Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 7 decembrie, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Acestea sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, 1 - AUR, 1 - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în această şedinţă.

Aşadar, în continuare, dau cuvântul domnului deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului PSD.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Sectorul agroalimentar trebuie să părăsească zona de risc!"

Titlul prezentei declaraţii are rolul de a atrage atenţia asupra eforturilor care trebuie depuse pentru a atenua riscurile cu care se confruntă sectorul agroalimentar.

Recent, Legislativul Uniunii Europene a votat noua politică agricolă comună.

Aceasta impune reforme agriculturii din România pentru a putea atinge noile ţinte de performanţă stabilite. Riscul neconformării îl reprezintă suspendarea plăţilor în cazul în care nu se ating indicatorii de performanţă.

În prezent, agricultura se confruntă cu provocări majore. Noua echipă de conducere a Ministerului Agriculturii va trebui să identifice în regim de urgenţă modalităţile concrete de soluţionare a acestora.

Sunt conturate deja câteva probleme prioritare:

• dezvoltarea sistemelor de irigaţii, refacerea sistemelor de desecare şi drenaj;
• problema pesticidelor care - a stabilit Uniunea - trebuie folosite în cantităţi mai mici din 2023;
• strategia pe ecosisteme;
• sprijin acordat sectorului zootehniei - cel mai defavorizat sector din agricultură;
• subvenţia pentru tona de grâu procesată;
• susţinerea fermierilor români şi a produselor româneşti;
• reluarea programelor performante, cum a fost cel numit Tomata.

Şi lista poate fi continuată.

Din păcate, multe dintre aceste neîmpliniri au drept cauză suma de aproximativ 2,3 miliarde de lei, rămasă necheltuită în mandatul anterior. Sunt bani care ar fi trebuit investiţi în agricultura românească şi care nu au fost alocaţi eficient.

Dar totul poate fi remediat!

Este edificatoare iniţiativa ministrului agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, de a reda adevărata valoare truditorilor satului românesc.

Afirmaţiile sale reprezintă un proiect de viitor: "Trebuie să avem grijă de locurile de muncă în agricultură şi industrie alimentară, să oferim salarii atractive lucrătorilor din acest sector, astfel încât să asigurăm venituri decente oamenilor, dar şi stabilitate sectorului. Există deja un proiect de lege depus în Parlament, prin care ne dorim să oferim facilităţi fiscale celor care angajează în agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi piscicultură".

Pentru reforma în agricultură avem nevoie de profesionalism şi competenţă, dar şi de conlucrare între Parlament, Guvern şi structurile asociative reprezentative ale fermierilor şi agricultorilor români.

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat al PSD, Călăraşi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu, Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Pensionarii români - pensionari europeni".

Stimaţi colegi,

Pentru cei mai mulţi dintre părinţii şi bunicii noştri, sărbătorile nu vin cu bucurii, ci cu griji. După o viaţă de muncă, mulţi bătrâni fac coadă la Casele de Ajutor Reciproc, fiind nevoiţi să apeleze la împrumuturi pentru a-şi achita facturile, pentru a-şi cumpăra medicamente şi pentru puţinele bucurii de sărbători.

Mai bine de jumătate dintre pensionarii români nu îşi permit un trai decent din indemnizaţia pe care o primesc de la stat, deşi ar trebui să se bucure de acest respect, aşa cum se bucură pensionarii din alte state europene.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în România sunt peste 5,1 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.335 de lei.

Aproximativ un milion de pensionari sunt beneficiari ai indemnizaţiei sociale, care întregeşte veniturile mici ale acestei categorii până la suma de 704 lei.

40% din totalul pensionarilor din România, adică 1,9 milioane de pensionari, au pensii de cel mult 1.000 de lei. Toate acestea, în condiţiile în care coşul minim de consum pentru un trai decent era în 2020 de 2.818 lei pentru o persoană adultă singură.

Mai mult, conform Eurostat, unul din patru români de peste 65 de ani este în pragul sărăciei.

Pentru PSD, pensionarii nu sunt nişte asistaţi sociali, ei au muncit o viaţă întreagă şi nu trebuie consideraţi o povară pentru societate, pentru că pensionarii de azi, părinţii şi bunicii noştri, şi-au sacrificat tinereţea pentru a ne lăsa nouă - cei care azi decidem pentru ei - o Românie mai bună! Românii ne-au cerut o guvernare care să lucreze pentru ei.

PSD se ţine de cuvânt - a stabilizat sistemul de pensii, a găsit banii necesari şi a făcut la timp rectificarea bugetară, astfel încât pensionarii au început să-şi primească pensiile cuvenite, fără întârziere. De la 1 ianuarie 2022 va intra în vigoare noul punct de pensie, de 1.586 de lei, pensia minimă va creşte de la 800 de lei la 1.000 de lei, iar pensionarii cu venituri mai mici de 1.600 de lei vor primi un ajutor pentru a-şi plăti facturile în această iarnă.

PSD recunoaşte că "aceste majorări nu îi vor îmbogăţi pe pensionari, că este doar o măsură provizorie de protecţie, cât să le ofere un scut în faţa acestui val cumplit de scumpiri"; PSD îşi propune asigurarea unui trai decent pentru toţi românii şi este capabil să o facă, aşa cum a demonstrat de fiecare dată când a fost la guvernare.

Avem datoria, dragi colegi, să acordăm, prin deciziile noastre, solidaritate, sprijin, dragoste şi respect.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Urmează domnul Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi parlamentari,

Miniştrii social-democraţi au început să-şi facă treaba încă din prima zi de mandat. Astfel, au fost asiguraţi banii pentru plata pensiilor, a alocaţiilor, a compensaţiilor la energie, a ajutorului de încălzire, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Toate disputele din spaţiul public dintre foştii miniştri liberali privind lipsa banilor de pensii şi alocaţii au fost rezolvate prin acţiunile miniştrilor PSD de la Finanţe, de la Muncă şi de la Familie, care au făcut toate demersurile pentru a se face toate plăţile la zi.

Mai mult de atât, la rectificarea bugetară de zilele trecute a fost suplimentat bugetul Ministerului Muncii, cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, pentru a nu mai fi nicio problemă până la final de an.

În acelaşi timp, miniştrii social-democraţi lucrează la bugetul pentru anul 2022, care să includă creşterea punctului de pensie cu 10%, de la 1 ianuarie. Tot în acest buget va fi cuprinsă creşterea pensiei minime cu 25%, de la 800 de lei, cât este în prezent, la 1.000 de lei, de la 1 ianuarie. Suplimentar se va acorda şi un sprijin pentru perioada de iarnă, în funcţie de valoarea pensiei, pentru pensionarii a căror pensie este sub 1.600 de lei.

Este clar că, după intrarea PSD la guvernare, putem să vorbim de revenirea la calendarul normal de plată a pensiilor. Partidul Social Democrat a stabilizat sistemul de pensii, a găsit banii necesari şi a făcut la timp rectificarea bugetară, astfel încât pensionarii au început să-şi primească pensiile cuvenite, fără întârziere.

Pe lângă majorările de pensii, printre măsurile cele mai importante pentru cetăţeni, care vor fi introduse de miniştrii social-democraţi, vreau să amintesc - creşterea salariului minim brut pe economie cu 11%, de la 2.300 de lei, cât este în prezent, la 2.550 de lei, de la 1 ianuarie; creşterea alocaţiilor cu 40% pentru copiii sub 2 ani, de la 427 de lei la 600 de lei, de la 1 ianuarie; introducerea unei alocaţii suplimentare pentru copiii cu dizabilităţi şi a unei indemnizaţii pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, în luna ianuarie 2022; scăderea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din veniturile părinţilor, în funcţie de numărul de copii, până la scutirea pentru cei cu cel puţin 3 copii.

Partidul Social Democrat face la guvernare ceea ce a promis în opoziţie.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Doamna Christine Thellmann nu este.

Domnul Sorin Năcuţă?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Năcuţă:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

De câteva zile, pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost lansat în dezbatere publică Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Planului Investiţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport 2020-2030, care se doreşte a fi o actualizare a Master Planului General de Transport al României, în vederea corelării celor 3 arii majore de interes - recuperarea deficitului de infrastructură la nivel naţional, aplicarea standardelor Uniunii Europene referitoare la reţelele transeuropene de transport şi respectarea ţintelor de înverzire a sectorului de transport, stabilite în cadrul Pactului Ecologic European.

Din păcate, conform acestui plan, Moldova rămâne în atenţie doar cu coridorul de conectivitate 3, adică Sibiu - Braşov - Bacău, cu doar 54 de kilometri în Moldova şi restul în zona de centru, astfel că titulatura induce în eroare opinia publică.

Viziunea foştilor colegi de alianţă USR, care au clamat, prin ministrul Drulă, susţinerea proiectului Autostrăzii Unirii - A8, şi, mai nou, a colegilor din PSD, se reflectă în acest Plan Investiţional, lăsând iarăşi Moldova deconectată de la investiţii şi dezvoltare economică.

În ciuda progreselor şi procedurilor tehnice vizibile în ultima perioadă, conform Planului Investiţional 2020-2030, Autostrada A8 este clasificată ca fiind mai puţin justificată şi riscă să nu se realizeze, conform dezideratelor europene şi angajamentelor naţionale, până în anul 2030.

Din nepricepere, rea-voinţă sau intervenţii politice, în acest plan sunt promovate alte proiecte de transport rutier, fără să se ţină cont că pentru A8 avem un studiu de fezabilitate avansat şi matur, o finanţare, prin PNRR, de peste 520 de milioane de euro pentru cei 60 de kilometri de autostradă - Târgu Mureş - Miercurea Nirajului şi Leghin - Moţca. Deşi principiul enunţat este de coeziune regională şi de recuperare a deficitului de infrastructură, Planul Investiţional 2020-2030 se axează mai mult pe proiecte din zona de nord-vest, în loc să se axeze pe zonele de nord-est şi sud-est.

Domnule premier Nicolae Ciucă, domnule ministru al transporturilor, în calitate de parlamentar de Iaşi şi de cetăţean al regiunii Moldova, vă rog să ţineţi cont că Autostrada Unirii - A8 este o promisiune a Guvernului liberal, că aşteptările sunt enorme din partea moldovenilor şi că aceasta trebuie să ne unească cu vestul ţării, să deschidă zona pentru investiţii şi să reducă decalajul economic.

Consider că este mai mult decât oportună reanalizarea criteriilor relevante, care să facă o ierarhizare reală între proiecte, din punct de vedere al oportunităţii şi al conectivităţii strategice regionale. Fac o singură referire la erorile de evaluare a proiectelor din acest plan, deşi ele sunt mai multe şi majore, de natură să schimbe ierarhizarea, şi anume faptul că populaţia municipiului Iaşi, luată în calcul, este de 290.000 de locuitori, în situaţia în care populaţia actuală este mai mare de 350.000 de locuitori, fără zona metropolitană, şi este într-o continuă creştere, depăşind de mult populaţia unor municipii precum Clujul sau Timişoara.

Alături de ceilalţi colegi parlamentari liberali de la Iaşi, alături de Asociaţia "Moldova vrea Autostradă", vă cer ca Autostrada Unirii - A8 să redevină o prioritate pentru acest Guvern şi pentru Ministerul Transporturilor, iar sectorul cel mai important, secţiunea montană Miercurea Nirajului - Leghin, să fie inclus pentru finanţare în orizontul de timp 2020-2030.

Deputat de Iaşi, Sorin Năcuţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Şi, dacă tot a ajuns doamna Christine Thellmann, vă rog, doamnă deputat, să luaţi cuvântul.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Deşi anul 2024, an electoral, pare a mai fi încă departe, este responsabilitatea noastră, a parlamentarilor, să asigurăm, prin lege, dreptul la vot al tuturor românilor - şi aici mă refer în special al celor aproape un milion de persoane cu dizabilităţi.

În fiecare an, marcăm Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, pe data de 3 decembrie şi... cam atât.

Conform ultimului studiu al Băncii Mondiale, 33% dintre persoanele cu dizabilităţi severe au raportat bariere în calea exercitării dreptului la vot la alegerile prezidenţiale din 2019, printre care succint enumăr:

• incapacitatea de deplasare la secţia de votare;
• inaccesibilitatea fizică a secţiilor de votare;
• problema procedurilor complexe de a solicita urna mobilă;
• dar şi inexistenţa materialelor accesibile la vot, gen - buletine de vot, ghiduri speciale create pentru persoane cu dizabilităţi, cabine de vot.
• site-urile instituţiilor implicate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor nu sunt într-un format accesibil pentru persoane cu dizabilităţi, fapt care împiedică, de asemenea, accesul la informaţii.

În acest sens, în perioada următoare, voi avea o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor statului şi cu mediul asociativ care se ocupă de apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi voi propune o nouă iniţiativă legislativă pentru a garanta dreptul acestor persoane la vot.

Pe scurt, autorităţile statului trebuie să fie obligate să ofere acces în secţia de votare fiecărei persoane cu dizabilităţi, indiferent dacă vorbim de dizabilităţi locomotorii, de auz sau de vedere.

Sper ca în acest demers să mi se alăture cât mai mulţi colegi.

Vă mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această dimineaţă se numeşte "Oare cine s-a gândit, pe la Comisia Europeană, să ne fure şi Crăciunul?".

Şi îmi pun această întrebare, la prima vedere, complet ruptă, să zicem, de o posibilă realitate, ori care ar putea părea o glumă sau ar putea părea o chestiune comică, dar paradoxul face că, recent, o serie de birocraţi din cadrul structurii administrative a Comisiei Europene au elaborat un ghid intern pentru angajaţii Comisiei Europene, în spiritul unei aşa-zise incluziuni şi unui egalitarism, îmi permit să spun, prin care se vehiculează acolo o serie de lucruri care mi se par complet absurde şi lipsite de orice moralitate şi legalitate în acelaşi timp. Este vorba de interzicerea în uzul intern a folosirii unor afirmaţii cu privire la Crăciun, la Naşterea Domnului, la Fecioara Maria, cât şi referinţe cu privire la elemente de religiozitate creştină. Iar asta chiar în apropierea Sfintelor Sărbători de Crăciun.

Din fericire, acest document a fost retras, cum era şi firesc să fie retras. El încălca, sub toate aspectele, legislaţia comunitară, încălca principiul libertăţii de conştiinţă, principiul libertăţii religioase, principiul libertăţii de expresie, încălca nu doar legislaţia comunitară ori cea naţională, ci încălca inclusiv legile bunului-simţ.

Este complet absurd să vedem în 2021 cum reapar tot felul de mentalităţi totalitare. Reapar, pe undeva, pe uşa din dos, prin zone obscure, fără a fi clamate sau asumate de persoane publice, de lideri politici recunoscuţi ori de instituţii reprezentative, iar acest lucru trebuie să ne pună pe toţi să fim mai precauţi cu ceea ce priveşte ofensiva ideologică pe care o trăim astăzi.

De aceea, o astfel de raportare la Sfintele Sărbători de Crăciun, la Naşterea Domnului Iisus Hristos, la Sfinţii Apostoli, la Fecioara Maria este inadmisibilă din toate punctele de vedere şi constituie o ofensă gravă adusă fundamentelor europene. Europa este o moştenire a spiritualităţii creştine, o moştenire a instituţionalismului roman şi a filosofiei greceşti.

De asemenea, cred că este foarte important ca în instituţiile europene să nu-şi facă loc această ideologie a nihilării şi a nihilismului, numită cancel culture, ori această corectitudine politică dusă la extrem şi vecină cu neomarxismul.

Este foarte important ca în aceste timpuri foarte tulburi să ne întoarcem la valorile noastre şi să respectăm cu adevărat fundamentale spirituale, culturale şi morale ale civilizaţiei europene, acum, când, iată, avem de-a face cu o ofensivă a populismului, pe de o parte, şi cu o ofensivă a ideologiilor de tip neomarxist, pe cealaltă parte.

Mă bucur că, în sfârşit, Comisia Europeană a retras acest document şi sper ca pe viitor să nu mai avem de-a face cu astfel de situaţii care încalcă orice minimă morală şi care riscă să compromită însăşi construcţia europeană şi să ducă în derizoriu valorile europene fundamentale la care ne raportăm cu toţii cu reverenţă şi respect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul Nicolae Miroslav-Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Peste câteva zile, mai exact, pe 10 decembrie, celebrăm Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, un eveniment important care marchează adoptarea şi proclamarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, fapt care a reprezentat prima exprimare de a oferi şansa tuturor cetăţenilor de a se simţi liberi, convieţuind fără constrângerile care le-au fost impuse anterior.

Tema propusă de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru evenimentul din acest an este egalitatea, mai exact, reducerea inegalităţilor privind promovarea drepturilor omului, o temă la care cu toţii ar trebui să contemplăm, privind-o, în acelaşi timp, ca pe un ideal comun.

Pe lângă celebrarea Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, în acest an celebrăm şi 27 de ani de la ratificarea, în Parlamentul României, a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, act care a pus bazele unui sistem bine consolidat de protecţie a drepturilor şi care a ajutat la construirea unui sistem eficient de promovare a acestora.

Bazele construite prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi noutăţile aduse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului au propulsat ţara noastră către progrese impresionante, reuşindu-se astfel crearea unei societăţi în care toate persoanele se nasc libere şi egale în drepturi, indiferent de etnie, religie sau sex.

În acest mod, minorităţile naţionale de pe teritoriul ţării noastre au putut să îşi conserve limba, tradiţiile şi obiceiurile, contribuind astfel la dezvoltarea diversităţii culturale naţionale şi europene, în acelaşi timp, aducându-şi un aport la un climat de pace şi siguranţă.

Cu toate acestea, inclusiv acum, mai mult ca oricând, trebuie să conştientizăm faptul că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, deşi apărate de legi şi organisme competente, sunt fragile, iar neacordându-le atenţia cuvenită, pot fi în orice moment afectate. Instigarea la ură, dezbinare, discursurile xenofobe sau creşterea inechităţii sociale pot afecta semnificativ drepturile cetăţenilor, motiv pentru care ele trebuie monitorizate şi combătute încă din fazele incipiente.

În calitate de reprezentanţi ai cetăţenilor, trebuie să rămânem garanţii acestor drepturi, fiind nevoie de consolidarea permanentă a eforturilor pentru menţinerea progreselor realizate în acest domeniu, rămânând, în acelaşi timp, conştienţi asupra faptului că marcarea acestei zile nu trebuie privită doar ca un moment aniversar, acesta fiind un veritabil prilej pentru ca fiecare dintre noi să reflecteze asupra rolului pe care îl poate avea în respectarea şi protejarea drepturilor celor pe care îi reprezentăm, invitând, în acelaşi timp, tinere generaţii să ia parte la acest proces.

Doar promovând şi apărând drepturile şi libertăţile omului, ca parte a unui exerciţiu constant şi polivalent, prin legi clare şi mai ales printr-o punere în aplicare eficientă şi responsabilă a acestora, vom reuşi să asigurăm consolidarea standardelor actuale, iar mai apoi să le îmbunătăţim.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Beniamin Todosiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - pensiile speciale ale aleşilor locali.

România se pregăteşte să accepte o nouă formă de inechitate în sistemul naţional de pensii. De la 1 ianuarie, ar urma să intre în vigoare noile pensii speciale ale primarilor.

Decizia stă în mâna Guvernului, care poate amâna aplicarea acestei legi nedrepte, inechitabile şi incorecte pentru toţi pensionarii români.

Chiar dacă decizia nu mai este în Parlamentul României, am hotărât să aduc în actualitate acest subiect, cu rugămintea de a-l trata cu maximă seriozitate. Coaliţia de guvernare PNL - PSD trebuie să ia în calcul rapid decizia amânării acestei legi ce are ca scop doar mulţumirea baronilor locali.

Am auzit în ultimele zile că teama de baronii locali este mare, dragi colegi, şi, mai nou, unii membri ai Guvernului ar dori să dea vina pe USR şi pe Cristian Ghinea, dacă vor amâna această lege.

Fostul ministru al fondurilor europene a inclus în PNRR şi reforma sistemului naţional de pensii, iar măsurile propuse afectează direct noile pensii speciale ale aleşilor locali.

Dacă aşa se poate amâna această lege incorectă şi inechitabilă, vă rog să daţi vina pe USR şi pe Cristian Ghinea. Suntem vinovaţi că ne dorim o reformă serioasă a sistemului naţional de pensii, bazată pe principii corecte, echitate şi contributivitate.

Dacă de la 1 ianuarie 2022 intră în vigoare legea amintită, vom avea o nouă presiune pe sistemul naţional de pensii - peste 600 de milioane de lei este impactul pensiilor speciale asupra bugetului de stat. Pe lângă pensia calculată în funcţie de contributivitate, foştii aleşi locali vor mai încasa şi o pensie specială cuprinsă între 1.600 şi 5.000 de lei, în funcţie de numărul de mandate.

În acelaşi timp, peste 80% dintre pensionarii din România trăiesc cu pensii sub 2.000 de lei, iar pensia medie, în România, este în jur de 1.600 de lei. Să vă mai spun că, în prezent, cea mai mare pensie specială aflată în plată este în jur de 77.000 de lei, adică peste 15.000 de euro? Este aproape de 100 de ori mai mare decât pensia minimă şi de 50 de ori mai mare decât pensia medie.

Unde este echitatea, stimaţi colegi? Unde este egalitatea în drepturi despre care vorbeşte Constituţia României?

Sistemul de pensii din România trebuie reformat pe principii sănătoase şi democratice. Toţi pensionarii trebuie să fie egali în faţa legii şi să primească pensii pe bază de contributivitate!

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Tot de la USR, domnul Brian Cristian? Nu este.

Cristina Camelia Rizea nu este.

Domnul Marius-Andrei Miftode? Nu.

Alin-Costel Prunean?

Haideţi, domnule Prunean, vă rog.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "«Legea porcului» sau cum să îţi baţi joc de ţăranul român".

Povestea aşa-numitei Legi a porcului începe în noiembrie 2016, atunci când, înainte de apariţia pestei porcine africane în România, Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş stabileşte, preventiv, un program de supraveghere, prevenire şi control al acestei boli.

Câteva luni mai târziu, în iulie 2017, apar în ţara noastră primele două focare de pestă porcină africană.

În ciuda cadrului legislativ existent deja, autorităţile nu îşi fac datoria aşa cum ar trebui, boala se răspândeşte cu repeziciune la nivelul întregii ţări şi ajungem astfel să cheltuim, din 2018 şi până în martie, acest an, peste 120 de milioane de euro pentru despăgubirile acordate celor afectaţi de pesta porcină africană.

Sub pretextul prevenirii răspândirii pestei porcine, în ianuarie 2021 apar unele încercări de modificare a legislaţiei în domeniul creşterii suinelor, Adrian Oros, ministrul liberal al agriculturii, emiţând un ordin prin care se stabileşte că ţăranul roman - pentru care porcul din gospodărie este, poate, cea mai importantă sursă de hrană - poate creşte maximum 5 exemplare.

La presiunea publică, Oros retrage însă acest ordin şi "aruncă pisica moartă" în "ograda" ANSVSA care, în 16 martie, pune în consultare publică un proiect de ordonanţă de urgenţă. Mai generoşi decât Oros, cei de la ANSVSA măresc numărul maxim de porci pe care îi poate creşte un ţăran, de la 5 la 6 exemplare.

Nici această iniţiativă legislativă nu se concretizează, ideea fiind însă preluată recent de UDMR şi transformată într-un proiect de lege.

Astfel, astăzi avem Legea nr. 435/2021, care a trecut de Senat şi urmează să fie votată în Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.

În acest context, vreau să atrag atenţia asupra unor aspecte, în speranţa că această lege fie va fi modificată într-o formă care să respecte ţăranul roman, fie va fi respinsă de colegii din Camera Deputaţilor.

Pentru ţăranul simplu, cel care ne-a crescut şi ne-a hrănit pe mulţi dintre noi, porcul pe care îl are în gospodărie este una dintre cele mai importante surse de hrană şi, uneori, de venit, prin cele câteva exemplare pe care le vinde la final de an.

Actuala formă a legii limitează din nou la 5 numărul exemplarelor de porci ce pot fi crescute în exploataţiile noncomerciale de subzistenţă, interzice comercializarea lor, interzice hrănirea porcilor cu resturi alimentare şi, mai mult decât atât, introduce şi interdicţia de a mai creşte scroafe pentru reproducţie.

Sunt prevederi legislative în contradicţie totală cu actualul stil de viaţă şi existenţă a ţăranului român. Acesta creşte, în mod tradiţional, porci în gospodărie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi de final.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Da.

...atât pentru consumul propriu, cât şi pentru a-şi suplimenta veniturile, şi aşa foarte scăzute în contextual unei agriculturi de subzistenţă. E absurd să presupunem că la ţară porcul ar putea fi hrănit cu carne de mistreţ sau carne de porc din altă parte, eventual din supermarket, infestate cu virusul pestei porcine africane. Iar dacă îi interzicem să aibă scroafe, de unde ar mai putea avea porci pentru anul următor?

Stimaţi iniţiatori ai acestei legi, chiar vreţi să îi luaţi românului porcul de Crăciun de pe masă, sub pretextul pestei porcine africane? Se pare că de ţărani nu mai avem nevoie, mergem la supermarket şi mâncăm carne din import.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, vă rog să finalizaţi intervenţia dumneavoastră.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Da.

Sunt de acord că trebuie luate măsuri concrete pentru combaterea acestei boli, că nu e normal ca porcii să fie crescuţi în libertate, fără supraveghere şi unele măsuri de biosecuritate, că trebuie ca circulaţia şi transportul acestora să fie atent supravegheate, dar de aici şi până la a lua ţăranului român mâncarea de la gură e cale lungă.

Vă invit să reflectaţi asupra acestor consideraţii şi să încercăm, împreună, să facem legi mai bune pentru ţăranul român, adică, până la urmă, legi mai bune pentru noi.

Alin Prunean, deputat al USR de Sălaj.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Focşa, din partea Grupului AUR, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică este legată de abuzurile jandarmeriei sub administraţia PNL. Se intitulează "Domnule prim-ministru, opriţi abuzurile de la Constanţa!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În weekend-ul acesta, proaspăt încheiat, am avut la Constanţa un incident foarte urât. Am fost bruscat de un jandarm cu spate de pilos, mai pe româneşte. Este vorba de căpitanul Iancu, al cărui comportament a fost similar cu cel al huliganilor din 10 august 2018. Acest purtător clandestin de uniformă, căci nu poate fi numit jandarm, m-a busculat şi a încercat să mă extragă dintre oamenii alături de care protestam paşnic împotriva segregării copiilor şi părinţilor din Constanţa pe bază de vaccin în Târgul organizat de primărie cu ocazia sărbătorilor creştine ale iernii, care au ca punct culminant Naşterea Domnului.

Tupeul domnului căpitan cu valenţe de torţionar are şi o explicaţie - dânsul este finul şefului Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Constanţa, colonelul Daniel-Mihai Ferencz. Cu alte cuvinte, cu naşul ţinând spatele, finul poate face orice. Gândiţi-vă, dacă şi-a permis să busculeze un parlamentar al României, ce ar fi păţit un om de rând? Evident, ar fi fost jucat în pulane şi picioare, după modelul 10 august 2018.

Totuşi, de ce s-a ajuns aici?

Pentru că inepta administraţie a municipiului Constanţa, condusă de amiralul făcut la apelul bocancilor de fostul preşedinte Băsescu, Vergil Chiţac, a decis ca intrarea în spaţiul destinat Târgului de Crăciun să se facă pe bază de certificat verde.

Alături de câteva zeci de constănţeni, în ajunul Sfântului Nicolae, atunci când copiii îşi lustruiesc ghetuţele şi aşteaptă fremătând de bucurie venirea Sfântului, am protestat paşnic faţă de această măsură aberantă, lipsită de orice fel de raţiune şi empatie.

Lipsită de orice fel de raţiune pentru că judeţul Constanţa este în scenariul verde, incidenţa la 14 zile a ajuns deja la 1,31, iar Târgul de Crăciun este organizat în aer liber. Lipsită de orice fel de empatie pentru că trebuie să fii pur şi simplu gol pe dinăuntru ca să permiţi intrarea doar a celor vaccinaţi, în timp ce copiii cu părinţii nevaccinaţi stau înlăcrimaţi în spatele gardurilor metalice legate între ele cu sârmă.

Fac un apel pe această cale la domnul prim-ministru, care este prieten bun cu domnul Chiţac.

Domnule Ciucă, ştiu că aveţi o relaţie personală cu primarul Chiţac, care este de notorietate în Constanţa, şi nu numai.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, vă rog să vă apropiaţi şi dumneavoastră de final.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Domnule prim-ministru, ordonaţi vâslaşului cu veleităţi de amiral să facă stânga-mprejur, să intre în cazarma de la Eforie şi să lase Constanţa să respire aerul libertăţii! Ordonaţi-i să dea jos gardurile care ne separă copiii, nu îi mai toleraţi incompetenţa şi abuzurile!

De fapt, ordonaţi-i să demisioneze, aţi face tuturor un mare bine - municipiului Constanţa, partidului din care faceţi parte şi Guvernului pe care îl conduceţi.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Alexandra Huţu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi voi vorbi despre o situaţie referitoare la veteranii de război.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că familiile şi rudele militarilor şi veteranilor de război decedaţi nu au toate cunoştinţă de Regulamentul privind onorurile şi ceremoniile militare, prin care se conferă dreptul la funeralii cu onoruri militare, consider că, alături de structurile Ministerului Apărării Naţionale, trebuie să ne implicăm în organizarea de acţiuni de informare şi comunicare la nivel local, astfel încât eroii noştri să beneficieze de acest ultim gest de respect din partea statului român şi a naţiunii pentru care şi-au sacrificat viaţa.

În opinia mea, ca tânăr parlamentar, ca absolvent de liceu militar şi ca membru al unei familii care a dat ţării veterani de război, ştiu că sacrificiul impune întotdeauna respect. În inimile fiecăruia dintre noi trebuie să sădim şi să cultivăm această cinste faţă de cei care şi-au sacrificat viaţa pentru ţara şi poporul nostru.

Aşa cum Sfânta Cruce reprezintă stindardul de biruinţă al binelui împotriva răului, aşa cum drapelul nostru este nelipsit din unităţile militare, din instituţiile publice şi din sfintele lăcaşuri, şi eroii noştri trebuie să beneficieze de respectul cuvenit prin funeralii cu onoruri militare după ce au trecut în eternitate.

Fiecare dintre noi ar trebui să reflectăm cu pioşenie la faptele de vitejie ale eroilor noştri. Cu toţii suntem datori să nu uităm că din jertfa lor se hrănesc neîntrerupt prezentul şi viitorul nostru. Prin eroii neamului cunoaştem, atât cât sufletele noastre pot cuprinde, ceea ce este vremelnic şi ceea ce este etern în făptura omului.

Fiecare militar, care şi-a dedicat viaţa apărării ţării şi s-a pus în slujba poporului român, formează o carte de dăinuire a neamului nostru, vatra zămislirii acestuia, din care au răsărit, secol după secol, sfinţii noştri eroi. Fiecare veteran de război reprezintă o bucată de pământ înrădăcinată în istoria României, din care au răsărit idealuri şi împliniri măreţe, de care noi ne bucurăm astăzi.

1 Decembrie a trecut, dar noi trebuie să avem grijă în fiecare zi de simbolurile, de valorile şi de eroii noştri.

Aşadar, haideţi să dăm veteranilor de război ceea ce este al lor - recunoştinţa şi respectul nostru!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ, Grupul PSD.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Nu putem negocia vieţile românilor pentru comisioanele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După o foarte lungă agonie a elaborării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iată că ne aflăm, în sfârşit, în punctul în care România urmează să primească prima alocare bugetară prin PNRR. Această primă tranşă este programată să meargă către autorităţile locale, fie că vorbim de oraşe sau comune, iar ca fost primar nu pot decât să fiu încrezător că această gură de oxigen va ajuta la deblocarea şantierelor şi la accelerarea dezvoltării mediului rural, în definitoriu, la creşterea nivelului de trai pentru fiecare român în parte.

Cu toate acestea, în actuala variantă a PNRR, fostul ministru Cristian Ghinea a negociat într-o vădită grabă anumite reforme, creând astfel mai multe situaţii utopice pentru cetăţeni, din care aceştia efectiv nu mai ştiu cum să iasă.

Spre exemplu, în cadrul reformei 6 - creşterea competitivităţii şi decarbonizarea sectorului încălzire-răcire s-a stipulat obligativitatea renunţării la utilizarea materiilor prime pentru încălzire, ce constau în biomasă forestieră, pe tot cuprinsul ţării, asta chiar dacă sunt foarte multe localităţi unde oamenii nu au acces la reţeaua de gaze naturale, aceasta neavând acoperire naţională.

Stimaţi colegi,

Sunt situaţii în care oraşe întregi încă se încălzesc cu lemne. Uniunea Salvaţi România şi-a asumat că în maximum 2 ani România va renunţa, prin lege, la încălzirea locuinţelor cu biomasă, pentru că nu a existat o consultare reală cu societatea civilă sau cu oamenii care vor fi afectaţi de aceste măsuri.

Domnul Ghinea nu este parlamentar, dar vreau să îi întreb pe colegii acestuia, de la USR, dacă au fost de acord să ni se impună aceste condiţii? De ce nu l-aţi tras de mânecă să îi explicaţi faptul că şi la dumneavoastră în judeţe sunt oameni care se încălzesc cu sobe pe lemne, pentru că nu există alte variante? Mai nou, şi în Bucureşti sunt oameni care în lipsa căldurii şi a apei calde caută alte soluţii.

Suntem conştienţi cu toţii că România nu are totuşi capacitatea logistică de a racorda în doar 2 ani toate locuinţele la gaze naturale? Sau, pur şi simplu, condamnăm oamenii la frig în case pentru a ne putea lăuda, cu orice preţ, că am finalizat negocierile cu reprezentanţii Comisiei Europene în mandatul USR?

