Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 172 de colegi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 20 septembrie şi marţi, 21 septembrie 2021; programul de lucru pentru perioada 20-25 septembrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 14-20 septembrie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Totodată, stimaţi colegi, vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup, dacă sunt observaţii la ordinea de zi? Nu sunt observaţii.

Prin urmare, vă propun să intrăm în ordinea de zi şi să începem cu dezbaterea iniţiativelor legislative.

La punctul 1 avem Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei pieţe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei COM(2021)350; PHCD 69/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să ia cuvântul.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei pieţe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei COM(2021)350.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

• A susţinut actualizarea noii Strategii industriale 2020 ce vizează construirea unei pieţe unice mai puternice;
• A subliniat că este urgentă reducerea vulnerabilităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii în caz de pandemie;
• A recomandat armonizarea strategiei industriale cu măsurile de dezvoltare a agriculturii ecologice;
• Şi a subliniat că spaţiul european comun al educaţiei reprezintă o oportunitate pentru asigurarea competenţelor necesare industriei.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 septembrie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi, domnule preşedinte.

Întreb colegii, dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu sunt, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. (Vociferări.)

Da, mi se atrage atenţia că sunt două persoane înscrise.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Cătăuţă Ana-Maria, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Alexe Florin-Alexandru, Grupul PNL.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult.

Actualizarea strategiei industriale porneşte de la analiza punctelor în care piaţa unică a fost pusă la grea încercare, pentru a propune măsuri ce vizează consolidarea rezilienţei şi funcţionării acesteia.

Ea oferă o evaluare adaptată a nevoilor fiecărui ecosistem industrial şi a modalităţilor de optimizare a colaborării dintre toţi actorii de pe piaţă.

Ca motor principal al inovării în diversele ecosisteme, IMM-urile sunt vizate de acţiuni prevăzute. Acest lucru se reflectă în acordarea unei atenţii sporite sarcinii de reglementare în cadrul abordării revizuite a Comisiei în ceea ce priveşte o mai bună legiferare.

Uniunea Europeană are potenţialul de a implementa acţiuni de dezvoltare şi de diversificare a platformelor de date inteligente ale comunităţilor urbane şi rurale. În acest mod, strategia industrială poate sprijini adoptarea acestora de către sectorul de afaceri şi poate contribui la sporirea oportunităţilor de consolidare a industriilor creative.

Grupul PSD susţine adoptarea opiniei în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, Grupul PNL.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Actualizarea noii strategii industriale, Strategia industrială 2020, răspunde îndemnului liderilor Uniunii Europene, de consolidare a unei politici industriale mai ambiţioase, mai durabile, mai ecologice, mai reziliente şi mai competitive în plan global.

În acest sens, această actualizare a noii strategii industriale, Strategia industrială 2020, completează strategia industrială existentă în prezent, astfel încât aceasta să acopere vulnerabilităţile pieţei unice.

Documentul european propune, de asemenea, o serie de măsuri ce au drept principal obiectiv consolidarea rezilienţei Uniunii Europene în domeniu.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre supus astăzi spre dezbatere şi aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Văd că nu mai sunt alte solicitări de luări de cuvânt, nici în online, nici în sală.

Prin urmare, stimaţi colegi, vă propun să trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul, dacă sunt observaţii sau obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor O uniune a pieţelor de capital pentru cetăţeni şi întreprinderi - un nou plan de acţiune COM(2020)590; PHCD 70/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Îl invit pe preşedintele comisiei să prezinte raportul.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor O uniune a pieţelor de capital pentru cetăţeni şi întreprinderi - un nou plan de acţiune COM(2020)590.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

• A susţinut noul plan de acţiune care vizează dezvoltarea şi consolidarea uniunii pieţelor de capital pentru cetăţeni şi întreprinderi;
• A apreciat că măsurile propuse se înscriu în nota graduală de completare a cadrului de reglementare a uniunii pieţelor de capital;
• A recomandat intensificarea alfabetizării financiare, astfel încât consumatorii să-şi cunoască drepturile cât mai bine şi să înţeleagă riscurile;
• A subliniat că tranziţia către o uniune a pieţelor de capital este o reformă structurală care necesită timp şi resurse, dar mai ales un angajament politic ferm.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 septembrie 2021 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bota Călin-Ioan, Grupul PNL.

Am intrat în dezbateri generale.

Se pregăteşte doamna deputat Cătăuţă Ana-Maria, Grupul PSD.

(Membrii Grupului parlamentar AUR sunt în balcon cu o pancartă purtând inscripţia "Grevă" şi afişe inscripţionate cu "Respectaţi Constituţia! Votaţi moţiunea!". Gălăgie.)

Stimaţi colegi, vă rog, să păstrăm liniştea în sală!

Vă rog, domnul deputat Bota.

Domnul Călin-Ioan Bota:

Uniunea pieţelor de capital este una dintre cele mai importante iniţiative lansate de Uniunea Europeană, având drept principal obiectiv crearea unei veritabile pieţe unice de capital pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Prin intermediul uniunii pieţelor de capital, Uniunea Europeană îşi propune să faciliteze şi să impulsioneze investiţiile şi economiile care circulă în toate statele membre, în beneficiul cetăţenilor, al întreprinderilor şi al investitorilor.

Toate acestea vor asigura, la rândul lor, creşterea economică durabilă şi competitivitatea Uniunii Europene şi va consolida rolul acesteia pe scena globală.

Măsurile cuprinse în documentul european vizează în principal:

- facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile din Uniunea Europeană care sprijină, de asemenea, redresarea economică în urma COVID-19;

- un loc mai sigur pentru economii şi investiţii;

- respectiv, integrarea pieţelor naţionale de capital într-o veritabilă piaţă unică.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre supus astăzi spre dezbatere şi aprobare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe colega noastră, doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, Grupul PSD.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Uniunea pieţelor de capital reprezintă planul Uniunii Europene de a crea o piaţă unică veritabilă pentru capitaluri în întreaga Uniune.

Scopul său este de a stimula circulaţia investiţiilor şi a economiilor la nivelul întregii Uniuni, în beneficiul cetăţenilor, al investitorilor şi al întreprinderilor, indiferent de locul unde se află.

