Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.34.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 9 februarie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Nu se poate prezenta mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR şi apoi câte un deputat de la AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

În continuare, intrăm direct în ordinea de zi şi o să-i dau cuvântul domnului deputat Constantin Bîrcă, dacă este prezent.

Vă rog, domnule. De la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Parcursul european pentru agricultură - Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023-2027".

Este de notorietate faptul că în ultimii ani sectorul agricol a fost vitregit de fonduri. Rezultatul se vede în nemulţumirile justificate ale fermierilor, dar şi în lipsa de pe piaţă a produselor româneşti.

Alegerea unui comisar român pentru agricultură, în persoana domnului Dacian Cioloş, nu ne-a folosit la nimic. Ba, mai mult, sub această coordonare am ajuns să exportăm floarea-soarelui în Franţa şi să importăm ulei. Potrivit Programului 2014 -2020, elaborat sub directa sa oblăduire, importăm produse finite şi exportăm materii prime.

În vederea remedierii situaţiei, noua conducere a întocmit Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023-2027 care va fi depus la Comisia Europeană la finalul acestei luni, răspunzând astfel nevoilor fermierilor şi comunităţilor rurale.

Prevederile acestui plan au ca scop "Schimbarea la 180 de grade a viziunii de dezvoltare a agriculturii româneşti astfel ca să nu existe riscul să pierdem niciun eurocent", după cum afirmă ministrul agriculturii Adrian Chesnoiu. Comisia Europeană are la dispoziţie 6 luni de zile pentru evaluarea planurilor strategice pentru fiecare stat membru. Planul va fi prezentat în totală transparenţă, va fi discutat cu reprezentanţii fermierilor, urmând a fi redactat programul legislativ subsecvent aplicării.

Corelat cu normele europene, acesta va cuprinde elemente noi, şi anume:

- Eco-schemele care reprezintă un nou instrument menit să recompenseze fermierii care aleg să meargă mai departe în ceea ce priveşte protecţia mediului şi acţiunile în domeniul climei, sprijinind atingerea obiectivelor "Pactului verde european". Sporeşte, de asemenea, transparenţa procesului de elaborare a planurilor strategice şi le oferă fermierilor, administraţiilor, oamenilor de ştiinţă şi părţilor interesate o bază pentru discuţiile ulterioare cu privire la utilizarea optimă a acestui nou instrument.

• Agricultura ecologică, având ca obiectiv concurenţa loială pentru fermieri şi menţinerea încrederii consumatorului;
• Dezvoltarea zonei montane reprezintă o preocupare esenţială ţinând cont de faptul că 2022 este Anul Internaţional al Dezvoltării Durabile a Munţilor.

În concluzie, stimaţi colegi, stă în puterea noastră să redăm agriculturii României locul şi rolul ce i se cuvin.

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat al PSD, Călăraşi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu este?

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Predictibilitate şi stabilitate pentru fermierii români".

Stimaţi colegi,

România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările Uniunii Europene. Agricultura înseamnă hrana acestui popor şi de aceea PSD a aşezat întotdeauna agricultura printre priorităţi, drept pentru care şi-a asumat acest minister.

În perioada guvernării PSD - 2017-2019:

• am fost primii în Uniunea Europeană la producţia de porumb şi floarea soarelui;
• 60 miliarde de lei a fost bugetul cumulat alocat agriculturii;
• peste 10,8 miliarde de euro, bani europeni, au intrat în conturile fermierilor;
• cifra de afaceri din agricultură a crescut cu 26% în perioada 2017-2019.

Revenit la guvernare pentru oameni şi cu gândul la ei, PSD a promis prin programul de guvernare pe agricultură, agreat şi de partenerii de coaliţie: o finanţare justă şi eficientă prin utilizarea tuturor surselor de finanţare disponibile; securitate alimentară prin produse proaspete aduse pe masa românilor, dar şi procesarea în ţară a materiei prime; durabilitatea activităţilor agricole prin venituri sigure pentru fermieri, investiţii durabile, sprijin pentru tinerii fermieri, programe pentru fiecare sector de activitate.

Cele două programe pentru susţinerea legumiculturii, aprobate de curând de Guvern în forma agreată împreună cu fermierii, se înscriu în politica PSD de susţinere a producţiei româneşti şi oferă fermierilor stabilitatea şi predictibilitatea de care au atâta nevoie.

Programul denumit generic "Tomata", program lansat în 2017 de PSD cu intenţia de a stimula cultivarea de tomate în extrasezon şi pentru a reduce deficitul balanţei comerciale din acest sector, un program destinat susţinerii producţiei de tomate şi legume în spaţii protejate, se continuă în anul 2022 cu o alocare bugetară de 225 de milioane de lei.

Valoarea sprijinului total este de 4.000 de euro/beneficiar, pentru producţiile de tomate valorificate în ciclul 1 şi 2 de producţie, iar pentru restul legumelor, cultivate în ciclul 2 de producţie, valoarea sprijinului este de 1.000 de euro/beneficiar.

Programul de susţinere a usturoiului românesc are o alocare bugetară pe anul 2022 de 22,2 milioane de lei pentru acordarea unui sprijin de 3.000 euro/cultură/ha/beneficiar pentru producţia de usturoi valorificată în perioada 1 iunie - 21 decembrie.

Domnule ministru, fermierii români au nevoie de predictibilitate şi stabilitate şi de aceea aşteaptă din partea dumneavoastră ca măsurile de sprijin pentru produsele româneşti să vină la timp, astfel încât pe masa românilor să se găsească o hrană sănătoasă, de calitate şi la preţuri rezonabile!

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Georgeta Holban. Este? Vă rog, doamnă.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se numeşte "Reacordarea voucherelor de vacanţă şi scutiri de impozite, măsuri concludente pentru susţinerea turismului românesc".

Partidul Social Democrat rămâne fidel principiilor care au certificat participarea sa la actul de guvernare, propunând, încă de la începutul acestui an, o serie de măsuri care să conducă la creşterea nivelului de trai al românilor. În această linie se înscriu propunerile făcute în scopul susţinerii turismului autohton, prin intermediul cărora se doreşte atât impulsionarea operatorilor economici, cât şi încurajarea românilor de a alege destinaţii de vacanţă din România.

Demn de remarcat este că Partidul Social Democrat a impus în programul de guvernare al coaliţiei reintroducerea obligativităţii acordării voucherelor de vacanţă. Astfel, un procent însemnat al românilor vor fi stimulaţi să îşi cheltuiască banii pe sejururi şi concedii în ţară, sprijinind în acest mod, semnificativ, dezvoltarea turismului nostru. Reamintesc românilor că Partidul Social Democrat a introdus aceste vouchere de vacanţă în urmă cu trei ani, iar reluarea acordării acestora, după ce au fost suspendate de către fosta guvernare, reprezintă un obiectiv extrem de benefic pentru populaţie.

România va putea astfel să îşi intensifice potenţialul turistic enorm de care dispune, creşterea fluxului de turişti ce se vor caza în ţară prin intermediul acestor vouchere de vacanţă, având scopul de a contribui reprezentativ la evoluţia pozitivă a industriei turistice.

Pe de altă parte, reacordarea acestor stimulente financiare destinate turismului va avea şi un rol favorabil secundar, respectiv devoalarea unităţilor de cazare, îndeosebi pensiuni, care încă mai funcţionează la negru, eludând legea prin instrumente ale evaziunii fiscale.

O altă decizie implementată de Partidul Social Democrat în debutul acestui an se referă la noile măsuri destinate sectorului HoReCa. Este vorba de definitivarea cadrului legislativ, în vederea prelungirii scutirii de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniu, pentru o perioadă de 180 de zile. În paralel, tot la propunerea Ministerului Finanţelor, s-a stabilit şi mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat de agenţii economici destinatari, prin scăderea acestei perioade din totalul de 365 de zile ale anului fiscal.

În perioada următoare, Partidul Social Democrat va continua impunerea strategiilor şi politicilor publice care să contribuie la revitalizarea calităţii vieţii românilor, prin adoptarea unor proiecte şi programe guvernamentale menite să le uşureze traiul zilnic şi să depăşească efectele nefaste ale pandemiei, astfel încât să ne îndreptăm spre bunăstarea mult dorită de toată lumea.

Deputat al PSD Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Sorin Năcuţă este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Năcuţă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Aderarea României la Uniunea Europeană, un mare avantaj pentru dezvoltarea ţării".

Stimaţi colegi,

La început de an s-au împlinit 15 ani de când România a devenit membră cu drept deplin a Uniunii Europene. Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre principalele obiective de politică externă ale statului român, după 1990.

A fost o asumare la nivel de instituţii publice centrale şi a decidenţilor politici, fiind un efort colectiv al tuturor românilor.

După primirea în Uniunea Europeană, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, cetăţenii români beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate documentele comunitare fiind traduse şi în limba română.

România se bucură şi de reprezentare legislativă datorită prezenţei celor 33 de europarlamentari în Parlamentul European.

În cadrul instituţiilor comunitare România este reprezentată de un judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, un membru în Curtea de Conturi, 15 membri în Comitetul Economic şi Social şi 15 membri în Comitetul Regiunilor.

România a beneficiat şi beneficiază de investiţii, de fonduri europene care ajută la dezvoltarea economică, dezvoltarea infrastructurii şi la creşterea nivelului de trai al tuturor românilor. În momentul de faţă, ţara noastă beneficiază de un buget substanţial din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din Programele Operaţionale 2021-2027, în valoare de aproximativ 75 de miliarde de euro.

PNRR prevede investiţii de peste 29 de miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi avantajoase.

De asemenea, Programele Operaţionale au o valoare de 46 de miliarde de euro.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, a trebuit să se reformeze continuu şi să-şi consolideze democraţia. Şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă conţine 64 de reforme, structurate în jurul a şase piloni şi a cincisprezece componente.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a beneficiat de trei mari avantaje, care au schimbat radical nivelul de trai, infrastructura şi economia: libera circulaţie a persoanelor, libera circulaţie a mărfurilor şi libera circulaţie a capitalului.

Astăzi, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la veniturile trimise în ţară, la familii, de către cetăţenii care lucrează în alte state. Banii trimişi în ţară de cei 3,6 milioane de români care locuiesc şi lucrează oficial în străinătate au ajuns la 3,4 miliarde de euro. Românii sunt trataţi ca cetăţeni ai Uniunii Europene, în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, securitatea socială şi impozitarea şi pot circula liber în scop profesional, personal, pentru recreere, doar cu buletinul, fără paşaport.

Uniunea Europeană a facilitat deschiderea pieţelor de mărfuri şi creşterea exporturilor de mărfuri româneşti, fără taxe comunitare.

Tinerii din România pot merge pentru a studia în străinătate, atât prin programe educaţionale, cât şi pe cont propriu.

România contribuie direct la conturarea politicilor europene şi a viitorului Uniunii.

Cum ar fi arătat astăzi România în afara Uniunii Europene şi în afara spaţiului Nord-Atlantic?

Sunt voci care critică statutul României de membră a Uniunii Europene sau care stimulează atitudinile eurosceptice, afectând unitatea, stabilitatea şi interesele strategice ale României, mai ales în aceste momente tensionate la graniţele Uniunii.

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Domnul Sorin Năcuţă:

Viitorul României este şi trebuie să fie legat de viitorul Uniunii Europene!

Sorin Năcuţă, deputat al PNL Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit mai departe pe domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Nu există alternativă la apartenenţa la NATO pentru România".

Vedem cu toţii ce se întâmplă în ultima perioadă cu această criză pe care Federaţia Rusă a creat-o la graniţele Ucrainei. Vedem această ameninţare de război pe care Rusia lui Putin o dirijează în această perioadă, din interese geopolitice absolut evidente, în acest joc al nervilor la nivelul cel mai înalt, la nivel internaţional, pe care îl vedem în ultima perioadă, şi care riscă să ne arunce din nou în haos.

După căderea regimului totalitar comunist adus pe tancurile armatei sovietice, regim genocidar care a distrus România, una din principalele aspiraţii ale românilor a fost reintegrarea în spaţiul de cultură şi civilizaţie occidentală.

Aderarea la NATO şi integrarea în NATO, un obiectiv asumat unanim de întreaga clasă politică românească, este fundamentală pentru apărarea securităţii, stabilităţii şi siguranţei naţionale a României. Nu există niciun fel de alternativă la NATO şi vedem ce se întâmplă atunci când o ţară europeană nu are această umbrelă de securitate, reprezentată de cea mai mare alianţă politico-militară din istorie.

În ultimul timp am văzut o serie de declaraţii din partea Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei cu privire la eliminarea capabilităţilor integrate ale NATO de pe flancul estic, de la retragerea forţelor militare NATO din România şi din alte ţări. Aceste declaraţii sunt jignitoare la adresa României, încalcă suveranitatea naţională a României şi nu pot fi sub nicio formă luate în calcul în perspectiva niciunei negocieri internaţionale bilaterale ori multilaterale; sunt complet descalificante din toate perspectivele.

De asemenea, s-au făcut şi anumite afirmaţii cum că scutul de la Deveselu ar fi un pericol pentru Rusia. Iarăşi un lucru fals, un lucru care nu are nicio legătură cu realitatea şi care face parte din acest război hibrid, din acest război psihologic pe care Rusia îl orchestrează la adresa lumii libere.

Să nu uităm că în Republica Moldova există forţe militare ruseşti, există forţă militară rusească în Transnistria, care este menţinută şi astăzi într-un conflict îngheţat. Chiar un oraş din România Mare, de pe malul Nistrului, Tighina, se găseşte sub acest regim de control militar al Federaţiei Ruse.

În încheiere, am observat şi acea declaraţie a lui Vladimir Putin, cum că NATO ar fi încercuit Rusia. Nimic mai fals! Doar dacă ne uităm pe o hartă a lumii ne putem pune o simplă întrebare: "Oare unde este, domnule Putin, unde este Rusia încercuită de NATO?". În China comunistă, în Mongolia, în Kazahstan, unde? Poate în Oceanul Arctic, este înconjurată de forţele NATO formate din urşi polari şi din morse.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

În continuare, doamna Rodica-Luminiţa Barcari.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă voi vorbi astăzi despre un subiect îngrijorător pentru educaţia românească - criza de dascăli.

Ultimele date statistice relevă faptul că judeţul Ialomiţa, pe care îl reprezint în Parlamentul României, are 194 de cadre didactice, din totalul de 2.316, cu vârsta cuprinsă între 65 şi 80 de ani. Un calcul simplu ne arată că 8,37% dintre profesorii ialomiţeni au împlinit deja vârsta de pensionare, fiind cel mai mare procent din ţară. La nivel naţional, numărul profesorilor cu vârsta de peste 65 de ani este de aproape 8.000.

Meseria de dascăl, care în urmă cu două-trei decenii impunea respect şi onorabilitate, a devenit una indezirabilă şi neatrăgătoare pentru tinerii absolvenţi de studii superioare. Salariul nemotivant, în jur de 2.500 de lei net pentru un profesor debutant, volumul mărit al birocraţiei, condiţiile precare din unele şcoli - în special în mediul rural -, numărul mic de posturi titularizabile, fac ca această carieră, cândva tentantă, să nu mai fie o opţiune pentru absolvenţii de facultate. Puţinii curajoşi care îşi aleg această carieră se văd nevoiţi să cumpere, din buzunarul propriu, rechizite şi produse de igienă, să conceapă tot felul de fişe şi activităţi pentru a face curricula mai atractivă pentru elevi şi, în general, să facă eforturi substanţiale pentru a finaliza multitudinea de documente care trebuie completate mereu, îndepărtându-i de misiunea lor de bază, aceea de educatori ai tinerelor generaţii.

Acestea sunt motivele pentru care multe şcoli sunt obligate să apeleze la serviciile profesorilor pensionari. Fără aceştia situaţia ar fi imposibil de gestionat, multe discipline obligatorii nu ar mai putea fi acoperite. Profesorii pensionari sunt cei care au salvat situaţia şi în ultimii doi ani, când pandemia a afectat sănătatea şi activitatea foarte multor dascăli. În ciuda vulnerabilităţilor vârstei, la apelul şcolilor ei au fost cei care au înlocuit cadrele didactice afectate de boală. Şi vă spun realitatea din teren: nu le-a fost uşor, în special celor ajunşi la o vârstă venerabilă şi nevoiţi, de pe o zi pe alta, să se adapteze predării în sistem online.

De aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, fac un apel către dumneavoastră, colegii mei, dar şi către ministrul educaţiei, pentru a ne aşeza la masa discuţiilor şi a găsi o soluţie la această problemă spinoasă. Este de datoria noastră, în calitate de legiuitori, să completăm cadrul legislativ cu măsuri concrete, astfel încât să crească interesul tinerilor absolvenţi de studii superioare pentru meseria de dascăl.

Rodica-Luminiţa Barcari, deputat al PNL, Ialomiţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat Barcari.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Beniamin Todosiu a venit? Încă nu.

Atunci îl invit pe domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Până când coaliţia toxică a noului USL va abuza de răbdarea românilor din diaspora? Cât de departe va merge indolenţa acestui Guvern incompetent?

Pun aceste întrebări pentru că în perioada sărbătorilor de iarnă autorităţile române, sub oblăduirea coaliţiei PSD-PNL-UDMR, i-au sancţionat în mod abuziv pe cei peste 50.000 de români care n-au reuşit să completeze acele formulare de intrare în ţară, aşa-numitele PLF-uri, în baza unei ordonanţe de urgenţă date în prag de Crăciun.

Mai mult, românii n-au avut la dispoziţie suficient timp să se informeze şi nici măcar la vamă n-au fost înştiinţaţi despre obligativitatea completării acestor formulare. Aşa că zelul autorităţilor, demn de Ghiţă Pristanda, s-a lăsat cu zeci de mii de amenzi care însumează acum peste 25 de milioane de euro.

Să nu uităm că cei mai mari investitori străini în ţara noastră sunt milioanele de români din diaspora care trimit bani familiilor. Ce primesc din partea statului român? Sfidare şi umilinţă.

Pe această cale vreau să le mulţumesc tuturor celor care muncesc în străinătate, cu gândul la cei de acasă, şi care nu renunţă la ideea că pot trăi într-o ţară care îşi respectă cu adevărat cetăţenii.

Vă garantez că nu stăm deoparte. În urmă cu câteva săptămâni am amendat ordonanţa încercând să eliminăm disfuncţionalitatea şi aberaţiile incluse în aceasta. Mai concret, prin acele amendamente am vrut să extindem perioada de completare a formularului de la 24 de ore la 72 de ore, să ajustăm aplicaţia web pentru PLF, astfel încât aceasta să nu le permită utilizatorilor completarea formularului înainte de termenul prevăzut de lege, să exceptăm de la completarea formularului PLF mai multe categorii de persoane, cum ar fi: cei aflaţi în tranzit, şoferii de tir, lucrătorii transfrontalieri, elevii sau studenţii cu domiciliul în afara României şi nu în ultimul rând să extindem perioada de stocare a datelor până la 6 luni, pentru ca declaraţia să apară şi în bazele de date oficiale, ca dovadă incontestabilă.

Şi care a fost răspunsul "geniilor" din coaliţia socialist-liberală? Aceştia au ales să amâne votul pe amendamentele propuse de USR în Comisia juridică, şi asta pentru a fi duioşi cu Guvernul lor, nu al cetăţenilor români, astfel încât să încerce să mai spolieze pe ici, pe colo, O.U.G.-ul defectuos.

Numai că, în ciuda acestor eforturi, pe ultima sută de metri, noul proiect al Guvernului nu numai că nu preia măsuri mai prietenoase cu muncitorii români, dar nici măcar nu extind perioada de completare a formularului într-un termen mai rezonabil.

Aşa că românii vor contesta aceste amenzi, iar statul român va pierde procesele pe bandă rulantă din cauza acestui Guvern "responsabil" şi "experimentat" care dă din nou cu bâta-n baltă.

Cum credeţi, cât vor mai îndura românii din diaspora această sfidare a bunului-simţ? Şi aşa numărul de români plecaţi în străinătate creşte pe zi ce trece în mod exponenţial.

Măcar acum treziţi-vă din această indiferenţă şi plecaţi urechea spre doleanţele diasporei. Votaţi amendamentele propuse de USR şi reparaţi cât mai urgent acele absurdităţi din Ordonanţa de Urgenţă cu privire la formularul de intrare în ţară.

Nu în ultimul rând, USR va continua să lupte în Parlament pentru ca românii din străinătate să fie auziţi şi corect reprezentaţi în instituţiile şi legile statului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Daniel Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică are de-a face cu reţelele electrice subdimensionate şi învechite.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Preţurile la energie şi gaze au explodat. Este o problemă gravă care afectează cetăţenii României şi pe care încercăm să o rezolvăm.

Dar mai există o problemă care afectează sectorul energetic, una care ameninţă să creeze probleme la fel de mari: reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

Cetăţenii mi-au sesizat în numeroase rânduri fluctuaţii de tensiune şi întreruperi de curent. De vină sunt vechimea reţelelor, subdimensionarea acestora în raport cu volumul consumului şi bineînţeles investiţiile insuficiente făcute pentru modernizarea lor.

Echipamentele şi utilajele companiilor sunt afectate de aceeaşi problemă, iar producţia industrială suferă. Unii întreprinzători au renunţat la planurile de extindere, alţii au investit sume considerabile pentru refacerea liniilor de medie tensiune şi a transformatoarelor. Ironie legislativă: capacităţile realizate au trebuit să fie donate către societăţile de distribuţie.

Distribuitorii au monopol în regiunile unde activează. ANRE este organismul care trebuie să verifice dacă şi cum îşi îndeplinesc aceştia obligaţiile impuse de Legea nr. 123/2012.

Am întrebat Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei dacă E-Distribuţie Banat, titularul monopolului din zona de vest, a realizat studiile obligatorii pentru modernizarea reţelei.

Am vrut să ştiu dacă agenţia verifică realizarea extinderilor şi modernizărilor solicitate de comune şi oraşe.

Mi-au răspuns că E-Distribuţie Banat face treabă bună. Asta în vreme ce la biroul meu parlamentar am primit o sumedenie de copii ale plângerilor timişenilor depuse la Autoritatea de Reglementare. Oamenii cer despăgubiri pentru aparatele casnice arse, îşi aruncă mâncarea din frigiderele dezgheţate pentru că la o adiere de vânt rămân fără curent. Autoritatea verifică şi nu găseşte probleme, iar oamenii rămân cu paguba.

Cetăţenii au suferit, firmele renunţă la planurile de investiţii din cauza dezastrului din liniile de curent, iar companiile care deţin monopolul distribuţiei prosperă. De exemplu, E-Distribuţie Banat realiza un profit de peste 36.000.000 de euro în 2019. Anul trecut a fost ceva mai slab - putea plăti acţionarilor doar 8.000.000 de euro.

Va trebui să înlocuim benzinăriile cu staţii de încărcare a maşinilor electrice. Nu o vom putea face cu reţeaua actuală.

Domnilor de la societatea de distribuţie care faceţi profituri uriaşe punând în pericol dezvoltarea economică a României şi vă bateţi joc de oameni, respectaţi legea şi investiţi în reţele!

Domnilor de la ANRE, verificaţi corect aceste companii care deţin un monopol esenţial pentru cetăţeni şi companiile noaste! Obligaţi-i să aducă reţeaua în secolul XXI!

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Daniel Toda, deputat de Timiş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit mai departe pe domnul deputat Filip Havârneanu.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Iaşiul, între întunericul corupţiei, mafie şi primarul interzis"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Iaşiul, oraşul pe care îl reprezint de mai bine de un an în Parlamentul României, poartă nedrept eticheta şi pata unui primar corupt care şi-a pierdut dreptul de a-şi mai exercita mandatul. Abuzurile, cumetriile, favorurile politice, ilegalităţile imobiliare, angajările pe pile, toate au transformat municipiul într-un breloc care se roteşte pe degetul mic al lui Mihai Chirica, timp în care Iaşiul avea nevoie de o administraţie eficientă şi corectă. Avea nevoie de ceea ce a votat să se întâmple.

Cu toate că este cercetat în şase dosare penale, PNL, partidul umbrelă al lui Chirica, continuă să îi fie complice şi să sfideze ieşenii, protejând un lider aservit, dedicat hoţiei. Este ridicol să vorbim de o demisie de onoare, nici măcar de o demisie de ruşine, pentru că aceşti termeni sunt necunoscuţi unor oameni care îşi calculează fiecare pas ilicit. Din cauza faptului că PNL se comportă ca o instituţie de ocrotire a multor penali, Iaşiul bate pasul pe loc şi, din păcate, trebuie să recunoaştem că în PNL există oameni capabili, oameni buni, oameni care vor să facă treabă, dar ei sunt înlăturaţi, pentru că în prima linie sunt oamenii corupţi, sunt oamenii imorali, cu exerciţiul şantajului, al influenţei şi al manipulării.

Unde sunt ieşenii în tot acest labirint? Nicăieri.

Unde este viaţa lor prosperă promisă? Nicăieri.

Unde sunt marile proiecte desenate pe hârtie? Nicăieri.

Unde este sportul ieşean revigorat, unde este mafia lemnului pedepsită? Nicăieri.

Unde sunt investitorii şi locurile de muncă? Din păcate, niciunde.

Mihai Chirica este astăzi doar un inculpat pus sub control judiciar care confirmă ceea ce am semnalat. Iaşiul este condus de hoţii care prosperă pe spinarea cetăţenilor. Au fost păgubiţi, nu ajutaţi. Doar au visat la servicii publice de calitate şi egalitate de şanse. Au privit de pe margine cum sunt făcute posturile cadou, au plecat dezamăgiţi de atâta aroganţă şi au învăţat forţat lecţia amară a aranjamentelor, a recomandărilor pe bază de prietenie şi nepotism. La Iaşi trebuie să spargem această reţea de şmecheri împuterniciţi, care au lăsat oraşul, din păcate, cu multe restanţe. Probabil vă sună cunoscut, pentru că sunt multe judeţe "traumatizate" de aceste clanuri care îşi fac propria lege.

Preşedintele României are datoria cel puţin morală faţă de ieşeni să intervină şi să tranşeze lucrurile în cazul acestui primar care, la o săptămână de la suspendarea sa, susţine că pur şi simplu "s-a trezit într-o situaţie dificilă". Vreau să îl vedem pe domnul preşedinte Iohannis că îşi respectă cuvântul dat mai mult decât statutul de naş. Să demonstreze public că declaraţia sa conform căreia persoanele care au fost condamnate sau cercetate penal nu trebuie să fie în conducerea statului şi dacă a fost o minciună ceea ce a spus, s-o recunoască.

Altfel ne vom raporta la şeful statului tot ca la un lider cu probleme de credibilitate, ca la un politician cu declaraţii delirante, ca la un preşedinte care împătureşte bine lista ruşinii pe care se află, de altfel, şi numele primarului nostru, Mihai Chirica. Statul român trebuie resetat, dar acest lucru înseamnă să avem dovezi clare că nu vom lăsa corupţia să devină politică de stat. Iaşiul are nevoie de un nou primar. Un primar cu proiecte, şi nu cu dosare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR, domnul Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi intitula această declaraţie politică "PNL - groparul României".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Observ fără niciun fel de surprindere, dar cu multă revoltă, că Partidul Naţional Liberal îşi propune ca, până la finele anului 2022, să intre în istorie ca partidul care a îngropat definitiv România.

Îmi bazez afirmaţia pe declaraţiile făcute de secretarul general al #echipeicâştigătoare, domnul Ionuţ Stroe, care a anunţat succint câteva dintre marile reforme antinaţionale pe care liberalii ni le-au pregătit: eliminarea interdicţiei de vânzare a acţiunilor la companiile de stat şi listarea la bursă a acestora, "deblocarea" investiţiilor din zona Mării Negre şi a procedurilor de achiziţie a terenurilor agricole.

Practic, prin intermediul "reformelor" liberale, puţinul pe care îl mai avem nevândut devine vandabil, iar suveranitatea încă nesuprimată, dispare. În concluzie, România devine colonia celor care au bani să o cumpere.

Nu ştiu ce îi mână pe liberali în acest demers, dar ştiu sigur că noi, parlamentarii AUR, nu vom participa la acest act de trădare al interesului naţional.

Ne vom opune cu fermitate oricărui demers legislativ care dă liber vânzării, tranzacţionării acţiunilor la companiile cu capital integral sau majoritar de stat, care flexibilizează condiţiile de vânzare a terenurilor agricole din extravilanul localităţilor încă româneşti şi care permite exploatarea resurselor naturale în detrimentul statului român.

Am spus mai devreme că nu ştiu ce îi mână pe liberali, dar dacă tot sunt aici, în faţa dumneavoastră, îmi permit să vă întreb direct: dragi colegi, ce vă mână să vindeţi bucată cu bucată din ţărişoara pe care tocmai străbunii dumneavoastră au clădit-o? Nu vă întrebaţi oare ce ar spune brătienii, cei care au contribuit în mod decisiv la obţinerea independenţei de stat şi la Marea Unire? Nu vă este ruşine de memoria lor?

De ce vreţi să fim slugi la stăpâni străini, şi nu propriii noştri stăpâni, în propria noastră ţară?

Dragi colegi liberali,

Nu mai fumaţi, nu ne mai furaţi, nu ne mai vindeţi ţara! Încetaţi să fiţi părtaşi la desuveranizarea României!

Suntem români, sunteţi români! Purtaţi-vă ca patrioţii iubitori de ţară, nu fiţi partihoţii care ne condamnă copiii să fie sclavi în propria lor ţară!

Vă mulţumesc.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR, Constanţa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la grupul colegilor neafiliaţi.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola este? Nu este.

Domnul Nicolae Giugea? Nici el.

Atunci revenim la Grupul PSD.

Domnul Dan Şlincu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Din momentul preluării guvernării, miniştrii PSD din actualul Executiv au pus rapid în mişcare scheme şi măsuri de sprijin consistent, care vor reprezenta o veritabilă gură de oxigen pentru mii de firme sufocate de actualul context, de la criza COVID până la cea produsă de scumpirile masive ale electricităţii, gazelor şi combustibililor.

70% din măsurile pe care Partidul Social Democrat le-a impus în programul economic al guvernării vizează soluţii şi scheme de ajutor pentru IMM-uri, în special pentru activităţi de producţie, aici, în ţară.

Aşadar, zilele trecute au fost deja lansate primele 4 programe de sprijin pentru firmele româneşti.

Este vorba de "IMM Producţie", care se adresează producătorilor locali, inclusiv start-up-urilor inovative, dar şi celor care optează pentru reconversia activităţii în domeniul producţiei. Finanţarea în cadrul acestei măsuri poate ajunge la 10 milioane de lei pentru investiţii şi 5 milioane de lei pentru capital de lucru.

Al doilea program este "IMM Rural Invest", care reprezintă o măsură de sprijin dedicată întreprinzătorilor din mediul rural şi urbanul mic. Aceştia beneficiază de credite de până la două milioane de lei pentru achiziţia de terenuri sau alte active, ori se poate finanţa capitalul de lucru.

Cel de-al treilea program este "Garant Construct", prin care sunt susţinute IMM-urile din domeniul construcţiilor, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, cu o valoare maximă a finanţării unei investiţii de 10 milioane de lei.

Cel de-al patrulea program se referă la "sprijinirea inovaţiei" şi prin el se garantează creditele care finanţează proiecte ce pun în valoare invenţii şi inovaţii, care susţin exportul, care cofinanţează investiţii strategice.

În viziunea noastră, a social-democraţilor, este esenţială sprijinirea firmelor care produc în România. Încă din perioada în care era în opoziţie, Partidul Social Democrat a căutat soluţii la criza socială şi economică generată de pandemie şi a venit cu principiul general de aplicat în toate domeniile, şi anume: "Fabricat în România".

Pentru sprijinirea firmelor româneşti din fiecare judeţ, este important ca fiecare parlamentar să susţină acest concept - "Cumpără româneşte!", pentru că un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români.

