Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 14 decembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, aş vrea să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale, un deputat neafiliat.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD şi dau cuvântul domnului Florin Piper-Savu.

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "O Românie educată se face cu dascăli apreciaţi şi respectaţi".

Stimaţi colegi,

Modelul profesorului în formarea elevului este cel mai puternic instrument pedagogic. Profesorii sunt mentori şi facilitatori, veritabili profesionişti în educaţie. Din păcate, asistăm în ultimii ani la o fugă permanentă a tinerilor de ceea ce înseamnă astăzi sistemul naţional de învăţământ. Lipsa banilor şi scăderea prestigiului profesiei didactice au condus spre o îmbătrânire a corpului profesoral, aşa încât, în următorii 10 ani, 1 din 4 dascăli se va pensiona şi, deci, va trebui înlocuit.

Deşi România se numără printre cele câteva ţări europene care au înregistrat cea mai mare creştere a salariilor cadrelor didactice aflate la începutul carierei, pe perioada guvernării PSD, în 2014-2019, în prezent, urmare a prorogării de către Guvernul de dreapta a termenelor de acordare a celor două tranşe de majorare prevăzute de Legea nr. 153/2017, salariul unui profesor debutant este de sub 500 de euro/lună.

România se menţine printre ultimele 4 ţări din Uniunea Europeană în clasamentul salariilor de bază acordate profesorilor aflaţi la începutul carierei. Această salarizare nemotivantă explică exodul personalului calificat, cât şi îmbătrânirea corpului profesoral, transformând cariera didactică într-una neatractivă pentru tinerii cu vocaţie.

Tot România se numără printre ţările unde profesorii au de aşteptat cel mai mult timp pentru a atinge nivelul maxim de salarizare, profesorii români trebuie să lucreze 40 de ani pentru a atinge salarizarea maximă.

Salariul mediu în învăţământ este cu 30% mai mic decât cel din administraţia publică.

Ca o recunoaştere a rolului şi importanţei cadrelor didactice pentru formarea viitorilor cetăţeni, PSD a iniţiat şi aplicat prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 şi a susţinut permanent o salarizare corectă şi motivantă a cadrelor didactice.

Dascălii îşi pun speranţa în noul Guvern, din care PSD face parte, şi aşteaptă ca majorările prorogate să se acorde personalului didactic cel mai târziu la 1 ianuarie 2022.

Stimaţi colegi, este momentul oportun pentru ca educaţia să fie în mod real o prioritate pentru întreaga clasă politică, prioritate care să se reflecte în primul rând în procentul din PIB alocat învăţământului prin Legea bugetului de stat pe anul 2022.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Aş vrea să dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Mirela Elena Adomnicăi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la schema de ajutoare de stat COVID anunţată de fostul Guvern şi publicată deja în Monitorul Oficial.

În data de 22 noiembrie s-a publicat Ordinul ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, prin care se aprobă schema de ajutor de stat 4.1.1., de aproape 360 de milioane de euro din fonduri ale Uniunii Europene şi de la buget, prin care firmele micro, mici şi mijlocii ar urma să primească granturi de investiţii de până la un milion de euro fiecare. Această schemă ar fi trebuit să înlocuiască Măsura 3 din vechea schemă de ajutoare de stat COVID de la Ministerul Economiei, desfiinţată însă de fostul Guvern, Guvernul Cîţu.

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, care s-a implicat în consultările publice ale proiectului, denunţă documentul oficial publicat şi reclamă că ministerul a ignorat cerinţele partenerilor. În acest context, Consiliul trage un semnal de alarmă cu privire la implementarea "noii măsuri 3", despre care spune că "are un potenţial ridicat de fraudare", din următoarele considerente:

1. Criteriul "primul venit - primul servit" nu va asigura calitatea proiectelor, competiţia de fapt fiind dată de viteza de înscriere în platformă;

2. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu a ţinut cont de prelungirea cadrului temporar european, Comisia Europeană adoptând o prelungire a acestuia cu încă 6 luni.

3. Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 de euro reduce în mod considerabil numărul potenţialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei COVID-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 de euro, pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri.

4. Nu există corelare între cifra de afaceri şi valoarea grantului solicitat.

Vechea Măsură 3, anulată de guvernanţi, era derulată de Ministerul Economiei, cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene ca finanţator. Noua măsură - 4.1.1. - este gestionată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, dar, având în vedere că în Guvernul instalat cu puţină vreme în urmă avem un minister nou creat, al IMM-urilor, ar fi recomandat ca în cadrul acestuia să se analizeze cu atenţie problemele semnalate de către reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii şi să se ţină cont de sugestiile făcute.

Antreprenorii afectaţi de pandemie au mare nevoie de această măsură de sprijin, iar factorii decizionali trebuie să se asigure că aceasta este aplicată cât mai corect şi cât mai transparent.

Deputat al PSD de Suceava, Adomnicăi Mirela.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu.

Doamna Viorica Sandu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Cum facem să ne facem bine" este titlul declaraţiei mele politice de astăzi.

În aceste zile, Coaliţia de guvernare lucrează pentru crearea unui instrument echitabil şi funcţional în vederea combaterii pandemiei, iar Partidul Social Democrat doreşte să găsească cele mai bune soluţii pentru oameni.

Toată populaţia României are dreptul să beneficieze de servicii medicale pentru orice afecţiune sau problemă de sănătate. Pandemia nu a făcut să dispară cancerul, afecţiunile cardiovasculare, alte afecţiuni incurabile sau urgenţele chirurgicale. A pus doar sistemul medical din România în imposibilitatea de a le trata corespunzător, deşi pacienţii în cauză, cronici, au continuat în acest timp să plătească asigurări de sănătate, fără a putea beneficia de aceste servicii. Mulţi dintre ei au plătit cu viaţa modul defectuos în care a fost gestionată pandemia.

Concepţia actualului ministru al Partidului Social Democrat, al sănătăţii, Alexandru Rafila, şi a echipei sale este de a preveni decesele, aglomerarea spitalelor, aşa cum s-a întâmplat în cele 4 valuri pandemice anterioare, deci oferă cetăţenilor toate mijloacele posibile pentru a combate pandemia - vaccinare, testare, tratament.

Noua abordare prevede măsuri de armonizare şi de eliminare a discriminării într-o perioadă de scădere a numărului de cazuri şi, dacă acestea vor fi luate din timp, vor preveni efectele negative ale unui nou val pandemic.

Prin vaccinarea cu schemă completă se reduce considerabil riscul de infectare, de transmitere, de spitalizare şi deces.

Prin asigurarea testării, atitudinea oamenilor faţă de vaccinare se va schimba, va creşte încrederea în vaccinare şi va schimba abordarea ameninţătoare, constrângătoare, într-o chestiune care să fie participativă şi convingătoare pentru cetăţeni.

Aşa cum s-a văzut în fosta guvernare, ameninţarea şi şantajul nu dau rezultatul aşteptat.

Populaţia a asistat la imagini în care lideri politici ignorau măsurile de prevenţie, în plină pandemie, iar aceste imagini au slăbit încrederea în autorităţi. Nu s-a făcut un plan coerent de luptă cu virusul, dar a venit impunerea silită a măsurilor restrictive, inclusiv a vaccinului, ceea ce a generat în România o neîncredere uriaşă în autorităţi.

Campania de vaccinare a fost compromisă prin măsuri de relaxare luate în perioada în care numărul de infectări era în creştere, prin declaraţii bombastice despre învingerea pandemiei, prin mici recompense gastronomice oferite în schimbul vaccinării. Această abordare a dus în derizoriu şi a decredibilizat vaccinarea.

Acum, Partidul Social Democrat are oportunitatea de a recâştiga încrederea populaţiei, propunând măsuri coerente, care să revigoreze campania de vaccinare şi care să nu fie percepute ca demersuri discriminatorii.

Deputat de Galaţi, Viorica Sandu.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Cele 3 declaraţii politice alocate Grupului PSD au fost susţinute.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL, şi îi dau cuvântul domnului Ştefan-Bucur Stoica. Dacă este în sală? Nu este.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această zi se numeşte "Oare de ce în România merg lucrurile atât de greu?".

În aceste timpuri profund marcate de pandemia pe care o traversăm şi de toate aceste crize suprapuse - criză sanitară, îmi permit a spune aproape o criză umanitară, care a afectat România, la fel cum a afectat întreaga omenire, criză socială, criză energetică, de asemenea putem vorbi, deşi nu tehnic, în planul repercusiunilor asupra populaţiei, inclusiv despre o criză economică. La toate aceste lucruri ne putem gândi inclusiv la o criză morală. Şi cred că ar trebui să ne întoarcem către esenţa lucrurilor şi să gândim, oare unde s-a greşit? Oare care sunt acele lucruri care s-au pierdut? S-au pierdut din vederea noastră, s-au pierdut din practica politică, s-au pierdut din felul în care ne raportăm la societate.

De multe ori te întrebi, oare de ce este atât de greu în România să se lucreze în echipă? Oare de ce în România, acolo unde sunt două persoane puse în anumite funcţii publice sau cu răspunderi de decizie politică, automat trebuie să avem şi o confruntare, nu doar de viziune asupra societăţii, ci o confruntare de orgolii, orgolii mărunte de multe ori?

Una dintre cele mai mari probleme din societatea românească o reprezintă fără doar şi poate dezbinarea. Noi nu realizăm aproape câte prejudicii ne-a putut aduce de-a lungul timpului acest lucru, faptul că, în faţa multor provocări majore, de multe ori interese mărunte, interese meschine au primat în faţa interesului cetăţenilor şi în faţa interesului naţiunii. Şi sunt situaţii în care trebuie să ne întoarcem către valori, să ne gândim care sunt cu adevărat valorile care pot duce o societate înainte. Evident, onestitatea, integritatea, respectul pentru disciplina morală, respectul pentru celălalt. Sunt lucruri fără de care nu putem gândi nimic din ceea ce facem noi politic, din ceea ce întreprindem public.

Toate proiectele pe care încercăm să le ducem la bun sfârşit, ca oameni politici, trebuie să aibă la bază elemente morale, elemente care ţin de valori intrinseci culturii şi civilizaţiei. Iar toate aceste lucruri nu se pot crea niciodată într-un climat dominat de ură, dominat de dihonie şi dominat de o permanentă înfruntare a unor jocuri de putere subterane complet stupide. Iar în aceste timpuri de mare criză, pe care le traversăm, este fundamental să înţelegem că mai presus de orice servim naţiunea română, iar aici suntem în slujba României, iar România trebuie servită cu demnitate, cu respect, cu moralitate, cu cinste şi cu foarte multă onestitate în tot ceea ce facem noi şi în fiecare clipă a vieţii noastre publice ori personale, de asemenea.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Văd că de la Grupul PNL nu mai este nimeni.

O să mergem mai departe, către Grupul parlamentar al USR, şi dau cuvântul domnului deputat Mihai Poliţeanu.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi deputaţi!

Federaţia Rusă este artizanul unor conflicte îngheţate în Republica Moldova, în Georgia, al invaziei din Crimeea, cât şi al sângerosului conflict din regiunea Donbas, în Ucraina. Agresiunea rusă, determinată de mişcările populare de democratizare a Ucrainei, a dus la moartea a mii de ucraineni, unii dintre ei, soldaţi din regiunea Cernăuţi, de origine română.

Zilele acestea Putin ameninţă şi şantajează Ucraina şi lumea liberă cu un nou război, încercând să limiteze libertatea ucrainenilor de a-şi decide un viitor democratic şi prosper, alături de Uniunea Europeană şi NATO. Rusia este ceea ce spunea John McCain - o benzinărie condusă de mafioţi, pentru care societatea deschisă, democraţia şi statul de drept sunt ameninţări existenţiale.

Ca stat democratic, ca membru al Uniunii Europene şi NATO, ca stat căruia Uniunea Sovietică i-a furat avere, teritorii şi suflete, dar şi ca parteneri şi buni vecini ai poporului ucrainean, România are obligaţia morală de a se poziţiona ferm împotriva oricărei potenţiale agresiuni ruseşti şi de a ajuta politic şi logistic Ucraina.

Din păcate, statul român adoptă poziţionări ambigue sau întârziate în situaţii de acest tip. Şi este cel puţin regretabil că nu ne exprimăm prin vorbe şi fapte, coerent şi neechivoc, în favoarea apărării valorilor democratice şi libertăţii la est de România.

Ca urmare a lipsei unei condamnări hotărâte şi consecvente a crimelor comise de regimul de la Kremlin, am ajuns în situaţia ca politicieni şi demnitari români să participe la acţiuni de spălare a imaginii Federaţiei Ruse în România.

Nu mai devreme de acum câteva zile, zeci de primari şi viceprimari, poate cu bună-credinţă, au răspuns chemării Ambasadei Rusiei şi au fost folosiţi de ambasadorul Valery Kuzmin pentru propagandă sovietică. Oricât de preocupat ai fi de bunăstarea comunităţii tale, nu poţi face demersuri împotriva politicii naţionale şi a angajamentelor asumate în plan internaţional.

Vedem, de asemenea, cum un fost ministru al justiţiei, rector al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, încheie parteneriate cu universităţi ruseşti, de parcă acestea ar fi bastioane ale libertăţii individuale, ale gândirii critice şi libertăţii de exprimare.

Atenţie, nu este o chestiune de politică de partid! Ci de valori. Suntem parte a lumii libere şi trebuie să promovăm libertatea şi democraţia. Ar trebui ca noi toţi, clasa politică a României, măcar pe acest subiect, măcar pe tema poziţionării ferme şi fără echivoc împotriva abuzurilor regimului de la Moscova, măcar acum să fim o singură voce.

Fac un apel la unitate şi la fermitate a clasei politice, un apel la solidaritate cu poporul ucrainean şi partenerii noştri euroatlantici, parteneri care garantează securitatea României şi care au luat deja atitudine.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului Viorel Băltăreţu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Reformă administrativă, nu pensii speciale pentru aleşii locali!".

România e un stat profund birocratic, în care majoritatea administraţiilor locale sunt ineficiente. Primăriile din România pierd bani, pierd proiecte europene, pierd lupta pentru modernizare, pierd încrederea cetăţenilor. Risipesc bani publici.

În acest context de ineficienţă cronicizată, pensiile speciale ale primarilor sunt din nou pe agenda publică. Observăm cu îngrijorare amânarea deciziei referitoare la pensiile speciale pentru aleşii locali. Coaliţia de guvernare ia în considerare - în cel mai fericit caz - o amânare a intrării în vigoare a prevederilor incluse în 2019 în Codul administrativ.

Şi asta, pentru că, prin PNRR - proiect coordonat de un fost ministru USR -, România şi-a asumat să nu introducă categorii noi de pensii speciale. E singura piedică în calea dorinţei PSD, PNL şi UDMR de a-şi recompensa cei 2.874 de primari şi pentru a-şi asigura loialitatea lor.

Ce nu se regăseşte în agenda publică a actualei Coaliţii de guvernământ? Reforma administraţiei publice, o condiţie esenţială pentru modernizarea statului şi bunăstarea cetăţenilor.

Iată câteva puncte concrete care ar trebui să se regăsească în programul politic al Coaliţiei:

• Profesionalizarea aparatului administrativ. Funcţionarii publici trebuie să fie aleşi pe baza competenţei şi a expertizei. Pe lângă o formare profesională continuă, administraţia publică trebuie să instituie indicatori de măsurare a performanţei, trebuie să ofere o salarizare în funcţie de rezultate şi să aibă o planificare eficientă a resurselor umane. Primăriile în care toate veniturile merg pe salariile funcţionarilor trebuie să devină istorie;
• Eficientizarea administraţiei publice prin:
• Reforma administrativă - comasarea primăriilor din localităţile cu un număr redus de locuitori. Azi, administraţiile din localităţile mici nu reuşesc să furnizeze servicii de calitate şi, uneori, nici măcar nu-şi acoperă propriile cheltuieli din taxele colectate. Fuziunea unor astfel de localităţi e tot mai frecventă în aparatul administrativ al statelor europene;
• Digitalizarea serviciilor publice. Un prim pas înainte e îmbunătăţirea sistemului naţional electronic de plată online - gen ghiseul.ro - care ar creşte colectarea de taxe şi impozite;
• Creşterea capacităţii de gestionare a proiectelor de dezvoltare şi de absorbţie a fondurilor europene. Cu o nevoie uriaşă de dezvoltare - infrastructură rutieră şi de utilităţi, servicii medicale sau educaţionale -, e inadmisibil ca administraţiile locale să nu aibă specialişti care să gestioneze proiecte din fonduri europene, guvernamentale sau în parteneriat public-privat.

Stimaţi colegi din Coaliţia de guvernare,

Fac apel, în numele USR, să alegeţi eficienţa, nu risipa; simţul gospodăresc, nu îmbuibarea; pensiile românilor, nu pensiile speciale ale clientelei politice.

Pensiile speciale ale primarilor trebuie eliminate, nu amânate!

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR, şi dau cuvântul domnului deputat Lucian Feodorov.

Domnul Lucian Feodorov:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "De ce Guvernul nu a stabilit un protocol oficial de medicamente pentru tratamentul COVID-19 şi a aşteptat ca românii să fie răpuşi pe capete?". Adică să moară efectiv.

Subliniez acest aspect pentru că el este de multe ori ascuns şi nu se tratează în mod curajos, deschis, pentru a porni la un nou mod de a trata COVID-19.

Se încearcă să se facă nişte provizorate şi, din păcate, rezultatele sunt acestea care sunt.

Nu am pretenţii că sunt specialist în domeniu, sunt inginer, am fost bolnav de COVID şi am fost internat la Spitalul Militar Central. Cu acest prilej, mulţumesc celor care au avut grijă de mine şi m-au salvat.

De fapt, ce este COVID?

COVID este un virus pe care... mulţi dintre noi nici n-am auzit de el şi, din păcate, sistemul nostru sanitar nu a gândit în prealabil un mod de a-l trata şi de a-l neutraliza, ca să zic aşa.

Soluţiile care s-au adoptat au pornit cu inversul, adică în loc să se facă testări - după mintea mea, efectiv - testări în grupurile care erau implicate în această boală, s-a pornit de la început cu vaccinări, tot felul de tratamente improvizate şi aşa mai departe.

Singurii care pot da nişte soluţii sunt cei de la Ministerul Sănătăţii, ei sunt profesionişti. Şi, apropo de ce spunea domnul deputat, de ce se întâmplă? Pentru că nu avem o pregătire corespunzătoare, de aici porneşte tot. Nici politică... nu, pregătire în domeniul profesiei, cum spun americanii - "professional". De aici porneşte totul.

Vă spun că am avut norocul, ca să zic aşa, de a avea de-a face cu foarte multe cadre cu pregătire superioară, cu oameni care au avut rezultate în domeniul lor profesional şi vă spun, de aceea alţii sunt înaintea noastră, pentru că în primul rând pornesc de la profesii şi de la seriozitate. Or, la noi, încercăm să facem improvizaţii. Cu aşa ceva nu se poate.

Sigur, sunt multe medicamente care trebuie folosite, ele sunt discutabile şi eu nu vreau să mă refer la ele pentru că nu am calitatea de a vorbi despre ele, dar am încredere în corpul nostru sanitar şi am încredere în specialiştii pe care îi avem, că luând, analizând post factum ce s-a întâmplat, cu deschidere şi cu dorinţa sinceră de a clarifica, nu de a ascunde, sunt convins că se vor găsi soluţii.

Sigur, ce mă deranjează cel mai mult este că se încearcă impunerea unui certificat aşa-zis verde, în ideea de a condiţiona, chiar cu bruscheţe, aplicarea acestei soluţii, respectiv a unor soluţii despre care încă nu ştim dacă sunt valabile sau nu. Nu le ştim rezultatul. Chiar rămânem contrariaţi că după ce se vaccinează omul, după nu ştiu cât timp moare.

Deci acestea trebuie să le spunem deschis, în faţă, domnule acestea sunt, hai să vedem ce facem.

Îmi pare rău că pornind de la preşedintele republicii, care încearcă să mimeze că conduce această ţară, şi continuând după aceea cu cei care au fost la Ministerul Sănătăţii, nu s-a găsit o soluţie.

Sunt din judeţul care a dat ţării fraţii Ciucă, mari...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule deputat, o să am marea rugăminte să încheiaţi.

Domnul Lucian Feodorov:

Da, închei.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Atât vreau să vă spun, că judeţul meu a dat personalităţi în domeniul tratării acestor boli şi au obţinut rezultate deosebite.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Nu avem solicitări din partea Grupului parlamentar al UDMR. Mergem mai departe, către Grupul parlamentar al minorităţilor, şi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La sfârşitul acestei săptămâni, mai exact pe 18 decembrie, sărbătorim Ziua Minorităţilor Naţionale, un eveniment adresat atât membrilor comunităţilor minoritare din ţara noastră, cât şi celor care se mândresc cu specificul intercultural.

Instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale, prin Legea nr. 247/2017, a reconfirmat parcursul democratic al României, european şi occidental, aliniindu-se totodată direcţiei globale, iniţiate de Organizaţia Naţiunilor Unite, cu privire la apărarea drepturilor etnice, lingvistice şi religioase ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Drepturile fundamentale de care se bucură minorităţile naţionale în România, garantate de Legea fundamentală şi de realitatea politică, fac din ţara noastră un real exemplu la acest capitol, fapt care a contribuit, contribuie şi, nădăjduim cu toţii, va contribui la îndeplinirea idealurilor de ţară.

Ziua de 18 decembrie are o semnificaţie aparte prin faptul că este promovată ideea de fraternitate şi toleranţă în societate, ne îndeamnă pe fiecare dintre noi să nu rămânem ostatici ai prejudecăţilor în ceea ce priveşte populaţiile minoritare, fiindcă aspiraţiile unei naţiuni spre progres pot fi atinse doar prin unitate.

Ziua Minorităţilor Naţionale reprezintă nivelul de dezvoltare completă al societăţii româneşti, care a realizat că toleranţa şi buna relaţionare sunt stâlpii care susţin o democraţie viabilă.

Cu toate acestea, atunci când este adus în discuţie subiectul minorităţilor naţionale, o parte din populaţie se gândeşte doar la sectorul cultural sau la modul în care acestea îşi promovează identitatea etnică, uitând, în unele situaţii, de aportul pe care minorităţile l-au adus, şi nu de puţine ori, la îndeplinirea obiectivelor majore ale patriei în care trăim ori de faptul că ele convieţuiesc atât cu populaţia majoritară, cât şi cu alte minorităţi naţionale, împărţind în egală măsură bucuriile şi necazurile, realizările şi insuccesele, bunăstarea şi neajunsurile, victoriile şi înfrângerile, nutrind, fără preget, speranţa că doar împreună vor putea birui toate obstacolele, indiferent de natura acestora.

Astfel, simbioza comunitară creată de-a lungul timpului şi modelată de părţile sale constitutive, etniile, pe de o parte, şi populaţia majoritară, de cealaltă parte, ne obligă, din mai multe considerente, să veghem la păstrarea acesteia, ba mai mult, trebuie să contribuim cu toţii ca acest spectru al minorităţilor să fie menţinut în toate domeniile de activitate, căci etnicii minoritari au dovedit că au aceleaşi preocupări, se implică activ în toate sectoarele societăţii, iar pe baza rezultatelor pe care le-au obţinut putem constata că aportul pe care l-au adus la crearea unei societăţi mai bune şi mai unite este unul care nu poate fi de neglijat.

Doar în urma unei analize solide, obiective şi sănătoase, prin devoalarea stereotipurilor legate de persoanele aparţinând minorităţilor naţionale şi prin implicarea activă a reprezentanţilor acestora în Parlamentul României vom putea proteja şi promova buna înţelegere din societatea românească şi implicit vom contribui la menţinerea traiectoriei europene şi euroatlantice pe care ţara noastră s-a înscris de câteva decenii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim şi noi.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de azi se intitulează "Uniunea Europeană este dictatorul Europei şi al României".

Stimaţi colegi,

În acest moment, Uniunea Europeană nu este decât un tiran care asmute trădătorii din guvernele ţărilor membre împotriva propriilor popoare.

România nu face excepţie, ba din contră, pe agenda trădătorilor din Guvernul României nu există decât încălcarea drepturilor şi libertăţilor românilor şi respectarea cu stricteţe a ordinelor primite de la stăpânii lor din afară.

În ultimii 2 ani, cei cu putere de decizie nu au luat nicio măsură fără acordul stăpânilor care dau ordine acestor trădători, măsuri care pur şi simplu au călcat în picioare drepturile constituţionale.

