Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 octombrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Şi rugămintea e să respectaţi pe cât posibil acest termen, ca să dăm posibilitatea tuturor colegilor înscrişi să-şi susţină intervenţiile.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului PSD, domnului deputat Florin Piper-Savu.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Declaraţia politică se intitulează "România lucrului bine (ne)făcut".

Stimaţi colegi,

România e praf şi pulbere. Haosul pe care îl trăim este la cote de neimaginat pentru că, în continuare, nişte indivizi, sub înaltul patronaj al preşedintelui "Ghinion", se joacă de-a puterea şi îşi bat joc de vieţile noastre.

Pentru preşedinte, România e "un stat eşuat", la a cărui cârmă stă însă de 7 ani. Responsabilul principal şi prezidenţial al crizei fără precedent pe care o trăim ne vorbeşte acum de o Românie care trece printr-o "dramă naţională de proporţii teribile".

Este acelaşi preşedinte, care, relaxat, ne încuraja să încercăm satisfacţia de a juca golf, în timp ce tolera ca protejatul său, pe atunci, prim-ministrul Cîţu, să anunţe iresponsabil, în iunie, că "am învins pandemia", când în România erau "doar circa 25% dintre români vaccinaţi". Ni-l amintim viteaz şi fără mască, în plin val 4, la o făcătură de congres PNL, cu 5.000 de participanţi, claie peste grămadă, satisfăcut că l-a înscăunat pe Cîţu în fotoliul Brătienilor.

Doar pentru Superman cel picat în cap, România e o ţară fericită, o ţară cu români fericiţi.

"Fericita" Românie e însă tristă şi îndoliată şi chiar trece printr-o "dramă naţională de proporţii teribile". Salvarea de vieţi şi protejarea sănătăţii celor vulnerabili şi bolnavi trebuia să fie şi înainte "prioritatea zero". Orgoliile unui preşedinte împing, pas cu pas, România în prăpastie.

Pentru români, Guvernul fantastic al Dreptei unite rămâne Guvernul incompetent şi iresponsabil care nu a fost interesat decât de măsuri de austeritate, de îndatorarea excesivă a României şi de creşterea vârstei de pensionare.

În doar 9 luni din acest an, fiecare român a pierdut, în medie, un salariu minim, din cauza inflaţiei, aproximativ 1.300 de lei, raportat la veniturile pe care le avea la începutul anului.

Duduiala din capul lui Superman ne-a condus la cea mai mare inflaţie din ultimii 11 ani! INS a comunicat o inflaţie anuală de 6,3%, ceea ce confirmă previziunea PSD că până la finalul acestui an vom avea o inflaţie de peste 7%.

Acestea sunt rezultatele guvernării eşuate de dreapta - cele mai multe decese din Uniunea Europeană din cauza pandemiei, condamnarea la frig din cauza creşterii preţurilor la energie şi foametea, ca urmare a creşterii uriaşe a preţurilor la alimente -, o Românie eşuată, în care totul a eşuat - economia, agricultura, educaţia şi sănătatea!

În România lucrului bine (ne)făcut, scandalurile politice iscate rând pe rând de PNL şi USR au ţinut prima pagină a vieţii românilor, în locul unor reforme care să le facă viaţa mai bună!

Atunci când românii, în proporţie de peste 80%, îţi spun că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, întoarcerea la popor este singura soluţie reală şi corectă pentru ca România să aibă stabilitate politică şi un Guvern legitim, cu o solidă majoritate, care să-i asigure susţinerea în luarea unor măsuri şi decizii majore la crizele grave, multiple, care devastează acum ţara.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Pe aici nu se munceşte - deviza liberală în anul 2021".

Săptămâna aceasta, am primit răspuns la una dintre interpelările adresate ministrului sănătăţii. 900.000 de doze de vaccin expirate din lunile iunie, iulie, august şi septembrie zac în depozitele de la Cantacuzino. Atât de bine au calculat guvernanţii necesarul, încât acum trebuie să aruncăm din ele, cu pagubă de milioane de euro pentru statul român. Cine răspunde?

Plecând de la eşecul strategiei anti-COVID, ajungem şi la eşecul din învăţământ. În nenumărate rânduri, Guvernul PNL şi-a bătut joc de elevi, de părinţi şi de cadrele didactice. Acum au închis şcolile, dar au lăsat liber la păcănele. Au declarat vacanţă şi s-au resemnat cu eşecul lor, iar la şcoala online nu au mai apelat, din două motive.

În primul rând, PNL a realizat că şcoala online, coordonată de propriul ministru, a fost un eşec. Dascălii nu erau pregătiţi şi, mult mai grav, nu au primit niciun fel de ajutor din partea ministerului. Totodată, să nu uităm că 500.000 de elevi nu au avut acces la educaţia online în anul şcolar precedent.

În al doilea rând, dacă le dai copiilor vacanţă, în loc să îi treci în şcoală online, nu trebuie să le plăteşti părinţilor şomajul tehnic. O şmecherie administrativă, marca PNL. În ochii liberalilor, familiile româneşti responsabile nu merită susţinerea din partea statului, ci merită doar facturi mărite şi restricţii.

Am propus, încă de la începutul verii, măsuri de bun-simţ, care să garanteze învăţământul fizic pe tot parcursul anului şcolar. Strategie de testare non-invazivă, spre exemplu. Această măsură a fost implementată în state precum Regatul Unit şi Germania, unde şcolile funcţionează fără probleme. De asemenea, să privim spre Polonia, pentru că avem un trecut comun şi e mai aproape. Au cumpărat aparate de reglare a oxigenului, în valoare de 22 de milioane de euro, şi le-au instalat în clase şi în spaţiile comune din şcoli. Şcolile româneşti cum s-au pregătit, sub conducerea PNL? Cu absolut nimic.

Acum, s-a ajuns aici - şcoli închise, spitale pline şi restricţii naţionale. PNL şi aliaţii săi ne-au adus în pragul dezastrului. Atunci când am vrut să ajutăm, nu ne-au ascultat pentru că suntem de la PSD. Apoi, nu au ascultat nici recomandările OMS, UNICEF şi UNESCO, care spuneau că şcolile trebuie să se închidă ultimele. În final, au decis să nu îi asculte nici măcar pe români, pentru că s-au terminat alegerile şi părerea lor nu mai contează.

Vă întreb, stimaţi liberali, ce aţi făcut de când sunteţi la guvernare? Au trecut 2 ani, dar nu aţi produs niciun rezultat. Nici nu se vede că aţi muncit. Pandemia aţi gestionat-o lamentabil, campania de vaccinare este un eşec, iar România este, per total, cu mult sub nivelul anului 2019, cu perspective reduse de viitor. Întreb din nou - cine răspunde?

Deputat al PSD, Natalia-Elena Intotero, judeţul Hunedoara.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ, Grupul PSD.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Disperarea românilor nu mai are limite. România eşuată sufocă orice speranţă de viaţă!"

Dragi români,

România a intrat în război!

Un război crunt, în care, la fiecare două minute, moare o mamă, moare un părinte, moare un bunic sau un copil nevinovat. Sunt atât de multe decese, încât putem spune că în România moare câte o comună în fiecare săptămână.

Peste 45.000 de familii îşi plâng rudele dragi.

Ştiţi că sunt copii care şi-au pierdut în doar câteva zile ambii părinţi?

Ce-o să le spunem când vor creşte şi ne vor trage la răspundere?

Familii întregi dispar sub privirea atentă şi îngrijorată a unor autorităţi.

Câţi români trebuie să mai moară ca să ia cineva măsuri urgente?

Astăzi, de la tribuna Parlamentului României, vreau să trag un semnal de alarmă. Acum e momentul cel mai important să înţelegem cu toţii că nu mai avem timp să facem politică!

Nu mai are nimeni timp de răfuieli imature sau de orgolii atunci când românii se luptă pentru fiecare gură de aer!

Solicit Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului României, tuturor preşedinţilor de consilii judeţene, prefecţilor şi primarilor din România să înceapă de urgenţă achiziţia medicamentelor speciale pentru bolnavii de COVID şi în mod special achiziţia de anticorpi monoclonali!

Am auzit spunându-se că aceste medicamente şi anticorpii monoclonali sunt foarte scumpi şi nu ni-i permitem. Nu este adevărat, nimic nu este mai scump pe lumea aceasta decât viaţa semenilor noştri. Vă rog să terminaţi cu această aberaţie, trebuie să cumpărăm de urgenţă, tot ce este necesar pentru a salva viaţa oamenilor, viaţa românilor!

Stimaţi colegi,

Sănătatea oamenilor nu are preţ, nu poate fi calculată în bani şi nu are timp de aşteptare. Este cel mai important lucru! În faţa morţii, totul păleşte, iar când părinţii sau chiar copiii noştri ajung pe un pat de ATI, la limita dintre viaţă şi moarte, realizăm cât de mici şi neînsemnate au fost toate celelalte lupte pe care le-am dus!

Solicit, în mod urgent, Guvernului şi tuturor decidenţilor politici din toată ţara să oprească de urgenţă orice investiţie, dacă altfel nu se poate, şi să canalizăm toţi banii pentru salvarea vieţilor românilor.

Ce poate fi mai important acum?

Pentru cine să mai construim autostrăzi, cămine culturale, stadioane sau săli de sport?

Pentru cine mai asfaltăm drumuri?

Şi nu vreau să fiu înţeles greşit! Mereu am susţinut investiţiile în infrastructura rutieră, culturală, sportivă şi am muncit mulţi ani pentru extinderea reţelelor de utilităţi publice! Dar pentru cine mai facem toate astea dacă românii mor cu zecile de mii în curţile spitalelor fiindcă nu avem medicamente, nu avem anticorpi monoclonali, nu avem paturi la ATI, nu avem staţii suficiente de oxigen, mor românii arşi de vii în spitale din cauza lipsei investiţiilor din sănătate.

Stimaţi colegi,

Nu putem sta cu mâinile în sân când în marile oraşe gropile din cimitire sunt săpate cu excavatoarele!

Avem timp să construim şi autostrăzi, şi şcoli, şi drumuri, şi străzi, avem timp de orice, dar nu vom mai avea o a doua şansă să mai salvăm un om pentru care fiecare gură de aer poate fi ultima!

Doresc multă sănătate tuturor românilor!

Deputat al PSD de Alba, Tuhuţ Radu-Marcel.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule primar.

Conform algoritmului, următoarele 3 intervenţii, din partea Grupului PNL.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această dimineaţă se numeşte "Să apărăm Biserica!".

Şi spun acest lucru deoarece, în ultimul timp, spaţiul public a fost inundat de o serie de atacuri cu caracter anticlerical, cu caracter, îmi permit să spun, antiortodox în anumite aspecte şi este fundamental de reprecizat o serie de lucruri foarte importante pentru noi, toţi, lucruri care ne definesc moral, spiritual, cultural, identitar.

Atacurile pe care le vedem la adresa Bisericii şi, în mod special, a cultului religios majoritar, a Bisericii Ortodoxe Române, a bisericii care este cea mai legată de istoria, de tradiţia şi de dăinuirea poporului român în spaţiul carpato-dunăreano-pontic, este una dintre trăsăturile unui tablou foarte amplu, care conţine elemente de anticlericalism agresiv, elemente de ideologie neomarxistă şi, totodată, elemente care se apropie de acel "cancel culture", anularea tuturor valorilor, distrugerea identităţii de orice tip şi întocmirea unei false lumi noi.

Şi aceste atacuri împotriva cultelor religioase şi cu precădere împotriva Bisericii Ortodoxe Române sunt în esenţa lor mincinoase pentru că ascund realitatea. Ascund realitatea cu privire la rolul social, rolul filantropic al Bisericii. Vorbim de o contribuţie incredibilă a Bisericii la tot ceea ce înseamnă politicile sociale din România.

Biserica Ortodoxă Română este cel mai mare filantrop din România. Contribuţia Bisericii, inclusiv la combaterea efectelor pandemiei, este incomparabilă cu orice entitate de tip privat, ori de tip ONG, ori de tip asociativ sau companie de la noi din ţară.

Biserica este una dintre elementele de stabilitate ale naţiunii noastre. Este foarte greu să ne gândim ce ar fi fost România fără rolul esenţial al Bisericii. Primele spitale au fost realizate în rândul bisericilor şi mănăstirilor, aşa-numitele bolniţe. Deci, nu există nicio incompatibilitate între biserică şi medicină, ba din contră, există o complementaritate între biserică şi medicină. Ştiinţa teologică este complementară şi este apropiată ştiinţei medicale din multe puncte de vedere, nicidecum într-o opoziţie, aşa cum se încearcă a se spune.

De asemenea, primele şcoli din România, acum 500-600 de ani, au apărut tot în jurul lăcaşelor de cult şi tot în spaţiul religios.

Ca atare, mi se pare fundamental să înţelegem o serie de aspecte.

Biserica este atacată pentru că ea este una dintre acele elemente care blochează decăderea morală, blochează distrugerea valorilor fundamentale ale societăţii româneşti.

Şi este foarte important ca Biserica să rămână la fel cum o ştim - o apărătoare a adevărului, o apărătoare a dreptăţii, o apărătoare a moralei creştine.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, vă rog să concluzionaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

În concluzie, cred că este fundamental să înţelegem că în aceste timpuri, în care se distruge tot, în care parcă trăim un nou ev sumbru al pustiirii, valorile creştine, valorile lăsate moştenire lumii de Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne sunt fundamentale şi ne stau temelie pentru orice construcţie durabilă, orice construcţie unde binele şi lumina îşi găsesc locul lor

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Valentin Făgărăşian, din partea Grupului PNL.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aproape că nu există familie rămasă în ţară care să nu aibă un frate, un copil, un nepot sau un părinte plecat la muncă în străinătate. Cunoaştem foarte bine că niciunul nu-i plecat în scopuri turistice, ci ca să poată să-i întreţină pe cei dragi rămaşi acasă. De asemenea, toţi românii împinşi de greutăţile din ţară peste hotare aşteaptă de ani buni şi cu sufletul la gură acel moment care să-i îndemne să se întoarcă la casa părintească! Am văzut cu toţii că românii plecaţi din ţară urmăresc cu atenţie ceea ce se întâmplă în România, demonstraţia lor de apărare a democraţiei în august 2018 fiind cea mai grăitoare dovadă.

Stimaţi colegi, din păcate, politicienii îşi aduc aminte despre diaspora numai în preajma alegerilor din ţară. Doar atunci ei sunt importanţi! Poate că mulţi se vor simţi lezaţi de această afirmaţie, însă descrie pura realitate. Politicile publice care să le facă viaţa mai uşoară celor care muncesc şi trimit în ţară miliarde de euro anual au fost puţine, lipsite de consistenţă şi de multe ori abandonate.

Stimaţi colegi, relansarea economică pe care a adus-o Guvernul Partidului Naţional Liberal este însoţită de un puternic deficit de forţă de muncă. Aşadar, una dintre principalele piedici pentru creşterea şi dezvoltarea economică a României a devenit lipsa angajaţilor bine pregătiţi. Am observat că unii cred că soluţia o reprezintă angajarea de persoane din afara spaţiului comunitar. Eu cred că nu asta este soluţia, văzând şi experienţele statelor dezvoltate din Uniunea Europeană. Eu cred că cea mai bună soluţie este să ne propunem şi să reuşim să-i aducem acasă pe românii plecaţi la muncă în străinătate.

Ştiu, mulţi vor spune că este dificil, că în statele europene sunt bine plătiţi, că sunt respectaţi şi au acces la servicii publice de calitate. Însă eu, personal, cred cu putere că tocmai acesta este imboldul principal pentru demararea reformelor mult aşteptate! Modificările legislative care să reducă povara fiscală pe salarii şi investiţiile publice vor trebui să genereze şi în România salarii comparabile cu cele de "afară". În aceste condiţii, fiecare român se va gândi de două ori dacă să emigreze sau nu, atâta vreme cât salariul obţinut în ţara lui îi asigură un trai decent. Aceasta este o condiţie importantă, dar nu şi suficientă.

Avem nevoie de o reformă reală şi din temelii a marilor sisteme publice, astfel încât orice român să ştie că atunci când îşi trimite copilul la şcoală acesta este în siguranţă şi beneficiază de cel mai bun act de educaţie. Că atunci când păşeşte într-un spital, este tratat şi îngrijit corespunzător. Că administraţia publică este în serviciul său, nu invers. Sunt aspecte minimale la care orice cetăţean european trebuie să aibă acces. Când vom reuşi să oferim românilor noştri toate acestea, am convingerea că cei mai mulţi vor decide să se întoarcă în ţara lor natală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Thellmann Christine, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la un subiect de actualitate maximă, şi anume, certificatul verde. Acesta nu înseamnă discriminare, înseamnă o viaţă cât mai normală, într-o lume mai sigură.

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă, putem agrea asupra unui lucru, că pandemia a fost amplificată de criza politică prelungită. Cearta din Parlament a dus la scăderea încrederii populaţiei în măsurile autorităţilor, în clasa politică şi în decizia lor de a se vaccina. De două săptămâni, România înregistrează cifre ale pandemiei care îngrozesc lumea, şi mai ales Europa.

Divergenţele pe guvernare amână, văd, şi adoptarea legii pentru certificatul verde. Acest certificat este alternativa la carantină. Amintiţi-vă că anul trecut, când toată populaţia stătea închisă în case, eram în scenariul în care toţi aşteptam acest vaccin, pentru ca cei care se vaccinează să poată ieşi din nou din case. Acum se întâmplă acest lucru. Există vaccin, există o soluţie alternativă.

Certificatul verde nu este o invenţie dâmboviţeană, să facem o competiţie politică şi din asta. Certificatul verde este o soluţie adoptată la nivel european, care se aplică de la 1 iulie, pentru o perioadă de 12 luni, pentru ca oamenii să poată circula din nou şi pentru reducerea restricţiilor impuse de pandemie. Dar lupta cu virusul SARS-CoV-2 nu s-a încheiat, dimpotrivă. Numai că deja multă lume a trecut prin boală, iar cei mai mulţi europeni s-au vaccinat împotriva COVID. Remarc cu bucurie că în ultima săptămână s-au vaccinat şi românii într-un număr mare - peste 400.000 s-au imunizat cu prima doză.

Oamenii au nevoie de ajutor şi este datoria noastră să nu-i mai lăsăm mult timp de unii singuri în lupta cu boala şi cu problemele de zi cu zi cauzate de acest virus.

Stimaţi colegi, ca reprezentanţi ai cetăţenilor, haideţi să facem front comun, în Parlament, în lupta cu pandemia! Haideţi să fim umani, apoi politicieni! Vă rog să separăm lucrurile, să separăm criza politică de criza sanitară!

Vă invit să vă asumaţi fiecare dintre voi partea de responsabilitate pe care o tot invocaţi zilnic la TV sau la acest microfon. Să facem fiecare dintre noi ceea ce foarte uşor ştim să cerem de la alţii - să ia măsuri. Vă cer echilibru şi argumente în dezbaterile privind adoptarea certificatului verde şi în România. Nu mai distribuiţi fake-news-uri despre vaccin, nu mai răspândiţi mesaje care să trimită oamenii direct la ATI!

Personal, voi continua să am un discurs echilibrat, să nu dau sfaturi, dar să mă ofer drept exemplu de cetăţean care m-am vaccinat şi de deputat care va vota soluţii pentru depăşirea pandemiei şi, în acelaşi timp, pentru sprijinirea cetăţenilor care au dus deja această luptă cu pandemia. Cu toţii ne vrem viaţa înapoi, dar trebuie să facem ceva împotriva răspândirii virusului.

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL de Sibiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Avem o solicitare din partea domnului Andruşceac, să intervină, întrucât dânsul face parte din comisia care se întruneşte la ora 9.00.

Şi după aceea revenim la Grupul USR.

Vă rog, domnule Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Guvernul român se uită la modelul altor ţări doar când îi convine".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe măsură ce spitalele din România au rămas fără locuri pentru bolnavi, aceştia sunt forţaţi să găsească modalităţi de a primi tratament la domiciliu împotriva infecţiei cu COVID-19. În disperare, mulţi dintre aceştia iau medicamente după ureche, găsite în articolele de pe Internet sau încercate deja de rude sau prieteni, în timp ce se uită cum guvernele altor ţări europene au pus la dispoziţia cetăţenilor lor, în farmacii, medicamente antivirale cunoscute pentru efectul benefic de a lupta cu virusul. Mi-ar plăcea să aflu când aceste medicamente vor fi disponibile în farmaciile şi în reţeaua medicilor de familie din România.

Dragi guvernanţi, mă tem că românii vor ajunge să apeleze la piaţa neagră pentru a-şi procura medicamentele esenţiale cu ajutorul cărora ar putea depăşi fazele uşoare şi medii ale bolii, fără a mai fi nevoiţi să sufoce sistemul sanitar pentru o mână de pastile care ar putea fi administrate la fel de bine şi la domiciliu.

Observ că atunci când vine vorba despre a impune măsuri restrictive anti-COVID, preluaţi întocmai modelele altor ţări. De ce nu aţi preluat şi măsurile care vin cu adevărat în folosul oamenilor? Este mai ieftin şi mai comod pentru dumneavoastră să obligaţi oamenii să poarte măşti şi să îi ţineţi în case, decât să îi ajutaţi să se vindece? Să înţeleg că vă place doar să creaţi restricţii, nu să şi trataţi? Faceţi ca miile de români care stau acasă cu forme uşoare şi medii să ajungă în lipsa unui tratament medical în spitale. Aşteptaţi să se înrăutăţească situaţia lor medicală pentru a-i putea "îngriji" în ATI?

Din păcate, nu veţi putea arăta cu degetul la nesfârşit către cei care nu s-au vaccinat şi va trebui să răspundeţi pentru cei care ajung la spital cu forme severe sau mor cu zile, deşi aveau toate şansele să se vindece la domiciliu cu un tratament adecvat, administrat de la primele simptome, dar la care nu au putut avea acces. Sau oare aţi sperat că după achiziţia a peste 100 de milioane de doze de vaccin nu veţi mai avea nevoie să cumpăraţi medicamente? Realitatea ne arată că atât cei vaccinaţi, cât şi cei nevaccinaţi au nevoie de acces facil la medicamente.

Aşa se întâmplă când în fruntea Ministerului Sănătăţii puneţi un om căruia i-a plăcut să se ştie ministru şi care apoi a lăsat în locul său o persoană cu aceeaşi lipsă de preocupare, nefiind în stare nici măcar să semneze la timp contractul de finanţare prin fonduri europene, în valoare de 4,7 milioane de euro, pentru decontarea de teste pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2.

Sper că în formula noului Guvern veţi pune un om capabil, care să lucreze în folosul oamenilor, care va fi de acord cu măsura testării în masă a populaţiei, a cărei eficienţă privind limitarea răspândirii infecţiei a fost deja dovedită în alte ţări europene şi pentru care am formulat în luna iulie o întrebare adresată guvernanţilor, rămasă fără răspuns până în clipa de faţă.

Vă mulţumesc.

Antonio Andruşceac, deputat AUR, Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul deputat Beniamin Todosiu. Dacă e în sală?

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Modele de urmat în istoria actuală".

Luna octombrie se dovedeşte a fi o lună generoasă, aducând în memoria colectivă două modele de urmat - Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, care a fost ales Papă la data de 16 octombrie 1978, fiind primul Pontif din estul Europei şi comemorat în calendarul romano-catolic în data de 22 octombrie.

O personalitate marcantă, care a luptat împotriva regimului comunist şi de care liderii estului Europei comuniste se temeau pentru curajul şi devotamentul său pentru adevăr.

A fost ferm în atitudinea sa şi extrem de deschis în dialogul interconfesional, transmiţând încredere, responsabilitate, devotament şi tărie în lupta contra tendinţelor regimului comunist de suprimare a dreptului de exprimare religioasă şi politică. Unul dintre îndemnurile sale celebre - "Nu vă temeţi! Deschideţi larg porţile lui Hristos!" - a avut rolul de reda speranţa oamenilor aflaţi în spatele cortinei de fier.

Pe 25 octombrie, România îl comemorează pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, de la naşterea căruia se împlinesc 100 de ani.

O personalitate politică care şi-a dedicat întreaga viaţă României şi luptei contra flagelului comunist. Exilul său, un drum al suferinţei, a devenit emblematic pentru durerea şi demnitatea cu care a dus această luptă, toate acestea fiind amplificate prin lipsa de cooperare a regimului post-decembrist. Acum 10 ani, Regele Mihai se adresa Parlamentului României şi ne spunea - "Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri".

Ambele personalităţi istorice au mai multe puncte comune - suferinţa pentru ţară, lupta împotriva regimului comunist şi tăria de caracter în momente cruciale ale istoriei.

Ambii, din calitatea lor de conducători ai popoarelor, unul, al Bisericii Catolice care păstoreşte poporul lui Dumnezeu şi celălalt, al unei ţări greu lovite de urgia comunistă, au luptat vehement având acelaşi crez unitar - "Nihil sine Deo!".

În aceste vremuri tulburi pentru România, aceste personalităţi ilustre sunt exemple de urmat pentru noi toţi. Să punem mai presus de interesele şi orgoliile personale interesul României şi al cetăţenilor săi.

Suntem chemaţi la responsabilitate şi echilibru, curaj şi demnitate în aceste vremuri de criză sanitară şi economică.

Aduc un elogiu Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea şi Majestăţii Sale Regele Mihai şi îmi exprim încrederea că forţele politice vor găsi un exemplu de urmat în aceste personalităţi marcante ale istoriei noastre contemporane.

Vă mulţumesc.

Oana-Marciana Özmen, deputat al USR de Bucureşti. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Frumoasă declaraţie politică!

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Radu Miruţă.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Neaplicarea Legii nr. 197/2021 privind pensionarea anticipată a minerilor şi energeticienilor creează un nou precedent periculos".

O lege adoptată în Parlament şi promulgată de preşedintele ţării, dar neaplicată de Guvern este un atac la legitimitatea celor două importante instituţii publice - Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială.

Ce încredere mai poate inspira cetăţenilor democraţia, instituţiile sale alese prin vot popular dacă legi adoptate prin dezbatere liberă şi promulgate de şeful statului cu respectarea Constituţiei nu devin realitate?!

Au trecut 9 săptămâni de când legea care face dreptate minerilor şi energeticienilor a intrat în vigoare pe hârtie, dar nu produce efecte, aplicarea ei fiind blocată la nivelul Ministerului Muncii şi al instituţiilor subordonate, cum sunt Casele de Pensii.

E greu de înţeles cum o instituţie ca Ministerul Muncii, care a participat permanent în Parlament la dezbaterea legii, nu a invocat, la acel moment, argumente pe care, în mod nefondat, le invocă acum.

Invocarea principiului neretroactivităţii în cazul acestei legi nu se justifică. Argumentul de ordin juridic principal îl constituie principiul fundamental de drept - tempus regit actum - condiţiile de pensionare sunt cele prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie.

Aşadar, beneficiul reducerii vârstei de pensionare se acordă şi poate fi valorificat în raport cu data pensionării, potrivit legislaţiei în vigoare la acel moment de timp, iar nu în raport de intervalul desfăşurării activităţii.

Stabilirea condiţiilor de pensionare se face în funcţie de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, deoarece până la acest moment asiguraţii nu aveau dobândit niciun drept asupra unor condiţii de pensionare anume.

Invocarea neretroactivităţii este inutilă, cât timp Legea nr. 197/2021 - întocmai unor modificări legislative anterioare din domeniul pensiilor - nu face altceva decât să stabilească drepturi pentru persoane care, la un moment dat, s-au aflat şi au lucrat în anumite condiţii. În consecinţă, toţi asiguraţii care îşi deschid dreptul la pensie sub imperiul modificărilor aduse de Legea nr. 197/2021 trebuie să beneficieze de condiţiile de pensionare prevăzute de aceasta.

Criza politică nu justifică tergiversarea acestei probleme. Tensiunea socială creşte în rândul celor care în mod justificat, legal şi legitim aşteptau această lege. Cu atât mai mult cu cât reprezentanţii partidului aflat la putere le-au făcut acestora promisiunea că vor debloca legea, însă nu au făcut-o.

Solicit Guvernului să nu se mai ascundă în spatele calităţii sale de interimar şi să procedeze de urgenţă la aplicarea integrală a legii. Nu este nevoie de tensiuni sociale suplimentare, de mutarea protestului sindicatelor la Bucureşti pentru ca dreptul minerilor şi al energeticienilor la o pensie decentă, după o muncă grea, câştigat prin lege, să fie respectat.

Vă mulţumesc.

Deputat al USR de Gorj, Radu Miruţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat Miruţă.

Îl invit la cuvânt, din partea minorităţilor naţionale, pe domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, din online.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În fiecare an, la data de 25 octombrie celebrăm Ziua Armatei române, un eveniment naţional care simbolizează eliberarea de către Armata română a ultimei localităţi româneşti aflată sub ocupaţie străină, întregind astfel ţara şi unind cetăţenii acesteia, rămânând întipărită în sufletele noastre ca fiind ziua în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost şi sunt în slujba ei.

Actele de curaj, determinare, onoare şi sacrificiu ale militarilor, începând cu Războiul de Independenţă, continuând cu cele două războaie mondiale şi cu misiunile din teatrele de operaţiuni din diferite colţuri ale lumii, precum şi contribuţia esenţială în gestionarea crizei sanitare provocate de pandemia SARS-CoV-2 au transformat Armata română în una dintre cele mai de încredere instituţii, dar şi un real element de menţinere a echilibrului şi securităţii la nivel naţional, regional şi chiar mondial.

Pe lângă importanţa simbolistică a acestei zile, la o simplă retrospectivă putem constata că nu a existat o perioadă de pace la fel de prolifică ca cea pe care o traversăm după cel de-al Doilea Război Mondial, în acest moment conflictele fiind soluţionate într-un mod total diferit.

Toate aceste abordări au condus la promovarea păcii, unităţii, democraţiei şi reconcilierii, transformând Europa, cu mici excepţii, într-un model al schimbării în bine, fiind aproape siguri că aici nu există pericole. Însă, din nefericire, chiar şi în această parte a lumii găsim numeroase provocări, care momentan sunt restrânse ca număr şi reduse ca intensitate, însă, neacordându-le atenţia cuvenită, acestea pot avansa, sfidând însăşi gândirea pro-europeană. Motiv pentru care fiecare dintre noi, oameni politici, trebuie să depunem eforturi suplimentare pentru creşterea speranţei de pace şi unitate.

În aceste zile, când ne omagiem armata, în numele Uniunii Ucrainenilor din România şi al meu, personal, permiteţi-mi să-mi exprim toată recunoştinţa pentru îndeplinirea datoriilor, curaj, eroism şi devotament faţă de toţi cei care au onorat şi onorează haina militară, cu sprijinul cărora putem să trăim, să vorbim şi să ne manifestăm liber într-un stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil.

La mulţi ani Armatei române!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului neafiliaţilor, pe domnul deputat Ioan Mihai Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Opriţi şantajul vaccinării românilor cu seruri experimentale!".

Stimaţi colegi,

De la începutul acestei aşa-zise pandemii, toată forţa şi puterea statului român a fost folosită împotriva românilor, şi nu pentru a-i ajuta şi susţine în traumele prin care aceştia trec.

