. c) propune ca modificarea să se facă astfel:

"c) intermedierea în vederea angajării - activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajatorului străin cu persoana care are domiciliul în România şi se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă, astfel cum este definit de legislaţie în contractele colective de muncă sau de practicile în vigoare în fiecare stat membru, luând în considerare jurisprudenţa Curţii de Justiţie".

Adică în loc de "mediere" să apară termenul "intermediere".

Din aceleaşi considerente, propunem ca, în tot cuprinsul proiectului legislativ, "medierea" să fie înlocuită cu "intermedierea".

Din aceste considerente, rog retrimiterea acestui PL-x la comisie.

Şi, totodată, rog a se respecta procedurile constituţionale prin care să faceţi toate demersurile legale în vederea supunerii la vot a moţiunii de cenzură.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului... (Vociferări.)

Din partea Grupului USR avem două solicitări la cuvânt - domnul Seidler şi domnul Lőrincz.

Dacă vă hotărâţi, stimaţi colegi, care doriţi să interveniţi?

Grupul USR, domnul Seidler sau domnul Lőrincz? (Vociferări.)

Domnule Seidler, sunteţi în online, vă rog frumos să interveniţi, din partea Grupului USR. (Vociferări.)

Mă auziţi, domnule Seidler?

Mulţumesc.

Domnule Lőrincz, haideţi, vă rog frumos, să prezentaţi punctul de vedere al Grupului USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Procedură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Cu scuzele de rigoare, dar, conform procedurii, trebuia citit întâi raportul acestui proiect, şi după aceea să intrăm în sesiunea de dezbateri.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să procedaţi în consecinţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu am înţeles solicitarea dumneavoastră.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raportul acestui proiect trebuia prezentat înainte de începerea sesiunii de dezbateri, conform cutumei şi procedurilor parlamentare.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să daţi curs acestei solicitări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Păi, doamna Ţoiu ce a prezentat, domnule lider? (Vociferări.)

Doamna Oana-Silvia Ţoiu (din sală):

Raportul de la alt proiect.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu aţi solicitat prezentarea raportului pe acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci, stimate coleg, mai întâi trebuie să aprobăm timpul de dezbatere.

A fost o solicitare de intervenţie din partea colegului de la AUR şi, înainte de a intra în partea de dezbateri generale, v-am rugat doar să-mi spuneţi care de la grupul dumneavoastră prezintă punctul de vedere al Grupului USR.

Acum este momentul să o invităm la cuvânt pe preşedinta comisiei, să susţină raportul.

Şi să ne propuneţi timpul de dezbatere, stimată doamnă.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 230/2021 din 2 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă prin care se modifică şi se completează Legea nr. 156/2000, urmărindu-se instituirea, în sarcina furnizorilor de servicii de plasare a forţei de muncă stabiliţi pe teritoriul unui alt stat, care desfăşoară pe teritoriul României activităţi de mediere şi plasare a forţei de muncă, a obligaţiilor pe care le au şi agenţii români de plasare a forţei de muncă.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi ale Comisiei pentru politică externă.

La dezbateri a fost prezent şi domnul secretar de stat Cătălin Boboc, din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente.

Modificările din amendamente, pe scurt, sunt următoarele.

Statul de primire poate fi oricare alt stat, nu numai stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European şi al Confederaţiei Elveţiene, ci orice stat membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Se stabilesc unele obligaţii suplimentare în sarcina agenţilor de plasare a forţei de muncă în străinătate şi a furnizorilor de servicii de plasare, în vederea creşterii gradului de protecţie a cetăţenilor români aflaţi în căutarea unui loc de muncă în afara ţării.

În cazul plasării în străinătate a unor lucrători români care nu-şi respectă obligaţiile prin contractul de mediere, lucrătorii sunt obligaţi să achite cheltuielile efectuate de furnizorii de servicii de plasare.

Sunt modificate unele prevederi referitoare la calificarea unor fapte drept contravenţii şi la sancţionarea acestora.

Propun timp de dezbatere - 5 minute.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Rog liderii de grup să poftească până la prezidiu, să discutăm o problemă de procedură. (Consultări.)

Reluăm şedinţa noastră, stimaţi colegi.

Am avut o solicitare din partea Grupului PNL, din partea domnului Andronache, de retrimitere la comisie, care a fost supusă votului şi care a fost respinsă.

