Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.08.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Vă propun să începem şedinţa noastră de astăzi, luni, 27 septembrie 2021.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 234 de colegi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 27 septembrie, şi marţi, 28 septembrie 2021; programul de lucru pentru perioada 27 septembrie-2 octombrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 20-27 septembrie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua cu primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Potrivit art. 208 din Regulament, în şedinţa de astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, cu tema "Situaţia creşterii explozive a facturilor la energie".

Din partea Guvernului participă la dezbaterile politice de astăzi domnul Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri, astfel:

• Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea, în cazul nostru, Grupul minorităţilor - 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;
• Reprezentantul Guvernului, domnul ministru Popescu - 5 minute, pentru a răspunde;
• Reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;
• Celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute, pentru a-şi prezenta punctul de vedere;
• Reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut, pentru a-şi prezenta punctul de vedere;
• Reprezentantul Guvernului, domnul ministru, la final - 5 minute, pentru răspunsuri şi eventuale noi lămuriri.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnule lider.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să anunţ că Grupul parlamentar al PNL cedează cele 3 minute domnului ministru, care, de altfel, este şi membru al Grupului, pentru a putea oferi toate explicaţiile necesare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule lider.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Varujan Pambuccian, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Domnule lider, aveţi 5 minute, timpul alocat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În ultimele săptămâni, la pandemie, la deşertificarea sudului României, la creşterea muncii în lohn, la spectaculoase congrese de partid, s-a mai adăugat o nenorocire - creşterea explozivă a preţurilor la energie.

Astăzi mă voi referi la creşterea preţurilor la energia electrică.

Am încercat să desluşesc care sunt cauzele şi să vin împreună cu colegii mei din grupul parlamentar, şi cu o serie de propuneri.

Sper să avem o dezbatere, şi nu o confruntare, aşa cum este de obicei la "Ora Guvernului", pentru că de data aceasta este o chestiune în care oamenii nu vor discerne între un partid şi altul, între un deputat şi altul, ne vor trata pe toţi, în bloc, la fel, pentru că este o chestiune extrem de gravă şi care, practic, îi afectează pe toţi, direct şi indirect - direct, prin preţul pe care îl au de plătit, pentru energia consumată; indirect, în momentul în care cumpără orice bun, pentru că nu există niciun bun sau un serviciu, astăzi, care să nu fie produs şi livrat fără a utiliza energie.

M-am uitat aseară cum a arătat ziua de ieri, din punctul de vedere al consumului de energie, şi am constatat următorul lucru, în ceea ce priveşte resursele utilizate pentru a produce energia la ora 21.00.

Le vedeţi pe...

Nu le vedeţi.

Le vedeţi, dar le vedeţi foarte mic...

Acum, da.

Le vedeţi pe ecranul din faţă.

Aceasta este structura, pe resurse, a energiei consumate aseară, la ora 21.00. Şi o să vedeţi că există un procent destul de mare de energie consumată, pe cărbune şi pe gaz, produsă din resursele acestea, o resursă hidro, destul de mare, o resursă nucleară, importantă, oarece resurse de energie verde, în care am cam investit, şi în eolian, şi în solar, destul de mult, în ultimul timp, dar nu am investit în stocare deloc şi asta este o foarte mare problemă.

O să spuneţi - era aseară, la ora 21.00!

Haideţi să vedem cum arătau lucrurile când era soarele pe cer, adică ieri, la ora 12.00!

Şi o să vedem că există ceva aport din energie fotovoltaică, nu foarte mare, dar semnificativ de mare. Nu mai există din energie eoliană, în schimb.

Am zis - OK, este septembrie. Hai să vedem cum arătau lucrurile în iulie!

Şi hai să vedem nu cum arătau într-o zi de duminică, ci într-o zi de joi!

Şi vedeţi aici că lucrurile nu arătau mult mai bine, era mai mult hidro, pentru că era multă apă acumulată în baraje, ceea ce a diminuat, de exemplu, nuclearul, pentru că apa aceea trebuia să fie golită, la ora 21.00 şi la ora 12.00, unde, surprinzător, aportul pe fotovoltaic a fost mai mic.

Asta este legat de resursele din care producem energie.

Ce constatăm aici? Că producem folosind combustibili care duc la o energie scumpă - mă refer la cărbune, mă refer la gaz, mă refer - pentru că şi aici lucrurile sunt mascate, dar ele există - la fotovoltaic şi la eolian şi, de fapt, felul în care consumăm din resursele respective nu prea are nicio legătură cu ce avem instalat.

Dacă ar funcţiona tot ce avem instalat, am avea de 3 ori mai multă energie decât consumăm. Aşa, importăm energie. Şi pe toate graficele de dinainte exista o porţiune mare care reflecta importul.

Ce e de făcut în situaţia aceasta? Este evident că oamenii nu-şi pot permite să plătească facturile şi nici bunurile realizate cu o energie la nivelul acesta.

Factura, pe lângă zona aceea, roşie, din grafic, care reprezintă preţul, mai are încă ceva care îi convine foarte mult statului, şi anume, acel 16% TVA şi acel 1% acciză, care se duc direct la buget şi, cu cât preţul este mai mare, cu atât se duc mai mulţi bani la buget, e clar!

Deci, aparent, statul nu e un partener în discuţia aceasta.

Le convine foarte mult şi celor cu energie verde, pentru că, vedeţi, zona aceea verde din grafic, care reprezintă certificatele verzi, în preţul facturii pe care o primim şi mai vedeţi şi zona de cogenerare care însă are sens, pentru că ea se referă la modernizarea centralelor termoelectrice, adică cele care ne dau şi căldură, apă caldă, nu doar energie electrică.

Nu cred că putem rezista cu nivelul acesta al preţurilor.

Nici cetăţenii acestei ţări, nici economia acestei ţări nu pot rezista cu nivelul acesta de preţuri.

Există două resurse care pot furniza constant energie, fără a polua, pe care trebuie să le dezvoltăm. Una este resursa nucleară, cealaltă este o resursă unde avem mai puţin...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să vă apropiaţi de concluzii.

Domnul Varujan Pambuccian:

Îmi iau din cele 3 minute de la clarificări.

Cealaltă este energia geotermală, dar pe care nu o avem pe tot cuprinsul României şi care nu ar fi suficientă în niciun caz, dar ar avea un raport oarecare.

De aceea, vă propunem, domnule ministru şi stimaţi colegi, să facem două lucruri.

Nu va ţine să subvenţionăm, pentru că în momentul în care se vor trezi cu subvenţie, producătorii o să continue să-şi facă profituri foarte mari.

Soluţia este să plafonăm prin impozitare, şi nu pe 3 luni, pe 6 luni, ci pe 6 ani, timp în care să rezolvăm problema trecerii zonei de producţie a energiei electrice pe resursă nucleară geotermală şi ce mai putem dezvolta ca stocare şi ca dezvoltare pentru fotovoltaic, nu ştiu dacă şi pentru eolian, pentru că acolo o să avem o problemă pe care o au deja Statele Unite - problema stocării reziduurilor de la paletele turbinelor.

Cred că merită să discutăm această chestiune, cred că merită să venim repede cu o soluţie şi cred că trebuie să venim repede cu o soluţie, pentru că nimeni nu va putea rezista foarte mult în condiţiile acestea!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule Pambuccian.

Aţi consumat şi din partea a doua a intervenţiei.

Îl invit la tribună pe domnul Virgil Popescu, ministrul energiei.

5 minute - vă rog să răspundeţi temei dezbaterii.

Domnul Virgil-Daniel Popescu (ministrul energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Da, bună ideea acestei dezbateri - ce vom face în viitor, în aşa fel încât să rezolvăm problema mixului energetic.

Eu am spus şi susţin, am spus şi la Bruxelles, am spus la fiecare reuniune a Consiliilor de Miniştri - decarbonare fără energie nucleară nu se poate. Deci, asta este evident. Suntem unul dintre statele like-minded, cum se spune în Uniunea Europeană, care susţin energia nucleară.

De aceea, cred că reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă trebuie construite şi mi-am propus, în acest mandat, să înceapă construcţia reactoarelor 3 şi 4, cu termen de finalizare în 2030 şi, de asemenea, cred că trebuie să ne uităm şi către alte tehnologii nucleare, cum sunt SMR-urile - Small Modular Reactor - care pot fi o soluţie pentru distribuţia pe teritoriul ţării.

Bine a spus domnul deputat Pambuccian, că trebuie să ne uităm la amprenta totală a fiecărei tehnologii. Am ridicat această problemă şi le-am spus - haideţi să ne uităm - exact ce a spus şi dânsul - să ne uităm la energia eoliană şi să vedem ce înseamnă, de când o producem, până când se finalizează, poluează sau nu poluează? Şi exact această problemă cu paletele o au absolut toţi cei care au instalat energie eoliană în lume.

La fel, acelaşi lucru, putem vorbi şi la energia solară - ce facem cu panourile după un timp, dacă se mai pot reutiliza sau nu, cu capacităţile de stocare, cu bateriile şi aşa mai departe.

Şi trebuie să luăm în calcul toate aceste lucruri şi sunt de acord că trebuie să facem ceva.

Bun, astăzi am auzit un alt tip de plafonare - plafonare prin impozitare. Este o discuţie care poate avea loc. Nu sunt adeptul plafonării la producător, a preţului la producător, pentru că asta descurajează investiţiile, dar dacă vorbim despre altceva, despre o supraimpozitare pentru profituri excepţionale, dacă vorbim despre limitarea preţului către consumatorul final, atunci, da, sigur, putem discuta.

O supraimpozitare nu o putem discuta fără implicarea celor de la Finanţe, să ştim exact pe ce stăm, dar e o discuţie care merită deschisă şi merită continuată.