O piaţă de capital perfect funcţională şi integrată va permite economiei Uniunii Europene să crească în mod durabil şi să fie mai competitivă, însă pentru atingerea acestui obiectiv este necesară revizuirea cadrului actual de securizare în vederea asigurării că pieţele de capital pot să absoarbă mai multă expunere de la bănci, precum şi pentru eliberarea capacităţii de creditare a băncilor, însă fără subminarea standardelor prudenţiale şi fără a genera riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară a UE.

De aceea, Grupul PSD susţine adoptarea opiniei în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Văd că nu mai sunt colegi care s-au înscris la cuvânt pentru dezbateri generale.

Prin urmare, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Nu mai avem rapoarte până la punctul 9.

Proiectul de Lege privind - şi aici o să anunţ că sunt două iniţiative legislative pentru care noi, Camera Deputaţilor, suntem prima Cameră sesizată, şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

9. Deci, avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 280/2021; lege organică.

Raport comun - Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru buget şi Comisia pentru transporturi.

Procedură de urgenţă.

Prima Cameră sesizată.

Data depunerii la noi a fost 17 iunie.

Data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 16 septembrie, potrivit art. 115 din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei.

Deci, practic, avem termenul de dezbatere depăşit.

Şi mai avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 144/2021; lege organică.

Termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 17 septembrie 2021, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, iniţiativele legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

La punctul 10 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate; PL-x 230/2021.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vin în întâmpinarea dumneavoastră cu propunerea de a dezbate acest proiect, respectiv PL-x 230/2021, la finalul ordinii de zi.

Menţionez că nu am putut să discut cu toţi liderii prezenţi aici în sală; s-a discutat cu Grupul PSD şi cu Grupul PNL.

Nu este vorba de amânarea dezbaterii, ci de lăsarea acestui proiect pe ultimul punct.

Avem timp să le dezbatem pe toate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule vicelider.

Întreb liderii de grup, dacă e totul în regulă?

Deci îl dezbatem la final, da? OK.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2016 pentru modificarea regimului juridic al unui imobil; PL-x 501/2016.

Suntem pe procedură de urgenţă.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem de acord cu proiectul, aşa cum a ieşit.

Este vorba de trecerea din domeniul privat în domeniul public al statului a unei clădiri.

E corect cum a ieşit acum din comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule Săpunaru.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare sesizate în fond, Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun suplimentar.

Domnul preşedinte al Comisiei juridice.

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

PL-x 501/2016.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2016 pentru modificarea regimului juridic al unui imobil.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun suplimentar, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi punctul de vedere favorabil al Guvernului din 17 ianuarie 2020.

Obiectul de reglementare este trecerea imobilului Hotel Triumf, situat în municipiul Bucureşti, şoseaua Kiseleff nr. 14, sector 1 şi a terenului aferent, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", din proprietatea privată în proprietatea publică a statului.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Am să propun ca timp de dezbatere - 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii la dezbateri generale?

Nu văd colegi care să se înscrie la cuvânt.

Prin urmare, vă propun să trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dacă la Anexa de admise, de la 1 la 4, sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2020 pentru completarea Legii nr. 291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, Autostrada Unirii; PL-x 444/2020.

Suntem pe procedură de urgenţă.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 444/2020; Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2020 pentru completarea Legii nr. 291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, Autostrada Unirii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest act normativ, iar Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 291/2018. Intervenţiile legislative vizează completarea, după art. 1, cu un nou articol, art. 1¹, din care să reiasă faptul că Autostrada Unirii cuprinde două tronsoane de autostradă: Autostrada Târgu Mureş - Târgu Neamţ şi Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni şi un pod peste râul Prut în zona Ungheni. Totodată, se preconizează şi completarea art. 4 cu un nou articol, respectiv art. 4¹, care să prevadă faptul că, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, dezvoltarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii, în zona tronsonului Ditrău - Târgu Neamţ, km. 75 - km. 95 şi a podului peste Prut în zona Ungheni, inclusiv zona aferentă punctului de trecere a frontierei este permisă pe raza ariilor naturale protejate de interes naţional, respectiv, pentru acest obiectiv de investiţii se va face scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol şi silvic.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa online din 27 octombrie 2020 şi a hotărât adoptarea actului normativ cu amendamente admise.

În şedinţa din 29 martie 2021, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au reexaminat proiectul de lege în şedinţa din 23 iunie 2021 şi au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mai întâi, înscris la cuvânt, din online, domnul deputat Ţachianu Marian, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Benedek Zacharie.

Domnule Ţachianu, dacă ne auziţi?

Puteţi interveni, vă rog.

Ne auziţi, domnule Ţachianu?

Da, înţeleg că s-a retras colegul nostru din online.

Îl invit pe domnul deputat Benedek Zacharie, Grupul UDMR.

Se pregăteşte domnul deputat Ichim Cristian-Paul, Grupul USR.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima propunere legislativă care a trecut şi viza această autostradă, A8, Autostrada Unirii, a fost în 2018.

De atunci, din 2018, se lucrează la un studiu de fezabilitate, într-un ritm destul de lent, şi, bineînţeles, părerea mea este, şi nu numai a mea, inclusiv, se caută... şi sunt nişte soluţii care în timpul execuţiei vor fi modificate. Dar asta este o altă treabă.

Grupul UDMR va susţine această propunere legislativă, deşi nu suntem de acord ca să stabilim prin legi autostrăzi, pentru că nu este normal aşa. Normal ar fi să existe o strategie, ca fiecare cetăţean al acestei ţări, într-o oră, o oră şi jumătate, să ajungă la o autostradă, respectiv la un drum expres, fiecare cetăţean al acestei ţări, în două ore să ajungă la un aeroport internaţional, şi atunci, într-adevăr, am putea discuta de o strategie. Ceea ce înseamnă infrastructura, ceea ce înseamnă mobilitatea, de ce nu, siguranţa circulaţiei, de ce nu, protecţia mediului.

Iacătă că suntem în faţa unei propuneri legislative. Acum împărţim o autostradă - Autostrada Unirii - în două tronsoane, mai adăugăm încă un pod.

Deci, mi se pare un pic... un pic deficitară această treabă.

Eu aş propune, la un moment dat, să fie - bineînţeles, la noi, în comisie, în Comisia pentru transporturi şi infrastructură - să fie invitaţi cei de la CNAIR, să vedem care este stadiul SF şi când se vor termina.

Aici, colegii mei au dat nişte termene pe cele două tronsoane, dar părerea mea este - şi o spun ca inginer constructor - că, dacă vom continua în acelaşi ritm, nu o să se termine niciun tronson nici în 2026, nici în 2030; probabil, undeva, prin 2038.