Acum două zile, am fost prezent la un centru de injectare cu seruri experimentale anti-COVID din Oradea şi am asistat la un spectacol de-a dreptul umilitor. Românii veniţi la centrul de injectare au venit cu un singur gând - să scape de sclavia care pluteşte în aer în România! I-am întrebat care este motivul pentru care au decis să se "injecteze" şi dacă ştiu efectele adverse grave pe care le pot avea în viitor.

Am rămas de-a dreptul şocat de răspunsurile primite. Vă redau câteva dintre ele.

"Am venit să mă vaccinez că altfel mă dă afară de la muncă!".

"Am venit să mă vaccinez pentru că nu o să pot intra în biserică!".

"Am venit să mă vaccinez pentru că vreau să termin facultatea!".

Şi exemplele pot continua.

Mulţi dintre ei nici nu ştiau că vaccinurile păstrate acum la 4 grade Celsius, şi nu la -80 de grade Celsius, aşa cum ne-a impresionat Guvernul la început, sunt de fapt nişte seruri experimentale aflate în faza de testare până în anul 2023.

De ce vaccinurile experimentale promit libertate şi nu sănătate?

De ce vaccinurile experimentale sunt metode de şantaj asupra românilor?

Raed Arafat, să-ţi fie ruşine că induci frică celor care te-au primit în România ca pe un frate!

Să-ţi fie ruşine, domnule Cîţu, că nu ai nici cea mai mică urmă de remuşcare la aprobarea "sclaviei" asupra românilor!

Tot acest teatru de groază indus nu ar fi posibil fără suportul presei scrise şi al televiziunilor care au primit peste 30 de milioane de euro de la Guvern pentru a manipula românii.

Românii sunt terorizaţi de aproape 2 ani, în fiecare clipă, cu încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar preşedintele Klaus Iohannis, în loc să-şi exercite funcţia de mediere între stat şi societate, acesta asistă pasiv la încălcarea Constituţiei. Mai mult, acesta ameninţă românii care nu acceptă să fie cobai cu restricţii neconstituţionale care pun în pericol sănătatea fizică şi mentală a românilor.

Opriţi-vă, domnule Iohannis! Cred că a venit momentul să daţi socoteală pentru faptele dumneavoastră!

Cred, stimaţi colegi, că trebuie iniţiată urgent procedura de suspendare a acestuia din funcţie.

Benjamin Franklin a spus - "Cei care vor renunţa la libertatea esenţială pentru a dobândi o fărâmă de siguranţă pe moment nu merită nici libertate, nici siguranţă".

Acum, Guvernul României, Guvernul lui Iohannis, le oferă românilor sclavie şi nesiguranţa zilei de mâine.

Ruşine vouă, trădătorilor!

Deputat neafiliat Mihai Lasca. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Am terminat prima trecere.

Intrăm în a doua trecere.

Grupul PSD, 3 colegi.

Îl rog să ia cuvântul pe domnul deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa tuturor!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică face trimitere la cum se numesc, din perspectivă politică, oameni potriviţi la locurile potrivite altora.

"IDSA, aflat în subordinea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA -, riscă să piardă acreditarea RENAR. Se caută specialist în fruntea institutului".

Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală - IDSA -, instituţie cu personalitate juridică, funcţionează ca autoritate publică de interes naţional, în subordinea ANSVSA, fiind institut naţional de referinţă.

În prezent este condus de un director medic veterinar, însă această funcţie este vacantă din 2015 şi pare dificil să se găsească un specialist care să reprezinte instituţia.

Institutul a reuşit în această perioadă dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii, prin realizarea diagnosticului în toate bolile majore - pestă porcină africană, gripă aviară, salmoneloze, boala vacii nebune, scrapie, rabie, campilobacterioze, febră aftoasă, boala limbii albastre, boala West Nile, tuberculoză, echinococoză.

Pe lângă diagnosticarea şi confirmarea tuturor bolilor animalelor, IDSA coordonează tehnic activitatea celor 40 de LSVSA - Laboratoare Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor - din cadrul DSVSA judeţene.

Încă de la începutul pandemiei COVID-19, IDSA s-a implicat în realizarea testelor pentru detecţia virusului SARS-Cov-2, efectuând pe baza unui protocol de colaborare cu Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti investigaţiile pentru această boală, implicându-se în instruirile de specialişti din cadrul DSP judeţene şi spitale, dată fiind experienţa institutului, de peste 18 ani, în realizarea testelor de biologie moleculară de tip RT-PCR.

Tot în această perioadă, IDSA s-a preocupat de absorbţia fondurilor europene, prin aplicarea la 5 programe AFIR privind achiziţionarea de echipamente pentru îmbunătăţirea diagnosticului în cea mai mare pandemie a animalelor, pesta porcină africană, fiind implicat în proiecte de cercetare desfăşurate în colaborare cu instituţii internaţionale renumite în domeniu.

Răsplata? După 6 ani în care supravegherea sănătăţii şi bunăstării animale prin diagnostic de laborator nu a avut nicio sincopă, aspecte recunoscute prin numeroasele evaluări şi controale ale Comisiei Europene, conducerea tratează institutul după bunul-plac.

La IDSA se numesc directori pe perioade de două săptămâni, fie pentru o lună, fie lăsând institutul fără numirea unui director câte 10 zile - 1 iulie - 10 iulie 2021 - sau chiar fără un director - din 20 octombrie 2021, IDSA nu are director numit.

Această situaţie de neconceput poate duce la pierderea acreditării RENAR a IDSA, unica instituţie din România abilitată pentru confirmarea bolilor majore, analizele urmând a se realiza în regim neacreditat, iar institutul fiind în situaţia de a pierde cofinanţările CE şi de a suferi grave prejudicii materiale.

Situaţia nu are explicaţie logică, poate una politică, cel mult, din moment ce conducerea a desemnat, ieri, pentru această funcţie o persoană fără nicio competenţă în domeniul diagnosticului de laborator - o persoană agreată politic.

IDSA are aproximativ 140 de specialişti, majoritatea instruiţi în Laboratoarele Europene de Referinţă, care au preluat şi implementat metodele de diagnostic standardizate care se folosesc în toate Laboratoarele Naţionale de Referinţă din ţările UE.

Concluzionez, domnule preşedinte, prin 3 întrebări.

Ce se urmăreşte prin numirea de directori fără competenţe în domeniu?

De ce riscă IDSA să rămână fără acreditarea RENAR?

De ce nu se doreşte numirea unui specialist în fruntea institutului?

Poate îi întrebaţi dumneavoastră, domnule preşedinte, pe cei de la ANSVSA, pentru că sunt din partidul dumneavoastră.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul deputat Alin Chirilă.

Se pregăteşte domnul deputat Constantin Bîrcă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă!

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Dragi colegi,

Nimeni nu pune la îndoială faptul că România traversează o perioadă deosebit de gravă. Pandemia a ajuns la un nivel îngrozitor, avem sute de decese pe zi şi alte sute de pacienţi care intră în spitale cu forme grave după infectarea cu virusul COVID.

E nevoie de măsuri pentru încetarea acestei catastrofe umanitare. Nimeni nu pune la îndoială acest lucru. Da, vaccinarea este o soluţie pentru combaterea pandemiei, dar nu poate fi un răspuns pentru a opri valul de internări şi decese din momentul de faţă.

Nu sunt de specialitate, dar mă pot uita la celelalte state care au reuşit să ţină pandemia sub control. Şi am văzut o serie de măsuri care acolo au avut succes, dar care la noi lipsesc aproape cu desăvârşire.

În primul rând, vorbim de testarea COVID.

Stimaţi colegi, vă informez că România nu este codaşă în Europa doar la vaccinare, suntem codaşi şi la numărul de teste pe cap de locuitor. Vă dau doar două exemple. Danemarca, cu o populaţie de trei ori mai mică decât România, a făcut până acum 82 de milioane de teste COVID. În Austria, un stat cu o populaţie la jumătatea populaţiei din România, se fac peste 300.000 de teste pe zi. În România abia trecem de 70.000 de teste.

Şi este în mod evident o relaţie directă între testarea şi identificarea din timp a persoanelor infectate, pe de o parte, şi numărul de cazuri noi şi de spitalizări sau decese, pe de altă parte.

Am ajuns la a doua măsură care în alte state se aplică, iar în România, nu. Există tratamente anti-COVID! Există tratamente care sunt aplicate în fazele incipiente ale bolii şi pot preveni formele grave, dar există şi medicamente care sunt administrate cu o rată ridicată de succes pentru cei care au ajuns deja în spital. A fost o decizie de a nu se achiziţiona astfel de medicamente, pe care acum le primim ca donaţii de la alte state. A fost o decizie absolut criminală, iar cineva trebuie să răspundă pentru asta.

A treia măsură care se aplică în alte state, iar la noi este tratată cu superficialitate, este ancheta epidemiologică. Am putea reduce imediat numărul de cazuri şi mai ales suprasolicitarea spitalelor dacă Guvernul ar pune la punct un sistem serios pentru anchetele epidemiologice care să ducă la identificarea contacţilor, testarea lor obligatorie şi tratarea dumnealor dacă este un test pozitiv.

Concluzia este cât se poate de limpede. Trebuie să încetăm cu această marotă că "vaccinarea este singura cale de ieşire din pandemie" şi să folosim toate armele pe care le avem la dispoziţie pentru a lupta cu acest virus.

Fac apel la Guvern, la autorităţile din România, să preia toate aceste mijloace alternative, care, pe lângă şi împreună cu creşterea ratei de vaccinare, să contribuie esenţial pentru a combate pandemia, pentru a salva mii sau zeci de mii de români de la spitalizare sau de la deces.

Să lăsăm orgoliile la o parte, să încetăm să mai segregăm societatea, să colaborăm şi să folosim tot ce putem pentru a învinge această pandemie!

Vă mulţumesc frumos.

Deputat Alin Chirilă, Mehedinţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Constantin Bîrcă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei politice: "Se mai ocupă cineva de PNRR - se apropie scadenţa la termen!".

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost un subiect de top pe agenda Guvernului Cîţu. Informaţiile transmise publicului erau numai cu caracter laudativ, dar nimic concret. Restul, un mare secret! Şi aşa, în timp ce alte ţări obţineau aprobarea, noi eram printre ultimii patru.

În sfârşit, Comisia Europeană a aprobat planul României şi este o chestiune de timp până când Consiliul Uniunii Europene va adopta şi el planul şi va fi semnat acordul dintre România şi Comisia Europeană pentru primii bani.

Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare urmează să aprobe, pe 28 octombrie, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României.

Chiar dacă România nu mai are un guvern în funcţiune deplină, după ce Cabinetul Cîţu a fost demis, iar Dacian Cioloş nu a reuşit să strângă o majoritate parlamentară, PNRR rămâne un document programatic pe termen lung, până în 2026, convenit deja cu Uniunea Europeană.

PNRR va trebui aplicat de către orice Guvern care va prelua România, dacă va vrea să atragă cele 29,2 miliarde de euro, din care 1,25 miliarde de euro ca instrumente financiare pentru finanţarea firmelor private.

Cu numai câteva zile înaintea adoptării în Consiliul Uniunii Europene, factorii responsabili din Guvernul demis afirmă: "Ţara noastră trebuie să întreprindă demersurile necesare, astfel încât Comisia Europeană să declare îndeplinite 20 de condiţii favorizante, 4 fiind deja rezolvate - cele referitoare la achiziţii şi ajutor de stat, riscuri de dezastre şi biodiversitate. Pentru îndeplinirea condiţiilor vizând transporturile, educaţia şi formarea, şi incluziunea socială sunt în curs de actualizare şi finalizare evaluările naţionale, ce vor fi transmise Comisiei Europene."

Deci, numai 20% se rezolvă!

Să nu uităm că anterior a fost semnalată necesitatea soluţionării unor aspecte care vizează sectoare strategice, precum energia, sănătatea, cercetarea şi sectorul de apă şi canalizare, prin implicarea directă a Ministerelor Energiei, Sănătăţii, Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Pentru primele şase luni, până la primul audit al Comisiei, România are de îndeplinit 65 de ţinte, primele 20 fiind obligatorii până la 31 decembrie 2021.

De executarea acestor reforme depinde eliberarea banilor în cadrul PNRR.

După 28 octombrie începe cursa contra cronometru pentru atingerea jaloanelor şi obiectivelor de etapă şi a reformelor promise în faţa Comisiei Europene. Este condiţia esenţială pentru ca România să poată beneficia, în următorii 5 ani, de întreaga sumă repartizată, 29,2 miliarde euro.

Dacă obiectivele de etapă nu sunt atinse, Comisia Europeană poate bloca fluxul financiar către Bucureşti.

Deci mare atenţie, stimaţi responsabili de dreapta, timpul trece, iar românii nu mai au posibilitatea să aştepte luptele politice fără sens.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Călăraşi, Constantin Bîrcă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Ervin Molnar.

Se pregăteşte domnul deputat Gabriel Avrămescu.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Defrişările pădurilor, un atentat la siguranţa naţională".

Despăduririle, sau mai exact totalitatea acţiunilor prin care pădurile sunt înlăturate complet de pe anumite suprafeţe, au crescut nejustificat în ultima perioadă în România, în loc să asistăm la o ameliorare a acestui fenomen. Cauzele principale ale despăduririlor şi defrişărilor masive ale pădurilor sunt determinate atât de tăierile haotice, cât şi de administrarea iresponsabilă a fondurilor silvice, precum şi a legilor prost concepute şi prea puţin aplicate.

Din nefericire, niciunul dintre Guvernele României de după 1989 nu a reuşit să facă ordine în sistemul silvic autohton, tăierile fără discernământ îmbogăţind un număr restrâns de oameni, în detrimentul prejudiciilor imense aduse statului român. Tăierile ilegale de păduri din România, un fenomen care durează de ani de zile, au fost generate în principal de permisivitatea legislaţiei din domeniu, deoarece pentru hoţii care prăduiesc fondul forestier naţional justiţia a decis, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, neînceperea urmăririi penale. Astfel, s-a ajuns în situaţia ca după 1990 să fie tăiate peste 80 de milioane de metri cubi de lemn, efectele fiind cuantificate în pagubele enorme produse comunităţilor locale, cum ar fi inundaţiile devastatoare şi scurgerile de torenţi care au distrus totul în calea lor.

Despăduririle sunt cel de-al doilea factor major al creşterii nivelului de gaze cu efect de seră în atmosferă, după arderea combustibililor fosili. Fenomenul este atât de complex, încât tăierile de păduri din România au atras atenţia inclusiv americanilor de la NASA, care au finanţat un studiu de cercetare a suprafeţelor de pădure tăiată în România după 1990.

Rezultatele au arătat că au dispărut circa 2,4% din suprafeţele de pădure, o cifră enormă, având în vedere că pădurile româneşti se situează sub media europeană. Cele mai multe despăduriri sunt localizate în Apuseni, în judeţul Suceava şi în Secuime, zone unde au fost şi cele mai mari retrocedări. Americanii au stabilit fără echivoc că în Munţii Rarău, Gutâi, zona Bran şi Zărneşti pădurile au fost defrişate în cantităţi imense, iar în Rezervaţia Pietrosul Rodnei a dispărut întreaga bandă mărginaşă, pe 5 kilometri lungime şi 0,5 kilometri lăţime.

Extrem de interesant şi de dăunător, spun eu, este faptul că România raportează, în statisticile oficiale, mult mai multe păduri decât cele existente, deşi valoarea prejudiciului produs de furtul de lemn ajunge la multe milioane de euro.

Îmi exprim speranţa că reprezentanţii Guvernului României vor face dreptate şi în acest sector putred, cel al administrării pădurilor, şi vor găsi cele mai optime metode pentru a face curăţenie generală în acest jaf naţional al aurului verde al României.

Vă mulţumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Gabriel Avrămescu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Nu este prima dată când trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte dezbinarea noastră, ca popor!

Fenomenul urii între semeni pare că este tot mai adânc sădit între noi.

Pandemia COVID-19, care ar fi trebuit să trezească spiritul de solidaritate şi unitate, a creat mai degrabă o prăpastie între cei care cred şi cei care nu cred în răspândirea virusului, în vaccinare, ca antidot al pandemiei, în faptul că spitalele sunt pline şi sistemul de sănătate este în colaps din cauza zecilor de mii de cazuri de infectări.

Lupta urii, care se traduce azi în criză economică, politică, criză de sănătate, pune în pericol comunităţi, nu doar indivizi.

Suntem mai dezbinaţi şi mai inflexibili ca oricând. Poate ni se trage şi de la politicienii care ne-au condus în ultimii 30 de ani şi care au arătat de-a lungul timpului un grad de empatie şi disponibilitate la dialog cu cetăţenii foarte scăzut.

Spiritul de comunitate, dorinţa de a înţelege nevoile celui de lângă noi, de a ajuta la dezvoltarea şi construirea unei ţări "ca afară" sunt aproape inexistente în România şi acest fenomen a fost deconspirat o dată cu virusul care ne-a pus la încercare într-o bătălie pe viaţă şi pe moarte.

Am auzit mii de păreri, am asistat şi am participat la zeci, poate chiar sute de dezbateri, în ultimii doi ani.

Am fost prezent în mijlocul evenimentelor la începutul pandemiei, am suferit alături de oameni dragi care s-au îmbolnăvit. Probabil am trăit şi eu ce a trăit majoritatea românilor de la începutul pandemiei până astăzi, însă pentru mine este îngrijorătoare ura cu care mulţi dintre noi reacţionează la adresa celorlalţi.

Suntem diferiţi, gândim şi avem credinţe diferite, dar umanitatea nu trebuie să dispară din mintea şi sufletul nostru.

Criticăm, ne plângem şi judecăm, lovim în sistemul de stat, în medici, în Biserică, în bătrâni, sau în cei mult mai tineri, toate astea în timp ce românii ne mor pe holurile spitalelor, în ambulanţe, în dureri cumplite, fără aer.

Începe să semene totul izbitor de bine cu o perioada pe care sunt convins că mulţi dintre noi ne-o dorim stinsă - comunismul.

Cei care am trăit şi am suportat comunismul putem să afirmăm incontestabil că acel regim a provocat o fractură istorică a societăţii, între societate şi om. Comunismul, în aşa-zisa operă de formare a omului de tip nou a dezechilibrat şi chiar a distrus absolut toate calităţile umane, constituite istoric, în locul lor făcându-şi loc cele mai imprevizibile monstruozităţi, fiind evident că acest regim a decerebrat, a lovit puternic societatea românească la baza inteligenţei emoţionale.

Astăzi, avem de-a face cu un fenomen asemănător sau cel puţin cu un fenomen care produce efecte asemănătoare, toate acestea într-un context diferit, iar principala diferenţă faţă de ceea ce am trăit în urmă cu 30 de ani este supertehnologizarea cu care ne-am confruntat în ultimii ani.

Am citit recent concluzia unei cercetări realizate în perioada 15-27 septembrie 2021, la nivelul populaţiei din România, în cadrul unui proiect sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation, prin True Story Project. În urma sondajului, a fost constatată o creştere a ponderii românilor care cred că au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări, mai mult de jumătate din populaţie declarând acest lucru.

Concluzia acestor cercetări ar trebui să ne dea de gândit în legătură cu stabilitatea pe mai multe fronturi care vizează populaţia. Mă refer aici la cel social, dar şi economic sau mult amintitul front al sănătăţii. Identificarea şi rezolvarea acestor probleme, construirea unei societăţi armonioase, unite ar trebui să stea la baza definiţiei de stat funcţional, mai ales în contextul unui fenomen care pare să se manifeste contagios, cu efecte devastatoare.

Trebuie să ne oprim din atitudinea critică şi să ne fim alături. Este mai simplu, e mai firesc, e uman şi mai ales e mai sănătos pentru noi, ca popor!

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.

Şi, domnule preşedinte, o completare aş mai avea.

Tot în spiritul concilierii şi al declaraţiei pe care am susţinut-o, v-aş ruga să solicitaţi tuturor membrilor prezenţi la şedinţele de plen să respecte legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte portul măştii în spaţiile închise.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Legea e lege pentru toată lumea şi din acest punct de vedere lucrurile sunt foarte clare.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florian-Emil Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte, din partea Grupului USR, doamna deputat Pollyanna Hangan.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se va referi la digitalizarea în agricultură.

Cu toţii ne dorim o lume în care să folosim tehnologiile digitale pentru a construi o societate mai sănătoasă şi mai verde.

Perioada prin care trecem cu această pandemie ne-a arătat cât de importante sunt pentru noi tehnologiile digitale, pornind de la modul în care am comunicat, izolaţi fiind de cei mai vulnerabili din familie, până la modul în care am lucrat şi am făcut cumpărăturile.

Iată că tocmai aceste condiţii dificile pe care le trăim ne-au determinat să ne adaptăm şi să ne folosim de digitalizare, astfel încât să ne putem atinge obiectivele pe care ni le-am propus.

Sunt de părere că sectorul agricol trebuie, la rândul său, să intre în era digitală, într-un efort de a răspunde nevoilor de nutriţie în creştere la nivel mondial şi pentru a răspunde provocărilor climatice, toate acestea pe fondul creşterii populaţiei, ce a dus la creşterea cererii de produse agroalimentare.

Digitalizarea este un instrument menit să determine, în principal, transformarea structurală din sectorul agricol şi să sporească potenţialul de a identifica noi oportunităţi de valorificare a producţiei în acest sector.

Aşa cum probabil mulţi dintre dumneavoastră deja cunosc, propunerea de reformă a politicii agricole comune, prezentată de Comisia Europeană în mai 2018, a stabilit nouă obiective specifice pentru această politică în domeniile economiei, mediului şi societăţii şi un obiectiv orizontal în ceea ce priveşte promovarea şi diseminarea cunoştinţelor, inovării şi digitalizarea în agricultură în zonele rurale.

Pactul Ecologic European per ansamblu şi strategia Farm to Fork specifică sectorului agroalimentar reprezintă foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru o economie durabilă, traseu posibil doar dacă vom reuşi să transformăm provocările legate de mediu şi climă în oportunităţi, aspect valabil în toate sectoarele economiei.

Consider că ambiţiile de mediu, asumate la cel mai înalt nivel politic european, vor impune o capacitate de reacţie promptă şi coordonată la nivelul administraţiilor naţionale.

Din punctul meu de vedere, noua Politică Agricolă Comună are un rol esenţial în gestionarea tranziţiei către un sistem alimentar sustenabil şi în consolidarea eforturilor fermierilor de a contribui la obiectivele climatice şi de mediu.

Propunerile de intervenţii prevăzute în propunerea de regulament pentru planurile strategice 2023-2027 sunt adecvate şi suficiente pentru a atinge obiectivele Strategiei Farm to Fork în ceea ce priveşte protecţia mediului şi aspectele legate de climă, promovarea sănătăţii publice şi o agricultură durabilă.

Prin Planul Naţional Strategic al României trebuie să se pună accent pe sprijinirea fermelor de familie şi întinerirea generaţiilor de fermieri, pe consolidarea mediului asociativ şi pe îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în cadrul lanţului alimentar.

De asemenea, intervenţiile trebuie să contribuie decisiv la reducerea vulnerabilităţii veniturilor fermierilor faţă de factorii externi, inclusiv faţă de schimbările climatice. Cunoştinţele şi inovarea sunt esenţiale pentru un sector agricol inteligent, rezilient şi sustenabil, iar pe viitor trebuie încurajate investiţiile mai mari în inovare şi digitalizare şi totodată sprijiniţi fermierii şi comunităţile rurale să beneficieze de rezultatele acestora. (Este atenţionat că timpul a expirat.)

Imediat, domnule preşedinte, termin!

Pentru perioada 2021-2027, în concordanţă cu obiectivul Uniunii Europene de a realiza o economie eficientă din punctul de vedere al valorificării resurselor naturale şi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, România trebuie să susţină investiţii semnificative în cercetare şi inovare, în noile tehnologii şi modele de producţie care să permită utilizarea durabilă a resurselor şi adoptarea de soluţii digitale, iar agricultura de precizie trebuie să ocupe un loc important în viitor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat!

Domnul Florian-Emil Dumitru:

În final, vreau să subliniez faptul că tehnologiile digitale vor fi din ce în ce mai importante pentru fermieri şi pentru întreprinderile rurale, pentru că pot să ofere soluţii durabile la provocările actuale şi viitoare şi în aceeaşi măsură şi pot contribui la crearea de noi produse şi servicii. Dezvoltarea tehnologică şi digitalizarea...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

... fac posibile progrese mari în ceea ce priveşte eficienţa resurselor, consolidând sectorul agricol.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Deputat de Călăraşi, Emil Dumitru.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Reînnoiesc apelul către colegi să respectăm timpul alocat, de trei minute, astfel încât toţi colegii noştri care sunt înscrişi la cuvânt să-şi poată susţine intervenţiile.

Vă rog, doamnă deputat Hangan.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

"Patrimoniul României este în pericol, iar datoria noastră este să îl protejăm!".

Domnilor miniştri ai culturii şi ai afacerilor interne,

Stimaţi colegi,

Discursurile despre moştenirea istorică şi culturală a României sunt cele mai des folosite instrumente vocale de către vechea clasă politică. Baterea cu pumnul în pieptul aşa-zis patriotic se întâmplă peste tot, de la televiziuni, la evenimente sau chiar pe holurile Parlamentului. Dar dincolo de declaraţii sforăitoare, rostite la foc automat, realitatea este cu totul alta.

Realitatea este ipocrizia care caracterizează vechea clasă politică, inclusiv la nivel de miniştri.

Pentru că, stimaţi colegi şi stimaţi miniştri, moştenirea cu care se împăunează cei care debitează astfel de discursuri este într-un real pericol în acest moment.

Patrimoniul nostru, pe care ar trebui să îl lăsăm generaţiilor viitoare, se diluează şi dispare - castelele devin ruine, monumentele sunt devastate şi furate pe bucăţi, artefacte preţioase dispar fără urme, iar cetăţile ard.

Da, cetăţile patrimoniului nostru ard! Aşezarea de la Feţele Albe, din Munţii Orăştiei, din judeţul Hunedoara, a fost incendiată şi, deşi autorii sunt cunoscuţi, nu există nici până în ziua de azi consecinţe legale. Din Ţara Haţegului se fură bucăţi ale vechilor construcţii medievale. În situl de la Micia au fost sute de metri de teritoriu devastate de cupa buldozerelor, dar niciun vinovat.

În inima sitului de la Sarmizegetusa Ulpia Traiana au apărut construcţii civile moderne, neautorizate, fapt care se întâmplă şi în alte situri, din păcate. Iar goana după comorile dacice a repornit în Munţii Orăştiei, unde căutătorii de tezaur devastează nestingheriţi arealuri întregi pentru a fura şi înstrăina valori patrimoniale inestimabile.

De ce se întâmplă şi sunt posibile astfel de lucruri? Pentru că Poliţia patrimoniului, un departament înfiinţat acum 20 de ani şi extrem de eficient, până nu demult, este şi ea pusă pe butuci. Specialiştii acestei structuri menite să protejeze patrimoniul naţional cultural al României au reuşit, de-a lungul anilor, să ofere rezultate spectaculoase şi de o importanţă imensă pentru ţara noastră: au recuperat bunuri de patrimoniu în valoare de milioane de euro şi au descurajat la nivel naţional fenomenul de braconaj arheologic. Activitatea Poliţiei de patrimoniu a fost apreciată inclusiv la nivel internaţional.

Am aflat însă cu profundă dezamăgire că, de ceva vreme încoace, această structură agonizează - nu mai beneficiază de specialişti, de fonduri şi, prin urmare, activitatea ei este afectată într-o proporţie uriaşă. Această stare de fapt nu face decât să deschidă calea distrugerii patrimoniului nostru naţional, cel pe care, după cum spuneam la început, îl folosesc aproape toţi reprezentanţii vechii clase politice în discursurile lor, mai cu seamă cele electorale.

Domnilor miniştri, eu reprezint judeţul Hunedoara, un loc care se bucură de o imensă moştenire culturală, dar care este din nou sub atacul distrugerilor, la fel sunt şi alte judeţe, precum Constanţa, Neamţ, Gorj, Sibiu sau Cluj. Fiecare zi în care Poliţia de patrimoniu nu acţionează este o zi în care mai pierdem o bucată din patrimoniul naţional. Este cazul ca această structură să fie revigorată şi să îşi exercite cu depline puteri şi resurse misiunea.

Şi avem un exemplu de bună practică - recent înfiinţata Poliţie a animalelor. Dar, aşa cum avem datoria să protejăm necuvântătoarele care ne îmbogăţesc viaţa, la fel avem datoria de a ne proteja patrimoniul moştenit,...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat!

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Imediat!

... pentru a-l transmite generaţiilor ce ne urmează.

Poliţia de patrimoniu trebuie reconstruită, restructurată şi lăsată să îşi facă treaba. Avem nevoie de oameni pregătiţi, capabili să lupte cu ameninţările la adresa patrimoniului, de fonduri care să susţină această luptă pentru păstrarea moştenirii noastre istorice, arheologice şi culturale.

Şi nevoia aceasta este acum,...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

... este imediată, este urgentă, pentru că, altfel, ne vom trezi, într-o bună zi, că nu mai avem ce transmite celor care vin după noi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă apropiaţi de final, doamnă deputat. Aţi depăşit cu mult timpul.

Vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc frumos.

Pollyanna Hangan, sunt deputat al USR de Hunedoara.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Reînnoiesc apelul către dumneavoastră, cu rugămintea de a respecta prevederile regulamentare şi de a ne încadra în timp.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Ichim.

Se pregăteşte domnul deputat Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Siguranţa rutieră, o necesitate ce nu mai poate aştepta".

Trebuie să spun cu mare tristeţe că reuşim să deţinem recordul european la multe capitole negative. În aceste zile, toată atenţia este îndreptată spre noi, din cauza numărului uriaş de victime pe care le face pandemia de COVID-19. Dar nu este singurul record negativ pe care îl deţinem la nivel european. De ani buni, ne situăm pe primul loc la numărul de accidente rutiere şi de victime omeneşti, ca rezultat al acestor accidente. La fel ca în cazul pandemiei prin care trecem, am făcut prea puţin pentru a îndrepta situaţia, am ignorat dramele şi tragediile de pe şoselele noastre şi am găsit scuze pentru situaţia nefastă în care ne găsim.

Consider că sursele răului sunt aceleaşi ori de câte ori ne trezim pe primul loc în aceste clasamente ale ruşinii - incapacitatea statului de a oferi măsuri şi soluţii alternative, neîncrederea cetăţenilor în autorităţi şi indiferenţa acestora faţă de regulile şi legile pe care ar trebui să le aplice, lipsa educaţiei sistematice şi aplicate, viziune pe termen lung pentru rezolvarea situaţiilor periculoase şi indiferenţa din partea statului faţă de cetăţeanul român.

Vă expun toate acestea pentru a trage un semnal de alarmă şi pentru a face apel către dumneavoastră. Sunt convins că ştiţi toate aceste date şi cunoaşteţi din propria experienţă starea dramatică a siguranţei rutiere din România. Dar cum vorbim de săptămâni în şir despre nevoia de responsabilitate, vreau să cred că vom putea acţiona în cele din urmă şi că vom deveni acel Parlament pe care şi-l doresc cetăţenii României.