Am avut apoi o solicitare din partea domnului deputat Rusu, Grupul AUR, tot de retrimitere la comisie.

În urma discuţiilor cu liderii de grup, am convenit, sau dânşii au convenit, ca acest proiect de lege să fie suspendat, timp de o săptămână, în partea de dezbateri generale, să rămână pe ordinea de zi şi, practic, după clarificări în interiorul grupurilor, să continuăm partea de dezbateri şi să dăm un vot pe acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Poziţia 16, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2019 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; PL-x 348/2019.

Suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să intervină?

Dacă nu, îi dăm cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Cine prezintă raportul?

Vă rog, domnule deputat Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2019 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, prin adresa PL-x 348/2019 din 10 septembrie 2019, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2019.

Principalele modificări:

- crearea cadrului legal prin care instituţiile publice cărora le-au fost sistate alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare să-şi poată onora obligaţiile de plată stabilite prin lege către persoanele vulnerabile social, atât în situaţia în care acestea beneficiază, conform legii, de asistent personal, cât şi în situaţia în care acestea au dreptul la o indemnizaţie lunară;

- respectiv stabilirea unui nivel minim de capitalizare a administratorului fondului privat de pensii care să fie sustenabil din punct de vedere al rentabilităţii activităţii de administrare şi, totodată, să fie corelat cu investiţiile acestor fonduri în proiecte de infrastructură.

A fost adăugată cerinţa de capital social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii, reprezentând echivalentul în lei a 4 milioane de euro, calculat la cursul de schimb al BNR, şi a fost clarificată şi completată lista activelor în care fondurile de pensii pot investi.

În urma examinării proiectului de lege, a documentelor conexe şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să propuneţi şi timpul de dezbateri.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Trei minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Toată lumea e de acord cu acest interval, da? Ca să nu mai mergem pe vot.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

O avem înscrisă la cuvânt pe doamna deputat Dumitrina Mitrea, Grupul AUR.

Vă rog, doamnă deputat.

Se pregăteşte doamna deputat Sandu Viorica, Grupul PSD.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Propunerea supune la vot două situaţii diferite care nu ar fi trebuit să fie în acelaşi timp pe această propunere legislativă.

Prima este o corectare a unei încălcări a drepturilor persoanelor cu handicap, a doua supune la vot scăderea capitalului social al administratorilor de fonduri de pensii private, de la 5 milioane la 4 milioane, corelat cu investiţiile acestor fonduri în proiecte de infrastructură.

Stimaţi colegi,

Ce legătură are încălcarea drepturilor persoanelor cu handicap cu scăderea capitalului social al unei instituţii?

Astfel de proiecte legislative sunt frecvente pe ordinea de zi, prin care iniţiatorul are un subiect principal, social şi emoţional, prin care un partid nu are cum să nu-l voteze, iar în plan secund se află de fapt ceea ce-l interesează pe iniţiator.

Să vă spun că un administrator de fonduri de pensii private, dacă are 4 milioane de euro să depună capital social, are şi 5 milioane de euro. Iar eu, ca cetăţean care investesc în aceste fonduri administrate privat, vreau să am garanţia că acel administrator îmi va oferi investiţia corectă. Astfel ne trezim creând o paradigmă şi vom tot scădea aceste capitaluri sociale până vom ajunge să avem un administrator de fonduri de pensii care să administreze la taraba din colţ, având un capital social de 200 de lei.

Apelez la maturitatea politică a celor care iniţiază aceste legi şi să vedem proiecte legislative din partea tuturor iniţiatorilor care să aibă legătură între subiectele pe care le prezintă.

Haideţi să facem propuneri legislative care să aibă subiecte separate, ca să le şi putem vota!

Şi în final, rugămintea mea este: haideţi să respectăm Constituţia ţării şi să supunem la vot moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîţu (Aplauze.) şi să nu mai încălcăm această carte de căpătâi care se numeşte Constituţia României!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Înţeleg că doar deputaţii vreţi să dea vot pe această moţiune. Ar fi neregulamentar!

O invit la cuvânt pe doamna deputat Viorica Sandu, Grupul PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În guvernarea Partidului Social Democrat proiectele PNDL au adus beneficii tuturor comunităţilor, fie că a fost vorba despre creşterea accesului la utilităţi publice sau de minime lucrări care să schimbe faţa României rurale, prin asfaltare şi alei pietonale.