Sunt adeptul discuţiilor în Parlament, sunt adeptul grupurilor de lucru, împreună, pe care trebuie să le facem în comisiile parlamentare şi da, trebuie să vorbim franc despre acest lucru, despre viitorul energiei în România şi în Europa, nu doar în România, pentru că, indiferent ce facem noi în România, indiferent dacă noi mâine am schimba toată energia pe bază de cărbune, pe gaze, şi am pune numai nuclear-regenerabil, e o picătură în marea energie europeană, în marea masă de energie produsă în Europa şi nu vom rezolva problema. Trebuie ca noi, toate statele, să găsim această soluţie şi asta nu o putem face decât împreună.

Sunt adeptul acestor discuţii, susţin energia nucleară în formele ei. Evident, şi energia geotermală poate fi susţinută şi o susţinem. Avem în Fondul de Modernizare, pe care îl schiţăm acum, schemele de ajutor, energia geotermală şi altele, şi energia biomasă, pe lângă fotovoltaic şi solar, şi stocaj. Şi stocaj, pentru că, iarăşi, un lucru este foarte evident - noi am investit în energie eoliană şi fotovoltaică când tehnologiile erau scumpe, dar nu am mai pus şi stocajul, de aceea plătim şi mult. În costul energiei este un preţ al certificatelor verzi pentru recuperarea acestor investiţii. Când s-a oprit această schemă, nu a mai fost nicio investiţie în România.

Trebuie să gândim foarte bine cum facem acest lucru şi cred că o discuţie este bine-venită.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi, domnule ministru.

Domnule Pambuccian, dacă doriţi să mai interveniţi pentru...? (Vociferări.)

Mulţumesc.

În regulă.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Intrăm în dezbateri cu grupurile parlamentare. 3 minute fiecare, cu excepţia Grupului parlamentar al PSD, care are alocate 5 minute.

Şi, prin urmare, îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, timp alocat - 5 minute, pe domnul deputat Radu Popa.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Se pare că v-am mai văzut astăzi, undeva.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem într-o criză a preţului la energie cum n-a mai fost niciodată şi trebuie să ştiţi că această situaţie putea fi augmentată, dacă decidenţii politici din Guvern, respectiv miniştrii energiei din ultimele două-trei Guverne ar fi luat măsurile la timp, pentru că în 2019 Comisia Europeană a decis implementarea acestui Green Deal şi din 2019 şi până acum România trebuia să fie pregătită de această viitură a preţurilor la energie care ne-a lovit.

Trebuie să mai ştiţi că, în baza Directivei Europene 944, România trebuia să aibă Legea consumatorului vulnerabil, domnule ministru, de la 1 ianuarie, acest an, aprobată. Asta presupunea ca anul trecut coaliţia de centru-noapte să nu fie preocupată doar de alegeri şi să fie preocupată şi de români.

Dar n-aţi făcut nimic pentru asta, domnule ministru, şi, după părerea mea, pentru asta trebuie să vă daţi demisia!

A explodat preţul în piaţa de energie şi aţi justificat asta, domnule ministru, în principal, pe baza jocului rusesc.

Parţial sunt de acord cu dumneavoastră, pentru că închiderea magistralei ucrainene a dus la explozia preţului, dar trebuie să le spuneţi românilor adevărul până la capăt, pentru că acest market design din piaţa de energie, domnule ministru, a dus la creşterea incredibilă a preţului de energie, în principal, dublat, e adevărat, de costurile gazului.

România - am spus asta şi în Comisia de anchetă şi domnul ministru a fost foarte isteric - România are resurse de gaz.

Ca să vă faceţi o impresie, o părere corectă, Europa a consumat anul trecut 54 de miliarde de metri cubi de gaz, iar în România avem un zăcământ, la Caragele, de la Snagov până la Buzău, care este estimat între 25 şi 27 de miliarde de metri cubi de gaz. Zăcământul a fost descoperit în 2016 - nu era nicio criză a gazului - şi Romgaz a asumat că începe exploatarea în 2018-2019.

Exploatează astăzi o parte din gazul acela, dar, dacă Ministerul Economiei şi apoi Ministerul Energiei, domnule ministru Popescu, ar fi asigurat fondurile necesare pentru retehnologizare, respectiv 125 de milioane de euro, nu 45 de milioane, cât le-aţi dat până acum, am fi avut gaz în onshore şi am fi scăzut presiunea pe preţ.

N-aţi făcut investiţii nici în gaz, nici în energie electrică.

Ne vorbiţi acum despre construcţia reactoarelor 3 şi 4. Păi, câte capacităţi de producţie de energie aţi construit în România de când sunteţi ministru, domnule Virgil Popescu, în aşa fel încât să vă credem acum că veţi construi reactoare nucleare? Zero!

Mă pregătesc să închei, pentru că nu vreau să depăşesc timpul, dar vreau să vă spun două lucruri care mi se par importante. Oamenii trebuie să ştie adevărul.

Schema de ajutor pe consumatorul vulnerabil, propusă de domnul ministru Popescu şi asumată de Guvernul de centru-noapte, nu poate fi aplicată, pentru că în timp ce factura energiei vine în fiecare lună la noi acasă şi la toţi românii, citirea contoarelor pe energie electrică, de exemplu, domnule ministru, se face la 3 luni în mediul urban şi la 6 luni în mediul rural. Aceasta înseamnă că nu puteţi deconta în mediul rural mai devreme de 6 luni, nu puteţi compensa mai devreme de 6 luni aceste facturi dezastruoase.

Cred că e timpul să apelaţi la specialişti, pentru că suntem într-o criză de sistem, suntem în cea mai mare criză de sistem din ultimii 30 de ani şi să nu mai daţi unor firme de apartament, să faceţi tot felul de experimente.

Sunt în piaţa de energie specialişti, chemaţi-i la masă! În mod evident nu-i aveţi în minister, că bănuiesc că până acum ar fi găsit soluţiile. Pentru că suntem în ceasul al douăzeci şi patrulea! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat Radu Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Mulţumim inclusiv pentru faptul că v-aţi încadrat în timp.

Grupul parlamentar al PNL - ne-a anunţat domnul Andronache că cele 3 minute merg pentru intervenţia de final a domnului Popescu.

Invit la cuvânt, Grupul parlamentar al USR, timp alocat - 3 minute, doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule ministru,

Suntem într-un moment dificil pentru România, pentru consumatorii români, fie că vorbim despre cei casnici sau despre mediul de afaceri şi despre consumatorii industriali.

Şi de ce se întâmplă lucrul acesta? Cert, ne aflăm într-un context european, dar nu putem să dăm vina doar pe contextul european. Şi erau lucruri care se puteau face şi aici, în România.

În primul rând, liberalizarea pieţei de gaze naturale şi de energie electrică evident că era o măsură necesară menită să asigure transparenţa preţurilor, mai multă competiţie, să contribuie la stimularea investiţiilor şi nu liberalizarea ne-a adus la această creştere a preţurilor, ci lipsa cronică de investiţii.

Însă trebuie să vă spun că aţi pregătit lamentabil acest proces de liberalizare şi aţi creat falsa impresie, anul trecut, atunci când s-a produs liberalizarea preţului la gaze naturale, că acest lucru va duce automat la reducerea preţurilor, dacă cineva trece din regim reglementat în regim liber, pe piaţa liberă. Dar, evident, eraţi în campanie electorală şi trebuia să spuneţi ceva.

Am susţinut atunci că trebuia adoptată Legea consumatorului vulnerabil, exact de la 1 iulie 2020. Nu s-a întâmplat, ba chiar Guvernul din care faceţi parte a spus că trebuie să fie adoptată de la 1 septembrie 2022.

Aţi avut o şansă extraordinară să începeţi modernizarea sistemului energetic şi multă lume chiar şi-a pus speranţa şi a avut mari aşteptări de la dumneavoastră, însă lucrurile n-au început să se schimbe consistent.

Aţi fi putut să duceţi la îndeplinire investiţia de la Iernut, iar acum Romgaz pierde chiar până la 600.000 de euro pe zi şi ne-aţi spus astăzi în Comisia de anchetă că nu ministerul trebuie să-şi asume acest lucru.

Şi aţi mai luat o măsură ale cărei costuri le vedem chiar zilele acestea - fără studii de impact, aşa cum ne spune Comisia Europeană şi ne spun regulamentele Comisiei Europene, aţi eliminat acea obligaţie de constituire a stocurilor de către furnizori. Şi acum aţi ajuns să ne spuneţi că Nord Stream 2 este o soluţie pentru reducerea preţurilor, pentru a avea preţuri mai competitive, aici, în România, şi în Uniunea Europeană.

Vă întreb şi eu, domnule ministru, cum se poate ca dumneavoastră, de pe scaunul de ministru, să spuneţi aşa ceva, în condiţiile în care România s-a opus acestui proiect, Nord Stream 2, şi ştiţi foarte bine lucrul acesta, eforturile pe care le-a făcut România pentru ca acest gazoduct, proiect rusesc...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să se supună regulilor europene şi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat, a expirat timpul alocat dumneavoastră.

Vă rog să...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Termin în 30 de secunde.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Termin în 30 de secunde.

Vă mulţumesc.

...şi mai ales ce eforturi depunem aici, în regiune, pentru ca securitatea energetică a României să fie asigurată şi să diversificăm sursele de aprovizionare - şi mă refer aici la interconectorul Grecia-Bulgaria, mai ales că dacă ne uităm la ambasadorii SUA, de la Sofia, de la Atena, ei chiar ne spun că există un pericol rusesc şi acest proiect este în pericol.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu în ultimul rând - şi acum o să concluzionez - ne spuneţi că ANRE este în subordinea Parlamentului. Da, aveţi dreptate, dar împreună, aici, am selectat nişte membri ai Comitetului de reglementare al ANRE.

Şi dumneavoastră...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...aţi dat mâna cu PSD...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...vă rog să respectaţi timpul alocat Grupului USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi l-aţi numit acolo pe domnul Mircea Man, deşi USR PLUS a venit cu un profesionist din piaţă...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...cu domnul Dumitru Chisăliţă...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Timpul dumneavoastră a expirat de mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...pe care dumneavoastră nici n-aţi vrut să-l audiaţi în comisie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog frumos să respectaţi timpul!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Două secunde şi închei.