Avem la îndemână bunele practici europene şi majoritatea sunt aplicabile imediat şi în România. Nu e cazul să inventăm noi roata. În domeniul circulaţiei avem în acest moment o legislaţie europeană aplicabilă în România. Cred că înţelepciunea noastră e să nu repetăm greşelile celor care au avut de suferit. Şi aici un punct deosebit de important sunt educaţia şi campaniile de siguranţă rutieră. Sunt conştient că infrastructura rutieră este o problemă reală şi că starea ei afectează modul în care se circulă. Dar e nevoie să punem mai presus viaţa semenilor noştri înainte de a supraevalua propriile noastre nemulţumiri. Este important ca o viaţă umană să valoreze mai mult decât să ajungem cu cinci minute mai devreme la destinaţie şi aici educaţia este valoarea fundamentală pentru societatea românească.

În acelaşi timp, cred că aplicarea legislaţiei rutiere trebuie să se facă în spiritul şi în litera legii, fără excepţii şi fără favoritisme. Orice ezitare se va traduce într-o viaţă curmată prea devreme. După cum, de altfel, este la fel de important să fim în stare să cunoaştem măsurile de prim-ajutor, astfel încât să fim pregătiţi pentru situaţiile post-ajutor.

Avem nevoie de urgenţă de o viziune asupra siguranţei rutiere şi am început să lucrez la mai multe proiecte care vizează întregul sector.

Nu uitaţi că puterea noastră de a face bine este enormă şi este păcat să o irosim.

Vă mulţumesc.

Deputat al USR de Bacău, Cristian-Paul Ichim.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul Cătălin-Zamfir Manea, Grupul minorităţilor.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Revolta maghiară din 23 octombrie 1956, moment de eroism crucial în istoria naţiunii maghiare".

Mesajul meu de astăzi vine să marcheze un moment deosebit de important din viaţa vecinilor noştri de la vest, naţiunea maghiară. Ce ne uneşte? Setea de libertate! Suntem două popoare care nu ne împăcăm cu opresiunea străină. Niciunul dintre cele două popoare nu tolerează teroarea. Ambele popoare s-au revoltat împotriva comunismului.

Revolta maghiară din 1956 a fost cea mai violentă manifestaţie anticomunistă într-o capitală est-europeană. Două sute de mii de maghiari au ieşit pe străzile Budapestei în ziua de 23 octombrie şi au răsturnat regimul comunist, într-o scurtă, dar percutantă revoluţie anticomunistă. Au trebuit 2.000 de tancuri şi două armate sovietice pentru a înfrânge voinţa poporului maghiar. Aproape 3.000 de luptători pentru libertate şi-au dat viaţa şi circa 35.000 de mii au fost condamnaţi la închisoare, câteva sute fiind executaţi.

Insurecţia maghiară a produs valuri de simpatie şi de solidaritate în România, unde au avut loc nu mai puţin de 644 de acţiuni de protest, cele mai multe la Bucureşti, Cluj şi Timişoara, dar şi în alte localităţi, inclusiv la nivelul Armatei Române. Mii de studenţi au fost arestaţi între 1956 şi 1959, exprimându-se sentinţe de condamnare care au însumat 14.000 de ani de puşcărie, zeci de tineri fiind executaţi. România era deja zguduită de zeci de răscoale ţărăneşti împotriva cooperativizării forţate.

Radu Preda, fostul director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, scria, în anul 2016: "Una dintre prejudecăţile vehiculate în spaţiul nostru public sună cam aşa: altfel decât în Polonia, Ungaria sau Cehia, noi nu am avut o adevărată rezistenţă anticomunistă. Adică mămăliga nu a explodat decât târziu, în decembrie 1989. Nimic mai fals!

Însăşi logica evenimentelor istorice ne arată contrariul: comunismul s-a instaurat în România exclusiv de sus în jos şi doar cu forţa. Afectul anticomunist domina societatea românească a epocii, fapt tradus la nivel politic în conflictul dintre Rege şi Guvern".

Românii au luptat mai bine de zece ani direct cu hidra comunistă.

Adevărat, românii sunt singurii care au luptat cu arma în mână din 1944 şi până în 1962. Şi tot ei sunt poporul care a suferit cel mai mult de pe urma comunismului.

Transmitem acest mesaj ca recunoaştere a efortului poporului maghiar în lichidarea comunismului şi cu speranţa că istoria va uni în pace destinele popoarelor noastre. Ne exprimăm dorinţa că slăbiciunea de moment a statului român nu va mai fi exploatată în defavoarea poporului român de către Guvernul Viktor Orbán. Pentru că noi credem că pacea nu poate fi decât între popoare care se respectă reciproc!

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin Manea, Grupul minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte doamna deputat Viorica Sandu, Grupul PSD.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Consider că în această perioadă întreaga clasă politică trebuie să-şi ceară scuze de la cetăţenii acestei ţări pentru dezastrul din prezent.

În calitate de reprezentant al minorităţii rome în Parlamentul României, îmi cer scuze pentru dezastrul din prezent, cât şi pentru amatorismul, egoismul şi ipocrizia de care dau dovadă mulţi dintre cei care se află în poziţii de decizie în această ţară.

România trebuie guvernată. Ţara noastră are nevoie de stabilitate, acum mai mult ca oricând!

Fac apel către toţi liderii partidelor politice din Parlamentul României să înceteze urgent această luptă politică, caracterizată de orgolii, şi lipsită în mod evident de vreun rezultat pozitiv pentru cetăţenii acestei ţări. Este momentul ca toţi liderii politici să se aşeze la aceeaşi masă, să discute cu responsabilitate şi să propună, în sfârşit, pentru copiii şi cetăţenii acestei ţări o soluţie.

Am ajuns în situaţia de a săpa gropi cu excavatorul pentru a ne îngropa morţii. În fiecare zi sute de oameni pierd lupta cu acest virus, iar numărul morţilor îmi aminteşte de numărul celor care au pierit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Este prea mult şi ajunge! Trebuie să oprim acest dezastru. Peste 42.000 de cetăţeni au murit, dintre aceştia 3.500 au murit doar în ultimele două săptămâni.

Stimaţi colegi parlamentari,

Vă rog să vă opriţi din această luptă politică care a distrus România!

Aşezaţi-vă - şi vă îndemn să faceţi acest lucru cât mai urgent - la masa dialogului, şi propuneţi în sfârşit României o soluţie!

Înainte de a vă pronunţa, stimaţi colegi parlamentari, vă rog să recitiţi jurământul de credinţă faţă de ţară şi faţă de popor, jurământ pe care l-am depus fiecare dintre noi de la această tribună!

Am jurat de aici credinţă patriei noastre, România, cu toţii am jurat să respectăm Constituţia şi legile ţării, cu toţii am jurat să apărăm democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Nu în cele din urmă, cu toţii am jurat de la această tribună să ne îndeplinim cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Stabilitatea ţării, protejarea copiilor noştri şi sănătatea tuturor cetăţenilor trebuie să reprezinte priorităţi absolute pentru noi toţi, pentru toate partidele politice, indiferent de orientarea lor ideologică sau doctrinară!

Cătălin Manea, deputat minoritatea romă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Viorica Sandu.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"A fi sau a nu fi guvernaţi" - declaraţia mea politică.

Ne aflăm în faţa celei de-a doua nominalizări la şefia Guvernului, în persoana domnului Nicolae Ciucă, un semn că PNL a trebuit să facă un pas înapoi cu obsesiva propunere a lui Florin Cîţu în funcţia de premier.

Cât de rupt de realitate să fii PNL, încât să nu conştientizezi modul dezastruos în care Florin Cîţu a gestionat situaţia economică a ţării, sărăcia în care i-a aruncat pe români, inconştienţa cu care a ignorat semnalele ce prevesteau acest val patru atât de agresiv pentru România?

Gradul scăzut de vaccinare în România, lipsa medicamentelor esenţiale în lupta medicilor cu această boală, lipsa conştientizării, a unei informări corecte şi complete a populaţiei în privinţa vaccinării, care să blocheze atacurile celor ce promovează ipoteza conspiraţiilor şi să înlăture îndoielile cultivate de aceştia, sunt câteva consecinţe ale preocupării premierului demis pentru propriul interes de a câştiga şefia PNL, în detrimentul guvernării.

Actualul premier desemnat, Nicolae Ciucă, s-a arătat deschis negocierii cu toate forţele politice responsabile, astfel încât Parlamentul să aprobe cabinetul propus.

PSD vrea stabilitate politică, nu haos şi improvizaţie. România are nevoie de un guvern stabil şi funcţional pentru a depăşi situaţia critică din prezent, când o persoană moare de COVID-19 la fiecare cinci minute.

Situaţia impune abandonarea orgoliilor politice în faţa uneia dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă.

Interesul conjugat al tuturor forţelor politice trebuie să fie pentru depăşirea cât mai curând a crizei medicale şi a crizei economice.

Partidul Social Democrat are deschidere pentru aplicarea celor zece măsuri propuse, ce reprezintă proiectul nostru pentru a ieşi din pandemie şi pentru perioada post-pandemie.

Cea mai urgentă măsură de aplicat în actuala situaţie este gestionarea pandemiei prin vaccinare şi testare, suplimentarea cu 1.500 de paturi ATI, în decursul a 30 de zile, creşterea stocurilor de urgenţă şi atragerea personalului medical.

Măsurile urgente au în vedere latura socială şi protecţia populaţiei, prin plafonarea preţurilor la energie şi gaze pentru o perioadă de 6 luni, compensarea facturilor consumatorilor casnici şi IMM-urilor, aplicarea Legii consumatorului vulnerabil, aplicarea normelor metodologice.

Celelalte măsuri privitoare la creşterea salariilor, a pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii sunt foarte îndreptăţite prin lege, dar nu sunt decât o echilibrare a scăderii puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii populaţiei.

Va fi Nicolae Ciucă un altfel de premier care tratează echitabil românii?

Răspunsul îl vom afla la finalul acestei săptămâni, când, fie vom avea un Guvern legitim, fie vom asista la prelungirea crizei, generată de PNL.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Mai mult decât oricând, naţiunea română are nevoie de speranţă şi de unitate!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România traversează cu siguranţă cea mai neagră perioadă de după Revoluţia din 1989. Pe lângă criza politică provocată de partidele de dreapta, pe lângă criza economică marcată de cea mai rapidă creştere a inflaţiei din ultimul deceniu, mai avem două crize majore care pur şi simplu au îngenuncheat România - criza energetică şi criza sanitară.

Însă nu voi intra în amănunte şi nu voi detalia acum cauzele care au determinat realitatea de astăzi.

În schimb vă cer, distinşi colegi, să analizăm mai bine, să fim echilibraţi şi să încercăm din răsputeri să transmitem mesaje pozitive românilor, care îşi pierd speranţa că noi, cei pe care i-au votat, lucrăm pentru binele lor.

Cel mai grav în toată această catastrofă în care se află România este lipsa de speranţă generalizată, la care, din păcate, contribuie şi o parte dintre colegii noştri parlamentari, prin propagarea de mesaje radicale, pe principiul că cine strigă mai tare are dreptate. Pe lângă toate acestea, vedem în fiecare zi la posturile TV de ştiri cum sunt înşiruiţi morţii COVID, morţii din accidentele rutiere, morţii din accidentele de muncă sau din crimele abominabile şi probabil, cât de curând, odată cu venirea anotimpului rece, vom afla şi despre morţii de foame, frig şi sărăcie. Practic, ştiri care ne induc stări de frică şi de stres.

De ce să contribuim şi noi la accentuarea stării psihice negativiste a poporului, şi aşa pusă la grea încercare de pandemie?

De ce oare nu putem să ne încurajăm reciproc şi să ne sprijinim? Oare ne este chiar atât de greu să fim cu toţii români?

Nu vom depăşi această criză dacă vom continua să difuzăm mesajele care au învrăjbit societatea românească, mesajele care i-au divizat pe români, între vaccinaţi şi nevaccinaţi, între bugetari şi privaţi, între tineri şi bătrâni. Trebuie să ieşim cu toţii din această criză, să fim uniţi şi să ne ajutăm unii pe alţii.

Haideţi să le oferim împreună românilor stabilitate!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Poziţia Partidului Social Democrat este vaccinare fără discriminare. Partidul Social Democrat susţine vaccinarea şi acordarea stimulentelor pentru persoanele vaccinate, dar fără discriminarea persoanelor care încă nu s-au vaccinat. Nu poţi impune astfel de reguli, când 65% din populaţia României nu a fost încă vaccinată. Oricare dintre măsurile de stimulare a vaccinării trebuie însoţită cu garanţii că nu va produce discriminare în societate şi nu se va face cu încălcarea drepturilor omului.

Guvernanţii dreptei şi-au bătut joc de toată comunicarea publică, după ce au distrus credibilitatea campaniei de vaccinare. Au eşuat, iar acum vor să pună eşecul în cârca românilor.

Campania de comunicare a vaccinării a eşuat, pentru că politicienii s-au pus înaintea specialiştilor. Cea mai credibilă voce în acest caz ar fi fost medicii şi în special medicii de familie care dezvoltă o relaţie directă cu pacienţii lor. În loc să fie vârful de lance în comunicarea vaccinării, au fost ignoraţi, subfinanţaţi, iar acum se apelează la ei fără să le pună la dispoziţie cele necesare. Din nefericire, Cîţu şi cei care coordonează campania nu au înţeles niciodată că medicul de familie, care este credibil, care este cunoscut şi respectat de pacienţi, este mult mai important în transmiterea mesajului, decât orice politician.

Alături de vaccinare, testarea este una dintre armele importante pentru combaterea pandemiei, la fel cum este şi tratamentul ambulatoriu pentru cei depistaţi pozitiv.

De aceea, toate restricţiile impuse de Guvern trebuie să fie dublate de testarea populaţiei şi tratarea celor pozitivi.

România trebuie să ia exemplul ţărilor civilizate şi să vadă că acolo unde pandemia a fost ţinută sub control numărul mare de vaccinări a fost dublat de un număr cel puţin la fel de mare de teste gratuite sau foarte accesibile pentru toată populaţia.

Atât eu, cât şi colegii mei social-democraţi susţinem fără echivoc vaccinarea, testarea în masă a populaţiei, realizarea de anchete epidemiologice, accesul cât mai facil la medicamentele pentru tratamentul preventiv şi ambulatoriu şi informarea permanentă din partea specialiştilor.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe ultimul înscris pentru ziua de astăzi, conform programului de lucru, pe domnul deputat Ringo Dămureanu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Încarcerarea patriotului român Duşan Pârvulovici, o ruşine pentru MAE şi Preşedinţia României. România încă tace când patrioţii din Timoc sunt prigoniţi politic în Serbia".

"Vineri am mers de bunăvoie să execut pedeapsa cu închisoarea, după mai bine de un deceniu de procese politice duse împotriva mea de autorităţile sârbeşti, pentru că am ţinut sus steagul Neamului nostru românesc în partea dreaptă a Dunării, în Valea Timocului. Rumânii, numiţi local «vlahi», sunt români. Nu există limbă vlahă sau grai vlah. Noi aici vorbim doar limba română. Merg înainte, nevinovat, dar cu demnitate, cu fruntea sus! Trăiască Neamul nostru românesc!". Duşan Pârvulovici, patriot român din Valea Timocului încarcerat în Serbia, vineri, 15 octombrie 2021, în urma unui proces politic.

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Această declaraţie politică aparţine Congresului Românilor din Serbia, din care face parte Partidul Neamului Românesc din Serbia şi organizaţii civice, precum Asociaţia pentru cultură "Ariadnae Filum", Comitetul pentru Drepturile Omului Negotin şi este susţinută moral de Biserica Ortodoxă Română din Valea Timocului.

Comunitatea istorică de aici numără aproximativ 300.000 de etnici români, iar astăzi îşi strigă durerea către Ţara-Mamă, românii din Timoc fiind supuşi unei asimilări etnice forţate, fără drepturi civice, politice, culturale şi religioase, fără drept la limbă maternă, prigoniţi inclusiv în justiţie, pentru descurajarea lor totală şi definitivă.

Duşan Pârvulovici a intrat vineri la închisoare. A fost condamnat pe motive politice. El a ridicat steagul identitar, alături de alţi fraţi de sânge şi de grai, precum Preotul Boian Aleksandrovici şi liderul politic Predrag Balaşevici.

Statul sârb a dus procese politice încă din 2003 împotriva românilor timoceni.

Asistenţa juridică, acordată de patriotul Duşan Pârvulovici, prin Comitetul pentru Drepturile Omului, avea să îl coste mult.

În 2006, Consiliul Naţional al Minorităţii Române "vlahe", cu Duşan Pârvulovici la conducere, a declarat limba română ca limbă oficială a minorităţii româneşti din Timoc. Ulterior, la presiunea statului sârb, se susţine o limbă artificială, numită "vlahă". Duşan Pârvulovici a fost interogat şi judecat neîncetat de atunci.

În ultimul proces politic au fost schimbaţi opt judecători, patru instanţe, patru procurori, pentru a obţine o condamnare la închisoare de un an şi jumătate. Este dovada evidentă a condamnării politice.

Aici, în Parlamentul României, 56 de senatori şi deputaţi de la PNL, PSD, AUR şi UDMR au lansat un apel disperat luna trecută către Preşedintele României, MAE şi Ambasada Serbiei pentru salvarea patriotului, după ce pe 23 iunie 2021 am susţinut o declaraţie politică în acest sens, însă toate acestea fără efect.

Încarcerarea patriotului român Duşan Pârvulovici reprezintă, aşadar, o ruşine pentru MAE şi Preşedinţia României. România încă tace atunci când patrioţii din Timoc sunt prigoniţi politic în ţara vecină şi prietenă, Serbia.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate, membru al Grupului de prietenie cu Republica Serbia.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau în continuare citire colegilor care au depus declaraţii politice în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Mihai Weber, Radu Mihai Popa, Daniela Oteşanu, Cristina-Elena Dinu, Bogdan Gheorghe Trif, Bogdan-Gruia Ivan, Adrian Alda, Ştefan Muşoiu, Oana Bulai, Silviu Nicu Macovei, Nicu Niţă, Ioan Mang, Romulus Damian, Daniel Tudorache, Marius Ostaficiuc, Iulian-Alexandru Badea, Marian Minea, Vasilică Toma, Ioan Vulpescu, Mirela Elena Adomnicăi, Eugen Neaţă, Alina-Elena Tănăsescu.

Grupul parlamentar al PNL: doamna deputat Maria-Gabriela Horga, Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, George-Cătălin Stângă, Sebastian-Ioan Burduja, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Cristina Burciu, Laurenţiu Leoreanu, Mugurel Cozmanciuc, Florică Ică Calotă, Maria Stoian, Nelu Tătaru, George Şişcu.

Grupul parlamentar USR: Beniamin Todosiu, Ştefan Iulian Lörincz.

Din partea Grupului AUR: doamna deputat Raisa Enachi, Dănuţ Aelenei, Vasile Nagy, Sebastian Suciu, Nicolae Roman, Lilian Scripnic, Viorel Focşa.

Grupul parlamentar al minorităţilor: Dragoş Gabriel Zisopol, Andi-Gabriel Grosaru, Gheorghe Nacov, Silviu Feodor şi Adrian-Miroslav Merka.

Închidem aici prima parte a şedinţei de astăzi.

Revenim cu a doua parte a şedinţei de plen peste câteva minute.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"După ce românii au început să moară pe capete, s-a trezit şi Guvernul să stabilească un protocol oficial de medicamente pentru tratamentul COVID"

Ministerul Sănătăţii a emis, într-un final, pe 12 octombrie 2021, un ordin ce stabileşte o serie de medicamente pentru tratamentul COVID şi pentru prevenirea spitalizării şi a deceselor. Dacă acest protocol este bun acum, înseamnă că era la fel de bun şi în lunile iulie - august, când ar fi trebuit să se achiziţioneze, cel mai târziu, medicamentele indicate. De ce abia acum s-au trezit şi guvernanţii noştri? Mulţi români au murit şi încă mor în spitale pentru că nu au avut şi încă nu au posibilitatea să beneficieze de un astfel de tratament. Cei care au întârziat să aprobe un astfel de protocol, înainte de venirea valului 4, sunt direct responsabili de decesele COVID şi de încărcarea sistemului spitalicesc.

Ordinul emis de Ministerul Sănătăţii conţine o serie de medicamente precum Remedesivir, Favipiravir, Dexametazonă, anticorpi monoclonali, Tocilizumab, plasma de convalescent, care, anterior, fie au fost contestate, fie au fost pur şi simplu ignorate de autorităţile responsabile cu gestionarea pandemiei.

Spre exemplu, medicamentul Favipiravir nu a ajuns nici acum în farmaciile cu circuit deschis, deşi, teoretic, medicii de familie aveau dreptul, încă din luna aprilie, să prescrie acest antiviral pentru pacienţii cu forme uşoare şi medii de COVID-19 monitorizaţi acasă. Luat încă din primele zile de boală, antiviralul ajută pacienţii să nu mai facă forme severe şi astfel să nu mai aglomereze camerele de gardă şi ATI-urile unităţilor sanitare. Deci, în plin val 4 de infectări ar fi fost mai mult decât necesar.

Mai mulţi medici au tot tras semnale de alarmă de-a lungul timpului referitor la lipsa tratamentelor, dar nu au fost băgaţi în seamă de vestiţii "specialişti" ai Guvernului. Ignorarea lor, începând de la ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, până la toţi decidenţii din domeniul pandemiei, a condus la lipsa achiziţiilor acestor produse care astăzi ar fi putut avea un rol esenţial pentru reducerea spitalizării şi a deceselor. Astfel de variante terapeutice ar fi trebuit obligatoriu aprobate ca o cale alternativă şi complementară faţă de vaccinare, mai ales în condiţiile în care se vedea foarte clar că rata de vaccinare era foarte scăzută în România.

Suntem în situaţia în care, de multe ori, medicii pur şi simplu nu au medicamente adecvate pentru a trata pacienţii, şi inclusiv aceasta este o cauză pentru care în ultima perioadă românii mor pe capete! Se tot prezintă exemplul unor ţări cu grad mare de vaccinare ca singura soluţie de a scăpa de pandemie, dar chiar şi acele ţări tratează bolnavii cu medicamentele pe care noi nu le avem. De ce s-a mizat doar pe vaccin, fără a avea niciun fel de soluţie de backup? Inclusiv Agenţia Europeană a Medicamentului a recomandat utilizarea acestor medicamente până la autorizarea lor. România putea să le obţină aşa cum multe ţări europene le-au achiziţionat şi le-au oferit pacienţilor săi. Asta arată că îţi pasă de poporul tău şi că lupţi pentru a asigura tot ce e mai bun cetăţenilor tăi!

Este pentru prima oară când un astfel de protocol se publică în Monitorul Oficial, ceea ce naşte implicaţii juridice semnificative. Cei care au suferit forme grave sau familiile celor decedaţi, care nu au beneficiat de acest tratament medicamentos, pot solicita daune din partea celor care ar fi trebuit să le asigure tratamentul, dar, în mod absolut cinic, nu au făcut-o!

Domnul Adrian Alda:

"Munţii noştri aur poartă,/ Noi cerşim din poartă-n poartă"

Datele făcute publice de Banca Naţională a României privind creşterea impresionantă a datoriei externe, în primele 8 luni ale acestui an, m-au determinat să aleg acest titlu, percutant la nivel psihologic, pentru declaraţia mea politică.

"Munţii noştri aur poartă,/ Noi cerşim din poartă-n poartă", scria Octavian Goga în poezia "Munţii noştri", în urmă cu aproximativ 100 de ani. Dincolo de spiritul vizionar al marelui nostru scriitor şi om de stat, observaţiile acestuia sunt mai mult decât potrivite să definească perioada de criză financiară pe care România a fost angajată şi forţată de dreapta să o traverseze, indiferent în ce mod şi indiferent de pierderi. Probabil, dacă marele nostru poet ar fi prins aceste vremuri deosebit de tulburi, generate de politicienii de astăzi de dreapta, cu siguranţă s-ar fi reorientat doctrinar. Nu este o apreciere gratuită şi nu îmi doresc prin această afirmaţie decât să trezesc conştiinţele egoiste şi voit adormite ale guvernanţilor noştri.

Faptul că datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut, în perioada ianuarie - august 2021, cu 8,4 miliarde euro, la un total de 135,2 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 60,7 miliarde euro, în creştere cu 3,46 miliarde euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, prefigurează o mare povară pe care cei de la PNL - USR - UDMR au pus-o subtil nu doar pe umerii noştri, ci şi pe cei ai generaţiilor care ni se succed, şi trebuie atent analizat şi corectat prin soluţii viabile. Astfel de decizii privind împrumuturile frenetice nu demonstrează decât o lipsă de viziune clară a celor care încă ne conduc, şi, din nefericire, o mare parte din bani sunt direcţionaţi către adevărate găuri negre. Numai că decontul pentru nepriceperea şi reaua-voinţă ale celor care ne conduc de doi ani încoace direct spre falimentul deplin trebuie avut în vedere de fiecare român ori de câte ori se prezintă la urne.

Dar mai întâi această îndatorare exorbitantă, care se rostogoleşte precum bulgărele de zăpadă pornit din vârful muntelui şi sfârşeşte pur şi simplu într-o avalanşă când ajunge jos, trebuie oprită. Iar în sprijinul afirmaţiilor mele precizez că, din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 99 miliarde euro, la 31 august 2021, adică 73,3% din totalul datoriei externe, în creştere cu 5,9% faţă de 31 decembrie 2020. Cât priveşte datoria externă pe termen scurt, aceasta a înregistrat nivelul de 36,1 miliarde euro, în creştere cu 8,7% faţă de finalul anului trecut.

Informaţiile date publicităţii de către BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale Băncii la 31 august 2021, a fost de 89,4%, comparativ cu 90,3% la 31 decembrie 2020.

Dar procesul galopant de îndatorare nu va fi nici măcar decelerat dacă dreapta rămâne la putere! Dimpotrivă! Atât PNL, cât şi USR sunt ferm convinse că decizia agenţiei de rating Moody’s, de a modifica perspectiva ratingului de ţară al României privind datoria suverană pe termen lung şi scurt, de la "negativă", la "stabilă" este, de fapt, cea mai fidelă radiografie a "bunăstării" de care s-ar bucura poporul român de peste doi ani de zile, de când au preluat ei guvernarea cu forţa. Consider că o astfel de gândire nu face cinste nimănui, ca să nu spun direct că poate fi asimilată drept încă o sursă de apă chioară şi rece, dar care îi "îmbată" cu acceptul lor strict pe guvernanţii noştri. Iar, în paralel, problemele românilor, de la cele economice, la cele sanitare şi cele privind simplismul actului de predare în şcoli sau online, se agravează pe zi ce trece, eliminând orice fel de orizont de speranţă.

Aşadar, în ciuda marasmului în care se zbate poporul român, Guvernul României se va putea împrumuta, în continuare, în perioada următoare, fără niciun risc suplimentar faţă de sumele luate până în prezent, dar la dobânzile deosebit de mari, aşa cum s-a tot întâmplat în trecutul apropiat. Şi deja a făcut-o imediat după anunţul Moody’s. Ministerul Finanţelor a împrumutat alte 300 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 88 de luni, la un randament mediu de 4,85% pe an.

Îndatorarea la maximum de acum şi supraîndatorarea la maximum de mâine reprezintă, de fapt, adevăratele strategii de guvernare ale dreptei, în spatele cărora sunt ascunse incompetenţa managerială, nepăsarea faţă de întreaga populaţie, protejarea intereselor camarilelor de partid şi perpetuarea iluziei că Guvernul ar face ceva şi pentru restul lumii. Toate aceste abuzuri de putere pot fi corectate prin organizarea alegerilor anticipate. Numai aşa românii vor putea beneficia din nou de bunăstarea pe care guvernarea PSD a generat-o şi graţie căreia România încă se menţine pe linia de plutire.

Sub nicio formă nu trebuie să ajungem să acceptăm ceea ce dreapta ne pregăteşte de pe acum pentru ca, pe viitor, să ne şi impună cu forţa să cerşim "din poartă-n poartă", după cum prevestea însuşi Octavian Goga, fost om politic de dreapta.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Ce se întâmplă cu bugetul pentru anul 2022?"

Suntem, în prezent, sub efectul a trei crize: economică, politică şi sanitară. Efectele le resimţim cu toţii, inflaţia s-a urcat pe pereţi - ne speriam de procentul de 5%, şi acum a sărit de 6,3%. Scumpiri pe toate planurile, în toate magazinele.

Pe acest fond, al unui continuu război politic, economic, social şi sanitar, vă aduc aminte că ne scapă un detaliu extrem de important: bugetul de stat pentru anul viitor! În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind Finanţele Publice, Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie a fiecărui an. De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice, pe baza prognozelor de toamnă ale Comisiei Naţionale de Prognoză, definitivează proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite, ale bugetului propriu şi proiectele legilor bugetare anuale pe care le depune la Guvern până la data de 1 noiembrie a fiecărui an!

La momentul la care vă explic acestea, trebuia ca proiectul să fie măcar în primă lectură la Guvern până la data de 30 septembrie. S-a întâmplat acest lucru? Evident că nu!

Premierul demis Florin Cîţu a avut grijă să îşi numească un prieten la Ministerul Finanţelor doar pentru a controla ministerul. Nici vorbă de buget naţional, nici vorbă de interes naţional! Domnul ministru Dan Vîlceanu ne spune cum va taxa el diverse categorii profesionale în următoarea perioadă, dar nimic concret legat de vreun plan bugetar!

Ce facem cu bugetul ţării pentru anul 2022? O facem iar cu asumare? Şi asumare din partea cui? Pentru că avem un Guvern demis.

Partidul AUR nu poate fi părtaş la acest dezastru naţional, şi eu, Dănuţ AELENEI, deputat AUR de Constanţa, vă transmit foarte clar: "Apucaţi-vă de bugetul pe anul 2022, pentru că deja aţi încălcat legea şi aţi distrus ţara! Opriţi-vă să o distrugeţi şi în 2022!".

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

"Joaca de-a Guvernul"

A mai trecut o săptămână de jocuri politice de culise, în timp ce spectacolul macabru la care asistăm cu toţii este cel al recordurilor de decese cauzate de COVID-19. O săptămână în care secţiile ATI au devenit neîncăpătoare, dar în care actorii politici au fost preocupaţi mai degrabă de propriile interese şi de calea către guvernare.

Asistăm la o încrâncenare de neînţeles din partea a două partide politice care au sacrificat bunul-simţ, respectul faţă de oameni şi orice urmă de responsabilitate pentru a-şi satisface orgoliile politice. În aceste zile, în timp ce unii îşi construiesc guverne iluzorii, fără nicio şansă de a se concretiza vreodată, alţii ţes intrigi care să îi scape de interimat şi să îi legitimeze la guvernare.

Toate aceste mişcări politice sunt în contratimp cu urgenţele pe care România le traversează. Cu fiecare zi care trece, oameni mor: unii de boală, unii de foame, alţii de frig sau de frământările că nu îşi vor putea achita facturile.

Chiar dacă vocile celor care fac apel la responsabilitate şi respect faţă de cetăţeni sunt acoperite de scandalurile de pe scena politică, reiau solicitarea către toţi factorii decidenţi, de a încheia cât mai repede această criză politică şi a se concentra pe adevăratele probleme ale ţării.