Stimaţi colegi,

Poate nu ştiţi cu toţii, dar pe lângă gospodării, în zonele mai puţin accesibile, încă sunt şcoli şi instituţii care se încălzesc cu lemne, chiar şi dispensare sau spitale mai mici. La aceste situaţii chiar nu s-a gândit nimeni atunci când s-au negociat reformele din energie?

Ce le vom spune copiilor din şcoli sau pacienţilor din saloane când vor ajunge să stea în frig? Că trebuie să punem cu toţii o haină în plus pentru mândria domnului Ghinea?

Am convingerea că noua coaliţie de guvernare va reuşi să deschidă calea unor renegocieri care să ne permită să ne modernizăm în timp util, dar fără să excludem zeci sau sute de mii de români de la normalitatea unui nivel de trai confortabil.

Deputat al PSD de Alba, Radu Tuhuţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului deputaţilor neafiliaţi, domnul Lasca.

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Uniunea Europeană este utopia Europeană!".

Stimaţi colegi,

Să ştiţi că în anul 2012 Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru că "a ajutat la transformarea Europei dintr-un continent al războiului, într-un continent al păcii", după afirmaţiile Comitetului pentru Premiul Nobel la acea vreme.

De asemenea, s-a afirmat că "Uniunea şi predecesorii acesteia au contribuit, timp de 60 de ani, la consolidarea păcii şi reconcilierii, democraţiei şi Drepturile Omului în Europa".

Întreb, retoric desigur, oare în acest moment Uniunea Europeană doreşte starea de pace în Europa? A consolidat oare democraţia şi drepturile omului în Europa?

În acest moment, Uniunea Europeană nu este decât un tiran care urăşte de moarte democraţia şi care doreşte cu orice preţ transformarea oamenilor în sclavi, prin anularea drepturilor omului. Ieri a avut loc un protest violent chiar în inima Uniunii Europene, adică la Bruxelles, împotriva restricţiilor fără sens, care nu opresc deloc niciun virus şi nicio pandemie. Europenii realizează că le-a fost trădată încrederea atunci când au acceptat un ser experimental, ca mai apoi să devină obligatoriu a fi cobai. Europenii s-au trezit şi au realizat că Uniunea Europeană nu este decât utopia Europeană.

Nu uitaţi că din ce în ce mai mulţi români îşi dau seama că UE este o iluzie, o păcăleală cu efecte dezastruoase de care vor să scape cât mai repede.

Vestita Lege a porcului, care a trecut de Senat, cu 70 de voturi pentru, 47 de abţineri şi doar 10 voturi contra, prevede că românul are voie să crească porci doar pentru îngrăşare, fiind interzis să crească scroafe pentru reproducere. Oare această lege "europeană" este pentru consolidarea păcii? Oare cum se mai poate numi această lege decât legea şantajului economic şi a condamnării la foamete a majorităţii românilor?

Această lege doreşte, de fapt, ca românii să devină sclavi pe glia lor strămoşească. Să nu uitaţi, trădătorilor, că va veni ziua când se vor ridica Gheorghe şi Ion, iar ei cunosc din străbuni legea pământului, care a făcut dreptate pentru toată lumea.

În mod ironic, motto-ul Uniunii Europene "Uniţi în diversitate" ar trebui să arate că europenii s-au unit pentru a promova pacea şi prosperitatea, acceptând, totodată, să-şi deschidă spiritul către culturile, tradiţiile şi limbile atât de diverse ale continentului nostru.

Este evident că acest motto nu mai este deloc valabil pentru utopia Europeană cu pretenţii de Uniune, pentru că acum promovează sclavia şi ameninţă cu criza economico-medicală creată artificial. Drepturile omului nu mai sunt deloc o prioritate pentru această structură corporatistă care, în 2 ani, a instigat guvernele ţărilor să calce în picioare tot ce înseamnă libertăţi fundamentale. Guvernul României, plin de trădători, nu face excepţie, dar să nu uitaţi că "Poporul român este suveran!".

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu, din partea Grupului PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

PNL şi PSD au o sarcină foarte clară - construirea bugetului pe anul 2022 trebuie să fie responsabilă, alocările bugetare pentru pensii să fie sustenabile, astfel încât să nu creştem deficitul, dar să ne atingem ţintele din PNRR, astfel încât să respectăm ceea ce ne-am asumat. PNL a demonstrat că abordarea corectă este să avem investiţii şi creştere economică, ceea ce poate duce la susţinerea majorărilor de pensii, alocaţii şi salarii.

Reformele sociale din PNRR - reforma pensiilor şi cea a salarizării - sunt în favoarea românilor, pentru că asigură creşteri de pensii şi salarii reale, dintr-o creştere economică sănătoasă adusă de investiţii şi măsuri liberale. Tocmai de aceea, Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene a făcut public proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Premierul, ministrul investiţiilor şi fondurilor europene, ministrul de finanţe vor trebui să vegheze la respectarea calendarului reformelor şi la executarea investiţiilor din PNRR de către ministerele de linie.

Aceasta este urgenţa acum, nu discuţii inutile pe teme false, precum o renegociere a PNRR, fie ea şi pe componenta socială.

Prin reforma sistemului de pensii asigurăm sustenabilitate în contextul îmbătrânirii populaţiei şi echitate, prin respectarea principiului contributivităţii. Toţi trebuie să înţeleagă că problema nu este un anume procent, ci creşterea PIB, prin măsuri liberale, exact cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, doar printr-o creştere economică puternică şi sănătoasă care poate mări sustenabil atât pensiile, cât şi alocaţiile. Pensiile nu pot creşte "din pix", ci corelat cu creşterea economică. Tocmai creşterea economică din 2021 ne permite şi o creştere substanţială a alocaţiilor şi a pensiilor pentru 2022. Este normal ca performanţa economiei româneşti să se regăsească până la urmă în buzunarele românilor.

Prin reforma sistemului de salarizare bugetară vom asigura un sistem de servicii publice eficient, bazat pe merit şi performanţă, profesionalizat şi pus cu adevărat în slujba cetăţenilor. Costurile vor fi eficientizate, prin profesionalizare şi digitalizare. Totul este în folosul românilor şi al funcţionarilor de stat capabili, care duc greul în instituţiile lor. Este momentul să facem acest pas decisiv al reformei în sistemul public, pas amânat de 31 de ani, şi niciun populism nu-l poate împiedica. PNL va continua procesul de aşezare a economiei româneşti pe baze liberale, pe motivaţii care ţin de competiţie şi performanţă. Performanţa economică este indusă şi întărită de PNRR prin reforme şi măsuri de creştere a investiţiilor. În lipsa acestei performanţe economice nu am face decât să vindem oamenilor iluzii, le-am da hârtii fără valoare, am lăsa povara unui trai puţin mai bun acum pe umerii copiilor care vor plăti împrumuturi pentru pensiile şi salariile noastre, nu am face decât să redistribuim sărăcia.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final, domnule coleg!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Corelăm performanţa economică cu salarii, pensii şi alocaţii mai mari. Românii au văzut deja şi vor vedea că se poate, concret, aplica funcţionarea modelului liberal.

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Testarea periodică a elevilor cu teste rapide antigen este o măsură ce ar fi trebuit să contribuie la prevenirea infectării cu COVID-19. Deşi în alte state europene această acţiune a fost implementată bine, la noi are toate şansele să devină un fiasco. Acest efort legitim, ce ar asigura accesul sigur la şcoală, a fost sabotat printr-o proastă organizare.

Deşi reprezentanţi ai societăţii civile au atras, din timp, atenţia asupra posibilelor riscuri, autorităţile centrale nu au ţinut cont de sugestii, iar implementarea acestei măsuri se confruntă cu multe probleme, fie că sunt legate de procedura de testare în sine, distribuirea testelor sau urmărirea rezultatelor.

Problemele au apărut încă de la achiziţia testelor de salivă. Acestea au fost luate de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate şi distribuite către inspectoratele şcolare.

Până în acest moment, au fost livrate 6,5 milioane de teste, iar licitaţiile au fost câştigate de firmele băieţilor deştepţi care, fie sunt certaţi cu legea, fie nu au nicio legătură cu domeniul medical. Astfel, acestea au fost livrate fără să fie asamblate în seturi unitare complete. Practic, modul în care sunt ambalate aceste teste - câte 25/50 de bucăţi -, duce la situaţia de a le reambala în kituri pentru uz individual. Un efort logistic care ar fi trebuit să fie susţinut de către furnizori sau Ministerul Sănătăţii cade astfel în spatele unităţilor şcolare.

După ce au primit cutiile cu teste ambalate vrac, şcolile au fost nevoite să decidă ce se întâmplă cu acestea, în condiţiile în care nu au primit instrucţiuni clare de la autorităţi. Majoritatea şcolilor au decis ca procesul de testare să aibă loc acasă şi să fie realizat de către părinţi. Din păcate, există riscul ca pe traseu testele să fie compromise, aşa cum reiese din problemele care mi-au fost semnalate din teritoriu.

Nu s-au primit pungi pentru reambalare şi nu există reguli cu privire la spaţiul unde ar trebui depozitat kitul odată asamblat. Unii profesori folosesc pungi pe rolă, pungi de hârtie sau chiar folii pentru coli A4. Unele şcoli asamblează mii de kituri în echipe restrânse, altele le distribuie la tot personalul pentru asamblare.

De aceea, este mare nevoie de o procedură care să clarifice cine desigilează şi cine le reambalează, în ce condiţii, ce ambalaje se pot folosi pentru reambalare, ca să se evite contaminarea acestora, cine pune mâna pe teste, un număr maxim de persoane care le atinge înainte de a fi folosite, cine şi cum verifică rezultatul testelor.

Reprezentanţi ai federaţiilor de părinţi atrag atenţia că există riscul ca unele familii să facă testul o singură dată, să-l pozeze, şi să trimită testul iniţial de două ori pe săptămână şcolilor, iar în aceste condiţii relevanţa întregului demers tinde spre zero.

Şi, ca imaginea să fie completă, ridicolul situaţiei a apărut zilele trecute, când testele distribuite către elevi au fost puse în vânzare pe Internet.

Fără proceduri de implementare clare, măsura nu va fi relevantă în combaterea pandemiei.

De aceea, solicit Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate ca următoarele loturi de teste să fie livrate ambalate individual.

De asemenea, solicit Ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii să pregătească o procedură coerentă, să transmită instrucţiuni clare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, vă rog să finalizaţi!

Domnul Brian Cristian:

Concluzionez!

...şi să deruleze campanii de informare şi responsabilizare în rândul elevilor şi părinţilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Urmează domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Şi se pregăteşte doamna Cristina Camelia Rizea, de la USR.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pierderea clădirilor de patrimoniu - o cedare a suveranităţii".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este de la sine înţeles că un aspect esenţial al suveranităţii unui stat îl constituie supremaţia puterii de stat în interiorul ţării şi independenţa faţă de puterea altor state, putere exercitată, desigur, prin resursele, economia şi patrimoniul deţinut de acestea. Ne putem întreba, în acest caz, cât de suveran este statul român, din moment ce an de an puterea altor state se manifestă pe teritoriul nostru prin acapararea unui patrimoniu extrem de vast şi cu o valoare incalculabilă.

Vorbim, desigur, despre tactica paşilor mărunţi, adoptată de conducerea statului maghiar prin diferite societăţi comerciale, asociaţii, fundaţii şi organizaţii culturale ori religioase, care, prin achiziţii strategice sau retrocedări abuzive, ajung să deţină clădiri declarate monumente istorice, multe din ele cu o importanţă remarcabilă în comunităţile locale, raportat la istoria zonei în care sunt amplasate.

Cum este posibil ca bunuri imobile în valoare de milioane de euro să ajungă în proprietatea unor societăţi aflate în mod direct sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, iar această ingerinţă în treburile interne ale unui stat să nu primească nicio reacţie din partea Guvernului român?

Exemple relevante în acest sens sunt Castelul Wesselényi, din Jibou, Hotelul Crucea Albă, din Arad, Hotelul Dacia, din Satu Mare, Casa Teleki, din Baia Mare, Hotelul Onix, din Harghita, Hotelul Ferdinand, din Haţeg sau Hotelul Casino, din Borsec. Toate acestea sunt achiziţii de dată relativ recentă ale Guvernului maghiar în România, realizate cu răbdare şi în linişte, sub ochii autorităţilor române, martore la o situaţie pe care alte state au taxat-o foarte dur.

Din nefericire, s-a încetăţenit o idee preconcepută şi dificil de înţeles într-un stat civilizat, oferindu-se scuza conform căreia este mai bine ca aceste clădiri să ajungă la proprietari străini, decât să rămână statului român şi să se degradeze. Chiar atât de mult am ajuns să ne desconsiderăm propria ţară?!

Pe această logică, de ce să mai păstrăm Armata Naţională, când alţii ar putea să o doteze şi să o pregătească mai bine, de ce să păstrăm primăriile, când alţii ar fi mai eficienţi în a le conduce, şi, totodată, dacă am ajuns până aici, de ce să mai păstrăm pământul de sub picioare, când alţii l-ar putea cultiva şi îngriji mai bine?

Este inadmisibilă această viziune! Datoria unui stat puternic este aceea de a-şi menţine bogăţiile şi de a le valorifica, nu de a le lăsa pradă intereselor meschine.

În încheiere doresc să atrag atenţia că valoarea unei comunităţi este dată de frumuseţea arhitecturală, de grija pe care o purtăm pentru cultură şi identitate, iar prin înstrăinarea unor bijuterii imobiliare nu facem decât să ne înstrăinăm viitorul şi potenţialul. Adevărate monumente din judeţe precum Harghita, Covasna, Mureş, Satu Mare, Bihor, şi lista poate continua, sunt pierdute pentru totdeauna în faţa ambiţiilor expansioniste ale statului maghiar, iar autorităţile noastre nu doar că asistă pasiv, de multe ori sunt chiar complice prin liderii locali ori centrali care facilitează tranzacţii către cumpărători obscuri, asociaţii înfiinţate peste noapte sau către moştenitori inventaţi din ţări străine.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Rizea.

Şi se pregăteşte doamna Anamaria Gavrilă.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Stimaţi români,

Zona metropolitană Constanţa, cu o populaţie de peste 500.000 de oameni, distribuiţi pe o suprafaţă de 2.121 de km.², este prima cea mai mare zonă metropolitană din ţară, după Bucureşti.

Adăugăm acestor cifre cei aproximativ 1,3 milioane de turişti, anual, dintre care aproximativ două treimi au ca destinaţie staţiunile Mamaia, Mamaia Nord, Corbu, parte din zona metropolitană.

Doar în oraşul Năvodari sunt, anul acesta, în diverse stadii de construcţie, circa 17.000 de unităţi individuale şi se estimează că în următorii cinci ani se vor construi încă 20.000.

Vă daţi seama ce înseamnă toate acestea pentru traficul din zona metropolitană, care se bazează exclusiv pe transportul rutier cu o infrastructură de proastă calitate?

Ştiţi ce înseamnă pentru un locuitor din localitatea Cumpăna, de exemplu, să aibă un loc de muncă în rafinăria Midia şi să nu folosească maşina personală? Înseamnă un drum de minimum 4 ore şi cel puţin patru mijloace de transport în comun schimbate. 2-3 ore la dus, 2-3 ore la întors.

Trenul metropolitan pe ruta Constanţa-Ovidiu-Lumina-Năvodari-Corbu va reduce la jumătate şi timpul, şi numărul mijloacelor de transport, folosind o infrastructura feroviară deja existentă şi funcţională.

Proiectul strategic al trenului metropolitan Constanţa propus Ministerului Transporturilor în primăvara acestui an este inclus în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030 al ministerului şi îndeplineşte cumulativ toate criteriile pentru a avea ca rezultat îmbunătăţirea transportului la nivel regional şi a calităţii vieţii locuitorilor din zona metropolitană Constanţa. Această viitoare investiţie corespunde strategiei Uniunii Europene privind înjumătăţirea utilizării autovehiculelor "alimentate în mod convenţional" în transportul urban, până în 2030, şi dispariţia lor progresivă din oraşe până în 2050; implementarea unei logistici urbane, practic, lipsite de dioxid de carbon în marile aglomerări urbane, până în 2030. Strategia pentru dezvoltarea teritorială a României prevede ca intervenţiile pentru consolidarea sistemelor urbane cu potenţial de la nivelul teritoriului să se axeze pe cooperarea dintre centrele urbane, în scopul realizării unor sisteme integrate de transport în comun şi pe înfiinţarea de trasee de cale ferată uşoară care să lege centrul oraşelor mari de aeroporturi şi de localităţile din zonele polarizate, inclusiv cu utilizarea infrastructurii feroviare existente.

Nu-l scoateţi şi pe acesta din proiectele de investiţii din viitorul apropiat, aşa cum s-a întâmplat cu Autostrada A4Sud, aşa-numita alternativa Techirghiol.

Trenul metropolitan înseamnă pentru Constanţa: dezvoltarea economică, prin creşterea mobilităţii forţei de muncă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Cristina Camelia Rizea:

...şi a numărului de turişti, asigurarea legăturii feroviare cu Aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu; un mediu mai sănătos şi un număr mai mic de accidente rutiere, prin utilizarea transportului public, în detrimentul folosirii autoturismului propriu; Constanţa nu a beneficiat până acum de o strategie de dezvoltare pe termen lung în ceea ce priveşte infrastructura. Cel puţin nu una eficientă sau cu rezultate vizibile în creşterea calităţii vieţii constănţenilor sau în îmbunătăţirea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă,

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Cristina Camelia Rizea:

... vieţii economice.

Cinci secunde!

Dar la fel ca la Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşov, şi Constanţa are nevoie de investiţii pentru a se dezvolta.

Vă mulţumesc.

Cristina Rizea, deputat de Constanţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă.

Şi se pregăteşte domnul Marius-Andrei Miftode, de la USR.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

De câteva săptămâni, de când se pregătea să intre la guvernare, domnul Ciolacu a trecut în tabăra susţinătorilor certificatului verde. Nu pe faţă însă, ci propagând în spaţiul public o idee cel puţin duioasă, dacă nu ar fi absolut revoltătoare pentru istoria poporului român.

Domnul Ciolacu spune că nu susţine vaccinarea obligatorie, dar că are dreptul la viaţă. Care viaţă, domnule Ciolacu? Care drepturi? Şi care libertăţi?

Drepturile şi libertăţile şi le-au câştigat românii cu preţul vieţii. Bunii şi străbunii noştri au ales să moară, decât să trăiască asupriţi! Pentru că asta faceţi voi, guvernanţii, de doi ani de zile. Şi dumneavoastră, domnule Ciolacu, şi partidul dumneavoastră mare stă pe margine şi priveşte pasiv.

Care viaţă, domnule Ciolacu, când trebuie să stăm carantinaţi, în loc să ne vedem familiile de Crăciun? Care drepturi, când nu avem voie să intrăm în instituţiile publice ca să ne facem treburile, în instituţiile noastre publice? Şi care libertăţi, domnule Ciolacu, dacă nu avem voie să ne exprimăm o părere diferită faţă de cea a sistemului din care faceţi parte?

Dacă dumneavoastră, domnule Ciolacu, aţi ales să daţi dreptul dumneavoastră la viaţă unei companii producătoare de vaccinuri să experimenteze cu dreptul dumneavoastră la viaţă, mai bine de 50% dintre români au ales să nu facă asta.

Vă place sau nu vă place, asta este realitatea!

Vă rog să reveniţi cu picioarele pe pământ! Aţi devenit promotori şi vânzători pentru companiile producătoare de vaccinuri, deşi în statutul nostru de parlamentar această asociere este interzisă.

Vă rog să vă opriţi! Stop! Destul, este destul! Faceţi şedinţe de Guvern în care să găsiţi soluţii, soluţii pentru spitale noi, pentru încălzirea oamenilor în case, pentru energie, şi nu pentru a găsi noi restricţii ca să ne împiedicaţi nouă viaţa, drepturile şi libertăţile.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Miftode, de la USR.

Şi se pregăteşte domnul Ringo Dămureanu, de la AUR.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această alianţă transpartinică care guvernează România este de fapt o continuare a aceluiaşi regim care a guvernat ţara prin alternanţă timp de aproape 30 de ani, iar scopul lor a fost unul singur: parazitarea României.

Nu contează şi nu a contat vreodată ideologia partidelor care formează această monstruoasă coaliţie. Singurele lucruri care i-au interesat pe toţi aceşti "politici" au fost să îşi umfle buzunarele, să facă trafic de influenţă şi să se aranjeze prin diverse posturi. Iar aceste interese sunt ascunse sub diverse măşti ideologice, precum: naţional, democrat, social, liberal.

Termenul de "naţional" ne-a rămas de la partidele istorice care aveau anumite principii şi valori. Actualilor guvernanţi, fie ei sociali, liberali, democraţi, nu le mai pasă nici de principii, nici de valori. Îi interesează să numească politic procurori şefi pentru a-şi scăpa pielea. În plină pandemie oferă mită electorală baronilor locali din fondurile de rezervă ale statului. Subfinanţează, în mod deliberat, Ministerul Sănătăţii, sacrificând cu bună-ştiinţă sănătatea oamenilor. Ce poate fi mai cinic?

Din termenul "social" - mască a baronilor PSD - nu a rămas decât denumirea şi în niciun caz ideea de solidaritate sau sprijin pentru categoriile defavorizate.

PSD-ul, atât în perioada Dragnea, cât şi înainte de aceasta, s-a ocupat doar de promisiuni. Toate promisiunile lor demagogice sfidau orice logică de sustenabilitate economică.

Însă, bineînţeles, au avut grijă ca toată clientela să primească pensii speciale. Da, grijă socială, dar nu pentru cei mulţi, ci pentru cei din sistem, inclusiv pentru baronii locali.

Termenul "democrat" a început să fie la modă din ʼ90, când a ieşit Iliescu din FSN. Era un moment când oamenii care voiau să uite de comunism erau încă seduşi de mirajul pe care "rânjetul bolşevic" îl construia în jurul său.

Un an mai târziu, a ales şi Petre Roman să probeze hainele noi ale împăratului, şi aşa s-a născut una dintre aripile PNL-ului de astăzi.

Din păcate, termenul "democrat" a fost atât de abuzat, încât a încetat să mai reprezinte un principiu, o valoare sau măcar o diferenţiere.

Despre ce fel de democraţie poate fi vorba, când luăm în considerare "şurubăriile" făcute de domnul preşedinte în Partidul Naţional Liberal?

Şi am ajuns şi la ultimul termen - "liberal" - un termen care, mai ales în această perioadă dificilă prin care trecem cu toţii, ar trebui să însemne ceva, să presupună o anumită abordare, în special economică, dar nu numai.

Bineînţeles că echipa câştigătoare şi-a bătut joc şi de acest termen. Această monstruoasă coaliţie nu este decât un USL 2 care nu are cum să mai reprezinte liberalismul în România.

Singura denumire pe care o merită această coaliţie a hoţiei ar fi: Programul Naţional pentru Sifonare prin mimarea dezvoltării locale.

Dincolo de ataşamente sau jurăminte de fidelitate faţă de valori şi principii ştanţate în numele acestor partide, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Marius-Andrei Miftode:

...ceea ce unii numesc astăzi "compromis pentru ieşirea din criză", istoria va numi, nu peste multă vreme, sperjur şi ipocrizie ideologică.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul Ringo Dămureanu şi se pregăteşte domnul Codruţ Blaga, din partea Grupului USR.

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică se numeşte "România condamnă extremismul antiromânesc din Republica Serbia".

Domnule preşedinte,

Domnule ministru de externe,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Opinia publică românească este profund îngrijorată de recentele declaraţii xenofobe, extremiste şi antiromâneşti manifestate public în ţara vecină şi prietenă, Serbia.

Avem o graniţă comună, împărtăşim o istorie multiseculară, minorităţi corespondente, valori democratice şi speranţa unui parcurs european comun.

30.000 de etnici români, recunoscuţi astfel, trăiesc în Banat, regiunea Voivodina.

Alţi 300.000 de etnici de origine română, denumiţi local "vlahi", trăiesc în Valea Timocului în aşteptarea recunoaşterii.

Toţi sunt cetăţeni loiali, buni patrioţi, contribuind la viaţa socială şi la prefacerile economice din Serbia.

Statul sârb a înfiinţat însă două consilii naţionale pentru minoritatea română de pe teritoriul său, pentru a introduce ideea unei "minorităţi vlahe" şi a unei "limbi vlahe", în mod inacceptabil şi în totală contradicţie cu adevărul lingvistic şi istoric.

Patriotul român Duşan Pârvulovici este închis în Serbia, după ce a condus Consiliul Minoritar Vlah şi a votat pentru recunoaşterea limbii române.

Prin Comitetul interministerial mixt pe tema minorităţilor, fondat la Bruxelles, în 2012, Serbia şi România şi-au propus să elimine aceste disparităţi.

Problema este însă că, în ultimii 7 ani, ţara vecină nu a mai asigurat copreşedinţia acestui comitet, iar efectele începem să le vedem.

Etnicii români din Serbia nu au o "voce oficială", deoarece nu li se asigură un loc în Parlamentul de la Belgrad, aşa cum România face cu etnicii sârbi de aici.

Partidul Neamului Românesc din Serbia, legal şi reprezentativ, nu este recunoscut de preşedintele şi Guvernul Republicii Serbia ca partener de dialog social.

Invitaţia acestui partid către Preşedintele României, Klaus Iohannis, de a vizita Valea Timocului, nu a fost onorată, iar de la ultima vizită similară au trecut 10 ani.

În aceste condiţii, persoane din conducerea statului sârb încep să atace românii şi să incite la ură împotriva minorităţii lor etnice, contrar drepturilor fundamentale ale omului.

România şi Serbia trebuie să condamne şi să respingă cu tărie ura şi extremismul pentru ca acestea să nu devină un fenomen în Serbia.

Iar ca prim pas, cerem să se asigure copreşedinţia Comitetului interministerial mixt pe tema minorităţilor şi să fie trataţi nediscriminatoriu etnicii români din ţara vecină.

Libertate pentru Duşan!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate, membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Serbia.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul Daniel-Codruţ Blaga, de la USR.

Şi se pregăteşte domnul Francisc Tobă, de la deputaţii neafiliaţi.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei un subiect important. Adoptarea Directivei privind avertizorii de integritate, conform Directivei Parlamentului European şi a Consiliului Europei, cu privire la protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

După cum ştiţi, actul normativ există încă din anul 2019, iar statele membre trebuie să transpună directiva în legislaţie până pe 17 decembrie anul curent. Este vorba despre persoanele care lucrează într-o organizaţie publică sau privată, care au acces la informaţii importante şi care pot furniza date sensibile cu privire la potenţiale ameninţări sau prejudicii aduse interesului public. Aceşti oameni trebuie să se simtă în totală siguranţă şi să ştie că sunt apăraţi de stat în momentul în care fac astfel de dezvăluiri, să ştie că nu vor avea de suferit ulterior.

Vom face astfel paşi importanţi în ceea ce priveşte transparenţa şi responsabilitatea. Protecţia avertizorilor este cu atât mai importantă când vorbim de achiziţiile publice.

Trebuie făcut orice este necesar să prevenim şi să detectăm acţiunile de fraudă şi corupţie, în special când vorbim despre lucrări publice, furnizarea de bunuri sau de servicii.

Asemenea avertizori sunt importanţi însă în toate domeniile. Misiunea lor va duce şi la remedierea la timp, acolo unde se poate, a deficienţelor constatate.

În acest moment, în România există un proiect de lege cu privire la adoptarea acestei directive europene.

De la 1 ianuarie 2023, instituţiile şi firmele care au mai mult de 50 de angajaţi vor avea obligaţia de a identifica şi institui canale interne de raportare.

Mai mult, va exista obligativitatea instituirii unui registru în care să fie trecute abaterile constatate.

Avertizorii pot fi atât din cadrul companiei, dar şi din afara acesteia, iar rolul lor va fi axat pe descoperirea neregulilor şi informarea celor competenţi.

România are nevoie de ochi ageri pe instituţiile publice!

Nu avem cum să uităm exemplele din mai multe spitale sau instituţii, cum ar fi Apele Române, acolo unde oamenii care au făcut publice neregulile de aici au fost intimidaţi, ameninţaţi sau concediaţi de şefii lor pe linie de partid.

Asemenea practici trebuie să înceteze!

Ţara noastră nu înseamnă sate fără câini, iar cei de la putere trebuie să ştie că banul public trebuie cheltuit corect, chibzuit şi numai în folosul oamenilor!

Vă mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR PLUS de Dâmboviţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Francisc Tobă.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Legea, ca factor de agresiune la adresa securităţii cetăţeanului".

Dragi români,

În adoptarea viitorului act normativ privind certificatul verde premisa de la care se pleacă, cu importanţă primordială prin raportare la drepturile şi libertăţile fundamentale, este paragraful nr. 36 din Regulamentul UE 953/2021 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2021 a cărei transpunere face subiectul prezentei legi.

Astfel, procedurile armonizate din UE trebuie să prevină discriminarea directă sau indirectă împotriva persoanelor care nu sunt vaccinate, de exemplu din motive medicale sau deoarece acestea nu fac parte din grupul ţintă pentru care vaccinul împotriva COVID-19 este administrat sau autorizat în prezent; cum ar fi copiii sau deoarece nu au avut încă posibilitatea să fie vaccinate sau au ales să nu se vaccineze.

Prezentul Regulament nu poate fi interpretat ca instituind un drept sau o obligaţie de a fi vaccinat. Chiar în absenţa netranspunerii în dreptul intern a acestor principii, potrivit tratatului constitutiv, orice persoană are dreptul să ceară şi să obţină aplicarea directă, la nevoie prin intermediul autorităţilor judecătoreşti, a acestor norme europene, căci ele instituie drepturi concrete, aplicabile şi cu regim obligatoriu, conform art. 20 din Constituţie, şi în deplin acord cu tratatele UE.

Scopul declarat al vaccinării împotriva COVID-19 este imunizarea persoanelor împotriva infectării cu coronavirus şi ar trebui să se dea satisfacţii şi opiniei fundamentate ştiinţific, potrivit căreia cea mai eficientă imunizare a organismului uman este cea dobândită natural, şi, prin urmare, ştiinţa medicală în domeniu ar trebui să fi stabilit un nivel acceptabil de anticorpi dobândiţi natural, fără o legătură directă cu data trecerii prin boală, astfel încât persoanele imunizate natural să poată obţine un certificat verde pe această bază, iar nu prin raportare la data trecerii prin boală, îndeosebi pentru persoanele asimptomatice.

Rezervele persoanelor care se opun vaccinării, care reprezintă majoritatea persoanelor ţintă din această ţară, nu pot fi ignorate, cu atât mai mult cu cât recenta jurisprudenţă a instanţelor de judecată a statuat că gama vaccinurilor puse la dispoziţie au un caracter de noutate absolută, inclusiv a tehnicii folosite pentru producerea lor.

În acelaşi timp, instanţele de contencios administrativ, examinând ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Francisc Tobă:

Da. Mulţumesc.

Într-o logică firească, concordanţa cu preambulul şi art. l, art. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului presupune ca persoana să fie prezumată sănătoasă, urmând ca în situaţia în care se va demonstra ştiinţific faptul că participarea la viaţa publică a unei persoane purtătoare a virusului reprezintă un pericol major pentru sănătatea publică, statului trebuie să îi revină sarcina de a răsturna prezumţia de mai sus, respectiv de a demonstra că o persoană este purtătoare a virusului, spre exemplu prin testare, dar pe cheltuielile statului.

Dreptul la muncă este premisa...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, vă rog să finalizaţi!

Domnul Francisc Tobă:

Da, închei!

Dreptul la muncă este premisa constituţională ce garantează dreptul la viaţă!

Din aceste considerente, eu, ca deputat neafiliat, ce reprezint Partidul Neamul Românesc în Parlamentul României, voi vota împotriva acestui demers legislativ.

Francisc Tobă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 8 Braşov, Partidul Neamul Românesc.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Au mai depus declaraţii în scris următorii colegi: Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Mirela Adomnicăi, Nicu Niţă, Ioan Mang, Ioan Vulpescu, Ştefan Muşoiou, Adrian Alda, Mihai Weber, Oana Bulai, Romulus Damian, Silviu Macovei, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Remus Munteanu, Alina-Elena Tănăsescu, Daniel Tudorache şi Alin Chirilă, din partea Grupului PSD.

Florin Roman, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Bogdan Huţucă, Iulian-Alexandru Muraru, Ştefan-Bucur Stoica, Cristina Burciu, Corneliu Cozmanciuc, George Şişcu, Alexandru Popa, Sebastian Burduja, Florică Ică Calotă, Maria Stoian şi Ervin Molnar, din partea Grupului PNL.

Doamna Monica Berescu, Dragoş-Cătălin Teniţă şi Radu Panait, de la USR.

Vasile Nagy, Lucian Feodorov, Lilian Scripnic, Adrian Axinia şi Silviu Păunescu, de la AUR.

Domnii Nicolae Giugea şi Bogdan-Alexandru Bola, din partea Grupului deputaţilor neafiliaţi.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Formele de dispariţie a terenului agricol trebuie diminuate!"

M-am decis să pun pe tapet, astăzi, un aspect legat de agricultură şi care ne scapă multora dintre noi din vedere, deşi de combaterea lui depinde siguranţa globală alimentară. Poate că mulţi dintre dumneavoastră aţi observat că există un trend mondial de abandon al satelor şi al fermelor şi de dispariţie a pământului agricol, fie prin neprelucrare, fie prin schimbarea menirii sale, numai că dezbaterile pe acest subiect sunt mult prea puţine.

Dacă la nivelul Parlamentului European a fost disecată această direcţie şi inclusă chiar şi în noua Politică Agricolă Comună, în România, încă există o doză puţin prea mare de conservatorism, combinat cu mult prea mult optimism privind apropierea acestei perspective neproductive.