Partidul Social Democrat a arătat că o infrastructură bine realizată şi sustenabilă poate să ducă la o creştere a nivelului de trai şi civilizaţie. Am făcut aceasta fără partizanat politic, alocând fonduri acolo unde era necesar, indiferent de culoarea politică.

Prin PNDL, Partidul Social Democrat a pus accent pe nevoile zilnice ale românilor şi a deschis un dialog continuu şi constructiv cu toate administraţiile publice locale, indiferent, spuneam, de culoarea politică. Şi mai ales Partidul Social Democrat s-a asigurat de fiecare dată că indiferent de felul în care se implementează proiectele PNDL, dacă se ajunge la blocaje, cei care au de suferit nu vor fi cetăţenii şi mai ales nu cei vulnerabili, pentru că, pentru Partidul Social Democrat, proiectele pornesc întotdeauna de la oameni şi de la nevoile lor, şi nu de la clientela de partid, aşa cum vedem că se strofoacă Partidul Naţional Liberal să-şi mufeze firmele de casă la bani publici.

Românii au dreptul la o ţară civilizată, iar Partidul Naţional Liberal nu are nicio legitimitate să le mai refuze asta! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Suntem pe procedură de urgenţă, cu timp de dezbatere alocat, un vorbitor din cadrul grupului. Deci, îi rog pe colegii care sunt în online să respecte Regulamentul.

Vă întreb, stimaţi colegi, odată încheiată partea de dezbateri generale, dacă la titlul legii sunt observaţii, comentarii? Nu.

Avem 11 amendamente admise în anexă.

Dacă de la 1 la 10 sunt observaţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă la 11 sunt observaţii, comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Mergem mai departe.

Punctul 17 de pe ordinea de zi, Reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 60 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 februarie 2021; PL-x 262/2017/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Colegii de la UDMR sunt iniţiatori? Dacă doriţi să luaţi cuvântul pe acest proiect de lege? Nu. (Vociferări.)

Numai puţin, aveţi răbdare, vă rog frumos!

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială sau al Comisiei pentru constituţionalitate pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

PL-x 262/2017/2021

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu Legea pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 60 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 februarie 2021, transmisă cu adresa PL-x 262/2017/2021.

Legea, adoptată de Parlament la data de 20 octombrie 2020, are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru completarea Legii nr. 72/2016, în sensul reglementării situaţiei asiguraţilor care contribuie la fondul de pensii în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat.

Această lege, adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 26 octombrie 2020.

Preşedintele României a trimis în data de 13 noiembrie 2020 o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile legii.

Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 60 din 26 ianuarie 2021, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că sintagma "preexistent calităţii de asiguratˮ, cuprinsă în articolul unic al acestei legi, este neconstituţională.

În urma reexaminării, legea a fost modificată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, fiind adoptată în şedinţa din 6 aprilie 2021.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a reexaminat legea în şedinţa din data de 18 mai 2021.

La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 21 de deputaţi, din totalul de 21 de membri.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, decizia Curţii Constituţionale şi documentele anexate în şedinţa din data de 30 iunie 2021.

Din numărul total de 13 membri au participat la şedinţă 8 deputaţi.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din acest raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă informez şi pe această cale că, potrivit Constituţiei, respectarea Constituţiei în România este obligatorie. De aceea vă rog şi eu să supuneţi la vot moţiunea de cenzură.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă reamintesc că, potrivit Regulamentului comun, această solicitare face obiectul unui plen reunit.

Vă invit să luaţi cuvântul, domnule Badiu Georgel, deputat AUR, la dezbateri generale.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La acest PL-x aflat în dezbatere este vorba de o decizie a CCR-ului. E foarte bine că avem această instituţie în România. Asta este starea de normalitate.

Da, va trebui să ţinem cont de deciziile CCR-ului şi să le aplicăm întocmai. Numai că CCR-ul ar trebui să fie ceva mai echidistant şi să se pronunţe cu privire la diferendul artificial dintre Guvern şi Parlament şi să ia o decizie până la congresul PNL, pentru că trebuie respectat statul de drept şi nu trebuie ţinut artificial în viaţă un guvern nepopular, un guvern care duce România în dezastru. Fapt pentru care, chiar dacă suntem în plenul Camerei Deputaţilor şi nu suntem în plen reunit, noi reiterăm necesitatea ca această moţiune de cenzură să fie discutată şi votată, pentru că sesizarea la CCR nu are un caracter suspensiv.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă alţi colegi parlamentari doresc să intervină la dezbaterea generală a acestui proiect? Nu mai sunt intervenţii.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Avem trei amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la 1 la 3 sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Şi ultimul proiect de pe ordinea de zi, înainte de încheierea programului de lucru, punctul 18, Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2019 privind unele măsuri în domeniul educaţiei şi pentru prorogarea unor termene, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 456 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 30 iulie 2020; PL-x 673/2019/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă reprezentantul Guvernului, ca iniţiator, doreşte să...

