Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 16 noiembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: trei deputaţi - PSD, trei deputaţi - PNL, doi deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

Vă reamintesc că niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, îi dau cuvântul, din partea Grupului PSD, dacă este, domnului deputat Florin Piper-Savu.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deputat Florin-Piper Savu, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Declaraţia politică se intitulează "Nu putem fi spectatori la o tragedie naţională!".

Stimaţi colegi,

România este sufocată de drama sanitară şi de preţurile foarte mari la alimente.

Românii sunt tot mai sărăciţi. Statistica ne arată că 10% din populaţie trebuie să supravieţuiască lunar cu mai puţin de cinci euro pe zi. Suma este de şase ori mai mică decât cea pe care o câştigă, în medie, cei mai săraci europeni. Chiar şi veniturile vecinilor noştri bulgari sunt mai mari decât ale noastre.

1,5 milioane de români sunt nevoiţi să se descurce, lunar, cu mai puţin de 650 de lei. Deşi unii sunt angajaţi, nu îşi permit un trai decent.

România rămâne la coada Uniunii Europene şi când vine vorba despre salariul minim. Aproape unul din trei angajaţi încasează lunar mai puţin de 1.400 de lei.

Conform statisticilor INS, aproape un sfert dintre familiile din România nu reuşesc să se descurce cu banii de la o lună la alta. Ca să poată face faţă cheltuielilor, 10% dintre familiile de români sunt nevoite să se împrumute, iar o mare parte amână mai multe cheltuieli pentru a supravieţui de la o lună la alta.

Anul trecut, 40% dintre familii nu şi-au plătit facturile la timp, iar anul acesta situaţia se va înrăutăţi, dat fiind că energia electrică şi gazele s-au scumpit, astfel că numărul celor care întârzie la plata facturilor va creşte.

Românii susţin că aproape jumătate din bani se duc pe facturile la utilităţi, care au crescut la un nivel record, iar pentru a face faţă cheltuielilor zilnice oamenii consumă mai mulţi bani şi nu le mai rămân resurse pentru achitarea la timp a obligaţiilor pe care le au.

PSD nu poate asista nepăsător la condamnarea românilor la sărăcie şi propune măsuri esenţiale şi imediate:

• creşterea salariului minim pe economie cu care sunt remuneraţi 1,6 milioane dintre români, de la 1 ianuarie 2022, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei;
• mărirea punctului de pensie cu 11% încă din prima lună de guvernare, în ajutorul celor 5 milioane de pensionari;
• mărirea alocaţiilor la nivelul stabilit prin Legea nr. 14/2020 la 300 de lei pentru copiii între 2 şi 18 ani şi la 600 de lei pentru copiii mai mici de 2 ani şi pentru cei cu dizabilităţi.

Românii trebuie susţinuţi, este nevoie de o protecţie socială necesară în acest moment critic în care se află România! Nu putem fi spectatori la o tragedie naţională!

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, Grupul PSD.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, distinşi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la deciziile luate pe repede-nainte în ceea ce priveşte deschiderea tuturor şcolilor.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

A început o nouă săptămână fără teste în şcoli. O nouă săptămână în care Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii nu sunt în stare să ofere această soluţie simplă de prevenire a transmiterii virusului, prin separarea elevilor şi profesorilor infectaţi de cei neinfectaţi.

Probabil vor creşte din nou cazurile. Pentru că dacă elevii sau profesorii asimptomatici vor veni la cursuri, îi vor infecta, evident, şi pe ceilalţi elevi şi profesori, iar aceştia din urmă vor duce virusul acasă la ei în familii.

În schimb, avem parte de alte decizii lipsite de fundament care nu fac decât să erodeze şi mai mult încrederea cetăţenilor în autorităţi.

M-a surprins foarte mult refuzul Ministerului Sănătăţii de a aproba ordinul comun cu Ministerul Educaţiei pentru a permite şcolilor care nu îndeplinesc criteriul de 60% de vaccinare a personalului să poată susţine cursurile fizic, la o rată de infectare mai mică de 3 la mie.

În opinia mea, pe care i-am transmis-o şi domnului ministru al sănătăţii, este profund incorect să-i sancţionăm pe elevi pentru decizia profesorilor lor de a nu se vaccina.

Ce vină are elevul că nu s-a vaccinat profesorul şi de unde acest prag de 60%? Ce justificare există? De ce 60, şi nu 50 sau 70? Dacă nevaccinaţii sunt un pericol, atunci de ce este în regulă ca 40% să fie nevaccinaţi? De ce nu au făcut 100%? Dar este evident că nu e nicio justificare pentru acest prag, din moment ce, ştim bine, şi cei vaccinaţi pot transmite virusul la fel ca şi cei nevaccinaţi. De ce ne facem că nu vedem acest nonsens? Este o decizie absurdă, care nu face altceva decât să nască frustrări şi neîncredere la nivelul tuturor românilor.

Cel mai grav este că înainte de a se lua o astfel de decizie, nimeni din Ministerul Educaţiei sau din Ministerul Sănătăţii nu s-a uitat pe situaţia şcolilor care nu vor putea îndeplini această condiţie. Câte dintre ele nu vor putea oferi condiţii adecvate pentru învăţământul online? Câţi dintre elevii care învaţă în aceste şcoli nu au acces la internet sau nu au tableta sau computerul necesare pentru învăţământul online? Nimeni nu a prezentat o astfel de situaţie.

Din punctul meu de vedere, învăţământul online ar trebui interzis acolo unde fie şi măcar un singur elev nu are acces la tehnologia necesară. Ce vom face cu aceşti elevi? Îi condamnăm la lipsa educaţiei? Îi condamnăm la sărăcie şi analfabetism? Cum putem tolera această situaţie discriminatorie care practic distruge mii de destine de copii?

Vă rog, distinşi colegi, să discutaţi în grupurile voastre parlamentare aceste aspecte şi cereţi ferm măsuri care să aibă elevul pe primul plan, aşa cum facem noi, parlamentarii PSD.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Este inadmisibil ca în România secolului XXI spitalele de stat să refuze pacienţi din cauza lipsei de medicamente, să fie în prima linie în lupta cu pandemia de COVID, să ia foc din cauza lipsei de investiţii în infrastructura de instalaţii, iar spitalele private, care nu sunt deloc implicate în tratarea cazurilor de coronavirus, să ia bani din fondurile de stat şi să nu se implice deloc în depăşirea crizei sanitare.

Este grav faptul că acum câteva luni, chiar fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate, susţinut de USR, Adrian Gheorghe, recunoştea public că ponderea fondurilor pe care un spital public le primeşte de la Casă a scăzut, în timp ce la spitalele private a crescut continuu.

Ultimii doi miniştri ai sănătăţii şi ceilalţi interpuşi ai lor au fost mai interesaţi de privatizarea serviciilor medicale şi de controlul achiziţiilor din sănătate decât de pregătirea sistemului sanitar pentru mult anunţatul val patru al pandemiei.

Toţi profesioniştii din sănătate, neimplicaţi politic, au atras atenţia că privatizarea sistemului sanitar înseamnă că în România se vor trata doar cei care au bani.

Partidul Social Democrat nu poate accepta o politică de jaf în sănătate care favorizează interesele private, în dauna interesului public şi a majorităţii românilor care nu-şi permit să se trateze la privat.

Pacientul pierde, pentru că dacă resursele financiare limitate ale sănătăţii publice se împart şi cu privaţii, spitalele de stat vor avea şi mai puţini bani, şi mai puţine medicamente, şi mai puţini angajaţi.

Întotdeauna privaţii vor cere bani mulţi pentru serviciile medicale prestate. Să dai acestora acces la banii publici nu înseamnă beneficii pentru pacient, aşa cum demagogic clamează reprezentanţii partidelor de dreapta, ci dimpotrivă. Pacientul pierde, pentru că aşa-zisa opţiune pentru un spital privat va însemna întotdeauna costuri mai mari, adesea imposibil de suportat de marea majoritate a oamenilor.

Aşadar, stimaţi guvernanţi, lăsaţi deoparte orice alte preocupări şi direcţionaţi cele mai importante fonduri pentru sănătate către instituţiile sanitare de stat pentru a le reface, pentru a le dota, pentru a le face cu adevărat funcţionale la standarde decente, pentru a le reda principala funcţie, aceea de a trata toate tipurile de afecţiuni, şi pentru a construi noi spitale la nivel european.

Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat de stat, prin Constituţie, pentru orice cetăţean!

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "O nouă reformă constituţională poate începe doar cu principiul restaurării monarhiei".

Şi spun acest lucru pentru că am văzut tot felul de discuţii în spaţiul public, în ultima perioadă, care, după părerea mea, în contextul pandemiei şi al dezastrului sanitar pe care-l parcurgem, nu-şi au locul la acest moment. O posibilă reformă constituţională poate fi făcută doar în momentul în care România va depăşi această criză provocată de pandemie.

Dar o reformă constituţională, aşa cum o văd eu, nu poate oferi sub nicio formă drept soluţie republica parlamentară. Am văzut nişte discuţii, chiar PSD-ul, dacă nu mă înşel, a adus în discuţie acest lucru. Mi se pare complet greşit. O republică parlamentară ar însemna că preşedintele devine un fel de notar, ca să nu-i spunem marionetă, care poate fi oricând schimbat, înlăturat, în funcţie de felul în care în Parlament se aşază, se reaşază, răstoarnă mai departe orice majoritate parlamentară. Deci practic preşedintele îşi pierde însăşi substanţa funcţiei sale.

De asemenea, este evident pentru toată lumea că există disfuncţionalităţi cu privire la acest sistem de tip semi-parlamentar ori semi-prezidenţial, după cum îl consideră unii dintre experţi. Dar acest lucru nu înseamnă că pur şi simplu trebuie să golim de conţinut funcţia prezidenţială.

Evident, de o republică prezidenţială sub nicio formă nu poate fi vorba, deoarece ne-ar duce într-un regim autoritarist şi ne-ar întoarce poate acolo unde nu mai dorim să ne întoarcem, nu mai dorim să mai ajungem niciodată într-o fază care pune în pericol democraţia.

Dar, totuşi, atunci când se va face o reformă, singura cale pentru normalitate, pentru respect şi pentru consolidarea prestigiului României o reprezintă restauraţia, o reprezintă revenirea României, aşa cum ar fi fost firesc să se întâmple încă din 1991, când s-a elaborat prima constituţie postcomunistă a României, să se revină la monarhie constituţională. L-am avut printre noi, în democraţie, iată, de la căderea comunismului, în 1989, până în 2017, pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României, care a reprezentat pentru toţi un model de decenţă, de patriotism, de sacrificiu şi de datorie. Simţul datoriei, simţul onoarei şi simţul demnităţii sunt câteva din trăsăturile pe care Majestatea Sa Regele Mihai ni le-a lăsat moştenire.

Cred că România are nevoie de echilibru, România are nevoie de mai mult respect. Respect atât de la nivelul funcţiilor înalte în stat, cât şi un respect între cetăţeni. Iar toate aceste crize pe care le traversăm, toate aceste tulburări nu pot fi depăşite în actualul sistem republican. Sistemul republican este epuizat, sistemul republican şi-a arătat limitele, sistemul republican de guvernământ al României este cauza multora dintre aceste crize pe care le traversăm practic de 30 de ani, de la Constituţia din 1991.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Aşadar, singura şansă pentru demnitate, moralitate şi normalitate şi pentru o Românie care să aibă continuitate şi statornicie o reprezintă revenirea la monarhie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, dacă este.

Dacă nu, domnul deputat Andrei-Iulian Drancă.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Decarbonizarea clădirilor - Concluzii ale Conferinţei pentru climă COP26".

Timp de două săptămâni, reprezentanţi ai celor 197 de ţări prezenţi la Conferinţa pentru climă de la Glasgow au negociat şi au agreat, la finalul acesteia, un acord. Temele care au generat cele mai multe discuţii au fost: finanţarea impactului asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi reducerea folosirii combustibililor fosili.

Menţionez câteva dintre cele mai importante prevederi ale acordului:

• limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice;
• "Nevoia de sprijin pentru o tranziţie justă", prevedere susţinută în principal de ţările în curs de dezvoltare;
• "Revizuirea şi consolidarea" - obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârşitul anului 2022, "ţinând cont de diferitele circumstanţe naţionale". Amintesc astfel Angajamentul Global al Metanului, demers susţinut de Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind reducerea emisiilor provenite din metan, cu 30%, până în 2030. Prin respectarea acestui angajament putem contribui la reducerea încălzirii globale cu 0,2 grade Celsius, până în 2050.
• de asemenea, ţările dezvoltate sunt îndemnate să-şi dubleze cel puţin sprijinul colectiv de finanţare pentru climă pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice.

Ce va trebui să facă România pe termen scurt şi mediu?

În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în Componenta 5, cunoscută sub denumirea de Valul Renovării, Axa 2, este prevăzută o schemă de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădiri publice, prin renovarea integrată a clădirilor publice, care are o alocare de 1.170.000 de euro.

Este extrem de important ca aceşti bani să fie cheltuiţi eficient, pentru a avea un impact solid şi pentru a replica apoi la nivelul cât mai multor instituţii şi construcţii rezidenţiale.

La fel de important este ca industria materialelor de construcţii să respecte angajamentele privind combaterea schimbărilor climatice.

Încurajarea producţiei de materiale de construcţii care să corespundă standardelor nZEB va ajuta procesul de eficientizare energetica a clădirilor.

Să nu uităm că este necesară o atenţie deosebită, pe care trebuie să o acordăm zonelor naturale protejate şi arhitecturii specifice, în procesul de eficientizare până în anul 2050.

Decarbonizarea clădirilor este benefică atât pentru mediul înconjurător, cât şi direct pentru sănătatea noastră, a tuturor. Voi urmări cu atenţie ca implementarea acestor măsuri să se realizeze potrivit calendarului propus şi voi rămâne consecventă în ceea ce priveşte respectarea recomandărilor europene.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al USR, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz.

Se pregăteşte domnul Dumitru-Viorel Focşa, Grupul AUR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Când faci USL o dată e una, când faci de două, e că-ţi place"

Da, dragă alegătorule, deja de două ori ţi s-a aplicat schema "bait and switch" de momeală şi suceală, ca să te deruteze şi mai mult, ca nu cumva să le pui întrebări incomode sau să le deranjezi pilele aranjate prin diferite funcţii publice.

Nu demult, un oarecare Dragnea şi partidul său, începea prima mare cacealma, promitea marea cu sarea, ca imediat după ce câştiga alegerile şi ajungea la guvernare să înceapă demantelarea mecanismelor legale şi a justiţiei care îi stăteau în calea adevăratei ţinte: să fie liber, el şi cu gruparea lui, la prădatul din finanţele publice.

Deci ţeapă pe faţă la drumul mare de noapte!

Acum, dragă alegătorule, aceeaşi ciorbă cu promisiuni, reîncălzită, sub scuza crizei sanitare, create peste noapte pentru că acum câteva luni valul 4 al pandemiei nu era despre noi.

De data asta, vechii politicieni experimentaţi şi "emanaţi", cu acelaşi ADN şmecheresc, vor să-ţi arate ţie, alegătorule, că ai fost naiv. Dar vin ei, "salvatorii naţiunii" de la PSD şi PNL, să-ţi arate ce voiai tu de fapt.

În decembrie anul trecut, dragă alegătorule, ai votat aceiaşi descurcăreţi, maturi şi responsabili, care te sfătuiesc şi îţi spun ce este bine şi ce nu este bine. Ai votat un cec în alb, aceştia ştiu mai bine decât tine ce îţi doreşti tu cu adevărat.

În timp ce ei îşi împart funcţii şi bugete timp de ani de zile, iar acum te mint pe faţă că interesul lor nu are nimic de-a face cu ideologia. Aşa s-a născut USL2.0... din cenuşa FSN-ului. FSN-ismul care stăpâneşte şi acum România, ca o boală incurabilă. Partidul unic să trăiască! Un mare PSD, partid umbrelă cu un apendice liberal tolerat.

Şi acum, dragă alegătorule, aceşti fesenei au lansat o licitaţie de pretinse "reforme" - ba că vor să schimbe Constituţia - desigur, să fie construită în jurul cetăţeanului -, ba că vor impozit progresiv, ba că vor să ne salveze... Dar de ce cine să ne salveze?

Într-adevăr, suntem mici copii pe lângă "abilităţile" şi "experienţa" politică ale vechilor partide. O să vedem "originalitatea" reformelor USL-iste în ton cu "particularităţile" autohtone. O repetiţie a eşecului primei aderări la Uniunea Europeană.

Până una-alta, însă, "băieţii deştepţi" au bătut palma deja. Zarurile au fost aruncate! Mulţumim din inimă USL-ului şi strategilor de geniu, marilor arhitecţi, conducători vizionari, făuritorii României reformate!

Închei acest recurs la memorie, dragă alegătorule, cu un citat al celui care a fost mult peste politrucii de ieri şi de astăzi, nesătui de bani şi de putere.

Spunea Corneliu Coposu că "Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani FSN să se afle şi la stânga, şi la dreapta eşichierului politic".

Iată că acest blestem ne ajunge din urmă. Parcă evoluăm în cerc şi ne întoarcem dezamăgiţi de unde am pornit.

Se simte cum se apropie "prosperitatea, liniştea şi armonia" care se vor aşterne peste România, în timp ce românii continuă să îşi caute viitorul în Occident.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar AUR, pe domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Petreţchi.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Gata cu baletul! Guvernaţi ţara!".

Stimate domnule preşedinte Iohannis, mai aveţi de gând să vă jucaţi mult cu noi sau aţi negociat bine în această perioadă de când domnul Cîţu nu mai este la guvernare?

A trecut mai bine de o lună de când Guvernul condus de Florin Cîţu a fost demis prin moţiune de cenzură, o lună de când România nu mai este condusă de un Executiv generat de o majoritate parlamentară, ci de o umbră sinistră a uneia dintre cele mai slabe guvernări postdecembriste.

În această perioadă de interimat, de peste 5 săptămâni, şi de instabilitate politică, atât numărul de infectări cu virusul Sars-CoV-2, cât mai ales cel al deceselor, au atins cifre record. Din păcate, niciunuia dintre actorii încă principali ai scenei politice - să îi numim pe Klaus Iohannis, PNL, PSD, USR - cu doi miniştri la sănătate şi acum avem copii care nu pot fi operaţi din cauza procedurilor pe care ei le-au girat - nu i-a păsat de această dramă. Dar dacă le-ar fi păsat de ţară şi de români ar fi generat rapid o majoritate în jurul singurei propuneri de premier patriot... (Vociferări.) Domnul Călin Georgescu, da! Călin Georgescu. Vedeţi că recunoaşteţi, nu?!

Nominalizarea la batjocoră a lui Dacian Cioloş, apoi a generalului Nicolae Ciucă, legat de mâini şi de picioare în procesul dialogului cu toate forţele politice parlamentare, au arătat un preşedinte de stat iresponsabil, care a admis că e eşuat, secondat de un premier pierdut în timp şi spaţiu, pentru care drama propriilor cetăţeni nu înseamnă mai nimic.

În timp ce zeci de mii de români se află în spitale şi alte zeci de mii şi-au îngropat rudele, preşedintele Iohannis - pe lângă faptul că se mai plimbă şi pe la piramide, mai merge şi pe la golf - negociază ba cu PNL, ba cu PSD... Acum s-a întâmplat să se ajungă la o soluţie cât de cât, sperăm, rezonabilă pentru ţară, barem, să ieşim din iarnă. S-au jucat şi încă se joacă de-a terapia de grup şi explorarea între părţi, până la constituirea majorităţii parlamentare.

Domnilor Cîţu şi Cioloş - o să-i iau pe toţi, pe rând -, de ce vă mai trebuie terapie de grup? Nu v-aţi cunoscut suficient de bine cât timp aţi guvernat împreună?

Domnilor Cîţu şi Ciolacu, de ce vă mai trebuie întâlniri extraordinare, când PNL şi PSD au de ani buni un istoric de colaborare perfect şi în teritoriu?

Domnilor Cîţu, Cioloş şi Ciolacu, ce mai aşteptaţi? Câţi români mai trebuie să moară pentru ca voi să lăsaţi interesele de grup sau orgoliile personale la o parte şi să vă asumaţi actul de guvernare? Fiecare zi a voastră de terapie de grup şi de explorare înseamnă sute de morţi care, din păcate, nu îşi mai pot striga frustrarea şi durerea.

O vom striga noi, din stradă, să ştiţi, că vor veni mulţi, şi o să intre chiar în Parlament, dacă e cazul.

Deputat Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte, din partea neafiliaţilor... Domnul Bola nu este, doamna Gavrilă nu este... Domnul deputat Lasca.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În fiecare an, ucrainenii din întreaga lume, în a patra sâmbătă a lunii noiembrie, comemorează Holodomorul sau "Foametea ucraineană", cea mai cumplită perioadă pe care poporul ucrainean a fost nevoit să o traverseze de-a lungul istoriei sale contemporane, marcată printr-o acţiune de distrugere în masă a populaţiei ucrainene prin înfometare.

După cum ne transmite însăşi etimologia acestui cuvânt, şi anume, голод (foamete) şi мор (pieire оn masă), tragicul eveniment s-a desfăşurat de-a lungul unei perioade nu foarte lungi de timp, între anii 1932-1933, perioadă în care au ajuns să moară în chinuri groaznice aproximativ 10 milioane de ucraineni din cauza înfometării.

Mecanismele puse în practică de statul sovietic prin campaniile de colectare inclusiv a grânelor de sămânţă, prin decretele care introduceau pedeapsa cu moartea pentru tăinuirea micilor provizii esenţiale pentru supravieţuire, completată mai apoi cu o politică de ştergere a identităţii naţionale ucrainene, reprezintă una dintre cele mai mari crime petrecute pe continentul european.

Prin intermediul agitatorilor din cadrul Partidului Comunist, ţăranii au fost forţaţi să renunţe la pământ şi locuinţe pentru a fi transmise fermelor colective, iar urmare a acestor politici impuse de conducerea stalinistă colectivizarea a avut drept efect o scădere a ceea ce înseamnă producţia, însăşi la distrugerea economiei rurale şi la o penurie de alimente.

Efectele negative răsfrânte asupra ucrainenilor au afectat direct mii de ferme, sate şi oraşe, acestea fiind trecute pe lista neagră a Partidului Comunist, fiind împiedicate să primească alimente sau ajutoare, ţăranilor fiindu-le interzis dreptul la libera circulaţie, astfel încât aceştia nu au putut părăsi ţara pentru a-şi putea procura hrana.

Vârful acestei crize a fost atins în iarna anilor 1932-1933, când grupuri organizate de comunişti au jefuit casele ţăranilor şi au luat tot ce era comestibil, începând cu recoltele acestora, ajungând până la hrana animalelor, arătând intenţia clară de a suprima populaţia ucraineană în cele mai groaznice chinuri, încercând totodată să acopere vasta campanie de persecuţie şi represiune a Partidului Comunist, lansată împotriva oamenilor de cultură, a culturii şi identităţii ucrainene.

În ultimele două decenii s-a putut observa o schimbare a atitudinii asupra acestui tragic eveniment din viaţa ucrainenilor, mai multe state şi organizaţii internaţionale au iniţiat procese de recunoaştere a Holodomorului şi de comemorare a victimelor acestuia, înţelegând faptul că astfel de fapte trebuie păstrate vii în memoria colectivă.

În momentul de faţă un număr de 24 de state au recunoscut Holodomorul ca un act de genocid asupra poporului ucrainean, printre acestea numărându-se Argentina, Australia, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Estonia, Georgia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Statele Unite ale Americii, Portugalia, chiar şi Vaticanul.

Când vine vorba despre principalele organizaţii internaţionale care au recunoscut acest eveniment, putem să amintim Organizaţia Naţiunilor Unite, prin Declaraţia comună din anul 2008, Parlamentul European, prin Rezoluţia din 23 octombrie 2008, sau UNESCO, în anul 2007.

Încercarea de ştergere a identităţii unei etnii înseamnă genocid, iar astfel de gesturi de recunoaştere a acestui genocid, cu toate că au un caracter mai mult simbolic, reprezintă începutul unei "reparaţii istorice" faţă de poporul ucrainean, dar şi un mijloc de comemorare a milioanelor de vieţi nevinovate pierdute în acea perioadă.

Vă mulţumesc!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Reînnoiesc rugămintea către dumneavoastră să încercaţi să vă încadraţi în termenul regulamentar de trei minute.

Vă rog, domnule deputat Lasca.

Se pregăteşte, din partea Grupului PSD, domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de azi se intitulează "Jos labele de pe elevi şi anulaţi testarea acestora!".

Stimaţi colegi,

După ce Guvernul demis Cîţu a rezolvat toate problemele României şi ale Uniunii Europene s-a gândit că acum e rândul să-i rezolve şi pe elevi.

Ralph Emerson, un eseist american spunea că: "Secretul educaţie constă în respectul faţă de elev".

Se pare că ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, nu a descoperit acest secret şi nici nu dovedeşte respect faţă de elevii din România, care reprezintă viitorul ţării.

Ministrul demis Cîmpeanu, asemeni prim-ministrului demis Cîţu, a rezolvat toate problemele din învăţământul românesc, s-au renovat la cele mai înalte standarde şcolile la sate, care încă nu beneficiază de o banală toaletă în incinta acestora.

Dotările din şcolile româneşti sunt motiv de mândrie în presa internaţională din Africa.

Alocaţiile elevilor sunt atât de mari încât aceştia donează jumătate înapoi statului român.

Aş putea să continui lista de eşecuri a ministrului educaţiei, dar o să subliniez lipsa de respect faţă de elevi.

Respectul între oameni este temelia unei societăţi educate, iar respectul faţă de elevi arată dăruirea faţă de ideea de învăţământ.

Respectul faţă de elevi, în România, este transformat în şantaj medical ordinar, prin aceea că sunt consideraţi bombe COVID, iar dacă refuză să fie testaţi prin metode invazive, respectiv test RT-PCR, mai pe româneşte introducerea unui băţ în nas foarte adânc, procedură după care unii au avut sângerări nazale sau migrene intense cel puţin câteva zile, vor fi trimişi acasă fără drept de apel şi li se va încălca dreptul la învăţătură prevăzut de art. 32 alin. (1) din Constituţia României.

Cunoaşteţi, oare, domnule Cîmpeanu, impactul psihologic asupra elevilor al unei astfel de testări periodice invazive? Poate că ştiţi sau nu, dar este evident că nu vă pasă deloc.

Domnule ministru demis Cîmpeanu, cum îndrăzniţi să condiţionaţi dreptul constituţional la învăţătură printr-un act medical forţat şi uneori periculos, dacă nu este efectuat cu maximă atenţie?

Vă recomand să nu îl imitaţi pe Raed Arafat, pentru care Constituţia României nu este obligatorie.

Elevii României au ajuns să fie umiliţi şi suspectaţi în mod colectiv de o boală cauzată de un virus nedovedit încă.

Precizez că nici până în acest moment Ministerul Sănătăţii nu a răspuns cererii mele de a comunica studiile ştiinţifice pe care se bazează toată această pandemie, foarte prietenoasă cu Guvernul, dar extrem de periculoasă pentru drepturile şi libertăţile românilor.

Stimaţi colegi,

Trebuie să luăm atitudine faţă de abuzurile ordonate asupra elevilor şi să susţinem părinţii în dreptul lor de a-şi creşte copiii potrivit propriilor convingeri, drept prevăzut de art. 29 alin. (6) din Constituţie.

Jos labele de pe elevi!

Nu îndrăzniţi să şantajaţi elevii că sunt bolnavi!

Ministerul este cel grav bolnav de tiranie!

Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Grupul PSD - trei intervenţii.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Se pregăteşte domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Am convingerea că foarte multe şcoli şi grădiniţe, atât din judeţul Alba, cât şi din restul ţării, ar putea funcţiona cu prezenţă fizică, fără un risc major de îmbolnăvire, prin respectarea măsurilor impuse de autorităţile mondiale de sănătate publică. În România, foarte mulţi părinţi cu copii de grădiniţă sunt puşi în situaţii dificile şi nu pot merge la serviciu, iar viitorul multor elevi este incert, deoarece şcoala online încă nu se poate desfăşura în cele mai bune condiţii, din mai multe motive legate şi de acoperirea infrastructurii tehnologice.

Stimaţi colegi,

În mediul rural, atât în judeţul pe care îl reprezint, cât şi în judeţele dumneavoastră, sunt localităţi unde incidenţa transmiterii coronavirusului este mult sub 6 sau chiar sub 3 cazuri la mia de locuitori. De asemenea, sunt exemple de localităţi unde există şcoli cu un număr scăzut al elevilor prezenţi într-o clasă, iar aici se pot organiza cursuri în format fizic, cu respectarea distanţării, astfel încât orele să se desfăşoare în deplină siguranţă.

Sunt de părere că trebuie găsită o soluţie optimă care să garanteze accesul fiecărui elev la o educaţie performantă, sub atenta îndrumare a profesorilor şi într-un mediu sănătos. De aceea, consider că împreună, stimaţi colegi, putem genera un consens şi împreună putem readuce elevii acolo unde le este locul, în clasele de şcoală.

Putem admite că accesul în şcolile cu un număr mai mare de elevi ar putea fi realizat nu doar prin vaccinarea obligatorie a cadrelor didactice, ci într-un mod mai facil şi mai echitabil faţă de drepturile fiecărui român. Putem acorda posibilitatea profesorilor de a se testa periodic. Şi pentru că foarte multe persoane au trecut prin această boală, fiind asimptomatice, putem acorda posibilitatea elevilor şi profesorilor de a realiza teste care pot măsura imunitatea prin nivelul de anticorpi, lucru care ar putea fi certificat de instituţiile de sănătate publică.

În concluzie, şcolile şi grădiniţele trebuie să rămână deschise, cu respectarea măsurilor: dezinfecţii constante, portul măştii la ore, distanţarea fizică şi testări periodice. Este nedrept să vedem că există localităţi în care incidenţa este scăzută, cazurile de îmbolnăvire sunt rare, oamenii respectă regulile, toţi profesorii şi elevii sunt sănătoşi, dar şcolile şi grădiniţele rămân totuşi închise.

Stimaţi colegi,

În România am sacrificat deja prea multe generaţii în încercarea de a ne găsi parcursul în toţi aceşti ani postdecembrişti, dar ar trebui să avem în vedere ca pe viitor să nu mai existe posibilitatea să se vorbească despre sacrificii post-pandemice.