Stimaţi colegi,

"Fabricat în România" şi "Cumpără româneşte!" trebuie să devină mai mult decât deziderate şi concepte strategice. E important să punem pe primul plan interesul producătorului şi al cumpărătorului, interesul românilor.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat, Botoşani.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat, şi pentru încadrarea perfectă în timp.

Doamna Cristina-Elena Dinu?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "PSD însănătoşeşte sistemul sanitar din România, cu profesionişti care iau măsuri eficiente".

Atunci când la conducerea unei instituţii se află un profesionist, rezultatele sunt pe măsura priceperii şi pregătirii acestuia. Din nefericire, la conducerea Ministerului Sănătăţii, în momentele atât de grele ale pandemiei, s-au aflat personaje care s-au dovedit a fi doar nişte "experimente" eşuate. Iar acest lucru ne-a costat enorm. Ne-a costat zeci de mii de vieţi pierdute, suferinţa altor sute de mii de familii, spitale sufocate şi cadre medicale ajunse la capătul puterii.

Încă de la debutul pandemiei, PSD a susţinut permanent aplicarea unor măsuri clare, logice şi atât de necesare pentru ca efectele acesteia să fie diminuate. Nu s-a ţinut cont însă de nicio propunere şi consider că responsabilitatea, vina pentru tragedia din valurile anterioare ale pandemiei aparţin exclusiv celor care s-au prefăcut că nu îi aud pe profesioniştii din domeniul sănătăţii, deşi aceştia au dat numeroase semnale, deci vina este a celor care au refuzat să aplice aceste măsuri.

Ca atare, PSD şi-a asumat actul guvernării şi din dorinţa de a produce o schimbare reală în managementul crizei sanitare generate de pandemia de coronavirus.

Deşi era mai comod să rămânem în opoziţie, după dezastrul din valul 4, nu am putut rămâne impasibili în timp ce viaţa românilor era pusă în pericol. Iată că, după preluarea conducerii Ministerului Sănătăţii de către un profesionist, a fost conturată o strategie care s-a dovedit mult mai eficientă în prevenirea şi diminuarea efectelor negative ale acestei pandemii.

În acest moment, România este tot mai aproape de a depăşi vârful valului 5. Chiar dacă numărul de cazuri confirmate a atins dublul vârfului valului 4, în valul 5 decesele şi spitalizările sunt la un nivel semnificativ mai mic decât în valul anterior. Aceasta, în parte, datorită agresivităţii mai reduse a variantei Omicron, dar şi datorită măsurilor eficiente luate de ministrul PSD al sănătăţii.

Vorbim despre creşterea capacităţii de testare pentru identificarea din timp a infecţiilor, care s-a realizat şi prin includerea medicilor de familie, dar şi a farmaciilor cu circuit deschis, în testarea COVID-19.

Astfel, a scăzut suprasolicitarea serviciilor de ambulanţă şi a direcţiilor de sănătate publică.

Organizarea centrelor de evaluare pentru pacienţii confirmaţi pozitiv, cu forme uşoare şi medii de boală, care prezintă comorbidităţi, şi care previne aglomerarea spitalelor, este, fără îndoială, una dintre cele mai bune măsuri din această pandemie. Prin intermediul acestor centre de evaluare COVID, se vor putea evita internările în stadii avansate de boală şi decesul persoanelor cu forme grave şi se va reduce presiunea pusă pe spitale şi pe unităţile de primiri urgenţe, astfel încât să se creeze un culoar liber de acces şi pentru pacienţii non-COVID, care se vor putea prezenta la medic pentru controale periodice.

De asemenea, am reuşit să asigurăm medicamentele necesare pentru tratarea infecţiei în fazele incipiente ale bolii, pentru prevenirea formelor severe şi a deceselor. În plus, primul medicament pentru tratarea COVID-19 a fost distribuit în spitalele de România şi va fi folosit pentru pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 care se află în primele 5 zile de la debutul bolii.

În concluzie, sunt convinsă că, aşa cum a anunţat şi ministrul sănătăţii, într-un timp relativ scurt, vom putea depăşi acest nou val al pandemiei, vom putea relaxa restricţiile şi vom putea să ne îndreptăm, astfel, cu paşi mici, dar siguri, spre finalul acestei perioade dificile.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Marian Rasaliu? Este? Nu este prezent.

Mergem mai departe.

Domnul Ioan Mang?

Nu este?

Atunci, domnul Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Dezastrul ecologic de lângă localităţile Olteniţa şi Ulmeni ia amploare, judeţul Călăraşi devenind groapa de gunoi a municipiului Bucureşti, sub privirile pasive ale autorităţilor".

Prin declaraţia politică din 7 septembrie 2021, am semnalat existenţa unei probleme grave de sănătate publică cu care se confruntă municipiul Olteniţa şi localitatea învecinată, Ulmeni, şi necesitatea intervenirii de urgenţă în vederea stopării dezastrului. Am aşteptat luni de zile, alături de localnicii direct afectaţi, am aşteptat măsuri concrete din partea autorităţilor, dar astăzi constat că bat la uşi închise, în timp ce situaţia din teren rămâne neschimbată.

Vă reamintesc că în zona menţionată este o bombă ecologică, sute de mii de tone de deşeuri menajere de la primăriile de sector ale municipiului Bucureşti şi din judeţele limitrofe fiind depozitate pe o suprafaţă de 100 de hectare, aparţinând administraţiei municipiului Olteniţa.

Gunoaiele produse de bucureşteni sunt îngropate în apropierea localităţilor menţionate mai sus, sub masca unor operaţiuni de sortare, generând consecinţe extrem de nocive pentru localnici - un dezastru ecologic, o contaminare ireversibilă a zonei aflate în proximitatea fluviului Dunărea.

Primăria municipiului Olteniţa, Prefectura judeţului Călăraşi, Poliţia judeţeană Călăraşi, Garda de Mediu, instituţii abilitate să intervină, au rămas în pasivitate, în ciuda consecinţelor dezastruoase pentru sănătatea publică.

Amintim că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţia statului care are misiunea să protejeze cetăţenii de efectele nocive ale poluării, a procedat la reautorizarea ilegală a gropii de gunoi de la Olteniţa, groapă care fusese închisă anul trecut.

Cine se află în spatele acestei operaţiuni toxice doarme liniştit şi protejează afaceri de sute de milioane de euro, în detrimentul vieţii şi sănătăţii unor comunităţi locale, care, din păcate, nu deţin mijloacele necesare să se apere.

Asociaţia Cetăţenească Ulmeni Călăraşi a realizat un studiu de sănătate publică prin care demonstrează contaminarea populaţiei cu mercur, plumb, antimoniu şi cupru, substanţe extrem de nocive pentru organismul uman. În plus, incendiile de proporţii - incendii, de altfel, puse cu intenţie directă - din lunile august şi septembrie, de la groapa ilegală de gunoi din Olteniţa, au sporit gradul de poluare deja existent.

Trebuie intervenit de urgenţă pentru prevenirea riscurilor ecologice şi înlăturarea factorilor de poluare care periclitează grav sănătatea oamenilor.

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PNL.

Domnul Marian Cruşoveanu este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Majorarea amenzilor pentru neplata rovinietei, motiv în plus pentru anularea taxelor pe podurile dunărene".

Tuturor ne este cunoscut că, atunci când trecem podurile dunărene, mai ales podul Cernavodă - Feteşti sau Hârşova - Vadu Oii, plătim o taxă. Această taxă a fost instituită în urmă cu 20 de ani şi a devenit una din sursele principale de finanţare ale CNAIR. Practic, aproximativ 10% din bugetul companiei este susţinut din sumele colectate din această taxă. În acelaşi timp, dobrogenii şi firmele din judeţele Constanţa şi Tulcea, care deja plătesc rovinieta, prin plata taxei de pod, sunt puşi în situaţia unei duble taxări.

De aproximativ 3 ani, există un proiect de lege care prevede eliminarea taxei de pod, o lege pe care o consider esenţială şi necesară, ce vine în sprijinul capitalului autohton, al dobrogenilor şi al tuturor celor care utilizează aceste porţiuni de drum.

Observ că Ministerul Transporturilor doreşte să majoreze amenzile pentru neplata rovinietei, de aceea consider că este un moment prielnic să continuăm discuţiile pentru eliminarea taxei de pod. Această propunere de creştere a amenzilor ar putea reprezenta încurajarea participanţilor la trafic de a plăti taxa de drum, astfel încât va fi o soluţie de suplimentare a bugetului necesar, de care are nevoie CNAIR. În acest fel, proiectele pe care le are în derulare nu vor fi puse în pericol, astfel încât anularea taxei de pod nu va prejudicia în niciun fel activitatea acestei companii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă aduc la cunoştinţă că, prin intermediul camerelor video de monitorizare a circulaţiei, în vederea verificării valabilităţii rovinietei, între anii 2018 şi 2020, au fost înregistrate 1.953.376 de sancţiuni, în cuantum de 741.353.000 de lei.

Conform datelor oficiale de la CNAIR, anual, în perioada 2018-2020, au fost emise aproximativ 21 de milioane de roviniete, cu perioade diferite de valabilitate. Comparând cifrele, putem observa că aproximativ 3% din participanţii la trafic nu plătesc rovinieta. Cu alte cuvinte, creşterea cuantumului de sancţiuni poate reprezenta un argument în plus pentru reprezentanţii Ministerului Transporturilor, dar şi un argument în plus pentru noi, parlamentarii, să grăbim procesul de adoptare a legii care prevede eliminarea taxei de pod.

În momentul de faţă, la nivel naţional, există 108 camere video pentru monitorizare şi control al rovinietei, la care se adaugă sistemele de monitorizare cu camere mobile, pe raza celor 7 Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri, aflate în subordinea CNAIR.

Dragi colegi,

Investiţiile în infrastructura rutieră sunt vitale pentru dezvoltarea României, mai ales că ţara noastră este codaşă la acest capitol, raportat la nivelul Uniunii Europene. De aceea, pe lângă creşterea cuantumului sancţiunilor pentru neplata rovinietei, rămâne în obligaţia ministerului de a creşte şi numărul dispozitivelor tehnice/video de monitorizare a traficului. Aceste două măsuri reprezintă un argument în plus pentru anularea taxei de pod.

Dobrogenii şi agenţii economici din judeţele Constanţa şi Tulcea aşteaptă această lege şi orice amânare va fi decontată de către actuala Coaliţie de guvernare. Orice amânare arată nepăsare, atât faţă de agenţii economici şi capitalul românesc, cât şi faţă de toţi participanţii la trafic. Depinde de noi, de curajul nostru, să facem dreptate şi să anulăm această taxă abuzivă, numită taxă de pod!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Sebastian Burduja este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe 5 martie 1946, Harry Truman îl invită pe Winston Churchill şi are loc un celebru eveniment, la Universitatea Westminster, dacă ţin bine minte, în care Winston Churchill spune pentru prima dată - o cortină de fier a căzut, despicând continentul în două.

La 10 zile distanţă, Stalin îi dă replica şi spune că un conflict cu Occidentul este inevitabil.

De vreo 70 de ani încoace, tactica Estului nu s-a schimbat. Tactica Rusiei lui Putin de azi este tactica Uniunii Sovietice de acum... din anii '50, prin care urmăresc două lucruri.

Primul este să genereze dezbinare în cadrul Occidentului. Să existe dezbinare în cadrul... acum NATO, al Uniunii Europene şi aşa mai departe.

Al doilea lucru este să îndepărteze cetăţenii de sistemele lor democratice, să-şi piardă încrederea în instituţiile statului - ceea ce fac unii, cu maxim succes, inclusiv la noi.

Iar ceea ce s-a întâmplat, şi în Parlament, săptămâna aceasta, nu este de natură să genereze încredere, în rândul românilor, în instituţiile democratice şi, în mod special, în această instituţie, care ar trebui să fie templul democraţiei româneşti.

Deci cred că este un moment vital în care ar trebui să vorbim despre această alegere, mai presus decât orice alte mici evenimente cotidiene cu care ne pierdem de multe ori vremea şi care ne distrag atenţia.

Ce vom alege, Est sau Vest?

Libertate, în Vest, sau lanţurile din Est, pe care le-am cunoscut zeci de ani în această ţară.

Cred că avem, într-adevăr, oportunitatea să demonstrăm că suntem o ţară şi democratică şi dezvoltată şi demnă în Europa.

Democratică - pentru că trebuie să ne întărim instituţiile fundamentale, inclusiv această instituţie a Parlamentului, unde România ar trebui să fie un exemplu pentru celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ar trebui să fie un exemplu care să se uite inclusiv cum funcţionează democraţia americană şi ce înseamnă de fapt o instituţie parlamentară.

O ţară dezvoltată care profită de culoarele de dezvoltare pe care ni le asigură Vestul. Peste 70% din exportul României este spre Vest, marile pieţe de desfacere sunt în Vest, românii aleg Vestul - 200.000 de români, aproape, pleacă în fiecare an, din păcate, şi nu se duc la Moscova, se duc în Vest, pentru că acolo există dezvoltare.

Şi, da, o ţară demnă în Europa. O ţară care ştie să-şi trimită cei mai buni oameni la Bruxelles, la Washington şi în marile capitale ale Occidentului.

Deci spre Vest, dragi români, acolo trebuie să ne îndreptăm şi să fim nu o ţară ca afară, ci o ţară ca a noastră, însă cu lucrurile bune pe care Vestul ni le oferă şi alături de civilizaţia de care aparţinem, civilizaţia europeană.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Îl invit pe domnul Viorel Băltăreţu.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Transformarea digitală - România în deceniul digital european".

Stimaţi colegi,

Fac această declaraţie în contextul publicării la sfârşitul anului trecut, de către Comisia Europeană, a ediţiei din 2021 a Indicelui economiei şi societăţii digitale, pe scurt - DESI.

România se situează pe ultimul loc între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În cele 4 domenii urmărite, România ocupă următoarele poziţii - la capital uman, locul 26; la conectivitate în bandă largă, locul 10; la integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi, locul 25; respectiv, la digitalizarea serviciilor publice digitale, locul 27, adică ultimul.

Cu toate acestea, contextul extern ne este favorabil.

În faţa provocărilor globale ale competitivităţii, dar şi a nevoii interne de a construi o societate digitală prosperă şi incluzivă, Uniunea Europeană mobilizează resurse fără precedent, prin intermediul noului Program multianual şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Apoi, România are o poziţie solidă în regiunea central-europeană. Avem un potenţial semnificativ de creştere digitală, datorat infrastructurii digitale şi unui ecosistem tehnologic efervescent, cu o plajă mare de talente.

Dar de unde începem?

Cred că primul pas este digitalizarea serviciilor publice. Doar 16% dintre utilizatorii online români interacţionează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparaţie cu media din UE - de 64%.

Prin digitalizare, vom obţine simplificarea interacţiunii dintre administraţia publică şi contribuabili, reducerea frecvenţei erorilor umane şi, deci, o administrare mai eficientă, reducerea incidenţei faptelor de corupţie în administraţia publică şi îmbunătăţirea gradului de colectare a taxelor.

Cred că stă în puterea noastră, aici, în Parlament, de a vota legi pentru digitalizarea serviciilor publice, precum este şi Legea privind obligativitatea pentru administraţiile publice de a oferi opţiuni de plată non-cash pe platforme proprii sau pe cele existente deja. Sper că vom beneficia de suportul dumneavoastră în scopul implementării acestei iniţiative legislative.

Apoi, integrarea tehnologiilor digitale în procesele economice va avea un impact direct asupra creşterii competitivităţii şi productivităţii economiei româneşti. Acum, de exemplu, doar o treime din IMM-uri au un nivel de bază al digitalizării şi doar 17% profită de oportunităţile oferite de comerţul online, unde ar putea înregistra mai multe vânzări transfrontaliere.

Starea infrastructurii digitale este una bună, singura arie în care ne bucurăm de un loc onorabil în statistica DESI.

Capitalul uman e o dimensiune inconsistentă. Pe de o parte, avem un capital de talent tehnic semnificativ implicat în domeniul IT, dar, la celălalt capăt, avem un procent important din populaţie analfabetă digital. Cu alte cuvinte, ne confruntăm cu o penurie de specialişti IT la nivelul forţei de muncă generale. Trebuie să profităm de şansa pe care ne-o oferă PNRR - bugetul total alocat în mod specific dezvoltării competenţelor digitale este de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Este doar începutul, dar trebuie să apăsăm acceleraţia digitalizării, pentru ca toţi să beneficiem pe deplin de bunăstarea oferită de o societate digitală incluzivă.

Vă mulţumesc.

Viorel Băltăreţu, deputat de Cluj.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Adrian Giurgiu.

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Siguranţa cetăţenilor primează!".

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi,

În 2019, România a înregistrat 10.000 de accidente rutiere şi 96 de morţi la un milion de locuitori. Am reuşit astfel "performanţa" de a fi pe primul loc în Uniunea Europeană cu această rată a mortalităţii.

O spun, evident, cu amărăciune. Această statistică este una care ar trebui să tragă un semnal de alarmă major.

Domnule ministru de interne Lucian Bode,

Domnule ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu,

Stimaţi colegi parlamentari,

Vă adresez o singură întrebare - câţi morţi trebuie să avem anual în accidente rutiere pentru a implementa măsurile care să garanteze siguranţa cetăţenilor în trafic?

Mare parte din accidentele rutiere sunt provocate de nerespectarea vitezei legale. În lipsa unei legislaţii care să permită montarea de radare fixe şi mobile, ca în ţările civilizate, noi am apelat la soluţii alternative.

Am amenajat ronduri la intrarea şi ieşirea din localităţi. În teorie, ele au rolul de limitator de viteză. Dar, după multe drumuri şi vizite la mine în judeţ, în Mureş, am constatat că ele au devenit pur şi simplu un pericol la fel de mortal ca viteza excesivă.

În condiţii de vizibilitate redusă, şoferii neexperimentaţi nu le văd şi plonjează direct în ele. În alte situaţii, şoferii încearcă să treacă pe lângă ele în viteză şi le acroşează, riscând să derapeze apoi spre trotuarele pentru pietoni sau în şanţuri uriaşe. Rezultă accidente cu persoane rănite şi decedate. Sunt accidente care puteau fi evitate.

Aceste insule sunt amplasate riscant pe carosabil şi nu îşi îndeplinesc scopul de scădere a vitezei de deplasare în localitate.

Concluzia este clară - aceste ronduri nu sunt soluţia pentru siguranţa traficului rutier.

De aceea vă propun astăzi, de la tribuna Parlamentului, o soluţie viabilă - înlocuirea rondurilor cu radare fixe semnalizate. Este o metodă modernă şi eficientă de monitorizare continuă a infracţiunilor rutiere.

Avantajele acestor radare sunt că pot verifica atât vitezele de deplasare la trecerea în dreptul lor, cât şi viteza medie de deplasare prin localitate.

Odată instalate şi semnalizate ca atare, radarele vor reduce riscul de accidente, atât în zona lor, cât şi în localităţile pe care le monitorizează.

Care dintre dumneavoastră, stimaţi colegi, aţi vrea să plătiţi amenzi sau să rămâneţi fără carnet atunci când ştiţi că treceţi pe lângă un radar fix? Mă gândesc că niciunul dintre dumneavoastră.

Aşa vor gândi şi toţi şoferii, inclusiv cei vitezomani şi teribilişti. Dacă reuşim să civilizăm aceste categorii de şoferi vom face un pas către mărirea siguranţei cetăţenilor în trafic.

Vă mulţumesc.

Adrian Giurgiu, deputat de Mureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Dănuţ Aelenei?

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi vreau să vă atrag atenţia că paritatea este 3, 3, 2, 1. Prima dată aţi greşit, a fost 3, 3, 3, 1. La declaraţiile politice.

Declaraţia mea se numeşte "Sistemul Energetic Naţional".

Stimaţi colegi,

Dacă aruncăm o privire asupra Sistemului Energetic Naţional, observăm faptul că, în afara producătorilor de energie eoliană, ceilalţi producători sunt companii de stat!

Producător, furnizor, consumator - acesta este drumul energiei către dumneavoastră, consumatorii şi cetăţenii acestei ţări.

Cine oare a mărit preţul energiei?

Şi ce măsuri ar trebui luate?

Creşterile de preţuri din energie vor genera creşteri de preţuri la alimente şi bunuri de larg consum. Cei ce ne conduc nu sunt în stare să ne ofere vreo soluţie sau, poate, nu vor.

Statul român, în complicitate cu firmele de furnizare a energiei, a crescut preţul acesteia pentru a împovăra şi falimenta populaţia. Din moment ce nu avem o piaţă concurenţială - mai mulţi producători de energie, aceasta înseamnă o piaţă concurenţială -, ci una speculativă, solicit trecerea imediată la preţuri reglementate.

Totodată, România trebuie să îşi sporească producţia de energie prin deschiderea de noi capacităţi de producere a acesteia, pe bază de combustibili fosili, cu emisii care să corespundă Pactului Verde European, capacităţi de producere a energiei verzi regenerabile - hidrocentrale, ferme eoliene şi fotovoltaice -, dar şi capacităţi de producţie a energiei bazate pe energia nucleară. Se impune, totodată, începerea extragerii gazelor din Marea Neagră şi folosirea lor în interes naţional.

Fiecare locuinţă din România ar trebui să aibă pe acoperiş un sistem fotovoltaic de generare de cel puţin 5 kWp.

Sistemul de transport şi distribuţie a energiei trebuie să se adapteze la noile condiţii, astfel încât România nu numai să revină la statutul de ţară independentă din punct de vedere energetic, ci să fie un hub energetic regional.

Sistemul de fiscalizare a energiei şi mai ales al combustibililor este unul excesiv, preţul litrului de benzină şi motorină la pompă în România este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Noi, cei din AUR, suntem acuzaţi mereu că nu venim cu soluţii pentru rezolvarea problemelor şi că nu suntem decât un partid de protestatari, dar vă întreb, câţi dintre dumneavoastră, câte publicaţii şi canale media au aruncat o privire asupra declaraţiilor politice făcute de parlamentarii AUR, pentru a vedea care este de fapt realitatea?

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Doamna Ana-Loredana Predescu.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Actul educaţional a fost sacrificat în favoarea actului sanitar".

"Şcoala online trebuie evitată pentru că a fost un adevărat dezastru, chiar şi pentru ţările cele mai bine pregătite din acest punct de vedere" - a spus domnul ministru Cîmpeanu.

Totodată, acesta a afirmat că: "Şcolile rămân deschise pentru că trebuie să rămână deschise, pentru că niciunde în Europa nu se mai închid".

Dar în România se închid, domnule ministru, şi se închid pe bandă rulantă.

Este lăudabil efortul dumneavoastră de a menţine şcolile deschise, însă este oare suficient?

Pentru că este cale lungă, domnule ministru, de la dorinţă, la realizarea unor deziderate care ţin de viitorul copiilor noştri, fără a avea un control asupra respectării deciziilor ministerului condus de dumneavoastră, de către directorii de şcoală, inspectorii şcolari, prefecţi sau comitete pentru situaţii de urgenţă judeţene.

Incompetenţa şi încălcarea legii, abuzurile la adresa copiilor şi părinţilor nevoiţi să îşi lase copiii singuri sau să lipsească de la muncă sunt la ordinea zilei.

Şcoli închise ilegal, fără îndeplinirea criteriilor şi fără cadru legal.

Şi vă dau un exemplu - Liceul "Ioan Petruş" din Otopeni, ale cărui cursuri au fost suspendate pe WhatsApp, anterior emiterii unei decizii în acest sens de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov. Acelaşi Comitet care timp de 3 zile a emis hotărâri care prevedeau suspendarea cursurilor pentru 10 zile, cu încălcarea Ordinului comun de miniştri, ce reducea această perioadă la 5 zile.

Şi acesta este doar un exemplu, nu numai de încălcare a legii, dar şi de încălcare flagrantă a dreptului la educaţie al copiilor.

Încă un element care duce la trecerea în online este situaţia în care profesorii nu îşi pot suplini provizoriu colegii absenţi din cauza COVID sau a altor probleme apărute, deoarece aceştia nu pot fi plătiţi decât dacă li se face încă un contract de muncă înregistrat în Revisal, procedură greoaie, birocratică şi aproape imposibil de aplicat şi, atunci, preferă să predea gratis sau să se treacă în online.

În ultimii 2 ani, ca mamă a 2 copii, ca fost cadru didactic şi actual parlamentar, membru în Comisia pentru învăţământ, şi eu, ca şi dumneavoastră, am susţinut public învăţământul fizic, pentru că nu aş vrea să pierdem din vedere un aspect crucial, respectiv calitatea actului educaţional.

Nu este suficient doar să ţinem deschise uşile claselor, mai ales că acum am intrat în a doua fază a anului şcolar - cea premergătoare examenelor.

Acum profesorii trebuie să se pregătească pentru actul educaţional, deoarece ştim cu toţii că rezultatele testelor PISA sunt dezastruoase - 41% din elevii de 15 ani nu au putut atinge un nivel minim de înţelegere la citit.

De 2 ani, cadrele didactice, insuficient plătite, au fost mai mult agenţi DSP care s-au ocupat de crearea de circuite specifice, de reorganizarea sălilor, de verificarea testelor şi a purtării măştilor, de evidenţa cazurilor şi, mai nou, şi de numărul paturilor de ATI din spitale.

Asta mă face, domnule ministru, să afirm că actul educaţional a fost sacrificat în favoarea actului sanitar şi a regulilor COVID.

Vă mulţumesc.

Ana-Loredana Predescu, deputat al PPU-SL de Braşov, afiliat Grupului PSD.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Grupul PNL a epuizat intervenienţii.

Urmează domnul Radu Ciornei, care va intra online.

Vă rog.

Domnul Radu Tudor Ciornei (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Vlad Dracul şi Alexandru cel Mărunt".

Rareori mi-a fost dat să văd o mai mare încrâncenare idiocratică împotriva unui specialist, decât în cazul lui Vlad Voiculescu. Sistemul antimeritocratic având ca vârf de lance trompetele PSD-iste l-a identificat pe Vlad Voiculescu drept omul care trebuie să deconteze toate tarele sistemului medical neglijat cronic timp de decenii întregi. De la preluarea funcţiei, la nici câteva săptămâni, Vlad Voiculescu era deja responsabil de incendiile care izbucneau zilnic, precum focurile pe dealurile ţării când eram atacaţi de năvălitori. Nimeni nu pomenea despre faptul că recalibrarea sistemului electric în funcţie de noii consumatori ar însemna reconstruirea, de la roşu, a tuturor unităţilor medicale din ţară. Fapt ce nu se poate face nici măcar într-un mandat complet, la nivelul întregii ţări. Nimeni nu pomenea factorul uman, erorile de calibrare şi utilizare. Toţi, de la primul, până la ultimul, îşi exprimau legitimele îngrijorări şi obşteştile nemulţumiri. Nimeni din ceata de politruci clasici ce populează studiourile televiziunilor bine hrănite din contracte de publicitate nu pomenea despre spitalele regionale ce ne-au fost arătate doar pe hârtie, precum celebra machetă a primarului Tudorache.

Stau şi mă întreb, câtă lipsă de simţ al penibilului poate avea un partid care dorea o schimbare de 180 de grade, în 6 săptămâni, a unui sistem cariat până la oase, un sistem sărăcit şi îngenuncheat de lipsa cronică a preocupărilor pentru sănătatea cetăţenilor?

Până la demiterea sa abuzivă, Vlad Voiculescu a trecut printr-o moţiune dubioasă, şi, din cauză că a început să deranjeze mafia achiziţiilor, a mai primit o moţiune, cu câteva zile înaintea mazilirii sale de către premierul zombi - Florin Cîţu.

Ioana Mihăilă a primit acelaşi tratament, pentru că a îndrăznit să desecretizeze toate contractele şi tunurile băieţilor deştepţi din sănătate.

Unii învăţaţi povestesc despre faptul că există o anumită categorie karmică, prin care plătim acum, pe acest pământ, păcatele comise. Păcatele PSD-iste perene sunt aceleaşi - minciuna, înşelăciunea, furtul, incompetenţa şi necinstea promisiunilor deşarte. Însă, prin venirea la minister a specialistului Rafila, PSD şi-a primit şi mai bine pedeapsa. L-am întrebat, la audieri, pe domnul Rafila, ca să nu poată să o mai dea cotită, în faţa antivacciniştilor, dacă certificatul verde salvează vieţi. A spus fără echivoc că aşa este. Când l-am întrebat care va fi momentul de introducere a certificatului, ne-a povestit ceva aberant despre cicluri de îmbolnăvire, dublări etc. În fapt, nimic. Acum 4 luni, specialistul Rafila se uita mut la politrucul Ciolacu, ce proclama faptul că Dacian Cioloş a acceptat să facă un guvern şi să vină cu el în Parlament a costat România 2.000 de vieţi. De parcă din momentul în care a venit magicianul PSD-ist morţile s-au redus la 0.

Domnule Rafila, în logica lui Marcel Ciolacu, ne faceţi calculul, câţi români aţi ucis de când aţi devenit ministru?

Săptămâna trecută, după un incendiu la Suceava, nu am auzit niciodată numele ministrului Rafila, în timp ce incendiile petrecute în timpul miniştrilor USR au fost tratate de parcă Vlad sau Ioana le-a pus focul sub rug, precum în Evul Mediu. Nivelul de necinste, de judecată părtinitoare şi debalansată atinge cote maxime.

Să vă fie ruşine, fariseilor!

Fapte, nu vorbe!

Vă mulţumesc.

Radu Ciornei, deputat, Circumscripţia nr. 35 Suceava.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Şi ultima colegă care va interveni astăzi, doamna Gianina Şerban, de la Grupul AUR.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Priorităţi privind protecţia mediului în noua sesiune parlamentară!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am început o nouă sesiune parlamentară şi un al doilea an de mandat de deputat al partidului AUR în Circumscripţia electorală Ilfov. Am avut foarte multe de învăţat în acest prim an de mandat, am demarat mai multe proiecte, acţiuni şi întâlniri cu toţi cei implicaţi, atât în judeţul Ilfov, cât şi în ţară, pe diferite tematici, precum protecţia mediului, eradicarea fenomenului violenţei domestice, siguranţa cetăţenilor în faţa pericolelor ce pot apărea zi de zi.

Protecţia mediului în România nu mai este un subiect nou, cu toţii conştientizăm importanţa acestuia. Ne confruntăm cu diferite probleme ce ne afectează sănătatea, bunăstarea, precum şi viitorul copiilor noştri. Timp de 30 de ani nu s-au făcut paşi spre o dezvoltare verde şi armonioasă a României, o dezvoltare ce ne-ar fi asigurat o agricultură sigură şi bogată, sustenabilă, o dezvoltare ce ne-ar fi asigurat o calitate superioară a aerului, a solului şi a apelor.

În continuare avem foarte mult de lucru, de remediat şi de aliniat cu ţările civilizate în privinţa a numeroase aspecte, ca reducerea poluării prin atingerea ţintelor de reciclare pe minimum 4 fracţii, transportul ecologic, clădiri eficiente energetic şi sustenabile, alimentarea şi racordarea gospodăriilor la sistemul public de alimentare cu apă şi canalizare, tranziţia către energii regenerabile, toate acestea contribuind la calitatea vieţii noastre, a tuturor.

În această sesiune parlamentară, mi-am propus să fac tot posibilul să remediez aceste probleme, să dezvolt noi proiecte şi iniţiative legislative pe toate domeniile menţionate, să ajut cel puţin cetăţenii din Ilfov cu familiarizarea programelor privind protecţia mediului şi să integrez noi soluţii pentru cetăţeni.

Îmi doresc ca angajaţii instituţiilor publice să beneficieze de o grilă de salarizare corectă şi să nu mai existe discrepanţe în anumite instituţii, precum Garda Naţională de Mediu, în care ştim cu toţii că o anumită categorie de angajaţi nu sunt retribuiţi conform activităţii lor şi pericolelor la care se expun.

