Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 decembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

O să dau mai întâi citire colegilor care au depus în scris declaraţiile.

Din partea Grupului parlamentar al PSD - domnul Silviu Nicu Macovei, domnul Vasile Cîtea, domnul Adrian-George Paladi.

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Laurenţiu-Dan Leoreanu, Florică Ică Calotă, Alexandru Popa.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Diana-Anda Buzoianu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Vasile Nagy.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Dragoş Gabriel Zisopol.

Şi din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Bogdan-Alexandru Bola.

Începem cu prezentările declaraţiilor politice şi îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Sărut mâna şi mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

"PSD se ţine de cuvânt"

Vom majora de la 1 ianuarie 2022 alocaţiile de stat pentru copii şi pensiile din sistemul public, aşa cum a fost prevăzut şi asumat în Programul de guvernare al PSD.

Alocaţia de stat va fi de 600 de lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, precum şi cei pentru handicap cu vârsta sub 18 ani.

Copiii cu vârstele între 2 şi 18 ani vor primi o alocaţie de 243 de lei pe lună, începând cu prima zi a anului viitor.

Creşterea veniturilor pensionarilor, cea mai vulnerabilă categorie socială în faţa valului de scumpiri, a fost o preocupare constantă a Partidului Social Democrat.

Ministrul PSD al muncii şi protecţiei sociale, Marius Budăi, a semnat zilele trecute ordonanţa de majorare a pensiilor. Astfel, de la 1 ianuarie 2022, punctul de pensie va creşte de la 1.442 de lei la 1.586 de lei.

De asemenea, pensia minimă socială garantată de stat, indemnizaţia socială va creşte de la 800 la 1.000 de lei.

Majorarea pensiilor şi a alocaţiilor de stat nu este singura măsură de protecţie socială. Persoanele cu dizabilităţi vor primi, începând cu anul 2022, a 13-a indemnizaţie.

De asemenea, în contextul scumpirii energiei electrice, a energiei termice şi a gazelor naturale, pensionarii cu venituri mici vor beneficia în luna ianuarie a acestei ierni de o indemnizaţie de sprijin care le va permite să-şi achite factura la utilităţi.

Acestea sunt măsurile de protecţie socială urgente pe care PSD le-a promis, le-a negociat înainte de a intra la guvernare şi le va aplica imediat. Sunt măsuri necesare pentru protecţia cetăţenilor vulnerabili.

PSD pune întotdeauna oamenii înainte de toate!

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau acum cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă.

Mulţumesc.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Vă mulţumesc frumos.

Dragi parlamentari,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este una foarte scurtă, de fapt este un apel insistent pentru realizarea unui consens politic într-un moment deosebit pentru ţara noastră şi pentru cetăţenii săi. Abia am ieşit dintr-o criză sanitară cumplită, fără însă a putea spune că am scăpat de pandemie şi că nu ne vom confrunta cu un nou val pandemic la începutul anului viitor.

În acelaşi timp, românii încep să primească primele facturi cu preţurile majorate la energie electrică, la energie termică şi la gaze naturale.

Totodată, ne confruntăm cu o inflaţie galopantă, iar toţi indicatorii economici ne anunţă nori negri pentru economia care va urma.

Nu în ultimul rând, în vecinătatea ţării noastre, urmărim cu îngrijorare escaladarea unor tensiuni fără precedent dintre primele două forţe militare de pe planetă, care ne pot atrage şi pe noi într-o criză geopolitică al cărei deznodământ este foarte greu de anticipat.

În acest context, mai mult decât oricând, este nevoie de un consens politic şi de un dialog constructiv, orientat pe soluţii, fără orgolii şi ambiţii care ţin de partizanatele politice ale fiecărui partid. În mod cert, dacă ne certăm între noi, nu vom fi mai eficienţi pentru cei pe care îi reprezentăm. Critica partidelor de opoziţie este bine-venită atât timp cât este însoţită de propuneri alternative la măsurile promovate de Coaliţia de guvernare.

În esenţă, nu cer nimic complicat. Ideea principală este să ne ascultăm mai mult unii pe alţii, să ne respectăm reciproc, să fim conştienţi că toţi ne dorim binele celor care ne-au votat şi să înţelegem contextul deosebit de critic în care se află ţara noastră şi societatea românească!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc foarte mult şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Mulţumesc mult.

Declaraţie politică - "Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice!"

Lucruri de neimaginat s-au întâmplat la CSM, acolo unde, sub mandatul de preşedinte, deţinut de judecătorul Bogdan Mateescu, legea a devenit facultativă.

Fostul magistrat Neluţa Tudorache, de la Tribunalul Călăraşi, hărţuită şi sancţionată disciplinar în mod abuziv de Consiliul Superior al Magistraturii, îl cataloghează pe şeful CSM drept "o ruşine a justiţiei".

Amintim că magistratul Neluţa Tudorache a fost ţinta unor dosare analizate de Inspecţia Judiciară pentru simplul motiv că a contestat în instanţă hotărâri ale Colegiului de conducere al Tribunalului Călăraşi, prin acţiuni pe care, de altfel, le-a şi câştigat. Mai mult, deşi îşi dăduse demisia din magistratură, Neluţa Tudorache a fost sancţionată disciplinar de o parte dintre membrii Secţiei pentru judecători a CSM.

Astfel, şeful CSM, Bogdan Mateescu, a iniţiat suspendarea la pachet a magistraţilor Ileana Alexandru şi Neluţa Tudorache de la Tribunalul Călăraşi, printr-o rezoluţie scrisă de mână, înainte ca împotriva lor să fie formulată oficial o acuzaţie din partea Inspecţiei Judiciare privind posibila comitere a vreunei abateri disciplinare.

Abuzurile nu se opresc aici. O altă problemă în acest caz priveşte incompatibilitatea şefului CSM, Bogdan Mateescu, care a decis suspendarea magistraţilor, deşi, în ianuarie 2021, înainte de deschiderea dosarului disciplinar, Ileana Alexandru formulase o sesizare împotriva lui la Inspecţia Judiciară. Şeful CSM a trecut din nou peste lege şi a refuzat să se abţină de la discutarea suspendării.

Mai mult, suspendarea din funcţie a fost iniţiată de şeful CSM Bogdan Mateescu, aşa cum ne-a obişnuit deja, tot cu încălcarea legii, în condiţiile în care art. 52 din Legea nr. 317/2004 privind CSM prevede că suspendarea din funcţie pe perioada derulării procedurii disciplinare se dispune din oficiu de către Secţia pentru judecători sau la propunerea inspectorului judiciar.

Neluţa Tudorache a formulat şi o plângere penală adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, semnalând, printre altele, comiterea mai multor infracţiuni de abuz în serviciu, uzurpare de calităţi oficiale şi trafic de influenţă - atenţie! - comise la vârful CSM, nu oriunde. Aceasta a sesizat şi hărţuirea sa prin înscenarea unor proceduri disciplinare de către fosta conducere a Tribunalului Călăraşi, sub mandatul domnului George Şerban Cătălin, actualul secretar de stat la Justiţie, prin refuzul conducerii de a-i adapta norma de lucru şi încălcarea condiţiilor de muncă, dar şi presiunile la care a fost supusă pentru emiterea unor soluţii, deci presiuni pentru emiterea unor soluţii în dosare, fiind forţată să lucreze până la epuizare fizică, factori care au generat demisia sa forţată, din cauza stării precare de sănătate.

Proba abuzului Secţiei pentru judecători cu privire la suspendarea nelegală din funcţie a judecătorului Tudorache este reprezentată de decizia definitivă prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desfiinţat măsura dispusă, pentru motive de nelegalitate, constatând că, în lipsa unor acuzaţii concrete care să fie formulate printr-o rezoluţie motivată a Inspecţiei judiciare, măsura dispusă nu se justifică.

Modul extrem de agresiv în care s-a acţionat în acest caz ne face să ne întrebăm pe cine au deranjat aceşti magistraţi, de au fost supuşi unui asemenea tratament abuziv?

Un alt subiect controversat îi are ca protagonişti pe preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, şi pe fostul judecător George Cătălin Şerban, pensionat în 2021, numit secretar de stat la Ministerul Justiţiei, prin decizie a premierului Cîţu. În ultimul an, George Cătălin Şerban a fost secretar general al CSM, iar înainte să ajungă în CSM, judecătorul Şerban a fost şi preşedinte al Tribunalului Călăraşi.

Presa a dezvăluit că judecătorul Şerban a fost numit în funcţia de secretar general al CSM prin trei decizii de delegare ale preşedintelui Bogdan Mateescu, chiar dacă legea nu dă dreptul şefului CSM să delege secretarul general şi aceeaşi lege prevede că secretarul general este numit de către plenul CSM. Însă Mateescu l-a numit în funcţia de secretar general al CSM pe Şerban, pe lângă lege şi cu ocolirea celorlalţi membri ai CSM.

Deşi cazurile semnalate azi au fost extrem de mediatizate şi au făcut subiectul mai multor articole de presă, măsurile întârzie să fie luate. Alţi magistraţi competenţi şi integri vor cădea victime ale acestui sistem corupt. Cine are interes să muşamalizeze asemenea abuzuri? Oare cine?

Dumitru Coarnă, deputat al PSD Călăraşi.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult, domnule deputat.

Mergem către Grupul parlamentar al PNL şi îi dau cuvântul doamnei deputat Christine Thellmann.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa!

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, aş vrea să vă aduc în atenţie un subiect care face obiectul unei iniţiative legislative care vizează reglementarea traseelor turistice din zonele colinare.

În afară de reglementarea traseelor în zona montană, şi aceea cu multe lipsuri, nu avem legislaţie pentru traseele turistice şi organizarea de drumeţii în zonele turistice.

La ora actuală, nu sunt reglementate prin lege traseele de cicloturism, nici traseele ecvestre, nici traseele de drumeţie pedestră cu specific tematic şi cu atât mai puţin nu există norme clare pentru prevenirea accidentelor sau intervenţia în caz de accident în aceste zone.

Practic, vedem că avem un vid legislativ major referitor la amenajarea, omologarea şi întreţinerea traseelor turistice în ansamblul lor. Această situaţie lasă, de cele mai multe ori, la decizia autorităţilor locale şi ale ONG-urilor să vină cu tot felul de soluţii şi variante. Sunt şi probleme cu amenajarea acestor trasee care nu pot fi rezolvate fără bază legală, de exemplu, cele care implică utilizarea respectiv traversarea diferitelor tipuri de proprietăţi.

Sibiul este unul dintre judeţele care are o bună practică în acest sens, unde Consiliul Judeţean s-a preocupat de acest subiect şi a demarat un program intitulat "Anii drumeţiei", în cadrul căruia au elaborat un ghid de bune practici şi alte materiale care să sprijine amenajarea de trasee turistice, mai ales cele din zonele colinare. Cu sprijinul lor, am lucrat la o propunere de lege pe care am şi depus-o, care are ca obiect crearea unui cadru normativ care să sprijinire organizarea şi promovarea activităţilor de drumeţie, de cicloturism sau cele de tip ecvestru, în mod special şi în mod unitar în zona colinară şi peste tot în ţară. Este necesară o legislaţie care să prevadă norme clare, valabile la nivel naţional, şi să fie uşor de recunoscut de turişti.

Mi-am propus un catalog al traseelor turistice care să fie public, astfel încât cei interesaţi să ştie unde pot merge în drumeţie, în siguranţă. Autorităţile publice locale sau ONG-urile vor putea crea trasee turistice şi vor deţine un paşaport turistic pentru fiecare traseu de drumeţie administrat.

Realizarea unui set de reguli şi a unor şabloane pentru marcarea şi signalistica traseelor turistice este o reglementare necesară la nivel naţional, pentru a facilita activitatea autorităţilor şi a tuturor celor care vor să organizeze activităţi în aer liber, pentru promovarea turismului şi siguranţa turiştilor, precum şi pentru protejarea mediului.

Sper ca în acest demers să am sprijinul colegilor mei deputaţi şi senatori, pentru ca acest proiect să fie adoptat de Parlament în cea mai bună formă posibilă.

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL Sibiu.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja? Nu este.

Domnul deputat Marian Cruşoveanu este?

Dau cuvântul domnului deputat Marian Cruşoveanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Investiţiile în infrastructura judeţului Constanţa continuă".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În judeţul Constanţa, trei proiecte de infrastructură rutieră vor fi finanţate prin Programul Operaţional de Transport 2021-2027. Conform planurilor de investiţii care vor fi derulate de Ministerul Transporturilor pentru perioada 2020-2030, aceste trei proiecte sunt prinse pentru finanţare din fonduri nerambursabile pentru judeţul nostru - Drumul expres Alternativa Techirghiol - lungime estimată 27,5 kilometri, cost estimat 153,6 milioane euro - o soluţie pentru toţi cei care locuiesc în sudul litoralului şi folosesc acest drum, în scop de serviciu sau de altă natură.

De asemenea, este în sprijinul agenţilor economici, al transportatorilor şi este o înlesnire a călătoriei pentru cei care vin să viziteze litoralul.

Varianta de ocolire Mangalia - lungime estimată la 6,2 kilometri, cost estimat 11,2 milioane de euro, ce va scoate traficul greu, de mare tonaj, în afara Mangaliei şi va genera premisele necesare extinderii reţelei de transport naţional şi internaţional.

Modernizare drum existent, extindere la 4 benzi şi conexiune la noul nod rutier de pe A4, pentru sectorul de drum A4 Cumpăna - DN39 Constanţa - lungime estimată la 3,4 kilometri, cost estimat 5,1 milioane de euro.

Din calitatea mea de membru al Comisiei parlamentare de transport şi infrastructură, urmăresc îndeaproape investiţiile ce urmează să fie derulate pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în judeţul Constanţa. Construirea şi modernizarea de drumuri sunt esenţiale pentru a da mai multe oportunităţi de dezvoltare judeţului Constanţa. O infrastructură rutieră bine pusă la punct, conectată, are, fără doar şi poate, un efect hotărâtor pentru bunăstarea constănţenilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru a spulbera toate îndoielile lansate în spaţiul public, "Alternativa Techirghiol" rămâne un proiect prioritar pentru Constanţa - care va fi finanţat - şi voi continua să vă informez despre acesta. Sper ca actualul ministru al transporturilor să dovedească în scurt timp că îi pasă şi de Constanţa, având în vedere că de multe ori au fost miniştri care au promis mult şi au făcut foarte puţin sau nimic pentru infrastructura judeţului nostru.

Cu cât îndeplinim mai repede obiectivele de investiţii în infrastructura rutieră, cu atât mai repede România şi, mai ales judeţul Constanţa, vor trece la următorul pas de dezvoltare, ceea ce va însemna o viaţă mai bună pentru fiecare cetăţean român.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mergem către Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - independenţa justiţiei.

În aceste zile asistăm la o adevărată "execuţie" a unor magistraţi din România, unii dintre ei extrem de vocali şi cunoscuţi apărători ai statului de drept. În această situaţie s-a aflat, zilele trecute, judecătorul Cristi Dănileţ, care a fost exclus din magistratură pentru câteva postări private pe reţelele de socializare. Să nu uităm că judecătorul clujean Cristi Dănileţ a fost unul dintre cei mai vocali luptători împotriva atacurilor asupra justiţiei. Din păcate, nu este singurul magistrat "executat" din punct de vedere profesional, iar cazuri similare, însă cu pedepse mai puţin aspre, sunt sesizate în întreaga ţară.

Acţiunea seamănă tot mai mult cu un atac asupra justiţiei, orchestrat din zona politică, şi care are ca scop intimidarea magistraţilor implicaţi în lupta anticorupţie. Practic, această acţiune pare un avertisment dat judecătorilor din întreaga ţară, care nu vor să se conformeze cu planurile monstruoasei coaliţii PNL-PSD, sub înaltul patronaj al preşedintelui Klaus Iohannis.

Statul de drept, dragi colegi, este unul dintre principiile fundamentale ale oricărei democraţii funcţionale, bazate pe separaţia puterilor statului în legislativă, executivă şi judecătorească.

Perioada 2017-2019 a presupus un atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei, încercându-se readucerea sistemului judiciar la starea anterioară aderării la Uniunea Europeană.

Modificările aduse Legilor justiţiei, Codului penal şi Codului de procedură penală au inversat sensul progreselor în ceea ce priveşte independenţa instituţiilor judiciare şi lupta împotriva corupţiei.

Am ajuns astfel ca ultimul raport MCV să conţină numeroase cartonaşe roşii pe care ni le-a arătat Uniunea Europeană pentru că nu ne-am îndeplinit obiectivele de reformare a sistemului de justiţie.

Problemele legate de justiţie şi semnalate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare sunt motivul pentru care România nu este încă în spaţiul Schengen.

Cazul Dănileţ, stimaţi colegi, este doar începutul unei furtuni care poate afecta atât justiţia, cât şi întreaga societate românească.

În calitate de membru al Parlamentului României, trag un semnal de alarmă serios cu privire la derapajele grave care se produc în forurile profesionale din Justiţie.

Nu uitaţi că, în 2017, am avut parte de cele mai mari proteste de stradă de după Revoluţie din cauza atacului asupra justiţiei. Şi eu am ieşit atunci în stradă, alături de soţia mea, de prietenii mei şi de alte câteva sute de mii de români, pentru a încerca să apărăm astfel justiţia. Şi acest lucru s-ar putea repeta, dacă politicul încearcă să sufoce justiţia.

România are nevoie de o justiţie independentă, eficientă şi accesibilă, care să apere drepturile fundamentale ale românilor, interesele generale ale societăţii şi democraţia.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR Alba.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure? Nu este.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian-Paul Ichim.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se numeşte "Libertate şi democraţie".

Suntem în acea perioadă a anului în care comemorăm victimele Revoluţiei din decembrie 1989. Ne aducem aminte de ce s-a întâmplat atunci şi devenim cu toţii pioşi. Unii chiar promit că vor face lucruri şi că vor fi mai buni pentru a onora amintirea celor care şi-au dat viaţa pentru ca noi să ne aflăm în această clădire şi să-i reprezentăm pe cetăţenii români în deplină libertare şi conform principiilor democraţiei. Dar să nu uităm că ne aflăm în această clădire care a fost ridicată pentru a proslăvi lipsa de libertate, dictatura unui singur om care s-a crezut mai presus decât toţi ceilalţi şi care cerea ca o întreagă ţară să se prefacă şi să joace într-o scenetă de prost gust.

Paradoxal, din această clădire trebuie ca noi, cei de astăzi, cei pe care concetăţenii noştri ne-au trimis aici, cu speranţă şi încredere, să nu uităm unde suntem şi care e menirea noastră. Din nefericire, ultimele săptămâni ne-au arătat că nu suntem pe deplin convinşi de misiunea noastră şi unii dintre noi vor în continuare ca românii să fie indiferenţi la comportamentul nostru.

O parte dintre colegii noştri, cei care fac astăzi parte astăzi dintr-o coaliţie guvernamentală care părea complet contra naturii acum un an, au stabilit că putem avea o persoană cel puţin controversată la conducerea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. Oare cum aţi putea să le explicaţi celor care şi-au dat viaţa în decembrie '89 o astfel de numire?

Am pomenit această numire, pe care nici măcar în gând nu ar fi trebuit să o avem, pentru a vă atrage atenţia că restauraţia sistemului pesedist de pe vremea lui Adrian Năstase, cu Rodica Stănoiu la Ministerul Justiţiei, nu este o soluţie politică pentru România de astăzi. Tocmai acel sistem viciat şi profund corupt, pus la cale de fostul preşedinte al PSD, este sursa raportului anual pe justiţie pe care îl cunoaştem cu toţii ca MCV. În 15 ani nu doar că nu am fost în stare să reparăm ce a stricat Adrian Năstase, dar am reuşit să rămânem acelaşi copil-problemă al Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul de justiţie. Am inventat Secţia Specială pentru a intimida magistraţii şi acum CSM a început să excludă magistraţi pentru postări pe reţelele sociale. Mesajul e cât se poate de clar - restauraţie pe toate liniile, indiferent de cost.

Ştiu că nu vă pasă de costuri, pentru că nu le-aţi plătit niciodată. Ele sunt mereu plătite de cetăţeni, aşa că la nivel politic nu are niciun sens să vă asumaţi vreo responsabilitate. Aveţi un electorat stabil care vă votează indiferent de excesele pe care le faceţi şi cărora le aruncaţi cu regularitate câte ceva din bugetul naţional. Nu întâmplător nu aveţi nicio dorinţă de a desfiinţa pensiile speciale. Ele şi alte instrumente bugetare sunt instrumentele prin care vă asiguraţi că puteţi controla cetăţenii naivi ai acestei ţări.