Mai multe studii făcute, de-a lungul timpului, la nivelul forului european privind amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE oferă nişte date destul de îngrijorătoare privind milioanele de hectare de teren arabil care se pierd prea uşor de la exploataţie, primind noi întrebuinţări. O asemenea certitudine dură îi plasează pe toţi fermierii în situaţia de a nu mai avea predictibilitate, de a nu-şi mai primi subvenţiile, de a-şi risca afacerile, iar pe noi, beneficiarii hranei produse de aceştia, de a nu rămâne destinatarii unei securităţi alimentare cât mai solide.

Deşi, per total, poate, Uniunea stă mai bine decât unele ţări din Africa, Asia, America Latină şi fostele ţări sovietice din Europa la dimensiunea anvergurii şi a intensităţii acestui proces, nu acelaşi lucru îl evidenţiază cercetările din Parlamentul European privind statele membre din Europa de Est. În contextul unui nivel spectaculos al concentrării funciare şi al eliminării rapide a micilor exploataţii din Europa, acapararea de terenuri, prin controlarea şi privatizarea resurselor naturale şi/sau deposedarea de acestea, a contribuit în mod activ la deteriorarea, în continuare, a vitalităţii socio-economice şi ecologice a sectorului rural. Acest fenomen duce la o erodare şi mai marcantă a modelului european de agricultură familială, bazat pe o formă de agricultură durabilă şi multifuncţională, şi la obstrucţionarea accesului în sector al tinerilor şi al viitorilor fermieri. Apar astfel efecte concrete asupra securităţii alimentare, ocupării forţei de muncă, bunăstării şi biodiversităţii deoarece, odată cu dispariţia şi marginalizarea agriculturii la scară mică în Europa, sunt compromise şi beneficiile multiple ale acestui tip de sistem agricol şi mod de viaţă.

Monopolizarea terenurilor agricole în Europa implică şi o nouă categorie de "brokeri de tranzacţii funciare", alcătuită din speculanţi care intermediază interesele companiilor şi ale statelor în materie de terenuri. Generic vorbind, toţi aceştia pot fi incluşi într-un grup eterogen de actori, atât interni, cât şi externi, statali şi nestatali, persoane fizice şi juridice. Dar nu clasificarea lor este importantă, ci îngrădirea dimensiunii activităţii lor de expansiune a proprietăţilor la nivelul terenurilor arabile.

În afară de stabilirea în Europa a unor întreprinderi mari, corporatiste, din domeniul agriculturii, cu implicarea unor capitaluri din întreaga lume, goana după teren a adus cu sine implicarea în achiziţiile de pământ a unei noi clase de investitori financiari, neimplicaţi în mod tradiţional în sectorul agricol, alcătuită din grupuri bancare, fonduri de investiţii, traderi individuali şi societăţi cu capital privat. Aceste diverse grupuri de actori reflectă factorii multipli care favorizează acapararea de terenuri în UE, printre care se numără diferenţele de preţ de la o ţară la alta şi de la o regiune la alta în interiorul aceluiaşi stat, care au încurajat specula, consecinţele nedorite ale reformelor funciare, ale privatizării terenurilor, precum şi o întreagă gamă de alte politici europene privind hrana, energia, comerţul, finanţele şi investiţiile. Iar când am nominalizat printre aceşti indicatori şi diferenţele de preţ, ţin să vă precizez că nu am făcut-o aleatoriu sau pentru că au fost integrate în diverse cercetări drept cauze, ci pentru că este surprinzător să aflăm că Eurostat arată că hectarul de teren arabil din România este în medie mai scump decât în Franţa. Din nefericire pentru vânzătorul român, preţul pe care îl încasează rămâne în continuare sub cel evaluat de Eurostat din motivele pe care vi le-am enunţat deja.

Având în vedere că terenul arabil al României per total însumează 8,2 milioane hectare şi reprezintă 62% din totalul suprafeţei agricole, ne calificăm, cel puţin la nivel statistic, drept cea de-a şasea putere agricolă din UE. Numai că terenul agricol continuă să fie, în fapt, tranzacţionat ieftin. Şi nu este doar o impresie generală, internă, ci un efect al migraţiei în masă a populaţiei rurale către urbanul mic, către Bucureşti sau peste graniţe.

Sunt de acord că terenurile din zona Bucureşti-Ilfov au cel mai ridicat preţ la tranzacţionare, după cum subliniază şi cercetarea Eurostat, dar trebuie să avem în vedere că ele sunt scoase din circuitul agricol şi exploatate, preponderent, pentru construcţia de locuinţe, şi ea o activitate foarte importantă pentru dezvoltarea tuturor oraşelor. Însă aici nu este vorba de care dintre aceste activităţi este mai mare nevoie acum şi pe viitor pentru un trai cât mai sustenabil, ci de faptul că suprafeţele de teren destinate culturilor se micşorează constant fie prin schimbarea destinaţiei lor, fie prin lipsa forţei de muncă pentru activităţile agrare.

Sunt conştient, la fel ca fiecare dintre dumneavoastră, de faptul că noua Politică Agricolă Comună este perfectibilă, dar acest pachet ţine cont de nevoile fermierilor, oferind perspectiva unei hrane sănătoase şi a unui mediu reechilibrat. PAC asigură un sprijin echitabil agricultorilor şi celor implicaţi în creşterea şi exploatarea animalelor domestice. Fără să le acordăm sprijinul necesar prin cadrul legislativ european, am fi contribuit la accelerarea tuturor formelor de dispariţie a terenurilor agricole.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

"Uniunii Europene îi pasă mai mult de sănătatea românilor decât României?"

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a hotărât să trimită România, din nou, în faţa Curţii de Justiţie a UE, de data aceasta pentru nerespectarea legislaţiei privind calitatea aerului şi depăşirea emisiilor industriale. Suntem un punct roşu pe harta Europei care face eforturi considerabile să facă tranziţia către verde.

Vă amintesc că România are deja o condamnare pentru că a continuat să ignore faptul că cetăţenii din Bucureşti erau expuşi la niveluri ridicate de pulberi în suspensie timp de mai bine de aproape două decenii, în ciuda scrisorilor de avertizare trimise şi procedurilor de infringement iniţiate împotriva ţării noastre. Măsurile luate au fost clar ineficiente, limitându-se de multe ori la hotărâri şi decizii care fie nu au putut fi puse în practică, fie au impus sancţiuni care nu i-au împiedicat pe poluatori să continue să polueze.

Cum de nu suntem conştienţi de faptul că aerul nu are culoare politică, că îl respirăm cu toţii, iar mai devreme sau mai târziu, vom vedea consecinţele asupra sănătăţii noastre?

Cum de am ajuns aici? Sunt oare interesele celor care fac bani din activităţi poluante mai presus de sănătatea dumneavoastră, a copiilor, părinţilor, fraţilor dumneavoastră? Un alt motiv, aş zice că este neştiinţa, nepăsarea, indolenţa. "Am uitat" că trebuia să respectăm normele UE privind combaterea poluării industriale prin reducerea emisiilor nocive în aer, apă şi sol şi prevenirea generării de deşeuri. "Am uitat" că România este obligată să adopte un program naţional de control al poluării atmosferice. "Am uitat" că România trebuia să transmită Comisiei primul nostru program de control al poluării atmosferice până în aprilie 2019.

Europa apasă deja pedala către industrii, economii şi un trai cât mai verde de mai bine de un deceniu. România pare însă că nu se grăbeşte, deşi ne-am asumat, împreună cu celelalte state membre, reducerea emisiilor de dioxid de carbon din UE cu 55% până în anul 2030. Tranziţia către o Europă neutră din punct de vedere climatic se poate face prin determinare politică şi doar dacă sănătatea cetăţeanul este pusă în centrul preocupărilor noastre.

Noi suntem responsabili pentru vieţile a milioane de oameni. Legile şi hotărârile prin care putem face o schimbare reală stau în mâna noastră. Nu este un subiect pe care îl putem lăsa în continuare la capitolul "şi altele". Putem să facem ceva sau putem respira şi azi şi mâine aer poluat, astfel încât 29.000 dintre noi vor muri, în fiecare an, înainte de vreme.

Poluarea nu trece de la sine. Am iniţiat împreună cu alţi colegi mai multe proiecte de lege care au ca scop final îmbunătăţirea calităţii aerului şi protejarea mediului.

Haideţi să ne asigurăm că, dincolo de culoarea politică, aerul pe care îl respirăm nu ne îmbolnăveşte!

Haideţi să luăm măsuri concrete azi, dacă vrem să putem vorbi despre mâine!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

S-au împlinit patru ani de la trecerea în nefiinţă a primului monarh născut in graniţele României Mari, cel mai longeviv rege istoria omenirii care a supravieţuit 90 de ani de la propria încoronare, ultimul şef de stat participant efectiv la cel de-al Doilea Război Mondial, ultimul suveran al Europei de Est înaintea prăbuşirii democraţiilor.

Memoria Regelui Mihai şi a rolului său în istoria noastră este şi va rămâne de o importanţă deosebită, având forţa de a uni poporul căruia Mihai I i-a rămas devotat până în ultima clipă.

Am avut în admiraţia pentru Regele Mihai şi Casa Regală, mai mult decât un profil al valorilor.

Întâlnirile cu Regele, apropierea de instituţia care a fondat România modernă şi care este o resursă inepuizabilă de mândrie naţională, mi-au schimbat viaţa şi mi-au arătat că nicio bătălie nu este uşoară.

Cum spunea Regele Mihai I, cel căruia îi datorăm existenţa noastră ca stat astăzi, "adevărurile vieţii sunt simple şi marile dureri sunt mute".

Dar viaţa lui Mihai I nu a fost simplă şi lipsită de griji niciodată. Forţa caracterului în faţa vitregiei destinului s-a arătat încă din primii ani de viaţă, atunci când a fost nevoit să înfrunte nu doar relaţia complicată dintre părinţi, ci şi o situaţie neaşteptată, de a prelua Coroana, abandonată de tatăl său, şi provenind de la bunicul său, care întregise România Mare. Regele-copil simboliza şi atunci speranţele celor care vedeau în el un nou Carol I, pregătit să fie crescut în tradiţia românească, cu spiritul german şi integritatea străbunicului său, dar cu blândeţea şi empatia lui Ferdinand.

Detronat de propriul tată, Mihai a trăit tragedia cea mai mare a unei copilării, aceea de a fi despărţit de mama sa, experienţă care avea să-i impregneze o fire emotivă pentru tot restul vieţii. Încoronat din nou la 19 ani, acest adolescent a fost ţinut departe de treburile publice de unul din cei mai mari dictatori şi criminali pe care istoria Europei i-a avut în anii 40, Ion Antonescu. Confruntarea dintre mareşal şi rege nu a fost doar una politică ori militară, a fost din prima clipă confruntarea dintre bine şi rău, dintre spiritul totalitar şi păstrarea statului român, dintre decizii genocidale şi apărarea vieţii semenilor săi.

Prin actul de la 23 August 1944, atunci când a întors armele de partea aliaţilor - "îmbinare de clarviziune şi curaj", cum îl descria Şerban Papacostea - Regele Mihai I va rămâne pentru eternitate în istoria românilor drept cel care a salvat integritatea şi statalitatea României, a scurtat frontul hitlerist cu 500 de kilometri şi a cruţat sute de mii de vieţi omeneşti. Gestul său, prin care a întors destinul continentului european, lăudat de liderii lumii, a fost momentul astral despre care a vorbit toată viaţă, cu amărăciunea de a se justifica şi cu modestia de a izbăvi ceea ce o întreagă pleiadă de politicieni, militari de carieră sau servicii secrete nu reuşiseră. 23 August 1944 rămâne proba vieţii lui de mare monarh şi suveran, un act făcut de cel mai tânăr rege al românilor, maturizat grăbit de viaţa-i dură.

Până la ruptura de la 1947, regele a fost încrustarea statalităţii româneşti, apărător al valorilor europene, al năzuinţelor româneşti şi al drumului european. De la înfruntarea directă cu Stalin, Groza şi Vîşinski, la actul unic în lume pe care l-a născut - "greva regală", şi toată lupta imposibilă pe care a dus-o, cu riscul propriei vieţi, refuzând să legitimeze actele unui guvern de ocupaţie, cu armatele împânzite în toată ţara şi travaliul supraomenesc de a te împotrivi unui sistem care lichida zilnic adversarii, Regele Mihai I a fost un erou al întregii Europe şi al celor mai concrete idealuri de libertate şi democraţie. A fost, încă de la ocuparea timpurie a instituţiilor de către comunişti şi sovietici, cea mai puternică şi reprezentativă instanţă a luptei împotriva comunismului, un bastion al legalismului şi al constituţionalismului.

Necontenitele încercări la care a fost supus dezvăluie astăzi, aşa cum istoricii au reclădit în ultimii prin accesul la documentele diplomatice, mărturia ochiului vigilent al aliaţilor, nu doar pericolul iminent al anihilării sale, pe care l-a trăit cu un curaj şi o demnitate epocale, ci şi o forţă a caracterului copleşitoare, sobrietatea şi demnitatea voievodului temerar, vigoarea şi constanţa unui tânăr pe care viaţa nu l-a cruţat de drame şi tragedii. Biruinţa sa stă pentru eternitate tocmai în încăpăţânarea şi în înţelegerea desăvârşită a raţiunii de a nu pune de-a curmezişul domnia cu viaţa a o mie de tineri, sacrificiul personal întruchipat pentru a salva pe cei pentru care era pe Tron.

Prin marea lui forţă, ataşamentul neclintit la adevăr şi determinarea de a servi interesul naţiunii Sale, Regele Mihai I a înţeles, în ultimii 70 de ani ai vieţii sale, ca nimeni altul, că speranţa biruinţei sale stă în cutezanţa sa în lupta pentru dreptate. A fost cel mai valoros martor al prăbuşirii şi renaşterii Europei după 1989.

Spunând obsesiv adevărul său şi al istoriei sale care se confunda cu cel al României, Regele a înţeles că permanenta sa mărturie pentru cele întâmplate era garanţia că nimeni nu va uita partea adevărată a istoriei. El a fost, prin ceea ce a întruchipat şi a rostit, un imens stâlp al României reale, adevărate. Sau, cum spunea istoricul Şerban Papacostea, "regele a fost permanent omul datoriei faţă de ţară şi faţă de propria conştiinţă"!

Domnul Alexandru Popa:

"România a încasat deja prima tranşă din PNRR, în valoare de 1,8 miliarde de euro"

Ţara noastră are o şansă uriaşă de a se dezvolta şi a se moderniza prin implementarea reformelor şi realizarea investiţiilor asumate prin Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Este încurajator, în acest sens, că am primit deja prima tranşă din PNRR, în valoare de 1,89 miliarde de Euro! Următorul pas va fi urgentarea de către Guvernul Ciucă a adoptării actului normativ necesar pentru a stabili regulile de utilizare a acestor fonduri, asta şi pentru că, până la sfârşitul anului, va fi virată o a doua tranşă, de aproximativ 1,94 miliarde euro.

Startul a fost dat şi este important de precizat, în acest context, că, pentru anul 2021 şi primul trimestru al anului 2022, România trebuie să îndeplinească 45 din cele 171 de ţinte, iar 5 dintre acestea sunt deja îndeplinite - adoptarea Legii nr. 50/2021 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. (CNAIR) şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A. (CNIR); intrarea în vigoare a Legii privind securitatea reţelelor 5G; creşterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate); intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spaţiul Privat Virtual); intrarea în vigoare a modificării legislaţiei naţionale privind căile de atac - Legea nr. 101/2016).

Lucrurile se mişcă, aşadar, dar trebuie menţinut ritmul! În perioada următoare trebuie semnate acordurile de finanţare dintre Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ministerele care au calitatea de coordonator de reforme şi investiţii, în baza ţintelor şi jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituţii.

Toţi aceşti bani sunt vitali pentru a revigora economia românească grav afectată de criza sanitară, dar şi pentru a elimina discrepanţele între diversele regiuni. Sunt deputat de Brăila şi ştiu cum este să fii născut într-un judeţ ignorat de centru şi fără a beneficia de resurse importante pentru proiectele de investiţii!

Tocmai de aceea consider că este esenţial faptul că aceşti bani puşi la dispoziţia României urmează să fie distribuiţi echitabil la nivelul tuturor regiunilor pentru a putea fi acoperite nevoile de dezvoltare a acestora.

Depinde doar de capacitatea actualului Guvern şi a întregii clase politice româneşti reuşita ţării noastre în utilizarea corectă şi integrală a celor 29,2 miliarde de euro. Nu ne mai permitem niciun fel de întârzieri, coaliţia guvernamentală fiind obligată să dea dovadă de pragmatism şi viziune administrativă în gestionarea acestor fonduri.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Nicolae Kalinderu - un personaj uitat al istoriei noastre"

Pentru că ieri a fost Sf. Nicolae, pe care suntem nevoiţi să îl serbăm în plină pandemie, m-am gândit să aduc un omagiu unui personaj aproape uitat al istoriei noastre, Nicolae Kalinderu. Născut chiar în această zi a anului 1835, într-o familie de origine turcă (tatăl savantului se numea Kalinderoglu, ceea ce în turcă înseamnă "fiul filosofului"), Nicolae Kalinderu a revoluţionat medicina românească şi a fost unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Liberal. Din păcate, puţini liberali adevăraţi îşi mai aduc azi aminte de el. Acesta a studiat la Facultatea de Medicină din Paris, acolo unde celebrii Claude Bernard (cu medicina experimentală) şi Louis Pasteur (cu teoria bacteriologică) sunt doar doi dintre savanţii de renume care i-au influenţat evoluţia sa. În 1874, după ce şi-a susţinut teza de doctorat la Paris, Kalinderu a revenit în ţara natală, unde a devenit medic primar de boli interne la Colentina şi apoi la Spitalul Brâncovenesc. Doar un an mai târziu, la 24 mai 1875, Nicolae Kalinderu scria pentru prima dată istoria şi punea bazele Partidului Naţional Liberal. Şi pentru a realiza ce oameni de excepţie şi ce companie aleasă avea doctorul nostru, nu ca în zilele noastre, vă voi prezenta numele celor 25 de membri care alcătuiau la 5 iunie primul Comitet Director al PNL: V. Arvanezu, D. Berindei, Pană Buescu, Ion C. Brătianu, Dumitru Brătianu, dr. Niculae Kalinderu, Dimitrie Cariagdi, Ion Câmpineanu, M.C. Epureanu, Nicolae Fleva, Mihail Pherekyde, Ion Ghica, Dimitrie Gianni, A.G. Golescu, C. Grădişteanu, Mihail Kogălniceanu, Al. Lupescu, C. Nacu, Pache Protopopescu, C. A. Rosetti, Eugeniu Stătescu, Dimitrie A. Sturdza, George Vernescu.

În scurt timp izbucneşte Războiul de Independenţă, unde, datorită cunoştinţelor sale şi a reputaţiei pe care şi-o construise deja, a fost numit şeful Serviciului de ambulanţă de la Turnu Măgurele şi, ulterior, şeful Diviziei 1 Medicale. Câţiva ani mai târziu, în 1887, cu ocazia înnoirii corpului medical şi universitar din Bucureşti, au fost numiţi profesori în cadrul Facultăţii de Medicină din Capitală trei medici de anvergură: Victor Babeş, George Assaky şi Nicolae Kalinderu. Acest lucru va avea un impact extraordinar asupra medicinei din România, iar Kalinderu, alături de Assaky şi Babeş, va revoluţiona acest sector şi va scrie primul tratat de medicină internă din România, intitulat "Lecţiuni de clinică medicală" (1892). Cu timpul, lucrările sale vor fi cunoscute şi studiate în întreaga Europă. Kalinderu era şi membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, fapt ce a facilitat ca lucrările sale ştiinţifice să devină foarte populare în străinătate.

Dorind o reformă reală a sistemului medical, el devine primul clinician cercetător din România şi primul clinician care a înfiinţat un laborator ataşat clinicii sale. De asemenea, împreună cu Victor Babeş, a iniţiat studii care au avut o mare influenţă în domeniile microbiologiei, diagnosticului şi epidemiologiei leprei. Chiar şi după moartea sa, cu prilejul unui discurs ţinut la Academia Română, bunul său prieten Victor Babeş spunea că "Nicolae Kalinderu este primul internist român ale cărui lucrări au fost cunoscute peste hotarele ţării".

Pe lângă meseria pe care a iubit-o şi activitatea sa politică la liberali, trebuie să mai menţionez un fapt care pune în lumină şi mai bine caracterul savantului român. Dincolo de pasiunea sa pentru medicină, Nicolae Kalinderu a fost şi un iubitor al artei. Împreună cu fratele său, juristul Ioan Kalinderu, Nicolae a achiziţionat o colecţie impresionantă de obiecte reprezentative pentru arta medievală, arta tradiţională românească, dar şi arta franceză, italiană, flamandă şi germană. În anul 1914, urmaşii lor, respectând dorinţa celor doi fraţi, donează această colecţie şi muzeul statului român. Din păcate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea a fost bombardată, iar o parte dintre colecţii au fost distruse. Cele care au supravieţuit au revenit după război Muzeului Naţional de Artă şi Arheologie.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Eliminarea taxei de pod intră pe ultima sută de metri"

După un lung parcurs tumultuos de dezbateri, amânări, analize, Legea eliminării taxei de pod ajunge, într-un final, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. În momentul în care am iniţiat acest demers legislativ, am spus clar şi răspicat că această taxă este incorectă faţă de toţi utilizatorii acestor secţiuni de drumuri, atât timp cât plătesc rovinieta, adică taxa de drum. Principalul argument de eliminare a taxei este de natură economică. Este o povară în plus pentru toate întreprinderile - mici, mijlocii sau mari - din Dobrogea, pentru că această taxă distorsionează preţul final, adică încarcă suplimentar costul de producţie, la orice bun care este produs în Dobrogea. Sumele pe care agenţii economici le plătesc sunt colosale, pot ajunge la câteva zeci de mii de euro pe lună, având în vedere că această taxă este utilizată atât pentru aprovizionare, cât şi la distribuţia finală a produselor. Este esenţial să înţelegem că, prin aceasta, companiile din Dobrogea pierd startul atunci când concurează cu alte companii din ţară, indiferent despre ce industrie vorbim.

În altă ordine de idei, această "dublă taxare" este total incorectă, având în vedere că, din momentul în care a fost plătită, nu s-a observat niciun fel de îmbunătăţire a infrastructurii rutiere în judeţele Constanţa, Tulcea, Ialomiţa, Brăila, Galaţi sau Călăraşi. Această formă de taxare este total incorectă, imorală şi nedreaptă, mai ales că nu există o precizie clară privind destinaţia finală a banilor colectaţi. Nu este obligaţia cetăţenilor judeţelor Constanţa şi Tulcea, a agenţilor economici sau a celor care vizitează Dobrogea să alimenteze şi să susţină bugetul CNAIR. În momentul de faţă, evoluţia tehnologică este o soluţie la care această companie poate apela pentru colectarea mai bună a plăţii rovinietei.

Am observat că în comisiile parlamentare a existat un consens privind eliminarea acestei taxe. Cât timp a fost în opoziţie, PSD a susţinut acest demers legislativ. În momentul de faţă, când portofoliul ministerial al transporturilor este susţinut de către PSD, observ o uşoară schimbare de atitudine. Ministrul Grindeanu, dar şi un sindicat al drumarilor se declară îngrijoraţi privind eliminarea acestei taxe, iar efectul acestui lucru este unul care prejudiciază bugetul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Sper ca parlamentarii - dar şi ministrul transporturilor - să ţină cont de aceste argumente, pentru că este total nedrept să protejăm bugetul CNAIR în detrimentul tuturor agenţilor economici din Dobrogea.

Aştept să văd punctele de vedere exprimate de către partidele parlamentare în plenul Camerei Deputaţilor, pentru că amânarea sau ignorarea eliminării acestei taxe reprezintă o povară pentru agenţii economici şi pentru toţi locuitorii Dobrogei. Îi invit pe toţi parlamentarii, dar şi pe ministrul transporturilor să susţină acest proiect de lege, pentru că este datoria noastră să corectăm această nedreptate.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"PSD sprijină producătorii şi fermierii români"

Prea mult timp România a fost atractivă prin forţa de muncă ieftină, considerându-se că aşa vom deveni mai atractivi pentru investitorii străini, că aceştia se vor alinia la graniţa României pentru a veni să investească. Ţara noastră s-a dezvoltat, ea nemaifiind aceeaşi economie din anii ʼ90 sau 2000. Astăzi, ea trebuie să atragă investiţii pentru că oferă perspectivele de dezvoltare ale unui mediu de afaceri profitabil, de succes, nu pentru că este o piaţă cu forţă de muncă ieftină. Astăzi, România trebuie să îşi susţină propriul capital, propriile firme şi propriii săi producători.

Îmi doresc ca România să nu mai fie considerată doar o piaţă de muncă ieftină, iar pentru a reuşi acest lucru trebuie să ieşim din paradigma că România este doar o ţară exportatoare de materie primă şi să devenim producători finali. Sper ca în cadrul acestei guvernări să creăm o economie în care produsele finale să fie produse la noi acasă. Este o cerinţă de bază pentru siguranţa economică a ţării în vremuri dificile. Avem ce învăţa din criza provocată de pandemie!

România trebuie să înceapă să producă pentru piaţa internă, dar şi pentru export. De resurse dispunem, mai trebuie doar să punem în aplicare un program pe termen lung.

Trebuie să începem să încurajăm producţia de bunuri de larg consum autohtonă. România nu trebuie doar să exporte materie primă, ci să realizeze şi produsul final. Acesta este unul dintre obiectivele asumate de către PSD în cadrul programului de guvernare.

Avem nevoie să impulsionăm exportul şi să diminuăm importurile prin stimularea producţiei în România a acelor produse ce pot fi realizate în ţară. Acest lucru va duce nu doar la echilibrarea balanţei comerciale, ci şi la o creştere a numărului locurilor de muncă.

Dacă în 2017 şi în 2018, România a avut recorduri istorice la culturile de cereale şi a redevenit "Grânarul" Europei, acum suntem Marele Importator al Europei. Mai mult de jumătate din creşterea deficitului comercial provine din comerţul cu produse agroalimentare. Importurile de mâncare ale României au crescut cu 34% în 2020, faţă de 2019, iar creşterea rapidă a preţurilor a devenit o problemă pentru români.

Tocmai de aceea, acum, PSD a venit cu mai multe măsuri economice care vizează susţinerea firmelor româneşti, a celor din mediul rural, a companiilor înfiinţate de studenţi sau de femei

Acum avem un pachet economic care conţine scheme de sprijin consistente pentru firmele româneşti. "Cumpără româneşte" şi "Fabricat în România" sunt conceptele în jurul cărora vom construi un nou parteneriat cu cei care produc la noi în ţară.

"Fabricat în România" cuprinde scheme de ajutor stat pentru companiile care produc în ţară, scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri şi programe pentru susţinerea fermierilor.

Fermierii nu au uitat de programele de sprijin pentru zona agricolă, precum Programul "Tomata". Ele au fost un început bun şi avem şansa să le continuăm, pentru că nouă, tuturor ne pasă de ţara aceasta, ne place să mâncăm româneşte şi iubim tot ce e românesc şi ne aminteşte de copilăria sau tinereţea noastră.

Putem avea produse româneşti pe mesele şi în casele noastre. Această pandemie ne-a învăţat că trebuie să fim pregătiţi să ne asigurăm singuri necesarul de hrană, de produse de consum, de produse necesare în locuinţele noastre.

Dar pentru asta trebuie să încurajăm IMM-urile, agricultura. Dacă nu fabricăm aici, nu prosperăm niciodată, pentru că nu avem valoarea adăugată. IMM-urile trebuie încurajate, indiferent din ce domeniu sunt ele.

PSD ştie să guverneze. Am demonstrat întotdeauna acest lucru. Acum va trebui să punem din nou România pe picioare!

Domnul Florică Ică Calotă:

"Problematica deşeurilor din plastic"

Producţia de plastic a crescut exponenţial la nivel mondial în doar câteva decenii, de la 1,5 milioane de tone în 1950 la 359 de milioane de tone în 2018. După o scădere abruptă în prima jumătate a lui 2020 din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19, producţia de plastic şi-a revenit în a doua jumătate a anului şi o dată cu aceasta au revenit şi deşeurile din plastic.

În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt generate aproximativ 26 de milioane de tone de deşeuri din plastic. Mai puţin de 30% dintre acestea sunt reciclate, iar o parte sunt exportate în ţările din afara UE. Restul merge fie la gropile de gunoi, fie la incinerare, fie sfârşeşte în natură, inclusiv pe plaje sau în păduri, râuri şi mări.

Rezultatele folosirii plasticului de unică folosinţă pot fi observate pe malul mărilor, dar şi în oceane. Conform unei estimări, până în 2050 oceanele ar putea conţine mai multe materiale din plastic decât peşti.

Principalele probleme care complică reciclarea plasticului sunt calitatea şi preţul produsului reciclat, comparativ cu plasticul original.

Deoarece materialele plastice sunt uşor adaptabile nevoilor funcţionale sau estetice ale fiecărui producător, diversitatea materiei prime complică procesul de reciclare, făcând-o costisitoare şi afectând calitatea produsului final. În consecinţă, cererea de plastic reciclat, deşi în creştere accelerată, reprezenta în 2018 doar 6% din cererea de materiale plastice din Europa.

În Europa, recuperarea energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deşeurile din plastic, urmată de reciclare. 25% dintre deşeurile din plastic sunt depozitate în gropi de gunoi.

Jumătate din plasticul colectat pentru reciclare este exportat în ţări din afara UE pentru a fi tratat. Motivele pentru export includ lipsa capacităţilor, a tehnologiei sau a resurselor financiare pentru tratarea locală a deşeurilor. Până de curând, o mare parte dintre deşeurile din plastic era exportată în China, însă interdicţia recentă a Chinei asupra importurilor de deşeuri din plastic va diminua exporturile din UE. Astfel se încearcă găsirea de modalităţi circulare şi ecologice de gestionare a deşeurilor de plastic.

Rata redusă a reciclării plasticului în UE duce la pierderi mari atât pentru economie, cât şi pentru mediu.

Cercetătorii estimează că în 2019, la nivel global, producţia şi incinerarea materialelor plastice au degajat în atmosferă peste 850 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. Până în 2050 aceste emisii ar putea ajunge la 2,8 miliarde de tone.

În mai 2018, Comisia Europeană a înaintat o propunere pentru problema plasticului care ajunge în mări şi oceane. Această propunere a prevăzut interzicerea de la 3 iulie 2021 a celor mai frecvente 10 produse de unică folosinţă din plastic găsite pe plajele europene.

În cadrul Pactului Verde, 55% din ambalajele din plastic vor trebui reciclate până în 2030.

Produsele din plastic reprezintă unul din cele 7 domenii considerate esenţiale de Comisia Europeană pentru trecerea la o economie circulară până în 2050. Pe lângă strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, mai multe propuneri în privinţa deşeurilor din plastic sunt aşteptate din partea Comisiei Europene.

România trebuie să se alieze celorlalte state membre din UE pentru eliminarea treptată a materialelor plastice.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"USR încearcă să îşi recupereze, printr-un «populism justiţiabil» deşănţat, procentele pierdute din cauza proastei guvernări!"

În ultimele săptămâni am văzut din nou manifestându-se aşa-numitul populism justiţiabil, prin care colegii noştri de la USR încearcă să resuscite o temă pe care şi-au construit campaniile electorale şi pe care speră să se caţere din nou, pentru a recupera pierderile suferite în urma proastei guvernări.

"Populismul justiţiabil" se manifestă sub forma unui discurs populist, care speculează anumite resentimente justificate ale populaţiei, dar care sunt asociate în mod fals cu anumite persoane politice sau partide politice. Scopul este de a direcţiona în mod fals ura populară faţă de adversarii politici ai celui care susţine acest discurs "populist-justiţiabil".

De exemplu, populismul justiţiabil are loc atunci când încerci să direcţionezi resentimentul public împotriva unor infractori, către avocatul care şi-a exercitat în mod onest profesia în procesul penal al acelor infractori, ca şi cum avocatul ar fi vinovat de faptele infractorilor.

Cel care ne poate spune cât de mizerabilă şi de falsă este această abordare este chiar fostul ministrul USR al justiţiei, domnul Stelian Ion, care, în calitatea Domniei Sale, de avocat de drept penal, a apărat diverse persoane condamnate, unele de mare notorietate publică.

În mod evident, dânsul ştie foarte bine că aţi exercita în mod corect profesia de avocat nu poate fi considerat ceva imoral, chiar şi atunci când aperi persoane acuzate de infracţiuni, cum a apărat domnia sa. Poate domnul Stelian Ion le explică acest lucru şi colegilor săi care încă nu au înţeles acest lucru.

O altă manifestare a "populismului justiţiabil" pe care o vedem este folosirea exagerată şi abuzivă a termenului de "penal". Cea mai josnică formă a "populismului justiţiabil" este a pune această etichetă de "PENAL", fără niciun motiv şi fără niciun temei juridic. De exemplu, domnul Dacian Cioloş, preşedintele USR, ne explica în legătură cu unul dintre candidaţii partidului său la alegerile locale că este abuziv să i se spună că e "penal", întrucât, conform legii, respectivul candidat era într-o situaţie în care fuseseră înlăturate toate efectele sancţiunii legale. Aşa este! Când au fost înlăturate toate efectele sancţiunii legale, vorbim şi despre cele juridice, dar şi despre cele morale, pentru că altfel nu putem vorbi despre reabilitare.

Deci, domnul Cioloş avea perfectă dreptate când îşi apăra candidatul său, dar asta îl face cu atât mai populist, când încalcă el însuşi principiul pe care îl invoca atunci, punând eticheta de "PENAL" pe o persoană care nu se încadrează în niciun fel în definiţia pe care au dat-o chiar cei de la USR în aşa-numita iniţiativă Fără penali în funcţii publice. Acolo se spune că cineva este penal şi nu poate ocupa o funcţie publică "până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării".