Aş vrea să vă rog...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog frumos...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...domnule ministru...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...să respectaţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să îl convingeţi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog foarte mult să respectaţi timpul alocat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...pe domnul parlamentar Popescu să facă o schimbare la ANRE.

Şi astăzi am cu mine un proiect de lege pe care vă invit să-l semnaţi, astfel încât să eliminăm această anomalie care există în Parlament, şi anume faptul că... conducerea ANRE...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi, stimată doamnă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...nu poate să fie demisă sub nicio formă!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi am acest proiect aici şi vă invit să-l semnaţi

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...vă rog să vă respectaţi colegii...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi dumneavoastră şi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...şi să înţelegeţi că timpul alocat...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să îl adoptăm...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...a expirat de mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...în procedură de urgenţă.

Încă o dată, investiţiile sunt cheia, pentru ca...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Poate reuşiţi şi dumneavoastră, data viitoare...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...ca preţurile...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...să respectaţi timpul alocat!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...de pe piaţa de energie să fie unele competitive.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog ca data viitoare să încercaţi să respectaţi timpul alocat, ca o formulă de respect faţă de colegi!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Erau multe lucruri care trebuiau spuse.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Grupul parlamentar AUR, timp alocat trei minute.

Domnul deputat George Simion.

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Cu greu o să putem să facem ce a zis domnul Varujan Pambuccian, pentru că domnul Virgil Popescu este vinovat...

Doamnă Prună, lăsaţi-l pe domnul ministru Popescu să asculte cum plângeau nişte bărbaţi în toată firea la Mina Crucea, pe 2 septembrie, când au fost disponibilizaţi, cum s-a închis ultima mină de uraniu a României şi cum noi, acum două săptămâni, ca ţară, am dat 20 de milioane de euro pe uraniu, pentru Cernavodă, către Kazahstan şi cum nu mai putem produce uraniu în România.

Vorbim despre securitatea energetică a României şi domnul ministru a zis despre Reactoarele 3 şi 4. Cum?! În momentul în care aţi închis Mina Crucea, cum, domnule Popescu, când dumneavoastră, cu domnul Comănescu, de la Constanţa, aţi închis Termo Mintia şi voiaţi să o vindeţi dumnealui?! Cu domnul Comănescu la Halânga, lângă Severin, la fel! L-aţi adăugat în PNRR.

La Iernut aţi falimentat aproape firma românească ROMELECTRO, ca să vină tot domnul Comănescu, probabil. Nu avem alternative energetice în momentul acesta şi românii când ne vor întreba de ce plătim preţul acesta la energie... pentru că este un domn Comănescu acolo care e prieten, deşi nu recunoaşte domnul ministru, e prieten cu domnul ministru.

De aceasta plătiţi, dragi români, de două sau de trei ori preţul la energie şi de aceasta, dragi români, dacă nu ieşiţi în stradă, o să continue! Sâmbăta aceasta, în Piaţa Universităţii, o să vină şi minerii de la Crucea, o să vină şi minerii de la Lupeni, o să vină şi minerii din Oltenia, să spună adevărul despre domnul Popescu care, chipurile, trebuia să liberalizeze piaţa energiei!

Nu trebuia să liberalizeze domnul Popescu, nici domnul Iohannis, piaţa asta a energiei!

Am citit tot ce au spus analiştii în ultima lună şi e timpul să spunem românilor. Nu trebuia liberalizată în felul acesta piaţa energiei, pentru că au de profitat companii din Rusia!

Domnule Popescu, lăsaţi-l pe domnul Comănescu, lăsaţi Gazprom-ul şi haideţi să vedem cum faceţi dumneavoastră Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dacă nu mai producem uraniu, dacă nu mai avem cărbune, dacă nu o să faceţi Iernutul şi nu o să faceţi Termo Mintia.

Haideţi, spuneţi românilor adevărul!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule lider al Grupului AUR.

Invit la cuvânt Grupul parlamentar al UDMR, prin domnul deputat Bende Sándor.

Trei minute - timpul alocat, domnule deputat.

Domnul Bende Sándor:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În prezent, luând în considerare pandemia şi urmările sale, asistăm la creşterea generalizată a preţurilor pe piaţa globală a energiei.

Potrivit analiştilor, unele salturi de preţuri sunt conjuncturale, dar altele sunt structurale. Vor persista şi, din păcate, va trebui să ne obişnuim cu ideea că energia nu este un bun ieftin.

Deciziile de adâncire a integrării europene, înţelegând crearea pieţei unice a energiei, tranziţia spre energia verde şi atingerea ţelului comun de a avea o economie cu zero emisii de gaze cu efect de seră, toate se traduc în costuri la nivelul cetăţenilor.

Ce este de făcut? Pe termen lung avem nevoie de investiţii în capacităţi noi de producţie a energiei electrice, stimularea folosirii surselor regenerabile, pregătirea pentru generaţii noi de consumatori de energie electrică, reducerea consumului de energie, acolo unde se poate şi eficientizarea acestuia, utilizarea tuturor pârghiilor financiare existente, mai ales cele europene nerambursabile, în domeniul creşterii eficienţei energetice a clădirilor, ca de exemplu anveloparea, construcţiile noi şi modernizarea să fie axate pe atingerea consumului cât mai mic de energie, stimularea prosumerismului şi aşa mai departe.

Punctual, pe termen scurt, avem Legea consumatorului vulnerabil. Se află în procedură de adoptare o serie de facilităţi suplimentare pentru traversarea perioadei de criză.

În cadrul Comisiei de anchetă vom stabili cauzele creşterii substanţiale ale preţurilor la energia electrică şi la gazele naturale şi, în funcţie de concluzii, vom sesiza Consiliul Concurenţei cu eventualele aspecte legate de comportamentul abuziv al furnizorilor sau al altor actori ai pieţei de energie, vom putea lua măsuri legislative, dacă se constată deficienţe sau vid legislativ în vreun aspect al pieţei energiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat, şi pentru faptul că v-aţi încadrat în timpul alocat.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - timp alocat, 3 minute.

Vă rog, domnule deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Încep prin a vă spune că am primit cu bucurie răspunsul pe care l-a dat domnul ministru, vizavi de propunerile pe care le-am făcut noi, dar aici a fost şi un semnal de alarmă ridicat în ceea ce priveşte resursa de uraniu pe care România o are şi pe care va trebui să o luăm din nou în considerare, ca să nu avem costuri mari.

Eu nu cred că această chestiune a creşterii preţurilor este o nenorocire implacabilă, pe care trebuie să o acceptăm aşa cum este şi moare cine moare, scapă cine poate. Nu!

Eu cred că, discutând, dar repede, luând nişte decizii raţionale - dar repede -, putem depăşi o situaţie ca aceasta...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Dar repede!

Domnul Varujan Pambuccian:

... - şi ar fi bine s-o facem repede, într-adevăr.

Sigur, va mai trebui să mai fim atenţi la un lucru, la capacităţile de transport. De aceea, într-adevăr, finalizarea celor două grupuri... eu le-aş finaliza pe toate trei, dar nu avem atâta debit de apă pe Dunăre, şi atunci poate alegem o altă tehnologie pentru al treilea grup de la Cernavodă care ar mai trebui să fie finalizat... sigur, centralele regionale, nucleare sau pe geotermal, dar lucrurile acestea trebuie dublate şi cu o revizuire şi o construcţie a sistemului de transport al energiei care să poată asigura energia produsă de cele cinci grupuri de la Cernavodă, distribuţia ei.

De aceea este important să avem şi centrale regionale, ca să balansăm, şi uşor, uşor, în şase ani am putea să trecem cu energia pe resursă nucleară, ca energie electrică majoritar utilizată, şi pe resurse verzi, în complement cu cea nucleară, în aşa fel încât să nu mai fim nevoiţi să importăm. Este iarăşi un lucru foarte important. Sunt câteva lucruri pe care trebuie să ni le asigurăm singuri orice-ar fi, şi acestea sunt energia, hrana şi locuirea. Dacă acestea trei nu ni le asigurăm singuri, riscăm să devenim în timp foarte scurt un biet teritoriu şi eu nu vreau asta pentru România.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Varujan Pambuccian:

Sper ca - un lucru asupra căruia mă bucur mult că ne înţelegem - să se şi întâmple, şi aveţi din partea noastră absolut tot sprijinul de care aveţi nevoie!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule Pambuccian.

Invit la cuvânt reprezentantul Grupului PSD, domnul Cristescu. Mai sunt câteva secunde neconsumate, din partea Grupului parlamentar PSD.

Vă rog.

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Vă mulţumesc.

Nu vreau să intru în detalii tehnice.

Am rămas blocat, siderat de tupeul şi de nesimţirea celor de la USR - nu că ar fi o noutate pentru nimeni acest lucru (Aplauze.) - mai ales de tupeul şi de nesimţirea domnişoarei Prună care, după ce au făcut ţara asta praf sau magiun, vin şi-l ceartă pe Popescu - nu că n-ar fi vinovat ministrul Popescu - de dezastru, parcă ei au fost pe altă planetă!

Ştim cu toţii că de atâţia ani nesimţirea, tupeul, gura mare şi tobele au ridicat USR-ul, un partid care a intrat în Parlament cu 4%, dar deja este prea mult!

Apropo, Barna e liber sau e pe la DNA?! Nu ştiţi? (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Foarte scurt, domnule Moşteanu. Vă rog frumos, foarte scurt!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Din păcate pentru această instituţie, PSD are, în fiecare mandat, câte o mitralieră. Astăzi îl vedem pe domnul Cristescu în locul reputatului "mitralieră".

O să-l rog să-şi ceară scuze... (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să nu faceţi atacuri la persoană!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

O să-l rog să-şi ceară scuze!