Acum vă pregătiţi discursurile pentru a comemora Revoluţia din decembrie ʾ89. O spun cu tristeţe, dacă vocea celor căzuţi pentru ca dumneavoastră să fiţi aici s-ar face auzită, niciunul dintre cei care nu redau acestei ţări demnitatea libertăţii nu ar trebui să mai fie ales al neamului. Sunt convins că orice apel aş face ar avea ecouri minime în mintea şi în sufletul dumneavoastră. Dar ruşinea acestor ani nu trebuie să se şteargă niciodată şi, aşa cum ne aducem aminte de Nicolae Ceauşescu şi de regimul său pentru a ne asigura că nu vom mai trece din nou prin asemenea suferinţe, trebuie să ne aducem aminte şi de dumneavoastră şi de aceşti ani teribili.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Dintre colegii înscrişi la cuvânt în sală mai este doar domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Doamna preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi voi începe declaraţia politică de astăzi, 15 decembrie 2021, cu trei titluri din presa locală buzoiană:

"Trafic restricţionat pe E85. Accident cu 3 victime" - articol apărut în presa locală pe 10 decembrie;

"Trafic restricţionat pe E85. Două victime" - articol apărut în presa locală pe 12 decembrie;

"Carambol, patru maşini implicate, un rănit" - ştire în presa locală din Buzău din 14 decembrie, ieri adică.

Probabil acum, când eu vorbesc în faţa dumneavoastră, cineva e rănit într-un alt accident nefericit care se petrece pe acelaşi drum DN2E85, drumul care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat, un drum pe care accidentele rutiere se petrec cu o frecvenţă uluitoare. Drept dovadă v-am expus titluri din presa locală care descriu accidente petrecute aproape zi de zi, dar aş dori să adaug că în ultimii trei ani au avut loc 106 accidente soldate cu 16 morţi şi 189 de persoane vătămate corporal.

Porţiunea de drum care se întinde doar pe 13,5 km, dar care are o lăţime de doar două benzi, câte una pe sens, traversează localităţile Mărăcineni, Gura Câlnăului, Potârnicheşti, Poşta Câlnău, apoi străbate o zonă de şes până la intrarea în localitatea Oreavu.

Probabil pentru mulţi dintre noi aceste date nu sunt o noutate, însă însuşi faptul că ne-am obişnuit să ascultăm şi să vedem astfel de evenimente reprezintă o problemă socială foarte importantă.

Multe state europene fac investiţii pentru dezvoltare, creşterea nivelul de trai, inovaţie, eficientizarea activităţii de zi cu zi, însă România este încă la stadiul de investiţii pentru siguranţa în trafic cu care este oricum în urmă cu zeci de ani, în comparaţie cu statele comunitare.

Solicit şi prin această declaraţie politică, aşa cum am făcut-o deja prin întrebările adresate CNAIR, precum şi în discuţiile purtate cu ministrul transporturilor, lărgirea DN 2E 85 la 4 benzi pe porţiunea care leagă municipiul Buzău de municipiul Râmnicu Sărat.

Este imperios ca această investiţie să se concretizeze! Oamenii mor pe drumurile pe care noi le numim naţionale, europene, pe când acestea sunt nişte uliţe pentru trăsurile din secolul al XVIII-lea, dacă ne raportăm la statele europene civilizate.

Îmi iau angajamentul să trimit săptămânal titlurile din presa locală la Ministerul Transporturilor până când vor fi întreprinse măsurile concrete pentru investiţii în lărgirea drumului naţional, implicit pentru protejarea de vieţi şi siguranţa în trafic.

Mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL Buzău.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Nu mai sunt colegi în sală.

Vor mai depune declaraţii în scris:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban şi doamna deputat Elena Stoica.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Sebastian-Ioan Burduja.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, domnul deputat Brian Cristian, domnul deputat Filip Havârneanu, domnul deputat Marius-Andrei Miftode.

Cu acestea, declar prima parte a şedinţei de astăzi închisă.

O zi frumoasă!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"România nu este groapa de gunoi a nimănui"

Împreună cu colegul meu, Alexandru Kocsis, am depus o iniţiativă legislativă prin care stabilim clar că introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă. Adică, orice deşeu care nu poate fi folosit în economia circulară nu mai poate fi adus, sub niciun pretext, în România.

Pentru a înţelege mai bine, economia circulară presupune un sistem de producţie şi reutilizare a deşeurilor, acesta fiind utilizat în multe domenii, de la industria alimentară, la modă, de la energie, la industria auto. Adică, poţi aduce deşeuri doar pentru a fi reciclate sau folosite drept combustibil. Tocmai de aceea, am prevăzut foarte clar că pe teritoriul României nu va fi permisă introducerea deşeurilor amestecate de mai multe tipuri, nesortate sau care conţin impurităţi într-o proporţie mai mare de 1% şi fără să se prezinte documente de provenienţă.

Asta înseamnă că, dacă nu dovedeşti că deşeul poate fi în totalitate reciclat sau folosit în industrie, nu mai este primit în ţară! Practic, nu mai permitem amestecurile de deşeuri, în care operatori economici inconştienţi ascund gunoaie şi inundă România. Deoarece acel maximum de 1% impurităţi, când vorbim de transporturi medii de sute de tone, înseamnă mii şi mii de kilograme de deşeuri care ajung la gropile de gunoi sau, mai grav, arse ilegal pe câmpurile patriei. Cât despre cei care îngroapă România în gunoaie, am decis să îi lovim acolo unde doare mai tare - profitul lor. Tocmai pentru că, până acum, diferenţa uriaşă între câştiguri şi amenzile primite i-au făcut pe mulţi să nu le pese de mediu sau de concetăţeni, am prevăzut, pentru prima dată în legislaţia noastră, ca "veniturile realizate de operatorul economic pe perioada în care a funcţionat fără deţinerea autorizaţiilor de mediu corespunzătoare se confiscă".

Dacă minţi în acte şi aduci deşeuri care nu pot fi valorificate, îţi pierzi toţi banii obţinuţi din această activitate. Iar pentru a fi siguri că măsura noastră va avea un impact real, am dublat-o prin următoarele prevederi: "în urma constatării unor abateri repetate de la legislaţia privind protecţia mediului, odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale a amenzii, se va putea dispune suspendarea sau anularea autorizaţiilor deţinute, după cum urmează: dacă o persoană juridică săvârşeşte două fapte care contravin legislaţiei de mediu într-un interval de 6 luni de la constatarea primei abateri, autorizaţia de mediu va fi suspendată pe o perioadă de 3 luni; dacă o persoană juridică săvârşeşte mai mult de trei fapte care contravin legislaţiei de mediu într-un interval de 12 luni de la constatarea primei abateri, autorizaţiile de mediu vor fi anulate".

Toate aceste măsuri, care, credem noi, ar fi trebuit să existe deja, le-am dublat prin solicitarea expresă către Ministerul Mediului de a reduce punctele de trecere a frontierei pentru deşeuri de la 77, la doar 15. Acest lucru se putea face încă din 2006, însă alţii l-au trecut cu vederea. Noi, nu! Doar în acest mod, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu vor putea fi cu adevărat eficienţi şi vor putea pune în aplicare corect tot ce am prevăzut mai sus, în iniţiativa noastră legislativă.

Mă aştept ca această iniţiativă să stârnească furia unor cercuri de interese şi să avem opoziţie sau întârzieri din partea cui nici nu te aştepţi, însă măsurile sunt bune, necesare şi de prea mult timp trecute cu vederea. Doar aşa putem trece de la declaraţii sforăitoare, politicianiste, la fapte de care chiar au nevoie cetăţenii şi mediul înconjurător din România. Şi nu ne-am oprit aici în schimbările legislative propuse în legislaţia mediului, ultimele dintre ele vi le voi prezenta în doar câteva zile, cu voia dumneavoastră.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"PNRR - o şansă unică"

Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care reglementează cadrul instituţional, fluxurile financiare şi modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Adoptarea acesteia permite începerea implementării PNRR şi reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului reglementează în detaliu cadrul instituţional pentru implementarea PNRR şi stabileşte fluxurile financiare, de monitorizare, verificare şi control a utilizării fondurilor alocate.

Astfel, MIPE va exercita toate atribuţiile de monitorizare, verificare, control şi constatare, întocmire şi semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene în vederea atragerii fondurilor alocate. O noutate faţă de proiectul iniţial al ordonanţei o reprezintă implicarea Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională în implementarea unor investiţii din domeniile educaţie, sănătate şi social.

Mecanismul de implementare se va derula sub monitorizarea directă a ministerelor responsabile de aceste investiţii şi a MIPE. Actul normativ reglementează modalitatea de alocare a fondurilor către instituţiile care coordonează implementarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR. Mecanismul are la bază principiul planificării bugetare şi prevede alocarea în bugetele coordonatorilor de reforme a sumelor din PNRR, precum şi a finanţării naţionale, dacă este cazul.

De asemenea, actul normativ stabileşte activităţile pe care trebuie să le îndeplinească instituţiile care coordonează realizarea de reforme şi investiţii. Reamintesc că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să fie acoperite nevoile României şi să fie urmărite concomitent priorităţile Comisiei Europene: tranziţia verde, transformarea digitală, creşterea inteligentă, coeziunea socială şi teritorială, sănătatea şi rezilienţa economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.

România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţionalităţilor din program. Pentru anul 2021 şi pentru primul trimestru din anul 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane, din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima tranşă din prefinanţarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni. Reamintim că din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanţări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro - împrumut acordat în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"E timpul ca statul să scrie o poveste cu final fericit"

Adriana are 10 ani şi i-a cerut lui Moş Crăciun o ciocolată mare şi câteva bomboane. Daniela este în clasa I şi îşi doreşte un suc cu pai, o ciocolată, o pungă cu pufuleţi şi un pachet cu biscuiţi. Emanuel, un copil într-un sat din Vaslui, l-a rugat pe Moş Crăciun să facă o magie şi să-i îndeplinească o dorinţă: să îl sune părinţii, mama, tata şi toţi fraţii. "Mă numesc Emanuel şi sunt luat în plasament". În judeţul Dâmboviţa, o familie cu cinci copii trăieşte într-un grajd: "De 7 ani stăm aici. Nu avem nici acte. Iarna e crunt". În Sectorul 1, Maria, o fetiţă de 12 ani, are grijă de mama ei nevăzătoare. Tatăl le-a părăsit. Cele două locuiesc între patru pereţi reci, fără curent, fără baie, cu o bucătărie într-o baracă în fundul curţii şi un WC tot în fundul curţii. În capitala României, în 2021.

În afara bulei noastre confortabile, aceasta este România profundă, România dureroasă. România reală. În fiecare an, în prag de sărbători, presa scrie despre astfel de cazuri, unii dintre noi facem donaţii mai mici sau mai mari şi credem că pansăm o rană. Dar an de an, această rană este tot mai adâncă şi tot mai greu de vindecat.

Aproape un sfert dintre copiii din Uniunea Europeană sunt expuşi riscului de sărăcie şi, implicit, de excluziune socială, iar România se afla, în 2020, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de statistică, cu unul din trei copii expuşi acestui risc.

Copiii au fost mai vulnerabili la efectele crizei, iar cei care se aflau în această situaţie, fie din cauza sărăciei, a stării de sănătate sau a marginalizării în educaţie, au devenit şi mai vulnerabili în pandemie.

Peste 23% dintre români nu îşi permit un trai decent, dublu faţă de ţările dezvoltate din Europa de Vest. Mai exact, patru milioane şi jumătate de români trăiesc în sărăcie, iar şansele de a se desprinde din această situaţie sunt infime.

Înainte de pandemie, datele INS arătau că peste 4,6 milioane de români erau considerate sărace. În 2021, numărul lor este de circa 4,5 milioane. Dar nu pentru că unii şi-au depăşit condiţia, ci pentru că populaţia a scăzut din cauza migraţiei şi a deceselor. Moldova, Oltenia şi Dobrogea sunt regiunile în care cei mai mulţi români se confruntă cu lipsuri.

Instituţii de top, precum Banca Mondială, au enunţat diverse politici esenţiale pentru eradicarea sărăciei:

• accesul la educaţie este un pilon al eradicării sărăciei şi are potenţialul de a fi unul dintre cei mai importanţi "egalizatori" ai societăţii;
• accesul la oportunităţi egale de ocupare reprezintă un aspect esenţial pentru toate persoanele, în special în zonele rurale;
• accesul egal la servicii publice, precum sănătate, locuinţă adecvată, apă curentă şi servicii de salubritate, are potenţialul de a întrerupe ciclurile de excluziune.

Eradicarea sărăciei nu se face prin creşteri din pix de venituri sau ajutoare nelimitate, ci prin politici majore critice pentru problema incluziunii sociale, prin investiţii şi dezvoltare. Este un subiect de lungă dezbatere, şi nu doar atât. Este un subiect de strategie naţională şi abordare transpartinică, nu de monopol socialist al retoricii de "luptă de clasă".

Avem sute de ONG-uri care au grijă de copiii vulnerabili, mii de oameni cu suflet mare care donează. E timpul ca şi noi, cei din arena publică, să fim parte dintr-o poveste care poate avea final fericit. Ţine doar de noi.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Explozia preţurilor la îngrăşăminte"

O serie de culturi agricole importante din întreaga lume sunt în pericol, după ce livrările limitate şi preţurile crescute la îngrăşăminte i-au făcut pe fermieri să limiteze cantităţile folosite, iar acest lucru majorează riscurile la adresa securităţii alimentare mondiale.

Motivul principal pentru această situaţie are legătură cu o creştere continuă a preţurilor cărbunelui şi a gazelor naturale. China şi Rusia, cei mai mari producători ai lumii, şi-au restricţionat exporturile pentru a se asigura că fermierii locali sunt suficient aprovizionaţi.

Problemele legate de lanţurile de aprovizionare şi costurile ridicate de transport reprezintă un factor pentru creşterea preţurilor. Pieţele de materii prime agricole au de câştigat de pe urma acestor explozii a preţurilor la îngrăşăminte, în condiţiile în care traderii se pregătesc de potenţiale penurii, în timp ce costurile în creştere legate de inputuri ameninţă să reducă randamentele recoltelor.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a calculat că indicele mondial al preţurilor la alimente este la cel mai ridicat nivel de după anul 2011.

Conform datelor unor analişti în domeniu, oferta limitată de îngrăşăminte se va agrava la începutul anului următor. Fermierii din Europa, America de Nord şi Nordul Asiei ar trebui să îşi majoreze achiziţiile de îngrăşăminte înaintea campaniei de primăvară. Problema este că producători importanţi de îngrăşăminte, precum China, Rusia şi Egipt, deja au limitat exporturile pentru a-şi asigura aprovizionarea pieţei interne.

În Europa, creşterea dramatică a preţurilor gazelor ameninţă să dea amploare crizei îngrăşămintelor.

Situaţia la nivel naţional este şi mai îngrijorătoare, având în vedere că principalul producător de îngrăşăminte, Azomureş, a anunţat la începutul săptămânii trecute că îşi va înceta temporar activitatea din cauza preţurilor ridicate la gaze şi energie electrică.

Azomureş este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul naţional. Compania furnizează 50% din îngrăşămintele utilizate în fermele româneşti şi asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii.

Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanţilor în asigurarea securităţii alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Este imperios necesar să se găsească o soluţie la criza actuală. Dacă preţurile cărbunelui şi gazelor naturale se vor menţine la nivelurile actuale, atunci, cu siguranţă, vom asista la creşteri şi mai mari ale preţurilor la alimente.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua Internaţională a Minorităţilor Naţionale"

"Aproape întotdeauna, minoritatea creativă entuziastă a făcut lumea mai bună", Martin Luther King Jr.

La data de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat "Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase", primul document internaţional care garanta respectarea drepturilor minorităţilor în cadrul general de apărare a drepturilor omului.

În articolul 2.1 al declaraţiei se stipula faptul că "persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice (denumite în continuare persoane aparţinând minorităţilor) au dreptul de a se bucura de propria cultură, de a profesa şi de a practica propria religie şi de a-şi folosi propria limbă, în privat şi în public, în mod liber şi fără amestec sau orice formă de discriminare". În acelaşi document se menţiona că "Statele trebuie să protejeze existenţa identităţii naţionale sau etnice, culturale, religioase şi lingvistice a minorităţilor pe teritoriul lor şi să încurajeze condiţiile pentru promovarea acelei identităţi ".

Din 1992 şi până în prezent o serie de state au declarat ziua de 18 decembrie ca zi a minorităţilor naţionale.

România s-a alăturat acestui context internaţional prin aprobarea H.G. nr. 881/1998, prin care data de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităţilor naţionale.

În anul 2017 membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, printre care m-am aflat şi eu, a iniţiat propunerea legislativă care s-a materializat în Legea nr. 247/2017, promulgată la 7 decembrie a aceluiaşi an de preşedintele României, prin care s-a instituit la 18 decembrie - Ziua Minorităţilor Naţionale din România.

Din 1992, conturarea unui sistem de protejare a drepturilor de identitate culturală a persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi asigurarea participării lor active în toate domeniile vieţii politice, culturale şi socio-economice din România a reprezentat o prioritate politică pentru toate guvernele româneşti.

În Convenţia-Cadru - primul instrument multilateral cu forţă juridică destinat minorităţilor naţionale, adoptat la Strasbourg de statele Uniunii Europene la 1 februarie 1995 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1998 - se stipulează faptul că "bulversările istoriei europene au arătat că protecţia minorităţilor naţionale este esenţială pentru stabilitatea, securitatea democratică şi pacea Europei" şi că "o societate pluralistă şi cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a fiecărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale, dar şi, deopotrivă, să creeze condiţii corespunzătoare care să le permită să-şi exprime, să păstreze şi să dezvolte această identitate".

România a fost primul stat european care a ratificat Convenţia-Cadru la data de 29 aprilie 1995.

Ziua minorităţilor naţionale ne oferă prilejul să menţionăm contribuţia semnificativă a minorităţilor la constituirea patrimoniului cultural şi spiritual românesc şi, totodată, să evidenţiem rolul acestora la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi ţările lor mamă.

Sărbătorirea la nivel naţional a acestei zile este dovada respectului şi a acceptării diversităţii, a existenţei unui mediu social, politic şi moral sănătos care promovează valorile culturale, identitatea etnică şi dialogul interetnic. Ea reprezintă conştientizarea faptului că diversitatea umană, culturală, lingvistică şi religioasă este o moştenire inestimabilă pentru generaţiile viitoare şi de aceea protejarea şi preţuirea sa reprezintă o datorie şi o onoare.

La mulţi ani minorităţilor din România şi de pretutindeni!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE - pe cale de a deveni realitate"

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre cele mai bune lucruri care i se putea întâmpla ţării noastre după ce a fost captivă atâţia ani în comunism. Avantajele cetăţeniei europene sunt simţite zilnic de către toţi românii. Astăzi, integrarea ţării noastre în structurile spaţiului comunitar mai face un pas înainte. După ce proiectul a avut parte de un drum anevoios, cu multiple contestaţii abuzive în instanţe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a semnat contractul de implementare a SITUE - Sistemul de Interoperabilitate Tehnologică cu Statele Membre UE.

Prin realizarea acestui proiect, românii vor beneficia de proceduri de identificare electronică unitare şi reciproce la nivelul întregii Uniuni Europene. Instituţiile publice din ţară şi din Uniunea Europeană vor putea valida, pe baza nodului eIDAS, identitatea cetăţenilor europeni prin cartea de identitate electronică şi semnătura electronică calificată.

Astfel, SITUE va fi utilizat pentru autentificarea naţională şi transfrontalieră a persoanelor în relaţia cu furnizorii de servicii de eGuvernare şi va face posibilă comunicarea dintre infrastructura naţională de identificare electronică şi infrastructurile naţionale de identificare electronică ale altor state membre UE. Câteva activităţi din proiect cuprind: Managementul proiectului, achiziţie servicii de realizare sistem informatic, informare şi publicitate şi echipamente pentru echipa de management, implementarea soluţiei informatice, instruirea echipei de proiect, informare şi publicitate.

Telekom România Mobile Communications a fost desemnat câştigător al licitaţiei pentru implementarea acestui proiect extrem de important şi de util pentru cetăţenii români, cu atât mai mult pentru cei care locuiesc şi muncesc în străinătate. Durata de implementare a proiectului este de 8 luni de la semnarea contractului. Valoarea totală a proiectului este de 9.814.178,40 lei, inclusiv TVA, din care 8.277.312,31 lei reprezintă cofinanţare din partea Uniunii Europene, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020.