Poporul român a ajuns într-un punct în care se gândeşte serios dacă Uniunea Europeană este într-adevăr o comunitate care sprijină, şi nu o păcăleală. Să nu uităm că unul din statele fondatoare, respectiv Marea Britanie, a ieşit din Uniunea Europeană după 48 de ani. Mai mult decât atât, în tot acest timp a refuzat să adopte moneda euro.

Uniunea Europeană a tratat România ca o ţară de consum şi nu a fost lăsată să se dezvolte în sensul consolidării autonomiei în ceea ce priveşte agricultura şi industria. Uniunea Europeană nu doreşte ca ţăranul român să poată creşte porcul tradiţional, care pentru unii reprezintă de multe ori singura sursă de carne accesibilă.

În schimb, trădătorii românilor prezintă în mod ipocrit această măsură ca fiind una în beneficiul românilor, după incorectele standarde europene. România importă deja mai mult de 60% din carnea de porc necesară, dar se pare că trebuie să fie anihilată şi această gură de aer a românilor.

Trădătorii vor să ia românilor libertatea de a se autogospodări şi să-i transforme în consumatori de carne importată care de multe ori provine din ferme dubioase, dar "conform standardelor europene". Doar în luna noiembrie şi până în prezent au fost retrase de pe rafturile magazinelor tone de carne de pui şi de porc care au fost infestate cu bacterii dintre cele mai periculoase.

Mai nou, Uniunea Europeană impune României rate de vaccinare obligatorii care nu au nicio legătură cu sănătatea, ci exclusiv cu libertatea. Deşi românii au fost numiţi în mod obraznic în presa internaţională ca fiind "proşti pentru că nu se vaccinează", acum se pare că românii sunt deştepţii Europei pentru că România este singura ţară din Europa care este în zona verde. Bineînţeles că acum presa internaţională şi trădătorii din Guvern tac.

Ultima nenorocire mascată, venită din partea trădătorilor României, este schimbarea Constituţiei, ordin impus de stăpânii lor din afară, pentru ca Uniunea Europeană să nu se "împiedice" de aceasta, precum Arafat, atunci când vor încerca să anuleze definitiv drepturile şi libertăţile românilor.

Stimaţi colegi, concluzia nu este decât una: RO-EXIT! Ieşirea cât mai urgent din Uniunea Europeană, această organizaţie care nu urmăreşte decât sclavagizarea Europei.

Mulţumesc.

Deputat independent Mihai Lasca.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ce bine că trăim într-un stat democratic şi avem dreptul la liberă exprimare!

Ne reîntoarcem la Grupul parlamentar al PSD şi dau cuvântul doamnei deputat Alexandra Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Astăzi voi face un apel la consens politic şi social în lupta cu pandemia.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

România a trecut probabil prin cel mai cumplit moment al acestei pandemii, în valul 4 înregistrând zeci de mii de morţi şi intrând în clasamentul mondial al deceselor COVID. În judeţul pe care îl reprezint eu, s-a apelat la excavatoare pentru a săpa gropile pentru numărul mare de decedaţi. Este clar că acest lucru nu trebuie să se mai întâmple.

Nu am competenţa de a stabili cine sunt vinovaţii. Dar cred că noi toţi, cei care îi reprezentăm pe români în Parlament, trebuie să luăm decizii corecte pentru a preveni un astfel de dezastru în viitor.

Apelul meu este să privim cu calm soluţiile pe care le avem la îndemână în lupta cu virusul - vaccinarea, testarea în masă şi tratarea timpurie a infecţiei.

Trebuie să folosim tot acest arsenal. Iar cel mai important lucru este ca deciziile care se iau să nu creeze discriminări şi să nu ne îndepărteze de cetăţeni, pe care trebuie să îi avem ca parteneri. În mod cert, abordările segregaţioniste de până acum ale unor decidenţi sau cetăţeni nu ne vor ajuta să luptăm mai eficient împotriva virusului. Trebuie să avem echilibru!

Certificatul COVID pe care l-a propus ministrul sănătăţii este mult diferit, în bine, faţă de ceea ce s-a adoptat în alte state europene şi faţă de ceea ce s-a făcut până acum în România. S-a ţinut cont de specificul nostru naţional, de caracteristicile poporului român şi, în opinia mea, propunerea ministrului sănătăţii are mai mult sens şi consistenţă logică în raport cu obiectivul pe care ni-l dorim cu toţii - combaterea pandemiei.

Acest formular nu se va aplica pe termen nelimitat şi nici după bunul plac al vreunui şef numit în Ministerul de Interne sau în Ministerul Sănătăţii, ci se va activa doar atunci când va creşte numărul de persoane spitalizate din cauza COVID.

Dincolo de măsurile administrative, trebuie să înţelegem cu toţii că fiecare dintre noi are un rol important în combaterea pandemiei. Nu doar statul trebuie să fie precaut şi să acţioneze preventiv, ci şi noi, cetăţenii, fie că suntem vaccinaţi sau nu.

Mai mult decât atât, noi, parlamentarii, trebuie să avem atitudini echilibrate, iar colegii deputaţi şi senatori care transmit mesaje radicale trebuie să înceteze să mai facă acest lucru, pentru că există soluţii de protejare a fiecărui individ, fie că vorbim de vaccinare, testare sau tratare timpurie a bolii.

Fac deci apel încă o dată la echilibru, la o abordare calmă, consensuală, care să conducă la măsuri eficiente pentru protejarea concetăţenilor noştri, indiferent de opţiunea lor de a se vaccina sau nu.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, foarte mult, doamnă deputat.

Subscriu întru totul la ceea ce aţi spus.

Dau cuvântul, mai departe, domnului deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Aroganţa ministrului Drulă a întârziat dezvoltarea României şi a judeţului Alba"

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă în mod special la "realizările" din domeniul transporturilor, un domeniu extrem de important în orice ecuaţie de dezvoltare economică, un domeniu care, potrivit fostului ministru, s-a dezvoltat foarte mult, însă marile realizări s-au rezumat la doar câteva cioturi de autostrăzi şi drumuri expres, şi acelea moştenite tot de la PSD.

Dacă vorbim de Transilvania şi Banat, am fost cu toţii martori la modul în care o autostradă construită a dus la dezvoltarea judeţelor pe care le-a traversat. Tocmai din această cauză nu putem trece cu vederea faptul că sub conducerea Uniunii Salvaţi România, ţara noastră a bătut pasul pe loc de aproximativ un an de zile.

Domnule fost ministru Cătălin Drulă,

Aţi pierdut o perioadă preţioasă cu o aşa-zisă reorganizare a instituţiei, în urma căreia singurul rezultat a fost o reducere a personalului cu aproximativ 11%. Aţi numit în fruntea companiilor de stat persoane fără experienţă, care, în loc să fie preocupate de dezvoltarea sectorului din subordine, îşi puneau poze pe panourile din aeroport, ca să îşi satisfacă orgoliul personal în drum spre birou, în timp ce românii se înghesuiau la cozile de la intrarea în ţară.

Aţi uitat, domnule ministru? Oamenii nu au uitat! Nu continuu prin a preciza numele persoanei respective, pentru că nu sunt adeptul atacurilor la persoană, însă tot ce aţi realizat la Ministerul Transporturilor a fost doar să faceţi puţin loc pentru câţiva "drulăi" de la partid, în loc să vă concentraţi atenţia pe adevăratele probleme ale României.

Personal v-am transmis nenumărate interpelări din partea cetăţenilor din judeţul Alba, care, în această vară, cât aţi fost ministru, au fost loviţi de două viituri, una mai devastatoare decât cealaltă. Foarte multe drumuri au fost distruse, altele au fost efectiv surpate sau luate de ape. Drumul dintre Abrud şi Câmpeni nici măcar acum nu poate fi parcurs în siguranţă de conducătorii auto, iar având în vedere că deja a nins în Munţii Apuseni, reabilitarea acestuia va fi practic imposibilă până în primăvara anului viitor. Miniştrii vin şi pleacă, problemele rămân.

Vă asumaţi dumneavoastră faptul că nici ambulanţele şi nici pompierii nu pot ajunge în timp util la urgenţe în această zonă? Cine va fi responsabil de o viitoare tragedie, având în vedere pericolul lăsat în urma dumneavoastră pe drumurile din zonă?

Am vorbit la începutul declaraţiei politice despre modul în care o autostradă atrage investitori şi despre modul în care se dezvoltă economia judeţelor pe care aceasta le traversează. Mai ţineţi minte, domnule ministru Drulă, de câte ori aţi promis că veţi finaliza Autostrada Sebeş - Turda? Aveţi cumva o statistică cu numărul de accidente şi decese care s-au produs cât timp aţi întârziat această porţiune de autostradă? Vă spun eu, doar pe secţiunea dintre Alba Iulia şi Aiud s-au produs săptămânal câte 3-4 accidente nefericite.

V-am urmărit de foarte multe ori atitudinea arogantă din cadrul conferinţelor pe care le susţineaţi din pragul ministerului, când ne trataţi pe toţi cu un aer de superioritate, chiar şi atunci când aţi luat în derâdere românii blocaţi în trenuri, în mijlocul câmpului, când le explicaţi de la televizor, alături de domnul Barna, că nu aveaţi cum să duceţi autocare acolo cu elicopterul ca să îi recuperaţi.

Nu era nevoie de OZN-uri, domnule ministru, era suficient să vă pese!

Iar cât despre realizări şi salvat România, da, cât aţi fost ministru aţi reuşit să "ne salvaţi de la câţiva kilometri de autostrăzi care puteau fi construiţi în aceste 9 luni".

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Dan-Constantin Şlincu. Cu rugămintea să ne încadrăm în cele 3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Bugetul de stat al anului viitor, pregătit de ministrul PSD de la finanţe, va include resursele necesare pentru susţinerea investiţiilor, echivalentul a 7% din PIB, prin programe de sprijin pentru economie, care vizează companiile care produc în România, pentru a genera veniturile bugetare necesare pentru măsurile sociale asumate.

Partidul Social Democrat se ţine de cuvânt - bugetul pentru 2022 nu va include nicio taxă nouă. Mai mult decât atât, vor fi menţinute toate facilităţile fiscale pentru sectoarele economice strategice, IT şi construcţii, vor fi deschise granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează o producţie intermediară sau procesare în vederea susţinerii costurilor, a diversificării ofertei, inovării şi marketingului.

Vă prezint succint câteva dintre cele mai importante programe care vor demara anul viitor şi vor fi coordonate de miniştrii social-democraţi.

Programul IMM Prod prin care se oferă garanţii guvernamentale de până la 100% companiilor româneşti pentru creşterea capacităţii de producţie, reconversia de la intermediere la producţie şi finanţarea pentru investiţii.

Ne dorim relansarea industriei producătoare româneşti şi avem alte două măsuri, şi anume: schema de ajutor de stat care prevede deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenţii, cu obligaţia implementării efective în România, şi Programul "Salvarea firmelor strategice româneşti".

PSD a construit un program solid pentru revenirea agriculturii ca ramură de bază a economiei româneşti.

Sunt două programe esenţiale în acest domeniu, "Rural INVEST" prin care se acordă garanţii guvernamentale de până la 100% companiilor care îşi localizează producţia în mediul rural şi "Programul pentru dezvoltarea lanţurilor de producţie locale" prin care se oferă ajutor de stat cu un punctaj prioritar pentru acoperirea segmentelor lipsă din lanţul de producţie.

O componentă de bază a programului de guvernare propus şi care va începe să fie pusă în practică este cea referitoare la retehnologizarea companiilor locale şi susţinerea investiţiilor în digitalizarea activităţii firmelor româneşti.

Se reia programul "Start-Up", de data aceasta cu o componentă specială pentru studenţi, prin finanţarea incubatoarelor de afaceri în universităţi, cu granturi de 100.000 de euro.

Prioritatea Partidului Social Democrat este să creeze cadrul legal pentru ca toate programele să fie funcţionale rapid şi eficient pentru susţinerea producţiei româneşti şi pentru dezvoltarea antreprenorilor din România.

Bugetul de stat pe anul viitor, care va fi făcut public în perioada următoare, reprezintă o prioritate asumată şi de ministrul social-democrat al finanţelor, alături de urgenţa promovării cadrului legal privind absorbţia banilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Partidul Social Democrat a promis guvernare pentru România şi pentru români şi se ţine de cuvânt!

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu, Botoşani.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mergem la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian? Nu este.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu? Nu este.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Elena Hărătău.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Comemorarea a 32 de ani de la Revoluţia Română ne oferă şansa unui bilanţ pilduitor a ceea ce am făcut bine sau mai puţin bine ca naţiune şi individual, în parte, în această perioadă"

Într-un asemenea moment, este vital să nu trecem peste reamintirea unor oameni care au contribuit esenţial la redobândirea libertăţii din decembrie 1989.

Pentru mine şi pentru toţi băcăuanii, unul dintre aceştia este generalul de armată Nicolae Şova, eroul naţional din comuna Poduri, Bacău. Cred cu tărie că toţi românii trebuie să fie mândri de calitatea de demni urmaşi ai acestui mare înaintaş, un ofiţer model al Armatei Române, apreciat pentru excepţionalele sale calităţi de comandant şi pentru bravura şi dăruirea sa în luptele purtate.

Generalul martir Nicolae Şova, fiu al Bacăului, a participat activ la cele două războaie mondiale, unde a făcut cinste României, Armatei, dar şi locului în care s-a născut, comuna Poduri. A fost considerat un ofiţer model al Armatei Române, apreciat pentru calităţile sale de comandant, pentru bravură în luptă primind înaintări în grad la excepţional.

Din nefericire, mai sunt şi acum multe mărturii şi înscrisuri încă necunoscute sau, în unele cazuri, interzise în vremea dictaturii comuniste, rămase la stadiul de enigmă pentru mulţi români. Dacă aceste documente ar fi prezentate publicului larg, ele ar constitui baza unei veritabile istorii reale a românilor, aşa cum nu ne-a fost permis să o cunoaştem şi să o învăţăm până în acele zile fierbinţi ale Revoluţiei române din 1989.

Chiar şi veritabilii specialişti în istorie recunosc că sunt personalităţi marcante, precum şi anumite întâmplări fundamentale care au influenţat cursul istoriei, uitate sub praful ignoranţei, ba chiar ascunse cu bună ştiinţă. De vină a fost propaganda comunistă dusă până la isterie, cu fabricarea unor falşi idoli ai istoriei naţionale, din dorinţa de a controla minţile românilor şi a induce în ochii copiilor din "epoca de aur" ideea unei istorii distorsionate şi plină de personaje anonime ilustre.

Dacă mai avem de făcut reparaţii, şi întotdeauna mai sunt corecturi, în toate domeniile de activitate, este bine să le facem cât mai degrabă, deoarece acele mărturii neincluse în manualele de istorie ar putea să nu mai poată fi scoase la lumină. Vremea măreţelor personaje şi a salvatorilor de neam şi ţară a apus în decembrie 1989, iar de atunci ne-a rămas nouă nobila misiune de a aşeza cursul istoriei în matca firească.

Consider că una dintre cele mai bune lecţii ale celor ce au făcut posibilă scuturarea de regimul comunist este lecţia istoriei. Istoria, democraţia şi libertatea sunt adevăratele câştiguri ale românilor ce s-au jertfit în acele zile.

Mulţumesc.

Deputat Hărătău Elena, Bacău. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Să ştiţi că şi eu sunt din Bacău, deci suntem cel puţin trei în sală.

Dau, mai departe, cuvântul doamnei deputat Oana-Marciana Özmen.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Prima doamnă cancelar a Germaniei şi cel mai longeviv lider al Uniunii Europene, Angela Merkel - simbolul unităţii".

Germania va avea un nou cancelar, în persoana domnului Olaf Scholz, însă Angela Merkel va rămâne în istoria ţării, a Europei şi chiar a întregii lumi.

Alături de poporul german, Europa omagiază cariera unuia dintre cei mai de seamă lideri. La rândul meu, încărcată fiind de un profund sentiment de admiraţie pentru verticalitatea şi naturaleţea unui lider responsabil, amintesc cu acest prilej de importanţa unităţii.

Numeroşi şefi de stat şi înalţi oficiali, în diferite ocazii, au afirmat cu fermitate faptul că Europa a acţionat solidar, în ciuda crizelor sau a diferendelor între state, graţie viziunii cancelarului german. În urma unui mandat de 16 ani, evenimentele succedate şi deciziile dificile, ce reclamă chiar măsuri nepopulare, în mod cert nu au lipsit. De la neînţelegerile privind zona euro, părăsirea de către Regatul Unit al Marii Britanii a Uniunii Europene, pandemia COVID, recenta criză a migranţilor şi cele peste 100 de summit-uri ale Uniunii Europene demonstrează cât de importantă este deschiderea spre dialog, colaborare şi parteneriat. Caracterul apolinic şi puterea de a rămâne necontenit în slujba oamenilor nu sunt doar idealuri. Putem realiza binele comun atât timp cât vom fi ghidaţi de integritate morală.

În discursul său de retragere, cancelarul Germaniei arăta că cel mai mare capital politic pentru un politician îl reprezintă încrederea cetăţenilor în conducătorii săi.

Alături de gândurile de recunoştinţă la adresa Angelei Merkel, îmi exprim deopotrivă şi încrederea în România. Îmi doresc să reuşim să omagiem proprii lideri care vor demonstra că puterea nu denaturează, ci serveşte progresului, unităţii şi menţinerii păcii.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al USR.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim foarte mult, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Mihai Botez, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea de astăzi vreau să cer ministrului Lucian Bode să facă verificări de urgenţă în cazul poliţistului Robert Popa de la poliţia rutieră din Strehaia, ameninţat cu moartea de un cetăţean.

Domnule ministru Lucian Bode,

Am văzut intervenţia dumneavoastră foarte promptă în cazul poliţiştilor de la IPJ Giurgiu care au făcut gluma cu prima de Crăciun care ar putea consta într-un porc. Din punctul meu de vedere o glumă, aşa, mai de autobază, dar care denotă doar faptul că reuşim să rezistăm cruntei realităţi cotidiene şi prin umor. Dacă vă gândiţi că gluma cu porcul a afectat reputaţia Poliţiei Române, domnule ministru, să ştiţi că nu aceasta are un impact major.

Un impact major asupra reputaţiei Poliţiei Române îl are în primul rând încrederea pe care înşişi poliţiştii o au în instituţia pentru care lucrează şi încrederea pe care o pot avea unii în alţii. Cu ce sentiment poate merge un poliţist corect la serviciu, să apere legea, dacă şeful lui direct este apărătorul celor mai agresivi dintre infractori? Ce încredere poate avea un poliţist în instituţia pentru care lucrează dacă este marginalizat pentru că îşi face treaba? Cum vreţi să aibă populaţia încredere în Poliţie, dacă atunci când se descoperă astfel de mârşăvii, situaţia mai degrabă se muşamalizează, iar cel corect este marginalizat?

Apăraţi poliţiştii corecţi, domnule ministru! Şi aşa sunt puţini oameni care se angajează în Poliţie, şi aşa în fiecare zi mai apar noi cazuri de corupţie în Poliţie, dar măcar atunci când identificaţi oameni corecţi, săriţi în ajutorul lor, domnule ministru, nu închideţi ochii! Sunteţi singurul care poate interveni şi lua decizia corectă, cu toate informaţiile pe masă. Recâştigaţi încrederea poliţiştilor în Poliţie şi apoi vor avea şi cetăţenii încredere.

Nu vă cer să interveniţi doar de dragul Poliţiei ca instituţie, vă cer să interveniţi de dragul nostru, ca societate. Am ajuns la nivelul la care nu mai putem progresa dacă nu respectăm legea, iar legea se respectă dacă este aplicată. Avem nevoie de poliţişti corecţi, care să aplice legea, şi nu să fie intimidaţi atunci când dau peste vreun prieten al vreunui şef de poliţie ori vreun prieten al unui politician. Acea vreme când poliţiştii erau intimidaţi că vor fi agresaţi ori sancţionaţi de către şefi la apelul unui interlop trebuie să fi apus de mult, domnule ministru!

Ştiţi care este cancerul societăţii, domnule ministru? Neîncrederea. Frica de a mai avea iniţiative. Delăsarea. Ascultaţi, vă rog, care este starea de spirit a lucrătorilor de poliţie şi cum abordează cei mai mulţi o situaţie în care trebuie să-şi caute dreptatea.

Fişier audio:

"- Şi uite, între noi fie vorba, îmi spuneai acum că pe drum te-au mai sunat unii colegi şi te-au sfătuit că e mai bine să nu vii la mine.
- Că e bine să stau cuminte. Eu sunt singur, ei sunt mulţi. Acesta e sistemul.
- Mi se face pielea de găină...
- Mă bazez pe o parte din Imnul de stat al României: «Murim mai bine-n luptă...»
- «...cu glorie deplină...»
- «...cu glorie deplină,
- Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!»"

Domnule ministru,

Vă rog să interveniţi prompt şi să faceţi dreptate! Poliţiştii au nevoie de dotări, de pistoale, de autospeciale, de salarii mai mari, dar dacă nu au încredere în instituţia pentru care lucrează v-aţi ratat misiunea.

Luptaţi pentru o Poliţie corectă, respectată de poliţişti, respectată şi apreciată de către cetăţeni. Faceţi dreptate în cazul ultrajului împotriva poliţistului Robert Popa!

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat USR de Vaslui.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Văd că diversificăm şi introducem şi dimensiunea tehnologică în declaraţie. Inovăm, da!

Mergem la Grupul parlamentar AUR şi îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Prin declaraţia mea de astăzi afirm faptul că bugetul statului constituie o prioritate maximă.

În calitate de cetăţean român mi-am dat votul în alegerile parlamentare din decembrie 2020 pentru a vedea o schimbare în bine pentru România şi pentru români. În schimb, constatăm cu tristeţe cum preţurile la toate produsele au explodat, cum liberalizarea pieţei de energie aduce românii în situaţii foarte grele, din cauza facturilor împovărătoare şi lista este lungă.

Premierul spune că bugetul pentru anul viitor va fi gata până pe 24 decembrie şi se va adopta. Ministrul Finanţelor a declarat că luna decembrie "este plină" în ceea ce priveşte pregătirea bugetului de stat pentru 2022, având în vedere faptul că pentru atingerea acestui scop este necesar să se stabilească liniile de efort pentru perioada următoare.

În condiţiile în care am putut constata incompetenţa evidentă şi greşelile colosale ale celor trei guverne care ne-au condus ţara din decembrie 2020 şi până în prezent, nu pot să sper că nu vor fi majorate şi nici nu vor fi introduse noi taxe în anul ce urmează. Suntem într-o situaţie financiară foarte grea, cu o datorie istorică, ajunsă la 48% din PIB în ultimele 4 trimestre, şi cu o împovărare excesivă faţă de cetăţenii români, prin creşteri foarte mari de preţuri, în mod deosebit în sectorul energetic. Fostul Guvern Cîţu a adăugat 57 de miliarde de lei la datoria publică a României, care a ajuns astfel la 556,4 miliarde de lei.

Guvernanţii afirmă că se gândesc să facă o echilibrare a pensiilor speciale, cei vizaţi sunt pensionarii militari - care nu au nicio legătură cu pensiile speciale - mulţi dintre aceştia având venituri mai mici decât alte categorii profesionale. În calitate de militar de carieră am simţit că este necesar să fac cunoscute cazuri în care foşti colegi de-ai mei au pensii extrem de mici.

Noul Guvern a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 122/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul în curs şi la instituirea cadrului legal pentru acordarea unui împrumut subordonat de către statul român, prin Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar, către CEC Bank - S.A.

Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară din acest an, menţinându-se ţinta de deficit de 7,13% din PIB. Rectificările bugetare ar trebui făcute însă în situaţii excepţionale.

Reformele importante nu se pot face fără o majoritate solidă în Parlament, iar în opinia mea acest Guvern nu va rezista mult timp, în condiţiile în care sprijinul USR-ului este esenţial în mod deosebit în ceea ce priveşte implementarea PNRR-ului la nivel de expertiză şi de consultanţă.

În contextul actual, va fi foarte greu ca Guvernul să implementeze reformele asumate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pe lângă reformele din PNRR, este necesară reforma salarizării, reforma pensiilor, precum şi o reformă reală a administraţiei publice, care este supradimensionată şi sufocată de birocraţia excesivă.

Este momentul în care ritmul construirii de autostrăzi în România trebuie să fie accelerat, în scopul asigurării unei dezvoltări economice reale şi a recuperării decalajelor dintre judeţe.