Este inacceptabil să jigneşti astfel...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Moşteanu,

Vă rog să nu faceţi atacuri la persoană!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule lider de grup de la PSD, vă ştiu un om responsabil, vă ştiu un om care încearcă să spele imaginea acestui partid. Vă rog să vă cereţi scuze dumneavoastră, dacă domnul coleg nu-şi cere scuze, pentru că nu credeam că o să aud aşa ceva vreodată de la tribuna Parlamentului...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Moşteanu, vă mulţumesc.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...ca o colegă să fie jignită în acest hal! (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Moşteanu, vă mulţumesc!

Domnule Moşteanu, prima chestiune de respect este...

Haideţi să respectăm cu toţii timpii!

Vă rog frumos! (Vociferări.)

V-aş ruga foarte scurt, domnule Cristescu, şi să nu daţi sau să generaţi un alt drept la replică.

Vă rog.

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

Vreau să-mi cer scuze faţă de toţi românii care sunt aduşi în această stare de sărăcie, în special de cei de la USR.

Domnişoară Prună, pe unde sunteţi? Pe acolo sunteţi? Nu vă e ruşine faţă de români, să veniţi la tribuna Parlamentului să vă certaţi partenerii de guvernare sau încă boliţi, plângeţi după caşcaval?! (Aplauze.)

Adică domnul Năsui poate plânge după caşcaval!

Sau voiaţi să-l puneţi pe domnul Năsui la energie?! N-a distrus destul economia?! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim.

Nu, nu, nu, nu!

O invit la cuvânt pe doamna... (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Drept la replică!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

După aceea, doamna Prună!

Deci rugămintea este să vă respectaţi colegii...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamna Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Îmi respect colegii...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamna Prună, mai este o colegă de la neafiliaţi care trebuie să ia cuvântul şi o să vă invit...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...iar dumneavoastră nu vă îndepliniţi rolul de preşedinte de şedinţă.

Dreptul la replică, pe Regulament, este prevăzut. Şi vă rog să-mi daţi cuvântul pentru drept la replică. Am fost jignită, mi s-a pronunţat numele şi vă rog să-mi daţi cuvântul pentru drept la replică.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamna Prună,

Când cereţi respect din partea colegilor, vă rog să-i respectaţi şi dumneavoastră pe colegi, respectând regulile, doamnă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Eu n-am mai văzut un asemenea comportament din vremea lui Nicolicea şi a lui Iordache, de pe scaunul acela!

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Nu vă e ruşine să vorbiţi voi de comportament?! Voi şi comportamentul!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă Prună, vă rog frumos să vă respectaţi colegii!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dar v-aş ruga totuşi să-mi daţi dreptul la cuvânt, dreptul la replică. (Vociferări.)

Îmi daţi dreptul la replică, domnule preşedinte de şedinţă?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O invit la cuvânt pe doamna Anamaria Gavrilă, reprezentant al deputaţilor neafiliaţi. (Vociferări.

20 de secunde, vă rog frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Vă rog să mai citiţi o dată Regulamentul, pentru că dreptul la replică se naşte imediat. Dacă cineva pronunţă numele, nu trebuie să aşteptaţi sfârşitul şedinţei să daţi dreptul la replică.

Acum, ceea ce am văzut aici...

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Ce aţi văzut? Ce aţi văzut, hoţilor?!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...din partea colegului de la PSD este din nou o confirmare a frăţiei pe care am văzut-o zilele acestea, PSD - PNL.

Nu mai spun că vechea clasă politică, printre care şi PSD, şi miniştrii pe care dumneavoastră i-aţi susţinut la energie, nu au făcut absolut nimic în 31 de ani, nu au investit şi au numit politic oameni în consiliile de administraţie, au căpuşat aceste companii de stat şi dumneavoastră aveţi tupeul să spuneţi... (Gălăgie.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...că USR nu a făcut nimic pentru sistemul energetic?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă Prună, vă rog frumos, aţi avut alte 20 de secunde.

Vă rog să luaţi loc în sală!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Chiar nu vă este ruşine?! (Gălăgie.)

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Să-ţi fie ruşine ţie!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Invit la cuvânt reprezentantul deputaţilor neafiliaţi, doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc mult.

Domnule ministru,

Aţi închis Mintia.

Azi dimineaţă erau 16 grade în grădiniţele din Deva, mulţi copii au rămas acasă, pentru că s-au îmbolnăvit deja săptămâna trecută. (Aplauze.)

Dumneavoastră aţi închis Mintia, colegul dumneavoastră, tot membru al echipei câştigătoare şi tot nepriceput, nu a reuşit să pună sistemele pe gaz pe care le-a promis de un an.

Întrebarea mea este când deschideţi Mintia, domnule ministru?

Pe 6 septembrie, Marea Britanie a deschis, a reoprit, a repornit o centrală pe cărbune, pentru a rebalansa sistemul energetic.

În Germania, săptămâna trecută, vântul nu a bătut prea tare, aşa că, nemţii s-au întors - ghici la ce?! - tot la cărbune; 35% proporţia de energie produsă din cărbune săptămâna trecută, în Germania.

Se pare că în momente de criză tot la cărbune ne întoarcem.

Vă rog eu să reporniţi Mintia. Sunt mulţi deveni care nu au încălzire iarna aceasta şi sunt mulţi români care plătesc prea mult la factura de energie.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dreptul la replică, domnul lider Simion.

După aceea, domnul lider Simonis şi vă rog să închidem partea de dezbateri.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, sunt frumoase dezbaterile. Din păcate, tot discutăm cu ministrul, din februarie, şi ne spune aceeaşi placă.

Haideţi să auzim despre Comănescu, despre Gabriel Comănescu, cu subiect şi predicat! Şi haideţi să auzim...

Dacă moţiunea noastră era supusă la vot, astăzi nu mai aveam acest ministru incompetent şi se făcea ceea ce trebuie să se facă - plafonarea preţurilor, nu subvenţionarea de la bugetul statului a facturilor românilor. Trebuia făcută plafonarea preţurilor, pentru că România este producător de energie electrică şi cei care au de câştigat în momentul acesta sunt distribuitorii şi furnizorii. Ei fac profituri astronomice.

Haideţi să le spunem românilor adevărul şi haideţi poate săptămâna aceasta punem moţiunea la vot şi scăpăm de domnul Popescu care, nu ştiu, într-un mod ciudat, acolo, în judeţele acelea din Oltenia...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul George-Nicolae Simion:

...cu domnul Cîţu au bătut palma.

Păcat că-l susţin pe domnul Comănescu! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Mulţumesc.

Domnule Simonis, nu mai doriţi să interveniţi?

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul ministru Popescu.

Aveţi timp alocat 5 minute, plus un minut din prima intervenţie şi 3 din partea Grupului PNL. Total - 9 minute.

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

O să fiu mai scurt, pentru că va trebui să plec la Guvern, dar o să fiu mai scurt şi o să încerc să răspund pe scurt la toate întrebările.

Ori colega mea, doamna deputat Prună, nu a înţeles, ori n-a fost atentă. N-am făcut niciodată apologia Gazprom. Am spus care este cauza scumpirii preţului la gaze.

Eu nu cred că doamna Prună nu înţelege lucrurile acestea, cred mai degrabă altceva.

Da, Federaţia Rusă şi Gazprom sunt cauzele scumpirii gazelor naturale. (Vociferări.)

Legea consumatorului vulnerabil?

Ministerul Muncii a aprobat în Guvern şi a trimis în Parlament proiectul de lege, în martie. Îmi aduc bine aminte, că eram cu colegii mei şi cu colegii dumneavoastră, în Guvern, când aprobam acest lucru, doamnă Prună. Acum văd că vă deziceţi de acest lucru. Nu trebuie să vă deziceţi!

Mina de la Crucea?

Mina de la Crucea nu mai are uraniu.

Deci, Mina de la Crucea nu mai are uraniu. Are uraniu - şi vom deschide - şi vă anunţ pe această cale, poate nu s-a spus, licenţa de la Tulgheş-Grinţieş o deţine Societatea Naţională Nuclear Electrica. Aşa cum am promis, circuitul integrat nuclear va fi integrat şi va fi la Nuclear Electrica. Acolo vom deschide o nouă mină de uraniu, pentru a avea combustibilul nuclear.

Uzina de la Feldioara este deja într-un contract de achiziţie de către Nuclear Electrica. Da, Uzina de la Feldioara se mută la Nuclear Electrica. Nuclear Electrica va avea circuitul nuclear integrat. Aşa vom avea şi combustibilul minereu, aşa vom face şi dioxidul şi octoxidul de uraniu şi vom avea combustibil nuclear. Aşa vom face Reactoarele 3 şi 4 şi, evident, ne uităm pe opţiuni de a pune şi reactoare modulare în România.

Despre Mintia?

Haideţi odată să spunem lucrurilor pe nume! Am spus în comisia de anchetă! (Vociferări.)

1,5% producea Mintia în 2015, 1,55% în 2016, 1,2% în 2017. A culminat cu 0,1%. Asta înseamnă Mintia în sistemul energetic naţional!

Înţelegeţi, domnule, odată! Nu are tehnologie, nu are aviz de mediu, nu are autorizaţie de mediu! Da, vom pune în loc 800 de megawaţi energie pe bază de gaz şi poate şi alte tehnologii la Mintia, pentru că este un site foarte important. Este un site foarte important pentru România.

Şi vă rog frumos, domnule Simion, nu mai vorbiţi de funie în casa spânzuratului! Vă rog frumos! Nu mai vorbiţi! (Vociferări.)

Deci dumneavoastră nu mai vorbiţi, atâta vă rog! Atâta vă rog, nu mai vorbiţi! În rest, ca să mă acuzaţi pe mine de vreo problemă cu Rusia, nu mai vorbiţi dumneavoastră!

Sunt acela care a oprit construcţia reactoarelor cu chinezii şi am trecut cu partenerii euroatlantici - americani, canadieni şi francezi.

Vom reface, vom restructura complet sistemul energetic naţional.

Plec de la buna credinţă a tuturor, să ştiţi, de aici! Am venit cu inima deschisă să avem o discuţie despre sistemul energetic naţional.