Cu riscul de a mă repeta, subliniez, în încheiere, că locul elevilor este în bănci, iar pandemia trebuie gestionată cu măsuri care să permită prezenţa fizică a elevilor la ore.

Mulţumesc.

Deputat de Alba, PSD, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Dragi parlamentari,

Stimaţi colegi,

În aceste zile, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre măsurile pe care PSD le consideră obligatorii pentru viitorul Guvern. Mă refer la creşterea alocaţiilor, creşterea salariului minim şi creşterea pensiilor.

Vreau să vă dau doar câteva argumente. De ce este necesar să majorăm cele trei venituri despre care am vorbit.

În primul rând, inflaţia a depăşit toate prognozele care se făceau la începutul anului. Ultima estimare a BNR a fost că vom avea o inflaţie de 7,5% până la finele anului şi de 8,6% după încetarea plafonării preţurilor la energie şi la gaze naturale.

Consider că este absolut necesar să existe măsuri de creştere a veniturilor pentru categoriile cele mai vulnerabile, respectiv pentru familiile cu copii, pentru pensionari şi pentru salariaţii cu venituri mici, în special cei din mediul privat, unde avem cei mai mulţi salariaţi cu salariul minim pe economie.

Nu sunt măsuri populiste, iar pentru a vă demonstra asta, daţi-mi voie să vă citesc câteva date.

Alocaţiile pentru copii reprezintă, în România, 0,6% din PIB. Media europeană este de 1,1% din PIB, dar sunt ţări cu o alocare mult mai mare pentru alocaţii, mai mult decât dublu faţă de România. Vorbim de Austria şi Marea Britanie - cu 1,6% din PIB, de Polonia şi Germania - cu 1,4% din PIB sau de Franţa - cu 1% din PIB. Deci, nu este nici pe departe un moft populist, cum au susţinut unii.

Vă rog să ţineţi cont că România are cei mai mulţi copii aflaţi în risc de sărăcie severă - peste 41%!

Avem şi o rată uriaşă de abandon şcolar, iar principala cauză este sărăcia în care trăiesc aceşti copii. La noi, abandonul şcolar este de 15,3%. Este cea mai mare rată de abandon şcolar din Europa, unde avem doar 10,3%.

În ceea ce priveşte pensiile, situaţia este la fel de grea. Creşterea de 11% nu acoperă decât parţial creşterea preţurilor la produsele esenţiale. Gândiţi-vă că preţul la cartofi, mâncarea săracului, a crescut cu 18%, la ulei cu 27%, iar la combustibil cu 24%. Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut, în general, cu 15-20% în ultimul an. Suntem pe locul 2 la cei mai săraci pensionari. 44% dintre pensionari trăiesc în sărăcie. Media Uniunii Europene este de 20%, dar la noi, vă repet, este de 44%. Mai mult decât dublu!

Sunt 1,6 milioane de pensionari, adică o treime, care au pensia sub 1.000 de lei. Imaginaţi-vă cum trăiesc aceşti oameni cu mai puţin de 1.000 de lei pe lună!

În ceea ce priveşte salariul minim, fac doar două menţiuni. Nu este o măsură care împovărează bugetul, dimpotrivă, aduce venituri la buget. Marea majoritate a angajaţilor cu salariul minim lucrează în mediul privat şi asigură funcţionarea a zeci de mii de firme. Dacă nu vom creşte acest salariu, această forţă de muncă va fi obligată să plece din România, ceea ce va duce la un faliment al firmelor româneşti.

Vă rog, deci, să ţineţi seama de aceste date atunci când veţi vota cele trei măsuri propuse de PSD.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru Coarnă.

Se pregăteşte domnul deputat Laurenţiu Leoreanu, Grupul PNL.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "statul mafiot", aşa cum îl denumea Traian Băsescu, fost preşedinte, şi "statul eşuat", aşa cum l-a definit actualul preşedinte.

Trebuie să înţelegem aceste mecanisme. Poate şi reuşim să ieşim din această paradigmă.

Fostul judecător George Cătălin Şerban - devenit secretar de stat la Ministerul Justiţiei -, "uzurpatorul", în limbaj mediatic, a exercitat atribuţii de secretar general al CSM chiar şi în zilele în care nu mai ocupa de drept această funcţie.

Fostul judecător George Cătălin Şerban, în prezent, secretar de stat la Ministerul Justiţiei, a încălcat în mod repetat legea, aşa cum rezultă din investigaţiile realizate de jurnaliştii publicaţiei "Lumea Justiţiei".

Presa relatează că Şerban a luat parte la o şedinţă a judecătorilor din consiliu, fiind invitat în calitate de "secretar general", fără ca în realitate el să fie numit în această funcţie. Practic, a săvârşit infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 258 din noul Cod penal.

"Lumea Justiţiei" a dezvăluit lucruri de neimaginat, care se întâmplă la CSM, sub mandatul de preşedinte deţinut de judecătorul Bogdan Mateescu, care poziţionează acest for superior al magistraţilor nu într-un etalon al legalităţii şi moralităţii, ci mai degrabă într-un tărâm paralel cu statul de drept, în care legea a devenit facultativă.

Judecătorul George Cătălin Şerban a fost uns în funcţia de secretar general al CSM prin trei decizii de delegare ale preşedintelui CSM, Bogdan Mateescu, asta chiar dacă legea nu dă dreptul şefului CSM să delege această funcţie. Legea prevede în mod imperativ că secretarul general este numit de plenul CSM. Totuşi, Şerban a fost delegat de trei ori, de fiecare dată pe câte trei luni. Prima delegare pe trei luni a început în data de 11 ianuarie 2021, a doua delegare, tot pe trei luni, a început la data de 14 aprilie 2021, iar a treia delegare, pe trei luni, a început în data de 16 iulie 2021. Se observă, deci, că între delegări au fost mai multe zile de pauză.

Ce a făcut domnul judecător George Cătălin Şerban în zilele de 11 aprilie 2021, 12 aprilie 2021, 13 aprilie 2021, 14 iulie 2021 şi 15 iulie 2021, zile în care nu mai era secretar general al CSM întrucât se afla între delegări? Presupunem că a îndeplinit atribuţii de secretar general al CSM, cu încălcarea legii.

Fostul judecător George Cătălin Şerban, vestit pentru averea sa - 1,5 milioane de euro -, avere pe care a reuşit să o strângă într-o carieră de magistrat de circa 25 de ani, şi-a arogat şi calitatea de secretar general al CSM, chiar dacă nu era numit în drept. Dovada se regăseşte pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii!

Referitor la acelaşi personaj, fosta judecătoare de la Tribunalul Călăraşi, Neluţa Tudorache, susţine că "Inspecţia Judiciară şi Secţia pentru judecători au refuzat să verifice cum fostul secretar general al CSM - actual ministru secretar de stat - a intrat în avocatură pe uşa din dos, deşi nu îndeplinea condiţiile de intrare în profesie fără examen, pentru că nu a fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Imediat, domnule preşedinte.

Un minuţel dacă...

De asemenea, judecătoarea şi-a exprimat nemulţumirea pentru faptul că membrii CSM nu au luat nicio poziţie oficială după ce au devenit publice informaţiile privind delegarea nelegală a fostului judecător Şerban în funcţia de secretar general, cu încălcarea flagrantă a legii.

"A devenit o regulă ca posturile de conducere în aparatul administrativ al CSM să nu fie scoase la concurs, tocmai pentru a putea fi detaşaţi şi apoi delegaţi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Concluzionaţi, vă rog frumos!

Domnul Dumitru Coarnă:

...în funcţie, judecători dispuşi să execute ordinele preşedintelui CSM".

Practic, concluzionează doamna Tudorache, aceste funcţii sunt ocupate de judecători care execută ordinele preşedintelui CSM, nu de oameni "verticali şi competenţi".

Au fost...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Dumitru Coarnă:

Imediat am concluzionat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu, am o rugăminte, aţi depăşit deja foarte mult timpul.

Vă rog să vă încadraţi în timp...

Domnul Dumitru Coarnă:

Imediat închid.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...din respect faţă de ceilalţi colegi care...

Domnul Dumitru Coarnă:

Mai aveam o frază. Terminam dacă mă lăsaţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Haideţi, vă rog!

Domnul Dumitru Coarnă:

Exact asta. Terminam...

Au fost raportate abuzuri care nu pot fi trecute sub tăcere, comise în ograda CSM, organism care, conform art. 132 alin. (1) din Constituţia României, trebuie să rămână un garant al independenţei justiţiei, şi nu un complice...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...la încălcarea legii.

Şi eu vă mulţumesc.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Călăraşi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Rugămintea este să respectăm termenul regulamentar de 3 minute, tocmai pentru a da posibilitatea tuturor colegilor care s-au înscris să poată să-şi susţină declaraţia politică.

Domnul profesor Leoreanu, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal susţine iniţiativa legislativă a introducerii certificatului verde la locul de muncă, pe care a şi iniţiat-o, de altfel, pentru a evita transformarea în catastrofă umanitară a actualei situaţii dramatice în care ne aflăm de când varianta Delta, extrem de contagioasă, a devenit dominantă în contextul unei rate de acoperiri vaccinale de aproximativ 40%. Pentru că trebuie să ne adaptăm la realităţile româneşti însă, am propus un amendament prin care certificatul verde să fie obţinut şi prin rezultatul certificat al unui test de anticorpi, pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, care să arate existenţa acestora, valabil pentru 90 de zile.

Singurul scop urmărit ţine de limitarea efectelor tragice ale pandemiei şi depăşirea actualei perioade crunte din punct de vedere sanitar. Sunt, de altfel, măsurile adoptate şi de state occidentale cu cele mai înalte standarde democratice din Uniunea Europeană, precum Franţa sau Italia. Sunt măsuri temporare şi proporţionale cu riscurile sanitare cu care ne confruntăm - câte 300, 400, 500 de decese zilnic. Certificatul verde la locul de muncă va face mai sigure spitalele şi instituţiile publice şi private.

Înţelegem reticenţa oamenilor, care se bazează în special pe uriaşul val al dezinformărilor, dar este vital ca românii să înţeleagă raţiunea acestei măsuri temporare - protejarea sănătăţii şi siguranţei lor şi a celor dragi şi păstrarea locurilor de muncă. Pandemia încă nu s-a terminat. Trebuie să ne adaptăm şi să luptăm cu răspândirea virusului, cu toate mijloacele.

Am ajuns azi într-o situaţie dramatică pentru că, din păcate, prea mulţi români au amânat vaccinarea din pricina acelora care au răspândit dezinformări, care au dus o campanie anti-vaccinare şi care poartă acum o grea răspundere pentru drama umanitară care ne răpeşte atâtea persoane dragi. Cei care au semănat ură şi dezinformare îşi continuă campania contra vaccinării chiar şi acum, când secţiile ATI sunt covârşite de cazuri grave. Ei nu apără nicidecum libertatea, ci exploatează cu cinism confuzia şi suferinţele inutile pe care le-au provocat campaniile anti-vaccin.

Reamintim că şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a transmis punct de vedere favorabil iniţiativei legislative, potrivit căruia "măsurile sunt proporţionale cu scopul urmărit" şi "iniţiativa legislativă nu introduce un tratament diferenţiat nejustificat şi este conformă cu principiul egalităţii şi nediscriminării".

În trecut, Curtea Constituţională s-a pronunţat că, în situaţii excepţionale, instituirea unor măsuri energice, prompte, adecvate gravităţii reprezintă un răspuns al statului la obligaţia constituţională prevăzută de art. 34 alin. (2) din Constituţia României - "Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice".

Şi prin astfel de măsuri evităm instituirea unei carantine naţionale, cu consecinţe grave asupra economiei şi societăţii, un lockdown care ar limita şi mai mult drepturi şi libertăţi şi care nu ar face decât să amâne cu câteva luni criza sanitară.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul PNL, domnul deputat Florin-Alexandru Alexe.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi este Ziua Internaţională a Toleranţei. Protejăm demnitatea umană! Promovăm toleranţa şi drepturile omului!

Stimaţi colegi,

Ziua Internaţională a Toleranţei este marcată în fiecare an în data de 16 noiembrie. Prin marcarea acestei zile, îndemnăm omenirea la înţelegere şi respect reciproc, la dialog şi cooperare între indivizi, între comunităţi, între naţiuni.

Ziua Internaţională a Toleranţei a fost proclamată la 16 noiembrie 1995, în cadrul Conferinţei generale a UNESCO, prin adoptarea "Declaraţiei principiilor toleranţei". Acest document subliniază importanţa respectului, acceptării şi aprecierii pentru diversitatea şi bogăţia culturală, pentru toate manierele de exprimare a calităţii noastre de fiinţe umane. Pentru noi, membri ai unui Parlament democratic, toleranţa este esenţială pentru construirea societăţii pe care vrem să o lăsăm generaţiilor următoare.

Toleranţa este liantul esenţial pentru orice comunitate, de la familia extinsă până la naţiune şi la umanitate, luate ca întreg. Capacitatea de a accepta că nu toţi suntem la fel, că nu toţi vedem lucrurile identic, că nu toţi ne fundamentăm identitatea pe aceleaşi idei este măsura unui spirit robust şi sănătos. Capacitatea de a înţelege că diversitatea este o resursă, nu o ameninţare, este fundamentul unei societăţi puternice şi prospere.

Vedem în jurul nostru, pe toată planeta, cum tehnologia ne dă instrumentele pentru a fi mai apropiaţi, dar, în acelaşi timp, ne permite să ne închidem în propriile noastre camere de rezonanţă, din care avem tendinţa să excludem orice părere care nu se pliază exact pe filosofiile sau concepţiile noastre. Ferite de lumina examenului critic, concepţiile tind să devină prejudecăţi, iar prejudecăţile tind să devină frică şi ură. Trebuie să identificăm mijloacele necesare pentru a ne proteja cetăţenii în faţa valurilor de ură răspândite cu ajutorul reţelelor sociale.

Nu suntem feriţi nici noi, românii, de aceste pericole. În ultimii ani, au ajuns în centrul dezbaterii publice exemple de atitudini antisemite, rasiste sau homofobe. Ne amintim cu regret de ameninţările cu moartea primite de Maia Morgenstern, de devastarea cimitirelor evreieşti din Ploieşti şi Huşi, de presiunea pusă pe angajaţii srilankezi de la Ditrău sau tensiunile din timpul referendumului pentru familie. Toate aceste evenimente ne fac să fim conştienţi de pericolul divizării societăţii româneşti.

De prea multe ori, purtătorii de mesaje extremiste au fost acceptaţi sau chiar promovaţi în spaţiul public românesc. Din postura de parlamentar, îmi exprim îngrijorarea în privinţa ameninţărilor la adresa cetăţenilor care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră. Trebuie să reacţionăm ferm în faţa unor evenimente îngrijorătoare de acest gen. Avem datoria să apărăm valorile democratice şi să fim vigilenţi în faţa creşterii mişcărilor extremiste din România şi din întreaga Europă.

Ţara noastră nu poate să devină tărâmul unui nou experiment extremist. Experienţele trăite de România secolului trecut nu trebuie să fie repetate. Creşterea mişcărilor iliberale din Europa trebuie să ne îngrijoreze şi să ne facă conştienţi de potenţialul ridicat al pericolului. Dacă vrem să rămânem parte a lumii libere, trebuie să combatem orice formă de extremism.

Recent, am aflat cu tristeţe că fostul preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, s-a stins din viaţă. Poporul român a apreciat că Aurel Vainer şi-a dedicat întreaga carieră protejării drepturilor minorităţilor din ţara noastră şi întăririi relaţiei dintre România şi celelalte ţări democratice.

Aurel Vainer a fost un parlamentar activ şi a depus eforturi neîncetate pentru păstrarea României pe calea dezvoltării democratice. A fost un om devotat principiilor toleranţei, bunei înţelegeri între toţi cetăţenii şi apărării drepturilor omului. Spiritul său cald şi generos a adus în prim-planul discursului public din România valorile profund umane, pe care le-a iubit şi le-a apărat neabătut.

Prin marcarea Zilei Internaţionale a Toleranţei, aducem astăzi un omagiu memoriei domnului Vainer. Din postura de parlamentari, avem datoria să ducem mai departe moştenirea simbolică a domnului Vainer şi să continuăm lupta pentru democraţie, toleranţă şi libertate.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marian Cruşoveanu.

Se pregăteşte, din partea Grupului USR, domnul deputat Andrei-Iulian Drancă. Dacă este? Nu.

Dacă nu, domnul Poliţeanu.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În anul 1878, după Războiul de Independenţă, Dobrogea - ţinutul aflat între Dunăre şi Marea Neagră - a redevenit pământ românesc. După Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în anul 1859, revenirea Dobrogei la România reprezintă o etapă extrem de importantă a secolului al XIX-lea, în ceea ce istoricii numesc făurirea unităţii naţionale şi consolidarea statului român modern şi suveran.

Aceste evenimente istorice au precedat momentul de 1 Decembrie 1918, când românii din toate ţinuturile istorice s-au regăsit într-un stat, România Mare. Data de 14 noiembrie, momentul unirii Dobrogei cu România, a devenit un reper care, prin Legea "Ziua Dobrogei", adoptată în anul 2015, a intrat pe lista sărbătorilor oficiale.

Astăzi, la 143 de ani de la unire, zona geografică cuprinsă între Marea Neagră şi Dunăre are, în continuare, un rol de o importanţă geopolitică deosebită. Bazele militare din Mihail Kogălniceanu întăresc ideea că astăzi Dobrogea este un punct de importanţă strategică atât pentru România, cât şi la nivel regional şi global.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anul 2002, Guvernul Adrian Năstase a instituit taxa pe podurile dunărene. De altfel, pe oriunde ai vrea să ajungi în Dobrogea, eşti obligat să treci pe un pod, adică să plăteşti o taxă. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu dobrogenii care vor să treacă în judeţele limitrofe -Călăraşi, Ialomiţa, Brăila sau Galaţi.

De aproape 20 de ani se plăteşte un bir către statul român, din partea căruia ar fi fost normal şi corect să se întoarcă, măcar o parte, prin investiţii, în judeţele Constanţa şi Tulcea.

În continuare, judeţul Constanţa este deficitar la capitole precum: sistem medical, infrastructură rutieră, reţea de apă, canalizare şi gaze, păduri, educaţie etc.

Deşi Dobrogea este un punct strategic, prin bazele militare, o insulă energetică, prin centrala nucleară de la Cernavodă şi prin energia verde eoliană, o poartă maritimă a Uniunii Europene, o capitală estivală la Marea Neagră, totuşi, există această taxă, care nici pe departe nu a fost utilizată în interesul acestei zone.

În momentul de faţă, în Parlamentul României există o lege, avansată în comisiile de specialitate, care prevede anularea taxei de pod, începând cu anul 2022.

Îmi pun toată speranţa că vom vota această lege cât mai repede în plenul Camerei Deputaţilor, ca să putem dărâma această barieră creată prin dubla taxare a celor care utilizează drumurile publice.

Stimaţi colegi şi colege, în curând, în plenul Parlamentul României vom dezbate şi vom vota anularea acestei taxe şi vă invit să susţineţi acest proiect.

Cu ocazia împlinirii a 143 de ani de la unirea Dobrogei cu România, urez la mulţi ani dobrogenilor!

La mulţi ani, România Unită!

Cu gândul că în curând vom anula această taxă abuzivă de pe podurile dunărene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Grupul USR, domnul deputat Mihai-Laurenţiu Poliţeanu.

Se pregăteşte domnul deputat Adrian Giurgiu. Este?

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Peste 50.000 de români au murit din cauza COVID-19!

Repet, peste 50.000 de români au murit din cauza COVID-19! 15.000 dintre aceştia, doar în această toamnă. Zilnic, ne-au murit, în ultimele săptămâni, circa 500 de bunici, de părinţi, de fraţi, de rude, de cunoştinţe.

Săptămânal, 3.000 de români şi-au pierdut viaţa din cauza COVID-19.

Este mai mult decât o criză sanitară, este o tragedie naţională de proporţii.

Să lăsăm, deci, numerele, faptele clare să spună care este realitatea.

Dacă acum un an, în ziua de 2 noiembrie, vorbeam de 86 de morţi, anul acesta, pe 2 noiembrie, vorbim de 591 de decese, adică de o creştere de aproape 700%.

Cifrele actuale plasează România pe primul loc în lume ca rată a mortalităţii, de 3 ori mai mare decât a Rusiei, de 10 ori mai mare decât a Marii Britanii, cele două ţări cu numărul cel mai mare, absolut, de decese din Europa, din cauza COVID-19.

România are o rată de vaccinare de circa 37%, pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Doar Bulgaria are o rată de vaccinare mai mică, de 26%. Media Uniunii Europene este de 75%, iar multe ţări din UE depăşesc 80%.

România este chiar sub media globală, sub media lumii, de 40%, privind rata de vaccinare.

Hai să ne uităm la ziua de ieri, luni, 15 noiembrie 2021:

• Portugalia - 87%, rata vaccinării; 15 noi decese;
• Danemarca - 76%, rata vaccinării; 7 noi decese;
• România - 37%, rata vaccinării; 233 de noi decese.

Lista poate continua cu toate statele din Uniunea Europeană, cu excepţia Bulgariei, care are o rată de vaccinare inferioară României, şi arată ce efecte are fie vaccinarea, fie lipsa vaccinării. Diferenţa este dată de numărul de decese.

România are o rată a mortalităţii raportată la numărul de cazuri noi de câteva zeci de ori mai mare decât ţările cu rată de vaccinare bună.

Ratele mici de vaccinare au condus la moartea a aproape 20.000 de români doar în această toamnă.

Dragi colegi,

Este momentul să încetăm cu demagogia şi dezinformarea conspiraţionistă cu efecte criminale.

Hai să nu mai folosim tribuna Parlamentului, cu consecinţe tragice pentru fraţii noştri români, doar pentru a profita politic de spaima oamenilor de vaccinare!

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Adrian Giurgiu, Grupul parlamentar al USR.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Lucian Feodorov.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Schimbarea climatică"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Ne săpăm propriile morminte!", aceasta a fost afirmaţia secretarului general al ONU, António Guterres, la COP26. Conferinţa mondială dedicată schimbărilor climatice a avut loc zilele trecute, la Glasgow, cu scopul de a lua măsuri concrete pentru a evita efectele catastrofale ale creşterii temperaturii mondiale.

Conform studiilor, temperatura anuală, la nivel global, a crescut, din anul 1880, cu 1,18 grade Celsius şi se estimează că borna de 1,5 grade Celsius va fi atinsă în jurul anului 2030, cu 10 ani mai devreme decât estimarea anterioară.

În vederea reducerii emisiilor de carbon, Uniunea Europeană a semnat Pactul Verde European. Prin acest acord, statele membre îşi asumă reducerea emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030 şi - un obiectiv foarte dificil - neutralitate climatică până în anul 2050.

Cu toate acestea, efectele schimbării climatice se simt tot mai puternic de la un an la altul. Doar pe parcursul anului trecut am văzut incendii devastatoare în Grecia şi Turcia, inundaţii în inima Europei şi temperaturi de aproape 50 de grade Celsius în Canada. Iar acesta s-ar putea să fie doar începutul! Putem spune că acestea sunt doar nişte cifre şi evenimente depărtate de realităţile româneşti, dar această criză va ajunge şi în România, mai devreme sau mai târziu, iar, probabil, ne va lua din nou prin surprindere, ca zăpada în decembrie.

Chiar dacă nu suntem printre ţările cu emisii ridicate de dioxid de carbon, se poate observa, într-o simplă călătorie pe meleagurile autohtone, faptul că poluarea este la ea acasă. În tot mai multe studii Bucureştiul este în topul oraşelor cu cele mai multe ore pe care le petrec locuitorii în trafic. Pe lângă emisiile maşinilor, mai există şi numeroase surse de poluare care au reapărut, surprinzător, odată cu începutul crizei politice, ca urmare a reducerii controalelor efectuate de autorităţi. România riscă să fie sancţionată de către Comisia Europeană dacă nu demonstrează unele măsuri concrete cu privire la stoparea poluării din marile oraşe. De asemenea, în afara oraşelor se pot observa de ani de zile exploatări necontrolate de păduri, balastiere care mută cursul apelor şi alte dezastre ecologice.

România, pentru a se implica în această criză, cu adevărat, trebuie să elimine astfel de acţiuni nocive ale mafiei, fie că vorbim de mafia pădurilor, a balastierelor sau a deşeurilor. Trebuie să reducă nivelul de poluare din marile oraşe şi să creeze un transport public sustenabil. Trebuie să investim în transportul naţional, în căi ferate, trebuie să reducem defrişările şi să realizăm un proiect amplu de împădurire. Doar prin investiţii sustenabile vom reuşi să limităm efectele iremediabile ale schimbărilor climatice!

Vă mulţumesc.

Deputat Adrian Giurgiu, de Mureş.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Lucian Fedorov.

Domnul Lucian Feodorov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Declaraţia politică are următorul titlu - "Condamnarea românilor la sărăcie prin liberalizarea pieţei de energie şi printr-o guvernare necorespunzătoare".

Aş vrea să subliniez câteva aspecte.

Faţă de anul 2020, energia este mai scumpă cu 25%, gazele cu 20%, iar pentru benzină şi motorină românii au ajuns să plătească cu 14% mai mult. Toate aceste majorări de preţuri îi condamnă pe români la plata unor facturi de energie absolut împovărătoare, iar pe cei din mediul rural îi condamnă la frig din cauza lipsei lemnelor şi a gazelor, în special în zona Moldovei.

Domnilor guvernanţi, sunteţi în stare să lăsaţi românii în frig şi întuneric, atât timp cât sistemul de termoficare din multe localităţi, în frunte chiar cu Bucureştiul, este într-o stare de degradare dezastruoasă, cu pierderi în reţea de până la 50%? O cale de rezolvare relativă ar putea-o constitui folosirea de către români a facilităţilor oferite de Legea consumatorului vulnerabil, care vine să stopeze parţial efectele lăcomiei firmelor de furnizare a gazelor şi a energiei, prin plafonarea preţurilor.

Această situaţie se datorează unui deficit de putere în sistem de circa 30%. La ora actuală nu funcţionează decât două grupuri la Centrala Nucleară de la Cernavodă, s-au deconectat de la sistem Centrala de la Mintia, care are în jur de 1.300-1.400 de megawaţi, respectiv Centrala de la Iernut, care înseamnă în jur de 300-400 de megawaţi, deci nişte goluri care se simt şi determină deficit de putere şi de energie în sistem. Acest lucru nu poate fi compensat decât printr-o politică energetică corespunzătoare.

Deci, în cei 30 de ani, de când a venit la putere acest sistem, n-am fost în stare, la Cernavodă, să mai punem în funcţiune 3 grupuri de câte 750 de megawaţi, care practic ar fi triplat puterea acolo, şi n-am pus în funcţiune multe centrale care au fost începute.

E o problemă foarte importantă şi cred că ar trebui să preocupe, în mod deosebit, noua putere care se va instala odată cu numirea prim-ministrului.

În orice caz, un prim-ministru precum Cîţu nu poate fi în stare să conducă această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea minorităţilor, pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O să mă refer la Proiectul de Lege nr. 545/2021, care, în opinia mea, este un abuz.

Potrivit proiectului de lege, angajaţii care vor refuza să prezinte certificatul verde la intrarea în instituţia în care lucrează ar putea avea contractul de muncă suspendat, fără plata drepturilor salariale, pentru o perioadă de până la 30 de zile.

În situaţia în care angajaţii refuză să se vaccineze şi refuză să se testeze, atunci angajatorul poate decide suspendarea lor, fără drept de plată, pentru 30 de zile, atât la privat, cât şi la stat. Dacă nici după 30 de zile angajaţii nu prezintă certificatul verde, atunci vor fi concediaţi, la stat, iar la privat, angajatorul poate decide dacă le prelungeşte suspendarea sau îi concediază.

Altfel spus, pe înţelesul tuturor cetăţenilor acestei ţări, prin acest proiect de lege este condiţionată exercitarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de Constituţie, de prezentarea certificatului verde.

Mai mult, acest proiect de lege neagă existenţa unor drepturi fundamentale. Drepturi şi libertăţi precum dreptul la muncă, dreptul la libera circulaţie, dreptul la învăţătură, dreptul la libertate economică, dreptul la viaţa privată şi multe alte drepturi nu pot fi negate, chiar şi într-o situaţie atât de dificilă precum cea din prezent.

Stimaţi colegi,

Nu putem merge atât de departe încât să dispunem, prin lege, măsura desfacerii contractului de muncă individual pentru personalul nevaccinat din anumite structuri şi instituţii publice. În opinia mea, vor apărea tensiuni sociale care vor fi foarte greu de gestionat.

Informarea corectă a populaţiei reprezintă, din punctul meu de vedere, singura cale de a lupta împotriva acestui virus.

Din păcate, campania de vaccinare a fost concepută mai curând ca un concept de marketing. Şi aici fac un apel către stimaţii comunicatori strategici, să regândească această campanie de vaccinare. Componenta de informare a populaţiei, care, de altfel, era şi cea mai importantă, a lipsit. Din punctul meu de vedere, cetăţenii acestei ţări au fost bulversaţi de informaţiile transmise într-un mod haotic, prin toate mijloacele de informare. Este clar că au apărut în spaţiul public tot felul de personaje care au transmis mesaje de dezinformare a populaţiei.

În calitate de deputat şi de vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, nu voi vota acest proiect de lege.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Silviu Nicu Macovei. Este? Nu.

Domnul deputat Vasile Cîtea.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Reinstaurarea principiului legalităţii în România".

Dragi colegi,

Contextul social şi politic, pe care îl trăim zilele acestea, este unul extrem de dificil. În primul rând, după căderea Guvernului Cîţu, nu avem un Guvern legitim, şi acest lucru înseamnă criză politică de lungă durată.

În al doilea rând, după declaraţiile iresponsabile din vara aceasta, în care se anunţa, în mod triumfalist, că am învins pandemia, România s-a găsit total nepregătită în faţa acestui val 4 de îmbolnăviri, extrem de agresiv.

În al treilea rând, contextul pandemic a favorizat luarea unor măsuri de către clasa politică, măsuri care pun sub semnul întrebării exercitarea unor drepturi fundamentale recunoscute de Constituţia României ca fiind inviolabilităţi.

Nu în ultimul rând, în pragul sezonului rece, România se găseşte într-o situaţie extrem de dificilă, situaţie determinată de creşterea facturilor la energie şi gaze.