O altă problemă o constituie necesitatea menţinerii deficitului bugetar la nivel decent, pentru ca să ajungem la un moment dat la pragul maxim de 3%.

Considerăm că una dintre măsurile esenţiale pentru dezvoltarea economică a ţării o constituie creşterea cheltuielilor cu investiţiile.

În concluzie, România şi mai ales Guvernul său are nevoie să depună mai mult efort pentru implementarea unor proiecte sustenabile şi realizarea unor reforme reale la nivel economic şi administrativ.

Deputat AUR în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Nu avem de la Grupul parlamentar al UDMR.

Mergem la Grupul parlamentar al minorităţilor şi îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Profit de ocazie, pentru că Ziua Minorităţilor Naţionale va cădea în weekend, şi doresc să transmit un mesaj cu ocazia acestei importante zile.

Pentru noi, instituirea Zilei Minorităţilor Naţionale din România, ca sărbătoare naţională, reprezintă expresia noastră politică pentru marcarea în mod obiectiv a aportului şi a rolului minorităţilor naţionale la construcţia ţării noastre.

Minorităţile naţionale reprezintă o importantă resursă pentru dezvoltarea României.

Ţara noastră recunoaşte şi apără diversitatea culturală, diversitatea spirituală şi etnică. Şi pe această cale doresc să vă mulţumesc dumneavoastră şi tuturor cetăţenilor acestei ţări pentru deschiderea manifestată faţă de noi, minorităţile naţionale.

În opinia mea, consider că este foarte important ca în următoarea perioadă principalele partide politice din România să înţeleagă că am ajuns într-un moment, am ajuns într-o perioadă în care este timpul să renunţe la discursul care instigă la ură, la discriminare sau la violenţă.

România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, aşa cum prevede Constituţia României, fără deosebire de rasă, de etnie, de apartenenţă religioasă. Eu cred că este foarte important să ţinem cont de acest aspect.

Aşadar, stimaţi colegi, cu ocazia Zilei Minorităţilor Naţionale, doresc să le urez tuturor cetăţenilor care aparţin minorităţilor naţionale un călduros la mulţi ani, sănătate, iar dumneavoastră, majoritarilor, deşi mie nu-mi place antagonismul acesta majoritari-minoritari, de asemenea, multă sănătate şi vă mulţumim pentru sprijinul şi pentru modul în care aţi înţeles că şi noi suntem cetăţenii acestei ţări şi rolul nostru nu a fost unul minor sau unul de neluat în seamă în construcţia acestei ţări.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim foarte mult, domnule deputat.

Cred că sunt în asentimentul colegilor când vreau şi eu să urez la mulţi ani de Ziua Minorităţilor Naţionale.

Mergem mai departe şi îi dau cuvântul doamnei deputat Anamaria Gavrilă, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa şi mulţumesc.

"Adevărul este că românii nu vor certificatul verde"

De ce este un adevăr? Pentru că am primit mii şi mii de mesaje, petiţii şi vizite la cabinetul parlamentar. Românii m-au rugat să votez împotriva certificatului verde. Sunt sigură că aceleaşi mesaje le-au primit şi restul parlamentarilor.

Nu am fost votaţi - şi pentru mine este clar - eu nu am fost votată să vin aici şi să votez împotriva voinţei românilor.

Cine ne credem noi, parlamentarii, care am fost votaţi de români, să venim aici şi să votăm împotriva voinţei lor?!

Cine ne credem noi, o mână de oameni, să spunem că ştim mai bine decât întreg poporul român?!

Cine ne credem noi, să venim aici şi să votăm împotriva oamenilor?!

Guvernanţii PNL, PSD şi UDMR au confundat permisiunea şi onoarea de a servi poporul român cu vanitatea funcţiei în care au fost puşi.

Ne uităm la Europa. Istoria ne spune însă că Europa nu a fost întotdeauna în lumină. A fost odată într-un mare întuneric, iar atunci România a dat dovadă de înţelepciune.

Şi acum este momentul ca România să stea de neclintit în a apăra pilonii de bază ai Uniunii Europene: respectarea voinţei poporului, respectarea drepturilor şi libertăţilor oamenilor.

Crizele sunt oportunităţi. Întunericul şi haosul reprezintă o oportunitate pentru un mare lider, un om mare care să se ridice, să fie călăuzit de Dumnezeu, de lumină şi de omenie şi să facă din România un exemplu de înţelepciune pentru întreaga Europă.

Haideţi, domnule Ciucă! Sunteţi cel mai important om din România, care poate face cu adevărat o diferenţă. Sunteţi singurul om din Guvern care nu are nimic de pierdut şi tot poporul român ar avea de câştigat.

Spuneţi nu certificatului verde, spuneţi nu carantinării oamenilor care au făcut testul, şi spuneţi da românilor şi Crăciunului pentru întreg poporul român. Acum avem nevoie să fiţi eroul nostru!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Văd că nu sunt în sală colegele de la Grupul parlamentar la PSD.

Mergem din nou către Grupul parlamentar al PNL şi îi dau cuvântul domnului deputat Onuţ Valeriu Atanasiu.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de fapt este un semnal de alarmă tras către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Stimaţi colegi,

Piaţa asigurărilor din România este scena unui cutremur ce nu s-a încheiat odată cu solicitarea falimentului celei mai mari companii de profil.

Din păcate, victime sunt cetăţenii simpli şi vă voi prezenta un caz definitoriu, în acest sens.

Pe 29 septembrie anul acesta, Autoritatea de Supraveghere Financiară anunţă că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul în care poliţele RCA ofertate spre vânzare au valori care depăşesc nivelul tarifului de referinţă majorat cu 36%, aceste poliţe vor fi redistribuite de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România la valoarea tarifului maximal astfel obţinut, la care se aplică clasele Bonus şi Malus corespunzătoare.

Autoritatea de Supraveghere Financiară oferea chiar un exemplu: în cazul transportului de marfă, pentru un deţinător de camion ce depăşeşte gabaritul de 16 tone, care resimte în această perioadă o creştere semnificativă a tarifelor poliţelor RCA, preţul maxim de vânzare stabilit prin procedeul enunţat mai sus este de 9.662 de lei la categoria B0 - tarif de referinţă 7.105 lei x 1,36 = 9.662 lei.

În cursul lunii noiembrie, un operator economic a cerut oferte de asigurare pentru acest tip de vehicul şi a primit cinci oferte, de la companii diferite, cu sume variind între 12.810 şi 17.417 lei, respectiv o creştere între 80 - 145% mai mult decât preţul de referinţă.

După ce a fost sesizat Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România că există trei oferte cu preţ de referinţă de peste 36%, companiile au reformulat ofertele, diminuând, fiecare dintre ele, cu un minim de 2.000 de lei nivelul primei solicitate. Chiar şi aşa, trei companii au făcut oferte majorate cu 100% peste preţul de referinţă.

Faptul că toţi asigurătorii au diminuat considerabil nivelul asigurării, dar şi faptul că doar unul s-a apropiat de marja maximă admisă, restul depăşind-o cu mult, arată că proprietarii de vehicule sunt vulnerabili şi supuşi abuzurilor.

Este motivul pentru care trebuie respectate măsurile impuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi sancţionate dur derapajele, pentru a nu permite abuzuri la adresa consumatorilor.

Deputat al Partidul Naţional Liberal, Circumscripţia nr. 18 Galaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim, domnule deputat.

A fost mai devreme o neatenţie din partea mea.

Doamna deputat Dumitrache Ileana Cristina va interveni din online.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache (prin audioconferinţă):

Bună dimineaţa!

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Situaţia bolnavilor de HIV/SIDA în contextul pandemiei de COVID-19".

Aş vrea să vă aduc în atenţie, prin această declaraţie, situaţia dramatică privind accesul pacienţilor cu HIV/SIDA la tratament şi la servicii medicale, situaţie care în contextul pandemiei de COVID-19 s-a înrăutăţit.

După cum bine ştiţi, spitalele de boli infecţioase au fost transformate rând pe rând în spitale de primă linie în tratarea COVID-19. Ei, bine, acest lucru a dus inevitabil la un acces mult îngreunat al pacienţilor cu HIV/SIDA la tratamentele necesare. Restricţiile apărute în perioada stării de urgenţă şi apoi a celei de alertă au blocat accesul pacienţilor nu doar la tratamentul specific, dar şi la testarea HIV/SIDA, ducând astfel la multe cazuri neidentificate, nediagnosticate şi netratate corespunzător.

Spitalele pline de pacienţi COVID, bineînţeles produc probleme serioase mai multor pacienţi, însă pacienţii cu HIV/SIDA, care au nevoie de tratamente speciale şi pentru care internarea şi asistenţa medicală în această perioadă am putea să spunem că au fost aproape imposibile, deoarece ne aflăm într-o situaţie în care nu avem un stoc adecvat pentru numărul de pacienţi, medicii fac eforturi disperate de a calcula medicaţia, pentru a ajunge la fiecare pacient. Pacienţii sunt puşi pe drumuri sau lăsaţi să aştepte pe la uşi cu orele sau la porţile spitalelor de boli infecţioase.

Şi de parcă toate aceste neajunsuri nu ar fi fost deja prea mult, evenimente grave, terifiante chiar, au zdruncinat din temelii instituţiile spitaliceşti. Mă refer aici la situaţia Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, care a fost grav afectat în urmă cu aproximativ două luni de un incendiu violent, soldat cu vieţi curmate şi cu pagube uriaşe.

Spitalul amintit se va redeschide parţial, dar va avea doar 50 de paturi pentru tratarea bolnavilor COVID, 30 pentru bolnavii HIV/ SIDA cronici şi 10 paturi pentru spitalizarea de zi. Inutil să mai precizez că acest număr este insuficient şi nu acoperă decât parţial nevoile pacienţilor din Constanţa şi regiunile învecinate.

Mai mult decât atât, spitalul riscă să-şi piardă avizul din partea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, dacă nu-şi reia activitatea în structura pentru care a primit acel aviz, respectiv 220 de paturi.

Este de la sine înţeles cât de importantă este urgentarea punerii în funcţiune cu acelaşi număr de paturi, pentru a avea o şansă reală împotriva COVID-19, dar şi împotriva altor patologii specifice şi nu mai puţin importante.

Aş încheia subliniind că pandemia COVID-19 ne-a demonstrat tuturor că în situaţii de criză declanşate de epidemii, cum este cea pe care o trăim astăzi, o epidemie cu risc major, sistemul nostru de sănătate trebuie să implementeze mecanisme sustenabile şi reziliente pentru a asigura accesul la tratamente şi îngrijire medicală a tuturor pacienţilor, COVID şi non-COVID, cu afecţiuni uşoare sau cu boli ce pun în pericol viaţa. Fără diferenţe, fără discriminare, fără obstacole şi fără delimitări.

Vă mulţumesc.

Deputat Dumitrache Cristina, Constanţa.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim foarte mult, doamnă deputat.

Mergem către Grupul parlamentar al USR şi îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin Teniţă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Pe la 1770, un tânăr avocat din Charlottesville avea de apărat un sclav care fugise.

Şi tânărul nostru a spus aşa: "Toţi oamenii se nasc egali şi liberi". Prin urmare, crima nu era faptul că acel om fugise, ci faptul că era ţinut în sclavie de alţi oameni.

Tânărul nostru se numea Thomas Jefferson şi a folosit această frază câţiva ani mai târziu, când a redactat Declaraţia de Independenţă.

Şi da, Jefferson a devenit şi el apoi proprietar de sclavi şi i se pot reproşa foarte multe.

Dar în acelaşi timp acea frază a rămas întipărită în cultura noastră. Şi a devenit un deziderat pentru care s-a luptat. Pentru că indiferent de condiţiile concrete, noi, oamenii, ştim că toţi suntem oameni. Egali şi liberi. Avem întipărit în noi acest adevăr de substanţă.

Şi de aceea copiii se joacă între ei fără reţineri, pentru că atâta timp cât sunt lăsaţi să gândească cu propriul cap, şi nu prin prisma unor instituţii şi culturi discriminatorii, copiii au un simţ al echităţii şi al empatiei înnăscut.

Cred că despre asta este vorba în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a cărei semnare după un conflict care a ucis zeci de milioane de oameni a reprezentat afirmarea unor realităţi spirituale.

Noi credem, fiecare dintre noi, că există o valoare în fiecare făptură umană. Credem că umanitatea fiecăruia se reflectă în umanitatea celuilalt. Că suferinţa celuilalt ne diminuează şi nouă umanitatea. Că o societate justă este una în care nimeni nu este supus unei suferinţe inutile şi încearcă toţi să îşi atingă potenţialul.

Despre asta este Declaraţia Universală. Nu este un document care descrie o realitate obiectivă, căci dacă o luăm la bani mărunţi nu există deocamdată nici o ţară care să fi transformat în realitate toate cele 30 de articole. Dar este un crez al umanităţii. Un crez care ne ghidează pe noi.

Când a fost semnată, acum aproape 75 ani, persoanele de culoare erau segregate, femeile nu aveau posibilităţi de dezvoltare profesională deplină, minorităţile erau considerate ca fiind ceva primejdios, care trebuie convertit la modelul majoritar, iar persoanele cu dizabilităţi nu se bucurau de o protecţie specială. Şi asta chiar şi în cele mai avansate ţări.

Acum, pe parcursul a două generaţii lucrurile s-au schimbat major. Şi cu toate acestea suntem abia la începutul drumului. Sunt mai multe ţări cu regimuri autoritare decât democraţii.

Sunt multe cazuri în care femeile sau persoanele de culoare sau minorităţile etnice, sexuale, religioase sunt persecutate.

Avem situaţii de tortură sistematică, genocidară, şi asta inclusiv în ţări care joacă la masa mare, cum este de pildă China.

Încă mai avem mult drum în faţă.

Dar aceasta Declaraţie, la fel ca şi cuvintele tânărului avocat Jefferson, reprezintă un far călăuzitor. Cât timp mergem în direcţia bună, cât timp mai facem un pas, şi apoi alt pas, şi apoi alt pas, putem spune că trăim într-o lume ceva mai bună, care caută să se vindece de natura violentă.

Săptămâna trecută, pe 10 decembrie, am marcat Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Este cumva Ziua Omenirii, nu doar Ziua Internaţională a Drepturilor Omului.

Şi dacă vă întrebaţi cum s-a finalizat procesul în care Jefferson a rostit fraza "Toţi oamenii sunt egali şi liberi", aflaţi că l-a pierdut. Dar uneori o frază nu poate câştiga un proces, dar poate crea o naţiune şi inspira o omenire.

Vă mulţumesc mult.

Cătălin Teniţă, deputat al USR PLUS de Bucureşti.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule deputat, v-aţi încadrat la fix.

Mulţumesc. Apreciez.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Cambera, tot din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică face referire la aşa-numitul "Sectorul 0 al Bucureştiului: dezvoltare durabilă sau tun imobiliar?".

Mogoşoaia, o localitate din Ilfov cu un patrimoniu cultural şi natural de excepţie, se află sub asediul unor politici megalomane de dezvoltare imobiliară, ce reprezintă în fapt conceptul unor noi tunuri imobiliare istorice în nordul Capitalei. Totul a fost pregătit şi împachetat sub un nume pompos - Sectorul Zero. În realitate, este un proiect care în acest moment încalcă prevederile legale urbanistice şi care ar urma să se realizeze prin preluarea a peste 1.100 de hectare de teren din proprietate privată în proprietatea primăriei la sume derizorii, trecerea din extravilan în intravilan şi vânzarea către dezvoltatori imobiliari.

De la ce vine "Zero"? Presupun că de la zero consultare publică, zero documentaţii esenţiale obligatorii de urbanism, zero studii de impact şi fezabilitate.

Tot ce se ştie cu certitudine este că acest proiect este dorinţa unui primar ce şi-a înregistrat pe nume propriu la OSIM denumirea "Sector 0". Sectorul Zero este prioritatea Zero a primarului care îşi împinge în acest moment colegii de partid, consilieri locali, să voteze acte cu serioase suspiciuni de legalitate.

Ordinea de zi a Consiliului Local al Comunei Mogoşoaia include şi astăzi două hotărâri prin care zeci de proprietari fie vor accepta să cedeze de bună voie o cotă proporţional egală din terenuri Primăriei, fie vor fi expropriaţi la un preţ derizoriu. Şi toate acestea se fac pentru un proiect care nu are plan urbanistic general sau zonal, deşi presupune o serioasă reorganizare teritorială. Nu există nici măcar o declarare a interesului public pentru a permite exproprierea terenurilor.

Proiectul este imens, acoperind peste 40% din suprafaţa comunei, estimându-se o creştere a populaţiei cu 80.000 de locuitori care vor fi înghesuiţi pe 440 de hectare, în timp ce în prezent Mogoşoaia are o populaţie de 10.000 de locuitori distribuiţi pe circa 600 de hectare. Impactul unui astfel de proiect asupra locuitorilor actuali ai comunei va fi uriaş şi, cu toate acestea, cetăţenii nu au fost corect consultaţi şi informaţi. Unii dintre ei au mers chiar în instanţă pentru a cere anularea hotărârilor, iar alţii au protestat în faţa Primăriei la ultima şedinţă de consiliu local.

Mogoşoaia şi întreaga zonă metropolitană Bucureşti-Ilfov are nevoie de o planificare urbană riguroasă, realizată cu consultarea corectă a locuitorilor, care să valorifice patrimoniul în interes public. Am văzut deja în Chiajna sau în Popeşti Leordeni care sunt efectele unor dezvoltări urbanistice făcute doar pentru interese imobiliare, ce omoară oportunităţile de dezvoltare durabilă a zonei şi afectează viaţa a mii de locuitori, ce nu au nici măcar infrastructura şi utilităţile de bază.

Vă mulţumesc.

Oana Cambera, deputat USR de Ilfov.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Mergem la Grupul parlamentar AUR şi îi dau cuvântul domnului deputat Dănuţ Aelenei.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "La 32 de ani de la despărţirea de dictatura comunistă".

Stimaţi colegi,

Au trecut 32 de ani de la Revoluţia care a dus la căderea comunismului. Ce s-a întâmplat atunci şi cum arată România acum? Sunt încă multe lucruri ascunse de aflat, schimbări de explicat, o tranziţie de încheiat şi lucruri care nu trebuie uitate.

Manifestaţiile începute la Timişoara, în data de 15 decembrie 1989, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tőkés, însoţite de o reprimare sângeroasă, dar şi de declararea oraşului liber de comunism, în 20 decembrie 1989, şi-au găsit ecoul la Bucureşti în data 21 decembrie.

Să ne aducem aminte de fuga şi condamnarea la moarte a dictatorului, josnica manipulare cu teroriştii, morţii Revoluţiei, confiscarea ei de către un grup de continuatori ai comunismului aflaţi în eşalonul al doilea, continuatori ce doreau un comunism cu faţă umană, şi nu o reformă profundă a societăţii.

Primul Parlament democratic instaurat după 1989 a cunoscut politicieni remarcabili ca Ion Raţiu, Radu Câmpeanu, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ticu Dumitrescu, Dan Alexandru etc. vorbind despre democraţie, dreptate şi modul cum ar trebui să evolueze sănătos România. Din păcate, vocea şi discursurile lor memorabile au fost anihilate de către majoritatea parlamentarilor FSN, foşti politruci, securişti şi susţinători.

Primul Guvern FSN a fost format în totalitate din fii de foşti comunişti şi securişti notorii, în frunte cu Petre Roman, fiul lui Valter Roman.

Primul preşedinte al României democratice a fost un fost lider al Partidului Comunist Român, Ion Iliescu.

Jalnic!

Să ne aducem aminte de evenimentele din 13-15 iunie şi reprimarea protestatarilor de către minerii chemaţi de preşedintele Iliescu.

"Nu ne vindem ţara" pentru ca mai apoi să o vindem uneori pe nimic sau pentru un dolar.

După 32 de ani de alternanţă PSD, PNL, industria aşa-zis socialistă aproape că nu mai există, agricultura noastră este dependentă de vreme, suntem pe penultimul loc în Europa la capitolul infrastructură, bucureştenii şi locuitorii multor oraşe din România tremură în apartamente sau plătesc facturi supradimensionate furnizorilor de energie.

Astăzi, patru milioane de români sunt plecaţi în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie şi alte ţări vest europene pentru a-şi câştiga existenţa. România aproape a devenit coşul de gunoi al Europei şi românii sursă de muncă ieftină în agricultura vest europeană.

Comisia de investigare a crimelor comuniste comise la revoluţie nu a găsit vinovaţii şi rudele celor ucişi îşi jelesc morţii fără a şti cine au fost criminalii. Procesul comunismului, Declaraţia de la Timişoara, Legea lustraţiei, toate sunt iluzii pierdute pe drumul democraţiei originale.

Încă nu s-a făcut o resetare a României!

Pentru a avea un început curat, sănătos, greşelile trecutului trebuie recunoscute şi îndreptate.

Personal am cutreierat lumea în lung şi-n lat prin prisma meseriei avute şi pot declara faptul că poporul român are acea sclipire de genialitate care-l face diferit de celelalte naţii ale lumii.

De ce oare am ajuns aici, stimaţi colegi?

Răspunsul meu este unul simplu. Pentru că nu am avut conducători cu dragoste de ţară şi de neam, pentru a lucra în folosul acestora, pentru a ne reprezenta cu demnitate în Europa şi în lume.

România este o ţară bogată atât din punct de vedere al resurselor materiale, cât şi al resurselor umane.

Românii sunt inteligenţi, primitori şi harnici.

De asemenea, românii nu uită şi nici nu iartă, şi am speranţa că actuala clasă politică va fi drastic sancţionată la următoarele alegeri.

Închei acest scurt expozeu cu un îndemn al celui ce a fost Petre Ţuţea: "Români, nu vă mai alegeţi conducători care nu-şi iubesc ţara şi poporul!".

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Dănuţ Aelenei.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

O să am marea rugăminte ca data viitoare să încercăm să ne încadrăm în timpul alocat.

Mai avem un singur coleg în sală, prezent, care s-a înscris la cuvânt, domnul deputat Radu-Dinel Miruţă, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi are legătură cu tergiversarea anchetei în cazul morţilor din cadrul Complexului Energetic Oltenia.

În mod constant, din cauza lipsurilor şi a dezinteresului în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, mor oameni la Complexul Energetic Oltenia. Nu mai discutăm despre bătaia de joc care se întâmplă din partea administraţiei şi a politicului pentru aceşti oameni. Discutăm în aceste momente de morţi constante în rândul angajaţilor, morţi care se muşamalizează cu fiecare ocazie. Motivul pentru care ajung astăzi la tribuna Parlamentului este pentru a ridica această problemă la nivel de Guvern, la nivel de Ministerul Muncii.

Doar de la ultima moarte au trecut 30 de zile şi nu s-a demarat absolut nicio anchetă serioasă. Vola ucigaşă este abandonată pe câmp, nesigilată şi neexpertizată.

Cer public Complexului Energetic Oltenia să renunţe la orice tertipuri şi să-şi dea întreg concursul la aflarea adevărului integral despre moartea ultimului miner, Petre Stoian. Inclusiv achitarea expertizei solicitate de Inspectoratul teritorial de muncă.

Solicit, de asemenea, Ministerului Muncii, să facă un control riguros asupra modului în care sunt respectate normele de sănătate şi de securitate în muncă la acest Complex Energetic Oltenia.

În continuare, utilajele din carierele CEO nu au revizii făcute şi oricând e doar o chestiune de timp până când se poate întâmpla o nouă dramă.

Cât vă mai acoperiţi, domnilor, unii pe alţii, umilindu-i pe aceşti oameni?!

Deputat al USR de Gorj Radu Miruţă.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Nemaifiind colegi înscrişi la luări de cuvânt, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc foarte mult.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Fondul agricol şi cel zootehnic vor beneficia de susţinere reală guvernamentală!"

Investiţiile succesive în agricultură ale guvernărilor PSD anterioare sunt reluate şi destinate viitorului sezon agricol printr-o nouă serie de măsuri suplimentare, menite să dinamizeze iar acest domeniu, dar şi să ofere alte oportunităţi de dezvoltare a mediului rural. Cele mai recente decizii luate de către noul ministru al Agriculturii în sprijinul tuturor investitorilor în domeniul agricol şi zootehnic demonstrează preocuparea activă a PSD de a repune pe linia de succes exploatarea fondului agrar.