Vom continua accelerarea implementării proiectelor pentru digitalizare astfel încât şi România să recupereze, într-un timp cât mai scurt, decalajele faţă de celelalte ţări europene.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Majorarea salariului minim, a alocaţiilor şi a pensiilor, de la 1 ianuarie, sunt măsuri posibile pentru că guvernele PNL au asigurat o creştere economică sănătoasă, capabilă să susţină toate aceste majorări, fără a creşte sau impune noi taxe.

Astfel, datorită creşterii economice, produsă de măsurile liberale, putem majora salariul minim net cu 10% de la 1 ianuarie 2022. Putem indexa pensiile cu 10%. Pentru copiii sub 2 ani se va asigura plata unei alocaţii de 600 de lei lunar. Alocaţia pentru copiii între 2 şi 18 ani va creşte la 243 de lei. Aceste măsuri s-ar fi luat indiferent dacă PNL asigura guvernarea într-un executiv minoritar.

De asemenea, pentru că am avut o creştere economică substanţială, o mare parte din bani s-au dus către investiţii şi către sănătate. Investiţiile, după primele nouă luni, sunt la 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde mai mult faţă de perioada similară a anului trecut şi dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Creşterea economică ne-a permis să compensăm facturile la energie şi să plafonăm preţurile la energie. Românii vor beneficia de plafonare şi compensare în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022. Plafonarea preţurilor se va face la valoarea de un leu kilowatt oră la curent electric şi 0,37 lei kilowatt oră la gaze. Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul casnic. Dacă preţul se duce peste un leu/kw, intervine plafonul.

Compensarea facturilor va avea o valoare de maximum 29 de lei pe lună pentru factura de curent electric şi maximum 33% pentru factura la gaze. Valoarea compensării este de 0,291 de lei pe kilowatt oră la curent electric.

Am promis la începutul anului creştere economică record şi un deficit bugetar mai mic, ca urmare a creşterii veniturilor, fără să creştem taxe, şi controlul cheltuielilor bugetare, şi ne-am ţinut de cuvânt.

Am văzut că un pachet social cu adevărat mai bun rezultă din performanţa economică, nu din îndatorare. A creşte pachetul social prin îndatorare sau suprataxare înseamnă a vinde românilor iluzii.

Deciziile populiste care nu ţin cont de performanţa economică fie pun pe fugă investitorii, fie plasează pe umerii copiilor povara plătirii cheltuielilor consumaţiei noastre. Ar fi ca şi cum am da o petrecere, şi la final noi, adulţii, am pleca de la masă şi am spune că o să plătească copiii.

Domnul Vasile Nagy:

"Corupţia din vămi"

Punctele de Trecere a Frontierei funcţionează în regim de trafic internaţional cu specific rutier, feroviar, portuar sau zona liberă, asigurând respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră încheiate de România cu statele vecine şi a celor internaţionale la care România este parte, cu privire la tranzitul persoanelor şi mărfurilor peste frontieră.

Punctele de Trecere a Frontierei funcţionează în baza prevederilor acordurilor bilaterale dintre România şi statele vecine, respectiv a legislaţiei naţionale în vigoare, fiind atât în subordinea Sectoarelor Poliţiei de Frontieră şi Grupurilor de Nave de pe raza teritorială în care se află, cât şi în subordinea directă a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Cea mai mare problemă pe care o are România şi pe care n-a rezolvat-o în ultimii ani este corupţia din vămi.

Deşi în ultimul deceniu au fost mai multe anchete ale procurorilor, care au dus la arestarea vameşilor, după mulţi ani, nu s-a rezolvat nimic. Inclusiv procurorii care îi anchetau de corupţie pe vameşi au ajuns, la rândul lor, să fie acuzaţi de corupţie.

Problemele cu corupţia în vămi sunt peste tot, atât la graniţa cu Republica Moldova, cât şi cu Ucraina, Ungaria sau Bulgaria. Nu putem spune că avem corupţie doar pe partea de Est sau de Vest.

Pe partea de Est corupţia permite intrarea ilegală a ţigărilor de contrabandă sau a băuturilor alcoolice, iar pe partea de Vest, spre Ungaria, scoatem ilegal din ţară inclusiv minore care ajung să fie exploatate sexual în Vestul Europei sau migranţi clandestini, sau copii care ajung la cerşit în diferite state europene.

Dacă s-ar scrie o istorie a şpăgii, cu siguranţă, un capitol important ar fi alocat celei din vămi. Începând de la "micul" vameş, până la funcţionari de rang înalt, această practică neortodoxă de la graniţele României a fost transformată dintr-un obicei local, într-o adevărată industrie care, conform mărturiilor unor foşti sau actuali vameşi, a ajuns să producă bani pe bandă rulantă în slujba unor cercuri de interese sau a unei camarile politice.

Există însă şi o semnificativă componentă a corupţiei induse de ofertă, este vorba de acel tip de plăţi neoficiale făcute către ofiţerii vamali doar pentru a-şi face datoria şi a nu pune piedici suplimentare şi nejustificate derulării unei operaţiuni.

Acest tip de corupţie este o barieră informală la adresa comerţului liber, importantă nu atât prin dimensiunea propriu-zisă, cât mai degrabă prin consecinţe, în sensul că au o pondere în luarea deciziilor de către potenţialii investitori care doresc să înceapă operaţiuni în România.

Este greu de stabilit corelaţia dintre mărimea plăţilor neoficiale în vamă şi eventuale pierderi ale bugetului public pe care plăţile neoficiale le induc.

Pe de altă parte, este clar că plata neoficială în vamă aduce un câştig, altminteri ar fi nejustificată economic.

Aceasta este corupţia indusă de către cerere, adică de către firme, prin care acestea cumpără un avantaj competitiv.

Lucrători ai statului sunt organizaţi în vaste reţele constituite pentru luarea de mită, în care pot fi implicaţi nu numai vameşi şi poliţişti de frontieră, ci şi şefi de instituţii cu atribuţii în domeniu, cât şi poate oameni politici.

Vămile din România nu au nici personal suficient, nici tehnologie digitală, mai ales pe partea cu Republica Moldova şi Ucraina. Iar una dintre marile condiţii pentru a fi primiţi în spaţiul Schengen este tocmai tehnologia digitală pentru depistarea transporturilor ilegale.

Trebuie să facem investiţii masive pentru a cumpăra tehnologii digitale de ultimă generaţie, mai ales la vămile externe ale Uniunii Europene, cum sunt cele cu Ucraina şi Republica Moldova.

Avem nevoie de scannere, cântare şi sisteme IT pentru monitorizarea transporturilor sau persoanelor care trec graniţa. Momentan, multe vămi din România funcţionează la nivel de anii ‘90.

Presiunea este mult mai mare pe România, la graniţele externe, deoarece avem vămi cu state controlate de Rusia. Atât în Ucraina, cât şi în Republica Moldova, Rusia are mari interese şi joacă dur de fiecare dată. Tocmai din acest motiv autorităţile române trebuie să fie eficiente.

Criminalitatea organizată colcăie la frontiera României, indiferent că ne uităm spre Republica Moldova, Bulgaria sau Serbia. În acelaşi timp, interlopi sau infractori români ajung să treacă fără probleme graniţele ţării, deşi sunt daţi în urmărire.

Dacă România ar fi parte din spaţiul Schengen, ar putea creşte fluxul de migranţi clandestini pe teritoriul ţării noastre, deoarece, în lipsa tehnologiilor şi cu ajutorul corupţiei din vămi, traficanţii de migranţi vor reuşi să-i introducă mult mai uşor în spaţiul european, iar odată ajunşi în România, nimic nu-i va mai opri să ajungă în Italia sau Franţa.

Spaţiul Schengen nu are nicio treabă cu legile din justiţie, ci testează capacitatea unui stat de a proteja frontierele externe ale UE.

România nu este capabilă să asigure securitatea spaţiului european.

Fără un plan general de reformare a vămilor şi digitalizarea acestora, probabil, multe state europene se vor opune aderării României la spaţiul Schengen. Nu ne-am asumat un astfel de plan, iar campaniile făcute doar pentru imagine nu au rezolvat nicio problemă.

Dacă mai vorbim şi de situaţia frontierelor maritime, devine tot mai clar că nu suntem capabili să asigurăm securitatea zonei europene.

Portul Constanţa este scăpat de sub control, iar Poliţia de Frontieră nu are capacitatea logistică şi digitală pentru a verifica tot traficul de pe Dunăre sau Marea Neagră, în apele teritoriale ale României.

În 2019 s-a descoperit o cantitate de 800 de kilograme de cocaină pe Dunăre, şi asta pentru că ambarcaţiunea care le transporta a avut probleme şi s-a răsturnat. Dacă traficanţii nu aveau probleme cu barca, ar fi introdus drogurile în România şi nu am fi aflat niciodată.

Dacă în România putem să ne amăgim că suntem pregătiţi şi competenţi să protejăm spaţiul Uniunii Europene, nu la fel consideră şi statele din Vestul Europei. Germania şi sateliţii săi - Austria şi Olanda, în primul rând - au fost cei care au refuzat aderarea României la Schengen.

Vilele vameşilor, pe care le arată acum televiziunile, sunt produsul aceluiaşi trafic ilegal, păstorit de oamenii legii.

Aceste fortăreţe nu au putut fi construite, presupun, din şpaga dintr-un singur an, ele sunt rodul unor ani de zile, în care filiera corupţiei nu a fost cercetată de oamenii legii şi de oamenii politici de decizie, ba dimpotrivă, aceasta a fost încurajată.

Ideea este că filierele de crimă organizată, cum este şi filiera din vămi, s-au transmis de la o guvernare, la alta, de la o putere politică, la alta. Au fost schimbaţi şefii, pentru contactul direct cu factorul politic, dar filiera a rămas.

De aceea, criminalitatea economică, în România, este de fapt una transpartinică.

Autorităţile şi experţii independenţi estimează că bugetul public pierde anual între un miliard de euro şi două miliarde de euro din contrabanda cu mărfuri nedepistată de la graniţele ţării.

Producătorii de ţigări consideră că traficul ilegal cu ţigarete dintre România şi Republica Moldova sau Ucraina aduce o pagubă de 650 de milioane de euro în fiecare an. Contrabanda cu alcool ar aduce şi ea o pagubă de 500 de milioane de euro, conform patronatelor din domeniu.

Este necesară suplimentarea personalului poliţiei de frontieră care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor şi a arterelor de control până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere.

România este ţara cozilor infernale la graniţe, cu kilometri de maşini la ieşirea şi la intrarea în ţară.

Domnul Radu Panait:

"Infrastructura rutieră din nord-vestul ţării este o prioritate!"

Judeţele Satu Mare şi Maramureş sunt două judeţe cheie pentru România. Auzim deseori că "acolo se agaţă harta-n cui", tocmai datorită poziţionării lor geografice.

Cele două judeţe despre care vă vorbesc sunt situate în zona de nord-vest a României, care este de altfel şi cea mai importantă din punct de vedere rutier, pentru că leagă Europa, rutele cele mai importante ale Uniunii Europene, de România. Zilnic, prin punctele de trecere ale frontierei din cele două judeţe, în special pe la PTF Petea, mii de persoane intră sau ies din ţară. Judeţul Satu Mare este poarta de intrare dinspre Ungaria prin PTF Petea şi Urziceni, dar şi dinspre Ucraina, prin Halmeu. Astfel este asigurat un flux internaţional de persoane şi mărfuri, care ar putea fi îmbunătăţit dacă autorităţile ar lucra, în primul rând, la dezvoltarea infrastructurii rutiere.

În ultimii ani, nenumăraţi investitori privaţi s-au îndreptat înspre cele două judeţe şi au contribuit astfel la dezvoltarea economiei, iar numărul lor ar putea fi şi mai mare dacă în paralel şi autorităţile ar lucra la crearea condiţiilor necesare pentru ca aceştia să investească în România.

Recent, ministrul transporturilor, domnul Grindeanu, a publicat un proiect de Plan Investiţional în Transporturi pentru perioada 2020-2030. Am constatat, cu uimire, că în acest Plan Investiţional, proiectele Cluj - Dej, Dej - Baia Mare - Halmeu, Baia Mare - Satu Mare sunt pe ultimele 3 locuri din lista de 26 de proiecte principale. Asta înseamnă că proiectele nu vor mai prinde finanţare europeană şi că, cel mai probabil, vor continua după 2030. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât, de exemplu, pe ruta Satu Mare-Baia Mare circulă zilnic aproximativ 13.500 maşini.

Ca să vă faceţi o idee, de la Satu Mare sau Baia Mare şi până în Cluj Napoca, şoferii fac aproximativ 3 ore. Până la Bucureşti, în jur de 10 ore. Din păcate aici nu vorbim doar despre orele pierdute în trafic. Anual au loc sute de accidente cu zeci, sute de morţi şi răniţi.

În mod straniu, aceste tronsoane au fost depunctate pentru că sunt considerate a fi cele mai poluante proiecte de drumuri din România, dar şi pentru faptul că nu e infrastructură duală, adică pe culoar de interes NATO. Astfel, aceste tronsoane au ajuns pe o listă de rezervă POT, cu toate că traficul în aceste zone este mult mai intens decât pe alte sectoare care au prins prioritizare. Aşadar, acestea sunt oare, cu adevărat, motivele sau, pur şi simplu, în zona de Nord-Vest nu sunt suficienţi primari PSD?!

Execuţia masterplanului de transport trebuie să înceapă cu aceste rute aflate la graniţa de vest, şi nu cu tronsoane care nu duc niciunde, doar de dragul politicianismului ieftin care zace în cei care azi ne conduc.

Solicit Ministerului Transporturilor şi domnului Grindeanu să îşi reevalueze poziţia şi să facă o prioritate din autostrada A3, cu începere din zona de nord-vest către Bucureşti, şi nu invers. Dacă ne dorim să susţinem legătura principală cu Uniunea Europeană, dar şi atragerea de investitori străini înspre România, Autostrada Transilvaniei trebuie începută şi continuată din Vestul ţării către Bucureşti, nu pe tronsoane aprobate din pix, care practic nu leagă nimic. Avem nevoie de un masterplan făcut pe nevoile ţării, nu pe culori politice!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"66 de ani de la admiterea României în Organizaţia Naţiunilor Unite"

Anul acesta, la data de 14 decembrie, am aniversat 66 de ani de la admiterea României în Organizaţia Naţiunilor Unite, prin adoptarea de către Adunarea Generală a Organizaţiei a rezoluţiei A/RES/995 (X). În cei 66 de ani de apartenenţă la ONU, România s-a afirmat ca susţinător şi apărător activ al valorilor şi principiilor ONU, precum şi al cooperării pe plan internaţional şi diplomaţiei multilaterale.

România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005, precum şi în ECOSOC în perioadele 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 1990-1998, 2001-2003, 2007-2009, 2018-2019. Începând cu anul 2007, în calitate de ţară donatoare de asistenţă pentru dezvoltare, România este implicată într-o nouă formă de cooperare cu ONU, prin parteneriatul dezvoltat cu un număr important de agenţii şi instituţii ONU-siene cu activitate în domeniul dezvoltării. În toată această perioadă, ţara noastră şi-a reafirmat şi diversificat continuu profilul de membru ONU, având contribuţii semnificative la evoluţia generală a organizaţiei, la întărirea sistemului juridic internaţional, menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului şi a politicilor de dezvoltare globală.

După aderarea la Uniunea Europeană, activitatea României la ONU a inclus şi promovarea unor teme şi preocupări de interes pentru UE. Contribuţia României la activităţile organelor principale ale ONU a inclus asigurarea preşedinţiei celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale, precum şi exercitarea mandatelor de membru nepermanent al Consiliului de Securitate (CS ONU), de membru al Consiliului Economic şi Social (ECOSOC), precum şi de membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO).

Totodată, calitatea de membru al ONU a permis României să aibă o participare de substanţă la activitatea agenţiilor specializate şi a programelor şi fondurilor de dezvoltare din sistemului ONU. Ataşamentul profund al României pentru Naţiunile Unite şi aportul la consolidarea multilateralismului în cadrul ONU-sian, atât de necesară pentru adaptarea la contextul global, reprezintă liniile de acţiune de bază ale politicii externe a ţării noastre, iar diplomaţia română va continua să promoveze consecvent obiectivele acesteia, în efortul de a contribui la progresul către o lume mai sigură, mai liberă şi mai prosperă.

Domnul Vasile Cîtea:

"Majorări de venituri pentru românii vulnerabili"

Partidul Social Democrat a fost întotdeauna în favoarea creşterii veniturilor românilor. Am susţinut de fiecare dată majorările de pensii, salarii sau alocaţii. De altfel, de fiecare dată când PSD a fost la guvernare, România a avut creştere economică. Nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre perioadele în care la guvernare s-au aflat partide care pretindeau mereu că nu există bani în buget pentru a îmbunătăţi traiul românilor.

Ei bine, de data aceasta, odată cu revenirea PSD în Guvern, iată că s-au găsit bani, încât, de anul următor, cei vulnerabili să aibă venituri puţin mai mari. Şi ne referim aici la copii, la angajaţii pe salariul minim, dar şi la pensionari.

De la 1 ianuarie 2022, pensiile se vor mări. Punctul de pensie creşte cu 10%, de la 1.442 la 1.586 de lei. De asemenea, pensia minimă creşte cu 200 de lei, de la 800 la o mie de lei. În plus, în luna ianuarie, bătrânii vor mai primi un sprijin. Cei care au pensii între 1.000 şi 1.600 de lei vor primi un ajutor financiar, încât veniturile lor să ajungă la 2.200 de lei. Aceşti bani ar trebui să ajute 2,5 milioane de pensionari să mai facă faţă cheltuielilor cu facturile din această iarnă.

Alocaţiile copiilor cresc cu 20%. Alocaţia pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani va fi de 243 de lei, iar cea pentru copiii de până la 2 ani va ajunge la 600 de lei.

Toate preţurile au crescut foarte mult în ultimul an, astfel că decizia de majorare este un prim pas pentru a menţine puterea de cumpărare a românilor, având în vedere că rata inflaţiei a ajuns la 7,8% în luna noiembrie. Momentan s-au avut în vedere persoanele vulnerabile, însă, în viitorul apropiat, se vor lua măsuri pentru creşterea veniturilor tuturor românilor. Acest lucru şi-l doreşte întregul Partid Social Democrat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Harta puterii de cumpărare din România ne arată clar care sunt priorităţile de dezvoltare!"

Nu a existat legislatură şi sesiune parlamentară în care să nu vin să îmi exercit, cu onoare şi demnitate, mandatul de reprezentare ce mi-a fost acordat în primul rând de ieşeni. Am fost ales, ca şi dumneavoastră de altfel, să fiu o voce a nevoilor, dorinţelor, aspiraţiilor şi chiar a viselor românilor din judeţul meu. Însă, în calitate de parlamentar, am aceeaşi datorie faţă de întreaga regiune de Nord-Est şi, evident, faţă de toţi românii, oriunde ar fi ei.

Totodată, nu a fost moment, în cariera mea politică, în care să nu militez, în adevăratul spirit al social-democraţiei, pentru egalitate de şanse în dezvoltare. Ştim cu toţii că regiunea Moldovei istorice este nu doar cea mai săracă regiune din România, dar şi din întreaga Uniune Europeană!

Acum, un nou studiu, legat de puterea de cumpărare a românilor din diferitele regiuni ale ţării, mai aprinde o lumină asupra dezbinării ţării noastre.

Într-un studiu al unei mari companii de cercetare economică, Moldova are o putere de cumpărare de 2,5 ori mai mică decât media europeană. Este inutil să vă spun că Bucureştiul este aproape de media europeană, cu peste 13.000 de euro/an, asta însemnând cu 76% mai mulţi bani de cheltuială decât media naţională. Regiunea de Nord-Est se află la o treime din puterea de cumpărare a Uniunii Europene, la mare distanţă faţă de Vestul ţării, acolo unde şi acum se duce cea mai mare parte a investiţiilor şi a banilor guvernamentali. Milioane de români cer, în stradă, constant, o autostradă care să ne lege de celelalte regiuni ale ţării, mai ales cu Vestul, însă fosta guvernare face metrou în Cluj pentru 30.000 de călători. Este evidentă influenţa unor politicieni din acele judeţe, la Bucureşti însă trebuie să privim mai de sus decât de un interes mic, regional.

Cu tristeţe constatăm că această cruntă realitate nu dispare fără implicarea noastră, a tuturor! Nu este suficient că noi, parlamentarii din judeţele Moldovei, susţinem declaraţii politice. Este nevoie de implicarea întregii ţări nu pentru "Mica Unire" sau "Marea Unire", ci pentru "adevărata Unire", iar asta înseamnă discrepanţe mai mici între regiunile ţării! Adevărata Unire înseamnă autostrăzi care să lege toate regiunile istorice între ele, în toate cele patru puncte cardinale! Adevărata Unire înseamnă linii ferate de mare viteză şi legături aeriene. Abia aceste gesturi normale şi necesare vor contribui la o Românie mai puternică, cu o voce mai evidentă în Uniunea Europeană!