Acesta este contextul social şi politic care a impus, practic, necesitatea venirii Partidului Social Democrat la guvernare, scopul urgent fiind salvarea României de la colaps.

Evident, în contextul participării la guvernare, Partidul Social Democrat a venit cu o serie de măsuri care sunt considerate cu caracter obligatoriu, măsuri pe care unii le-ar numi măsuri cu caracter social, dar pe care noi le considerăm măsuri de reinstaurare a statului de drept şi a principiului legalităţii.

Pentru început vorbim despre respectarea efectelor actului normativ care avea ca obiect dublarea alocaţiilor de stat, un act normativ neabrogat, dar paralizat în efectele sale de către guvernarea precedentă. Astfel, Partidul Social Democrat propune, de urgenţă, mărirea la 300 de lei a alocaţiilor copiilor între 2 şi 18 ani şi mărirea la 600 de lei a alocaţiilor pentru copiii mai mici de 2 ani sau cu dizabilităţi.

Mărirea punctului de pensie este o măsură votată de Legislativul ţării şi paralizată de Guvernul care a fost demis prin moţiune de cenzură. Creşterea cu un procent între 8% şi 11% ar fi o măsură care ar aduce din nou în discuţie respectarea principiului legalităţii.

Creşterea salariului minim, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei, alături de creşterea pensiei minim garantată, la 1.000 de lei, ar fi măsuri care ar compensa, alături de efectele Legii consumatorului vulnerabil, cât şi de efectele Legii privind plafonarea facturilor la gaze şi energie, mărirea, în mod unilateral, a costurilor facturilor pentru consumatorii casnici. Şi nu în ultimul rând, acordarea, din nou, pentru sectorul de stat, a voucherelor de vacanţă ar însemna o măsură compensatorie şi pentru sectorul HoReCa, în această perioadă marcată de multiple privaţiuni, ca urmare a manifestării contextului pandemic.

În concluzie, Partidul Social Democrat a fost de acord cu participarea la guvernare, având ca obiectiv direct implementarea unor măsuri prin care să salveze ţara aflată în prag de colaps. atât social, economic, cât şi sanitar.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Vasile Cîtea.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Grupul PNL, domnul deputat Radu-Marin Moisin.

Se pregăteşte, din partea Grupului USR, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca temă "Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - primii paşi în implementarea efectivă!".

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă al Uniunii Europene şi împărţit în 15 componente, astfel încât acesta să acopere nevoile României şi, în acelaşi timp, să urmărească priorităţile Comisiei Europene, precum: tranziţia verde, transformarea digitală, coeziunea socială şi teritorială, sănătatea, rezilienţa economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.

În urma şedinţei Consiliului de Afaceri Economice şi Financiare - ECOFIN - al Uniunii Europene, s-a anunţat faptul că a fost evaluat pozitiv Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Acesta a fost ultimul pas, efectiv, pentru a începe procedura de acces la prefinanţare, prima tranşă fiind chiar în acest an şi în valoare de aproximativ 3,8 miliarde de euro.

Astfel, la începutul lunii noiembrie, Guvernul PNL a aprobat primele două documente pentru demararea PNRR. Mai exact, este vorba despre două memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România.

Prin semnarea Acordului privind contribuţia financiară nerambursabilă, România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 de miliarde de euro, iar prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană şi România, vom beneficia de o finanţare în valoare de 14,94 de miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Prin urmare, suma totală de care va beneficia ţara noastră va fi în cuantum de 29,2 miliarde de euro, sumă ce are drept scop finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în PNRR.

Însă, până la finalul acestui an, prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, România va beneficia de o prefinanţare de 3,8 miliarde de euro, iar în cursul anului 2022 de o finanţare de aproximativ 6,2 miliarde de euro. Aceşti bani se vor acorda în tranşe, în funcţie de îndeplinirea anumitor jaloane şi ţinte incluse în PNRR. În total avem 507 jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o şansă istorică de dezvoltare a României, un adevărat Plan Marshall gândit de Uniunea Europeană pentru statele membre, în vederea revenirii economice sustenabile după cumplita pandemie de COVID-19!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian, dacă e.

Dacă nu, doamna deputat Cristina Camelia Rizea. Nici doamna Rizea.

Doamna deputat Neagu.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această săptămână am intitulat-o "Românii trebuie să îşi păstreze dreptul de a-şi alege direct preşedintele".

În această perioadă, în societatea românească este aruncat în dezbatere un subiect de importanţă majoră pentru viitorul democratic al României - alegerea preşedintelui. Se vorbeşte despre transformarea României din republică semiprezidenţială, în republică parlamentară, lucru care ar însemna ca românii să îşi piardă dreptul de a-şi alege direct preşedintele.

Republica semiprezidenţială, modelul actual din România, presupune ca preşedintele să fie ales prin vot direct de toţi românii. Şi este un lucru cât se poate de normal şi democratic, pentru că preşedintele este garantul democraţiei şi al funcţionării statului.

Constituţia României consfinţeşte în art. 80 faptul că "Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării". "Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate". Şi au existat cazuri când medierea preşedintelui a cântărit enorm pentru stabilitatea politică sau echilibrul democratic între puterile statului.

În cazul unei republici parlamentare, preşedintele ar primi un rol decorativ şi ar fi ales, cel mai probabil, de Parlament, fără a mai avea competenţe reale în funcţionarea statului. Şi, astfel, s-ar perverti unul dintre drepturile fundamentale ale românilor - dreptul de a-şi alege direct preşedintele. Este forţa pe care cetăţenii acestei ţări şi-au manifestat-o puternic şi este poate ultimul drept care le oferă speranţa că votul lor contează cu adevărat.

O republică parlamentară înseamnă transformarea preşedintelui dintr-un garant al democraţiei, într-un politruc obedient aflat la mâna Parlamentului. Cum mai poate asigura medierea atunci când Parlamentul şi Guvernul ajung într-o situaţie de criză?

Ne întrebăm, cine este vinovat pentru acest plan diabolic care li se pregăteşte românilor?

În primul rând, vinovatul principal este preşedintele Klaus Iohannis care, după aproape două mandate la Cotroceni, nu a înţeles cât de importantă este funcţia de preşedinte. Astfel, pentru a-şi asigura confortul, după încheierea ultimului mandat, domnul Iohannis scoate la mezat instituţia Preşedinţiei României şi o pune pe tavă în cadrul negocierilor dintre PSD şi PNL.

În acest context, de la tribuna Parlamentului României, vă rog să trataţi cu responsabilitate acest subiect şi să nu luaţi românilor dreptul de a-şi alege direct preşedintele.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Denisa-Elena Neagu, Grupul USR.

Se pregăteşte doamna Dumitrina Mitrea, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

"O întrebare simplă pentru Guvernul PNL - când vor începe plăţile pentru măsura HoReCa?".

Domnule ministru Virgil Popescu, domnule prim-ministru Florin Cîţu, când vor începe plăţile pentru măsura HoReCa?

Este o întrebare simplă. La ea aşteaptă răspuns cele 10.185 de firme care au solicitat această finanţare nerambursabilă promisă de Domniile Voastre încă din anul 2020.

În cele două luni, de când Virgil Popescu a preluat Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, comunicarea pe măsura HoReCa se limitează la o serie de rapoarte săptămânale.

Nişte tabele cu cifre şi statusuri diverse - aprobat, respins, în curs de evaluare sau clarificare. Atât! Niciun cuvânt despre când vor fi trimise contractele şi când vor începe plăţile.

Mai grav este că acelaşi ministru, care promitea marea salvare a industriei HoReCa, nu a întreprins niciun demers în urgentarea finalizării analizelor şi demararea plăţilor. O arată chiar cifrele publicate de minister.

Între 27 iulie 2021 - data limită pentru depunerea solicitării - şi începutul lunii septembrie se analizaseră 6.119 dosare.

De la plecarea ministrului USR, până la finalul săptămânii trecute, au mai fost analizate restul de 3.223 de dosare.

Ministrul PNL a avut nevoie de două luni pentru a analiza un număr de dosare care, sub conducerea USR, ar fi fost analizate în două săptămâni.

PNL a diminuat astfel şansele ca ajutoarele să ajungă la beneficiari în anul 2021.

Domnule ministru Virgil Popescu, domnule prim-ministru Florin Cîţu, de ce nu urgentaţi demararea semnării contractelor şi demararea începerii plăţilor?

Măsura HoReCa ar fi trebuit să fie un colac de salvare care să-i scape de înecarea în datorii.

Cum banii tot întârzie, antreprenorii au încercat să stea la suprafaţă, înotând împotriva curentului. Dar nu par a mai rezista mult.

Între timp, oficialii care ar trebui să-i ajute sunt într-un silenzio stampa periculos. El ascunde fie nepăsarea oficialilor, fie o problemă financiară legată de imposibilitatea finanţării măsurii HoReCa.

Indiferent de ce ascund oficialii, HoReCa se îneacă.

Domnule ministru Virgil Popescu, domnule prim-ministru Florin Cîţu, când vor începe plăţile pentru măsura HoReCa?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

O invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar AUR, pe doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Ghervazen Longher.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Tema declaraţiei mele politice se numeşte "Mesaje de la cetăţeni în timp de pandemie".

Onoraţi deputaţi,

Ruptura dintre clasa politică şi popor este evidentă de zeci de ani, însă acum este absolut necesară reclamarea acestei situaţii care impactează în mod fatal asupra sănătăţii psihice şi fizice a cetăţenilor acestei ţări, cetăţeni pe care dumneavoastră îi reprezentaţi în acest for democratic - Camera Deputaţilor.

Dezamăgirea şi disperarea oamenilor cresc de la o zi la alta. În acelaşi timp scade nivelul de trai, dar scade şi speranţa că veţi ţine cu poporul sau că vă pasă de binele lui.

De la o zi la alta, oamenii vă urmăresc cum luaţi decizii, cum votaţi în necunoaştere şi sunteţi indiferenţi la durerile şi provocările oamenilor de la toate nivelurile. Vă puteţi înregistra succesul de a fi reuşit să afectaţi serios familia, firmele, educaţia, economia şi societatea la nivel micro şi macro.

Poporul a devenit o entitate străină pentru dumneavoastră. În ultimele săptămâni, aţi distrus toate interacţiunile umane, interacţiunea cu autorităţile şi instituţiile publice. Croiţi legi cu fărădelege şi ignoraţi continuu drepturile şi libertăţile noastre.

Statul este garantul libertăţilor noastre, nu cel care acordă sau suspendă libertăţile poporului. Vă invit să vă asumaţi acest aspect. Votaţi legi fără a fi jurişti sau a înţelege principiile de drept şi luaţi măsuri medicale fără a fi specialişti în domeniu.

În calitate de cetăţean, vă întreb pe toţi şi pe fiecare în parte:

Ce anume aţi făcut pentru a demara campanii naţionale de prevenţie şi consolidarea imunităţii naturale?

De ce aţi evitat recunoaşterea imunităţii naturale dobândite? Cea mai îndreptăţită măsură este recunoaşterea imunităţii dobândite, bazată pe anticorpi şi limfocite T, ca fiind viageră. Fără certificate şi coduri QR!

De ce acest vaccin a devenit primul produs medical pe care vreţi să îl administraţi obligatoriu, oricui? Actele medicale sunt o opţiune, dacă intenţionaţi obligarea la injectare prin şantaj - acces la locul de muncă sau la anumite servicii - înseamnă că instauraţi un regim tiranic în ţara noastră. S-au sacrificat oameni pentru ca noi să trăim într-o democraţie, nu într-o dictatură. Sunteţi conştienţi că unii oameni îşi pierd deja locurile de muncă, ca urmare a deciziilor pe care le luaţi?

De ce evitaţi consultări interprofesionale medicale pentru a căuta soluţii mai viabile? Oamenii se tem de ce veţi vota, că îi lăsaţi fără serviciu, fără acces în magazine, dar mai ales se tem să meargă la medic sau la spital.

De ce constrângeţi cadrele medicale cu vaccinarea? Sunt atâţia dintre ei care au trecut deja prin boală şi au imunitate. Cum să reduci numeric personalul medical cu nişte restricţii, când oricum eşti sub nivelul numeric necesar? Este ca şi când transmiţi direct cetăţenilor - "Vă lăsăm fără îngrijire medicală". Pentru ce mai plăteşte omul la CAS dacă aşa organizaţi Domniile Voastre lucrurile în domeniul sănătăţii?

De ce permiteţi ca oamenii să fie vaccinaţi cu vaccinuri expirate?

România dispune de o comunitate mare de medici supraspecializaţi. De ce căutaţi sancţionarea lor dacă folosesc alte protocoale decât "cel oficial", pentru care, oricum, nu aţi asigurat rezerve toată vara, când "virusul a fost în vacanţă". Cum să sancţionezi profesionişti care urmăresc binele superior al pacienţilor? Lăsaţi medicii să lucreze pentru binele oamenilor.

Dacă situaţia este atât de disperată, daţi o mână de ajutor în spitale. Medicii pe care îi aveţi printre dumneavoastră sunt mai mult la microfon decât la patul bolnavilor, poate ar ajuta să revină printre ei, zilnic, să fie mai responsabili în deciziile lor. Lăsaţi în pace toate cadrele medicale nevaccinate, să îşi continue profesia! Permiteţi voluntariat în spitalele depăşite de situaţie. Permiteţi să primiţi donaţii - medicamente şi materiale - dacă şi aşa nu există.

Ca şi concluzie, aveţi în faţă un popor care clocoteşte de nemulţumire. Depinde de dumneavoastră dacă îl duceţi în punctul de fierbere, până se revarsă contra celor...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...care fac exces de putere. Desprindeţi-vă de locul cald din care votaţi împotriva poporului pe care ar trebui să îl reprezentaţi şi mergeţi şi staţi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...la intrarea în mall-uri, în primării, în toate acele locuri...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat!

Doamna Dumitrina Mitrea:

Da, concluzionez acum.

...în acele locuri unde în ultimele săptămâni zeci de mii de oameni nu au putut intra. Veţi avea ocazia astfel să notaţi ce crede fiecare dintre aceşti oameni şi poate aşa veţi înţelege să nu fiţi părtaşi la comiterea unui abuz împotriva poporului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Timpul alocat este de 3 minute.

Rugămintea...

Doamna Dumitrina Mitrea:

Un moment, închid acum, mai am o frază.

Doamnelor şi domnilor deputaţi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog frumos, ultima frază.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Sper să aveţi mintea clară pentru a vota în interesul poporului, nu împotriva lui.

Opriţi legiferarea abuzului, segregării şi a discriminării!

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

V-aş ruga, din respect faţă de ceilalţi colegi, să respectaţi şi dumneavoastră Regulamentul şi să vă încadraţi în termenul de 3 minute.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Domnule preşedinte,

Am asistat la foarte mulţi colegi care au depăşit cu mult acest termen.

Vă rugăm, o dată şi noi depăşim termenul, fiţi şi dumneavoastră amabil! (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Tocmai aţi mai consumat din timpul unui alt coleg şi v-aş ruga să respectaţi Regulamentul. (Vociferări.)

Ultimul vorbitor.

O invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Apel pentru prematuritate".

De doi ani întreaga noastră atenţie este îndreptată către pacienţii COVID-19, însă e timpul să vedem că în jurul nostru sunt şi alte suflete care au nevoie de grija noastră.

Din anul 2019 avem în vigoare o lege prin care ziua de 17 noiembrie devine Ziua Naţională a Copilului Prematur, şi cu această ocazie doresc să trag un semnal de alarmă privind situaţia îngrijorătoare a copilului prematur din România.

Fenomenul naşterilor premature plasează România pe ultimul loc în clasamentul ţărilor europene, numărul copiilor prematuri înregistraţi fiind de 2,4 ori mai mare decât media europeană.

Statisticile arătau că din 20.000 de copii născuţi înainte de termen, 10.000 nu supravieţuiesc. Sunt prea mici pentru a-şi putea menţine temperatura corpului, ritmul cardiac sau respiraţiile. O naştere prematură înseamnă începerea unei lupte contra cronometru - fiecare gram în plus este o victorie şi fiecare respiraţie neasistată oferă speranţa unui mâine mai bun - pentru copii şi părinţi.

Decesele infantile intervin preponderent în prima lună de viaţă. O bună parte din decesele sub un an survin la domiciliu, iar majoritatea copiilor decedează fără asistenţă medicală pentru boala cauzatoare de deces. Cauzele de deces infantil cele mai frecvente sunt condiţiile perinatale, urmate de boli respiratorii şi patologii congenitale. De cele mai multe ori, lipsa unei infrastructuri specializate şi a unor incubatoare moderne suficiente joacă un rol crucial în dezvoltarea micuţilor prematuri.

Cu toate eforturile făcute, în România, ratele mortalităţii infantile şi ale naşterilor premature rămân încă foarte ridicate. Îngrijirea acestor copii, precum şi prevenirea prematurităţii reprezintă provocări importante pentru întreaga societate românească, iar progresul în aceste două direcţii se poate face doar în prezenţa unei colaborări eficiente între factorii de decizie, comunitatea medicală, familie şi societatea civilă.

Avem nevoie de politici coerente în acest domeniu şi de o atenţie sporită din partea Ministerului Sănătăţii. Toţi pacienţii din România au nevoie de atenţia noastră, iar micii pacienţi cu atât mai mult!

Trebuie să găsim resurse pentru dotarea corespunzătoare a secţiilor de neonatologie şi pentru asigurarea unei îngrijiri medicale adecvate pentru copiii prematuri. Trebuie să le asigurăm o şansă reală la supravieţuire şi dezvoltare!

În contextul importanţei acestei zile, trebuie să ne reamintim că este imperios necesar să ne canalizăm energia şi eforturile pentru îmbunătăţirea situaţiei copiilor prematuri din România. Investind în copii, investim în viitorul acestei ţări!

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Domnul deputat Longher, îmi cer scuze, am trecut, data trecută, peste Grupul minorităţilor, vă rog frumos să vă susţineţi declaraţia politică şi îmi cer scuze!

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe 11 noiembrie polonezii din întreaga lume celebrează Ziua Independenţei Poloniei. Aceasta este ziua în care Polonia şi-a redobândit independenţa, după 123 de ani de ocupaţie străină.

În acest context, Uniunea Polonezilor din România a organizat manifestări restrânse pentru a marca acest eveniment, atât în şcolile unde învaţă copiii polonezi, cât şi pentru membrii organizaţiei noastre, o deplasare la Contingentul Militar Polonez care staţionează la Craiova.

Astfel, profesorii de limba polonă au pregătit cu elevii lor, fie online, fie fizic, diferite activităţi prin care au pus accentul pe importanţa acestor evenimente în istoria poporului polonez, a identităţii şi patriotismului faţă de Ţara mamă. Elevii care învaţă limba polonă în localităţile din Bucovina s-au familiarizat cu istoria sărbătoririi Independenţei. De asemenea, au participat la acţiunea de intonare a imnului polonez.

O delegaţie din Bucovina, alături de reprezentanţii Uniunii Polonezilor din România au efectuat o vizită la Craiova, la invitaţia Contingentului Militar Polonez care staţionează în această localitate, pentru a participa la manifestările organizate cu ocazia Zilei Independenţei Poloniei. Festivităţile au început cu o Sfântă Liturghie, după care au avut loc ceremonii legate de această sărbătoare - a fost introdusă Asistenţa Militară de Onoare, s-au intonat imnurile Poloniei, României şi NATO, în timpul cărora au fost arborate drapelele. A urmat apoi apelul comemorativ al armatei poloneze şi defilarea comună a militarilor polonezi şi români. La final, oaspeţii adunaţi au putut face cunoştinţă cu tehnica militară pe baza căreia soldaţii polonezi, împreună cu aliaţii lor români desfăşoară zilnic antrenamente comune.

Având în vedere că în acest an nu a fost posibilă sărbătorirea în comun, cu siguranţă, în această zi deosebită am fost cu toţii împreună cu gândul, foarte mândri că aparţinem unei mari familii poloneze.

Vă mulţumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Uniunea Polonezilor din România.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Înainte de a închide prima parte a şedinţei, dau citire colegilor care au depus declaraţii în scris:

Grupul parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Oana-Gianina Bulai, Marius-Eugen Ostaficiuc, Eliza-Mădălina Ştefănescu, Nicu Niţă, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Daniel Tudorache, Romulus Damian, George-Adrian Paladi, Georgeta-Carmen Holban, Alina-Elena Tănăsescu, Bîrcă Constantin;

Grupul parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Cristina Burciu, Corneliu Cozmanciuc, George Şişcu, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Sebastian Burduja, Ioan Balan, Angelica Fădor, Liviu-Ioan Balint, Cosmin Şandru;

Din partea Grupului USR - Monica-Elena Berescu;

Din partea Grupului parlamentar AUR - Vasile Nagy, Nicolae Roman, Raisa Enachi, Dănuţ Aelenei;

Şi din partea neafiliaţilor - Nicolae Giugea.

Închidem prima parte a şedinţei şi intrăm, peste 5 minute, în şedinţa de plen.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Nevaccinaţii mai au drepturi?"

"Vaccinarea nu este obligatorie!". Am înţeles acest lucru. Ce nu înţeleg este de ce pentru a merge la serviciu este nevoie de certificat verde. Acest certificat verde se obţine fie dacă eşti vaccinat, şi este valabil până în iunie 2022, fie dacă ai un test antigen rapid, valabil 48 de ore, care costă în medie 70 lei, fie dacă ai un test RT-PCR, valabil 72 de ore, iar ca preţ este de aproximativ 200 lei, fie dacă ai trecut prin boală şi ai fost luat în evidenţa DSP, caz în care ai certificatul pentru 180 de zile.

Dacă eşti sănătos şi nevaccinat nu ai dreptul să mergi la serviciu pentru că nu ai bani să îţi faci test din 2 în 2 zile. Dacă vrei să îţi schimbi buletinul sau paşaportul, la fel.

Ai firma ta şi ai diverse treburi administrative de rezolvat în relaţie cu instituţiile publice, de asemenea, trebuie să ai certificat verde, altfel nu intri în instituţia unde ai treabă.

Vrei să îţi înfiinţezi o firmă, îţi trebuie certificat verde.

Ţi s-au rupt pantofii sau ţi s-a spart o ţeavă de apă în casă? Fără certificat verde nu poţi intra în magazine să îţi cumperi lucruri considerate neesenţiale.

Ce poţi face dacă nu ai certificat verde? Mai nimic!

Asta nu înseamnă restrângerea drepturilor cetăţeneşti?

Nu înseamnă că nu mai eşti liber în ţara ta?

Ni se spune că aceste măsuri sunt necesare din cauza numărului mare de decese înregistrate în ultima perioadă.

Din presă aflăm că sunt sute de morţi pe zi. Se dă vina pe virus.

Ştiu, sună înfiorător 400-500 de decese într-o zi, dar cu ce le comparăm?

Să vedem ce ne spune Institutul Naţional de Statistică despre mortalitatea anuală din România şi care e media de morţi zilnică.

• În 2017 - 262.811 decedaţi, adică 720/zi;
• În 2018 - 264.317 decedaţi, adică 724/zi;
• În 2019 - 259.721, adică 712/zi;
• În 2020 - 297.345, adică 815/zi.

În anul 2020 sunt cu 37.624 mai mulţi decedaţi decât în 2019.

Or, în 2020 au murit de COVID, adunaţi din informările lor zilnice, 15.767, restul de 21.857 au murit din cauza închiderii spitalelor şi a cabinetelor medicale, pentru că unor doctori le era frică să nu ia COVID. Să nu uităm că erau medici de familie care consultau online. Cum să asculţi cu stetoscopul online, când pacientul are complicaţii la plămâni?! Suntem proşti?!

Şi atenţie! Morţii ăştia din 2020 sunt mulţi în condiţiile în care două luni am stat închişi în case, nu au fost accidente rutiere, înjunghieri prin baruri sau pe la jocuri de cărţi.

Pentru unii, aceste reguli şi restricţii impuse sunt de-a dreptul un izvor de îmbogăţire. Am văzut clinici care oferă abonamente pentru teste antigen şi RT-PCR.

Eşti nevaccinat? Trebuie să ai mulţi bani!

Nu mai ai drepturi, ci doar obligaţii!

Aşa ceva nu este acceptabil într-un stat de drept. Mai este România o democraţie?

Domnul Adrian Alda:

"Trebuie să ne evaluăm foarte atent opţiunile şi să generăm elemente de atenuare, în perspectiva ameninţării unei crize alimentare!"

Au fost lansate tot felul de zvonuri, în ultimul timp, la nivel mondial, din cele mai diverse colţuri ale lumii, privind o potenţială viitoare criză alimentară. Mai în glumă, mai în serios, să nu uităm că, în ultimul secol, s-a vorbit la fel de asiduu şi despre un potenţial pericol privind iminentul sfârşit al lumii, care, din fericire, a rămas un simplu subiect de şuetă, deşi această temă a avut şi încă are răspândire globală, la fel şi temerile pe care le-a suscitat succesiv, timp de mai multe generaţii.

Perspectivele privind această inevitabilă criză de resurse de hrană sunt destul de sumbre din cauza unor aspecte cuantificabile, precum schimbările climatice, din pricina lipsei unui control real privind pandemia, dar şi din cauza unei posibile crize energetice care a contribuit la creşterea tuturor preţurilor finale pentru orice produs sau serviciu. Indiferent de gradul de materializare a acestor presupuneri şi în ciuda recoltelor bune pe care România le-a înregistrat în ultimii ani, trebuie să avem în vedere că o astfel de eventualitate tot ar lovi şi în ţara noastră din cauza unor constrângeri alimentare externe.

Ca să esenţializez, asta se poate întâmpla facil pentru că trăim într-adevăr într-un "stat global", după cum aprecia sociologul şi filosoful canadian, Marshall McLuhan, încă de pe la mijlocul anilor 1950. Şi mă refer nu doar la relaţiile comerciale dintre state, ci şi la interdependenţa politicilor protecţioniste pe care fiecare naţiune le-ar lua într-o variantă tragică a unei crize alimentare reale tocmai ca să-şi pună cât mai bine populaţiile la adăpost de înfometare.

Dar, dincolo de teorii, consider că este cel mai indicat să avem şi noi un răspuns a priori pentru un astfel de scenariu. Consider că este necesar să avem reacţii pregătite din timp mai ales pentru că debutul pandemiei a blocat schimburile de mărfuri dintre state, iar acest aspect ne-a luat pe toţi prin surprindere şi a generat anumite lipsuri, fie de ordin general, fie personal. Toate aceste frustrări s-au conjugat, din păcate, cu cele sanitare sau umanitare, accentuând şi mai mult aprehensiunea generală, un efect pervers şi invers care combate latent orice formă de calmare a spiritelor.

Aşadar, apreciez ca fiind imperios necesar să ne pregătim cu mare atenţie paşii pentru orizontul următorilor ani. Este foarte probabil ca România să nu se confrunte în 2022 cu o criză alimentară, având în vedere nivelul recoltelor, dar, în perspectiva împuţinării resurselor de hrană şi a creşterilor de preţuri mondiale, această materie primă suficientă pe care o avem, în mod curent la dispoziţie, pentru a acoperi necesarul intern de consum trebuie să o gestionăm cu mai multă chibzuinţă.

Indicatorul Food Price (FAO) privind preţul alimentelor a fost, în octombrie 2021, cu peste 31% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului precedent. Suplimentar, anul acesta s-a accentuat deficitul pieţei globale de cereale, în particular pentru grâu, iar această tendinţă va continua să fie influenţată de factorii de mediu şi climă atât la nivel general extern, cât şi zonal. Iar când menţionez determinantele geografice, mă văd obligat să mă refer şi la migraţia în masă. Nu vă gândiţi că aş marşa vreodată pe ideologia planului Kalergi, dar trebuie să vă amintesc de zonele sărace din Asia, unde ponderea celor ce nu-şi asigură traiul zilnic este de 60%, reprezentând 15% din populaţia de la nivel global care nu-şi poate asigura necesarul pentru subzistenţa cotidiană.

Trebuie să luăm în considerare că într-un registru complementar, dar diferit, se remarcă şi evoluţia preţurilor interne la inputuri, iar acest aspect transmite clar că în România se înregistrează o creştere graduală a preţurilor, deci o anumită scădere a accesibilităţii la produse pentru populaţie. Din analizele efectuate de mai mulţi fermieri rezultă că, până la 1 noiembrie 2021, preţurile îngrăşămintelor au crescut cu 115% - 125% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele ale produselor pentru protecţia culturilor între 15%-18%, iar seminţele s-au scumpit cu 3% - 5% faţă de perioada similară din 2020.

Drept soluţie pentru diminuarea considerabilă a acestui impact generat de creşterile costurilor inputurilor este ajustarea tehnică şi tehnologică astfel încât distribuţia lor la nivel de hectar să fie efectuată fără a genera risipă şi exces. De asemenea, dacă preţurile la materiile prime se vor menţine ridicate în contextul mecanismelor de piaţă şi autoreglare, profitul generat pe un hectar poate asimila costurile. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca Guvernul să accepte acordarea unei subvenţii temporare pentru îngrăşămintele chimice utilizate în agricultură, mai ales că mai multe directive europene acordă statelor membre dreptul provizoriu pentru protejarea intereselor esenţiale ale ţărilor lor.

Aşadar, soluţii avem la îndemână ca să ne bucurăm şi pe viitor de recolte cât mai bogate, în ciuda transformărilor climatice şi a altor factori exogeni, dar cu caracter disturbant pentru procesele agricole, mai rămâne doar să le punem în aplicare şi să confirmăm că preocupările noastre sunt reale şi depăşesc cu adevărat hârtia pe care au fost transpuse.

Domnul Alexandru Popa:

"Start oficial pentru PNRR - România poate accesa prima tranşă, în valoare de 3,793 miliarde de euro"

În cursul săptămânii trecute, au fost aprobate în şedinţa de Guvern două acte esenţiale pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Este vorba despre memorandumurile prin care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor au fost mandatate să parafeze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România.

Acesta este ultimul pas care trebuia făcut pentru ca ţara noastră să poată beneficia de cele 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. De asemenea, este important de menţionat că România va beneficia anul acesta, conform acordului, de o prefinanţare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro.

În acest moment, după ce au fost încheiate procedurile legale privind atragerea banilor prin PNRR, trebuie demarate de urgenţă reformele prevăzute în program pentru a putea respecta termenele asumate de comun acord cu oficialii europeni, dar şi pentru a depăşi cât mai rapid şocul cauzat de pandemia COVID-19 asupra economiei româneşti.