Sper să nu am dreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cristian-Paul Ichim, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Sorin Năcuţă, Grupul PNL.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pentru a putea accesa fondurile europene aferente realizării acestui proiect este nevoie să modificăm o lege dată de Parlamentul României în 2018 pentru realizarea unei autostrăzi.

Aşa cum spunea şi colegul meu, Parlamentul României, pentru a stabili termenele de execuţie, ar trebui să se gândească de mai multe ori.

România are nevoie de infrastructură.

Moldova are nevoie de infrastructură.

Am ajuns în situaţia aceasta în condiţiile în care în 30 de ani nu am reuşit să construim în România suficiente autostrăzi, suficiente drumuri.

USR PLUS susţine acest proiect de lege.

Şi vă invit şi pe dumneavoastră să votaţi.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Sorin Năcuţă, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Şoldan, Grupul PSD.

Domnul Sorin Năcuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pornind de la faptul că un obiectiv de o asemenea amploare de investiţii în infrastructura rutieră conduce la reducerea discrepanţelor regionale şi la coeziunea interregională, prezentul act normativ este de o importanţă majoră pentru românii de o parte şi de alta a Prutului.

Partidul Naţional Liberal a susţinut încă de la început Legea nr. 291/2018 privind aprobarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii, iar prezenta iniţiativă legislativă vine să completeze această lege.

Autostrada Unirii trebuie să fie un obiectiv strategic de interes naţional, care va contribui la creşterea gradului de conectivitate, creşterea mobilităţii transportului de persoane şi de mărfuri, la creşterea oportunităţilor de afaceri şi dezvoltare regională.

Stimaţi colegi, concretizarea acestui proiect este un deziderat al parlamentarilor liberali, al societăţii civile, care au militat pentru conectarea regiunii Moldovei cu vestul ţării, a unei conexiuni directe cu Republica Moldova.

Ca parlamentar de Iaşi, vă solicit ca, alături de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, să votaţi pentru adoptarea prezentei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Gheorghe Şoldan.

Domnul Gheorghe Şoldan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Moldova merită să aibă o autostradă. Oamenii s-au săturat de promisiuni, de legi fără finanţare, de licitaţii eşuate sau termene neasumate.

Dezvoltarea Moldovei depinde de o infrastructură modernă.

Indiferent cine va fi ministru, autostrada va trebui construită, iar cine nu respectă legea să suporte consecinţele.

În consecinţă, parlamentarii PSD vor vota acest proiect, cu amendamentele aprobate în comisia de specialitate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat.

O voce din sală:

Bine, Şoldane, bine!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nemaifiind alte intervenţii, stimaţi colegi, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Avem 4 amendamente admise.

De la 1 la 4, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2020 privind schimbarea titularului dreptului de administrare asupra unei părţi dintr-un imobil, aflat în domeniul public al statului, în vederea realizării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a obiectivului de investiţii "Drum expres Craiova - Piteşti şi legăturile la drumurile existente", tronsonul 1; PL-x 502/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Şi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare - Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică - pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, raportul.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2020 privind schimbarea titularului dreptului de administrare asupra unei părţi dintr-un imobil, aflat în domeniul public al statului, în vederea realizării de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. a obiectivului de investiţii "Drum expres Craiova - Piteşti şi legăturile la drumurile existente", tronsonul 1; PL-x 502/2020.

În baza prevederilor art. 94 şi art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 502 din 8 septembrie 2020, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare schimbarea titularului dreptului de administrare asupra unei părţi dintr-un imobil în suprafaţă totală de 1.925 m², aflat în domeniul public al statului, în vederea realizării de către C.N.A.I.R. - S.A. a obiectivului de investiţii "Drum expres Craiova - Piteşti şi legăturile cu drumurile existente", tronsonul 1.

Totodată, se propune modificarea Anexei nr. 3, respectiv a Anexei nr. 3.7 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Anexei nr. 3 şi a Anexei nr. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 2 septembrie 2020, în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 şi 129 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate, desfăşurate online şi în format mixt.

În urma dezbaterilor, membrii celor 4 comisii sesizate spre dezbatere în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule coleg.

Întreb colegii, dacă la dezbateri generale sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt intervenţii.

Nu avem amendamente.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnul lider Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Pe procedură iau cuvântul, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu privire la PL-x 230/2021. Am ajuns la un consens între liderii de grup pentru retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a acestui proiect.

Guvernul urmează să depună o serie de amendamente care să clarifice textul adoptat iniţial în comisie.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Prin urmare, există acordul tuturor liderilor? Da?

Atunci, retrimis la comisie, termen - o săptămână, PL-x 230/2021. (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate).

Şi mergem mai departe, stimaţi colegi, cu ordinea de zi.

Punctul 14, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2019 pentru modificarea art. 51¹ alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice şi modificarea unor acte normative; PL-x 82/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să intervină?

Doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Şi să vă şi prezentaţi.

Domnul Iulian-Vasile Popescu (secretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării):

Bună ziua!

Iulian Popescu e numele meu; secretar de stat în cadrul Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Voiam să spun, aşa cum a făcut-o şi colegul meu, domnul subsecretar de stat, în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, că susţinem acest proiect de lege pentru adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 89/2019.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru tehnologia informaţiei, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, doamna Horga.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

PL-x 82/2020

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2019 pentru modificarea art. 51¹ alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice şi modificarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 82/2020 din 2 martie 2020, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2019 pentru modificarea art. 51¹ alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice şi modificarea unor acte normative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2019, prin care s-a prorogat termenul de valabilitate al licenţelor de traseu pentru rutele din Programul de Transport Bucureşti-Ilfov pentru operatorii de transport până la data de 31 decembrie 2020, s-a modificat nivelul accizei totale pentru ţigarete şi s-a stabilit ca excedentul bugetului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român pe anul 2019 să se raporteze în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2019 pentru modificarea art. 51¹ alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă nr. 111/2011, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun un timp de dezbatere de 3 minute. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat Horga.

Începem dezbaterile generale.

Înscris la cuvânt - domnul Popescu Pavel, Grupul PNL.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă uitam la acest proiect de lege şi mi-am dat seama că noi, de multe ori, facem, din punct de vedere legislativ, eforturi imense ca să dezbatem proiecte care nu au, la un moment dat, niciun deznodământ.