Deci, domnii de la USR ştiu foarte bine care sunt principiile! Ştiu foarte bine că încalcă aceste principii! Şi tocmai pentru că ştiu bine că prin discursul lor încalcă principiile pe care chiar dânşii le-au invocat de atâtea ori, tocmai asta arată "populismului justiţiabil" deşănţat pe care îl fac în aceste zile.

Este ruşinos să încerci să îţi recuperezi prin astfel de mijloace procentele pierdute din cauza proastei guvernări.

Este ruşinos să invoci "culpa morală" împotriva adversarilor tăi politici, când tu însuţi porţi o culpă morală covârşitoare pentru decesele a mii de români care nu au putut fi trataţi în valul 4 al pandemiei, pentru că Ministerul Sănătăţii pe care l-ai condus nu a achiziţionat medicamentele necesare.

Doamna Cristina Burciu:

"Guvernul liberal a asigurat stabilitatea ţării într-o perioadă foarte dificilă"

Este indiscutabil că dezideratul Guvernului PNL, respectiv cel de obţinere a unei creşteri economice sustenabile, bazată pe investiţii, şi mai puţin pe consum, a fost îndeplinit cu brio. Astfel, în ultimul an, România a reuşit să obţină cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut din Uniunea Europeană, România situându-se între primele patru state din UE ca revenire economică.

Conform informaţiilor oficiale ale Institutul Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2021 PIB-ul s-a majorat faţă de perioada similară din anul precedent cu 7,1%. Această creştere a asigurat acoperirea declinului din primele nouă luni ale anului 2020, precum şi realizarea unui spor de 1,8% peste nivelul din 2019.

În acelaşi timp, reformele au fost prioritare pentru Executivul liberal, fapt certificat şi de adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, document care garantează asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea şi modernizarea României în următorii ani. PNRR presupune 64 de reforme şi 107 investiţii în toate domeniile, iar pentru realizarea acestora ţara noastră va primi suma de 29,2 miliarde de euro.

Remarcabil este că, în ultimul an de guvernare liberală, au fost promovate cele mai multe măsuri de digitalizare a administraţiei publice din ultimii 30 de ani. De asemenea, în pofida situaţiei dificile a ţării, generată de pandemie, nu au fost introduse taxe noi pentru populaţie şi agenţii economici, păstrarea unei economii deschise şi predictibile fiind de bun augur pentru supravieţuirea şi chiar dezvoltarea mediului de afaceri. Consolidarea fiscală a fost un alt angajament îndeplinit al acestei perioade, chiar dacă ne-am confruntat cu condiţiile restrictive determinate de criza sanitară.

Sunt extrem de multe elemente concludente care indică, incontestabil, că guvernul liberal a fost performant, într-o perioadă foarte dificilă, aşa cum, cel mai probabil, nu ne-am mai confruntat după 1990. Execuţia bugetară după primele zece luni din acest an a condus la un deficit al bugetului de puţin peste 4%, faţă de ţinta de 7,13% pentru întregul an.

Îmbucurător este şi faptul că, în structura creşterii economice, o pondere însemnată au avut investiţiile, în acest an consemnându-se o contribuţie importantă a investiţiilor reale, ceea ce înseamnă aproape 40% din creşterea economică în primul semestru al anului.

Sunt convinsă că investiţiile vor rămâne un factor cheie al creşterii economice şi pentru anii următori, graţie fondurilor europene România urmând să treacă de la modelul de până acum, bazat preponderent pe consum, la o creştere economică echilibrată, construită mult mai mult pe investiţii.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Sărbătoarea Sfântului Nicolae"

Doresc să le adresez un călduros la mulţi ani tuturor celor care pe data de 6 decembrie serbează numele Sfântului Nicolae!

În această zi sunt aduse multe zâmbete pe chipurile copiilor şi acest lucru nu este întâmplător, întrucât Moş Nicolae, aşa cum îl cunosc mai toţi copiii, nu aduce acestora doar dulciuri în ghete, le mai aduce un sentiment de fericire şi ocrotire, ceea ce îmi doresc să putem face şi noi pentru toţi copiii acestei ţări!

Pentru copii poate că a fost şi este în continuare cea mai grea perioadă şi de multe ori poate uită să zâmbească şi asta pentru că au fost nevoiţi să se bucure de copilărie şi de socializarea cu colegii din faţa unor calculatoare.

Îmi doresc ca lucrurile să revină la normalitate, ca elevii să meargă fizic la şcoală şi, mai presus de toate, îmi doresc ca noi, cei de la guvernare, să le putem oferi speranţă şi ocrotire copiilor acestei ţări, astfel încât să beneficieze de condiţii decente în şcolile din România, de teste gratuite, de un sistem de educaţie, dar şi unul de sănătate care să le permită să trăiască în siguranţă în această ţară. Copiii trebuie să fie prioritatea noastră, a tuturor, fiindcă doar ei reprezintă viitorul!

La mulţi ani, cu multă credinţă si linişte sufletească!

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Ţara locurilor superbe de vizitat şi ţara cu cei mai puţini kilometri de autostradă din Europa, ţara medicilor eroi şi a spitalelor nemodernizate, ţara copiilor şi tinerilor geniali şi a şcolilor cu toaletă în curte - aşa arată România la finalul anului de graţie 2021, oţară captivă în sărăcie din cauza incompetenţei şi a corupţiei.

Anul acesta am fost martorii apogeului ipocriziei politicianului român. După ce preşedintele PNL ne-a zis că PSD e cel mai mare duşman al poporului, după ce preşedintele PNL ne-a zis că a negocia cu PSD înseamnă a negocia împotriva intereselor poporului român, PNL s-a aliat cu PSD.

Deşi mulţi n-au înţeles cum e posibil aşa ceva, explicaţia e foarte simplă. Marile partide şi-au dat mâna nu din grijă pentru bunăstarea oamenilor şi nici pentru a scoate România, în sfârşit, din sărăcie. Marile partide şi-au dat mâna pentru funcţii şi pentru bani.

Cât timp am fost la guvernare, USR a gestionat realizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, zeci de miliarde de euro pe care ni le-am dorit pentru dezvoltarea României, după ce ne-am angajat să facem reforme majore pentru bunăstarea oamenilor.

Iată că prima tranşă din PNRR a intrat, în sfârşit, în contul României - 1,8 miliarde de euro. Şi, în buna tradiţie românească, la fel cum se întâmplă iarna, atunci când vine zăpada, PNRR-ul a prins autorităţile nepregătite.

Banii au venit şi sunt blocaţi pentru că n-avem încă o lege pentru cheltuirea lor. Şi n-avem încă această lege pentru că PNL şi PSD au fost prea ocupate să-şi împartă funcţiile şi privilegiile. Trebuie însă spus clar că PNL şi PSD nu reprezintă România. PNL şi PSD se reprezintă doar pe ei şi interesele lor.

România este construită de adevăraţii patrioţi. Profesorul care pregăteşte generaţiile următoare ca şi cum ar fi propriii copii. Doctorul care salvează vieţi în plină pandemie, ignorând mesajele de ură de la antivaccinişti. Tinerii, antreprenorii, inovatorii care aduc viitorul mai aproape de noi cu fiecare idee pe care o au. Românii plecaţi să muncească, care le trimit bani celor dragi şi sunt mereu gândul acasă. Ei sunt adevăraţii patrioţi. Ei sunt România.

Pe umerii lor s-a construit România de ieri. Alături de ei vom construi România de mâine - tinerii şi seniorii care îşi doresc un altfel de viitor pentru România, un viitor orientat către valorile europene, nu către Rusia, un viitor în care poţi străbate România pe autostrăzi şi drumuri sigure, un viitor în care mergi la un spital de stat cu o problemă şi pleci vindecat de acolo, un viitor cu şcoli curate pentru copiii noştri, care să-i ajute să se dezvolte şi să îşi atingă potenţialul lor adevărat.

Pentru ei, România poate mai bine!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD se pronunţă în mod ferm pentru stoparea declinului demografic"

România are o reală problemă cu declinul demografic, iar acesta trebuie stopat în regim de urgenţă, până nu va fi prea târziu, şi vom ajunge într-o situaţie fără ieşire. În acest context, PSD va veni cu un set de măsuri concrete, în cadrul Strategiei Naţionale pentru Demografie.

Printre dezideratele propuse sunt sprijinirea tinerelor familii, a celor cu copii şi a persoanelor ajunse la vârsta a treia, precum şi elaborarea unui program guvernamental pentru construirea de creşe şi grădiniţe, de cămine pentru seniori, reabilitarea şi modernizarea spitalelor, dar şi investiţii în cercetare.

Din nefericire, România se află în topul clasamentului dezastrului demografic din Europa, iar studiile pe acest domeniu indică faptul că până în 2100 vom avea numai şase milioane de locuitori. În consecinţă, este evident că avem nevoie să acţionăm urgent şi eficient, cu măsuri dedicate pentru fiecare problemă şi fiecare aspect al combaterii derapajului demografic accentuat cu care ne confruntăm.

PSD îşi propune să extindă la nivel naţional acţiunile de stimulare a sporului natural, demarate la nivelul capitalei de Gabriela Firea, respectiv, Programul de sprijinire a familiilor cu probleme de fertilitate, sprijinul pentru efectuarea analizelor medicale, îndeosebi în vederea depistării cancerului la sân. Acestea au avut rezultate pozitive, în doar doi ani de implementare, iar susţinerea şi promovarea lor în toată ţara va avea, fără îndoială, efectul scontat privind stimularea familiilor de a avea copii.

Sunt convinsă că noul ministru al familiei va lua în cel mai scurt timp măsurile necesare pentru încurajarea creşterii natalităţii, astfel încât să nu ajungem, nu peste mulţi ani, într-o situaţie dezastruoasă din acest punct de vedere. În acest sens, statul trebuie să dinamizeze măsurile îndreptate spre sprijinirea tinerilor, atât de a-şi întemeia o familie, cât şi de a avea copii. Avem nevoie de creşterea natalităţii şi a sporului natural, de reconfigurarea pozitivă a demografiei, de măsuri stimulative pentru menţinerea tinerilor în ţară. Aceste deziderate pot fi atinse prin dinamizarea implementării politicilor şi măsurilor guvernamentale, mă refer la asigurarea unui număr îndestulător de locuri de muncă, precum şi prin accesarea mai consistentă a Programelor "Prima Casă" şi "Prima Maşină".

Consider că stoparea declinului demografic trebuie să constituie o preocupare pentru toate formaţiunile politice, acest proiect naţional fiind vital pentru viitorul României, iar PSD va face toate demersurile în scopul obţinerii succesului scontat.

Domnul Ervin Molnar:

"Constituţia României trebuie să reflecte realităţile politice, economice şi sociale ale prezentului!"

Aniversăm, la data de 8 decembrie, Ziua Constituţiei României, în care articolul 16 este esenţial: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări şi (2) Nimeni nu este mai presus de lege".

Constituţia, ca lege fundamentală a oricărui stat de drept, este un corp de principii şi norme moderne, o garanţie a drepturilor fundamentale ale omului, dar şi a funcţionării instituţiilor de bază ale statului. Constituţia unei ţări reflectă, de asemenea, starea unei naţiuni şi afirmarea valorilor fundamentale ale statului de drept. Consider că ea trebuie regândită periodic, pentru a răspunde realităţilor politice, economice şi sociale ale prezentului.

Constituţia României, prima de după Revoluţia din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991, după un an şi jumătate de dezbateri, şi aprobată prin referendumul naţional de la 8 decembrie, acelaşi an, cu o majoritate semnificativă - din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%. După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, Propunerea legislativă privind proclamarea "Zilei Constituţiei României" pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea "Zilei Constituţiei României" - Legea nr. 120/8 decembrie 1995.

Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului.

Cred că, după 30 de ani, se impune o reconfigurare şi o modificare substanţială a legii fundamentale. Trebuie să gândim o revizuire pragmatică, bazată pe noile aspecte apărute în acest răstimp, în care România a devenit parte componentă a Uniunii Europene şi a NATO. Susţin că este nevoie de o nouă Constituţie mult mai aprofundată, care să evite apariţia diverselor interpretări.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Autostrada Sebeş-Turda a fost dată în folosinţă!"

"Iar visează Roman" - îmi spuneau detractorii acum câţiva ani de zile, când am demarat discuţiile pentru acest proiect, în perioada în care lucram la Consiliul Judeţean Alba. Mă bucur enorm că Autostrada Sebeş-Turda, prima autostradă terminată în întregime după Revoluţie, a fost dată în folosinţă! Dar nu în maniera în care am fost obişnuiţi până acum. A fost o inaugurare fără fast şi tăiat de panglică, cum este şi normal! Deşi, conform contractelor, termenul de finalizare a Lotului I şi a Lotului II era noiembrie 2020, sunt bucuros că, în cele din urmă, această lucrare a ajuns la final, iar românii se pot bucura de beneficiile acesteia. Acest proiect este dovada vie a faptului că a visa, a avea un deziderat este prima condiţie pentru a face ceva.

Puţini au crezut în ea, în 2013, când practic am prins finanţarea pe ultima sută de metri a primului exerciţiu financiar. Pe lotul 2 Sebeş-Turda, se lucrează de mai bine de 6 ani. Acest tronson are 24,25 kilometri şi va lega Alba Iulia Nord şi Aiud. Deschiderea acestui lot le va permite şoferilor să circule pe autostradă de la Sibiu până dincolo de Cluj-Napoca, la Nădăşelu. Sunt aproape 200 de kilometri de autostradă fără întrerupere.

Cum am menţionat şi acum un an de zile, istoria autostrăzii Sebeş-Turda a început cu o strângere de mână între doi oameni, care au făcut întotdeauna echipă, Dumitrel şi Roman! Am îndrăznit să visăm în 2012 şi azi vedem că doar oamenii îndrăzneţi înving! Am eliberat certificatul de urbanism cu toate avizele în timp record şi am obţinut finanţarea pe primul exerciţiu financiar! A trebuit să trecem peste valuri de nemulţumiri, ameninţări şi manipulări grosolane! Unii m-au hulit, alţii m-au ironizat, alţii au fost chiar mârşavi, pe principiul că nicio faptă bună nu trebuie lăsată nepedepsită! În viaţă contează mai puţin ce spun unii şi alţii despre tine, important este dacă laşi ceva pentru comunitate, adică fapte, nu poveşti!

Vă mulţumesc celor care aţi crezut în determinarea şi încăpăţânarea mea! Acum este un vis devenit realitate, iar eu promit să continui în aceeaşi manieră!

Doamna Mirela Furtună:

"Creşteri de pensii şi alocaţii, în bugetul pe anul 2022"

Adoptarea cât mai urgentă a bugetului pe anul 2022 este absolut necesară, în contextul creşterii pensiilor, alocaţiilor şi salariilor.

PSD a intrat la guvernare cu anumite condiţii clare, precum creşterea cu 10% a pensiilor de la 1 ianuarie, creşterea pensiei minime de la 800 de lei la 1000 de lei, acordarea unui ajutor de 1200 de lei tuturor pensionarilor care au pensii sub 1600 de lei, creşterea salariului minim la 2550 lei, precum şi creşterea alocaţiilor pentru copiii între 0-2 ani la 600 de lei, iar pentru cei între 2-18 ani la 243 de lei.

Toate aceste creşteri vin pe fondul unei inflaţii galopante în anul 2021, sub conducerea unui guvern de centru-dreapta format din PNL-USR-UDMR, care a reuşit contraperformanţa de a prăbuşi nivelul de trai al românilor în numai 9 luni de guvernare.

Astfel, adoptarea unui buget pe anul 2022, care să ţină cont de toate aceste modificări, devine unul dintre obiectivele principale ale noului guvern PSD-PNL-UDMR.

Am auzit atât de la unii politicieni de dreapta, cât şi de la unii comentatori de la televiziuni că nu ar exista suficienţi bani pentru a susţine aceste creşteri. Le spun pe această cale că statul este obligat să aibă o politică fiscal-bugetară prin care să mărească gradul de colectare la bugetul de stat din PIB.

Avem cea mai mică rată de colectare din PIB dintre statele membre ale UE, veniturile generale reprezentând aproximativ 32% din PIB, în timp ce media în UE este de 40%. Acest indicator ne arată că avem suficient spaţiu pentru îmbunătăţirea gradului de colectare.

De asemenea, PSD şi-a asumat să impună o taxă de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei, pentru a echilibra balanţa dintre venituri şi cheltuieli.

Este de datoria noastră, a decidenţilor politici, să ajutăm oamenii să-şi crească veniturile, iar faptul că 80% dintre pensionari trăiesc cu sub 2.000 de lei pe lună ne obligă să găsim soluţii pentru aceştia.

Aştept cu interes adoptarea cât mai rapidă a bugetului pe anul 2022.

Domnul Adrian-George Axinia:

"Măsuri urgente pentru evitarea incendiilor din spitale"

În mai puţin de un an, au avut loc 11 incendii în spitalele din România în urma cărora şi-au pierdut viaţa 25 de români.

Este vorba despre incendiul de la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean din Ploieşti, despre cel de la Secţia ATI a Spitalului de Boli infecţioase din Constanţa, despre incendiul care a avut loc la Spitalul Judeţean Constanţa, despre cel de la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean din Slatina, despre incendiul de la Institutul "Marius Nasta", despre cel de la Institutul "Matei Balş", de la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia, de la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman, de la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi şi de incendiul de la secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ.

Incendiile au izbucnit doar în spitalele din sistemul medical public. Statul român a construit în ultimii 30 de ani doar un spital, respectiv Spitalul Orăşenesc Mioveni. În cadrul Ministerului Sănătăţii nu există o echipă de specialişti care să coordoneze proiectele de investiţii de infrastructură din domeniul sănătăţii, care să fie capabili să construiască spitale. Toate cele peste 400 de spitale din România din sistemul medical public sunt mai vechi de 40 de ani.

Aveţi obligaţia constituţională şi morală de a cere noului Guvern PNL-PSD să construiască spitale noi, o infrastructură sanitară adaptată epocii în care trăim, unde românii să fie trataţi în siguranţă. În acelaşi timp, până la edificarea noilor unităţi sanitare, se impune analiza şi reabilitarea instalaţiilor electrice, a instalaţiilor de alimentare cu apă, de încălzire şi a circuitelor de gaze pentru spitalele şi ambulatoriile de specialitate din România astfel încât să evităm pierderile de vieţi omeneşti cauzate de incendii. Pentru rezolvarea acestor probleme, există fonduri europene pe care România întârzie să le acceseze, dar şi fonduri guvernamentale ce pot fi folosite pentru o cauză bună, corectă, în loc să fie risipite pentru a umple buzunarele celor care conduc România.

La final, vreau să vă spun, domnule preşedinte Iohannis, că românii nu îi vor uita niciodată pe prietenii lor, vecinii lor, membrii familiilor lor, care au mers cu încredere la spital pentru a se trata de o viroză şi nu s-au mai întors acasă, sfârşind carbonizaţi. Faceţi ceva pentru ca asemenea tragedii să nu se mai întâmple! AUR este alături de români şi vă cere să schimbaţi urgent această stare de lucruri!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul George Şişcu:

"Avem nevoie de buget pe anul 2022, realist şi echilibrat, cu măriri de pensii şi salarii, dar şi cu investiţii"

Bugetul de stat pe 2022 ar putea fi adoptat până la sfârşitul lunii decembrie, astfel încât înainte să intrăm în noul an să ştim cu toţii câţi bani primeşte fiecare domeniu şi care sunt proiectele prioritare.

De asemenea, un buget aprobat cât mai repede ar fi un semnal important şi pentru mediul de afaceri, iar antreprenorii ar cunoaşte încă din această lună care sunt proiecţiile cu privire la cursul leu-euro, care va fi creşterea economică şi în ce măsură taxele şi impozitele vor rămâne la nivelul actual. De altfel, soluţia logică în contextul pandemic actual ar fi să nu existe mişcări bruşte în ceea ce priveşte fiscalitatea, mai ales că ultimii doi ani au fost extrem de dificili pentru antreprenorii români.

Fără îndoială că sunt necesare măriri de pensii şi salarii, iar bugetul va prinde banii necesari pentru aceste majorări. Dar, în egală măsură, România are nevoie şi de investiţii serioase în 2022, pentru a avea o creştere economică sănătoasă şi pentru a putea spera să reducem într-un timp rezonabil decalajele faţă de ţările dezvoltate ale Europei.

Totodată, bugetul pe care liderii coaliţiei îl discută în aceste zile va trebui să conţină alocări financiare importante pentru toate regiunile, fără a avantaja o zonă sau alta.

Sunt necesare, de asemenea, fonduri consistente atât pentru educaţie, cât şi pentru sănătate, mai ales că nu am depăşit încă pandemia, iar anul 2022 încă poate oferi surprize din acest punct de vedere. Trebuie să fim pregătiţi, astfel încât să avem asigurate sumele necesare pentru sectorul medical.

Bugetul de stat nu poate niciodată mulţumi pe toată lumea, dar el trebuie întocmit realist şi în funcţie de priorităţi.

Am convingerea că actuala coaliţie va reuşi să treacă bugetul prin Parlament înainte de Crăciun, iar 2022 să fie anul în care să auzim mai puţin despre tot felul de controverse politice şi mai mult despre proiectele noi pe care românii le aşteaptă.

Domnul Lilian Scripnic:

"Mortalitatea COVID-19 din România este legată direct de soluţiile medicale alese de autorităţi. De ce doar vaccin, şi antivirale nu?"

În orice problemă, de orice natură ar fi ea, întotdeauna există mai multe alternative pentru rezolvarea acesteia. La fel ca în trafic, pentru a ajunge la locul destinaţie, putem alege câteva trasee diferite. Chiar dacă unul dintre trasee poate fi mai lung sau mai anevoios, şansele cresc să ajungem unde dorim, dacă avem la îndemână mai multe variante. Opţiunile alternative ajută la fluidizarea traficului şi evitarea blocării unui singur traseu.

La fel se poate întâmpla şi în cazul crizei noastre medicale în care ne aflăm astăzi. Guvernanţii, însă, ne-au indicat o singură soluţie, vaccinul, neoferindu-ne şi alte modalităţi de a lupta cu virusul. Pe lângă faptul că acest remediu nu este pe deplin verificat - acesta stârneşte controverse în ceea ce ţine eficacitatea lui - nu poate să fie considerat singura soluţie salvatoare în stoparea crizei COVID-19. Existenta preparatelor antivirale demonstrează faptului că acestea au rezultate măsurabile. Anticorpii monoclonali, care la o singură administrare pot schimba radical starea pacientului, Hidroxiclorochina, Ivermectina, Faviperavir, Umifenovir, Molnuperavir şi altele, toate acestea sunt alternative la ce ni se oferă din partea autorităţilor şi care nu sunt acceptate de către Ministerul Sănătăţii şi de către Agenţia Medicamentelor.

Întrebarea mea este dacă acest fenomen este întâmplător sau premeditat?! Dacă doreşti binele acestui popor, accepţi orice soluţie care dă roade, nu te opui soluţiilor aplicând restricţii românilor. Nu le interzici să supravieţuiască, dacă nu merg pe sensul unic indicat de autorităţi. Dacă nu-i ajuţi, măcar lasă-i să se descurce singuri, aşa cum pot ei, nu îi condamna la pieire.

Guvernul a acceptat doar soluţia vaccinării, iar mortalitatea este legată direct de soluţiile medicale alese. Astfel, în 2020, fără vaccin şi fără medicamente antivirale, am avut 15.000 de morţi legate direct de COVID-19. În 2021, când am avut vaccin, avem circa 40.000 de morţi - în contextul vaccinării a aproximativ 40 la sută din populaţia României.

Am toate premisele să cred că datele statistice din România care prezintă raportul îmbolnăvirilor între cei vaccinaţi şi nevaccinaţi nu reflectă realitatea. Astfel, în România statistica prezintă ca 1/9 raportul dintre vaccinaţi şi nevaccinaţi care ajung la spital. În Marea Britanie, statistica ne spune însă că 8/2 este raportul dintre vaccinaţii şi nevaccinaţii care ajung la spital. Pe cine să credem?

Domnul Lucian Feodorov:

"Trebuie să ne preocupe păstrarea forţei de muncă româneşti!"

Putem constata cu durere în suflet cum ultimele trei decenii au lăsat România fără opt milioane de cetăţeni şi, în mod paradoxal, pe timp de pace ţara a pierdut din forţa de muncă şi din elitele sale. Foarte mulţi români au găsit în alte ţări mediul prielnic pentru a se dezvolta personal şi profesional, contribuind astfel la dezvoltarea şi prosperitatea din statele de adopţie.

Cu toate lipsurile logistice şi cu neajunsurile provocate în mod constant de subfinanţările din sistemul de învăţământ românesc, totuşi, şi în prezent se remarcă absolvenţi de liceu şi de facultate pregătiţi la cel mai înalte standarde. Ţările din UE şi din toată lumea abundă în medici, profesori, chimişti, matematicieni, informaticieni români, iar marile centre de cercetare din lume sau companiile de top din lume performează cu ajutorul profesioniştilor români, care şi-au absolvit studiile în ţară.

Cea mai mare pierdere pe care România a înregistrat-o în ultimii ani constă în pierderea forţei de muncă, pierderea de oameni activi care profesează în domenii în care ţara noastră înregistrează un deficit foarte mare. Niciunul dintre românii care au plecat definitiv nu a părăsit ţara în scopuri turistice, fapt cunoscut de toată lumea, ci pentru a găsi soluţii de a-şi întreţine familia şi pentru a scăpa de greutăţile întâmpinate în ţară, dar şi pentru a avea servicii de sănătate şi educaţie mai bune pentru el şi familia sa.

De ani buni românii stabiliţi în străinătate urmăresc cu interes ce se întâmplă în ţara lor şi unii dintre ei au în vedere găsirea unor oportunităţi pentru a se întoarce în locurile natale şi a-şi relua traiul într-un mediu propice printre conaţionali.

Noi trebuie să conştientizăm faptul că principala pierdere pentru creşterea şi dezvoltarea economică a României este reprezentată de lipsa angajaţilor bine pregătiţi, iar soluţia nu o reprezintă în opinia mea angajarea personalului din afara spaţiului comunitar, ci atragerea acasă a românilor plecaţi la muncă în străinătate prin prezentarea unor bune oferte de muncă.

România are nevoie de forţă de muncă atât între muncitori precum sudori, mecanici, tâmplari, zidari, zugravi, mecanici auto, cât şi absolvenţi cu studii postliceale precum asistenţii medicali, dar şi de absolvenţi cu studii superioare precum: manageri, medici, profesori etc.

Consider că este nevoie stringentă de modificarea politicilor publice şi de modificări legislative substanţiale care să diminueze povara fiscală pe salarii şi să se facă investiţii publice bine implementate pentru stabilirea în România a unor standarde salariale comparabile cu cele oferite de alte state membre ale UE. În plus, este necesar să oferim românilor servicii publice de calitate, pentru a le da argumente să rămână şi să nu plece, din disperare, spre alte meleaguri. Este necesar să se genereze prin politici economice şi financiare corecte şi fiabile salarii echitabile în raport cu munca prestată, care să asigure cetăţenilor români un trai decent.

Avem nevoie de o reformă reală, realizată din temelii la nivelul sistemelor publice, pentru a crea premisele unei dezvoltări şi a unei prosperităţi construite cu forţă de muncă autohtonă şi pentru atingerea unui nivel de educaţie, corespunzător nevoilor pieţei de muncă. Avem nevoie de un sistem de sănătate fiabil şi funcţional pentru acordarea unor servicii medicale corespunzătoare.

În concluzie, doresc să subliniez faptul că, după o viaţă de experienţă profesională în care am cunoscut foarte mulţi oameni şi am condus mai multe instituţii publice, esenţiale sunt forţa de muncă, oferirea condiţiilor de muncă moderne, educaţia copiilor, îngrijirea pacienţilor. Acestea sunt aspectele minimale pentru care România, prin administraţia publică centrală şi locală, trebuie să depună eforturi în scopul ridicării nivelului de trai şi a menţinerii în graniţele ţării a cetăţenilor români. Oamenii sunt cea mai importantă resursă şi reprezintă cel mai mare capital al unei ţări.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Situaţia geostrategică din Ucraina trebuie să declanşeze dezbateri publice în ţara noastră!"

Urmărim cu îngrijorare cum în aceste zile situaţia geostrategică din Ucraina se deteriorează constant! Mobilizarea masivă de trupe şi tehnică de luptă rusească la graniţa estică a Ucrainei inflamează şi mai mult un conflict care durează deja de mai bine de 7 ani. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, în cadrul reuniunii NATO de la Riga, că Rusia pare a se pregăti de un război cu Ucraina. Permiteţi-mi să citez: "Vedem armament greu, artilerie, unităţi blindate, drone şi sisteme electronice de război şi zeci de mii de soldaţi pregătiţi de luptă. Această adunare de resurse militare este neprovocată şi inexplicabilă. Cresc tensiunile şi riscul unor erori este foarte mare". Acesta este avertismentul Secretarului general al NATO!

Ca stat membru al NATO, România se află practic în prima linie în ceea ce priveşte răspunsul NATO la o eventuală agresiune militară a Rusiei contra Ucrainei. Atât partenerii noştri americani, cât şi NATO în ansamblul ei au afirmat răspicat faptul că o invazie a Ucrainei nu va rămâne fără urmări serioase. Asta poate implica inclusiv răspuns militar, iar România este responsabilă de flancul estic al NATO împreună cu Polonia!

În al doilea rând, să nu uităm faptul că ţara noastră, ca şi Polonia, are graniţă directă cu Ucraina, atât în nord, cât şi în sud-est, în Delta Dunării, şi deschiderea la Marea Neagră. Această dublă deschidere către ţara vecină face din România un punct strategic foarte important în gestionarea situaţiei tensionate din Ucraina.

În al treilea rând, în ţara vecină sunt foarte mulţi etnici români, chiar dacă autorităţile ucrainene i-au împărţit forţat în români şi moldoveni, pentru a diminua importanţa de comuniune lingvistică şi de apartenenţă naţională. Conform datelor deţinute de Ambasada României în Ucraina, în ţara vecină se află peste 400.000 de români şi moldoveni. Doar în regiunea Cernăuţi sunt peste 180.000 de românofoni. Mai grav, în regiunea Odessa s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.000 sunt moldoveni. Prezenţa unui număr atât de important de etnici români într-o ţară aflată în pericol de a fi invadată militar face cu atât mai importantă poziţionarea ţării noastre.

În aceste condiţii, este îngrijorătoare liniştea asurzitoare din spaţiul politic românesc. Ţara noastră riscă să fie implicată direct în această situaţie tensionată, dar până acum nu am avut o dezbatere publică asupra potenţialelor implicaţii!

Este foarte adevărat, România şi Ucraina au semnat un acord de cooperare în ceea ce priveşte achiziţia comună de armament şi tehnică militară. Însă acest acord are implicaţii foarte serioase geopolitic, mai ales că România este ţară a NATO, iar Ucraina nu.

Mai mult, absenţa dezbaterilor din spaţiul public românesc ridică o mulţime de întrebări lăsate fără răspuns - Care este poziţia României? Susţinem Ucraina în ce scenarii şi până la ce punct? Ce pericole sunt la adresa României, în cazul unei escaladări militare a situaţiei în Ucraina? Ce implicaţii ar avea asupra ţării noastre o invazie convenţională a Rusiei în estul Ucrainei?

Ucraina face parte din planul de extindere al NATO către est, iar aceasta este o necesitate strategică de stabilizare a acestei regiuni. Importanţa pentru România este mai mult decât evidentă. Însă negocierile diplomatice de sprijin pentru Ucraina trebuie să ia în considerare obligatoriu drepturile etnicilor români din această ţară. Nu putem avea un sprijin necondiţionat în condiţiile în care românii din Ucraina au drepturi restricţionate la educaţie în limba română, iar multe dintre bisericile din regiunea Cernăuţi şi Maramureşul istoric nu au voie să ţină slujbe în limba maternă. Este responsabilitatea noastră naţională să ne protejăm cu prioritate românii, oriunde ar fi ei, mai ales când este vorba despre datorii istorice ale unei ţări la adresa României şi a poporului ei.

Domnul Ioan Mang:

"Să nu uităm de românii din ţările vecine!"

Presa română a semnalat recent abuzurile şi ameninţările la care este supusă doamna Marinika Tepic, politician sârb de origine română. Este, aşa cum ştim, doar vârful vizibil şi extrem de urât al icebergului, pentru că, pe plan general, împotriva comunităţilor româneşti din unele state vecine, mai ales Ucraina şi Serbia, se duce de decenii o veritabilă luptă, extrem de josnică, de anihilare!

Am toată convingerea că relaţiile de bună vecinătate sunt esenţiale pentru noi, însă nu în detrimentul comunităţilor româneşti din ţările vecine. Pur şi simplu, este un drept pe care statul român nu îl are şi este, în acelaşi timp, o obligaţie, dar şi o nevoie evidentă de a face mai mult, mult mai mult, pentru comunităţile româneşti.

Cred, în primul rând, că diplomaţia românească are datoria de a fi mult mai activă şi mai apăsată în demersurile iniţiate dar şi în mesajele transmise. Nu suntem şi nu putem fi în postura de a lăsa de la noi, de a ne face că nu ştim şi nu vedem, mai ales pe relaţia cu ţări care declară că îşi doresc o bună relaţie cu UE şi cu NATO, sau chiar apartenenţa la ele, ori protecţia lor, adică şi a noastră, a românilor!

De asemenea, la nivel guvernamental, consider că trebuie întreprinse noi demersuri pentru a sprijini comunităţile româneşti, prin toate mijloacele, pentru păstrarea, promovarea dar şi dezvoltarea identităţii lor. Limba română nu trebuie să moară nici la nord de Prut şi nici la sud de Dunăre. Învăţământul în limba română, dreptul românilor la liberă asociere, schimburile culturale, economice, bursele de studii sunt şi pot fi mijloace eficace pentru a-i ajuta pe români.