În continuare, voi participa activ la toate şedinţele de comisii, vizite de lucru, discuţii cu primăriile, pentru a putea să le sprijin în derularea proiectelor bune pentru români, voi lua în considerare toate nemulţumirile transmise de cetăţeni şi voi face tot posibilul ca vocea lor să fie auzită atât în Parlament, cât şi în celelalte instituţii ale statului.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Ilfov, Gianina Şerban.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Înainte de a încheia şedinţa, o să citesc şi numele colegilor care au depus declaraţiile în scris, pentru a avea înregistrarea.

De la Grupul PSD - Marius-Eugen Ostaficiuc, Oana-Gianina Bulai, Ioan Vulpescu, Mihai Weber, Silviu Nicu Macovei, Claudiu-Augustin Ilişanu, Alina-Elena Tănăsescu, Mirela Furtună, Adrian Alda;

De la Grupul PNL - Ioan Balan, Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Liviu-Ioan Balint, Iulian-Alexandru Muraru, Maria Stoian, Alexandru Popa, George-Cătălin Stângă, George Şişcu, Radu-Marin Moisin, Olivia-Diana Morar, Ervin Molnar, Gabriel-Ioan Avrămescu;

De la Grupul USR - doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure;

De la Grupul AUR - Vasile Nagy, Adrian-George Axinia, Georgel Badiu şi Raisa Enachi;

De la Grupul UDMR - doamna deputat Biró Rozália-Ibolya.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Vă doresc o zi bună în continuare!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian-George Axinia:

"AUR, la un pas de victoria finală. Am reuşit să blocăm certificatul verde, cerem Guvernului încheierea de urgenţă a stării de alertă şi revenirea la normalitate"

Românii nu mai acceptă niciun fel de restricţii şi îşi vor viaţa înapoi. Niciun partid nu a făcut eforturile pe care le-am făcut noi, cei de la AUR, pentru apărarea drepturilor fundamentale ale românilor în pandemie. Iar eforturile noastre au dat roade - de la blocarea adoptării certificatului verde şi până la încheierea stării de alertă şi revenirea la starea de normalitate nu mai este decât un pas.

Având în vedere că cifrele privind mortalitatea şi spitalizările la ATI în actualul val sunt sub cele din valul 4 şi luând în considerare zona de platou privind numărul infectărilor, este firesc să cerem actualului Guvern să răspundă aşteptării populaţiei, cărora AUR le dă glas, şi să elimine total orice restricţii.

Mai sunt doar câteva ţări, cum ar fi Franţa, Austria, Italia şi parţial SUA, unde restricţiile sunt dure şi se insistă pe vaccinarea obligatorie, dar şi aici guvernele încep să îşi schimbe perspectivele în contextul numărului mare de infectări aduse cu sine de varianta Omicron. În plus, în peisajul mass-media din ţară şi-au făcut loc multiple ştiri despre ţări civilizate care au decretat sfârşitul pandemiei, cum ar fi Marea Britanie, Danemarca sau Spania, şi care se vor raporta la coronavirus ca fiind o gripă.

Am văzut că Raed Arafat, durul care ne-a adus veştile rele, apare tot mai rar în peisaj. În acelaşi timp, ministrul Rafila a împrumutat peste noapte discursul AUR şi ne vorbeşte despre sfârşitul pandemiei. Chiar şi Preşedintele Iohannis pare să fi revenit pe coordonatele din februarie - martie 2020, atunci când spunea că îmbolnăvirea de COVID este o simplă răceală.

În acest context, AUR cere Guvernului încheierea de urgenţă a stării de alertă şi revenirea la normalitate. Românii au suferit destul, daţi-le viaţa înapoi!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Adrian Alda:

"Creăm premisele unor recolte care să depăşească toate recordurile producţiei comuniste"

Statisticile Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), dublate de cele ale Institutului Naţional de Statistică, care cuprind informaţii concrete despre evoluţia tuturor recoltelor din România, începând cu jumătatea secolului trecut, continuă să constituie încă repere demne de invidiat pentru mulţi dintre producătorii autohtoni actuali.

Prin comparaţie cu procedurile mult mai rudimentare, anterioare, dar care, per total, se dovedeau foarte productive, recoltele din ultimii ani au ajuns să depindă în principal, dar şi în egală măsură de finanţare şi de vreme. Recordurile înregistrate la hectar la culturile de grâu, porumb şi la o parte dintre legume, după 1961, reprezintă, în continuare, ţinte ambiţioase pentru fermierii care acum au la îndemână tehnologii noi, de vârf, necesare prelucrării terenurilor şi dezvoltării conforme a tuturor plantelor. Dar, pe lângă aceste atuuri rezultate din evoluţia tehnologizării şi a tratamentelor aplicate plantelor, investitorii români în agricultură au nevoie de sprijin pentru a dezvolta o economie durabilă, de încurajarea eforturilor lor de a contribui la obiectivele climatice şi de mediu, elemente caracteristice ale Noii Politici Agricole Comune, şi de un cadru legislativ care să conţină definirea măsurilor şi intervenţiilor necesare pentru reducerea vulnerabilităţii veniturilor lor în faţa factorilor externi, inclusiv faţă de schimbările climatice.

Planul Naţional Strategic pentru cheltuirea sumelor alocate ţării noastre prin Politica Agricolă Comună reprezintă principala premisă pentru următoarele recolte, care să depăşească recordurile producţiei comuniste. Deşi acest document este vital pentru atragerea celor peste 21 de miliarde de euro, în intervalul de timp 2021-2027, prin Politica Agricolă Comună, acest Plan a fost neglijat de fostul ministru liberal al Agriculturii, timp de un an, astfel încât a condus, după cum bine ştiţi şi dumneavoastră, la întârzierea nejustificată a trimiterii lui către Comisia Europeană în vederea aprobării.

Este firesc ca mulţi dintre dumneavoastră, stimaţi colegi de dreapta, să inventaţi tot felul de scuze pentru a masca acest dezinteres evident al fostelor guvernări Orban - Cîţu pentru agricultură, încă unul dintre domeniile primordiale ale economiei româneşti, doar că realitatea vă contrazice! La fel şi faptele sau lipsa lor, dacă vorbim despre obligaţia fostului şef al Agriculturii, domnul Oros, de a elabora acest Plan Naţional Strategic pe parcursul anului trecut, angajament pe care dumnealui însuşi şi l-a luat! Păcat că nu l-a mai şi respectat! Mai mult decât atât, indiferenţa acestuia nu este singulară! Este de neconceput şi nimic nu va justifica vreodată neincluderea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a agriculturii de către artizanul acestuia, domnul fost ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea! Din cauza amatorismului cras dovedit de Ghinea, agricultura românească a primit zero euro!

Dar dezastrul integral, rezultat din procrastinarea şi nepăsarea de dreapta, a fost, din fericire, stopat prin intervenţia rapidă şi eficientă a actualei conduceri a Ministerului Agriculturii. În doar trei săptămâni, consultările online cu entităţile publice şi private implicate în elaborarea Planului Naţional Strategic s-au încheiat, iar, începând de acum, strategia va fi supusă consultării publice în forma rezultată din dezbaterile cu fermierii. Tot luna aceasta, va fi finalizată încărcarea documentului în sistemul electronic al Comisiei Europene. Aprobarea PNS va avea loc cel târziu în şase luni de la prezentarea sa de către România.

Dar seria noutăţilor favorabile tuturor fermierilor români continuă graţie gestionării performante a acestui domeniu, în prezent, de către PSD, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când acest portofoliu a fost deţinut de vreun coleg ministru social-democrat!

Toate solicitările, atât ale fermierilor, cât şi ale reprezentanţilor producătorilor agricoli, vor fi, în continuare, susţinute în rundele de negocieri ce vor urma, astfel încât să fie asigurate predictibilitatea şi stabilitatea de care agricultura românească şi industria alimentară au nevoie. Şi pentru că am menţionat cuvintele predictibilitate şi stabilitate, mă văd obligat să dau încă un exemplu de seriozitate şi interes cu care PSD tratează agricultura, respectiv programele de sprijin destinate legumicultorilor.

Programul Tomata are alocat un buget de 225 de milioane de lei, echivalentul a 45 de milioane de euro. Sprijinul individual aferent acestei măsuri este de 4.000 de euro pentru fiecare beneficiar care produce 3.000 de kg roşii/1.000 m². De asemenea, pentru Programul Usturoi a fost alocat un buget de 22,2 milioane de lei sau 4,5 milioane de euro. Cât priveşte sprijinul individual, se acordă câte 3.000 de euro/cultură/hectar în condiţiile unei producţii minime de 3 kilograme de usturoi/10 m². Pentru restul producţiilor deficitare, în speţă ardeiul gras şi/sau lung, kapia, castraveţii, fasolea păstăi, salata verde, spanacul şi ceapa, valoarea sprijinului este de 1.000 de euro, oferiţi fiecărui beneficiar. Însă aceste facilităţi, extinse de actuala conducere social-democrată a Ministerului Agriculturii, sunt completate, în plus, şi de măsura reducerii accizei la motorină. Cu alte cuvinte, PSD oferă încă un sprijin consistent pentru agricultori, având în vedere că subvenţia la motorina agricolă este de 1,630 lei/litru. La un calcul simplu, asta înseamnă un preţ mai mic cu aproximativ 25% faţă de cel plătit la pompă, în mod curent, de restul populaţiei. Bugetul total dedicat pentru această formă de sprijin este de 309 milioane de lei.

Aşadar, dacă se vrea şi se munceşte, se poate! Şi tocmai pe acest ansamblu de oportunităţi - puse la dispoziţie de PSD pentru fermieri, la care se adaugă noile metode de intervenţie, aflate, acum, în analiza coaliţiei de guvernare pentru sprijinirea producătorilor şi consumatorilor - se va putea vorbi, începând de anul acesta, de perspective demne de noi recorduri ale culturilor româneşti!

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

"De ce ne prefacem că nu vedem?"

Transparentizarea şi reglementarea sistemului de finanţe din România trebuie să fie obiectivele prioritare ale ministrului de finanţe!

Suntem martorii unor comportamente care ne fac viaţa grea de zeci de ani şi nimeni n-are curaj să spună stop acestora, deşi suntem conştienţi de cât de mult afectează societatea per ansamblu.

Fac referire la un fenomen pe care îl tolerăm şi, totodată, îl alimentăm de ani de zile, dar iată că, din când în când, mai iese la suprafaţă. Respectiv, funcţionarii din finanţele judeţene, care profită de munca la stat, abuzează de calitatea de verificatori şi ţin contabilitatea firmelor pe care ar trebui să le controleze.

Mai exact, există la nivelul multor administraţii ale finanţelor publice din România adevărate caracatiţe care funcţionează în beneficiul unor funcţionari care şantajează mediul de afaceri local care ajunge să fie la mână unor personaje care nu fac onoare angajaţilor la stat.

De altfel, săptămâna trecută, DNA a descins la sediul AJFP Buzău şi 6 funcţionari ai fiscului şi 27 de oameni de afaceri sunt acum cercetaţi pentru că erau complici în fraudarea statului. Mai exact, funcţionarii se ocupau de contabilitatea firmelor controlate de oamenii de afaceri şi astfel aveau grijă ca aceştia să fie păsuiţi la plata dărilor la stat.

Consider că se impune o verificare mult mai riguroasă a acestor instituţii, mai ales că există la nivelul Ministerului de Finanţe organisme ce pot face controale, şi astfel de situaţii să iasă la lumină cât mai repede.

Informatizarea întregului aparat public din ANAF, pe care Partidul Naţional Liberal a promovat-o în ultimii doi ani, a avut ca scop o reformă obiectivă a aparatului public şi, totodată, punerea la dispoziţie a unui sistem sigur, intuitiv şi uşor de folosit de contribuabili.

Aşadar, cer public ministrului de finanţe Câciu continuarea acestor reforme administrative esenţiale pentru câştigarea încrederii mediului de afaceri în sistemul fiscal de stat.

România rămâne ţara cu cea mai slabă pondere la colectarea de taxe, şi acest lucru se întâmplă atât din cauza birocraţiei, cât şi din cauza lipsei de încredere a oamenilor care fac afaceri, mai mici sau mai mari, în ţara noastră. Prin urmare, fără bani colectaţi la bugetul de stat nu ne rămâne decât să visăm la pensii majorate.

Transparentizarea ANAF prin digitalizarea întregului sistem de finanţe, reglementarea, dar mai ales controalele serioase, pe care ar trebui să le facă Direcţia de Integritate din cadrul ANAF, responsabilă de prevenirea şi combaterea administrativă a faptelor de corupţie, controlul intern şi asigurarea integrităţii profesionale a funcţionarilor publici din ANAF, pot crea un sistem solid ce s-ar putea reflecta în condiţii de viaţă mai bune pentru comunităţile locale.

În acest context, trag un semnal de alarmă asupra prejudiciilor aduse mediului de afaceri, dar şi asupra cetăţenilor în buzunarul cărora se regăsesc aceste comportamente ostile a unora dintre funcţionarii publici care reuşesc să controleze viaţa unor oameni nevinovaţi.

În calitate de deputat, voi iniţia două propuneri legislative cu rol de a amenda legislaţia existentă. Prima se referă la regimul incompatibilităţilor pentru personalul din inspecţia fiscală, pentru că nu este normal ca inspectorii din zona de inspecţie fiscală să meargă în control la societăţi unde ţin contabilitatea rudele apropiate.

A doua iniţiativă se referă la zona de procedură fiscală în care toate declaraţiile ce sunt depuse la finanţe să nu mai fie semnate şi depuse de administrator, ci de contabili autorizaţi cu care societăţile trebuie să aibă contract.

Reglementarea trebuie să aibă în vedere apărarea mediului de afaceri şi crearea unui sistem sigur şi stabil pentru orice contribuabil.

Domnul Georgel Badiu:

"Fără o poliţie pregătită, dotată şi eficientă, fără sindicate puternice nu există stat de drept, nici democraţie"

Pe parcursul vacanţei parlamentare din această iarnă mi-au reţinut atenţia câteva evenimente interne, şi mai ales turnura ideologică pe care actuala putere politico-mediatică le-a dat-o pentru a deruta şi manipula atenţia cetăţenilor şi opinia publică.

Mă voi referi la doar două dintre acestea: greva spontană din transportul public bucureştean şi zarva din jurul unui eveniment rutier tragic, care l-a avut ca făptuitor pe un angajat al Poliţiei Române. Cele două evenimente, deşi nedorite, sunt unele care se întâmplă într-un stat democratic, aşa cum pretind autorităţile noastre că ar fi România. Pentru ca românii să nu observe incompetenţa, abuzul şi lipsa transparenţei actului de guvernare, mai ales prin criza facturilor, puterea politico-mediatică a dat celor două evenimente o interpretare apocaliptică şi antidemocratică.

Astfel, în loc să consemneze şi să adopte măsurile legale care se impun în cadrul unui accident cu persoane decedate, reprezentanţii puterii s-au repezit să blameze o întreagă instituţie şi categorie profesională - poliţia şi poliţiştii români, care în cea mai mare parte sunt zilnic la datorie, apără ordinea publică şi drepturile cetăţenilor. Poliţiştii au cerut şi cer o salarizare şi o dotare mai bune. Autorităţile responsabile de acestea au rămas mute. Cunosc acest domeniu şi ştiu bine ceea ce vă spun.

Să fie clar, nu absolv pe nimeni de vină. Este dureros şi regretabil că un poliţist a accidentat mortal un copil pe trecerea de pietoni. El trebuie tras la răspundere, ca cetăţean, judecat şi pedepsit conform legii. Aşa se procedează într-un stat de drept. Dar una este să aplici legea într-un caz şi cu totul alta, plecând de la acesta, să arunci anatema pe Poliţia Română, aşa cum au procedat reprezentanţii puterii politico-mediatice în cazul precizat, dar şi cu ocazia altor întâmplări.

Mă întreb, cine are interesul să avem o poliţie timorată? Cetăţenii în niciun caz. Poliţistul este primul care intervine să-l apere. Este ştiut că intimidarea poliţiei o urmăresc doar aceia certaţi cu legea: răufăcătorii, hoţii, clanurile de mafioţi, corupţii, scandalagiii. Să se fi dat puterea politică şi mass-media arondată lor de partea acestor răufăcători şi să fi abandonat cetăţenii cinstiţi care îşi văd de viaţa şi de munca lor? După felul în care au tratat solicitările poliţiştilor şi au asmuţit populaţia împotriva lor, plecând de la un eveniment regretabil, înclin să cred că politicienii puterii, analiştii, făcătorii de opinii şi ziariştii plătiţi de Guvern i-au abandonat atât pe poliţişti, cât şi pe românii corecţi.

Acelaşi mecanism de acuzare a celor care îşi cer drepturile a fost aplicat şi personalului care serveşte transportul în comun din Bucureşti. De data aceasta de către primarul general, directorul societăţii de transport şi de către liderii PNL care îl susţin în fotoliu pe primarul general, deşi se dovedeşte cel mai slab primar pe care Capitala României l-a avut vreodată.

În loc să le analizeze cererile, să negocieze cu lucrătorii şi să caute cele mai bune soluţii, primarul şi directorul general al Regiei i-au persiflat, i-au ameninţat cu procese şi cu pierderea slujbei, au încercat să îi înverşuneze pe călători împotriva şoferilor, să le reproşeze acestora că au salarii şi sporuri nesimţite, dar şi multe altele.

Aceste acuze se aduceau unor oameni care se trezesc de la ora 3 dimineaţa pentru ca de la ora 5 să fie gata să transporte în bune condiţii călătorii către locurile lor de muncă. Cel mai condamnabil mi se pare faptul de a acuza, fără nici o bază, sindicatele şi tentativa de a recurge la spărgătorii de grevă.

Acestea sunt atitudini şi acţiuni politice dintre cele mai retrograde, total antidemocratice, abuzive, mentalităţi aduse în actualitatea socială din perioada capitalismului sălbatic, atunci când liderii de sindicat erau vânaţi, omorâţi, şi hoardele de spărgători de grevă îi violentau sub privirile autorităţilor pe lucrătorii aflaţi în grevă.

Menţionez că în aceste împrejurări, partidul AUR a fost singurul care s-a situat ferm de partea cetăţenilor, fie aceştia membri de sindicat sau nu. Suntem partidul care a cerut guvernanţilor să se aplece asupra solicitărilor întemeiate ale oamenilor şi să adopte măsuri în folosul vieţii oamenilor, comunităţilor şi păcii sociale.

Se întreabă unii care este "miracolul" prin care AUR devine tot mai apreciat de români şi creşte în sondajele electorale. Vă spun eu, nu e niciun miracol. Explicaţia este aceea că partidul nostru a sesizat şi a prezentat consecvent publicului realitatea: că direcţia politică în care actuala putere îndreaptă ţara este una greşită, autoritară, nedemocratică, antiumană şi antinaţională. Cetăţenii înşişi au constatat că actuala clasă politică de la putere pluteşte pe deasupra cerinţelor naţionale şi a nevoilor românilor, că s-a rupt de popor, că se îngrijeşte doar de propriile interese de îmbogăţire şi vrea să se rămână "la butoane" prin minciuni şi manipulări.

Noi ne întâlnim direct cu oamenii, iar aceştia ne cer să-i scăpăm de opresiunea guvernanţilor corupţi şi partidele lor parazitare care nu produc nimic bun pentru oameni, dar care, în schimb, consumă bugetul în interesul unor grupări mafiote şi risipesc resursele ţării în scopuri abjecte.

În concluzie, în România, la acest moment, nu există nici stat de drept, şi nici democraţie. Ceea ce lipseşte ţării este o clasă politică responsabilă, deziderat spre care tindem la următoarele alegeri.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului"

Anual, pe 4 februarie, celebrăm Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, după ce, în 201,5 a fost adoptată Legea nr. 274 în Parlamentul României, care îşi dorea să pună România pe linia statelor care marchează ziua de 4 februarie ca Ziua Internaţională a Cancerului, conform Cartei de la Paris, semnată la 4 februarie 2000 în cadrul Summitului mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, sub coordonarea Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului (UICC).

Este o zi dedicată acţiunilor pentru promovarea celor mai noi metode de a combate această boală, este o zi pentru informarea şi încurajarea populaţiei la controale medicale regulate, fiindcă depistarea precoce înseamnă salvarea de vieţi, şi acest lucru trebuie să devină o prioritate naţională.

Este o zi în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile nonguvernamentale pot acorda, cu acest prilej, sprijin material şi financiar pentru organizarea de evenimente dedicate creşterii nivelului de educaţie sanitară şi a gradului de conştientizare în ceea ce priveşte această boală.

Cancerul este una dintre principalele cauze de deces în întreaga lume, dar şi în România. Pandemia de coronavirus a făcut ca accesul românilor la tratamentul salvator să fie îngreunat, iar acest lucru este o problemă pentru care Guvernul trebuie să găsească soluţii, astfel încât dreptul oamenilor la servicii de sănătate să nu le fie încălcat niciodată!

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, voi acţiona mereu în sprijinul pacienţilor şi voi vota mereu astfel încât să îmbunătăţim cadrul legislativ existent.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"15 ani în Uniunea Europeană"

De 15 ani România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Au trecut 15 ani de când aspiraţiile şi eforturile noastre s-au materializat într-unul dintre cele mai importante proiecte de ţară.

După 1990, intrarea în Alianţa Nord-Atlantică şi aderarea la Uniunea Europeană au fost obiectivele esenţiale ale ţării noastre.

Aderarea la Uniunea Europeană a însemnat pentru România recunoaştere dincolo de graniţele estului, un pas important pe drumul unei dezvoltări durabile, şi deschiderea spre un nou model social, spre noi perspective în beneficiul tuturor cetăţenilor acestei ţări.

Au trecut 15 ani în care am fost martorii unor transformări majore. Au fost 15 ani de dezvoltare şi de consolidare a democraţiei, dar au existat şi puncte nevralgice.

Cel mai mare avantaj al aderării au fost fondurile europene, menite să contribuie la dezvoltarea ţării şi la recuperarea decalajelor faţă de statele cu vechime ale Uniunii, însă România nu a reuşit întotdeauna să atragă toate sumele alocate de Bruxelles, situându-se pe ultimele locuri între ţările Uniunii la acest capitol.

Un alt avantaj al cetăţenilor din România este libera circulaţie în spaţiul UE, dar, în acelaşi timp, acest fapt a însemnat şi plecarea a milioane de cetăţeni români să lucreze în alte ţări europene.

După 15 ani în Forul comunitar, România este în continuare sub Mecanismul de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei, este în afara spaţiului Schengen. România încă aşteaptă intrarea în spaţiul Schengen, deziderat care, în acest moment, se situează la nivelul de promisiuni.

Şi aderarea la moneda euro rămâne un obiectiv de viitor. După cum ştim, în 2016, România îndeplinea patru dintre cele cinci criterii de convergenţă în vederea aderării la zona euro. Acum însă, ţara noastră îndeplineşte doar unul dintre aceste criterii, iar termenul anunţat de actualul ministru de Finanţe este 2029. Ne întrebăm dacă şansele de a îndeplini acest obiectiv sunt reale.

În ultimii ani s-a vorbit despre "România educată". Oare se poate vorbi despre o Românie educată atât timp cât, după 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, mai există şcoli în care copiii învaţă în frig sau sunt obligaţi să meargă la toaletă în curte? Pandemia a scos la iveală şi alte disfuncţionalităţi în sistemul educaţional. În secolul XXI, în era Internetului, multe regiuni ale ţării s-au confruntat cu lipsa infrastructurii necesare desfăşurării orelor de curs în format online.

Cu toate acestea însă, după 15 ani, România susţine ferm că nu există alternativă la această uniune politică şi economică. Însă totul evoluează şi într-o direcţie pentru care şi noi, cetăţenii ţărilor membre, suntem responsabili. De aceea, când vorbim despre viitorul Uniunii Europene, este nevoie de un dialog amplu şi de implicare.

Trăim vremuri complicate. Pandemia de coronavirus ne-a afectat grav, ne-a dat multe lecţii, însă datoria noastră este să învăţăm din faptul că Uniunea Europeană şi ţările membre nu au fost suficient de pregătite şi nu am avut un răspuns prompt în faţa acestei situaţii fără precedent.

Pentru a nu ne mai confrunta cu astfel de situaţii este nevoie de o colaborare mai strânsă între actorii politici, atât pe plan intern, cât şi pe plan european.

În acest context, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetăţenii europeni şi să ia măsuri, în limitele competenţelor lor, în urma recomandărilor formulate. Platforma de dezbateri, definită prin Conferinţa privind viitorul Europei, reprezintă o ocazie unică şi oportună pentru cetăţenii europeni de a dezbate provocările şi priorităţile Europei. Astfel, cetăţenii europeni, din toate categoriile sociale şi din toate colţurile Uniunii, tinerii - care au un rol central - pot contribui acum la conturarea proiectului European. Autorităţile europene, naţionale, regionale şi locale, precum şi societatea civilă şi alte organizaţii, care doresc, pot să deruleze evenimente şi să contribuie cu idei.

UDMR salută acest proiect şi îl consideră binevenit pentru că, prin dialogul direct, reduce distanţa dintre participanţii la dezbateri, între autorităţi şi cetăţenii implicaţi. De asemenea, Uniunea consideră importantă continuarea dialogului, iniţiat prin Conferinţa privind viitorul Europei, şi după terminarea proiectului.

Din punct de vedere al UDMR, eficacitatea acestui dialog se va putea măsura prin acele acţiuni care au scopul de a pune în practică aşteptările cetăţenilor europeni, formulate în concluziile Conferinţei privind viitorul Europei.

Ca stat membru al UE, trebuie să putem asigura calitatea vieţii cetăţenilor noştri şi, în acest sens, trebuie să ne asigurăm că deţinem suficientă putere economică, strategii care să fie concretizate în planuri de acţiune cu termene clare. Astfel, rolul actorilor economici este foarte important, adăugând politici sociale viabile şi strategii de dezvoltare durabilă şi implementarea responsabilă a acestora, cu siguranţă, se vor înregistra rezultate. Iar rezultatele se măsoară în siguranţa, bunăstarea şi nivelul de trai al cetăţenilor noştri şi, în acelaşi timp, putem asigura un viitor sigur generaţiilor următoare.

Acum, când tendinţele extremiste se accentuează, iar la frontiera estică a Uniunii sunt încercări de a declanşa un conflict armat, este nevoie de mai multă unitate şi de dialog.

România şi-a exprimat ferm poziţia în regiune prin susţinerea unei Uniuni Europene stabile atât din punct de vedere economic, cât şi geopolitic.

Uniunea Europeană reprezintă o valoare unică, iar noi, cetăţenii săi, avem datoria să o păstrăm şi să contribuim la dezvoltarea ei.

România, prin obligaţiile asumate în urmă cu 15 ani, odată cu aderarea la UE, îşi propune să contribuie la consolidarea acestei construcţii europene şi la protejarea în faţa tuturor pericolelor care apar. Este datoria noastră, a tuturor cetăţenilor, să luptăm pentru o Europă unită şi prosperă, o moştenire sigură pentru generaţiile viitoare.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Să nu ne uităm istoria!"

Este foarte important ca istoria să rămână vie în memoria noastră, deoarece, din nou, în plan internaţional tensiunile escaladează, iar potenţialul lor de a degenera şi crea noi situaţii grave este foarte ridicat. Considerând toate acestea, vreau să vă expun un episod din istoria crimei comise împotriva poporului român. Se întâmpla acum doar 70 de ani, la 2 februarie 1952, în Dobrogea. Tânărul aromân Hristu Zuba, din Ceamurlia de Sus, judeţul Tulcea, era arestat de Securitate şi torturat pentru a declara ascunzătoarea lui Nicolae Fudulea, unul dintre liderii rezistenţei armate anticomuniste din Dobrogea.

Securistul Nicolae Popa aflase că Hristu Zuba, deşi activa ca secretar al organizaţiei locale a Uniunii Tineretului Comunist, sprijinea în realitate, pe ascuns, organizaţia clandestină de rezistenţă şi participa la şedinţele luptătorilor anticomunişti. Chiar şi torturat, tânărul nu a dezvăluit ascunzătoarea lui Fudulea. Hristu Zuba a fost dus de torţionar pe câmpul dintre Ceamurlia şi Beidaud, pus să-şi sape singur groapa, după care a fost executat cu sânge rece. Securiştii au cerut unui localnic, Gheorghe Pastramă, să-l acopere cu pământ, ameninţându-l cu moartea dacă va spune cuiva ce se întâmplase.

Timp de 30 de ani acel om a mers periodic şi a acoperit rămăşiţele tânărului mort, deoarece ploile abundente îi scoteau mai mereu trupul la suprafaţă. Un localnic, care ştie cazul, mi-a scris că trupul neînsufleţit fusese săpat în malul unui râu şi că abia după ʼ89 s-a aflat locul exact. Abia după Revoluţie, surorile sale au putut să îl deshumeze şi să îl îngroape creştineşte în comuna Cogealac.

Poate că şi despre astfel de lucruri ar trebui să se înveţe în şcoală astăzi, nu numai despre alţii... Rezistenţa din Dobrogea a reuşit să strângă pe atunci peste 2.000 de partizani combatanţi şi susţinători locali. "Haiducii Dobrogei", aşa cum s-au autointitulat, erau echipaţi cu armament şi primeau bani şi alimente de la oamenii din comunele din care proveneau. Cetăţenii României au suferit enorm sub comunism. Declarat de Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste drept un regim ilegitim şi criminal, comunismul a adus numai teroare în vieţile românilor, mulţi pierzându-şi vieţile pentru că au studiat în străinătate sau credeau în libertate.

Domnul Ervin Molnar:

"Integrarea ţărilor estice în Uniunea Europeană, un factor de stabilitate şi pentru România"

Plenul Parlamentului a aniversat, săptămâna trecută, printr-o şedinţă solemnă, 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Data de 1 ianuarie 2007 este şi va rămâne, fără îndoială, un moment de referinţă în istoria postdecembristă a ţării, evoluţia ulterioară a statului român fiind cu adevărat remarcabilă.

Dincolo de declaraţiile solemne susţinute cu acest prilej, vreau să subliniez că suntem într-un punct de cotitură a prezenţei noastre în Uniunea Europeană, din perspectiva potenţialei ameninţări a unui război în imediata vecinătate a României, în Ucraina. Consider, în acest context, că se impune o mai largă susţinere a României din partea organismelor europene în care avem calitatea de membru, în ideea menţinerii unei graniţe estice a NATO puternice şi capabile să facă faţă potenţialelor agresiuni ruseşti.

În paralel, opinez că România trebuie să susţină demersurile celor trei ţări foste sovietice, care doresc să se integreze în Uniunea Europeană, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care au semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

Sunt oricum de notorietate presiunile făcute de Rusia pentru a împiedica aderarea celor trei ţări la Uniunea Europeană, exacerbate în ultimii ani, după ocuparea Crimeii, care, de altfel, au cerut inclusiv susţinerea României în acest demers. Este evident că Rusia nu precupeţeşte niciun efort şi foloseşte toate armele de care dispune, politice şi diplomatice, pentru a împiedica integrarea Moldovei şi Ucrainei în Uniunea Europeană. În acest context, este de remarcat faptul că România a susţinut total demersurile Moldovei şi Ucrainei, iar ţara noastră a devenit astfel o punte de legătură în ceea ce priveşte integrarea celor două state vecine.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, aceasta este într-o situaţie mai dificilă, deoarece este dependentă excesiv doar de sursa de energie furnizată de Rusia, iar, de cele mai multe ori, marele stat de la Răsărit foloseşte gazul şi distribuirea lui pe post de armă politică. În acest sens, conectarea Moldovei la reţelele electrice ale României şi realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni constituie două demersuri extrem de pozitive, în scopul eliminării dependenţei energetice faţă de Rusia, care a abuzat de acest monopol.