În istoricul acestui proiect, una dintre ordonanţe a fost declarată neconstituţională de CCR.

Şi vreau să vă aduc aminte, în acest context, de vestitul caz de la Caracal. În Parlamentul României am luat de cel puţin 5 ori cuvântul pe acest subiect, şi anume faptul că în România, astăzi, cartelele SIM nu sunt înregistrate.

Deci, oricine poate merge într-un magazin să-şi cumpere, fără buletin, o plasă de cartele SIM, să le folosească în scopuri bune sau mai puţin bune sau în scopuri periculoase, da, inclusiv terorism. Pentru că şi atunci când suni la Ambulanţă de 40.000 de ori, am văzut într-un articol, în presă, eu cred că e un act de terorism.

O voce de la PSD:

Tu eşti terorist!

Domnul Pavel Popescu:

Lăsând la o parte ceea ce colegii mei, din păcate, nu înţeleg, cred că avem nevoie, în contextul acestei legi, să venim în Parlament cu o iniţiativă legislativă care să respecte decizia Curţii Constituţionale, care pe fond ne dă dreptate cu privire la înregistrarea cartelelor SIM, dar pe tehnica pe care a fost făcută ordonanţa, aceasta a căzut la Curte. Să venim cu acest proiect de urgenţă, în Parlament, care ne va rezolva rapid nişte lucruri foarte, foarte importante - securitatea cetăţenilor români atunci când este vorba de cazuri ce intră în competenţa MAI, de exemplu, o răpire, un viol... (Vociferări.) ...chestiuni foarte, foarte grave, unde acei răufăcători pot fi localizaţi mult mai rapid, având această tehnologie.

2. Cazurile de terorism. Şi nu mă refer la cele interne, mă refer la tot ceea ce se întâmplă cu cartele cu numere româneşti în alte părţi ale Globului, reţele infracţionale majore la nivel global, unde apar numere de telefon din România, şi nu ne fac cinste.

Şi foarte, foarte important, un capitol care ar revoluţiona România din punct de vedere economic - digitalizarea României.

Operatorii mobili din România pot lucra cot la cot cu statul român, şi prin înregistrarea cartelelor SIM, practic, fiecare dintre noi, folosind telefonul mobil, putem accesa platforme construite de statul român pentru interacţiunea cu cetăţeanul.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat, pentru ampla prezentare a punctului de vedere, la dezbateri generale.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, Grupul minorităţilor.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, când vorbim despre securitatea statului, terorism şi alte infracţiuni, care se circumscriu ameninţărilor asimetrice, trebuie să fim foarte atenţi, să nu transmitem mesaje greşite sau să dăm dovadă de necunoaştere a situaţiei.

În primul rând, România nu se confruntă şi nu s-a confruntat cu cazuri de terorism. Este exclus ca România, în următoarea perioadă, să se regăsească în situaţii de genul acesta. Au fost cazuri de radicalizare, undeva prin sudul şi centrul României, acestea au dispărut. Dar în ceea ce priveşte chestiunile de comunicare electronică şi în comunicaţii electronice toate aceste aspecte sunt foarte bine controlate.

România este, în primul rând, una dintre ţările care, în primul rând, se ocupă de securitatea cibernetică a Uniunii Europene, iar aceste lucruri sunt foarte bine controlate.

În ceea ce priveşte măsurile privind sănătatea cetăţeanului, eu aş face un apel şi aş spune să descurajăm, în primul rând, consumul de tutun.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Corect! Corect!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Următorul vorbitor - domnul deputat Benedek Zacharie.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu v-aş supune atenţiei calitatea acestei propuneri legislative.

Este o propunere legislativă de foarte mare amploare. Pentru că se discută de o decizie a CCR, de licenţe de transport în Bucureşti, respectiv, judeţul Ilfov, care au fost prelungite până în 31 decembrie 2020, şi noi suntem în septembrie 2021; creşterea accizelor la ţigarete electronice în perioada ianuarie-martie 2020; şi se raportează excedentul bugetar al Comitetului Olimpic şi Sportiv de pe 2019 pe 2020.

Deci, probabil, ca să fim mai respectaţi şi calitatea muncii noastre să crească, ar trebui să ţinem cont de aceste elemente.

Şi, dacă vorbim de anul 2020, atunci să legiferăm în anul 2020, nu ulterior, în anul 2021.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, nemaifiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 15 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Institutului Naţional de Statistică în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE; PL-x 98/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Reprezentantul Guvernului, vă rog să prezentaţi punctul de vedere, în calitate de iniţiator.

Domnul Tudorel Andrei (preşedintele Institutului Naţional de Statistică):

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

Începând cu anul 2019, România are calitate de membru în Comitetul de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

Pentru obţinerea acestui statut, Institutul Naţional de Statistică a desfăşurat o activitate intensă pentru respectarea principiilor Codului de bune practici.

Aş enumera numai câteva din aceste principii.

În primul rând, este vorba despre respectarea independenţei profesionale a statisticii oficiale.

În al doilea rând, respectarea confidenţialităţii şi transparenţei în calcularea şi publicarea datelor statistice.

Imparţialitatea şi obiectivitatea este, iarăşi, un principiu important în Comitetul de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

Şi nu în ultimul rând, acurateţea şi fiabilitatea datelor statistice.

Prin susţinerea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 14/2020 se va asigura cadrul legal pentru plata cotizaţiei anuale, în vederea participării Institutului Naţional de Statistică în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

Susţin raportul comisiei.

Vă mulţumesc foarte mult pentru sprijinul acordat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Înainte de a trece la partea de dezbateri generale şi de a citi raportul, avem o solicitare de intervenţie pe procedură, a domnului deputat Ganţ Ovidiu.

Vă rog, domnule deputat, dacă ne auzim?

Domnul Ovidiu Victor Ganţ (prin audioconferinţă):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc.

Am vrut să supun atenţiei dumneavoastră faptul că, de la punctul 18 la punctul 23, avem proiecte pentru care termenul de dezbatere şi vot expiră pe 23 septembrie.

Respectiv, până la 21, nu până la 23. Scuzaţi-mă!

Unul are şi raport de respingere, iar două nu au raport depus.

Am modificat Regulamentul tocmai în sensul ca nedepunerea raportului să nu împiedice plenul să dezbată.