Când vă uitaţi pe orice hartă economică a României, pe orice hartă rutieră sau feroviară, sunt sigur că înţelegeţi care sunt priorităţile ţării noastre, nu am nici o îndoială! Însă, este nevoie şi de bunăvoinţă şi implicare, altfel istoria ne va arunca la coşul de gunoi al uitării, iar urmaşii noştri se vor strădui să ne uite! Să ne luăm un moment şi să ne gândim la moştenirea pe care o lăsăm acestei ţări...

Domnul George-Adrian Paladi:

"Autorităţile trebuie să protejeze buna-credinţă a consumatorilor"

În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, marile lanţuri de magazine, dar şi magazinele online se întrec în a-şi promova produse şi a anunţa campanii de reduceri masive şi promoţii.

Fireşte, acest lucru este cât se poate de normal şi de benefic atât pentru consumatori, cât şi pentru companii, făcând parte din cadrul natural al economiei de piaţă. De asemenea, magazinele alimentare cunosc o creştere semnificativă a vânzărilor, în special în ceea ce priveşte produsele tradiţionale, specifice Crăciunului.

Cu toate acestea, într-o perioadă în care comportamentul consumatorilor este puternic influenţat social şi emoţional, există cazuri în care magazinele adoptă practici comerciale incorecte, în scopul exploatării acestui tip de comportament al consumatorului.

Lucrul a fost dovedit, în cursul lunii noiembrie, de campaniile de tipul Black Friday, analizate de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care a identificat numeroase nereguli în activitatea marilor operatori economici şi a aplicat sancţiuni semnificative care au fost intens mediatizate şi dezbătute la nivelul opiniei publice.

Consider că această abordare a autorităţilor este una corectă şi trebuie să continue şi în perioada sărbătorilor de iarnă.

Românii se preocupă, în această perioadă, de procurarea de cadouri pentru cei dragi, de pregătirea meselor tradiţionale de Crăciun şi de anul nou şi, după cum au dovedit-o studiile sociologic efectuate în ultimii ani, sunt dispuşi să cheltuiască sume mai mari decât în mod obişnuit pentru bunurile alimentare şi nonalimentare.

Prin urmare, este de datoria autorităţilor statului, în frunte cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, să protejeze buna-credinţă a consumatorilor. Se impune o intensificare a controalelor şi, în general, o vigilenţă sporită în supravegherea pieţei. Rolul acestei abordări nu trebuie să fie acela de a-i timora pe antreprenori, ci de a-i responsabiliza şi a le reaminti că un parteneriat corect între ei şi consumatori este cheia succesului pe termen lung. Solicităm, aşadar, tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu să manifeste o preocupare particulară pentru protejarea consumatorilor în perioada sărbătorilor de iarnă.

Doamna Elena Stoica:

"România revine la normalitate"

Ne apropiem de sfârşitul unui an foarte dificil. Un an în care pandemia ne-a pus din nou la încercare, un an al dezechilibrelor macroeconomice şi, nu în ultimul rând, un an greu, în special, pentru românii cu venituri mici.

Pe întreaga durată a pandemiei s-a resimţit lipsa măsurilor sociale, a unor politici publice care să vizeze direct cetăţenii, să sprijine menţinerea locurilor de muncă ori prin care să se dezvolte strategii sustenabile de prevenire şi combaterea a pandemiei.

Nu pot să nu amintesc aici criza politică în care a fost aruncată ţara din cauza unor viziuni şi abordări evident eronate privind viitorul României, completate de o serie de ambiţii politicianiste şi lupte de culise pentru acapararea puterii în stat.

Anul la finele căruia ne aflăm a fost unul de cotitură în ceea ce priveşte viitorul ţării. A fost nevoie de o criză sanitară, una economică şi una politică pentru a se ajunge la concluzia că PSD este singura formaţiune politică care poate aduce echilibru în actualul context politic şi social în care ne aflăm.

Constituirea actualei coaliţii de guvernare era o necesitate. Era singura soluţie menită să aducă stabilitate pe scena politică şi măsuri echilibrate pentru ieşirea din criza economică şi traversarea perioadei de pandemie cu pierderi minime de vieţi omeneşti.

Imediat ce miniştrii PSD şi-au preluat mandatele, au iniţiat o serie de măsuri de redresare a situaţiei existente şi de reevaluare a priorităţilor de etapă privind administrarea eficientă a resurselor.

Astfel, prima măsură a actualului Guvern a fost cea de rectificare bugetară, fiind luate fonduri neutilizate de la anumite ministere (Agricultură, Transporturi, Fonduri Europene), unde miniştri nu şi-au făcut treaba, şi dirijate către zone unde chiar era nevoie (Sănătate, Educaţie, Muncă, Dezvoltare).

Măsuri cu impact pozitiv, atât în planul creşterii economice, cât şi în cel social, au fost luate imediat. Astfel, Ministerul Agriculturii a proiectat relansarea programelor de sprijin a fermierilor şi firmelor româneşti, pentru a sprijini producţia autohtonă, iar ministrul Finanţelor şi cel al Muncii au urgentat procedurile pentru aplicarea legii, astfel încât românii să beneficieze urgent de plafonarea tarifelor la gaze şi electricitate şi de compensare a facturilor. Normele de aplicare a legii în acest caz au fost avizate şi publicate în Monitorul Oficial în 27 noiembrie, deşi Legea intrase în vigoare de la 1 noiembrie.

De asemenea, măsurile au continuat cu revenirea la calendarul normal de plată a pensiilor, prelungirea valabilităţii tichetelor de vacanţă pentru susţinerea domeniului HoReCa ori cu reluarea investiţiilor în Transporturi.

Toate acestea în mai puţin de o lună. Dacă există voinţă politică şi interes pentru ţară, orice problemă are şi o rezolvare. PSD dovedeşte asta şi o va face şi pe viitor prin luarea de măsuri concrete în interesul românilor.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Bună dimineaţa, stimate colege şi stimaţi colegi!

O să vă rog să luăm loc în bănci ca să începem şedinţa.

Mulţumesc mult.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 178.

Ordinea de zi de astăzi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi - de la orele 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; de la 11.30 - vot final; iar la finalul şedinţei de vot final va fi şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor.

Vă întreb, dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi?

Vă rog, domnule lider.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am rugămintea să aducem PL-x 333/2021 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative) de pe locul 26 pe locul 7 pe ordinea de zi.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Aveţi acordul liderilor?

Domnul Csoma Botond:

Am vorbit cu liderii. Un singur lider nu e de acord, dar poate că totuşi...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Dacă un lider nu este de acord înseamnă că nu avem acord.

Domnul Csoma Botond:

Toţi ceilalţi lideri sunt de acord. Unul mi-a zis că nu e de acord, aşa... (Se referă la domnul deputat George-Nicolae Simion. Râsete. Vociferări.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Atunci...

Domnul Csoma Botond:

Să supunem votului, atunci.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi am fi fost de acord şi nu aveam nicio problemă dacă rămânea pe intravilan, cu omorârea urşilor. Şi, în comisie, ieri...

Legea pe care am fi votat-o, din care aţi scos sintagma aceasta, cu intravilanul, deja devine de nevotat.

Şi vă propun retrimiterea la comisii.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii?

Nu mai sunt alte intervenţii,

Atunci...

Domnul Simonis? (Vociferări.)

Mulţumesc mult.

Atunci, vom supune votului cele două propuneri.

Mai întâi vom supune votului aducerea de pe locul 26 pe locul 7.

Vot, vă rog.

Sunt 148 de colegi care sunt prezenţi, pentru - 132, contra - 13, abţineri - două, "nu votez" - unul.

Propunerea a fost admisă. Va trece pe locul 7.

Dacă nu mai sunt...

Vă rog, domnule Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog să supuneţi votului sau să întrebaţi liderii grupurilor parlamentare dacă sunt de acord cu introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 549/2021 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Cred că va fi consens.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Există consens? (Vociferări.)

Înţeleg că există consens din partea liderilor şi, atunci, Pl-x 549/2021 va intra la punctul 10.

Supun votului dumneavoastră ordinea... (Vociferări.)

Mai sunt...

Mă scuzaţi!

Prima... e mai complicat.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Ştiu. Şi vă urăm succes, doamnă vicepreşedinte!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Gabriel Andronache:

Ideea este următoarea. Şi ne cerem scuze că dăm puţin peste cap ordinea de zi, dar aşa se întâmplă de obicei pe final de sesiune.

Colegul Csoma Botond a propus pentru punctul 8 modificare, colegul Simonis a propus pentru punctul 10, eu voi propune pentru punctul 9.

Este o solicitare a colegilor de la Guvern. Respectiv - PL-x 510/2021 - se referă la transpunerea unei directive - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar.

Rugămintea mea este să acceptaţi să figureze pentru dezbatere la punctul 9.

Există consens din partea liderilor de grup.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Dacă există consens din partea liderilor, atunci vom introduce acest proiect la punctul 9.

Vă rog, domnule lider Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da.

Mult succes şi din partea mea, doamnă preşedinte de şedinţă, la prima şedinţă pe care o conduceţi!

Am acceptul liderilor de grup pentru a introduce la punctul 9 pe ordinea de zi de azi Pl-x 433/2021... (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

S-a propus...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Aţi...?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

...8, 9, 10.

11 e acum.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnul lider Csoma Botond...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

7 au fost urşii, 8 - al dumneavoastră; 10 - de la PSD.

9. Pe locul 9 - Pl-x 433/2021; Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule lider.

Să facem o scurtă recapitulare, să văd dacă...

Propunerea domnului Csoma Botond intră la punctul 7, propunerea domnului Moşteanu intră la punctul 8, propunerea dumneavoastră intră la punctul 9, propunerea domnului Simonis intră la punctul 10.

Mulţumesc că îmi faceţi viaţa uşoară.

Supun votului ordinea de zi cu aceste modificări.

Vot, vă rog.

Din cei 173 de colegi şi colege prezenţi, 152 - pentru, 17 - contra, abţineri - 3, "nu votez" - unul.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Intrăm în dezbateri.

Punctul 6, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 232/2021.

Proiectul se află în procedură de urgenţă.

Avem 6 amendamente admise şi două respinse.

Dacă din partea iniţiatorului, Guvernul României, vrea cineva să ia cuvântul?

Dacă nu doreşte nimeni să ia cuvântul...

Doreşte cineva să ia cuvântul.

Vă rog să vă prezentaţi.

Mulţumesc.

Domnul George Cătălin Şerban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua!

George Şerban, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Legat de Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Ministerul Justiţiei vine cu precizări suplimentare privind amendamentul formulat în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, cu referire la art. 2 din proiectul de lege, punctul 5 din Anexa nr. 1 la raport. Şi menţionăm că amendamentul propus a intenţionat extinderea câmpului de acţiune al principiului aplicării imediate a legii noi la contestaţiile formulate anterior datei intrării în vigoare a legii noi, desigur, în procese pornite anterior aceleiaşi date şi nefinalizate până la această dată.

Cu toate acestea, în realitate, textul propus cu titlu de amendament lasă în afara sferei sale de aplicare contestaţiile formulate după data intrării în vigoare a legii noi, în procese pornite anterior acestei date, care vor rămâne supuse legii vechi, doar acestea din urmă fiind luate în considerare prin textul în forma propusă de Guvern şi adoptată de Senat.

Considerăm că este o chestiune de opţiune legislativă, însă opinăm că o soluţie preferabilă de reglementare, negeneratoare de complicaţii, inclusiv din punctul de vedere al aplicării în practică, este păstrarea textului iniţial propus de Guvern şi adoptat de Senat, în lipsa configurării unui regim juridic complet pentru contestaţiile aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a preconizatei reglementări.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 134/2010, în vederea reconfigurării instituţiei contestaţiei privind tergiversarea procesului, în vederea punerii în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 604 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Avem şi punct de vedere din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbateri.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

3 minute.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc.

Supun votului, 3 minute pentru dezbateri. Cine este pentru?

Din 159 de colegi şi colege prezenţi/prezente, 158 - pentru, unul - contra, 0 abţineri, 0 - "nu votez".

A fost aprobat.

Invit la dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Văd că, din online, este domnul George-Cătălin Stângă. (Vociferări.)

Domnule Stângă, se pare că aţi greşit butonul. Da.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc?

Nu mai este nimeni.

Aşa, trecem la dezbaterea... trecem la dezbaterea pe amendamente.

Sunt...

Dacă are cineva obiecţii la titlu? Nu.

De la punctul 1 la punctul 6? Nu. Nu sunt.

Trecem la amendamente respinse. Sunt două amendamente respinse.

Dacă din amendamentele respinse?

Vă rog, doamna Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este vorba de marginal 2 de la amendamente respinse.

Este vorba despre un amendament adoptat la Senat, care nu are absolut nicio legătură cu proiectul de lege.

În esenţă, proiectul de lege vizează contestaţia pentru tergiversarea procesului, la care se adaugă un amendament privind paternitatea stabilită pe calea judecătorească şi o modalitate de a reinterveni în procese soluţionate definitiv.

În Comisia juridică am propus un amendament de eliminare a acestui articol, art. III, care nu are nicio legătură cu proiectul şi care face, de altfel, articolul neconstituţional.

Din păcate, în comisie s-a respins, însă eu cred că la plen putem să avem mai multă chibzuinţă şi să îndreptăm acest viciu de neconstituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Nu mai văd alte cereri pentru a...

Supun votului, atunci, includerea amendamentului susţinut de doamna Morariu.

Cine este pentru?

Din 168 de colegi prezenţi, 80 au votat pentru, contra - 82, abţineri - 6.

Amendamentul nu a trecut.

Dacă nu mai sunt intervenţii, proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 333/2021.

Avem 37 de amendamente admise şi 4 anexe.

Proiectul este în procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului, care este iniţiator? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare - Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administraţie, Comisia pentru mediu, Comisia pentru apărare -, pentru prezentarea raportului.

De la Comisia pentru administraţie, vă rog.

Comisia pentru mediu, vă rog. (Vociferări.)

Doamna preşedinte a Comisiei pentru administraţie, vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Notă asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În conformitate cu art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu, Comisia pentru apărare, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu privire la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021, trimis cu adresa PL-x 333/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea modalităţilor de intervenţie imediată, pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor, prin alungare, capturare, tranchilizare şi relocare sau extragerea prin eutanasiere sau împuşcare, în vederea creării unui cadru unitar de acţiune imediată a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranţei şi securităţii populaţiei, la adresa sănătăţii şi vieţii omului.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Discutăm de un proiect de lege în procedură de urgenţă. Vă propun două minute pentru discutarea amendamentelor.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Cine este de acord cu propunerea de două minute pentru dezbateri?

Vot, vă rog.

Vot, vă rog!

Nu s-a auzit, dar am spus.

Voi fi mai hotărâtă data viitoare.

Prezenţi - 173, pentru - 152, contra - 21, abţineri - 0, "nu votez" - 0.

Propunerea a fost aprobată.

Văd că sunt câteva înscrieri la cuvânt.

Dau cuvântul domnului deputat, din partea UDMR, Könczei Csaba.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (prin audioconferinţă):

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ziua de azi este una foarte importantă mai ales pentru cei care locuiesc în zonele în care urşii fac ravagii.

UDMR a fost prima formaţiune politică care, de-a lungul anilor, a atras atenţia fiecărui Guvern că suprapopularea urşilor devine o problemă majoră care va afecta oamenii şi bunurile lor.

UDMR a avut curajul să spună cu subiect şi predicat că în 2021 problema urşilor necesită o rezolvare imediată, o rezolvare de urgenţă.

Sunt un om care ştie şi cunoaşte, datorită profesiei, ce înseamnă un animal ca ursul, care se situează la cel mai înalt nivel al lanţului trofic. Ştiu ce înseamnă când acest animal sălbatic, din cauza suprapopulării, îşi părăseşte habitatul său natural şi apare în zone locuite, în staţiuni turistice, în cartiere aglomerate ale oraşelor - atunci începe prăpădul.

Ştiu că în oraşele mari, din blocurile cu 10 etaje, ursul pare un animal drăgălaş, care e frumuşel şi este asemănat cu ursuleţul de pluş de pe canapea. Numai că realitatea este total diferită pentru cei care trăiesc în judeţele afectate, unde contrar voinţei lor, cetăţenii sunt de-a dreptul terorizaţi de prezenţa şi de atacurile urşilor, aceste fiare devenind un pericol real.

Din păcate, judeţul Mureş este una dintre aceste regiuni unde numai în vara anului curent 2 concetăţeni au fost ucişi şi mai multe persoane au fost mutilate ca urmare a atacurilor urşilor. Pe una dintre victime am cunoscut-o personal, de mai bine de 20 de ani. Mă întâlneam cu el foarte des, datorită meseriei mele, de medic veterinar. A fost un om corect, un gospodar şi un cioban muncitor.

Văzând cadavrul răposatului, mi-am dat seama în ce chinuri au sfârşit acei oameni.

Şi, din păcate, astfel de drame s-au întâmplat şi săptămâna aceasta, în judeţul Harghita, şi acum câteva săptămâni, în judeţul Hunedoara.

Să nu mai vorbim de pagubele provocate cetăţenilor prin uciderea sutelor de animale domestice, prin distrugerea sutelor de hectare de culturi agricole şi pomi fructiferi, de teama şi de senzaţia de frică şi de nesiguranţă provocată de acest animal sălbatic.

Consider că viaţa oamenilor...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule deputat...

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (prin audioconferinţă):

... este mai presus de orice.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...va trebui să încheiaţi, vă rog mult.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (prin audioconferinţă):

Da.

Constituţia garantează dreptul la viaţă şi integritatea bunurilor cetăţenilor.

Din acest motiv, am iniţiat şi am depus împreună cu Grupul parlamentar al UDMR un amendament care conţine extinderea posibilităţii de intervenţie în cazul atacurilor urşilor şi în extravilan.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule deputat...

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (prin audioconferinţă):

Consider că viaţa umană trebuie... (Probleme tehnice.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...va trebui să încheiaţi.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (prin audioconferinţă):

...şi pe câmp şi pe potecile turistice.

Vă mulţumesc.

Şi, în consecinţă, stimaţi colegi, astăzi trebuie să votăm pentru salvarea de vieţi omeneşti, să votăm pentru rezolvarea unei situaţii de urgenţă care nu mai poate fi...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim foarte mult.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (prin audioconferinţă):

...amânată.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim foarte mult.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Dau cuvântul domnului Rusu Daniel-Gheorghe, din partea AUR.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din păcate, una zicem, alta facem; una scriem în raport şi alta ni se supune spre aprobare.

Este foarte clar că în raportul pe care doamna preşedinte l-a citit astăzi, de aici, de la tribună, se stipulează de intravilanul localităţilor, fără a se ţine cont că amendamentele aduse de către cei de la UDMR... în toate amendamentele nu se mai prevede acest intravilan, este lăsat la liber.

Deci este foarte clar că se vrea un braconaj ascuns. Se vrea uciderea a cât mai multor urşi.

Aici se discută dacă omul e de vină sau ursul e de vină. E greşit.

Haideţi, atunci, să nu mai lăsăm pe şoselele din România, pe drumurile publice, să nu mai lăsăm să se circule cu maşina, pentru că în fiecare an mor în accidente de maşină zeci de mii de oameni!

Haideţi, atunci, să dăm o lege împotriva câinilor, care, şi ieri şi alaltăieri, au mutilat şi au ucis copii în Bucureşti!

Haideţi să vedem, atunci, să ne măsurăm forţele, omul contra animalului!

Nu este normal să ucidem animale!

Am fost de acord cu relocarea lor. Extravilanul acestei ţări este suficient de mare, păduri sunt suficiente, munţi sunt suficienţi, nu trebuie să facem din asta o prioritate!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Tot din online mai avem o cerere de la domnul deputat Salan Viorel.

Domnul Viorel Salan (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi deputaţi,

Recentele situaţii în care animalele sălbatice au pus în pericol viaţa cetăţenilor ne arată fără nicio tăgadă că permanenta actualizare a cadrului legal existent trebuie să rămână o preocupare continuă.

Doresc să precizez faptul că în momentul de faţă există Legea nr. 212/2017 privind intervenţia la animalele periculoase, al cărei iniţiator am fost împreună cu colegii mei, parlamentari ai Partidului Social Democrat, în legislaţia anterioară.

Am iniţiat Legea nr. 212 pentru a oferi soluţii pentru o serie de situaţii de mare risc constatate încă din perioada în care am funcţionat ca inspector general adjunct al Jandarmeriei Române. Aceste situaţii apăreau mai ales atunci când se impunea intervenţia autorităţilor în cazul animalelor sălbatice periculoase.