Haideţi să avem o discuţie serioasă! Nu are rost să facem declaraţii politice. Putem să facem oricând declaraţii politice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

De la ora 17,00 vom continua lucrările Camerei Deputaţilor cu primirea răspunsurilor la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 27 septembrie, consacrată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Îl invit la cuvânt pe domnul Dunava Costel, Grupul PSD, cu o interpelare depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Obiectul interpelării - "Lucrare de apărare de mal, cu gabioane, în zona comunei Gura Văii, judeţul Bacău".

Stimate domnule ministru,

Comuna Gura Văii se află în partea de sud a judeţului Bacău, pe malul stâng al Trotuşului - în dreptul municipiului Oneşti de pe malul opus -, în bazinul hidrografic al acestuia, în aval de cele 4 confluenţe principale ce formează şi cei mai importanţi afluenţi, respectiv, Uz, Oituz, Caşin şi Tazlău, ultimii 3 revărsându-se în râul Trotuş, la o distanţă de circa 3 km. amonte de Gura Văii.

Poziţionarea pe malul stâng al râului Trotuş a adus inevitabil şi problemele specifice, şi anume accidente hidrotehnice urmate de inundaţii, dar şi revărsări de ape. Printre cele mai însemnate evenimente din istoria comunei Gura Văii amintim - ruperea Barajului Belci din municipiul Oneşti, în anul 1991, ce s-a soldat atât cu victime omeneşti, cât şi cu pagube materiale. De asemenea, în anii 2013, 2016, 2018, 2021, au fost depăşite cotele de inundaţie, ceea ce a dus la accentuarea fenomenului eroziunii avansate a malului stâng al râului Trotuş, ce pune în pericol iminent gospodăriile adiacente, la fiecare creştere de debit provocată de fenomene meteorologice.

La nivelul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în anul 2007, s-a aprobat obiectivul de investiţii "Amenajare râu Trotuş şi afluenţi pe tronson Ghimeş-Urecheşti, judeţul Bacău", iar prin Hotărârea Guvernului nr. 65/2014 s-au aprobat "Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii «Amenajare râu Trotuş şi afluenţi pe tronson Ghimeş-Urecheşti, judeţul Bacău», respectiv Anexa nr. II/97 la Hotărârea Guvernului nr. 446/2007.

Finanţarea obiectivului de investiţii se face din fonduri externe nerambursabile de la titlul 56 - "Programe cu finanţare din fonduri externe nerambursabile - FEN - postaderare", de la bugetul de stat, prin Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Proiectul este implementat de către Administraţia Naţională "Apele Române", prin Administraţia Bazinală de Apă Siret şi este cofinanţat din Fondul de Coeziune în cadrul Programului Operaţional Sectorial "Mediu" 2007-2013, Axa prioritară 5 - "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc, domeniul major de intervenţie 1 - "Protecţia împotriva inundaţiilor".

Valoarea estimată eligibilă a proiectului este de 105.168.376 de lei, din care 90% reprezintă contribuţia Uniunii Europene, prin Fondul de Coeziune, iar restul de 10% este asigurat de la bugetul de stat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să concluzionaţi.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Comuna Gura Văii figurează, alături de UAT Oneşti, la Obiectivul XI, ce prevede o lucrare de apărare de mal cu gabioane pentru o lungime de 1.000 de metri liniari.

De ani de zile, aceste investiţii hidrotehnice extrem de importante pentru toate comunităţile situate pe cursul Trotuşului stagnează nepermis de mult, mai ales că finanţarea a fost asigurată.

Luând act de faptul că, până la această dată, s-au executat lucrări doar pentru obiectivele Ghimeş, Palanca, Brusturoasa, Asău şi Comăneşti, locuitorii din această zonă se întreabă prin câte inundaţii trebuie să mai treacă Gura Văii pentru a beneficia de investiţiile iminente, necesare şi temeinic oportune pentru a preveni şi evita posibile pierderi de vieţi omeneşti sau pagube materiale.

Vă solicit să îmi comunicaţi stadiul actual al acestor lucrări şi data estimativă a finalizării tuturor lucrărilor acestui obiectiv de investiţii.

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea Guvernului e cineva prezent? Nu.

Atunci, o să primiţi răspunsul în scris, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Georgescu Nicolae, Grupul PSD. Dacă este? Nu.

Domnul deputat Piper-Savu Florin, Grupul PSD?

Vă rog, domnule deputat.

Rugămintea, să vă încadraţi în timp.

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Subiect - "Revenire la interpelarea «Investiţia în infrastructura sportivă înseamnă a investi în educaţie şi în sănătate»".

Domnule ministru,

Ca urmare a interpelării mele din 3 iunie 2021, având ca subiect "Investiţia în infrastructura sportivă înseamnă a investi în educaţie şi în sănătate", am primit răspunsul dumneavoastră, care nu numai că nu este complet, dar este şi evaziv.

Referitor la obiectivele de investiţii - "Sediu şi sală de sport pentru Clubul Sportiv Şcolar din Roşiorii de Vede", îmi comunicaţi că, începând cu anul 2017, lucrările au fost întrerupte deoarece constructorul nu s-a prezentat pentru efectuarea de lucrări, iar la "Sediu şi sală de sport pentru Clubul Sportiv Şcolar din Turnu Măgurele" constructorul a părăsit în anul 2018 şantierul, nemulţumit că nu i-a fost acceptată solicitarea de majorare a preţului, şi vă întreb, domnule ministru, ce măsuri aţi luat în aceste cazuri?

A fost sancţionat/penalizat constructorul pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale?

Răspunsul dumneavoastră face referire doar la obligaţiile care îi revin Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman şi Clubului Sportiv Şcolar Alexandria pentru continuarea lucrărilor la cele două investiţii, obligaţii ce presupun importante şi noi cheltuieli care sunt departe de a conduce la finalizarea lucrărilor.

Insist să-mi răspundeţi la întrebarea la care aţi evitat răspunsul - ce orizont de timp le oferiţi dascălilor, copiilor, dar şi părinţilor acestora pentru desfăşurarea activităţii în condiţii propice obţinerii performanţei sportive şi nu numai?

V-am întrebat pe ce criterii se alocă bugetul la art. 57 - asistenţă socială, articol în baza căruia se finanţează competiţiile sportive şi mi-aţi transmis o sumă pe care aţi alocat-o Inspectoratului Şcolar Judeţean Teleorman, fără să-mi precizaţi criteriile pe care aţi alocat această sumă. Revin şi vă întreb, aţi luat în considerare şi nevoile cluburilor sportive din Teleorman când aţi alocat această sumă inspectoratului şcolar? Pe ce criterii?

Din păcate, îmi dovediţi că Ministerul Educaţiei nu ştie şi nici nu vrea să ştie care sunt problemele cu care se confruntă cluburile sportive şcolare. V-am prezentat o problemă cu care se confruntă toate cluburile sportive şcolare - lipsa posturilor de şofer salarizate corespunzător acestei funcţii din organigrama cluburilor - şi v-am explicat şi ceea ce presupune lipsa lor. Răspunsul primit nu numai că nu mă mulţumeşte, dar îmi dovedeşte o lipsă de responsabilitate faţă de problemele din sistem. Aveţi de gând să reglementaţi acest aspect? Când şi cum?

Cu speranţa că veţi reconsidera interpelarea depusă, aştept răspunsul dumneavoastră, atât oral, cât şi în scris, la fiecare întrebare, în termenul prevăzut de lege.

Cu respect, PSD, Teleorman, deputat Florin Piper-Savu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Rog reprezentantul Guvernului, dacă e în sală, să precizeze punctul de vedere al ministerului.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere că este o revenire la interpelarea dumneavoastră, vom face şi noi o revenire, cu un altfel de răspuns, pe care îl aşteptaţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În completare, da?

Mulţumesc.

Invit la cuvânt...

(Domnul deputat Florin Piper-Savu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Am rugămintea să primesc un răspuns mult mai bine fundamentat.

Şi am rugămintea să trataţi solicitările parlamentarilor cu maximă responsabilitate, pentru că ele sunt emanaţia solicitărilor venite din teritoriu, de la cetăţeni, de la cei care ne-au ales să-i reprezentăm în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O să vă rog, stimată doamnă, să reformulaţi şi să completaţi răspunsul către domnul deputat.

O invit la cuvânt pe doamna Ana-Loredana Predescu, Grupul PSD. Dacă este? Nu.

Doamna deputat Gianina Şerban, Grupul AUR. Dacă este? Nu.

Domnul deputat Burduja Ioan-Sebastian nu este.

Domnul Viorel Salan nu este.

Domnul deputat al PSD, Toma Ilie, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O să-mi permit 10 secunde, să vă întreb, domnule preşedinte de şedinţă şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, s-a schimbat procedura, adică citim interpelarea şi ne dă răspunsul?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu, domnule deputat.

Sunt foarte mulţi colegi. Am încercat să vă ajut pe fiecare dintre dumneavoastră...

Domnul Ilie Toma:

Am înţeles.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...ca să puteţi lua cuvântul cât mai repede.

Dacă vreţi să respect la punct şi virgulă, aşa o să facem.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc.

Nu, nu, n-a fost o întrebare ironică, dimpotrivă, ca să vedem sistemul de organizare.

Mulţumesc.

Voi prezenta una dintre interpelările mele, care va fi direct pentru Ministerul Energiei.

Deşi am mai multe, dar pe aceasta o să o prezint în contextul actual, pentru că, urmare a multor audienţe pe care le-am ţinut la Biroul parlamentar din teritoriu, din judeţul Hunedoara, mi s-au adresat nenumăraţi cetăţeni care vin cu aceleaşi probleme. Aceleaşi probleme, de neputinţă de a-şi plăti facturile la energie, la gaze, la combustibilii solizi şi fosili, care, cu preponderenţă în această iarnă, le va da peste cap tot bugetul familial.

Nu sunt doar problemele judeţului Hunedoara, sunt problemele cetăţenilor din România, sunt problemele cu care ne confruntăm zi de zi, şi anume, se vorbeşte tot mai des despre acest stoc de gaze naturale care se spune că nu ne va ajunge pentru iarna care vine.