Deci, rugămintea mea ar fi către liderii de grup şi către dumneavoastră, să luaţi o decizie. Dacă vom continua dezbaterea şi mâine, pentru a dezbate aceste proiecte şi a vota asupra lor, deşi mâine sunt prevăzute respingeri, sau dacă vom ignora această situaţie.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Colegii lideri sper că au luat act de solicitarea colegului nostru.

Aşa, domnul Ganţ are dreptate, am şi citit două proiecte de lege care, practic, astăzi au avut... au îndeplinit termenul de dezbatere şi vot final şi, practic, au fost adoptate tacit, pe Legea educaţiei.

Avem şansa că decizionala e la Senat, şi, cu siguranţă, colegii noştri vor avea mai mult timp să aprofundeze cele două proiecte de lege.

Dar, într-adevăr, să încercăm să ne încadrăm în termenele de adoptare constituţionale, pentru a nu lăsa multe proiecte de lege să treacă prin adoptare tacită.

Da. Intrăm în dezbateri...

Nu, mai întâi raportul comisiei, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Poftiţi, domnule Costel Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2020 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Institutului Naţional de Statistică în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

În urma reexaminării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să întocmească un raport înlocuitor prin care să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport înlocuitor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Intrăm în dezbateri generale.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt colegi care doresc să intervină?

Înscris la cuvânt, din partea Grupului USR, domnul deputat Tudor Benga.

Se pregăteşte doamna Maria Stoian, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Da.

Bună ziua!

USR bineînţeles că o să susţină acest proiect de lege.

Dar cred că e foarte important să înţelegem o chestiune legată de participarea INS, şi, în general, a României, în tot ceea ce ţine de OCDE.

OCDE este, de departe, una dintre cele mai importante surse de informaţie şi date statistice extrem de elaborate.

Şi problema României este că suferim în mod grav şi de lipsa acestor date, comparativ, în particular, cu alte state, dar, totodată, de uzul acestor date pe mai departe.

Şi, cum să vă spun, e important să avem discuţia aceasta aici, în Parlamentul României, pentru că sunt multe aspecte care ţin de funcţionarea statului român, de organizarea noastră administrativă, în care modul nostru cronic de a ignora datele statistice de fapt încurajează subdezvoltarea. Şi acesta este motivul.

Nu vreau să intru în tot ceea ce înseamnă nevoia de reformă administrativă, faptul că avem toate UAT-urile care nu se pot întreţine. Dar chestiunea aceasta pleacă, la final, de la faptul că politicile publice din România sunt arareori ancorate în date.

Şi acesta este motivul pentru care participarea noastră la tot ceea ce înseamnă demersul OCDE e atât de importantă. Avem nevoie, în politicile publice, să utilizăm în permanenţă date statistice de cea mai bună calitate şi nu există forum mai bun decât OCDE, din punctul acesta de vedere.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Stoian Maria, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Maria Stoian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE - este o organizaţie internaţională a acelor naţiuni dezvoltate care acceptă principiile democraţiei reprezentative şi a economiei de piaţă liberă.

Misiunea de bază a organizaţiei este de a promova politici care să îmbunătăţească situaţia economică şi socială la nivel global.

În anul 2010 România a obţinut statutul de observator permanent în cadrul Comitetului de Statistică al OCDE, iar în 2019 a primit invitaţia de a adera ca asociat.

Prezentul proiect de act normativ reglementează punerea în aplicare a măsurilor ce derivă din statutul de asociat, precum şi aprobarea achitării cotizaţiilor aferente pentru anul 2019, dar şi pentru următorii ani în care România deţine calitatea de membru în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

În urma schimbării statutului, din observator permanent, în asociat, se impune actualizarea cotizaţiei de membru şi, implicit, adaptarea Anexei nr. 2.2 din Ordonanţa de Guvern nr. 41/1994 la contextul prezentat.

Acest proiect de act normativ are în vedere şi recalcularea sumelor ce reprezintă cotizaţiile anuale, raportat la rata oficială a inflaţiei din ţara gazdă, înregistrată în anul calendaristic celui de referinţă.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea prezentului act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, doamnă deputat.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul deputat Ioan-Sebastian Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau doar să subliniez poziţia Grupului PNL, de susţinere totală a demersurilor României de aderare ca membru cu drepturi depline la OCDE.

Este nu doar o chestiune de prestigiu, ci şi de încurajare a dezvoltării economice, de intrare a României într-un club al ţărilor dezvoltate, până la urmă, o chestiune de normalitate.

Când eram secretar de stat la Finanţe am susţinut acest demers împreună cu colegii din Cancelaria premierului. Şi el trebuie să continue pentru că România, practic, îndeplineşte cerinţele şi mai este nevoie doar de un efort diplomatic conjugat pentru îndeplinirea acestor condiţii pentru aderare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind intervenţii, începem dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul. Dacă sunt obiecţii, observaţii? Nu.

Trecem la articole.

Avem amendamente admise, de la 1 la 9. Dacă sunt obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul proiect pe care îl discutăm astăzi, poziţia 16, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate şi instituirea unor măsuri privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 573/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, să dea citire raportului.

Vă rog. Domnul ministru Nelu Tătaru.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 573/2020 din 30 septembrie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2020 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate şi instituirea unor măsuri privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 septembrie 2020.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Dacă din partea grupurilor sunt intervenţii la dezbateri generale?

Văd că nu sunt colegi care s-au înscris.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Şi va trebui, totuşi, să mai luăm un punct pe ordinea de zi, pentru că, dacă nu, intră în adoptare tacită.

Poziţia 19, Propunerea legislativă pentru completarea art. 94 la Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011; Pl-x 159/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Sunt colegi de la Grupul USR?

Doriţi să luaţi cuvântul?

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţă o iniţiativă legislativă prin care nu se schimbă nimic la conţinutul anului şcolar, dar are beneficii enorme pentru economia României.

Am propus acest proiect pentru a ajuta turismul de iarnă din România, pentru a ajuta părinţii şi copiii să se bucure de vacanţe pe care să nu le petreacă blocaţi în trafic sau aşteptând la cozi.

Este o soluţie la îndemână, care se întâmplă în multe ţări din Europa, prin care decalăm săptămâna de vacanţă intersemestrială, pe criterii geografice.

Acest lucru evită situaţiile în care drumurile se supraaglomerează, iar cozile de acces pe pârtiile de schi te descurajează să te mai gândeşti la o vacanţă în România.