Sper ca România să sprijine în continuare, în mod substanţial, integrarea celor trei ţări în Uniunea Europeană. Îndeosebi faţă de Republica Moldova, cred că avem o datorie istorică şi de onoare de a-i sprijini pe fraţii noştri de peste Prut în demersurile de aderare la Uniunea Europeană, cu atât mai importante acum în contextul situaţiei conflictuale din estul graniţei NATO.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"O zi tristă în istoria parlamentarismului românesc"

Am asistat cu toţii, luni, la o scenă fără precedent în istoria Parlamentului României. Un deputat a agresat fizic, în timp ce îşi susţinea alocuţiunea, un ministru al Guvernului României. Până acum, Parlamentul a fost un loc de dezbatere şi contradictorialitate, în multe ocazii făcându-se declaraţii şi afirmaţii acide de la tribună. În fond, asta reprezintă un Parlament, conflictul dintre mai multe viziuni asupra dezvoltării ţării. Însă, ceea ce s-a întâmplat luni, în sesiunea dedicată citirii şi dezbaterii moţiunii simple depuse de USR împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu, este inadmisibil.

Opoziţia are câteva mecanisme parlamentare şi constituţionale prin care se împlineşte principiul "majoritatea decide, opoziţia se exprimă". Între acestea, agresiunea fizică nu se află pe listă! George Simion, dacă mai era vreun dubiu pentru cineva care urmăreşte scena politică şi activitatea lui, a dovedit, în nenumărate rânduri, că nu respectă Regulamentul, Constituţia şi procedurile parlamentare şi că nu îşi poate respecta colegii din alte grupuri parlamentare care nu-i sunt prietene.

Din păcate, violenţa a fost un factor determinant în ideologia Mişcării Legionare, grupare fascistă şi teroristă, şi un astfel de fenomen nu are ce căuta în Parlamentul României de azi!

AUR se pare că este continuatoarea acestei abominaţii istorice, iar George Simion vrea să impresioneze cu personajele acelor vremuri. Prin inducerea ideii de incertitudine asupra trecutului istoric, AUR doreşte să le relativizeze faptele şi să spele imaginea unor indivizi pe care îi consideră patroni spirituali ai partidului lor.

Luni, în şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, am spus că nu violenţa este soluţia disputelor politice! Am fost şi eu victima unui episod de violenţă şi, prin urmare, resping orice formă de agresiune, mai ales la tribuna Parlamentului. Indiferent de divergenţa politică, dialogul nu trebuie înlocuit cu violenţa!

Este imperioasă modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor în vederea introducerii unor sancţiuni drastice, pentru ca astfel de episoade deplorabile pentru instituţia fundamentală a statului român să nu mai aibă niciodată loc. AUR este un agent patogen în corpul democraţiei româneşti. Dacă le vom mai tolera acţiunile violente şi disturbatoare, antisemite şi iliberale, ne vom trezi în situaţia în care nu vom mai putea face nimic.

Doamna Mirela Furtună:

"Plafonarea preţurilor la alimentele de bază"

Creşterea galopantă a preţurilor la alimentele de bază din ultima perioadă a erodat puternic puterea de cumpărare a românilor. Cei mai afectaţi de aceste măriri au fost românii cu venituri mici, în special pensionarii sau persoanele aflate în situaţii de vulnerabilitate.

Partidul Social Democrat este obligat să caute cele mai bune soluţii pentru rezolvarea acestei crize sociale.

Până la acest moment, PSD a pus în discuţie anumite principii, însă nu are încă o decizie finală. Analizăm modelele care ar putea fi aplicate în România, dar, în primul rând, este nevoie de o reglementare a preţurilor la energie, pentru că aceasta este principala cauză a creşterii inflaţiei.

Am văzut în spaţiul public emise tot felul de aberaţii, precum că vom reveni la raţionalizarea alimentelor. Nimic mai fals, nimeni nu are în plan o asemenea soluţie antisocială.

Soluţia gândită, în cazul aplicării unei plafonări, este să venim şi cu o compensare, mai ales pentru producători. Producătorii nu vor pierde marja de profit, şi aşa mică pe care o au, şi în niciun caz nu vor fi forţaţi să vândă sub preţul de producţie. Instituirea unei scheme de ajutor similară cu cea de la energie.

Evident că sunt grupuri de interese nemulţumite de ideea că Guvernul intervine pentru a opri creşterea preţurilor. Aceste grupuri lansează acele minciuni, că oamenii vor merge cu cartela la magazin, în încercarea de a compromite acest demers. Este o minciună! Nu se va duce nimeni cu cartela la magazin. Nici în PSD, nici în Guvern nu s-a discutat o asemenea aberaţie!

PSD însă se va lupta pentru asigurarea unui trai decent pentru toţi românii şi nu poate şi nici nu trebuie să stea impasibil la creşterea galopantă a preţurilor alimentelor de bază.

Domnul George Şişcu:

"Anumite forţe încearcă, în Parlament, să creeze doar scandal şi să incite la violenţă. Fac apel la raţiune şi la moderaţie"

Scenele din Parlament, de ieri, când un lider de partid a bruscat un ministru, sunt reprobabile. Un astfel de comportament nu poate fi tolerat. Dezbaterea parlamentară trebuie să se desfăşoare în anumite limite, chiar dacă uneori se rostesc şi replici acide, iar atitudinea liderului AUR, de a-l lua la propriu de gât pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, este de condamnat.

Surprinzătorul gest l-a determinat pe preşedintele de şedinţă Daniel Suciu să afirme că este pentru prima oară în istoria parlamentarismului când un ministru care îşi susţine discursul este agresat fizic. De altfel, şedinţa a şi fost declarată închisă imediat după incident.

Întreg comportamentul din ultima vreme al şefului AUR prevestea un asemenea deznodământ. Să ne amintim că acelaşi Simion a pătruns cu forţa în Primăria Timişoara. A venit apoi momentul cu protestul AUR din faţa Parlamentului, când, de asemenea, s-a forţat intrarea în instituţie. Pe 24 ianuarie AUR a pus în scenă, la Iaşi, propria manifestare, după ce autorităţile au anunţat că pe fondul pandemiei sunt suspendate evenimentele oficiale. Iar acum Simion urcă la tribuna Parlamentului pentru a se răfui fizic cu un ministru.

Fac un apel la raţiune şi la moderaţie. Sigur că România, ca de altfel întreaga Europă, traversează o perioadă dificilă, dar vedem tot mai clar că anumite forţe politice vor să exploateze politic actuala conjunctură, ducând lucrurile într-o direcţie periculoasă. Parlamentul este o instituţie a democraţiei, în care trebuie să existe păreri pro şi contra, ba chiar şi polemici aspre, dar nu este permis unui parlamentar să ia de guler un coleg sau un ministru. Nu pentru asta ne-au votat românii. Electoratul este cel care va decide, la urne, dacă un politician sau un partid şi-a făcut datoria. Nu am fost trimişi în Senat sau în Camera Deputaţilor pentru a ne face singuri dreptate.

Exemplul pe care liderii politici îl arată în Parlament poate fi din păcate multiplicat şi preluat în societate. Este momentul să intervenim ferm şi rapid, pentru că altfel riscăm ca lucrurile să escaladeze.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Colectarea selectivă a deşeurilor"

Colectarea selectivă a deşeurilor este un concept ecologic şi reprezintă o condiţie obligatorie pentru reducerea poluării, care, din păcate, la noi, încă este departe de a fi aplicată. Sunt mai multe cauze pentru acest lucru. Pentru a pune în practică acest concept, totul porneşte de la educaţie. Dacă nu avem educaţia, conştiinţa, simţul civic sau responsabilitatea de a respecta şi a înţelege importanţa impactului asupra mediului a fiecărui gunoi aruncat, atunci lucrurile vor bate pasul pe loc.

Se pune accent la nivel mondial, se organizează conferinţe, summit-uri, se trag semnale de alarmă în legătură cu schimbările climatice pe care le resimţim cu toţii, cu impactul poluării asupra ecosistemelor, efectele gazelor de seră ş.a. Se caută soluţii pentru stoparea modificărilor climatice, începând cu reducerea poluării, dar ştim foarte bine că stă în puterea fiecăruia dintre noi de a realiza că fiecare gest sau schimbare de atitudine, vizavi de protecţia mediului, are o importanţă majoră. Acţiunile ecologice organizate de ONG-uri, instituţii sau grupuri cu iniţiativă sunt salutare şi binevenite, numai că ele sunt doar o parte a soluţiei. Aceste acţiuni sunt extrem de utile pentru a conştientiza importanţa unui mediu curat, însă fără o acţiune coordonată, atât a statului, cât şi a societăţii civile, lucrurile nu se vor rezolva.

Cum spuneam anterior, lucrurile se pot schimba pornind de la fiecare individ în parte, conştientizând importanţa reciclării, fie că vorbim de PET-uri, sticle, cutii de carton, obiecte din metale şi, de ce nu, haine, produse electrocasnice, baterii şi acumulatori. Poate că, din comoditate sau lipsa spaţiului din apartament, mulţi dintre noi nu adunăm PET-urile, sticlele, dozele de aluminiu pentru a le recicla şi obişnuim să le aruncăm la containerul cel mai apropiat.

Campaniile de reciclare a deşeurilor, lansate de diferite supermarketuri, benzinării, firme specializate, vin în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le cupoane, vouchere cu reduceri pentru a-i stimula, determina să depună la automatele instalate în acest sens diverse deşeuri, participând activ la reducerea poluării printr-un gest mic, cu însemnătate mare.

Administraţiile locale, pentru a veni în sprijinul cetăţenilor, sunt obligate să investească în achiziţionarea echipamentelor necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, să construiască puncte de colectare suficiente, să asigure transportul separat al deşeurilor în autospeciale moderne, toate într-un sistem integrat.

Cred că este nevoie să punem accentul pe mai multă educaţie ecologică, de la vârstele fragede, pe campanii media şi, bineînţeles, pe promovarea unor modele, exemple de oameni responsabili, care au iniţiativă şi se implică în acţiuni ecologice sau care, chiar în mod aparent simplist, colectează PET-uri şi le depun la automatele de colectare, contribuind astfel la salvarea planetei.

Doar împreună putem face schimbarea pe care ne-o dorim şi putem contribui la un mediu mai curat şi mai sănătos.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Renegocierea PNRR, pentru pensiile românilor, reprezintă o necesitate reală şi urgentă, dar şi un act de onoare şi respect pentru bătrânii noştri"

Niciun factor extern nu trebuie să impună cum să trăiască pensionarii români, mai ales că în ţara noastră există cele mai mici pensii şi cel mai mic salariu minim din UE, alături de Bulgaria

Rolul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar trebui să fie acela al unui instrument de ajutor pentru depăşirea perioadei de recesiune economică din perioada COVID-19 şi dezvoltarea de mecanisme de ameliorare a nivelului de trai al fiecărui european şi, în esenţă, al românilor ca cetăţeni europeni.

În ceea ce priveşte pensiile românilor, PNRR-ul actual, în forma pseudonegociată de Guvernul PNL - USR - UDMR de anul trecut şi Comisia Europeană, impune ca procentul din PIB alocat pensiilor să nu depăşească 9.4% în perioada 2022-2070, ceea ce actualmente ar însemna chiar scăderea pensiilor. Un scenariu de neacceptat, având în vedere că media europeană în acest sens este mult mai mare, iar pensiile din România nu asigură pensionarilor nici pe departe un trai decent.

Ţinând cont de situaţia grea în care se află ţara, cu exploziile de preţuri la energie şi la gazele naturale, este momentul oportun ca Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să fie renegociat punctual în acest sens şi să fie corelat cu realitatea actuală a României. Politicienii români care se poziţionează împotriva acestei renegocieri punctuale nu înţeleg sau nu vor să înţeleagă cât de important este ca bătrânii noştri să nu fie nevoiţi să trăiască în sărăcie, întrucât pensiile actuale din România nu asigură subzistenţa necesară unui trai decent.

Realitatea este simplă pentru cei care vor să o perceapă ca atare: există o diferenţă majoră între România şi celelalte ţări din Vest care au un plafon de 12-13% din PIB alocat sistemului de pensii. Impunerea acestui procent de 9.4% din PIB, practic, va fi mecanismul prin care se va frâna creşterea pensiilor românilor, atenţie, în următorii 50 de ani. Având în vedere instabilităţile şi dinamica mondială, nu se poate impune unui stat un astfel de angajament nici pe o perioadă medie, ce să mai vorbim de o perioadă atât de lungă şi fără ca societatea civilă sau pensionarii, pe care îi priveşte acest aspect, să fie consultaţi în acest sens.

Logica, dar şi buna-credinţă în ceea ce priveşte impunerea acestui procent pot fi puse la îndoială, pe bună dreptate, de fiecare român tânăr sau bătrân care doreşte să trăiască decent în ţara sa împreună cu familia sa. Mai grav este că, dacă urmărim declaraţia fostul ministru Cristian Ghinea, din 10 ianuarie 2022, ne îngrijorăm şi mai mult de un posibil scenariu din spatele impunerii acestui procent. Acesta spunea că "procentul de 9,4% din PIB este un succes politic, pentru că propunerea Comisiei era mult mai jos". Adică, Comisia Europeană a propus un procent şi mai mic pentru pensiile românilor, un fapt incredibil pentru orice cetăţean român.

Românii îşi pun semne de întrebare privind impunerea acestui procent care, oare, ar fi fost acceptat de ţări precum Germania, care are mereu în centru binele cetăţeanului şi nu acceptă impuneri de acest gen fără o dezbatere matură în societate şi fără o consultare a categoriei sociale afectate de această reformă? Să ne gândim la salariul minim în Germania, care a crescut după o dezbatere matură cu societatea civilă. Deci nu a fost limitat la un anume procent, ci din contră a crescut.

De ce trebuie românii şi în special pensionarii români să accepte să trăiască cu greutatea zilei de mâine, în timpuri dificile, cu preţuri mereu crescânde la alimente, la energie şi la alte produse?

Guvernul României trebuie să aibă capacitatea de a renegocia punctual acest obiectiv din PNRR, cu Comisia Europeană, întrucât cetăţenii românii vor ca PNRR să reflecte o clară adaptare a cerinţelor pentru fiecare stat în parte, în funcţie de realitatea socială şi având în vedere că pensia medie din România este cea mai mică dintre statele europene.

Partidul Social Democrat rămâne alături de cetăţeni şi consideră ferm că, pe baza unei negocieri inteligente a PNRR cu Comisia Europeană, negociere care să fie bazată pe realitatea socială din România actuală, va fi creat cadrul optim de aplicare a Legii pensiilor, aşa cum şi-a luat angajamentul prin Programul de Guvernare. Această negociere nici vorbă să fie amânată până în 2023, ci ea trebuie să aibă loc în cel mai scurt timp, pentru că veniturile românilor nu trebuie să fie afectate de acest calendar inadecvat pentru România. Procentul din PIB reprezentat de suma pensiilor în plată trebuie să fie comparabil cu nivelul statelor din UE.

Nu doar calendarul european este important - deci nu anul 2023 ca posibil termen pentru renegociere trebuie să fie premisa noastră -, ci, înainte de toate, calendarul unei guvernări pentru români, pentru că Guvernul şi-a asumat ca în 120 de zile să fie stabilit calendarul pentru reintrarea în aplicare a Legii pensiilor adoptată în guvernarea PSD.

Cu siguranţă, toate proiectele din PNRR sunt importante pentru România, însă nu putem să facem o ierarhizare a importanţei acestora, pentru că şi crearea cadrului pentru aplicarea Legii pensiilor este la fel de important pentru români. Deci nu trebuie să ne gândim la pericolul unei potenţiale decalări a absorbţiei de către România a fondurilor din PNRR, în cazul unei renegocieri a PNRR înainte de 2023. România este onestă şi doreşte să fie tratată cu onestitate de orice partener şi de instituţiile europene.

Dacă procentul prevăzut în Legea nr. 127 era de 11.7% pentru plata pensiilor în funcţie de contributivitate, iar media Uniunii Europene este 12-13%, de ce România trebuie să fie limitată la 9.4%, inclusiv indemnizaţiile şi pensiile de serviciu?

În mod evident este o lipsă de adecvare şi de planificare raţională a negocierilor cu Uniunea Europeană, care nu face decât să adâncească sărăcia în care se află actualmente milioane de români.

Partidul Social Democrat consideră nu doar oportună, ci absolut necesară şi urgentă posibilitatea de renegociere, cel puţin legată de acest procent, pentru a încerca să repare o parte din ceea ce a negociat anul trecut un guvern eşuat, care în loc să redea românilor posibilitatea de a trăi mai bine, i-a limitat la un trai în pragul sărăciei. Pensiile românilor trebuie readuse la un nivel decent, pentru că şi românii sunt europeni.

Domnul Ioan Balan:

"Educaţia, sănătatea şi siguranţa cetăţeanului suferă de deficit de personal calificat!"

În cele mai importante sectoare de activitate publică din România se manifestă un deficit acut de personal. Sistemul de educaţie are nevoie urgentă de mii de cadre didactice tinere, care să ocupe posturile vacante acoperite în prezent de suplinitori, dar şi posturile care se vor vacanta prin ieşirea la pensie.

Sistemul de sănătate nu o duce nici el mai bine, în condiţiile în care, în ultimii 15 ani, a pierdut peste 20 de mii de medici pe calea migraţiei. Nu în cele din urmă, sistemul de ordine publică, reprezentat de poliţia şi jandarmeria română, se străduieşte din greu să facă faţă provocărilor, deşi funcţionează cu peste 20 de mii de lucrători mai puţin, faţă de numărul optim.

Aşadar, educaţia, sănătate şi siguranţa populaţiei sunt trei domenii în care lipsa acută de personal s-a adâncit de la un an la altul, producând deja consecinţe nedorite. Mulţi părinţi şi copii aleg doar anumite şcoli pentru că acolo profesorii sunt mai buni, mai calificaţi. În sănătate, consecinţele le-am văzut cu ochii noştri în timpul acestei pandemii, când medici şi asistente s-au îmbolnăvit din epuizare, după gărzi de 48 ore, ca să poată salva vieţi şi compensa lipsa de personal. Şi în poliţie se văd consecinţele, mai ales în mediul rural, unde multe posturi de poliţie funcţionează cu greu şi nu pot acoperi 24 de ore toate provocările.

Dacă am urmări cifrele deficitului de personal, am constata că nu este vorba de un deficit uriaş, ci de unul în jurul a 60 - 70 de mii de angajaţi în cele trei domenii. La prima vedere ar părea o misiune simplă, însă un dascăl bine calificat nu se poate face peste noapte. Un medic ajunge să ia o decizie medicală după foarte mulţi ani de şcoală. De asemenea, un ofiţer de poliţie intră în sistem după o facultate de lungă durată şi un masterat de minimum doi ani.

Aşadar, pentru a compensa acest deficit, avem nevoie de o salarizare corespunzătoare şi atractivă pentru tineri, de o strategia naţională agreată consensual de toate partidele politice parlamentare şi de o coerenţă, pe termen lung, în implementarea politicilor.

Dacă vom începe mâine să lucrăm la eliminarea deficitului de personal, roadele tot peste câţiva ani le vom culege. Vreau să cred că toţi politicienii responsabili vor înţelege necesitatea asigurării personalului necesar în educaţie, sănătate, siguranţa cetăţeanului - trei domenii în care omul este resursa cea mai valoroasă.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Este România pregătită pentru reîntoarcerea diasporei? Adevărul este că a devenit foarte scump de trăit aici, nu se mai merită..."

Acestea sunt cuvinte pe care le auzim din ce în ce mai des la românii noştri din diaspora. Primim semnale din ce în ce mai puternice dinspre românii plecaţi în străinătate, pentru a-şi construi un viitor mai bun şi mai stabil, că ţara "de acasă" este un deziderat din ce în ce mai atractiv.

Creşterea costului vieţii în ţările occidentale, coroborat cu salariile aproape îngheţate în foarte multe sectoare, la care s-au mai adăugat şi dificultăţile legate de gestionarea pandemiei COVID-19, au pus o presiune tot mai mare pe umerii românilor care muncesc în străinătate. Spre exemplu, dacă în 2012 erau aproape un milion de români la muncă în Spania - fără a-i mai pune la socoteală pe cei care lucrau ilegal! -, în 2021 erau, conform autorităţilor spaniole, cu aproape 300.000 de muncitori români mai puţini! O parte dintre aceştia, este adevărat, au plecat spre ţări cu o economie mai puternică, cum ar fi Germania, dar, foarte mulţi dintre ei s-au întors sau doresc în viitorul apropiat să se întoarcă în România. Situaţia este similară şi pentru foarte mulţi români din alte state europene.

Din interviurile realizate în presa străină şi din România, motivele principale pentru întoarcerea acasă sunt legate de dorul de ţară şi de cei dragi - motiv afectiv, în principal! -, dar şi de faptul că "nu se mai merită" economic, financiar să locuieşti şi să munceşti în străinătate. Faptul că România a progresat economic, creşterea salariilor, costurile de viaţă încă scăzute din ţara noastră, accesul la facilităţi şi sprijinul celor apropiaţi cântăresc greu în decizia de a se reîntoarce acasă.

Mai mult, tot mai mulţi români plecaţi mulţi ani în afară şi care au reuşit să facă unele economii şi să pună ceva bani deoparte investesc în mici afaceri de familie în ţară. Planurile acestora se referă la ridicarea unei locuinţe şi înfiinţarea unei afaceri care să le ofere posibilitatea unor venituri decente şi în ţară. De altfel, calculul acesta raţional arată un raport venituri-cheltuieli care tinde să se apropie de cel din afară, dar la care se adaugă şi argumentele afective de mai sus.

Dar, chiar şi pentru românii care vor doar să se angajeze acasă, oportunităţile sunt din ce în ce mai interesante. Salariile au crescut în ultimii 2 - 3 ani, iar cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în industria metalurgică (cu 8,1%) şi în fabricarea produselor din tutun, activităţi de editare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, cercetare-dezvoltare (între 3,5% şi 7,5%).

Mai mult, specialiştii în piaţa muncii arată că, luând în considerare investiţiile masive din România prin intermediul PNRR, ţara noastră ar putea absorbi până la 200.000 de muncitori, dintre care 100.000 ar fi necesari încă din ianuarie 2023. Salariile din construcţii au crescut şi ele foarte mult, având în vedere avântul pieţei imobiliare din zonele urbane, începând de la 3.000 lei pe lună şi până la 8.000 - 10.000 lei pe lună pentru inginerii şi şefii de proiecte.

Un ultim aspect, deloc de neglijat, este sprijinul de care beneficiază românii care au lucrat legal în străinătate minim 3 ani. Este vorba de sume de reintegrare de până la 15.500 lei, aproape 3.200 euro, pentru toţi cetăţenii români care au lucrat în ultimii 3 ani în străinătate şi care aleg să se întoarcă definitiv în România.

După cum am văzut, România are condiţii prielnice de reîntoarcere acasă pentru românii plecaţi în străinătate. Întrebarea care însă rămâne valabilă este dacă ţara noastră este pregătită pentru un aflux mare de forţă de muncă din afară. Răspunsul meu şi al Partidului Social Democrat este că "da!", România este pregătită să se dezvolte şi să progreseze cu aportul tuturor românilor care îşi iubesc ţara şi doresc să se întoarcă alături de cei dragi!

Domnul Ioan Mang:

"Provocările noii sesiuni parlamentare"

În această nouă sesiune parlamentară ne stau în faţă provocări majore date de criza sanitară şi cea energetică. De asemenea, e nevoie să fim proactivi şi în domeniul social şi economic. În acest sens, pentru noi, parlamentarii Partidului Social Democrat, această sesiune va fi una a responsabilităţii şi a colaborării cu Guvernul de coaliţie din care facem parte. Nu mai discutăm de "lipsă de majoritate" sau de "majoritate fragilă", depinde numai de noi ca, printr-un efort comun cu colegii noştri din guvern, să legiferăm în interesul şi spre binele românilor şi al mediului de afaceri autohton.

Gestionarea valului 5 al pandemiei rămâne cea mai importantă provocare la care trebuie să găsim soluţii eficiente. Accesibilitate, testare masivă şi antivirale sunt trei măsuri simple pe care le-am solicitat de când eram în opoziţie. Acum, PSD implementează aceste măsuri prin Ministerul Sănătăţii! Vorbim despre pilonii de bază ai unei noii strategii care, iată, începe deja să-şi arate rezultatele şi să dea încredere populaţiei. Sunt optimist că acest val al pandemiei va fi depăşit în următoarele săptămâni şi vom reuşi acest lucru mult mai bine decât în trecut.

În ceea ce priveşte criza preţurilor din sectorul energetic, experimentul nefericit al liberalizării eşuate trebuie să înceteze! PSD va face toate eforturile posibile pentru a reveni la preţurile reglementate şi decente în domeniul energiei şi al gazelor, chiar de la 1 aprilie 2022. Este un angajament ferm din partea noastră! Valul inflaţionist, care sărăceşte populaţia şi care reduce din puterea de cumpărare, este rezultatul direct şi nemijlocit al proastei gestionări a pieţei energiei. Nici facturile nu ar fi explodat şi, pe cale de consecinţă, nici celelalte preţuri nu a fi urcat la cer dacă nu se făcea "liberalizarea" pieţei de către fostele guverne de "dreapta"! Am intrat la guvernare tocmai pentru a repara aceste greşeli majore făcute de fostele guvernări.

Având în vedere acest precedent nefericit din domeniul energiei, PSD nu poate accepta, sub nicio formă, ca pensiile românilor să fie afectate din cauza proastei negocieri a PNRR! Legea pensiilor trebuie să fie aplicată aşa cum scrie în Programul de guvernare, indiferent de ce spun unii sau alţii care vor să ne bage beţe-n roată. Guvernul României trebuie să renegocieze acest lucru la Comisia Europeană. Oricum, diminuarea fondurilor cu două miliarde de euro impune rediscutarea întregului PNRR cu cei de la Bruxelles! Poziţia fermă a PSD este fie o creştere a procentului din PIB pentru pensii, peste nivelul de 9,4%, fie excluderea din acest procent a pensiilor care nu sunt prin sistemul contributivităţii. Altfel nu poate fi aplicată Legea pensiilor care este un angajament obligatoriu al partidelor din coaliţie prin Programul de guvernare.

În ceea ce priveşte domeniul economiei, PSD acţionează pentru susţinerea companiilor româneşti în această perioadă dificilă. Programele de sprijin anunţate deja au intrat în faza de elaborarea a actelor normative necesare. "Fabricat în România" rămâne conceptul nostru economic principal! Cele patru programe de sprijin, care au fost recent lansate, vin tocmai să susţină această viziune, şi ele vor continua şi cu alte măsuri similare.

Închei prin a-mi exprima speranţa că la finalul acestei sesiuni parlamentare vom avea mulţumirea unor rezultate concrete pentru economia şi societatea românească. Sunt optimist că, prin legiferarea celor mai bune soluţii, vom reuşi să depăşim crizele şi vom reuşi să asigurăm bunăstarea tuturor românilor. Sper ca împreună cu toţi colegii, indiferent de culoarea politică, să dezvoltăm dialogul şi colaborarea în interesul celor care ne-au ales.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"România a împlinit 15 ani de când a devenit parte a Uniunii Europene"

Dacă primii paşi pentru modernizarea României, după Revoluţie, au fost făcuţi în perioada 1996-2000, cel mai important demers a început în anul 2000, după deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Aderarea României la UE, în urmă cu 15 ani, la 1 ianuarie 2007, a însemnat debutul unei noi etape de dezvoltare economică pentru ţara noastră, bazată pe principiul coeziunii economice şi sociale, punându-se accent pe condiţiile de creştere economică, reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivel regional, dar şi asigurarea unui nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă şi a unei dezvoltări echilibrate şi durabile.

În 2022, la un deceniu şi jumătate de la aderarea României, privim cu aceeaşi încredere proiectul european unic, deoarece am trecut alături de toate celelalte state europene printr-o serie de momente dificile, pandemia de COVID-19, şi consecinţele sale economice, fără precedent, fiind cele mai recente şi complexe obstacole întâmpinate de cele 27 de state membre.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, în perioada 2007 - 2021, România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.

De asemenea, 2021 a fost anul în care România şi-a arătat în întregime solidaritatea, fiind una dintre ţările gazdă ale rezervelor de medicamente RescEU, şi a oferit ajutoare în limita posibilităţilor, atât echipamente medicale, cât şi cadre medicale. Mai mult, ţara noastră a avut parte de acelaşi sprijin consistent din partea UE, întrucât mai multe state membre, printre care şi Franţa, au trimis către România medicamente pentru tratament, concentratoare de oxigen, teste COVID-19, precum şi echipe de medici, sau ne-au susţinut prin preluarea pacienţilor în afara graniţelor.

Tot anul 2022 marchează încă un moment important nu doar pentru România, ci pentru întreaga UE. La începutul acestui an, Franţa a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE, având drept deviză "Relansare, putere, apartenenţă". Acţiunile prioritare ale preşedinţiei franceze sprijină tranziţia ecologică şi cea digitală şi încurajează dezvoltarea unei viziuni europene comune, prin cultură, prin valorile noastre şi prin istoria noastră comună.

Astăzi, Uniunea Europeană se confruntă cu o nouă ameninţare, riscul unui război pe teritoriul european fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani. În acest sens, în cadrul şedinţei solemne a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, consacrată momentului de o importanţă majoră pentru istoria noastră, 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, ministrul francez al Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian, a accentuat faptul că Europa înseamnă unitate: "România este nu doar partenera, ci şi prietena Franţei. Franţa va apăra România, frontierele României sunt şi frontierele Franţei".

România poate avea un viitor şi mai prosper în Uniunea Europeană, iar ultimii 15 ani au adus numeroase beneficii pentru cetăţeni, de la apartenenţa la cea mai mare piaţă comună din lume şi dreptul la libera circulaţie, până la avantajele economice de care vom avea parte în continuare.

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Avem nevoie de plafonarea preţurilor la alimente, dar nu în mod selectiv, pentru că nimeni nu poate stabili ce şi cât mănâncă fiecare dintre noi"

Fie că ne place sau nu, suntem, cu toţii, parte a unei lumi globalizate. Nicio societate nu poate prospera în absenţa schimburilor comerciale cu celelalte societăţi. De altfel, pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat acel element esenţial care a reintrodus ţara noastră pe harta marilor fluxuri mondiale. Însă, pe lângă multiplele avantaje, a fi parte a unei lumi globalizate poate însemna şi a suporta consecinţe economice ale unor şocuri pe care nu le-am cauzat noi şi care se produc nu numai la noi, ci în întreaga lume.

La fel este şi cu inflaţia. Ceea ce trăim în aceste momente ne afectează pe toţi, însă niciunul dintre noi nu este vinovat pentru creşterea accelerată a preţurilor. Nici noi, cei aflaţi la guvernare, şi cu atât mai puţin dumneavoastră, cetăţenii acestei ţări. În perioada pe care o traversăm, preţurile alimentelor, ale utilităţilor şi, în general, preţurile tuturor bunurilor şi serviciilor cresc din Statele Unite până în Noua Zeelandă şi din Hong Kong până în Marea Britanie.

De ce se întâmplă astfel? Desigur, ca orice eveniment sau tendinţă care se manifestă pe întregul mapamond, cauzele sunt multiple şi nu întotdeauna la vedere. Evenimente climatice au făcut ca producţia de energie a mai multor state exportatoare să se situeze sub aşteptări. Conduita agresivă a Rusiei şi utilizarea de către regimul de la Kremlin a politicii economice ca armă împotriva noastră, a Occidentului, a dus la creşterea preţului gazelor.