România are acum o şansă uriaşă de a se moderniza şi de a-şi dezvolta comunităţile locale astfel încât să putem aduce o schimbare în bine în viaţa cetăţenilor. Cred cu tărie că procesul de recuperare şi transformare economică românească va fi unul de succes dacă vom atinge toate obiectivele prevăzute în PNRR-ul României şi dacă vom accesa rapid şi integral fondurile alocate!

Nu mai avem timp de pierdut, trebuie doar să ne punem pe treabă!

Domnul Andrei-Iulian Drancă:

În declaraţia mea politică voi vorbi despre lecţiile pe care sistemul sanitar românesc trebuie să le înveţe de pe urma acestei pandemii.

Dacă este ceva ce s-a putut vedea cu ochiul liber, cred că acest lucru este că sistemul sanitar nu este pregătit pentru şocurile majore. Riscul transmiterii extinse a unui patogen necunoscut era relativ cunoscut în mediul ştiinţific. Modul în care călătorim şi interacţionăm este mult mai diferit faţă de acum 20 de ani, iar posibilitatea de a răspândi un virus este mult mai mare, un lucru care funcţionează ca gazul pe foc atunci când este vorba de viruşi care se transmit de la om la om.

Însă, sistemul sanitar românesc abia supravieţuia chiar şi în absenţa unei pandemii, iar atunci când acesta a fost lovit, s-a văzut direct în rata de mortalitate înregistrată în România.

În România, rata de mortalitate pentru persoanele infectate cu SARS-Cov 2 este de aproape 3%, pe datele curente. În Franţa rata de mortalitate este de 2%, în Spania 1,74%, în SUA 2% şi în Israel 0,6%. Dacă diferenţa nu pare atât de mică, aflaţi că diferenţa de la 2%, la 3% între aceste rate înseamnă zeci de mii de morţi. Diferenţa este dată de pregătirea şi eficienţa sistemului sanitar, iar dacă sistemul românesc ar fi fost cât de cât pregătit, am fi putut evita, până acum, între 10 şi 15 mii de morţi.

Morţii nu se vor mai întoarce vreodată, însă cea mai mare greşeală pe care am putea să o facem ar fi să nu tragem învăţămintele care trebuie. Care ar fi totuşi acestea?

În primul rând, statul trebuie să creeze o nouă strategie pentru medicina de prevenţie. Multor români li se pare că ei nu vor putea păţi nimic niciodată, însă ce ne-a arătat criza COVID este că mulţi români suferă de o întreagă serie de afecţiuni netratate. Toate acestea au agravat boala sau chiar au contribuit decisiv pentru deces. O nouă strategie pentru medicina de prevenţie ar putea aduce informaţiile şi tratamentul mai aproape de cetăţean, iar aceştia ar înţelege necesitatea unor controale regulate.

Depolitizarea managementului spitalelor este un pas mai mult decât necesar. Desigur, nu este îndeajuns doar să depolitizăm, ci să şi asigurăm resursele de competenţă necesare spitalelor. O echipă de medici buni nu poate să facă minuni atunci când este manageriată de un director prost. Să nu ne amăgim, medicii au nevoie de resurse, iar managerii trebuie să asigure aceste resurse.

Utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor din PNRR pentru a construi sau moderniza spitalele. Cele 8 spitale regionale promise de PSD au devenit subiect de băşcălie politică din cauza unor incompetenţi, însă adevărul este că acestea trebuie construite, iar spitalele existente trebuie modernizate. De la eficienţa energetică până la echipamente, resurse financiare trebuie investite.

Nu ştim când va fi următoarea pandemie sau următorul eveniment de tip "lebădă neagră" care va pune societatea la încercare şi, implicit, sistemul sanitar, însă dacă nu vom reuşi să ne pregătim, vom sta şi peste ani să ne plângem morţii, pentru că nu am înţeles că momentul în care trebuie să acţionăm este acum!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Diabetului"

Pe 14 noiembrie celebrăm Ziua Mondială a Diabetului, o zi care a devenit oficială prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006 de către ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care au recunoscut astfel nevoia de a promova la nivel naţional şi internaţional accesul populaţiei la tratamentul pentru această boală, dar şi de a formula măsuri în cadrul sistemelor naţionale de sănătate pentru prevenirea creşterii numărului populaţiei care suferă de diabet.

Din păcate, la nivel global, peste 422 de milioane de oameni suferă de diabet, conform statisticii din anul 2014. Cifrele sunt îngrijorătoare pentru că sunt în creştere şi, deşi există un tratament foarte important, insulina, descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu, mulţi bolnavi încă nu au acces la tratament.

Tema propusă de ONU anul acesta este accesul la tratament, mai ales în perspectiva pandemiei de COVID-19, care a îngreunat tratamentul pacienţilor.

În plus, aş dori să atrag atenţia asupra metodelor de a preveni îmbolnăvirea, astfel încât oamenii să ştie cum se pot proteja mai bine: prin mişcare, prin consumul de alimente sănătoase, măsurarea în mod constant a greutăţii corporale şi renunţarea la fumat. Diabetul este o boală cronică, care apare atunci când pancreasul nu mai produce suficientă insulină, sau când corpul uman nu poate folosi în mod eficient insulina pe care o produce. Neglijarea diabetului poate fi fatală, diabetul reprezentând a treia cauză majoră de deces pe plan mondial.

În calitate de membru în Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, voi susţine în continuare toate iniţiativele care au ca obiectiv scăderea numărului românilor bolnavi de diabet, astfel încât aceştia să beneficieze de informaţia necesară pentru a putea preveni îmbolnăvirea, dar şi pentru a avea acces la tratamentul necesar celor care suferă de diabet.

Domnul Eugen Bejinariu:

Din când în când, printre alegeri, jocul democratic face astfel încât partide mici, gălăgioase, a căror singură pricepere este agresivitatea "contra", ajung la putere. S-a întâmplat în 2016 cu partidul deghizat în Guvern tehnocrat, s-a întâmplat şi anul trecut cu partidul "oamenilor noi", conduşi acum de omul politic foarte vechi Dacian Cioloş. De fiecare dată s-a demonstrat că ştiinţa lor de a dărâma nu e însoţită de competenţe sau abilităţi de a construi ceva pentru oameni.

Misiunea lor de a înlocui clasa politică veche, o misiune care contrazice obiceiul democraţiilor consacrate de a valoriza oamenii cu experienţa politică îndelungată, a eşuat din pricina faptului că ei nu pot demonstra niciun alt sentiment cu excepţia urii. Ajunşi în poziţii de decizie, oamenii mai noi ai politicii se grăbesc să valorifice accesoriile puterii, iar primele lucruri pe care le fac sunt alegerea maşinilor de serviciu, a gărzii de pază, a legitimaţiilor de protocol, a paşapoartelor diplomatice şi a consilierilor care să le promoveze imaginea pe Facebook. Următoarea lor grijă este aceea de a înlocui politic, fără examene şi fără consideraţie pentru reguli, funcţionarii de vârf a căror singură vină este aceea că se aflau acolo dinainte. În numele unei idei curate, de împrospătare a resurselor administraţiei, au aplicat doar reguli murdare, prin care mii de incompetenţi din echipele lor de sprijin au fost numiţi politic în funcţii de conducere.

Aşa se explică amplificarea cronică a crizelor pe care le parcurge România. Aşa se explică şi dramele fără precedent ale oamenilor.

Alegători de bună-credinţă au fost seduşi de discursuri înflăcărate împotriva corupţiei, fără să ştie că cei pe care îi votează, în numele acestui ideal, comit zilnic abuz în serviciu prin abaterea de la reguli, legitimând aceste abateri cu justificarea că regulile sunt făcute de predecesori.

Discursul urii a scindat societatea într-un fel în care ideea de "comunitate" sau "valori comune" nu-şi va găsi înţeles curând în România. Incompetenţa lor a scufundat oraşele României în beznă, în frig şi în mizerie. Nepăsarea lor faţă de oamenii mulţi şi neajutoraţi ai României a adâncit sărăcia, şi incompetenţa lor a dus la cea mai ridicată rată a mortalităţii COVID la noi în ţară.

O campanie prost făcută, gândită doar pentru oamenii sofisticaţi şi urbani, cărora le lipsesc deplasările în excursii şi socializarea, a făcut astfel încât oamenii din mediul rural să nu afle importanţa medicală a vaccinării. Noi, politicienii cu experienţă mai lungă, am parcurs multe şiruri de alegeri, am învăţat că aşteptările oamenilor, dincolo de idealuri, se referă la lucruri concrete, la viaţa lor de zi cu zi. Noi am învăţat din greşeli, ne-am corectat şi am fost nevoiţi să performăm mereu mai bine. Noi ştim că faptele bune sunt mai durabile decât promisiunile frumoase şi mai ştim că oamenii s-au săturat de discursul reformist - dacă prin "reformă" se înţelege doar schimbarea de dragul unei noi viziuni, a "oamenilor noi".

România are legi, are mecanism democratic robust, are instrumente şi pârghii administrative, are arhitectura instituţională solidă, are oameni buni, valoroşi, cu experienţă. Totul este să aşezăm competenţele acolo unde este nevoie de ele ca să putem progresa noi, toţi, nu doar elita înstărită a ţării. Norocul este că trecerea timpului şi examenele pe care le-au tot picat "oamenii noi" ai politicii au făcut din aceştia politicieni vechi deja. Odată cu această realitate se instalează nevoia unei armonii sociale pe care doar experienţa politică o poate realiza. Doar prin stabilitate, prin act de guvernare matur, responsabil şi competent putem avansa. Aceste lucruri le-a oferit totdeauna PSD!

Domnul Constantin Bîrcă:

"Românii afectaţi de creşterile explozive de preţuri trebuie protejaţi!"

Potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică, în luna octombrie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9%, de la 6,3% în septembrie.

România are cele mai mari creşteri de preţuri din 2008 încoace.

Pe primul loc la scumpiri se află gazele. Astfel că românii au plătit luna trecută cu aproape 46% mai mult faţă de octombrie 2020. Urmează energia electrică, cu 24%, şi combustibilii, cu 23%.

Din coşul de consum, luat în calcul de INS, se constată că nu există produs sau serviciu care să nu se fi scumpit.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,39%, mărfurile alimentare cu 5,25%, iar serviciile cu 3,96%.

În aceste condiţii, considerăm că nu putem rămâne indiferenţi şi se impune să ajutăm milioane de români să nu stea o iarnă întreagă în frig!

Prin contribuţia specialiştilor, PSD a elaborat documentaţia care prevede scăderea TVA-ului pentru lemnele de foc de la 19%, la 5%.

Iniţiativa PSD, votată în Camera Deputaţilor, susţine în primul rând persoanele vulnerabile din zonele rurale.

Ne referim la peste 2,7 milioane de locuinţe unde trăiesc în special pensionari şi agricultori cu venituri mici care folosesc sobe cu lemne.

Aceşti oameni erau, practic, condamnaţi să suporte iarna în frig, fiindcă preţul lemnului de foc aproape s-a dublat în acest an.

Soluţia PSD vine în continuarea pachetului de sprijin pentru cei afectaţi de explozia preţurilor.

Ţin să precizez că aceasta nu este o pledoarie pro domo, ci un îndemn adresat tuturor colegilor de a găsi împreună soluţii care să asigure o viaţă mai bună concetăţenilor noştri care, prin încrederea acordată prin votul lor, şi-au pus speranţele în noi.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Cum am ajuns să fim «groapa de gunoi a Europei»?"

Lucrând la mai multe iniţiative legislative, pentru a le depune în perioada imediat următoare, în încercarea de a opri acest fenomen care capătă proporţii tot mai mari, nu poţi să nu te îngrozeşti când sapi după probe şi informaţii. Entităţile infracţionale exploatează multiplele lacune legislative, precum şi limitările autorităţilor de aplicare a legii, în scopul reducerii costurilor operaţionale. Sigur, cauzele sunt multiple, însă corupţia şi nepăsarea autorităţilor au făcut ravagii. Nimic nou, din păcate!

Chiar şi în ziua de azi, România nu are un sistem complet de trasabilitate a deşeurilor, datele necesare deciziilor strategice se obţin greu, cu întârziere şi necesită multă prelucrare, încetinind mult aplicarea politicilor de mediu. Ar fi fost normal să avem aşa ceva, dacă dorim să oprim acest flagel! Ei bine, pe hârtie, avem. Licitaţia pentru dezvoltarea sistemului informatic ELSYS, care ar fi trebuit să aibă loc între 2012 - 2014, cu scopul de a asigura trasabilitatea deşeurilor din România, a fost câştigată de furnizorul de servicii de telecomunicaţii MIRA Telecom. Această societate comercială ar fi trebuit să furnizeze "echipamente şi programe informatice" capabile să ajute autorităţile române să gestioneze mai bine situaţia deşeurilor aflate în tranzit în ţară. Era vorba despre o aplicaţie online, construită pentru cel care deţine şi declară deşeurile, şi un sistem software, care ajută autorităţile să le urmărească. Sistemul ar fi urmat să fie folosit în colaborare cu alte ţări din Uniunea Europeană.

Cu toate că autorităţile au achitat factura către dezvoltator şi recepţia a fost teoretic efectuată, la ora actuală ELSYS nu este funcţional. În urma unor verificări desfăşurate în anul 2016, Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a constatat "importante nereguli cu privire la modul de achiziţie, dezvoltare, exploatare, precum şi la recepţia echipamentelor şi a programelor informatice Proiectului LIFE10/ENV/RO726. Stabilirea unui sistem electronic pentru schimbul de date privind transferurile de deşeuri (acronym LIFE = ELSYS)".

După ce Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a făcut constatările privind neregulile identificate, în spaţiul public nu au mai existat informaţii despre stadiul acestui proiect. Nici în presă, nici din partea organelor de cercetare, nici din partea ministerului care spune că face totul pentru a opri fluxul de deşeuri spre România.

Din acest motiv, am lansat următoarea interpelare către ministrul mediului, deoarece nişte răspunsuri se impun de urgenţă: În ce stadiu se află aplicaţia online şi platforma software ELSYS la acest moment? Dacă acel sistem nu a funcţionat sau nu a fost operabil niciodată, există şi în ce constă, din 2016 până în prezent, o bază de date a deşeurilor nepericuloase, atât de necesară comisarilor Gărzii de Mediu? Există dosare penale ce au ca obiect fapte săvârşite în raport cu Proiectul LIFE10/ENV/RO726 "Stabilirea unui sistem electronic pentru schimbul de date privind transferurile de deşeuri"? Aşa se face că, în lipsa unui astfel de sistem care ar ajuta enorm, avem impresia că cei 450 de comisari de mediu la nivel naţional pot să acopere toată paleta legislativă referitoare la protecţia mediului (aproximativ 70 de legi şi hotărâri de Guvern), având simultan în supraveghere aproximativ 80.000 agenţi economici cu impact asupra mediului. Dar noi "urlăm" că suntem groapa de gunoi, fără să facem nimic concret să venim în ajutorul lor.

Săptămâna viitoare eu zic că vom face un prim pas important pentru a opri acest fenomen care afectează viaţa noastră, a tuturor. Sper ca, în toată mizeria politică din zilele noastre, parlamentarii din toate formaţiunile politice vor înţelege să facem front unit pe acest subiect de importanţă naţională.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Guvernul a aprobat primele documente pentru demararea PNRR"

De o perioadă bună avem un Guvern cu puteri limitate, însă acest lucru nu înseamnă sistarea oricăror acţiuni necesare pentru bunul mers al ţării. Zilele trecute, Guvernul a aprobat primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Este vorba despre două memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România.

Astfel, prin parafarea acestor împrumuturi, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, prin semnarea Acordului privind contribuţia financiară nerambursabilă, România va beneficia de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro şi, prin semnarea Acordului de împrumut dintre Comisia Europeană şi România, de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Până la sfârşitul anului, România va beneficia de o prefinanţare de 3,793 miliarde euro, iar în cursul anului 2022 de o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, în ambele tranşe, prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Banii se vor acorda în tranşe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane şi ţinte. În total sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene. Cei şase piloni sunt: tranziţia verde, transformarea digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.

Prin aceste investiţii consistente, România va avea un parcurs solid spre o dezvoltare accelerată, prin modernizarea foarte multor domenii vitale.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Capcana reîntoarcerii la un model economic iresponsabil şi pierzător"

În spatele dezbaterii din spaţiul public despre cotele de impozitare se află o capcană extrem de periculoasă pentru economia românească: reîntoarcerea la un model de (sub)dezvoltare, bazat pe consum, venituri crescute din pix şi deficite record, pe care abia am reuşit să îl schimbăm, dar care încă ne aşteaptă după colţ, cu braţele-i socialiste larg deschise şi mânie proletară la pachet. Momentul e cum nu se poate mai prost.

Avem o incompatibilitate fundamentală între două paradigme economice. Pe de-o parte, un model dovedit pierzător şi iresponsabil, bazat pe măsuri prociclice, care ţin economia captivă în consum şi cresc din pix veniturile. Pe de altă parte, un model de dezvoltare bazat pe investiţii, competitivitate, transformare tehnologică şi digitalizare, model pe care guvernarea liberală l-a început în cel mai greu an din ultimele trei decenii şi care are premisele să fie continuat cu succes în contextul PNRR.

În primele opt luni ale anului 2020, inclusiv în lunile de lockdown, România a investit în proiecte de infrastructură 22 de miliarde de lei, un record absolut pentru ultimii 10 ani. Pe tot anul 2020, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 53,2 mld. lei, cea mai mare sumă investită în economia românească în ultimii 10 ani, în creştere cu 9,5 mld. lei faţă de anul precedent.

Iar la execuţia bugetară la opt luni, a anului în curs, aceleaşi cheltuieli cu investiţiile au fost în valoare de 30,19 mld. lei, în creştere cu 25,2%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, acestea reprezentând peste 50% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.

Criza generată de pandemie ne-a arătat cât de vulnerabili eram după guvernările anterioare anului 2020, care au ţinut economia în paradigma nesustenabilă a creşterilor masive de cheltuieli pentru consum, un stat tot mai mare şi mai ineficient, taxe peste taxe pentru mediul privat, descurajarea iniţiativei private. E bine să nu uităm că România a intrat în pandemie cu procedură de deficit excesiv activată - singurii din UE - şi, în contextul presiunii inflaţioniste globale (inflaţia în SUA este la maximul ultimilor 31 de ani), suprapuse peste criza energiei şi peste pandemie, întoarcerea la politica de stimulare a consumului este o reţetă sigură pentru dezastru.

Acum câteva zile, Banca Naţională a României a revizuit în sus prognoza de inflaţie, de la 5,6%, la 7,5% pentru decembrie 2021, şi de la 3,4%, la 5,5% pentru anul viitor, cu un vârf de "magnitudine substanţială" de 8,6% în T2 2022, când vor fi ridicate măsurile de compensare a facturilor la energie. În cel mai recent raport asupra inflaţiei, BNR ne spune, în stilul caracteristic: "grijă mare la steagul roşu, apele sunt tulburi!".

Să nu uităm că avem un spaţiu bugetar infim pentru creşterea cheltuielilor. În 2020, circa 42% din ceea ce am încasat din taxe şi impozite am plătit pentru salariile în sectorul public şi alte circa 53% pentru protecţia socială (pensii, alocaţii etc.). Este fără precedent, la nivel european, ca 95% din încasările la buget să fie consumate de factura socială. În acest context, orice măsuri populiste vor dinamita nu numai îndeplinirea ţintelor din PNRR, ci întreaga credibilitate a României în faţa partenerilor externi şi a agenţiilor de rating care deja ne plasează la un fir de păr de categoria junk. România a mai fost faţă în faţă cu Troika FMI-CE-BM, iar ajustările au fost dureroase şi au început întotdeauna cu tăieri de la investiţii.

Inflaţia înseamnă sărăcie şi loveşte în cei mai vulnerabili, iar soluţia de combatere a sărăciei nu a fost şi nu va fi vreodată redistribuirea acesteia. Îmi amintesc un celebru clip electoral american, în care protagonistul descria strălucit efectele socialismului: în socialism bogaţii devin mai săraci, dar săracii devin şi mai săraci.

De la Robert Solow şi Paul Romer încoace, ştim cu certitudine că nu există scurtături pentru statele care îşi propun să genereze prosperitate pentru cetăţenii lor. Din pix nu se rezolvă nimic, doar pe hârtie. Creşterea economică reală este rezultatul creşterii productivităţii individuale, prin conectarea oamenilor la oportunităţi. Pentru asta, România ştie ce are de făcut: infrastructură, investiţii în inovare, restartarea educaţiei, (re)industrializarea 4.0 (cu accent pe domeniile strategice, unde avem avantaj competitiv) şi reforma statului. Aceste măsuri vor scoate România din sărăcie, mult mai repede şi mai eficient.

Dacă vrem cu adevărat să dezvoltăm România, nu doar să marcăm puncte electorale şi să strângem voturi pentru următoarele alegeri, aceasta este calea. Singura!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Să ajutăm persoanele cu dizabilităţi psihosenzoriale să se integreze în societate!"

Declaraţia mea politică se doreşte a fi un apel public la adresa statului de a acorda o mai mare atenţie şi preocupare persoanelor cu dizabilităţi psihosenzoriale, în speţă surdo-muţii. Aceşti oameni, aflaţi într-un număr poate prea neînsemnat din punct de vedere al receptivităţii şi implicării electorale, ar trebui să constituie o prioritate pentru Guvernul României. Nu de puţine ori, reprezentanţii acestei minorităţi a persoanelor cu dizabilităţi s-au plâns, pe bună dreptate, că sunt discriminaţi faţă de alte categorii de oameni cu probleme medico-sociale.

Un exemplu de probleme întâmpinate este imposibilitatea persoanele surdo-mute de a accesa serviciul de urgenţă 112, cu excepţia situaţiilor în care aceştia deţin un videotelefon în sistem 3G. Este evident că nu toate persoanele cu dizabilităţi de acest tip îşi pot permite achiziţionarea unui videotelefon, iar statul român trebuie să identifice urgent soluţii de finanţare, eventual prin accesarea de fonduri europene, printr-o axă specială destinată acestor oameni nedreptăţiţi. Astfel, persoanele cu dizabilităţi, în special auditive, sunt în real pericol atunci când au nevoie de ajutor imediat, respectiv probleme medicale, sociale, sau, Doamne fereşte, un cutremur. Mă refer la afecţiuni sau boli care reclamă chemarea unui serviciu de ambulanţă, iar ulterior internarea în spital, precum şi de alte nevoi sociale, cum ar fi întocmirea unei procuri notariale, un contract de vânzare-cumpărare sau diferite alte acte administrative etc.

Din informaţiile existente, se pare că statul român nu are niciun angajat ca interpret în limbajul mimico-gestual, care să îi ajute pe aceşti oameni cu nevoi speciale, nici la nivel central, nici la nivelul primăriilor. De altfel, relaţia funcţionar-persoane cu dizabilităţi este destul de defectuoasă în prezent, în România, iar autorităţile continuă să trateze cu o oarecare indiferenţă aceste persoane cu probleme reale. O soluţie de luat în calcul este demararea unor proiecte cu finanţare europeană, sau chiar din bugetul de stat, dedicate persoanelor cu deficienţe de auz şi de vorbire.

Pe lângă lipsa acestor interpreţi, persoanele surdo-mute se confruntă şi cu insuficienţa indemnizaţiei lunare de handicap, care nu a mai fost actualizată. Oamenii sunt nemulţumiţi de numărul mare al persoanelor care primesc ajutoare sociale, fiind încadrate în gradul de handicap, în timp ce ei beneficiază de foarte puţine drepturi, cu toate că au un handicap real. De asemenea, în lipsa alocării sumelor de bani necesare, nu pot fi tipărite cărţi şi manuale în sistemul Braille sau nu pot fi produse cărţile audio pentru nevăzători.

Consider că trebuie să devenim un stat european şi din acest punct de vedere, respectiv al respectului pentru persoanele cu diverse dizabilităţi, chiar şi dintre cele mai rare. De fapt, dăm dovadă de respect tocmai prin oferirea acelor drepturi pe care le au toţi cetăţenii europeni aflaţi în astfel de situaţii nedorite. Persoanele cu dizabilităţi psihosenzoriale au nevoie de intervenţia Guvernului, urgent şi cu maximă responsabilitate.

Doamna Cristina Burciu:

"România va face faţă provocărilor legate de trecerea la tranziţia verde şi digitală"

Guvernul Partidului Naţional Liberal este preocupat îndeaproape de a identifica soluţiile optime privind viitoarea dezvoltare durabilă a României, în acord cu trendul european în domeniul înverzirii urbane şi a tranziţiei verde şi digitală. În acest sens, salut lansarea raportului de cercetare "Atlasul profesiilor şi competenţelor în domeniul înverzirii urbane", ce constituie un prim pas al Executivului spre trecerea la noua etapă de modernizare a societăţii, dezvoltarea verde a ţării fiind şi o condiţie privind implementarea cu succes a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Este evident că ţara noastră trebuie să se alinieze conceputului înverzirii urbane, fenomen aflat în plină expansiune în ultimii ani, ce s-a transformat într-o prioritate la nivel internaţional, în condiţiile noilor provocări legate de efectele încălzirii globale şi a schimbărilor climatice.

Dezvoltarea durabilă înseamnă, în acelaşi timp, o rezilienţă sporită în faţa schimbărilor climatice. Pentru a face faţă noilor provocări, România are nevoie de profesionişti, de specialişti redutabili, care să poată gestiona corespunzător aceste evoluţii globale.

În acest context, consider îmbucurător că România este prima ţară din Uniunea Europeană care a dezvoltat un standard ocupaţional pentru meseria de expert în dezvoltare durabilă.

Următorul pas a fost făcut de Guvern prin iniţierea acestui atlas al profesiilor din domeniul înverzirii urbane, care sunt extraordinar de importante pentru viitorul nostru, al tuturor.

Promovarea acestui nou tip de profesii este vitală deoarece, pe de o parte, resursele umane sunt esenţiale în tranziţia către dezvoltarea durabilă şi, pe de altă parte, pentru că tinerii noştri au mare nevoie acum de noi oportunităţi, de noi cariere aici, acasă, care să-i determine să nu mai plece din ţară pentru a munci şi a contribui la crearea de plusvaloare altor state ale lumii.

Demersul Guvernului presupune ca instituţiile publice să aibă în scurt timp, ca angajaţi, experţi în tranziţia verde şi tranziţia digitală, în scopul definitivării proceselor legate de înverzirea globală. Nu în ultimul rând, spectrul ocupaţiilor relevante pentru înverzirea urbană se poate extinde şi către alte domenii, precum biologie, geografie, geodezie, sociologie, economie, politologie, administraţie publică, educaţie, resurse umane, asistenţă socială.

În concluzie, România aderă, cu aplomb şi responsabilitate, la tranziţia verde şi tranziţia digitală, astfel încât să fim capabili să cheltuim sumele alocate prin PNRR în acest scop, şi, de asemenea, să fim la înălţimea celorlalte ţări din Europa la aceste capitole fundamentale dezvoltării şi viitorului.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

"Monstruoasa coaliţie"

Domnilor colegi parlamentari ai monstruoasei coaliţii, când vă uitaţi în oglindă, vouă vă place ce vedeţi? Nu vă e deloc ruşine? Nici nu aţi ajuns bine la guvernare şi deja vă întreceţi, care mai de care, să călcaţi în picioare orice speranţă de mai bine a românilor, doar-doar să mai furaţi ceva? Vouă nu vă e ruşine?

Vă lăudaţi că vreţi să creşteţi pensiile şi alocaţiile, vă curg lacrimi de crocodil când vorbiţi pe la televizor de nefericirile românilor, în timp ce în spatele uşilor închise faceţi planuri de mărire a taxelor şi impozitelor? Şi, tot în acest timp, devalizaţi statul român de 500 de milioane de euro, valoarea terenului de la Romexpo. Monstruoasa coaliţie nu vinde ţara, o dă pe gratis.

Vă faceţi de râs la nivel european, zicând acum că vreţi să modificaţi PNRR-ul, pentru că aţi descoperit că banii nu se fură la fel de uşor că până acum! Faceţi planuri despre creşterea numărului de ministere şi de funcţii că să vă mulţumiţi toate carnetele de partid!

Aţi sabotat în toate felurile vaccinarea, fie că nu e bună, fie că aţi învins-o, şi astăzi suntem pe primul loc la numărul de decese din cauza COVID.

Ieri, l-aţi votat din nou pe Sorin Grindeanu preşedinte interimar la Camera Deputaţilor. Premierul O.U.G. nr. 13! Vă amintiţi O.U.G. nr. 13 care a scos românii în stradă? Aţi uitat? Românii nu au uitat!

Vreţi să modificaţi Constituţia, ca românii să nu-şi mai aleagă preşedintele, ci să fie impus la mica înţelegere între partide, vreţi să protejaţi evaziunea fiscală, doar de acolo vă vin bani la partide, aţi promis un Guvern stabil şi vă certaţi pe funcţii şi nume.

Astea sunt doar câteva dintre nenorocirile pe care aţi început să le faceţi de când aţi format monstruoasa coaliţie împotriva românilor. Vouă nu vă e ruşine când va uitaţi în oglindă?

Domnul Romulus-Marius Damian:

"PSD va intra la guvernare pentru a scoate România din criza actuală"

PSD va intra la guvernare pentru a oferi românilor un plan absolut necesar pentru a scoate România din criza actuală. PSD are specialişti, are un program concret şi coerent, scopul principal fiind să aducă stabilizare în toate domeniile: economic, social, politic şi medical.