Dar, înainte de orice, nu avem dreptul să tăcem, nu avem dreptul să nu ştim, nu avem dreptul să nu facem. Inclusiv la nivel de diplomaţie parlamentară, prin grupurile de prietenie, putem acţiona şi putem face presiuni, pentru că despre presiune este vorba, pentru a cere răspicat protejarea minorităţilor româneşti, tot mai asuprite, din ţările vecine.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Guvernul va aloca fonduri pentru plata restanţelor la energia termică în Constanţa"

Iarna este un anotimp greu pentru mulţi dintre români, iar acest an reprezintă o provocare pentru întregul continent în privinţa energiei. La solicitarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă, reprezentanţii Guvernului au analizat împreună cu primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, şi primarul municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, situaţia alimentării cu energie termică a celor două municipii şi impactul preţului gigacaloriei asupra populaţiei. La începutul întâlnirii, desfăşurată la Palatul Victoria, prim-ministrul a solicitat reprezentanţilor Guvernului - ministrul finanţelor, Adrian Câciu, al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, ministrului energiei, Virgil-Daniel Popescu, să găsească urgent soluţii pentru ca cetăţenii să beneficieze de apă caldă şi căldură şi să fie redus impactul pe care scumpirea gigacaloriei îl are asupra facturilor plătite de populaţie. Primarii celor două municipii au prezentat problemele cu care se confruntă sistemele de producţie şi distribuţie a energiei în sistem centralizat.

Ca soluţie imediată, pentru a sprijini autorităţile locale, la nivelul Guvernului va fi iniţiat un proiect de Hotărâre prin care să fie alocate, în cursul acestui an bugetar, fonduri guvernamentale unităţilor administrativ-teritoriale, pentru plata restanţelor la energia termică. De această formă de sprijin vor beneficia locuitorii din Constanţa şi Capitală, precum şi din alte localităţi care se confruntă cu disfuncţionalităţi în livrarea energiei termice.

Discuţiile cu privire la acordarea subvenţiei energiei termice vor continua şi în perspectiva definitivării de către Guvern a Proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2022. Pentru eficientizarea sistemelor de termoficare, în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria s-a discutat despre modalităţile prin care producţia şi distribuţia energiei termice în sistem centralizat vor putea fi preluate în coordonare unitară, în subordinea primăriilor.

Totodată, s-a discutat despre soluţii viabile de modernizare şi eficientizare a sistemelor de termoficare, prin creşterea accesului primăriilor la fonduri europene alocate prin Fondul de Modernizare. Discuţiile între reprezentanţii Guvernului şi cei ai autorităţilor publice locale vor continua în perioada următoare, asigurarea confortului termic pentru cetăţenii noştri fiind o prioritate de gradul 0, care nu suferă amânare.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Provocările anului 2022"

Coaliţia care s-a format între PNL, PSD şi UDMR are potenţialul de a marca un nou început pentru România, fiind dovada clară a compromisului pe care am fost dispuşi să îl facem pentru binele ţării. Ne aflăm într-o perioadă marcată de criză, iar în acest context nici un orgoliu nu trebuie să fie mai presus decât bunăstarea cetăţenilor. Suntem conştienţi că în aceste luni de instabilitate, încrederea românilor în capacitatea noastră de a guverna a suferit, de aceea, ne propunem încă o dată să le demonstrăm că nu au ieşit la vot pe 6 decembrie 2020 pentru nimic, ci pentru un viitor diferit, un viitor al inovării şi prosperităţii. Sperăm că şi colegii noştri de guvernare vor înţelege priorităţile clare pe care le are ţara în anul următor. Subliniez că pandemia nu a trecut, sistemele educaţional şi sanitar sunt în continuare sub presiune, iar pe plan extern există, de asemenea, ameninţări care cer un mecanism de guvernare eficient, prompt şi axat pe o gândire strategică.

Primele fonduri europene au fost transferate ţării noastre de către Comisia Europeană săptămâna trecută. Restructurarea şi reformarea României se numără, astfel, printre principalele priorităţi ale coaliţiei de guvernare. România va primi, pe parcursul planului său, un total de 29,2 miliarde de euro, dintre care granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro. Trebuie să investim fondurile primite responsabil, scopul final fiind construirea unei societăţi reziliente care să facă faţă crizelor de orice fel în viitor şi obţinerea unei transformări profunde a economiei.

Sistemul educaţional, grav afectat de pandemie va putea fi reabilitat prin fonduri din PNRR. Întrucât situaţia de faţă este determinată de numărul de infectări, iar alternanţa orelor desfăşurate în format fizic cu cele online a devenit o practică comună, nu trebuie să lăsăm pandemia de COVID-19 să afecteze procesul educaţional mai mult decât a făcut-o deja. Acest fapt se poate realiză exclusiv prin mecanisme de adaptare şi reforme pentru care partidele din coaliţia de guvernare depun eforturi colective. Doar sub această formă, a implicării complete şi asigurării unui raţionament comun, vom putea recâştiga încrederea românilor şi investi în educaţia corespunzătoare a generaţiilor viitoare.

Mai mult decât atât, tensiunile externe care ajung să pună presiune pe toată Europa au capacitatea de a submina ordinea internă a unui stat. Criza pandemiei de COVID-19, a creşterii preţurilor la energie electrică, poluarea, securitatea internaţională şi prezervarea democraţiei necesită întreaga noastră atenţie, a unei ţări unite şi în consens asupra viziunii pe care ne dorim să o implementăm.

PNL s-a luptat să aducă măsuri pentru combaterea pandemiei încă de la debutul acesteia şi am fost deschişi atât la idei, cât şi la parteneriate noi. Data la care Guvernul PNL-PSD-UDMR a fost învestit marchează încheierea unui parteneriat pentru binele României. Ne dorim să trecem cu bine peste lunile următoare şi să atenuăm orice impact ar putea avea crizele externe asupra stabilităţii şi coeziunii naţionale!

Domnul Remus Munteanu:

"Şcoala în pandemie"

Nu cred că sunt prea mulţi cei care ar putea răspunde la întrebarea "Ce s-a întâmplat la data de 11 martie 2020?" Ei, bine, atunci s-a decis închiderea şcolilor din cauza pandemiei de coronavirus. Era o hotărâre nemaiîntâlnită, rapidă, într-o direcţie nebănuită, fără prea multe lămuriri din partea autorităţilor. Cu atât mai mult cu cât şcoala nu s-a închis niciodată în România, nici măcar la vreme de război. Cine ar fi bănuit că o decizie care urmă să protejeze copiii de un virus periculos va dura atâta vreme şi va produce atâtea situaţii greu de imaginat?

Cei mai afectaţi au fost elevii care, de aproape doi ani, trăiesc nişte experienţe pe care nu mai ştiu cum să le înţeleagă - şcolile se deschid, apoi se închid; azi ai ore online, de mâine te cheamă la şcoală, apoi apare un caz de îmbolnăvire şi rămâi acasă, în timp ce alte clase fac ore fizic la şcoală. Nici nu mai ştiu când să se bucure şi când să se enerveze. De la cursurile care presupuneau prezenţa fizică la şcoală s-a trecut la şcoala în pijama, adică la orele făcute la domiciliu. Aparent mult mai bine, dar cu implicaţii neaşteptate - copilul aşezat cu forţă în faţă calculatorului, refuz, enervare, presiune din partea părinţilor, pauze de foame, de sete, de toaletă, de "mă doare burta". Unii s-au adaptat, oarecum, noilor cerinţe, dar copiii nesupravegheaţi s-au detaşat de lecţii şi de obligaţii, profitând de "oportunităţi" nesperate.

Din păcate, cei mai loviţi de consecinţele pandemiei au fost copiii din familiile sărace sau cei din zonele izolate, fără internet. Cum să faci şcoală online dacă în familie există un singur telefon sau o singură tabletă pentru 3-4 sau mai mulţi fraţi? Sau dacă nu ai asigurată conexiunea la internet în satul în care locuieşti? Ca să nu mai vorbim despre cei care nu au nici măcar curent electric în cătunul dintre munţi.

Ca urmare a acestei situaţii, peste 65.000 de elevi au abandonat şcoala la vreme de pandemie, în special din cauza lipsei mijloacelor tehnice de învăţare şi a sprijinului din partea familiei. Pentru că o bună parte a materiei nu a fost parcursă, au fost scoase capitole întregi din programele pentru evaluarea naţională şi bacalaureat. Nu e deloc întâmplător faptul că rată de promovare a examenului de bacalaureat 2020 a fost cea mai scăzută din ultimii 6 ani.

Închiderea şcolilor, cu impunerea carantinei naţionale, a avut un impact psihologic uriaş nu doar asupra familiilor cu şcolari, ci a întregii societăţi. Panică creată de posturile de televiziune, imaginile cu morţii din saci, declaraţiile şocante ale celor nelipsiţi de la TV, schimbarea regulilor de viaţă, frică de moarte, lipsa informaţiilor corecte au schimbat cu totul viaţă oamenilor.

Pentru copii, lipsa socializării pe care o oferă şcoală a fost greu de suportat. Mulţi dintre ei şi-au mărturisit dorul de colegi, de doamna, de activităţile pe care le făceau cu plăcere la şcoală. Căci, dincolo de învăţare, nevoia de apartenenţă la grup, de raportare la cei cu care te înţelegi bine este esenţială. Izolarea impusă de online şi "comunicarea" prin intermediul unui ecran au condus la distanţarea socială. Avertismentele de tipul "nu ai voie să stai prea aproape de colegi, că să nu iei virusul", "e periculos să dai mâna sau să te îmbrăţişezi cu cineva", "trebuie să porţi masca tot timpul" au dus la limitarea posibilităţii de interacţiune a elevilor, iar interacţiunea umană fizică, cu bucuria şi emoţiile sale, nu va putea fi înlocuită vreodată prin alte mijloace.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Pentru noi contează creşterea nivelului de trai, nu contrele continue sau testarea răbdării partenerilor de guvernare"

Am fost bombardaţi cu toţii, de aproape o lună de zile, cu tot felul de păreri apreciative sau nu la adresa actualei formule de guvernare. Fiecare partid, reprezentat la Palatul Victoria, a fost disecat în aproape toate modurile posibile, la fel şi unii factori de decizie de la nivelul conducerii comisiilor parlamentare. Fireşte că este un exerciţiu pe cât de democratic, pe atât de legitim, chiar şi în ciuda unor voite exagerări sau al unor previziuni mult prea pesimiste, însă toate aceste observaţii dezvăluie, de asemenea, multe lucruri despre emitenţii lor.

Dincolo de părerile mai mult sau mai puţin subiective despre soarta şi dura existenţei coaliţiei PSD-PNL, mă văd obligat să subliniez că pentru noi, cei de la PSD, contează creşterea nivelului de trai pentru toţi românii şi mult mai puţin contrele continue între viziunea de dreapta şi cea de stânga.

Noi suntem conştienţi că trebuie să identificăm cele mai bune soluţii şi să le punem cât mai rapid în practică. Şi deja se vede că PSD îşi respectă toate angajamentele luate odată cu intrarea la guvernare alături de PNL.

Aşadar, deşi s-a remarcat clar că, la nivel decizional, toată clasa politică nu are o cultură a funcţionării coaliţiilor, uniunilor, alianţelor şi că ne despart foarte, foarte multe lucruri din punct de vedere ideologic, până acum am reuşit să contrazicem această "tradiţie" păguboasă, cel puţin la centru şi în beneficiul tuturor cetăţenilor. Deja PSD a rezolvat problema pensiilor, iar pensionarii au început să-şi primească sumele cuvenite. PSD a stabilizat sistemul de pensii, a găsit banii necesari şi a făcut la timp rectificarea bugetară, fără nicio întârziere. Mai mult, calculele bugetare necesare pentru ca întreg programul social cu care PSD a intrat la guvernare şi care prevede creşterea punctului de pensie, majorarea pensiei minime şi acordarea ajutorului pentru cei cu pensii mici, aplicat de la începutul anului viitor, au fost rapid definitivate.

Pe de altă parte, pentru că PSD şi miniştrii săi au ales să lucreze performant în loc să testeze răbdarea partenerilor de guvernare, aşa cum prevesteau unii dintre analiştii politici, de anul viitor se va relua acordarea sprijinului pentru legumicultori, necesar noului program "Tomata". În plus, vor fi lansate şi alte programe menite să sprijine producţia legumelor autohtone deficitare pe piaţă. Conceptul strategic "Cumpără Româneşte!", cu efecte benefice totale, va fi continuat după întreruperea sa de către fostul cabinet de dreapta.

O altă măsură adecvată pentru relansarea turismului în România o reprezintă acordarea, din nou, a tichetelor de vacanţă pentru salariaţii statului. Iar seria măsurilor benefice, pe care PSD le-a impus în Executiv, nu se opreşte aici. Vom implementa toate măsurile pe care le-am anunţat, chiar dacă vor exista şi unele influenţe şi exigenţe venite dinspre PNL sau UDMR. Însă e clar că vor mai exista şi dispute. Să negi a priori apariţia unor disensiuni ar fi egal cu a săpa, anticipat, groapa unei coaliţii doar din pricina existenţei crezului că "o să cadă drobul odată şi odată".

Orice disensiune sau conflict de opinii, dacă doriţi să-l numiţi aşa, are, până la urmă, şi un rezultat edificator şi constructiv. Argumentele "pro" şi "contra" conduc, de cele mai multe ori, către rezolvările cele mai pertinente. Aşadar, dacă vom cădea de acord pe toate punctele de pe ordinile de zi, consider că această coaliţie o să funcţioneze destul de bine, cel puţin în această primă etapă. Iar dacă "asperităţile" începutului vor fi depăşite cu brio şi chiar lăsate în urmă pe parcursul comun, nu văd de ce ne-am mai întoarce din drum ca să recuperăm un asemenea "balast", total neproductiv şi indezirabil pentru români.

Trebuie să acceptăm cu toţii că un PNRR scris de un reprezentant al dreptei, al unui partid care nu are un itinerariu politic lung, deci şi o experienţă foarte subţire privind responsabilitatea decizională guvernamentală, va constitui un test în special pentru PSD. PNL a fost la guvernare, a contribuit la arhitectura PNRR şi nu prea ar mai avea motive de nemulţumire. Liberalii au subsemnat pentru această formă a Planului. În schimb, PSD nu a făcut-o. Tocmai din aceste considerente, obiecţiile noastre, ale PSD, sunt pertinente. Multe dintre proiectele prinse cu finanţarea în PNRR au fost orientate către zonele dezvoltate, din Ardeal, ceea ce va accentua diferenţele de dezvoltare dintre regiuni. Din această cauză, PSD va continua să propună soluţii pentru corijarea unor asemenea discrepanţe. Nu trebuie să spunem că nu se pot armoniza poziţiile pentru că se poate face acest lucru, aşa cum miniştrii PSD au demonstrat-o deja într-un interval scurt. Şi, dincolo de viziunile diferite, perspectiva îndepărtată a alegerilor parlamentare viitoare constituie, cu certitudine, un moment important pentru istoria fiecărui partid în parte, dar şi o mare provocare pentru fiecare dintre acestea. Şi este mai mult decât evident, încă de pe acum, că reconcilierea politică nu a fost pe placul întregului activ de partid al PSD sau al PNL. Din acest raţionament, dar şi pentru a sublinia democraţia care există în interiorul PSD, conducerea partidului le-a oferit preşedinţilor de organizaţii libertatea de a conlucra sau nu şi pe plan local cu liberalii.

După ani de zile de atacuri, e greu, în câteva zile, să institui încrederea. Ştiţi şi dumneavoastră la fel ca şi mine că încrederea se construieşte pas cu pas, depăşind impedimente de orice natură. Iar prin reducerea acestor obstacole vom reuşi să asigurăm nu doar mai multă prosperitate, ci şi mai multă stabilitate României, atât în plan intern, cât şi extern.

Domnul Nicu Niţă:

"Interzicerea încălzirii cu lemne, o nouă bombă din PNRR"

Declaraţia mea politică se referă la includerea măsurii eliminării încălzirii cu lemne în România, deşi Uniunea Europeană nu a solicitat această condiţie.

Ministrul USR-PLUS, Cristian Ghinea, a introdus în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă o măsură care loveşte milioane de români, deşi Uniunea Europeană nu a solicitat această condiţie, pentru a aproba programul naţional.

Astfel, după ce România nu a reuşit să includă finanţarea sistemului de irigaţii, deoarece fostul ministru al USR-PLUS, Cristian Ghinea, nu a putut furniza dovezi că aceste proiecte nu afectează mediul înconjurător, demonstrând încă o dată atât incompetenţa crasă, cât şi dezinteres total pentru tot ceea ce ţine de bogăţia acestui popor, pământul fermierilor români, astăzi descoperim o nouă bombă inclusă în PNRR care loveşte în milioane de români.

Deşi Uniunea Europeană nu a obligat statele membre să renunţe la încălzirea cu lemne, ministrul Cristian Ghinea a inclus de la sine putere această măsură.

Fostul ministru al USR-PLUS, Cristian Ghinea, a fixat ca obiectiv pentru îndeplinirea acestei măsuri trimestrul 4 din 2023 şi stabilirea unui cadru legislativ pentru decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, care să includă măsuri de diversificare a mixului energetic, prin renunţarea la lemn ca sursă de combustibil în acest sector.

Atunci când s-a stabilit această măsură, ministrul USR-PLUS, Cristian Ghinea, nu a vrut să ţină cont de situaţia actuală în care se află aproape trei milioane şi jumătate de români, care se încălzesc cu lemne de foc.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în prezent, aproximativ 80% de locuinţe, adică 2.700.000 de locuinţe sunt încălzite cu lemne.

Având în vedere numărul mare de români care se încălzesc cu lemne de foc, Partidul Social Democrat a iniţiat un proiect de lege care a fost şi votat de Parlament prin care s-a redus TVA de la 19% la 5% pentru lemnele de foc.

Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost realizat pe genunchi, pe repede-҆nainte pentru a fi aprobat şi a demonstra că fac treabă, dar din păcate rezultatul este unul total contrar, pentru că programul nu ajută la dezvoltarea unor sectoare vitale pentru România, iar vinovatul principal este ministrul USR-PLUS, Cristian Ghinea.

Negocierea PNRR s-a făcut total netransparent, iar consecinţele încep să se vadă, în timp ce ei care au de suferit în urma măsurilor propuse în PNRR de USRP-PLUS vor fi românii.

Partidul Social Democrat a solicitat încă de la începutul negocierilor pe PNRR ca dezbaterea acestui proiect extrem de important pentru România să se facă în Parlamentul României, pentru a stabili măsuri care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unor sectoare esenţiale, dar ministrul USR-PLUS, Cristian Ghinea, nu a dorit să discute despre acest subiect.

În loc să includă reforme clare pentru anumite sectoare vitale pentru dezvoltarea României şi pentru un trai mai bun al românilor, ministrul USRPLUS, Cristian Ghinea, a inclus o serie de măsuri care prevăd tăierea unor facilităţi pe care Partidul Social Democrat le-a acordat românilor.

Domnule ministru Cristian Ghinea, la ce lucruri ascunse să ne mai aşteptăm să găsim în PNRR-ul României, realizat de dumneavoastră?

Doamna Daniela Oteşanu:

Misiunea PSD este să readucă normalitatea în viaţa oamenilor, să aibă grijă de toţi cetăţenii, în special de cei vulnerabili, munca să fie încurajată şi răsplătită, familiile cu copii sprijinite!

România începe să revină la normalitate. Are din nou un guvern deplin funcţional. După mai multe luni de criză politică gravă, PSD, prin atitudinea sa responsabilă, a readus nu doar stabilitatea politică a ţării ci şi un program de guvernare cu soluţii la gravele crize actuale.

PSD a intrat la guvernare nu doar cu angajamentul, ci şi cu determinarea de a promova o schimbare în bine a politicilor publice şi a relaţiei cu cetăţeanul. De aceea a desemnat ca miniştrii, lideri din prima linie, cu experienţă politică şi administrativă şi profesionişti.

România trăieşte în sărăcie, foame şi frig. S-a scumpit tot ce se putea scumpi. Inflaţia a atins cote record, în timp ce veniturile oamenilor au fost îngheţate. PSD se angajează din nou să repare ce au stricat guvernele de dreapta, să crească puterea de cumpărare, să stopeze prăbuşirea nivelului de trai.

Încă din prima lună de guvernare, PSD aplică pachetul social care va creşte alocaţiile, pensiile, salariul minim şi indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi. În plus, pensionarii cu cele mai mici pensii primesc un ajutor pentru a-şi plăti facturile în această iarnă.

PSD îşi asumă obiectivul de a proteja viaţa românilor, de a pune capăt haosului sanitar. Adevărul va fi spus oamenilor, încrederea în autorităţi va fi restabilită. În viziunea PSD, doar printr-un parteneriat onest pandemia poate fi învinsă. De aceea, trebuie dărâmate zidurile de ură dintre vaccinaţi şi nevaccinaţi, nu există români buni sau mai puţin buni.

În urmă cu câteva zile, Institutul Naţional de Statistică a confirmat că guvernarea de dreapta a adus sărăcie pentru foarte mulţi români. PSD însă vine, ca de fiecare dată, să restabilească echilibrul şi echitatea socială, prin măsuri de reducere a sărăciei şi de creştere a clasei de mijloc. Datele statistice confirmă necesitatea urgentă a pachetului social introdus de PSD pentru a opri creşterea sărăciei în România.

În 2016, la finalul guvernării Cioloş, erau 4,7 milioane de români în deprivare materială severă, respectiv aproape un sfert din populaţia României.

În 2017, după primele măsuri luate de PSD la guvernare, respectiv creşterea salariului minim, creşterea pensiilor, scutirea de impozit a pensiilor până în 2.000 lei, scutirea tuturor pensiilor de plata CASS etc., numărul românilor aflaţi în sărăcie severă a scăzut la 3,9 milioane, mai puţin cu 800.000 de persoane, ajungând la o cotă de puţin peste 20% din populaţie.

În următoarea perioadă de guvernare PSD, datorită continuării majorării pensiilor, salariilor, inclusiv în mediul privat, prin majorarea salariului minim, numărul românilor aflaţi în sărăcie severă s-a redus la 3 milioane la finalul lui 2018 şi apoi la 2,5 milioane în iulie 2019, respectiv 12,8% din total populaţie, aproape jumătate faţă de cât era în la finalul guvernării Cioloş. Deci PSD a reuşit să scoată din sărăcie 2,2 milioane de români.

Imediat după începerea guvernării de dreapta, numărul românilor săraci a început din nou să crească, aşa cum s-a întâmplat mereu în guvernările de dreapta. La finalul anului 2020, conform Institutului Naţional de Statistică, numărul persoanelor în deprivare materială severă a crescut la 2,9 milioane de persoane, respectiv 15,2% din total populaţie.

În mod cert, acest indicator a crescut şi mai mult pe fondul creşterii preţurilor şi a facturilor la energie electrică şi încălzire. Vom vedea cât de mare a fost prăpădul guvernării de dreapta anul viitor când INS va comunica datele finale pentru 2021.

Această creştere a sărăciei trebuie oprită imediat, ceea ce justifică pe deplin programul social pe care PSD l-a impus în programul de guvernare a noului Executiv.

PSD a intrat la guvernare cu misiunea asumată de a readuce coerenţa, logica, eficienţa şi credibilitatea actului de guvernare şi de lua măsuri care să sprijine oamenii şi economia.

Domnul Radu Panait:

"Coaliţia iresponsabilităţii"

Vreau să reiterez două articole esenţiale din Constituţia României, deoarece am văzut că unii dintre colegii noştri nu sunt lămuriţi în ceea ce priveşte obligaţiile şi îndatoririle lor în calitate de parlamentari. Articolul 69 alin. 1 din Constituţie ne spune că "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului", iar articolul 34 alin. 2 arată că "Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice".

Proiectul privind introducerea Certificatului verde la locurile de muncă este amânat de săptămâni întregi în Parlament. Deşi a fost iniţiat de colegii de la PNL şi UDMR, aceştia nu par să mai fie interesaţi, cu toate că vorbim despre o măsură prioritară pentru ţara noastră. În timp ce Comisia Europeană transmite recomandări despre implementarea de urgenţă a Certificatul verde, PSD se gândeşte cum să mai câştige electorat, schimbând numele acestuia - toate acestea în paralel cu un conflict izbucnit între ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, şi şeful DSU, Raed Arafat, tot pe subiectul măsurilor sanitare care ar trebui luate, dar şi pe atribuţiile în gestionarea pandemiei.

Românii s-au confruntat cu un val patru extrem de agresiv. Am avut sute de decese înregistrate zilnic şi mii de noi cazuri, au fost stabilite recorduri negative. Dacă ne uităm la bilanţ, vedem că o întreagă generaţie de bunici a dispărut. Valul patru putea fi gestionat mult mai bine, fără să avem atâtea victime. USR a atras atenţia în nenumărate rânduri asupra valului 4, Ioana Mihăilă se lupta de una singură să pregătească spitalele, în timp ce echipa câştigătoare împărţea bani după simpatii, nu după nevoi sau priorităţi.

Domnilor deputaţi, dormiţi liniştiţi noaptea ştiind că mii de români au murit din cauza incompetenţei dumneavoastră? Tot nu a fost suficient ca să luaţi măsurile necesare? Să lăsaţi populismele la o parte? Prin amânarea acestui proiect nu faceţi decât să îi sabotaţi pe români!

În faţa camerelor de televiziune îndemnaţi lumea la vaccinare, iar în spatele uşilor închise blocaţi măsurile de încurajare a vaccinării. Câtă iresponsabilitate şi făţărnicie zace în voi?

Ştiu că multă lume nu este de acord cu introducerea certificatului verde la locurile de muncă, însă trebuie să înţelegem că nu ne permitem să facem compromisuri. Vaccinul ne protejează, ne ajută să rămânem în viaţă şi nu în ultimul rând, ne ajută să ne recăpătăm vieţile. În primele luni eram fruntaşi la vaccinare, acum suntem codaşi. Putem schimba acest lucru!

Oameni buni, chiar dacă guvernanţii voştri dau dovadă de iresponsabilitate, vă rog pe dumneavoastră să luaţi măsuri responsabile. Vaccinaţi-vă, protejaţi-vă pe dumneavoastră şi pe cei dragi!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Apel pentru salvarea istoriei şi patrimoniului nostru cultural"

Zilele trecute, o ştire foarte tristă a trecut aproape neobservată de opinia publică - clădirea Ateneului Român, simbol naţional construit prin eforturile unei întregi generaţii, a fost mutilată cu spray-uri de graffiti. Doar pentru că se poate, pentru că nu există pedepse suficient de dure şi pentru că am devenit prea indiferenţi la astfel de acte de vandalism. Situaţia aduce pe tapet o problemă gravă, care afectează patrimoniul istoric şi cultural al întregii ţări, de la centre istorice, clădiri de patrimoniu până la Sarmizegetusa.

Fenomenul mă preocupă de mai mult timp, astfel că am adresat deja întrebări ministerelor de profil - sunt publice, pe pagina de deputat - chiar dacă răspunsurile nu sunt de mare ajutor. În mod evident, este nevoie de o abordare pe mai multe planuri, atât local, prin supraveghere video şi intervenţii ale poliţiştilor locali, cât şi legislativ, cu demersuri precum înăsprirea pedepselor pentru astfel de fapte, inclusiv cu muncă în folosul comunităţii, prin care făptaşii să şteargă ce au mâzgălit, interzicerea comercializării spray-urilor care nu pot fi curăţate uşor etc. Pentru adevărata artă există soluţii pe care unele primării, inclusiv din România, le-au adoptat - amenajarea de spaţii cu această destinaţie, unde artiştii să se poată manifesta liber.

Aceste idei au apărut din dezbaterea subiectului pe social media. Am primit sute de comentarii de la cetăţeni deranjaţi de fenomen şi care au rezonat cu propunerea mea de a lua atitudine. Este remarcabil cât de multe idei bune pot rezulta din dialogul deschis cu cetăţenii!

O altă idee interesantă adusă în discuţie, în social media, a fost teoria ferestrelor sparte, care afirmă că semnele vizibile ale criminalităţii, comportamentul antisocial şi dezordinea civilă creează un mediu urban care încurajează mai multe crime şi dezordine, inclusiv infracţiuni grave. Practic, această teorie spune să ne concentrăm pe lucrurile mici şi vom reuşi să prevenim şi delictele mult mai grave. A fost inventată de doi criminalişti americani, James Q. Wilson şi George Kelling, care susţin că delincvenţa este urmarea inevitabilă a dezordinii. "Dacă se sparge o fereastră şi nu o repară nimeni, oamenii care trec pe acolo vor trage concluzia că nimănui nu-i pasă şi că nimeni nu este răspunzător. În curând, alte ferestre vor fi sparte, iar sentimentul de anarhie se va răspândi din clădirea aceea pe stradă, transmiţând semnalul că orice este acceptabil. Într-un oraş, probleme relativ minore precum graffiti, dezordinea publică şi cerşitul agresiv sunt toate echivalente unor ferestre sparte, invitaţii la infracţiuni mai grave".

Autorii spun, astfel, că delincvenţa este contagioasă - poate începe cu o fereastră spartă (sau un graffiti) şi se poate răspândi în întreaga comunitate. Teoria a fost foarte bine exemplificată şi de celebrul autor Malcom Gladwell, în lucrarea "The Tipping Point", dar şi experimentată începând cu câteva decenii în urmă, în metropole precum New York, iar efectele sunt de netăgăduit.

Modele din alte ţări

Mult mai aproape decât SUA, în Europa, ne putem inspira din modelele altor state, care au înţeles mult mai devreme efectele nocive ale acestor acte de vandalism.

Astfel, încă din 2009 în Italia au fost luate o serie de măsuri împotriva actelor de vandalism asupra clădirilor publice, prin înăsprirea pedepselor penale (închisoare de la 1 lună la 6 luni şi amendă pentru infracţiunea de degradare a clădirilor şi mijloacelor de transport, închisoare de la 3 luni la un an pentru infracţiuni săvârşite asupra bunurilor istorice şi amenzi de până la 3.000 de euro sau închisoare de la 3 luni la 2 ani şi amendă de până la 10.000 euro în caz de recidivă). De asemenea, este interzisă vânzarea cutiilor de spray către minori cu vârsta sub 18 ani, încălcarea fiind sancţionată cu amendă administrativă de 1000 de euro, aplicată vânzătorului.

În Spania, Parlamentul regional al Comunităţii Madrid a adoptat, în 2007, o lege care interzice graffitiurile şi mâzgăliturile pe drumurile publice, monumente, statui, mobilier urban, arbori, cu excepţia situaţiilor în care primăria autorizează realizarea de graffitiuri cu valoare artistică în anumite spaţii publice.

Sancţiunile pleacă de la câteva sute de euro amendă, pentru infracţiunile uşoare, şi pot ajunge până la 5.000 de euro. Nivelul sancţiunii se stabileşte în funcţie de natura prejudiciilor cauzate şi de entitatea prejudiciata. Persoana sancţionată poate solicita înlocuirea amenzii cu obligaţia personală de a curăţa mâzgăliturile, în condiţiile şi sub atenta supraveghere a autorităţilor competente.

Subiectul este, în mod evident, de mare importanţă pentru fiecare dintre noi. De la legiuitor, autorităţi locale sau centrale, la fiecare cetăţean din această ţară, cu toţii avem datoria de a păstra, conserva şi salva patrimoniul cultural românesc. Iar cei care, de amorul "artei", aleg să nu respecte valorile noastre fundamentale, trebuie avertizaţi şi pedepsiţi pe măsură.

Am început deja să lucrez la o iniţiativă legislativă în acest sens şi îi aştept alături pe toţi cei interesaţi de subiect. Dacă o simplă postare pe social media a generat atât de multe idei valoroase, sunt convins că dezbaterile publice şi dialogul pe o propunere concretă de lege vor duce la un rezultat pe măsura importanţei acestei teme. Şi a moştenirii poporului român.

Doamna Maria Stoian:

"Proiectul «Poarta Globală»

Instituţiile europene au lansat mai multe iniţiative, cea mai recentă dintre acestea, perspectiva strategică UE-China, adoptată în 2019, a marcat o modificare a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi China, aceasta din urmă fiind considerată atât ca un partener, cât şi ca un rival sistemic.

Iniţiativa Belt and Road a fost o piesă centrală a politicii externe chineze, care a constat în dezvoltarea legăturilor comerciale prin investirea banilor în noi drumuri, porturi, căi ferate şi poduri. Strategia a avut succes în Asia, în regiunea Indo-Pacifică, în Africa şi chiar în câteva ţări din Balcanii de Vest, vecine cu UE.

Comisia Europeană a prezentat la sfârşitul lunii noiembrie proiectul Poarta Globală - Global Gateway.

Proiectul care prevede investiţii în infrastructură şi în alte sectoare, în valoare de 300 miliarde de euro, se doreşte a fi o alternativă la iniţiativa Chinei "O centură, un drum".

Iniţiativa se va concentra pe infrastructura fizică, cum ar fi cablurile de fibră optică subacvatice, coridoarele de transport sustenabil, piaţa pentru hidrogenul regenerabil şi liniile de energie curată, pentru a consolida reţelele digitale, de transport şi de energie.

Modelul european constă în investiţii durabile în domeniul digital, al climei şi al energiei, al transporturilor, al sănătăţii, al educaţiei şi al cercetării, precum şi într-un mediu propice care să garanteze condiţii de concurenţă echitabile. Prin acest proiect se urmăreşte a fi sprijinite investiţiile inteligente în infrastructuri de calitate, respectând cele mai înalte standarde sociale şi de mediu, în conformitate cu valorile democratice ale Uniunii Europene şi cu normele şi standardele internaţionale.