Domnul Beniamin Todosiu:

"România are nevoie, urgent, de un Guvern legitim! PNL trebuie să decidă dacă vrea o guvernare cu reforme, alături de USR, sau o guvernare populistă, alături de PSD!"

România are nevoie, urgent, de un Guvern legitim care să aducă stabilitate politică şi să implementeze măsurile economice, sociale şi sanitare pentru a scoate ţara din criză. Prelungirea acestei perioade, în care preşedintele Klaus Iohannis şi PNL încearcă să găsească susţinere politică pentru un nou Guvern, adânceşte criza din România. Soluţia nu este un Guvern minoritar, pentru că acesta va fi mereu şantajat, în Parlament, de partidele care vor beneficii şi măsuri populiste pentru a câştiga electorat. România are nevoie de stabilitate şi de un Guvern cu puteri depline, iar asta se poate realiza doar cu o majoritate politică dornică să sprijine total Guvernul în îndeplinirea măsurilor din programul de guvernare.

În acest context, PNL trebuie să decidă dacă vrea o guvernare cu reforme alături de USR sau o guvernare populistă alături de PSD! Nu există cale de mijloc, iar Uniunea Salvaţi România nu va susţine un Guvern minoritar, care, în loc să fie axat pe aplicarea unor reforme, va fi disperat să nu supere baronii politici pentru a nu-şi pierde susţinerea din Parlament.

USR a venit cu soluţii serioase şi suntem fermi pe poziţii în privinţa reformelor, opririi risipei banilor publici şi reparării legilor justiţiei distruse de PSD în perioada 2016-2019. USR este dispus să intre la guvernare şi să continue reformele începute, însă pentru asta vrem să ştim că avem un partener serios, dispus să pună în aplicare ceea ce a promis românilor la ultimele alegeri. PNL trebuie să nu uite că, la alegerile din 2020, românii au votat pentru o guvernare orientată spre dreapta, iar decizia lor trebuie respectată. În caz contrar, mulţi susţin că soluţia democratică ar putea fi reîntoarcerea la votul românilor prin alegeri anticipate.

Nu sunt unul dintre cei care clamează că alegerile anticipate sunt o soluţie şi sunt conştient că un scrutin ar arunca, pentru alte câteva luni, România în haos politic. În acest context, cred că fiecare dintre noi, cei care facem parte din Parlamentul României, ar trebui să fim responsabili şi să încercăm să venim cu soluţii pentru a scoate România din criză. Este o criză multiplă, fără precedent, care se manifestă în domeniul sanitar, prin creşterea efectelor pandemiei, dar şi în zona social-economică, prin explozia preţurilor la energie, carburanţi şi produse esenţiale. Faptele noastre din această perioadă vor influenţa ireversibil viitorul României.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Universitatea Ovidius din Constanţa - pilon al dezvoltării oraşului"

Prezenţa universităţilor a reprezentat dintotdeauna un motor cu ajutorul căruia comunităţile locale s-au dezvoltat, s-au modernizat şi au prosperat. După cum este uşor de observat, cele mai dezvoltate oraşe din România, şi unde nivelul de trai este cel mai ridicat, sunt oraşele care găzduiesc marile centre universitare tradiţionale, şi anume Bucureşti, Iaşi şi Cluj.

Deşi este o Universitate tânără în comparaţie cu cele menţionate anterior, Universitatea Ovidius din Constanţa a fost mereu un stâlp de rezistenţă în proiectul dezvoltării şi modernizării municipiului Constanţa, şi nu numai. Luna aceasta, Universitatea a fost implicată în diverse proiecte de anvergură, dintre care aş vrea să menţionez două. Primul proiect la care participă Universitatea Ovidius este Sitting Darts. În perioada 5-6 octombrie a avut loc o întâlnire transnaţională desfăşurată la Belgrad, Republica Serbia, unde s-au pus bazele turneului sportiv final dedicat persoanelor cu nevoi speciale, ce va fi organizat la nivel internaţional, în luna noiembrie a anului 2021, în Turcia, la Ankara. Proiectul are valoarea de 47.425 EUR şi este finanţat prin Programul Erasmus Plus. Echipa proiectului din partea UOC va organiza, în perioada următoare, un turneu local, în urma căruia se va stabili lista participanţilor la finala de la Ankara, în ultimele luni, tinerii înscrişi în proiect parcurgând antrenamentele sub coordonarea specialiştilor din cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.

Un al doilea proiect important a debutat cu două săptămâni în urmă. Astfel, Universitatea Ovidius din Constanţa, prin Ovidius Innovation Center - OICSAS, a organizat, marţi, 12 octombrie a.c., conferinţa de lansare a celei de-a patra ediţii a concursului de modele de afaceri Edu Tech Solutions Teams (ETST). Competiţia se va desfăşura în mediul virtual, pe platforma Cisco Webex şi are în vedere dezvoltarea competenţelor şi a abilităţilor antreprenoriale ale studenţilor, precum şi sprijinirea iniţiativelor de afaceri ale acestora prin intermediul unui program de preaccelerare a ideilor de afaceri.

Potrivit domnului conf. univ. dr. Dragoş-Florin Sburlan, programul va debuta prin organizarea unui atelier de generare şi selectare a unor idei inovatoare de afaceri de către echipe multidisciplinare de studenţi din Universitatea Ovidius. Tema centrală de anul acesta fiind "Dezvoltarea unui oraş inteligent", prin care se urmăreşte susţinerea comunităţilor locale cu soluţii inovatoare la problemele existente. La finalul competiţiei, care se va desfăşura online, în data de 3 decembrie 2021, ideile de afaceri vor fi jurizate, iar cele mai bune dintre ele vor fi premiate. Autorii ideilor valoroase, ce vor fi selectate la finalul concursului, vor beneficia de cursuri şi tutoriale în domeniul dezvoltării de afaceri, dar şi de mentorat din partea unor antreprenori consacraţi şi a unor profesori de specialitate din cadrul universităţii, pentru definirea unui model sau prototip, care să poată fi ulterior finanţat şi implementat.

Pot spune că sunt mândru de constănţenii mei. Mă bucură că în tot acest val de ştiri pesimiste, care ne inundă vieţile cotidiene, mai avem parte şi de veşti şi acţiuni pozitive şi constructive, iar când văd implicarea activă a tinerilor în căutarea de idei pentru dezvoltarea comunităţii din care fac parte, speranţa într-un viitor mai bun nu pare doar un idealism iraţional. Nu pot decât să le urez succes acestora în munca frumoasă pe care o depun şi am convingerea că veştile bune din partea comunităţii academice dobrogene vor continua în mod constant!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Perspectivele economice se menţin îmbucurătoare"

Partidul Naţional Liberal s-a dovedit a fi cea mai serioasă, eficientă şi responsabilă formaţiune politică din România ultimilor ani. De multe ori am spus că cel mai bun indice pentru a evalua performanţele unei guvernări sunt cifrele, pentru că cifrele nu mint niciodată, ele exprimă adevărul obiectiv, indiferent de ideologiile, credinţele, dorinţele sau ambiţiile noastre.

Agenţia de rating Moody’s a reconfirmat rating-ul suveran aferent datoriei guvernamentale a României şi a îmbunătăţit perspectiva din negativă în stabilă, iar Standard & Poor’s a decis să reconfirme rating-ul suveran aferent datoriei guvernamentale precum şi perspectiva stabilă. Acest lucru se traduce prin faptul că în această perioadă de criză, România a identificat şi fructificat oportunităţile şi a gestionat bine riscurile. Înseamnă că în aceste vremuri incerte România a devenit un partener credibil pentru cei care caută predictibilitate şi seriozitate. Mai mult, un alt indicator pentru performanţa economiei româneşti sunt investiţiile străine, pentru că acestea exprimă încrederea care există în România şi în Executiv, şi mai ales garanţiile de stabilitate şi predictibilitate pe care le oferim.

Investiţiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2021, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creştere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 3.612 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie - august 2020, de 13,032 milioane de dolari. În august 2021 au fost înmatriculate 508 societăţi cu participare străină la capital. În funcţie de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,8% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (24,41%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (14,57%). La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari.

Aceste cifre îmbucurătoare ne demonstrează că toată gargara PSD-ului şi a fraţilor săi mai mici este în van. Chiar dacă Executivul are puteri limitate în această perioadă din cauza adoptării moţiunii de cenzură iniţiate de "coaliţia" PSD - USR - AUR, România este guvernată. Şi este guvernată bine! Partidul Naţional Liberal va fi mereu stâlpul pe care se poate sprijini România atunci când îi va fi mai greu!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Preţul la energie, o povară în plus pe umerii românilor!"

Una dintre marile probleme cu care se confruntă ţara noastră şi care pune o mare presiune pe fiecare român este aceea a preţurilor exagerate la energie şi gaze naturale. Este adevărat că avem o creştere globală, însă diferenţa dintre noi şi alte părţi ale Europei, spre exemplu, este aceea a nivelului de trai.

Totuşi, se miră cineva că preţul la energie a crescut? Din punctul meu de vedere nu ar trebui să ne mire asemenea lucruri. Încă de anul trecut, liberalizarea preţului la energie era semnalul clar că lucrurile vor lua o turnură nefastă pentru români. De altfel, au fost şi semnale clare în această privinţă. Doar că guvernanţii au preferat să le ignore. Această liberalizare a preţului la energie a făcut să se introducă în circuitul energiei de la producător, la consumator nişte hoarde de aşa-zişi samsari. Mă refer aici la intermediarii care vin şi dau facturile mărite românilor.

Prin liberalizarea preţului la energie, statul român şi-a pus singur piedică, iar atunci când a căzut i-a adus pe români la disperare. Toţi reprezentanţii sectorului de energie, conducătorii instituţiilor care se ocupă de acest domeniu sunt vinovaţi pentru situaţia în care am ajuns azi. Aceste instituţii ar fi trebuit să stabilească întreaga procedură de liberalizare, doar că, în stilul tipic românesc, s-au culcat pe o ureche.

În acest moment, statul român produce aproximativ 75% din energia electrică tranzacţionată zilnic. Aici vorbim de energie hidro, de energie nucleară şi pe bază de cărbune şi gaz. Dacă e să avem aceste lucruri în vedere, ajungem la următoarea concluzie: apa e gratis, fisiunea nucleară e un proces care se realizează ca acum 30 de ani, deci nu presupune bani de cercetare sau alte costuri în plus.

În aceste condiţii, de unde facturile dublate, triplate sau cine ştie de câte ori mai mari? Răspunsul e simplu şi revin la acele hoarde de samsari de care vorbeam la început. Energia electrică trece din mâinile inginerilor care o produc, în mâinile intermediarilor, cei care joacă preţurile cum vor şi cărora nu le pasă de români pentru că sunt mai preocupaţi de propriul lor profit.

Ironia face că atât statul român, cât şi cetăţenii şi IMM-urile ajung să plătească preţuri exorbitante pentru energia electrică doar pentru că o lasă în mâinile acestor samsari energetici!

Soluţia ar trebui să fie un pachet de măsuri care să îi protejeze în mod real pe români, dar şi pe reprezentanţii IMM-urilor, care riscă să ajungă în faliment. Soluţia subvenţiilor către populaţie e una pe termen scurt, care nu face decât să pună presiune pe buget, pentru că Guvernul scoate bani din bugetul ţării spre a compensa lăcomia intermediarilor.

Măsurile adoptate trebuie să fie unele legislative, care să protejeze consumatorul vulnerabil, dar care să pună la punct şi obligaţiile fiecărui intermediar în traseul energiei de la producător la consumatorul final.

Una dintre soluţiile pentru a-i sprijini pe români în contextul creşterii alarmante a preţurilor la energie este oferită chiar de PSD: proiectul de lege privind plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze. PSD este singura formaţiune parlamentară care a depus în Parlament un proiect de lege care prevede plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze la nivelul mediei ultimelor 6 luni şi subvenţionarea a 50% din scumpirea rezultată în facturile populaţiei.

Prin soluţiile propuse, PSD îşi doreşte să evite producerea unei adevărate explozii sociale în această iarnă, menţinând facturile populaţiei la un nivel suportabil. Sper ca toţi colegii parlamentari să fie de aceeaşi părere şi să susţină acest proiect.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Colapsul lanţului global de aprovizionare"

Economia globală se confruntă cu o nouă provocare - un deficit foarte mare de aprovizionare la nivel global.

În ultimele săptămâni, problema aprovizionării la nivel global a luat cu asalt buletinele de ştiri, cozi infinite la benzinării, poze cu rafturi goale în magazine sau lipsa semiconductorilor. Economia globală se confruntă cu o nouă provocare - aprovizionarea pe toate sectoarele.

O cauză este pandemia şi crizele aferente generate de problema sanitară. Aproximativ 10 trilioane de dolari au fost direcţionaţi în economia globală pentru a face faţă crizei.

O evoluţie a acestei crize a rezultat într-o cerere foarte crescută a bunurilor electronice, dar lipsa microcipurilor, care se află la baza tuturor mecanismelor pe care le folosim zilnic, a perturbat producţia industrială.

Un al doilea motiv ţine de dinamici atât politice, cât şi de o reconfigurare a filosofiei economice, care este centrată pe protecţionism.

Naţionalismul economic contribuie semnificativ la perturbarea crizei de aprovizionare din economia globală, fie că vorbim de criza transportatorilor sau războiul comercial dintre America şi China.

Problemele la nivel mondial s-ar putea prelungi, deoarece companiile de transport maritim întâmpină dificultăţi în atingerea unui echilibru între cerere şi ofertă şi în găsirea unor soluţii privind penuria persistentă de containere, conform Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Consumatorii cheltuiesc mai mult pe bunuri decât o făceau înainte, punând la încercare lanţurile de aprovizionare, care au fost puse sub presiune de către o lipsă a investiţiilor.

Conform Fondului Monetar Internaţional, blocarea lanţului global de aprovizionare face să crească preţurile pentru consumatori şi provoacă penurii care nu vor dispărea prea curând, iar economia mondială intră într-o fază de risc inflaţionist.

Penuria de alimente apare pe fondul panicii privind lanţul de aprovizionare. Retailerii şi producătorii fie plasează comenzi supradimensionate, fie plasează comenzile prea devreme, iar acest lucru duce la blocajele. Odată cu apropierea perioadei sărbătorilor apar avertismente privitoare la posibile penurii de bunuri sau creşteri puternice de preţuri.

Teama de o penurie alimentară i-a făcut pe mulţi să recurgă la acumulări de alimente, în timp ce multe ţări au impus restricţii la exportul de produse alimentare.

Consider că este nevoie de un efort, la nivel global, pentru armonizarea normelor şi reglementărilor, care să asigure o bună funcţionare a reţelei mondiale de logistică şi transport, astfel încât aceste întreruperi ale lanţului de aprovizionare să dispară în viitorul apropiat.

Doamna Cristina Burciu:

"Avem nevoie de dinamizarea măsurilor de sprijin şi promovare pe piaţa muncii a femeilor din comunităţile rurale"

Aşa cum a fost stabilit iniţial, Ziua internaţională a femeilor din mediul rural se celebrează la nivel mondial, de 26 de ani, în data de 15 octombrie, pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie esenţial la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale, îmbunătăţirea securităţii alimentare şi eradicarea sărăciei.

Evoluţiile societăţii globalizate au reliefat că femeile din zona rurală au mult mai multe probleme, atribuţii şi responsabilităţi. Dincolo de asigurarea productivităţii agricole, în România, constatăm că nu putem vorbi, la modul real, despre respectarea directivelor egalităţii de gen. Femeile de la ţară au mult mai multe roluri zilnice, ele având, de obicei, două locuri de muncă permanente, atât la serviciu, cât şi acasă, unde se ocupă de problemele gospodăreşti şi familiale, contribuind la sănătatea şi bunăstarea familiilor lor, dar şi la dezvoltarea economiei rurale. Nu în ultimul rând, viaţa femeilor din mediul rural este mult mai grea decât a celor din zona urbană, diferenţele fiind substanţiale.

Femeile din mediul rural suferă, din păcate, în mod disproporţionat de sărăcie, şi se confruntă cu forme multiple de discriminare, violenţă şi nesiguranţă socială. De asemenea, femeile din sate şi comune au mari dificultăţi din punctul de vedere al lipsei apei curente şi canalizării, această situaţie fiind încă îngrijorătoare la nivel naţional, iar accesul la sănătate şi educaţie este departe de tendinţa europeană!

Consider că statul român are nevoie de un program integrat de sprijinire a femeilor din zona rurală, printr-o serie de măsuri legate de susţinerea tinerelor mame, protejarea sănătăţii femeilor, asigurarea de locuri de muncă, dezvoltarea de mici afaceri, securitate financiară pentru pensionare, preţuri mai mici la produsele pentru nou-născuţi, sprijinirea copiilor din mediul rural cu părinţi plecaţi în străinătate, şi, nu în ultimul rând, pedepsirea agresorilor în cazurile de violenţă în familie.

Problematica româncelor, îndeosebi a celor din zona rurală, este total diferită de cea a femeilor din ţările Uniunii Europene, iar din acest punct de vedere avem nevoie de politici publice adecvate specificului românesc, astfel încât femeile să poată contribui determinant la perpetuarea şi dezvoltarea satului românesc!

Sunt convinsă că instituţiile abilitate vor dinamiza acţiunile de sprijin şi promovare pe piaţa muncii a femeilor din comunităţile rurale, o condiţie esenţială pentru dezvoltarea satului românesc, în situaţia dificilă în care ne aflăm sub aspect demografic şi al efectelor nefaste ale crizei pandemice.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Haosul continuă la nivelul actualei guvernări în România"

În timp ce domnul Iohannis este preocupat să desemneze un nou prim-ministru doar de formă, românii au fost luaţi cu asalt de noile restricţii, care, din nou nu, fac altceva decât să producă haos şi confuzie în viaţa normală a cetăţenilor! Şi asta pentru că haosul şi incompetenţa caracterizează acest Guvern demis prin moţiune de cenzură, printr-un vot istoric în Parlamentul României.

Aţi aşteptat să terminaţi cu congresul PNL şi să vă faceţi jocurile, iar pe urmă aţi dat aceste restricţii fără să vă pese că dreptul la educaţie este din nou încălcat, fără să vă pese că românii trebuie să-şi anuleze evenimentele programate cu un an înainte, fără să vă pese de HoReCa care va fi din nou la pământ!

De ce, nici după 2 ani de pandemie, nu există teste gratuite în şcoli? De ce nu se lasă să se facă evenimente pe bază de test sau de certificat verde? De ce nu v-aţi pregătit în niciun fel pentru valul 4, despre care ştiaţi că este iminent, având în vedere eşecul campaniei de vaccinare pe care aţi condus-o prin indiferenţă şi incompetenţă? De ce aţi adus România la pământ, în toate domeniile? De ce continuaţi să sfidaţi poporul român, aşa cum a făcut-o şi preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat că în faţa bolii ori eşti precaut, ori eşti prost, iar dânsul, în plin val 4, s-a prezentat fără mască la congresul PNL, sfidând o ţară întreagă.

Vă bateţi joc de acest popor! Scumpirile au depăşit orice limită, restricţiile abia că au început, iar românii trăiesc cum pot în acest sezon rece. Unii la căldură, alţii la frig, totul după noroc, fără sprijin de la acest Guvern care ne-a luat dreptul la o viaţă normală!

Domnilor guvernanţi, sunteţi autorii morali ai tragediei pe care o trăieşte astăzi poporul român, a zecilor de mii de decese cauzate de coronavirus în ţara noastră, prin incompetenţa de care aţi dat dovadă în gestionarea acestei crize, care ne-a situat din nou la coada clasamentului din UE. De data aceasta la capitolul vaccinare!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Încetaţi cu jocurile politice, formaţi Guvernul!"

Jocurile politice trebuie să înceteze deoarece România are nevoie de un Guvern cu puteri depline, în cel mai scurt timp! Situaţia pandemică din ţară devine din ce în ce mai dificilă şi mai periculoasă pentru sănătatea românilor.

Mai sunt câteva zile până la sosirea iernii, iar măsurile pentru protejarea românilor în faţa preţurilor uriaşe la energie întârzie să apară. În aceste condiţii, românii nu vor să vadă baletul pe care îl fac partidele, ci soluţii pentru a rezolva criza politică, economică şi socială fără precedent din această perioadă.

Consider că nu este momentul acum ca formaţiunile politice să îşi facă calcule electorale pe spatele românilor. Cei care au fost aleşi să guverneze de către preşedintele Iohannis să o facă, să găsească variante, nu să caute tot felul de scuze pentru a nu guverna, aşa cum vedem că se întâmplă în aceste zile.

În timp ce varianta de candidat pentru funcţia de prim-ministru al şefului statului nu prea are alternative pentru a forma o majoritate parlamentară care să conducă la învestirea unui nou Guvern, alte sute de români pierd lupta cu viaţa. Cât timp PNL, USR şi UDMR continuă să se joace de-a guvernarea, nu se întrevăd niciun fel de măsuri astfel încât criza politică să îşi găsească finalul, iar românii să fie susţinuţi să treacă peste aceste zile pandemice înfiorătoare.

PSD face apel la responsabilitate din partea actorilor politici care negociază în aceste ore viitorul ţării şi al românilor. Partidele de dreapta care doresc să susţină Guvernul trebuie să lase deoparte orgoliile politice şi cele legate de împărţirea "ciolanului" puterii şi să formeze o majoritate parlamentară care să legifereze formarea noului cabinet.

Fiecare oră costă vieţi omeneşti nevinovate şi fiecare zi aruncă România în prăpastie. Nu vă mai permiteţi să pierdeţi timp pe nervii, sărăcia şi vieţile românilor. Adunaţi-vă tot ce v-a legat până acum şi puneţi-vă de acord, pentru că, în caz contrar, distrugeţi ţara cu totul!

Dacă nu sunteţi în stare să guvernaţi, haideţi să declanşăm alegerile anticipate, iar poporul să decidă cine să conducă!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Guvernăm zi de zi în interesul românilor"

Chiar dacă alianţa toxică PSD - AUR - USR s-a dovedit a fi incapabilă să vină cu un plan pentru români, după ce au dat jos Guvernul condus de Partidul Naţional Liberal, acest lucru nu înseamnă că ţara nu mai trebuie guvernată. Slavă Domnului, încă mai sunt oameni cărora le pasă de această naţiune şi nu fug de responsabilitate.

Astfel, Guvernul condus de Partidul Naţional Liberal a luat o serie de măsuri importante pentru bunul mers al ţării în această perioadă critică, în care valul 4 al pandemiei îi atinge pe toţi şi toate. În acest sens, Guvernul a aprobat schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022. Aproximativ 13 milioane de cetăţeni vor beneficia de compensarea facturilor la electricitate, astfel încât să nu resimtă creşterea preţurilor.

De asemenea, Executivul a majorat salariul minim pentru anul 2022, acesta fiind stabilit la valoarea de 2.550 de lei brut, faţă de 2.300 de lei cât este în prezent. Majorarea reprezintă o creştere brută de 10,9%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 250 de lei în sumă brută. În valoare netă, salariul va creşte cu 10%, respectiv cu 138 de lei, iar impactul va fi asupra a 1,97 de milioane de oameni, aproximativ.

Mai mult, a fost aprobată implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România. Printre beneficiile e-Factura se numără reducerea evaziunii fiscale, venituri mai mari la buget, digitalizarea extinsă a interacţiunilor cu administraţia publică şi reducerea sarcinii administrative. Ultimul, dar nu cel din urmă aspect, îl reprezintă aprobarea ordonanţei de urgenţă privind reintroducerea şomajului tehnic pentru angajaţii ale căror activităţi sunt afectate de pandemia COVID-19. Măsura vizează acordarea a 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut şi se va aplica până la 31 decembrie 2021, pentru următoarele categorii de beneficiari:

- Salariaţii angajatorilor care întrerup pe perioadă determinată activitatea total sau parţial, ca urmare a aplicării măsurilor de prevenire şi control ale infecţiilor cu SARS-CoV-2, prevăzute în actele normative emise de administraţia publică centrală şi/sau a hotărârilor Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă sau a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;

• Salariaţii angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

• Măsura şomajului tehnic se aplică şi pentru profesionişti precum comercianţii, întreprinzătorii, operatorii economici, dar şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor şi drepturile conexe, persoane implicate în activităţi sportive.

Vom trece România cu bine prin perioada de criză, indiferent dacă puterile Guvernului vor fi limitate sau depline. Nu putem renunţa să guvernăm în interesul românilor din cauza iresponsabilităţii unui partid sau al altuia, nu ne permitem acest lux pe care mulţi îl au.

În 1962, John F. Kennedy spunea: "Am ales să facem aceste lucruri nu pentru că sunt uşoare, ci pentru că sunt dificile". Partidul Naţional Liberal nu se va da niciodată la o parte din faţa responsabilităţii, indiferent de circumstanţele în care se află ţara, continentul sau omenirea. Foarte mulţi oameni politici s-au dat din calea greutăţilor pentru a nu îşi lega numele sau reputaţia de decizii ce ar fi putut să le aducă deservicii personale, noi însă nu intenţionăm să facem acest lucru. O politică sănătoasă este o politică în care asumarea răspunderii este raţiunea. Nu facem politică pentru a aduna lauri, ci pentru a ne servi semenii, indiferent dacă primim recunoaştere sau nu. Cine a intrat în politică cu gândul că i se vor ridica statui, a greşit teribil. Partidul Naţional Liberal face o politică prin oameni, pentru oameni.

Domnul George Şişcu:

"România are nevoie cât mai repede de un Guvern plin. Calculele politice meschine nu-şi au rostul"

Am intrat, de câteva săptămâni, într-o incertitudine politică prelungită, iar acest lucru trebuie să ia sfârşit cât mai repede. Nu ne permitem să amânăm cu săptămânile instalarea unui Guvern cu puteri depline, care să poată lua deciziile care se impun în aceste vremuri nu tocmai uşoare. Suntem în plin val 4 al pandemiei, iar România are nevoie de autorităţi eficiente şi decise.

Au început să fie aplicate, de azi, măsurile de protecţie, cu scopul de a reduce numărul de infectări zilnice. Este bine că se întâmplă asta, dar, în acelaşi timp, este nevoie de un Guvern plin care să-şi concentreze întreaga energie pentru a stopa pandemia. Avem în faţă implementarea PNRR, iar succesul acestui plan se obţine prin multă muncă şi proiecte bune, nu prin gâlceavă politică de dimineaţă, până seara.

PNL a făcut pasul înapoi pentru a debloca criza politică, propunându-l pe Nicolae Ciucă pentru formarea Guvernului. Au existat deja câteva discuţii atât cu reprezentanţii PSD, cât şi cu cei din USR pentru găsirea unei formule de susţinere, dar semnalele primite sunt contradictorii.

Ar trebui să se renunţe la orgolii şi la impunerea unor condiţii ce nu pot fi îndeplinite. PNL are ca ţinte stoparea pandemiei, dar şi trecerea cu bine a românilor prin această iarnă. Calculele politice meschine în acest moment nu îşi au rostul, ci este nevoie de o atitudine responsabilă a tuturor formaţiunilor reprezentate în Parlament.

Este momentul să ne aşezăm la masă şi să stabilim, cu calm şi înţelepciune, care este cea mai bună variantă pentru perioada care urmează. PNL a demonstrat deja flexibilitate în aceste discuţii, o va face şi în continuare, este timpul ca şi partenerii noştri politici să ofere răspunsuri pe măsură la deschiderea de care noi dăm dovadă.

Românii nu au nicio vină pentru blocajul politic în care s-a ajuns şi aşteaptă soluţii rapide pentru ca lucrurile să reintre pe un făgaş normal.

Sigur că vor mai urma discuţii politice şi în zilele următoare, dar este cazul să oferim ţării o soluţie guvernamentală serioasă şi parafată în mod transparent, pentru a demara proiectele mari pe care o ţară întreagă le aşteaptă. Învestirea unui nou Guvern este o prioritate pentru PNL, aşteptăm ca şi celelalte forţe politice să dovedească maturitate politică.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Agricultura - prioritate pentru PNL!"

Agricultura este despre oameni, despre bunăstare economică şi despre viitor, motiv pentru care trebuie sprijinită cu viziune şi hotărâre. România are judeţe cu un potenţial uriaş, tocmai de aceea agricultura trebuie să fie o prioritate pentru orice reprezentant al statului. Ferma românească, deşi se dezvoltă, nu ţine pasul cu competiţia fermelor din statele vestice. Ferma românească tradiţională trebuie păstrată şi chiar protejată.

În acest moment, populaţia de la sate trebuie sprijinită pentru a dori să rămână în mediul rural, prin creşterea condiţiilor de viaţă şi a veniturilor. Situaţia la ora actuală face ca activitatea agricolă să fie ameninţată de gradul de îmbătrânire a forţei de muncă.

Producătorii mici şi mijlocii trebuie susţinuţi pentru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale şi regionale.

Îi putem convinge pe tineri că agricultura este atractivă şi profitabilă cu politicile publice şi programele guvernamentale potrivite.

Este o realitate, nu trebuie să ne ascundem că producem suficientă mâncare cât să hrănim şi alte ţări. Cu toate acestea, românii consumă foarte multe produse din import. Trebuie să consumăm tot mai multă mâncare românească, să îi încurajăm pe producătorii locali.

Agricultura are nevoie acum de o abordare strategică pentru creşterea eficienţei sectoriale şi pentru valorificarea oportunităţilor de dezvoltare existente.

Alături de colegii din PNL, ne propunem modernizarea agriculturii prin implementarea unor politici publice de creştere a competitivităţii economice sectoriale, astfel încât mica exploataţie agricolă să devină eficientă şi să nu mai fie mijloc informal de protecţie socială, profund dependentă de stat.

Guvernul condus de PNL a luat, în ultima perioadă, o serie de măsuri care vin să rezolve o parte dintre aceste probleme ce ţin de agricultură.

Prin sub-Măsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole", Guvernul PNL a alocat 60 de milioane de euro pentru a sprijini investiţiile în zootehnie în domeniul montan. De asemenea, tot prin această sub-Măsură, se alocă 75 milioane de euro pentru achiziţia de utilaje de către tinerii fermieri. Guvernul României alocă şi 55 milioane de euro pentru componenta de condiţionare la nivel de fermă şi marketing în domeniul vegetal prin sub-Măsura 4.1 "Investiţii în exploataţii agricole". Pentru achiziţii simple de utilaje agricole şi irigaţii, drenaj, desecare la nivelul fermei în sectorul vegetal, Guvernul condus de PNL a alocat 125 milioane de euro prin sub-Măsura 4.1.

Tot în ultima perioadă, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul solicitantului pentru obţinerea finanţării pentru proiectele de investiţii în infrastructura de acces agricolă, suma totală disponibilă pentru investiţii fiind de aproape 105 milioane euro.

În acelaşi timp, Guvernul condus de PNL a demarat plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul II din anul 2021. Acest ajutor de stat acordat fermierilor este în valoare de 174.543.800 lei pentru un număr de 17.181 beneficiari din sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.