Vă rog.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ministerul Educaţiei susţine Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2019 în forma în care a fost sesizat Biroul permanent al Camerei competente.

Şi o scurtă punere în context.

Această ordonanţă de urgenţă, în forma adoptată de Guvern, a reglementat prorogarea termenelor prevăzute la art. 158 şi art. 361 alin. (3) lit. b), c) şi d) din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin măsurile propuse au fost vizate următoarele categorii de destinatari: generaţia de elevi care a început clasa a V-a în anul şcolar 2017-2018, în contextul Evaluării Naţionale; generaţia de elevi care a început clasa a IX-a în anul şcolar 2020-2021, în contextul examenului de Bacalaureat; generaţia de elevi care a început clasa a V-a în anul şcolar 2017-2018, în contextul admiterii la liceu, şi beneficiarii procesului de învăţământ în cadrul ciclului de doctorat.

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat suplimentar faţă de conţinutul legii iniţiale o serie de modificări pentru învăţământul preuniversitar.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 456/24 iunie 2020, a constatat neconstituţionalitatea legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, în ansamblul său.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, stimată doamnă.

Îi dau cuvântul reprezentanţilor comisiei sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru învăţământ.

Vă rog.

Doamna preşedinte Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate au fost sesizate, prin adresa PL-x 673/2019/2020 din 17 august 2020, cu reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016.

Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 456 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676/30 iulie 2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că legea este neconstituţională în ansamblul său.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Actul normativ face parte din categoria legilor organice.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii, cu un amendament admis, redat în anexa prezentului raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mergem mai departe cu intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Vă rog, doamnă deputat Gavrilescu Graţiela Leocadia. Se pare că e o eroare.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul Simion George-Nicolae, liderul USR. (Vociferări.)

AUR. Îmi cer scuze!

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule Roman, aveţi grijă, că nu prea staţi bine pe scaun acolo! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stau foarte bine, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Asta până vin chestorii!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aveţi grijă dumneavoastră cu Regulamentul!

Vă rog, dacă aveţi intervenţie pe procedură.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, am o intervenţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vreau să anunţ poziţia Grupului AUR faţă de votul final pe această lege şi pe celelalte legi dezbătute astăzi.

În semn de protest faţă de tergiversarea introducerii la vot a moţiunii de cenzură, Grupul AUR nu va vota legile de astăzi şi vom permanentiza acţiunea noastră de protest dacă continuă încălcarea Constituţiei şi a termenelor prevăzute de Constituţie. (Aplauze.)

Vom fi prezenţi în afara sălii de plen, dar nu votăm.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Am luat act de poziţia grupului dumneavoastră.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, Grupul minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Prorogarea termenelor - indiferent că este vorba despre desfăşurarea evaluării naţionale, organizate la finalul clasei a VIII-a, că este vorba despre desfăşurarea examenului de bacalaureat sau, ştiu eu, despre desfăşurarea admiterii în liceu, şi nu în ultimă instanţă, despre prorogarea termenului raportat la şcolile doctorale - reprezintă o necesitate. Acesta este motivul pentru care membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea colegilor deputaţi? Nu.

Intrăm în dezbaterea proiectului pe articole şi începem cu titlul legii.

Dacă sunt discuţii la titlul legii? Observaţii? Nu.

Avem amendamente admise de la 1 la 5.

Dacă sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Înainte de a închide lucrările şedinţei de astăzi vă informez, stimaţi colegi, că între 11,00 şi 11,30 avem prevăzută pauză, la 11,30 rog liderii de grup să informeze colegii pentru votul final.

Ora Guvernului a fost reprogramată, ca urmare a suprapunerii cu şedinţa de Guvern.

La încheierea şedinţei în plen va avea loc şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare şi activitatea în comisii.

Declar şedinţa de azi închisă.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală pentru a începe sesiunea de vot final.