A venit momentul să decideţi dacă vreţi să ajutaţi turismul din România şi economia românească, să spuneţi da pentru a ne petrece vacanţa în România. (Vociferări.)

Mulţi români nu au posibilităţile financiare ale dumneavoastră, ca să-şi petreacă concediile în vacanţe de schi în Austria sau măcar în Bulgaria.

Vă rog să nu lăsăm la mâna unui ministru, oricare ar fi acela, decizia de a avea sau nu vacanţă intersemestrială.

Mediul economic are nevoie de predictibilitate pentru a putea investi.

România înregistrează, anual, două miliarde de euro venituri din turism, pe când românii din ţară cheltuiesc 3 miliarde de euro pentru servicii de turism în străinătate.

Haideţi să inversăm această tendinţă!

Vă rog să vă imaginaţi că numai...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog numai o secundă să vă opriţi. Suntem în afara programului de lucru. Rugămintea este să vă referiţi strict la proiectul pe care dumneavoastră l-aţi iniţiat. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

M-am referit... perfect de acord, m-am referit la alt subiect. (Vociferări.)

Haideţi să vă imaginaţi cum ar fi să nu staţi bară la bară când mergeţi în vacanţă, cum să evitaţi aglomeraţia de pe pârtii sau cum ar fi să avem hoteluri şi pensiuni decente şi servicii de calitate!

Prin această lege au de câştigat românii, turismul şi economia României.

Haideţi să votăm pentru România!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Rog reprezentantul Comisiei pentru învăţământ să citească raportul. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc.

O să fiu scurt. (Aplauze.)

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 94 la Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011; Pl-x 159/2021.

În baza prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 159 din 17 mai 2021, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea dispoziţiilor art. 94 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât vacanţele şcolare să fie stabilite diferenţiat, atât în funcţie de cele 4 macroregiuni ale ţării, cât şi în funcţie de ciclurile de învăţământ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţele din data de 8 iunie, 15 iunie şi 9 septembrie 2021, comisia, cu 3 voturi pentru adoptare, 11 voturi împotriva adoptării şi 4 abţineri, propune respingerea acestei propuneri legislative, din considerente ce se regăsesc în raport.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Alin-Gabriel Apostol, Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat.

Voci de la USR:

Dar a fost!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu mai doreşte să intervină? (Vociferări.)

Doreşte sau nu? (Vociferări.)

OK.

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, Grupul minorităţilor.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

După cum cred că aţi remarcat, este vorba despre un raport de respingere.

Şi argumentele sunt foarte clare.

Permiteţi-mi să dau citire acestor argumente.

Conform prevederilor art. 94 alin. (2) privind exercitarea atribuţiilor de către Ministerul Educaţiei, la lit. r) se precizează că acesta "stabileşte structura anului şcolar". Structura anului şcolar se stabileşte în urma consultărilor cu partenerii de dialog social, se avizează în Comisia de Dialog Social şi se pune în aplicare prin ordin al ministrului educaţiei, deci nu poate fi reglementată printr-o lege organică. Acesta ar fi unul din principalele argumente.

Şi permiteţi-mi să mai citesc unul din multitudinea argumentelor.

O asemenea măsură, de începere a cursurilor elevilor în perioade diferite, în funcţie de clasele în care sunt elevii şi de ciclurile de învăţământ, ar conduce la bulversarea sistemului de învăţământ preuniversitar, deoarece consecinţa principală ar fi decalarea examenelor naţionale şi afectarea mobilităţii personalului didactic de predare. Propunerea creează dificultăţi în programarea examenelor naţionale, a olimpiadelor şi a concursurilor şcolare, dar şi pentru anumite categorii de părinţi, precum cei care au mai mulţi copii, de vârste diferite.

Aşa cum vă spuneam, sunt şi multe alte argumente.

Acestea şi toate celelalte au dus la obţinerea unui raport de respingere, ceea ce vom susţine şi noi, în calitate de membri ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Reamintesc şi eu că avem un raport de respingere a propunerii legislative, de la comisia sesizată în fond.

Propunerea legislativă merge la votul final.

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Îl invit pe domnul Rafila, dacă e.

Domnule vicepreşedinte, o să vă rog să preluaţi partea de întrebări şi interpelări.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alexandru Rafila:

Bună seara, stimaţi colegi!

Continuăm partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 20 septembrie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Întrebarea adresată de domnul deputat Toma Ilie, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, referitoare la blocajul rutier pe ruta Alba Iulia-Aiud. Din păcate, nu poate avea încă răspuns, o să mai aşteptăm. Înţeleg că şi dânşii sunt blocaţi în trafic, cei de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu toate că e destul de aproape, din câte ştiu eu.

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Vreţi să spuneţi ceva?

Haideţi, vă rog!

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Probabil că se ascund din calea acestui fenomen şi lucru neîmplinit care trebuia să fie deja dat în folosinţă.

Vă mărturisesc următorul lucru. Hunedorenii merg foarte des la Cluj - la spitale, la şcoli, la tot ceea ce înseamnă instituţiile publice din Cluj-Napoca. Dacă porţiunea de autostradă se parcurge în 40-45 de minute, până la 50 de minute, tot ceea ce înseamnă autostradă până la Cluj, porţiunea unde se merge pe Drumul Naţional se parcurge într-o oră şi jumătate, două ore, rămânând în blocaj de mule ori.

Cred că aici nu mai e vorba de politică. Am să-i rog să facă tot posibilul, indiferent cine va fi la conducerea Ministerului Transporturilor, să ia măsurile necesare, pentru că este jalnic. Probabil că este, în acest moment, după Valea Oltului, sau exact ca şi Valea Oltului, cel mai aglomerat drum din ţară.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Tot dumneavoastră aţi făcut o interpelare către Ministerul Educaţiei. Referitor la şcoala în scenariul celui de-al 4-lea val al pandemiei, ar trebui să răspundă doamna secretar de stat Maria Ştefania Manea.

Este?

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Da, da!

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la cele patru întrebări pe care le-aţi formulat în interpelarea dumneavoastră, voi încerca să sintetizez. La prima dintre întrebări - "Care sunt măsurile concrete care se vor aplica în sistemul de învăţământ românesc în anul şcolar 2021-2022?".

Pentru protejarea interesului superior al copilului şi al sănătăţii elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi altor categorii de personal din unităţile de învăţământ, urmând recomandările Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, stabilite prin Hotărârea nr. 65/2021 privind stabilirea unor măsuri necesare a fi aplicate în unităţile de învăţământ, în contextul pandemiei de COVID-19, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii au emis Ordinul comun nr. 5.196 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii din cadrul unităţilor de învăţământ, în condiţii de siguranţă epidemiologică.