Aceste evenimente ar fi fost suficiente pentru a face să crească preţurile alimentelor, pentru că şi alimentele se produc, se transportă şi se comercializează folosindu-se energie. Dar cauzele nu se opresc aici. Cu toţii am trecut şi am ieşit recent dintr-o perioadă grea. O perioadă în care ne-au lipsit acele mici bucurii care fac ca viaţa să merite trăită. De aceea, nu se poate reproşa nimănui faptul că, imediat ce am avut din nou posibilitatea, ne-am utilizat rezervele acumulate în perioada de apogeu al restricţiilor.

Indiferent ce a cauzat inflaţia pe care o trăim, noi, cei care prin voinţa dumneavoastră, manifestată prin vot, suntem chemaţi să guvernăm această ţară, trebuie să oferim soluţii viabile. Şi, din nou, această sarcină revine în principal Partidului Naţional Liberal. De ce? Pentru că, după cum vedem, foştii noştri parteneri din Uniunea Salvaţi România nu au fost capabili decât ca, în cele mai grele momente ale guvernării, să dea bir cu fugiţii.

Retraşi la adăpostul unei opoziţii, pe cât de confortabile, pe atât de lipsită de responsabilităţi şi consecinţe, plâng pe umerii românilor pe care, să o spunem pe nume, i-au abandonat. Guvernarea, stimaţi colegi din USR, necesită angajament şi seriozitate! Ceea ce, din păcate, nu aţi dovedit vreodată că aveţi. Pentru a guverna este nevoie de mult mai mult decât de vorbe goale spuse pe un ton ridicat. Este nevoie de asumare. Dar, cum spune înţelepciunea populară românească, "de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere".

Iar, dacă dumneavoastră nu faceţi decât să vorbiţi, despre AUR nu se poate spune nici atât. În faţa unor manifestări de un grobianism de-a dreptul şocant, precum cele ale domnului Simion, orice om cu un minim de bun-simţ rămâne siderat şi, pentru câteva scurte, dar edificatoare momente, lipsit de replică. În loc să oferiţi soluţii, aţi adus la tribuna Parlamentului legea străzii. Legea forţei, a pumnului, a interlopilor. De la cei care sunt capabili de astfel de manifestări nu putem aştepta vreodată o soluţie. Cel mult ne putem aştepta la un cap în gură sau o piedică pe scările Parlamentului.

Nu, soluţia trebuie să vină tot de la noi, de la Partidul Naţional Liberal. Şi, pentru că uneori viaţa nu este aşa cum ne-am dori să fie, această soluţie poate să implice măsuri care, poate, nu sunt în acord cu teoria politică şi economică liberală, dar sunt în acord cu nevoile românilor. Iar nevoile românilor sunt guvernate de situaţia economică specială a ţării noastre.

Trebuie, aşadar, să ne gândim la cei pentru care asigurarea coşului zilnic a redevenit o provocare. Trebuie să ne gândim la cei pentru care acest lucru a fost, din păcate, mereu o sarcină aproape imposibilă şi trebuie să ne gândim şi la bruma de bunăstare de care mulţi dintre dumneavoastră beneficiază nu de mult timp. Trebuie să salvăm, deci, puterea de cumpărare a românilor plafonând preţurile la acele bunuri fără de care nu se poate trăi în cel mai direct şi concret sens - alimentele.

Însă, chiar dacă suntem nevoiţi să recurgem la această măsură dură, radicală, este firesc să o facem într-un mod care să vină cât mai puţin în contradicţiile cu principiile în care credem, care ne călăuzesc şi pentru care am intrat în politică.

Nu este şi nu poate fi normal să alegem ce alimente sunt considerate de bază şi ce alimente sunt considerate "de lux". Cine poate şti ce este bine pentru noi decât fiecare dintre noi? Cine poate stabili de ce are nevoie fiecare om? Vrem, oare, să ne întoarcem la vremurile de tristă amintire ale "alimentaţiei ştiinţifice", în care partidul sau statul decid ce trebuie să consume românii? În nici un caz nu putem permite acest lucru. Oamenii sunt, în esenţa lor, diferiţi şi, fiind diferiţi, au nevoi diferite. Idealul unora dintre noi poate reprezenta coşmarul altuia. Ceea ce este benefic unuia dintre noi poate fi contraindicat altuia. Şi este firesc să fie astfel.

În plus, este firesc ca noi, Partidul Naţional Liberal, să ne gândim atât la dumneavoastră, consumatorii produselor alimentare, cât şi la dumneavoastră, agenţii economici care produceţi şi aduceţi pe mesele noastre alimentele pe care le consumăm. Pentru că noi vă reprezentăm şi pe unii, şi pe ceilalţi. Cine poate stabili ce agent economic trebuie să prospere în continuare şi ce agent economic trebuie să suporte povara soluţionării crizei pe care o traversăm? Cine poate stabili că unul dintre dumneavoastră trebuie să facă sacrificii, iar concurentul dumneavoastră direct, nu? Evident, nimeni.

Suntem cu toţii în aceeaşi barcă. Creşterea preţurilor alimentelor ne afectează pe toţi. De aceea, toţi trebuie să beneficiem de măsurile adoptate şi toţi trebuie să suportăm eventualele sacrificii. Cu alte cuvinte, este nevoie de plafonarea preţurilor alimentelor pentru a salva puterea de cumpărare a românilor. Dar nu în mod diferenţiat, ci în mod unitar, pentru că, dincolo de toate, nu trebuie şi nu putem să ne pierdem individualitatea, diferenţele, libertatea!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Ce-ar spune membrii şi simpatizanţii AUR dacă ar şti că noul preşedinte de onoare consideră un criminal odios, care a omorât cu mâinile lui un om şi a comandat alte sute de asasinate, drept erou naţional care a luptat pentru moralitatea fiinţei umane?"

Condamn public declaraţiile celui propus a fi preşedintele de onoare al AUR!

Declaraţiile făcute la un post de televiziune, de elogiere a unui asasin dovedit, Corneliu Zelea Codreanu, fondator şi lider ideologic al unei grupări politice teroriste - Garda de Fier -, care a produs crime odioase, sunt extrem de grave şi reprezintă un îndemn la violenţă politică, la reabilitarea unui fel de neacceptat de a face politică şi o încercare evidentă de revizuire istorică.

Prin aceste afirmaţii, se continuă efortul celor de la AUR de a inversa valorile, de a murdări şi prejudicia adevăraţii eroi ai istoriei României, iar aceştia sunt înlocuiţi, în viziunea, cu criminalii de război şi liderii mişcărilor paramilitar-fasciste.

Sunt afirmaţii care dovedesc şi mai mult că aderenţa la această formaţiune extremistă din Parlamentul României se bazează astăzi pe un consens al conducerii sale, lucru dovedit în numeroase ocazii, unde promovarea persoanelor fie condamnate, fie dovedit promotoare a asasinatului politic, a genocidului, a urii etnice şi religioase reprezintă o misiune de prim ordin politic.

Un partid politic are oficial această misiune astăzi, de a reabilita Mişcarea Legionară, pe liderii săi şi regimurile care au dus România la genocid şi catastrofă. Ei nu doar că nu se disociază de aceste mişcări şi de aceste nume sinistre, dar este evident că promovarea acestei strategii este din ce în ce mai prezentă - aceea de a obişnui publicul cu ideea potrivit căreia criminalii de război şi asasinii sunt de fapt eroi!

Discursul delirant pro-legionar, de preamărire a unor nume care au declanşat uciderea a sute de oameni nevinovaţi, este de neacceptat pentru România anului 2022!

Promovarea celor care au condus mişcări sau regimuri care au produs asasinate în masă sau individuale în istoria României, promovând ura, epurarea etnică, persecuţia şi exterminarea unor categorii întregi, reprezintă fapte de o mare gravitate, care trebuie repudiate public imediat, iar liderii şi partidele democratice trebuie să se disocieze de aceştia şi de acest demers.

Reamintesc faptul că Zelea Codreanu a fost el însuşi un asasin, dar şi lider al unei grupări politice extremiste care a produs cele mai multe crime în tot interbelicul românesc.

Pe 25 octombrie 1924 a avut loc, la Iaşi, cea mai gravă crimă politică înregistrată în România, de la asasinarea, în 1862, a primului ministru Barbu Catargiu şi până atunci. Codreanu, care la acel moment era liderul Ligii Apărării Naţional Creştine (LANC), l-a împuşcat mortal, pe treptele tribunalului, pe prefectul Iaşului de la acea vreme, Constantin Manciu.

Corneliu Zelea Codreanu este, totodată, astăzi recunoscut de istorici ca fiind una dintre cele mai nefaste personalităţi din perioada interbelică, numele său este sinonim cu asasinatul politic, cu ura şi cu crearea unei atmosfere de teroare pe străzile şi oraşele României.

Acesta a condus o mişcare fascistă responsabilă pentru crime, violenţe şi numeroase incidente îndreptate mai ales împotriva evreilor, dar şi a oponenţilor politici, care a generat un climat de ură generalizată în societatea şi a făcut din asasinatul politic principala metodă de eliminare a adversarilor.

Potrivit raportului final al Comisei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel, document oficial al statului român, recunoscut de toate parlamentele şi preşedinţii României după anul 2003 - "Sub conducerea lui Codreanu, mişcarea a asasinat doi prim-miniştri în funcţie, Ion Duca, în 1933, şi Armand Călinescu, în 1939" - pentru uciderea altor miniştri din Cabinet şi a unor personalităţi locale şi naţionale din sfera politică şi culturală.

Cu lupta lor împotriva ordinii stabilite, legată integral de lupta pe viaţă şi pe moarte împotriva evreilor, violenţa Gărzii de Fier a culminat, în 26 spre 27 noiembrie 1940, cu asasinarea a 64 de personalităţi conducătoare, apărători ai ordinii politice interbelice, inclusiv a unui fost prim-ministru, în închisoarea de la Jilava; cu uciderea a şase prefecţi de poliţie în aceeaşi noapte; cu scoaterea din casă, cu intenţia de a-i omorî, a şapte conducători politici şi ai siguranţei interne, dintre care trei foşti prim-miniştri; cu asasinarea brutală a lui Nicolae Iorga, de asemenea fost prim-ministru, şi a lui Virgil Madgearu, fost ministru din partea Partidului Naţional-Ţărănesc.

Rebeliunea legionară din ianuarie 1941 a început tot cu un asalt asupra ordinii existente, personificată atunci de Ion Antonescu, şi a fost, desigur, din nou legată, în totalitate, de atacurile împotriva evreilor, pentru care rebeliunea a fost un pogrom în care au murit cel puţin 120 dintre ei.

Domnul Vasile Nagy:

"Lipsa forţei de muncă"

Lipsa forţei de muncă se îndreaptă spre nivelul de dinainte de pandemie, pierderile companiilor din cauza penuriei de forţă de muncă se ridică la miliarde de euro, unele companii pot intra în insolvenţă din cauza penalităţilor pe care trebuie să le plătească pentru nerespectarea contractelor.

Lipsa forţei de muncă poate duce la scăderea ritmului de creştere al afacerii, la întârzierea livrării comenzilor către clienţi, asumarea unor costuri mai mari cu forţa de muncă existentă şi a unor posibile penalităţi.

În pandemie au fost concedieri masive, iar speranţa că întoarcerea românilor acasă, din cauza crizei sanitare, va acoperi deficitul de forţă de muncă se risipeşte când ne uităm la datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Este deficit de muncitori calificaţi în mai toate domeniile: electricieni, lucrători în mediul industrial, în producţie, muncitori necalificaţi, lucrători comerciali, constructori, agenţi de securitate, şoferi şi confecţioneri, dar şi de specialişti cu studii superioare.

În IT lipsa forţei de muncă este în continuare o provocare, acest domeniu se confruntă cu un deficit mare de programatori, iar companiile au în plan anul acesta să mai angajeze personal ca să facă faţă cerinţelor de digitalizare ale clienţilor.

În general, pentru poziţiile de mijloc din fiecare domeniu, unde e nevoie de studii superioare şi de mai multă specializare, există un mare deficit în piaţă, acesta se poate adânci şi din cauza salariilor, acestea fiind momentan în România la extreme, între cele din retail şi cele din IT.

Lipsa de meseriaşi din România, din cauza lipsei de şcoli profesionale, a devenit o provocare pentru piaţa muncii. Desfiinţarea acestora, în 2009, la decizia ministrul Educaţiei de atunci, pe motiv că nu erau tineri să înveţe o meserie, are repercusiuni pe termen lung. După aceea, tinerii au fost îndrumaţi spre liceele teoretice sau cele tehnologice, unde intrau cu medii mici. Tendinţa tinerilor de a evita şcolile profesionale şi de a merge cu orice preţ la un liceu teoretic se reflectă şi în rezultatele de la bacalaureat, care sunt, de la an la an, tot mai slabe.

În ultima perioadă însă, numeroase multinaţionale, care deţin fabrici de componente pentru industria auto, s-au aliat pentru a specializa elevii în sistemul de învăţământ dual, în care tinerii au o mai mare pregătire practică, desfăşurată în companii, pe parcursul celor trei ani de studii.

Pentru că firmele nu mai găsesc forţă calificată de muncă, trebuie să aloce resurse pentru a forma oamenii la locul de muncă, ceea ce presupune costuri semnificative.

Românii preferă să nu muncească decât să facă asta pe salariul minim pe economie. Nivelul salariilor, beneficiile modeste, volumul de muncă şi, uneori, chiar distanţa până la locul de muncă îi determină să ia decizia de a nu se angaja.

Specializarea tinerilor în domenii care nu se caută în piaţă va accentua deficitul de candidaţi. Pe de altă parte, o altă prăpastie s-a creat între mediul educaţional din România şi cerinţele pieţei muncii.

Deşi reprezentanţii mediului universitar se implică în diverse parteneriate cu agenţii economici, aceste eforturi sunt uneori în zadar. Iar asta se vede în faptul că, anual, ies în câmpul muncii extrem de mulţi tineri cu studii superioare, cu alte specializări decât cele care duc lipsă acută de candidaţi, sau chiar dacă fac studii în domenii care se caută, acestea nu sunt corelate cu realităţile din business.

Tinerii din generaţia digitală vor pune un accent din ce în ce mai mare pe ce le oferă un job, pe flexibilitate, pe oportunitatea de a lucra oriunde, precum şi pe managerul lor direct şi echipa din care vor face parte.

Guvernul trebuie să intervină cu reforme şi investiţii în domenii, precum: transport, mediu, schimbările climatice, energie, eficienţă energetică, tranziţie verde, turism, agricultură, educaţie, sănătate, mediu de afaceri, cercetare, inovare, digitalizare.

Domnul Nicolae Giugea:

"Energie scumpă azi, mâncare şi mai scumpă la toamnă!"

Este inadmisibil ca o ţară precum România, care are resurse energetice suficiente pentru a acoperi consumul intern, să invoce faptul că scumpirea de la noi este efectul scumpirii produselor energetice pe pieţele internaţionale sau al faptului că gazul de la ruşi e mai puţin faţă de anii trecuţi. Creşterea exorbitantă a preţurilor la energie electrică, la gaze sau la carburanţi are o singură cauză - incompetenţa autorităţilor române în a gestiona responsabil şi în avantaj naţional resursele noastre naturale.

Gazele, energia electrică sau carburanţii sunt produse pe care, indirect, le găsim în toate produsele pe care le punem pe masă şi sunt elementele care sprijină funcţionarea tuturor serviciilor publice esenţiale: sănătate, educaţie, transporturi. Scumpirile de anul trecut se văd deja în preţul uriaş al îngrăşămintelor chimice, în preţul irigaţiilor, în costul lucrărilor agricole. Mai târziu, aceste costuri le vom vedea şi în procesarea produselor, adică în morărit, panificaţie, în toată industria alimentară. Aşadar, facturile de 5 - 6 ori mai mari la energie nu vor ieftini mâncarea, ci o vor scumpi într-o măsură în care românii nu vor mai avea acces la produse pentru că nu-şi vor permite.

Grav este faptul că, şi dacă agricultorii români se vor încăpăţâna să muncească chiar şi în aceste condiţii, preţul final al produselor îi va duce într-o situaţie de necompetitivitate fără precedent. Cu preţuri uriaşe pentru produsele româneşti, evident că fiecare consumator, strâns cu uşa de valul de scumpiri, va prefera să cumpere produse importate din alte părţi ale globului, unde criza preţurilor din energie nu s-a manifestat. Să nu ne mirăm dacă vom cumpăra cartofi de prin Estul Asiei, ceapă din Egipt sau roşii din Orientul Apropiat, în timp ce fermierii noştri vor arunca legumele pe câmp, pe post de îngrăşământ bio.

O degradare a standardului de viaţă aşa de accelerată ca în prezent, România nu am mai cunoscut din anii 90. Atunci era relativ justificată de tranziţia bruscă şi de modificările structurale. Astăzi este justificată doar de incompetenţa oamenilor puşi să conducă destinele ţării.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Istoria ne arată că am reuşit atunci când am rămas uniţi în faţa greutăţilor"

Suntem cu toţii obosiţi din cauza crizelor cu care ne confruntăm. Cu toţii ne dorim mai multă stabilitate. Ne dorim să avem stabilitate la nivel individual, ca să ne simţim în siguranţă, să ne putem face planuri şi să le realizăm. Avem nevoie de stabilitate ca să putem rezolva problemele curente şi să construim un viitor aşa cum ni-l dorim. Dar trăim o perioadă tumultoasă, turbulentă, iar crizele prin care trecem nu le-am provocat noi sau românii, sunt crize care au venit peste noi şi peste care trebuie să trecem împreună şi, oricât de greu ne-ar fi, nu trebuie să ne lăsăm pradă deznădejdii.

De doi ani suntem în plină criză sanitară, care a afectat afacerile din România, locurile de muncă, dar şi veniturile românilor. De câteva luni parcurgem criza preţurilor la gaze, care se răsfrânge şi asupra preţurilor la produsele de consum.

În toată această avalanşă de probleme care vin peste noi, românii trebuie să se simtă protejaţi, să ştie că statul este alături de ei, nu împotriva lor.

Pentru a putea face faţă acestei perioade dificile, românii au nevoie de venituri stabile, de predictibilitate. Acum, când vedem efectele preţurilor crescute la energie, înţelegem mai bine importanţa pachetului social pe care PSD l-a susţinut şi l-a promovat în cadrul actualei coaliţii de guvernare.

Acest pachet a oferit un sprijin însemnat pentru milioane de români, însă nu trebuie să ne oprim doar la aceste măsuri. Trebuie să se intervină asupra cauzei principale care duce la creşterea inflaţiei, a preţurilor la bunuri şi produse, respectiv oprirea creşterii preţurilor la energie, prin reglementarea pieţei şi apoi, în funcţie de situaţie, se poate discuta de alte măsuri, cum e plafonarea preţurilor la alimentele de bază. Dar, la fel cum reglementarea pieţei de energie trebuie făcută la pachet cu un program masiv de investiţii în creşterea producţiei de energie, tot aşa plafonarea preţurilor la alimentele de bază trebuie făcută la pachet cu măsuri hotărâte de creştere a producţiei de alimente pe plan intern.

Totodată, trebuie avut în vedere sprijinul acordat mediului de afaceri, grav încercat în această perioadă. Firmele româneşti au nevoie de susţinere. PSD a venit cu mai multe propuneri care se vor resimţi în redresarea întreprinderilor din România.

Sunt multe lucruri ce pot fi îmbunătăţite, astfel încât nemţenii şi toţi românii să poată trece cu bine peste această perioadă, iar măsurile propuse de PSD la guvernare sunt destinate lor.

Istoria neamului nostru ne arată că am reuşit atunci când am rămas uniţi în faţa greutăţilor. Nu putem face minuni peste noapte, dar putem munci cu responsabilitate, fiecare la locul său, şi, asemenea unei familii, indiferent în care parte a ţării trăim, putem depăşi aceste vremuri complicate împreună. Să fim o comunitate unită, cu grijă faţă de cei nevoiaşi, faţă de copii şi oamenii în vârstă, cu grijă unii faţă de alţii.

Domnul Alexandru Popa:

"Apel la responsabilitate şi decenţă în politică"

"Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!", spunea marele om politic Ion Raţiu, imediat după Revoluţia din 1989, căutând să surprindă în această frază o definiţie cât mai elocventă a democraţiei.

În zorii democraţiei române, nimeni nu s-ar fi gândit însă, că, peste ani, vom ajunge să trăim nişte momente reprobabile în Parlamentul României, o instituţie care ar trebui să fie templul democraţiei. Spun asta cu regret, având în vedere că, fiind la primul mandat de deputat, aveam cu totul alte aşteptări de la actuala clasă politică.

Din păcate, modul ruşinos în care s-a manifestat liderul unui partid politic, agresându-l fizic pe un ministru chemat în faţa Parlamentului pentru a da explicaţii pe o temă de interes major pentru populaţie, nu ne face cinste şi aruncă încă o pată pe imaginea Parlamentului României şi a democraţiei româneşti. Tocmai de aceea, consider că se impune urgent modificarea Regulamentului de funcţionare a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pentru ca pe viitor să nu mai asistăm la astfel de scene revoltătoare!

Este ruşinos, totodată, că la nivelul liderilor grupurilor parlamentare nu a existat un consens privind decizia de suspendare a şedinţei dedicată dezbaterii moţiunii simple pe energie, USR validând practic derapajul colegilor de la AUR. Frăţia USR - AUR, de la momentul depunerii moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîţu, s-a consolidat, iată, luni, în Parlament, atunci când vicepreşedintele USR al Camerei Deputaţilor, Dan Barna, s-a desolidarizat de decizia liderilor de grup de a părăsi în semn de protest lucrările Camerei Deputaţilor, totul doar pentru ca USR să mai poată puncta la capitolul imagine, ignorând total costurile uriaşe de imagine pentru parlamentarismul românesc.

Ştiu că traversăm o perioadă marcată de tensiuni în societate, determinată de criza sanitară şi economică, precum şi de explozia preţurilor de consum şi a facturilor la energie, însă nu prin violenţă vom putea găsi soluţiile pe care le aşteaptă românii! Românii s-au săturat de scandaluri sterile şi ne-au acordat votul lor de încredere pentru a ne face datoria şi a duce la îndeplinire programul politic pe care ni l-am asumat în faţa lor!

Fac un apel, pe această cale, către toţi liderii partidelor parlamentare la responsabilitate şi decenţă! Este inadmisibil să tolerăm aceste derapaje de la tribuna Parlamentului şi consider că trebuie să le sancţionăm exemplar pentru a evita repetarea lor în viitor!

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Raisa Enachi:

"Abandonul şcolar şi consimţământul politic al indiferenţei"

La recensământul din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, iar în 2021, conform estimărilor INS, populaţia rezidentă a României era de 19,1 milioane de locuitori. Cel mai ridicat nivel al populaţiei României a fost înregistrat în anul 1992, când ţara avea 22,8 milioane de locuitori.

În anul şcolar 2018-2019, 6% dintre elevii din mediul urban au abandonat şcoala, comparativ cu 18,9% din mediul rural, conform datelor oficiale publicate de către Ministerul Educaţiei. Cele mai mari rate de abandon şcolar sunt observate în comunităţile rurale sărace, unde perturbarea procesului educaţional în timpul pandemiei a cauzat cele mai profunde pierderi la nivelul sistemului educaţional.

Reducerea abandonului şcolar timpuriu este o componentă care impune măsuri imediate, cu atât mai mult cu cât, ca urmare a crizei sanitare, nivelul abandonului şcolar este mai degrabă în creştere decât în scădere. Aşa cum ne aşteptam, cifrele, încă destul de mari, ne plasează pe ultimul loc din Europa, din cauza sărăciei, a infrastructurii şcolare necorespunzătoare şi, de multe ori, a distanţelor mari de parcurs până la unităţile de învăţământ, aspecte care obligă mulţi elevi să părăsească timpuriu şcoala. Cererea de digitalizare rapidă, precum şi imposibilitatea efectuării cursurilor în timpul pandemiei, au prezentat noi obstacole în calea educaţiei, care au fost exacerbate de problemele preexistente.

Planul, care se doreşte a fi urmat, implică reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu, la nivel naţional, la 9% până în 2030 - de la 15,7% în 2019, 16,4% în 2018 şi 18,1% în 2017. Totuşi, în cadrul unei conferinţe de presă, urmată de şedinţa de Guvern, domnul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu, a rămas strict în registrul declarativ, omiţând să explice cum vor fi, efectiv, implementate aceste măsuri. Ştim ca există 100 - 128 de elevi în fiecare dintre cele 3.250 de şcoli care fac parte din program. Guvernul este dispus să contribuie cu 200.000 de euro per unitate de învăţământ şi să finanţeze formarea specifică pentru 45.000 de profesori.

Deoarece numărul elevilor cu medii mai mari de 8,50 în anul şcolar 2021-2022 s-a dublat faţă de anii precedenţi, în aceste condiţii, ministrul Educaţiei a considerat, nici mai mult, nici mai puţin, să modifice standardul de acordare al burselor de merit, prin ridicarea pragului de la 9,50 în sus, în loc de 8,50, aşa cum era anterior. Ca atare, cei 753.400 de elevi nu vor mai obţine bursele de merit în semestrul II din anul şcolar în curs, în condiţiile în care numărul de elevi de la gimnaziu şi liceu este de 1,5 milioane de elevi.

Menţionez faptul că finanţarea Planului naţional pentru reducerea abandonului şcolar este asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi are o valoare totală, aprobată de Comisia Europeană, de 543 milioane de euro, fonduri nerambursabile.

Vă reamintesc că aproximativ două miliarde de lei au fost cheltuite pentru reducerea ratei de abandon şcolar timpuriu, între 2012 şi 2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17,8% în 2012, la 15,6% în 2020, iar ţinta de 11,3% de micşorare a acestei rate, stabilit prin strategia de reducere a abandonului şcolar timpuriu în 2020, nu a fost îndeplinită.

Pe de altă parte, în judeţul Vaslui se găsesc 400 din cele 700 de şcoli cu grup sanitar în aer liber, fără apă curentă sau încălzire şi pardoseli din lemn, care s-ar putea prăbuşi în orice moment. Corupţia şi eludarea fondurilor publice de către oficialii locali a continuat să accentueze subdezvoltarea şi problemele socio-economice în această regiune a ţării.

Judeţul Vaslui se menţine în topul naţional în ceea ce priveşte rata şomajului, pe fondul unei crize a forţei de muncă la nivel local. Consecinţele lipsei de forţă de muncă calificată sunt dintre cele mai grave. Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, în anul 2023, judeţul Vaslui va avea o rată a şomajului de 7,6%, având în vedere că la sfârşitul anului 2020 rata şomajului era de 7,32% .

Elevii care părăsesc timpuriu şcoala sunt cei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, care au absolvit cel mult ciclul gimnazial şi nu îşi mai continuă, sub nici o formă, studiile sau formarea profesională.

Nivelul de pregătire al cadrelor didactice are un impact major asupra calităţii educaţiei, fapt care se traduce în procentul de peste 44% al analfabetismului funcţional în rândurile populaţiei României. Pregătirea deficitară a profesorilor conduce la performanţele slabe ale elevilor, aspect reliefat şi de rezultatele mediocre de la evaluările naţionale, examenele de bacalaureat sau testările care măsoară nivelul de pregătire al elevilor.

O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie, apoi se continuă în grădiniţă şi şcoală prin intermediul cadrelor didactice. În primul rând, ea se realizează prin puterea exemplului. O bună intervenţie a cadrului didactic, prin însuşi procesul educativ pe care-l desfăşoară cu copiii, poate constitui un mijloc de prevenire a abandonului şcolar care s-a accentuat.

În calitate de mamă şi deputat AUR de Vaslui, voi susţine copiii noştri. Copiii sunt bunul cel mai de preţ al unei ţări, iar modul în care cresc, se dezvoltă şi sunt educaţi este o garanţie a stabilităţii şi securităţii generaţiilor viitoare.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Securitatea energetică trebuie să reprezinte un obiectiv strategic al României"

Securitatea energetică, una dintre priorităţile Partidului Social Democrat, trebuie să reprezinte un obiectiv strategic al României, pe care l-am susţinut în perioada în care am fost la guvernare, dar şi acum, când suntem parteneri într-o coaliţie care şi-a propus să scoată ţara din criză.

Avem resursele necesare pentru a atinge această independenţă energetică, avem soluţii la îndemână şi acum, mai mult ca niciodată, a venit momentul să încheiem un Pact Naţional pentru Energie. Pentru aceasta trebuie să acceptăm cu toţii că sunt multe probleme de rezolvat, să renunţăm la orgolii şi să ne aşezăm la masa discuţiilor pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru cetăţeni.

O condiţie esenţială pentru asigurarea securităţii energetice a României este dezvoltarea capacităţilor de producţie. Este nevoie de investiţii, iar pentru realizarea lor este nevoie de decizii ferme, în primul rând din partea Ministerului Energiei. Să nu uităm că, înainte de anul 2007, au fost începute investiţii în construcţia de hidrocentrale pe râul Jiu, dar şantierele au fost abandonate din cauza unor litigii declanşate de ONG-uri, pe motive ca: protejarea arinului - arbore comun în toată Europa, a unei specii de peşti fără importanţă economică, ori a unui rac care n-a fost văzut vreodată.

Sunt într-un stadiu avansat lucrările la două hidrocentrale de pe râul Jiu, unde deja s-au investit peste 175 de milioane de euro, iar acestea ar putea fi finalizate într-un termen scurt.

PSD a pregătit un proiect de lege care să reglementeze această problemă. În acest mod ar putea fi găsită o alternativă sustenabilă la închiderea termocentralelor neprietenoase cu mediul. De altfel, nu pot să nu remarc discursul duplicitar care rezultă din textul acestei moţiuni: dacă funcţionează o termocentrală, nu e bine că e poluantă. Dacă este închisă pentru că este poluantă, nu e bine pentru că rămânem fără energie electrică. Avem soluţia finalizării hidrocentralelor la care lucrările au început înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Haideţi să le terminăm şi să nu aruncăm aproape 200 de milioane de euro pe apa... Jiului.

Acest blocaj trenează de mulţi ani, iar în toamna anului trecut, comisia parlamentară de anchetă privind cauzele creşterii preţurilor la energie, înfiinţată la iniţiativa PSD, a ridicat această problemă, iar poziţia fermă a ministrului se lasă aşteptată.

Criza preţurilor la energie, care ne-a adus în situaţia de a discuta moţiunea depusă de USR, ar fi putut fi prevenită prin măsuri ferme şi eficiente, dar trebuie să recunoaştem că ministrul Energiei, Virgil Popescu, fost ministru al Economiei, a avut multe momente de autosuficienţă şi superficialitate. El ştia bine că liberalizarea pieţei energiei, pe fondul unui deficit de producţie de energie, va determina avalanşa creşterii facturilor. Este de la sine înţeles că doar prin creşterea producţiei şi, implicit, a ofertei de energie, la un nivel măcar egal cu cererea, preţurile s-ar stabiliza. Ar fi de-a dreptul sinucigaş ca în actuala criză a energiei, din cauza unei birocraţii absurde, să nu fie utilizate hidrocentrale executate în proporţie de peste 90%.

Criza din domeniul energiei se repercutează asupra întregii economii, prin efecte în cascadă. Principala cauză a inflaţiei ţine de majorarea preţurilor la energie, care reprezintă 72% din creşterea preţurilor la celelalte produse. Pentru a opri creşterea inflaţiei trebuie neapărat să se intervină urgent pentru reglementarea temporară a preţurilor la energie. Un rol esenţial în acest domeniu îl are ministrul Energiei, iar de la el se aşteaptă măsuri clare, ferme şi asumate.

Cum ne putem asigura că între furnizor şi consumator este o relaţie corectă? Prin respectarea şi îmbunătăţirea legislaţiei. Ni se reproşează nouă, parlamentarilor PSD, că suntem complici în elaborarea unei legi complicate, greu de înţeles şi de aplicat. Cred că suntem conştienţi cu toţii că orice act normativ este perfectibil, dar să nu uităm că Partidul Social Democrat a venit cu o soluţie imediată care a fost acceptată de toate partidele şi care a venit în sprijinul consumatorilor în această iarnă.