Măsurile susţinute de PSD pentru viitorul Guvern sunt:

• Creşterea alocaţiilor pentru copii;
• Creşterea pensiilor;
• Creşterea salariului minim;
• Testare extinsă şi gratuită şi susţinerea vaccinării;
• Plafonarea preţurilor la energie; compensarea facturilor;
• Respectarea dreptului la educaţie pentru toţi elevii, prin asigurarea cursurilor în regim fizic; descentralizarea reală a deciziilor privind închiderea şcolilor - la nivelul Consiliului de Administraţie ale Şcolilor;
• Accesul facil la diagnostic şi tratament al bolnavilor COVID-19, dar şi al bolnavilor cronici;
• Call-center pentru medicii de familie/alte specialităţi care tratează pacienţi COVID-19 pentru consiliere profesională (în parteneriat cu societăţile profesionale medicale);
• Constituirea structurii de coordonare a intervenţiei (MS) şi a unităţii de achiziţie, stocare şi distribuţie a medicaţiei specifice pacienţilor COVID-19 (MS, DSU, Unifarm);
• Organizarea unei structuri judeţene funcţionale de coordonare a acordării asistenţei medicale, cu reprezentanţi ai spitalelor din judeţ, a DSP şi CJ pentru repartizarea pacienţilor cu COVID-19 şi a celor cu boli cronice în funcţie de disponibilitatea serviciilor medicale de asistenţă spitalicească;
• Sprijinirea HoReCa, reintroducerea voucherelor de vacanţă.

Aceste soluţii, alături de multe altele, trebuie aplicate urgent pentru a ajuta românii să facă faţă majorărilor uriaşe ale preţurilor la energie, căldură, alimente şi medicamente şi pentru a ajuta România să treacă peste criza sanitară actuală, care s-a transformat într-o adevărată tragedie naţională, prin sutele de decese zilnice.

Tot ce ne putem dori în acest moment este remedierea tuturor nenorocirilor la care au fost expuşi românii şi de a le oferi siguranţă pentru viitorul copiilor lor! Pentru aceasta este nevoie de decizii care nu mai trebuie luate pe repede înainte şi cel mai important în acest moment este o adevărată campanie de vaccinare, care să demonteze miturile legate de vaccin din social-media sau din diferite părţi, şi asta din cauza faptului că nu a existat o informare corectă, aşa cum ar fi trebuit de la bun început! Românilor doar le-au fost impuse restricţii care, de cele mai multe ori, s-au dovedit a fi fără nicio logică, iar, astăzi, românii nu mai pot avea încredere în actuala guvernare, tocmai din cauză că au fost supuşi la un lanţ întreg de soluţii eşuate!

Ceea ce ne dorim în acest moment este un Guvern care să lucreze pentru români şi în beneficiul acestei ţări!

Doamna Angelica Fădor:

"97,5% dintre administraţiile locale din România au depus cereri de finanţare în Programul «Anghel Saligny»"

Necesitatea elaborării şi aprobării unui program naţional de investiţii care să asigure coeziune teritorială şi să contribuie la reducerea diferenţelor în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor este reflectată de numărul mare de UAT-uri care au depus cereri de finanţare prin Programul "Anghel Saligny": 3.147 de administraţii locale, reprezentând 97,5% dintre comunele, oraşele, municipiile şi judeţele din România.

Acest program va permite unităţilor administrativ-teritoriale promovarea obiectivelor de investiţii în trei domenii esenţiale, apă şi canalizare, transport local şi gaze, astfel încât să poată fi asigurate accesul la servicii esenţiale al întregii populaţii, creşterea calităţii vieţii şi evitarea riscului de depopulare, fenomen ajuns la cote îngrijorătoare în comunităţile subdezvoltate.

De asemenea, pentru ca banii să nu fie direcţionaţi către proiecte nefolositoare comunităţilor, au fost definite strict cinci categorii de investiţii care pot fi finanţate:

• alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei;
• sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate;
• drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi variante ocolitoare ale localităţilor;
• poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale, inclusiv pentru biciclete şi trotinete electrice;
• sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.

Concret, au fost depuse 7.545 proiecte de apă şi canalizare şi infrastructură rutieră locală, cu un total de peste 137 miliarde lei, şi, în curând, se vor putea depune cereri de finanţare şi pentru reţelele de gaze.

Prin alocarea unei sume minime pentru fiecare judeţ, municipiu, oraş, comună sau sector, putem vorbi, poate pentru prima dată, despre dezvoltarea echilibrată a comunităţilor şi despre o finanţare care nu va depinde de culoarea politică a celor care le conduc.

Pe lângă toate acestea, este foarte important să ne gândim şi la efectele negative pe care le-ar fi putut avea neaprobarea acestui program. De aceea, doresc să aduc în atenţie una dintre consecinţe, respectiv faptul că neadoptarea unor măsuri de finanţare a obiectivelor de investiţii din categoriile alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei, precum şi sisteme de canalizare şi staţii de epurare, ar fi însemnat imposibilitatea României de a închide procedura de infringement într-un termen rezonabil.

Conform ultimelor date statistice publicate, la nivel naţional, 20.000 km. de drumuri judeţene şi 27.000 km. de drumuri comunale sunt nemodernizate, 29% dintre unităţile administrativ-teritoriale nu deţin reţele de apă, 57% dintre acestea nu deţin canalizare, iar 70% dintre UAT-uri nu au acces la reţele de distribuţie de gaze naturale.

La aceste date ar fi trebuit să se gândească cei care nu au înţeles necesitatea acestui program şi l-au criticat doar de dragul de a critica.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"97,5% dintre UAT-uri au solicitat finanţare prin «Anghel Saligny»"

Mult hulitul Program "Anghel Saligny" pare să fie la mare căutare printre primarii României, indiferent de culoarea lor politică. Astfel, 3.147 dintre cele 3.228 de unităţi administrativ-teritoriale ale României, incluzând judeţele şi sectoarele capitalei, au cerut finanţare. Doar 81 de UAT-uri nu au cerut. Acest lucru se traduce în 97,5% dintre comunele, oraşele, municipiile şi judeţele din România care au cerut finanţare, prin Programul "Anghel Saligny". Este vorba de cereri de finanţare pentru investiţii în reţelele de apă şi canalizare şi pentru modernizarea drumurilor.

În fiecare localitate poate fi demarată cel puţin o investiţie, dacă a fost depusă corect cererea de finanţare. Suma totală a cererilor de finanţare este de 137,59 de miliarde de lei, pentru 7.545 de proiecte, în condiţiile în care bugetul programului este de 50 de miliarde de lei. Ministerul Dezvoltării va deschide curând şi depunerea de cereri de finanţare pentru investiţii în reţelele de distribuţie a gazelor naturale, prin Programul "Anghel Saligny".

Ceea ce frapează este apetenţa primarilor USR PLUS către finanţările din Programul "Anghel Saligny"! Pentru context, cred că este necesar să reamintesc că adoptarea acestui program a fost motivul pentru care USR PLUS a provocat criza politică în care se regăseşte România de trei luni! La momentul respectiv, USR PLUS cataloga "Anghel Saligny" drept "un abuz marca O.U.G. nr. 13 şi furt din banii românilor". Mai mult, aceştia l-au acuzat pe prim-ministrul şi preşedintele PNL, Florin Cîţu că "interesul propriu de partid este mai important decât interesul românilor, în condiţiile în care traversăm o criză pandemică. USR PLUS a făcut o analiză a proiectului care arată clar că PNDL 3 este doar o continuare a PNDL 2 (creaţia lui Liviu Dragnea) în ceea ce priveşte risipa banilor şi lipsa de transparenţă în alocarea lor".

Păi, cum se face, doamnelor şi domnilor de la USR PLUS, că toţi primarii voştri au solicitat finanţare prin Programul "Anghel Saligny"?! De câtă ipocrizie şi iresponsabilitate mai puteţi da dovadă?

După ce aţi aruncat ţara într-o criză politică, când avea cel mai puţin nevoie de asta, acum doriţi bani dintr-un program pe care voi, fără pic de jenă şi scrupule, l-aţi catalogat drept furt din banii publici! Cred că românii, dacă mai aveau nevoie de dovezi, au văzut acum adevărata voastră faţă.

Domnul George Şişcu:

"Valul 4 al pandemiei bate în retragere, dar norii negri care se văd peste Europa ne îndeamnă la vigilenţă"

Veştile care vin din zona sanitară sunt tot mai bune de câteva zile, dar nu este cazul să lăsăm garda jos, pentru că pandemia încă nu a trecut. România a coborât sub 5.000 de cazuri pe zi faţă de vârful de 18.000 din urmă cu o lună, iar trendul este clar unul descendent. Rămânem, din păcate, la un număr ridicat de decese, 179 înregistrate în ziua de luni, în timp ce la Terapie Intensivă se observă o scădere uşoară a numărului de pacienţi.

Din punct de vedere medical lucrurile se îmbunătăţesc vizibil în România. Cu toate acestea, din păcate, în Europa situaţia stă exact invers. Dacă în urmă cu două, trei săptămâni în restul continentului era linişte, iar la noi graficele COVID arătau extrem de rău, de câteva zile, în multe ţări europene autorităţile au dat alarma, iar unele state pregătesc chiar noi restricţii.

Ungaria a ajuns la 21.000 de cazuri, Germania la 29.000, Austria la 11.000, iar Olanda, Franţa şi Polonia trec zilnic de 10.000. Toate aceste state stau însă mult mai bine la capitolul vaccinare decât noi, astfel că terapiile intensive nu sunt sufocate, în ciuda numărului mare de îmbolnăviri. Este cel mai bun exemplu că vaccinurile funcţionează şi că în situaţia nefericită în care ai luat boala ai şansa să scapi cu o formă uşoară, fără a mai fi necesară internarea în spital.

Revenind la evoluţia pandemică de la noi, suntem, aşadar, pe o pantă descendentă, iar cadrele medicale atât de solicitate în valul 4 au răgazul să-şi mai tragă sufletul. Însă, această perioadă de câteva săptămâni de relativă acalmie ar trebuie să o folosim pentru a pregăti un eventual val 5, care ne-ar putea lovi în această iarnă. Nu suntem la un nivel liniştitor în privinţa vaccinării şi chiar dacă numărul persoanelor care s-au vaccinat a mai crescut, încă suntem departe de procentele bune din restul Europei.

Nu am clarificat nici chestiunea certificatului verde, iar în perioada imediat următoare ar trebui să avem o soluţie certă şi din acest punct de vedere.

Nimeni nu a putut anticipa nivelul valului 4, iar cu toţii am crezut că nu va fi chiar aşa rău şi că nu vom fi loviţi atât de puternic. Azi e greu de prevăzut cât de intens va fi valul următor şi care vor fi consecinţele. Însă nu putem sta impasibili, ci trebuie să fim pregătiţi şi să vedem ce putem face acum pentru a limita efectele negative. Avem nevoie de măsuri responsabile şi ferme, astfel încât să trecem cu bine peste lunile care vor urma.

Domnul Ioan Balan:

"România trebuie să devină principala atracţie pentru investiţii în anul 2022!"

Criza sanitară dură pe care o traversăm este, din păcate, însoţită nu numai de suferinţă, ci şi de alte fenomene negative care se produc în economie, reflectate, în special, de creşterile rapide de preţuri la majoritatea produselor. Inflaţia mare nu-i afectează doar pe cetăţenii români, ci afectează întreaga Europă şi mare parte a lumii. Pe lângă influenţa negativă pe care o au scumpirile la energie pentru toată Uniunea Europeană, blocarea lanţurilor de aprovizionare cu mărfuri şi materii prime au determinat tot mai mulţi investitori mari din Uniunea Europeană să se gândească serios la opţiunea de a-şi muta fabricile aflate de ani buni prin Asia, înapoi în Europa. Vorbim despre relocarea unor mari capacităţi de producţie din industrie, metalurgie, textile, tehnică de calcul, comunicaţii şi multe alte domenii. Toţi aceşti investitori caută un loc bun pe termen lung. Mai precis, caută o ţară europeană care să ofere cel mai bun mediu să se dezvolte şi să producă eficient.

România are, fără îndoială, toate argumentele de competitivitate pentru a determina investitori germani, francezi, englezi sau americani ca să aducă în ţara noastră capacităţi de producţie, tehnologii şi inovaţie. Avem angajaţi harnici şi bine pregătiţi, avem resurse naturale de calitate, avem materii prime şi, în curând, vom avea şi o infrastructură nouă de transporturi. Să ştiţi că toţi investitorii străini se uită cu atenţie şi interes către România, însă mulţi dintre ei încă trăiesc senzaţiile neplăcute de la sfârşitul anilor 90, când politicienii goneau investiţiile străine din ţara noastră, în loc să le atragă.

Îmi doresc foarte mult ca viitorul Guvern al României să exploateze la maximum această oportunitate, în favoarea României şi a românilor. Fără a da indicaţii viitorilor miniştri, cred că este prioritar ca mari investiţii străine să fie stimulate să se locheze în Moldova, unde românii au cea mai mare nevoie de locuri de muncă foarte bine plătite, iar administraţiile publice locale au nevoie de contribuabili mari, care să le alimenteze bugetele locale. Dacă la Bucureşti, Cluj, Oradea sau Sibiu românii trăiesc aproape la fel de bine ca în Europa dezvoltată, acest lucru se datorează în mare parte acestor investitori străini care şi-au aşezat investiţiile în aceste oraşe. Însă, România nu se poate limita doar la câteva municipii, unde românii resimt beneficiile apartenenţei la UE. România trebuie să se dezvolte armonios în toate provinciile sale istorice, şi la oraş, şi în mediul urban.

Dacă vom şti să atragem aceşti investitori în zonele mai slab dezvoltate ale ţării şi vom fructifica la maximum oportunităţile de finanţare din fonduri europene, atunci, în următorii ani, toţi românii, din toate colţurile ţării, vor avea posibilitatea să cunoască prosperitatea.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Inflaţia scăpată de sub control erodează nivelul de trai al românilor"

Fiind perfect conştient de situaţia dificilă din punct de vedere sanitar prin care trece nu doar ţara noastră, dar întreaga planetă, nu pot să nu fiu îngrijorat, alături de marea majoritate a românilor, de inflaţia care a depăşit orice previziuni pesimiste pentru România! Am ajuns la un nivel actual de aproape 8%, ceea ce, conform definiţiei economiştilor, ar însemna o inflaţie rapidă. Marja de aproape 8%, înregistrată acum, este extrem de mare faţă de media europeană (aproximativ 3,8%), ţara noastră fiind pe locul 5 în UE la nivelul inflaţiei. Nu mai vorbim de faptul că Banca Centrală Europeană recomandă şi militează pentru o inflaţie "sănătoasă" (care previne deflaţia) de maximum 2% pe an. Mai mult, inflaţia în România a crescut aproape 2% în doar o lună şi jumătate (în septembrie rata inflaţiei era de 5,2%)!

Aceste creşteri spectaculoase în sens negativ şi care au luat prin surprindere inclusiv analiştii economici au cauze atât externe (inflaţia în zona Euro, creşterea brutală a preţurilor în sectorul energetic, perturbarea lanţurilor de aprovizionare etc.), dar mai ales interne. Iar aici vorbim în primul rând despre liberalizarea deficitară a pieţei energiei din ţara noastră, care a provocat situaţii absolut îngrozitoare, cu creşteri de 700% a facturilor înregistrate de unii mici întreprinzători.

Dacă ar fi să ne luăm după potenţialul "pe hârtie" al României, atunci creşterile preţurilor la energie din exterior nu ar fi trebuit să ne afecteze atât de mult fiindcă - nu-i aşa? - România este unul dintre producătorii şi exportatorii importanţi de energie electrică din UE. Mai mult, zăcămintele de gaze naturale din platoul continental al Mării Negre ar fi trebuit să ne asigure stocuri consistente. Însă, realitatea bate teoria şi, în mod cu adevărat şocant, România a crescut cu 300% importurile de gaze naturale din Rusia, în contextul în care preţurile au ajuns la niveluri record, fără precedent. Nu putem să nu ne întrebăm care a fost strategia guvernelor din ultimii 2 ani referitoare la securitatea energetică a României.

Creşterea neaşteptată a inflaţiei în economia ţării noastre loveşte, în primul rând, în veniturile şi nivelul de trai al populaţiei. Inflaţia de 8% spulberă aproape 3 ani de dobândă pentru cei care şi-au ţinut economiile la bancă în lei. Creşterea preţurilor în sectorul energetic - chiar şi plafonat temporar! - a dus la scumpiri în lanţ, pe toate tipurile de produse şi servicii. Aceasta înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, că românii vor putea cumpăra mai puţin cu aceeaşi bani, respectiv o scădere semnificativă a nivelului de trai pentru cei mai mulţi dintre conaţionalii noştri. O creştere a veniturilor populaţiei, corelată măcar cu rata inflaţiei a fost anulată din cauza unor cheltuieli nesăbuite din timpul pandemiei. Achiziţii şi investiţii fără sens, fără raportare transparentă şi fără explicaţii pertinente au dus la creşteri ale costurilor de împrumut pentru România, ajungând acum să avem o datorie absolut fabuloasă.

Noi, Partidul Social Democrat, am sancţionat constant aceste derapaje ale ultimelor cabinete liberale şi USR-iste. Acum, poate este momentul să punem umărul la corectarea acestor greşeli strategice ale guvernanţilor şi, în situaţia critică în care ne aflăm, să ne îndreptăm atenţia către protejarea veniturilor populaţiei şi sprijinirea acelor pături sociale vulnerabile. Suntem obligaţi moral să facem asta, fiindcă cel mai important capital este cel uman, iar românii trebuie să trăiască un pic mai bine!

Domnul Ioan Mang:

"O nouă şansă pentru agricultura românească"

Cu ocazia discuţiilor recente privind formarea unui nou Guvern, Partidul Social Democrat a lansat o idee care poate reprezenta o nouă şansă pentru viitorul agriculturii româneşti. Este vorba despre deschiderea unor negocieri cu Comisia Europeană, lucru perfect posibil, cu privire la implementarea PNRR. Asta, cu atât mai mult cu cât varianta negociată de fostul ministru al fondurilor europene nu prevede, de exemplu, nimic pentru irigaţii şi nimic explicit, nici în investiţii şi nici în împrumuturi, pentru agricultura românească.

Consider că trebuie să avem voinţa şi coeziunea politică pentru a realiza acest demers şi, mai mult, avem datoria de a încerca să reparăm ce s-a făcut greşit, pentru că, în contextul actual şi având în vedere previziunile sumbre pentru viitorul apropiat - inclusiv posibilitatea unor crize alimentare globale -, nu putem lăsa agricultura, aşa cum au făcut cei de dinainte, la voia întâmplării.

Avem acum şansa de a acţiona decisiv, iar eu cred că trebuie să o facem!

Domnul Ervin Molnar:

"Educaţia, domeniu strategic şi prioritar pentru bugetul României"

"România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă importantă. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte capacitatea administrativă. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit" - se arată în Recomandările Comisiei Europene pentru România.

Problema finanţării educaţiei din România integrează un amplu sistem care, din păcate, nu s-a putut alinia, în ultimii ani, la standardele europene privind alocarea bugetară anuală din Produsul Intern Brut pentru educaţie. Abandonul şcolar, lipsa de resursei umane competente şi calificate, necorelarea competenţelor profesionale ale beneficiarilor educaţiei cu nevoile mediului economic privat şi subdezvoltarea cercetării ştiinţifice sunt doar câteva din efectele subfinanţării educaţiei.

Cu toate că Legea educaţiei naţionale prevede faptul că bugetul anual pentru educaţie trebuie să fie de minimum 6% din PIB, valoarea acestui procent nu ajunge decât spre jumătate din dezideratul respectiv, fapt ce situează România printre ultimele ţări din Europa în raport cu investiţia în educaţie. Din nefericire, rămânem în coada clasamentului Uniunii Europene şi în ceea ce priveşte valoarea finanţării per elev.

Demotivarea financiară este în continuare motivul din cauza căruia numărul tinerilor cu vocaţie pentru meseria de dascăl, ce îşi doresc să intre în sistemul de învăţământ, scade de la an la an, locul acestora fiind suplinit de către tineri mai slab pregătiţi, care aleg să se mulţumească cu aceste salarii.

Calitatea îndoielnică a profesionalismului cadrelor didactice afectează dramatic actul educaţional, lucru reflectat cel mai bine de rezultatele mediocre de la examenele de bacalaureat din ultimii ani. Cât despre instrumente moderne care să transforme orele în adevărate experienţe interactive de învăţare, majoritatea şcolilor sunt departe de acest ideal, abia reuşind să acopere cheltuielile minime pentru serviciile de întreţinere a sălilor de clasă şi a materialelor clasice de studiu, precum şi necesităţile impuse de desfăşurarea cursurilor în regim online, din ultimii doi ani.

​România are şansa să investească în resursa umană şi în capacităţi intelectuale care să aducă plus valoare. În consecinţă, ar fi minunat ca în proiectul de lege al bugetului de stat pentru anul 2022 să se regăsească alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru educaţie, conform angajamentelor interne şi internaţionale ale României.

​Guvernul României are datoria morală faţă de poporul român în asigurarea progresului social şi cultural şi afirmarea României în relaţiile internaţionale, prin înţelegerea şi voinţa politică pentru investiţia în educaţie. În acest proces curajos de restabilire a priorităţilor, pe termen lung ale României, sunt convins că Executivul va avea tot sprijinul tuturor parlamentarilor care sunt conştienţi că bunul cel mai de preţ al statelor moderne este educaţia.

Doamna Monica-Elena Berescu:

"Certificatul verde salvează vieţile şi locurile de muncă ale românilor!"

România este în pericol din cauza deciziilor populiste şi iresponsabile ale unor oameni avizi de putere. Sunt cei care au declarat în vară că au învins pandemia şi au refuzat să aloce bani către Ministerul Sănătăţii, pentru a pregăti sistemul medical pentru valul patru al pandemiei. În schimb, Florin Cîţu a preferat să folosească banii românilor pentru a-şi cumpăra voturi la Congresul PNL, în loc să aloce banii pentru a-i menţine sănătoşi sau pentru a-i trata de coronavirus.

Certificatul Verde este ultima redută în lupta împotriva COVID, pe care o avem la îndemână pentru a salva vieţile românilor. Parlamentarii USR susţin introducerea acestui certificat, pentru că doar în acest mod putem salva vieţile românilor şi un sistem medical suprasolicitat, foarte aproape de colaps.

Sutele de decese înregistrate zilnic sunt responsabilitatea celor care au militat împotriva vaccinului, în timp ce tot globul încuraja vaccinarea, pentru că este unica şansă pentru a salva oamenii de la moarte. Aceeaşi culpă o au şi cei care au declarat că s-a încheiat războiul împotriva COVID după doar câteva bătălii, lăsând infanteria medicală fără armament şi fără muniţie în lupta cu boala.

Noi, parlamentarii USR PLUS, susţinem Certificatul Verde obligatoriu pentru toţi angajaţii, deoarece este o măsură de protecţie la locul de muncă, atât pentru angajaţi, cât şi pentru protecţia persoanelor cu care aceştia vin în contact.

Vom depune amendamente, pentru a oferi tuturor posibilitatea de a obţine certificatul, chiar şi dacă nu sunt vaccinaţi, respectând alegerea cetăţenilor.

Amendamentele propuse de către deputaţii USR includ o perioadă tranzitorie de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, timp în care angajaţii îşi vor putea efectua sau completa schema de vaccinare, iar testarea regulată (de două ori pe săptămână) va fi suportată integral din bugetul statului.

Certificatul Verde este o măsură temporară, doar pe perioada pandemiei, pentru a ne întoarce la o viaţă normală. Introducerea certificatului nu încalcă în niciun fel Constituţia, lucru confirmat şi de preşedintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării, care susţine această măsură esenţială.

Vaccinarea nu va fi obligatorie pentru obţinerea Certificatului Verde. Îl pot avea şi persoanele trecute prin boală, dar şi cei care se vor testa. Mai mult, oamenii vor avea două luni la dispoziţie pentru a alege modul în care îşi doresc să obţină acest document.

Certificatul Verde nu obligă românii să se vaccineze, însă testarea rămâne o responsabilitate, pentru a opri răspândirea virusului.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Resurse pentru combaterea situaţiilor de criză"

În timp ce au loc negocierile pentru formarea unui guvern cu puteri depline, devotat unui program de guvernare stabil, care să conducă România în direcţia evolutivă pe care o merită, au fost luate măsuri în vederea sporirii eficienţei răspunsurilor pentru situaţii de urgenţă. Ultimii ani, marcaţi de pandemie, criză economică, inflaţie şi evenimente meteorologice extreme, au evidenţiat mai mult ca oricând nevoia constantă de a potenţa şi investi în instrumentele de răspuns la situaţii de urgenţă.

Săptămâna trecută a fost încheiat un acord între ţara noastră şi Polonia pentru achiziţionarea a 12 elicoptere medii-grele multifuncţionale Black Hawk, ce vor fi folosite în cadrul misiunilor de salvare de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Acestea urmează a fi fabricate de către Lockheed Martin în Polonia, iar livrarea va avea loc la sfârşitul anului 2023. Este vorba despre elicoptere multifuncţionale care pot fi utilizate în numeroase situaţii critice, în funcţie de nevoi - misiuni precum cele de căutare-salvare, atât terestră, cât şi maritimă, misiuni de transport victime în stare gravă, de transport personal, materiale, marfă, dar şi misiuni de stingere a incendiilor de pădure sunt doar câteva din capacităţile pe care le au elicopterele.

Contractul are o valoare de peste 269 de milioane de euro fără TVA, finanţat exclusiv din fonduri europene. Aeronavele sunt fabricate în Polonia de către Compania PZL Mielec, acelaşi loc unde se construiesc pentru Europa elicopterele Black Hawk ale companiei americane Lockheed Martin. Cu toate că acordul a fost semnat recent, procedura de achiziţie în sine a început în 2020, iar în luna ianuarie 2021 au fost acceptate ofertele depuse de trei companii internaţionale: italienii de la Leonardo S.P.A., francezii de la Airbus Helicopters Romania şi compania poloneză Polskie Zaklady Lotnicze Sp. z o.o (PZL Mielec). Semnarea acordului a fost oficializată printr-o ceremonie la care au luat parte ministrul român al afacerilor interne, domnul Lucian Bode, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, domnul David Muniz, reprezentantul Ambasadei Poloniei, precum şi oficiali ai companiilor PZL Mielec, Sikorsky şi Lockheed Martin.

Acesta este momentul ideal pentru cooperare internaţională, schimb intens de expertiză, solidaritate şi ajutor reciproc. Din păcate, perioada nesigură cu care ne confruntăm nu este aproape de sfârşit, dar experienţa dobândită în ultimii doi ani are şansa de a facilita răspunsuri prompte şi din ce în ce mai eficiente. O societate nu poate evolua fără recunoaşterea erorilor comise sau a lacunelor existente, ceea ce duce automat la dorinţa de îmbunătăţire şi dezvoltare la toate nivelurile, de la educaţie, la apărare, sănătate şi economie. Suntem încrezători că românii vor conştientiza nevoia constantă de noi resurse, în special în ceea ce priveşte mecanismele de răspuns la situaţiile de criză.

De aceea, ne străduim să profităm de fiecare oportunitate în parte pentru a crea o Românie sigură, adaptată şi implicată pentru cetăţenii ei!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"România nu are nevoie de penalităţi, ci de un mediu curat şi conform!"

România a fost de multe ori înfierată la nivel internaţional din cauza nerespectării unor parametri importanţi privind protecţia mediului şi gestionarea sustenabilă a deşeurilor. Trebuie să admitem că mare parte dintre criticile şi observaţiile la adresa noastră sunt reale şi pertinente în continuare, creându-ne, totodată, o serie întreagă de deservicii şi neajunsuri.

Orice nouă ştire, legată de evoluţia gropilor de gunoi din ţara noastră, alta decât cea pentru care ne-am angajat în faţa Uniunii Europene încă din perioada de preaderare, este un alt semnal de alarmă puternic şi de impact privind traiectul de la care ne abatem strict în detrimentul nostru. Ne punem şi sănătatea în pericol, dar riscăm şi sancţiuni din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

În timp ce alte ţări dezvoltă, în continuare, noi politici pentru protecţia şi conservarea naturii, Comisia Europeană a decis, la finalul săptămânii trecute, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiilor sale de a închide depozitele de deşeuri neconforme.

Mai concret, ţara noastră este acuzată pentru a doua oară că a încălcat Directiva 31/1999/CE. Pe cât de tristă este această nouă postură de Cenuşăreasă atribuită statului român şi pe bună dreptate, pe atât este de gravă. Potrivit executivului comunitar, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a constatat că România nu şi-a respectat nici până astăzi această obligaţie cu privire la peste 40 de depozite de deşeuri. Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde şi oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deşeurilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării au statuat pentru UE obiectivul ambiţios de a reduce la zero poluarea.

Şi statele scandinave, Danemarca fiind lider în acest domeniu, au reuşit aproape 100% să implementeze acest deziderat comunitar. Dar nu sunt singurele state membre cu astfel de realizări. Mă văd obligat să subliniez că tocmai îndeplinirea acestor obiective de către o parte dintre ţările Uniunii potenţează în plus lentoarea cu care acest proces amplu, costisitor şi de durată este tergiversat de alte state. Şi, din nefericire, tocmai şi România este una dintre acele ţări care se înscriu în acest registru al practicilor neglijente privind depozitarea deşeurilor într-un mod controlat şi sigur.

Dar Directiva 31/1999/CE, care stabileşte standarde în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii umane şi a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului şi a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor, nu este singura încălcată de România. Comisia Europeană ne impută chiar şi încălcarea întregii Directive 2008/98/, directiva-cadru privind deşeurile.

În acest context de represiune pentru noi ca ţară, militez să se pună pe deplin în aplicare şi cu celeritate standardele consfinţite în legislaţia UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecţia sănătăţii şi a mediului natural, dar şi să evităm, în al douăsprezecelea ceas, penalităţile pe care le va decide Curtea de Justiţie a UE.

Personal, cred că este mult mai facil să încercăm să depunem eforturi, să recuperăm în ritm rapid şi susţinut întârzierile privind aplicarea unor noi măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, dar şi să identificăm noi soluţii viabile pentru acest domeniu de care depinde calitatea vieţii noastre, a tuturor, decât să fim mereu traşi la răspundere cu toţii pentru neglijenţa câtorva operatori de pe piaţa gestionării deşeurilor.

De asemenea, îmbogăţirea cadrului legislativ pentru acest palier de activitate va conduce la evaluări pozitive pe viitor, astfel încât România va contribui efectiv la atingerea standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea aerului şi la îmbunătăţirea tuturor politicilor de mediu necesare pentru protejarea ecosistemelor naturale, a biodiversităţii şi a sănătăţii umane.

Însă, dincolo de politicile de ţară, fiecare dintre noi are obligaţia să se ocupe de protecţia naturii. Numai aşa vom putea să contribuim în mod realist la păstrarea unui mediu sănătos şi pentru viitoarele generaţii.

Respectând natura, ne protejăm viaţa!