Hotărârea ministrului Agriculturii, adoptată de Guvern, prin care statul va achita 50% din cheltuielile cu energia electrică consumată pentru irigaţii, va avea cu adevărat un impact considerabil asupra evoluţiei pozitive a economiei. În primul rând, se înlătură a priori efectul negativ asupra culturilor de anul viitor din cauza creşterii preţurilor la energie. De asemenea, măsura combate creşterea inflaţiei la alimente, provocată de explozia preţurilor la energie. În completare, dar reprezentând şi o nouă dovadă că guvernarea PSD este interesată de redresarea sectorului agricol o constituie şi hotărârea conducerii Ministerului Agriculturii privind stoparea crizei îngrăşămintelor, rezultată din scumpirea energiei care a prefigurat blocarea unei părţi importante a activităţii combinatului Azomureş. Prin decizia luată la vârful ministerului de resort, activitatea comisiei interministeriale care aviza omologarea îngrăşămintelor în România a fost reluată, oferind posibilitatea fermierilor să aibă acces, pe piaţă, la o gamă cât mai variată de fertilizanţi. Mai mult, s-a instituit şi deblocarea importurilor pentru produsele similare, avizate.

O altă dispoziţie generată de intrarea PSD la guvernare, care relansează agricultura românească, o reprezintă accesarea de fonduri nerambursabile de peste un miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploataţiilor agricole depuse de fermieri. În plus, Guvernul a aprobat şi hotărârea prin care acordă peste 115 milioane de euro pentru aproximativ 20 de mii de fermieri. Aceştia îşi vor primi banii până la data de 30 iunie 2022. Aşadar, cu PSD la Agricultură se poate pentru că se vrea!

Nu-mi face nicio plăcere să îmi corijez colegii sau să mă lansez în critici la adresa lor, dar, din nefericire, urmările unui blocaj birocratic. acceptat chiar şi tacit de fosta conducere a MADR, a provocat multe neajunsuri sau chiar falimentul unor investitori în această ramură, iar altora le-a redus spre minimum avântul spre o astfel de ocupaţie. Fac această afirmaţie pentru că aceste plăţi erau blocate de aproape 6 luni, în urma unei decizii a antecesorului de la ministerul Agriculturii, liberalul Adrian Oros, şi am cunoştinţă de mai multe asemenea situaţii indezirabile, chiar în judeţul Arad. Vestea bună este că beneficiarii acestor sume sunt crescătorii de vaci de lapte, de bivoliţe şi de taurine pentru carne. De asemenea, o altă categorie de destinatari pentru noi subvenţii o reprezintă fermierii care se ocupă de îmbunătăţirea genetică a efectivelor de vaci, de bivoliţe, de taurine, de cabaline, de ovine şi de caprine. Ministrul PSD al Agriculturii a obţinut majorarea de la 40 de milioane de lei la 70 de milioane de lei a sumelor acordate ca sprijin, în anul 2021, pentru această formă de investiţie în zootehnie. Dar, în afara subvenţiei pentru animale, alte 40 de milioane de lei vor ajunge ca ajutor de minimis la apicultorii afectaţi de calamităţile naturale de anul acesta.

Însă, pe lângă sumele de bani acordate şi care vor fi în continuare cheltuite eficient, pentru finanţarea proiectelor care pot genera un număr cât mai mare de noi investiţii, deci şi de locuri de muncă ori de conservarea celor aflate deja în derulare, PSD va impune măsuri riguroase şi necesare care să protejeze şi industria şi marile ferme româneşti de creştere a porcilor, garantând şi creşterea şi reproducerea acestui animal domestic în gospodăriile individuale.

Aşadar, această tradiţie a noastră nu va fi suprimată de exigenţele venite din afara ţării! Preocuparea conducerii Uniunii viza limitarea şi combaterea pestei porcine. La nivelul gospodăriilor individuale trebuie să se ţină seamă doar de recomandările privind respectarea unor condiţii pentru creşterea/reproducţia acestui animal şi de obligativitatea obţinerii avizului veterinar. Suntem convinşi că ne putem baza atât pe colaborarea onestă dintre gospodari şi instituţii, cât şi pe puterea de prevedere, preocuparea activă şi buna-credinţă ale fiecărui crescător în parte privind importanţa sănătăţii animalelor pe care le îngrijesc cu trudă. Cu eforturi minime, dar cu mai multă grijă nimeni nu va mai alimenta şi întreţine transmisia unor boli care pot pune pe butuci industria de creştere a porcului! Numai aşa putem avea cu toţii de câştigat sănătate, continuitate şi profit!

Închei, exprimându-mi convingerea că toţi beneficiarii acestor noi avantaje oferite de noua conducere PSD a MADR vor fi cât mai numeroşi! Prin intermediul acestor noi suporturi flexibile, fermierii îşi pot continua cu mai mult optimism activităţile curente.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

PNL rămâne fidel principiilor liberale în construirea bugetului pe anul 2022. Fără taxe noi, 7% din PIB pentru investiţii, facem toate reformele, suntem responsabili cu banii publici, ne încadrăm în deficitul bugetar. Majorările din 2022 sunt posibile pentru că guvernările liberale au luat cele mai bune măsuri. Cei care criticau măsurile adoptate de PNL în guvernările anterioare şi-au schimbat opinia şi au acum o abordare liberală.

PNL este interesat ca indicatorii macroeconomici să nu fie depăşiţi, deficitul să rămână de 5,84, investiţiile să fie de 7% din PIB, să nu existe taxe noi, proiectele demarate să fie susţinute, la fel şi PNRR.

Deficitul de 5,84 înseamnă 76 de miliarde lei deficit, care trebuie împrumutaţi. Este o sumă mare, dar trebuie să avem grijă ce cheltuieli finanţăm, iar aici Ministerul Finanţelor are o sarcină foarte importantă.

Pe de altă parte, trebuie se remarcăm modul în care discursul unor politicieni s-a schimbat după ce PNL a reuşit să convingă PSD că taxa de solidaritate nu este oportună. Spre exemplu, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarant că "Vom construi bugetul pentru 2022 fără noi taxe. Orice modificare a regimului fiscal va fi făcută doar în urma unui dialog cu dumneavoastră, reprezentanţii mediului de afaceri".

Precedente care pot fi invocate ori de câte ori, în discuţii/dezbateri TV, sunt grav distorsionate realităţile economice din ultimii doi ani. Dovada clară că PNL a luat măsuri bune vine şi după ce Ministerul Finanţelor a confirmat că:

Datoria guvernamentală a României este la 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

România este a noua ţară cu cea mai mică datorie publică, între cele 27 de state ale UE, sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (98,3% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru UE 27 (90,9% din PIB).

Este exact ceea ce afirma şi Guvernul PNL. La fel s-a întâmplat şi anul trecut, când Florin Cîţu, pe atunci ministru al Finanţelor, anunţa revenirea rapidă, "în V", a economiei, previziune privită cu mult scepticism de analişti şi criticată de opoziţie.

Revenirea "în V" s-a produs, toate instituţiile internaţionale relevante confirmând că România a recuperat cel mai rapid, între statele UE, contracţia economică din 2020.

Atât recunoaşterea Ministerului Finanţelor - condus de PSD -, legată de gradul de îndatorare al României, scăzut în comparaţie cu majoritatea statelor UE şi considerabil sub plafonul stabilit de UE, cât şi realitatea revenirii "în V" a României sunt dovezi clare că Guvernul Cîţu a luat cele mai bune măsuri.

PNL este la guvernare cu PSD, dar nu putem fi Partidul Social Liberal, nu ne putem trăda electoratul şi, mai ales, suntem responsabili faţă de români

PNL nu poate trăda electoratul şi rămâne fidel principiilor liberale - susţine mediul de afaceri şi investiţiile autohtone şi străine.

Am dovedit, în 2021, că putem lega creşterile din venituri de performanţa economică, iar un pachet social bun nu trebuie să fie făcut prin suprataxare, ci prin investiţii, măsuri de sprijinire a mediului privat.

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

"Sunetul dezacordat al instrumentelor muzicale şi surzenia autorităţilor române"

Industria muzicală a înregistrat o creştere continuă, în ultimii ani, dar numai pentru cei din sectorul privat. În instituţiile de cultură din România muzica răsună dezacordat, iar motivele sunt legate de slaba finanţare în acest domeniu. Instrumente vechi, deteriorate, consumabile care lipsesc cu desăvârşire şi o politică lipsită de orice respect faţă de artişti, toate fac ca actul muzical dintr-o filarmonică sau o operă să fie de o calitate scăzută.

Pe lângă numeroasele probleme legate de sălile de spectacole şi incapacitatea asigurării acusticii potrivite, de lipsa spaţiilor de studiu individual al cântăreţilor şi instrumentiştilor sau de lipsa cabinelor de schimb pentru artişti, există şi problema instrumentelor muzicale. În condiţiile în care România este unul dintre cei mai mari exportatori de instrumente muzicale din Europa, instrumentiştii din multe instituţii cu profil muzical din ţara noastră folosesc încă instrumente vechi, stricate, cu coarde rupte. Mai mult, unele dintre filarmonici sau opere nu au nici măcar minimul de instrumente muzicale care alcătuiesc o orchestră, artiştii fiind nevoiţi să renunţe la anumite partituri sau să improvizeze.

Opera din Craiova se află într-o astfel de situaţie. Instituţia are o harpă veche de mai bine de şase decenii, cu coarde rupte, imposibil de folosit. În plus, nu există un pian mare pentru scenă şi nici pianine pentru sălile de studiu individual. De asemenea, lipsesc instrumentele de percuţie specifice muzicii de operă, iar pentru desfăşurarea unui spectacol, aceste instrumente sunt împrumutate.

În condiţii asemănătoare se desfăşoară activitatea în zeci de instituţii din întreaga ţară. Pe lângă lipsa fondurilor pentru aceste investiţii, nu există bani nici măcar pentru accesoriile consumabile necesare instrumentelor. Fie că este vorba de corzi, arcuşuri, căluşi, ancii sau chiar tocurile instrumentelor muzicale, toate acestea nu pot fi asigurate de administraţia instituţiei. În aceste condiţii, mulţi dintre instrumentişti sunt nevoiţi să le achiziţioneze din fonduri proprii, cheltuieli uneori împovărătoare pentru aceştia.

Pentru a putea participa la evenimente sau concursuri de profil, muzicienii îşi folosesc propriile instrumente, fără ca instituţia în numele căreia prestează să recompenseze financiar instrumentistul. Cei mai mulţi sunt nevoiţi să asigure reparaţia instrumentelor deteriorate tot din fonduri proprii pentru că nu există angajaţi lutieri.

Lipsa de respect pentru muzicieni se reflectă în finanţarea simbolică care se face de către autorităţi către instituţiile de cultură. Această situaţie trebuie să se schimbe urgent, din respect pentru calitatea actului cultural din România.

Domnul Eugen Bejinariu:

Sunt două săptămâni de când miniştrii PSD s-au aşezat în funcţia de comandă a unor domenii cheie, şi rezultatele încep uşor să apară. Am identificat soluţii pentru testarea elevilor în şcoli, am iniţiat măsuri pentru compensarea inflaţiei şi gestionarea crizei energetice, am readus pe agenda publică subiectele care îi preocupă pe oameni. Vom găsi soluţii pentru toate problemele stringente astfel încât să contribuim la un mai bine comun, în timp ce modernizăm durabil România.

PSD s-a desprins de etichetele murdare pe care ni le-au pus asiduu, agresiv şi, de cele mai multe ori, nedrept promotorii neomarxismului, realitatea a luat locul tabloului contrafăcut în care eram zugrăviţi ca fiind nefrecventabili, percepţia oamenilor s-a întors la faptele după care trebuie judecaţi politicienii, şi astfel PSD a redevenit sursa principală de încredere a oamenilor în competenţa de a le gestiona viaţa.

În timp ce ne ocupăm de soluţii imediate şi strategii pe termen lung pentru traiul mai bun al românilor, vindecam răni adânci pe care le-au lăsat specialiştii în zgomot, inapţii care se instalaseră şi ne anunţau că vor sta opt ani la conducerea ţării. Au stat doar câteva luni alături de PNL şi au produs tragedii. Acum ne ameninţă de pe băncile opoziţiei că ne vom împiedica pe terenul minat pe care l-au configurat ei fie prin ascunzişurile PNRR-ului, fie prin masuri şi numiri capcană în domenii cheie ale administrării ţării. Vom şti, oameni buni, să dăm la o parte balastul pe care l-au lăsat USR-iştii, vom şti să facem legi bune şi drepte care să-i pedepsească pe răufăcători şi să-i protejeze pe oamenii cinstiţi, vom şti să navigăm lin prin vremurile tulburi pe care le parcurgem, vom găsi soluţii să estompăm efectele inflaţiei pe care au creat-o.

În timp ce gestionăm decent deficitul, vom identifica resurse astfel încât să aplicăm măsurile juste din PNRR şi să le ajustăm pe cele pe care le-au lăsat în interesul găştilor lor de partid. Vom desfiinţa SIIJ şi vom pune la loc mecanismele care garantează independenţa magistraţilor şi care consolidează încrederea oamenilor că actul de justiţie se întâmpla în acord cu interesul legii şi al comunităţii. Vom avea grijă de pensii şi salarii aşa cum am făcut-o întotdeauna, vom avea grijă să protejăm interesele legitime ale investitorilor, ale antreprenorilor şi ale angajaţilor - acestea nu sunt divergente, ci dimpotrivă, dacă ne dorim creştere economică şi bună productivitate.

Ne vom îngriji de agricultură, ne vom preocupa de adaptarea rapidă la "viaţa digitală", în ritm cu evoluţiile globale şi vom şti să echilibrăm bugetul ţării astfel încât, cu PSD la putere, să se întâmple aşa cum s-a întâmplat întotdeauna: oamenii de toate categoriile sociale să constate, gradual, că traiul lor de zi cu zi s-a îmbunătăţit! Vom şti să construim armonios alături de partenerii PNL şi UDMR. Ne sunt competitori politici şi este firesc să avem, la momente, viziuni diferite, interese politice diferite, soluţii practice diferite, dar zgomotul agresiv al partidelor mai recent inventate n-a reuşit să convingă electoratul, în lipsa competenţelor lor.

Noi, membrii partidelor mature, oameni care ne-am dovedit în timp profesionalismul, buna-credinţă şi capabilitatea de a gestiona eficient treburile ţării vom şti să facem punţi între viziunile politice, uneori diferite, astfel încât guvernarea PSD - PNL - UDMR să modernizeze mai departe România şi să aducă bunăstare românilor.

Sondajele arată că oamenii au încredere în această echipă, pulsul străzii indică faptul că românii cred în competenţele şi echilibrul acestei formule de guvernare. Încrederea oamenilor şi priceperile noastre vor construi un viitor mai liniştit şi mai bun pentru toţi românii.

Domnul Constantin Bîrcă:

"Agricultura - promisiuni îndeplinite, strategii de perspectivă!"

Prezenta declaraţie se înscrie pe linia preocupărilor constante de redresare a sectorului agricol, dar şi a evidenţierii problemelor dificile cu care se confruntă agricultura românească.

Astfel, la numai câteva zile după ce combinatul Azomureş a anunţat că îşi suspendă activitatea, ca urmare a creşterii preţurilor la energie din cauza scumpirii gazelor, Ministerul Agriculturii a adoptat soluţia de reluare a activităţii comisiei interministeriale care autorizează punerea pe piaţă a îngrăşămintelor din state terţe sau din afara spaţiului european, astfel încât să nu fie afectată cererea de îngrăşăminte.

Totodată, a fost iniţiată o schemă de ajutor de stat pentru fermierii români care va fi validată la aprobarea Legii bugetului. Prin aceasta se are în vedere acordarea unei subvenţii pentru îngrăşăminte, astfel încât să poată fi achiziţionate îngrăşămintele necesare pentru a nu înregistra scăderi de producţie în 2022.

O atenţie deosebită este acordată subvenţionării cu până la 50% din facturile de energie electrică pentru utilizatorii de apă pentru irigaţii.

Un sprijin important şi bine-venit, pentru că sistemul de irigaţii din România şi reabilitarea sa reprezintă priorităţi ale programului de guvernare.

În domeniul zootehniei a fost reglementat sprijinul acordat crescătorilor de animale în vederea menţinerii registrelor genealogice prin suplimentarea sumelor bugetare alocate, de la 40 de milioane de lei la 70 de milioane de lei. Prin aceasta, lucrările de ameliorare genetică vor putea fi decontate şi continuate în viitor.

Cu toate acestea, rămâne în atenţia autorităţilor criza forţei de muncă care afectează tot mai mult domeniul agricol. Tinerii nu sunt atraşi de acest domeniu, iar cei cu vechime încep să se retragă.

Este o problemă esenţială care poate fi rezolvată numai prin conlucrare şi abordare interdisciplinară.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Întreaga lume marchează, în fiecare an, la data de 10 decembrie un eveniment foarte important, şi anume, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului.

La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc.

Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a adus în atenţia liderilor lumii şi problematica respectării drepturilor omului. Organizaţia înfiinţată în cadrul conferinţei de la San Francisco din 1945, ONU, a avut de la început printre atribuţii respectarea drepturilor omului, în paralel cu menţinerea securităţii şi păcii la nivel internaţional.

În baza Rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele şi organizaţiile interesate să marcheze la 10 decembrie "Ziua Internaţională a Drepturilor Omului". Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.

În 2018, când s-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres a arătat în mesajul său că "drepturile proclamate în Declaraţie se aplică tuturor - indiferent de rasă, credinţă, zonă geografică sau orice altă diferenţă. Drepturile omului sunt universale şi eterne. De asemenea, ele sunt indivizibile. Drepturile civile, politice, economice, sociale şi culturale reprezintă un tot unitar".

Tot atunci, Antonio Guterres a atras atenţia asupra unor realităţi îngrijorătoare: "Drepturile omului sunt sub asediu pe mapamond. Valurile universale se erodează. Domnia legii este subminată. Acum, mai mult decât oricând, datoria noastră, a tuturor, este cât se poate de clară: să apărăm drepturile omului - pentru toţi, peste tot".

Această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecţie pentru instituţiile statului, societatea civilă şi cetăţeni asupra faptului că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului nu pot fi dispreţuite, încălcate sau ignorate.

Într-un moment în care întreaga lume resimte din plin efectele pandemiei de COVID-19, din păcate, există situaţii în care nu toate drepturile omului sunt respectate - mă refer la tratamentele inumane asupra cărora sunt supuşi refugiaţii de la graniţa cu Belarus, problemele cu care se confruntă populaţia rămasă în Afganistan după ce talibanii au preluat puterea, iar dramele celor care au ales să părăsească ţara au marcat întreaga lume.

În ultimii ani ne-am confruntat cu cazuri de nerespectare a drepturilor lingvistice. Am văzut cum în Ucraina, autorităţile au încălcat dreptul minorităţilor la educaţie în limba maternă, situaţie care a afectat inclusiv minorităţile maghiară şi română din această ţară. Mai mult, preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, i s-a refuzat accesul pe teritoriul Ucrainei pentru a participa la un eveniment cultural.

Toate aceste abuzuri ale autorităţilor ucrainene se întâmplă în contextul în care protecţia, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparţinând tuturor minorităţilor naţionale din Ucraina este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean.

De asemenea, un alt caz îngrijorător este situaţia iniţiativei cetăţeneşti Minority Safe Pack, faţă de care autorităţile române au manifestat anumite derapaje şi au rămas fără răspuns, în timp ce România, inclusiv Ministerul de Externe, susţin continuu că suntem o ţară model în problema respectării drepturilor minorităţilor.

O altă problemă a societăţii secolului al XXI-lea este violenţa. Anul acesta, Ziua Internaţională a Drepturilor Omului 2021 are tema: "Egalitate - reducerea inegalităţilor, promovarea drepturilor omului".

Această temă se raportează la Articolul 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi".

Principiile egalităţii şi nediscriminării se află în centrul drepturilor omului. Egalitatea este aliniată cu Agenda 2030, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării, cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - economic, social şi de mediu - şi cu abordarea ONU, stabilită în documentul Cadru comun, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă: egalitatea şi nediscriminarea în centrul dezvoltării durabile. Aceasta include abordarea şi găsirea de soluţii pentru formele adânc înrădăcinate de discriminare care au afectat persoanele cele mai vulnerabile din societăţi, inclusiv femei şi fete, popoare indigene, persoane de origine africană, persoane LGBTI, migranţi şi persoane cu dizabilităţi, printre altele, indică ONU (https://www.un.org).

Egalitatea, incluziunea şi nediscriminarea - cu alte cuvinte, o abordare a dezvoltării bazată pe drepturile omului - este cea mai bună modalitate de a reduce inegalităţile şi de a relua drumul către realizarea Agendei 2030, potrivit ONU. Formele de violenţă sunt, din păcate, o parte a vieţii noastre cotidiene pentru că societatea nu dispune de mentalitatea necesară pentru eradicarea acestora şi nici de infrastructura necesară.

Din păcate, actele violenţă fizică, verbală chiar sau alte forme au devenit o problemă cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult atât în spaţiul european, cât şi în întreaga lume, iar cele mai multe victime sunt femeile. Organizaţia de femei a UDMR a desfăşurat o amplă campanie de prevenire a acestui fenomen şi organizează numeroase acţiuni de combatere a violenţei asupra femeilor şi fetelor.

Este cunoscut faptul că noi, UDMR, credem în valorile noastre tradiţionale, în valorile creştine în care ne-am născut şi ne-am format ca indivizi de încredere în această societate. Avem datoria să facem tot posibilul ca aceste valori să fie cunoscute şi susţinute în întreaga Europă. Însă este nevoie de o legislaţie strictă care să protejeze aceste valori, un cadru legislativ bine definit, care să combată orice formă de violenţă.

Este nevoie de o coordonare şi de o colaborare tot mai strânsă între forţele politice şi instituţiile statului pentru a putea lupta împotriva oricărei forme de violenţă, mai ales împotriva violenţei domestice şi a femeilor şi fetelor.

Aş dori să atrag atenţia asupra faptului că, în secolul al XXI-lea, mai ales acum când ne confruntăm cu provocări fără precedent la nivel mondial, aceste derapaje nu ar trebui să mai existe.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Capitalul românesc are potenţial, însă el trebuie să fie susţinut şi încurajat!"

Mediul de afaceri are o contribuţie importantă la economia românească şi la crearea de locuri de muncă. Am avut prilejul ca, zilele trecute, să văd exemple de firme româneşti de succes în cadrul Galei Financial Intelligence, unde au fost premiate persoane şi companii care au contribuit la economia românească prin rezultatele excepţionale pe care le-au avut chiar şi în această perioadă grea generată de pandemie.

Rolul statului, în toată această discuţie, este acela de a sprijini sectorul IMM prin politici publice care să vizeze o reglementare inteligentă, o consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători.

Încrederea este esenţială în relaţia dintre partenerii de afaceri, dar mai ales în relaţia dintre stat şi cetăţean, tocmai de aceea consider că din partea autorităţilor statului trebuie să vină un mesaj de susţinere, de deschidere către dialog cu reprezentanţii mediului de afaceri. Consider că obiectivul nostru este ca împreună să contribuim la reconstruirea încrederii investitorilor, dar mai ales a întreprinzătorilor în mediul de afaceri românesc.

Competitivitatea este un pilon principal al performanţei economice. România are, din acest punct de vedere, nevoie de un model de dezvoltare bazat pe competitivitate şi inovare, pe creştere economică inteligentă şi sustenabilă. Avem nevoie de o creştere economică sănătoasă, de tip calitativ, nu doar cantitativ.

Din punctul meu de vedere, capitalul autohton trebuie să devină o prioritate a preocupărilor noastre zilnice. Prin societăţile româneşti ne dorim să creăm coloana vertebrală a economiei pe care, în perioadă de criză, să ne putem baza.

Capitalul românesc, prin natura sa, reprezintă un element de stabilitate şi un câştig sigur în beneficiul dezvoltării economice naţionale. Ne interesează să sprijinim capitalul românesc şi investitorii români. Viitorul României nu este să fim ţară de consum, ci trebuie să punem accentul pe ceea ce înseamnă industrie şi producţie, aşa cum se întâmplă cu naţiunile cele mai prospere.

Fără societăţi comerciale puternice, fără ajutorarea capitalului românesc nu văd un viitor bun pentru generaţia care vine după noi. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să ne dorim să le îmbunătăţim şi vă garantez că aşa cum am făcut-o în trecut, o vom face şi în continuare.

Nu există creştere economică sustenabilă fără investiţii. Sprijinirea capitalului autohton este esenţială pentru ca România să poată să progreseze, să păstrăm în ţară profiturile, taxele să fie vărsate la bugetul de stat, care să permită, bineînţeles, investiţii în zona de infrastructură de transport, în învăţământ, în sănătate, în alte domenii care sporesc calitatea vieţii cetăţenilor. Dar aici trebuie o atitudine politică, în primul rând, de sprijinire a capitalului autohton şi cred că lucrul acesta începe deja să fie înţeles.