O altă măsură promovată de Guvernul condus de PNL vizează procesarea produselor agricole. Astfel, 182.777.722 de milioane de euro sunt disponibile din 8 octombrie pentru procesarea produselor agricole! Aceste investiţii sunt finanţate prin submăsura 4.2 din cadrul PNDR 2020. Fondurile sunt împărţite în două componente: 143.611.067 de euro pentru investiţii de modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole şi 39.166.655 de euro pentru investiţii noi, extindere şi modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase.

PNL acordă o atenţie specială domeniului agriculturii. În continuare vom susţine proiecte şi programe care pot veni în sprijinul fermierilor români.

Domnul Gheorghe Nacov:

"România sălbatică - celebrată la Expoziţia Internaţională «Una cu Natura»"

Natura României este un motiv de mândrie pentru noi, având, printre altele, cea mai mare suprafaţă de păduri şi cea mai bogată şi diversificată faună din Uniunea Europeană. Indiferent de câteva ieşiri în decor ale unor persoane sau personaje interesate sau nu, locul ocupat de România vorbeşte de la sine. Or, asta se datorează în primul rând silvicultorilor şi vânătorilor români. Rareori primesc recunoştinţa sau recunoaşterea semenilor, dar nici nu o aşteaptă, pentru că fac doar ceea ce le-a fost menit să facă - îngrijesc pădurea şi fauna, chiar dacă mulţi nu pot înţelege asta.

Am avut onoarea să fac parte din delegaţia parlamentară care a reprezentat România la Expo "Una cu Natura" 2021 de la Budapesta. Felicit Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, precum şi Romsilva pentru modul în care au asigurat reprezentarea ţării noastre la acest important eveniment internaţional. Europa şi lumea întreagă au celebrat natura sălbatică, subliniind încă o dată o axiomă recunoscută în toată lumea civilizată - "Vânătoarea înseamnă Conservare".

Neînţelegerea acestui lucru duce la grave dezechilibre create în natură, conflictul dintre om şi specia urs din ţara noastră fiind doar unul dintre exemple.

Uniunea Europeană permite controlul cinegetic al speciei. România are cea mai mare populaţie de urs, fiind departe de a fi o specie periclitată.

Personal, voi face toate demersurile posibile pentru încetarea acestui conflict care duce la pierderi de vieţi omeneşti, la tragedia multor familii şi oameni nevinovaţi, precum şi la afectarea gravă a speciei urs brun.

În încheiere, cer scuze tuturor persoanelor şi familiilor afectate de atacurile urşilor în ultimii ani. Le cer scuze, nu ca vânător, ci ca un politician care nu şi-a făcut datoria. Nu urşii sunt vinovaţi, ci noi, factorii de decizie.

Solicit, aşadar, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor urgentarea procedurilor necesare în vederea controlului cinegetic al speciei urs brun. În primul rând, în interesul pe termen lung al acestei specii minunate.

Domnul Ioan Balan:

"România are nevoie, urgent, de un Guvern cu puteri depline pentru a accelera investiţiile finanţate din fonduri externe nerambursabile!"

Românii văd cu ochii lor actul de iresponsabilitate de care au dat dovadă partidele politice strânse în jurul PSD, care au pus umărul la demiterea Guvernului PNL. Nu le-a păsat niciun moment despre faptul că ţara traversează cel mai puternic val al pandemiei COVID-19, că spitalele sunt copleşite de oameni aflaţi în suferinţă, că economia se străduieşte din toate puterile să funcţioneze cât mai aproape de normal şi că oportunităţile financiare oferite de Uniunea Europeană ar putea să fie ratate, în absenţa unei stabilităţi guvernamentale. Ca şi în anul 2020, PSD doar a dărâmat, şi când s-a pus problema să construiască a dat din umeri, fără să aibă nicio soluţie la problemele urgente ale ţării.

Vreau să cred că cei care au lăsat ţara fără Guvern în plină criză sanitară şi economică îşi vor recunoaşte greşeala şi lipsa de soluţii şi vor pune umărul la instalarea unui Guvern liberal, cât mai rapid. Un Guvern liberal, pentru că PNL este partidul care şi-a asumat răspunderea ori de câte ori ţara a avut nevoie de a lua decizii curajoase şi responsabile.

România are nevoie, de îndată, de un Guvern cu puteri depline pentru a lua toate măsurile necesare pentru protejarea vieţii românilor şi pentru limitarea efectelor valului 4 al pandemiei. România are nevoie de un Guvern stabil care să construiască proiectul de buget pentru anul viitor, document aşteptat atât de autorităţile administraţiei publice locale care vor să facă investiţii, precum şi de operatorii economici privaţi.

România are nevoie de un Guvern profesionist care să pună imediat în mişcare proiectele de investiţii agreate de Uniunea Europeană, pentru a fi finanţate din fonduri europene nerambursabile.

România are nevoie de miniştri cu puteri depline care să adopte cele mai bune decizii, astfel încât avalanşa de scumpiri pentru produsele energetice să fie oprită.

Sunt numai câteva dintre argumentele care ne arată că ţara noastră are nevoie de un Guvern stabil, imediat, construit în jurul singurului partid care pune ţara mai presus de orice, adică Partidul Naţional Liberal.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Summitul COP26 de la Glasgow"

Vreau să atrag atenţia asupra câtorva probleme legate de dezbaterea politică în România, despre rolul jucat de Parlament în dezbatere şi despre politicile de mediu pe care le promovăm. Dezbaterea politică există, e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Avem subiecte legate de protecţia mediului, tabloidizate în abordarea lor şi structurate exclusiv de interesele unor ONG-uri de profil. Să nu uităm că, până la urmă, la nivel naţional, protecţia mediului şi controlul consecinţelor fenomenelor climaterice extreme sunt rezultatul unor politici publice, iar aceste politici publice nu pot ocoli dezbaterea în Parlament. Ecologia poate fi şi ideologie, dar nu se poate rezuma la ea. România nu se poate mulţumi să aprobe obiective de mediu impuse de alţii, fără să contribuie la definirea lor, şi fără să-şi promoveze interesele specifice.

Din dezbaterea despre mediu nu trebuie să lipsească tocmai cetăţenii, presupuşii beneficiari ai măsurilor propuse de liderii lumii. Ideea că, înainte de a ne fi bine, trebuie să ne fie mai rău este periculoasă. Este în joc viaţa oamenilor, până la urmă. Aici nu este vorba despre renunţarea la obiective, ci despre o dezbatere democratică despre costuri, despre beneficii şi despre agenda unui astfel de program.

Cred că poziţia României la Summitul COP26, din Scoţia, trebuie dezbătută în Parlament. Măcar să aflăm cine a elaborat această poziţie, ce cuprinde ea, ce angajamente cuprinde şi ce legitimitate au cei care au scris această poziţie. Lucru valabil şi pentru PNRR.

România poate fi un rezervor de idei şi de soluţii în domeniu, totul este să ne intereseze cu adevărat. Ce s-a întâmplat cu ecologizarea minelor închise în anii 1997 - 1998, tot dogmatic, tot fără o viziune de viitor? Continuă, unele dintre ele, să polueze? Ce am făcut cu Roşia Montană? Viziunea noastră se rezumă doar la resălbăticirea României? Asta e politică de mediu? Îi invit pe cei responsabili să nu ocolească dezbaterea în Parlament a poziţiei României la Summitul COP26.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

"Sănătatea celor din spitale şi siguranţa lor au fost uitate şi au rămas fără prioritate"

Pandemia de coronavirus şi incompetenţa cu care a fost abordată guvernarea au dus nu numai la o criză socială, economică şi politică fără precedent, ci şi la o criză în sistemul de sănătate, care are un efect de domino în concordanţă cu celelalte ramuri importante care alcătuiesc societatea. Timp de 30 de zile, managerii spitalelor publice trebuie să suspende internările pentru operaţii şi tratamente care nu reprezintă urgenţă şi pot fi reprogramate. Acest aspect resprezintă încălcarea unor drepturi pe care într-o Românie normală nu le aminteam nicicând, ci erau respectate de la sine!

Astfel, persoane suferinde, bolnave de cancer, diabet, hipertensivi, bolnavi programaţi pentru intervenţii chirurgicale au mers acasă sau au stat acasă să sufere.

Acest lucru mi se pare de o gravitate fără precedent, iar nimeni nu decide cine trăieşte şi cine moare pe acest pământ. Nici medicii, nici Domniile Voastre, ci Dumnezeu !

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

"PNL este un partid responsabil care depune toate eforturile pentru ca Guvernul Ciucă să fie învestit"

România are nevoie de un Guvern cu atribuţii depline, iar acum, în criză sanitară, partidele care au dat jos Guvernul Cîţu trebuie să dea dovadă de maturitate politică şi responsabilitate.

Uniunea Salvaţi România trebuie să facă o concesie, de data aceasta. Este greu de înţeles decizia anunţată de Dacian Cioloş, care a spus clar că USR nu va susţine un Guvern minoritar, de criză. Ne aşteptam la mai multă responsabilitate din partea lor, în plin val 4.

PNL a dat dovadă de responsabilitate, iar PSD şi USR trebuie să renunţe la orgoliile politice pentru că România are nevoie de un Guvern plin şi este necesar ca Guvernul Ciucă să fie votat.

Sunt greu de înţeles condiţiile care sunt puse de alte partide pentru ca acest Guvern să fie votat. PSD propune o serie de măsuri care înseamnă 10% din PIB, iar România nu îşi permite să susţină din buget aceste măsuri. PNL consideră că partidele din Parlament nu îşi pot permite să se joace cu soarta românilor, mai ales în această perioadă critică, în plin val 4.

De altfel, PNL a gestionat în tot acest interimat urgenţele românilor, având atribuţii limitate după ce USR a abandonat guvernarea şi a votat moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîţu. Am continuat să operaţionalizăm noi paturi de ATI, să dotăm spitalele cu aparatură medicală şi să asigurăm tratamentul necesar bolnavilor COVID, inclusiv din străinătate, prin Mecanismul european de protecţie civilă. În plus, am venit cu soluţii pentru facturile la energie din această iarnă, compensarea lor, amânarea la plată şi plafonarea preţurilor.

Mizăm pe responsabilitatea parlamentarilor pentru a avea un Guvern cu puteri depline, cât mai rapid, care să poată să gestioneze situaţia din sănătate. Prioritatea zero este salvarea vieţilor, orice alte teme trec în plan secund. Suntem siguri că toţi parlamentarii cărora le pasă de bunăstarea românilor, de sănătatea lor, vor lăsa deoparte orgoliile şi vor vota Guvernul Ciucă.

Domnul Lilian Scripnic:

"Guvernul încalcă repetat legile şi Constituţia, împingând România în zona gri a democraţiei"

Ce Guvern este acela care face lucruri ilegale, dar le cere românilor să respecte legea?

Cine spune că Guvernul încalcă legea? Instanţele din România. Dintr-un total de 11 hotărâri de Guvern de prelungire a stării de alertă atacate în instanţă, 8 au fost anulate de Curţile de Apel din Bucureşti doar în acest an. Joaca Guvernului, inadmisibilă de altfel, este următoarea: dăm un act normativ care are valabilitate 30 de zile, iar când instanţa îl desfiinţează, efectele s-au produs oricum.

Hotărârea de Guvern nr. 91/2021, care introduce restricţii suplimentare începând din 25 octombrie, este însă, de departe, cea mai discriminatorie la adresa românilor care au ales să nu se vaccineze, mai precis la adresa a 60% dintre români. Fără niciun dubiu, această hotărâre încalcă prevederile Legii nr. 55 din 15 mai 2020, care stabileşte ce măsuri poate lua Guvernul pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, fiind contrară prevederilor Constituţiei şi convenţiilor internaţionale la care ţara noastră este parte. Să vă dau doar câteva exemple:

1. Prin interzicerea accesului persoanelor nevaccinate în unităţi de cazare, restaurante, cafenele sau alte unităţi de alimentaţie publică în care se pot consuma produse alimentare sau băuturi alcoolice sau nealcoolice comercializate, se încalcă Convenţia Europeană a drepturilor Omului care recunoaşte dreptul la egalitate şi instituie garanţii împotriva discriminării.

2. Prin interzicerea, pentru o perioadă de 30 zile, circulaţiei persoanelor nevaccinate în afara locuinţei/gospodăriei în intervalul orar 22,00-05,00, este restricţionată libertatea de mişcare, reglementată de art. 13 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

3. Prin interzicerea dreptului persoanelor nevaccinate de a participa la mitinguri şi demonstraţii, avem de-a face cu încălcarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului care, la art. 11, recunoaşte libertatea de întrunire şi asociere.

4. Nu în ultimul rând, prin instituirea obligativităţii de a prezenta, la cererea personalului autorităţilor abilitate, certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19, avem de-a face cu încălcarea dreptului la protecţia datelor cu caracter personal şi la respectarea vieţii private a cetăţenilor români.

Am convingerea că instanţele din România vor anula şi Hotărârea de Guvern nr. 91/2021, însă pentru români asemenea decizii ale instanţelor vin mereu prea târziu.

De aceea, cer Guvernului liberal demis să modifice ultima Hotărâre de Guvern cu privire la restrângerile de drepturi şi libertăţi pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi să o aducă în cadrul legal şi constituţional. Altfel, partidul care ne conduce şi se pretinde liberal va împinge ţara noastră în zona gri a democraţiei, în care o putere discreţionară limitează din ce în ce mai mult libertăţile românilor.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Începerea şcolii - întrebări, îngrijorări şi provocări fără răspuns!"

Am fost unul dintre politicienii care a cerut constant redeschiderea şcolilor! Motivul, deşi nu este simplu, este de înţeles: România a eşuat în a reforma educaţia, iar guvernarea liberală şi-a dovedit incapacitatea de a asigura condiţii pentru şcoala la distanţă. Copiii au nevoie de educaţie solidă, au nevoie de interacţiune socială şi de timp pentru a se dezvolta. A sta cu ochii în calculator sau pe tabletă aproape toată ziua - cursuri şi teme! - este complet nesănătos!

Deşi specialiştii au avertizat de luni de zile că pandemia va fi printre noi în continuare, Guvernul liberal a practicat politica struţului şi s-a făcut că a trecut. De aceea, nu au fost tablete şi Internet pentru toţi copiii; profesorii nu au fost vaccinaţi cu prioritate; nu se mai ştie câte şi dacă se mai fac teste. Practic, ne prefacem că este bine, iar acum suntem în punctul în care îngrijorarea este la fel de mare la deschiderea şcolilor. Ca înainte, ba chiar poate mai mare!

În primul rând, după cum spuneam, se testează prea puţin şi dezorganizat. Prin urmare, nu ştim, la acest moment, dimensiunea epidemiei în România. Se închid localităţile care testează, dar cele care nu au aproape deloc teste nu au oficial nici infectaţi, prin urmare totul e verde şi bine.

Apoi, nu ştim câţi profesori sunt vaccinaţi. În presă se vehiculează că doar 8% dintre profesori sunt vaccinaţi. Cât de expuşi la infectare sunt şi vor fi ceilalţi 92% dintre dascăli? Şi nici nu ne răspunde nimeni la întrebarea: de ce nu au fost vaccinaţi profesorii cu prioritate?

Chiar ministrul educaţiei a declarat nonşalant că nu se va putea păstra distanţa între copii în sălile de clasă. Practic, ministrul liberal a ridicat din umeri şi ne-a dat de înţeles că asta e.

Am auzit personal cum ambii miniştri, al sănătăţii şi al educaţiei, declarau că ordinul comun va fi dat "chiar acum"; acesta a venit 4 zile mai târziu, cu doar 48 de ore înainte de deschiderea efectivă a şcolilor. Timp suficient pentru ca şcolile şi părinţii să fie pregătiţi, nu-i aşa?

Există prea mult amatorism în acest Guvern, iar aceasta duce la confuzie generalizată: cine are dreptul să-i testeze pe copiii care au simptome de răceală la şcoală? În baza cărui act normativ? Este nevoie de personal medical cu pregătire în recoltarea de probe? Fiindcă aşa ar fi normal şi legal. Există personal suficient pentru toate şcolile din România? Din informaţiile publice reiese că România are doar 113 medici şi 268 de asistenţi medicali la un total de 17.000 de unităţi şcolare! Cum se va face testarea copiilor cu simptome?

Observ din toată această degringoladă USR-isto-Liberală că practic Guvernul României şi-a luat mâinile de pe cârma ţării şi ne lasă pe toţi să ne descurcăm cum putem cu această periculoasă epidemie.

Vă îndemn pe toţi să aveţi fiecare grijă de cei apropiaţi fiindcă statul devine din ce în ce mai absent din a ne proteja copiii!

Domnul Ioan Mang:

"Dacă am fi avut un Guvern..."

Dacă am fi avut un Guvern responsabil, acesta s-ar fi concentrat, din prima clipă, asupra problemelor cu care românii se confruntă în vieţile lor, tot mai grele şi tot mai precare. Nu am avut însă! Guvernul cu puteri depline, instalat în 2019 de Iohannis şi de PNL, s-a ocupat cu declanşarea alegerilor anticipate, chiar când trebuia să combată, din prima clipă, pandemia.

Dacă am fi avut un Guvern căruia să îi pese de români, mulţi dintre aceştia nu ar mai fi murit cu zile. Nu am avut însă! Guvernul Cîţu, cu puteri depline, s-a ocupat, luni de zile, doar cu împărţirea ciolanului, singura lor obsesie, alături de USR, iar românii au fost lăsaţi de izbelişte.

Dacă am fi avut un Guvern competent, nu se abăteau peste noi trei crize în acelaşi timp: economică, sanitară şi politică. Nu am avut însă! Guvernul de "dreapta" cu puteri depline s-a împrumutat permanent cu cele mai mari dobânzi din UE, banii nu se ştie şi nu se vede nici azi unde au ajuns, iar românii trăiesc în umilinţă, în sărăcie şi în frig.

După ce, în ciclul electoral trecut, au subminat Parlamentul şi ideea de democraţie parlamentară, acum, de aproape doi ani, PNL-iştii patronaţi de Iohannis, cu complicitatea USR-iştilor, au distrus şi ideea de Guvern, de guvernare, şi mulţi români se întreabă: la ce bun să mai ţinem un Guvern cu puteri depline dacă oricum nu e în stare şi nu vrea să facă nimic?!

Mai mult, instituţia prezidenţială, despre care nu se credea că poate fi pervertită şi mai rău decât în deceniul Băsescu, a fost dusă de Klaus Werner Iohannis spre noi abisuri ale cinismului, nepăsării şi lipsei de eficacitate.

Ei bine, în acest context, cred că a venit vremea ca Parlamentul, în integralitatea sa, ca unic for de reprezentare democratică şi directă a românilor, să îşi reafirme, legal şi constituţional, supremaţia asupra oricărui cabinet instalat la Palatul Victoria, să nu mai permită niciodată ca indolenţa unor miniştri, sau chiar a premierului, să ţină loc de responsabilitate şi de competenţă guvernamentală. Mai mult ca oricând, Parlamentul României trebuie să arate clar faptul că ţara aceasta, prin aleşii ei direcţi, nu a rămas totuşi chiar o corabie în derivă, condusă de nebuni, ci mai are o instituţie care acţionează responsabil, căreia îi pasă de români şi care generează competenţa atât de necesară pentru a ieşi cu bine din crizele abătute peste noi de Iohannis, de PNL şi de complicii lor USR-işti.

Este vremea, acum, ca românii să îşi ia democraţia înapoi, iar asta nu se poate întâmpla decât în Parlament şi prin Parlament.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

"Certificatul verde ne asigură dreptul la liberă circulaţie în Uniunea Europeană"

Apariţia bruscă şi violentă a unei boli necunoscute cu impact devastator pentru întreaga lume, cea care în scurt timp s-a transformat în pandemia de coronavirus, a luat prin surprindere Uniunea Europeana, şi nu numai. În primele luni, statele membre ale UE au acţionat diferit şi au luat măsuri diferite pentru a micşora riscurile, prin restrângerea numărului de persoane care intră pe teritoriul său.

Din fericire, nu mai suntem în aceeaşi situaţie. La 1 iulie 2021 a intrat în vigoare Regulamentul referitor la certificatul digital al UE privind COVID. Pe baza acestuia, statele membre au emis şi verificat certificate digitale privind COVID pentru cetăţenii şi rezidenţii UE, pe tot teritoriul acesteia. Un total de 4.541.456 de certificate digitale verzi COVID-19 au fost generate în România de la lansarea certificatului, până la începutul lunii octombrie.

Chiar dacă s-au spus multe minciuni despre certificatul verde, în realitate, existenţa unor condiţii similare de călătorie, acceptate pe tot teritoriul Uniunii Europene, reprezintă o uriaşă simplificare a lucrurilor.

Deşi unele ţări mai păstrează reguli particulare, în esenţă, certificatul verde permite intrarea în aceste state şi asigură libera circulaţie. Ţările UE au convenit asupra unei abordări coordonate a restricţionării liberei circulaţii ca răspuns la pandemia de coronavirus. Aceasta include un cod de culoare pentru clasificarea regiunilor, bazat pe situaţia epidemiologică de acolo.

Modul în care a fost emis certificatul respectă recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care garantează respectarea drepturilor omului. Încă din luna iunie, APCE a adoptat o rezoluţie prin care a enunţat o serie de principii care ar trebui să fie respectate pentru ca astfel de documente să nu fie discriminatorii, menţinând în acelaşi timp o protecţie eficace împotriva propagării COVID-19.

Conform raportului, documentul trebuie să conţină categoriile distincte: persoanele care au fost vaccinate contra COVID-19, persoanele care s-au vindecat de această boală şi persoanele testate negativ la COVID-19.

De asemenea, orice relaxare a restricţiilor, acordată pe baza documentului, ar trebui să fie conformă cu riscul de transmitere pentru aceste grupuri diferite, ţinând cont şi de situaţia epidemiologică în ţara vizată.

Orice sistem de "paşaport COVID" ar trebui să fie strict limitat ca durată, pentru a răspunde nevoilor legate de situaţia actuală a sănătăţii. APCE reaminteşte că scopul "paşaportului COVID" nu este de a face vaccinarea obligatorie.

Orice om de bună-credinţă poate constata respectarea acestor solicitări. Din păcate, printr-o campanie de ştiri false, un instrument care ne permite libera circulaţie a fost transformat într-un simbol al unei aşa-zise dictaturi a Uniunii Europene. Nu ştiu cum se face că oamenii aceştia văd mereu pericolul dictaturii doar la vest, nu şi la est. Atunci când vorbim de drepturi, să nu uităm că dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat de Constituţia României.

Am văzut deja, în dezbaterile din comisii, parlamentari de la PSD şi AUR care au votat până şi împotriva ordonanţei care reglementează modul în care este eliberat certificatul pentru cetăţenii români. Dacă legea de aprobare a ordonanţei va fi modificată sau respinsă în Parlament, este posibil să ajungem în situaţia de a nu mai avea bază legală pentru eliberarea, în continuare, a certificatelor. Parlamentarii care votează în acest fel îşi vor asuma faptul că românii nu vor mai putea circula liber în Europa fără certificat verde şi vor fi ţinuţi în carantină, venind astăzi dintr-o ţară din zona roşie? Am explicat oamenilor că se opun dreptului la liberă circulaţie?

Auzim foarte des cuvântul democraţie. Democraţia nu înseamnă, cum greşit înţeleg unii, să fugim de ideile care nu sunt populare într-o parte a societăţii. Democraţia înseamnă că parlamentarii trebuie să promoveze măsuri bune şi să le explice oamenilor de ce sunt bune respectivele măsuri. Cu mesaje contradictorii, fără o politică unitară şi coerentă, vaccinarea va fi mereu privită cu scepticism în România, spre deosebire de restul Europei.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"PNL a eliminat dosarul cu şină!"

De la 1 ianuarie 2022, fără dosar cu şină şi copie de buletin! În plenul Camerei Deputaţilor am adoptat Proiectul de lege iniţiat de noi, deputaţii PNL, prin care se interzice instituţiilor publice să solicite copii de pe avize sau alte documente ce au fost emise de către instituţii ale statului român. Motivele care au stat la baza acestei iniţiative legislative sunt unele total întemeiate şi au constituit argumente pentru adoptarea sa cu celeritate.

Faptul că România are disperată nevoie de debirocratizare, şi simplificarea proceselor administrative a devenit o axiomă. Însă, congruent cu măsurile luate de Guvern până în prezent, este necesară şi adoptarea unor acte normative care să faciliteze aceste procese. Astfel, prin adoptarea PL-x nr. 322/2021, Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, va fi introdusă o reglementare prin care instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale să nu aibă dreptul de a solicita persoanelor fizice sau juridice, în vederea soluţionării unui serviciu public, copii ale unor avize sau alte documente ce au fost emise de instituţii ale statului român sau organe de specialitate ale administraţiei publice locale.

Prin simplificare şi debirocratizare se oferă cetăţeanului predictibilitate, fapt ce aduce o imensă contribuţie la creşterea încrederii populaţiei în activitatea administraţiei publice. Mai mult, administraţia publică va putea dovedi astfel că este capabilă să soluţioneze mai simplu şi mai repede solicitările cetăţenilor, rezultând de aici o creştere a nivelului de satisfacţie faţă de guvernare şi administrarea ţării. Această lege propusă de PNL şi adoptată de curând în Parlament este un pas important spre simplificarea birocraţiei şi vizează atât persoanele fizice, cât şi cele juridice. Cu toţii suntem conştienţi de necesitatea digitalizării accelerate a administraţiei publice, iar această măsură legislativă are în vedere facilitarea acestui proces.

Cu toţii am trecut prin situaţia în care, pentru o simplă copie de pe buletin, am alergat de la un xerox la altul şi am stat la cozi, pierzând ore în şir degeaba. Camera Deputaţilor este decizională, iar după votul dat pe 13 octombrie, legea a fost transmisă preşedintelui României pentru promulgare. De la 1 ianuarie 2022, această lege va intra în vigoare, astfel încât serviciile publice ale administraţiei vor deveni mult mai accesibile şi mai simplificate pentru toţi cetăţenii. Prin această lege, se anunţă sfârşitul epocii dosarului cu şină. Am votat pentru acest proiect de lege, pentru că cetăţenii români au nevoie de servicii publice simplificate, iar în era evoluţiei tehnologice, apelul la avantajele digitalizării reprezintă o soluţie.

Progresul nu aşteaptă pe nimeni. Este important ca noi să fim mereu pregătiţi să mergem în tandem cu el!

Domnul Marian Mina:

Astăzi voi continua să scot în evidenţă acţiunile iresponsabile ale partidelor care au condus România în ultimii 2 ani şi voi trage un semnal de alarmă cu privire la un capitol extrem de important, cel al transportului feroviar, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Deşi calea ferată este recunoscută ca un mijloc nepoluant, care contribuie chiar la decarbonificarea României, prin reducerea emisiilor de gaze de eşapament, se cer prin PNRR doar 2,59 miliarde euro pentru modernizarea a doar 311 kilometri de cale ferată, din totalul de peste 10.000 de kilometri, câţi numără reţeaua feroviară din ţară, deşi puteam mări numărul liniilor simple şi duble electrificate. România are o reţea de cale ferată de aproape 11.000 de kilometri, a opta cea mai mare din Uniunea Europeană, însă doar câteva sute de kilometri sunt modernizaţi şi doar 37,5% electrificaţi, faţă de aproape 60% în Polonia, de exemplu. Esenţiale pentru reţeaua feroviară ar fi terminarea spectaculoasei şi utilei, din punct de vedere economic, linii Vâlcea-Vâlcele, electrificarea tronsoanelor Craiova-Calafat, modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord-Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti, modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa sau Ploieşti Sud-Focşani-Paşcani-Iaşi-Frontieră, Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră, ca să dau doar câteva exemple.

În ceea ce priveşte achiziţia de "Material rulant", se solicită 250 de milioane de euro pentru cumpărarea a 12 trenuri cu hidrogen, o tehnologie aflată abia la început în Europa (singurul tren cu hidrogen din UE a fost dat în traficul comercial de pasageri în aprilie 2021, deşi avem fabricanţi naţionali consacraţi de material rulant pe electricitate (Craiova, Paşcani, Arad etc.), iar prin PNRR se cere suma ridicolă de 110 milioane euro pentru modernizarea a 30 de locomotive electrice şi 100 de vagoane (Inter City&Regio).

Nu voi insisista pe aberaţia cu trenurile pe hidrogen ale fostului ministru Cătălin Drulă, dar mă simt dator să menţionez că în România nu există nicio staţie de încărcare cu hidrogen pentru trenuri.

Pe scurt, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), la capitolul Transporturi a fost elaborat după ureche, fără viziune, iar viitorul guvern va fi judecat în special după modul cum va aplica PNRR-ul elaborat de Ghinea şi Drulă. Să reţinem acest lucru!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România contribuie la viitorul Europei!"

Aderarea la Uniunea Europeană este până în ziua de azi una dintre cele mai mari reuşite ale politicii externe române. Blocul comunitar împărtăşeşte valori fundamentale şi se ajută reciproc, pentru a se asigura că acestea sunt respectate în toate cele 27 de state membre. Imaginea Europei unite, solidare, eficiente şi echitabile a fost vizibilă în special în decursul ultimilor doi ani, când criza COVID-19 a solicitat la capacitate maximă sistemul sanitar, de învăţământ şi economic al fiecărui stat în parte.

În plus faţă de măsurile iniţiale de ajutor oferite de către Comisia Europeană, investiţia în vaccinurile împotriva SARS-CoV-2 a condus la salvarea a milioane de vieţi pe întreg continentul european. Solidaritatea a putut fi observată în această situaţie critică - numai România a donat Republicii Moldova şi Georgiei peste 100.000 de doze de vaccin Pfizer şi AstraZeneca. În plus, ţara noastră a răspuns şi la apelul de ajutor al statelor din afara blocului European. Mecanismul European de Protecţie Civilă a facilitat distribuirea de către România pentru Egipt a 525.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 AstraZeneca, în luna august.

Ceea ce diferenţiază Uniunea Europeană de celelalte organizaţii internaţionale este abordarea de tip multi-level governance - guvernanţă pe mai multe niveluri - care distribuie puterea vertical, implicând nu doar statele membre, ca actori în procesul decizional al UE, dar şi organizaţiile civile şi cetăţenii, mediul academic, partenerii sociali, parlamentele naţionale şi orice parte interesată, pentru a întări politica de coeziune. Astfel, românii au fiecare un cuvânt de spus, iar Legislativul european are datoria de a ţine cont de dorinţele lor. Din acest punct de vedere, Conferinţa pentru Viitorul Europei constituie un eveniment central pentru ţara noastră, ca membră a UE, întrucât conferă cetăţenilor un rol mai important în conturarea politicilor, dar şi a obiectivelor necesare.

România a participat la a doua sesiune plenară a Conferinţei privind viitorul Europei care a avut loc pe 23 octombrie, fiind reprezentată de secretarul de stat Iulia Matei. Agenda sesiunii a făcut o retrospectivă a contribuţiilor reieşite până acum din dezbaterile desfăşurate la nivel european şi în statele membre pe tema viitorului Europei, conform surselor oficiale. Domenii precum sănătatea, digitalizarea şi educaţia au fost centrale acestor dezbateri, iar cetăţenii şi-au exprimat clar dorinţa pentru o coordonare şi mai mare în plan european. Totodată, în cadrul acestui forum, a fost evidenţiat interesul public pentru mai multă integrare şi convergenţă la nivelul UE. Obiectivul principal a fost evident - o Uniune Europeană rezilientă care are răspunsuri eficiente împotriva crizelor.