Ştiam din Sistemul Naţional 112 cât de multe astfel de situaţii existau, iar numărul medicilor veterinari - din analiza pe care am făcut-o - era la acel moment foarte redus, de o vârstă foarte înaintată. Şi ce să spun de accesul în zonele greu accesibile, unde căile de comunicaţii nu permiteau deplasarea, să zic, cu mijloace auto.

De asemenea, legea la care am făcut trimitere se referea la toate animalele sălbatice periculoase, şi nu numai la ursul brun.

Deci, dacă aveam, şi avem deja legislaţia necesară în România, atunci, actele normative ulterioare ar trebui să fie corelate cu cele anterioare, aşa cum am susţinut şi în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Cu această observaţie, susţin această iniţiativă legislativă şi voi vota pentru adoptarea ei.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mai devreme am auzit, de la Grupul AUR, că haideţi să dăm o lege!

Le aduc aminte celor de la AUR că sunt de un an de zile în Parlament şi unul din atributele pe care le are un parlamentar este iniţiativa legislativă.

Domnilor, după un an de zile, puteţi să vă apucaţi să propuneţi şi legi, să lăsaţi circul pe Facebook!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnule Simion, scurt, vă rog, că mai avem dezbateri.

Mai avem...

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, scurt.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...persoane înscrise la cuvânt.

Domnul George-Nicolae Simion:

...pentru că votăm Legea urşilor.

Şi o să îi rog pe toţi cei care ne-au scris legat de urşii bruni să-i contacteze pe deputaţii USR, în special pe domnul Moşteanu, să le explice de ce noi, aici, în Parlament, în loc să dăm legi, trebuie să blocăm legi - de la certificatul verde până la extinderea şi în extravilan a uciderii urşilor. Pentru că ieri, UDMR, în comisii, pe o lege pe care o aprobasem şi voiam să o votăm, au extins de la intravilan şi au adăugat şi extravilanul.

Asta să ne explice domnii de la USR!

Pentru că de un an de zile, pe lângă cele 30 de proiecte de lege am stat să blocăm fel de fel de iniţiative legislative şi suntem singurii parteneri ai românilor. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult.

Sunt ferm convinsă că intervenţia dumneavoastră a fost pe procedură, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Pentru că s-a făcut o confuzie de nume la începutul şedinţei, îi dau totuşi cuvântul domnului deputat Könczei Csaba, din partea UDMR.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Stimaţi colegi de la AUR, cel puţin în Comisia pentru agricultură, colegii dumneavoastră au votat aceste amendamente.

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Astăzi am ajuns la sfârşitul unei perioade foarte lungi, o perioadă în care am stat neputincioşi şi am asistat la cum un pericol cât se poate de real ne-a afectat pe mulţi dintre noi. O perioadă în care s-au pierdut foarte multe vieţi omeneşti, în care populaţia a trăit în spaimă. O perioadă în care medicii din spitale au luptat din răsputeri nu doar cu pandemia, ci şi pentru a salva viaţa oamenilor după atacurile urşilor, în judeţele afectate.

Stimaţi colegi,

Subiectul suprapopulării urşilor a fost abandonat în 2016. Între timp, multe familii au fost distruse în urma pierderii celor dragi după atacurile urşilor, gospodării şi culturi agricole au fost distruse pentru mii de familii din România şi s-a instalat o stare de spaimă în care trăiesc multe comunităţi din ţară, de frica atacurilor urşilor bruni.

Numărul judeţelor aflate astăzi în pericol de atacuri ale urşilor bruni a crescut de la 8 judeţe în 2016 la 13 judeţe în prezent.

Cele mai mari probleme le-am identificat în judeţele: Covasna, Harghita, Mureş, Braşov, Sibiu, Argeş şi Bistriţa-Năsăud.

Starea de spaimă a populaţiei reiese şi din apelurile de urgenţă la 112. Acestea au crescut de peste 8 ori în 2020 faţă de 2016. În 2016 au fost înregistrate circa 200 de apeluri de urgenţă referitoare la urşi, faţă de aproape 1.800 în 2020.

Însă lucrurile au luat o amploare şi mai mare anul acesta. Doar până în luna mai a acestui an peste 1.000 de oameni s-au simţit în pericol şi au sunat la 112.

Probabil că anul 2021 va înregistra un număr record de apeluri la Serviciul unic de urgenţă.

Toate acestea se întâmplă pe fondul faptului că populaţia de urs brun a crescut semnificativ în România.

Astăzi ajungem la un punct de cotitură. În vremuri excepţionale luăm decizii excepţionale. Şi dacă viaţa oamenilor este în pericol, Guvernul şi Parlamentul au obligaţia, conform Constituţiei, să ocrotească viaţa umană.

Guvernul, prin Ministerul Mediului condus de domnul Tánczos Barna, a adoptat ordonanţa de urgenţă care permite intervenţia imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule deputat, am rugămintea să încheiaţi.

Domnul Könczei Csaba:

Un moment!

În Parlament, la iniţiativa Grupului UMDR, am modificat acest proiect de lege în aşa fel încât intervenţia imediată să fie posibilă şi în extravilan.

Trebuia neapărat să aducem acest amendament, având în vedere că marea majoritate a atacurilor s-a desfăşurat în extravilan, la stâne, la cantoane silvice etc.

Stimaţi colegi, aceasta este o soluţie pe termen scurt.

Votul de astăzi este un mesaj clar - Parlamentul preţuieşte viaţa oamenilor şi nu ne este frică să facem un pas decisiv!

Vă rog să susţineţi această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc mult (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Dezbaterile sunt închise.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii are cineva observaţii? Nu.

De la punctul 2 la punctul 10, observaţii? Nu.

De la punctul 11 la punctul 20, observaţii? Nu.

De la punctul 21 la punctul 30? Nu sunt observaţii.

De la punctul 31 la punctul 37? Nu sunt observaţii.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Poziţia 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 433/2021; lege cu caracter organic.

Sunt 4 amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorului? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnule preşedinte Dunava, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnă preşedinte de şedinţă, am solicitat dreptul la cuvânt...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Doamnă vicepreşedinte, i-am dat cuvântul domnului preşedinte Dunava să citească raportul.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sunt iniţiator.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

A, sunteţi iniţiator!

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sunt iniţiator şi doream să iau cuvântul.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Probabil că nu aţi văzut că am apăsat butonul.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care îl aveţi astăzi în faţă este practic unul care vă arată ceea ce nu aţi respectat ieri, la numirea unui nou membru în Comitetul de reglementare al ANRE, adică instituie audieri obligatorii ale celor care urmează să ocupe aceste funcţii.

Audieri înseamnă, de fapt, interviuri pentru a ocupa aceste posturi, exact aşa cum dau orice oameni care au un job serios în economia reală sau chiar şi la stat.

Acest proiect de lege nu vă va împiedica pe dumneavoastră, cei din majoritatea din Parlament, să numiţi în instituţii-cheie ale statului fraţi de baroni locali, surori de baroni locali, prieteni apropiaţi, oameni care au ca singură calificare un carnet de partid sau chiar agricultori pe poziţii care cer o calificare extrem de precisă şi importantă în domeniul energiei, aşa cum se întâmplă la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Dar măcar, având aceste audieri obligatorii în Parlament, românii vor vedea exact pe cine veţi trimite în aceste instituţii ale statului şi vor vedea cine vor fi cei care vor lua decizii care până la urmă le vor influenţa traiul de zi cu zi, adică preţul pe care-l vor plăti la facturile pentru energie electrică, gaze naturale, energie termică şi aşa mai departe.

Şi degeaba veniţi aici, în Parlament, şi spuneţi că vreţi să luaţi decizii în interesul românilor, când de fapt, prin voturile pe care le daţi, nu faceţi decât să trimiteţi nişte impostori în aceste funcţii publice, pentru că de fapt asta faceţi. Şi asta aţi făcut şi ieri şi această practică ar trebui să se termine, pentru că suntem în România anului 2021, avem în faţa noastră nişte provocări, mai ales în ceea ce priveşte producerea de energie electrică, preţul pe care românii îl vor plăti pentru facturile la energie şi faptul că trimiteţi nişte oameni complet necalificaţi pentru aceste posturi, incompetenţi până la urmă. Asta nu vă face cinste.

Noi vom vota acest proiect de lege şi sper că va fi unanimitate, pentru că oameni care ajung în aceste posturi fără interviuri, fără audieri, nu trebuie să mai existe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul domnului preşedinte Costel Dunava pentru citirea raportului.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, prin adresa PL-x 433 din 11 octombrie 2021, în vederea dezbaterii pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Timp de dezbatere?

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Nu.

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la acest punct? Nu există doritori.

Atunci vom trece la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă la titlul legii are cineva sugestii, obiecţii? Nu.

La articolele de la pct. 2 la pct. 4? Nu sunt.

Atunci propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 9, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 510/2021.

Proiectul de lege are caracter ordinar şi se află în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorului, din partea Guvernului, doreşte cineva? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare.

Dacă de la Comisia pentru politică economică sau de la Comisia pentru buget, finanţe...

Vă rog, domnule preşedinte, să prezentaţi raportul.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, cu modificările ulterioare, în vederea transpunerii prevederilor cuprinse în Directiva Uniunii Europene nr. 879/2019 a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 20 mai 2019, de modificare...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule preşedinte, pot să vă rog să vorbiţi mai la microfon?

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

...de modificare a Directivei nr. 59/2014 în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii şi a Directivei nr. 26/1998.

De asemenea, se propun modificări şi completări ale unor acte normative în domeniul financiar, cum ar fi Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Doamnă preşedinte de şedinţă, permiteţi-mi să citesc o corecţie tehnică constatată de Departamentul Legislativ, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe.

La nr. crt. 158, forma Senatului, în loc de "art. 375 lit. a)-j) sau lit. b)" se va citi "art. 375 lit. a)-i) sau lit. b)".

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Aş supune votului timpul pentru dezbateri, dar nu sunt doritori.

Nu sunt persoane înscrise la cuvânt, aşa că vom merge mai departe şi vom trece la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii are cineva obiecţii? Nu.

Mulţumesc.

De la pct. 2 la pct. 50? Nu.

Mulţumesc.

De la pct. 51 la pct. 100? Nu.

De la pct. 101 la pct. 150? Nu.

Mulţumesc.

De la pct. 151 la pct. 200? Nu.

De la pct. 201 la pct. 214, obiecţii? Nu.

Atunci proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 549/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamnă vicepreşedinte, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Iată că avem un alt proiect care ţine de activitatea ANRE.

De data aceasta vorbim despre un proiect care vine să responsabilizeze conducerea ANRE în faţa Parlamentului, pentru că ce se întâmplă astăzi este că acest control parlamentar pe care ar trebui să-l exercităm asupra acestei instituţii, el este unul mai degrabă superficial, în care conducerea ANRE vine o dată pe an în Parlament pentru a prezenta raportul de activitate, însă respingerea acestui raport de activitate nu are niciun fel de efect. Lucrurile merg înainte ca şi când nimic nu s-ar întâmpla.

Şi atunci am venit cu acest proiect de lege prin care prevedem două lucruri.

În primul rând, dacă raportul de activitate al ANRE este respins de plenul celor două Camere, Camera Deputaţilor şi Senatul, atunci membrii Comitetului de reglementare sunt revocaţi din funcţie.

Şi al doilea lucru, dacă membrii Comitetului de reglementare, al conducerii ANRE, nu aplică legislaţia europeană obligatorie, de asemenea ei sunt revocaţi din funcţie.

Nu sunt lucruri care să nu fie de bun-simţ, mai ales că dacă ne uităm la CNA şi la Avocatul Poporului există o prevedere similară şi o procedură similară, în urma respingerii raportului de activitate. Iar în ceea ce priveşte legislaţia europeană obligatorie vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că acest lucru s-a întâmplat. ANRE nu a pus în aplicare legislaţia europeană şi aceasta ne-a deschis o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.

Aşa că o să vă rog să vă uitaţi cu atenţie la acest proiect. Ştiu că a venit cu raport de respingere şi că actuala majoritate nu doreşte să responsabilizeze ANRE, deşi, de cealaltă parte, fiecare dintre dumneavoastră aţi spus aici că vă pasă de facturile pe care românii le plătesc la energie, dar când vine vorba să evaluăm cu adevărat o astfel de autoritate, ANRE, pare că băgaţi capul în nisip şi nu vreţi să vă asumaţi acest lucru şi să votaţi acest proiect de lege.

Eu totuşi vă îndemn să-l votaţi, pentru că este un proiect cât se poate de bun şi cred că n-ar trebui să mai facem lucruri de mântuială aici, în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Evident noi vom vota împotriva raportului de respingere, adică pentru acest proiect de lege.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, doamnă vicepreşedinte.

Domnule Simonis, pe procedură?

La dezbateri?

Atunci o să rog reprezentantul unei comisii să citească raportul comun.

Dacă de la Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru industrii...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, domnule Grosaru?

Dar să fie pe procedură, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, doamnă preşedinte.

Ştiu că a trecut punctul anterior. Fac referire la punctul anterior, pentru că e un proiect de lege care conţinea 110 pagini. De-abia am fost sesizaţi cu acest proiect de lege, a fost introdus pe ordinea de zi, am început să-l citesc. Văd că nu există pentru proiectul anterior avizul de la Comisia juridică.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

O să vă rog la explicarea votului!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Este pe procedură!

Ideea este că...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Am trecut la punctul 10.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...am fost sesizaţi destul de târziu cu acest proiect de lege.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

În atare condiţii, solicit retrimiterea la Comisia juridică pentru aviz, doamnă preşedinte.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

S-a dezbătut. Am trecut la punctul următor.

Îl rog pe domnul preşedinte Dunava să citească raportul comun pentru Pl-x 549/2021.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Trecem la dezbateri şi îi dau cuvântul domnului lider de grup Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

N-aş fi vrut să intervin, însă intervenţiile doamnei vicepreşedinte Cristina Prună mi-au stârnit acest interes de a lua cuvântul, pentru că, spunea liderul Grupului USR, în urmă cu câteva minute, făcea o recomandare celor de la AUR să înceteze cu circul pe Facebook şi să se apuce de făcut legi.

Şi bineînţeles că e bine ca cei de la AUR să urmeze această recomandare, dar poate că ar fi foarte bine ca şi cei care au inventat circul pe Facebook să le urmeze exemplul. (Aplauze.)

Pentru că e adevărat că trebuie să facem legi, dar este foarte important să facem legi bune. Iar această lege este exemplul perfect de cum să faci legi proaste.

Pentru că dacă vorbim de independenţa instituţiilor, a autorităţilor de reglementare, toate recomandările europene sunt în sensul de a fi independente. Or, dacă le aduci cu bugetul în Parlament, unde sunt decidenţi politici, nu faci decât să subordonezi aceste instituţii oamenilor politici.

Dacă depinzi de voinţa decidenţilor politici, în fiecare an, atunci când aprobi bugetul sau nu, sau raportul de activitate, nu faci altceva decât să-i pui pe cei care conduc aceste instituţii la mâna decidenţilor politici în fiecare an.

Dacă o astfel de modificare ar trece, vă spun eu că atunci am intra în infringement, pentru că s-a încercat aceeaşi chestiune cu ANCOM-ul, anul trecut, şi, pe lângă sesizările de la Comisia Europeană, a venit o decizie a Curţii Constituţionale care ne spunea exact acelaşi lucru: că autorităţile de reglementare nu trebuie să fie politizate excesiv.

De aceea, rugămintea mea este - şi cu asta închei - aceea de a face legi cu toţii împreună, dar legi bune, nu de dragul de a face legi, ca să avem numărul lor.

Doamnă preşedinte de şedinţă, am rugămintea să supuneţi votului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pentru pct. 14 de pe ordinea de zi, inclusiv, pentru că în două minute ieşim din programul de lucru.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

O să supun acum votului prelungirea programului până ce discutăm inclusiv pct. 14.

Vot, vă rog.

Din 177 de colege şi colegi prezenţi, 173 au votat pentru, contra - unul, abţineri - două, "nu votez" - unul.

Această propunere a fost adoptată.

Văd aici că domnul vicepreşedinte Mang s-a înscris la cuvânt.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Ne aflăm în faţa unui proiect de lege care doreşte să suprareglementeze legile existente.

Sigur, e datoria parlamentarilor să facem legi, dar eu cred că ar trebui să analizăm bine şi când facem legi, să nu facem legi doar ca să ne aflăm în treabă.

Nu are cum să treacă. Noi am votat şi ieri în comisie, am dat un raport de respingere acestui proiect de lege, pentru că deja există legi care spun când poate fi revocat preşedintele. Şi, aşa, să punem la mâna unei majorităţi din Parlament... ca să schimbăm membrii Consiliului ANRE sau poate mâine venim cu alte consilii şi cu alte agenţii, cu alte instituţii care se află în subordinea Parlamentului, să le supunem unei majorităţi parlamentare şi ori de câte ori se schimbă aceasta să schimbăm preşedinţii şi membrii în acele consilii.

Cred că este o aberaţie, din acest punct de vedere, şi un amestec brutal al politicului în autorităţile care sunt autonome.

De asemenea, ideea de a schimba membrii din Consiliul de administraţie care nu respectă precizările date de Comisia Europeană este o altă chestiune, zic eu, aberantă, pentru că nimeni nu ne poate spune când se întâmplă acest lucru. Probabil tot aşa, când doreşte o majoritate să schimbe anumiţi membri din consiliile de conducere ale autorităţilor autonome.

Din această cauză, aşa cum am spus şi ieri în comisie, noi vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Pe procedură.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Pe procedură.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Nu vă supăraţi, dar trebuie să încetăm o dată cu fotbalul ăsta cu programul.

Cum adică, se adaugă un Pl-x pe program, fără să fie anunţat înainte! Nu se poate aşa ceva!

Eu înţeleg că vreau să mă informez înainte de a discuta un lucru, un proiect de lege, şi nu am posibilitatea, pentru că a fost introdus pe ordinea de zi cu nici măcar 24 de ore înainte. Nu se poate aşa ceva!

Vă rog frumos, procedura este ca toţi să fim informaţi!

De ce Biroul acesta nu informează cu 24 de ore, mă rog, înainte, măcar?!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Ştiţi că există prevedere în Regulament că ordinea de zi se poate schimba, cu votul plenului, pentru că plenul este suveran.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Dar plenul este suveran după ce aţi băgat-o...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Nu. A fost un vot.

Mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii?

Doamna Elena Stoica, din online?

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Doamna Stoica, dacă e, şi după...

Doamna Stoica, ne auziţi? Nu.

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am impresia că chiar vă propuneţi să jigniţi inteligenţa românilor.

Dumneavoastră ne vorbiţi de separarea politicului de ANRE, de depolitizare, practic, când aţi numit în aceste funcţii doi foşti parlamentari, chiar trei, pe domnul Dumitru Chiriţă, care este preşedinte din 2017, fost parlamentar, pe domnul Stănescu care, iată, n-a mai prins loc pe listă. Şi l-aţi mai numit şi pe domnul Neacşu acolo, care, de asemenea nu are absolut nicio legătură cu piaţa de energie?! Şi veniţi aici să ne vorbiţi de autonomie şi de separarea de politic?!

Chiar nu vă este ruşine, stimaţi colegi, să faceţi lucrul acesta? (Aplauze.)

Credeam că totuşi aveţi un pic, un pic de jenă faţă de oamenii care se uită către Parlament şi văd cum în fiecare zi vă puneţi în funcţii-cheie ale instituţiilor statului oameni care efectiv n-au niciun fel de calificare. Este o bătaie de joc şi ar trebui să încetaţi cu lucrurile acestea şi să nu ne mai luaţi de proşti! (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, închidem aici dezbaterile generale.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Domnule Andronache, scuzaţi-mă!

A, după!

Închidem aici dezbaterile generale.

În raportul comisiilor se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Vă rog, domnule lider Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Cu scuzele de rigoare, pentru că vin din nou cu o completare la ordinea de zi.

Îmi cer scuze, domnule deputat Muncaciu, dar asta este!

La solicitarea colegilor din Guvern, facem şi nişte excepţii pe tema aceasta.

Pentru că am discutat şi a trecut de dezbaterea pe articole PL-x 510/2021, în Comisia pentru buget, finanţe acest proiect de lege a fost corelat cu dispoziţii din PL-x 509/2021 şi atunci este obligatoriu să discutăm tot astăzi, pentru că vorbim de implementarea unei directive care are termen 28.12.2021 şi PL-x 509/2021.

Am discutat cu liderii de grup, au înţeles această situaţie.

Vă repet, ne cerem scuze noi, liderii de grup, tuturor colegilor, cu rugămintea de a accepta să introducem pe ordinea de zi acum sau după punctul 11, care urmează - cred că e mai bine după punctul 11 -, şi PL-x 509/2021.

Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere.

PL-x 509/2021 are următorul titlu: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.

Aceasta înseamnă că punctul 12 actual devine punctul 13 şi punctul 13 devine punctul 14.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Dacă există acordul liderilor, şi înţeleg că există, vom introduce PL-x 509/2021 la punctul 12.

Doamna Violeta Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă, şi succes în această activitate!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Două lucruri scurte.

Aici n-are importanţă dacă ne cerem scuze sau nu. Când introduceţi pe ordinea de zi cu câteva minute înainte trebuie să înţelegeţi următorul lucru: dacă aţi fi de bună-credinţă şi dacă n-aţi mai pretinde că transpunem directive şi de fapt şopârlim cu totul şi cu totul alte lucruri, poate că v-am crede. Dar atâta vreme cât în zilele trecute am avut un precedent cu tot felul de lucruri care pretindeau că transpun directive şi de fapt ascundeau lucruri pe care ar fi trebuit să le spuneţi transparent, dacă aveaţi nevoie de susţinere, daţi-mi voie să am rezerve.

2. Are dreptate Cristina Prună. Nu ne vorbiţi de independenţă şi de profesionalism, când îl puneţi pe fratele Stănescu în fruntea ANRE, după care ne spuneţi să nu care cumva să politizăm.

Haideţi, vă rog, nu fiţi caraghioşi aclamând independenţă şi profesionalism când faceţi o asemenea propunere pentru şefia unei agenţii-cheie în această perioadă pentru români.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

O să vă rog ca intervenţiile pe procedură să fie intervenţii pe procedură.

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Tot pe procedură, într-adevăr.

Faţă de 510/2021, care are 111 pagini, 509/2021 are 47 de pagini. De-abia am fost sesizaţi cu acest proiect de lege. Plus că este obligatoriu ca un proiect de lege să aibă şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, fiind incidente aspecte juridice asupra acestui proiect de lege şi acestor proiecte de lege.

Solicitarea este din nou aceeaşi, ca şi prima dată, să trimitem şi să trimiteţi acest proiect de lege la Comisia juridică pentru aviz.

Sunt două solicitări, doamnă preşedinte - pe prima nu aţi supus-o la vot - şi vă rog frumos să le supuneţi pe amândouă la vot, cu privire la trimiterea acestor proiecte de lege la Comisia juridică.

Mulţumesc mult.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Şi la prima, şi la a doua solicitare, dar acum, la a doua, vă întreb dacă aveţi acordul grupului, pentru că nu sunteţi lider de grup.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Doamnă preşedinte, nu trebuie să fiu lider de grup să vă solicit dumneavoastră direct acest lucru.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Dacă îmi solicitaţi mie, direct, vă răspund că aştept solicitarea din partea liderului de grup.

Mulţumesc foarte mult.

Mergem mai departe.

Punctul 12, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial şi a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia; PL-x 583/2020; lege organică.

Înţeleg că nu a fost depus raportul.

A fost depus între timp? Nu.

Atunci, mergem mai departe. (Vociferări.)

Există?

Dacă există raport, întreb, dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Dacă nu... (Vociferări.)

Există sau nu există raport? Nu mă... (Vociferări.)

Nu există raport. Aşa mă gândeam şi eu.

Mulţumesc foarte mult.

Până avem documentele de la punctul 12, mergem la punctul 13.

13. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 215/2021; lege organică.

Dacă din partea iniţiatorului? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învăţământ, pentru citirea raportului. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Iniţiatorul!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Iniţiatorul.

Doamna Intotero, să-l lăsăm pe domnul deputat Miftode.

Mulţumesc mult.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dezbatem cu repetiţie o propunere legislativă care era la fel de bună atunci când am decis pentru prima dată să o adoptăm.

Această lege menită să descentralizeze şi să depolitizeze în mare parte alegerea directorilor interimari de şcoli a fost trimisă la promulgare în luna iunie. Domnul preşedinte Iohannis a avut oarece motive de amânare şi ne aflăm de 3 luni în reexaminare la prima Cameră. Obiecţiile Domniei Sale au primit răspunsul adecvat, în Comisia pentru învăţământ, acum două luni, raportul fiind în continuare unul favorabil.

Am fost deja de acord, cu o largă majoritate, că măcar alegerea directorilor interimari - pentru această alegere a venit momentul să acordăm consiliilor de administraţie ale şcolilor un grad de libertate şi autonomie în luarea unor astfel de decizii.

Cum poziţii vacante vor mai apărea, vă rog să reiterăm la fel de ferm la votul final pe această propunere că, indiferent de partid, ne dorim descentralizarea şi depolitizarea desemnării directorilor de şcoli.

În contextul în care acest proiect se află de 8 săptămâni pe ordinea de zi, vă amintesc că avem în Parlamentul României un rol fundamental în ce priveşte starea învăţământului românesc şi implicit viitorul acestei ţări.

Mai multă atenţie şi o urgentare pe astfel de proiecte nu ar strica!

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei Natalia Intotero, pentru citirea raportului.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În baza prevederilor art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 215 din 1 septembrie 2021, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ca urmare a Cererii de reexaminare a Preşedintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul prevederii unui mecanism juridic coerent care să asigure stabilitatea şi continuitatea managementului şcolar, în ipoteza vacantării funcţiei de director, corectarea carenţelor legislative privind normele referitoare la încetarea raporturilor de management ale directorului sau directorului adjunct, precum şi respectarea principiului simetriei, stabilirea normei de trimitere care prevede acelaşi mecanism de ocupare a funcţiilor interimare din cadrul unităţilor de învăţământ pentru activităţi extraşcolare, creşterea gradului de transparenţă a organizării comisiilor de concurs, prin posibilitatea oferită reprezentanţilor elevilor de a fi observatori, legiferarea procedurii speciale de desemnare a directorilor unităţilor şcolare particulare, în ipoteza vacantării funcţiei.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Comisia a analizat atât cuprinsul cererii de reexaminare, cât şi forma legii transmisă de Senat spre promulgare.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 28 septembrie 2021, Comisia, cu 19 voturi pentru adoptare şi o abţinere, a propus aprobarea parţială a cererii de reexaminare a legii şi adoptarea legii cu amendamentele admise şi respinse din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Deschidem acum dezbaterile generale.

Şi s-au înscris la cuvânt 3 colegi.

Începem cu doamnele.

Vă rog, doamna Mitrea.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Faceţi discriminare, nu?

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Da.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bravo!

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În sfârşit, aş vrea să văd că într-adevăr în învăţământ nu o să mai existe politicul care să-şi bage...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

...coada.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...coada.

Aş vrea să văd descentralizare, într-adevăr. Vreau să văd că cei care vor candida pentru funcţia de director de şcoli vor fi evaluaţi corect.

Şi vreau să vă spun că aici, în mâna mea, am sesizarea făcută de un director de şcoală, director de şcoală timp de 20 de ani, am înţeles, un om care a primit nota 10 la fiecare evaluare, din PNL, şi care a fost... i s-a făcut o evaluare foarte corectă, a fost înlăturat de nora primarului din localitate, de la PSD. Primar care are viceprimar - fiu, şi consilier - soţie.

Deci chiar vreau să se întâmple ceva şi vreau să nu mai văd politicul că se bagă în instituţiile statului!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Dau cuvântului domnului deputat Zisopol Dragoş Gabriel.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Iniţiativa legislativă reafirmă nevoia transparentizării, depolitizării şi descentralizării managementului unităţilor şcolare din sistemul de învăţământ preuniversitar.

Modificările şi completările propuse în urma dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru învăţământ au creat cadrul necesar unor intervenţii legislative care să consolideze gradul de autonomie al unităţilor şcolare într-o manieră treptată, prin diminuarea constantă a atribuţiilor de control ale autorităţilor publice ierarhic superioare, dar prin sporirea atribuţiilor de îndrumare, asistenţă şi sprijin ale acestora.

În acest context, voi vota în favoarea iniţiativei legislative şi vă propun să faceţi acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat, din partea USR, Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa USR este mai necesară ca oricând şi am să vă explic şi de ce. Mai ales în urma concursurilor de directori - ratate le-aş spune eu - din ultimul an.

Practic, ce s-a întâmplat?

O să vă dau câteva cifre dacă nu aveţi contextul.

La nivel naţional sunt undeva la 10.000 de posturi de directori şi directori adjuncţi.

Ei, din aceşti 10.000 de directori, la concursuri, la proba scrisă - că sunt două probe, proba scrisă şi proba orală - au promovat undeva la 5.800 de persoane, iar la proba orală urmează să vedem rezultatele, câţi dintre acei 5.800 vor pica.

În momentul de faţă, numirea directorilor interimari se face strict din pixul inspectorului. Inspector care, bineînţeles, este numit politic.

Şi, ca să vă dau un exemplu, din cei 42 de inspectori şcolari generali, 60% dintre ei s-au aflat la alegerile locale pe listele Partidului Naţional Liberal.

Practic, oameni din partide numesc undeva la aproape jumătate din directorii din ţară.

Şi să vă mai zic de ce au fost un eşec aceste concursuri de director.

În 2016, metodologia pentru concursuri prevedea ca o persoană care nu a promovat concursul de director sau care nu s-a prezentat la concurs să nu poată să fie numită ca director interimar.

Acest lucru a fost scos acum, în 2021.

Deci, practic, oameni care au picat concursul vor putea fi numiţi ca interimari.

Şi să nu vă mai zic de problemele care au apărut. Oameni care au promovat proba scrisă, iar la oral au fost blocaţi - exact ca în exemplul colegei de mai devreme. În sensul în care - am avut chiar unităţi şcolare, multe -, o singură persoană s-a prezentat la concurs, a luat nota respectivă, notă bună, iar ulterior a fost picată la proba de interviu, doar ca locul să fie ţinut liber şi locul respectiv să fie ocupat, ulterior, prin numire din pixul inspectorului.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Concluzionez.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Suntem în întârziere...

Domnul Brian Cristian:

Concluzionez.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Din păcate, nu...

Domnul Brian Cristian:

Doamnă preşedinte,

Concluzionez.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

10 secunde, vă rog!

Domnul Brian Cristian:

Bun.

Miza în cazul acesta nu este neapărat adoptarea proiectului, pentru că văd că toată lumea îl susţine. Miza este să nu-l blocaţi, astfel încât la Senat să treneze tot atât de mult, iar la final să nu poată fi aplicată legea. Pentru că la Camera Deputaţilor au trecut două luni din momentul în care s-a dat raportul până când aţi pus proiectul pe ordinea de zi.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult.

Domnul Brian Cristian:

Şi, în acest context, există tot riscul ca în continuare jumătate din directorii din ţară să fie numiţi politic, cu toate viciile de procedură.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat AUR, Ivănuţă Cristian-Daniel.

Cu aceeaşi rugăminte, de a nu depăşi timpul de dezbateri, pentru că suntem în întârziere.

Mulţumesc mult.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc tare mult, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Considerăm că proiectul de lege vine să răspundă cerinţelor şcolii privind creşterea gradului de autonomie şi descentralizare a unităţilor de învăţământ prin corectarea unor carenţe legislative, în contextul în care prevederi din actuala Lege a educaţiei au dus la o accentuare a controlului ministerului şi al inspectoratelor şcolare. Astfel, mai multe modificări aduse Legii educaţiei, în ceea ce priveşte modalitatea de organizare a concursului pentru directori, au eliminat rolul consiliului de administraţie din acest mecanism.

Prin acest proiect se introduc o serie de prevederi care restabilesc rolul consiliului de administraţie în desemnarea candidaţilor pentru funcţia de director, eliminându-se astfel rolul discreţionar al ISJ-urilor, al ministerului, care se foloseau de detaşarea în interesul învăţământului, pentru postul de director, pentru a numi persoane, pe criterii politice sau pe alte criterii, fără nicio legătură cu competenţele ce ţin de managementul şcolar.

O altă prevedere dispune preluarea conducerii interimare a unităţilor de învăţământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului şcolar, însă actul normativ nu reglementează situaţia în care termenul respectiv nu este respectat. Se poate ajunge astfel la situaţia prelungirii interimatului, în condiţiile în care ne dorim de fapt o permanentizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director.

Grupul AUR va susţine acest demers legislativ.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Mang, din partea Grupului PSD.

Domnul Ioan Mang:

Mulţumesc.

De la bun început aş dori să precizez că acest proiect de lege are ca iniţiatori şi membri ai Grupului PSD.

Aş dori însă să fac câteva referinţe vizavi de ce tot aud în spaţiul public, cu politizarea învăţământului.

În Legea nr. 1 se prevedea, întrucât toate şcolile sunt în subordinea primăriei, că primăria trebuie să o întreţină, să plătească, să facă investiţii şi aşa mai departe, se prevedea ca şi directorii să fie numiţi prin concurs organizat de UAT-uri şi era foarte bine.

Între timp, s-a tot modificat legea şi am ajuns astăzi să mutăm de la UAT la minister împreună cu inspectoratele. Oare nu tot de politic vorbim? Ministrul educaţiei este cumva un om apolitic? Inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari de profil nu sunt numiţi tot pe criterii politice, nu ajung acolo tot aşa?

Şi am să vă dau câteva exemple.

În acest an, concursul pentru director, proba scrisă, s-a organizat de către minister prin inspectorate. Au trecut această probă un număr de peste 5.000 de oameni. Interesant, la proba orală, totul s-a făcut pe criterii politice. Adică proba scrisă a fost că poţi fi director, nu şi la ce şcoală. După care oamenii s-au înscris la diverse şcoli, unde au văzut ei că ar avea şanse mai mari sau au crezut că ar avea şanse mai mari să ajungă directori.

Uite că în multe situaţii nu au ajuns! Pentru că forţa inspectoratului în comisia de concurs, la proba orală, era mai mare decât a celorlalţi. Şi avem situaţii în Bihor - şi sunt convins că în toată ţara - în care om care a luat notă mare la proba scrisă a căzut la proba orală, ca postul să rămână vacant şi să fie ocupat de directorul care nu a participat la concurs, din acea şcoală, doar pentru că avea o anumită culoare politică.

Eu cred că aceste lucruri trebuie să înceteze şi să lăsăm oamenii capabili să ajungă acolo, indiferent de culoarea lor politică. Sau să lăsăm la latitudinea UAT-ului să-şi aleagă managerul de şcoală care să îndeplinească condiţiile legale, poate chiar să fie trecut şi de proba scrisă organizată la nivel naţional...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule...

Domnul Ioan Mang:

...şi în condiţiile acestea să se înţeleagă cu primăria şi să poată fi aprobat programul de management.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Dacă nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Atunci, mergem la dezbaterea proiectului de lege.

Sunt 14 amendamente admise şi două respinse.

Dacă doreşte cineva să susţină din cele două amendamente respinse? Nu.

Atunci, supun dezbaterii forma proiectului propusă de comisie.

Dacă la titlu există observaţii? Nu.

De la punctul 2 la punctul 10? Nu.

De la punctul 11 la punctul 14? Nu.

Legea rămâne la votul final.

Ne întoarcem la punctul 11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului; PL-x 509/2021.

Proiectul de lege are caracter ordinar, se află în procedură de urgenţă şi are 87 de poziţii, cu un amendament admis.

Dacă din partea iniţiatorului? Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare.

Domnul preşedinte Dunava, vă rog să prezentaţi raportul comun cu Comisia de buget, finanţe şi bănci.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu un amendament admis, care este redat în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea să propuneţi şi timpul alocat dezbaterilor.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Propun 3 minute.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

3 minute.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vot, vă rog.

Din 188 de colegi şi colege prezenţi, sunt 184 pentru, contra - 0, 4 abţineri şi "nu votez" - 0.

Deschidem dezbaterile generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Atunci, vom trece la dezbaterea pe articole.

Dacă la punctul 1, la titlul legii, are cineva obiecţii, sugestii? Nu. Mulţumesc.

De la punctul 2 la punctul 20? Nu.

De la...

Vă rog, domnule lider Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Cred că este foarte rezonabil ce a zis domnul Andi Grosaru.

Această iniţiativă legislativă care vine să ne pună în acord cu prevederile europene are 47 de pagini.

Am fost anunţaţi acum, am înţeles şi mi-am dat acordul domnului Andronache. Dar nu este normal, o chestiune de 47 de pagini, fără să fie discutată la grupurile parlamentare, să o votăm fără avizul Comisiei juridice, care, cunoaştem, nu este obligatoriu, dar ar fi fost bine să existe, atâta timp cât, după cum a spus şi doamna Violeta Alexandru, se mai strecoară "şopârle" pe acolo.

Şi, de aceea, vă propun o retrimitere la comisii, pentru o săptămână, ca să ne dea un aviz şi Comisia juridică.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule lider.

Atunci, voi supune votului retrimiterea la comisie.

Vot, vă rog.

Din 198 de colege şi colegi prezenţi, au votat pentru - 45, contra - 149, abţineri - 4, "nu votez" - 0.

Propunerea a fost respinsă.

Aşa că vom continua cu dezbaterea articolelor.

Am ajuns la punctul 20.

Dacă de la punctul 21 la punctul 80 are cineva sugestii, obiecţii? Nu. Mulţumesc.

Şi de la punctul 81 la punctul 87? Nu. Mulţumesc.

Propunerea rămâne la votul final.

Şi ultimul punct pe ordinea de zi.

Punctul 14, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; PL-x 359/2021.

Proiectul de lege are caracter organic, este în procedură de urgenţă, are 17 amendamente admise şi 8 respinse.

Dacă din partea iniţiatorului? Nu.

Din partea iniţiatorului, vă rog.

Vă rog.

Vă rog, vă rog.

Domnul Marin Ţole (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc.

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Consiliile judeţene, Consiliul General al municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti dispun de structuri de specialitate conduse de arhitectul-şef, funcţionar public cu funcţie de conducere cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii.

O problemă gravă şi care s-a perpetuat şi accentuat de-a lungul anilor o constituie ocuparea deficitară a funcţiei de arhitect-şef la nivelul unora dintre unităţile administrativ-teritoriale, cu precădere la nivelul oraşelor şi comunelor, dar şi la unele municipii, altele decât cele reşedinţă de judeţ, fapt care afectează negativ funcţionarea structurilor de specialitate din domeniul urbanismului şi autorizării construcţiilor la nivelul UAT-urilor.

Prin intermediul prezentului act normativ se propun:

- extinderea posibilităţii de organizare a serviciilor de specialitate prin formula cooperării prin asociaţii de dezvoltare intracomunitară şi pentru municipiile/oraşele care nu pot îndeplini funcţia respectivă, nu doar pentru comune;

- şi extinderea ariei studiilor pentru exercitarea profesiei de arhitect-şef la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor şi către alte domenii de specializare conexe arhitecturii şi urbanismului;

- şi nu în ultimul rând este vorba de flexibilizarea condiţiilor de vechime în situaţia în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcţiei de arhitect-şef nu se prezintă persoane care îndeplinesc condiţiile legate de Ordonanţa nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Drept pentru care, eu caut să mulţumesc comisiilor care au dat un raport pozitiv pentru aprobarea legii respective şi a actului normativ şi totodată vă propun dumneavoastră să ne susţineţi prin vot această iniţiativă.

Mulţumesc mult.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim şi noi foarte mult.

Acum dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, doamna preşedinte Simona Bucura-Oprescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2021; PL-x 359/2021.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

S-au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea O.U.G. nr. 79/2021, prin care se propune modificarea Legii nr. 350/2001.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele 3 comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţele din 13 octombrie şi 14 decembrie 2021; Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în şedinţa din 9 noiembrie 2021; Comisia pentru industrii, în şedinţele din 7 decembrie şi 14 decembrie 2021.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare, cu amendamente admise şi respinse, redate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că vorbim despre un proiect de lege aflat în procedură de urgenţă, propun două minute pentru dezbaterea amendamentelor.

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Supun votului propunerea dumneavoastră.

Vot, vă rog.

Mulţumesc foarte mult.

Din 223 de colege şi colegi prezenţi, 215 au votat pentru, 2 - contra, 6 s-au abţinut.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, doamna Stănescu Vetuţa, din Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege vine să corecteze o problemă stringentă care s-a perpetuat şi accentuat de-a lungul anilor, anume ocuparea funcţiei deficitare de arhitect-şef la nivelul unora din unităţile administrativ-teritoriale, cu precădere la nivelul oraşelor şi comunelor, dar mai ales ale municipiilor, fapt ce afectează negativ funcţionarea structurilor de specialitate din domeniul urbanismului, al autorizării construcţiilor şi de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Structura de specialitate, condusă de arhitectul-şef are atribuţii clar definite şi specifice, precum elaborarea şi coordonarea strategiilor de dezvoltare teritorială, emiterea avizelor de oportunitate şi a certificatelor de urbanism, avizarea proiectelor de investiţii publice din punct de vedere al conformităţii cu documentaţiile de amenajarea teritoriului şi de urbanism legal aprobate.