Sunt conştientă de faptul că nu deţinem puterea firmelor din afară, că nu avem know-how-ul şi experienţa pe care acestea o au în spate, dar sunt convinsă că prin documentare, investiţie în oameni, inovaţie şi tehnologie putem să reducem acest decalaj. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie ca statul să îşi întoarcă privirea şi către firmele autohtone.

Îmi doresc ca tot mai mulţi întreprinzători români să îndrăznească să aplice cât mai mult la programele pe care Guvernul României le va derula, PSD propunând în cadrul programului de guvernare mai multe asemenea măsuri de sprijin. Consider că, peste toate neajunsurile, în ţara noastră există premisele necesare pentru ca spiritul antreprenorial să răzbească. De ce spun asta? Pentru că văd antreprenori care sunt lideri în domeniile lor, iar ei pot sta la baza dezvoltării capitalului românesc, fără îndoială.

Ştiu că mai sunt încă multe probleme de rezolvat şi, de aceea, trebuie să purtăm acest dialog cu reprezentanţii mediului de afaceri pentru a vedea cum putem cel mai bine să le rezolvăm. Sprijinirea mediului de afaceri reprezintă o prioritate atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, deoarece această categorie reprezintă motorul oricărei economii moderne.

Este important să ne concentrăm atenţia asupra recâştigării încrederii, din partea mediului de afaceri, în politicile economice ale Guvernului. Calitatea guvernării se bazează, în primul rând, pe seriozitate şi responsabilitate pentru viitor, pe transparenţa actului guvernamental şi dialogul deschis cu mediul de afaceri.

Consider că trebuie promovată o altă atitudine în ceea ce priveşte relaţia noastră cu cetăţeanul, relaţia noastră cu contribuabilul, relaţia noastră cu mediul de afaceri. Îmi doresc să existe mai mult respect pentru cetăţeni din partea instituţiilor statului. Instituţiile trebuie să înţeleagă faptul că ele sunt create pentru a servi cetăţeanul, nu pentru a-l asupri, nu pentru a-l oprima, nu pentru a-l umili.

Şi, bineînţeles, în privinţa domeniului economic, cred că trebuie să începem să spunem foarte clar că, mai presus decât orice, este interesul capitalului românesc şi interesul României.

Doamna Cristina Burciu:

"Soluţii de reglementare concrete privind ocrotirea persoanelor cu dizabilităţi psihosociale sau intelectuale"

Guvernul României a iniţiat un proiect de lege extrem de important în ceea ce priveşte reforma legislaţiei persoanelor cu dizabilităţi, respectiv Legea privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.

Până acum, persoanele cu dizabilităţi intelectuale sau psihosociale din ţara noastră nu aveau dreptul să se căsătorească, să divorţeze, să fie părinţi, să adopte un copil şi nu puteau lua nici măcar un simplu credit bancar. În aceste condiţii, de-a lungul timpului, foarte mulţi dintre aceşti români au fost puşi sub interdicţie, de către instanţe, din cauza diverselor situaţii ingrate în care au ajuns, pe fondul discriminărilor la care au fost supuşi.

Actul normativ aprobat zilele trecute de Executiv transpune o decizie a Curţii Constituţionale din anul 2020, prin care se certifică neconstituţionalitatea punerii în regim de interdicţie a persoanelor cu dizabilităţi. Pe cale de consecinţă, autorităţile guvernamentale abilitate au demarat acest amplu şi complex proiect legislativ, concomitent cu rezolvarea etapelor de reglementare a situaţiei existente.

Demersul amintit prezintă o abordare nouă şi modernă în legislaţia naţională, sincronizată cu cerinţele existente în legislaţia europeană şi convenţiile în materie, dar şi conectată la nevoile actuale reliefate la nivel social şi în practica instanţelor din România.

Actul normativ urmează să fie dezbătut şi aprobat de Parlament, forul legislativ suprem al ţării, deoarece vorbim de o lege în premieră, care modifică fundamental sistemele de sprijin şi de ocrotire ale persoanelor cu dizabilităţi. Noutatea acestei legi este asigurarea, în prima fază, a asistenţei juridice de care au nevoie persoanele cu dizabilităţi pentru a intra în legalitate, în rezolvarea diferitelor etape ale unor demersuri judiciare absolut necesare vieţii de zi cu zi. Concret, forma de sprijin este instituită prin capacitarea unui notar public de a ajuta persoanele cu dizabilităţi în cazul încheierii unor acte juridice sau a altor tranzacţii.

Apreciez introducerea sistemului gradual de instituire a măsurilor de sprijin şi ocrotire a persoanelor cu dizabilităţi, care le va sprijini în mod considerabil atât în ceea ce priveşte statutul lor de oameni normali în societate, cât şi pentru a intra în legalitate din punct de vedere al documentelor indispensabile traiului.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Avem o planetă, dar o exploatăm de parcă am mai avea alta de rezervă. Consumăm resursele planetei prea repede, tăiem prea multe păduri, aruncăm prea multă mâncare, folosim prea mult plastic.

Fiecare european produce în medie jumătate de tonă de deşeuri în fiecare an, iar majoritatea dintre aceste deşeuri ajung într-o groapă de gunoi. Grija faţă de natură şi promovarea sustenabilităţii sunt subiecte în care ţările din Uniunea Europeana avansează în ritm accelerat, în vreme ce noi ne aflăm, din nou, la coada clasamentului. România are nevoie de un cadru legislativ comprehensiv pentru adoptarea şi implementarea economiei circulare.

România importă gunoaie din toate colţurile lumii. În fiecare săptămână tone de deşeuri sunt descoperite în containerele din Portul Constanţa, aduse în România pentru a fi distruse. În acte, gunoaiele sunt marcate ca fiind reciclabile, însă, în realitate, multe ajung să fie arse ilegal, impactând astfel sănătatea planetei, calitatea aerului şi, implicit, sănătatea noastră, a tuturor.

În prezent, economia noastră se bazează în mare măsură pe un model liniar de consum: extragem materii prime, le transformăm în produse, le vindem şi, când nu mai sunt necesare sau dorite, le aruncăm. Economia circulară vine să modifice această paradigmă, reducând dramatic atât cantitatea de materii prime care intră în economie, cât şi deşeurile care ies.

Deşi conceptele economiei circulare sunt deja cunoscute, ne comportăm de parcă această problemă aparţine generaţiilor viitoare. De parcă schimbările climatice, încălzirea globală, fenomenele meteorologice instabile nu ne afectează acum, chiar astăzi. Ne comportăm de parcă intervenţiile ilegale şi nesăbuite în natură nu au condus deja judeţele din sudul ţării către o stare de continuă deşertificare.

Prin reutilizare, reparare, reciclare şi prin alte concepte similare, avem oportunitatea să intervenim acum pentru salvarea planetei.

Iar pentru membrii Parlamentului, această oportunitate constituie de fapt o obligaţie. O obligaţie faţă de sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Asumarea guvernării, un act de curaj politic al PSD"

S-a împlinit un an de când Partidul Social Democrat a câştigat alegerile parlamentare, ziua de 6 decembrie 2020 consfinţind, încă o dată, că formaţiunea noastră este prima în preferinţele politice ale românilor.

La un an de atunci, PSD se află într-un nou început, după ce ne-am asumat intrarea la guvernare şi am pus astfel capăt crizei politice, guvernamentale, economice şi sociale în care România stagna deja de prea mult timp.

Sunt convinsă de faptul că predictibilitatea şi coerenţa activităţii politice a PSD a condus la acest moment de dreptate, aş spune, deoarece era evident că trebuia să participăm la actul guvernării încă după anunţarea rezultatelor votului din 6 decembrie 2020.

Partidul Social Democrat a demonstrat întotdeauna că este principala forţă politică a României şi am convingerea că va rămâne astfel foarte mulţi ani de acum înainte. Rezultatele aplicării Programului de guvernare a partidului nostru au avut ca rezultat măsuri concrete pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării, iar creşterea economică susţinută a condus la bunăstarea mult aşteptată de oameni.

PSD a revenit acum la guvernare cu aceleaşi deziderate, transpuse în reuşite înaintea perioadei în care a guvernat PNL. Am majorat salariile şi pensiile, am creat locuri de muncă, am dinamizat investiţiile, am luat măsuri pentru a păstra tinerii în ţară, am susţinut agricultura, întreprinderile mici şi mijlocii, clasa de mijloc, precum şi familiile şi copiii.

Ne-am ţinut de cuvânt în toate domeniile economice şi sociale, demonstrând prin fapte concrete că guvernarea noastră este îndreptată exclusiv înspre satisfacerea nevoilor românilor, fiind evident faptul că ei au constatat aceste realizări în propriile buzunare, precum şi în creşterea calităţii vieţii lor de zi cu zi.

România are nevoie de continuitate, iar PSD este garantul bunei guvernări, axate pe rezolvarea problemelor românilor. Sunt convinsă că, şi de această dată, ne vom duce la bun sfârşit proiectele de reformă instituţională şi de dezvoltare a ţării, asumate prin noul program de guvernare.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua Internaţională a Drepturilor Omului"

"Egalitatea înseamnă că ne îmbrăţişăm diversitatea şi să cerem ca toţi să fie trataţi fără niciun fel de discriminare" - Michelle Bachelet, Înalt Comisar al ONU pentru drepturile omului.

În fiecare an, la 10 decembrie, întreaga lume sărbătoreşte Ziua Drepturilor Omului. După atrocităţile comise în cel de-al Doilea Război Mondial, necesitatea de a proteja pacea şi libertatea a determinat un număr de 58 de state membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite să adopte, la Paris, în data de 10 decembrie 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Considerând drepturile omului ca fundament al libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume, Adunarea Generală a proclamat documentul "ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate naţiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se străduiască, având această Declaraţie permanent în minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi libertăţi şi să asigure, prin măsuri progresive, de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă, atât în sânul popoarelor statelor membre, cât şi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor". (https://www.ohchr.org)

Declaraţia reprezintă un document cheie care va marca istoria drepturilor omului. Gândită ca o aspiraţie comună a statelor semnatare, scrisă de reprezentanţi din diferite medii juridice şi culturale din toate părţile lumii, ea proclamă drepturile inalienabile ale fiecărei fiinţe umane - indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, origine naţională sau socială, proprietate, naştere sau alt statut.

De-a lungul timpului, Declaraţia a fost acceptată ca un contract între guverne şi popoarele lor, care a servit drept bază pentru un sistem de protecţie a drepturilor omului, care astăzi se concentrează şi asupra grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilităţi, popoarele indigene şi migranţii.

Tema anului 2021 este "Egalitatea - reducerea inegalităţilor, promovarea drepturilor omului".

Principiile egalităţii şi nediscriminării se află în centrul drepturilor omului, articolul 1 al Declaraţiei stipulând faptul că: "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi". Egalitatea are forţa de a ajuta la atenuarea sărăciei, poate oferi tinerilor aceleaşi oportunităţi, contribuie la eliminarea majorităţii cauzelor conflictelor şi crizelor".

Deşi Declaraţia nu este un document obligatoriu, ea a inspirat peste 60 de instrumente privind drepturile omului care, astăzi, constituie un ansamblu de norme comune.

Cel mai recent program este "Agenda 2030" pentru dezvoltare durabilă, adoptat de liderii celor 193 de state membre ale ONU la Summit-ul din septembrie 2015, la care a aderat şi România. Agenda cuprinde Obiectivele Globale sau Obiectivele de Dezvoltare Durabilă până în anul 2030, pentru îndeplinirea cărora au fost stabilite măsuri de eradicare a sărăciei extreme, a inegalităţilor şi a injustiţiei, de protejare a planetei şi de constituire a unor societăţi prospere.

Drepturile omului se află în centrul acestor obiective. În acest sens, România trebuie să promoveze instituţiile eficiente şi inclusive care să materializeze dezideratele "Agendei 2030" pentru dezvoltare durabilă.

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului marchează importanţa respectării, promovării şi apărării drepturilor noastre în spiritul articolului 16 din Constituţie.

Promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor noastre este un exerciţiu complex, constant şi obligatoriu, viabil într-o societate democratică.

Domnul Ervin Molnar:

"Românii vor traversa iarna cu facturi suportabile la energia electrică şi gazele naturale"

Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118 din 4 octombrie 2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021 - 2022.

Actul normativ susţine îndeosebi categoriile defavorizate ale populaţiei, stabilindu-se o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, pentru perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022.

Potrivit legii, de acest sprijin concludent vor beneficia clienţii casnici, întreprinderile mici şi mijlocii, cabinetele medicale individuale şi alte profesii liberale, indiferent de forma de organizare, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, spitalele publice şi private, unităţile de învăţământ publice şi private, creşele, organizaţiile neguvernamentale, unităţile de cult, furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale.

Legea este una deosebit de importantă pentru oameni, având menirea de a rezolva situaţiile sociale delicate în care mii de familii s-ar fi aflat în această iarnă dacă nu s-ar fi plafonat preţurile la energie electrică şi gaze naturale.

Conform prevederilor actului normativ, se reglementează limitarea efectelor creşterii preţurilor energiei, atât asupra clienţilor casnici, cât şi a celorlalte categorii de persoane juridice, prin plafonarea preţului la energia electrică şi gazele naturale. De asemenea, legea promulgată de preşedintele României stabileşte schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale, pentru sezonul rece 2021-2022.

Astfel, în perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, preţurile sunt plafonate la 1 leu-kw/oră pentru energia electrică şi 0,37 lei-kw/oră gazele naturale, ceea ce înseamnă că românii nu vor plăti mai mult decât în decembrie 2020 pentru aceste facturi.

Pe de altă parte, de schema de compensare a facturilor electrice vor beneficia clienţii casnici, cantităţile de energie pentru care se va acorda compensaţia fiind de 300 kwh/lună - 1.500 kWh energie electrică pentru întreaga perioadă (noiembrie 2021 - martie 2022) şi echivalentul în kWh a 1.000 m3 de gaze naturale, tot pentru perioada amintită.

De plafonarea preţului şi schema de compensare a facturilor la energie vor beneficia 70% dintre români, preţurile plafonate fiind preţurile finale care pot fi facturate de către furnizorii acestor utilităţi.

În ceea ce priveşte IMM-urile, se exceptează, în cazul energiei electrice, plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din reţea, tariful de distribuţie, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum şi de la plata certificatelor verzi, contribuţiei pentru cogenerare de înaltă eficienţă şi accizei.

În cazul gazelor naturale, se exceptează plata contravalorii costului de transport, tarifului de distribuţie şi accizei.

Privitor la CET-uri, pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, Guvernul va aloca bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale o subvenţie pentru acoperirea creşterii preţului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferenţa rezultată între preţul de achiziţie al gazelor naturale şi preţul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kwh.

Este de apreciat mobilizarea PNL, dar şi a celorlalte partide parlamentare, în vederea adoptării acestei legi, graţie căreia românii vor putea traversa iarna în condiţii decente din punct de vedere al plăţii facturilor la utilităţile indispensabile.

Domnul Gabriel Andronache:

"Minorităţile naţionale din România, element esenţial al societăţii româneşti"

Adunarea Generală a ONU, în data de 18 decembrie 1992, a adoptat printr-o rezoluţie "Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice." Acest document de importanţă internaţională acordă o deplină asigurare tuturor drepturilor minorităţilor naţionale, fapt recunoscut în majoritatea statelor lumii.

Trebuie să menţionăm faptul că, în ţara noastră, odată cu adoptarea Constituţiei României, în legea fundamentală era prevăzut faptul că "Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie", art. 62 alin. (2). Dezbaterile ample din cadrul Adunării Constituante rezervate acestei teme au arătat faptul că parlamentarii români i-au acordat o importanţă deosebită. Din informaţiile publice reiese că nu mai sunt alte parlamente naţionale care să asigure o asemenea reprezentare.

Declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale din România a fost aprobată prin H.G. nr. 881/1998. Aşadar, albanezi, armeni, bulgari, croaţi, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, rromi, ruşi-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni au o bună ocazie ca, în cadrul unor acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte acţiuni cu tematică specifică, să reafirme afilierea la principiile Declaraţiei din 1992 a ONU privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice.

Pentru a întări şi mai mult importanţa conlucrării fructuoase cu diferitele etnii din ţara noastră, prin Legea 247/2017, în data de 18 decembrie a fost instituită Ziua Minorităţilor Naţionale din România, ca sărbătoare naţională.

Rolul minorităţilor naţionale, în România, de-a lungul secolelor, în dezvoltarea statului român este de netăgăduit, regăsind influenţe notabile care şi-au pus amprenta definitiv în multe domenii de activitate. Am putea da exemple nominale din fiecare domeniu, dar riscăm să omitem, din neatenţie, anumite personalităţi din rândul etniilor conlocuitoare. De asemenea, fiecare judeţ al ţării noastre se poate mândri cu reprezentaţi de seamă ai diferitelor minorităţi naţionale care au adus multe beneficii comunităţilor locale. Cu multă pioşenie ne plecăm fruntea în faţa cetăţenilor români de diferite etnii care s-au sacrificat pentru independenţa, suveranitatea şi libertatea ţării în care s-au născut sau care i-a adoptat, România.

Faptul că statul român recunoaşte şi sprijină, prin toate mijloacele, minorităţile naţionale din ţara noastră este un bun exemplu de dialog, înţelegere şi toleranţă. Această atitudine provine şi din faptul că de-a lungul veacurilor românii din unele provincii româneşti aflate sub ocârmuire străină au înţeles că drepturile şi libertăţile asigurate azi minorităţilor naţionale din România sunt esenţiale pentru armonia socială.

Ca deputat pot afirma că, pe parcursul activităţii mele parlamentare, am conlucrat foarte bine cu fiecare reprezentant al minorităţilor naţionale din Parlament, atât în procesul legislativ, cât şi în activitatea din cadrul Comitetului liderilor de grup. Îmi exprim dorinţa ca această stare de lucruri să se menţină pe durata întregii legislaturi. Colaborarea şi toleranţa reprezintă atribute esenţiale ale convieţuirii paşnice între toţi cetăţenii României, indiferent de etnie.

Domnul George Şişcu:

"Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât e cazul, dar nici să stăm pasivi aşteptând valul cinci"

Există multe întrebări la nivel mondial privind noua tulpină Omicron şi, din păcate, nu avem încă date suficiente privind evoluţia bolii în următoarele luni.

Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, spunea zilele trecute că vaccinurile îşi păstrează eficienţa în faţa variantei Omicron, însă recunoştea că mai multe informaţii ştiinţifice vor fi cunoscute în perioada următoare. Cert este că specialiştii din România, inclusiv reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, consideră că tulpina Omicron ar putea deveni dominantă în ţara noastră în următoarele luni.

Avem, aşadar, un interval de câteva săptămâni la dispoziţie în care ne putem pregăti pentru un eventual val cinci. În acest timp vom afla cu siguranţă mai multe informaţii despre gravitatea cazurilor cu noua variantă. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât e cazul, dar nici nu e indicat să stăm pasivi aşteptând cu mâinile încrucişate valul cinci.

Ştim la acest moment că vaccinarea este una dintre opţiuni, în timp ce unii specialişti afirmă că inclusiv la varianta Omicron sunt indicii că vaccinarea reduce riscul contactării unei forme severe a bolii.

Dar, dincolo de discuţiile interminabile care au loc atât la noi, cât şi în alte state în ceea ce priveşte contagiozitatea noii tulpini şi gravitatea cazurilor COVID, cea mai bună metodă pentru a evita îmbolnăvirea rămâne prevenţia.

Vin în curând sărbătorile de iarnă, iar cei mai mulţi dintre noi se vor întâlni cu rudele şi prietenii. Nu mai putem sta departe unii de alţii, suntem într-un moment de acalmie al pandemiei şi încet-încet ne întoarcem la vechile noastre tradiţii şi obiceiuri. Este bine că se întâmplă asta, dar, în acelaşi timp, trebuie să nu pierdem din vedere că pandemia încă nu a trecut şi că putem contacta virusul în orice moment de neatenţie. Sper că vom ţine cont de reguli, astfel încât începutul noului an să ne găsească pe toţi sănătoşi şi cu putere de muncă.

Sunt convins că ne vom adapta şi reinventa, cum o facem de fiecare dată, şi că vom trece cu bine peste acest sfârşit de an.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Dezvoltarea locală reprezintă o prioritate pentru PNL!"

Revenirea economică a României, dar şi dezvoltarea comunităţilor locale nu pot fi realizate fără investiţii. Un Guvern din care PNL face parte reprezintă garanţia că accentul va fi pus pe dezvoltarea locală şi regională.

Un program care va sta la baza modernizării şi dezvoltării României va fi în perioada următoare Programul "Anghel Saligny", promovat şi impus de PNL. Prin el putem să dezvoltăm comunităţile mici din ţara noastră.

Prin Programul de Investiţii "Anghel Saligny" vom sprijini toate administraţiile în vederea dezvoltării acestora. El va fi principala sursă de finanţare, alături de fonduri europene şi de continuarea altor programe cu fonduri de la bugetul de stat. Conform datelor oficiale din această lună, aşa cum am spus şi într-o declaraţie politică anterioară, au fost înregistrate pe platforma digitală a Programului "Anghel Saligny" 3.147 de unităţi administrativ-teritoriale, cu 7.545 de cereri finalizate. Este dovada cea mai clară că reprezentanţii autorităţilor locale au înţeles şi au văzut utilitatea acestui program.

Unul dintre obiectivele principale ale programului de guvernare în zona de dezvoltare locală se referă la extinderea reţelelor de apă şi canalizare. Sunt soluţii punctuale pentru situaţii speciale, precum 200 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme de alimentare cu apă, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.

Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale reprezintă o prioritate pentru toate regiunile ţării. Obiectivul din programul de guvernare este acela ca 40% dintre drumurile judeţene şi locale să fie modernizate, ceea ce va oferi noi perspective de dezvoltare şi de creştere economică. Mai exact, 3.000 de km. de drumuri judeţene vor fi reabilitaţi, iar 10.000 km. de drumuri sau străzi locale vor fi modernizate.

O atenţie deosebită, în privinţa dezvoltării locale, va fi acordată învăţământului. Prin programul asumat se vor construi şi moderniza unităţi de învăţământ. Vorbim despre 500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, constând atât în construcţii noi, cât şi în reabilitări. De asemenea, 15 campusuri şcolare, constând în şcoală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantină; 20 de cămine studenţeşti; 5 centre universitare; 20 de tabere şcolare; 20 de centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii.

Trăim o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere al sănătăţii publice. Extrem de afectat a fost sistemul sanitar local. De aceea, pentru a asigura românilor acces la tratament se are în vedere construirea, reabilitarea şi dotarea a 200 de centre medicale în mediul rural, reabilitarea a 15 spitale judeţene, reabilitarea a 30 de spitale municipale şi orăşeneşti.

În calitate de reprezentant al gălăţenilor în Parlamentul României voi continua şi în actuala configuraţie parlamentară să fac echipă cu miniştrii liberali care ocupă portofolii importante în Guvern, precum cel al Fondurilor Europene, Energiei, Educaţiei, IMM-urilor, pentru a duce la îndeplinire proiectele de dezvoltare dedicate judeţului Galaţi, dar şi pentru a realiza proiecte noi pentru comunităţile gălăţene. Voi avea o comunicare deschisă cu primarii din Galaţi pentru a afla problemele cu care se confruntă fiecare localitate, astfel încât să le aduc în faţa instituţiilor centrale şi să le susţin în Parlament şi alături de colegii din Guvern.

Domnul Ioan Mang:

"Despre «pensii speciale» şi ipocrizia lui Dacian Cioloş"

În această intervenţie mă văd nevoit să iau atitudine împotriva populismului şi ipocriziei unora dintre liderii opoziţiei care înfierează cu mânie aproape proletară aşa-zisele pensii speciale ale primarilor, în condiţiile în care ei înşişi sunt beneficiarii unor astfel de pensii.

Miniştrii şi liderii USR au fost extrem de tăcuţi pe subiectul "pensiilor speciale" atât timp cât s-au aflat la guvernare. Nu au făcut absolut nimic să le elimine. După ce s-au dat singuri afară din Guvern, aceiaşi USR-işti s-au trezit vorbind şi spun acum, prin vocea lui Dacian Cioloş, că "România nu-şi permite o nouă castă de privilegiaţi, primari şi preşedinţi de consilii judeţene cu pensii speciale".