Conferinţa a creat întotdeauna un cadru favorabil dezbaterilor deschise, promovând inclusivitatea şi transparenţa. Este un exerciţiu democratic paneuropean major la care România este onorată să ia parte şi să reprezinte interesele tuturor cetăţenilor pentru a ajunge în cele din urmă să trăim într-un mediu sigur, dezvoltat şi mai ales adaptat situaţiilor neprevăzute.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Ratingul de ţară al României a fost ridicat strict în baza perspectivelor PNRR"

Fanfaronada dreptei nu mai are niciun fel de limită! Decizia Agenţiei de rating Moody’s de a modifica perspectiva ratingului de ţară al României privind datoria suverană pe termen lung şi scurt, de la "negativă" la "stabilă", i-a făcut pe actualii guvernanţi să-şi umfle şi mai tare piepturile infatuate de "excelenţa" dovedită în distrugerea metodică a întregului stat. Deşi situaţia în ţară este una mai mult decât gravă, atât din punct de vedere economic, cât şi sanitar, Florin Cîţu şi toată dreapta se agaţă cu disperare de decizia Moody’s şi fac paradă deşănţată, din nou, de aşa-zisa creştere economică, nimic altceva decât o simplă iluzie generată de consumul din trimestrele II şi III. "O nouă formă fără fond" - ar spune unii! Eu aş adăuga că, din nefericire, pentru noi, toţi românii, sunt mai multe forme fără fond al căror preţ nu ni-l vom permite să-l plătim, dar vom fi forţaţi să-l acoperim.

Nu poţi afirma, în continuare, când palierele de activitate din România se prăbuşesc, rând pe rând, şi când cel privind sănătatea publică este în colaps, confirmat prin numărul năucitor al deceselor zilnice, că tu ştii să guvernezi! Nu mai este doar sfidare şi bătaie de joc, este ceva mai grav şi care frizează nebunia! Fac această afirmaţie pentru că România se află pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul de morţi din cauza COVID, raportat la numărul de locuitori. Vreun fior rece pe şira spinării celor care au guvernat şi guvernează încă "cel mai performant"?! Poate... sau poate că nu!

Dar privind semnarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi anume acordurile de prefinanţare, respectiv aproximativ 13% din întreaga sumă, fonduri care ne-ar asigura o dezvoltare şi o modernizare absolut extraordinare în perioada următoare? Şi aici răspunsul este cu siguranţă tot un nu apăsat!

PNRR trebuie semnat de un executiv legitim printr-o Hotărâre de Guvern. Aşadar, procedural, mai avem încă o mare problemă cu un guvern interimar. Iar această conjunctură politică incertă devoalează lumii întregi situaţii economice şi legislative neclare, dublate de criza pandemică şi de mortalitatea dubios de mare. Faptul că România rămâne pe ultima treaptă de rating recomandat investiţiilor confirmă percepţia suficient de periculoasă, începând de la securitatea României şi până la perspectivele sale economice de viitor.

Aşadar, gestul Agenţiei de rating Moody’s de a modifica perspectiva ratingului de ţară este clar realizat în baza premisei banilor europeni din PNRR, care ar urma să vină strict printr-un cumul de condiţii prezentate, printre care mai figurează şi cea care ne obligă să cheltuim banii conform obligaţiilor asumate în PNRR, pentru că altfel România ar pierde aceste fonduri. Iar o altă condiţie importantă ca România să nu piardă aceste fonduri o reprezintă modificarea cadrului legislativ, aplicabil accesării lor. Şi aici voi menţiona modificarea cadrului administrativ prin care fondurile din PNRR vor ajunge la UAT-uri şi care are ca termen final sfârşitul anului 2021. Prin intermediul lui se va decide cum se vor accesa banii, ce tip de cereri/proiecte trebuie să depună UAT-urile, termenele de depunere, implementare etc. Numai că toate aceste propuneri legislative trebuie aprobate de guvern, iar guvernul nostru este, în continuare, interimar şi are strict atribuţii numai de administrare. Mai mult, proiectele, care se finanţează european, sunt interconectate, iar eşecul privind un obiectiv promis atrage imposibilitatea demarării altora. Fără reformă şi amânând investiţia, rişti să pierzi banii! Dar pentru guvernarea de dreapta aceasta nu ar fi o premieră, ci o modalitate de lucru brevetată în 2 ani de dezastru "impecabil".

În concluzie, este evident pentru orice elev care face economie la şcoală că Moody’s nu laudă Guvernul şi ratingul stabil nu este rezultatul unor politici deştepte, strategii de investiţii sau perspective de administrare a României, care să genereze aşteptări miraculoase. Concret, Guvernul României doar se va putea împrumuta, în continuare, în perioada următoare, fără niciun risc suplimentar faţă de sumele luate până acum, ca şi când datoria externă totală, care a crescut cu 8,4 miliarde de euro sub guvernarea Cîţu, nu ar fi dus, deja, România pe marginea prăpastiei...

Domnul Eugen Neaţă:

"Un vot pentru mai multă responsabilitate"

Românii mor cu sutele în fiecare zi. În ultimele patruzeci şi opt de ore au fost ucişi de coronavirus peste o mie de oameni. O localitate întreagă din mediul rural, de la primul şi până la ultimul, au dispărut dintre ai noştri cu mult peste patruzeci de mii de oameni, mult mai mult decât populaţia unui municipiu reşedinţă de judeţ, cum este Miercurea Ciuc, de exemplu. Este evident că statul român nu-şi poate proteja cetăţenii, nu statul în întregul său, cum a încercat cineva să ne facă din vorbe cu câteva zile în urmă, ci persoanele din fruntea statului.

Statul român are în frunte un guvern care se mai numeşte şi executiv. Un executiv este şi preşedintele. Toţi aceştia controlează instituţii care ar trebui să-i apere şi să-i protejeze pe cetăţenii români. Este evident că nu au făcut-o. Nu au făcut-o din timp, nu o fac nici acum şi nu dau semne că o pot face în viitorul sumbru care ni se arată.

Ca deputat social-democrat în Parlamentul României, am votat împotriva propunerii pe care a făcut-o domnul Cioloş. Trecem printr-o situaţie naţională atât de gravă, încât nu ne permitem să punem în locul unor nepricepuţi alţi nepricepuţi, cu atât mai mult cu cât printre miniştri propuşi se găsesc persoane care se fac vinovate de actuala situaţie medicală, economică şi socială.

Propunerea de miniştri făcută de Dacian Cioloş a urmat linia anecdotică în care preşedintele ţării l-a desemnat pe el însuşi. Această serie de glume politice este una dintre cele mai cinice din câte a înregistrat istoria acestei ţări. Ea ne arată că, la nepricepere şi iresponsabilitate, câteva persoane politice din această ţară pot adăuga deficienţe personale greu de rostit în cuvinte.

De la tribuna Parlamentului, partidul din care fac parte a invitat pe toată lumea interesată de binele acestei ţări la consultări directe şi la respectarea cu sfinţenie a recomandărilor pe care le fac specialiştii. Când oamenii mor cu miile, în statul care nu este capabil să-i protejeze, nu statul poartă vina, ci cei care ocupă locurile de comandă de la cârma lui. Acolo este nevoie de oameni noi, fermi, pricepuţi şi responsabili. Locul celor care au pus statul român pe o poziţie atât de ruşinoasă în clasamentul mondial al victimelor acestei pandemii este în cu totul altă parte.

Domnul Nelu Tătaru:

"O Uniune Europeană a Sănătăţii mai puternică şi mandatul extins al Agenţiei Europene pentru Medicamente"

Pandemia COVID-19 a creat o oportunitate unică de a reevalua şi a reaşeza guvernarea şi structurile sistemului de sănătate, pentru a fi mai bine pregătiţi pentru viitoarele evenimente catastrofale, cum ar fi o pandemie, evenimente meteorologice extreme sau crize economice.

Totodată, pandemia a demonstrat că toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au beneficiat de acţiunile coordonate la nivelul organismului european, dar a dezvăluit şi unele vulnerabilităţi, inclusiv limitări în reglementări, pregătire şi instrumente de răspuns.

Ca prim pas pentru construirea unei Uniuni Europene a Sănătăţii, în luna noiembrie 2020, Consiliul European a propus un pachet ambiţios, ce include un regulament revizuit privind ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii şi propuneri de extindere a mandatelor Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) şi Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) în situaţii de urgenţă de sănătate publică, precum şi intenţia de a crea o Autoritate UE pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA).

Ulterior, în luna februarie 2021, Consiliul European a anunţat că are în vedere o modificare specifică a legislaţiei farmaceutice, inclusiv posibilitatea dezvoltării de noi instrumente de reglementare, pentru a introduce o autorizaţie de urgenţă a vaccinurilor la nivelul UE, cu răspundere comună între statele membre, unde ameninţările pentru sănătatea publică cer asta.

În faţa crizei medicale în curs de desfăşurare, Agenţia Europeană pentru Medicamente şi Reţeaua Europeană de Reglementare a Medicamentelor (EMRN) s-au adaptat şi sunt mai bine pregătite să facă faţă unor situaţii de urgenţă similare în viitor, cu o expertiză internă consolidată în răspuns terapeutic, o coordonare sporită a activităţilor ştiinţifice şi de reglementare şi traducerea rezultatelor de reglementare într-o nouă comunicare şi instrumente de implicare cu publicul.

Această expertiză va îmbunătăţi sprijinul pentru cercetare şi dezvoltare, avansul ştiinţei de reglementare în domeniile vaccinurilor şi medicamentelor pentru bolile infecţioase, accesul şi analiza datelor privind asistenţa medicală şi o monitorizare îmbunătăţită a siguranţei şi eficacităţii vaccinurilor. Totodată, pandemia a servit şi la îmbunătăţirea altor funcţii critice în răspunsul la criză, cum ar fi implicarea părţilor interesate, comunicarea, transparenţa şi cooperarea internaţională.

Având în vedere unele limitări structurale în reglementarea medicamentelor, dar şi pentru recunoaşterea performanţei EMA şi a valorii adăugate dincolo de competenţele sale legale actuale, Consiliul European a propus extinderea mandatului EMA pentru a aborda unele dintre provocările identificate.

Acestea includ monitorizarea şi atenuarea lipsei de produse şi dispozitive medicale; oferirea unei baze juridice clare pentru consolidarea activităţilor Task Force EMA (ETF) în furnizarea de consiliere cu privire la dezvoltarea medicamentelor şi sprijin pentru autorizarea şi monitorizarea acestora; coordonarea studiilor independente de eficacitate şi monitorizare a siguranţei vaccinului, utilizând datele relevante deţinute de autorităţile publice; transferarea către EMA a sarcinii de gestionare a "listelor de experţi din UE" pentru evaluarea clinică a anumitor dispozitive medicale cu risc ridicat şi diagnosticarea in vitro şi obligarea EMA să investească şi să utilizeze evidenţa reală a populaţiei, pentru a sprijini pregătirea şi răspunsul la criză.

Datorită rolului său de coordonare şi acţionare în calitate de secretariat ştiinţific în cadrul EMRN şi a experienţei sale până în prezent în coordonarea lipsei de produse farmaceutice şi evaluarea medicamentelor COVID-19 în timpul pandemiei prin ETF, Agenţia Europeană pentru Medicamente este plasată în mod optim pentru a îndeplini aceste sarcini.

O coordonare sporită a României cu UE în aceste domenii poate oferi mecanismul de revizuire a datelor ştiinţifice emergente şi poate asigura coordonarea rapidă a răspunsului de reglementare adecvată în rândul statelor membre în perioade de criză, sperând să prevină unele dintre situaţiile observate la începutul pandemiei, cum ar fi restricţiile la export şi alte măsuri de protecţie naţionale, care pot avea un impact serios asupra principiului solidarităţii şi asupra funcţionării pieţei interne.

Mandatul extins propus este pe deplin aliniat cu priorităţile strategice ale EMRN. În timp ce propunerea legislativă finală este în curs de dezvoltare, EMA se pregăteşte pentru implementare şi va comunica mai multe despre noua sa misiune după încheierea procedurii legislative.

O colaborare strânsă între HERA, EMA şi ECDC va fi o piatră de temelie pentru asigurarea pregătirii şi gestionării crizei pentru orice ameninţări viitoare asupra sănătăţii.

În cele din urmă, criza provocată de COVID-19 va face ca autorităţile europene de reglementare a medicamentelor să apară mai puternice şi mai bine pregătite pentru provocările care urmează.

Domnul Nicolae Giugea:

"Costurile mari din agricultură scad din competitivitatea fermierilor români!"

Majorările preţurilor la energie, pe toate componentele sale, se vor reflecta pe termen lung în productivitatea şi competitivitatea fermierilor români, precum şi în preţurile de la raft ale produselor agroalimentare. Cei care nu cunosc procesele de producţie din agricultură nu ştiu că, metaforic vorbind, grâul are nevoie de gaze naturale, motorină şi curent electric. Astfel, preţul tot mai mare al gazelor naturale se vede în preţul uriaş al îngrăşămintelor chimice utilizate în fertilizarea solurilor. Motorina, care aproape că şi-a dublat preţul, se vede în costul tuturor lucrărilor mecanizate - aratul, discuitul, semănatul, recoltatul produselor şi transportul lor. Curentul electric îl regăsim în preţul irigaţiilor, acolo unde există, în instalaţiile depozitelor şi în ciclurile de procesare. Aşadar, nu trebuie să fii mare specialist în formarea costurilor ca să înţelegi că majorarea fără precedent a preţurilor pentru energie se va resimţi în sectorul agricol de la cel mai mic fermier şi până la raft, la consumatorul final.

Ştiu că problema energiei nu-i loveşte doar pe români, ci a afectat cea mai mare parte a statelor lumii. Cu toate acestea, fermierii români ale căror costuri vor creşte nu vor mai reuşi să se impună nici pe piaţa internă şi nici pe pieţele externe atunci când vor anunţa preţurile recoltelor din anul 2022. Spre deosebire de fermierul român, ceilalţi lucrători în sectorul agricol din spaţiul Uniunii Europene sunt mult mai puternic sprijiniţi de statele lor naţionale, pornind de la schemele de ajutor şi valoarea subvenţiilor şi până la reţelele de magazine care le valorifică optim producţia. În ultimele trei decenii, în România s-au făcut încercări, unele mai reuşite, altele doar iluzorii, pentru a sprijini fermierul român. Aprozarele comuniste ale lui Daea care nu au vândut nicio legătură de ceapă şi sistemele de irigaţii nefuncţionale inaugurate de PSD sunt doar câteva dintre exemple.

Mă bucură faptul că Guvernul PNL a pus în mişcare mai multe măsuri care să ajute fermierii să se capitalizeze, să-şi cumpere tractoare şi să se tehnologizeze cu ajutorul fondurilor europene, să poată să devină competitivi. Mi-aş fi dorit ca aceste măsuri să fie chiar mai îndrăzneţe, deşi contextul economic şi sanitar pe care îl traversăm este unul deosebit de greu.

Îmi doresc, de asemenea, ca viitorul Guvern învestit de Parlament să caute cele mai bune soluţii pentru acest şoc al preţurilor energetice pe care îl vor resimţi fermierii şi să renegocieze investiţiile urgente pentru agricultură ignorate de PNRR, în special sistemul de irigaţii şi sistemele de depozitare ale produselor agricole.

Domnul Nicolae Roman:

"Poporul român trebuie să ştie! Câteva aspecte economice ale statutului de colonie a României"

Mai este cu adevărat România un stat suveran şi independent, aşa cum prevede Constituţia ţării noastre?

Va ajunge România să fie condusă de la pupitrul unui parlament absolutist, dotat cu o majoritate aptă să schimbe constituţia cu o alta, agreată după bunul plac al Bruxelles-ului?

Nu sunt împotriva europenizării României, dornică să facă parte din marea familie europeană unită, însă această Europă trebuie să fie una a naţiunilor unite şi nu a "genurilor", şi să funcţioneze cu o singură viteză.

Oficializarea statutului de colonie al Românei este reală pentru capitalul străin, care, prin presiuni şi impuneri de condiţii, s-a instalat în domenii pe care le-a monopolizat.

În virtutea obligaţiei coloniale pe care şi-o asumă România, lupta este complet inegală - pe de o parte, Guvernul, fără nicio putere efectivă, care, de multe ori, în încercarea de a face pe plac Bruxelles-ului, este mai catolic decât Papa, în aplicarea unor măsuri impuse de Uniunea Europeană, iar de cealaltă parte, capitalul străin, care a preluat sub control toate punctele şi pârghiile strategice din economie, transformând România într-o colonie şi tratând-o ca atare.

O conducere suverană a României va avea de luptat cu cartelurile unde companiile multinaţionale abuzează de monopol sau oligopol. Nu este în acord cu principiile economiei de piaţă să permitem formarea de monopoluri sau cvasimonopoluri în niciun domeniu economic. Nu contează ce origine are capitalul implicat, dacă e străin sau român. Important este să încurajăm concurenţa şi diversificarea pieţelor.

După ce au fost preluate cele trei domenii monopoliste, resursele naturale, distribuţiile de energie şi băncile, restul economiei s-a prăbuşit ca un joc de domino.

Românii aşteaptă vremuri mai bune. Însă aviditatea capitalului străin îşi spune cuvântul, prin forţarea unor tarife tot mai mari, fără ca Guvernul să intervină cu ceva concret în sprijinul poporului.

Asistăm imobili la:

1. - Creşterea constantă a preţurilor la carburanţi, fixate de companii străine cu poziţii dominante pe piaţă, şi avalanşa de scumpiri pe care o generează;

2. - Modificarea discreţionară a tarifelor în telecomunicaţii, unde nu se poate considera că există vreo piaţă, în măsura în care totul este dirijat de trei jucători care au făcut înţelegeri avantajoase;

3. - Obligaţia suportării de dobânzi variabile la depozitele bancare, modificarea termenelor şi indicatorilor de calculare a dobânzilor după bunul plac al cartelului băncilor străine;

4. - România se transformă în totalitate într-o imensă piaţă de desfacere pentru mărfurile importate care, prin volum, boicotează produsele naţionale.

5. Întrebarea legitimă faţă de această situaţie este dacă actualul Guvern acceptă să fie, în continuare, un veritabil asasin economic pentru ţară, sau va ieşi din acest statut şi va adopta măsuri economice de salvare a economiei?

Domnul Nicu Niţă:

"PSD, singurul partid care se gândeşte la români - va plafona preţurile la energie şi gaze, în Parlament!"

Mă refer la Proiectul de Lege depus de Partidul Social Democrat pentru plafonarea preţurilor la energie şi subvenţionarea scumpirilor rezultate în facturilor românilor.

Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR, cu cinism şi fără niciun fel de viziune, s-a grăbit să liberalizeze la începutul acestui an tarifele de pe piaţă, deşi nu există o concurenţă reală pe piaţă, nu existau suficiente capacităţi de producţie interne şi nici prevederi pentru consumatorii vulnerabili.

Mai mult, Florin Cîţu a condiţionat o decizie privind plafonarea preţurilor de alegerea sa în fruntea Partidului Naţional Liberal, iniţial afirmând că nu se pune problema să se ia o astfel de decizie, şi revenind asupra ei, în pragul alegerilor interne din partid, pentru a primi susţinerea primarilor PNL.

Astfel, această decizie pripită a Guvernului a dus la creşterea bruscă a preţurilor la energie, gaze si combustibil, care au ajuns la valori care, din păcate pentru câteva milioane de români, sunt o povară, pentru că nu îşi pot achita facturile în această iarnă, din veniturile pe care le au.

Partidul Social Democrat propune Proiectul de Lege care prevede plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze la nivelul mediei ultimilor 6 luni şi subvenţionarea a 50% din scumpirea rezultată în facturile românilor.

Astfel, compensaţia este egală cu jumătate din scumpirea care a avut loc în aceste 6 luni, respectiv jumătatea diferenţei dintre preţul plătit în ultima luna şi cel plătit în prima luna.

Proiectul de lege propus de Partidul Social Democrat vine să protejeze milioane de familii care primesc în această perioadă facturi la preţuri foarte ridicate, care încep de la mărire cu 50% şi ajung până la 200%. Acest proiect de lege este soluţia optimă şi necesară pentru ca facturile românilor să scadă cel puţin în următoarele şase luni de zile.

Proiectul de Lege propus de PSD stabileşte atât în cazul energiei electrice, cât şi al gazelor naturale un preţ maxim impus care va fi menţinut pentru următoarele şase luni şi va duce la reducerea imediată a facturilor românilor.

În acest moment, ofertele de preţ pentru energie electrică variază între 406 lei/MWh şi 670 lei/MWh, faţă de 341 lei, în decembrie 2020, iar proiectul de lege iniţiat de PSD introduce un preţ maxim de 380 lei/MWh.

În cazul gazelor naturale, în acest moment, ofertele de preţ variază între 211 lei/MWh şi 250 lei/MWh, faţă de 135 lei în urmă cu un an. Preţul maxim impus prin proiectul de lege iniţiat de PSD va fi de 192 lei/MWh.

Astfel, preţul facturilor la energie electrică va scădea cu până la 43%, în funcţie de contractul pe care îl are fiecare consumator, iar în cazul gazelor natural reducerea va fi de până la 23%, în funcţie de contractul fiecărui consumator.

În lipsa unor măsuri clare din partea Guvernului PNL-USR PLUS-UDMR, care să vină în sprijinul românilor împovăraţi, în această iarnă grea, de pandemie, inflaţie, majorarea preţurilor la combustibil şi scumpirea preţurilor la energie electrică şi gaze, Partidul Social Democrat vine cu acest proiect de lege care trebuie să fie adoptat de urgenţă de Parlament, pentru ca românii să treacă cu bine de această iarnă.

În consecinţă, Partidul Social Democrat demonstrează că este singurul partid care se gândeşte la traiul românilor şi vine cu propuneri legislative în acest sens.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Guvernul demis întreţine haosul restricţiilor. Executivul a reuşit să bulverseze de tot românii!"

Noile restricţii impuse de autorităţile statului pentru limitarea răspândirii virusului COVID-19 au avut darul de a bulversa şi mai mult populaţia României. Cine nu are certificat verde valabil, nu poate intra în instituţiile publice ale statului pentru a-şi achita taxele, impozitele, pentru a plăti amenzi şi câte şi mai câte, ca să nu mai vorbim de bâlbâiala cu vacanţa şcolară, unde elevii de la stat aveau vacanţă, iar cei de la privat nu.

Apoi, o altă bâlbâială majoră a acestui Guvern a ţinut de accesul persoanelor nevaccinate în mall-uri, decizii pe care unii le-au înţeles, alţii, nu, şi care până la urmă au fost din nou reglementate. A fost nevoie de un val public de reacţii, de nemulţumiri, pentru ca acest Guvern să revină cu precizări, să-şi repare gafele. Nu cred că este cazul să bulversăm şi mai mult populaţia, nu cred că este cazul să putem presiune pe oameni intr-o perioadă în care încă ne aflăm pe un vârf al cazurilor, cu un număr ridicat de persoane care se îmbolnăvesc de COVID.

Toate aceste măsuri şi scandaluri puteau fi evitate, dacă distinşii noştri guvernanţi erau preocupaţi de la bun început şi nu o mai dădeau în gafe după gafe. Sunt situaţii total absurde, în care unele persoane nevaccinate pot intra în mall-uri dacă se duc la un serviciu public, dar nu se pot duce la cumpărături în acelaşi centru comercial. Pensionarii pot intra în instituţiile publice, în vreme ce alte categorii sociale fără certificat verde nu vor avea acces în interior, iar exemplele pot continua.

Însă gafa legată de vacanţa şcolară pentru elevii de la stat şi de continuarea cursurilor pentru cei din mediul privat este una cât se poate de flagrantă. Închiderea şcolilor private a fost prevăzută în Hotărârea CNSU, însă nu s-a translatat în Hotărârea de Guvern. Hotărârea actualizată prevede că activitatea cu prezenţa fizică se suspendă în şcolile private, dar nimeni nu îi împiedica să facă şcoală online.

Acest Guvern îşi dovedeşte încă o dată incompetenţa pe ultima sută de metri. Decizii luate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nu sunt în concordanţă cu cele ale Guvernului, iar singurii care au de suferit sunt cetăţenii României.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Liberalii au jucat alba-neagra cu elevii şi profesorii şi au compromis total anul şcolar, prin punerea în pericol a sănătăţii copiilor şi cadrelor didactice!"

Astăzi închidem, mâine deschidem. Acum testăm, peste câteva zile nu mai testăm. Ne pregătim de scenariul pentru online, revenim în bănci cu efective reduse de elevi. Aşa s-a desfăşurat prima lună de şcoală în ţara noastră sub guvernarea lui Cîţu şi Iohannis, care nu vor să înţeleagă că nu te poţi juca cu destinul unor copii, după cum te avantajează pe tine din punct de vedere politic.

Guvernanţii au pus carul înainte boilor şi au transformat o decizie benefică pentru educaţie, aceea a de a menţine şcolile deschise, într-un dezastru. Premierul demis Cîţu împreună cu ministrul educaţiei şi ministrul sănătăţii nu au asigurat condiţii pentru testarea săptămânală a tuturor elevilor şi profesorilor, ceea ce a făcut ca peste 100.000 de elevi să treacă la şcoala online în ultima săptămână, timp în care numărul cazurilor de infectare în rândul profesorilor şi al angajaţilor din învăţământ a crescut cu 63%, iar în rândul elevilor cu 53%. De aceea, în ultimele zile au apărut reacţii tot mai multe din partea părinţilor care vor să-şi retragă copiii de la şcoală şi să înveţe online până se iau măsuri concrete de testare şi protejare a sănătăţii elevilor.

Incompetenţa celor care ar fi trebuit să asigure accesul la educaţie în condiţii de siguranţă este dovedită de exemplul din şcolile din Germania, unde s-a demonstrat că elevii se pot testa singuri şi unde şcolile sunt deschise pentru că statul a implementat un sistem sigur şi eficient. La noi nu se poate face nimic.

Dezastrul epidemiologic din acest moment, inclusiv din şcoli, nu poate fi pus pe seama populaţiei, ci este exclusiv din vina guvernanţilor care n-au fost capabili nici măcar să urmeze exemplele ţărilor europene. În timp ce ei testau şi luau măsuri pentru protejarea tuturor categoriilor sociale, România venea cu relaxări pentru a se putea organiza congrese la PNL şi USR.

La ei, se testează periodic elevii, pentru a preveni focarele. La noi, se testează doar când apar elevi cu simptome şi s-a format focarul, deci îmbolnăvirile au avut loc.

Ei s-au pregătit toată vacanţa de vară, pentru a deschide şcolile. La noi, guvernanţii şi partidele majorităţii s-au certat toată vara şi toată vacanţa şi n-au făcut nimic.

În plină pandemie, Guvernul Cîţu a alocat educaţiei doar 2,5% din PIB. În aceste condiţii investiţiile sunt extrem de mici, pentru că peste 70% sunt cheltuieli cu salariile. Peste 200 de şcoli nu au autorizaţia de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică, iar la 139 de scoli sunt probleme la instalaţia de încălzire.

Aşa s-a pregătit de noul an şcolar Guvernul PNL, care acum vrea din nou să conducă România, cu acelaşi Cîţu premier. Este o sfidare şi o bătaie de joc la adresa elevilor, părinţilor şi profesorilor din toată ţara!

Doamna Raisa Enachi:

"Poliţia Locală Bârlad - raport de activitate murdară!"

Pe bună dreptate, românii cu pregătire profesională serioasă părăsesc, rând pe rând, ţara! Ne întrebăm, de ani de zile, de ce?

Un răspuns elocvent pentru ceea ce îi determină să aleagă să-şi părăsească ţara natală este şi ceea ce se întâmplă la Poliţia Locală Bârlad, aşa cum apare şi este ilustrat şi în articolele din presa locală.

Domnul Vasile Chelaru, comandantul Poliţiei Locale Bârlad, care ani de zile la rând a tot refuzat să vină în Consiliul Local pentru a prezenta raportul de activitate al instituţiei pe care o conduce, a binevoit să vină la finalul lunii trecute în faţa Consiliului Local, pentru a da explicaţii despre petrecerile bahice, facturile umflate, maşinile personale spălate de subalterni în timpul orelor de muncă, precum şi alte dezvăluiri.

Explicaţiile domnului comandant au fost incredibile. Pentru fiecare activitate ilicită anterior menţionată, Domnia Sa a găsit o scuză.

În cazul poliţistului local care spăla o maşină, despre care se presupune că ar aparţine chiar comandantului, în timpul orelor de muncă, comandantul a afirmat că subalternul său îşi luase patru ore de concediu în acea zi, iar în momentul când aspira prin interiorul autoturismului era în timpul său liber. Atunci de ce acel poliţist local era îmbrăcat în uniforma de serviciu, din moment ce nu era în timpul orelor de serviciu?

Primarul Dumitru Boroş, la rândul lui a încercat să-l victimizeze pe comandantul Vasile Chelaru, afirmând că petrecerile sunt o raritate în rândul subalternilor, dar există probe video, în care se poate vedea foarte clar, cum câţiva agenţi fac grătar îmbrăcaţi în uniforma de serviciu. "Audierea" comandantului Vasile Chelaru, în data de 28 septembrie 2021 de către consilierii locali, a început cu laude din partea preşedintelui de şedinţă, liberalul Liviu Luca, care a afirmat că "Poliţia Locală în ultimii ani, este şi meritul nostru că am acordat fonduri să o dotăm, şi-a schimbat faţa, atât cât a putut şi ea".

Recunoaşte că poliţia şi-a schimbat faţa atât cât a putut!

Referitor la petrecerea din sediul instituţiei, la care au participat angajaţii acesteia, comandantul Poliţiei Locale Bârlad a avut şi de această dată o explicaţie. "În legătură cu celelalte două articole, unde, cu ocazia unui eveniment, nu ştiu perioada, nu ştiu data, este adevărat că s-a întâmplat, am acceptat ca în sediul Poliţiei, să fie petrecute câteva ore, în cadrul extraprofesional".

Referitor la facturile umflate, comandantul Poliţiei Locale susţine că s-a adresat Parchetului Bârlad, pentru a face cercetări.

Dar domnul comandant a refuzat să spună, cu subiect şi predicat, dacă petrecerile sunt o constantă în activitatea colegilor săi, cu toate că există înregistrări video în care se poate vedea cum poliţiştii s-au întâlnit într-o zonă depărtată de oraş şi de ochii curioşilor, la o petrecere, unii dintre ei fiind îmbrăcaţi în uniforma de serviciu, asta demonstrând că erau în timpul orelor de muncă. Mai grav este că, la acel grătar, unii dintre petrecăreţi ar fi avut asupra lor şi pistoalele din dotare, ceea ce contravine flagrant regimului armelor şi muniţiilor. Regulamentul interzice unui poliţist care consumă alcool să deţină arme. Nu este exclus ca şi aceştia să motiveze că erau în concediu de câteva ore în ziua respectivă!