În Anexa nr. 1, la ordinul sus-menţionat, sunt stabilite măsurile sanitare şi de protecţie care se impun în unităţile de învăţământ preuniversitar conexe, în perioada pandemiei de COVID-19, precum şi măsurile privind pregătirea unităţilor de învăţământ, înainte de reluarea cursurilor, măsuri de organizare a spaţiilor, a accesului în unităţile de învăţământ, a programului şcolar şi măsurile de protecţie la nivel individual.

Pentru cea de-a doua întrebare a dumneavoastră - "Ce beneficii vor avea elevii şi cadrele didactice care se vor vaccina şi ce se întâmplă cu cei nevaccinaţi?".

Urmând principiul nediscriminării şi având în vedere că, în conformitate cu normele legislative aflate în vigoare, în România vaccinarea este voluntară şi gratuită, în sistemul naţional de educaţie nu vor fi aplicate recompense sau măsuri discriminatorii pentru persoanele vaccinate versus nevaccinate.

Referitor la formularul de consimţământ privind vaccinarea pe care părinţii elevilor îl vor completa şi ce se întâmplă cu elevii ai căror părinţi vor refuza completarea sau vreunul dintre răspunsuri, potrivit prevederilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pentru cei care nu au capacitate de exerciţiu actele juridice se încheie în numele acestora de reprezentanţii lor legali, în condiţiile prevăzute de lege, astfel că în unităţile de învăţământ toate documentele în care se solicită acordul elevului minor sunt adresate părintelui, reprezentantului legal şi se solicită consimţământul acestuia.

În cazul vaccinării, dacă părintele nu îşi exprimă acordul, elevul nu va fi vaccinat.

Ultima întrebare: "Aveţi în plan să oferiţi gratuit măşti de protecţie tuturor elevilor?".

În baza dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. f) din Ordinul comun nr. 5.196, la nivelul unităţilor de învăţământ se va asigura permanenţa unui stoc de rezervă de materiale de protecţie pentru elevi, studenţi şi personal.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

O interpelare pentru Ministerul Finanţelor, din partea domnului deputat Focşa Dumitru-Viorel, referitoare la clarificări asupra Programului Naţional de Dezvoltare "Anghel Saligny".

Domnul deputat e în grevă, aşa că dacă vreţi să depuneţi în scris?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Daţi-mi minutul!

Domnul Alexandru Rafila:

Ce spuneţi?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Vă rog să-mi permiteţi să iau cuvântul!

Domnul Alexandru Rafila:

OK. Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc foarte mult.

Foarte frumos prezentat răspunsul, spectacol de joc, de sunet şi lumini, dar nimic concret.

Nu ştiu, regret, pentru că în fruntea Ministerului Învăţământului se află, într-adevăr, un profesionist, probabil. Şi aici fac aviz direct celor aflaţi în arcul guvernamental. Acum PNL, USR, UDMR, nu mai contează, au fost toţi la un loc, s-au împrăştiat, fug ca potârnichile. Constituţional, noi v-am dat soluţia. În persoana unui prim-ministru cu probitate profesională şi morală, domnul profesor Alexandru Rafila, care întâmplător conduce şedinţa aceasta. Aveaţi, probabil, o rată pandemică nici la jumătate din ceea ce avem acum, aveaţi o administraţie performantă, în care nu intram în cădere liberă pentru scăderea economiei României, şi mai mult decât atât. Totuşi, care din aceste măsuri le-aţi luat? Eu n-am văzut nimic!

Profesorii şi elevii o zi se discută că merg la şcoală, o zi se discută că nu merg la şcoală. Jucaţi "alba-neagra" cu învăţământul românesc?!

Totuşi, ajunge! Avem un an şi jumătate de când faceţi acest lucru!

Schimbaţi stilul, schimbaţi mentalitatea, lăsaţi copiii să meargă la şcoală şi aveţi grijă. Într-adevăr, daţi măştile cât mai repede, faceţi testele rapide şi încercaţi şi cu vaccinarea aceasta cu care v-aţi lăudat de o jumătate de an că o scoateţi performantă, şi nici la jumătate din rata pe care aţi preconizat-o n-aţi reuşit să o îndepliniţi.

Mulţumesc mult.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Interpelarea către Ministerul Finanţelor a fost depusă în scris pentru domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel.

Tot Ministerul Finanţelor, tot pentru domnul deputat Toma Ilie, "Alocări de bani pentru consumatorii vulnerabili".

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi la interpelarea domnului deputat.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Domnule deputat,

Potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

Întrucât actul normativ care reglementează problematica ce face obiectul interpelării, respectiv Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, publicată în Monitorul Oficial nr. 891/16.09.2021, nu era în vigoare la data aprobării legilor bugetare pe anul 2021, nu a existat bază legală pentru înscrierea respectivelor cheltuieli în bugetul de stat, astfel încât să fie întrunite condiţiile legale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte legea menţionată mai sus, precizăm că aceasta a fost iniţiată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor având doar calitatea de avizator.

Ca urmare, considerăm că asupra interpelării dumneavoastră este necesar şi un punct de vedere al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc.

Ministerul Energiei a fost interpelat de domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel, referitor la clarificări asupra majorării preţurilor la gaze şi energie electrică.

Domnul secretar de stat Ákos Derzsi? Dar vă rog să depuneţi în scris. Domnul deputat nu e prezent, e în grevă.

Ministerul Energiei, interpelare de la domnul deputat Toma Ilie, referitoare la consumatorii vulnerabili.

Tot domnul secretar de stat Ákos Derzsi.

Vă rog.

Domnul Derzsi Ákos (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

După cum ştiţi şi dumneavoastră foarte bine, în scopul protejării consumatorilor vulnerabili a fost adoptată Legea nr. 226/2021. Deîndată ce Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale elaborează normele metodologice de aplicare, se va aplica această lege. Noi dorim sub toate aspectele să fie de la 1 noiembrie, când începe sezonul rece.

În ceea ce priveşte preţul gazelor naturale, nu mai este stabilit de ANRE, urmând liberalizarea. Se formează concurenţial acest preţ, deci nu putem interveni.