Domnul Nicolae Giugea:

"De ce cota progresivă este doar o soluţie ca să moară capra vecinului!"

Lidera supremă a PSD Dolj, care printr-o pură întâmplare este şi doctorandă, studiind tocmai operele lui Vilfredo Pareto, pare să fi scăpat din studiu său unul dintre elementele esenţiale ale operei acestui gigant al ştiinţei şi anume, teoriile privind optimalitatea socială a distribuirii resurselor.

Aşa se face că şi Domnia Sa, ca cei mai mulţi dintre socialişti, nu a înţeles că să iei de la unul care munceşte mai mult şi să dai unuia care poate nu poate să câştige mai mult, se ajunge la situaţia la care îl descurajezi pe cel mai harnic să muncească, iar pe cel mai sărac îi încurajezi să rămână la fel. Până în anul 2005, noi am mai trăit povestea asta în care statul pierdea bani, angajaţii pierdeau bani, iar singura satisfacţie tristă era aceea că toţi suntem la fel de săraci, iar vecinului i-a crăpat capra.

Pentru mine este de neînţeles faptul că, în anul 2020, cu economia închisă şi cu cel mai puternic avânt al pandemiei, Guvernul PNL nu a majorat niciun impozit, nu a introdus nicio taxă, deşi condiţiile excepţionale ar fi impus-o şi ar fi justificat-o. Mai mult decât atât, pensiile au fost majorate cu 14%, nu cu 11%, salariul minim a fost majorat, alocaţiile de stat pentru copii au beneficiat şi ele de majorări, iar bani pentru investiţii au fost mai mulţi decât în ultimii 10 ani. Nu pot să pricep nicicum faptul că, deşi economia are o creştere de 7% din PIB în anul 2021, iar veniturile angajaţilor şi pensionarilor au bătut pasul pe loc, guvernanţilor care scriu la programul de guvernare nu le ajung banii ca să acopere măcar scumpirile aduse de acest val nemilos de inflaţie. Nu cred că e o problemă de artimetică, ci doar una de competenţă.

Întotdeauna sperăm şi spunem că mai rău nu se poate! Realitatea, însă, ne contrazice. De sistemul fiscal al cotei unice impus de PNL nu au avut curaj să se atingă nici Dragnea, Ponta, Tudose, Grindeanu sau Dăncilă. Nu ştiu dacă au înţeles că e un sistem orientat către oameni şi capitalurile româneşti, dar măcar au avut decenţa să nu tulbure economia cu mişcări imprudente şi să se bucure de avantajele sistemului de impozitare bazat pe cota unică. Vreau să cred că liberalii adevăraţi nu-şi vor trăda principiile şi vor ţine cu toată forţa de menţinerea cotei unice de impozitare. Dacă şi această ultimă amprentă lăsată de PNL în economie va fi demolată, ţara va fi cu siguranţă într-o aventură din care nu ştiu şi nu cred că vom mai ieşi decât cu costuri foarte mari.

Domnul Nicolae Roman:

"Poporul român trebuie să ştie! Marea coaliţie ipocrită şi prohodul democraţiei româneşti"

După doborârea Guvernului Cîţu, salutată cu aplauze în plen, deoarece moţiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi faţă de 234 cât erau necesare, am asistat cu toţii la mascarada desemnării de către preşedintele României la şefia Guvernului a USR-istului Dacian Cioloş, dar şi la depunerea mandatului de premier a PNL-istului Nicolae Ciucă, întrucât acesta din urmă nu a reuşit să formeze un guvern minoritar.

De curând, pentru a-şi păstra şi a mai câştiga diferite fotolii de conducere, cele două mari partide "rivale" de pe scena politică par să fi ajuns la un numitor comun în această privinţă. Liderul PSD a anunţat că îşi asumă "proiectul" guvernării cu PNL, livrând publicului un proiect mamut, planificat a se desfăşura pe durata a şapte ani de zile şi care ar presupune că cele două partide să deţină prin rotaţie, bună înţelegere şi frăţietate, funcţia de prim-ministru.

Astfel că, demagogia pare să fie punctul forte a PNL-iştilor, care la ultimul lor congres declarau cu vehemenţă că nu vor face niciodată alianţă cu cei de la PSD, iar oportunitatea este cuvântul de ordine al PSD, care, în goana după funcţii de conducere, acceptă coaliţii reprobabile în faţa societăţii româneşti şi mai ales a alegătorului bulversat.

Cunoscut ca "ciuma roşie", PSD a reuşit în cele din urmă să contamineze atât de mult PNL, încât pentru aceştia s-a transformat în "crucea roşie".

Teama pierderii puterii de către PNL şi graba câştigării acesteia de către PSD duce la ambiguitatea scenei politice, unde partidul presupus de dreapta, PNL, intenţionează să adopte măsuri populiste de stânga, şi partidul presupus de stânga, PSD, tinde spre legiferarea unor măsuri de dreapta. Singurul mare pierzător este electoratul român, derutat de coaliţia ipocrită şi foarte interesată a celor două partide politice care s-au aflat cel mai mult la conducerea ţării în ultimii 31 ani.

Astfel că, democraţiei româneşti, care este rodul unui regim politic bazat pe voinţa poporului şi după care am tânjit în ultimele decenii, pare să i se cânte prohodul de către "marea alianţă politică", acum presupus salvatoare de neam şi ţară.

Domnul Nicu Niţă:

"Ministrul demis Adrian Oros blochează peste 40 de milioane de euro pentru tinerii fermieri, prin incompetenţă şi lipsă de cunoaştere a realităţii din domeniul agricol"

Declaraţia mea politică se referă la refuzul alocării unor sume suplimentare pentru submăsura 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri.

Ministerul agriculturii condus de ministrul demis Adrian Oros prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru PNDR demonstrează încă o dată că face alocări de bani pentru submăsuri, fără o minimă cunoaştere a sectorului şi a nevoilor din domeniu.

Astfel, în loc să aloce sumele necesare pentru tinerii care doresc să facă agricultură, să preia afacerile părinţilor sau să pornească o fermă chiar ei, de la zero, sumele alocate de către Ministerul Agriculturii au fost infime. Din totalul sumei de 2,569 de miliarde de euro, numai 100 de milioane de euro au fost alocaţi submăsurii 6.1 - Instalarea tinerilor fermieri.

Chiar dacă asociaţiile de fermieri din România au solicitat ministrului demis Adrian Oros să suplimenteze sumele pentru această măsură, ministrul Oros nu a dorit să discute acest subiect.

Ministerul agriculturii condus de ministrul demis Adrian Oros a alocat un plafon insuficient, în raport cu numărul tinerilor interesaţi să între în agricultură.

În schimb, ministrul demis al agriculturii, Adrian Oros, a alocat peste 50 de milioane de euro pentru două submăsuri care nu au decât patru proiecte depuse în acest moment.

Ministrul demis Adrian Oros blochează astfel peste 40 de milioane de euro din cauza incompetenţei şi lipsei cunoaşterii nevoilor din domeniul agricol.

După ce au cheltuit mii de euro cu realizarea şi depunerea unui proiect eligibil, acum, tinerii fermieri trebuie să plătească alţi bani pentru un alt proiect, dacă doresc să depună pe altă măsură unde există fonduri, dar nici timpul să realizeze un nou proiect nu este de ajuns, pentru că şi celelalte submăsuri au fost deja lansate.

Totuşi, în privinţa altor submăsuri, ministerul condus de ministrul demis al agriculturii Adrian Oros a suplimentat imediat cu 50% plafonul unor submăsuri, chiar dacă nu erau solicitări depuse pentru acestea, iar asta ridică anumite semne de întrebare.

Există, domnule ministru demis-demisionar al PNL, Adrian Oros, un interes din partea dumneavoastră prin suplimentarea acestor sume pe anumite măsuri?

Din păcate, mii de fermieri care vor astăzi să facă agricultură vor pleca din ţară din cauză că nu sunt sprijiniţi de autorităţi, iar ministrul demis Adrian Oros arată o nepăsare cinică pentru viitorul satului românesc şi al agriculturii din România.

Schimbarea de generaţii în agricultură trebuie să fie o prioritate pentru România, dar, în mod paradoxal, nu este, din păcate, o prioritate şi pentru guvernarea de dreapta.

Agricultura este unul dintre cele mai importante sectoare ale activităţii economice din România, dar am avut ghinionul ca acest sector să fie condus de un domn care a declarat încă de la începutul mandatului că învaţă problemele agriculturii la minister şi nu are experienţă şi priceperea necesară pentru a gestiona problemele agriculturii româneşti.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Îmbătrânirea populaţiei, o problemă de siguranţă naţională!"

România se confruntă, în ultimii ani, cu o problemă critică - aceea a îmbătrânirii populaţiei. Datele oficiale atrag atenţia că procesul de îmbătrânire s-a adâncit în ultimii ani, iar perspectiva este una extrem de negativă. Acestei probleme trebuie să i se ofere un răspuns din partea statului român cât mai curând.

Scăderea natalităţii trebuia să fie un motiv de îngrijorare pentru autorităţile române, deoarece este afectată forţa de muncă a ţării, este afectat viitorul României. Factorii principali care influenţează procesul de îmbătrânire sunt migraţia, rata scăzută a natalităţii, nesiguranţa zilei de mâine. Pe parcursul guvernărilor PSD, au fost adoptate o serie de măsuri pentru încurajarea natalităţii, sprijinirea tinerelor familii şi a copiilor. Însă aceste măsuri trebuie să fie continuate pe termen lung, dacă ne dorim cu adevărat să combatem această problemă cu care ne confruntăm.

În privinţa problemei natalităţii, noi, politicienii, avem responsabilitatea să gândim acele programe sociale care să contribuie la întinerirea populaţiei şi să le oferim posibilitatea să rămână în ţara lor celor care îşi propun să plece în străinătate la muncă.

Problema natalităţii în România este, într-adevăr, una reală şi trebuie tratată serios de către orice guvern şi partid responsabil, fidel idealurilor româneşti, prin stabilirea unei strategii naţionale. Încurajarea natalităţii trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Oferirea de sprijin familiilor pentru creşterea copiilor, acordarea de facilităţi pentru tinerele familii, toate acestea sunt modalităţi prin care politica de natalitate a ţării noastre poate să se dezvolte.

Alături de echipa PSD Roman, am reuşit să implementăm, prin Consiliul Local, un proiect care prevede acordarea de stimulente financiare pentru femeile care devin mame. Împreună cu colegii mei vom continua să susţinem proiecte care pot schimba în bine viaţa romaşcanilor şi care pot ajuta familiile tinere din oraşul nostru.

Pentru PSD, problema demografică este una extrem de importantă. Împreună cu colegii din PSD, considerăm că majorarea alocaţiilor copiilor, precum şi a salariului minim trebuie să se regăsească neapărat în programul de guvernare. Aceste măsuri reprezintă un sprijin însemnat pentru familiile tinere. Familia trebuie să fie unul dintre principalii beneficiari ai politicilor guvernamentale.

Creşterea natalităţii este principala soluţie pe termen lung la criza demografică. Politicile de creştere a natalităţii nu trebuie să se reducă doar la sprijinul material pentru familiile tinere. Cred că trebuie să avem în vedere respectul faţă de mame. Cred că abia din acel moment vom fi motivaţi să aplicăm politici publice care să reuşească să readucă familia pe primul loc al societăţii româneşti.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Gata cu circul politic! Soluţii punctuale - salarii şi pensii mărite, pandemia învinsă, România repusă pe şine"

Discuţiile dintre PNL şi PSD nu trebuie să se oprească la nominalizarea premierului. Până la nominalizarea celui care va conduce frâiele Executivului, discuţiile trebuie să se axeze pe găsirea unor soluţii clare privind cele mai urgenţe măsuri pentru ieşirea din criză. PSD este cât se poate de clar în această privinţă. PNL poate veni cu numele premierului, dacă acesta nu este Florin Cîţu. S-a văzut mâna lui Cîţu la şefia Guvernului, s-a văzut starea în care a fost adusă această ţară. Însă până când liberalii vor înţelege acest lucru, necesară este găsirea unor soluţii pentru creşterea pensiilor şi a salariilor. Trebuie găsite soluţii pentru încheierea crizei sanitare, pentru limitarea proporţiilor răspândirii COVID-19.

PSD şi-a asumat un pachet de măsuri sociale, pe care partenerii de guvernare trebuie să le respecte şi care sunt necesare ca ţara să iasă din criză. PSD a propus măsuri pentru relansarea economiei, pentru stimularea asocierii producătorilor agricoli, dar şi multe altele ce au fost iniţiate pentru a ne scoate din mocirla în care ne-a băgat acest guvern interimar.

Acestea sunt principiile de la care trebuie să plecăm şi să ţinem cont pentru ca lucrurile în România să se îndrepte spre calea cea bună. PNL, PSD şi UDMR trebuie să se pună de acord asupra acestor aspecte, pentru ca România să ajungă pe linia de plutire. Social democraţii au demonstrat până acum că sub guvernarea PSD ţara a avut o creştere economică, fapt care trebuie luat în calcul şi de noii parteneri de guvernare.

Partenerii de discuţii trebuie să găsească o cale de compromis în ceea ce priveşte ministerele, şi asta în funcţie de procentele parlamentare.

Românii nu mai au nevoie de circ, ci de soluţii concrete. Acesta este singurul aspect care contează acum şi de care trebuie să ţină cont toţi factorii implicaţi în discuţii. România nu mai poate fi scena unor certuri, a unei crize politice care se răsfrânge şi mai mult asupra populaţiei.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD intră la guvernare pentru a creşte nivelul de trai al tuturor românilor, nu pentru funcţii, ci pentru stabilizarea ţării!"

1,5 milioane de români trăiesc cu mai puţin de 5 euro pe zi, o sumă infimă, de şase ori mai mică decât cea cu care trăiesc cei mai săraci europeni. Este o tragedie naţională şi tocmai de aceea PSD insistă pe necesitatea creşterii veniturilor.

Este o ruşine naţională, este revoltător şi inacceptabil că atât de mulţi români să ajungă la limita de jos a subzistenţei. Polarizarea socială a atins dimensiuni groteşti şi tocmai de aceea PSD e determinat să crească veniturile, respectiv alocaţiile, pensiile şi salariul minim.

De ce trebuie neapărat să fie majorate alocaţiile, salariul minim şi punctul de pensie?

Cele trei măsuri se adresează categoriilor sociale cele mai lovite de creşterea galopantă a preţurilor - familiile cu mulţi copii, angajaţii cu venituri mici, mai ales din zona privată şi pensionarii care în medie câştigă 1.600 de lei. Aceste trei categorii nu pot face faţă majorărilor uriaşe ale preţurilor la energie, căldură, alimente şi medicamente. Este o protecţie socială necesară în acest moment critic în care se află România. De aceea, cele trei măsuri sunt obligatorii pentru viitorul guvern şi nu sunt negociabile din perspectiva PSD.

Mulţi se întreabă de unde vin banii pentru asigurarea celor trei măsuri? În primele 10 luni ale acestui an, mai ales pe fondul inflaţiei, veniturile la bugetul de stat au crescut cu 40 de miliarde de lei şi vor continua să crească în momentul în care majorările de la energie se vor adăuga preţurilor de producţie pentru bunurile de larg consum. Dacă aceste creşteri de preţuri au condus la creşterea sumelor colectate la buget din taxele puse comerţ, atunci e absolut necesar ca o parte din bani să ajungă în buzunarul celor mai vulnerabile categorii sociale.

Efortul bugetar se resimte doar în cazul alocaţiilor şi pensiilor. Creşterea salariului minim reprezintă o sursă suplimentară de venituri la bugetul de stat, creşte salariul, creşte şi valoarea taxelor pe salariu încasate la buget.

Aceste creşteri de venituri pentru categoriile de populaţie vulnerabilă nu trebuie judecate în mod contabil cum s-a procedat până acum în guvernarea de dreapta. Cea mai mare parte a acestor bani suplimentari care vor ajunge în buzunarele a milioane de români se vor duce pentru achiziţia de alimente şi medicamente şi alte bunuri de strictă necesitate, ceea ce va spori şi taxele încasate de stat, aferente acestor bunuri.

PSD vrea să se ajungă rapid cu nivelul alocaţiilor la nivelul prevăzut de legea adoptată în Parlament, confirmată de CCR, dar modificată repetat şi amânată prin ordonanţă de urgenţă de guvernările de dreapta.

PSD susţine majorarea pensiilor cu 11% încă din prima lună de guvernare.

PSD susţine creşterea salariului minim de la 2300 la 2550 de lei, de la 1 ianuarie 2022.

Acestea sunt măsurile esenţiale pentru menţinerea puterii de cumpărare a populaţiei şi implicit a consumului, element esenţial pentru minima funcţionare a economie.

Din perspectiva PSD, Legea pensiilor şi Legea salarizării, aşa cum sunt acum în vigoare, sunt elemente esenţiale pentru eliminarea inechităţilor sociale.

Să fie clar pentru toată lumea că PSD nu intră la guvernare pentru funcţii, ci pentru a aplica soluţii la situaţiile critice din prezent, astfel încât să se producă stabilizarea şi apoi revenirea la normalitate în vederea relansării economice şi sociale!

Domnul George-Adrian Paladi:

"Birocraţia excesivă şi lipsa de transparenţă îngreunează dezvoltarea rurală a judeţului Brăila"

Judeţul Brăila beneficiază de un potenţial agricol imens, iar structura sa administrativă include nu mai puţin de 40 de comune, din totalul celor 44 de unităţi-administrativ teritoriale componente.

Prin urmare, este esenţial ca autorităţile să acorde o importanţă deosebită tuturor acelor segmente care contribuie la dezvoltarea rurală a judeţului.

Cel mai important mecanism de finanţare în acest sens este Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, PNDR, mecanism prin intermediul căruia, cu ajutorul fondurilor europene, se urmăreşte atât modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole, cât şi diversificarea economiei rurale şi întinerirea generaţiilor de fermieri, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale.

Aşadar, prin intermediul PNDR se poate creştere semnificativ gradul de bunăstare a locuitorilor din mediul rural, iar gama de beneficiari potenţiali este una extrem de largă - societăţi şi cooperative agricole, grupuri de producători, societăţi comerciale, întreprinderi individuale şi familiale, ONG-uri, unităţi de cult, dar şi unităţi-administrativ teritoriale şi asocieri ale acestora etc.

Cu toate acestea, în cadrul discuţiilor şi întâlnirilor pe care le-am avut în ultima perioadă cu agricultori, antreprenori şi primari din judeţul Brăila, am primit numeroase semnale cu privire la disfuncţionalităţile şi problemele întâmpinate de aceştia în accesarea fondurilor puse la dispoziţie prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Au fost ridicate probleme nu doar în ceea ce priveşte respingerea unor proiecte, ci şi procedurile greoaie şi birocratizarea excesivă, care îi descurajează dintru început pe potenţialii beneficiari.

Consider că acesta este un important semnal de alarmă şi solicit Guvernului să analizeze situaţia şi să se asigure că autorităţile din subordine aplică în mod corect legislaţia şi procedurile, dar şi că furnizează asistenţa necesară tuturor celor care doresc să primească finanţări prin intermediul PNDR.

Nu este permis ca statul să se ascundă în spatele unor proceduri greoaie, iar în acest timp dezvoltarea rurală a judeţului Brăila să fie frânată!

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Odată cu creşterea preţurilor, pensiile şi alocaţiile trebuie să crească!"

Creşterea preţurilor din ultima perioadă, indiferent că vorbim despre cele la facturi sau la bunuri achiziţionate, necesită de la sine o creştere a veniturilor românilor.

Vorbim aici despre creşterea pensiilor şi a alocaţiilor, aşa cum ar fi trebuit ele să fie mărite, conform legii. Cu PSD venind la guvernare, aceste lucruri se vor întâmpla fără îndoială, având în vedere proiectele de interes social pe care membrii partidului cu funcţii decizionale le-au implementat în perioada în care PSD a fost la guvernare.

Revenind acum la guvernare, suntem puşi în faţa faptului de a ne ţine de cuvânt şi în mod sigur vom face asta. O mărire a preţurilor din spaţiul public are nevoie de o balansare corectă a veniturilor celor mai vulnerabili consumatori, şi vorbim aici despre pensionari şi despre copii.

Pensionarii au nevoie de venituri mai mari pentru a duce un trai decent, având în vedere că aceşti oameni au muncit o viaţă întreagă şi au plătit taxe şi impozite, iar părinţii au nevoie, pentru copiii lor, de aceste măriri, pentru a le asigura toate cele necesare pentru a primi o educaţie şi pentru a-i îngriji.

Sper ca fiecare dintre noi să fie de acord cu aceste măsuri, având în vedere că vom investi în categorii ale populaţiei care au nevoie de respectul nostru şi de susţinerea noastră. Am fost aleşi pentru a fi alături de oameni şi pentru a le asigura traiul pe care îl merită, am fost aleşi pentru a lupta pentru ei şi pentru a fi acolo pentru ei atunci când nimeni altcineva nu este.

Vă rog să ne respectăm aceste jurăminte făcute şi să votăm în consecinţă, atunci când va fi cazul, pentru a le asigura românilor un trai mai bun!

Doamna Raisa Enachi:

"Vaccinarea trebuie să rămână opţională!"

"Cum să convingem oamenii să se vaccineze?" - se întreabă unii. Cât de întemeiate sunt argumentele doctorilor pentru injectarea cu un ser bazat pe tehnologia ARN mesager? Chiar trebuie vaccinaţi copiii? Acestea sunt întrebări legitime la care autorităţile trebuie să răspundă foarte clar şi argumentat ştiinţific.

Observăm că de la începutul acestei pandemii au luat foc mai multe spitale din ţară. Avem mai mulţi oameni care au murit carbonizaţi, situaţie pentru care nu a răspuns încă nimeni. Dacă sistemul de sănătate face parte dintr-un stat eşuat, atunci şi Sănătatea este eşuată. Dacă nu există locuri în spitale şi la terapie intensivă, iar medicii sunt nevoiţi să aleagă pe cine să trateze primul şi pe cine nu, situaţia este cu siguranţă critică. Cei care au mai multe şanse de a supravieţui sunt salvaţi.

Suntem de ceva vreme într-o stare de confruntare între statul român şi o parte dintre cetăţenii săi, cărora li se neagă exercitarea unor drepturi fundamentale.

Este oare vaccinarea un soi de vacă sacră? Care sunt studiile, inclusiv studiile de impact care să susţină ideea că trebuie să vaccinăm toată populaţia? În loc să şantajaţi cetăţenii cu accesul la locul de muncă pentru a accepta vaccinarea, mai bine faceţi publice contractele de achiziţie a vaccinurilor, ca să ştim cu toţii la ce s-a angajat statul român. Faceţi publice aceste contracte şi, poate, veţi recâştiga o parte din încrederea publicului.

Această perioadă este o lecţie de viaţă din care trebui să învăţăm să nu renunţăm uşor la drepturile şi libertăţile fundamentale, indiferent de motivele invocate.

Domnul Cosmin Şandru:

"Prelungirea programului de lucru al unei vămi din Timiş ar putea salva economia din vestul judeţului"

Sânnicolau Mare şi Jimbolia sunt două dintre localităţile din Timiş în care lipsa forţei de muncă este deja, de mulţi ani, endemică. Şomajul în zonă tinde spre zero, iar marile companii cu greu găsesc angajaţi. În fiecare zi, zeci de autobuze aduc muncitori chiar şi de la circa 50 de kilometri depărtare. Şi, cu toate acestea, există un deficit permanent de lucrători.

Prima consecinţă - reducerea producţiei ca urmare a lipsei de personal. Dar riscul cel mare este legat de mutarea capacităţilor de producţie în altă parte a ţării, unde şomajul este mult mai mare, iar forţa de muncă se găseşte mai uşor. Una dintre fabricile din oraşul Sânnicolau Mare a decis deja să îşi transfere o parte a capacităţii de producţie în Serbia, la doar câţiva kilometri de oraşul timişean. Managerii au încercat şi varianta aducerii de angajaţi din Serbia. Cea mai mare problemă o reprezintă însă accesul în ţară. Cel mai apropiat punct de trecere a frontierei este cel de la Lunga, din apropierea comunei Comloşu Mare, la circa 30 de kilometri de Sânnicolau Mare. Vama Lunga leagă, practic, orăşelul Kikinda, din Serbia, cu o populaţie de 40.000 de oameni, de România. Managerii companiilor din vestul judeţului spun că în zona Kikinda există forţă de muncă disponibilă, ce poate fi adusă în fiecare zi, numai că vama funcţionează doar 12 ore pe zi, de la 8.00 la 20.00, şi asta, în timp ce turele în fabrici încep la 6.00, la 14.00 şi la orele 22.00.

Prelungirea programului punctului de frontieră de la Lunga Nakovo ar permite însă preluarea muncitorilor din Serbia şi transportul lor la Sânnicolau Mare, şi chiar la Jimbolia. Discuţiile avute cu autorităţile de frontieră din Serbia au arătat că acestea sunt deschise pentru stabilirea unui alt orar de funcţionare a vămii, dar este necesar şi ca autorităţile române să accepte acest lucru.

De aceea, împreună cu colegii parlamentari ai PNL Timiş, solicităm Ministerului Afacerilor Interne, dar şi Ministerului Afacerilor Externe să elaboreze un proiect prin care programul de funcţionare a Punctului de Trecere a Frontierei să fie prelungit şi astfel să ajungă la 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Pentru Sânnicolau Mare şi Jimbolia sosirea zilnică a unor muncitori din Serbia va duce la consolidarea investiţiilor în cele două oraşe şi, de ce nu, la salvarea economică a vestului judeţului Timiş.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD a iniţiat strategia naţională pentru oprirea declinului demografic!"

Depopularea, scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei, sărăcia şi excluziunea socială sunt principalele cauze ale declinului demografic al României.

Potrivit Eurostat, peste 28% dintre tinerii angajaţi din România se aflau în risc de sărăcie, în anul 2019. Peste 15% dintre angajaţii din România sunt săraci. De asemenea, 41,7% dintre persoanele cu vârste mai mici de 18 ani sunt supuse riscului de sărăcie sau excluziune socială Toate aceste riscuri socio-demografice afectează siguranţa naţională pe dimensiunea socială şi economică.

Având în vedere toate aceste aspecte, PSD consideră că este nevoie urgentă de măsuri concrete pentru susţinerea natalităţii, creşterea calităţii vieţii românilor şi protejarea seniorilor.

De aceea, PSD a iniţiat un pachet de legi pentru oprirea declinului demografic şi propune tuturor actorilor politici şi sociali din România un pact politic care vizează realizarea unei strategii naţionale pentru susţinerea natalităţii şi oprirea declinului demografic.

Este nevoie de politici publice, prin care să contribuim activ şi rapid la dezvoltarea sectorului economiei sociale, prin care partidele politice şi societatea civilă să devină parteneri ai autorităţilor publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse.

În acelaşi timp, pentru a reduce efectele negative ale declinului alarmant al populaţiei, PSD vine cu acest pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor şi al familiilor din care provin.

Cu toate că Propunerea legislativă pentru sprijinirea familiilor cu copii a fost respinsă în Senat de parlamentarii PNL-USR-UDMR, noi, social-democraţii, vom face toate demersurile la Camera Deputaţilor pentru a adopta această lege. În acelaşi timp, vom veni cu măsuri complementare pentru creşterea natalităţii, prin mai multe iniţiative.

În opinia mea şi a colegilor mei, investiţia în copii reprezintă cea mai importantă investiţie în viitor. De aceea, misiunea noastră explicită şi prioritară ca partid, indiferent că suntem la putere sau în opoziţie, este să asigurăm pentru toţi copiii din România o viaţă cât mai bună şi mai prosperă, respectându-le drepturile şi şansele de a creşte şi de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăţilor şi egalităţilor de şanse.

Din păcate, campaniile interne şi războaiele purtate de PNL şi USR în afară şi în interior au fost mai importante decât măsurile de stimulare a natalităţii şi de susţinere a familiilor din România.

În timp ce România a bătut pasul pe loc în ultimii doi ani în acest domeniu, toate ţările din jurul nostru au implementat măsuri şi programe concrete pentru creşterea natalităţii şi suport pentru părinţi, în special în perioada pandemiei.

Vă dau doar câteva exemple, ca să vedeţi că la vecinii noştri se poate.

Ungaria acordă stimulente financiare pentru susţinerea familiilor astfel - cuplurile căsătorite cu trei copii primesc 30.000 de euro, femeile care fac patru copii nu mai plătesc impozit toată viaţa, familiile cu minim doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia de case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc. Bunicii care îngrijesc copii primesc indemnizaţie, iar statul ungar s-a angajat să amenajeze şi să construiască 21.000 de creşe în câţiva ani. De asemenea, Guvernul Ungariei a luat măsura ca toate clinicile de fertilizare să devină un sector strategic al economiei naţionale.

Polonia are deja funcţionale măsuri pentru încurajarea revenirii în ţară şi pentru creşterea natalităţii, iar în 3 ani salariul minim va creşte cu 80%, până la 800 de euro.

La noi, în România, analiza pieţei muncii din România arată că 500.000 de oameni îşi caută permanent un loc de muncă în străinătate pe platformele online de recrutare, iar părinţii care nu mai găsesc locuri la creşe şi grădiniţe de stat apelează la cele private sau la alte soluţii pentru că Guvernul de dreapta doar promite şi atât!

Din păcate, reprezentanţii dreptei au vrut cu orice preţ la putere şi după ce au ajuns să o deţină, timp de 2 ani, nu au pus pe agenda lor nicio măsură sau program pentru a sprijini familiile, nu au stimulat natalitatea şi nici nu au venit cu măsuri pentru piaţa muncii, care să îi determine pe tineri să muncească în ţară!

Este tragic faptul că alocarea de fonduri pentru sprijinirea familiilor aflate la început de drum şi aplicarea de măsuri active pentru dinamizarea pieţei muncii nu au fost o prioritate pentru guvernarea PNL-USR-PLUS-UDMR!

Copiii sunt viitorul nostru! Cum ne creştem copiii, aşa va arăta viitorul! Avem nevoie de copii sănătoşi şi educaţi pentru a ne construi o naţiune puternică şi competitivă la nivel economic cu restul lumii.

Trebuie să înţelegem cu toţii, de la toate partidele, odată pentru totdeauna, că viitorul copiilor noştri, dreptul la educaţie şi sănătate şi viitorul României nu se negociază cu nimeni şi pentru nimic în lume!