Fondurile ar urma să fie investite până în anul 2027. Resursele pentru proiect vor fi alocate din bugetul Uniunii Europene, de la statele membre, de la instituţiile financiare europene, de la bănci naţionale pentru dezvoltare şi de la companii, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Strategia Global Gateway este un model pentru modul în care Europa poate construi conexiuni mai rezistente în întreaga lume", a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

Iniţiativa Bruxelles-ului se va baza şi pe cooperarea cu sectorul privat. Uniunea Europeană îşi propune să investească în proiecte care pot fi realizate la standarde înalte, de bună guvernare şi de transparenţă.

Este necesar ca investiţiile în domeniul digital, în serviciile de sănătate, în acţiuni de protejare a climei, în sectoarele energiei şi transporturilor, precum şi în educaţie şi cercetare să reprezinte o prioritate pentru Uniunea Europeană.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Drumul expres Piteşti-Craiova rămâne un obiectiv de infrastructură prioritar pe agenda Guvernului Nicolae Ciucă"

În Programul de guvernare al Cabinetului Nicolae Ciucă, unul dintre obiectivele principale enunţate în preambul vizează problematica infrastructurii de transport.

Astfel, angajamentul este unul ferm iar în următorii 4 ani obiectivul conectării prin infrastructură a regiunilor istorice va fi urmărit cu maximă seriozitate. Este important ca decalajele de dezvoltare să fie recuperate cât mai rapid si nicio regiune să nu rămână în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport.

Acest obiectiv va fi atins prin multă muncă si prin implicarea tuturor factorilor responsabili din Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si din cadrul CNAIR.

Pentru regiunea Olteniei, Drumul expres Craiova -Piteşti rămâne, fără îndoială, investiţia care va aduce beneficii directe din punct de vedere economic, pentru că pe termen mediu şi lung investiţiile în infrastructură cresc competitivitatea economică a unei regiuni, prin atragerea de investitori, crearea de noi locuri de muncă, ceea ce aduce bunăstare cetăţenilor.

Veştile sunt bune în ceea ce priveşte evoluţia acestui proiect şi îmi doresc ca implementarea lui să fie accelerată şi obiectivul să fie atent monitorizat pentru a se evita eventuale sincope.

Din cele 4 tronsoane ale viitorului drum expres se lucrează pe 3 dintre ele, iar pentru cei 40 de km aferenţi tronsonului 2 sunt şanse reale să fie primii inauguraţi.

Am încredere în constructorul român, care are contracte de proiectare şi execuţie în derulare pe acest obiectiv, că va respecta calendarul de implementare a investiţiei. Coerenţa acestui proiect este dată şi de faptul că vorbim despre aceeaşi asociere care derulează întreg proiectul Drumului expres Craiova-Piteşti, ceea ce ne dă speranţe că si rezultatul va fi unul pe măsura aşteptărilor.

Pentru ca anul 2024 să fie anul în care drumul expres Craiova-Piteşti să fie finalizat, în integralitate, este nevoie de o abordare profesionistă şi responsabilă a proiectului din partea echipelor de proiect.

În România în momentul de faţă nu există multe şantiere deschise pe componenta de mari proiecte. De aceea, este esenţial ca cele aflate în derulare să fie închise la termen, iar în paralel Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin CNAIR să pregătească proiecte mature si să deschidă noi fronturi de lucru.

Nu există concurenţă între proiectele de infrastructură din această ţară, toate sunt necesare pentru că România are nevoie să îşi rezolve o problemă cronică - întârzierile de dezvoltare a infrastructurii de transport acumulate în ultimii 30 de ani. Asigurarea conectivităţii şi a accesibilităţii la principalele coridoare de transport este o prioritate şi ea va conduce la îmbunătăţirea legăturilor între principalii poli de creştere economică.

Pentru regiunea Olteniei, finalizarea drumului expres Craiova-Piteşti si demararea proiectului de construcţie a drumului Lugoj-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Calafat sunt două proiecte majore de infrastructură a căror materializare constituie o premieră istorică, fiind totodată o premisă importantă pentru dezvoltarea economică a zonei.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD ia primele măsuri pentru susţinerea fermierilor şi creşterea securităţii alimentare a României!"

Unul din obiectivele strategice pe care PSD şi le-a asumat în această guvernare este acela de relansare a programelor de sprijin menite să asigure românilor mai multă hrană sănătoasă, produsă de fermierii şi firmele româneşti.

Punerea agriculturii româneşti pe picioare va conduce la refacerea echilibrelor economice pentru indicatorii esenţiali. De asemenea, va genera o creştere a PIB-ului, va duce la scăderea inflaţiei şi a deficitului balanţei de plăţi.

Şi de această dată, în actuala guvernare, PSD este partidul care, prin specialiştii săi, va repara ce au stricat guvernele precedente, va readuce normalitatea, dezvoltarea economică şi implicit o viaţă mai bună pentru români.

PSD îşi asumă ferm sprijinirea producătorilor şi fermierilor de la nivel local, astfel încât românii să aibă acces la hrană proaspătă, sănătoasă şi la preţuri decente.

În primul rând este nevoie de reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice şi creşterea producţiei agricole. Aceste lucruri se vor realiza prin reabilitarea sistemului de irigaţii, extinderea acestuia cu încă 800.000 de hectare, dotarea cu echipamente şi susţinerea gratuită a costului de transport al apei pe reţelele din sistemul de irigaţii, precum şi reabilitarea şi modernizarea sistemului de desecare pe o suprafaţă de circa 500.000 de hectare şi combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de circa 1,5 milioane de hectare până în 2027.

De asemenea, în programul de guvernare pe agricultură elaborat de PSD sunt prevăzute investiţii în dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului antigrindină astfel încât până în anul 2027 România să beneficieze de un sistem de combatere a grindinei şi stimulare a precipitaţiilor ce va putea fi operaţional în aproximativ 2000 de localităţi şi pe o suprafaţă de 11 milioane de hectare.

În ceea ce priveşte banii europeni, PSD şi-a propus la Ministerul Agriculturii, absorbţia în întregime a fondurilor structurale destinate domeniului agricol.

Totodată este nevoie de măsuri pentru creşterea a producţiei şi a consumului de produse româneşti prin finanţarea unor programe pentru susţinerea produselor deficitare cum sunt: stimularea asocierii producătorilor, dezvoltarea centrelor de depozitare, sortare, etichetare, ambalare, procesare şi comercializare a produselor agroalimentare. Astfel, PSD va relua programele care au avut succes în perioada 2017-2019 şi va iniţia altele noi pentru a susţine producţiile locale de legume şi fructe.

Toate acestea nu pot fi realizate fără acordarea de facilităţi pentru stabilizarea forţei de muncă specializate din domeniile agriculturii, industriei alimentare şi pisciculturii, asigurarea schimbului de generaţii şi instalarea tinerilor fermieri.

O dată cu acestea e nevoie de consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar cu accent pe accelerarea procesului de intabulare şi îmbunătăţirea legislaţiei privind arendarea şi concesionarea terenurilor agricole.

PSD a dovedit că se ţine de cuvânt de fiecare dată. Adoptarea luna trecută a legii iniţiată de PSD la Camera Deputaţilor privind construcţiile agricole în extravilan va conduce la deblocarea activităţii fermierilor români, prin reducerea birocraţiei şi eliminarea autorizaţiilor inutile pentru cei care vor să investească în construcţii agricole în afara localităţilor.

Aşadar, indiferent că este în Opoziţie sau la Putere, PSD îşi respectă promisiunile şi le pune în aplicare de fiecare dată pentru a aduce beneficii tuturor categoriilor socio-profesionale!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România, la sfârşit de an"

Scena politică românească a fost una extrem de aglomerată şi imprevizibilă în acest an politic - un preşedinte care nu doar că a reuşit să confunde al doilea mandat cu o perpetuă vacanţă, dar care a reuşit să îngroape viitorul singurului partid istoric, măcar cu titulatura, căci materialul uman nu are nimic în comun cu tradiţia Brătienilor - PNL, o criză politică aproape fără finalitate, doar cu temporizări conjuncturale, în cazul nostru miliardele de euro din PNRR, un veritabil borcan cu miere ce a făcut posibilă refacerea vechii alianţe PSD-PNL, USL, alianţă acum oficializată.

Pandemia a răpit şi ea vieţile a zeci de mii de români, iar cei care supravieţuiesc şi nu cad pradă incendiilor din spitale sunt captivi într-un sistem sanitar falimentar.

Sistemul de învăţământ, patronat de un ministru cameleon şi total rupt de realitate, a reuşit contraperformanţa să rateze viitorul unei generaţii şi, precum în tristele piese ale lui Caragiale, un interlop şi un fel de creator de modă au câştigat cea mai importantă licitaţie pentru teste COVID, teste livrate în bătaie de joc, ambalate parcă în spatele blocului.

Aceleaşi personaje politice de mai bine de 20 de ani, veşnic abonaţi la salariile şi privilegiile sistemului, miniştri care nu pot dovedi şi clarifica datele din CV-uri, dar care, în continuare, pozează drept salvatori ai ţărişoarei!

În toată această debandadă abil întreţinută şi de o presă, la fel, cumpărată generos din bani publici, singurii conectaţi la realitatea unui coş zilnic ce se apropie de limita supravieţuirii sunt oamenii de rând, românii de care politicienii îşi amintesc o dată la patru ani, când, contra unui vot, le vând speranţa unei zile mai bune, dar care nu mai vine niciodată.

Statul şi-a dovedit cu prisosinţă eşecul, incapacitatea de a-şi proteja cetăţenii - nu le asigură dreptul la viaţă, dreptul la un învăţământ de calitate, dreptul la fericire. Facturi tot mai mari, preţuri tot mai mari, salarii şi pensii tot mai mici - aceasta pare a fi deviza noii şi vechii, în acelaşi timp, coaliţii de guvernare.

Soluţia, am mai spus-o, este una singură, resetarea totală a clasei politice româneşti şi conturarea unei majorităţi conservatoare, care să aibă drept puncte cardinale familia, nu clanul, naţiunea, nu internaţionalismul, credinţa, ci nu lipsa reperelor morale şi libertatea, dar nu libertatea de a jefui ţara după bunul plac!

Iar Alianţa pentru Unirea Românilor e singurul partid politic care poate face acest lucru - poate opri jaful generalizat din ultimii 30 de ani, poate pune interesul ţării şi al cetăţeanului mai presus decât interesele de partid şi poate menţine un parcurs european demn al României!

Domnul Vasilică Toma:

"Relansarea Programului «Tomata», gura de oxigen salvatoare pentru agricultorii români şi produsele autohtone"

Luptă pentru supravieţuire - aceasta a caracterizat, în ultimii 2 ani, activitatea agricultorilor români care au fost lăsaţi efectiv singuri în faţa tuturor problemelor şi dezastrelor, de la seceta pedologică, dăunători, la inundaţii şi pandemie, timp în care măsurile de sprijin au fost aproape inexistente. Lipsă de dialog şi consultare reale, lipsă de susţinere, lipsa unor soluţii ţintite, lipsă a fost cuvântul de ordine în tot ceea ce a însemnat gestionarea agriculturii din România.

Timp de mai bine de 3 ani, de la iniţierea sa de către Partidul Social Democrat, Programul "Tomata" a reprezentat una dintre măsurile semnificative de sprijin pentru legumicultori şi el a funcţionat fără nicio abatere. Însă fosta guvernare a considerat că roşiile româneşti şi agricultura românească în general nu mai merită. De fapt, dacă este să judecăm după ce s-a făcut sau, mai bine zis, nu s-a făcut, s-a considerat că merită doar să piară. Cu toţii cunoaştem efectele produse de modul absolut deficitar în care au implementat Programul "Tomata" şi cum, în final, le-a fost mult mai uşor să îl închidă decât să găsească soluţii.

Acum, a venit momentul în care gestionarea acestui domeniu esenţial se face prin raportarea reală la nevoile agricultorilor români, prin consultare reală, prin cooperare şi respect faţă de munca a zeci de mii de oameni şi faţă de tot ce înseamnă agricultura şi produsele româneşti.

Una dintre primele măsuri esenţiale pe care ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Adrian Chesnoiu, le aplică, este refuncţionalizarea Programului "Tomata" care, practic, reprezintă gura de oxigen salvatoare pentru legumicultorii români. Vorbim despre sprijin pentru tomatele cultivate în spaţii protejate, tomate timpurii, în aşa fel încât consumatorii românii să beneficieze de produse autohtone, iar agricultorii să treacă de la stadiul de luptă pentru supravieţuire la cel de dezvoltare şi recunoaştere din toate punctele de vedere a rolului pe care îl deţin.

Anul 2022 înseamnă reluarea Programului "Tomata" într-o formă îmbunătăţită, printr-un act normativ care să reunească nevoile legumicultorilor, cu obiective clare şi care să ofere toate informaţiile şi cadrele concrete pentru ca aceştia să ştie exact cum să-şi gestioneze întregul proces şi lanţ de muncă.

Pe această cale, salut acest demers mai mult decât necesar, care a reprezentat una dintre marile probleme pe care fermierii ieşeni mi le-au sesizat în ultimii doi ani şi care, cu siguranţă, va marca un nou început atât pentru întregul sector agricol românesc şi reprezentanţii lui, cât şi pentru consumatorii români.

Domnul Daniel Tudorache:

Ne luaţi porcul şi Crăciunul, identitatea naţională şi crezul creştin şi ne daţi în schimb COVID cu multe tulpini şi LGBT.

"Nu vă referiţi la perioada Crăciunului şi nu folosiţi nume creştine precum Maria şi Ioan" - se arată într-un document al Comisiei Europene elaborat de comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli.

Nu aş vrea să cred că direcţia în care se doreşte a continua drumul european ar fi eradicarea creştinismului.

O abolire a creştinismului România a cunoscut, din păcate, în timpul perioadei comuniste pe care nu vrem să o mai trăim. Acceptarea liniilor directoare trasate de către Comisia Europeană ar însemna să acceptăm, acum, un regim comunist neomarxist în care să trăim noi, să crească şi să se dezvolte copiii noştri.

Plecând de la inacceptabila premisă a comisarului european pentru egalitate că nu toţi europenii sunt creştini, caz în care ar trebui evitate trimiterile la sărbătorile creştine şi la numele biblice, ne întrebăm retoric cum a ajuns comisarul Helena Dalli la concluzia că toţi europenii sunt adepţii LGBT?! De ce acest curent este acceptat şi susţinut inclusiv prin legislaţie? Interesează pe cineva dacă există sau nu persoane deranjate de acest fenomen? Sau singura preocupare este să nu fie ei deranjaţi de către cei care cred în Dumnezeu şi care îşi ghidează viaţa după valorile creştine?

Mai avem voie, doamnă comisar, să spunem Tatăl Nostru la culcare? Să încreştinăm copiii, să le vorbim despre Mântuitorul Isus Hristos, să-i învăţăm să fie buni, corecţi şi cu frică de Dumnezeu?

Domnul Vasile Nagy:

"1 decembrie 2021"

Declaraţia mea politică vizează un subiect extrem de important.

În urmă cu 103 ani, pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a avut loc Marea Adunare care a votat unirea Transilvaniei cu România.

Ziua Naţională a României este sărbătorită în prezent pe 1 decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu, data de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România.

Pe 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

La Alba Iulia, aşa cum a fost şi la Cernăuţi, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria.

Tot aici, la Alba Iulia, se constituie Marele Consiliu Naţional Român, care este format din 200 de membri aleşi şi încă 50 cooptaţi.

În următoarea zi, Consiliul numeşte un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care îl are în frunte pe Iuliu Maniu. La 11 decembrie, se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declaraţia de la Alba Iulia este înmânată Regelui Ferdinand.

Regele promulgă în aceeaşi zi Decretul de sancţionare a unirii, inclusiv a Basarabiei şi Bucovinei. Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

Recunoaşterea internaţională a unirii Bucovinei cu România s-a făcut la 10 septembrie 1919, prin semnarea Tratatului de la Saint Germain dintre Puterile Aliate şi Austria.

Recunoaşterea unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a făcut prin Tratatul de pace de la Trianon, încheiat la 4 iunie 1920, de Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria.

Pe 28 octombrie 1920, s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de o parte de România, şi pe de cealaltă parte de Puterile Aliate - Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia - care a avut ca scop recunoaşterea unirii României cu Basarabia. Dar acesta nu a intrat în vigoare, pentru că Japonia nu l-a ratificat.

De asemenea, Uniunea Sovietică nu a recunoscut această unire, iar acţiunile Japoniei au venit ca rezultat al unui protocol secret care a făcut parte dintr-un tratat între cele două, din 1925 - 10 mai şi 23 august sunt datele care au marcat anterior Ziua Naţională a României.

Anterior, în perioada 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, iar în perioada1948-1989, pe 23 august.

Deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus, în data de 10 mai 1866, jurământul în faţa Adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, aceasta a fost desemnată Ziua Naţională, fiind sărbătorită până în 1947.

În 2015, Camera Deputaţilor a decis ca 10 mai să fie sărbătoare naţională, fiind ziua care marchează trei momente istorice - începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

După abdicarea forţată a Regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaţilor a adoptat Legea prin care a proclamat Republica Populară Română.

Data de 23 august a fost decisă ca sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România. Data făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.

1 decembrie 2021 este al doilea an în care românii serbează Ziua Naţională în plină pandemie. Divizaţi în opinii, afectaţi de multiplele crize care domină actualitatea şi cu un guvern nou la Palatul Victoria, românii se simt descumpăniţi fără nicio urmă de speranţă.

Ziua naţională ar trebui să fie un moment de reflecţie asupra trecutului prin prisma prezentului, însă nici unul şi nici celălalt nu ne oferă motive prea ridicate de mândrie.

1 decembrie este o ocazie de a te simţi parte a unei naţiuni unite şi puternice, iar realitatea ne găseşte dezbinaţi şi incapabili de a oferi măcar servicii publice vitale concetăţenilor noştri.

În acest moment, probabil că majoritatea cetăţenilor sunt preocupaţi mai ales de un prezent incert şi periculos. Însă, oricum, nu suntem o societate care să îşi înţeleagă istoria într-un mod critic şi realist.

Ziua Naţională a României este marcată an de an prin evenimente patriotice, în special prin parade militare - cele mai celebre fiind cea de la Bucureşti de la Arcul de Triumf şi cea de la Alba Iulia. Totodată peste tot în ţară au loc parade militare mai mici sau ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor.

Ziua Naţională a României este marcată în acest an cu tradiţionala paradă militară de la Arcul de Triumf, după ce anul trecut ceremoniile au fost organizate într-un cadru mult mai restrâns. Anul acesta, oamenii au din nou voie să urmărească parada, însă sunt anumite restricţii.

Au acces în zona oficială cel mult 400 de persoane, în Bucureşti, iar în municipiile reşedinţă de judeţ, cel mult 200 de persoane, dacă sunt vaccinate anti-COVID sau au trecut prin boală. Pentru cei care a vrut să ia parte la manifestări în afara zonei oficiale, nu a fost nevoie de certificat COVID-19.

Anul acesta de Ziua Naţională, aproximativ 1.500 de militari şi angajaţi din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, au participat, începând cu ora 11.00, la parada militară organizată de Ziua Naţională, în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a participat pentru prima dată, cu un detaşament de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în blocul Paradei Militare organizate la 1 decembrie.

La Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naţionale a României, a fost organizată o defilare militară. La paradă au participat peste 300 de soldaţi, alături de tehnică militară.

În catedralele, bisericile şi mănăstirile din ţară este oficializată slujba specifică "Te Deum", prin care sunt pomeniţi eroii neamului românesc care au luptat pentru Marea Unire de la 1918.

De 1 decembrie au loc şi ceremonii organizate de şcoli, deşi în ultimii ani situaţia creată de pandemia COVID-19 au limitat mult aceste manifestaţii.

De obicei, în şcoli şi în grădiniţe sunt organizate serbări, iar copiii îmbracă portul popular. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile de stat din ţară, dar şi în casele românilor patrioţi.

Pentru a aminti şi a sărbători cu demnitate valoarea unui asemenea eveniment şi pentru a nu lăsa să cadă în uitarea timpului sacrificiul atâtor eroi care şi-au jertfit viaţa lor, visând pe câmpurile de luptă o naţiune unită, pentru a realiza România Mare, sărbătorim cu îndreptăţită mândrie această zi de 1 decembrie, Ziua Naţională a tuturor românilor.

Ziua de 1 decembrie este Sărbătoarea Naţională a României, pentru a ne aminti că trebuie să ne iubim patria, să ne rugăm pentru ea, să promovăm tot ceea ce contribuie la apărarea drepturilor cucerite.

Românii trebuie să se bucure de această zi plină de emoţie şi semnificaţie pentru ei toţi, să fie uniţi, pentru că doar împreună putem înfrunta orice pericol.

Avem nevoie să fim demni şi să fim mândri de istoria noastră şi de simbolurile naţionale, să ne iubim ţara cu aceeaşi forţă cu care au făcut-o înaintaşii noştri!

Avem nevoie să fim plini de credinţă, pentru că românii au învins întotdeauna punându-şi încrederea în Dumnezeu. Credinţa i-a unit pe români în toate momentele grele ale ţării şi credinţa trebuie să ne ţină uniţi pentru a răzbate prin toate încercările!

La 1 decembrie reînnoim, împreună cu tot poporul creştin, rugăciunea pentru unitatea tuturor românilor, din ţară şi de peste hotare, pentru binele şi prosperitatea fiecărui cetăţean.

Într-un context în care aceste valori tind să fie date la o parte, ne reînnoim preţuirea şi rugăciunea pentru toate familiile ţării noastre, pentru toţi copiii şi tinerii poporului nostru de care depinde viitorul neamului nostru credincios.

Consider că ne putem apropia mai uşor de anumite evenimente, dacă ne simţim legaţi de ele, şi nu aşa, doar dacă le citim dintr-o carte sau vedem documentare despre ele.

Ziua de 1 decembrie şi-a păstrat semnificaţia împlinirii unui ideal naţional, pe care l-au visat şi pentru care au luptat, patru generaţii în toată epoca modernă. Este sărbătoarea unui ideal împlinit.

1 decembrie este o construcţie comună, la care au participat strămoşii noştri - şi este bine să ştim asta, să ne amintim şi să-i omagiem.

Ziua de 1 decembrie este a străbunilor noştri care au luptat să aibă această ţară, iar noi avem ţara pe care ei au visat-o.

Aceasta este ziua în care nu trebuie să uităm că ceea ce privim pe hartă este visul împlinit al celor trecuţi pe aici, cu fiecare generaţie în urmă.

Este necesar ca noi, românii, să avem responsabilitatea unui vis împlinit, iar pentru acest lucru trebuie să devenim conştienţi că este în continuare o luptă mare pentru a-l păstra. 1 decembrie este o zi a responsabilităţii.

Tuturor românilor din ţară şi de pretutindeni, vă doresc sănătate, prosperitate, unitate şi bucurie!

La mulţi ani, români din ţară şi din toată lumea!

La mulţi ani, România !

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Avem primii bani din PNRR!"

România a primit prima tranşă de bani din suma alocată de Comisia Europeană ţării noastre, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba de 1,8 miliarde de euro, reprezentând un procent de 13% din totalul granturilor asigurate de Comisia Europeană României.

Ţara noastră va primi în total 29,2 miliarde de euro pentru punerea în aplicare a Planului de Redresare şi Rezilienţă, care include 107 investiţii în domenii variate şi 64 de reforme. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene - tranziţia verde, transformarea digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri. România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţionalităţilor din program. Pentru anul 2021 şi primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane, dintre care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor şi sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii şi un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând lupta împotriva corupţiei şi susţinând un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.

PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenţei sistemului de sănătate, prin investiţii de două miliarde euro pentru infrastructură spitalicească modernă. Sistemul educaţional va fi şi acesta susţinut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educaţie. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi va îmbunătăţi sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în acelaşi timp, stimulente pentru angajare şi formare.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României va sprijini coeziunea teritorială şi socială, prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, cu reforme şi investiţii în valoare de 3,9 miliarde euro. Cunoaştem problemele României, iar întârzierea rezolvării acestora nu face decât să îngreuneze procesul de dezvoltare a ţării şi ridicarea nivelului de trai al românilor.

Prin acest program, elaborat cu simţ de răspundere şi în cunoştinţă de cauză a contextului socio-economic al ţării, s-au propus investiţii sustenabile pentru majoritatea problemelor care blochează progresul şi prin care vom aduce importante reforme în societate şi în economia naţională. De asemenea, în intervalul 2021-2027, România va putea accesa şi alte proiecte prin care să atragă fonduri din partea Comisiei Europene.

Este important ca reprezentanţii administraţiilor locale să investească eficient sumele primite şi să acceseze cu încredere fondurile alocate atât prin PNRR, cât şi prin alte programe, pentru a ajuta comunităţile locale să se dezvolte.

România are nevoie de investiţii în domenii esenţiale, precum sănătate, educaţie sau infrastructură, investiţii care nu mai suportă amânare. Dezvoltarea şi modernizarea României sunt obiectivul nostru principal. Rezultatele guvernării liberale încep să se vadă.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Social-democraţia, înapoi în prim plan - guvernarea necesară"

Doresc să fac câteva observaţii, care răspund întrebării "De ce a intrat PSD acum la guvernare?". Ştiţi că eu personal, PSD, membrii şi simpatizanţii noştri am fost şi rămânem foarte critici în privinţa guvernării libertariene, promovate, timp de doi ani, întâi de G Guvernul Orban, apoi de Guvernul Cîţu, care a dus, practic, la un colaps economic, social şi administrativ.

Guvernarea Cîţu se epuizase, nu mai avea soluţii şi era tot mai incoerentă, din cauza tensiunilor tot mai puternice dintre o parte a PNL şi USR. Vă reamintesc ce am întrebat noi în tot acest timp - pentru cine guvernează Guvernul condus de premierul Cîţu?

Vreau să fiu bine înţeles - nu vrea nimeni să pornească un război cu cineva din PNL. Dar să fim realişti! Nu poţi schimba ceva, dacă nu faci o analiză serioasă a guvernării trecute. PSD nu va apăsa pedala pe "greaua moştenire". Este o scuză rizibilă. Abia atunci când vom renunţa la a face acest audit, această analiză, să ne acuzaţi că am intrat la guvernare de dragul puterii. Până atunci este vorba despre obligaţia noastră faţă de oamenii care ne-au votat, faţă de români, care, indiferent de convingerile lor politice, se lovesc de aceleaşi probleme sociale.

Sintetizând, am intrat la guvernare pentru a schimba priorităţile acesteia, în plan social, în special. Nu este vorba doar despre salarii, pensii, despre inflaţie, despre puterea de cumpărare, şomaj, despre starea sistemelor de sănătate şi de educaţie. Este vorba şi despre liberul acces al românilor la sănătate, despre accesul lor la medicamente, despre starea serviciilor publice comunitare.

Ce rost are, de pildă, faptul că Primăria Generală, la Bucureşti, şi-a digitalizat serviciul care le spune locuitorilor "Ne pare rău, nici azi nu veţi avea căldură şi apă caldă!"? Este un mod de a le spune că ei, cetăţenii, nu contează, că a face o aplicaţie inutilă este un mod de a respecta contractul social.

Reafirm un lucru, care devine tot mai evident în lume, dar care în România tinde să devină un subiect tabu: domeniul social. Viitorul democraţiei, până la urmă, se joacă în plan social. România arată cum arată, cu uriaşele ei dezechilibre economice şi sociale, pentru că a ignorat socialul, şi a crezut că piaţa liberă rezolvă toate problemele.

Dacă vrem să reconstruim România, fără solidaritate socială, fără un stat eficient, organizator al acestei solidarităţi, nu putem face nimic. Ştiu, unii sunt şocaţi numai la gândul că se pune în discuţie cota unică. Lăsând la o parte faptul că în România nu există un sistem cu cotă unică, ci doar un privilegiu pentru cei cu venituri mari şi foarte mari, sistemul cu impozitare progresivă are şi nişte mecanisme care permit încurajarea unor investiţii în domenii economice necesare, dar care au nevoie de susţinerea statului. Şi este mai simplu şi mai rapid s-o faci prin deduceri de la impozitare. La fel, şi în cazul familiilor cu copii, de pildă.

Este vorba despre ce vrem de la o guvernare. Ar fi absurd să credem că vom avea creştere economică, dacă aceia care produc nu găsesc cui să vândă producţia, fie că este de bunuri materiale, fie că este una de bunuri simbolice, cum sunt bunurile culturale, ca să ajung şi la ceea ce mă interesează în mod particular.

Reamintesc că în Constituţie, România este definită ca stat social, nu ca stat libertarian. Şi după ani de conlucrare şi de convieţuire politică paşnică cu liberalii, nu mi se par nişte ireductibili ai libertarianismului. Sunt şi ei conştienţi că lucrurile se joacă în plan social. Noi vrem să credem că putem construi ceva de durată, plecând de la acest principiu. Reiterez, "social" înseamnă mai mult decât măriri de salarii şi de pensii. Revenirea la statul social este proiectul PSD de la care pornim în guvernare. Este în logica binelui comun.

Cum vom face asta? Împreună cu partenerii de guvernare, prin construirea consensului în legătură cu reformele necesare atingerii acestui obiectiv. Politica bazată pe confruntare ne-a făcut mult rău. Noi, în PSD, am învăţat lecţia aceasta, motiv pentru care suntem la guvernare, în loc să stăm liniştiţi pe margine, privind la adversari!

Domnul Mihai Weber:

"Aplicarea Legii nr. 197/2021 trebuie deblocată de urgenţă!"

Angajaţii Complexului Energetic Oltenia îşi pun mari speranţe în noi, parlamentarii ţării, să găsim o soluţie pentru deblocarea aplicării Legii nr. 197/2021 ce prevede pensionarea la 52 de ani a angajaţilor din minerit şi energie.

Încă de la votarea şi promulgarea acestei legi, dacă s-ar fi dorit aplicarea ei, Guvernul de la acea vreme ar fi putut interveni printr-o ordonanţă de urgenţă. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum nici nu putem continua să aruncăm tot timpul responsabilitatea în cârca altora. Situaţia trebuie rezolvată rapid, astfel încât legea să poată fi aplicată.

Aşa cum bine ştiţi, împreună cu Adrian Solomon şi cu alţi colegi parlamentari, am gândit un proiect de lege care, momentan, îşi urmează parcursul legislativ şi care, dacă va fi votat cu caracter de urgenţă, poate fi aplicat în maximum o lună de zile. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de acţiunea noastră concertată, de votul tuturor formaţiunilor politice din Parlament, aşa încât aceşti oameni să capete ceva mult mai concret decât o tolbă plină cu promisiuni.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Ieri s-a împlinit un an de la ultimele alegeri parlamentare, cele în care PNL şi USR PLUS au obţinut o majoritate subţire şi au pornit la drum, încercând să-şi onoreze promisiunile cu care au câştigat alegerile.

A fost momentul în care mulţi am sperat că vom reface împreună o parte din dezastrul produs de regimul Dragnea.

A fost momentul care am sperat că vom reface justiţia disfuncţională, că vom avea alegeri în două tururi pentru primari, că vom reuşi să impunem meritocraţie şi transparenţă în administraţie, că vom face ca lucrurile să funcţioneze în educaţie şi în sănătate.

Din păcate, la un an de la acele alegeri, avem la guvernare o monstruoasă coaliţie între cei care se dădeau adversari ireconciliabili până la alegeri, o coaliţie girată de preşedintele Iohannis, o coaliţie care lasă adevărata opoziţie democratică la 15%, mai puţin decât oricând din 2004 încoace.

Nu doar că marile reforme nu s-au concretizat, dar nici măcar micile măsuri de îndreptare a unor chestiuni disfuncţionale nu sunt uşor de trecut.

Nu am să spun că noi am fost îngeri în lupta cu demonii. Am să spun doar atât - istoria şi societatea nu sunt atât de atente la explicaţiile cauzelor.

Pentru societate şi pentru istorie, contează rezultatele. Nimeni nu stă să analizeze geneza marilor catastrofe, ci mai degrabă înşiruie efectele.

Iar efectele coaliţiei Iohannis-PNL-PSD pentru România se vor vedea.

Când am intrat astăzi în Parlament, m-au întâmpinat chipurile martirilor de la #Colectiv.

Din păcate, în momentul de faţă simt că i-am dezamăgit, că mulţi dintre cei care le-au folosit numele şi tragedia i-au trădat.

Mi-ar plăcea ca peste un an să pot scrie altceva. Din păcate, astăzi nu pot.

Doamna Monica-Elena Berescu:

"Coaliţia hoţiei PNL-PSD-UDMR refuză profesionalizarea conducerii ANCOM"

România şi-a asumat adoptarea Directivei europene privind Codul Comunicaţiilor drept unul dintre cele 20 de obiective care trebuie atinse pentru a beneficia de fondurile obţinute prin PNRR.

Implementarea acesteia este esenţială pentru sistemul comunicaţiilor electronice, deoarece promovează conectivitatea şi investiţiile în reţele de mare viteză şi capacitate, cum ar fi fibra optică şi 5G; sporeşte protecţia consumatorilor şi asigură standarde mai înalte ale serviciilor de comunicaţii.

Codul Comunicaţiilor este un proiect complex, de peste 200 de pagini, redactat în mandatul fostului ministru USR PLUS de la MCID, Ciprian Teleman. Codul defineşte sistemul de comunicaţii din România, stabileşte cadrul organizării licitaţiilor 5G din primăvara anului 2022 şi va fi gestionat de ANCOM, o instituţie strategică pentru securitatea comunicaţiilor din România.

În acest context, am depus un amendament la Codul Comunicaţiilor, prin care am propus ca ANCOM să fie condusă de oameni competenţi şi cu experienţă de minimum 9 ani în domeniu, faţă de 5 ani, aşa cum este în prezent. Totuşi, discutăm despre o instituţie esenţială pentru piaţa telecomunicaţiilor din România, instituţie cu peste 700 de angajaţi.