Grupul USR? OK.

Colegii de la Grupul AUR sunt aici.

Grupul PSD? E în regulă.

Grupul PNL?

Grupul minorităţilor?

Grupul UDMR?

Vă propun, stimaţi colegi, să începem cu un vot de control.

Rog colegii de la stafful tehnic să fie pregătiţi.

Vot de control, vă rog frumos.

Rezultatul votului de control: prezenţi - 184, pentru - 111, contra - 1, abţineri - 3, 69 de colegi "nu votez".

Punctul I de pe ordinea de zi, proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 65/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 213 colegi prezenţi, 211 au votat pentru, 0 contra, 0 abţineri, 2 - "nu votez".

Adoptat.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Strategia UE privind drepturile copilului COM(2021)142; PHCD 66/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 221 de colegi, pentru - 218, contra - 2, 0 abţineri, "prezent, nu votez" - 1.

Doriţi să interveniţi?

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021-2025 COM(2021) 171; PHCD 67/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: sunt prezenţi 249 de colegi, 247 au votat pentru, 0 contra, 0 abţineri, 2 "nu votez".

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

Suntem la punctul 4, Proiectul de Lege pentru completarea tabelului-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri; PL-x 245/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 259, pentru - 258, contra - 0, abţineri - 0, un coleg "prezent, nu votez".

Mergem mai departe.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 281/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 266 de colegi prezenţi, 263 au votat pentru, 2 împotrivă, 0 abţineri, un coleg "prezent, nu votez".

Explicarea votului, domnule Lörincz?

Vă rog. Grupul USR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Am votat pentru adoptarea PL-x 281/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului de a eficientiza capacitatea instituţională a Departamentului Românilor de Pretutindeni, precum şi a Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, prin obţinerea calităţii de ordonatoare de credite cu propria personalitate juridică şi finanţare adecvată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Dar acest vot "pentru" a fost dat şi cu condiţia ca aceste două structuri importante ale statului român să nu se transforme peste noapte în viviere de sinecuri pentru "lipitorii de afişe" din diverse partide, fără concursuri trucate, bugete tocate pe salarii sau proiecte cu dedicaţie oferite ONG-urilor abonate ani de zile. Şi acestea reprezintă doar o mică parte din problemele acumulate în diaspora până în prezent.

Soluţiile sunt simple şi ele au fost trasate inclusiv în Programul de guvernare.

Cât mai multă transparentizare a concursurilor, cât mai mulţi indici clari de punctaj şi evaluare a proiectelor, o strategie predictibilă, echilibrată şi orientată spre priorităţile semnalate de comunităţile de români de pretutindeni, digitalizare, vot electronic şi eficientizarea serviciilor consulare.

Rămâne doar să cădem împreună de acord asupra acestor priorităţi şi să abordăm aceste probleme într-o manieră sistematică, pentru că românii din diaspora şi din comunităţile istorice s-au săturat de promisiuni deşarte.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Corect se pronunţă "ordonator de credite".

Mergem mai departe.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; PL-x 246/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: sunt prezenţi 266 de colegi, 266 au votat pentru, 0 contra, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

7. Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020; PL-x 243/2020/2021; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică propun adoptarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2020.

Vot, vă rog.

Mulţumesc.

Rezultatul votului: 272 de colegi prezenţi, 269 au votat pentru, unul contra, o abţinere, un coleg "prezent, nu votez".

Adoptată.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2019 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; PL-x 348/2019; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Mulţumesc.

Sunt prezenţi 273 de colegi, 270 au votat pentru, 0 contra, două abţineri, un coleg "prezent, nu votez".

Mi se transmite de la secretariat că există o solicitare de intervenţie în plen pentru explicarea votului.

Domnul Stoica Ciprian-Titi. Dar nu ştiu ce puteţi explica, atâta timp cât nu votaţi?!

Deci rog colegii de la stafful tehnic să oprească microfonul dacă dânsul nu a votat şi nu a intervenit pe procedura de explicare a votului.

Vă rog, domnule deputat, puteţi interveni.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (prin audioconferinţă):

Doresc să vă informez că am solicitat luarea de cuvânt de zeci de ori şi nu mi-aţi acordat-o. Nu ştiu, este rea-intenţie sau o problemă tehnică?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, colegii dumneavoastră au anunţat că nu votaţi, deci nu aveţi procedura de explicare a votului.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog frumos să mă lăsaţi să-mi termin alocuţiunea, nu mă întrerupeţi!