Direcţiile de acţiune propuse de PSD pentru contracararea riscurilor socio-demografice trebuie să facă parte din Strategia de Apărare a Ţării, să fie o componentă de interes strategic pentru România!

Domnul Daniel Tudorache:

"Testarea elevilor şi preşcolarilor în unităţile de învăţământ va fi, din păcate, o adevărată aventură!"

Exact acum un an, în noiembrie 2020, ministrul sănătăţii de la aceea vreme, domnul Nelu Tătaru, anunţa că va modifica legislaţia astfel încât testele rapide antigen să poată fi comercializate şi folosite în condiţii adecvate, arătând că acest tip de teste trebuie efectuate doar de personal medical calificat pentru a evita compromiterea rezultatelor. "Conform recomandărilor ECDC, testele rapide antigen au o capacitate mai redusă de a identifica persoanele bolnave, comparativ cu testarea RT-PCR şi sunt recomandate pentru utilizarea numai în anumite condiţii şi de către profesionişti. În mod particular, aceste teste sunt destinate pentru a fi utilizate numai de către profesionişti, ceea ce înseamnă că se recomandă ca prevalarea probei şi interpretarea rezultatelor să se facă de către personal medical calificat. Dacă testele rapide nu sunt utilizate de către profesionişti aşa cum producătorul menţionează în instrucţiunile de utilizare, rezultatele pot fi compromise".

La un an mai târziu, ministrul sănătăţii de astăzi elaborează procedura de testare COVID în şcoli a elevilor si a preşcolarilor cu teste rapide antigen din salivă care vor putea fi efectuate de "persoanele desemnate din cadrul unităţii de învăţământ", persoane care nu au studii medicale. De altfel, ministrul sănătăţii a precizat în mod expres că, citez: "testarea propriu-zisă este simplă şi uşor de efectuat, fără a necesita cunoştinţe medicale de specialitate".

Mai mult, ministrul educaţiei, domnul Cîmpeanu, exclude vehement ca testarea în şcoli să fie efectuată de personal medical.

În acest context, domnule ministru al sănătăţii, vă rog să lămuriţi dacă testarea este sau nu un act medical şi dacă după doi ani de pandemie în care şcolile din România au fost mai mult închise, dacă Ministerul Sănătăţii împreună cu Ministerul Educaţiei au încercat măcar să asigure minimul de personal medical în unităţile de învăţământ, în special în cele mai aglomerate? Care au fost demersurile efectuate in acest sens până la acest moment şi rezultatele obţinute raportat la afirmaţiile ministrului educaţiei privind lipsa personalului medical din unităţile de învăţământ?

Cine va monitoriza efectuarea testării în şcoli şi urmărirea rezultatelor? Şi cum vă asiguraţi dumneavoastră că personalul necalificat în domeniul medical care va efectua aceste teste copiilor nu va compromite rezultatele şi nu se vor închide şcoli ca urmare a unei testări inadecvate sau a unei interpretări eronate a rezultatelor?

Domnul Vasile Nagy:

"Patriotismul românesc"

Declaraţia mea politică vizează un subiect extrem de important.

Definiţia simplă a patriotismului este iubirea de ţară. Înţeles în aceşti termeni elementari, patriotismul este univoc. Manifestarea acestui sentiment este la fel de univocă şi implică o alegere exclusivă - fie eşti, fie nu eşti patriot. Nu există compromis sau o cale de mijloc, nu intră în discuţie nicio negociere a termenului.

În mod tradiţional, dragostea de ţară însemnă devotament manifestat prin apărarea patriei, până la sacrificiul suprem pentru patrie. Dar în societatea contemporană raportul dintre state a devenit mult mai complex şi dinamica societăţii s-a schimbat, prin urmare, definiţia patriotismului trebuie revizuită. Astfel, conceptul de patriotism devine mult mai nuanţat, cu mult mai multe valenţe şi subtilităţi.

Primul aspect care rezultă din definiţia de mai sus este că patriotismul reprezintă o relaţie între două elemente - pe de o parte cetăţenii, iar pe de altă parte ţara. Acest aspect e foarte bine sintetizat în afirmaţia retorică inclusă de John F. Kennedy în discursul său inaugural în 1961: "Nu întrebaţi ce poate face ţara voastră pentru voi, întrebaţi ce puteţi face voi pentru ţară." Ca orice relaţie sănătoasă, aceasta trebuie să fie bidirecţională şi reciprocă. Dai, dar şi primeşti. Investeşti, dar ai şi de câştigat. Toate acestea se realizează prin sacrificiu, sprijin, devotament reciproc.

De remarcat este faptul că definiţia patriotismului pune accent doar pe manifestarea acestei relaţii într-o singură direcţie, dinspre individ spre patrie, adică sentimentul cetăţenilor faţă de ţară.

Pentru ca această relaţie să fie echilibrată, trebuie luat în calcul şi devotamentul ţării faţă de cetăţenii ei. La urma urmei, ţara este formată tot de cetăţeni, deci e comunitatea oamenilor care au în comun un set de valori, care împărtăşesc aceeaşi limbă, cultură, loc de naştere. Prin urmare, patriotismul este devotamentul faţă de comunitatea cu care te identifici.

Patriotismul este o formă de altruism manifestată prin dorinţa cetăţeanului de a pune binele comun înaintea binelui propriu. Relaţia de patriotism în direcţia individ-ţară implică o cunoaştere foarte bună a ţării şi a valorilor naţionale cu care cetăţenii ei se identifică. Dar pentru ca raportul să fie echilibrat, ţara trebuie să ofere în schimb demnitatea şi mândria de a fi cetăţeanul acesteia, şi oportunitatea de a-şi realiza potenţialul individual în ţară.

O societate este formată din trei sectoare: sectorul public, economic şi societatea civilă. Cred că o definiţie mai comprehensivă a patriotismului care cuprinde mai multe valenţe ar fi următoarea - patriotismul este formula adezivă care leagă aceste trei sectoare împreună, pentru buna funcţionare a unei ţări, este modul în care oamenii implicaţi în unul dintre cele trei sectoare lucrează cu scopul de-a le întări pe celelalte două.

Pe de o parte avem societatea civilă, sau "sectorul social", cum l-a numit Peter Drucker. Acesta este spaţiul unde cetăţenii unei ţări aleg să îşi exprime devotamentul prin implicare în diferite proiecte, care sprijină dezvoltarea şi coeziunea comunităţii. Aici se regăsesc valorile care ne unesc.

Sectorul public este cel care se ocupă de funcţionarea bună şi echilibrată a ţării. Cei implicaţi în acest sector sunt ceea ce noi numim funcţionari publici, care aleg să îşi servească ţara şi comunitatea din funcţii publice. În limba engleză termenul public servant sau civil servant are mult mai multă rezonanţă, adică cineva care serveşte comunităţii.

Cei care aleg această carieră "servesc" adică lucrează în sprijinul comunităţii pentru asigurarea dezvoltării ei. Ei asigură mecanismele pentru ceea ce putem deveni.

Atunci când societatea civilă şi sectorul public rezonează, identitatea naţională este întărită prin demnitate naţională.

Nu poţi avea pretenţia la patriotism, dacă ţara nu oferă demnitatea naţională. Sectorul economic este cel care are capacitatea de a valorifica resursele oferite de o ţară, care poate să realizeze potenţialul locuitorilor ei.

Un patriotism funcţional se manifestă când există un echilibru între cele trei sectoare, când acestea trei lucrează în tandem pentru realizarea binelui comun pentru a oferi unitate, demnitate şi viziune. Dacă unul dintre cele trei sectoare joacă "cartea patriotismului" mai mult decât celelalte două, apar tendinţe extreme manifestate prin populism, şovinism, naţionalism sau protecţionism.

În 2021 sărbătorim 103 de ani de existenţă a României moderne, o istorie scurtă şi destul de frământată comparativ cu alte state europene. În această perioadă compresată a istoriei a trebuit să ne definim identitatea naţională, să ne clădim demnitatea şi să ne valorificăm potenţialul ca ţară. Dar istoria nu a fost de partea noastră.

Am bâjbâit, schimbând trei sisteme politice de guvernare, monarhie, comunism şi democraţie. În fiecare sistem, patriotismul s-a măsurat diferit, pentru că nu exista un echilibru între cele trei sectoare. În timpul monarhiei, ţara a fost confruntată cu al Doilea Război Mondial, când patriotismul a însemnat chiar sacrificiul suprem.

Pe timpul comunismului, patriotismul nu era opţiune personală. Fie că doreai sau nu, trebuia să fii patriot, să îţi manifeşti patriotismul atât la nivel empiric cât şi declarativ. Cei care alegeau să fugă peste graniţe erau consideraţi trădători de ţară. Te lepădai de ţară şi de tot ceea ce înseamnă ea.

După 1989, românii au părăsit România pentru că relaţia dintre ei şi ţară a fost dezechilibrată. Nu a mai existat reciprocitatea legăturii dintre cetăţean şi ţară. Ţara nu a mai oferit acestor cetăţeni demnitatea de a fi români în ţara lor, de a-şi realiza potenţialul individual aici acasă.

În cazul românilor emigranţi apare fenomenul patriotismului transnaţional, sau patriotismul de la distanţă, care se exprimă prin altfel de manifestări, prin obiceiuri şi rutine diferite: petrecerea concediului cu regularitate acasă, informarea de pe site-uri româneşti, trimiterea de sume de bani către cei rămaşi acasă, generarea de sau implicarea în proiecte la scară mică care fac diferenţa în comunitatea de origine.

Nu există o reţetă a patriotismului. Patriotismul nu e ceva ce vine la pachet cu certificatul de naştere. Patriotismul unei naţii se construieşte prin implicare, prin căutarea binelui comun, prin valorificarea potenţialului individual şi colectiv, prin respectarea resurselor locale şi naţionale, prin câştigarea încrederii. Dacă în 1918 România modernă se năştea prin unirea teritorială, 103 de ani mai târziu, România secolului al XXI-lea ar trebuie să renască prin unirea valorilor. Acest patriotism civic e moştenirea pe care o putem lăsa moştenire generaţiilor următorului secol.

În concluzie, cred că fiecare, acolo unde suntem, prin gesturi simple, putem fi patrioţi - hai să ne facem bine treaba acolo unde suntem şi să ne asumăm ceea ce suntem, cu bune - pe care trebuie să le dezvoltăm - şi cu rele - cu care trebuie să luptăm!

Aşadar, patrioţii adevăraţi din această lume, dedicaţi ţărilor lor, nu sunt inamici, ci trăiesc diversitatea.

Iar în această schemă, patriotismul modern nu este nici fundamentalism periculos, nici desuetudine. Este ceva care îţi dă sens şi semnificaţie, contribuind astfel la o viaţă bine trăită!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"A şaptea reuniune a Dialogului Strategic România - SUA pentru implementarea Declaraţiei comune pentru Parteneriatul Strategic"

Săptămâna trecută, ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a avut, la Washington D.C., consultări politice cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la invitaţia acestuia. Consultările politice între şefii celor două diplomaţii au marcat totodată deschiderea celei de-a şaptea reuniuni a Dialogului Strategic România - SUA pentru implementarea Declaraţiei comune pentru Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Cu prilejul consultărilor, cei doi oficiali au exprimat aprecierea pentru consistenţa agendei şi dialogului bilaterale, precum şi pentru evoluţiile pozitive şi perspectivele pe toate dimensiunile Parteneriatului Strategic - de la cooperarea militară şi de securitate, la cooperarea politică, în domeniul economiei, energiei şi relaţiilor inter-umane. Întâlnirea dintre reprezentantul României şi cel al Statelor Unite a reconfirmat angajamentul ferm al ambelor părţi pentru consolidarea şi aprofundarea în continuare a Parteneriatului Strategic, inclusiv prin intensificarea dialogului politico-diplomatic şi a cooperării bilaterale în toate domeniile Parteneriatului Strategic, precum şi în ceea ce priveşte provocările la nivel regional şi global. Discuţiile celor doi şefi ai diplomaţiilor s-au axat mai întâi pe aspecte care ţin de cooperarea militară şi de securitate şi au abordat, în context, evoluţiile cele mai recente în materie de securitate în regiunea Mării Negre.

Ministrul Bogdan Aurescu şi secretarul de stat Blinken au agreat necesitatea consolidării cooperării în domeniul politic şi de securitate şi apărare şi au evidenţiat importanţa coordonării strânse România-SUA, precum şi în cadrul NATO, în perioada următoare. Au agreat, totodată, necesitatea unor măsuri de descurajare şi reacţie credibilă, pe măsura provocărilor care apar la Marea Neagră, în special în legătură cu Ucraina, şi au stabilit menţinerea unui contact apropiat în acest sens. Mai mult, oficialul român a evocat perspectivele accederii României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) drept una dintre priorităţile majore de politică externă ale ţării noastre, mulţumind omologului american, cu acest prilej, pentru sprijinul SUA în avansarea în acest proces.

Programul Visa Waiver, un subiect ce este de mare interes pentru cetăţenii români, a fost şi el abordat. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat interesul României, ca partener strategic al SUA, de a înregistra progrese concrete în ceea ce priveşte accederea ţării noastre la Programul Visa Waiver, ca obiectiv de mare importanţă pentru cetăţenii români, şi a solicitat implicarea concretă a părţii americane în atingerea acestui obiectiv comun, inclusiv prin susţinerea unei campanii adecvate de comunicare care să contribuie la reducerea ratei de refuz, ultimul criteriu care mai trebuie îndeplinit de România.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Administrarea patrimoniului cinematografic, încă o dată, utopia franceză"

Recent, în Monitorul Oficial al Franţei, a fost publicată o lege care impune producătorilor de film să notifice Ministerul Culturii cu privire la vânzarea producţiilor cinematografice, în special a celor finanţate într-un procent semnificativ de la bugetul de stat, cu scopul prezervării unei suveranităţi culturale. Conform prevederilor din textul de lege, o comisie din partea Ministerului Culturii s-ar putea opune vânzării unei producţii cinematografice, în termen de şase luni de la notificarea Ministerului, un mijloc de control bine-venit, am putea spune, pentru a preveni înstrăinarea unor elemente de patrimoniu cultural, din era digitală.

La noi, din păcate, ultima lege menită să reglementeze organizarea, finanţarea şi desfăşurarea activităţilor din domeniul cinematografiei, precum şi administrarea patrimoniului acesteia, datează din 2005, fiind vorba despre O.G. nr. 39/2005. Fără a avea pretenţia de a compara însemnătatea şi nivelul cinematografiei franceze cu cea românească, nu pot trece cu vederea importanţa şi necesitatea unei astfel de legi pentru domeniul cinematografiei din România. Producţiile de film româneşti reprezintă, asemenea operelor de artă, sculpturilor sau altor creaţii artistice, elemente de patrimoniu, a căror conservare ar trebui să fie una dintre principalele preocupări ale Ministerului Culturii.

În schimb, în guvernarea de dreapta, schema de ajutor de stat pentru sprijinirea cinematografiei a fost pasată Ministerului Economiei, iar cei eligibili au fost plimbaţi între ghişee.

Între timp, însă, la noi se închid cinematografe, pentru că "nu mai este rentabil, în contextul pandemiei", aşa cum este cazul Cinematografului Arta din Târgu Mureş, se diminuează cu până la 65% bugetele unor festivaluri de film, precum TIFF sau Astra de la Sibiu, se asistă impasibil la intrarea în faliment a RADEF "România Film", a cărei "şansă de salvare" constă în scoaterea la vânzare a unor clădiri pe care le are în patrimoniu. O subfinanţare generalizată şi o nepăsare cinică definesc astăzi sectorul cultural din România, sector "neesenţial", după cum recunosc înşişi guvernanţii noştri.

În tot acest context, o lege precum cea promulgată recent în Franţa poate părea pentru noi un exces de zel. Dar ea înseamnă, înainte de toate, o prezenţă activă a Ministerului Culturii francez în viaţa culturală şi în problemele acesteia.

Cu siguranţă ministrul francez al culturii nu se "bucură" de cea mai mică vizibilitate dintre toţi miniştrii Republicii. Mai avem multe de (re)gândit şi înfăptuit până când o astfel de iniţiativă legislativă să devină o normalitate şi în România. Între timp, cultura românească se zbate la cel mai jos nivel al existenţei - subzistenţa.

Domnul Mihai Weber:

"A venit timpul să tratăm patrimoniul românesc ca pe un element de dezvoltare şi prosperitate, nu ca pe un consumator de fonduri!"

Vă propun astăzi un scurt răgaz de la subiectele care ţin capul de afiş al unei agende publice îngrijorătoare, dominată de pandemie, de scumpiri, de instabilitate şi incertitudini.

Pe 16 noiembrie este Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Este data la care, în 1972, Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură a adoptat Convenţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, la care România a devenit parte din 1990.

Şi, tot pe 16 noiembrie, în 1995, în cadrul unei conferinţe organizate la Paris, statele membre UNESCO au adoptat "Declaraţia principiilor toleranţei", un semn de respect faţă de diversitatea şi bogăţia culturală şi a tuturor formelor de exprimare a umanităţii, o invitaţie la umanism şi la solidaritatea popoarelor lumii pentru a proteja locuri şi lucruri purtătoare de valoare universală.

Vă vorbesc nu atât în calitate de preşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, cât mai ales ca român. Din păcate, nu văd în ziua de astăzi vreun motiv de bucurie. Dimpotrivă, mesajul meu vine ca o invitaţie la responsabilitate şi respect faţă de o moştenirea pe care am primit-o şi pe care trebuie să o protejăm, pentru a avea ce lăsa celor care vin, care au şi ei dreptul să-şi cunoască rădăcinile!

Anul 2021 este un an cu o agendă bogată în ceea ce priveşte UNESCO. Pentru că, dincolo de dosarele noi, care s-au aflat în dezbatere, "Roşia Montană" şi Ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu, s-au împlinit şi 65 de ani de prezenţă a României în acest for internaţional. A fost un bun prilej pentru comisia noastră să realizăm o evaluare onestă a realităţii, mai ales că România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO opt bunuri, iar alte şapte elemente se află pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

Am avut un dialog deschis cu experţi, cu autorităţi locale, cu mediul academic, cu cel guvernamental şi neguvernamental. Am adus la aceeaşi masă toţi actorii implicaţi în protejarea şi promovarea patrimoniului românesc.

Ce am constatat? Probleme care trenează de 30 de ani - un cadru legislativ insuficient armonizat sau chiar lipsa unor prevederi, un Cod al Patrimoniului promis, dar aflat într-o veşnică dezbatere şi, peste toate, o dramatică subfinanţare, practicată de la un guvern la altul, de la un buget la altul şi o criză de personal calificat, demotivat de condiţiile de salarizare, dar şi de absenţa unui cadru de formare, adaptat nevoilor!

Am stat de vorbă cu toate consiliile judeţene pe raza cărora există monumente UNESCO. Există o prăpastie între politicile alocărilor bugetare şi nevoile reale ale comunităţilor! Numai pentru intervenţii rapide la monumentele UNESCO româneşti ar fi nevoie de alocarea a 23 de milioane de lei şi am propus acest lucru, la rectificarea bugetară din 2021, un pas, poate, pentru a intra pe un drum al normalului, al respectului faţă de valori, de trecut, de lucrurile care ne fac să fim unici în universal.

Există soluţii? Cu siguranţă, da, dar trebuie să dezbrăcăm haina politicianistă! Am demarat la comisie modificări legislative care depind de noi. Am propus şi avem nevoie de susţinere pentru ca Legea bugetului pe anul 2022 să nu mai ignore patrimoniul nostru cu valoare universală. În plus, ne dorim ca un procent fix din Programul Naţional de Restaurare al Ministerului Culturii să fie alocat către monumentele UNESCO, astfel încât să putem vorbi despre o predictibilitate a intervenţiilor. Pentru a rămâne parteneri internaţionali credibili, până la sfârşitul acestui an, trebuie să avem reglementări clare privind administrarea şi planurile de gestiune ale monumentelor UNESCO din România.

Avem nevoie de spitale, de şcoli, de drumuri bune, de apă şi gaze, avem nevoie de pensii, de alocaţii şi salarii mai mari. Toate se pot rezolva cu bani europeni, cu fonduri locale sau guvernamentale. Dar sufletul poporului român, istoria şi cultura lui, nu mai pot fi reparate! Niciun grant european nu ar mai putea aduce înapoi cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, albastrul de Voroneţ sau bisericile de lemn din Maramureş, dacă acestea s-ar pierde!

Şi ar mai fi ceva! Vorbim la nivel global despre Agenda 2030 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă. Uniunea Europeană are şi ea o nouă agendă culturală, croită pe aceleaşi principii!

Cred că a venit timpul ca şi noi, românii, să acceptăm o schimbare de paradigmă. Să tratăm cultura ca pe un element de dezvoltare locală, ca pe un factor generator de armonie, de frumos şi de bunăstare, nu doar ca pe un consumator de fonduri. Şi poate a venit timpul ca şi şcoala românească să modeleze viitorul acestei naţii, în respect faţă de tradiţii, de valorile pe care le-am moştenit şi care trebuie duse mai departe. Doar aşa, vom putea să ne păstrăm identitatea noastră românească, în marea diversitate a lumii!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm lucrările şedinţei noastre de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 159.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la 11.00 avem dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; la ora 11.30 votul final; la încheierea şedinţei - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Întreb colegii lideri dacă sunt observaţii sau intervenţii la ordinea de zi?

Grupul PSD, domnul Şerban Ciprian-Constantin.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o solicitare de modificare a ordinii de zi.

Punctul 20, Propunerea legislativă pentru completarea art. 174 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 255/2021, devine punctul 13.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să mai spuneţi o dată solicitarea dumneavoastră.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Deci, punctul 20, Pl-x 255/2021, să devină punctul 13 pe ordinea de zi.

Menţionăm că avem acordul liderilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă există acordul liderilor, atunci o să rog colegii din Secretariatul tehnic să facă această modificare, în cazul Pl-x 255/2021.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate, domnul Nelu Tătaru.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să vă rog să ne aprobaţi ca pe perioada plenului, în paralel cu plenul, să desfăşurăm şi şedinţe de dezbateri în Comisia pentru sănătate pe certificatul verde.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Întreb colegii lideri dacă există consens pe această chestiune.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe ce? Nu există consens!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă nu există consens, voi supune votului această propunere, venită din partea Grupului PNL, ca ai noştri colegi să poată lucra în paralel cu plenul.

O să rog colegii lideri de grup să fie atenţi.

Vot, vă rog.

Vă mulţumesc.

Rezultatul votului ...

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Numai puţin, domnule Simion, că suntem în procedură de vot. După anunţarea rezultatelor.

138 de colegi prezenţi, 125 au votat pentru, 11 contra, un coleg se abţine, un coleg "nu votez".

Propunerea a trecut.

Vă rog, domnule Simion, pe procedură.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, mie îmi pare rău. V-am zis că nu trebuie să facem gesturi de genul acesta. Nu mai puteam să aşteptăm o oră şi jumătate?

Acesta este un exces de zel care va arăta oamenilor că de fapt nu sunteţi serioşi în demersul dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul Coleşa, dumneavoastră?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

La fel, aş dori să le transmit celor care au votat pentru să le fie ruşine, pentru că ne forţează să plecăm.

Amu ni îi apucă vrednicia, fix în timpul şedinţelor!

Acum o săptămână, luni, am mers acolo. Tot aşa, nimic nu s-a discutat! Dar nimic! Amu, când să dezbatem legile, v-a apucat vrednicia să faceţi şedinţe, să transpiraţi!

Să vă fie ruşine celor care au votat pentru!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Poziţia Grupului AUR a fost exprimată de liderul de grup, domnul Simion, pe procedură.

Urmare a deciziei plenului, rog colegii din comisii să ia cont de decizia plenului.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Vă rog, domnule lider Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să acceptaţi retrimiterea la comisie pentru o săptămână a PL-x 430/2021, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia.

E consens.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Există consens? Da.

Deci, stimaţi colegi, dacă există consens, întreb liderii?

Retrimitere la comisie PL-x 430/2021. Termen - o săptămână.

O să rog şi colegii de la Secretariatul tehnic să opereze această modificare. PL-x 436/2021.

Întreb dacă mai sunt alte intervenţii din partea liderilor?

Domnul lider Andronache.

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR se doreşte o rectificare.

Este vorba de PL-x 430/2021, retrimitere la comisie. Termen - o săptămână.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii la ordinea de zi, începem cu punctul 11, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2019 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane; PL-x 28/2020. Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să intervină? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială pentru prezentarea raportului.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2019 prin care se propune prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru persoanele îndreptăţite conform prevederilor Legii nr. 44/1994, precum şi ale Legii nr. 147/2000.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, a fost adoptat de Senat pe 10 februarie 2020.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să ne propuneţi şi timpul de dezbatere, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Două minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare? Nu, nu sunt înscrieri.

Prin urmare, vom trece la dezbaterea pe articole.

Şi întreb dacă la titlul legii sunt observaţii, comentarii? Nu.

Avem 9 amendamente admise.

Şi vă întreb dacă de la 1 la 9 sunt intervenţii, comentarii? Nu.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 291 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 436/2021. Suntem în procedură de urgenţă.

Întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, dăm cuvântul reprezentantului comisiei...

Vă rog, apăsaţi din timp, pentru ca colegii secretari să-mi indice şi mie vorbitorii.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Scuze că n-am apăsat butonul!

Dragi colegi, povestea este foarte simplă pe această lege.

Noi, ca ţară, avem cele mai mari preţuri la cărţile electronice din lume, fundamental. Practic, sunt cu 10% mai mari. De ce? Pentru că preţul la cărţi este grevat de acel 19% TVA, care nu se aplică la cărţile tipărite, în vreme ce cam toate ţările au acea cotă redusă de 5%.

Ce face această lege? Scade la nivelul cărţilor tipărite acest TVA la 5%, face acelaşi lucru pentru abonamentele la presa digitală.

Mulţumesc colegilor care au semnat această lege. Au fost peste 100.

Mulţumesc colegului coiniţiator.

Vă rog să o votăm împreună.

Este foarte bună pentru zona de tineret şi pentru zona de persoane din zona satelor, care nu au acces la biblioteci sau la librării.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Raportul Comisiei pentru buget, finanţe.

Rog un coleg de la Comisia pentru buget, finanţe.

Domnul preşedinte Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 291 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Prin prezenta iniţiativă legislativă se propune extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA şi asupra comercializării cărţilor în format electronic, în scopul susţinerii lecturii, mai ales în rândul generaţiilor tinere care folosesc intensiv dispozitivele electronice.

În urma dezbaterii iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O să vă rog să propuneţi şi timpul de dezbatere, domnule Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Trei minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale.

Înscris la cuvânt din partea Grupului PNL, domnul deputat Sebastian Burduja.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect legislativ care ţine de două lucruri, de viziune şi de echitate.

Ţine de viziune pentru că încolo se duce lumea, iar în România avem doar 1% din piaţa de carte pe segmentul digital, şi o chestiune de echitate, pentru că avem cotă redusă deja pentru cărţile şi publicaţiile în format tipărit. Conform Directivei Europene, putem să aplicăm şi la cărţile şi publicaţiile în format digital.

Îi mulţumesc celuilalt coiniţiator, domnul Teniţă, de la USR PLUS, pentru că m-a făcut parte din acest proiect şi tuturor celor care l-au susţinut.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect şi vă mulţumesc anticipat tuturor celor care îl susţineţi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu, nu sunt.

Prin urmare, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii şi întreb colegii dacă sunt observaţii sau comentarii? Nu sunt.

Avem patru amendamente admise, de la 1 la 4.

Întreb dacă sunt observaţii sau comentarii? Nu, nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

E readusă de pe poziţia 20 pe punctul 13, Propunerea legislativă pentru completarea art. 174 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 255/2021.

Întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru învăţământ sau al Comisiei pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea raportului comun.

Doamnă preşedinte Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 174 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 174 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, astfel încât Ministerul Educaţiei să organizeze admiterea la rezidenţiat pe locuri şi pe posturi, prin concurs naţional, cu tematică şi bibliografie unică, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea universităţilor de medicină şi farmacie acreditate. Specialităţile şi durata pregătirii prin rezidenţiat vor fi stabilite printr-un ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii, cu avizul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentişti din România şi Colegiului Farmaciştilor din România, după caz. Organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, precum şi dobândirea dreptului de liberă practică vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi a Ministerului Sănătăţii. Pregătirea în rezidenţiat va fi coordonată de departamentele de pregătire în rezidenţiat existente în cadrul instituţiilor de învăţământ superior care organizează programe de pregătire în rezidenţiat şi se va face în unităţile sanitare publice sau private atestate de către universităţile de medicină şi farmacie acreditate, după o metodologie proprie. De asemenea, se vizează abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Întreb colegii dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea iniţiativei legislative pe articole.

Şi întreb dacă la titlul legii sunt observaţii sau comentarii. Nu.

Întreb dacă de la 1 la 5, la amendamente admise, sunt observaţii sau comentarii. Nu, nu sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2021 privind derogarea de la prevederile art. 47 alin. (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice; PL-x 209/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Întreb Guvernul dacă doreşte să intervină? Nu.

Vom da cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci pentru prezentarea raportului comun.

Domnule preşedinte Huţucă, vă rog, sau doamna Ţoiu. Care sunteţi?

Haideţi, domnule preşedinte Huţucă!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2021 privind derogarea de la prevederile art. 47 alin. (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2021 în scopul asigurării infrastructurii optime de funcţionare a serviciilor comunitare integrate din comunităţile marginalizate, în acest sens instituindu-se derogarea de la prevederile art. 47 alin. (6) din Legea nr. 500/2002. Astfel, se instituie autorizarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale ca, în cadrul Proiectului "Creşterea capacităţii MMPS de coordonare metodologică a SPAS-urilor în vederea îndeplinirii atribuţiilor şi obligaţiilor legale pe domeniul serviciilor sociale şi a creşterii calităţii serviciilor oferite cetăţenilor" să cuprindă în listele de investiţii şi să achiziţioneze în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, documentaţii tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii destinate centrelor comunitare integrate şi aparţinând celor 139 de unităţi administrativ-teritoriale marginalizate eligibile.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Intrăm în partea de dezbateri generale.

Este înscrisă la cuvânt doamna deputat Christine Thellmann, Grupul PNL.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

România are mare nevoie de asistenţă medicală comunitară. Avem localităţi din care lipseşte complet un medic sau un asistent social. Sunt comunităţi în care cadre medicale nu au mai ajuns de ani buni la cei aflaţi în nevoie.