Totodată, pentru a ne asigura că alegerea preşedintelui şi vicepreşedinţilor se face pe merit şi competenţe, nu pe pile şi relaţii, am cerut ca selecţia să fie din rândul unor persoane cu autoritate şi experienţă profesională recunoscute, în urma unei proceduri de selecţie deschise şi transparente. Doar în acest mod se pot evita sinecurile şi numirile controversate, aşa cum a fost cazul domnului Sorin Grindeanu, care a fost numit director ANCOM în 2017, la propunerea PSD, drept răsplată pentru guvernarea eşuată şi pentru promovarea Ordonanţei nr. 13 împotriva legilor justiţiei din regimul Dragnea. Amendamentul a fost respins în cadrul comisiilor reunite ale Camerei Deputaţilor.

Interesele politice şi răsplata unor membri de partid sunt mai presus de orice pentru USL.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Reluăm discuţiile pe marginea ordinii de zi şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 120.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Şi vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - între orele 10.00 şi 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; la ora 11.30 începe sesiunea de vot final, iar la închiderea acesteia - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Întreb, dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Doamna Şerban Gianina, aţi apăsat.

Din greşeală, am înţeles.

Dacă nu sunt observaţii asupra ordinii de zi, intrăm în dezbaterea proiectelor înscrise şi începem cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2019 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 20/2020.

Potrivit art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Şi intrăm la dezbaterea proiectului de lege şi îi dau cuvântul iniţiatorului, Guvernul României.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier este autoritatea competentă pentru verificarea, controlul şi sancţionarea abaterilor la regimul şi condiţiile de acces la profesie şi de efectuare a transporturilor rutiere, precum şi a activităţilor conexe acestor activităţi.

În prezent, ISCTR este o instituţie publică finanţată din surse proprii, stabilite potrivit legii.

Legea a cărei prorogare v-o propunem prevede măsuri de reorganizare a acestei instituţii, cu termen de aplicare prorogat în prezent până la data de 1 ianuarie 2022.

Măsurile prevăzute de această lege prevăd următoarele.

În primul rând, schimbarea regimului juridic al acestei instituţii, care să devină instituţie publică în subordinea ministerului, finanţată integral de la bugetul de stat.

Şi, în al doilea rând, schimbarea statutului personalului acestei instituţii, din personal contractual în funcţionari publici.

Situaţia de fapt se prezintă în felul următor.

Pe parcursul identificării demersurilor necesare iniţierii actelor normative subsecvente aplicării Legii nr. 352, atât observaţiile formulate de instituţiile avizatoare, cât şi rezultatele auditului efectuat de Curtea de Conturi au reliefat necesitatea corelării dispoziţiilor acestei legi cu modificări legislative care au intervenit pe parcurs, vizând revizuirea şi completarea dispoziţiilor acesteia cu privire la transformarea posturilor de execuţie din posturi contractuale în funcţii publice şi, în al doilea rând, reglementarea delegării competenţelor şi prerogativelor de putere publică ce revin funcţiei publice de conducere a ISCTR.

Pentru a clarifica aceste aspecte, precum şi în scopul identificării surselor şi a oportunităţii actualizării sarcinilor bugetare care se vor crea ca urmare a finanţării integrale eventuale a acestei instituţii de la bugetul de stat, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea proiectului de lege...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Gábor Sándor:

...în forma propusă de comisia sesizată în fond, care prevede prorogarea termenului până pe 1 ianuarie 2023.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Rog comisia sesizată, Comisia pentru transporturi, să citească raportul şi să şi facă propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PL-x 20/2020

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare pe fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea până la data de 1 ianuarie 2023 a termenului de aplicare prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015.

În şedinţa din 23 februarie 2021, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea actului normativ în forma prezentată de Senat.

În şedinţa plenului, din data de 2 noiembrie 2021, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege, în vederea reexaminării şi depunerii unui raport suplimentar.

În şedinţa din 9 noiembrie 2021, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, transmiterea unui raport suplimentar de adoptare, cu amendamente admise.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Menţiune:

La punctul 2 din raport, la "Articol unic", să se completeze la final cu sintagma "cu următoarele modificări".

De asemenea, la ultimul punct al raportului, să se adauge dispoziţia: "Articolul unic se modifică şi va avea următorul cuprins".

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpii de dezbatere, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog, vot pentru timpii de dezbatere.

129 prezenţi, voturi pentru - 125, 3 abţineri, un coleg nu votează.

Rog, din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Şişcu George, din partea Grupului PNL, vă rog.

Domnul George Şişcu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta iniţiativă legislativă are drept scop prorogarea până la data de 1 ianuarie 2023 a termenului de aplicare prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea trebuia să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017, însă a fost prorogată prin ordonanţe de urgenţă succesive.

În acest caz, dacă ordonanţa ar fi respinsă, s-ar genera un impact bugetar prin includerea şi a acestei categorii de funcţionari în rândul funcţionarilor publici şi mai ales în urma includerii lor pe grila de salarizare a ANAF.

În prezent, ISCTR este o instituţie publică finanţată din surse proprii, iar preluarea finanţării acestei instituţii de la bugetul de stat ar presupune o sarcină bugetară suplimentară.

Este important ca ISCTR să-şi atingă în continuare obiectivele instituţionale, iar activitatea de verificare şi control în trafic să se desfăşoare în interesul public general.

Buna desfăşurare a acestor activităţi este vitală, reprezentând un segment economic important al economiei. De aceea, transportul rutier de marfă şi persoane nu trebuie să fie afectat prin neasigurarea unor servicii de transport la standarde impuse de reglementările specifice stabilite la nivel european, aplicabile în acest domeniu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea prezentei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea...

(Domnul deputat Benedek Zacharie solicită să ia cuvântul.)

A, nu...

Domnul Benedek Zacharie, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege se tot prorogă din 2017 şi suntem nevoiţi, obligaţi chiar, ca să o mai prorogăm încă o dată. Dar ar trebui să fim un pic mai atenţi la acest ISCTR şi eu zic că trebuie obligatoriu reorganizat. La ora actuală, ISCTR primeşte bani de la ARR, de la RAR şi 30% din amenzile date. Dacă ne uităm, din 2017 până acum, la BVC-ul ISCTR-ului ne dăm seama că este un haos total.

În concluzie, UDMR va vota prorogarea termenului, dar vom face toate demersurile ca în 2022 să reorganizăm această instituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi, dacă nu mai sunt intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La art. 1-3 dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Avem o intervenţie pe procedură.

Vă rog, stimată colegă, dar scurt.

Doamna Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă reţin atenţia două secunde, cu un anunţ.

La iniţiativa Grupului parlamentar AUR, în colaborare cu Patriarhia Pantelimon şi Fundaţia "Gavriil" din Pantelimon, Ilfov, în clădirea Senatului, corp C1, este organizat un Târg de Crăciun în care copiii cu dizabilităţi din această fundaţie au pregătit cu mânuţele lor decoraţiuni. Şi vă invit să treceţi să-i sprijinim. Este o acţiune caritabilă şi consider că dizabilităţile nu au culoare politică. Mai ales în prag de sărbători, să putem să-i sprijinim şi să le apreciem efortul pe care l-au depus, în această lună a sărbătorilor.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi.

3. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 514 din 14 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021; PL-x 125/2021/1.09.2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, domnul Stelian Ion, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Este un proiect foarte important.

Printre priorităţile Ministerului Justiţiei, din ultima perioadă, s-a înscris şi această corectură a legislaţiei, care să permită pe viitor efectuarea transferurilor magistraţilor.

O altă iniţiativă a fost aceea de a debloca admiterea în magistratură. Ştiţi foarte bine, în această perioadă are loc concursul de admitere în magistratură.

S-a ajuns, pe acest proiect, pe această propunere de lege, la un consens, s-a dat un vot în unanimitate, şi în Comisia juridică şi în Comisia pentru constituţionalitate.

Proiectul are în vedere stabilirea unor criterii şi a unei proceduri pentru efectuarea transferurilor magistraţilor.

De asemenea, s-a eliminat art. 33¹ din Legea nr. 303, referitor la statutul magistraţilor. Pentru că am observat cu toţii că s-a abuzat de acel articol, s-a intrat în magistratură fără examen, urmărindu-se în principal obţinerea pensiei de care beneficiază magistraţii.

Aşa încât, pentru moment, am socotit împreună că cea mai bună soluţie este să eliminăm din legislaţie acel articol, urmând ca următoarele legi ale justiţiei să reglementeze în detaliu toate aceste aspecte.

Nu putem aştepta până la adoptarea noilor legi ale justiţiei, trebuie adoptat de urgenţă acest proiect. Pentru că sunt foarte mulţi magistraţi care aşteaptă, au formulat cereri de transfer de mai bine de un an de zile şi ele stau în aşteptarea adoptării acestui proiect.

N-aş vrea să fac alte referiri la cealaltă parte declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională. Vom discuta cu privire şi la acele aspecte, cu altă ocazie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Şi invit reprezentanţii comisiilor sesizate în fond, de la Comisia juridică sau Comisia pentru constituţionalitate, pentru raport.

Vă rog, domnul Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc.

PL-x 125/2021

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 514 din 2021.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a trimis o sesizare de neconstituţionalitate referitoare la prevederile legii.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. II din lege sunt neconstituţionale. Curtea Constituţională a constatat că modificările propuse prin lege accentuează lipsa de unitate legislativă existentă, căpătând valenţele unei desconsiderări a poziţiei instituţionale şi constituţionale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi creând un regim vădit preferenţial de avansare în grade profesionale pentru procurorii care doresc să acceadă la direcţiile specializate - şi ne referim aici la DNA şi DIICOT. Se aduc astfel în discuţie afectarea statutului constituţional al Ministerului Public, modul rapid şi discriminatoriu de ascensiune profesională a procurorului în cel mai înalt grad profesional şi exercitarea arbitrară de către legiuitor a marjei sale de apreciere în stabilirea vechimilor necesare avansării în funcţie - numire/promovare. Curtea a apreciat că accesul la o structură superioară de parchet trebuie să se realizeze în condiţii similare, chiar dacă funcţia vizată face parte din schema de personal a unei direcţii specializate, se exercită pe perioada numirii, perioadă nedefinită în sine, şi nu presupune dobândirea definitivă a gradului profesional aferent.

Curtea a constatat că din moment ce cele două direcţii - DNA şi DIICOT - sunt organizate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legiuitorul nu poate reglementa condiţii derizorii, insignifiante, favorizante ori preferenţiale de vechime pentru a accede în structura unui parchet aflat la un asemenea nivel. Este adevărat că legiuitorul trebuie să îmbine într-un mod coerent energia, puterea de lucru, disponibilitatea la efort şi dorinţa de afirmare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, vă rog...

Domnul Ringo Dămureanu:

... şi de salarizare superioară a procurorilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să restrângeţi puţin raportul.

Domnul Ringo Dămureanu:

...aflaţi la început de carieră cu experienţa şi maturitatea profesională, echilibrul şi specializarea, precum şi experienţa de viaţă a celor care au o vechime considerabilă în funcţie.

Astfel, fixarea unor condiţii identice de numire în funcţie la parchetele specializate cu cele de promovare în funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi evident nerezonabilă, întrucât un grad profesional deţinut pe perioada numirii ca procuror în cadrul DNA sau DIICOT, care presupune doar competenţe funcţionale, nu poate fi dobândit, prin definiţie, în aceleaşi condiţii precum cel definitiv. Având dezlegarea constituţională să procedeze ca atare, legiuitorul este ţinut însă să o facă, orientându-se după principiul est modus in rebus. Acesta trebuie să fie preocupat ca exigenţele astfel instituite să fie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, vă rog, restrângeţi...

Domnul Ringo Dămureanu:

Este ultima frază...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...prezentarea raportului.

Domnul Ringo Dămureanu:

...dacă îmi permiteţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E deja cât la dezbateri generale.

Domnul Ringo Dămureanu:

...îndeajuns de juste şi rezonabile încât să nu antreneze, în considerarea unor nevoi administrative de funcţionare şi de atragere a personalului în cadrul celor două direcţii, nesocotirea unor principii directoare ale catalogului de drepturi şi libertăţi fundamentale ori ale organizării autorităţilor publice, în speţă, de rang constituţional.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat legea în şedinţa din 16 noiembrie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 514/2021 şi documentele anexate, în şedinţa din 23 noiembrie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu amendamentele admise redate în anexa la raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu pentru "scurta" sinteză.

Trecem la dezbaterea legii.

Dacă la titlul legii există observaţii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există observaţii? Nu.

Dacă de la 11 la 20? Nu. Mulţumesc.

De la 21 la 30? Nu. Mulţumesc.

De la 31 la 40?

Mulţumesc.

Proiectul rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice; PL-x 428/2021.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul iniţiatorul, Guvernul României.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru industrii sau Comisiei pentru administraţie sau Comisiei juridice sau Comisiei pentru tehnologia informaţiei, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, doamna deputat Tănăsescu.

Şi vă rog să şi faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice

În temeiul dispoziţiilor art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru tehnologia informaţiei, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică au fost sesizate cu dezbaterea proiectului de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Cele 4 comisii au dezbătut în şedinţă comună proiectul de lege şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei adoptarea unui raport favorabil, cu anexele care fac parte din prezentul raport.

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere, 3 minute?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vot pentru 3 minute - timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

158 prezenţi, 154 de voturi pentru, 3 contra, o abţinere.

Au fost aprobaţi timpii de dezbatere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, domnul Alexe Florin.

Nu mai doreşte.

Domnul Simion George, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Bună dimineaţa!

Grupul AUR o să voteze împotriva acestui proiect de lege.

N-am citit niciodată până acum, de la această tribună a Parlamentului, discursuri sau altceva, dar societatea civilă ne-a trimis o listă cu foarte multe probleme care ţin de această lege şi întrucât nu ne-a fost aprobat dreptul ca să chemăm oameni din societatea civilă, lucru foarte nefast, aş vrea să trec în revistă, pe scurt, câteva chestiuni pe care le reclamă societatea civilă şi motivul pentru care o să votăm împotriva acestei legi.

- Se încalcă drepturile constituţionale, precum dreptul la proprietate, la viaţă, la integritate fizică şi psihică, dreptul la un mediu sănătos, dreptul la cultură prin afectarea patrimoniului;

- Discriminarea vădită a celorlalte sectoare economice, deşi serviciile de comunicaţii electronice nu sunt de utilitate publică;

- Proprietăţile publice şi private ale statului vor putea fi folosite cu titlu gratuit de către furnizorii de comunicaţii electronice;

4. Multe prevederi din proiectul de lege nu se regăsesc în Codul european al comunicaţiilor electronice, ci sunt prevederi neconstituţionale, emise de ANCOM şi de Guvernul României;

5. La corectarea acestei propuneri legislative şi la întocmirea raportului nu s-a ţinut cont nici măcar de toate menţiunile Consiliului Legislativ, care arată că prevederile Codului european al comunicaţiilor electronice nu trebuie transpuse încălcând legislaţia internă şi Constituţia;

6...

Vi le citesc pe scurt. Îmi pare foarte rău că n-a fost invitat nimeni din societatea civilă la dezbateri.

6. Se vor a fi modificate nu mai puţin de 48 de acte normative, doar în folosul reţelelor 5G şi pentru industria telecom, în mod discreţionar, din care 27 de legi, 11 ordonanţe de urgenţă, 5 hotărâri de Guvern şi 5 ordonanţe de Guvern. O astfel de înşiruire de derogări abuzive este fără precedent în legislaţia românească şi reprezintă o sfidare - consideră cei din societatea civilă - o sfidare inadmisibilă a voinţei suverane a poporului român;

7. Defavorizarea cetăţenilor. Unele prevederi din proiectul de lege sunt complet împotriva interesului oamenilor care sunt proprietarii imobilelor pe care se instalează infrastructura, precum şi proprietarii de drept ai resurselor exploatate.

Trec mai departe.

10. A fost încălcată procedura unei dezbateri publice corecte şi democratice - aşa cum v-am spus.

Principala solicitare a societăţii civile este să respingeţi PL-x 428/2021 în integralitatea lui.

Eu am făcut aici doar să dau voce unor oameni care n-au avut voce, din păcate, în Parlamentul României, motiv pentru care AUR va vota împotriva acestui proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Există 450 de amendamente admise, un amendament respins.

O să vă propun să facem calupuri de câte 50.

Şi pentru că de la 1 la 50 există un amendament respins şi cred că doamna Berescu doreşte să-l susţină, vă rog, faceţi legătura cu doamna Berescu.

Vă rog.

Doamna Monica-Elena Berescu (prin audioconferinţă):

Bună dimineaţa tuturor!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Discutăm astăzi de PL-x 428/2021 sau, aşa cum îl ştim cu toţii, Codul comunicaţiilor.

Proiectul acesta de lege este extrem de important pentru noi, ca ţară. Pentru că, o dată, vine şi transpune Directiva UE cu privire la Codul european al comunicaţiilor, dar, în principal, pentru că de adoptarea acestui cod va depinde lansarea licitaţiilor 5G, de la anul, din primul trimestru, pentru că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimată colegă, iertaţi-mă că vă întrerup, dar v-am dat cuvântul pentru susţinerea unui amendament respins.

Doamna Monica-Elena Berescu (prin audioconferinţă):

Sigur, o să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Doamna Monica-Elena Berescu (prin audioconferinţă):

... o să ajung la punctul amendamentului.

Proiectul acesta este unul foarte complex, de 200 de pagini, şi amendamentul pe care l-am susţinut este un amendament pentru art. 11. Pentru că, aşa cum ştim, singura instituţie strategică pe care o avem pe piaţa din România de reglementare a telecomunicaţiilor este ANCOM. Şi, în aceste condiţii, având în vedere importanţa acestei instituţii, am formulat un amendament în aşa fel încât în rândul preşedintelui şi al vicepreşedinţilor să avem persoane care au o experienţă profesională recunoscută şi a căror selecţie se face pe bază de merit şi competenţe, persoane capabile să conducă această instituţie.

Astfel, amendamentul propus, dar respins, şi care se regăseşte în Anexa nr. 2, prevede că preşedintele şi vicepreşedinţii să aibă o experienţă profesională de cel puţin 9 ani în domeniul comunicaţiilor, juridic sau economic, şi nu 5 ani, aşa cum e prevăzut acum.

De ce e important acest amendament?

Este esenţial ca în acest punct în care ANCOM are un rol definitoriu pe piaţa telecomunicaţiilor să avem oameni în conducerea acestei instituţii, oameni competenţi şi cu experienţă în profesie, dar, mai ales, aleşi prin proceduri transparente, şi nu prin sinecuri.

Aşa că, domnule preşedinte de şedinţă, am rugămintea să supuneţi votului amendamentul respins.

Şi, pentru colegi, am rugămintea să votaţi acest amendament, pentru că este cazul ca această instituţie să fie condusă de oameni competenţi şi care chiar ştiu despre ce este vorba pe piaţa telecomunicaţiilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vot pentru amendamentul respins de la art. 11.

Vot, vă rog.

165 prezenţi, pentru - 76, contra - 58, 29 de abţineri, 2 colegi nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Dacă de la 51 la 100 există obiecţii sau comentarii? Nu. Mulţumesc.

101-150? Nu. Mulţumesc.

151-200? Mulţumesc.

201-250? Nu. Mulţumesc.

251-300? Nu. Mulţumesc.

301-350? Nu. Mulţumesc.

351-400? Nu. Mulţumesc.

401-450? Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia; PL-x 430/2021.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi dau cuvântul iniţiatorului, reprezentantul Guvernului României.

Vă rog.

Domnul Demeter András István (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege prevede transpunerea Directivei 1808 din 2018 şi a fost elaborat de către Guvernul României cu o largă consultare a tuturor celor implicaţi, a tuturor beneficiarilor şi a celor care au responsabilităţi în aplicarea transpunerii acestei directive, iar pe parcursul procesului legislativ din Parlamentul României, din Camera Deputaţilor, cele două comisii raportoare, păstrând inclusiv principiul consultării, au adoptat o serie de amendamente menite a îmbunătăţi această formă care urmează să ajungă la Senatul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog comisia sesizată să citească raportul.

Domnul Ivan.

Şi să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru învăţământ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil proiectul de lege.

Şi Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002, în scopul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2018/1808 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale, având în vedere evoluţia realităţilor pieţei. De asemenea, proiectul vizează modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005, în scopul colectării unei contribuţii lunare de 3% din preţul operelor audiovizuale descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisii de date, inclusiv prin Internet sau telefonie, precum şi al completării listei contribuţiilor la Fondul cinematografic cu o contribuţie de 4% din veniturile obţinute din tranzacţii unice sau sub formă de abonament, de către furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, pentru vizionarea de opere audiovizuale prin intermediul serviciilor de transmisie de date prin Internet sau telefonie.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu amendamente admise redactate în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse redactate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun 3 minute pentru dezbateri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog, 3 minute - timp de dezbatere.

167 prezenţi, pentru - 164, o abţinere, 2 colegi nu votează.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Axinia, la dezbateri generale sau susţinerea amendamentului respins? Ca să ştiu.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aparent, proiectul de lege este bun, dar are foarte multe sincope.

Amendamentele noastre au fost respinse, unul câte unul.

Drept urmare, Grupul parlamentar AUR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar ca să fie foarte clară această intervenţie şi dezbatere.

Amendamentele primite de la nişte actori publici de către colegul de la AUR au fost dezbătute şi votate în unanimitate de către toată comisia, doar că ei nu au înţeles pe procedură că erau aceleaşi amendamente şi le-au depus din nou.

Deci, să fiţi pe pace şi pe linişte, acele amendamente au fost incluse.

Şi vă mulţumesc că vă pasă.

E bine să învăţăm. (Vociferări.)

Stimaţi domni,

Stimate doamne,

Vorbim despre transpunerea unei directive foarte importante, cea care reglementează funcţionarea spaţiului online, a Internetului, pe aceleaşi principii pe care le foloseşte şi audiovizualul în momentul de faţă.

Este foarte trist să spun acest lucru, dar trebuie să spun, pentru că poporul trebuie să ştie - această directivă a fost blocată 2 ani la Ministerul Culturii, a fost într-o veşnică dezbatere şi nu a fost trimis un proiect de lege care să transpună această directivă, în Parlament.

Consecinţele acestui blocaj au fost că în spaţiul online din România, în 2 ani de pandemie au fost vehiculate informaţii care nu au fost autoreglementate de către motoarele respective - cum că nu există pandemie, cum că există un virus care este o creaţie a ocultei mondiale, cum că vaccinul omoară oameni, cum că totul este o înscenare a nu ştiu cărui grup ocult din nu ştiu care ţară, cu nu ştiu ce nume străin.

Dacă această directivă ar fi fost transpusă până acum, aşa cum se reglementează televiziunile şi radiourile publice, prin legea care funcţionează în momentul de faţă, cu elemente care obligă aceste posturi să se autoreglementeze, am fi avut mai puţină manipulare în spaţiul public.

Acum, de la minister această lege a plecat cu o sincopă foarte importantă, dar pe care am corectat-o la Comisia pentru cultură. Anume - capacitatea unei instituţii de coreglementare. Adică dacă un cetăţean al României sesizează o încălcare a ce înseamnă chestiunea de autoreglementare - şi să fim serioşi, hai să ne gândim, ce înseamnă autoreglementare? Să nu promovezi violenţă, să nu promovezi chestiuni în care copiii sunt abuzaţi, să nu promovezi limbaj licenţios, fake news, terorism, discriminare. Aceasta înseamnă autoreglementare, nu înseamnă cenzură.

Ei, dacă un cetăţean ar fi contestat sau ar fi făcut sesizare pe aceste posibile abuzuri din online pe anumite platforme, deci nu vorbim de indivizi, vorbim de platforme, atunci o instituţie importantă a statului român, care trebuie să funcţioneze mult mai bine, adică CNA, nu ar fi putut să aibă niciun fel de intervenţie. De asta, noi, la comisie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai, aţi mâncat tot timpul...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de dezbatere.

Domnul Iulian Bulai:

Domnule preşedinte,

În calitate de preşedinte de comisie şi de persoană care vrea să expună ce înseamnă cu adevărat această directivă, vă rog să aveţi puţină clemenţă şi să mai îmi acordaţi câteva...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai era încă un coleg înscris şi...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu va mai putea să vorbească...

Domnul Iulian Bulai:

Eu o să vă mulţumesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...pentru că aţi monopolizat dumneavoastră...

Domnul Iulian Bulai:

...şi o să spun de bine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...toată discuţia.

Domnul Iulian Bulai:

O să spun...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să nu vorbim în paralel, vă rog din suflet.

Domnul Iulian Bulai:

O să spun de bine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, finalizaţi.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc mult.

Sunt foarte multe amendamente depuse. Au fost foarte multe consultări cu foarte mulţi actori publici. Şi vestea bună este că cele mai multe amendamente au fost adoptate prin consens sau cu largă majoritate în comisie.

Ce este trist în această transpunere este că s-a strecurat un detaliu de care sunt sigur că... colegii, de exemplu, de la PNL, nu sunt tare mândri, anume - schimbarea legii care reglementează CNA, pentru ca fosta doamnă preşedinte Gubernat, de la PSD, să poată să fie din nou preşedinte, în locul doamnei Pocora.

Nu se întâmpla asta până acum pentru că exista o incompatibilitate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai, vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Iulian Bulai:

...a renumirii unui preşedinte demis.

Acestea fiind spuse, aici suntem acum.

Noi ne-am opus la ultimul amendament în comisie, dar această transpunere a directivei trebuie să treacă pentru că este folositoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Kocsis, din păcate, timpul de dezbatere s-a epuizat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă de la...

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Muncaciu, pe procedură? Că la dezbateri timpul s-a epuizat.

Pe procedură sau...?

La dezbateri, timpul s-a epuizat.

Vă rog să spuneţi dacă...

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Dezbateri înseamnă acuzaţiile pe care domnul Bulai le face în spaţiul public.

Domnul Bulai afirmă aici că trebuie să existe un minister al adevărului. Cineva trebuie să hotărască ce trebuie să fie în spaţiul public şi ce nu trebuie să fie în spaţiul public. Acest lucru nu l-au făcut decât naziştii.

În ceea ce priveşte însă ce se întâmplă la noi în ţară, eu vreau să vă spun următorul lucru. În acest moment, cei care au o alternativă sau care doresc alternativa medicală la vaccinare sunt excluşi. Pentru că CNA a amendat în ultima fază un post de televiziune care a permis celor care doresc o alternativă la vaccinare, adică medicina tradiţională să fie admisă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Muncaciu, vă rog frumos să finalizaţi. Discutăm de proiectul de ordonanţă privind cinematografia.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Nu, am vrut să-i răspund domnului Bulai pentru că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Puteţi să-i răspundeţi în particular.

Mulţumesc.

Şi, ca să fiu corect, domnule Kocsis, aveţi şi dumneavoastră 30 de secunde. (Vociferări.)

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voiam doar să fie clar pentru toată lumea că aparent este transpunerea unei directive europene, dar această transpunere nu este conformă. Aţi ascuns într-o iniţiativă de transpunere a unei directive europene un amendament în beneficiul unei singure persoane, cu nume şi prenume, Monica Gubernat, fostul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului, care în acest moment, conform legii actuale, nu mai poate ocupa funcţia de preşedinte pentru că a fost respins raportul şi şi-a pierdut mandatul de preşedinte, şi aţi introdus un amendament prin care Monica Gubernat, cu nume şi prenume, să poată să ocupe din nou această funcţie de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Şi în câteva săptămâni o să se demonstreze că despre asta a fost vorba.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bulai, vă rog, un scurt drept la replică, fără să generaţi un alt drept la replică.

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Este noaptea minţii să fii doctor şi să recomanzi Ivermectină, medicament pentru pisici...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Bulai...

Domnul Iulian Bulai:

...ca să te vindeci de COVID.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Iulian Bulai:

Acestea fiind spuse...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă rog să-mi permiteţi!

În România au murit oameni pentru că Şoşoacă şi colegii de la AUR au subminat campania de... (Vociferări.) ...de vaccinare şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-am rugat, domnule Bulai, să nu generaţi...

Domnul Iulian Bulai:

...şi de oprire a pandemiei.

Ar trebui să facă mea culpa!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...alte drepturi la replică.

Domnul Iulian Bulai:

Ar trebui să-şi ceară scuze şi iertare în faţa...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai:

...poporului român!

Şi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, opriţi-i microfonul domnului Bulai!

Domnul Iulian Bulai:

...dintre ei ar trebui să ridice mâna sus cei care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, opriţi microfonul!

Domnul Iulian Bulai:

...au afinităţi legionare... (Aplauze.) ...înainte de a vorbi despre alţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

...nazişti sau neonazişti sau fascişti din Cameră!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă de la 1 la 56 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Simonis, am impresia că vreţi să cereţi puţin prelungirea programului de lucru, până la finalizare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu acceptul dumneavoastră şi al colegilor, v-aş propune să prelungim programul de lucru până vom dezbate punctele de pe poziţiile nr. 7, 8, 9, 10, 11 şi poziţia nr. 19.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Supun votului prelungirea programului de lucru.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului?

Stafful tehnic!

185 prezenţi, 177 - pentru, 4 colegi - contra, 4 abţineri.

Programul de lucru a fost prelungit.

Continuăm cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică; PL-x 17/2021; procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog reprezentantul Guvernului României să se şi prezinte şi să prezinte proiectul.

Mulţumesc.

Pe scurt.

Domnul Ákos Derzsi (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ákos Derzsi, Ministerul Energiei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege sus-amintit are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014, în vederea asigurării unui cadru legislativ coerent în domeniul eficienţei energetice şi îndeplinirii de către România a obligaţiilor ce decurg din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Ca urmare, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise în comisia sesizată în fond.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Rog comisia sesizată să prezinte raportul.

Comisia pentru industrii.

Vă rog, domnul Bende.

Şi să propuneţi şi timpii de dezbatere, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează negativ proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, adoptă proiectul de lege în mod tacit.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, cu majoritate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 16 noiembrie 2021 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă propun 3 minute pentru dezbateri.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vot pentru propunerea comisiei, timp de dezbateri - 3 minute.

175 prezenţi, 174 - pentru, unul - contra.

Timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

Vă reamintesc că este procedură de urgenţă, un singur vorbitor din partea grupurilor parlamentare.

Doamna Prună sau doamna Özmen, hotărâţi-vă! (Vociferări.)

Nu vă certaţi, vă rog!

Până se hotărăsc colegele de la USR, domnul Florin Alexe, vă rog să interveniţi.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Proiectul de lege supus astăzi spre dezbatere şi adoptare are drept principal obiectiv modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014, în vederea asigurării unui cadru legislativ coerent în domeniul eficienţei energetice şi îndeplinirii de către România a obligaţiilor ce decurg din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

În acest sens, textul legislativ prevede înfiinţarea Direcţiei Eficienţă Energetică, structură aflată în subordinea Ministerului Energiei.

Printre principalele sale atribuţii, Direcţia Eficienţă Energetică va participa la elaborarea legislaţiei primare şi secundare în domeniul eficienţei energetice şi va monitoriza implementarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice. Totodată, această structură va asigura comunicarea instituţională cu Comisia Europeană.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Avem un câştigător de laur, doamna Özmen, vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen (din sală):

De la USR, domnule preşedinte, nici chiar aşa!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la USR, iertaţi-mă!

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 184/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.

Fiind o temă pe care mi-am asumat-o în acest mandat parlamentar, având în vedere că am făcut cel puţin două dezbateri pe această temă, salut iniţiativa Guvernului, mai ales cu privire la măsurile pe care urmează să le implementăm, şi anume:

Faptul că se are în vedere în primul rând aprobarea şi elaborarea cadrului legal privind contractele de tip ESCO;

Şi în acelaşi timp să nu uităm că avem un lucru important de clarificat, şi anume importanţa managerului energetic şi a auditorului energetic care vor deveni extrem de necesari în anii următori.

Ca urmare, raportul Comisiei pentru industrii este un raport favorabil, iar USR susţine acest proiect şi va vota pentru.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Mulţumesc.

Dacă de la art. 1 la art. 29 există obiecţii sau comentarii? Nu. Mulţumesc.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Doamna Prună.

N-am avut un câştigător.

Vă rog, foarte pe scurt.

Proiectul de lege rămâne la votul final după ce doamna Prună se va pronunţa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem, la poziţia 14, un amendament care a fost adoptat, anume, amânarea obligativităţii montării de repartitoare pentru românii care încă sunt în sisteme centralizate de încălzire.

Este un amendament pe care l-am depus şi care a fost susţinut în unanimitate de întreaga Comisie pentru industrii şi servicii.

În acest context al creşterii preţurilor, şi la energie şi la gaze, e extrem de important să nu punem costuri suplimentare pe umerii românilor şi iată că montarea acestor repartitoare ar genera costuri în plus şi mai ales nemontarea lor ar fi generat amenzi între 500 şi 1000 de lei şi de aceea acest amendament tocmai că vine şi amână cu un an montarea acestor repartitoare.

Încă o dată, e vorba de aceste sisteme centralizate în care nu s-au mai făcut investiţii de zeci de ani, care au pierderi enorme şi pentru care tot românii plătesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos pentru că aţi adoptat acest amendament şi că veţi adopta acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

USR va vota pentru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 646/2020; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul Comisiei pentru administraţie sau Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică, PL-x 646/2020, prezentarea raportului.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a PL-x 646/2020.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

S-au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul partajat al Consiliului Economic şi Social.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu amendamente admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbateri?

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Două minute - timpi de dezbateri.

Vot, vă rog.

185 prezenţi, 180 - pentru, 2 - contra, o abţinere, 2 colegi nu votează.