Acum este rândul ministrului Energiei să vină cu soluţii pe termen lung. Punctual, trebuie să introducem sancţiuni pentru furnizorii care nu respectă legea, trebuie să rezolvăm problema facturilor din luna ianuarie şi trebuie găsite soluţii astfel încât să scadă preţurile de la 1 aprilie.

Partidul Social Democrat a propus un set de măsuri, şi indiferent cine este ministru al Energiei, îi solicităm să le transpună într-un act normativ în cel mai scurt timp. Dincolo de discuţiile pe termen lung, despre investiţii, strategii şi politici comerciale, este nevoie acum de măsuri! Cetăţenii şi companiile au nevoie de măsuri care să rezolve problema facturilor.

Şi avem nevoie acum de implicarea instituţiilor care verifică modul în care sunt respectate prevederile legale şi de toleranţă zero faţă de orice abatere de la cadrul legal. Aşteptările noastre de la Ministerul Energiei sunt ca acesta să anticipeze scenariile ce pot apărea după data de 1 aprilie. Pe termen mediu, PSD solicită Guvernului să ia măsuri pentru reglementarea temporară a pieţei de energie şi de gaze naturale, până la crearea unei concurenţe reale şi funcţionale. În acest sens PSD a constituit deja un grup de lucru pentru măsurile şi mecanismul necesar.

Cred că acum este unul dintre momentele în care toţi trebuie să ne luăm în serios rolul de decidenţi ai destinelor românilor, indiferent de culoarea politică.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Anul European al Tineretului - reforme, nu doar lozinci pentru tinerii români de pretutindeni!"

Anul 2022 este despre tineri şi dezvoltarea strategică a sectorului dedicat noii generaţii. Tineretul e oxigenul unui spaţiu european consolidat! Trăim vremuri complicate, iar viitorul României, al Uniunii Europene, viitorul păcii şi echilibrului social ţin în mare măsură şi de preferinţele, planurile şi percepţiile tinerilor.

Anul European al Tineretului reprezintă un demers amplu, extins la nivelul Uniunii Europene, menit să reflecte relevanţa unor forme ample de sprijin pentru tineri, astfel încât aceştia, printr-o fructificare prosperă a potenţialului propriu şi printr-o implicare solidă în spectrul vieţii comunitare, să devină actori constanţi şi centrali ai consolidării societăţii europene.

Acţionarea stă la baza reformelor reale. Tinerii nu mai au răbdare! Aceştia sunt conştienţi că vorbele bine ambalate nu sunt material fertil în lipsa unor intervenţii concrete.

Avem datoria de a fi pragmatici. Tinerii noştri plecaţi peste hotare, la studii, la muncă sau alături de familiile lor, tinerii din diaspora, pe care statul român îi ignoră adesea cu atâta strădanie, ne privesc, în acest 2022, cu şi mai multă atenţie. Sunt mai dornici decât oricând să observe dacă liderii politici, care îi prezintă în forurile decizionale ale ţării, depun sau nu vreun efort pentru a-i determina să se întoarcă acasă. Sau, cel puţin, pentru a le oferi o formă decentă de sprijin în problemele cotidiene pe care le întâmpină în ţările gazdă. Şi credeţi-mă, ele sunt numeroase!

Am trăit şi eu în diaspora. Timp de 10 ani de zile, am studiat, am muncit şi mi-am clădit un parcurs în diverse state europene. De ţara mea de origine m-au conectat trei mari elemente: iubirea pentru ţară, dorinţa de a contribui la reformele vitale pentru România de mâine şi familia. Din păcate, nu pot să spun că de România m-au legat, în tot acest timp, canalele performante de comunicare cu autorităţile, oportunităţile de implicare în demersurile publice care prindeau contur la nivelul ţării mele de origine sau eforturile statului de a mi se adresa, prin programe şi acţiuni concrete. Probabil că strict în perioada electorală. În rest, prea puţine, rare şi inconsecvente au fost semnalele pozitive.

Nu subliniez aceste aspecte pentru a critica. Îmi doresc, în schimb, să trag un semnal de alarmă. Tinerii nu mai pot aştepta. Intervenţiile urgente sunt esenţiale. Agenda mea a fost, este şi va fi, pe parcursul întregii mele cariere, centrată în jurul acestui aspect. Dacă vă amintiţi, am depus, în decembrie, amendamente la Legea bugetului de stat pentru 2022 exact pe această temă: un program ambiţios pentru a stimula întoarcerea tinerilor români din afara graniţelor ţării.

Desigur, nici nu a fost nevoie să mi se asculte argumentaţia - voturile au fost pregătite. Dacă vom continua să abordăm această problematică la fel, vom eşua lamentabil, încă o dată, în faţa acestor tineri excepţional de dedicaţi, de un potenţial incomensurabil, care aşteaptă din partea noastră, a reprezentanţilor lor, mici semnale, că nu i-am uitat, că avem soluţii şi pentru ei. Şi tot ei mai aşteaptă ceva, o chestiune de mare importanţă, să vadă că nu lăsăm ţara de izbelişte, pretinzând că o reprezentăm.

Tinerii români din diaspora trebuie să reprezinte subiectul unei politici de stat! Propun o mobilizare unitară, care să nu ţină de diverse jocuri politice, ci să aibă ca obiectiv un parteneriat puternic clădit pentru tinerii români de pretutindeni!

Doamna Maria Stoian:

"Redresarea industrială şi economică"

În ultimii doi ani, lumea întreagă a fost concentrată, în principal, pe contracararea pandemiei de COVID-19, iar o serie de probleme globale s-au acutizat şi ocupă acum primele locuri în agenda preocupărilor şi a riscurilor la nivel mondial.

Guvernele şi mediul de afaceri se confruntă cu o lume care a fost schimbată radical de pandemie, iar redresarea este marcată de dificultăţi economice.

Chiar dacă numeroşi specialişti în epidemiologie preconizează diminuarea în viitorul apropiat a ameninţării şi presiunii pe care pandemia o reprezintă pentru sănătatea oamenilor şi a sistemelor medicale, efectele negative la nivel economic vor persista pentru încă o perioadă de timp, atât la nivel mondial, cât şi în cazul României.

Întreprinderile europene au fost lovite din plin de pandemia de COVID-19, multe dintre ele fiind nevoite să îşi închidă porţile sau să reducă din personal şi să găsească noi modalităţi de a continua activitatea în contextul noilor măsuri restrictive.

Comisia Europeană a elaborat, în martie 2020, o nouă strategie industrială. La sfârşitul anului trecut, eurodeputaţii au solicitat Comisiei să îşi revizuiască propunerea şi să îşi schimbe abordarea, astfel încât să satisfacă nevoile generate de pandemie, ajutând întreprinderile să treacă cu bine peste criza provocată de COVID-19 şi să asigure tranziţia către o industrie digitală şi ecologică.

Industria reprezintă peste 20% din economia Uniunii Europene şi asigură locuri de muncă pentru circa 35 de milioane de cetăţeni, alte milioane de locuri de muncă fiind legate de aceasta în Uniune şi în afara ei, asigurând 80% din exporturile de bunuri.

Potrivit noii strategii industriale, întreprinderile din Uniunea Europeană ar trebui să contribuie la obiectivele europene privind neutralitatea climatică, în concordanţă cu Pactul Verde.

Consider că întreprinderile mici şi mijlocii trebuie susţinute în tranziţia către o economie digitală şi ajutate să creeze locuri de muncă de calitate, fără a submina competitivitatea UE.

Potrivit eurodeputaţilor, o astfel de strategie ar trebui să aibă două componente: o fază de redresare pentru a mări siguranţa locurilor de muncă, a reactiva producţia şi de adaptare la perioada post COVID, urmată de faza de reconstrucţie şi transformare industrială.

IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei UE. Strategia industrială ar trebui focalizată asupra lor, deoarece multe dintre acestea, din cauza măsurilor naţionale împotriva coronavirus, au contractat datorii, reducându-şi capacitatea de investiţii.

La nivel naţional, prin Programul Operaţional Competitivitate, start-up-urile şi firmele mici şi mijlocii vor putea obţine fonduri europene de până la 200.000 de euro, respectiv 3 milioane de euro pe proiect, în cadrul unor noi linii de finanţare de aproape 44 milioane de euro în total, destinate companiilor care investesc în cercetare şi inovare.

Consider că sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii, care au fost puternic afectate de pandemie, reprezintă un catalizator al redresării economice şi industriale.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Contracararea scumpirilor masive la energie, combustibili şi alimente sunt principalele priorităţi ale PSD în acest moment"

Noul pachet de măsuri, cu intrarea în vigoare de la 1 februarie, pentru contracararea scumpirilor masive ale energiei reprezintă a doua intervenţie a PSD, de când este la guvernare, pentru a susţine populaţia şi companiile. Facturile trebuie să fie suportabile şi să poată fi plătite. Nimeni nu trebuie să fie deconectat. Iar măsurile trebuie aplicate când e nevoie de ele, aşa cum a cerut PSD, cât mai repede. Au fost folosite toate mijloacele legale: plafonarea preţurilor, compensare, reducerea TVA, introducerea impozitului pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a liberalizării preţurilor la energia electrică.

Aşadar, pentru consumatorii casnici, pentru perioada 1 februarie -1 mai 2022 s-a plafonat preţul energiei electrice active la 0,308 lei/kwh, se acordă o compensaţie de 0,29 lei/kwh şi se aplică TVA redus la 5%. De asemenea, se plafonează preţul gazelor la 0,2 lei/kwh, se acordă o compensaţie de 0,06 lei/kwh şi se aplică TVA redus la 5%. Pragul de consum lunar pentru care se aplică plafonarea a crescut la 500 kwh/lună la electricitate, şi la 400 mc/lună la gaze.

Măsurile PSD ajută populaţia şi economia, dar, pe ansamblu, au un impact pozitiv asupra bugetului de stat. Asta înseamnă bună guvernare! Este vitală, atât pentru populaţie, cât şi pentru economie, nu doar scăderea facturilor, ci şi descurajarea ulterioară a scumpirilor şi a conduitei speculative ale furnizorilor şi producătorilor. Bulgărele facturilor mari la energie nu trebuie lăsat să se transforme într-o avalanşă care să măture tot! Este imperios necesar ca măsurile de susţinere, dar şi de eliminare a birocraţiei inutile să se extindă şi asupra IMM-urilor şi companiilor autohtone.

În ceea ce priveşte creşterile preţurilor la combustibili şi alimente din ultima perioadă, atât la nivelul parlamentarilor social-democraţi, cât şi al miniştrilor PSD, se caută în acest moment soluţii pentru plafonarea acestora. Astfel, se analizează modelele care ar putea fi aplicate în România, dar, în primul rând, se ia în considerare o reglementare a preţurilor la energie, pentru că aceasta este principala cauză a creşterii inflaţiei. Vreau să subliniez foarte clar că nici în PSD, nici în Guvern nu s-a discutat despre problema raţionalizării alimentelor. Evident că sunt grupuri de interese nemulţumite de ideea că Guvernul intervine pentru a opri creşterea preţurilor.

PSD analizează toate tipurile de măsuri care pot stopa inflaţia şi creşterea preţurilor la alimentele de bază, la energie şi la carburanţi.

Cel mai important, atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei de la PSD, e să rezolvăm problema foarte gravă a oamenilor loviţi de creşterea preţurilor. De aceea, PSD insistă că prioritară este reglementarea pieţei energetice pe o perioadă determinată de un an. Stoparea exploziei facturilor la energie şi readucerea acestora la niveluri sustenabile, atât pentru populaţie, cât şi pentru IMM-uri şi producătorii agricoli, este cea mai bună soluţie pentru a reduce presiunea inflaţiei.

La două luni după ce miniştrii social-democraţi şi-au preluat cele mai importante şi dificile portofolii, PSD îşi menţine toate angajamentele luate în faţa românilor şi demonstrează că îşi asumă pe deplin responsabilitatea de a eficientiza domeniile pe care le coordonează prin măsuri ferme şi imediate de creştere a calităţii vieţii românilor.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"România a primit invitaţia de a începe negocierile pentru aderarea la OCDE"

De câţiva ani, aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă un obiectiv prim pentru diplomaţia românească. Ţara noastră a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE, cu ocazia exerciţiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o în 2016 şi în 2017.

Conform programului de guvernare, la secţiunea privind dezvoltarea dimensiunii diplomaţiei economice, "printre priorităţi se va afla şi continuarea demersurilor intense de susţinere a aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică/OCDE. România va continua să se implice activ în proiectele dezvoltate de OCDE, contribuind la dezvoltarea standardelor internaţionale în materie de guvernanţă şi pregătind, în acelaşi timp, candidatura sa pentru a deveni membru OCDE".

Luna trecută, România a primit invitaţia de a începe negocierile pentru aderarea la OCDE.

Acest fapt reprezintă o dovadă a faptului că România se află printre ţările lumii dezvoltate economic. Chiar dacă situaţia poate fi mult îmbunătăţită, perspectiva de a fi membru în această organizaţie ne poate garanta că standardul de calitate a vieţii în România va fi printre cele mai ridicate din lume. Posibila aderare prezintă câteva avantaje solide pentru noi.

În primul rând, reprezintă o recunoaştere implicită, la nivel global, a statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine.

În al doilea rând, vom avea acces la informaţiile necesare în domeniile prioritare pentru România (cadrul de guvernare, reforma legislativă, anticorupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.). Iar, nu în ultimul rând, România va beneficia de asistenţa în materie de politici publice din partea membrilor OCDE, prin realizarea periodică de evaluări ale politicilor României în domenii specifice (peer reviews) şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora.

Atingerea obiectivelor din PNRR şi accederea la OCDE reprezintă o şansă istorică pentru România şi dezvoltarea ei. Am toată încrederea în diplomaţii noştri că aceste negocieri de aderare se vor dovedi fructuoase, iar România, după aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, va fi parte din încă o structură formată din state cu obiective şi valori comune.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Are România un proiect european?"

Săptămâna trecută, am dedicat o sesiune comună celor două camere ale Parlamentului cu ocazia marcării a 15 ani de la aderarea efectivă a României la UE. Inevitabil, o astfel de acţiune nu are cum să fie mai mult decât un moment festiv. Noi avem nevoie de mai mult decât atât, avem nevoie de o analiză sinceră şi profesionistă a stării statutului României ca membră a Uniunii. Analiză pe care nu o mai putem evita şi nici amâna pentru că există sentimentul, în rândul tot mai multor oameni, că acum suntem mai mult în afara Uniunii decât eram în perioada în care ne pregăteam pentru aderare!

De ce? În primul rând, este o deosebire esenţială de metodă. Fără a exagera, aderarea la UE a fost o operă colectivă. Construirea "Consensului de la Snagov", în care preşedintele Ion Iliescu a jucat un rol determinant, nu a fost nici simplă, nici facilă. Dar, cu responsabilitate din partea tuturor actorilor politici, am reuşit să prezentăm partenerilor noştri europeni un proiect solid, viabil şi garanţiile că acest proiect va fi pus în practică. Au urmat negocierile de aderare, şi nu putem uita efortul depus de Guvernul Năstase pentru a încheia la timp negocierile de aderare. Faptul că pe actul de aderare este semnătura altcuiva este doar un amănunt, care ţine de jocul politic din orice ţară democrată. Dacă e să spunem ceva despre acei ani, este de amintit convingerea cu care, proaspăt ales Preşedinte al României, Traian Băsescu propunea renegocierea Tratatului de Aderare.

Acela a fost un moment nefast pentru viitorul european al României, asupra căruia şi-a lăsat amprenta un personaj nefast, fără nimic în comun cu proiectul european al României. Un moment care ar fi trebuit să însemne un nou început pentru România, acela al aderării efective, a fost considerat un capăt de linie, un proiect epuizat. UE a fost doar un pretext pentru acţiuni, unele absurde, de politică internă, un alibi pentru abuzuri şi pentru decizii de politică economică şi socială aberante.

România lipseşte, de 15 ani, din toate discuţiile importante despre viitorul Europei. Dacă întrebi pe cineva care este acum proiectul european al României, poţi fi suspectat cu uşurinţă de naţionalism sau antieuropenism. Românii cred că Europa se reduce la libertatea mersului la cules de căpşuni, de sparanghel şi la "lupta anticorupţie". Nimic despre cultură, educaţie, sănătate, cercetare ştiinţifică, protecţia mediului, dezvoltare durabilă, combaterea sărăciei.

Nu ne foloseşte la nimic ascunderea acestor realităţi. Suntem în UE ca urmare a unui uriaş efort colectiv, solidar, care a avut mari costuri economice şi sociale. Mai vrem să facem un astfel de efort pentru a însemna ceva în noua Europă, sau ne mulţumim cu ce primim de la Bruxelles? Noi nu avem niciun interes? Nicio viziune despre viitor?

Nu este vorba nici despre naţionalism, nici despre suveranism, nici despre altele de acest fel. Este vorba despre bun-simţ! Noi nu putem construi ceva semnificativ nici singuri, dar nici împreună cu alţii? A fi european, ca politician român, se rezumă doar la capacitatea de a te plânge de ceilalţi politicieni la Bruxelles?

Este obligaţia noastră, a tuturor partidelor politice parlamentare, de a construi un nou proiect naţional cu valenţe strategice, de integrare efectivă în UE, un proiect de dezvoltare şi de modernizare, care să justifice prezenţa noastră ca stat membru al UE. Putem face asta, cu condiţia încetării absurdului război româno-român. Totul e să şi vrem aşa ceva. Dar suntem un stat care a eşuat inclusiv în Europa. Nu e doar o constatare, cât o condamnare la moarte a naţiunii române. Asta vrem?

Domnul Mihai Weber:

"Independenţa energetică a României trebuie să devină obiectivul principal al nostru, al tuturor!"

Aşa cum am mai spus-o de nenumărate ori, România poate şi trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic. Mai mult, pentru a se putea realiza planurile de dezvoltare ale tuturor actorilor din piaţa de energie - producători, transportatori, distribuitori, furnizori -, precum şi demersurile companiilor în vederea realizării programelor de investiţii, inclusiv în zona investiţiilor de mediu asumate de România şi conforme trendului european, este necesară o stabilitate şi o predictibilitate legislativă.

Din păcate, ceea ce s-a întâmplat şi încă se întâmplă, în urma aşa-zisei liberalizări a pieţei energiei, nu numai că a produs drame, dar este total opusul a ceea ce ar presupune stabilitatea şi predictibilitatea atât legislativă, cât şi economică.

Din aceste motive, PSD va depune un proiect de lege prin care investiţiile energetice, începute înainte de 2007 şi abandonate mai apoi din cauza unor litigii pe teme de mediu, să fie scoase din zona ariilor protejate.

Astfel, se vor putea finaliza rapid două hidrocentrale de pe Jiu, unde deja s-au investit peste 175 de milioane de euro. Odată puse în funcţiune, aceste hidrocentrale vor aduce suplimentar o cantitate importantă de energie ieftină pentru sistemul energetic naţional. Ceea ce este însă trist este faptul că, în ultimii doi ani, ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, fost ministru şi al Economiei, nu a făcut nimic în această privinţă, deşi ştia foarte bine că liberalizarea haotică a pieţei energiei, pe fondul unui deficit de producţie de energie, va determina o avalanşă a creşterii preţurilor şi facturilor.

Dacă vă doriţi stabilitate socială şi economică, predictibilitate legislativă şi un cadru care să aducă bunăstare şi independenţă energetică ţării, nu pot decât să vă invit să votaţi proiectul nostru de lege.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, să putem începe şedinţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 120.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Daţi-mi voie să vă reamintesc programul de lucru: între orele 10.00 şi 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză între 11.00 şi 11.30, iar de la ora 11.30 sesiunea de vot final, iar la încheierea acesteia şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Vă rog, domnule vicelider.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o solicitare şi vă rog să fiţi de acord cu ea, să mutăm PL-x 136/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare), care se găseşte la punctul 40 de pe ordinea de zi, pe poziţia 2, care are ca obiect de reglementare aprobarea schemelor de plăţi directe a ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a măsurilor pentru care se instituie instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022.

Am discutat şi cu liderii de grup, mai puţin cu colegii de la UDMR, că nu i-am găsit.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă.

Întreb liderii de grup dacă există consens pe acest subiect?

În regulă. Nu mai supunem la vot.

PL-x 136/2021 merge de la poziţia 40 pe poziţia 2.

Domnule Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa tuturor!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o solicitare, şi anume introducerea pe ordinea de zi, la poziţia 3, a PL-x 543/2021, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare.

Este trecut de comisie, are raport, am discutat cu liderii, este consens, drept pentru care v-aş ruga să fiţi de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există consens asupra acestui subiect? În regulă.

PL-x 543/2021 va figura pe ordinea de zi pe poziţia 3.

Intervenţie pe procedură, domnul Ganţ.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În baza articolului Regulamentului care prevede că poţi sesiza plenului probleme în desfăşurarea mandatului, doresc să informez plenul asupra următoarelor.

Astăzi am fost victima unei agresiuni verbale fără precedent din partea unui deputat AUR, numitul Ciprian-Titi Stoica.

De 17 ani sunt membru al Camerei Deputaţilor şi niciodată, dar absolut niciodată, nu mi-am permis să jignesc vreun coleg sau să aduc injurii cuiva, cu atât mai puţin unui membru al Camerei.

Astăzi dimineaţă, în timpul şedinţei Comisei pentru regulament, deputatul Ciprian-Titi Stoica m-a numit nazist - citez - "nazist", insistând în continuare - citez - "Ăsta e adevărul istoric, sunteţi nazişti". Fapta s-a comis în prezenţa membrilor Comisiei pentru regulament şi a altor deputaţi.

În consecinţă, solicit public Parchetului General să se autosesizeze pentru această faptă.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

În ordinea înscrierilor la cuvânt, domnul Simion George.

Domnul George-Nicolae Simion:

O să-l las pe colegul meu să lămurească această chestiune.

Sunt foarte bucuros că am surprins-o pe cameră, că altfel ar fi fost cuvântul unora contra cuvântului celorlalţi.

Nu vreau să îl scuz, vreau să se apere singur, dacă a greşit.

Vreau să vedem imaginile, că e bine că am fost acolo şi am filmat. Doar că dumneavoastră, acum, vreţi să mă pedepsiţi şi pe mine, că am filmat, şi pe Titi Stoica, dacă o fi spus ce a spus, la pachet.

Adică, colega mea de acolo, Gianina Şerban, să sufere pentru mine că am filmat şi că o să încalc cu bună ştiinţă viitorul regulament.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, haideţi să vorbim aceste lucruri când discutăm Regulamentul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Deci propunerea mea este să mutăm punctul 1 pe punctul 40 de pe ordinea de zi şi vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Supun votului dumneavoastră propunerea liderului de grup AUR ca punctul 1 de pe ordinea de zi să fie mutat pe punctul 40.

Vot, vă rog.

Cu 100 de voturi contra, 63 pentru, două abţineri, doi colegi care nu votează, propunerea dumneavoastră nu a trecut.

Numai o secundă, domnule preşedinte.

Vă rog să şi apăsaţi, ca să vă pot lua în ordine. Nu se vede.

Domnul Stoica. V-aţi înscris la cuvânt.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Doar câteva clarificări pentru acuzaţia gravă adusă de domnul Ovidiu Ganţ la adresa mea.

Am spus foarte clar. Contextul în care s-a desfăşurat această şedinţă a fost unul în răspăr cu normele constituţionale, cu normele Comisiei de la Veneţia privind transparenţa, iar asemenea fapte de a cataloga şi de a pedepsi un individ, un grup întreg, pentru tot ce face un individ, sunt metode naziste, de aceea m-am şi adresat cu acest cuvânt.

Şi, în plus, a fost o declaraţie politică, am şi spus; este totul filmat şi se poate dovedi. Instanţele de judecată îşi vor face treaba în această speţă şi o vor lămuri.

Şi vreau doar să mai adaug că acesta a fost contextul istoric şi nu este stabilit de mine, este de către istorici, cum că Forumul Democrat German este continuatorul de drept al Grupului Etnic German care a fost condamnat de Tribunalul de la Nürnberg şi considerat nazist.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bejinariu Eugen.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul Partidului Social Democrat condamnă cu tărie asemenea manifestări şi asemenea ieşiri din partea colegilor noştri de la alte grupuri parlamentare.

Dacă ne uităm un pic în urmă vedem că, colegul nostru, antevorbitorul meu, nu este la prima abatere de acest gen şi chiar şi prin manifestările pe care le-a arătat în plenul Camerei Deputaţilor a arătat că nu respectă Codul de conduită al Parlamentului, al Camerei Deputaţilor, şi cred că trebuie să luăm măsuri în ceea ce-l priveşte.

Aş vrea să-i citesc colegului nostru art. 14 alin. (1): "Deputaţii şi senatorii sunt obligaţi să respecte prevederile regulamentelor, să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie şi de disciplină parlamentară şi să nu aibă atitudini sau să folosească expresii ori cuvinte injurioase, ofensatoare, discriminatorii sau calomnioase".

Deci în statutul nostru scrie foarte clar, la art. 14, ce trebuie să facă un parlamentar.

Condamnăm şi vedem foarte bine că, şi prin această ultimă ieşire a colegului nostru, vedem că, de fapt, domnul Ganţ a spus şi va spune în continuare adevărul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Barna.

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Două aspecte.

Primul. Condamnăm vehement şi cerem autorităţilor să intervină foarte ferm la acţiunea de etichetare de care în mod nefericit a avut parte colegul nostru, domnul deputat Ganţ - suntem onoraţi să lucrăm cu dânsul - şi orice etichetare din sfera fascistă şi celelalte lucruri pe care cei de la AUR le folosesc în mod repetat trebuie sancţionate, pentru că sunt infracţiuni, conform legilor statului român. Primul aspect.

Al doilea aspect, referitor la modificarea Regulamentului.

Suntem de acord că trebuie să modificăm Regulamentul, pentru a bloca orice manifestare violentă, aşa cum am avut în aceste zile şi care nu mai trebuie să se repete.

Însă ideea că profitând de acest lucru, exact aşa cum a fost îngropată moţiunea pentru energie, pe care cetăţenii o aşteptau, profitând de violenţa domnului Simion, se încearcă punerea unui căluş în gura opoziţiei, ideea că filmările se fac doar din zona grupului, şi dacă faci o filmare pe hol, la un abuz, brusc ea este în afara Regulamentului, nu poate fi acceptată.

Transparenţa, în acest Parlament, a fost adusă de USR şi USR nu va susţine nicio frână şi nicio piedică care se încearcă să fie puse în Regulamentul actual al Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

Prin urmare, domnule preşedinte, vă solicit să supuneţi la vot scoaterea de pe ordinea de zi, să avem o dezbatere câteva zile, astfel încât să găsim o formulă prin care violenţa să fie taxată fără niciun fel de toleranţă, dar transparenţa să rămână o valoare pe care Parlamentul României a câştigat-o şi o merită pentru cetăţenii acestei ţări.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sper că vom reuşi... (Vociferări.)

Numai o secundă!

... să şi intrăm în dezbateri asupra proiectului de modificare la Regulament, nu să discutăm înainte şi după aceea să reluăm.

Domnul Ganţ.

Vă rog.

Numai o secundă, domnule Ganţ!

Deci am avut până acum propunerea să mutăm acest punct de pe 1 pe 40. S-a respins. Înţeleg, domnule Barna, că doriţi să scoatem de pe ordinea de zi punctul 1.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare de pe ordinea de zi a punctului 1.

Vot, vă rog.

Domnule Barna, cu 110 voturi contra şi 77 voturi pentru, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnule Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Două lucruri doresc să mai adaug.

Pe de o parte că tocmai am avut parte de o confirmare a celor spuse de mine, prin ce s-a spus puţin mai devreme.

Pe de altă parte, Forumul Democrat al Germanilor din România este reprezentarea politică a minorităţii germane, o organizaţie a unei minorităţi naţionale înfiinţată în baza Constituţiei şi legilor ţării şi pe baza unei hotărâri judecătoreşti care îi confirmă statutul.

Niciunde şi niciodată nu scrie că Forumul German ar fi - citez - "continuatorul Grupului Etnic German". (Vociferări.)

Din contră, prin toată politica pe care am făcut-o ne-am opus oricăror tendinţe extremiste, xenofobe, antisemite. Am fost întotdeauna consecvenţi, din acest punct de vedere, şi resping cu maximă scârbă afirmaţiile respective.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Csoma Botond.

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Condamnăm cu fermitate afirmaţiile tovarăşului aurar.

Dânsul s-a întors în epoca de aur pe plan mental, tot grupul s-a întors în epoca de aur pe plan mental. Atunci, în epoca de aur, au folosit termenul "nazist" în acest mod abuziv.

Pe de altă parte, credem că tovarăşul aurar are şi anumite abilităţi intelectuale reduse şi poate că nu înţelege termenul de nazist.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Va fi o şedinţă lungă. Şi nici n-am început-o!

Domnule Andronache, vă rog.

Stimaţi colegi,

Vă rog din suflet, haideţi să discutăm despre Regulament când ajungem la acel punct şi să evitaţi să generaţi drepturi la replică nesfârşite.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache:

De acord cu dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu mă voi referi la modificarea Regulamentului, dar, în calitate de lider de grup şi în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru regulament am asistat la momentul la care face referire domnul deputat Ganţ şi confirm, aşa este! S-a întâmplat şi a spus-o în clar, a folosit acel termen colegul nostru, domnul Stoica.

Condamnăm, Grupul parlamentar al PNL, o astfel de atitudine.

Faţă de această situaţie considerăm că sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare şi în mod evident organele competente trebuie să se sesizeze cu privire la această situaţie. Sper!

Domnule George Simion, aţi solicitat la începutul legislaturii respect şi am considerat că trebuie să colaborăm între noi, colegii lideri de grup.

Am rugămintea să-i rugaţi pe colegii dumneavoastră să îi respecte pe toţi colegii deputaţi. Pentru că aţi solicitat respect, v-am acordat respectul nostru, aşa cum era normal, şi vă rog să faceţi demersuri în acest sens.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule Andronache.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Şi domnul Andronache mi-a spus numele!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dragi colegi,

Nu vreau să revin asupra celor spuse anterior, însă ce aţi făcut dumneavoastră de la această tribună vine să confirme exact ceea ce acuzaţi dumneavoastră. Din fericire, există filmarea. La mine pe pagină, George Simion, am 1.100.000 de urmăritori... Să mai daţi un "like" din când în când, dacă vă lasă conducerea partidului. Şi se vede clar că domnul Titi Stoica a zis - aceste manifestări naziste, şi sunteţi nazişti - există pe filmare - sunteţi nazişti, în sens de fascişti, adică o formă de totalitarism similară cu comunismul, care a făcut prăpăd zeci de ani în România, ideologia totalitară comunistă, marxistă, iar noi trebuie să condamnăm manifestările totalitare, la fel cum trebuie să condamnăm aceste asocieri cu fascismul, pe care domnul Dan Barna le face, aceste manifestări rasiste pe care domnul Csoma Botond le face şi aceste invective între noi, pe care domnul Alfred Simonis le-a făcut în timpul şedinţei Comisiei pentru regulament. N-am auzit despre asta, că a spus: "Simioane, ia-ţi maimuţa de aici!". Şi asta este filmat.

Deci dacă vreţi respect, e prietenul meu Daniel Ghiţă acolo!

Dar îi striga domnului Ganţ de Iohannis, nu?! Şi îi striga lui Barna de penali, nu?!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule Suciu, o recomandare şi o propunere pentru dumneavoastră. Faptul că unii sunt protejaţi de partide aflate la guvernământ sau partide mai mari care îi protejează, sau partide care se află mereu la guvernare, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

... nu le dă dreptul să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, ...