În mod intenţionat, USR amestecă termenii pentru a crea false inechităţi sociale care să genereze tensiuni în societate, iar Dacian Cioloş minte cu tupeu! Nu este niciun privilegiu şi nicio "pensie specială", în cazul primarilor şi al preşedinţilor de consilii judeţene, pentru că nu este o sumă care se acordă în plus, pe lângă ceea ce se cuvine pentru munca prestată. Este o indemnizaţie acordată pentru perioada în care aceştia şi-au dus la îndeplinire mandatul. Atât primarii, cât şi preşedinţii muncesc şi au dreptul la o pensie pentru activitatea prestată. Se poate discuta orice formulă pentru această indemnizaţie, dar trebuie să existe o pensie pentru munca prestată.

Deocamdată, aceste indemnizaţii au fost amânate până la stabilizarea situaţiei economice a României, însă, până la urmă, ele tot vor trebuie acordate, pentru că aşa este normal, corect şi legal! Nu este vorba de "pensii speciale", ci de o compensaţie pentru perioada lucrată pentru comunitate, care nu a fost luată în calcul la pensie.

În ceea ce îl priveşte pe Dacian Cioloş, acesta ar trebui să fie primul care să tacă pe subiectul "pensiilor speciale", pentru că este liderul politic cu cele mai mari venituri speciale din România! A beneficiat de super-rentă specială şi va avea două megapensii speciale, de sute de ori mai mari decât pensia unui primar.

Dacian Cioloş a beneficiat timp de trei ani de o rentă specială de 8.500 de euro/lună, după ce şi-a încheiat mandatul de comisar european. În total, în cei trei ani, această rentă specială a fost de 300.000 de euro, adică 1,5 milioane de lei. Un primar ar ajunge la renta specială a lui Cioloş în 63 de ani, dacă ar primi pensia medie pe care o critică, în mod populist şi ipocrit, preşedintele USR. Mai mult, după împlinirea vârstei de pensionare, Cioloş va beneficia de două megapensii speciale: una pentru activitatea de comisar european, de 14.000 euro/lună (70% din salariul avut) şi a doua pentru activitatea de europarlamentar, care va fi de circa 3.000 de euro/lună. Este important de subliniat că toate aceste rente şi "pensii speciale" ale lui Dacian Cioloş au fost plătite şi vor fi plătite şi din banii contribuabililor români, prin suma virată de România la bugetul Uniunii Europene.

Dacă vrea într-adevăr să elimine "pensiile speciale" şi dacă vrea să fie corect, Dacian Cioloş ar trebui să facă o cerere către Comisia Europeană şi Parlamentul European prin care să renunţe la aceste drepturi băneşti. Sau ar putea propune o iniţiativă europeană prin care să se elimine toate rentele şi pensiile, de la nivelul tuturor instituţiilor Uniunii Europene! Să vină să ceară eliminarea indemnizaţiilor pentru primarii din România tocmai un beneficiar de "pensii speciale", mi se pare culmea ipocriziei şi a populismului!

Doamna Maria Stoian:

"Criza energetică la nivel mondial"

Uniunea Europeană se confruntă cu o gravă criză energetică în această iarnă.

Principalele cauze sunt perspectiva penuriei de gaze naturale şi creşterea explozivă a preţurilor la energie. În acest an, preţul gazului natural s-a multiplicat de mai multe ori, determinând facturi la energie tot mai greu de suportat pentru numeroşi consumatori casnici şi industriali din întreaga Uniune Europeană.

Stocurile de gaze din Uniunea Europeană sunt cu 21% sub nivelul normal pentru această perioadă a anului. Încă din martie, când nivelul de stocare a gazelor era cu 24% mai mic decât în aceeaşi perioadă a ultimilor cinci ani, a devenit evident că cererea suplimentară va pune presiune asupra preţului, alături de creşterea globală a consumului.

Sunt state în care o parte a populaţiei se află în imposibilitatea de a-şi asigura căldură în case. Criza din ce în ce mai adâncă care se instalează în Europa pune în pericol şi economia, care încearcă să-şi revină din încetinirea cauzată de pandemia de coronavirus.

Criza energetică actuală a apărut pentru prima dată în China, cel mai mare producător mondial, deoarece cererea globală pentru produsele sale a crescut brusc şi neaşteptat în acest an, ca parte a unei creşteri economice post-pandemie.

Gazele naturale au înregistrat preţuri maxime record.

Pe fondul mişcărilor de pe piaţa mondială a energiei, preşedintele Rusiei a profitat şi a valorificat vastele rezerve de energie ale ţării sale.

În timpul pandemiei, exporturile de gaze către Uniunea Europeană din Rusia au scăzut, existând o cerere mai mică pe măsură ce activitatea economică s-a redus. Această tendinţă descendentă a continuat, cu oferte mai scăzute în acest an, ceea a dus la epuizarea stocurilor europene, implicit, la creşterea preţurilor.

În Europa, perspectiva penuriei în aprovizionare este în creştere deoarece cererea creşte şi în Asia, unde cumpărătorii s-au pregătit să plătească preţul şi să-i depăşească la licitaţii pe omologii lor europeni.

Livrările externe reprezintă aproximativ 80% din gazele consumate de UE, majoritatea venind din Rusia, Norvegia şi Algeria. Unele dintre cele mai mari economii ale blocului se numără printre cele mai vulnerabile. Germania importă 90% din necesar, iar ţări ca UK, Belgia, Spania şi Portugalia se confruntă cu problema suplimentară a capacităţii reduse de stocare de gaze.

Continentul dispune de o masă de gazoducte, iar multe dintre acestea trec mai multe graniţe, creând o mulţime de posibile puncte de blocare, reţeaua de electricitate a continentului este din ce în ce mai interconectată, unele ţării fiind astfel vulnerabile la întreruperi.

UE dispune de aşa-numitele principii de solidaritate, menite să evite ca orice stat să-şi blocheze exporturile de energie şi gaze, însă sistemul nu a fost niciodată testat într-o criză energetică.

Dacă nu se va găsi o soluţie pentru actuala criză, guvernele europene ar putea recurge la restrângerea vânzărilor de gaze şi energie, ceea ce va genera o criză politică şi economică.

Odată cu venirea iernii, criza energetică ameninţă lanţurile de aprovizionare deja încercate, provoacă tensiuni geopolitice şi ridică întrebări despre cât de pregătită este lumea pentru o tranziţie către forme mai ecologice de energie.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Prima tranşă din PNRR a ajuns în România"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este, în acest moment, cel mai important proiect al României şi nimeni nu poate trata cu indiferenţă componenta de reforme din PNRR. Responsabilitatea şi performanţa au învins, iar, la începutul acestei luni, România a primit prefinanţarea de 1,8 miliarde de euro de la Comisia Europeană, din prefinanţarea totală de 3,79 miliarde de euro din valoarea contribuţiei financiare pe anul 2021.

Luând în considerare atât cei 1,94 miliarde de euro, prefinanţarea din componenta de împrumut pe care România o va primi până la finalul acestui an, dar şi suma de 6,171 miliarde de euro care va intra în posesia ţării noastre anul viitor, consider că ministerele cheie ar trebui să declanşeze toate mecanismele de finanţare pentru realizarea proiectele asumate ce urmăresc priorităţi ca tranziţia verde, transformare digitală, sănătate şi rezilienţă economică şi multe altele.

De asemenea, amintesc faptul că, până la finalizarea primului trimestru din 2022 sunt planificate 45 de ţinte şi jaloane, din care, până în acest moment, 5 sunt îndeplinite în totalitate:

1. Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. (CNAIR) şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A. (CNIR);
2. Intrarea în vigoare a Legii privind securitatea reţelelor 5G;
3. Creşterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
4. Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spaţiul Privat Virtual);
5. Intrarea în vigoare a modificării legislaţiei naţionale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

PNRR poate fi un real succes doar dacă Guvernul şi Parlamentul, deopotrivă, îşi îndeplinesc, în continuare, obligaţiile de a face fiecare proiect operaţional şi de a implementa, efectiv, PNRR-ul. Sunt convins că putem reuşi să respectăm şi să ducem la îndeplinire toate investiţiile majore cuprinse în PNRR pentru ca fiecare cetăţean şi întreprindere să poată beneficia de toate proiectele care pot asigura un viitor prosper şi durabil pentru România.

Doamna Monica-Elena Berescu:

"USR modernizează legea societăţilor şi sprijină fondatorii de start-up-uri"

Într-o piaţă de servicii şi companii IT aflate într-o creştere exponenţială se simte nevoia revigorării legislaţiei actuale prin adaptarea ei la cerinţele curente ale pieţei de business. La nivelul anului 2020, în România activau aproape 27.000 de companii din domeniul software, acestea generând 77% din rezultatul net înregistrat de sectorul IT&C. Multe dintre acestea au optat pentru o formă de organizare cu răspundere limitată, din cauza unor lacune legislative.

Pentru a veni în sprijinul acestor companii am depus un proiect de modificare a Legii nr. 31/1990. Aceste societăţi reîncep acum proiecte amânate sau se reorientează pe alte pieţe, şi pentru asta au nevoie de oameni şi de capital. De aceea, prin introducerea acţiunilor executive le oferim fondatorilor mijloacele să îşi păstreze puterea de decizie şi în etapele de venture capital funding prin modelul utilizat pe scară largă în SUA, inclusiv de companii precum Google şi Facebook.

Este esenţial pentru o companie să primească finanţare şi ne dorim cu toţii să avem cât mai multe companii de tip unicorn, însă este la fel de important şi ca fondatorul să îşi poată continua viziunea, având la îndemână mijloacele necesare pentru a o duce la îndeplinire.

În prezent, Legea societăţilor comerciale reglementează pentru societăţile pe acţiuni din România două feluri de acţiuni: ordinare şi preferenţiale. Conform actului normativ, deţinătorii de acţiuni ordinare au un număr de voturi egal cu acţiunile deţinute, iar deţinătorii acţiunilor preferenţiale beneficiază de nişte drepturi suplimentare, fără a avea însă ataşat şi un drept de vot. Însă, pentru societăţile de tip închis, Legea nr. 31/1990 nu permite şi deţinerea unei clase de acţiuni care să aibă ataşate mai multe drepturi de vot per acţiune.

Proiectul nostru vine şi completează Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990, în sensul prevederii posibilităţii de emitere a acţiunilor executive, acţiuni care conferă titularului mai multe voturi decât numărul de acţiuni.

Votul multiplu per acţiune sau parte socială este o prerogativă pe care fondatorii din Vest o utilizează de ani de zile. Acest demers este absolut normal şi facilitează drumul către o Românie digitală şi care aduce industriei IT autohtone cele mai bune practici de pe plan global.

După 30 de ani, în care România a avansat cu greu în privinţa modernizării legislaţiei societăţilor, astăzi am mai făcut un pas către adaptarea legilor la necesităţile actuale ale mediului de afaceri.

Proiectul de lege a fost definitivat în urma consultărilor cu Asociaţia Patronală pentru Industria de Software şi Servicii şi cu Fundaţia Romanian Business Leaders.

Doamna Olivia-Diana Morar:

"PNL continuă să reprezinte garanţia debirocratizării României"

Liberalismul a reprezentat, dintotdeauna, singurul curent politic care plasează în centrul existenţei sale, omul. Omul dinamic. Omul activ. Omul înzestrat cu drepturi şi libertăţi, unele dintre cele mai importante fiind dreptul la proprietate privată şi libertatea de iniţiativă. Pentru că fără iniţiativă privată nicio societate nu poate prospera şi nu îşi poate atinge adevăratul potenţial economic şi social.

Iniţiativa privată a fost cheia şi motorul dezvoltării unor societăţi create din nimic şi care astăzi reprezintă mari puteri economice ale lumii. România nu face, nici ea, excepţie de la această regulă. După ce zeci de ani a suferit sub matriţa rigidă şi restrictivă a unei economii planificate de birocraţi, după Revoluţia din 1989, şansa noastră la dezvoltare a fost reprezentată aproape exclusiv de iniţiativa privată. Din păcate însă, vechile piedici nu au dispărut niciodată complet. Deşi economia planificată a dispărut, caracterul atotputernic şi discreţionar al reprezentanţilor statului a rezistat încă mult timp şi cred că nu greşesc dacă afirm că, cel puţin în parte, el rezistă şi astăzi. Şi rezistă nu doar prin funcţionarul care îşi face datoria în mod defectuos sau, mai grav, pretinde, poate, anumite foloase necuvenite pentru a-şi face datoria care nu ţine de toanele sale personale, ci de ceea ce legea îi impune, ci mai ales prin legislaţia care îi oferă funcţionarului sau instituţiei cu pricina posibilitatea de a pune piedici, de a întârzia, îngreuna sau chiar refuza înregistrarea unei societăţi comerciale, eliberarea diferitelor documente necesare funcţionării acesteia etc.

Or, acest aspect este chiar mai grav decât primul, pentru că, în timp ce conduita nelegală a funcţionarilor poate fi eliminată printr-o mai eficientă utilizare a forţei coercitive a statului, piedicile pe care chiar legea le plasează în calea întreprinzătorilor nu pot fi eliminate decât printr-o acţiune susţinută, asumată, constantă şi eficientă îndreptată împotriva lor. Pe de o parte, pentru că astfel de piedici nu se regăsesc într-un singur act normativ sau administrativ, ci într-un întreg ansamblu de asemenea acte. Pe de alta, şi acest aspect este, la rândul său, mai dificil de soluţionat, pentru că a elimina obstacolele din calea activităţii întreprinzătorilor - pe scurt, a realiza mult dorita şi până acum doar obsesiv clamata debirocratizare - presupune un anumit gen de voinţă politică pe care nici un partid aflat la guvernare nu a demonstrat-o până acum.

Este vorba, nici mai mult, nici mai puţin decât de asumarea, conştientă şi, sper eu, ireversibilă a diminuării propriei puteri. Pentru că un Guvern care elimină, progresiv, obstacolele din calea întreprinzătorilor elimină, de asemenea, şi propriile pârghii de control asupra acestei activităţi. Este un efort care poate să nu fie pe placul multor actori politici, dar fără de care România nu va putea recupera decalajele de dezvoltare ce o separă de media Uniunii Europene.

Pentru că, dragi cetăţeni, în realitate, România se dezvoltă datorită vouă, celor care munciţi zi de zi şi vă puneţi ambiţia, ingeniozitatea, capitalul, siguranţa şi rezistenţa la dispoziţia societăţii, prin activităţile pe care le desfăşuraţi. Rolul nostru nu este altul decât acela de a ne da la o parte din calea dumneavoastră şi de a face astfel încât statul să nu vă încurce mai mult decât este cazul, pentru menţinerea ordinii şi predictibilităţii de care aveţi nevoie pentru a vă da frâu liber creativităţii.

Desigur, veţi spune că, deşi de aproape trei decenii aceste idealuri sunt clamate, repetate şi obsesiv asumate, nicio putere de până acum nu a avut suficientă voinţă pentru a le pune în practică. Din păcate, nu vă pot contrazice. Într-adevăr, Guvernul şi majoritatea parlamentară, alcătuite în jurul Partidului Naţional Liberal, sunt primele care, în România postdecembristă, au curajul, capacitatea şi viziunea de a începe, cu adevărat, debirocratizarea României.

Spre exemplu, aşa cum ştiţi deja, printr-un proiect de lege iniţiat de colegul meu, domnul deputat PNL George Tuţă, adoptat de către cele două camere ale Parlamentului şi promulgat de Preşedintele României, Klaus Iohannis, instituţiile publice sunt obligate să-şi dezvolte baze de date interconectate şi, totodată, acestora li se interzice să mai solicite persoanelor fizice sau juridice, în vederea efectuării unui serviciu public, copii ale unor documente emise de către instituţiile sau autorităţile administraţiei publice centrale.

Este un prim pas spre o debirocratizare autentică, efectuat, bineînţeles, de către Partidul Naţional Liberal. Desigur, mai sunt multe de făcut în această direcţie, însă un important factor de stres şi de îngreunare a exercitării liberei iniţiative a fost, astfel, eliminat.

Nu ne oprim însă aici. Spre exemplu, mă bucur să vă aduc la cunoştinţă faptul că, în urma celor 10 amendamente pe care le-am promovat şi susţinut şi al căror conţinut se regăseşte în forma finală a Proiectului de Lege nr. 463/2021 privind modificarea Legii nr.129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptat de către Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională şi care urmează să fie promulgat de către Preşedintele României, persoanele juridice din România - fie că vorbim de societăţi comerciale, ONG-uri etc. - nu vor mai fi nevoite să depună, anual, declaraţia privind beneficiarul real, ci numai cu prilejul înfiinţării sau modificării actelor constitutive.

Desigur, această obligaţie este, momentan, suspendată ca efect al reglementărilor specifice stării de alertă, însă, odată cu dispariţia pandemiei de COVID-19 şi ridicarea stării în cauză, ar fi urmat să fie reintrodusă, adăugând, din nou, acest factor de stres şi sursă de eforturi suplimentare lipsite de sens asupra persoanelor juridice. Prin această intervenţie legislativă, destinatarii obligaţiei de depunere a declaraţiei privind beneficiarul real nu vor mai trebui să efectueze anual acest demers nici după ce vom reuşi să trecem peste această calamitate care a lovit întreaga planetă.

Poate că fiecare dintre aceste demersuri nu reprezintă, în sine, rezolvarea completă a problemei birocraţiei excesive din România, ar fi şi imposibil să fie astfel, însă debirocratizarea României nu reprezintă un obiectiv simplu şi nici nu am pretins vreodată că ar fi astfel. Ea reprezintă, mai degrabă, un proiect pe termen mediu, unul la care Partidul Naţional Liberal s-a angajat şi pe care este hotărât să îl urmeze. Paşii realizaţi până acum dovedesc faptul că nu ne-am dezis de acest obiectiv şi nu o vom face nici de acum încolo.

Din păcate, la 30 de ani de la căderea regimului comunist, ne aflăm în situaţia de a face primii paşi reali în direcţia debirocratizării. România a pierdut, astfel, timp preţios în cursa pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare care o separă de media Uniunii Europene. Însă, în ceea ce priveşte trecutul, niciunul dintre noi nu mai are ce să facă, în afară, desigur, de a-i învăţa lecţiile dureroase. Ceea ce suntem datori să facem este să lucrăm cu toată puterea şi priceperea în prezent, astfel cum fiecare dintre noi a jurat, pentru a schimba viitorul. Iar PNL a dovedit că asta şi-a propus şi asta face.

Nu doresc să închei însă fără a mulţumi şi celorlalte forţe politice parlamentare care, cu această ocazie, au înţeles necesitatea debirocratizării progresive a României şi au acordat votul lor proiectului de lege. Faptul că astăzi am reuşit să identificăm consensul şi echilibrul necesar ne arată că se poate. Se poate să debirocratizăm România, şi asta vom face în continuare!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Scheme de ajutor înainte de finalul anului"

Cu cât ne apropiem mai mult de finalul unui an solicitant, dominat de o multitudine de crize la care ţara noastră a trebuit să facă faţă, cu atât conştientizăm mai mult nevoile românilor şi greutăţile prin care au trecut. Nu puteam garanta anumite scenarii sau să facem promisiuni impracticabile, precum stabilitate economică sau nivelul de agresivitate pe care noua tulpină a virusului SARS-CoV-2 o va avea asupra ţării cu exactitate, dar ceea ce putem face este să oferim toate mijloacele de ajutor posibile prin care cetăţenii să nu fie afectaţi iremediabil de aceste crize. De aceea, noua coaliţie de guvernare a investit în crearea şi aplicarea schemelor de ajutor pentru industria HoReCa, dar şi pentru sectorul zootehnic.

Pe 14 decembrie a început procedura de plată către antreprenorii din HoReCa. Anul acesta va fi plătită suma de un miliard de lei, urmând ca, la începutul anului viitor, să fie plătită şi diferenţa de aproximativ 1,2 miliarde de lei, în conformitate cu numărul dosarelor depuse şi aprobate. Angajaţii şi proprietarii din industrie au trecut prin multe valuri de instabilitate şi necunoscut, întrucât fiecare tulpină a virusului se manifestă şi se răspândeşte diferit, iar măsurile de prevenţie trebuie adaptate corespunzător.

Cu toate acestea, responsabilitatea de care românii au dat dovadă, prin alegerea de a se imuniza, a facilitat o funcţionare aproape de normalitate a industriei HoReCa. Dacă vom ajunge la un număr satisfăcător de persoane vaccinate, suntem încrezători că situaţia curentă se va apropia cu adevărat de normalitate. Însă, până în acel moment, nu negăm ajutorul de care industria are nevoie şi suntem determinaţi să oferim sprijinul financiar necesar în acest sens.

Mai mult decât atât, pe lângă mecanismele naţionale de ajutor în sectorul zootehnic, reamintim că mai sunt fonduri europene disponibile până la sfârşitul anului şi îi încurajăm pe fermieri să profite de această oportunitate. Este vorba de submăsura 4.1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), la care au mai rămas sume necheltuite încă, de 589 milioane euro. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale subliniază că primeşte în continuare cereri de finanţare pentru proiecte de investiţii în exploataţii agricole, prin submăsura 4.1 din PNDR. Fermierii mai pot solicita fonduri pentru investiţii în condiţionarea, procesarea şi marketingul în ferma vegetală, investiţii în zootehnie (producţie primară, condiţionare şi marketing) în zona montană, înfiinţarea, extinderea, modernizarea în sector legume, inclusiv în spaţii protejate. Condiţiile climatice nefavorabile au pus presiune asupra domeniului agriculturii anul acesta, iar orice formă de ajutor poate contribui la atenuarea acestui şoc.

Noul Guvern format îşi doreşte depăşirea acestor crize. Vom intra în anul următor mai pregătiţi să facem faţă provocărilor curente, dar şi celor viitoare. Pregătirea domeniului sănătăţii pentru valul cinci al pandemiei este prioritară, dar atenţia noastră va fi direcţionată spre toate sectoarele din România, fără excepţie!

Domnul Nicu Niţă:

"Agricultura reprezintă o prioritate pentru PSD în programul de guvernare asumat şi votat de Parlament"

Pentru, noi, cei din Partidul Social Democrat, agricultura reprezintă o prioritate.

Astfel, măsurile propuse de Partidul Social Democrat pentru agricultură prevăd măsuri economice şi legislative care să asigure creşterea competitivităţii, productivităţii şi performanţei, în vederea securizării alimentare a populaţiei.

Programul propus a fost realizat atât din experienţa guvernărilor PSD, dar şi a consultării cu reprezentanţii fermierilor şi federaţiilor din industria alimentară, cei care cunosc cel mai bine realităţile din agricultură.

Agricultura românească trebuie să îşi consolideze performanţele şi să devină competitivă pe termen lung, fără dependenţă şi vulnerabilităţi generate de schimbările climatice, accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor sau lipsa forţei de muncă.

Agricultura trebuie să continue procesul de modernizare, prin implementarea unor politici publice de creştere a competitivităţii, prin retehnologizarea susţinută, prin absorbţia fondurilor europene şi prin bugetul de stat.

Domeniul agricol are nevoie de o creştere a investiţiilor, în special în unităţile de procesare, şi promovarea unor politici de marketing care vor contribui la diminuarea exportului de materii prime şi a importului produs cu valoare adăugată, în vederea reducerii deficitului comercial agroalimentar.

Astfel, programul de guvernare pentru perioada 2021-2024 aferent sectorului agricol atinge toate problemele cu care se confruntă în prezent acest segment important al României.

Implementarea PNDR şi POPAN 2021-2022, prin lansarea tuturor sesiunilor aferente perioadei de tranziţie 2021-2022 şi urgentarea evaluării, selecţiei şi contractării proiectelor aferente măsurilor lansate, în vederea finanţării acestora până la 31 decembrie 2025, reprezintă de asemenea priorităţi ale Partidului Social Democrat.

Un punct important, prins în programul de guvernare, îl reprezintă definitivarea Planului Naţional Strategic 2023-2027 al României, cu o alocare de 15,636 mld. de euro, care se va concentra pe promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient şi diversificat.

Planul Naţional Strategic va cuprinde două etape, şi anume pregătirea, negocierea şi depunerea la Comisia Europeană, iar a doua etapă, aprobarea de către CE, pregătirea cadrului legislativ şi implementarea mecanismelor de sprijin prevăzute şi aprobate.

Ca direcţii de acţiune sunt prevăzute investiţii în modernizarea şi creşterea competitivităţii fermelor, creşterea capacităţii sectorului legume - fructe, instalarea tinerilor fermieri, plăţi compensatorii pentru angajamente în materii de mediu - climă şi ecoscheme.