Timpii de dezbateri au fost adoptaţi.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; Pl-x 252/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Doamna Oana Murariu, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă am putea să protejăm persoanele vulnerabile, să balansăm echitabil atribuţiile diverselor organisme care au competenţe în acest domeniu şi în acelaşi timp şi să degrevăm instanţele de judecată, care este iarăşi o problemă majoră în România, de ce nu am face-o?

Proceduri vizând persoanele puse sub interdicţie au fost subiectul a două decizii ale Curţii Constituţionale şi mi-ar plăcea să spun că sunt recente, dar din păcate nu este aşa.

Această propunere legislativă vine să rearanjeze procedura de verificare a modului de gestionare a tutelei interzisului judecătoresc pentru un acces facil, un rezultat rapid şi cât mai eficient posibil.

Procedura însăşi de punere sub interdicţie judecătorească încă se află la Ministerul Justiţiei, deşi cred că nu este lună în care instanţele şi persoanele fizice să nu ne contacteze să rezolvăm cu celeritate această problemă.

Astăzi putem face un pas înainte în ceea ce priveşte acest proiect de lege şi să sperăm că şi reprezentaţii Ministerului Justiţiei ne aud şi trimit doleanţele noastre la minister, astfel încât şi proiectul privind punerea sub interdicţie să fie în curând înregistrat în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog reprezentanţii Comisiei juridice.

Tot doamna Murariu, vă rog, raportul.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 229, în sensul instituirii normei ca instanţa de judecată să comunice întreg dosarul autorităţii tutelare sau direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în funcţie de tipul de cerere, în vederea efectuării tuturor cercetărilor, cu consecinţa prezentării unui raport complet, pe baza căruia instanţa de judecată să poată decide.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil, cu observaţii.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, de asemenea, un punct de vedere.

Guvernul României nu a transmis un punct de vedere.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a propunerii legislative, care se încadrează în categoria legilor organice.

Avem şi o notă rectificativă. O s-o lecturez tot eu.

În anexa la raportul care conţine amendamentele admise, la nr. crt. 4, punctul 2 din lege, textul propus de comisie conţine modificarea unui singur alineat, alin. (3¹), drept pentru care este necesară menţionarea faptului că alin. (3²) şi (3³) rămân nemodificate.

În anexa la raportul care conţin amendamentele admise, la nr. crt. 5, punctul 3 din lege, textul propus de comisie conţine modificarea unui singur alineat, (3⁴), drept pentru care este necesară menţionarea faptului că alin. (3⁵) şi (3⁶) rămân nemodificate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la art. 1-5, cu cele spuse pentru stenogramă de doamna Murariu, există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Numai o secundă, vă rog, că am o corespondenţă cu domnul...

Nu văd nimic!

Mergem mai departe.

11. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 463/2021; procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului, iniţiatorul, doreşte să ia cuvântul?

Vă rog să vă prezentaţi, şi pe scurt.

Domnul Constantin-Ilie Aprodu (vicepreşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Constantin-Ilie Aprodu, vicepreşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege adoptat tacit de către Senat reprezintă transpunerea în dreptul intern a prevederilor art. 3 din Directiva Europeană 2.177 din 2019.

În esenţă, modificările propuse vizează înlocuirea sintagmei "AES", respectiv Autoritatea Europeană de Supraveghere, cu sintagma "ABE", Autoritatea Bancară Europeană, în cuprinsul Directivei 2015/849.

Pe acest proiect de lege România se află în procedură de infringement, fiind declanşată cauza 0341/2021.

În aceste condiţii şi având în vedere că România a intrat în cea de-a cincea rundă de evaluare MONEYVAL, în cadrul căreia va fi evaluat întregul sistem naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, proces care va dura până în noiembrie 2022, vă rog a adopta prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog comisiile sesizate în fond, citirea raportului.

Doamna Tănăsescu. Vă rog.

Şi timpii de dezbatere să-i supuneţi atenţiei noastre.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au fost sesizate cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege au fost avute în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţe comune.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere - 3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vot, vă rog, timp de dezbatere.

180 prezenţi, 178 - pentru, contra - unul, o abţinere.

Timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

La dezbateri generale, domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

România are o problemă cu birocraţia. O birocraţie prea mare şi prea împovărătoare, mai ales pe micii comercianţi, pe IMM-uri, pe întreprinderile mici.

Companiile mari pot să facă faţă birocraţiei, companiile mici, în general, au costuri fixe pe care de multe ori nu le pot suporta şi de aceea se desfiinţează.

În ultimul raport al uşurinţei de a derula afaceri, făcut de către Banca Mondială, România era pe locul 55, după Maroc şi Cipru. Aceasta e la clasamentul general. Şi la clasamentul pentru uşurinţa cu care se pot face afaceri - 91, sub Burkina Faso, Grenada şi Egipt. Asta ca să vă daţi seama puţin cum stăm în lume.

Lucrul acesta s-a întâmplat de multe ori, din două motive. În primul rând pentru că cei care au făcut legea n-au lucrat nicio zi în privat, nu au obişnuinţa să facă lucrul acesta, nu înţeleg consecinţele birocraţiei pe care ei, din pix, o fac foarte uşor în Parlament.

Şi 2, pentru că de multe ori nu sunt traşi la răspundere, nu ei suferă consecinţele acţiunilor greşite.

Dacă aveţi o întreprindere şi faceţi o greşeală pierdeţi dumneavoastră, dar dacă noi acum dăm o lege proastă nu pierdem noi, pierd cei care au întreprinderile, pierd cei care trebuie să aplice acea lege sau care vor suferi consecinţele negative, chiar dacă noi o reparăm apoi.

Şi aici mă bucur că totuşi acum suntem într-un caz în care o reparăm apoi.

Acum am avut o legislaţie, o transpunere de directivă draconică, a acestei directive europene, în care noi am obligat fiecare firmă din România să declare, printr-o declaraţie de beneficiar, de altceva, ceea ce statul ştia deja, avea deja în baza de date, după care în fiecare an, din nou, chiar dacă nu se schimbă nimic, să se mai ducă o dată fiecare întreprindere la stat, să declare încă o dată că nu s-a schimbat nimic. Şi în cazul în care nu făcea această prostie, 5.000 de lei amendă. 5.000 de lei amendă, asta era amenda minimă. Amenda maximă era de 10.000 de lei.

Am reuşit, prin Legea nr. 108/2020, anul trecut, să abrogăm această declaraţie inutilă.

Povestea este că ea, totuşi, a revenit, a revenit din cauza fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Orban, care a reintrodus-o cumva pe şest - într-o serie de 277 de amendamente era al 256-lea - reintroducea această declaraţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui, măcar 30 de secunde lăsaţi şi altui coleg!

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Bun.

Voi fi mult mai rapid.

Liberalismul înseamnă exact asta. Să ajutăm întreprinderile, prin a reduce şi povara fiscală, şi povara administrativă.

Povara fiscală n-am putut s-o diminuăm, dar măcar povara administrativă să o diminuăm.

Vreau să mulţumesc colegilor din PNL şi din PSD, de data aceasta, deci doamnei Gabriela Horga, doamnei Diana Morar, din PNL, şi domnului Horia Ţuţuianu, din PSD, pentru că şi ei au realizat şi sunt de acord cu această luptă împotriva acestei birocraţii inutile, care, cu această lege, acum va dispărea din nou.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc pentru mulţumiri.

Doamna Sandu Viorica.

Vă rog.

Grupul PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc.

Voiam să spun că Partidul Social Democrat susţine reducerea birocraţiei. A făcut-o colegul meu înaintea mea.

Atunci renunţ şi voi spune că, într-adevăr, Partidul Social Democrat a avut cele mai liberale măsuri în mediul de afaceri.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 25 există comentarii sau obiecţii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

17. Ultimul proiect de astăzi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2021 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat; PL-x 416/2021; procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru învăţământ.

Raport, doamna preşedinte Natalia Intotero.

Vă rog.

Şi să ne propuneţi şi timpii de dezbatere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Programul urmăreşte să asigure premisele accesului egal şi nediscriminatoriu la educaţie al tuturor copiilor, indiferent de mediul rezidenţial de apartenenţă sau de situaţia socio-economică.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 septembrie 2021.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise şi respinse prezentate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2 la prezentul raport comun.

Timp de dezbatere - două minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpii de dezbateri, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Două minute! Am zis.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Două minute - propunere.

Vot, vă rog.

167 prezenţi, pentru - 163, două voturi contra, două abţineri.

Timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

La dezbateri generale, domnul Gál Károly.

Urmează domnul Coleşa şi domnul Teniţă, dacă ne încadrăm în acele puţine minute acordate de comisie.

Domnul Gál Károly:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat este o măsură importantă în domeniul educaţiei.

Extinderea numărului unităţilor de învăţământ cu încă 100 de noi unităţi, faţă de cele 50 iniţiale, are la bază efectele pozitive generate asupra beneficiarilor direcţi şi indirecţi.

În primul rând, studiile de impact au arătat că această măsură au avut ca efect scăderea ratei abandonului şcolar, diminuarea absenteismului, precum şi formarea deprinderii la copii pentru o alimentaţie sănătoasă.

Proiectul a mai contribuit la creşterea siguranţei elevilor, prin rămânerea copiilor în incinta şcolii, mai ales în mediul rural, unde masa caldă şi extinderea programului şcolar, prin Programul "Şcoala după şcoală", a asigurat atât alimentaţia sănătoasă a copiilor, cât şi sprijin specializat de supraveghere şi îndrumare.

Totodată, prin acest program putem sprijini producătorii şi procesatorii locali, încurajând consumul de produse locale, făcând astfel mai uşoară legătura dintre cumpărător şi producător.

Având în vedere avantajele Programelor "Masa caldă în şcoli" şi "Şcoala după şcoală", precum scăderea ratei abandonului şcolar, diminuarea absenteismului, formarea deprinderii la copii a unei alimentaţii sănătoase, asigurarea sprijinului specializat în educaţie, consider că cele două programe trebuie legate şi extinse în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, la nivel naţional.

Grupul parlamentar al UDMR va vota această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă reamintesc, procedură de urgenţă, un singur vorbitor din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Coleşa, din partea AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bineînţeles că şi Grupul AUR va vota pentru acest proiect de lege, însă aş vrea să punctez câteva dintre potenţialele stări, probleme pe care le poate avea.

Deşi nu se suprapune peste Programul "Cornul şi laptele", el poate moşteni sau poate repeta greşelile pe care acest program le are, şi enumăr doar câteva dintre ele. Cât din această hrană este una de tip ecologic şi cât este una alcătuită din produse cu ingrediente rafinate, cu grăsimi hidrogenate, arome chimice, potenţiatori de arome şi aşa mai departe? Cât din această hrană este alcătuită din produse: legume, cereale, fructe româneşti? Probabil că nimic.

Ce s-a întâmplat în Programul "Cornul şi laptele" ştim. Au fost cumpărate tiruri întregi de mere poloneze puternic chimizate, la 30 de bani bucata, iar copiii le-au primit la un preţ de 6 lei per kilogram.

Mai mult, cât din această hrană este furnizată de către gospodăriile locale, adică de către PGL-uri. Probabil că nimic.

Trebuie să lăsăm, să încurajăm ţăranul român să poată ieşi din perimetrul gospodăriei şi să aducă mâncarea acasă sau la şcoală. Altfel, ne vom hrăni copiii cu mâncare puternic chimizată, hrană străină, iar ţăranii noştri vor dispărea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi, stimate coleg!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Mai am 15 secunde, deci mă încadrez.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi 15 secunde, peste trei minute!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vom vota acest proiect de lege, însă vom lupta pentru rezolvarea potenţialelor probleme pe care le poate avea.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu înţeleg, domnule preşedinte, de ce mă întrerupeţi?!

Aveam două minute, m-am încadrat în ele.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu v-aţi încadrat!

Doamna Oana Cambera.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Stimaţi colegi,

Problema care se pune astăzi nu este dacă votăm sau nu acest proiect de lege, ci forma sub care îl votăm. Şi mulţi dintre dumneavoastră nu sunteţi la primul mandat.

Şi vă întreb de câte ori aţi votat un proiect de lege de aprobare a unei ordonanţe pentru Programul-pilot "O masă caldă"?

Şi dacă nu vă amintiţi, o să vă spun eu. Este al şaselea vot pe care îl dăm pentru un astfel de program-pilot.

Vă rog să deschideţi preambulul expunerii de motive şi veţi găsi aceleaşi justificări preluate an de an, astfel că, dacă căutăm cu adevărat răspuns la întrebarea de ce votăm acest program-pilot, vă rog să reveniţi la esenţa lui.

Un număr mare de elevi se află în situaţie de eşec şcolar sau abandonează timpuriu şcoala, iar frecventarea cursurilor este direct influenţată de condiţiile socio-economice defavorabile.

Din păcate, în România, acest proiect a fost mai mult un experiment şi suntem datori să depunem tot efortul pentru a-l transforma într-o politică publică naţională.

Sunt multe alte ţări care implementează acest program.

În România, însă, avem foarte multe deficienţe, şi nu doar în implementare, ci şi în redactarea legislativă a acestui program şi în stabilirea criteriilor.

Şi rog parlamentarii din sală, din judeţele Olt, Teleorman, Mehedinţi, să se uite în judeţele lor, care sunt cele mai sărace, şi să vadă că doar 1.000 de şcolari beneficiază de acest program.

Nu ştim care sunt criteriile de alocare. Despre asta discutăm astăzi - cum putem să facem acest program mai bun. Şi în acest sens au fost depuse amendamente care au trecut de Senat, însă, din păcate, la Camera Deputaţilor, un singur amendament a fost votat, cel cu privire la prelungirea programului pe anul 2022.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Manea Cătălin.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Am citit cu atenţie acest PL-x.

Sunt peste 38.000 de beneficiari, de elevi, de copii din învăţământul preşcolar şi din învăţământul primar şi gimnazial. Am văzut şi anexa, respectiv împărţirea acestor copii pe regiuni şi în judeţe.

Din punctul meu de vedere, consider că experimentăm prea mult, "pilotăm" prea mult şi, într-adevăr, aşa cum a menţionat mai devreme colega, cred că ar trebui ca Guvernul să-şi asume un astfel de program în beneficiul tuturor copiilor care sunt defavorizaţi şi care nu doar din motive legate de lipsa hranei abandonează şcoala, sau şi mai grav, foarte mulţi dintre ei, este vorba de zeci de mii de copii care nu sunt cuprinşi în sistemul educaţional românesc şi care au vârsta legală de a fi înscrişi fie la grădiniţă, fie în sistemul de învăţământ primar.

Grupul parlamentar al minorităţilor va susţine acest proiect de lege, însă aş vrea să vă informez în legătură cu faptul că suma alocată per capita, per beneficiar, în cadrul acestui proiect, să ştiţi că nu este mai mare de 10 lei. Mi se pare o sumă mai mult decât simbolică, ca să nu spun insuficientă, în raport cu nevoile alimentare ale unui copil, iar din cei 10 lei, doar 6 lei ar trebui să fie pentru hrană, pentru că 4 lei ar trebui să reprezinte alte cheltuieli de tip transport, eventual şi profit pentru cei care distribuie şi care vor câştiga distribuţia alimentelor în şcoală.

Deci Grupul parlamentar al minorităţilor va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor din partea grupurilor parlamentare, doamna Predescu, de la PSD.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Susţinem acest proiect de lege-pilot, cu menţiunea că toţi şcolarii şi adolescenţii români au nevoie de o alimentaţie bună pentru a creşte, a se dezvolta, a fi protejaţi de boli şi pentru a avea energia de a studia, de a învăţa şi de a fi activi fizic.

Aceste programe au nevoie, însă, de coerenţă legislativă, pentru a fi extinse la nivel naţional, deoarece sunt esenţiale pentru asigurarea dreptului la educaţie şi sănătate al tuturor copiilor şi mai ales pentru reducerea abandonului şcolar.

Totodată, susţinem acest proiect legislativ, cu gândul că normele de aplicare redactate de Ministerul Sănătăţii, împreună cu Ministerul Educaţiei şi ANSVSA, vor avea în vedere sprijinirea agriculturii, asigurând aprovizionarea cu alimente pentru mesele şcolare, de la micii fermieri, de la producătorii locali români.

Pentru că un element-cheie şi deosebit de important al acestui proiect îl constituie componenţa nutriţională a mesei şi standardele de calitate, consider că asociaţiile fermierilor, împreună cu asociaţiile de părinţi şi de elevi, trebuie să fie implicate în procesul de elaborare şi de acceptarea a meniurilor pentru cei mici.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Giugea Nicolae.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Referitor la alimentele pe care le consumăm cu toţii zilnic, să ştiţi că toţi suntem defavorizaţi. Nu există un anumit segment al populaţiei din România defavorizat.

România este cel mai mare producător de miere din Uniunea Europeană şi, cu toate acestea, rafturile supermarketurilor sunt pline de miere importată din afara Uniunii Europene sau de la sud de Dunăre, care este în amestec cu melasă.

Nu intervine nimeni în acest sens!

De asemenea, spunem că primim mere dintr-o ţară nordică şi primim... Dar să ştiţi că ei le cumpără dintr-o ţară care e vecină în partea de nord cu România, şi nu numai în nord, dar de asemenea cumpără merele româneşti, exact cum zicea un antevorbitor, cu 30 de bani, şi după aceea ni le revând nouă cu 6 lei kilogramul. Dar îi mai aplică şi un tratament, stoppage se numeşte, astfel încât mărul poţi să-l ţii şi ca bibelou şase luni pe televizor şi nu are absolut nimic.

Să nu vă surprindă atunci când descoperiţi roşii frumoase, sănătoase şi când le tai vezi că seminţele sunt încolţite, în interior. Ei, acolo a intervenit un tratament clar de a stopa evoluţia şi degradarea produsului alimentar respectiv.

Haideţi să luăm măsuri în ceea ce priveşte protecţia întregii populaţii referitor la alimentele pe care consumăm. Pasta de tomate e plină de amidon, smântâna e plină de amidon, salamul, cel în formă rotundă... Consumaţi salam cu formă regulată, secţiunea pătrată sau triunghiulară are cea mai multă carne. În celelalte găsiţi tot ce vreţi: şorici emulsionat, slănină şi toate celelalte. Nu pot să-i dea altă formă, decât forma rotundă. Asta pentru dumneavoastră. Şi amidonul care are capacitatea de a reţine foarte, foarte multă apă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi, stimate coleg!

Domnul Nicolae Giugea:

Cu asta ne hrănim noi şi copiii noştri!

Să luăm în primul rând măsuri să ne protejăm întreaga populaţie, pentru a evita ca astfel de produse să ajungă în galantare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc, vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă. Un singur vorbitor de grup.

Vă rog să-mi invocaţi la microfon articolul şi exact ce viciu procedural invocaţi dumneavoastră.

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Articolul 32.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La microfon, vă rog!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Stimaţi colegi,

Pe procedură.

Constituţia României, art. 32 spune:

Alineatul (1): "Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte...".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ciubuc, care este procedura?

Domnul Ciprian Ciubuc:

"... forme de instrucţie şi de perfecţionare".

Stimaţi colegi,

Haideţi întâi să respectăm art. 32 şi să rugăm reprezentanţii Guvernului, inclusiv ministrul educaţiei şi învăţământului, domnul Cîmpeanu, să asigure dreptul la învăţătură şi la învăţământ în România, să nu discrimineze copiii prin vaccinaţi, nevaccinaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

...şi după aceea să asigurăm mâncarea în şcoli!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Da, finalizez, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Toate grupurile parlamentare şi-au desemnat un singur vorbitor, numai dumneavoastră aţi făcut acest artificiu!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Păi, cum, noi vorbim acum de asigurarea hranei în şcoli, dar noi nu respectăm art. 32 din Constituţie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule Ciubuc!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlul legii există observaţii? Nu.

Am înţeles că de la 1 la 15 există un amendament respins care se doreşte să fie susţinut.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte, foarte pe scurt, că timpul este foarte lung!

Eu am lucrat împreună cu colegi de la PNL, de la PSD, în zona Senatului, şi am reuşit să facem o lege mai bună.

Acea lege mai bună, în primul şi în primul rând, a reuşit să ducă ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Susţineţi, vă rog amendamentul!

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

OK.

Ideea este că la Cameră s-au tăiat o serie de amendamente. Cel mai important este cel legat de faptul că, în programul anterior, din 150 de şcoli, 46 n-au reuşit să-şi facă programul, nu au reuşit să contracteze şi practic să dea de mâncare copiilor. E vorba de 20.000 de copii.

Ce am făcut noi şi ce propunem noi - şi amendamentul a fost respins, deşi a fost acceptat la Senat - este ca acei bani care practic nu sunt folosiţi în anumite şcoli să fie reportaţi şi folosiţi în alte şcoli, pe semestrul al II-lea, pentru că acum programul este prelungit pe două semestre.

Eu am să vă rog foarte mult, pentru că dumneavoastră cu toţii spuneţi că este un program foarte bun, să facem treaba asta. Să votăm pentru acest amendament!

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Care este amendamentul pe care dumneavoastră îl susţineţi?

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Amendamentul este nr. 1, art. 1 alin. (1²): "Dacă pe durata semestrului I există unităţi-pilot care se retrag..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înţeles!

Marginal 1 de la amendamente respinse.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"...se va dispune înlocuirea acestora cu alte unităţi-pilot...".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog.

Am înţeles.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

200 prezenţi, 64 pentru, 71 contra, 65 de abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Şi din binecuvântate pricini votate mai devreme, vom mai avea încă două proiecte de lege pe care le vom dezbate.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004; Pl-x 364/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul?

Domnul Benga este iniţiator? Nu este iniţiator.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară.

Vă rog, prezentarea raportului.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 14 septembrie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (3) din Legea nr. 566/2004, în sensul ca definirea, modul de autorizare şi organizare a gospodăriei ţărăneşti să se stabilească printr-o anexă la lege.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - s-a înregistrat un vot împotrivă şi două abţineri - întocmirea unui raport de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu.

La art. 1 şi 2, dacă există obiecţii sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

19. Şi ultimul, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 365/2021.

Rog reprezentantul Guvernului să ia cuvântul.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege vizează modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994, care vizează două aspecte. Prima modificare se referă la actualizarea valorii cotizaţiilor anuale aferente anului 2021, pe care România trebuie să le plătească, în conformitate cu obligaţiile care derivă din statutul de membru în cele patru organizaţii internaţionale şi interguvernamentale, două în domeniul aviaţiei, una în domeniul rutier şi una în domeniul navigaţiei.

A doua intervenţie la care vă solicităm acordul este ideea de a evita modificări anuale a bazei legale, în funcţie de valoarea cotizaţiilor care vor urma să fie stabilite pe viitor, sub ce formă, prin introducerea unei note de subsol, cu trimitere la suma propusă la plată, potrivit căreia cotizaţiile se plătesc anual la nivelul sumelor stabilite şi comunicate de către aceste organisme internaţionale.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea proiectului de act normativ în forma propusă de comisia sesizată în fond.

Vă mulţumim anticipat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 există comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne revedem la 11.45 pentru sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Imediat începem sesiunea de vot final.

Rog stafful tehnic să pregătească un vot de control.

Vot, vă rog.

242 prezenţi. Suntem în cvorum.

Înainte de a începe procedura de vot voi citi iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

1. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 328/2021; lege organică.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 316/2021; lege organică.

3. Propunerea legislativă privind unele măsuri în informatizare în domeniul educaţiei; Pl-x 317/2021; lege organică.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 309/2021; lege organică.

5. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 1/2011 privind educaţia naţională; Pl-x 315/2021; lege organică.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Începem cu I, Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 79/2021.

Vot, vă rog.

Cu 268 de voturi pentru, 14 contra şi un coleg care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 82/2021.

Vot, vă rog.

Cu 279 de voturi pentru, două contra şi o abţinere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2019 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 20/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru, 12 contra.

Proiectul de lege a fost aprobat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică; PL-x 17/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

264 de voturi pentru, 25 contra, 4 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 463/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate de voturi, 294, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea...

(Doamna deputat Olivia-Diana Morar solicită să ia cuvântul.)

Doamna Morar, explicarea votului. Grupul PNL.

Vă rog.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal susţine debirocratizarea, ca pas interdependent cu digitalizarea instituţiilor publice. În acest sens, parlamentarii PNL promovează în acest moment mai multe proiecte care au în vedere debirocratizarea şi digitalizarea, în vederea facilitării unui acces optim al cetăţenilor la diversele tipuri de servicii oferite de instituţiile statului.

În acest sens, în acest proiect legislativ de modificare a Legii nr. 129/2019 privind combaterea spălării banilor am intervenit cu propunerea adoptată în unanimitate de a se renunţa la depunerea anuală de către persoanele juridice din România, firme, ONG-uri, a declaraţiei de beneficiar real, aceasta urmând a se depune doar la înfiinţarea persoanei juridice sau la modificarea actelor constitutive ale acesteia.

La data prezentă această obligaţie de depunere anuală este în vigoare, dar ea este suspendată pe durata stării de alertă, iar prin adoptarea acestui proiect legislativ obligaţia anuală va dispărea.

Mulţumim frumos tuturor grupurilor parlamentare care au înţeles acest demers. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Toată lumea a înţeles.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2021 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat; PL-x 416/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 290 de voturi pentru, două contra şi două abţineri proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, doamna Pollyanna-Hanellore Hangan.

Vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

USR a votat pentru acest proiect, dar ar trebui să aveţi în vedere nişte cifre pentru viitor.

Suma necesară implementării programului pentru anul următor este de puţin peste 46 de milioane de lei şi de acest program vor beneficia puţin peste 65.000 de elevi din România.

În schimb, pensiile speciale ale primarilor, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022, dacă nu veţi vota proiectul USR pentru eliminarea acestora, au un impact de aproximativ 600 de milioane. Cu această sumă, Programul "Masă caldă în şcoală" ar ajuta peste 845.000 de elevi din ţară şi ar trebui să ne gândim că acest program nu ar mai trebui să rămână la stadiul de proiect-pilot, ci să devină un program pentru toţi copiii din România. Pentru că nu de alte pensii speciale avem nevoie noi, ci de o masă caldă pentru fiecare copil din şcoală, pentru dreptul la educaţie al copiilor, pentru că principala cauză a abandonului şcolar din România este sărăcia, şi un copil flămând nu poate să facă performanţă şcolară.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Stroe Ionuţ.

Felicitări pentru nominalizarea politică!

Domnule Stroe, vă rog.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi, e de înţeles oarecum îngrijorarea USR dar, cu siguranţă, pentru a realiza un proiect extins la nivel naţional e nevoie să faci primii paşi pilot, prin care să testezi şi în care să evaluezi rezultatele pozitive, sperăm noi, ale unui asemenea proiect. Pentru că acest proiect-pilot, uşor, uşor, cu siguranţă va fi extins şi sperăm noi, aşa cum este descris şi în proiectul de lege, va deveni o normalitate a tuturor elevilor din România.

Această masă caldă în şcoli, dragi colegi de la USR, funcţionează foarte, foarte bine, în ţări precum Marea Britanie, Franţa, Finlanda. Rezultatele sunt extraordinar de bune, adică copiii au acces în primul rând la mâncare sănătoasă şi bineînţeles îşi formează anumite deprinderi şi obiceiuri alimentare corecte.

În România, din păcate, trebuie să eliminăm, în primul rând, punga de chipsuri, sendvişurile de la fast food, din colţul şcolii, toate aceste lucruri ar trebui să dispară din alimentaţia copiilor şi şcoala ar trebui să intervină, iar acest proiect legislativ nu face altceva decât să ofere cadrul legal pentru un asemenea lucru.

Un aspect la fel de important, dragi colegi, îl constituie şi numărul mare de copii care chiar au nevoie de această masă, pentru că provin din medii defavorizate.

Din păcate, în mediul rural, ştim bine lucrul acesta, părăsirea timpurie a şcolii este un fenomen destul de răspândit la noi în ţară, iar dificultăţile financiare ale familiilor ştiţi foarte bine că reprezintă factorul determinant al acestui aspect negativ.

Această masă caldă primită în şcoli este şi un stimulent pentru aceşti copii, un motiv în plus să nu abandoneze şcoala.

În plus, şi am să închei, chiar raportul final din anul 2019 al acestui program-pilot, derulat în anumite şcoli, ne arată faptul că în unele şcoli a fost implementat acest program, iar fenomenul de abandon şcolar a fost aproape complet eradicat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului AUR, domnul Acatrinei Dorel.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Discutăm permanent, în ultimii doi ani de zile, despre pandemia COVID. Dar despre pandemia obezităţii la copii nu se mai discută nimic.

Un copil din trei este obez. De aceea avem nevoie de o alimentaţie sănătoasă în şcoală, pentru a fi predată la copii în partea gimnazială. Datorită faptului că odată informat la şcoală, informat acasă, copilul va înţelege ceea ce înseamnă să mănânce sănătos.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi, din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna Alexandru Victoria.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună ziua!

Am şi eu o rugăminte, să urmărim firul logic al propunerii votate.

Când ai un program-pilot, logica unui program-pilot este ca la finalul acestuia fie să-l modifici, fie să-l opreşti, fie să-l extinzi în toată ţara.

A vota prelungirea unui program-pilot în aceleaşi localităţi este puţin ilogic. Dacă programul este bun, şi sunt convinsă că este bun, el ar trebui schimbat după ce se termină etapa-pilot, extins, îmbunătăţit, după caz.

Deci a continua un program-pilot în aceleaşi localităţi înseamnă privarea altor localităţi de şansa de a beneficia de respectivele servicii sau produse.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004; Pl-x 364/2021; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

273 de voturi pentru, 12 abţineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Domnul Roman. Sau e o greşeală?

Domnul Roman Nicolae de la AUR a...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Greşeală!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 365/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 287 de voturi pentru, proiectul a fost adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 257 alin. (4) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 337/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 290 de voturi pentru şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

10. Proiectul de Lege privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport; PL-x 514/2021; lege organică.

Comisia pentru tineret şi sport propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 292 de voturi pentru, proiectul a fost adoptat.

11. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 514 din 14 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021; PL-x 125/2021; lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru constituţionalitate propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Cu 289 de voturi pentru şi 3 abţineri, legea a fost adoptată.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice; PL-x 428/2021; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru industrii, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, 34 contra şi 7 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia precum şi pentru modificarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune; PL-x 430/2021; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru cultură şi Comisia pentru tehnologia informaţiei propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 243 de voturi pentru, 39 contra, 15 abţineri şi un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.

Evident, domnul Iulian Bulai, explicarea votului.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă folosesc de această oportunitate pentru a vă mulţumi tuturor pentru acest vot şi mai ales pentru a mulţumi colegilor din comisie. A fost o discuţie foarte bună, cu colegi de la toate partidele, cu excepţia unuia care nu înţelege foarte multe nici pe formă, nici pe procedură. Au fost discuţii bune şi această lege are două repercusiuni la care nu am făcut referire în expunerea iniţială, anume, mai puţină reclamă la televiziunea publică, radioul public şi mai mulţi bani pentru fondul cinematografic, bani care vin din contribuţia streamerilor, şi s-a reuşit o negociere foarte bună atât pe procentul care vine în bugetul pentru Fondul cinematografic, cât şi proporţia de buget pe care ei o decid singuri, în care producţii proprii vor merge.

Vă mulţumesc mult tuturor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi noi vă mulţumim.

Domnul Badiu Georgel, Grupul AUR.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, astăzi, Parlamentul României a legiferat cenzura în mass-media. Probabil că mulţi dintre dumneavoastră nu v-aţi uitat cu atenţie la acele prevederi în PL-x-ul care doar ce a trecut acum. Este ruşinos!

Sperăm să vă puneţi semnătura după ce vă uitaţi cu atenţie. Sperăm să vă puneţi semnătura pe o sesizare la CCR.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 646/2020; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

252 de voturi pentru, 37 contra, două abţineri, un coleg prezent, nu votează.

Proiectul a fost adoptat.

Domnul Amet Varol, din partea Grupului parlamentar....

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Din greşeală!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din greşeală.

Domnul Cupşa Ioan, Grupul PNL.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc tuturor celor care aţi votat această iniţiativă legislativă.

Această modificare pe care noi, astăzi, o adoptăm, nu înseamnă nimic altceva decât o recunoaştere încă o dată, consacră, de altfel, rolul de partener indispensabil al justiţiei pentru avocatul român.

Activitatea pe care o desfăşoară avocatul este o activitate de mare interes, este un serviciu de interes public major, este în legătură cu apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celor care, din păcate, ajung să se numească justiţiabili.

Pentru a desfăşura activitatea noastră care în mod particular înseamnă asistenţă şi reprezentare în faţa instanţelor de judecată, a justiţiabililor, este nevoie să avem şi spaţii care să ne fie puse la dispoziţie.

Acest lucru se întâmplă astăzi, se permite ca Ministerul Justiţiei, titular fiind, să poată expropria terenul, mai apoi să construiască clădiri care în parte să fie puse la dispoziţia avocaţilor pentru a-şi desfăşura această activitate.

Am venit astăzi la microfon şi pentru a cere Guvernului să urgenteze felul în care soluţionează, duce la bun sfârşit proiectul numit "Cartierul Justiţiei". "Cartierul Justiţiei" a început acum mai bine de patru ani cu exproprierea şi punerea la dispoziţia Ministerului Justiţiei a terenului necesar.

În 2019, Guvernul a pus la dispoziţie, practic, şi a găsit sursa de finanţare. Rămâne ca actualul Guvern, urgentând lucrurile, să pună în operă un proiect, Proiectul "Cartierul Justiţiei", un proiect care face parte, probabil, cred eu, din marele proiect de ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 229 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; Pl-x 252/2021; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

276 de voturi pentru, 13 abţineri.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Rog membrii Biroului permanent să poftească în sala consacrată şedinţelor, iar dumneavoastră tuturor vă doresc o după-amiază plăcută.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.17.