Întrebarea pe care o voi pune oficial domnului ministru al energiei este foarte pertinentă, pentru că nu mai vrem să trăim acele zile, ca pe vremea comunismului, când eram raţionalizaţi la energie electrică, eram raţionalizaţi la gazele naturale, eram şi la alimente, pe deasupra.

Probabil că şi la alimente vom fi, doar că vedem cum va decurge şi criza economică.

Făcând referinţă la acest fapt, vreau să atrag atenţia foarte clar şi să spun, pe cetăţenii României nu-i interesează de Bursa de la Viena, nu-i interesează de producţia de gaze naturale a unei entităţi economice din ţară, nu-i interesează nici de luptele noastre politice, îi interesează doar de traiul cu zi cu zi şi este păcat ca să-i lăsăm în frig la iarnă.

Deci, să îmi răspundă domnul ministru al energiei, foarte clar şi concis, cu date exacte şi cu termene de execuţie, cum stăm, în acest moment, cu stocurile de gaze naturale?

Într-o interpelare, într-o... întrebare adresată în Comisia de anchetă, chiar am întrebat acest lucru şi mi s-a spus că am avea undeva la două miliarde de metri cubi, dacă nu mă înşel. Dar îi atrag atenţia că în perioadele de sarcină maximă, pe timp de iarnă, România poate consuma 600.000-700.000 de metri cubi de gaze pe zi, şi asta nu mai înseamnă 60 de zile, cum se preconiza, ci înseamnă, undeva, 4-5 zile şi nu vrem să ajungem în acele zile în care să suferim cu toţii de frig.

Mai departe voi spune foarte clar întrebarea pe care o adresez. Şi aştept răspunsul în scris şi oral.

Întrebarea este următoarea.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarea...

- Care este media europeană a depozitelor de gaze şi care este media depozitelor de gaze din România?

Chiar dacă, contextual, Europa trece printr-o criză a gazelor, să spunem, concretă, nu trebuie să ne asemănăm cu ei neapărat. Noi nu trebuie să ne lăsăm cetăţenii în frig.

Şi următoarea întrebare:

- Ce măsuri veţi lua în următoarea perioadă pentru a evita raţionalizarea furnizării gazelor pe teritoriul României pe timp de iarnă?

Solicit răspuns în scris şi verbal.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Cred că multe dintre răspunsurile pe care le aşteptaţi le-aţi aflat astăzi de la domnul ministru, în cadrul Comisiei de anchetă, dar, cu siguranţă, colegii noştri vor răspunde şi în scris solicitării dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe?

Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR?

Gheorghe Daniel, Grupul PNL?

Domnul deputat Ghiţă? Nu.

Domnul Molnar Radu-Iulian, Grupul USR?

Vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului, Florin Cîţu.

Obiectul interpelării - "HoReCa are nevoie de predictibilitate în contextul pandemiei".

Odată cu finalul verii, activitatea din domeniul HoReCa se va muta de pe terase în spaţii închise. Pentru ca acest lucru să se întâmple, operatorii din domeniu au nevoie să se pregătească logistic şi economic. Ei trebuie să ştie de cât personal au nevoie, la ce cheltuieli se pot angaja sau ce evenimente pot organiza şi cât de mari pot fi ele. De asemenea, trebuie să prevadă un flux de clienţi, pentru a-şi estima veniturile, iar acest lucru va depinde de restricţiile impuse de Guvernul României.

Pe scurt, antreprenorii şi angajaţii au nevoie de predictibilitate în perioada următoare.

În acest context, vă rog să-mi indicaţi următoarele:

• Măsurile potenţiale care se au în vedere pentru combaterea pandemiei în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, având în vedere estimările privind evoluţia numărului de cazuri;
• Dacă se are în vedere păstrarea sistemului actual, prin care, în funcţie de incidenţa cazurilor la nivel local, se poate ajunge la limitarea activităţii sau chiar închiderea operatorilor din HoReCa;
• Dacă se are în vedere schimbarea diferitelor praguri ale incidenţei cazurilor din strategia curentă, în funcţie de care se aplică măsurile restrictive.

În funcţie de măsurile pe care le va lua Guvernul în perioada următoare, vom avea o evoluţie pozitivă sau negativă a întregii industrii HoReCa, una dintre cele mai afectate până acum.

De aceea, cred că previzibilitatea deciziilor este imperativă pentru angajaţi şi angajatori, deopotrivă.

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Guvernului? Nu.

O să rugăm atunci colegii din Guvern să vă răspundă în scris, în termenul legal solicitării dumneavoastră.

Domnul Teniţă Dragoş-Cătălin, Grupul USR? Nu.

Doamna deputat Enachi Raisa, Grupul AUR? Nu.

Domnul deputat Badiu Georgel, Grupul AUR, cu o interpelare depusă? Nu.

Doamna Oana-Consuela Florea, Grupul PSD? Nu.

Doamna deputat Bulai Oana-Gianina, Grupul PSD?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebare - domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.

Stimate domnule ministru,

Asociaţia Energia Inteligentă arată că nu doar facturile uriaşe vor reprezenta o problemă majoră la iarnă. Potrivit acesteia, ţara noastră ar putea rămâne fără gaze din cauza stocurilor mici.

Iulian Iancu, fost preşedinte al Comisiei pentru industrii, a precizat că acest avertisment poate deveni real, mai ales din cauza directivelor europene care au anulat obligativitatea realizării stocurilor.

În data de 15 septembrie aţi infirmat, în mod clar, că vom rămâne fără gaze la iarnă. Aţi spus că în România avem stocurile la 70% din capacitatea maximă, în vreme ce Asociaţia Energia Inteligentă arăta că depozitele de înmagazinare a gazelor naturale, la data de 31 august, se găseau la un nivel de 58%, iar Iulian Iancu preciza că stocurile sunt cu 40% mai mici decât anul trecut.

Domnule ministru, pentru români, facturile uriaşe la energie reprezintă deja o mare problemă. Nemţenii cu care am discutat mi-au spus că este un adevărat chin pentru ei să plătească actualele facturi.

Să ne trezim în mijlocul iernii că nu avem stocuri suficiente şi că va trebui să importăm la preţuri uriaşe, nu este o soluţie. E adevărat, o să avem gaze, dar o să le plătim de o să ne usture pielea. Şi nu ştiu câţi îşi vor permite acest lucru.

Domnule ministru, aş dori să-mi transmiteţi următoarele informaţii:

1. Care este cantitatea de gaze în depozitele de stocare a gazelor naturale şi cât reprezintă din capacitatea totală de stocare a României?;

2. Care sunt stocurile de cărbune şi combustibili pe care România le are la ora actuală şi cât reprezintă din capacitatea totală de stocare a ţării noastre?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

O să transmitem solicitarea dumneavoastră de răspuns scris către ministrul energiei.

Mergem mai departe.

Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor.

E marcat pentru solicitare online.

Vă rog, domnule deputat.

Ne auziţi?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă):

Interpelare adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării - "Situaţia juridică a Liceului Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, singurul liceu cu predare în limba ucraineană din România.

Stimate domnule ministru,

Cu fiecare modificare a conducerii Ministerului Educaţiei, am adus la cunoştinţa miniştrilor, inclusiv dumneavoastră, problemele cu care se confruntă învăţământul în limba ucraineană, implicit, Liceul Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, singurul liceu cu predare în limba ucraineană din ţara noastră.

Mult prea bine este cunoscut faptul că această unitate de învăţământ vine în întâmpinarea elevilor din localităţile Valea Vişeului, Bistra, Crasna Vişeului, Rona de Sus, Coştiui, Crăciuneşti, Bocicoiul Mare, Lunca la Tisa, Tisa, Remeţi, Teceul Mic, Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Sighetu Marmaţiei din judeţul Maramureş, precum şi a elevilor din judeţul Satu Mare.

Problema cea mai gravă, pe care o cunoaşteţi mult prea bine, se referă la reparaţiile urgente de care are nevoie clădirea unde funcţionează liceul, reparaţii ce sunt blocate de situaţia juridică a imobilului, proces care stagnează de foarte mulţi ani.

Un oarecare interes am putut observa în al doilea trimestru al anului 2019, când o echipă din cadrul Ministerului Educaţiei s-a deplasat la Sighetu Marmaţiei pentru a se convinge de problemele cu care se confruntă această unitate de învăţământ, unică în ţara noastră, ocazie cu care a fost iniţiată o întâlnire, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, UAT-ului Sighetu Marmaţiei, Liceului "Taras Şevcenko", Uniunii Ucrainenilor din România, Clubului Şcolar Sportiv, Inspectoratului Şcolar Judeţean.

În cadrul întâlnirii, toţi cei prezenţi au constatat că singura soluţie viabilă constă în parcurgerea a două etape, şi anume - Primăria Sighetu Marmaţiei emite o hotărâre de consiliu local prin care pune la dispoziţia Clubului Şcolar Sportiv două săli - precum cele din incinta imobilului situat în Piaţa Libertăţii nr. 22 sau a imobilului situat în str. Dragoş Vodă -, necesare pentru desfăşurarea activităţii Clubului Şcolar Sportiv; Ministerul Educaţiei Naţionale iniţiază un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru a trece imobilul în care funcţionează liceul în administrarea UAT Sighetu Marmaţiei.

Elevii, părinţii, colectivul didactic au primit asigurări că problema Liceului "Taras Şevcenko" va fi remediată în cel mult o lună de la acea întâlnire, însă, ca urmare a lipsei de responsabilitate, manifestărilor de birocratism, după mai bine de 2 ani, situaţia a rămas neschimbată, adăugând acea clădire emblematică listei lungi de unităţi şcolare necorespunzătoare procesului educaţional.

În astfel de condiţii, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi cu privire la problemele cu care se confruntă Liceul Pedagogic "Taras Şevcenko", precum şi cât va mai dura această stare de neosteneală de a aduce la zi, după mulţi ani, situaţia juridică a imobilului în care funcţionează unicul liceu cu predare în limba ucraineană din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Intotero Natalia-Elena.