Opinia publică apreciază că lucrurile au scăpat de sub control, imaginea instituţiei Poliţiei Locale Bârlad fiind compromisă fără scrupule, în timp ce bugetul le plăteşte bani grei pentru salariile acestor funcţionari publici. Consider că aceasta este faţa urâtă şi murdară a unei instituţii care ar trebui să lucreze în interesul cetăţenilor, nu să se comporte aşa cum a relatat presa locală în ultimele luni de zile!

În calitate de deputat de Vaslui, consider că este o ruşine comportamentul acestor poliţişti, în frunte cu comandantul lor, în timp ce oamenii de bună-credinţă din România îşi fac datoria cu simţ de răspundere la locul lor de muncă!

De treizeci de ani, partidele care au fost la conducere mimează interesul pentru bunul mers al României, dau acţionat şi acţionează doar în interes propriu, motiv suficient pentru ca oamenii care ar putea aduce plus valoare prin munca lor să îşi îndrepte paşii peste graniţă!

Solicit instituţiilor abilitate să cerceteze activitatea Poliţiei Locale Bârlad şi să ia măsurile care se impun, în urma constatărilor care se vor face.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"România, în noua normalitate globală"

Încă de la primele semne ale pandemiei, am început să vorbim despre cum va arăta lumea postcoronavirus. Am trecut prin diverse etape - cea de negare, în care eram convinşi că în două-trei luni va trece, cea în care ne-am concentrat pe salvat vieţi şi am salvat economia de la un lockdown fără precedent sau cea în care am învăţat să convieţuim cu virusul. Tot în această perioadă am învăţat sensul cuvântului "rezilient", dar şi necesitatea unui plan pentru relansarea economiei pe baze corecte în noua normalitate. Am ştiut cu toţii din prima zi că, atunci când virusul din Wuhan a ajuns între graniţele Europei, nimic nu va mai fi la fel.

Complexitatea acestei crize generate de pandemie ne-a arătat toate vulnerabilităţile României cauzate de modelul de (sub)dezvoltare implementat de guvernările anterioare, din pomană în pomană până la distrugerea finală. Regulile economiei libere sunt însă simplu de înţeles - nu poţi cheltui dacă nu produci, nu poţi da de unde nu ai. Schimbarea de paradigmă a început odată cu guvernarea liberală, în 2020. Clădim zi de zi un model bazat pe investiţii, competitivitate, transformare tehnologică şi digitalizare, deloc uşor, după trei decenii de creştere economică bazată pe consum, dar, cel mai important, nu putem şi nu trebuie să fim singuri.

În contextul global, România trebuie să găsească mijloacele prin care să le arate investitorilor din toată lumea cât de atractivă este. Şi este! Din punctul de vedere al taxării muncii şi profiturilor, suntem la niveluri scăzute faţă de alte state ale UE. Exportăm masiv forţă de muncă, pe care la fel de bine am putea să o ţinem acasă, dacă am reuşi să conectăm oamenii cu oportunităţile de care au nevoie. Ca şi în mediul privat, un produs sau un serviciu bun trebuie să fie vândut bine.

Nu este vorba despre celebra sintagmă "nu ne vindem ţara", cred şi sper că am depăşit etapele în care acest dicton de stânga răsuna în urechile tuturor şi apăsa pe rănile adânci ale trecutului, ci este vorba despre un echilibru între atragerea investiţii străine şi sprijinirea capitalului românesc, de un parteneriat între două părţi diferite, dar complementare.

Cum funcţionează acest parteneriat? În primul rând prin creşterea competitivităţii companiilor româneşti. În al doilea rând, prin transferul de cunoştinţe, tehnologie, dar şi creşterea standardelor sociale, economice sau de mediu. Investiţiile străine directe au un rol clar în creşterea economiilor oricărui stat. Nu o spun eu, ci istoria economică.

România nu mai are astăzi un mecanism funcţional care să se ocupe de atragerea investitorilor străini sau de internaţionalizarea antreprenorilor români. Am avut, de-a lungul anilor, diverse forme - de la direcţie în minister la agenţie şi invers, chiar uneori aproape de a fi un simplu birou, cu câţiva angajaţi. Din păcate, acest model a fost tot timpul la voia politicienilor trecători prin funcţii.

În timp ce alte ţări tratează regeşte fiecare potenţial investitor străin care îşi manifestă interesul, România a ajuns în punctul în care nu are nici măcar un site bine pus la punct sau un număr de contact pentru cei interesaţi de ţara noastră, iar această abordare nu poate fi una câştigătoare. Ca în business, rolul de client service devine tot mai important. Cu atât mai mult cu cât credibilitatea şi stabilitatea nu sunt principalele noastre avantaje, în aceste vremuri, trebuie să învăţăm să spunem lumii ce avem noi în plus.

De unde plecăm şi ce avem de făcut?

Ponderea investiţiilor străine în PIB este de 41,6%, cam aceeaşi cu cea a Poloniei (42,28%). Media UE a investiţiilor străine în raport cu PIB-ul este la peste 75%, iar media la nivel global este de peste 50%. Estonia este premiantul Estului, cu investiţii străine de peste 100% din PIB. Anul trecut, fluxul net de ISD a fost înregistrat la nivelul de 3,005 miliarde de euro, în scădere cu 41,9 la sută faţă de 2019. Atractivitatea României pentru investiţiile străine este, aşadar, a doua cea mai redusă din Estul Uniunii, mult sub media Uniunii Europene şi chiar sub media globală.

Cu toate acestea, România are numeroase avantaje în ceea ce priveşte atractivitatea pentru investitorii străini: o mare piaţă internă, o puternică tradiţie industrială, combinată cu un cost încă scăzut al forţei de muncă şi o forţă de muncă bine instruită. Însă lipsa unei strategii multianuale pentru promovarea investiţiilor şi absenţa unui cadru instituţional adaptat la necesităţile de funcţionare actuale, determinate de pandemie, fenomenul digitalizării şi un context de competiţie acerbă la nivel internaţional au contribuit la o scădere a vizibilităţii României şi, în consecinţă, la scăderea volumului de investiţii străine.

Voi susţine, în perioada următoare, o propunere legislativă pentru înfiinţarea unei agenţii de promovare a investiţiilor străine şi a comerţului internaţional, un instrument creat prin lege, care să nu mai fie în pixul unui demnitar şi care sa construiască o imagine atractivă României, să ofere facilităţile necesare potenţialilor investitori, să genereze investiţii şi susţină politicile şi iniţiativele care contribuie la îmbunătăţirea calităţii climatului de investiţii la nivel local.

Înfiinţarea cadrului instituţional adecvat va pune bazele unei construcţii solide, care să reprezinte România cu demnitate şi profesionalism, aşa cum merită. Şi are nevoie de voinţă politică transpartinică, matură şi vizionară. La final, suntem toţi în slujba românilor şi avem datoria să construim un viitor mai bun pentru români, împreună!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Cele trei mari probleme ale fondului forestier"

Cu toţii ştim prea bine că principalele 3 probleme ale fondului forestier din România sunt: exploatarea excesivă; exploatarea neautorizată; împădurirea insuficientă.

Cu alte cuvinte, pădurile noastre se taie mai mult decât trebuie, se taie unde nu trebuie, se mai şi fură şi nu punem nimic la loc. Iar cea mai mare campanie de împădurire s-a dovedit a fi cea mai mare sesiune foto şi platou de filmare pentru promovare electorală, nimic mai mult.

Atât de mult aşteptata Platforma SUMAL 2.0 nu rezolvă problema furtului de lemne. Acest sistem electronic de urmărire a lemnului este doar o aplicaţie informatică care facilitează regulile deja instituite prin legislaţie. Nu conţine şi nu reprezintă logica sistemului de combatere a tăierilor ilegale, deci nu combate aşa-zisul furt de lemne. Pentru rezolvarea celor trei probleme menţionate anterior, acestui sistem îi lipsesc mecanisme de verificare automată a transporturilor de material lemnos instalat nemijlocit pe drumuri forestiere.

Instalarea pe drumurile forestiere a camerelor capabile să detecteze şi să clasifice tipul de transport în funcţie de gabarit, precum si înregistrarea numărului de înmatriculare în regim automat, toate acestea confruntate cu Platforma SUMAL ar putea contribui destul de mult la rezolvarea cele trei probleme anterior menţionate.

O astfel de tehnologie nu este una din domeniul literaturii fantastice, ci una operaţională şi larg accesibilă. Câte o cameră pe fiecare drum forestier navigabil de camioane nu ar fi un efort nici economic, nici tehnologic. Ceea ce lipseşte deocamdată este dorinţa sau voinţa de a rezolva o dată şi pentru totdeauna problemele fondului forestier.

Doamna Maria Stoian:

"Investiţiile străine"

Uniunea Europeană a acordat o importanţă sporită regimului investiţiilor străine directe, cu scopul de a proteja domeniile strategice ale pieţei comune, dar şi pe cele ale statelor membre.

Astfel, a fost elaborat Regulamentul european care pune la dispoziţia statelor membre un mecanism de examinare a investiţiilor străine, al cărui scop este să determine măsura în care acestea ameninţă sau nu stabilitatea în domeniile protejate.

Modalitatea de transpunere a reglementărilor în legislaţia naţională a fost una flexibilă, iar pe fondul pandemiei, Comisia a încurajat statele membre să îşi protejeze suplimentar zonele strategice.

De asemenea, s-a avut în vedere prin acest regulament şi dreptul Comisiei Europene de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau situaţiile în care unele învestiţii ar putea influenţa un proiect sau program în interesul întregii Uniuni Europene.

Anumite state au introdus în legislaţia naţională criterii mai stricte de intrare pe piaţă a investitorilor străini, ca măsură de protecţie pentru mediul de afaceri din sectoarele considerate strategice, unele dintre acestea fiind aplicabile doar pe perioada crizei sanitare.

O repercusiune asupra mediului de afaceri va fi prelungirea termenului de finalizare a tranzacţiilor.

Pentru România, noile reglementări ar putea constitui o barieră suplimentară în calea acestora, având în vedere dificultăţile anterioare în ceea ce priveşte atragerea de investiţii străine.

Conform unui studiu, aproape jumătate dintre investitorii străini prezenţi în România şi-au diminuat, anulat sau şi-au întrerupt proiectele în 2020.

Totuşi, 41% dintre investitori consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investiţiilor străine directe (ISD), după încheierea pandemiei, şi vor fi vizate cu precădere lanţurile de aprovizionare.

Soldul investiţiilor străine directe în economia României a crescut anul trecut la 90,73 miliarde de euro, cu mai puţin de 2,5 miliarde de euro în plus faţă de finele anului anterior. Pe fondul pandemiei COVID-19, s-a înregistrat astfel cea mai redusă creştere din ultimii ani, situaţie foarte uşor vizibilă din datele statistice oferite de Banca Naţională a României.

Fluxul net de ISD de anul trecut s-a regăsit în cea mai mare parte în sectorul de intermedieri financiare şi asigurări - 1.454 milioane euro, urmat de industrie - 860 de milioane de euro, din care 849 de milioane de euro în industria prelucrătoare, şi apoi de comerţ - 765 de milioane de euro.

Ca pondere în total, industria prelucrătoare a continuat să deţină supremaţia în materie de investiţii străine, însă ponderea acesteia s-a păstrat la 29%. Ea a fost urmată de comerţ, iar o pondere similară a înregistrat sectorul construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare.

Investiţiile străine au jucat un rol fundamental atât în destinul european al ţării noastre, cât şi în tranziţia spre o economie dezvoltată în perioada postcomunistă.

Consider că ar fi benefică prezenţa mai intensă a României pe pieţele internaţionale, atrăgând astfel potenţiali investitori, fapt ce va facilita relaţia cu administraţiile locale în vederea implementării proiectelor de investiţii atât de necesare.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD are soluţii la catastrofa sanitară care a pus stăpânire pe România din cauza nepăsării şi incompetenţei guvernărilor dreptei!"

PSD este deschis la dialog politic cât mai larg pentru a depăşi această criză, nu doar între PSD şi premierul desemnat, ci între toţi liderii politici. La 500 de decese pe zi nu mai este loc de ambiţii şi orgolii politice. Românii au nevoie de soluţii imediate pentru a depăşi această tragedie naţională generată de inactivitatea guvernanţilor dreptei, PNL-USR-UDMR, în pregătirea valului patru al pandemiei de COVID.

PSD, însă prin specialiştii numeroşi pe care îi are în domeniul medical, are soluţii concrete pentru depăşirea dezastrul sanitar actual. Aşa cum am susţinut încă de la începutul pandemiei prin apelurile publice îndreptate către Guvernul Orban şi Guvernul Cîţu, trebuie pus accent pe testare, testare, testare şi măsuri de tratament în ambulatoriu.

Este obligatoriu să se organizeze centre de testare COVID în şcoli, în spitale, în toate instituţiile publice, dar şi în proximitatea zonelor intens circulate din marile oraşe, dar şi din mediul rural. Pentru cei nevaccinaţi este esenţial ca statul român să le asigure teste gratuite, aşa cum au procedat toate statele din Uniunea Europeană, care în acest moment ţin pandemia sub control.

Vaccinarea este importantă ca opţiune individuală, iar PSD o susţine. Însă vaccinarea trebuie dublată de un set de măsuri, care, în viziunea specialiştilor PSD din domeniul medical, se pot implementa şi aplica imediat. Aşadar, este nevoie de introducerea unui protocol cu criterii clare de internare a bolnavilor COVID, simultan cu tratament preventiv şi ambulatoriu disponibil în farmaciile publice pentru cei cu forme uşoare şi medii de infecţie, care nu au neapărat nevoie de spitalizare. Astfel s-ar realiza o decongestionare semnificativă a spitalelor şi secţiilor ATI.

Apoi, aşa cum a cerut PSD încă de la începutul anului 2020, se impune testarea masivă, anchete epidemiologice rapide şi complete. De asemenea, este nevoie de reducerea interacţiunilor publice, însă fără oprirea activităţii economice, prin decalarea programelor de lucru pentru marii angajatori, inclusiv cei de stat şi telemuncă, oriunde este posibil.

Este vital să fie ridicată presiunea de pe spitale şi secţiile de terapie intensivă. Acest lucru se poate face rapid, în câteva zile, prin aplicarea consecventă şi rapidă a acestui set minimal de măsuri pe care vi l-am detaliat anterior.

În ceea ce priveşte restricţiile pentru nevaccinaţi anunţate de preşedintele Iohannis, este clar că nu se poate interzice şi condiţiona accesul la muncă pentru cei nevaccinaţi, deoarece contravine legii.

Impunerea din nou a unor restricţii absurde, închiderea magazinelor mai devreme, restricţii de circulaţie noaptea pentru cei nevaccinaţi nu vor conduce la stoparea pandemiei. Este nevoie de testare, este nevoie de medicamente pentru bolnavii COVID, este nevoie de încredere în măsuri pentru a creşte gradul de conformare voluntară. Dacă se vine din nou cu aberaţii, populaţia nu va respinge doar aceste restricţii, ci şi pe cele absolut necesare - purtarea măştii în spaţii închise sau în mijloace de transport, distanţarea etc.

Stimaţi parlamentari ai dreptei, vă rog să înţelegeţi că împărţirea românilor în români buni şi români răi, în funcţie de vaccinare, nu va opri pandemia, dimpotrivă, îi va face pe oameni să respingă toate măsurile impuse de Guvern.

Aşadar, liberali, USR-işti, UDMR-işti, lăsaţi interesele personale şi de partid deoparte! Ţara nu-şi mai poate permite scandaluri politice când moartea seceră sute de vieţi zilnic. Catastrofa umanitară şi sanitară nu mai lasă loc de orgolii şi ambiţii politice. Este nevoie de dialog şi soluţii pentru români!

Domnul Vasilică Toma:

"O întrebare cheie pentru o problemă cheie - vor beneficia românii de sumele puse la dispoziţie prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă?"

La acest moment, 16 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au început deja implementarea de proiecte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ocazia fără precedent a tuturor statelor Uniunii nu doar de a-şi asigura stabilitatea şi siguranţa în faţa unei pandemii fără precedent în lumea contemporană, ci şi de a se dezvolta conform tuturor nevoilor şi tendinţelor epocii pe care o traversăm.

Aşa cum ştim cu toţii, prin PNRR s-au pus la dispoziţie sume importante, care ne-ar putea oferi un sprijin imens nu doar pentru prezent, ci şi pentru viitor. Însă, din păcate, tot ce a însemnat până acum PNRR, în cazul României, a fost caracterizat de o lipsă completă de transparenţă, de dialog social, consultare publică reale, care au fost doar clamate prin discursuri formale şi fără consistenţă şi mimate cu o sfidare şi aroganţă inimaginabile.

Toţi cei responsabili de întocmirea PNRR s-au purtat până acum ca şi cum ar fi stăpânii absoluţi ai acestui plan. Ne-au prezentat numai ce au vrut şi când au vrut! În ciuda tuturor avertismentelor şi observaţiilor, au transformat PNRR-ul României în planul personal. Mai mult, s-au purtat şi continuă să se poarte ca şi cum sumele prevăzute ar fi de la sine înţeles să fie şi primite, în condiţiile în care există nişte condiţii impuse foarte clare care, de la o zi la alta, pe fondul incompetenţei şi iresponsabilităţii guvernanţilor, devin aproape imposibil de îndeplinit, ceea ce, evident, va avea ca urmare directă incapacitatea de a beneficia de banii prin PNRR.

Peste două zile, Consiliul Afaceri Economice şi Financiare va aproba Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, moment de la care Ministerul Finanţelor poate solicita Comisiei Europene avansul de 13% din suma alocată României, 3,9 miliarde euro. Aceştia sunt singurii bani pe care România îi primeşte automat din suma totală de 29,2 miliarde euro. După data de 28 octombrie, România trebuie să îndeplinească obiectivele de etapă asumate în faţa Comisiei Europene, care ne audita bianual, fără de care orice ban este blocat.

Până la momentul primul audit al C.E., ţara noastră trebuie să îndeplinească 65 de ţinte, dintre care 20 până pe data de 31 decembrie 2021, adică în două luni. Vorbim despre ţinte care vizează reforme importante ce implică şi angrenează muncă serioasă, competentă, responsabilitate, dialog social, transparenţă, consultare, acţiuni fundamentale pentru prezentul şi viitorul statului român de care nimeni nu vorbeşte. Au avut la dispoziţie atât timp pentru elaborarea PNRR. L-au irosit, făcând un hei-rup pe ultima sută de metri. Se vede că şi în privinţa ţintelor procedura este aceeaşi, lipsă de informare şi consultare socială, muncă făcută pe genunchi şi eterna justificare a lipsei de timp care ar trebui să scuze eşecul.

În acest ritm, nu este de mirare că, în timp ce stat membru după stat membru începe implementarea PNRR, noi vom ajunge să ratăm ţintă după ţintă şi să pierdem banii europeni, pentru că, pur şi simplu, cei care şi-au asumat guvernarea şi, implicit, elaborarea şi implementarea PNRR, şi-au tratat această responsabilitate cu nepăsare, punându-şi interesele deasupra bunăstării naţionale.

Au transformat şansa extraordinară pe care o oferă PNRR într-un eşec lamentabil şi într-o altă criză. Cum ne garantează ei că România şi românii vor putea beneficia de banii oferiţi prin PNRR, când, aşa cum s-a văzut şi continuă să se vadă, singurul scop pe care îl urmăresc priveşte doar rezilienţa şi redresarea proprie?!

Ce şanse reale are România să beneficieze de PNRR? Îi chem pe cei răspunzători să răspundă, dar, de data aceasta, la modul real, argumentat prin fapte, nu prin eternele asigurări care s-au dovedit până azi că sunt cea mai scurtă cale spre un rateu istoric!

Domnul Daniel Tudorache:

"Actul de vaccinare trebuie să fie decizia personală a fiecărui individ, şi nu a statului!"

Mii de oameni, cetăţeni ai acestei ţări, mi-au solicitat în mod expres să votez împotriva Certificatului Verde şi a vaccinării obligatorii. Oamenilor le este frică de virus, dar mai frică le este de PNL-USR PLUS, de politicile lor toxice şi de interesele lor meschine.

Strategia de vaccinare s-a îndepărtat radical de actul medical şi a subliniat în permanenţă necesitatea consumului de doze, nicidecum utilitatea imunizării populaţiei şi efectele sale din punct de vedere medical. Fake-news-urile şi speculaţiile despre vaccin şi efectele acestuia au cunoscut o expansiune unică în istoria medicală şi farmaceutică din România.

Incompetenţa Guvernului USR-ist-Liberal a excelat pe toate planurile, iar pentru a-şi acoperi neputinţa în faţa semenilor europeni, introduc restricţii severe care încalcă drepturile fundamentale ale omului.

Personal, m-am vaccinat din convingerea că vaccinul ne ajută cel puţin să trecem mai uşor prin boală şi previne forme grave de SARS-CoV-2. Am mai spus şi mai spun, în calitate de deputat voi vota hotărât împotriva acestui Certificat Verde şi a vaccinării obligatorii. Consider că administrarea vaccinului trebuie să fie decizia personală a fiecăruia, luată conform propriilor convingeri şi principii. Sub nicio formă nu ar trebui acceptată ca obligaţie din partea statului, impusă prin mijloace de constrângere discriminatorii, deghizate într-o falsă îngrijorare şi instituite în sensul de a suprima forţa juridică şi constituţională a drepturilor omului, consfinţite în legea noastră fundamentală.

Voi vota împotriva obligativităţii vaccinării şi a Certificatului Verde, pentru că am primit această solicitare de la cetăţenii care mi-au acordat încrederea lor prin vot şi a căror voinţă m-am angajat să o transmit Parlamentului României.

Voi vota împotriva obligativităţii vaccinării şi a Certificatului Verde, pentru că eu însumi sunt un susţinător al drepturilor şi libertăţilor omului, mereu voi lupta pentru respectarea şi ocrotirea acestora şi niciodată nu aş putea fi părtaş la încercări meschine de a-i aboli unui om liberul arbitru.

Domnul Vasile Nagy:

"Dublul standard de calitate, aplicat alimentelor"

Dublul standard este de fapt o falsificare la scară mare a produselor alimentare, iar legislaţia pe care o are România în acest moment, O.U.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, pedepseşte falsificarea alimentelor.

Standardul dublu la alimente este o realitate, este o problemă care ţine de funcţionarea pieţei unice şi de efectele nocive ale libertăţii de mişcare a mărfurilor, dacă nu sunt respectate standardele de sănătate publică.

Marea cantitate din mărfurile ce intră în categoria dublului standard se comercializează în mari structuri comerciale.

Comisia Europeană a publicat date despre calitatea produselor comercializate în ţările Uniunii, care arată că peste o treime aveau o compoziţie diferită de la o ţară la alta, rezultatele nu includ şi România, pentru că autorităţile de la noi nu au trimis mostre pentru a fi testate.

În analiză au fost folosite 1.400 de mostre din 128 de produse diferite, de la dulciuri, lactate, băuturi, până la cafea, chipsuri sau lapte praf.

Potrivit rezultatelor publicate de Comisia Europeană, aproape 30% dintre acestea aveau o compoziţie diferită, deşi ambalajul era similar, în timp ce 9% aveau ambalaj identic, dar cu compoziţie diferită, 19 state membre au participat la studiul început în urmă cu 3 ani, însă România nu a trimis produse pentru analiză, deşi autorităţile au recunoscut public că ne confruntăm cu această problema.

În marea majoritate a cazurilor, compoziţia corespundea modului în care erau prezentate produsele, 23% din produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice, 27% dintre produse indicau prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită, 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE, aveau în realitate o compoziţie diferită, partea din faţă a ambalajului era identică, dar compoziţia produselor era diferită, alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită, partea din faţă a ambalajului era similară, însă compoziţia produselor era diferită. Utilizarea aceluiaşi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziţie diferită nu urmăreşte un model geografic consecvent, diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului - precizează studiul Comisiei Europene.

Din 2017, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a abordat problema produselor cu dublu standard de calitate în discursul său privind starea Uniunii. Comisia Europeană a adoptat diferite iniţiative care au vizat clarificarea, pe cale legislativă, a situaţiilor în care standardele duble de calitate a produselor reprezintă o practică înşelătoare, în cadrul pachetului recent convenit privind "Noile avantaje pentru consumatori"; stabilirea unei metodologii comune pentru testarea produselor alimentare; publicarea unui set de orientări menite să sprijine autorităţile naţionale în aplicarea legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor şi produsele alimentare; alocarea unei sume de peste 4,5 milioane euro, pentru a soluţiona această problemă; testarea produselor la nivelul întregii UE, aplicând aceeaşi metodologie, pentru a înţelege mai bine fenomenul standardelor de calitate duble ale produselor.

Autorităţile de la Bruxelles vor adopta Directiva europeană prin care producătorii vor fi obligaţi să respecte aceeaşi reţetă pentru produse indiferent de ţară sau să precizeze pe etichete diferenţele. Autorităţile competente trebuie să evalueze dacă această diferenţiere este uşor de identificat de către consumatori, analizând disponibilitatea şi caracterul adecvat al informaţiilor.

Este important pentru consumatori să fie informaţi cu privire la diferenţierea mărfurilor iar comercianţii ar trebui să furnizeze astfel de informaţii conform legislaţiei în vigoare.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"«DiscoverEu», un program pentru dezvoltarea şi educarea tineretului european"

Veşti bune pentru tinerii între 18 şi 20 de ani - se reia Programul "DiscoverEU" - abonamente gratuite de tren pentru călătorii în Europa. Comisia Europeană tocmai a anunţat reluarea Programului "DiscoverEU", prin care tinerii între 18 şi 20 de ani din România şi din toată Uniunea Europeană se pot înscrie pentru a beneficia de călătorii gratuite cu trenul, anul viitor, în Europa.

Ce este mai exact acest program? DiscoverEU este o iniţiativă a Uniunii Europene, care le dă posibilitatea tinerilor de a descoperi Europa prin intermediul unor experienţe inedite. Călătorind preponderent cu trenul, aceştia vor putea admira varietatea nesfârşită a peisajelor şi oraşelor europene. Mai mult, acest program le oferă tinerilor dovada beneficiilor spaţiului comunitar european şi a libertăţii de care se bucură cetăţenii europeni. DiscoverEu oferă şansa de a merge într-o călătorie care le va permite tinerilor să experimenteze libertatea de circulaţie în UE, să descopere diversitatea Europei, să afle mai multe despre patrimoniul cultural şi istoria acesteia şi să intre în contact cu oameni de pe tot continentul. În plus, DiscoverEU le va permite să îşi dezvolţe competenţe utile pentru viitor, cum ar fi independenţa, încrederea şi deschiderea către alte culturi. În mod excepţional, la această rundă se pot înscrie şi tinerii care au fost eligibili în cadrul celor două runde din 2020 anulate din cauza pandemiei de COVID-19.

Pentru a fi eligibil trebuie îndeplinite câteva condiţii, precum: să fie născuţi între 1 iulie 2001 (inclusiv) şi 31 decembrie 2003 (inclusiv); să aibă cetăţenia uneia dintre ţările care fac parte din Uniunea Europeană la data luării deciziei de atribuire; să completeze corect formularul de înscriere online, indicând numărul cărţii de identitate sau al paşaportului. Un aspect important, tinerii europeni care suferă de un handicap sau de probleme de sănătate care le pot îngreuna călătoria vor primi asistenţă şi sprijin. Înscrierile au început pe 12 octombrie, la ora 13.00, şi se vor încheia pe 26 octombrie, la ora 13.00.

Tinerii selectaţi pot călători din martie 2022 până în februarie 2023 pentru un număr de maximum 30 de zile. Întrucât evoluţia pandemiei rămâne incertă, tuturor călătorilor li se vor oferi rezervări flexibile prin intermediul unui nou permis de călătorie mobil. Data plecării poate fi modificată până în momentul deplasării. Permisele de călătorie mobile au o valabilitate de un an.

Sper ca tinerii români să îşi exercite drepturile de cetăţeni europeni şi să aplice pentru acest program. Este o şansă unică de a cunoaşte acest glorios continent care este Europa şi, mai ales, de a interioriza importanţa pe care o joacă Uniunea Europeană în vieţile noastre, formându-se astfel ca adevăraţi europeni, cu mintea deschisă şi un orizont de înţelegere a lumii în care trăim mult mai larg.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Bolnavii de COVID din Constanţa sunt condamnaţi la moarte!"

Vă reamintiţi, cu certitudine, de incendiul de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa şi de imaginile care au făcut înconjurul lumii - medici, asistente şi pacienţi căţăraţi pe geamuri, bolnavi infectaţi cu COVID-19 stând pe băncile din curtea spitalului şi aşteptând să fie preluaţi de ambulanţele care se călcau pe cauciucuri.

A fost o dramă care nu va fi uitată de niciun constănţean, mai ales de familiile celor 12 decedaţi în incendiu şi în perioada următoare acestuia.

Din păcate, ceea ce nu ştiţi şi nu ştie o ţară întreagă este că, începând cu data de 1 octombrie a.c., Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa a fost închis integral. Da, este închis integral!

Chiar dacă incendiul a avut loc la parter, acolo unde era situată secţia de Terapie Intensivă, atât etajul 1, cât şi etajul 2, astăzi sunt închise. Consecinţa este dramatică - mor oameni nevinovaţi, cu zile, pentru că nu au unde să fie internaţi şi trataţi corespunzător.

Astăzi, cele 160 de locuri de care dispunea SCBI trebuie să fie suplinite atât de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Sfântul Andrei", devenit spital mixt, cât şi de restul spitalelor din judeţul Constanţa, în condiţiile în care acestea nu şi-au mărit capacitatea iniţială şi nici nu dispun de dotarea specifică tratării bolnavilor de COVID, în special de instalaţia de oxigen medicinal la pat. Se apelează la tot felul de improvizaţii care, din păcate, nu reuşesc să facă faţă, pe de o parte numărului zilnic de infectări, iar pe de altă parte deficitului rezultat în urma închiderii SCBI.

Nici până astăzi, Primăria Municipiului Constanţa, condusă de liberalul Vergil Chiţac, membru al #echipeicâştigătoare, nu a fost în stare să efectueze o evaluare tehnico-financiară a pagubelor provocate de incendiu, nu a alocat un leu reabilitării secţiei de Terapie Intensivă, nu a găsit o soluţie intermediară de preluare şi tratare a bolnavilor de COVID din municipiul Constanţa şi nici nu făcut vreun pas concret pentru redeschiderea în regim de urgenţă a secţiunilor din spital care nu au fost afectate de incendiu.

Incompetenţa celor care conduc astăzi municipiul Constanţa este de-a dreptul criminală!

Doamnelor, domnilor colegi din PNL, sunaţi-l pe Vergil Chiţac, treziţi-l din somnul dulce pe care îl doarme de un an, puneţi-l la treabă nu pentru procentele partidului din care faceţi parte, ci pentru vieţile constănţenilor ce sunt puse în real pericol de neputinţa, indolenţa şi nesimţirea acestuia. Este inadmisibil ca la o lună de la incendiu, Constanţa să fie singurul judeţ din România fără spital de boli infecţioase şi fără o perspectivă de soluţionare a acestei probleme de viaţă şi de moarte!