Domnul George-Nicolae Simion:

...să facă rasism aici, de la tribuna Parlamentului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... timpul a expirat!

Am rugămintea la liderii de grup să vină până sus. (Consultări.)

În regulă.

Stimaţi colegi,

Vă propun să mai acord un singur drept la replică şi după aceea vă propun să votaţi sistarea dezbaterilor în afara ordinii de zi şi să intrăm totuşi în ordinea de zi.

Domnule Simion, nu v-am dat cuvântul!

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă mă lăsaţi totuşi să conduc această şedinţă fără să continuăm acest ping-pong, v-aş fi foarte recunoscător şi v-o spun cu tot respectul. (Vociferări.

"Haideţi!" acesta implică un plural. Nu suntem la plural.

Domnule Barna, un drept la replică foarte scurt şi după aceea veţi vota propunerea mea de sistare a dezbaterilor şi să intrăm în ordinea de zi.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Două aspecte.

Pentru că am văzut că s-a supus votului în forma incompletă, USR a cerut scoaterea de pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie - am spus în intervenţia mea - pentru stenogramă. Pentru stenogramă, asta am spus, să fie retrimitere la comisie, nu scoaterea în van. Asta ca să fie foarte clar!

Iar referitor la intervenţia domnului Simion de acum câteva minute, cer Parchetului să constate exercitarea în formă continuată a infracţiunii de promovare a doctrinei fasciste, o manifestare continuată făcută şi la microfonul Camerei.

Vă rog să se ia act de acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Sistarea dezbaterilor şi să intrăm totuşi în ordinea de zi.

Vot, vă rog.

155 de voturi pentru, 38 contra.

Intrăm în ordinea de zi.

Daţi-mi voie să trec la punctul care se referă la solicitarea Comisiei pentru învăţământ cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 538/2021.

Întreb dacă sunt obiecţii şi comentarii? Şi vă amintesc că urmează să ne şi pronunţăm prin vot. Nu există.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi supun votului dumneavoastră încadrarea acestei iniţiative legislative în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de la 45 la 60 de zile.

Vot, vă rog.

198 de voturi pentru, 4 contra, 4 abţineri.

Propunerea a fost aprobată.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022; PL-x 136/2021.

Suntem în procedură de urgenţă şi trecem la dezbateri.

Dau cuvântul iniţiatorului, dacă doreşte, din partea Guvernului României? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, pentru raport.

Şi vă rog să şi propuneţi timpii de dezbatere.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 22 martie 2021.

Proiectul de lege supus examinării are ca obiect de reglementare aprobarea schemelor de plăţi directe şi condiţiile de acordare - pe suprafaţă; pentru stimularea comasării terenurilor agricole, dezvoltarea unor exploataţii viabile din punct de vedere economic; diversificarea culturilor, menţinerea pajiştilor permanente, existenţa zonelor de interes ecologic; plata pentru tinerii fermieri, schemă simplificată pentru micii fermieri -, precum şi a ajutoarelor naţionale tranzitorii. Ajutoarele naţionale tranzitorii se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Sursa de finanţare este bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

APIA este responsabilă pentru implementarea Schemelor de plăţi directe.

Prezentul act normativ intră sub incidenţa reglementărilor politicii agricole comune.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

3 minute, timp.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog, pentru timpii de dezbatere - 3 minute.

Vot!

193 de voturi pentru.

Timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

Intrăm în dezbatere.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR bineînţeles că susţine schemele de plăţi din agricultură, de fapt, subvenţiile din agricultură, însă vrem să atragem atenţia că politicile comune de la nivel european pentru agricultură nu sunt implementate cum ar trebui, la nivel naţional.

La nivel naţional, avem un Plan Naţional Strategic care chiar în aceste momente se elaborează pentru perioada de până în 2027, prin care noi ar trebui să punem în aplicare pilonii, domeniile de activitate şi, în final, schemele de plăţi directe care la nivel european înseamnă o susţinere a agriculturii ecologice şi a micului producător.

Însă, noi, la nivel naţional, atât prin Planul Naţional Strategic de până acum, cât şi în cel viitor, susţinem în special marii producători, marii crescători de animale, în special de porci şi de găini, iar la nivel de proprietari, pe marii proprietari. De ce? Pentru că schemele de plăţi se adresează în principal suprafeţei, se calculează per suprafaţă, în condiţiile în care, la nivel naţional, proprietarii mici de terenuri deţin 40% din suprafaţa agricolă, însă reprezintă aproximativ 98% din proprietari, cei medii, de până în 300 de hectare, sunt aproape de 2% şi deţin 20% din suprafaţă, iar zero virgulă ceva la sută reprezintă marii proprietari, care deţin 40% din suprafaţa agricolă a ţării - către aceştia merg în primul rând subvenţiile de la nivel european.

Iar la nivelul zootehnic sunt nişte scheme de plăţi care impun nişte limite mari de număr de animale pentru crescătorii care sunt subvenţionaţi, asta însemnând că micul crescător...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...nu primeşte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...am rugămintea...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...niciun ban.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să lăsaţi şi alt vorbitor să se exprime pe acest subiect.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Doresc să fac un apel celor din... (Vociferări) ...Guvernul României, pentru... (Vociferări)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3 minute - timpul pentru dezbateri...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...a susţine modificările noastre la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...două minute - intervenţia de vorbitor.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...Planul Naţional Strategic din Agricultură, care înseamnă susţinerea cu adevărat a agriculturii ecologice şi a micului producător.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dar problema de fond este că acest PL-x se referă la aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022.

Domnul de la AUR nu a înţeles subiectul şi se ducea la o altă reglementare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc. (Vociferări.)

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Coleşa, cred că sunteţi puţin cam sensibil, dar vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Mulţumesc.

Nu sunt sensibil.

Dacă eu aş spune despre cineva că la tribună face nişte lucruri urâte, fără să denumesc persoana, că habar nu are pe ce lume trăieşte, că nu înţelege subiectul, că consideră acest plen ograda lui, v-aţi sesiza, nu? Pe bună dreptate. Fără să vă rostesc numele.

Ca atare, când cineva face nişte afirmaţii grave - despre mine sau despre orice alt coleg -, are un drept la replică.

Revenind. Nu am fost pe lângă, am discutat strict despre eco-scheme şi am făcut un apel la elaborarea PNS-ului, pentru a se lua în calcul şi a se aplica nişte prevederi pentru susţinerea micului producător.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Este foarte la subiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...Coleşa.

Vă mulţumesc.

Dacă la titlul legii există observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă, de la art. 1 la art. 63, există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare; PL-x 543/2021.

Vă reamintesc, de asemenea, că suntem în procedură de urgenţă.

Dacă...?

Nu este de la Guvern.

Rog Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului.

Şi vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog, domnul Stoica.

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, retrimis celor două comisii, în vederea unei noi examinări în fond.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 octombrie 2021.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Ministerul Finanţelor a transmis celor două comisii punctul de vedere al Băncii Naţionale a României.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se întocmească prezentul raport comun suplimentar, prin care să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege sus-amintit, în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Timpul propus este de două minute.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

193 de voturi pentru.

Timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Raportul comisiilor conţine două amendamente respinse.

Le susţine cineva? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

5. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 6/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb, dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; PL-x 435/2019.

Domnule Toader, vă rog, daţi citire raportului comisiei.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, prin PL-x 435/2019, spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării, proiectul de lege a primit un raport comun de adoptare, cu majoritate de voturi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Sunt câteva corecturi la acest proiect de lege şi aş vrea să le dau citire exact aşa cum sunt ele.

La marginal 29, art. 10 alin. (12) se va redacta "autorităţile publice locale" şi se va elimina virgula dintre cuvintele "teritoriale" şi "transmit".

La marginal 34, art. X alin. (4) se va redacta "administraţiei".

La marginal 36, art. 51 alin. (3) se va redacta "realizare a hărţilor".

La marginal 37, art. 51 alin. (1) se va redacta "lit. e) şi h)"; şi la alin. (3) se va redacta "aprobate şi/sau estimate".

La marginal 41, art. 15 alin. (1) se va redacta "realizare a hărţilor" şi se va redacta "prezentei legi".

La marginal 45, art. 18 alin. (1) se va elimina virgula dintre cuvintele "următor" şi "intrării".

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog.

La dezbateri generale, doamna Victoria-Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

O foarte, foarte scurtă intervenţie.

Nu se poate totuşi să facem treaba cu seriozitate, la nivelul comisiilor, şi să nu mai modificăm aici, în plen, virgulele şi pauzele dintre cuvinte?

Aş avea rugămintea să se evite, cu acordul preşedintelui de şedinţă...

Aş avea rugămintea să se evite, cu acordul preşedintelui de şedinţă, aceste situaţii caraghioase în care venim aici şi citim, de la microfon, să se elimine virgula, să se adauge o pauză între cuvinte şi aşa mai departe.

Suntem oameni serioşi, hai să ne facem treaba, fiecare la locul lui, şi la plen să discutăm ce e de discutat!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc pentru... sfaturi.

Am încheiat dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă, de la art. 1 la art. 46, inclusiv Anexele 1-5, există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deoarece a venit raportul Comisiei pentru regulament, vă solicit să supuneţi votului, deoarece nu am acordul tuturor liderilor de grup, prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor cu privire la punctul 1 de pe ordinea de zi, respectiv modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor de la punctul 1.

Vot, vă rog.

Cu 138 de voturi pentru, 75 contra, programul de lucru a fost prelungit.

Mergem mai departe.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2021 privind acordarea unor gratuităţi anumitor categorii de participanţi la Campionatul European de Fotbal 2020; PL-x 345/2021; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Pe scurt.

Domnul Thomas-Răzvan Moldovan (secretar de stat, Ministerul Sportului):

Bună ziua!

Numele meu este Thomas Moldovan, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Sportului.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Euro 2020 a fost cel mai important eveniment sportiv găzduit până acum în România. Ţara noastră a demonstrat că îşi poate asuma un obiectiv major şi că îl poate urmări, indiferent de culoarea politică a celor care s-au succedat. Am demonstrat că ne putem îndeplini angajamentele când alte oraşe din Europa s-au declarat depăşite. Am demonstrat că putem organiza impecabil un eveniment major, în condiţii foarte complicate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2021 a creat cadrul legal pentru ca ţara noastră să-şi poată îndeplini unul din angajamentele luate când ne-am depus candidatura pentru a găzdui unul din meciurile de la Euro 2020, acela de a oferi transport deţinătorilor de bilete, oficialilor UEFA şi voluntarilor care au ajutat la organizare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să votaţi în favoarea acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ichim, raportul, vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget şi Comisia pentru transporturi au fost sesizate, pe fond, cu dezbaterea acestui proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru administraţie publică au avizat favorabil actul normativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal în vederea acordării gratuităţii pentru transportul public local - transport public cu metroul şi pe linia de cale ferată Bucureşti - Otopeni, pentru personalul acreditat UEFA - voluntari şi mass-media, pentru toată perioada desfăşurării Turneului final al Campionatului European de Fotbal 2020.

În urma examinării actului normativ şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare a proiectului de lege dezbătut.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa, la dezbateri generale, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci avem o ordonanţă de urgenţă prin care guvernele anterioare şi cel prezent decontează transportul, pe calea ferată şi cu metroul, oficialităţilor care au participat la Campionatul European de Fotbal - 2020, teoretic, practic, 2021 - dar şi deţinătorilor de bilete.

Este uimitoare grija cu care aceste guverne se apleacă asupra unor oameni care au venit să urmărească aceste meciuri, în calitate oficială sau de spectatori, având nişte bani şi necramponându-se de câţiva lei!

Noi am făcut... statul român a făcut nişte investiţii foarte mari pentru a asigura infrastructura desfăşurării acestui campionat, însă noi, în loc să primim beneficiile de pe urma acestora, asigurăm gratuităţi. (Vociferări.)

În plus, aceleaşi guverne s-au grăbit să taie subvenţiile acordate studenţilor, pentru transportul pe calea ferată.

Deci nu găsim admisibilă o asemenea atitudine contra interesului naţional, care nu poate fi justificată prin nimic.

Ca atare, vom vota împotriva acestei ordonanţe de urgenţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Merka, vă rog, Grupul minorităţilor.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu neapărat că vorbesc în numele grupului sau vorbesc în numele unui etnic slovac din România.

Nu, vorbesc, cred, în numele celor care se mândresc că s-a desfăşurat un campionat european în România, într-o ţară care a arătat pentru o Europă întreagă că poate să respecte acele condiţii care au fost impuse în perioada de COVID.

Nu a fost greu, oare, atunci când unii se gândeau să se uite doar la televizor şi alţii încercau să sprijine acest sport şi această activitate sportivă?

Stimaţi colegi,

Ar trebui să fim şi noi mândri o dată de realizările statului român, ale instituţiilor statului român, ale organizatorilor care au realizat aceste activităţi şi să fim şi noi mai umani, să le mulţumim celor care vin să lucreze pentru noi.

Să ştiţi că aici nu e vorba de cei care au avut bani sau care au bani. Nu. Este o normalitate, prin care tu, ca gazdă, să oferi anumite, nu beneficii, ci lucruri normale, celor care vin să te ajute în organizarea acestor manifestări.

Aşa a fost definit românul, de toţi cei care au venit în România - o gazdă primitoare. De ce să nu privim în continuare la aceste cuvinte frumoase şi în continuare să le păstrăm în activitatea noastră?

Stimaţi colegi,

Să fim în continuare gazde primitoare pentru cei care vin să ne ajute la organizarea diferitelor manifestări!

Dacă noi vom privi politic aceste activităţi, să ştiţi că România nu va fi pusă, în continuare, pe această axă a organizării diferitelor activităţi sportive.

Da, şi merită să sprijinim această ordonanţă care a trecut peste partide, peste guverne şi a demonstrat că, într-adevăr, România a fost pusă acolo, sus, prin organizarea, să spunem, excepţională, de care au dat dovadă Federaţia Română, Guvernul, Ministerul şi toţi cei care au sprijinit această activitate şi manifestare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Înainte de a da cuvântul domnului Pop şi domnului Cîtea, pe procedură, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a nu exista niciun fel de dubii, aş dori să repetăm - prelungirea programului, până la epuizarea dezbaterilor la punctul 10 de pe ordinea de zi - Pl-x 431/2021 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare), a punctului 11 - PL-x 579/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Autorităţii Electorale Permanente ca membru cu drepturi depline la Reţeaua de Competenţe Electorale Francofone (RECEF), iar în final să se întoarcem la punctul 1 - Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 8/2022.

Prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe toate aceste 3 iniţiative.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Cu precizările făcute, vom prelungi programul de lucru, dacă sunteţi de acord, până la discutarea punctului 10, punctului 11 şi punctului 1, de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

147 de voturi pentru, 79 contra.

Programul de lucru a fost prelungit.

Vă mulţumesc.

Eram dator, domnul Pop Rareş Tudor, Grupul USR, vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la organizarea Campionatului European de Fotbal, nu pot să nu remarc că unul dintre antevorbitorii mei se pricepe, mai nou, la fotbal.

Problema este că se pricepe la fotbal cum se pricepe şi la agricultură.

Ce nu înţelege respectivul domn este că aceşti bani au fost folosiţi pentru a deconta transportul voluntarilor, adică al celor care au pus umărul şi osul la organizarea şi la buna desfăşurare a acestui Campionat European de Fotbal, în România.

USR susţine acest proiect şi îl va vota.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Cîtea, vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Organizarea unui eveniment de o asemenea anvergură în România este un eveniment care în mod cert produce promovarea României şi promovarea oraşului în care se organizează asemenea evenimente.

Faptul că trebuie să contribuim cu anumite sume, să decontăm anumite activităţi, acţiuni, din această organizare cred că nu este nici pe departe comparabil cu efectele pozitive şi mesajele frumoase despre România sau despre oraşul care a organizat acel eveniment. Şi lucrul acesta trebuie să îl promovăm şi să îl rostogolim cât mai departe.

Este firesc să suporţi nişte cheltuieli atunci când eşti parte la un eveniment, nu poţi să stai să te uiţi.

Faptul - cum au spus şi antevorbitorii mei, că au fost decontate doar pentru oficiali şi pentru cei care au fost angrenaţi în organizare - voluntarii care făceau diferite munci, ca să spunem aşa.

Şi lucrurile acestea nu se pot produce decât făcând o asemenea structură. Ele sunt prinse, de altfel, şi în regulamentele şi în condiţiile de acceptare a organizării, atunci când ele sunt solicitate de o ţară.

Aşa că... cred că şi Grupul PSD sigur va susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Pop, vă rog să apăsaţi pe buton.

Mulţumesc.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare; Pl-x 431/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor...? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate pentru raport.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ şi avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că prin raport se propune respingerea propunerii legislative.

Aceasta rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Autorităţii Electorale Permanente ca membru cu drepturi depline la Reţeaua de Competenţe Electorale Francofone (RECEF); PL-x 579/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Autorităţii Electorale Permanente ca membru cu drepturi depline la Reţeaua de Competenţe Electorale Francofone.

Senatul, în calitate de primă Camera sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce revine Autorităţii Electorale Permanente, pentru participarea în calitate de membru cu drepturi depline la Reţeaua de Competenţe Electorale Francofone, în limita echivalentului în lei al sumei de 1.350 de euro/an. Sumele prevăzute se asigură din bugetul de stat, prin bugetul anual aprobat Autorităţii Electorale Permanente.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind înscrieri la cuvânt şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Ne întoarcem la punctul 1 de pe ordinea de zi, şi anume Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 8/2022.

Vă propun ca modalitate de lucru ca fiecare grup parlamentar să aibă câte două intervenţii, fiecare a câte trei minute, la dezbateri generale.

Supun votului dumneavoastră această procedură.

Vă rog să votaţi.

Cu 143 de voturi pentru, 73 contra, o abţinere, tocmai s-a aprobat ca fiecare grup parlamentar să aibă câte doi vorbitori, iar fiecare intervenţie să nu depăşească trei minute.

Vă reamintesc că dacă discutăm despre Regulament pot să am de la dumneavoastră pretenţia să respectaţi ceea ce tocmai s-a votat.

Bun.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? În regulă.

Trecem la dezbateri generale.

Dau cuvântul primului vorbitor, din partea AUR...

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Comisia!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da. Mă scuzaţi!

Voci din sală:

Comisia!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia sesizată în fond.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Şimon, preşedintele Comisiei pentru regulament, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru regulament a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de Hotărâre nr. 8/2022 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de domnii lider de grup Alfred Simonis - PSD, Gabriel Andronache - PNL, Csoma Botond - UDMR şi de domnul Ovidiu Ganţ - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Comisia pentru regulament a examinat şi dezbătut proiectul de hotărâre în şedinţa din 9 februarie 2022.

Proiectul de hotărâre propune reglementarea sferei sancţiunilor disciplinare în funcţie de faptele săvârşite de deputaţi pentru nerespectarea prevederilor regulamentare. Deputaţii trebuie să se supună normelor de conduită civilizată, de curtoazie şi de disciplină parlamentară, şi să nu aibă atitudini sau să folosească expresii sau cuvinte injurioase, ofensatoare sau calomnioase.

La lucrările comisiei au fost prezenţi toţi deputaţii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 4 voturi pentru şi două voturi împotrivă - să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de hotărâre, cu amendamentele admise, redate în Anexa 1, şi amendamentele respinse, redate în Anexele 2-4, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru regulament propune Camerei Deputaţilor adoptarea raportului asupra Proiectului de hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele prevăzute în Anexa 1.

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului AUR, domnul Simion George.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul George-Nicolae Simion:

Deci încă avem voie să luăm cuvântul în Camera Deputaţilor!

De mâine încolo o să fie limitat timpul aici, în plen, în comisii, o să ni se spună de unde putem filma şi de unde nu, de parcă regulamentele acestei instituţii nu specifică clar faptul că şedinţele sunt publice.

Presa are voie să filmeze şi să fie prezentă aici de abia după ce primeşte acordul Biroului permanent, Birou permanent care este o instituţie eminamente politică, pentru că este formată din reprezentanţi politici.

Da, da, asta se întâmplă cu presa. Am introdus amendamente...

Nu, nu, nu o să poată veni presa la balcon când vrea, dacă nu are acordul Biroului permanent. Iar nouă ni se spune: "De acolo poţi filma, de acolo nu poţi filma!". Dar e după voi?

Adică, un coleg a spus că ne apropiem de un regim totalitar şi voi ce faceţi? Îi confirmaţi această acuză. Că a greşit el că a spus, trebuia să spună "fascist-comunist şi alte forme de dictaturi totalitare".

Dar ce faceţi voi?! Şi îi acoperiţi cu fumigenele astea...

Astăzi e o zi tristă pentru democraţia din România, pentru că interziceţi filmările, ca să nu vadă tot românul cum se uită unii dintre colegi pe site-uri porno. Asta se întâmplă aici!

Da, şi cu nume şi prenume, cei care nu vor să voteze, măcar plecaţi şi nu participaţi la această şaradă! (Vociferări.)

Poate şi colegi de-ai mei, dar să-i vadă toată ţara cum se uită la filme porno şi cum votează pentru pensiile speciale, pentru că ăştia sunt! Şi cum primesc indemnizaţii de 10-15.000 de euro per total. Atâta plăteşte contribuabilul român pe cap de parlamentar.

Şi v-a deranjat că am filmat lucrul ăsta şi sub pretextul unor aşa-zise violenţe voi interziceţi filmarea. Scoateţi prevederile legate de filmare, lăsaţi violenţele, lăsaţi injuriile de care vă faceţi cu toţii vinovaţi, pentru că dacă vă zice cineva "fasciştilor", ţineţi minte că voi ne-aţi zis de zece ori că suntem fascişti.

Domnule Csoma Botond, aţi făcut afirmaţii rasiste!

Aurar poate sunteţi dumneavoastră!

Şi să n-aveţi nimic cu aurarii, cum nici noi n-avem nimic cu maghiarii! Dar avem ceva cu UDMR şi cu felul în care vă comportaţi dumneavoastră, partidul care întotdeauna alege cu cine intră la guvernare.

Ăştia sunteţi voi, UDMR!

Să vă fie ruşine pentru felul în care nu-i reprezentaţi pe etnicii maghiari din România!

Şi să vă fie ruşine pentru ce faceţi astăzi aici, în Camera Deputaţilor! Puneţi pumnul în gură opoziţiei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat, trei minute au fost...

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi să vă fie ruşine domnule Dan Barna, fost preşedinte de partid, pentru felul în care reprezentanţii dumneavoastră din Comisia pentru regulament au votat anumite amendamente!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul George-Nicolae Simion:

De astăzi începând se instaurează dictatura generalului Ciucă în România!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al minorităţilor.

Prin telefon, domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog să faceţi legătura cu domnul lider de grup.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sincer să fiu m-a pufnit râsul când am auzit de dictatura domnului Nicolae Ciucă, pentru că îl cunosc şi cred că ar fi cel mai slab dictator cu putinţă.

Aici vorbim însă de o creştere a agresivităţii în Parlament, fără precedent. Ea a început din legislatura trecută şi se agravează în mod constant, ducând probabil spre lucruri care pot fi catalogate ca un risc major la adresa democraţiei.

Sigur că toată povestea asta îşi are rădăcinile într-o discreditare a Parlamentului, făcută în mod consecvent de către penultimul preşedinte al României, prin toate încercările acelea de a găsi, în momente foarte dificile, e adevărat, economice, pentru România, un ţap ispăşitor în Parlament.

Parlamentul este, într-adevăr, un loc în care se confruntă idei, dar nu poate fi un loc în care să se confrunte injurii, pumni şi în ultimul timp tot felul de reacţii foarte agresive.

Nu ştiu dacă vreo măsură de ordin administrativ, cum este o măsură care ţine de Regulament, va rezolva această problemă, dar cel puţin va exprima un dezacord al unui număr suficient de mare ca lucrul ăsta să exprime o voinţă de a rezolva această problemă. Altfel, trăim o perioadă extrem de agresivă pe toată planeta, care poate să ducă la instaurarea de dictaturi, care poate să-mi aducă aminte de anii ʾ30 şi căreia îi poate pica victimă şi România.

Amintiţi-vă cum a fost atunci, uitaţi-vă în jur şi o să vedeţi foarte multe tipare similare.

Din păcate, atunci, tot acest val, acel uriaş val de populism a dus la distrugerea unor ţări, la discreditarea unor naţiuni care au reuşit foarte greu după aceea să-şi spele obrazul, la momente extrem de dificile pentru foarte mulţi dintre oamenii care au trăit atunci, în Europa mai ales, în spaţiul european şi în spaţiul asiatic, şi la un număr extraordinar de mare de victime.

Lucrurile aşa încep, cu lucruri din astea mărunte, cu agresivitate, după care toate se amplifică, se amplifică, până când...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Pambuccian, ca să fiu extrem de corect cu absolut toţi vorbitorii, vă rog să finalizaţi.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Da.

...până când se ajunge la victime umane.

Trebuie să votăm această modificare, trebuie să ne exprimăm dezacordul faţă de orice formă de violenţă şi trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă folosind, din păcate, mijloace slabe, cum sunt cele ale democraţiei, în faţa violenţei, pentru a încerca să o oprim.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Ciprian-Titi Stoica.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Eu vreau să vin în faţa dumneavoastră, aici, cu câteva considerente de ordin tehnic, trecând peste toate disputele politice.

În primul şi în primul rând sunt de acord cu dumneavoastră. Violenţa fizică şi cea verbală nu au ce să caute niciunde în societate şi mai ales - cu precădere - în instituţiile statului şi în forul legislativ suprem al ţării.

Dar ce vedem noi că au încercat iniţiatorii, care sunt patru lideri de grup parlamentar, unii dintre ei cu experienţă, unii dintre ei de bună-credinţă, poate, dar care de-a lungul primului an de mandat au manipulat şi au minţit, şi au încălcat cu bună ştiinţă multe prevederi constituţionale, de limbaj şi de comportament.

Am fost la început de drum cu toţii noi în primul an, colegii din AUR, şi v-am avut drept exemple şi modele.

Situaţia în care am ajuns acum aici vi se datorează şi dumneavoastră, începând de la stânga şi până la dreapta. Dumneavoastră aţi început să ne puneţi etichete, dumneavoastră aţi început să ne faceţi în toate felurile, dumneavoastră ne-aţi şicanat, dumneavoastră aţi încălcat cu bună ştiinţă foarte multe prevederi constituţionale.

Şi acum, domnule preşedinte de şedinţă, vreau doar să vă spun câteva considerente în acord cu dreptul european şi cu prevederile Comisiei de la Veneţia.

Textul propus de autorii pe care i-am menţionat mai devreme - patru lideri de grup parlamentar - încalcă principiul fundamental al transparenţei: "Şedinţele de plen, şedinţele comisiilor şi a celorlalte foruri sau structuri parlamentare sunt publice". Sunt publice.

Doar şedinţele secrete în care se discută chestiuni de siguranţă naţională, doar acelea nu sunt publice.

Mergem mai departe.

Avem în Codul penal sancţiuni pentru fiecare faptă şi contravenţie comisă de orice cetăţean şi noi suntem cetăţeni români şi nu avem mai multe drepturi faţă de ceilalţi care ne-au trimis aici, ca şi reprezentanţi ai lor.

Vreau să vă spun şi să vă anunţ că vom sesiza Comisia de la Veneţia şi vom cere un raportor pe această chestiune, fiindcă ce se încearcă acum este ca vremelnica putere să pună pumnul în gura opoziţiei şi principiul transparenţei, pe care dumneavoastră îl încălcaţi, şi al manifestărilor paşnice - atenţie! - bannere, pancarte sau statui, sau orice alte forme...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat, vă rog să finalizaţi!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

30 de secunde, vă rog.

Mulţumesc.

... şi orice altă formă de exprimare paşnică nu pot fi cenzurate sau interzise nicăieri în ţara asta şi cu precădere nu pot fi interzise în plenul Parlamentului.

Vă rog să luaţi toate aceste considerente în vedere atunci când vă veţi exprima votul şi lăsaţi că avem destule legi care să pedepsească orice derapaj al unui individ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

O frază şi am să închei.

Dar acest fapt, că vreţi să pedepsiţi un grup pentru faptele unui individ este de noaptea minţii. Nu este acceptabil aşa ceva şi nu daţi startul unei forme absolute de putere care să îngrădească drepturile opoziţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Dan Barna.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Stimaţi colegi de la AUR!

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule preşedinte,

Asta se întâmplă când sunt folosite la alibi genul acesta de partide extremiste, pentru a rezolva preocupări ale majorităţii. (Vociferări.)

Pentru că această temă foarte importantă, a violenţei,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul Ilie Dan Barna:

... trebuia tratată în mod explicit şi clar, dar dacă ne uităm în raportul pe care ni l-aţi trimis, toată discuţia raportului este doar despre libertatea de exprimare.

Dacă nu sancţionăm explicit şi verbal în textul raportului violenţa, rămâne exact oportunitatea pe care dumneavoastră o folosiţi să reduceţi transparenţa, sub pretextul legitim că violenţa trebuie oprită şi astfel de manifestări complet în afara vieţii parlamentare să nu se mai întâmple. Pentru că ce avem în acest text sunt câteva elemente care pot fi modificate pentru a avea într-adevăr un raport de bună calitate. Chestiunea filmării strict din zona grupului cred că am putea s-o mai discutăm un pic, poate vorbim de o anumită distanţă... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog să lăsaţi vorbitorul să-şi ţină cuvântul!

Domnul Ilie Dan Barna:

... de o anumită distanţă faţă de vorbitor, şi atunci eliminăm într-adevăr chestiunea pe care aţi menţionat-o şi dumneavoastră, legată de faptul că nu putem accepta ca oamenii să fie terorizaţi de îngâţoşări, cum am văzut zilele trecute.

Rămâne o problemă de constituţionalitate şi nu vreau să facem un regulament precum eliminarea pensiilor speciale, care să cadă la Curtea Constituţională direct din voleu.

Problema aceasta în care întregul grup e responsabil poate trebuie discutată un pic mai mult. De aceea USR a cerut retrimiterea la comisie pentru o săptămână sau două, pentru a veni cu o formulă care să ne fie într-adevăr eficientă. Pentru că dacă facem acest regulament ca el să nu intre în vigoare, îl facem degeaba, şi aceasta este o chestiune foarte importantă.

Vă citesc exact din modificarea art. 245, de asta spun de limitarea transparenţei. Ce legătură are bannerul cu tema care ne doare pe toţi, "utilizarea violenţei fizice împotriva unui parlamentar sau a violenţei verbale, sau ţipete, injurii, ameninţări...", tot ceea ce ne serveşte pe tacâm colegul nostru parlamentar extremist?

Deci faptul că punem bannerele împreună cu violenţa e clar că îl folosiţi pe amărâtul acesta de disperat populist, îl folosiţi ca să limităm transparenţa dialogului din Parlament.

Or, asta e problema de fond!

Bannerul este un element. Dacă conţine elemente ilegale sau elemente care incită la violenţă se elimină fără niciun fel de problemă, pe cadrul legislativ.

Violenţa e tema principală şi pentru aceasta trebuie să avem un astfel de raport.

Astea sunt problemele pentru care cerem retrimiterea la comisie şi dezbaterea acestui regulament un pic mai bine, ca să ne fie eficient, nu să fie doar o oportunitate prin care ne întoarcem în vremea lui Iordache şi a lui Liviu Dragnea.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doar o menţiune tehnică pe care mi-o permit. Să ştiţi că şi în actualul regulament exista interdicţia cu bannere şi cu pancarte.

Vă mulţumesc.

Mai departe dau cuvântul domnului Ganţ Ovidiu, din partea Grupului minorităţilor.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt unul dintre coiniţiatorii proiectului. Vorbesc pentru Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, ca al doilea reprezentant, la dezbateri generale.