Fac precizarea că mai sunt înscrişi pe listă doamna deputat Huţu Alexandra, domnul deputat Şlincu Dan, domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia şi doamna deputat Dumitrescu Raluca Giorgiana.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor şi infrastructurii.

Stimate domnule ministru

În acest moment, Drumul Naţional 7A Petrila - Obârşia Lotrului, drum considerat de importanţă pentru turismul românesc, se află într-o stare deplorabilă. Acest drum leagă Valea Jiului de Transalpina. Situaţia critică a sectorului de drum menţionat, respectiv amânarea lucrărilor în zonă se datorează litigiului pe care statul îl are cu firma care a câştigat iniţial licitaţia pentru aceste lucrări.

Dat fiind acestea, doresc să vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este situaţia litigiului mai sus-menţionat?

Şi 2. Când încep lucrările de asfaltare şi modernizare a DN 7A Petrila - Obârşia Lotrului?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dacă doamna deputat Alexandra Huţu este în sală?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi are ca obiect "Situaţia actuală a direcţiilor judeţene pentru tineret şi sport" şi este adresată domnului Carol-Eduard Novak, ministrul tineretului şi sportului.

Stimate domnule ministru,

Cu toţii cunoaştem faptul că politicile pentru tineret se implementează deficitar, deşi acestea sunt mai mult decât necesare, deoarece în cazul unor acţiuni concrete şi coerente tinerii ar beneficia de un real sprijin în dezvoltarea armonioasă atât a personalităţii, cât şi a organismului.

Tinerii trebuie încurajaţi şi atraşi în programele pe care direcţiile judeţene le implementează, fie că acestea sunt culturale, artistice, distractive, educative, turistice, sportive sau de agrement, fie că sunt interdisciplinare.

Consider că direcţiile judeţene pentru tineret şi sport au menirea de a contribui la crearea unei temelii echilibrate între corp şi minte pentru viitorii adulţi ai României, deci, practic, pentru viitorul ţării noastre.

De aceea, vă rog să-mi comunicaţi următoarele informaţii cu privire la situaţia direcţiilor judeţene pentru tineret şi sport:

1. Care sunt programele derulate în prezent de aceste direcţii la nivelul fiecărui judeţ din România?

2. Care este numărul de beneficiari ai programelor derulate în anul 2021 sau aflate în derulare în prezent de către direcţiile judeţene de tineret şi sport, la nivel naţional şi defalcat pe fiecare judeţ?

Vă rog să-mi prezentaţi aici o situaţie, sub formă tabelară, care să conţină pentru fiecare judeţ numărul beneficiarilor, denumirea programului şi luna desfăşurării acestuia.

În momentul de faţă, vă întreb dacă la nivelul Ministerului Tineretului şi Sportului şi/sau la nivelul direcţiilor judeţene există programe sau măsuri specifice, cu subvenţii sau servicii gratuite, destinate copiilor şi tinerilor care provin din familii cu venituri mici?

Iar ultima solicitare, vă rog să-mi transmiteţi care este strategia ministerului pe care îl conduceţi pentru redresarea şi dezvoltarea activităţilor dedicate tinerilor şi sportului la nivel naţional şi distinct la nivelul judeţului Botoşani?

Vă mulţumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Înainte de a vă ruga să luaţi cuvântul, îi anunţ pe reprezentanţii Guvernului că, pentru solicitările pe care le-aţi avut dumneavoastră, la ce mă uit în sală, nu sunt colegii prezenţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului interimar al transporturilor şi infrastructurii, domnului Dan Vîlceanu.

Stimate domnule ministru,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că municipiul Dorohoi şi comunele limitrofe sunt legate de sudul ţării prin două drumuri naţionale, DN 29A Dorohoi-Suceava şi DN 29B Dorohoi-Botoşani. Deci, atât dorohoienii, cât şi locuitorii din oraşul Darabani şi din comunele limitrofe sunt nevoiţi să circule pe aceste două drumuri naţionale.

Vă amintesc faptul că, în toamna anului 2018, Drumul Naţional 29A Dorohoi-Suceava a fost reabilitat, prin efectuarea unui tratament dublu invers cu piatră şi bitum modificat, o soluţie dată de specialişti pentru acest tronson de drum cu dale din beton, care a asigurat un strat de legătură pentru un viitor covor asfaltic. Lucrările au fost realizate în mare parte în 2018, iar atunci s-a stabilit că după 2 ani se va turna un covor asfaltic, dar până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Tronsonul respectiv este pe departe de a fi practicabil în condiţii de siguranţă şi de confort.

De asemenea, în ultima perioadă, au avut loc lucrări de reparaţii pe Drumul Naţional Dorohoi - Botoşani, dar aceste lucrări consider că au fost făcute în bătaie de joc. În acest moment acel tronson de drum este plin de denivelări, chiar şi acolo unde a fost turnat asfalt, aceste defecte fiind resimţite de şoferii care circulă pe acest drum.

Vă invit să veniţi personal la Botoşani să vedeţi cum se circulă pe cele două tronsoane de drumuri naţionale şi cum au fost făcute reparaţiile pe aceste drumuri, care sunt tranzitate zilnic de mii de cetăţeni din zonă, cetăţeni care îşi plătesc taxele, la fel ca şi ceilalţi români, dar în schimb nu beneficiază de aceleaşi condiţii. Oamenii sunt pur şi simplu revoltaţi de indiferenţa cu care sunt trataţi de către lucrătorii din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, instituţie care administrează cele două tronsoane.

Domnule ministru,

Vă solicit să-mi transmiteţi când se vor face lucrări de reparaţii sau de modernizare pe drumul Dorohoi - Suceava şi dacă în planul acestor lucrări a fost prinsă şi reabilitarea podului de pe râul Siret de pe acest tronson.

De asemenea, referitor la DN 29B Dorohoi - Botoşani, vă rog să-mi comunicaţi care este costul lucrărilor de reparaţii şi numele firmei care a făcut acele aşa-zise lucrări şi de ce a fost acceptată din partea DRDP Iaşi recepţia unor lucrări care nu corespund în niciun fel condiţiilor normale de trafic.

Solicit răspuns în scris şi oral.

Deputat Dan Şlincu, Botoşani.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Dumitrescu Raluca Giorgiana.

Vă rog.

Domnul deputat Ivan e în sală? Nu.

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este către domnul Attila Cseke, ministrul sănătăţii.

Stimate domnule ministru,

Vă scriu având în vedere situaţia medicilor de familie din România. Numărul cabinetelor medicale de familie a scăzut constant în ultimii ani, astfel că în doar 4 ani, în perioada 2015-2019, numărul de cabinete medicale de familie a scăzut cu 1.910, adică 16,7%, conform Institutului Naţional de Statistică, iar deficitul de medici de familie la nivelul anului 2019, înaintea declanşării pandemiei COVID-19, era de 2.165, conform studiului realizat de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.

Actele normative care reglementează în prezent pensionarea medicilor nu se bazează pe dreptul pacienţilor de a avea acces la servicii medicale de calitate efectuate de medici competenţi, spre deosebire de ţări precum Germania, Franţa, Anglia, în care legislaţia naţională prevede dreptul medicului de a se pensiona la o anumită vârstă, fără însă a i se impune să părăsească sistemul medical de stat, dacă acesta este apt şi vrea să profeseze după vârsta de pensionare.

Cred cu tărie, la fel ca şi dumneavoastră, că nimic nu este mai important decât o viaţă omenească, iar medicina este o vocaţie, fapt care o face să difere fundamental de toate celelalte profesii, că abilităţile sau competenţele unui medic s-au dezvoltat şi demonstrat în timp, medicul trebuie evaluat corect, după capacitatea de a lucra în scopul asigurării sănătăţii populaţiei, iar vârsta cronologică nu este un indicator al competenţei şi nu trebuie folosită pentru a alunga medicii mai în vârstă care au performanţe egale sau superioare colegilor mai tineri.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Când consideraţi că România va putea implementa Directiva 2000/78 a Consiliului Europei din 27 noiembrie 2000, astfel încât pensionarea medicilor la o anumită vârstă să fie un drept, fără a li se impune să părăsească sistemul medical, dacă medicul este apt să profeseze şi la vârsta pensionării?

2. Ce acţiuni plănuiţi să demaraţi pentru a asigura un act medical de calitate în comunităţile din România fără a face discriminare pe motive de apartenenţă religioasă, convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, în sensul Directivei 2000, ţinând cont că în Legea nr. 113/2016 pentru modificarea art. 391 alin. (8) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii nu clarifică noţiunea de "necesitatea prelungirii activităţii", fiind lăsată la liberul arbitru al reprezentanţilor comisiei?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Cu aleasă consideraţie, deputat Dumitrescu Raluca.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Răspunsuri din partea Guvernului la interpelările doamnei deputat Adomnicăi Mirela Elena.

Sunteţi în sală, doamnă deputat?

Vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere că am, practic, în aşteptare două răspunsuri din partea aceluiaşi minister, vă rog să-mi permiteţi să dau citire celor două întrebări. Consecutiv.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, stimată doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Prima întrebare se referă la stadiul reabilitării podului de la Milişăuţi care leagă municipiul Rădăuţi de municipiul Suceava, prin DN 2H.

Am adus în atenţie situaţia podului din comuna Milişăuţi, care face parte din DN 2H, drum important care face legătura între cele două municipii.

Important este de precizat că acest pod era inclus, încă de la începutul anului 2020, într-o listă transmisă către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în vederea prioritizării la finanţare pentru lucrări de reparaţii capitale, fiind clasificat cu gradul I de urgenţă. Mai mult decât atât, există şi o expertiză din anul 2018 care subliniază necesitatea executării unor lucrări de reabilitare a podului cât mai urgent.

Cu toate acestea, podul nu este reabilitat nici astăzi, zilnic se formează acolo cozi de sute de metri şi este total inacceptabil ca acest drum care leagă două mari municipii din judeţul Suceava să fie blocat de un pod pe care de anul trecut se circulă pe un singur sens.