Acest tip de atribuţii reclamă anumite competenţe, abilităţi şi atestare academică foarte specifică, fie ele de natură managerială sau profesională privind arhitectura.

Potrivit analizelor făcute de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, există un deficit major de specialişti în domeniile urbanismului, arhitecturii şi construcţiilor.

Prin Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 sunt avute în vedere câteva corecţii legislative menite să ajute la remedierea situaţiei, precum: extinderea posibilităţii de organizare a serviciilor de specialitate prin formula cooperării prin ADI-uri pentru oraşe, care nu pot îndeplini funcţia respectivă, extinderea ariei studiilor pentru exercitarea profesiei de arhitect-şef la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor şi de către domenii de specializare conexe arhitecturii şi urbanismului; flexibilizarea condiţiilor de vechime, clarificarea unor aspecte legate de competenţele de semnare a documentelor de autoritate, a specialiştilor din cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, precum şi clarificarea unor aspecte de incompatibilitate în ceea ce priveşte persoanele care exercită prerogative de autoritate publică în cadrul ADI.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Vă rog să încheiaţi!

Doamna Vetuţa Stănescu:

Având în vedere aceste argumente, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei Cambera Oana-Alexandra, din partea Grupului USR.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Stimaţi colegi,

Vă voi da dreptate cu un aspect.

Avem într-adevăr un deficit de arhitecţi pe poziţiile de funcţie publică, dar soluţia nu poate să fie deprofesionalizarea funcţiei publice de arhitect-şef, prin scăderea criteriilor şi a nivelului profesional.

Foarte pe scurt şi pe înţelesul tuturor.

Arhitectul-şef nu doar semnează nişte documentaţii de urbanism, nu face doar nişte acţiuni birocratice, nu doar avizează autorizaţii de construire şi PUZ-uri, ci arhitectul-şef este cel care coordonează toată strategia de dezvoltare a unei localităţi.

Guvernul vine să ne spună că această funcţie poate fi exercitată şi de către inginerii constructori şi inginerii cu specialitate economică care mai ales nu vor mai trece printr-o atestare a asociaţiilor profesionale.

Avem acest proiect de lege, în condiţiile în care Ordinul Arhitecţilor şi Registrul Urbaniştilor au transmis nenumărate puncte de vedere către minister şi către Parlament.

Mai mult, în 2020, stimaţi colegi, aţi votat un proiect de lege care a fost retransmis spre reexaminare de către preşedintele României ce a avut acelaşi obiect. Un proiect de lege care acum se află spre reexaminare şi în cererea de reexaminare s-a reţinut astfel: proiectul legislativ creează perspectivele vulnerabilizării funcţiei de arhitect-şef, cu consecinţe pe planul dezvoltării armonioase. Este un proiect de lege iniţiat chiar de actualul ministru al digitalizării care probabil că aşa cum a crezut că a scris o carte, aşa a şi visat că poate să reformeze funcţia de arhitect-şef.

Ca să ştiţi ce votaţi astăzi: este acelaşi proiect de lege transpus acum într-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, fără a ţine cont de nicio opinie a asociaţiilor profesionale.

USR nu a susţinut acest proiect nici în 2020...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Vă rog să încheiaţi!

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...şi mai mult decât atât - voi fi foarte scurtă - nu doar am criticat, ci am depus amendamente pentru a îmbunătăţi acest proiect de ordonanţă de urgenţă şi pentru a aduce în mod concret soluţii de îmbunătăţire a situaţiei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei deputat Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Chestiunea aceasta cu lipsa arhitecţilor trebuie văzută în context şi este relativă.

În condiţiile salarizării din sistemul public, daţi-mi voie să vă spun că depinde de la caz la caz cine este interesat şi cine nu este interesat.

Atenţie, însă, că în aceste asocieri care s-au propus tocmai pentru zonele în care nu sunt totuşi candidaţi interesaţi şi ca să se găsească o soluţie convenabilă tuturor părţilor s-au introdus şi municipiile. Să nu-mi spuneţi că în municipii nu găsim niciun arhitect, că atunci avem o problemă în România. Dacă într-un municipiu nu se găseşte niciun arhitect interesat să participe la un concurs, poate că problema este în interiorul administraţiei, poate că problema este la politic, care lucrează într-un mod distorsionat cu specialiştii care au coloană vertebrală în acest domeniu.

Le spun primarilor români că înţeleg foarte bine faptul că unii dintre dânşii nu au candidaţi competenţi.

Dar le mai spun un lucru: după ce vor termina mandatul de primar vor intra în comunităţi, se vor uita în jur şi vor vedea un haos urbanistic. În Bucureşti se vede cu prisosinţă.

O parte din aceste probleme pleacă de la coborârea standardelor în acest domeniu, pe principiul că nu găsim oameni şi haideţi să coborâm din ce în ce mai jos, hai că merge şi fără arhitect, hai că poate să câştige un arhitect din mediul rural să se ocupe de arhitectură în mediul urban, adică în municipiu, că din această asociere te poţi trezi cu situaţia să fie candidatul de la un sat potrivit să se ocupe de arhitectura din plan urban.

Uşor, uşor am coborât standardele şi avem ceea ce vedem în oraşele noastre, motiv pentru care, înţelegând foarte bine faptul că în anumite localităţi din România avem o problemă cu această competenţă care nu este uşor accesibilă în piaţă, ne vom abţine, grupul deputaţilor dezafiliaţi din PNL, ne vom abţine la acest vot şi le spun tuturor colegilor care se grăbesc să reglementeze, pe principiul că am vorbit cu primarii...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...cu care altminteri trebuie purtat un dialog, dar trebuie purtat un dialog echilibrat, să asculte arhitecţii, să-i asculte pe cei are au încercat să transmită un semnal Parlamentului, dar nu au fost recepţionaţi.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Seres Dénes, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Seres Dénes:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că ordonanţa de urgenţă vine să elimine un blocaj care persistă de mai mult timp la nivelul autorităţilor locale.

Eu mă mir puţin de poziţia USR, pentru că în momentul în care s-a adoptat ordonanţa de urgenţă şi dânşii erau la guvernare şi puteau să-şi spună punctul de vedere.

În ceea ce priveşte problema arhitecţilor, sigur că prima condiţie şi până acum a fost ca funcţia de arhitect-şef al comunităţii să fie îndeplinită de arhitecţi, numai că lipsa acută de arhitecţi, la nivel inclusiv de judeţ, a produs această situaţie, în care trebuie să fie înlocuiţi cel puţin cu specialităţi înrudite.

De aceea, prima condiţie este şi acum, ca această funcţie să fie ocupată de un arhitect. În lipsa arhitecţilor, sigur că trebuie să ocupăm aceste funcţii cu specialităţi înrudite. Şi sigur că s-a dat şi posibilitatea ca autorităţile locale să se asocieze, mai ales la nivelul comunităţilor locale, unde nu sunt foarte multe autorizări sau, mă rog, eliberări de acte care reglementează acest domeniu.

Deci noi considerăm că este necesar acest act normativ, că o mare lipsă, un vid, înlocuieşte la nivelul autorităţilor locale. Şi să ştiţi că s-a cerut părerea şi a asociaţiilor reprezentative ale autorităţilor locale, deci nu s-a adoptat această ordonanţă şi legea numai de către Parlament. Şi ei au venit cu această propunere, este benefică şi trebuie să se realizeze.

Vreau să vă spun că într-o perspectivă apropiată şi alte specialităţi la nivelul autorităţilor locale vin să fie suplinite sau să fie grupate la nivel de autorităţi asociate. Inclusiv acum Guvernul are o asemenea perspectivă, la nivel de achiziţii publice şi la alte specialităţi, unde e nevoie de specialităţi, nu se pot da la nivelul unei singure autorităţi locale, deci într-o perspectivă aceste specialităţi se vor grupa la nivelul mai multor autorităţi locale.

Deci noi vom vota cu convingere acest proiect şi vă rugăm să votaţi şi dumneavoastră.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim, domnule deputat.

Pentru că nu mai sunt înscrieri la cuvânt, o să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 17 amendamente admise şi 8 respinse.

Înţeleg că din cele 8 respinse iniţiatorii ar vrea să susţină.

Doamna Oana-Alexandra Cambera.

Vă rog.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Din amendamentele respinse, pentru marginal 1 şi 2, cu privire la prevederile desfăşurării serviciilor de urbanism, prin ADI-uri.

Ordonanţa prevede prestarea serviciilor de urbanism prin ADI-uri, unde suntem de acord că punerea în comun a unor resurse este cea mai bună soluţie atât pentru eficientizarea costurilor, dar şi pentru a aplica o viziune unitară.

În forma propusă de ordonanţă angajaţii din asociaţiile de dezvoltare vor exercita prerogativele funcţiei publice şi vor putea semna fără altă avizare documentaţiile de urbanism.

De aceea, pentru că aceste documentaţii au un impact puternic şi pentru a îndeplini condiţiile minimale de pregătire profesională, am propus, prin marginal 1 şi 2, semnarea documentaţiilor de urbanism fie de către un arhitect-şef din cadrul localităţilor ce fac parte din ADI-uri, fie de către un funcţionar public dintr-una din localităţi, dar care să fie absolvent al unor cursuri de formare profesională şi atestare de către RUR, deci să îndeplinească condiţiile minimale.

Şi aş mai vrea să menţionez, pentru marginal 6 şi 7 am propus menţinerea posibilităţii ocupării funcţiei de arhitect-şef, pe lângă arhitecţi şi urbanişti, şi de către inginerii în construcţii, însă doar la nivelul comunelor şi oraşelor şi cu condiţia atestării.

Se elimină astfel posibilitatea ocupării funcţiei de arhitect-şef de inginerii cu specialitate inginerie economică, la nivelul oraşelor şi al municipiilor, având în vedere că există multe alte alternative pentru prestarea atribuţiilor serviciilor de urbanism, atât prin ADI-uri, oferite prin această ordonanţă, cât şi prin Codul administrativ, unde ştim că localităţile se pot adresa şi către consiliile judeţene pentru prestarea acestor servicii.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Înţeleg că în total sunt 4 amendamente.

O să le luăm pe rând.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la marginal 1.

Vot, vă rog.

Din 243 de colegi prezenţi, 84 au votat pentru, contra - 143, abţineri - 16.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul aflat la marginal 2.

Vot, vă rog.

Din 244 de voturi, pentru - 79, contra - 154, abţineri - 11, "nu votez" - 0.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul aflat la marginal 6.

Vot, vă rog.

Din 245 de voturi, 74 sunt pentru, 159 contra, 11 abţineri şi un coleg sau o colegă nu au votat.

Amendamentul este respins.

Şi, ultimul amendament.

Supun votului dumneavoastră amendamentul aflat la marginal 7.

Vot, vă rog.

Din 247 de voturi exprimate, 75 sunt pentru, 157 contra, 13 abţineri şi 2 persoane nu au votat.

Amendamentul este respins.

Supun atenţiei dumneavoastră dezbaterea proiectului de lege în forma care a fost adoptată de comisie.

Dacă cineva are obiecţii la titlul legii? Nu.

Dacă cineva are comentarii sau obiecţii de la pct. 2 la pct. 10? Nu.

Dacă cineva are obiecţii de la pct. 11 la pct. 17? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pentru că au fost foarte multe modificări colegii de la stafful tehnic ne-au rugat să luăm o pauză de 10 minute, aşa că ne revedem în zece minute la votul final.

Mulţumesc foarte mult.

După pauză

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Dragi colegi,

Ne pregătim de vot?

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Înainte de a începe votul, o să citesc iniţiativa legislativă pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată şi al cărei termen de dezbatere şi vot final a fost depăşit: Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului încheiat la Montreal, la 4 aprilie 2014 şi semnat de România la 13 decembrie 2019, pentru amendarea Convenţiei referitoare la infracţiuni şi la anumite alte acte săvârşite la bordul aeronavelor, încheiată la Tokyo la 14 septembrie 1963; PL-x 405/2021; lege ordinară.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege merge la Senat.

O să începem procedura de vot.

O să cer mai întâi un vot de control.

Dacă toată lumea este pregătită?

Vot, vă rog.

Mulţumesc foarte mult.

Prezenţi - 207, pentru - 139, contra - 14... aşa.

Intrăm pe lista de proiecte pentru vot.

Şi începem cu proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 88/2021.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 252, pentru - 214, contra - 35, abţineri - 3, "nu votez" - 0.

Proiectul a fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 89/2021.

Vot, vă rog.

269 prezenţi, 259 - pentru, contra - 8, abţineri - 2, "nu votez" - 0.

Proiectul a întrunit numărul de voturi necesare.

Mergem mai departe.

Legi ordinare.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021; PL-x 559/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 274, pentru - 200, contra - 26, abţineri - 47, un vot - "nu votez".

Proiectul a fost adoptat.

4.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Motivarea votului!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

A, explicarea votului.

Domnul Tanasă, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Manea!

Manea, primul!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnul Manea, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt, recensământul populaţiei şi al locuinţelor care se va desfăşura anul viitor reprezintă un demers naţional extrem de important pentru noi toţi.

Modul în care... forma, de fapt, în care a trecut acest proiect de lege este una bună, dar încă mai are carenţe.

Şi la ce mă refer?

Recensământul de la anul va avea 3 perioade distincte.

Prima perioadă, care va fi cuprinsă între 1 februarie şi 13 martie, vizează culegerea datelor din surse administrative.

Iar cea de-a doua perioadă, la care o să mă şi refer, face cumva posibilă autorecenzarea tuturor cetăţenilor acestei ţări.

Din punct de vedere tehnic, avem o problemă cu platforma dezvoltată de Institutul Naţional de Statistică, în sensul în care cei mai mulţi cetăţeni, îndeosebi cei din mediul rural, nu au adrese de mail. Şi, atunci, ca să poţi completa formularul specific recensământului, prima dată va trebui ca cetăţenii să-şi introducă pe acea platformă CNP-ul, iar ca să poată să meargă mai departe cetăţenii trebuie să introducă adresa de mail.

Pentru acei cetăţeni care nu au adresă de mail, practic, autorecenzarea este imposibilă.

Aşadar, rog Comisia Centrală şi pe dumneavoastră, pe toţi, ca din punct de vedere tehnic această lege să fie completată, pentru că recensământul va începe la 1 februarie 2022.

Mulţumesc frumos.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Tanasă, explicarea votului?

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Este un alt exemplu...

Evident că AUR a votat împotrivă.

Este un alt exemplu în care PSD şi PNL trădează interesele românilor din Transilvania.

Aţi votat din nou o lege care este în interesul UDMR. De ce? Pentru că asta faceţi de 30 de ani de zile, nu înţelegeţi că anumite legi pe care le adoptaţi aici - sigur, sunt inofensive la Argeş, sunt inofensive în Dâmboviţa, în Tulcea, dar în Transilvania aceleaşi legi produc efecte perverse şi, evident, nu e nicio surpriză, trădaţi din nou, pentru că asta este politica pe care PSD şi PNL o fac de 30 de ani - să abandoneze complet Transilvania în mâinile Ungariei.

Budapesta face ce vrea în Transilvania şi pentru că aici, la Bucureşti, PSD şi PNL sunt mult prea implicate să facă pe plac UDMR, vă felicit!

AUR a votat împotrivă tocmai pentru că are în vedere interesele tuturor românilor, chiar şi interesele românilor din Transilvania. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult.

Domnul lider Csoma Botond, explicarea votului.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vă mărturisesc, stimaţi colegi, că am fost puţin surprins. Nu mă aşteptam ca şi la Legea recensământului să ajungem din nou să vorbim prostii.

Eu... cum ajung Budapesta şi Ungaria şi UDMR... n-a explicat domnul Tănase, că... cred că s-a gândit la asemenea prostii încât nici n-a ştiut să explice cu ce s-a trădat... (Vociferări.) ...şi ce perversiune conţine această lege.

Eu cred că domnul Tanasă, ca şi ceilalţi deputaţi în acest for decizional al ţării au interesul ca toată lumea să fie numărată, nu? În ţara aceasta să ştim o dată şi pentru totdeauna câţi locuitori are această ţară, nu?

De aici, să spui că o lege a recensământului care prevede o procedură de organizare a recensământului conţine nu ştiu ce articole "perverse" - nu ştiu la ce "perversiuni" s-a gândit domnul Tanasă - e ridicol, stimaţi colegi, e ridicol!

Ştim că AUR-arii fac această... această propagandă pe Facebook... (Vociferări.) şi dau... (Vociferări.) ...dau apă la moară... (Vociferări.) ...numai pentru a crea tensiuni artificiale... (Vociferări.) ...dar măcar dacă spuneţi o prostie, spuneţi şi elementele prostiei... (Vociferări. Gălăgie.) ...să ştim... (Vociferări. Gălăgie.) ...ce se petrece în Parlament! (Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnilor,

Doamnelor,

Înţeleg că spiritele s-au încins, dar vă rog să ne liniştim!

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Domnule Tanasă, înainte de a vă da cuvântul, o să-i dau în online cuvântul domnului Tudor-Vlad Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Stimaţi colegi,

Aşa cum am spus şi în cadrul dezbaterii generale, motivul abţinerii Grupului USR are de-a face cu cele două derogări care vin la pachet cu această lege, de la ceea ce înseamnă criteriile de integritate şi de potenţial conflict de interese şi care au de-a face cu participarea personalului primăriilor - şi cel funcţionăresc şi cel contractual - în acest recensământ.

Aşa cum am spus şi atunci şi am propus din capul locului o modificare astfel încât... de altfel, acesta a fost şi motivul pentru care am cerut retrimiterea la comisie, ca să putem să facem acea ajustare, astfel încât să rotim personalul, să nu existe personalul contractual din cadrul aceloraşi primării care să deruleze în propriul UAT această parte de numărare. Fiindcă, la final, ceea ce este cel mai important despre acest proiect este ca la finalul recensământului populaţiei să avem o imagine cât se poate de clară despre transformarea demografică a României în cadrul acestei decade, ultimei decade. Şi din cauză că ştim foarte bine că avem şi o cantitate enormă de migraţie internă şi o cantitate enormă de migraţie externă.

Şi, la final, dacă vrem realmente să facem o reformă administrativă autentică, avem nevoie să ştim exact cine, unde rezidă permanent şi să nu ne furăm singuri căciula. Aşa cum, în anumite UAT-uri care nu-şi mai pot susţine singure nici cheltuielile, nici nimic, nici aparatul de funcţionare, avem nevoie să fim convinşi că cifrele sunt perfect acurate.

Mulţumesc frumos de tot.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Domnule Tanasă, dacă mai doriţi să interveniţi? Cu marea rugăminte de a fi concişi.

Mulţumesc mult. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Mă amuză de fiecare dată când un coleg de la UDMR vorbeşte despre mine. Mă amuză pentru că în afară de jigniri personale nu au niciun... şi tot felul de invective pe care le aruncă la adresa mea nu au niciun argument. (Vociferări.) Şi evident că nu pot decât să mă amuz.

Bătaia peştelui, dragi colegi, că aţi votat acest... ca să ştiţi ce aţi votat.

Repet, la Tulcea nu o să fie nicio problemă. La Dolj, la Argeş nu e nicio problemă. (Vociferări.) Problema va fi în Transilvania, acolo unde UDMR are tot interesul ca funcţionarii din primării să aibă grijă ca în anumite zone să îi declare - pe etnicii romi sau ţigani - să îi declare maghiari. (Vociferări.) Pentru că acesta este interesul pe care UDMR îl are şi pe care nu îl înţelegeţi!

Şi de ce trebuie să facă... o să spuneţi, păi, de ce trebuie să facă funcţionarul din primărie chestiunea aceasta?

Păi, pentru că... recenzarea trebuie să o facă funcţionarul din primărie, pentru că aşa vrea UDMR, pentru că funcţionarul din primărie este cel care îi dă autorizaţia şi trebuie să pună presiune psihologică pe el. Funcţionarul din primărie îi dă autorizaţia, îi dă o hârtie, are nevoie.

Acesta este motivul pentru care UDMR are nevoie de această chestiune, da, să-i declare...

Şi, domnule Manea, aş fi vrut să fiţi mai... mai vocal! Să înţelegeţi că există în Transilvania o presiune ca în anumite zone, etnicii romi să fie declaraţi ca aparţinând minorităţii maghiare. Pentru că UDMR are tot interesul!

După cum ştiţi foarte bine, anul acesta, UDMR va primi 7 milioane de euro de la Secretariatul general al Guvernului. Această sumă creşte cu milioane de lei în fiecare an. Interesul UDMR este să mărească comunitatea maghiară din România pe cât posibil, da? Aici era bătaia peştelui!