Statisticile ne arătau, în urmă cu câţiva ani, că în mediile defavorizate, mai cu seamă în mediul rural, există un medic la aproape 3.000 de locuitori.

Stimaţi colegi,

Prin acest proiect dăm o şansă celor 139 de localităţi marginalizate să-şi dezvolte servicii integrate de asistenţă socială şi medicală. Prin această lege permitem ca, în parteneriat cu Ministerul Muncii, autorităţile publice locale să acceseze bani europeni pentru a pune pe picioare centre comunitare.

Odată cu dezvoltarea lor, prin astfel de servicii vor fi ajutaţi cei mai vulnerabili dintre români: persoanele vârstnice, bolnavii, şomerii sau oamenii care trăiesc la limita sărăciei şi care nu au mai fost de mult la un medic sau nu au beneficiat de asistenţă socială de ani de zile.

Odată dezvoltate aceste proiecte, prin Ministerul Muncii, autorităţile locale le vor putea prelua şi gestiona în folosul comunităţii.

Cred cu tărie că dacă ajutăm oamenii din categoriile sociale vulnerabile se va îmbunătăţi şi nivelul de trai. Un om sănătos se va putea angaja, îşi va putea susţine copiii să meargă la şcoală, iar persoanele vârstnice să ducă o viaţă mai uşoară din punct de vedere medical şi social.

Aşadar, Grupul parlamentar al PNL va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

O invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aproape 40% din românii de la sate trăiesc în sărăcie, iar pandemia din ultimii doi ani a dus la creşterea acestui risc şi pentru comunităţile defavorizate.

Din nefericire, în România nu ne ajută nici infrastructura necesară serviciilor comunitare integrate. Acolo unde avem unităţi administrativ-teritoriale cu puţini locuitori nu avem nici capacitatea administrativă şi financiară pentru furnizarea serviciilor de care ar trebui să beneficieze comunităţile expuse sărăciei. Proiectul de azi prevede o intervenţie de la nivel central, în sprijinul a 139 de comunităţi marginalizate, cu scopul creşterii gradului de accesare a finanţărilor europene disponibile pentru dezvoltarea acestei infrastructuri. Este un pas foarte important în direcţia reducerii riscului de sărăcie sau excluziune socială, dar nu este suficient.

Sperăm ca viitorul Guvern să înţeleagă că problemele acestor comunităţi vulnerabile nu se rezolvă doar cu asistenţă tehnică pentru dezvoltarea centrelor comunitare integrate.

Suntem în situaţia în care toţi românii au fost loviţi de creşterea preţurilor la utilităţi şi la alimentele de bază. Pentru susţinerea lor şi pentru menţinerea unei economii funcţionale este necesară majorarea alocaţiilor, a pensiilor şi creşterea salariului minim. Este singura soluţie pentru a nu intra în colaps.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Din partea neafiliaţilor, doamna deputat Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Nu pune nimeni la îndoială utilitatea finanţării centrelor comunitare integrate şi în general finanţarea serviciilor sociale. Problema este cum.

Prin proiectul de lege se propune ca Ministerul Muncii să gestioneze documentaţiile tehnico-economice pentru 139 de comunităţi. Şi nu este normal. Normal este să creştem capacitatea autorităţilor locale să-şi facă singure documentările corespunzătoare, pentru că ele ştiu cel mai bine ce le trebuie, cum le trebuie şi când le trebuie.

Grupul deputaţilor dezafiliaţi de la Grupul parlamentar al PNL se va abţine cu privire la acest proiect de lege, dintr-un principiu. Nu Bucureştiul ştie ce-i mai bine pentru comunităţile locale, ci chiar comunităţile locale trebuie sprijinite să dobândească abilităţi şi capacitate să-şi facă proiectele, pentru că ele cunosc cel mai bine care este specificul local şi ce tip de documentaţie economică trebuie să-şi pregătească pentru proiecte. Aşa nu mai dezvoltăm România; să se ocupe Bucureştiul, diferite ministere, de tot ce înseamnă proiecte pentru serviciile necesar a fi furnizate în plan local.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu doamnei deputat din partea neafiliaţilor.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2021 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul garantării creanţelor salariale; PL-x 256/2021. Suntem în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2021 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul garantării creanţelor salariale, transmisă cu adresa PL-x 256/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi ale comisiilor avizatoare.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2021 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul garantării creanţelor salariale, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Dezbateri generale.

Grupul PSD, doamna deputat Sandu Viorica.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Specialiştii spun că aproximativ 45% din totalul companiilor de impact, cu active de peste un milion de euro, se află la cel mai ridicat nivel de insolvenţă iminentă din ultimii patru ani. Cu toate că au fost implementate o serie de programe de finanţare pentru companiile aflate în dificultate, peste 4.300 de firme şi PFA-uri au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului 2021, iar situaţia devine tot mai critică, în condiţiile în care tot mai multe industrii au de suferit de pe urma creşterilor de preţuri pentru utilităţi şi alimente de bază. Vorbim despre majorări de preţuri de peste 40% pentru furaje; de exemplu, 50% pentru grâu, 300% pentru ambalaje şi chiar 500% pentru gaze, în cazul brutăriilor.

Suplimentarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale este esenţială, în contextul crizei din ultimii doi ani, iar tabloul expus mai sus ne ajută să înţelegem asta.

Aş vrea însă să atrag atenţia că în lipsa unor măsuri complementare care să asigure menţinerea puterii de cumpărare a populaţiei, puterea de consum, în scopul asigurării unui echilibru în economie, vom ajunge în situaţia în care nu vom mai avea de unde să transferăm bugete către acest fond.

Partidul Social Democrat consideră că urgenţa momentului este reprezentată de creşterea alocaţiilor, a pensiilor şi a salariului minim de la 1 ianuarie 2022. Doar în felul acesta putem să-i ajutăm pe românii loviţi de creşterea preţurilor şi doar în felul acesta putem să susţinem funcţionarea economiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Întreb dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale. Nu, nu sunt.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2019 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice; PL-x 534/2019.

Întreb, dacă din partea Guvernului doreşte cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Vă rog, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc.

PL-x 534/2019

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2019 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 octombrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000, în sensul ca utilizarea seminţelor şi a materialului de înmulţire vegetativ care nu sunt obţinute conform metodei de producţie ecologică, precum şi a răsadurilor care nu sunt obţinute din agricultura ecologică să se poată realiza numai cu autorizarea organismelor de control aprobate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise cuprinse în anexa la prezentul raport înlocuitor.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Dezbateri generale.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină?

Înscris la cuvânt, din partea neafiliaţilor, domnul deputat Nicolae Giugea.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În ultimii ani am asistat la un dezmăţ pe piaţa aceasta a seminţelor şi a materialului săditor.

Există instituţii abilitate, în România, care trebuie întărite ca autoritate fiindcă ne-am trezit că la fiecare colţ de stradă se vând seminţe de legume şi răsaduri, fiecare produce material săditor, iei acasă o magnolie şi te trezeşti că e liliac sălbatic.

În pădurile din Oltenia a dispărut toată viţa sălbatică. A fost vândută ca viţă de mare calitate şi fiecare a luat şi şi-a pus în gospodărie şi după aceea s-a trezit că de fapt e o viţă sălbatică.

Nu e rău de studiat nici această rudă a viţei nobile, dar să facem ceea ce trebuie să facem.

Ne-am trezit cu foarte mulţi dăunători de carantină pentru că nu s-a respectat regimul de circulaţie al materialului săditor şi al seminţelor. Avem dăunători pe care acum 10 ani nu-i aveam în România. Acest lucru înseamnă tratamente suplimentare, înseamnă metode de combatere costisitoare pentru agricultorii României.

Susţin acest proiect de lege, îl susţinem cu toţii. Suntem dezafiliaţi, dar nu suntem decuplaţi de la problemele agriculturii româneşti şi ale ţării.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu domnului deputat Giugea, din partea neafiliaţilor.

Întreb, dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu, nu sunt.

Prin urmare, trecem la dezbaterea pe articole.

Întreb, dacă la titlul legii sunt observaţii, comentarii? Nu sunt.

Întreb, dacă de la... în partea de amendamente admise, de la 1 la 10, sunt observaţii comentarii? Nu. Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 207/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar; PL-x 86/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul, dacă doreşte să intervină? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnul preşedinte Bogdan Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 207/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar

Prin prezentul act normativ se propune modificarea cadrului legislativ actual, astfel încât, pentru cheltuielile privind plata sancţiunilor pecuniare, aplicate statului român prin decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în acţiunile privind constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru, să se stabilească sursa de finanţare şi ordonatorul principal de credite prin bugetul căruia se vor efectua plăţile respective. Aceste cheltuieli urmează a fi acoperite de Ministerul Finanţelor, din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de stat.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Întreb colegii, dacă sunt intervenţii la dezbateri generale?

Nu sunt colegi înscrişi la cuvânt.

Prin urmare, nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal; PL-x 250/2016.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog reprezentantul Guvernului, dacă doreşte să intervină?

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mihai Paşca, secretar de stat, Ministerul Justiţiei.

Într-adevăr, ca urmare a Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în ceea ce priveşte sintagma "alte organe specializate ale statului", având în vedere că acestea sunt neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale, Guvernul, prin intermediul Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2016, a modificat şi completat câteva acte normative, iar intervenţiile legislative operate prin acest O.U.G. au avut în vedere în principal următoarele aspecte:

- consacrarea şi în ceea ce priveşte metodele speciale de supraveghere sau cercetare a principiului nemijlocirii obţinerii probelor de către organul de urmărire penală prin procedee probatorii, ca şi a asigurării integrităţii acestora;

- s-a instituit un temei legal pentru toate unităţile de parchet, în baza căruia acestea să-şi poată asigura mijloacele tehnice necesare realizării nemijlocite a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică;

- organele de cercetare speciale efectuează în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică;

- asigurarea unei garanţii suplimentare printr-o funcţie de control al modului în care sunt puse în executare măsurile de supraveghere tehnică de către organele de urmărire penală, acesta urmând a fi realizat la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către preşedintele acesteia sau de către un judecător anume desemnat de către acesta;

- reglementarea faptului că Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor obţine, prelucrează şi stochează informaţii referitoare la securitatea naţională şi asigură, la solicitarea organelor de urmărire penală, accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice pentru executarea supravegherii tehnice din CPP;

- şi totodată s-a reglementat cadrul legal al detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în structurile Ministerului Public, în vederea punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, prezentarea raportului.

Doamna Oana Murariu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Întreb, dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Având în vedere că nu avem amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 271/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Întreb, dacă Guvernul României doreşte să intervină?

Vă rog.

O să vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Gabriel Mureşan, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiect se propune instituirea posibilităţii aplicării sancţiunii contravenţionale complementare a închiderii pe o durată de 15 zile, respectiv 30 de zile a sediului principal sau secundar în care operatorul economic îşi desfăşoară activitatea fără respectarea condiţiilor stabilite, respectiv desfăşoară activitatea suspendată temporar prin măsurile pentru eliminarea impactului tipului de risc.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, raportul comisiei, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, trimis cu adresa PL-x 271/2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 iunie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp propus spre dezbatere - 3 minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Radu-Marin Moisin:

Dacă îmi permiteţi să iau cuvântul, din partea Grupului PNL?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Grupul PNL susţine acest demers legislativ absolut necesar pentru combaterea acelor operatori economici care sfidează în mod intenţionat şi în mod repetat prevederile legale menite a ne salva viaţa tuturor.

În sfârşit, organele statului, prin votul nostru de astăzi, vor avea un instrument eficient de combatere a celor care nu ne vor binele, ca popor.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci, prin acest PL-x ni se propune sancţionarea suplimentară, draconică, a agenţilor economici care, din diferite motive, nu sunt în litera acestor regulamente absurde. Pentru că nimeni nu sfidează nişte reguli logice.

Ce avem noi acum sunt nişte reguli absurde, în cazul agenţilor economici - nişte reguli care spun că după ora X virusul va sări, iar după ora Y virusul va pleca la culcare.

Iar atunci când interesele economice şi politice o cer, toate aceste reguli se ajustează, astfel încât, în Cluj-Napoca, de exemplu, avem festivaluri de zeci de mii, de 70.000 de oameni, înghesuiţi ca sardelele, fără nicio măsură sanitară şi fără nicio sancţiune, iar cei care, din diferite motive, nu sunt în litera acestor reguli absurde, ilogice, dictatoriale, sunt sancţionaţi suplimentar faţă de ce prevedea legea, cu amendă suplimentară, închidere până la o lună de zile. De către cine? De către Jandarmerie, Armată, la ordinul lui Iohannis, de către poliţia locală, fără ca măsurile lor, care pot fi abuzive, pentru că pot fi abuzive, să poată fi suspendate pe durata executării procesului.

Deci, avem de-a face cu nişte măsuri dictatoriale, ilogice, de pedepsire a celor care, din diferite motive, îndrăznesc să nu le respecte.

Sigur vor apărea reguli prin care vor fi pedepsiţi draconic, cum deja se întâmplă în alte ţări, acei agenţi economici care îndrăznesc să servească pe nevaccinaţi, nu? La fel. Deşi ştim, cei nevaccinaţi transmit boala şi sunt împinşi în societate.

Deci, regulile acestea absurde - a nu le respecta devine o virtute, nu ceva care trebuie să sancţionăm.

Ca atare, AUR nu va vota asemenea proiecte de lege, ci va vota totdeauna pentru libertate şi logică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu mai sunt alte înscrieri la dezbateri generale.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege merge la şedinţa de vot final.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate; PL-x 230/2021.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să intervină? Nu.

Rog prezentarea raportului de înlocuire.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, doamna preşedinte Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă înaintăm raportul de înlocuire asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în procedură de urgenţă, pentru reexaminare în fond.

Menţionăm că proiectul de lege a fost retrimis comisiei în temeiul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat.

Prezentul raport înlocuieşte raportul depus anterior cu nr. 4c-9/458 din data de 1 septembrie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021, urmărindu-se instituirea, în sarcina furnizorilor de servicii de plasare a forţei de muncă stabiliţi pe teritoriul unui alt stat, care desfăşoară pe teritoriul României activităţi de mediere şi plasare a forţei de muncă, a obligaţiilor pe care le au şi agenţii români de plasare a forţei de muncă.

De asemenea, se preconizează stabilirea unor obligaţii suplimentare în sarcina agenţilor de plasare a forţei de muncă în străinătate şi a furnizorilor de servicii de plasare, în vederea creşterii gradului de protecţie a cetăţenilor români aflaţi în căutarea unui loc de muncă în afara ţării.

La întocmirea raportului de înlocuire, comisia a avut în vedere avizele favorabile şi adresa Ministerului Muncii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, vă prezentăm raportul înlocuitor, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente. Acestea sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Propun timp de dezbatere - 5 minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Lőrincz Ştefan-Iulian, Grupul USR, vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea pentru protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate şi ordonanţa de urgenţă care o modifică, respectiv legea de adoptare a acestei ordonanţe de urgenţă, lege pe care o discutăm acum, reglementează în fapt activitatea agenţiilor de plasare a forţei de muncă în străinătate.

Trebuie spus foarte clar că în cele mai multe experienţe neplăcute sau chiar ilegale pe care le întâmpină cetăţenii români care lucrează în străinătate nu sunt implicate asemenea agenţii.

Cei mai mulţi cetăţeni români care lucrează în străinătate ajung acolo fără intermedierea unor asemenea agenţii.

În celebrul caz al sparanghelului sau al aglomerării de pe Aeroportul din Cluj, din plină pandemie, nicio asemenea agenţie nu a fost implicată.

Ştim cu toţii că de contribuţia muncitorilor sezonieri depind întregi sectoare economice ale multor state europene. Un număr semnificativ de muncitori sezonieri provin din România.

Drepturile muncitorilor sezonieri români sunt esenţiale, iar garantarea lor, o prioritate pentru USR.

Respectarea drepturilor lucrătorilor care semnează un contract de muncă cu un angajator din străinătate este o obligaţie.

Iar noi am propus un număr de amendamente cu importanţă semnificativă pentru protecţia lucrătorilor români din străinătate, care au fost aprobate în forma adoptată de Senat.

Printre ele se numără:

- interzicerea medierii care are o altă finalitate decât raporturile de muncă. Spre exemplu, firmele care duc îngrijitoare în Austria, unde le intermediază să îşi facă PFA-uri, vor trebui să specifice că nu asigură un contract de muncă, ci un contract comercial pentru persoanele care acceptă să-şi facă PFA austriac;

- garantarea unei forme de asigurare medicală pe durata relaţiei contractuale;

- acordarea unui timp rezonabil lucrătorilor să citească şi să înţeleagă ofertele pe care le semnează - 5 zile dacă muncitorii sunt la prima intermediere sau două zile, în caz contrar;

- şi stabilirea unor sancţiuni semnificative în cazul modificării obiectului declarat al activităţilor de mediere.

USR susţine proiectul de lege cu amendamentele adoptate în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Întreb pe domnul deputat Banias, dacă doreşte să intervină din online? Pentru că apare înscris.

Domnul deputat Banias, Grupul PNL? Nu.

Invit la cuvânt, din partea neafiliaţilor, pe doamna deputat Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Acesta este un proiect de lege pe care l-am lucrat anul trecut, după ce am revenit din Germania, acolo unde am fost să discut direct cu românii noştri care lucrau în agricultură şi în industria de carne.

Trebuie să ştiţi, stimaţi colegi, că sunt mai multe tipuri de activităţi pe care le desfăşoară românii noştri în străinătate.

Cei care merg ca doctori, cadre didactice, aceştia pleacă prin agenţii de plasare a forţei de muncă şi vă asigur că există cea mai serioasă relaţie între dânşii şi agenţia respectivă.

Când s-a propus acest proiect de lege nu s-a ţinut suficient cont de faptul că cei care pleacă pentru activităţi agricole sau în industria cărnii nu pleacă prin agenţii de plasare a forţei de muncă, ci prin diferiţi intermediari, care ar trebui depistaţi de Ministerul Afacerilor Interne şi chestionaţi cu privire la această activitate care înseamnă plasare de forţă de muncă fără documente, fără acte, în beneficiul, de regulă, al unei persoane.

Deci, avem două realităţi.

Cadrul legal pe care îl aveam în vigoare şi înaintea acestei legi nu se adresa, nu avea o problemă cu cei care plecau pe contracte de lungă durată, ci încearcă să se adreseze - şi-mi exprim rezerva că va reuşi să se adreseze - celor care pleacă prin aceşti intermediari, de regulă, persoane din comunitate, care îi recrutează şi îi trimit la muncă fără forme legale.

Rămân la părerea că Ministerul Afacerilor Interne trebuie să intervină aici prin depistarea lor şi sancţionarea ca atare.

Aşa, de plecat în afară, oamenii pleacă pentru diferite activităţi şi cei care ştiu că au drepturi, în mod evident, apelează la agenţii sau pleacă direct în contact cu respectivul angajator şi au grijă ca propriul contract să fie bine făcut şi să le reprezinte drepturile.

Vom vota - Grupul parlamentarilor dezafiliaţi din Partidul Naţional Liberal - vom vota, pentru că sunt câteva prevederi acolo care sunt utile şi care reprezintă un pas înainte.

Însă, revin, este o chestiune de aplicare a legii, mai ales în domeniul gestionat de Ministerul Afacerilor Interne.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi doamnei deputat neafiliat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Antonio Andruşceac, Grupul AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Mă bucur că ne aplecăm asupra problemelor românilor care lucrează în străinătate cu contracte pe durată determinată sau sezonieri.

Problema este însă una de legislaţie europeană mai mult decât de legislaţie a României şi de modul în care noi putem fi de folos acestor oameni.

Aşa cum arată această propunere legislativă, cred că ea pune mai mult la adăpost firmele de intermediere şi pe angajatori decât pe angajaţii români.

Am vorbit în cadrul comisiei şi cred că este cazul să mai avem o discuţie cu omologii din Bundestag şi cu cei din alte ţări europene pentru că doar un cadru european poate să-i pună pe cetăţenii români care lucrează în străinătate la adăpost de unele abuzuri.

Se întâmplă chiar în momentul acesta să fie oameni care au buletinele şi actele de identitate reţinute în Franţa.

Nu avem posibilitatea să controlăm nici prin acest proiect de lege care vor fi condiţiile de muncă în care ei îşi vor desfăşura activitatea pentru că, odată ajunşi în ţările respective, contractele lor se transformă în contracte pe persoane fizice autorizate şi ei se supun legislaţiei din ţările unde lucrează.

Noi trebuie să creăm nişte mecanisme prin care firmele care intermediază să poată să aibă şi un anumit control, cu toate că statul nu poate să deroge responsabilităţi altor organizaţii în ceea ce priveşte soarta cetăţenilor români.

Noi, cei din Grupul AUR, o să votăm această lege pentru că totuşi aduce unele îmbunătăţiri.

Şi sunt sigur că în cadrul Comisiei pentru muncă vom găsi soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei românilor care lucrează în afara graniţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind intervenţii la dezbateri generale, intrăm la dezbaterea pe articole.

Şi întreb, dacă la titlul legii sunt observaţii sau comentarii? Nu.

Avem 28 de amendamente admise.

Dacă de la 1 la 10 sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 11 la 20 sunt comentarii, observaţii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 21 la 28 sunt observaţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Având în vedere că programul de lucru pentru această parte a zilei a expirat, închidem şedinţa de plen.

Ne întâlnim la ora 11.30, pentru şedinţa de vot final.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rog colegii lideri de grup să-şi invite colegii în sală şi să îşi anunţe colegii din online.

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

Începem sesiunea de vot final de astăzi, 16 noiembrie 2021.

Şi începem cu legile ordinare. Adoptări.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea (Vociferări.) ...

Domnule Simonis, începem votul final!

Începem cu un vot de control.

Vot, vă rog.

Colegii de la tehnic?

Rezultatul votului de control: 229 de colegi prezenţi, 132 au votat pentru, 8 contra, 3 abţineri, 86 de colegi "nu votez".

Avem o înscriere la cuvânt, pe procedură, a domnului Ciprian-Titi Stoica?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Pe procedură am vrut să iau cuvântul.

Avem colegi la Comisia pentru sănătate care sunt în imposibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Intrăm în ordinea de zi.

Legi ordinare. Adoptări.

Punctul 1 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007-2013, finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014-2020; PL-x 323/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 282 de colegi prezenţi, 252 pentru, 29 contra, o abţinere, 0 "nu votez".

Adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru completarea art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 154/2021; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 290 de colegi prezenţi, 245 pentru, 0 contra, 44 abţineri, un coleg "prezent, nu votez".

Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului...

(Domnul deputat Adrian-Ionuţ Chesnoiu solicită să ia cuvântul.)

Mă scuzaţi! Explicarea votului, domnul deputat Chesnoiu.

Vă rog.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţin neapărat să iau cuvântul şi să explicăm votul nostru de astăzi, pentru că această iniţiativă legislativă a îmbrăcat o largă susţinere din partea grupurilor parlamentare şi mă bucur să fie aşa. Modificarea Legii construcţiilor vine în sprijinul fermierilor români, pentru că de fiecare dată când doreau să îşi extindă activitatea sau să construiască ferme agricole noi sau anexe agricole se loveau de imposibilitatea realizării acestui deziderat, pentru că autorizaţia de construcţie emisă de consiliile judeţene, de arhitecţii şefi de la consiliile judeţene le solicita realizarea PUZ-ului şi trecerea terenului în intravilan.

Prin această iniţiativă legislativă reuşim să acordăm un sprijin foarte bun pentru aceşti fermieri, mai ales că măsurile destinate fermierilor români din fonduri europene, finanţarea proiectelor pe care ei le vizează, se blocau de foarte multe ori şi întârziau aceste investiţii.

Le mulţumesc tuturor colegilor deputaţi şi senatori care au susţinut acest proiect de lege şi sunt bucuros că e primul proiect de lege pe care l-am iniţiat alături de colegii mei deputaţi şi senatori social-democraţi şi, iată, astăzi primeşte votul de încredere din partea Parlamentului.

Mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Chesnoiu.

Mergem mai departe.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 239/2021; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 292 de colegi prezenţi, 239 pentru, 52 contra, o abţinere, 0 "nu votez".

Adoptat.

Doamna Neagu, explicarea votului. Grupul USR.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

Deşi scopul acestui proiect de lege este unul bun, considerăm că prin amendamentul care a fost adoptat, prin care se permite construcţia de statui şi monumente în intersecţii, vizibilitatea şoferilor este redusă, iar astfel se pune în pericol viaţa participanţilor la trafic.

Din acest motiv, Grupul USR a votat împotrivă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Explicarea votului, Grupul PNL, domnul deputat Laurenţiu Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Ne-am dorit, prin acest proiect, într-adevăr, să creştem siguranţa circulaţiei, dar în acelaşi timp să privim şi partea practică şi de promovare a simbolurilor naţionale, aşa cum există în întreaga Europă.

Eu nu am văzut nicio maşină, niciun tir înfipt într-un monument, în schimb am văzut în capete de pod, în tot felul de indicatoare.

Cred că aceste lucrări pentru a putea fi amplasate au nevoie şi de autorizaţii din partea autorităţii publice locale, a domeniului de cultură şi de transport, iar această lege vine şi deja certifică şi creează un filtru pentru amplasarea acestora. Drept pentru care cred că lucrurile sunt în perfectă legalitate.

Vă mulţumesc pentru votul dat şi trebuie să păstrăm acest lucru de a avea prezente simboluri naţionale, monumente, grupuri statuare, pentru a avea o pagină de istorie nescrisă în faţa copiilor, a tinerilor noştri.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel, explicarea votului.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Dragi colegi, sper că nu o să sărim la demolarea statuilor eroilor noştri, pentru că văd că vin alţii care pun statui prin centrele oraşelor, care ne-au torturat şi ne-am martirizat eroii, care ni i-au omorât. Cum e Iohannis! Ni-l pune pe Brukenthal!

Acum vine de la USR - sau de la cine a venit propunerea, că aţi semnat şi împreună - am votat această lege, dar să nu auzim că veniţi cu aceste propuneri de a demola statuile existente, pentru că văd că se vorbeşte de accidente. Cel mai mare accident istoric este ca să-ţi uiţi istoria, iar USR văd că spre acolo merge. Şi de la dumneavoastră, şi de la PNL, şi de la PSD văd că uşor, uşor vă înclinaţi către acolo.

Atenţie la mişcarea neomarxistă! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2019 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 28/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 307 colegi prezenţi, 295 au votat pentru, 0 contra, 12 abţineri, 0 "nu votez".

Adoptat.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 291 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 436/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 304 colegi prezenţi, 302 au votat pentru, 0 contra, două abţineri, 0 "nu votez".

Explicarea votului, Grupul USR, domnul Dragoş-Cătălin Teniţă.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc foarte mult colegilor.

Până la urmă cred că acesta este un prim pas în ideea de a face împreună un mediu digital pentru biblioteci şi pentru lectură mai bun.

Ce vreau să vă spun pe foarte, foarte scurt. Dacă ne uităm la toate ţările acestea dezvoltate, peste 70% din acces nu mai este fizic, ci este online, iar cifrele sunt foarte, foarte mari. Toate ţările mari au peste 20% din populaţia peste o anumită vârstă - până în 10 ani - cu abonamente active la biblioteci, în format online. Dacă noi reuşim să facem un ecosistem legat de Biblioteca Digitală a României, care e un proiect iniţiat acum câţiva ani, dar care încă nu se dezvoltă cum ar trebui, putem să facem împreună mai multă cunoaştere pentru ţara aceasta. Putem să dezvoltăm zona aceasta de generaţii tinere care să ducă România mai departe.

Vă mulţumesc mult tuturor celor care aţi votat pentru. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2021 privind derogarea de la prevederile art. 47 alin. (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice; PL-x 209/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisiile pentru buget şi pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 310 colegi prezenţi, 298 au votat pentru, 0 contra, 12 abţineri, 0 "nu votez".

Adoptat.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2021 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul garantării creanţelor salariale; PL-x 256/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisiile pentru muncă şi pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 310 colegi prezenţi, 309 pentru, 0 contra, 0 abţineri, un coleg "prezent, nu votez".

Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2019 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice; PL-x 534/2019; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 308 colegi prezenţi, 308 pentru, 0 contra, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 207/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar; PL-x 86/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 307 colegi prezenţi, 274 au votat pentru, 2 contra, 30 de abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Mergem mai departe.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 271/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 309 colegi prezenţi, 171 au votat pentru, 128 contra, 10 abţineri, 0 "nu votez".

Vă rog, domnule lider al AUR, domnul Simion, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi am votat contra. Şi dacă protestele care s-au organizat la Suceava, la Botoşani, nu sunt suficiente, şi dacă românii şi vocea a milioane de români care sunt speriaţi nu este suficientă şi a trebuit să facem mascarada asta cu Comisia pentru sănătate, care să-şi desfăşoare lucrările în timpul plenului, de parcă de la 12.00 încolo nu aveam suficient timp, eu zic să vă mai gândiţi. Fac apel la conştiinţa voastră, fac apel la cei din jurul vostru, pentru că, ştiţi, mulţi din jurul vostru sunt vaccinaţi, mulţi nu sunt vaccinaţi. Haideţi să nu facem o segregare între români! Fac apel la unitate şi la conştiinţa voastră.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule lider.

Mergem mai departe.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate; PL-x 230/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 309 colegi prezenţi, 309 au votat pentru, 0 contra, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Intrăm la vot pe legi organice. Adoptări.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 174 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 255/2021; lege organică.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 310 colegi prezenţi, 235 au votat pentru, 75 contra, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Adoptată.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal; PL-x 250/2016; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 303 colegi prezenţi, 283 au votat pentru, 10 contra, 8 abţineri, 2 colegi "nu votez".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 16 noiembrie 2021, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului; PL-x 461/2021; adoptată în procedură de urgenţă;

2. Legea pentru aprobarea Contractului de finanţare (Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi - COVID-19), dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti şi la Luxemburg, la 20 aprilie 2021; PL-x 340/2021; adoptată în procedură de urgenţă;

3. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2019 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 28/2020; adoptată în procedură de urgenţă.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 16 noiembrie 2021.

Îi invit pe colegii membri ai Biroului permanent şi ai Comitetului liderilor să participe la şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.54.