Printre priorităţile asumate în domeniul agricol se numără şi consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar, consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar, consolidarea mediului asociativ, crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură, dar şi asigurarea schimbului de generaţii în agricultură.

O măsură importantă în cadrul domeniului agricol, care se regăseşte în Programul de guvernare, îl reprezintă promovarea produselor locale româneşti, prin îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare.

Astfel, Partidul Social Democrat şi-a asumat un program de guvernare pentru domeniul agricol care asigură stabilizarea, dezvoltarea şi sustenabilitatea sectorului agroalimentar, prin investiţii durabile în satul românesc, hrană proaspătă, de calitate şi la preţuri rezonabile şi stabilitatea locurilor de muncă în agricultură şi industria alimentară.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD îşi onorează primele angajamente pentru care a intrat la guvernare!"

Ministrul social-democrat al muncii a finalizat ordonanţele cu măsurile de sprijin social asumate odată cu intrarea la guvernare. După doar două săptămâni, se află pe circuitul de avizare şi adoptare primele acte normative cu măsuri din pachetul social. Este vorba despre majorarea punctului de pensie şi a pensiei minime, creşterea alocaţiilor şi acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi. Urmează cadrul normativ şi pentru ajutorul de 1.200 de lei pentru pensionarii cu venituri cuprinse între 1.000 şi 1.600 de lei.

Aşadar, toţi românii au putut constata că miniştrii PSD se ţin de cuvânt. Imediat ce vor ajunge în Parlament toate actele normative pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, dar şi cele care prevăd majorările de pensii, alocaţii şi creşterea salariului minim, mă voi implica, alături de colegii mei de la PSD, pentru a fi dezbătute şi votate cât mai repede în Comisia pentru muncă şi apoi adoptate de plenul Camerei Deputaţilor. Nu ne mai permitem să întârziem nicio clipă aceste majorări. Trebuie să intre în vigoare de la începutul anului viitor pentru ca oamenii să facă faţă scumpirilor la energie şi la alimente care le-au afectat nivelul de trai.

De la 1 ianuarie 2022 vom avea creşterea punctului de pensie cu 10%, de la 1.442 lei la 1.586 lei, majorarea pensiei minime cu 25%, de la 800 de lei la 1.000 de lei. În ceea ce priveşte alocaţia de stat pentru copii, aceasta va fi în valoare de 600 lei pentru minorii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 18 ani, în cazul celor cu dizabilităţi, şi 243 de lei pentru minorii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani. Nici persoanele cu dizabilităţi nu au fost uitate şi vor beneficia de o a 13-a indemnizaţie.

Vreau să precizez foarte clar că toate aceste majorări, care fac parte din pachetul social iniţiat de PSD, vor fi dublate de măsuri pentru dezvoltarea producţiei întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti, pentru susţinerea fermierilor să aducă hrană sănătoasă pe masa românilor, pentru investiţii în modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere şi pentru realizarea proiectele de dezvoltare locală, iniţiate de primării şi consilii judeţene, pentru creşterea calităţii vieţii atât în mediul rural, cât şi în urbanul mic.

În acelaşi timp, pe lângă plafonarea facturilor la curent şi gaze, PSD a propus crearea unei companii naţionale în domeniul energetic, ca soluţie de bază pentru rezolvarea crizei provocate de scumpirea explozivă a gazelor şi a energiei electrice. Această măsură poate asigura independenţa energetică a României pe termen lung şi le garantează românilor că nu vor mai fi expuşi unor astfel de riscuri.

Miniştrii PSD, împreună cu parlamentarii social-democraţi vor veni, în perioada imediat următoare, cu soluţii la problemele cu care se confruntă în prezent românii, pentru a pune capăt crizei sanitare şi economice şi pentru a reda încrederea în principalele instituţii ale statului.

Domnul Viorel Salan:

"Partidul Social Democrat guvernează eficient şi acest fapt este clar pentru toţi românii"

Au trecut doar două săptămâni de la votul de învestire al actualului Guvern şi putem afirma, fără să greşim, că miniştrii PSD şi-au demarat în forţă activitatea.

Prima prioritate a Guvernului este, în acest moment, adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2022.

Principiul de bază al finanţelor publice pentru acest Guvern a fost anunţat şi va fi sustenabilitatea pe termen mediu şi lung. Din acest motiv bugetul pentru 2022, elaborat de ministrul PSD de la finanţe, nu va conţine taxe noi, în schimb va conţine foarte multe programe de sprijin pentru economie, pe lângă pachetul social asumat public de social-democraţi. În principal, aceste programe vizează companiile care produc în România, pentru a aduce la bugetul de stat veniturile bugetare necesare pentru punerea în practică a măsurilor sociale.

Primele măsuri guvernamentale cu caracter social au şi fost luate. Asumându-şi integral şi consecvent doctrina social-democrată, PSD îşi onorează, fără ezitare, angajamentele pentru care a intrat la guvernare. După doar două săptămâni, ministrul muncii a trimis pe circuitul de avizare şi adoptare primele acte normative cu măsuri din pachetul social. Este vorba despre majorarea punctului de pensie şi a pensiei minime, creşterea alocaţiilor pentru copii şi acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a prezentat deja câteva dintre obiectivele pe care şi le-a propus într-o primă etapă, şi anume finalizarea, în scurt timp, a Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2021-2022; elaborarea planului de acţiune "Garanţie pentru Copii", aplicabil până în 2030, care să vină în sprijinul copiilor din familii sărace; o campanie de comunicare pentru adopţia copiilor, în special pentru adopţia fraţilor, a copiilor de peste 7 ani şi a celor cu dizabilităţi; elaborarea cadrului legal pentru prevenirea separării copilului de familie; finalizarea procesului de dezinstituţionalizare şi realizarea angajamentelor din Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului.

Dar economia are nevoie, pentru a funcţiona optim, de o infrastructură modernă. De aceea, şi în domeniul transporturilor şi infrastructurii, lucrurile au început să se mişte. Este prioritară acum finalizarea sau continuarea investiţiilor începute de PSD în domeniul infrastructurii de transport. A fost dat în folosinţă Lotul 1 din Autostrada Târgul Mureş - Ungheni, proiect demarat în guvernarea PSD. De asemenea, lucrările de la Podul Suspendat peste Dunăre de la Brăila, început tot în guvernarea PSD, continuă într-un ritm susţinut, urmând ca podul să fie dat în folosinţă la finalul anului viitor.

Agricultura a fost considerată mereu de către Partidul Social Democrat un motor economic important, iar rezultatele obţinute în anii 2018 şi 2019 au confirmat cu certitudine această viziune. Anticipând problemele pe care fermierii le vor avea în primăvară, Guvernul a adoptat actele normative pentru a veni în sprijinul lor. A fost aprobată procedura prin care statul va achita 50% din cheltuielile cu energia electrică consumată pentru irigaţii. Se înlătură astfel efectul negativ asupra culturilor de anul viitor din cauza creşterii preţurilor la energie. De asemenea, măsura combate creşterea inflaţiei pe alimente din cauza preţurilor la energie. În plus, fermierii vor putea accesa şi fonduri nerambursabile de peste un miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploataţiilor agricole.

Nu în ultimul rând, ministrul PSD al Agriculturii pregăteşte măsurile necesare pentru prevenirea scăderii producţiei agricole şi limitării scumpirilor ca urmare a crizei care a dus la oprirea combinatului Azomureş. Acesta furniza 50% din îngrăşămintele necesare. Ministerul Agriculturii a anunţat că o echipă de specialişti lucrează la elaborarea unor soluţii de urgenţă, menite să asigure necesarul pentru înfiinţarea şi întreţinerea culturilor agricole în următoarea perioadă.

Turismul a fost unul dintre cele mai afectate domenii economice din cauza pandemiei care durează de doi ani. În condiţiile în care o parte dintre vacanţele achiziţionate de români în perioada pandemică, prin voucherele de vacanţă emise în perioada ianuarie 2019 - decembrie 2020, nu au putut fi derulate corespunzător de către agenţiile de turism sau nu au putut fi prestate de către furnizorii de servicii, impunându-se despăgubirea acestora, a fost examinat textul unei ordonanţe de urgenţă prin care ministrul social-democrat al Turismului propune prelungirea valabilităţii acestora până la data de 31 decembrie 2022.

Nu putem încheia această foarte scurtă trecere în revistă a principalelor acţiuni ale miniştrilor PSD, fără a aminti şi o nouă viziune în ceea ce priveşte abordarea pandemiei. Pentru prima dată de la începutul crizei sanitare se doreşte un parteneriat cu cetăţenii României, un parteneriat bazat în primul rând pe încredere. Doar aşa consecinţele pandemiei vor putea fi controlate mai bine.

Ministrul PSD al Sănătăţii doreşte prevenirea decesele şi evitarea aglomerării spitalelor. Soluţia este aceea de a oferi cetăţenilor toate mijloacele posibile pentru a combate pandemia: vaccinare, testare, tratament. Aceste măsuri trebuie luate din timp pentru a preveni efectele negative ale unui nou val pandemic. De asemenea, legislaţia trebuie pregătită înainte de a ne confrunta cu un nou val. Trebuie să introducem acum în lege toate mijloacele prin care vom putea preveni din timp creşterea numărului de cazuri, de spitalizări şi de decese din următorul val.

Desigur, lista politicilor iniţiate de miniştrii PSD din actualul Guvern ar putea fi completată cu proiectele de la economie, apărare şi cultură. Toată echipa PSD implicată în guvernare şi-a luat în serios misiunea, ceea ce deja se vede.

Concluzia este una singură: Partidul Social Democrat guvernează eficient şi aplicat, ţinând, în primul rând, cont de oameni, şi acest fapt este clar acum pentru toţi românii. Ne ţinem de cuvânt cu tot ceea ce am promis!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Tinerii români din afara graniţelor ţării - o prioritate nu numai la nivel declarativ!"

Tinerii din Diaspora au reprezentat, în cele mai multe cazuri, un simplu artificiu de discurs pentru o clasă politică lipsită de perspective. Pentru decidenţi, tinerii sunt, în general, actori ideali într-un discurs de succes şi subiect frecvent pe agenda de promisiuni electorale. Cu toate acestea, foarte puţine măsuri, în multe cazuri, de-a dreptul lacunare, au fost adoptate pentru a sprijini tinerii români din afara graniţelor ţării în demersurile lor şi, cu precădere, de a-i determina să se întoarcă acasă, într-un context favorabil pentru dezvoltarea lor personală, profesională şi socială.

Ne aflăm într-un punct în care nu mai putem să ignorăm aceşti tineri. Până să formulez amendamente la PL-x 716/2018 - Proiectul Legii "Legea tineretului", tinerii români din afara graniţelor ţării nu erau un subiect al politicii naţionale de tineret, aspect observabil prin lipsa profundă de măsuri şi viziuni consistente dedicate acestora. O astfel de situaţie este de-a dreptul inadmisibilă şi, gândindu-mă la timpul pe care trebuie să îl dedicăm pentru a recupera aceste lacune, transmit un mesaj ferm prin această declaraţie: avem o responsabilitate enormă faţă de aceşti tineri. Nu mai putem aştepta!

Nici ei nu mai pot aştepta. Au aşteptat mult prea mult şi, deşi ne aflăm într-un moment de cumpănă politică, nu mai putem neglija tinerii români de Diaspora. Totodată, pe marginea unei intenţii crescânde, într-o manieră îngrijorătoare, a tinerilor de a alege calea emigraţiei, responsabilitatea politică devine un element vital, şi asumarea unor politici solide nu poate să mai rămână o temă umbrită de diverse interese şi impedimente politice. De aceea, solicit autorităţilor guvernamentale şi tuturor membrilor Parlamentului să pună mare accent pe această problemă şi, prin mecanismele de care dispun, să iniţieze demersuri orientate către tineri! Nu ne permitem să stăm şi să urmărim acest fenomen, trebuie să acţionăm şi trebuie să punem coeziunea pe primul loc în acest sens!

Printre măsurile pe care le înaintez în acest sens se numără:

• Fundamentarea, explicitarea şi concretizarea unei politici dedicate nevoilor, intereselor şi sprijinirii tinerilor români din Diaspora, cu dimensiuni clare în cadrul tuturor documentelor de referinţă la nivel naţional (Strategia pentru Românii de Pretutindeni, Strategia Naţională în domeniul Politicii pentru Tineret 2021-2027);
• Acordarea de burse speciale pentru începerea şi/sau continuarea studiilor în ţară, însoţite de sprijin de diverse forme, suport în perfecţionarea competenţelor de comunicare în limba română, în integrarea socio-educaţională, inclusiv prin asigurarea cadrului legislativ prielnic acestui demers;
• Extinderea oportunităţilor de tineret special dedicate tinerilor români în ţările gazdă, cu sprijinul misiunilor diplomatice şi organizaţiilor din societatea civilă (programe de voluntariat, internship, traineeship, apprenticeship, evenimente, cursuri, burse etc.);
• Recunoaşterea activă a meritelor tinerilor artişti, cercetători şi sportivi de performanţă români din străinătate, prin acţiuni publice, burse, facilităţi şi accesibilizarea oportunităţilor;
• Stabilirea unor formule de participare decizională a tinerilor români din Diaspora, prin platforme de consultare online, dezbateri publice pe temele de interes ale acestora, consilii consultative şi alte astfel de mecanisme.

Mecanismele sunt de partea noastră. La fel şi viziunea decizională şi voinţa politică. Haideţi să acţionăm! Vremea artificiilor de discurs a apus în urmă cu multă vreme.

Domnul Sorin Năcuţă:

România a primit din partea Comisiei Europene prima tranşă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinaţarea de 3,79 miliarde euro pentru acest an. Această primă tranşă va fi urmată, până la finalul anului, şi de tranşa de prefinanţare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program.

România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea unor condiţii. Pentru anul 2021 şi primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane, din care 5 sunt deja îndeplinite:

1. Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. (CNAIR) şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A. (CNIR);
2. Intrarea în vigoare a legii privind securitatea reţelelor 5G;
3. Creşterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
4. Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spaţiul Privat Virtual);
5. Intrarea în vigoare a modificării legislaţiei naţionale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor (jaloane). În total, sunt 507 de jaloane care trebuie realizate până la 31 august 2026. În total, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro şi de un împrumut în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordat în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Aceste investiţii şi reforme vor transforma profund economia României.

Avem trei priorităţi importante:

1. Asigurarea tranziţiei verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiţii în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero emisii.

2,7 miliarde euro vor fi investite pentru eficienţa energetică şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie.

Reformele şi investiţiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producţia de energie curată, prin eliminarea treptată a producţiei de energie pe cărbune şi lignit, utilizarea surselor regenerabile şi a hidrogenului.

Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate şi pentru protecţia mediului, care înseamnă concret împăduriri şi reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucţia ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.

2. Sprijinirea tranziţiei digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie, precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, managementul serviciului public şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, impozite şi vămi, cloud guvernamental şi asigurarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetăţeni.

PNRR înseamnă, totodată, investiţii de 470 milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii medicale şi dezvoltarea sistemelor de telemedicină.

În plus, 881 de milioane de euro vor fi alocate digitalizării educaţiei pentru îmbunătăţirea competenţelor pedagogice digitale, a conţinutului şi echipamentelor educaţionale.

3. Consolidarea rezilienţei economice şi sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor şi sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii şi un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând lupta împotriva corupţiei şi susţinând un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.

PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea sistemului de sănătate, prin investiţii de două miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă.

În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la Componenta numărul 9 - Sprijin pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare -, am identificat programe în valoare de 1,785 de miliarde de euro pentru sectorul privat. Avem instrumente financiare pentru sectorul privat pentru care se va aloca suma de 1,250 miliarde de euro şi scheme de ajutor pentru sectorul privat pentru care se vor aloca 535 milioane de euro.

Principalul obiectiv al componentei îl reprezintă crearea unui mediu sustenabil, predictiv şi simplificat pentru derularea activităţii mediului de afaceri, creşterea accesului la finanţare, prin dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor.

4. Pe educaţie avem 7 reforme asumate:

• Elaborarea şi adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului "România Educată";
• Dezvoltarea unui sistem de servicii de educaţie timpurie unitar, incluziv şi de calitate;
• Reforma sistemului de învăţământ obligatoriu pentru prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii;
• Crearea unei rute profesionale complete pentru învăţământul tehnic superior;
• Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educaţiei;
• Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcţie şi dotare în sistemul de învăţământ preuniversitar;
• Reforma guvernanţei sistemului de învăţământ preuniversitar şi profesionalizarea managementului.

În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi îmbunătăţi sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în acelaşi timp, stimulente pentru angajare şi formare. De asemenea, PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială, prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, cu reforme şi investiţii. Moldova va beneficia de finanţare pentru sectoarele de transport rutieri A7 şi A8 şi surse importante pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

Iaşiul şi întreaga Moldovă au nevoie imperativă de aceste surse de finanţare, mai ales pentru infrastructura de transport, mediul economic şi domeniul sănătăţii, educaţional.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Paradox inoportun - majorarea pensiilor realizată de PSD a ajuns să deranjeze!"

Majorarea punctului de pensie cu 10% şi a celei minime la 1.000 de lei, respectiv cu 25% de la 1 ianuarie a anului viitor, conform angajamentelor luate de PSD odată cu intrarea la guvernare alături de PNL şi UDMR, au stârnit reacţii diametral opuse pe două planuri ale societăţii.

Cele aproximativ 5,1 milioane de pensionari au apreciat această indexare, mai ales că fostul cabinet de dreapta le anulase orice speranţă de ajustare a veniturilor lunare. Poate că în acest fel măcar o parte dintre părinţii şi bunicii noştri nu s-au mai prezentat la cozile de la Casele de Ajutor Reciproc să ia noi împrumuturi de care au nevoie ca să-şi achite facturile, să-şi cumpere medicamente sau să-şi permită să-şi facă o mică bucurie de sărbători. E adevărat că sumele pe care le vor primi imediat după debutul anului viitor nu sunt prea mari, însă ele au fost negociate la sânge cu partenerii liberali chiar şi în acest cuantum. PSD şi-a dorit mai mult, cel puţin 11% într-o primă etapă, însă cei de la PNL au susţinut că nu se poate nici măcar un procent în plus, având în vedere provocările şi dezastrul umanitar, generate de pandemie şi de noile tulpini ale virusului. Şi, ca în orice parteneriat, am fost forţaţi să renunţăm şi la acel procent în plus care ar fi fost în favoarea celor mai multe dintre persoanele retrase din activitate.

Nu, nu este o noutate ceea ce subliniez eu acum, dar trebuie să revin cu această precizare pentru că acest succes reportat de PSD în favoarea pensionarilor, a persoanelor cu handicap şi a copiilor, în nici două săptămâni de la intrarea la guvernare, a stârnit un val de critici şi acuzaţii din partea unora ieşiţi pe uşa din dos de la guvernare sau chiar dintr-un partid istoric. Adică, în loc să se bucure pentru milionul de pensionari, beneficiari ai indemnizaţiei sociale, că li se întregesc veniturile mici, precum şi pentru cele aproape două milioane de vârstnici din totalul pensionarilor din România şi care încasează venitul lunar de cel mult 1.000 de lei, aceşti politicieni vocali s-au supărat într-o măsură atât de aprigă, încât au încercat să transforme o realizare a PSD într-un eşec. Dar nu le-a reuşit! Nici măcar de data asta! Pentru că PSD a stabilizat, rapid, sistemul de pensii, a găsit banii necesari şi a făcut la timp rectificarea bugetară, astfel încât această categorie a populaţiei să-şi primească pensiile cuvenite, fără întârziere.

Şi nu ne vom opri aici! Vom continua să majorăm aceste venituri, aşa cum ne-am angajat încă din campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020. Atunci vorbeam de o majorare etapizată de aproximativ 40% a pensiilor. Şi cu certitudine şi în baza bunei noastre credinţe, probată şi acum, dar şi în alte dăţi când am deţinut guvernarea, aşa s-ar fi întâmplat dacă nu eram excluşi arbitrar de la guvernare, imediat după ce am câştigat alegerile anul trecut, în această perioadă.

Sunt convins că, orice român, şi chiar şi dumneavoastră, colegii care stau şi critică PSD pentru majorările actuale operate, precum şi partenerii de la PNL şi UDMR, înţelegeţi cu toţii foarte bine că toate calculele noastre din campania precedentă nu mai au niciun fel de aplicabilitate după aproape un an de guvernare heirupistă de dreapta al cărei eşec şi l-a dezvăluit singură!

Trebuie să conştientizaţi şi să şi admiteţi că mai bine de jumătate dintre pensionarii români nu îşi permit un trai decent din indemnizaţia pe care o primesc de la stat, deşi ar trebui să se bucure de acelaşi respect de care se bucură pensionarii din alte state europene. Iar pensionarii din celelalte state membre cu state mai vechi în Uniune se bucură de vacanţe gratuite, de asistenţă medicală şi îngrijiri extinse şi la domiciliu, ca să nu mai menţionez şi pensiile îndestulătoare pe care le încasează şi care le permit un anumit nivel de siguranţă financiară, linişte şi chiar lux. În schimb, la noi, conform Eurostat, unul din patru români de peste 65 de ani este în pragul sărăciei. Iar această statistică, vă spun în cel mai deschis mod, îmi provoacă o foarte mare îngrijorare, la fel cum îmi provoacă şi îndârjirea cu care opoziţia taxează orice realizare în folosul celor mulţi!

Pentru PSD, pensionarii nu sunt nişte asistaţi social! Părinţii şi bunicii noştri au muncit o viaţă întreagă, au clădit ţara în care trăim prin eforturile lor susţinute şi sub nicio formă nu trebuie consideraţi o povară pentru societate! Pentru PSD această categorie a populaţiei nu se traduce drept electoratul propriu, după cum suntem mereu acuzaţi! Studiile sociologice privind electoratul ţintă al partidelor au fost de foarte multe ori infirmate chiar şi de sondajele de opinie realizate la ieşirea de la urne. Da, au fost şi pensionari care nu ne-au votat, la fel cum au fost şi vor fi mereu şi mulţi tineri care nu vă vor vota pe dumneavoastră, ceilalţi! Aşadar, nici această acuzaţie, care ascunde de fapt o manipulare insidioasă, perpetuată cu atâta fervoare de opozanţii legitimi sau tradiţionali ai PSD, nu se susţine!

Dar, dincolo de retorica combativă şi de poziţionările politice, să acordăm prin deciziile noastre, solidaritate, sprijin, dragoste şi respect celor în vârstă.

Tocmai din acest raţionament, îmi voi încheia declaraţia politică reiterând pentru seniorii noştri dragi că această primă măsură provizorie de protecţie, care le oferă un scut în faţa valului de scumpiri, constituie doar o etapă de majorare a pensiilor! Noi ne dorim să asigurăm un trai cu adevărat decent pentru toţi românii şi suntem capabili să facem asta, aşa cum am demonstrat de fiecare dată când am fost la guvernare şi în ciuda oricăror critici ridicole sau chiar de-a dreptul halucinante!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Poziţia AUR faţă de problema COVID-19"

Având în vedere actuala situaţie epidemiologică COVID-19, care este gestionată administrativ şi comunicaţional într-un mod deplorabil şi amatoristic de către autorităţi, vreau să fac cunoscută şi înţeleasă poziţia AUR referitor la acest subiect.

Pe toate sursele loiale ale actualei puteri guvernamentale se propagă următoarele idei false: AUR este împotriva vaccinării; AUR este împotriva măsurilor de restricţie; AUR este împotriva certificatului verde; AUR neagă existenţa virusului COVID-19.

Deci, dacă ar fi să luăm în serios propaganda unora, AUR este pericol pentru sănătatea publică.

Acest AUR este întotdeauna împotrivă. În acelaşi spirit aţi putea afirma că AUR se face vinovat şi de recenta criză politică. Din cauza AUR nu am avut Guvern două luni şi tot din cauza AUR ard spitale. Haideţi să lămurim aceste aspecte pentru că sunt prea multe idei false care se propagă în spaţiul public.

AUR nu este împotriva vaccinării, AUR este împotriva vaccinării obligatorii, a vaccinării la colţ de stradă, recompensată cu un mic şi o bere, fără o analiză medicală pentru fiecare om în parte. Oare nu resimţiţi analogia cu celebra mită electorală a PSD în prag de alegeri? Chiar nu puteţi inventa ceva nou? Guvernarea recurge la stimuli şi promovări artificiale ale vaccinului. AUR doreşte o informare corectă şi obiectivă a situaţiei epidemiologice şi nu combate vaccinarea, ci doar obligativitatea acesteia.