Şi ceea ce este în lucru acum - şi noi suntem siguri că în această săptămână va ieşi de la Guvern - este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului care va veni, pe perioada rece, în sprijinul acelor consumatori care au venituri mai mici. Deci nu vulnerabili, dar într-adevăr care vor suferi din cauza acestor majorări de preţuri. Aici vom acorda un ajutor, atât la consumul de energie electrică, cât şi la consumul de gaze.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Staţi un pic, numai puţin, ca să facem puţin pachetul...

Da, vă rog!

Deci, tot domnul deputat Toma Ilie are două interpelări pentru Ministerul Sănătăţii, referitoare la măsurile de minimizare a efectelor valului 4 al pandemiei şi salariile din centrele de vaccinare.

Nu ştiu, este domnul secretar de stat Vass?

A, a venit! Că m-am uitat după dânsul.

O să vă rog să interveniţi, după care un minut domnul deputat Toma.

Vă rog.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua, domnule deputat!

Am două întrebări din partea dumneavoastră.

Referitor la interpelarea privind salariile din centrele de vaccinare, vă comunicăm următoarele.

Până la data de 19 septembrie 2021, la nivel naţional, au fost administrate 9.940.596 de doze de vaccin împotriva COVID-19.

Pentru plata personalului medico-sanitar şi a registratorilor din centrele de vaccinare organizate în alte locaţii decât unităţile sanitare, până la data de 17 septembrie 2021, Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică, a finanţat suma de 314.000.401 lei, urmare a solicitărilor transmise de unităţile administrativ-teritoriale.

Până la data de 17 septembrie 2021, din bugetul Ministerului Sănătăţii au fost efectuate transferuri în valoare de 52.000.827 lei în bugetul FMUASS pentru plata serviciilor desfăşurate în centrele de vaccinare din unităţile sanitare.

În concluzie, au fost efectuate plăţile aferente personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 până în luna august 2021, inclusiv. Plăţile aferente lunii septembrie 2021 vor fi soluţionate în luna octombrie, urmare a centralizării şi transmiterii situaţiilor din teritoriu.

O să vă înmânez răspunsul nostru.

Legat de întrebarea dumneavoastră privind măsurile de minimizare ale efectelor în valul 4 al pandemiei, este un răspuns mai lung. O să încerc să scurtez, dar să zic esenţa.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Puteţi să mi-l daţi scris.

Domnul Vass Levente:

Da? Bine.

Vă mulţumesc.

Atunci vă înmânez scris.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult.

O să folosesc acest minut să vorbesc doar despre energie.

Mulţumesc, domnule secretar de stat de la sănătate. Răspunsurile sunt concrete şi pertinente.

Am să fac referire şi am să discut pe marginea răspunsului dat de domnul secretar de stat la ceea ce se punea întrebarea despre consumatorul vulnerabil.

Da, într-adevăr, am votat Legea consumatorului vulnerabil, dar nu este suficient.

N-aţi vrut să daţi acel vot care să fi ridicat valoarea de referinţă la gazul metan cu cel puţin 50%, şi este groaznic, pentru că, probabil, mai bine de 40% din populaţia ţării se încălzeşte pe bază de gaz metan, chiar dacă sub diferite forme.

Însă acum aveţi acea lege pe care trebuie să o folosiţi cât mai rapid şi să scoateţi normele de aplicare a ei, fiindcă cetăţeanul de rând nu o să înţeleagă niciodată infantilismul dumneavoastră politic, a celor aflaţi în arcul guvernamental.

Fiţi cu mai mult suflet faţă de cetăţeanul de rând, fiindcă va veni o iarnă groaznică, pe lângă că s-au mărit preţurile, şi nu vor mai avea acces la ceea ce înseamnă încălzire. Probabil că nu vor mai avea acces nici la ceea ce înseamnă alimente mai ieftine, chiar alimentele de bază. Faceţi tot ceea ce este posibil, pentru că este jale în curtea unor gospodării. Dumneavoastră ştiţi că 250.000 de familii, de gospodării, cum vreţi să le numiţi, în acest moment, nu-şi mai pot plăti utilităţile pentru energie şi se preconizează că se ajunge la un milion? S-au făcut nişte calcule, chiar săptămâna trecută, la televiziuni, prin care se previziona că undeva la 1.500.000 de gospodării, în următoarele două luni, nu-şi vor mai putea plăti datoriile la utilităţi.

Să nu plăteşti facturile nu este o soluţie!

Luaţi măsurile necesare, cât mai repede, astfel încât la 1 noiembrie să fie funcţională legea, aşa cum spune în lege. Nu probabil, cum aţi spus aici, în răspuns, că speraţi. Nu speraţi! De la 1 noiembrie să o aplicaţi, ca omul să poată şti exact, să-şi poată duce actele, ca să obţină acei bani care îi sunt necesari pentru lunile de iarnă.

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Murariu Oana, de la USR, a adresat o interpelare Ministerului Afacerilor Interne, referitoare la strategia pentru implementarea Legii nr. 146/2021 privind brăţările electronice.

Este doamna deputat? Nu este.

Aşa că, dacă doriţi, puteţi să o depuneţi în scris. (Vociferări.)

I-aţi şi comunicat.

Mulţumesc foarte mult.

Mulţumesc.

Domnul deputat Dunava Costel Neculai, de la Partidul Social Democrat, o interpelare adresată Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, referitoare la schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice şi producţiei de film în România, se amână.

La fel ca şi următoarele. Interpelarea domnului Toma Ilie, către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, privitoare la programele de sprijin pentru IMM-uri, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, referitoare la continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, referitoare la măsurile de sprijin pentru agricultură.

Toate aceste interpelări au fost făcute de domnul deputat Toma Ilie. S-a solicitat amânare.

De asemenea, se solicită amânare pentru interpelarea făcută de domnul deputat Şlincu Dan-Constantin către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - "De ce induceţi panică în rândul pensionarilor pe care îi ameninţaţi că vor fi obligaţi să dea banii înapoi, la stat, dacă pensiile lor au fost calculate greşit?".

Şi, aceluiaşi minister, interpelarea domnului deputat Toma Ilie, referitoare la recuperarea eventualelor sume achitate în plus la pensii. De fapt, e acelaşi subiect ca şi al domnului deputat Şlincu.

Pentru ambele interpelări s-a solicitat amânarea.

Mulţumesc foarte mult pentru participarea la această şedinţă.

Ne vedem mâine dimineaţă la 8.30.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.26.