Am rugat ministrul transporturilor să-mi comunice care este stadiul investiţiei şi motivele pentru care întârzie reabilitarea acestui pod şi, de asemenea, dacă există finanţare asigurată pentru finalizarea investiţiei într-un termen cât mai rezonabil.

Obiectul celei de-a doua întrebări se referă la Autostrada Moldovei A7. Mai exact, care este stadiul investiţiei, pentru că este o investiţie extrem de importantă, de aşteptată şi este o investiţie care va prelua o mare parte din traficul de pe actualul DN2 sau E85, un drum care, din punct de vedere al accidentelor, este cel mai periculos drum naţional din România.

Având în vedere aceste aspecte, rugam Ministerul Transporturilor, prin persoana domnului ministru, să-mi comunice stadiul acestei investiţii.

Şi, având în vedere că la sfârşitul primei sesiuni parlamentare am depus o întrebare referitoare la lipsa de finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a infrastructurii rutiere din judeţul Suceava, din regiunea nord-est, şi întrucât n-am primit niciun răspuns nici până acum la acea întrebare, practic, aş vrea să leg cele două întrebări - stadiul investiţiei şi sursa de finanţare pentru Autostrada A7.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Vă rog frumos.

Domnul secretar de stat Adrian Foghiş, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Domnul Adrian Foghiş (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă deputat Adomnicăi Mirela, referitor la prima întrebare, legată de stadiul reabilitării podului de la Milişăuţi care leagă Rădăuţi de Suceava prin DN 2H, doresc să vă aduc la cunoştinţă următoarele.

În primul rând, proiectul tehnic, detaliile de execuţie au fost deja avizate şi au fost declanşate procedurile pentru achiziţia obiectivului pod pe DN 2H de la Km. 4+776 peste râul Suceava, la Milişăuţi, acesta urmând a fi publicat în SEAP în termen de două zile.

Durata de execuţie prevăzută este de 14 luni de la data începerii ordinului desemnat, după care o lună pentru organizarea de şantier şi o lună pentru efectuarea recepţiei lucrărilor.

Vizavi de acest obiectiv de investiţie, până în prezent, au fost întocmite următoarele: în primul rând, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru care s-au obţinut avize de la Apele Române, Agenţia de Mediu şi au fost avizate la nivel de minister de resort, respectiv Ministerul Transporturilor, obţinându-se astfel aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin Ordinul nr. 1.114 din 20 august 2021.

A fost, de asemenea, documentaţia tehnică pentru autorizarea construcţiei şi proiectul de organizare a execuţiei, fiind avizate în data de 31 august 2021.

Iar referitor la proiect, propriu-zis, la obiectivele de investiţie din domeniul infrastructurii rutiere, acesta trebuie să respecte toate etapele legale privind verificarea, aprobarea, avizarea şi autorizarea lucrărilor.

Ca atare, cu privire la întrebarea dumneavoastră principală, având în vedere complexitatea şi importanţa lucrărilor impuse, nu se poate începe execuţia propriu-zisă fără asigurarea clară a finanţării, în conformitate cu prevederile legale.

Vă mulţumesc.

Asta vizavi de prima întrebare.

Al doilea subiect, referitor la întrebarea adresată, cu obiectul "Autostrada Moldovei A7 - Stadiul investiţiei".

Aşa cum menţionaţi şi dumneavoastră, din punct de vedere al infrastructurii de transport priorităţile sunt definite prin Master Planul General de Transport şi, de asemenea, prin Planul Investiţional.

Referitor la acest obiectiv de investiţie vă pot informa faptul că, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, anumite secţiuni din Autostrada A7, Ploieşti - Buzău, Buzău - Focşani, Focşani - Bacău şi Bacău - Paşcani, au fost propuse spre finanţare în cadrul acestui mecanism de finanţare.

Această autostradă, care străbate Moldova de la nord la sud, este considerată unul dintre cele mai importante proiecte rutiere din România, iar în mod specific pentru sectorul de autostradă Ploieşti - Paşcani sunt în derulare contractele de servicii pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice şi a documentaţiei tehnice pentru obţinerea autorizaţiei de construire.

Autostrada Ploieşti - Paşcani, ca lungime, ajunge la 319 km. şi este sectorizată astfel: de la Ploieşti la Buzău - 63 de km., unde au fost finalizate documentaţiile pentru studiul de fezabilitate şi proiect tehnic, împreună cu avizele prevăzute în certificatele de urbanism, inclusiv acord de mediu; a fost începută, declanşată procedura de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere specific al acestui obiectiv de investiţie.

În data de 16 septembrie 2021 a fost termenul de depunere a ofertelor pentru construcţia celor trei loturi: lotul I - Dumbrava - Mizil; lotul II - Mizil - Pietroasele şi al treilea lot de la Pietroasele la municipiul Buzău, respectiv de la km. 21 până la km. 63.

Vă pot informa de faptul că au fost depuse 39 de oferte pentru toate cele trei loturi, iar în prezent această procedură se află în curs de evaluare a ofertelor menţionate anterior.

Sectorul de autostradă Buzău - Focşani, de 83 de km., aici încă se lucrează şi se implementează ultimele observaţii care au fost emise asupra documentaţiei, studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. Astfel, aceste documente sunt în curs de finalizare.

De asemenea, în paralel se desfăşoară şi procedura specifică pentru a obţine acordul de mediu pentru acest sector de autostradă Buzău - Focşani.

Sectorul de la Focşani la Buzău, de 96 de km. Aici suntem la nivelul studiilor şi investigaţiilor geotehnice care au fost finalizate, urmând ca să se elaboreze raportul final aferent studiului geotehnic.

Astfel, per ansamblu, studiul de fezabilitate este încă în curs de elaborare, iar procedura de obţinere a acordului de mediu, de asemenea, este în curs de derulare.

Sectorul de autostradă Bacău - Paşcani, de 77 de km. Aici observaţiile care au fost emise şi solicitate asupra documentaţiei iniţiale a studiului de fezabilitate sunt, de asemenea, în curs de ...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă concentraţi puţin răspunsul.

Domnul Adrian Foghiş:

...implementare.

Din nou câteva investigaţii geotehnice şi suplimentare, iar procedura de obţinere a acordului de mediu este în derulare.

Sectorul de autostradă Paşcani - Suceava - Siret, 118 km. De asemenea, suntem la nivelul de documentaţie, analiză multicriterială de traseu etapa II. A fost stabilit traseul de drum cuprins între localităţile Paşcani - Suceava - Siret şi au fost obţinute certificatele de urbanism şi se lucrează la partea de avize specifice.

Vizavi de sectorul Paşcani - Suceava - Siret, el nu este inclus în acest mecanism de finanţare PNRR, urmând ca aici partea de finanţare să se lucreze, nu a fost stabilită.

Vă mulţumesc.

Pentru alte întrebări, pe lângă acest material succint, avem şi un material complex în formă scrisă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să predaţi materialul în formă scrisă doamnei...

(Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să interveniţi din nou?

Pe scurt, doamnă deputat, vă rog frumos.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Pe scurt, pentru că prea multe n-ar fi de spus.

Având în vedere că, nu întâmplător, în textul întrebării am menţionat că pentru podul de la Milişăuţi am lăsat, încă din anul 2018, o expertiză care sublinia necesitatea intervenţiei. Este un pod din 1962 şi vorbesc în cunoştinţă de cauză, pentru că în anul 2018, cu o vară ploioasă, eram prefectul judeţului Suceava şi am fost diriginte de şantier pe acel pod. Cu o lucrare foarte complexă, care a presupus efectiv dinamitarea pilonilor, refacerea în totalitate, 12 grinzi care s-au montat în condiţii de iarnă, covor asfaltic turnat în condiţii de iarnă, cu tunuri de căldură acolo. A fost o lucrare de peste 6 milioane şi jumătate de lei, executată în trei luni şi jumătate. Aici avem o situaţie în care a căzut o porţiune din balustradă şi de trotuar, de anul trecut, din februarie 2020, şi dumneavoastră ne explicaţi acum că mai durează încă 18 luni execuţia acelei lucrări. Deci, sucevenii, cel puţin trei ani de zile, nu vor putea traversa un pod, pentru că a căzut o bucată de balustradă şi de trotuar.

Şi de aceea, când trec mai departe, la autostradă, chiar îmi este jenă, pentru că, dacă nu putem discuta de refacerea în regim de urgenţă gradul I a unui pod, autostrada, înţeleg că, cel puţin pe segmentul care mă interesează, partea care traversează judeţul Suceava, referitor la acel tronson de la Paşcani la Siret, este încă în stadiul în care stabilim trasee şi cerem avize. Iar în ceea ce priveşte sursa de finanţare, nu este clară.

Şi nu întâmplător am insistat asupra acestui tronson, pentru că l-am auzit pe fostul ministru al transporturilor - la vremea când am formulat eu întrebarea încă era ministru al transporturilor, domnul Drulă -, care ne explica că a argumentat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în faţa Comisiei Europene, necesitatea finanţării prin PNRR a Autostrăzii 7, desenând cruci.

Având în vedere că judeţul Suceava, opt ani de zile, consecutiv, a fost pe primul loc în ceea ce înseamnă numărul victimelor decedate în urma accidentelor rutiere, practic finanţarea şi toate demersurile pentru Autostrada A7 trebuiau să înceapă de la Siret înspre Buzău.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îmi permit aşa o scurtă completare. Să ştiţi că vin şi eu din zona administraţiei şi noi vorbeam mai puţin în administraţie şi eram mai mult pe şantiere, dar am schimbat locurile. Nu ştiu dacă e de bine sau de rău.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Pentru interpelările nr. 2260A, 2285A, 2328A, 2324A, 2318A reprezentanţii Guvernului au solicitat amânarea.

La fel pentru cea amânată din 14.09.2021 - 2150A.

Iar acelaşi lucru pentru 2305A, interpelarea din partea domnului deputat Chirilă Virgil Alin.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări închisă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.45.