Fac apel la Departamentul Naţional Anticorupţie, Serviciul teritorial Constanţa, de a-şi face treaba şi a da curs sesizărilor făcute deja pe această temă de constănţeni. O asemenea indolenţă nu trebuie nici ignorată, nici cauţionată, ci trebuie corespunzător PENALizată!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 175.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; 11.00-11.30 - pauză; 11.30 - vot final; la închiderea şedinţei - şedinţa Biroului permanent al Camerei şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Întreb, dacă sunt observaţii la ordinea de zi?

Vă rog, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să vă rog să cereţi votul plenului pentru retrimiterea la comisie a PL-x 602/2019; Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. Este la poziţia 30 pe ordinea de zi a noastră, de respingeri, ea având raport de adoptare.

Două săptămâni - retrimitere la comisie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu...

Dacă sunteţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

N-am consens.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

OK.

Vă rog, domnul lider al minorităţilor, domnul Slobodan Ghera.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Vă rog, solicit să aducem punctul 36 şi punctul 37 de pe ordinea de zi, respectiv Pl-x 199/2021 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri) şi Pl-x 259/2021 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată în data de 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri), pe poziţiile 7 şi 8.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci, rugămintea... domnule... domnule lider, aveam o discuţie cu colegul lider de la PSD, vă rog, repetaţi solicitarea dumneavoastră.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Am vorbit şi avem şi acordul liderilor.

Deci poziţiile...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu aveţi acordul liderilor!

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Deci nu susţineţi, am înţeles.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

OK.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Deci vă rog să supuneţi votului poziţia 36 şi poziţia 37 de pe ordinea de zi să fie aduse pe poziţia 7 şi poziţia 8. Este vorba de Pl-x 199/2021 şi Pl-x 259/2021.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Bun.

Haideţi...

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă.

Haideţi să le luăm, vă rog, în ordine şi vă invit, domnule Moşteanu, fără niciun fel de...

Deci avem prima propunere, din partea liderului Grupului PSD, de retrimitere a proiectului aflat pe ordinea de zi la punctul 30, de retrimitere la comisie, două săptămâni.

Există acord al liderilor pe acest subiect? Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, termen - două săptămâni.

Domnul Andronache!

Rezultatul votului: 175 de colegi prezenţi, 132 au votat pentru, 40 contra, două abţineri, un coleg - "prezent, nu votez".

Proiectul a fost retrimis la comisii pentru două săptămâni.

Avem următoarele propuneri venite din partea colegului de la Grupul minorităţilor, domnul lider Ghera: de trecere de pe punctul 36 pe punctul 7 şi de pe 37 pe punctul 8 al ordinii de zi a proiectelor înscrise în aceste situaţii.

Vă rog să votăm că înţeleg că nu există acordul liderilor.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 173 de colegi prezenţi, 155 au votat pentru, 18 contra, 0 abţineri, 0 - "nu votez".

Domnul Moşteanu, liderul Grupului USR, vă rog.

Cele două proiecte vor fi mutate pe...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da.

Mulţumesc...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...pe poziţia 7, respectiv 8.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dintr-o eroare materială, la punctul 33 a fost înscris ieri pe ordinea de zi Pl-x 328/2021 (Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ).

Şi o să vă rog să luăm act de această eroare materială.

Este un proiect care are raport de respingere.

Şi să-l mutăm pe ordinea de zi de astăzi la punctul 7.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Avem deja adus pe punctul 7, la propunerea...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

La punctul 8.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi 7 şi 8... domnule Moşteanu.

9, da?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da.

Deci e vorba de Pl-x 328/2021...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Am înţeles. Pe poziţia 9, întrucât am mutat de pe 36 la punctul 7...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

OK.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...şi de pe 37...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...la punctul 8.

Există acordul liderilor pe această propunere?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Nu am apucat să discut.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Supun votului această propunere, de aducere de pe punctul 33 pe punctul 9 al ordinii de zi.

Vot, vă rog.

Mulţumesc.

182 de colegi prezenţi, 131 au votat pentru, 3 contra, 47 de abţineri, un coleg nu votează.

Deci aducem pe poziţia a noua Pl-x-ul de la punctul 33.

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea liderilor? Nu.

O să-i rog pe colegii de la Secretariatul tehnic să opereze modificările.

Şi până atunci îl invit la microfon pe domnul deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, să ne adreseze câteva cuvinte, conform deciziei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Vă rog.

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Dragi români,

Expunerea mea se intitulează "75 de ani de recunoaştere oficială a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România".

În luna septembrie, anul curent, s-au împlinit 75 de ani de la recunoaşterea oficială a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi de către statul român. Un eveniment ce reprezintă un reper pentru ruşii lipoveni din ţara noastră, o comunitate istorică care, iată, fiinţează de peste 300 de ani şi este integrată pe deplin în societatea românească.

Acum 75 de ani, prin Decretul-lege nr. 728 din 10 septembrie 1946, semnat de Majestatea Sa Regele Mihai I al României, statul român recunoştea Biserica Ortodoxă de Rit Vechi, Biserica staroverilor, a creştinilor ortodocşi de rit vechi, drept cult religios legal. Ca urmare, în Monitorul Oficial din data de 13 mai 1947 a fost publicat Statutul Cultului Creştin de Rit Vechi, cum era numit la acea vreme, legalizându-se, astfel, situaţia confesional-juridică a acestora, după mulţi ani de aşteptare şi eforturi ce păruseră, la un moment dat, zadarnice. Astfel se încheia lunga odisee a recunoaşterii formale de către statul român a Vechii Credinţe Ortodoxe, pe care ruşii lipoveni au moştenit-o de la strămoşii lor, refugiaţi pentru păstrarea acesteia pe meleagurile româneşti, unde au găsit înţelegere, simpatie şi îngăduinţă.

Atât pentru cultura română, cât şi pentru cea a ruşilor lipoveni, este valabil faptul că religia a contribuit la formarea culturii şi continuă să contribuie la dezvoltarea ei. Până în zilele noastre, noi păstrăm cu sfinţenie valorile spirituale moştenite, putem spune, ale vechiului Bizanţ - cântarea psaltică, reprezentarea icoanelor, precum şi conservarea limbii slavone bisericeşti. Valorile spirituale au favorizat ca pe aceste plaiuri româneşti, ruşii lipoveni să-şi construiască o identitate istorică unică, fiind recunoscuţi şi apreciaţi în societatea românească pentru loialitatea şi ataşamentul lor faţă de tradiţiile propriei etnii, dar şi pentru capacitatea lor de a se înţelege cu populaţia majoritară românească şi cu celelalte minorităţi naţionale conlocuitoare.

Ruşii lipoveni nu au fost străini de marile evenimente şi marile drame ale istoriei moderne a României şi a poporului român. Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă, Marele Război de Reîntregire Naţională, Marea Unire, al Doilea Război Mondial, Comunismul - au fost trăite de bunii, străbunii şi părinţii noştri laolaltă cu poporul român. Bucuriile şi durerile acestuia au fost şi ale lor.

Revoluţia din Decembrie 1989, perioada postdecembristă, aderarea la NATO şi Uniunea Europeană le-am trăit şi noi, ruşii lipoveni. Problemele actuale ale ţării sunt şi ale noastre, fie că vorbim despre migraţia forţei de muncă spre Vestul Europei ori pandemie. Reazemul nostru însă este credinţa şi, datorită acesteia, Comunitatea noastră a supravieţuit aici, pe teritoriul României de astăzi, timp de 300 de ani. Vom supravieţui, cu ajutorul Domnului, şi provocărilor actuale. Nu suntem o comunitate care să se vaite în faţa greutăţilor. Dimpotrivă! Greutăţile ne-au întărit şi ne-au dat forţa de a merge mai departe.

Statul român, după 1989, după înfiinţarea ca asociaţie etnică a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, pe 12 februarie 1990, ne-a sprijinit şi ne-a încurajat permanent, pe toate planurile. Am reuşit, cu sprijinul autorităţilor, să organizăm studiul limbii materne în unităţile şcolare din majoritatea localităţilor în care populaţia de ruşi lipoveni reprezintă un procent semnificativ. Şi nu doar limba maternă rusă se studiază de către elevii noştri, ci şi religia ortodoxă de rit vechi, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii noastre. În 2018, de Centenar am primit un mare dar! Prin Ministerul Educaţiei Naţionale, a fost stabilit, în colaborare cu organizaţia noastră etnică şi Mitropolia Ortodoxă de Rit Vechi din România, un concurs şcolar naţional, unic în lume sub egida unui minister al învăţământului, şi anume Olimpiada de religie ortodoxă de rit vechi. De asemenea, după evenimentele din '89 şi mai ales după anul 2000, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din România s-a bucurat de un substanţial sprijin din partea statului român. Cu resursele financiare oferite prin Secretariatul de Stat pentru Culte au fost realizate lucrări de reabilitare la mai multe lăcaşe de cult din patrimoniul nostru, construite unele noi şi înfiinţate posturi clericale şi neclericale. De asemenea, au fost restaurate iconostase cu icoane vechi, renumitele icoane lipoveneşti din secolele XVI-XVII, realizate după tehnica de pictură a lui Andrei Rubliov, apreciate şi de către marele savant Nicolae Iorga, care, în lucrarea sa, "România cum era până la 1918", a remarcat rigoarea, respectarea şi preţuirea ruşilor lipoveni faţă de obiectele de cult, afirmând despre aceştia - "şi ce îngrijire iubitoare, ce nesfârşită jertfă pentru a le acoperi şi încărca" - icoanele. "Să cetească, - spunea marele savant despre creştinii ortodocşi de rit vechi -, aceasta e norma vieţii lor. Orice vechiu volum masiv închide adevărul etern cu care necontenit trebuie păstrat contactul. Şi cartea ţine sufletele bune şi blânde...".

Aducem recunoştinţă Secretariatului de Stat pentru Culte şi reprezentanţilor acestuia şi le mulţumim pentru sfat, sprijin şi încurajare. Doresc să accentuez faptul că pentru noi, ruşii lipoveni, verbul "a mulţumi" este echivalent cu verbul "a iubi"- esenţa vieţii creştine.

Supravieţuirea noastră ca şi comunitate etnoconfesională în vremurile acestea tulburi depinde în primul rând de noi, ruşii lipoveni, creştini ortodocşi de rit vechi, însă sprijinul şi atenţia statului român sunt de o importanţă vitală pentru noi. Identitatea noastră etnică, lingvistică, istorică, spirituală şi culturală depinde şi de posibilităţile pe care acesta le acordă etnicilor noştri pentru afirmarea identităţii culturale şi religioase.

Am dorit să fac această expunere astăzi în Parlamentul României pentru a realiza o punte de legătură, ca un arc peste timp, între personalităţile importante din istoria spiritualităţii noastre pe teritoriul României. Şi anume subliniez faptul că ziua de ieri, 25 octombrie, când am marcat cu toţii 100 de ani de la naşterea Majestăţii Sale Regele Mihai I, cel care a semnat Decretul-lege de recunoaştere a Bisericii noastre Ortodoxe de Rit Vechi, şi ziua de mâine, 27 octombrie - ziua de pomenire a Sfintei Parascheva, conform calendarului iulian, când se împlinesc 25 de ani de la întronizarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Leonti, cel care păstoreşte actualmente această instituţie religioasă recunoscută cu 75 de ani în urmă, sub a cărui autoritate spirituală se află eparhii din România, Europa de Vest, Australia, Statele Unite ale Americii, Canada, iar Centrul Spiritual şi reşedinţa acestuia se află la Brăila.

Totodată, doresc să subliniez faptul că în luna noiembrie îşi are începutul ierarhia Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România, fix acum 175 de ani a fost întronizat primul mitropolit al ei, Înaltpreasfinţitul Ambrosie.

Şi dacă Biserica staroverilor, a creştinilor ortodocşi de rit vechi din România, a fost recunoscută cu 75 de ani în urmă, permiteţi-mi să vă anunţ, dragi colegi, că în anul 2024 vom marca 300 de ani de la atestarea documentară a ruşilor lipoveni în România.

Cum spune Sf. Maxim Mărturisitorul, "Credinţa este puterea de legătură care se înfăptuieşte prin unirea desăvârşită, nemijlocită şi mai presus de fire a celui care crede în Dumnezeul cel crezut". Pentru noi, ruşii lipoveni, pământul românesc a amplificat această putere de legătură cu Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Vă doresc multă sănătate şi să aveţi parte de ajutorul Bunului Dumnezeu!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Rugămintea, stimaţi colegi, este să purtăm masca, conform legii, în sala de plen.

Cu excepţia colegilor care au contraindicaţii medicale, vă rog frumos, este solicitarea mai multor colegi să purtaţi masca în mod regulamentar.

Da.

A solicitat cuvântul pe procedură domnul deputat Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat. (Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte interimar,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am cerut cuvântul pentru a informa plenul, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, că începând de astăzi m-am dezafiliat, m-am retras din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi îmi voi continua activitatea ca parlamentar neafiliat. (Aplauze.)

Motivul principal... (Aplauze.)

Motivul principal al deciziei mele este legat de ceea ce reprezentăm noi, parlamentarii României, din forul reprezentativ suprem al României.

Obligaţia morală pe care o am faţă de cetăţenii români care au avut încredere în mine şi în Partidul Naţional Liberal este aceea de a-mi respecta angajamentele pe care le-am luat în campania electorală faţă de cetăţenii români.

Din păcate, astăzi nu am altă soluţie pentru a fi consecvent în onorarea obligaţiilor morale pe care le am faţă de cetăţenii români care ne-au acordat încrederea decât de a mă despărţi - sper eu, temporar - de colegii mei din Grupul parlamentar.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele 4 luni depăşeşte orice imaginaţie. Atâtea decizii inepte şi acţiuni politice împotriva interesului României nu mi-a fost dat să văd într-o perioadă atât de scurtă de timp.

Practic, s-a creat o criză politică artificial, din nişte motive pe care nu le-a înţeles niciun cetăţean român şi sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră nu înţelegeţi care sunt cauzele reale ale acestei crize politice, a fost făcut praf un partid politic, principalul partid de guvernământ, a fost făcută praf Coaliţia şi, în plină criză pandemică şi în pragul unei crize economice, într-o explozie a preţurilor pentru materialele de construcţii, energie, alimente şi provocări extrem de serioase, practic, cetăţeanul român a fost lăsat fără un Guvern cu deplină capacitate de exerciţiu, oferindu-i-se un circ politic pe care marea majoritate a populaţiei l-a respins categoric.

Nu pot să fiu părtaş la acest mod de a face politică.

Nu accept să sufăr o operaţie de lobotomie. Pentru că numai lobotomizat aş putea să stau nepăsător, pasiv, complice la acest atentat împotriva interesului naţional.

Eu sunt un om care are conştiinţă, un om care îşi iubeşte ţara şi care ţine neapărat, prin această formă, prin această decizie, o mică formă de protest faţă de tot ceea ce s-a întâmplat. Nu-mi dau încă demisia din Partidul Naţional Liberal, este partidul căruia i-am dedicat toată viaţa matură. M-am luptat pentru ideile liberale, m-am luptat pentru un proiect de dezvoltare a României care să se bazeze pe valorile liberale, pe oameni corecţi, pe oameni cinstiţi, pe oameni care sunt dedicaţi servirii interesului public şi aşa voi fi în continuare.

Pentru a rămâne, în schimb, în Partidul Naţional Liberal şi pentru a mă întoarce în Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal trebuie îndeplinite câteva condiţii.

Conducerea, ruptă de realitate din cauza unui nor de prafuri, trebuie să se ducă acasă. (Râsete. Vociferări. Aplauze.).

Deputaţii Partidului Naţional Liberal... (Aplauze. Vociferări.) ...să renunţe la golf.

Eu, personal, nu vreau să joc golf. (Râsete. Vociferări.)

Partidul Naţional Liberal trebuie să se întoarcă cu faţa la cetăţean şi cu spatele la chiriaşul de la Cotroceni. (Rumoare. Aplauze.)

Şi nu în ultimul rând, noi trebuie să fim consecvenţi angajamentului pe care ni l-am luat - de a dezvolta România. (Vociferări.)

Am construit o coaliţie de centru-dreapta. O coaliţie care, aşa cum a funcţionat, de bine, de rău, asigura o stabilitate parlamentară, un Guvern, o capacitate de a putea dialoga între putere şi opoziţie.

La ora actuală, nu mai avem nimic. Ţara pluteşte în derivă pentru că cel care trebuia să stea la cârmă probabil pescuieşte în momentul de faţă sau a fugit la schi. (Râsete. Gălăgie. Aplauze.)

Stimate colege,

Stimaţi colegi... (Aplauze. Gălăgie.)

Rămân acelaşi om, sunt consecvent crezului meu, dragostei mele faţă de ţara asta şi nu pot să accept ca un partid care are o existenţă de peste 146 de ani să-şi bată joc de istoria sa, să-şi bată joc de înaintaşii săi, să-şi bată joc de cetăţenii români şi să refuze să continue acest proiect vital pentru România, această misiune de a dezvolta România.

Vă mulţumesc şi rămân în continuare dedicat unei activităţi parlamentare care să apere democraţia de orice tentativă de putere personală sau de putere de grup care să fie impusă împotriva voinţei cetăţenilor şi, de asemenea, pentru a vota legi realiste, legi bune...

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Ludovic Orban:

...care să permită cu adevărat cetăţenilor români să aibă o şansă la reuşită în viaţă, aici, în România!

Vă mulţumesc! (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! Bravo! Bravo!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Şi vă mulţumim, în numele Grupului parlamentar al PNL, pentru lucrurile bune făcute împreună.

Din respect pentru dumneavoastră, nu v-am întrerupt astăzi.

Şi vă aştept, începând de săptămâna viitoare, de la ora 8.30, la declaraţii politice.

Mulţumesc.

Mergem mai departe, stimaţi colegi, în ordinea de zi.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; PL-x 397/2015.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, trimis cu adresa PL-x 397/2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa.

Iniţiativa are ca obiect de reglementare completarea art. 15 din Legea nr. 334/2006, în sensul în care subvenţiile care se acordă din bugetul anual partidelor politice ar trebui să fie recalculate în fiecare sesiune parlamentară, în funcţie de numărul de parlamentari pe care îi are partidul respectiv la debutul fiecărei sesiuni.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea de act normativ.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat iniţiativa legislativă în data de 16 septembrie 2021 şi, în urma dezbaterilor, au decis respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Întreb colegii, dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Dacă nu sunt intervenţii, vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 771 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1135 din 25 noiembrie 2020; PL-x 46/2020/2021.

Întreb, dacă dintre iniţiatori sunt colegi care doresc să intervină?

Nu sunt colegi care doresc să intervină.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru constituţionalitate sau al Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului comun.

Doamna preşedinte Intotero, vă rog.

Domnul Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru constituţionalitate au fost sesizate cu iniţiativa legislativă menţionată, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 771 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1135 din 25 noiembrie 2020, transmisă cu adresa PL-x 46/2020/2021.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul actualizării adresei sediului instituţiei, al punerii în acord a textului legii în vigoare cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi stabilirea competenţelor în aprobarea statutului Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi finanţarea unor cheltuieli ale Academiei.

Actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea în şedinţa din data de 6 aprilie 2021.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţe separate.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Invit la cuvânt, în cadrul dezbaterilor generale, pe domnul deputat Iulian Bulai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Românii trebuie să ştie că anul trecut, în timp de pandemie, în buza pandemiei, în februarie, în loc să se pregătească pentru ce urma să vină, unii parlamentari doreau să se dea mai mulţi bani pentru instituţii căpuşă ale statului român, instituţii de aşa-zisă cercetare, care folosesc banul public pentru expoziţii, călătorii sau alte simpozioane, fără niciun fel de conţinut. (Vociferări.)

Dacă ar fi doar atât n-ar fi fost o problemă, dar problema e mult mai gravă. Că această Academie, aşa-zisa Academie a Oamenilor de Ştiinţă din România, care conţine 13 secţii de cercetare, are şi o secţie medicală, din care fac parte domnii - Vasile Burlui, Mihai Luncan, Irinel Popescu şi Vladimir-Alexandru Ciurea - dintre care Luncan este pus sub acuzare de DIICOT în dosarul "Transplantul", iar Irinel Popescu este cercetat de DNA pentru luare de mită.

Mai mult, iniţiatorul principal al acestei iniţiative legislative, doamna Ecaterina Andronescu, "steaua" în educaţie şi cercetare, a PSD... (Vociferări.) ...este şeful Secţiei de Ştiinţe Chimice a AOSR.

Domnule, cum este posibil să fii tu, senator, deputat şi să iniţiezi legi prin care dai mai mulţi bani instituţiei pe care tu o conduci, într-o anumită formă? Nu este conflict de interese? Ba da.

Şi am fi acceptat acest conflict de interese, dacă era cu bună-credinţă, pentru cineva care ar fi contat cu adevărat sau o instituţie care ar fi adus plusvaloare, dar această Academie a Oamenilor de Ştiinţă din România nu aduce plusvaloare. Este una dintre cele, cel puţin, 5 sau 6 instituţii de cercetare pe care noi vrem fie să le desfiinţăm, fie să le decuplăm de la banul public.

Cine vrea să facă cercetare sau aşa-zisă cercetare fără conţinut, să o facă, dar nu pe banul public.

De aceea, noi vom vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Şi vă invităm ca atunci când, tot în cadrul şedinţei de astăzi, va intra la vot proiectul legislativ pentru decuplarea de la banul public a acestei Academii să votaţi împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat, din partea Grupului PSD, doamna preşedinte Natalia-Elena Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt profund revoltată de afirmaţiile colegului nostru deputat, având în vedere că Domnia Sa se consideră un om de cultură şi reprezintă o comisie foarte importantă în Parlamentul României.

Ieri am primit răspuns pentru o interpelare, de la Ministerul Sănătăţii - 900.000 de doze de vaccin sunt expirate.

Aşa că, stimate domn, înainte de a veni să criticaţi atunci când se fac eforturi pentru a se susţine cultura, cercetarea, academiile, în România, uitaţi-vă la miniştrii pe care dumneavoastră i-aţi propus şi care au aruncat milioane de lei pe fereastră! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt, la dezbateri...

Domnul Bulai, pentru...

Nu vi s-a rostit numele.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

A spus...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Poftiţi? (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

A făcut referire la mine.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci, vă rog, 30 de secunde, că nu vi s-a rostit numele.

Domnul Iulian Bulai:

Nu este nicio problemă să greşeşti, trebuie doar să-ţi asumi şi să spui, mă scuzaţi, îmi cer iertare.

Doamnă Intotero, aşa trebuie să spuneţi, în numele Grupului PSD, îmi cer iertare pentru ce am încercat noi, de la PSD, să facem. Şi mergem înainte, nu repetaţi greşeala.

Pentru că dacă nu era o greşeală nu v-o asumaţi cu un raport de respingere şi votând respingerea astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamna deputat Intotero, dreptul la replică.

Rugămintea, să încercaţi ca în intervenţia dumneavoastră să nu iscaţi un alt drept la replică.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Chiar dacă eu nu am pronunţat numele, dumneavoastră ar trebui să vă cereţi scuze milioanelor de români care în aceste momente trec prin agonie din cauza miniştrilor pe care i-aţi propus, deciziilor pe care le-au luat şi copiilor care rămân fără părinţi, fiind obligaţi să moară pentru că nu există medicamente în România! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Vă mulţumesc şi pentru faptul că aţi ţinut cont de solicitare şi de rugăminte, să nu iscaţi un alt drept la replică.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea acestei legi.

Legea rămâne la votul final.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române; PL-x 392/2018.

Întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Doamnă Intotero, tot dumneavoastră citiţi raportul? La PL-x 392/2018.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române; PL-x 392/2018

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 392 din 20 iunie 2018, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, proiectul de lege menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui nou cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, cel mai înalt for naţional de consacrare, cercetare ştiinţifică şi creaţie.

Iniţiativa propune: redefinirea rolului, misiunilor şi obiectivelor academiei; dezvoltarea unor programe de cercetare de interes naţional, cu finanţare de la bugetul de stat, la solicitarea autorităţilor competente ale statului sau din proprie iniţiativă; desfăşurarea de către unităţile de cercetare ale academiei a unor activităţi economice; scutirea de taxe şi impozite; restituirea, în patrimoniul academiei, a bunurilor mobile şi imobile de care această instituţie a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu, şi care nu au fost restituite până în prezent; stabilirea unui nou cuantum al indemnizaţiilor lunare brute acordate membrilor academiei; stabilirea unei noi modalităţi de salarizare a personalului din reţeaua proprie de institute şi centre de cercetare ştiinţifică, precum şi a aparatului de lucru propriu; majorarea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu, de la 126 la 176.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat proiectul de lege, în şedinţa din data de 18 iunie 2018.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 15 septembrie 2021, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, respingerea proiectului de lege, din considerentele ce se regăsesc în prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale din partea colegilor? Nu sunt intervenţii.

Vă reamintesc că raportul este unul de respingere.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Rog liderii de grup să vină până la prezidiu pentru o discuţie punctuală. (Consultări.)

Stimaţi colegi,

Am avut o discuţie cu colegii lideri de grup.

Practic, colegii noştri din comisiile pentru muncă şi pentru industrii, care lucrează în paralel cu plenul pentru Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 118/2021, PL-x 513/2021, nu vor reuşi să finalizeze astăzi dezbaterile şi liderii au decis, în unanimitate, modificarea programului de lucru, în sensul că mâine la ora 12.00 vom avea dezbatere şi vot final la PL-x 513/2021, iar cele două comisii, pentru muncă şi pentru industrii, au acordul plenului pentru a lucra în paralel cu plenul astăzi şi până mâine la ora 11.00, cu o oră înainte de plen, pentru a înainta raportul comun al celor două comisii.

Mergem mai departe.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; PL-x 208/2018.

Întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei, reprezentantul Comisiei pentru industrii şi servicii sau al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, domnule deputat.

Haideţi să o lăsăm pe doamna...

Mulţumesc.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, transmis comisiilor cu adresa PL x 208/2018.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul nu susţine adoptarea proiectului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ proiectul de lege.

Acesta are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016, propunându-se, în principal: introducerea unor dispoziţii privind achiziţia directă, în cazul achiziţiilor de valoare redusă, modificarea modului de calcul al valorii estimate a achiziţiei în cazul achiziţiilor având ca obiect servicii de proiectare, eliminarea criteriului referitor la preţul cel mai scăzut, modificarea reglementării privind ofertele prezentate sub formă de cataloage electronice.

Cele două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege şi au înaintat plenului Camerei Deputaţilor raportul de respingere a iniţiativei legislative.

Ulterior, în data de 18 februarie 2019, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la comisiile sesizate în fond, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport comun suplimentar.

Au fost organizate şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, menţinând soluţia propusă iniţial plenului Camerei Deputaţilor, din aceleaşi considerente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat pentru ajutor.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Avem o înscriere la cuvânt, din online, din partea domnului Mărgărit Mitică-Marius, Comisia SRI.

Vreţi să interveniţi? Vă rog, domnule coleg.

A fost o eroare se pare.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, vă reamintesc că avem un raport de respingere.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri; Pl-x 199/2021.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru citirea raportului.

Doamna Ţoiu este sau alt coleg?

Vă rog, domnule Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 199/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Prin urmare, vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată în data de 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri; Pl-x 259/2021.

Întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială pentru citirea raportului.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată în data de 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 259/2021 din 9 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată în data de 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 21 octombrie 2021 şi-au înregistrat prezenţa 20 de deputaţi din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi - două voturi împotrivă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 7 iunie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dezbateri generale.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Badiu Georgel, Grupul AUR.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerile de lege, ambele, păreau a fi bune. Păcat că la art. 14 se face o mare nedreptate unor persoane condamnate pe nedrept după 1945.

Grupul AUR va vota pentru respingerea acestor două proiecte de lege.

Ţinând seama de multitudinea de hotărâri de condamnare ale tribunalelor bolşevice, prin care au fost trimişi în închisori şi oameni nevinovaţi, punându-se în sarcina lor vini închipuite, nu putem gira in corpore toate condamnările pronunţate de bolşevici.

Cum am putea oare să justificăm abuzurile Anei Pauker şi a acoliţilor săi promovând o asemenea lege?

Dar, repet, problema este art. 14, care este total, total neconstituţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind alte intervenţii, vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Programul de lucru a expirat, stimaţi colegi.

La ora 11.30 vom avea vot final.

Vă reamintesc că după votul final avem şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Intrăm în şedinţa de vot final.

Rog liderii de grup să îşi invite colegii să ia loc în bănci.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Începem sesiunea de vot final.

Vom începe, ca de obicei, cu un vot de control.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 264 de colegi prezenţi, 141 au votat pentru, 5 contra, 3 abţineri, 115 colegi nu votează.

Legi ordinare. Adoptări.

Punctul 1, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat; PL-x 300/2021; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 289 de colegi, 285 au votat pentru, un vot contra, o abţinere, 2 colegi "nu votez".

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2020 privind aprobarea Programului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - "IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE"; PL-x 489/2020; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 118/2020; procedură de urgenţă.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 297 de colegi prezenţi, 295 au votat pentru, 0 contra, două abţineri, 0 colegi "nu votez".

3. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 410/2020/2021; lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 298 de colegi prezenţi, 296 au votat pentru, 0 contra, o abţinere, un coleg "prezent, nu votez".

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 19 iulie - Ziua naţională a înotului; Pl-x 305/2021; lege ordinară.

Comisia pentru tineret şi sport propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 301 colegi prezenţi, 219 au votat pentru, 29 contra, 53 de abţineri, 0 "nu votez".

Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 771 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.135 din 25 noiembrie 2020; PL-x 46/2020/2021; lege ordinară.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru învăţământ propun respingerea legii.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 298 de colegi prezenţi, 293 au votat pentru, 4 contra, 0 abţineri, un coleg nu votează.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; PL-x 208/2018; lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru industrii propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenţi - 298, pentru - 298, contra - 0, abţineri - 0, "nu votez" - 0.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri; Pl-x 199/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 301 colegi prezenţi, 299 au votat pentru respingere, unul împotriva respingerii, 0 abţineri, un coleg nu votează.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată în data de 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri; Pl-x 259/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 299 de colegi prezenţi, 295 pentru, unul contra, trei abţineri, 0 "nu votez".

Capitolul II. Legi organice. Adoptări.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; Pl-x 200/2021; lege organică.

Iniţiativa legislativă a fost dezbătută potrivit art. 38 lit. c) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Supun votului adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 293 de colegi, pentru - 91, contra - 0, 5 abţineri, 197 de colegi nu au votat.

Prin urmare, nu a întrunit numărul necesar.

Legi organice. Respingeri.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO; Pl-x 284/2021; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 297 de colegi prezenţi, 296 au votat pentru respingere, 0 contra, o abţinere, 0 "nu votez".

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale; PL-x 397/2015; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 302 colegi prezenţi, 299 au votat pentru, unul contra, o abţinere, un coleg "prezent, nu votez".

12. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române; PL-x 392/2018; lege organică.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 303 colegi prezenţi, 302 pentru, o abţinere, 0 contra, 0 "nu votez".

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru modul în care ne-am desfăşurat şi astăzi activitatea.

Îi invit pe colegii membri din Biroul permanent şi din Comitetul liderilor la şedinţa de după plen.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.48.