Pentru că dacă această propunere poate venea de la un coleg de la Bistriţa sau de la Dolj sau de la Argeş poate nu bătea la ochi. Aici este bătaia peştelui!

Şi, ştiu, repet, pentru PSD şi PNL, în 30 de ani, Transilvania nu a contat absolut deloc!

Zilele trecute a fost premierul Viktor Orbán în Transilvania şi s-a plimbat, nu l-a deranjat nimeni!

Înţelegeţi că modul în care faceţi politică la Bucureşti va duce într-un anumit orizont de timp la ruperea Transilvaniei de România, înţelegeţi această chestiune! (Vociferări. Râsete.)

Eu ştiu... (Râsete.) ...foarte bine, râdeţi, nu e nicio problemă!

În acest moment... (Vociferări.) ...în acest moment Ungaria desfăşoară... (Râsete.)

E... nu mă aşteptam la o altă reacţie, decât să râdeţi, este evident!

Şi nu o spun eu, o spun analiştii. În acest moment, în Transilvania, Ungaria este co-suverană cu România, da? (Vociferări.)

Dar nu mă aştept să înţelegeţi, este OK. Asta faceţi de 30 de ani, nu e o problemă! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

Drept la replică, domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este frumos ca să jigneşti funcţionarii publici. (Vociferări.)

Dacă un funcţionar public maghiar, aveţi argumente, un funcţionar public de etnie maghiară, aveţi argumente concrete că săvârşeşte o ilegalitate, mergeţi la Parchet, domnule Tanasă! (Vociferări.)

Nu fiţi populist şi nu jigniţi o comunitate pentru că aţi câştigat voturi dumneavoastră pe această chestiune! (Vociferări.)

Funcţionarii publici de etnie maghiară sunt loiali şi respectă legea! (Vociferări.)

Şi nu fiţi aşa de intempestiv şi spuneţi totdeauna că noi, maghiarii, nu suntem loiali...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

...comunităţilor pe care le reprezentăm!

2. Mai citiţi, domnule Tanasă! Mai citiţi! (Vociferări.)

Mai citiţi!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule deputat...

Domnul Szabó Ödön:

Pentru că...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...mulţumesc foarte mult.

Domnul Szabó Ödön:

...cei mai mulţi romi au fost... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnilor!

Domnul Szabó Ödön:

...cei mai mulţi romi au fost... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, domnule chestor!

Domnul Szabó Ödön:

...declaraţi în judeţele Mureş şi Bihor!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Va trebui să...

Domnul Szabó Ödön:

Deci...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...oprim microfonul dacă...

Domnul Szabó Ödön:

...dacă există probleme...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...nu încheiaţi!

Domnul Szabó Ödön:

...sunt în alte zone. (Aplauze. Vociferări.)

Deci în judeţul Mureş...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult...

Domnul Szabó Ödön:

... şi în judeţul Bihor, ca număr.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult. (Vociferări. Gălăgie.)

Da, este chestor.

Domnul deputat este chestor.

Mulţumesc foarte mult. (Vociferări.)

Suntem totuşi în plenul Camerei Deputaţilor!

Mulţumesc mult.

Înţeleg că e o singură luare de cuvânt pe grup.

Domnul Manea, de la minorităţi, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Stimaţi colegi... (Vociferări. Gălăgie.)

Vă invit să... (Vociferări. Gălăgie.) ...dăm dovadă de calm!

Să ştiţi că această dispută nu face bine... (Vociferări. Gălăgie.) ...ţării, cetăţenilor şi nu vom ajunge... (Vociferări. Gălăgie.) ...la vreun consens.

Este mai bine să dăm dovadă de maturitate, de înţelepciune şi să privim acest recensământ al populaţiei şi al locuinţelor nu doar sub aspectul culegerii unor date cu caracter demografic.

Hai să fim serioşi, recensământul populaţiei şi al locuinţelor înseamnă un demers naţional, pentru Guvernul României, pentru noi, ca Legislativ, să avem o imagine cât mai clară cu privire la situaţia socială, economică, a cetăţenilor din această ţară.

Iar în cazul minorităţii rome, într-adevăr, noi, din păcate - şi mai ales în mediul rural sunt în continuare, în secolul XXI, zeci de comunităţi care trăiesc în condiţii similare cu cele din Evul Mediu.

Pe mine evident că mă interesează şi latura demografică, câţi suntem, dar în egală măsură mă interesează câte familii nu au acte de proprietate, câte familii nu au acces la energie electrică, deşi banalul bec electric s-a inventat acum 140 de ani. Asta mă interesează, pentru ca Guvernul României să preia oficial aceste date, să iniţieze politici publice şi să reducem o dată pentru totdeauna decalajele sociale, economice, care s-au tot amplificat direct proporţional cu anii de democraţie scurşi din 1990 şi până în prezent.

Aşadar, stimaţi colegi de la UDMR şi de la AUR şi de la toate celelalte formaţiuni politice, daţi dovadă de calm şi haideţi să mergem mai departe împreună!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Domnul Alfred Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu înţeleg aşa - că n-avem voie să ne numărăm, să facem un recensământ, pentru că dacă o facem şi unii se declară unguri e rău.

Păi, oameni buni, nu te declară nimeni ungur fără să fii de acord că eşti ungur. Adică dacă sunt mai mulţi vor fi mai mulţi, dacă s-au diminuat vor fi mai puţini, dar totuşi trebuie să facem un recensământ pentru a şti şi noi ce populaţie se mai află astăzi în România.

E adevărat că, atunci când nu ai teme de atac, când lucrurile par că se pun pe şina sau pe linia de plutire, inventezi subiecte.

Nu am să mai insist foarte mult pe această temă, însă mi-a atras atenţia o afirmaţie care cred eu că este extrem de gravă. Şi anume, cineva a spus că domnul Orbán - nu Ludovic, ci Viktor - s-a plimbat liber prin Ardeal, fără să-l deranjeze nimeni.

Totuşi, domnul Orbán este premierul unui stat membru al Uniunii Europene.

Mă întreb, ce aţi fi vrut să păţească domnul Orbán când se plimba prin Ardeal sau prin Transilvania? Că n-am înţeles ce urmăreaţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

O să-i mai dau un scurt drept la replică domnului Tanasă şi apoi o să mergem mai departe. (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Am spus ce am avut de spus fără să ridic vocea la nimeni.

Şi, repet, mă amuză copios pentru că în afară de ridicat vocea la mine şi tot felul de invective la adresa mea şi tot felul de fabulaţii, nu au... lipsesc argumentele.

V-am explicat ce urmează să se întâmple, frumos.

Şi, în acelaşi timp, explic încă o dată, pentru cei care tot vântură această... această chestiune, că noi am fi antimaghiari - mă amuză copios.

Aseară... (Vociferări.) ...aseară am... (Vociferări.) ...am avut... am luat şi eu cina, ca orice om, şi la masă a fost chiar un etnic maghiar, cu care am stat fără probleme, ne-am amuzat, am râs... (Vociferări.)

Pentru cei care... (Vociferări.) ...pentru cei care nu ştiu... (Vociferări.) ...pentru cei care nu ştiu, în judeţul Mureş, acolo, pentru cei care nu ştiu, în judeţul Mureş, unde eu sunt deputat, avem membri cotizanţi - şi nu puţini - şi de etnie romă, deci ţigani, şi avem inclusiv de etnie maghiară... (Vociferări.) ...fără probleme, avem organizaţii întregi cu etnici maghiari, deci...

Şi dacă veţi găsi vreodată - că aici este problema - nu veţi găsi absolut niciodată în discursul meu public sau în ceea ce scriu eu peste tot, nu veţi găsi nimic împotriva comunităţii maghiare din România. Veţi găsi, în schimb, împotriva cozilor de topor şi veţi găsi, în schimb, împotriva UDMR, asta da, sunt total de acord. Aici este... aici este marea... marea problemă. Nu avem absolut nimic cu comunitatea maghiară din România.

De altfel, comunitatea maghiară din România - 1,2 milioane de etnici maghiari din România; UDMR ia, cu ajutorul PSD şi PNL, UDMR ia în jur de 400.000 de voturi.

Deci ce nu înţelege UDMR este că 2 din 3 maghiari nu votează UDMR. Pentru că maghiarii din România s-au săturat până peste cap de baronii UDMR.

Deci nu veţi... eu n-am spus nimic împotriva comunităţii maghiare din România.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult...

Domnul Dan Tanasă:

Am spus împotriva...

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

...domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

...UDMR, da, asta, da. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult.

Mergem mai departe.

Punctul 4, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 159/2020 privind finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp - 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional, precum şi a staţiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanţare "ELECTRIC UP"; PL-x 623/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

281 prezenţi, 280 - pentru, un vot - împotrivă, o abţinere, 0 - "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 232/2021; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

291 de colegi prezenţi, 290 - pentru, contra - 0, o abţinere, "nu votez" - 0.

Proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 333/2021; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

285 de colegi şi colege prezenţi, pentru - 232, contra - 30, abţineri - 23.

Proiectul de lege a fost adoptat.

7. Înţeleg că la punctul 7 s-a strecurat o eroare materială şi îl rog pe domnul preşedinte Huţucă să... (Vociferări.)

(Domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu şi domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia cuvântul.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Justificarea votului, la 6!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Domnule Huţucă, doar o secundă, vă rog.

La punctul 6, explicarea votului.

Care dintre cele două persoane de la AUR doreşte explicarea votului?

(Domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

AUR a votat contra. Contra nu neapărat unei legi; contra manipulării, contra minciunii şi contra ipocriziei.

Ştim bine că acest proiect de lege nu va rezolva mai nimic. Mai mult de atât, aţi legiferat prin votul dumneavoastră braconajul.

Aşadar, vă mulţumim şi să aveţi parte de cât mai puţini urşi! (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule Huţucă, vreţi drept la... vreţi explicarea votului la punctul acesta? Nu.

Vă rog, domnule Stoica.

Vă rog, domnule Stoica, scurt, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Pe procedură.

Vreau să vă atrag atenţia că la titlul legii există o inadvertenţă, din cauză că au fost aprobate şi nişte amendamente. În titlul legii scrie doar de intravilanul localităţii, pe când, în urma amendamentelor produse, legea a suferit modificări şi astfel şi în extravilanul localităţilor pot fi, mă rog, prevenite aceste incidente. Şi aş dori să luaţi cunoştinţă de acest fapt.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Am luat act.

Domnule lider Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mă bucur că a sesizat colegul meu.

Vreau să anunţ pe ceilalţi colegi, dacă vor să semneze o cerere de neconstituţionalitate, să se adreseze Grupului AUR.

La fel şi toate asociaţiile non-guvernamentale interesate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult.

Dacă nu mai sunt intervenţii pe explicarea votului? Nu mai sunt.

Dau cuvântul domnului Huţucă, pentru eroarea materială de la punctul 7.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Corecţia tehnică pe care doresc să o citesc este la punctul 7, respectiv PL-x 510/2021.

La nr. crt. 158, formă Senat, în loc de "art. 375 lit. a) - i) sau lit. b)" se va citi "art. 375 lit. a) pct. i sau lit. b)".

Vă mulţumesc.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 510/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

289 de colegi şi colege prezenţi, 249 de voturi pentru, un vot contra, 39 de abţineri, 0 - "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului; PL-x 509/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

288 de colegi şi colege prezenţi, 247 - pentru, contra - 3, abţineri - 39, 0 - "nu votez".

Proiectul de lege a fost adoptat.

Mergem mai departe, la...

Legi organice.

Explicarea votului, domnul Simion, vă rog.

Câtă hărnicie! (Râsete.)

Vă rog. (Râsete. Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Sunteţi la prima şedinţă, doamnă Cătuţă, şi deja faceţi aprecieri, aşa, de valoare!

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Nu de valoare.

Mulţumesc mult. (Râsete. Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion:

E bine, noi suntem harnici.

Păi, suntem harnici. Am avut o lege pe care 99% dintre noi nu au citit-o şi am votat-o, pentru că era o directivă europeană.

La fel, când copiii noştri sunt supuşi traficului de carne vie - vedeţi cazul Caracal şi multe alte cazuri - nu intervin autorităţile noastre, dar când dă un telefon Ambasada Italiei imediat apar scântei.

Când există imixtiuni clare în justiţie - am văzut Ambasada Americii, care critică decizia CSM-ului... (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Procedură!

Domnul George-Nicolae Simion:

...Consiliul Superior al Magistraturii... (Vociferări.)

Da, pe procedură.

O voce de la PSD:

E bine?

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, e bine când face o postare Ambasada Americii să spună ce judecător are voie să intre în instanţă şi care judecător nu. Ce treabă are Ambasada Americii?

Am avut recent un caz cu Ambasada Franţei care voia să dicteze şi a făcut trafic de influenţă.

De ei nu se mai ocupă nimeni în ţara asta? Chiar e ţara nimănui?

Suntem Parlamentul nimănui, care votăm pe repede înainte tot ce ne trece prin faţă?

Nu e bine, atât voiam să vă spun.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult, domnule lider.

Dacă...

Domnul Coarnă, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

O singură precizare. Nu Ambasada Austriei a sunat la poliţie, poliţia a sunat... pardon, la Ambasada Italiei. Este procedură şi avem obligaţia legală în ancheta penală să transmitem mesajul ambasadei... (Aplauze.) ...să vină translator în audieri. (Aplauze.)

Deci nu Ambasada Italiei a intervenit, ca să fim extrem de clari, poliţia a sunat la Ambasada Italiei, a solicitat... (Vociferări.) ...prezenţa unui reprezentant al ambasadei, pentru că e procedură în materie penală internaţională, şi translator.

Acestea sunt discuţii extrem de tehnice, dar trebuie să le citeşti ca să le cunoşti.

Mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc foarte mult.

Mai sunt şi alte intervenţii pe explicarea votului? Nu.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Legi organice.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare; Pl-x 329/2021; lege organică.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

283 de colegi prezenţi, pentru - 192, contra - 79, abţineri - 12, "nu votez" - 0.

Proiectul a fost adoptat.

10. Propunerea legislativă...

Nu există explicarea votului, nu? Nu.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. (4) alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 433/2021; lege organică.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 289, pentru - 287, contra - 2, abţineri - 0, "nu votez" - 0.

Propunerea a fost adoptată.

11. Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 215/2021.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea legii.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 282, pentru - 281, contra - 0, abţineri - una, "nu votez" - 0.

Propunerea a fost adoptată.

Există o înscriere la cuvânt, domnul Cristian Brian, din partea USR.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru votarea iniţiativei USR.

Am explicat la dezbateri generale de ce e necesar acest proiect.

Aparent, avem o largă majoritate care îl susţinem, aproape unanimitate, cu o singură abţinere, dar, după cum am explicat, miza reală este ca această lege să intre în vigoare în timp util.

Şi am spus treaba asta pentru că o primă tragere de timp, o primă tergiversare a fost practic chiar cererea de reexaminare. Practic, avem un preşedinte - profesor, inspector, cu postul blocat, care ştie exact ce s-a întâmplat în tot procesul acesta de numire a directorilor.

Iar a doua amânare, a doua tragere de timp a fost faptul că de la comisie până la plen a durat 8 săptămâni acest proces.

Şi în contextul... în contextul în care nu o să intre în vigoare în timp util această lege, putem să mai stăm încă 4 ani până când va fi aplicată.

Asta înseamnă că directorii vor fi numiţi în continuare din pix şi în acest context putem să redenumim proiectul de ţară din "România Educată" în "Educaţia Politizată".

Astfel, fac un apel la dumneavoastră să vorbiţi cu colegii dumneavoastră din Senat, să trecem acest proiect prin Camera superioară în timp util.

Vă mulţumesc încă o dată pentru vot şi sperăm la lucruri bune în Senat. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumim foarte mult.

Doamna Dumitrina Mitrea, din partea AUR, pe explicarea votului.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Apelasem la dumneavoastră, venisem cu rugămintea să terminăm o dată cu implicarea în instituţiile publice. Continuu să spun acelaşi lucru.

De aceea, noi am votat contra.

Vreau să vă mai spun un singur lucru. Instituţiile publice, instituţiile statului nu au voie să aibă în componenţa lor oameni implicaţi politic.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că ar trebui să vă pese de ceea ce se întâmplă cu hotărârile care se iau în instituţiile publice.

Astăzi, colega noastră, Doina Grosu, este la Iaşi. Nu şi-a putut vedea copilul de 9 luni. Este în grevă. În grevă, pentru că nu-şi poate vedea copilul de 9 luni. Iar noi stăm aici şi discutăm despre situaţii extrem de simple, în loc să luăm hotărâri care ar trebui să facă în aşa fel ca o mamă să-şi poată vedea copilul. Pentru că instituţiile publice nu-şi fac absolut deloc datoria!

Ştiaţi că avem 400 de familii în Freiburg, familii româneşti, române, care au copiii furaţi de către instituţiile statului german? Iar noi nu ne implicăm absolut deloc în toată chestiunea asta!

Aveţi la PSD pe domnul Corlăţean, care s-a implicat în situaţia familiei...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

...Furdui!

Doamna Dumitrina Mitrea:

...Furdui, noi ne-am implicat în situaţia micuţei Pia şi aşa mai departe.

Deci haideţi să ne ocupă de situaţii chiar foarte grave şi nu să discutăm despre lucruri care... şi să facem glumiţe şi să stăm cu ochii închişi, în loc să rezolvăm aceste situaţii grave pentru români!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Dacă nu mai sunt intervenţii, mai avem două puncte pe ordinea de zi.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79...

Domnul Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Foarte scurt, legat de explicarea votului.

La art. 151, cred, din Regulament, se spune că votul poate fi explicat doar de lideri.

Există o cutumă în Camera Deputaţilor şi se acceptă ca să poată explica votul şi alţi colegi, însă, haideţi, vă rog, să vorbim despre proiectul care a fost votat, să explicăm de ce am votat sau nu am votat acel proiect. Pentru că aşa, am văzut mai devreme, se bat câmpii pe tot felul de teme şi este vorba despre respectul pe care îl cerem cetăţenilor pentru acest Parlament!

Haideţi să dăm şi noi dovadă de respect!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule lider de grup.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii pe procedură mergem mai departe.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; PL-x 359/2021; lege organică.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 284, pentru - 192, contra - 53, abţineri - 39, "nu votez" - 0.

Şi ultimul punct pe ordinea de...

A, există o dorinţă de explicare a votului.

Vă rog, domnule Coleşa. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Da, încerc să fiu foarte scurt.

Ne-am abţinut la acest PL-x 359/2021, prin care s-ar facilita nu doar ocuparea funcţiei de arhitect-şef la nivel de comune, ci şi la nivel de municipii, de către persoane care nu au studii în acest domeniu, deci, din punctul nostru de vedere, o deprofesionalizare şi un haos imobiliar.

Ştim toţi de această problemă, însă cauzele ei sunt altele. Sunt, în general, criteriile care li se cer arhitecţilor pentru a putea candida la o funcţie de arhitect-şef la comune, pe de o parte, salarizării, politizării şi corupţiei la care sunt supuse de către politic persoanele din aceste funcţii. Ştim cu toţii avântul imobiliar care a fost luat în toată ţara şi sumele care se învârt în acest domeniu.

Ştiu personal cazuri de arhitecţi cu studii, cu drept de semnătură, cu lucrări semnate foarte mari, pe mai mult de 10 ani, care nu au putut candida deoarece fuseseră doar administratori ai unor SRL-uri cu acest obiect de activitate - asta, la nivel de comune.

Iar la nivel de municipii cauza este corupţia pe care o vedem şi efectul ei.

De exemplu, la Cluj-Napoca, de unde sunt. Cluj-Napoca, l-aş numi un oraş al fundăturilor, al uliţelor de 3 metri cu clădiri de peste 10 etaje, în condiţiile în care funcţia de arhitect-şef este ocupată.

Deci problema sunt criteriile... (Vociferări.) ...salarizarea, politizarea şi corupţia.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc şi eu.

Mai sunt alte intervenţii pe explicarea votului? Nu.

Mulţumesc.

Trecem la ultimul proiect.

Legi organice. Respingeri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 549/2021; lege organică.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru politică economică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Prezenţi - 284, pentru - 189, contra - 83, abţineri - 12, "nu votez" - 0.

Proiectul de lege a fost respins.

Dragi colegi,

Dragi colege,

Vă mulţumesc foarte mult pentru colaborare.

Vă doresc o săptămână uşoară!

Declar şedinţa închisă.

Membrii Biroului permanent şi liderii de grup sunt rugaţi să meargă la şedinţa Biroului permanent. (Aplauze.)

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.47.