Şi vreau să vă aduc la cunoştinţă că nu funcţionează sistemul de vot prin care aveam opţiunea de a fi prezent şi a nu vota. Nu funcţionează!

Vă rog frumos să consemnaţi aceste lucruri.

1. Că nu mi-aţi dat cuvântul atunci când l-am solicitat. Am avut cred că cel puţin zece intervenţii.

Şi doi la mână: că sistemul de vot pe tabletă nu funcţionează.

Şi aş dori să închei. Supuneţi la vot moţiunea!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Dacă aveţi nemulţumiri depuneţi o sesizare la Biroul permanent sau adresaţi-vă Secretariatului tehnic şi vă invităm alături de noi în plen.

Mulţumesc.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Punctul 9, Legea pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 60 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 februarie 2021; PL-x 262/2017/2021; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru constituţionalitate propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: sunt prezenţi 270 de colegi, 267 au votat pentru, 0 contra, două abţineri, un coleg "prezent, nu votez".

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2019 privind unele măsuri în domeniul educaţiei şi pentru prorogarea unor termene, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 456 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 30 iulie 2020; PL-x 673/2019/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate propun adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2019.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului, stimaţi colegi: sunt prezenţi 266, 263 au votat pentru, 0 contra, două abţineri, un coleg "prezent, nu votez".

Închidem sesiunea de vot final, dar rugămintea este să mai aveţi răbdare 30 de secunde, pentru că trebuie să fac următorul anunţ.

În perioada 10-12 septembrie 2021 s-a desfăşurat Turneul interparlamentar de fotbal cu participarea echipelor formate din parlamentari din Italia, Ucraina, România, Polonia şi Turcia.

Echipa Camerei Deputaţilor a câştigat după un meci foarte bun cu Polonia, cu scorul de 5-0, Cupa interparlamentară, păstrând astfel titlul de campioană a acestui turneu care are o tradiţie de peste 18 ani. (Aplauze.)

Conform cutumei rugăm membrii echipei Camerei Deputaţilor, care sunt prezenţi în sală, să vină aici în faţă, să vă salute, să-i felicităm şi să prezinte trofeul câştigat.

Felicitări tuturor colegilor şi îi invităm pe colegi în faţă, să prezinte trofeul în faţa colegilor! (Aplauze.)

Haideţi, vă rog, în faţă, să ne mândrim şi noi cu colegii noştri! (Aplauze.)

Vă rog, domnule secretar general.

Domnul George Ionuţ Dumitrică (secretarul general al Camerei Deputaţilor):

Bună ziua!

Aş vrea să vă mulţumim pentru susţinerea dumneavoastră.

Vreau să vă spun că această echipă este de două ori campioană şi de trei ori vicecampioană a acestui turneu. Este o confruntare foarte frumoasă şi ne bucurăm că am reuşit pentru a doua oară să aducem acest turneu în România.

O să dau citire rapid numelor colegilor care fac parte din această echipă şi nu în ultimul rând aş vrea să le mulţumesc partenerilor noştri, Federaţia Română de Fotbal, Comisiei de arbitraj, medicilor noştri, Biroului permanent şi tuturor structurilor Camerei Deputaţilor care au ajutat la organizarea acestui eveniment.

Aşadar: Nicolae Georgescu (Aplauze.), Lucian Bode (Aplauze.), Ştefan Muşoiu (Aplauze.), Ionel Floroiu (Aplauze.), Florin Popescu (Aplauze.), Ghera Slobodan (Aplauze.), Silviu Macovei (Aplauze.), Robert Sighiartău (Aplauze.), Adrian Chesnoiu (Aplauze.), Daniel Suciu (Aplauze.), Alexandru Soare (Aplauze.), Daniel Florea (Aplauze.), George Şoldan (Aplauze.), Gheorghe Nacov (Aplauze.), Remus Munteanu (Aplauze.), Ionuţ Stroe (Aplauze.), Adrian Robu (Aplauze.), Valentin Savadosi (Aplauze.), Alexandru Soare (Aplauze.) şi în cele din urmă, căpitanul echipei, George Dumitrică. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, dragi colegi.

Felicitări! Şi sper ca spiritul de fairplay de care aţi dat dumneavoastră dovadă să ne însoţească şi la lucrările Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.51.