AUR nu este împotriva măsurilor restrictive, noi milităm pentru ca aceste masuri să fie unele pertinente, raţionale şi bazate pe o necesitate evidentă. Este foarte important ca orice restrângere de drepturi să fie susţinută de date şi dovezi care să susţină necesitatea unor măsuri restrictive. Nu vrem restricţii de dragul restricţiilor, nefundamentate pe date, dar copiate de prin alte ţări şi care se dovedesc nefolositoare sănătăţii publice. Aş vrea să vă aduc aminte că o decizie bună este o decizie chibzuită, şi nicidecum una luată pe repede înainte. AUR îndeamnă la chibzuinţă, şi recurgerea la restricţii doar ca ultim pas, dar care obligatoriu să fie bazat pe o analiză serioasă din punct de vedere statistic, economic şi epidemiologic. Deocamdată nu am văzut astfel de analize din partea autorităţilor.

AUR este împotriva certificatului verde ca instrument intern de segregare a populaţiei. Vă aduc aminte că iniţial această metodă era folosită pentru a proteja Romania de străinii care puteau aduce boala în ţară. Altfel spus, nu orice străin putea intra în România la începutul pandemiei. Acum însă, certificatul verde dezbină românii, oferindu-le segregare după modelul - "nu orice român poate merge la mall sau magazine", "nu orice român poate merge la restaurant sau la Târgul de Crăciun". Doar deţinătorii codului QR au drepturi depline, iar ceilalţi se mulţumesc cu drepturi reduse: acestora, probabil, li se va lua şi dreptul la muncă, ceea ce ar fi foarte grav. Luând în considerare că rata de vaccinare în România este de 38% la nivel naţional şi că autorităţile nu ne spun câţi oameni trecuţi prin boală au un certificatul COVID, rezultă că o mare parte dintre cetăţeni sunt discriminaţi. Din aceste motive considerăm "certificatul verde" fundamental nedemocratic, un instrument prin care o minoritate este favorizată, iar majoritatea exclusă.

AUR cunoaşte impactul virusului COVID-19 asupra celor infectaţi, de aceea AUR cere autorizarea de urgenţă a medicamentelor utilizate în tratamentul de COVID-19, în principal antivirale folosite în linia întâi şi, după cum bine ştiţi, suntem capabili să le producem. Prin tergiversarea acestei măsuri şi blocarea producerii în ţară a acestor tratamente medicamentoase, autorităţile alimentează ideea că acţionează concertat pentru a proteja Big Farma externă, în special producătorii de vaccinuri, în detrimentul farmaceuticii autohtone.

Aceste fiind spuse, rog presa şi scena politică să reflecteze asupra celor expuse anterior, rog obiectivitate în ceea ce priveşte mediatizarea partidului AUR şi a obiectivelor sale. Nu uitaţi că minciuna are întotdeauna picioare scurte, iar ulciorul nu poate merge de multe ori la apă.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD deblochează investiţiile în infrastructură odată cu intrarea la guvernare!"

La scurt timp după venirea PSD la guvernare, s-au elaborat actele normative pentru aprobarea unor planuri majore de investiţii în infrastructura de transport. Toate aceste acte normative se află deja în transparenţă decizională pentru a putea fi apoi aprobate în Guvern.

PSD e capabil să readucă speranţa că va fi mai bine şi să o transforme în realitate. Românii s-au săturat de promisiuni neonorate, de certuri şi scandaluri politice. De aceea, PSD a luat decizia să intre la guvernare pentru a pune în aplicare soluţii imediate şi concrete pentru deblocarea investiţiilor la nivelul infrastructurii de transport. România a suferit prea mult din cauza lipsei de şosele, de căi ferate, care ne-au făcut să pierdem investiţii de miliarde de euro din partea unor companii foarte puternice la nivel internaţional.

Aşadar, aprobarea de către Ministerul Transporturilor a Planului de investiţii în infrastructura de transport pentru perioada 2020-2030 şi aprobarea Planului de acţiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare arată că miniştrii social-democraţi s-au pus pe treabă din prima lună de mandat.

În acelaşi timp, s-a actualizat hotărârea de Guvern pentru exproprierea terenurilor aferente autostrăzii Bucureşti - Braşov şi au fost aprobaţi indicatorii tehnico-ştiinţifici pentru Metroul din municipiul Cluj-Napoca, urmând proiectele de modernizare şi extindere a reţelei de metrou din capitală prin prelungire magistralelor către localităţile din judeţul Ilfov.

PSD nu a uitat nici de continuarea investiţiilor începute în guvernarea social-democrată în domeniul infrastructurii de transport. Săptămâna trecută a fost dat în folosinţă Lotul 1 din Autostrada Târgu Mureş - Ungheni. De asemenea, lucrările de la podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, început tot în guvernarea PSD, continuă într-un ritm susţinut, urmând să fie dat în folosinţă la finalul anului viitor.

Vreau să asigur locuitorii judeţului Dolj, pe care îl reprezint în Parlamentul României, că finalizarea drumului expres Craiova - Piteşti şi segmentul de autostradă Sibiu - Piteşti sunt prioritate zero pentru PSD. De asemenea, se acordă o importanţă majoră finalizării segmentelor de autostradă dintre Sebeş - Turda, Lugoj - Deva, centura Capitalei, precum şi a drumului Brăila - Galaţi.

La nivelul infrastructurii feroviare, unde situaţia este destul de critică, se lucrează deja la finalizarea lucrărilor de modernizare a căii ferate şi la asigurarea surselor de finanţare pentru demararea de noi lucrări.

PSD vrea să transforme în realitate dorinţa românilor şi sentimentul de a călători în siguranţă pe un drum bun sau să se deplaseze cu trenul dintr-o gară modernă, pe o cale ferată de cea mai bună calitate, în condiţii de siguranţă şi confort de la un capăt la altul al ţării.

În negocierile pentru formarea Guvernului Ciucă, PSD şi-a asumat cele mai importante ministere, Sănătate, Transport, Finanţe, Economie, Agricultură, Apărare, Muncă, Familie, tocmai pentru a veni cu soluţii rapide şi eficiente la problemele cu care se confruntă în prezent România, dar şi pentru a lansa investiţii semnificative în toate aceste domenii esenţiale.

Domnul Daniel Tudorache:

"Pe furiş, ca hoţii, şi fără adaptarea legislaţiei, ca incompetenţii"

Cu trei zile înainte de a fi demis, Guvernul Cîţu a adoptat un proiect de lege pentru transpunerea Directivei UE 2018/1972 (Codul European al Comunicaţiilor) în care au fost introduse "pe şest" patru articole care lărgesc nejustificat spectrul interceptărilor comunicaţiilor electronice, inclusiv al accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la conţinutul comunicaţiilor criptate, tranzitate prin reţelele operatorilor de comunicaţii.

Aceste prevederi introduse de fosta guvernare permit accesul la comunicaţii electronice (inclusiv interceptarea serviciilor de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere - de tipul aplicaţiilor Skype, WhatsApp, Telegram etc. - şi nu oferă în schimb detalii de niciun fel cu privire la procedurile prin care vor fi puse în aplicare.

Desigur, nu contest şi nu neg necesitatea transpunerii în legislaţia naţională a Codului European al Comunităţilor, în caz contrar, România riscând să ajungă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fiind în procedură avansată de infringement din partea Comisiei Europene. Cu toate acestea, transpunerea trebuie efectuată în conformitate cu prevederile constituţionale, transparent şi cu garanţii şi măsuri solide împotriva abuzurilor de orice fel. Problema concretă în cazul de faţă este că legislaţia impusă la nivel european, prin Codul European al Comunicaţiilor, nu are nicio legătură cu aceste articole "strecurate" prin proiectul de lege elaborat de Guvernul Cîţu.

Aceste articole din lege au fost adoptate fără dezbatere publică - care ar trebui să fie un element determinant în adoptarea unor astfel de prevederi ce afectează în mod direct respectarea vieţii private şi de familie a cetăţenilor, a domiciliului şi a secretului comunicaţiilor - şi fără o procedură transparentă. Codul de procedură penală prevede interceptarea legală a comunicaţiilor, însă nu în varianta şi sub forma prevăzută în ordonanţa lui Cîţu.

Astfel, reglementările din ordonanţă, pentru a putea fi constituţionale şi pentru a putea produce efecte trebuie aprobate prin lege organică şi operate prin modificarea Codului de procedură penală, însoţite de garanţii extrem de clare, după cum afirmă şi CEDO. Or, prin proiectul de lege prezentat parlamentului sunt lărgite nişte dispoziţii legale, în absenţa unei proceduri corespunzătoare, clare şi evidente pentru orice persoană interesată.

Consider că dreptul la intimitate şi liberă exprimare trebuie să primeze şi că este imperativ ca orice dispoziţie care ar putea fixa limite în acest sens să fie supusă unei dezbateri publice, pentru a modela o lege în interesul cetăţenilor, cu atât mai mult în aceste vremuri grele pentru omenire, atât de uşor susceptibile de abuzuri.

Românii nu sunt doar nişte cifre pe o hârtie şi principala noastră atribuţie ar trebui să fie satisfacerea nevoilor celor care şi-au pus încrederea în noi. Dialogul reprezintă primul pas!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Patriotismul economic este benefic pentru orice ţară!"

Economia românească a produs şi produce în continuare bunuri şi servicii de calitate, apreciate deosebit de bine pe piaţa comună a Uniunii Europene. Cu toate acestea, prezenţa produselor româneşti nu este la nivelul aşteptărilor noastre şi nici nu se ridică la nivelul cererii europene. Acest lucru face ca balanţa comercială a ţării noastre să se degradeze de la un an la altul deoarece exporturile româneşti nu ţin pasul cu importurile. Astfel, riscăm ca dezechilibrele externe să se repercuteze şi asupra climatului economic intern, inclusiv asupra cursului de schimb al monedei noastre naţionale.

Cele mai puternice economii ale Uniunii Europene s-au dezvoltat graţie unei politici de susţinere a producătorilor competitivi, care au reuşit să producă bunuri de calitate atât pentru piaţa internă, cât şi pentru exporturi. Nu ştiu ce ne împiedică pe noi, românii, să sprijinim acele sectoare economice competitive care pot să concureze în mod real pe piaţa europeană. Economia românească excelează în domeniul industriei textile, dar producem numai în sistem lohn.

Produsele agroalimentare româneşti sunt deosebit de căutate pe pieţele europene, însă ele ajung în cantităţi foarte mici sau deloc. Mobila românească, produsele metalurgice şi produsele chimice româneşti sunt, de asemenea, extrem de competitive, dar foarte puţin valorificate la export.

Dacă astăzi ne mândrim în Europa cu performanţele autoturismelor Dacia, produse la Mioveni, cred că un asemenea model de succes ar trebui multiplicat şi la nivelul altor ramuri ale economiei româneşti. Ştim cu toţii că operatorii economici români nu vor reuşi singuri, fără o susţinere activă a statului român. De aceea, cred că deciziile viitoare ale Guvernului şi Parlamentului României ar trebui să aibă şi puţin patriotism economic, aşa cum au şi germanii, şi francezii, şi italienii. Toate statele dezvoltate din Uniunea Europeană îşi protejează temeinic angajaţii, întreprinderile, pieţele de desfacere şi atuurile de competitivitate. Ar fi foarte benefic pentru România dacă ne-am inspira din modelele occidentale şi am susţine mult mai puternic economia, atât în plan intern, cât şi la export, pentru că numai o economie puternică, productivă, competitivă generează bunăstare pentru cetăţeni.

Domnul Vasile Nagy:

"Aderarea României la spaţiul Schengen"

Statele membre Schengen au eliminat controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, acordul de liberă circulaţie a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen.

Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania şi Ţările de Jos, care şi-au deschis între ele graniţele la 26 martie 1995.

Spaţiul Schengen reuneşte 26 de ţări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE. Din această zonă fac parte şi Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, care nu sunt membre ale UE.

Bucureştiul a rămas în afara spaţiului de liberă circulaţie, deşi toate guvernele, de după aderarea la UE din 2007, au promis că vor realiza şi intrarea în spaţiul de liberă circulaţie.

Spaţiul Schengen reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene şi este unul dintre pilonii proiectului European, normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând şi consolidând, în acelaşi timp, protecţia frontierelor externe ale zonei.

Autorităţile naţionale competente pot, totuşi, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informaţii din cadrul poliţiei justifică temporar intensificarea supravegherii.

Gestionarea migraţiei şi securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aproximativ 1,83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe ale UE în 2015. Deşi această cifră a scăzut la 125.100 în 2020, UE încearcă să consolideze controalele la frontierele externe şi să reacţioneze mai eficient la cererile de azil.

Aceste provocări au generat evoluţii considerabile în politica de gestionare a frontierelor, cum ar fi crearea de instrumente şi agenţii: Sistemul de Informaţii Schengen, Sistemul de Informaţii privind Vizele, Agenţia Europeană pentru Frontieră şi Coastă (Frontex) şi un nou sistem de înregistrare a intrărilor şi ieşirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

Printr-o rezoluţie adoptată în iulie 2021, Parlamentul a aprobat bugetul reînnoit al Fondului pentru azil, migraţie şi integrare 2021-2027, acesta urmând să crească până la 9,88 miliarde EUR.

Noul fond va contribui la consolidarea politicii comune de azil, la dezvoltarea migraţiei legale, conforme cu nevoile statelor membre, va sprijini integrarea unor cetăţeni provenind din state terţe şi va contribui la lupta împotriva migraţiei ilegale. Este de aşteptat ca fondul să stimuleze statele membre, să împartă responsabilitatea găzduirii refugiaţilor şi solicitanţilor de azil într-un mod mai echitabil.

Fondul va funcţiona în coordonare cu noul Fond pentru securitate internă (FSI), care se axează pe combaterea ameninţărilor transfrontaliere, cum ar fi terorismul, crima organizată şi criminalitatea cibernetică. FSI a fost aprobat tot în iulie 2021, cu un buget de 1,9 miliarde EUR.

Pentru a opri - înainte de a ajunge în UE - infractorii, teroriştii sau oricare alte persoane care prezintă riscuri, călătorii care nu au nevoie de viză vor fi verificaţi, în viitor, înainte de a ajunge în UE, cu sistemul european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile (Etias). Aceste controale ar putea începe deja în anul 2022.

În paralel, deputaţii europeni au aprobat planuri de a acorda Agenţiei de Frontieră şi Coastă a UE un corp permanent de 10.000 de poliţişti de frontieră, până în 2027, pentru a spori securitatea Europei.

Creşterea fluxurilor migratoare înregistrate în UE în anul 2015 şi preocupările sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activităţile teroriste şi infracţionale grave, de natură transfrontalieră, au afectat funcţionarea regulilor Schengen, lucru care a dus la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre.

Izbucnirea pandemiei de COVID-19 în anul 2020 a împins la rândul ei câteva state să reintroducă controlul intern la frontiere, pentru a încerca limitarea răspândirii virusului.

Printr-o rezoluţie din 17 aprilie 2020, Parlamentul a îndemnat statele membre să adopte numai măsuri absolut necesare şi proporţionale atunci când introduc sau prelungesc controalele la frontierele interne, subliniind nevoia de a se reveni la o zonă Schengen complet funcţională.

Reprezentanţii Comisiei Europene au anunţat la începutul lunii iunie că ar dori România în Schengen.

Rămâne şi ca România să demonstreze că este pregătită să mute frontiera Schengen de la graniţa de vest la est, pe Prut.

Noua strategie anunţată de Comisia Europeană vine să sprijine România, Bulgaria, Cipru şi Croaţia să intre în zona de liberă circulaţie.

Înfrângerile tot mai frecvente în faţa grupărilor infracţionale transfrontaliere reprezintă motivul principal pentru care state ca Franţa şi Olanda ar vota, la un ipotetic vot de mâine, împotriva intrării României în Schengen.

Migraţia şi mai uşoară a grupărilor infracţionale este marea temere a statelor Schengen atunci când vine vorba de extinderea până la graniţa de est a României a acestei zone.

Portul Constanţa va deveni cel mai important din partea de est a zonei Schengen, în condiţiile în care portul are un singur scaner de generaţie veche, iar deseori nici acesta nu funcţionează.

Dacă autorităţile par în continuare nepregătite să profite de bunele intenţii ale Comisiei Europene, reţelele infracţionale sunt gata de startul aderării la spaţiul Schengen.

Comisia Europeană a trimis, în data de 3 iunie, Parlamentului European şi Consiliului UE un document privind strategia de reformare a spaţiului Schengen. Actul propune măsuri de optimizare a managementului frontierelor externe şi finalizarea procesului de admitere a României, Bulgariei, Croaţiei şi Ciprului.

Restabilirea spaţiului Schengen, fără controale la frontierele interne, este un lucru extrem de important pentru întreaga Uniune Europeană. Acest lucru a fost recunoscut de Parlamentul European şi de Consiliul European, care au cerut restabilirea funcţionării normale a Spaţiului Schengen.

Acest spaţiu reprezintă una dintre cele mai clare manifestări privind o uniune din ce în ce mai mare între statele membre şi între cetăţeni.

În ultimul an, aproape fiecare cetăţean european a fost nevoit să aştepte la graniţă atunci când trecea dintr-un stat în altul din cauza restricţiilor impuse de fiecare stat, aşa cum fac românii când trec în Ungaria. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, s-a întâmplat pentru cetăţenii din România şi Bulgaria în ultimii 12 ani.

În urma documentului prezentat la începutul lunii iunie, acum Comisia Europeană urmează să prezinte o Reglementare pentru Revizuirea Mecanismului de Evaluare şi Monitorizare Schengen.

De asemenea, Executivul UE va organiza constant forumuri Schengen şi evaluări privind modul în care a fost gestionată situaţia provocată de pandemie la nivelul circulaţiei în spaţiul comunitar. În plus, va fi prezentat un plan pentru situaţii de urgenţă şi va fi propus un instrument de urgenţă destinat pieţei unice.

Pentru aderarea României la spaţiul Schengen, Bruxelles cere Bucureştiului să îndeplinească, printre multe altele, următoarele obiective:

• crearea cadrului legislativ în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne şi în vederea întăririi controlului la noile frontiere externe;
• întărirea legislaţiei în ceea ce priveşte lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere;
• dezvoltarea de bune practici în domeniul cooperării judiciare în materie penală;
• asigurarea cadrului legislativ şi a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul substanţelor stupefiante şi psihotrope;
• relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontieră internă, în contextul ridicării controlului specific la acest tip de frontieră a Uniunii Europene;
• crearea şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a structurilor cu atribuţii în gestionarea Registrului Central de Investigaţii şi Cercetare în domeniul drogurilor şi al infracţiunilor conexe;
• organizarea activităţii în porturi şi aeroporturi, conform normelor Schengen;
• introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie şi punerea în circulaţie a documentelor care atestă rezidenţa în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Este necesară crearea de instrumente şi agenţii: Sistemul de Informaţii Schengen, Sistemul de Informaţii privind Vizele, Agenţia Europeană pentru Frontieră şi Coastă (Frontex) şi un nou sistem de înregistrare a intrărilor şi a ieşirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

România este ultimul hotar al Uniunii Europene în Est. Graniţa cu statele non-UE se întinde pe 2.070 de kilometri - 649,4 de kilometri de frontieră cu Ucraina, 681,3 de kilometri de frontieră cu Republica Moldova, 546,4 de kilometri de frontieră cu Serbia.

Coasta românească a Mării Negre are aproape 200 de kilometri, mai exact este vorba de 192,5 km. Această graniţă de 2.070 va deveni frontieră Schengen, dacă România va adera vreodată la această zonă.

Pentru a opri circulaţia grupărilor mafiote şi exportul criminalităţii, Comisia Europeană a stabilit deja o strategie prin care graniţele României ar urma să fie controlate şi de la Bruxelles, nu doar de la Bucureşti.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Cultura confruntării" şi performanţa politicului

Problemele economice şi sociale, de care România nu a dus lipsă în această prea lungă tranziţie post-comunistă, au fost amplificate de aceşti doi ani de criză sanitară. Acestea nu se vor rezolva prea curând şi, oricum, nu doar aşteptând să intervină mâna invizibilă a pieţei.

Din nefericire pentru noi, toţi, în acest timp a luat naştere o vicioasă cultură a confruntării, care a exclus din calculul de oportunitate al politicului interesul, binele public. Am reuşit să transformăm în motiv de război politic orice temă, chiar şi atunci când aceasta nu are nicio implicaţie sau vreo relevanţă pentru proiectele politice. Iar acum nu mai ştim cum să ieşim din capcana escaladării confruntărilor, adesea fără miză, atât pentru partidele politice, cât şi, sau mai ales, pentru cetăţeni.

Avem o temă: liberalizarea pieţei energiei şi a preţurilor de pe această piaţă. În cascadă, aceste preţuri s-au transferat în întreaga economie. Milioane de români suferă, pentru că interesul lor a dispărut din atenţia politicului, care a fost mai preocupat de jocuri inacceptabile de putere.

Avem un primar general al Capitalei, care n-a cheltuit un ban din banii europeni destinaţi reabilitării şi revitalizării sistemului de termoficare, dar începe un război de imagine pe banii europeni din PNRR. Nu că l-ar interesa binele bucureştenilor, dar dă bine la imagine: iată, se luptă pentru ei, pentru binele lor.

Nu există, practic, subiect aflat în dezbaterea publică în jurul căruia să se poată constitui un consens politic. Nici măcar în domenii vitale, care ţin de social, cum ar fi menţinerea puterii de cumpărare a categoriilor celor mai defavorizate. În aceste condiţii, se aşteaptă cineva ca încrederea în politic să crească? Ignorarea agendei publice şi înlocuirea ei cu o agendă care are legătură cu interese strict private este o consecinţă a abordării conflictuale a competiţiei politice. Încrederea în democraţie, ca sistem politic, se degradează în ritm alert, pentru că, paradoxal, această cultură a conflictului politic este percepută de cetăţeni ca expresia existenţei unui partid unic, precum în comunism, un partid rupt de realităţi.

Refuzul dialogului politic este de neînţeles şi inacceptabil. Nu suntem duşmani. Soluţia unor probleme nu vine din distrugerea stângii sau a dreptei, sau din excluderea unora sau altora de la luarea deciziilor. Ideea este că poţi câştiga un război, dar dacă nu ştii să gestionezi pacea, victoria nu are niciun sens. Dacă am câştigat războiul cu totalitarismul comunist, dar nu ştim să gestionăm democraţia, să o facem funcţională, avem nu atât o victorie, cât o înfrângere, implicând costurile pe care le cunoaştem cu toţii. Dar aceste costuri nu sunt plătite de cei care le generează, iar acest lucru nu face decât să crească furia împotriva politicului. Suntem pe muchie de cuţit, dar nu toţi părem conştienţi de acest pericol.

Domnul Mihai Weber:

"IMM-urile au nevoie de acordarea unei atenţii sporite!"

Ultima dată când PSD s-a aflat la guvernare românii au putut vedea o creştere exponenţială a salariilor şi a pensiilor, dublarea alocaţiilor copiilor şi un sprijin esenţial pentru mediul de afaceri.

În acest context, aş vrea să vă reamintesc că membrii Comisiei Europene au decis prelungirea, până la 30 iunie 2022, a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru sprijinirea economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19. România nu trebuie să rateze această oportunitate, iar Guvernul trebuie să se asigure că schemele de sprijin pentru firmele afectate de criză vor fi funcţionale şi după sfârşitul acestui an.

IMM-urile au fost extrem de afectate de pandemie şi rămân, în continuare, extrem de vulnerabile, iar privarea lor de un sprijin de care au atâta nevoie ar însemna să afectăm milioane de angajaţi.

Prin urmare, programul pentru economie, propus de Partidul Social Democrat atunci când a intrat la guvernare, trebuie aplicat cu celeritate, pentru că el cuprinde o serie de scheme de ajutor de stat directe, cu măsuri simplificate şi debirocratizate pentru antreprenorii români şi angajaţii lor, în aşa fel încât să nu mai irosim timp preţios sau să ratăm şanse de dezvoltare.

Sunt convins că acordarea unei atenţii sporite mediului de afaceri, în această nouă participare a PSD la actul de guvernare, va conduce la acea redresare economică pe care cu toţii ne-o dorim şi, automat, la un salt apreciabil al calităţii vieţii românilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 9.58.