În ultima perioadă, în această legislatură am iniţiat, împreună cu colegul meu, Varujan Pambuccian, o serie de modificări ale Regulamentului, care au fost asumate şi votate de majoritatea colegilor. Aceste modificări rezidă din practică, ele au fost generate de situaţii reale care s-au produs aici, în Parlament, şi care nu erau reglementate.

Am semnat şi această iniţiativă, din acelaşi considerent.

Cred că este nevoie de această iniţiativă, din cauza lucrurilor care s-au petrecut aici, în această legislatură.

Vreau să cred că veţi înţelege că ele nu se îndreaptă împotriva nimănui şi totodată îmi exprim speranţa că nu vor fi aplicate niciodată aceste sancţiuni, pentru că nu va fi nevoie. Nu-i aşa?! Toţi membrii Camerei Deputaţilor vor înţelege că suntem în Camera Deputaţilor, în Parlament, şi nu pe stradă sau la stadion, şi se vor comporta în consecinţă.

Nu ştiu, mulţi dintre noi am vizitat alte parlamente de pe mapamond. Nu cred că aţi văzut niciunde parlamentari circulând prin sală şi făcând astfel de înregistrări, nici în Camera reprezentanţilor a Statelor Unite, nici în Adunarea Naţională Franceză, nici în Bundestag, în Knesset sau în orice alt parlament din lumea civilizată.

Pe de altă parte, nu există în acest proiect nicio interdicţie care să limiteze transparenţa. Limitează doar spaţiul de unde se pot face aceste înregistrări, astfel încât să nu fie deranjaţi ceilalţi parlamentari care au dreptul egal de a-şi exercita mandatul, fără să fie deranjaţi, indiferent că o fac din bancă sau de la pupitrul Camerei.

În altă ordine de idei, acuzaţia şi procesele de intenţie legate de limitarea drepturilor opoziţiei, cel puţin în ceea ce mă priveşte, sunt absolut nejustificate.

Vreau să vă reamintesc că atunci când am votat în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale - respingând o procedură neconstituţională şi neregulamentară referitoare la o moţiune de cenzură - a fost bine.

Acum, când nu vă convine, nu e bine!

Trăiesc aceste sentimente de 17 ani, nu-i nimic nou sub soare! Dar trebuie să revenim la Parlament, şi nu la manifestări de stadion.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Manea? Aveaţi? În regulă!

Aveaţi un drept la replică?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Foarte pe scurt, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am asistat, spun eu, la nişte atacuri urâte, fără precedent, care încalcă, până la urmă, Constituţia, legea fundamentală a ţării, pe care noi ar trebui s-o respectăm.

Condamn cu fermitate orice afirmaţie - nu l-aş numi atac - orice afirmaţie, orice expresie la adresa minorităţilor naţionale, reamintindu-vă cu respect că minorităţile naţionale, aşa cum sunt ele definite şi aşa cum drepturile lor sunt stipulate în art. 6 din Constituţia României, au pus umărul şi au contribuit de-a lungul secolelor la formarea statului român unitar şi naţional şi la naţiunea română.

Condamn cu vehemenţă, de la tribuna Parlamentului, orice fel de atac împotriva minorităţilor naţionale. Nu ar trebui să escaladăm astfel de atitudini, cu atât mai mult nu ar trebui să decredibilizăm această instituţie.

Să nu uităm că atât noi, reprezentanţii minorităţilor naţionale, cât şi dumneavoastră, suntem aleşi ai poporului român şi trebuie să ne îndeplinim cu fidelitate şi cu credinţă mandatul încredinţat de popor, aşa cum de altfel am jurat toţi de la această tribună.

Aşadar, stimaţi colegi, vă îndemn la calm, la o atitudine care să facă cinste celei mai importante instituţii a statului român, aşa cum este Parlamentul României, cu cea mai mare legitimitate şi putere acordată de către poporul român.

Şi vă rog să nu mai folosiţi pe viitor expresii care au un caracter peiorativ.

O voce din sală:

Aurar?

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Aurar doar dacă are un sens peiorativ, pentru că aurar, domnule deputat, este un subgrup al minorităţii rome, la fel cum sunt şi argintarii şi mulţi alţii.

Dar nu cred că colegul de la UDMR l-a folosit în sensul acesta!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Prună Cristina-Mădălina, Grupul USR.

(Domnul deputat Csoma Botond solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, stimată doamnă!

Scurt, domnule Botond, că oricum urma să veniţi la microfon.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Aş dori să precizez un lucru.

Am folosit termenul de "aurar" de la acronimul AUR, al partidului extremist care se află în Parlament. (Vociferări.)

În niciun sens nu m-am referit la o etnie. M-am referit la acest acronim al partidului extremist din... (Vociferări.) ...din Parlamentul României. (Vociferări. Gălăgie.)

Îmi pare rău... (Vociferări. Gălăgie.) ...că Simion... (Vociferări. Gălăgie.) ...Simion, acest disperat populist...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Csoma Botond!

Domnul Csoma Botond:

...a interpretat în acest sens. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Drept la replică, mi-a pronunţat numele!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi răbdare cu o doamnă, domnule Simion, şi după aceea vă dau cuvântul, avem toată ziua la dispoziţie.

Doamna Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ştiţi ce este extrem de trist? Că românii se împrumută să plătească facturile la energie, iar dumneavoastră aţi ajuns să vă certaţi pe nişte live-uri în Parlament!

Da, exact asta faceţi!

Practic, aţi băgat, săptămâna aceasta, sub preş, o moţiune simplă contra lui Virgil Popescu, responsabilul pentru ceea ce se întâmplă astăzi cu facturile românilor la energie, care, probabil, stă în biroul dumnealui, în momentul de faţă, şi se uită râzând cum deodată el nu mai este pe agenda Parlamentului! (Vociferări. Gălăgie.)

Asta faceţi cu această dezbatere... (Vociferări. Gălăgie.) ...l-aţi transformat pe Virgil Popescu... (Vociferări. Gălăgie.) ...din agresor în victimă! Din agresorul a milioane de români, în victimă!

Dar haideţi acum să ne uităm şi la acest proiect de hotărâre, la schimbarea Regulamentului! Schimbare a Regulamentului, care, până la urmă, este o ipocrizie.

Evident că noi condamnăm ceea ce se întâmplă atunci când există violenţă şi agresivitate aici, în Parlament.

Însă nu cumva PSD a adus violenţa în Parlament? (Vociferări. Gălăgie.)

Nu cumva domnul Ghiţă îi ameninţa cu bătaia pe colegii de la USR? (Vociferări. Gălăgie.)

Nu cumva domnul Cristescu venea aici, la tribună, şi profera tot felul de injurii... (Aplauze.) ...şi spunea că trebuie să fie USR-iştii... (Aplauze.) ...aşteptaţi cu bâta... (Aplauze.) ...afară, de români?

Nu cumva, în legislatura trecută, domnul Bichineţ venea şi urla, de aici, de la tribună... (Vociferări.) ...şi spunea tot felul de injurii la adresa femeilor din Parlament, inclusiv a celor de la PNL şi de la PSD, şi nu făceaţi absolut nimic? (Vociferări.)

Nu cumva domnul Bacalbaşa, tot fostul dumneavoastră coleg, venea aici, la tribună... (Vociferări.) ...şi spunea tot felul de tâmpenii... (Vociferări.) ...în aplauzele dumneavoastră? (Vociferări. Gălăgie.)

Haideţi, lăsaţi această ipocrizie! Lăsaţi această ipocrizie! Şi lăsaţi transparenţa să se întâmple în Parlament!

Da, condamnăm agresiunea... (Vociferări.) ...de aceea avem acest... (Vociferări.) ...acest pupitru, această tribună a Parlamentului, să ne putem exprima! Însă ipocrizia nu trebuie să se întâmple de maniera aceasta! (Vociferări. Gălăgie.)

Aşa, că, stimaţi colegi de la PSD, haideţi să întoarcem acest proiect la comisii şi să venim cu unul care să fie acceptat de toată lumea, nu să băgaţi sub preş, prin acest proiect, o moţiune care practic ar fi trebuit să dea explicaţii pentru creşterile de preţ la energie!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simion, vă rog, dreptul la replică, ca să nu vă uit. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mi s-a rostit numele.

Şi nu pot să nu constat ipocrizia. Domnul doctor Bacalbaşa o fi avut derapaje verbale, dar nu a dat... (Vociferări.) ...cu siguranţă a avut, de fapt, cum am avut şi eu şi cum recunosc, dar domnul Bacalbaşa nu a venit să dea în cap nimănui, cum au făcut prietenii doamnei Cristina Prună, ca să înţelegem!

Eu, dacă i-aş fi făcut orice formă de violenţă fizică domnului Virgil Popescu, ieri, plecam în cătuşe de aici, pentru că s-a sesizat Procuratura, s-a autosesizat. Aceeaşi Procuratură care se autosesizează în chestiuni, în dosare politice.

Iar voi, de la PSD, care staţi şi nu spuneţi niciun cuvânt în momentul acesta, pentru că nu aveţi voie, sunteţi complici cu ea!

Şi ce votaţi astăzi aici este exact o instaurare a dictaturii şi o politică a pumnului în gură! Pentru că nu poate Biroul permanent, un for politic, să decidă şi să nu ai voie să conteşti într-o instanţă judecătorească, nu e posibil aşa ceva!

Românii se uită la voi şi vă doare lucrul acesta, vă doare că sunt foarte mulţi oameni!

Dacă era Cosette Chichirău, la care se uitau 100 de zăpăciţi, nu vă mai deranja!

Se uită mulţi oameni acum la voi şi asta vă doare, vreţi să ne închideţi gura!

Nu o să reuşiţi, sancţionaţi-ne cât vreţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În 2017, a fost adoptat, în acest Parlament, Codul de conduită al parlamentarilor.

Eu cred că în ultima perioadă a trebuit să intervenim de prea multe ori, pentru că agresiunea verbală a avut loc în această dezbatere a Parlamentului.

Eu cred că e foarte important să avem un dialog.

În plenul Parlamentului se dezbat legi, se dezbat proiecte de hotărâri şi e important să ne ascultăm unii pe alţii.

Care este raţionamentul unei dezbateri dacă un lider de grup, care reprezintă o formaţiune politică, în loc să fie prezent în bancă şi să asculte şi să contraargumenteze la un moment dat, umblă prin sală, nu îi ascultă pe ceilalţi, nu intervine pe fond, ci intervine nu ca să aplaneze un conflict, ci creează perpetuu conflict în Parlamentul României. (Vociferări.)

Eu cred că aceste lucruri trebuie să fie stabilite. (Vociferări.)

Nu doar Comisia de la Veneţia, putem să luăm inclusiv modelul de la Uniunea Europeană, din Parlamentul European, unde - în Parlamentul European - sunt aceleaşi sancţiuni.

Şi pot fi o serie de sancţiuni care spun - limitarea dreptului de a vorbi la câteva minute şi chiar acolo se întrerupe microfonul, nu există o dispensă de la aceste chestiuni.

Stimaţi colegi,

Eu am văzut astăzi în reprezentantul şi liderul Partidului AUR, aici, pe o persoană ca în celebrul banc. Noi tot spunem că există violenţă verbală, există violenţă fizică. L-am văzut cu toţii cum l-a bătut pe umăr, nu l-a mângâiat, pe ministrul Virgil Popescu şi, cu toate acestea, cu nonşalanţă, spune că nu a făcut nimic rău.

Care e următorul pas? Un cap în gură? (Vociferări.)

Care va fi următorul pas al unei personalităţi de acest gen? (Vociferări.)

Şi atunci...? (Vociferări.)

Ştiţi, bancul acela care spune în felul următor:

O persoană merge pe autostradă şi ascultă radioul, şi spune radioul, zice - "O persoană merge pe contrasens, pe autostradă"; la care acesta, indignat - "Cum o persoană? 100 de persoane merg pe contrasens!". (Râsete. Vociferări.)

Aceasta este realitatea paralelă în care trăieşte acest partid. (Vociferări.) Practic, nu vede că merge pe contrasensul democraţiei. (Vociferări.)

Eu cred că trebuie să avem o atitudine şi vă mulţumesc pentru echilibrul de care daţi dovadă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ghiţă, scurt, drept la replică.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Eu înţeleg că doamna...

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu înţeleg că doamna Prună încearcă să facă pe victima, dar eu nu am ameninţat pe nimeni.

Încercaţi tot timpul să mă scoateţi în evidenţă, că sunt violent, dar spuneţi cum aţi minţit poporul!

Nu aţi făcut absolut nimic în 2 ani de zile în care aţi stat la guvernare! Aţi furat! Aveţi în funcţii numai infractori şi hoţi!

Nu mai acuzaţi pe altul!

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De la începutul legislaturii, am făcut apel... (Vociferări. Gălăgie.) ...la respectarea Codului de conduită.

Dacă acest apel ar fi fost recepţionat de toţi colegii, în mod evident, nu am fi ajuns în această situaţie... (Vociferări.) ...de a adăuga în Regulament noi sancţiuni. (Vociferări.) Tocmai pentru că Regulamentul a fost conceput pentru situaţii normale, în care oamenii se respectă şi respectă mandatul pe care cetăţenii l-au încredinţat fiecăruia dintre noi. (Vociferări. Gălăgie.)

Dar nu mai suntem în aceeaşi situaţie... (Vociferări. Gălăgie.) ...suntem într-o situaţie în care, iată, trebuie să luăm măsuri. Şi măsurile sunt de natură regulamentară, nu pot fi altfel.

Se spunea aici că anumiţi colegi se vor adresa Consiliului Europei. Foarte bine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andronache, numai o secundă!

Stimaţi colegi de la Grupul AUR, nu aţi vrea să vă îmbrăţişaţi puţin mai în spate, nu în faţa sălii de plen?

Vă rog! (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog! (Vociferări.)

E o rugăminte. Este un vorbitor care îşi ţine cuvântul... (Vociferări. Gălăgie.) ...vă rog să îl lăsaţi. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Mulţumesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să continuaţi, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da, tocmai...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea, la colegi, să ia loc totuşi în bănci.

Domnul Gabriel Andronache:

Tocmai dumneavoastră...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache:

...m-aţi întrerupt, domnule preşedinte, dar trecem peste. (Râsete.)

Spuneam că avem rugămintea de a vă adresa Consiliului Europei, dar ar fi bine să aveţi în vedere înainte şi să studiaţi procedurile Consiliului Europei cu privire la accesul în sală, cu privire la modul în care, în sală, se comportă... (Vociferări.) ...delegaţii... (Vociferări.) ...în structurile Consiliului Europei. (Vociferări.)

Reamintesc faptul că aceste modificări sunt absolut necesare.

Am avut ieri un dialog cu reprezentanţii mass-media, tocmai pentru ca amendamentele la Regulament să fie în concordanţă cu ceea ce colegii din presă doresc. (Vociferări. Gălăgie.)

Din această... (Vociferări.) ...perspectivă... (Vociferări.)

Am vorbit telefonic, domnule Simion, cu aceştia. (Vociferări.)

Puteţi face şi dumneavoastră acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Oricum, aş dori să închei ceea ce am de spus. (Vociferări.)

Am depus amendamente în acest sens. Amendamentele au fost adoptate în Comisia pentru regulament.

Şi vă adresăm rugămintea de a vota Proiectul de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Kocsis, haideţi, vă rog, la microfon! (Vociferări.)

Şi vă reamintesc că este... (Vociferări.)

Aţi votat doar 2 vorbitori de grup parlamentar.

Doamna Dumitrina Mitrea, îmi pare rău, au vorbit 2 colegi de la grupul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnule Kocsis, vă rog.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avantajul când vorbeşti ultimul este că poţi să concluzionezi.

Ceea ce s-a întâmplat luni între Virgil Popescu şi George Simion este absolut regretabil, aşa ceva nu ar trebui să se întâmple. Dar ceea ce se întâmplă astăzi şi ceea ce face majoritatea parlamentară - PSD - PNL - astăzi este la fel de regretabil, pentru că, sub pretextul faptului că ne apăraţi de pumnii lui George Simion, băgaţi un pumn în gura opoziţiei.

Sub pretextul faptului că dumneavoastră corectaţi nişte abuzuri, comiteţi alte abuzuri şi instauraţi cenzura parlamentară, care va afecta mai ales opoziţia.

Şi vă dau nişte exemple de articole.

Articol nou - este interzisă desfăşurarea unui banner în sala de şedinţe de plen sau în sălile comisiilor. Vor fi sancţionaţi toţi parlamentarii care au ţinut acel banner.

Cum puteţi să justificaţi acest articol?

Ce legătură are acest articol cu ceea ce s-a întâmplat între George Simion şi Virgil Popescu? (Vociferări.) Da?

Cum să reduci la jumătate timpul de vorbire alocat unui grup parlamentar, pentru că un membru al acelui grup parlamentar încalcă Regulamentul?

Noi, aici, suntem reprezentanţii cetăţenilor şi, dacă ne cenzuraţi pe noi, îi cenzuraţi de fapt pe cetăţenii care ne-au votat şi ne-au trimis aici să-i reprezentăm, da?

Cum să interzici unui parlamentar să filmeze o şedinţă publică, mai ales că nu toate şedinţele comisiilor sunt transmise public şi ştiţi foarte bine asta?

Cum să mă împiedicaţi pe mine să transmit activitatea mea parlamentară, sub pretextul faptului că încercăm să corectăm nişte comportamente necivilizate?

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Prună, drept la replică. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

O să încerc să fiu scurtă şi să nu generez un alt drept la replică.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Chiar vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Oricât de mult încercaţi să ne calomniaţi şi să ne atrageţi în această mocirlă, adevărul e că nu o să puteţi să o faceţi!

În momentul de faţă culegeţi ce aţi semănat.

Şi, de fapt, ar trebui să vă luaţi o oglindă şi să vă uitaţi în ea!

USR nu este ca voi toţi, USR este principalul partid de opoziţie! (Vociferări. Râsete. Aplauze. Gălăgie.)

USR este singurul partid care luptă împotriva... (Aplauze. Rumoare.) ...corupţiei, a hoţiei şi a tuturor mizeriilor pe care le promovaţi în această ţară şi aşa va rămâne! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Alfred-Robert Simonis.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am să vă rog să... (Vociferări.) ...mă ascultaţi câteva minute... (Vociferări.) ...pentru că o parte dintre cei care au luat cuvântul până acum ori nu au citit raportul Comisiei pentru regulament... (Vociferări.) ...ori nu au înţeles ceea ce au citit, atunci când au citit raportul Comisiei pentru regulament. (Vociferări.)

Din capul locului aş spune că este o zi tristă pentru Parlamentul României, pentru Camera Deputaţilor.

Este o zi tristă... (Vociferări.) ...este o zi tristă... (Vociferări.) ...este o zi tristă pentru faptul că trebuie să reglementăm nişte chestiuni care altfel, în orice Parlament civilizat, sunt de bun-simţ,

Am să-i rog şi pe colegii mei să ia loc în bănci, pentru că, dacă noi nu facem linişte şi nu ne ascultăm, e foarte complicat să cerem celorlalţi să facă acest lucru.

Voci din sală:

Bravo! Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E adevărat că au existat multe derapaje în ultimii ani de zile -şi Bacalbaşa, şi Bichineţ, şi mulţi alţii. (Vociferări.)

Şi, de fiecare dată, atunci când un reprezentant al Grupului PSD a avut derapaje, în numele Grupului, am venit şi mi-am cerut scuze pentru acele remarci. (Vociferări. Gălăgie.)

Însă... (Vociferări.) ...însă... (Vociferări.)

Dar voi nu puteţi asculta? (Vociferări.)

Dar poţi asculta? Să vorbesc. Eu te-am ascultat când ai vorbit tu.

Haideţi să ne ascultăm!

De fiecare dată, în schimb, când colegi s-au îmbrâncit pe hol şi s-au făcut în toate felurile sau când colege au fost jignite în Parlament de aceştia, pe care dumneavoastră i-aţi enumerat aici - e adevărat că i-aţi eliminat din enumerare pe cei de la USR. Vă amintiţi când domnul Ungureanu îi făcea nenorociţi pe unii şi pe alţii, care trebuiau luaţi la bătaie, vă amintiţi? Aţi uitat de el.

De fiecare dată când un coleg parlamentar, indiferent de grupul din care făcea parte, făcea câte un exces, abuz, o agresiune de tipul acesta, noi nu aveam mecanismul regulamentar pentru a-l sancţiona.

Ceea ce facem astăzi aici nu înseamnă că de mâine îi sancţionăm pe toţi cei care încalcă Regulamentul. Pentru că există diferite trepte de încălcare a Regulamentului. (Vociferări.)

Există şi avertisment în continuare... (Vociferări.) ...există în continuare sancţiuni minore, până să ajungem la acele sancţiuni dure care trebuie aplicate celor care săvârşesc tipul acesta de agresiune permanent sau repetat. (Vociferări.)

E foarte complicat să văd, pe de o parte, că USR cu AUR se ceartă şi, pe de altă parte, împreună încearcă să elimine acest proiect de pe ordinea de zi, susţinând astfel... (Vociferări.) ...Grupul AUR şi pe cei care sunt agresivi de fiecare dată... (Vociferări.) ...e complicat să înţeleg. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor parlamentari, deputaţi,

Văd că... şi senatori în sală.

Orice român... (Vociferări.) ...orice român... (Vociferări.) ...simplu care săptămâna aceasta sau care astăzi ia de gât un alt român, indiferent de calitatea celui pe care îl ia de gât, indiferent de calitatea celui luat de gât, oricare român din ţara asta ia de gât un alt om pe stradă, a doua zi are dosar penal, este amendat şi cine ştie ce măsuri se pot lua împotriva lui.

De ce parlamentarii nu trebuie să răspundă în faţa legii pentru faptul că iau, în Parlamentul României, de gât pe cineva? (Aplauze.) Unde aţi înţeles voi asta? (Aplauze.) De ce? Credeţi voi că demnitarii sunt deasupra oamenilor? (Aplauze. Vociferări) Şi că voi aveţi dreptul să omorâţi pe aici oameni şi să nu poată nimeni să vă facă nimic? (Vociferări.)

Nu, domnilor, şi parlamentarii AUR şi parlamentarii PSD şi ai celorlalte partide politice trebuie să aibă aceleaşi reguli precum cei care merg - simplii oameni - pe stradă! (Vociferări. Gălăgie.) Aia trebuie să facă! (Vociferări. Gălăgie.)

S-a spus aici... (Vociferări. Gălăgie.)

Dar voi nu puteţi vorbi... (Vociferări.) ...nu puteţi... (Vociferări.) ...voi nu aveţi... (Vociferări.) ...ajung şi acolo... o să... înţelegeţi la final... nu puteţi avea un dialog la tribună? Că eu am ascultat, împreună cu colegii mei. (Vociferări.)

Hai să vorbim de live-uri!

Singura reglementare adusă, singura modificare adusă Regulamentului astăzi este următoarea - este interzisă transmiterea live-urilor...

O voce din sală:

De ce?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...din băncile celorlalte partide politice decât cele repartizate dumneavoastră.

Prin urmare,

Stimaţii oameni care ne ascultă... (Vociferări. Gălăgie.)

O voce din sală:

Ce e prostia asta? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Prostie... prostie multă este aici, e adevărat, dar nu în ceea ce spun eu. (Vociferări. Gălăgie.)

Rog... rog liderul Grupului AUR să-şi stăpânească colegii, până la finalul intervenţiei mele! (Vociferări. Gălăgie.)

Rog liderii AUR să-şi stăpânească colegii, până la finalul intervenţiei mele, aşa cum şi noi am ascultat fiecare prostie pe care au debitat-o ei, înainte... (Vociferări. Gălăgie.) ...vă rog mult! (Vociferări. Gălăgie.)

Eu vă spun aşa - de ce sunt eu obligat, atunci când vorbesc la tribună, să vină cineva să-mi pună telefonul în faţa ochilor, să nu mai pot să vorbesc? (Vociferări. Gălăgie.)

De ce nu poate sta domnul Simion în banca dânsului, să transmită live, aşa cum modificarea aceasta regulamentară permite?

Puteţi transmite live şedinţe... (Vociferări. Gălăgie.) ...din locurile dumneavoastră... (Vociferări. Gălăgie.) ...sau din proximitatea locurilor dumneavoastră. (Vociferări. Gălăgie.)

Faptul că vreţi să intraţi la mine în bancă... (Vociferări. Gălăgie.) ...şi să mă filmaţi înseamnă că... (Vociferări.) ...interferaţi peste zona repartizată Grupului PSD. (Vociferări.)

S-a spus aici faptul că presa are interzis să mai transmită din sală.

O voce din sală:

Aşa e!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

O mai mare prostie ca asta, nu..., poate să o spună numai unul care nu a citit proiectul sau care nu pricepe.

Presa poate transmite în continuare şi o face în continuare, în plenul Camerei Deputaţilor, fără acordul prealabil al nimănui... (Vociferări.) ...presa poate... (Vociferări.) ...Camera Deputaţilor transmite, la rândul său, toate şedinţele live, pe site-ul Camerei Deputaţilor, iar parlamentarii pot face live-uri din zonele repartizate grupurilor pe care le reprezintă. (Vociferări.)

S-a vorbit aici... (Vociferări.) ...despre banner - şi mă apropii de final. (Vociferări. Gălăgie.)

Mă apropii de final.

S-a vorbit aici despre... (Vociferări. Gălăgie.) ...sancţiunile pe care le putem oferi sau pe care Regulamentul, această modificare, le prevede pentru a fi sancţionaţi parlamentarii care încalcă Regulamentul. (Vociferări. Gălăgie.)

Păi, după... repetat... după abateri repetate, să poţi să sancţionezi un parlamentar care ia de gât un alt parlamentar, cu tăierea indemnizaţiei... (Vociferări.) ...care e mare, spunea domnul Simion, până acum; acum pare că e deranjat de chestiunea aceasta... (Vociferări.) ...nu mi se pare o mare problemă. (Vociferări.)

Limitarea de luări de cuvânt la nivelul grupului. Păi, stimaţi... stimaţi colegi... (Vociferări.)

Nu, nu era o agresiune la adresa dumneavoastră.

Eu am următoarea chestiune să vă spun. (Vociferări.)

Dacă un reprezentant al unui grup... (Vociferări. Gălăgie.)

Nu, dar le tot proferaţi, după care le retrageţi, dar s-ar putea să obosim.

De ce trebuie să acceptăm comportamentul unui anumit parlamentar, indiferent de grupul pe care îl reprezintă, şi să nu putem lua măsuri împotriva grupului, care nu ia măsuri, la rândul său, împotriva unui coleg, care - vezi, Doamne! -, răzvrătit, nu face altceva decât să încalce Regulamentul la nesfârşit? (Vociferări.)

O voce din sală:

În afară de măsuri mai aveţi ceva în cap?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Închei şi vă spun aşa... (Vociferări.) ...închei şi vă spun aşa... ... (Vociferări.) ...închei şi vă spun aşa... (Vociferări.)

Stimaţi colegi... (Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi... (Vociferări. Gălăgie.)

Aceste modificări nu sunt îndreptate împotriva Grupului AUR, împotriva unui coleg sau altuia.

O voce din sală:

Ba da!

O altă voce din sală:

Vă e frică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aceste modificări sunt îndreptate împotriva oricărui... sau aceste sancţiuni se vor îndrepta împotriva oricărui coleg parlamentar care nu face altceva decât să fie agresiv, să profereze injurii şi să încalce legea, în plenul Camerei Deputaţilor. (Vociferări.)

Din păcate pentru cei care aţi încercat să ascultaţi ce am spus eu astăzi aici, din păcate pentru toţi cei care aţi încercat să ascultaţi şi nu aţi putut din cauza unor domni şi doamne care au dificultăţi majore în a înţelege... (Vociferări.) ...în a pricepe ceea ce am încercat eu să explic... (Vociferări.) ...şi atunci poate că o facem pentru ei degeaba, dar măcar noi să încercăm să fim mai responsabili.

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog, ultima...

Drept la replică.

Şi, după aceea, o să-mi rezerv şi mie dreptul să spun câteva cuvinte.

Domnul George-Nicolae Simion:

Deci... domnul Simonis nu a explicat de ce mai devreme s-a adresat unui coleg de la AUR cu termenul de "maimuţă". (Vociferări.)

Domnului Ciprian-Titi Stoica, da. E filmat. Cum vreţi dumneavoastră să interziceţi, ca să nu mai putem dovedi aceste lucruri.

Cum introduceţi dumneavoastră o iniţiativă pe circuitul parlamentar, la ora 17.30, şi la ora 11.30, a doua zi, o votaţi, dar pentru alocaţii, pentru pensii, pentru problemele românilor, nu găsiţi timp, măi, băieţi, că nu se poate, regulamentar.

Dar este foarte regulamentar ce faceţi aici!

Dar explicaţi-le oamenilor cum bani pentru presă aveţi, bani pentru partide aveţi, dar bani pentru alocaţii, pentru pensii nu aveţi!

Voi, care spuneţi că aţi mărit pensiile, spuneţi-le şi cum aţi mărit de 3 ori mai mult facturile şi de ce vreţi să ne puneţi pumnul în gură!

Retrageţi acel amendament ruşinos legat de filmări şi retrageţi acel amendament ruşinos în care putem fi pedepsiţi la colectiv, ca la colhoz, odinioară, că nu mai suntem la colhoz! Vă întoarceţi în dictatură!

Da, domnule Pavel Popescu, care ar trebui să ne apere, dumneavoastră conduceţi Comisia pentru apărare, nu specialiştii adevăraţi, din păcate! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog să mă lăsaţi şi pe mine câteva secunde. (Vociferări. Gălăgie.)

(Coboară la tribună.)

Evident că nu pot să îmi mulţumesc mie că mi-am dat cuvântul.

Dar, de câteva zile, săptămâni, din nefericire, poate, pentru mine, mă uit la ce se întâmplă în plen.

Stimaţi colegi,

Când mârlănia devine bărbăţie, să ştiţi că avem cu toţii o problemă.

Când cea mai abjectă înjurătură devine manifest politic, stimaţi colegi de la USR, când, în funcţie de interesul politic, ne bucurăm şi juisăm când un coleg de politică este făcut praf, să nu ne mirăm că am ajuns aici.

Domnule Barna,

Domnule Simonis,

Domnule Suciu,

Domnule Roman,

Cu toţii am avut excesele noastre, dar oare este în regulă să ne tot uităm şi să oferim oamenilor care se uită la noi un spectacol jalnic?

Este în regulă să vorbim că majoritatea pune pumnul în gura cuiva, dar oare este în regulă să acceptăm că o minoritate ia ostatic un plen şi nişte dezbateri?

Nu este în regulă nicio extremă!

Nu putem legifera bunul-simţ, nu avem cum, dar, în schimb, putem să ne aducem aminte cu toţii că suntem în Parlamentul României.

Buni sau răi, cum suntem, spectacolul pe care noi îl facem ajunge la oamenii care au avut încredere în noi. Şi nu acesta este spectacolul pe care trebuie să îl dăm!

Şi dacă astăzi vom vota aceste modificări este pentru că suntem incapabili să fim de bun-simţ unii cu alţii.

Nu este în regulă să ne înjurăm unii pe alţii, nu este în regulă să ne băgăm telefoanele în ochi, nu este în regulă să nu lăsăm omul să vorbească, aceasta nu este democraţie! (Vociferări.)

Oamenii nu pot fi împărţiţi în buni sau răi doar pentru că un partid spune asta!

Dacă vreţi şi dacă am ajuns aici este pentru că unii, într-adevăr, au sărit calul!

Eu, PSD, PNL, minorităţile şi UDMR nu mai dorim să sărim calul.

Şi, da, Partidul Social Democrat va vota aceste modificări.

Şi, da, este nevoie de ele.

Şi, da, oamenii se uită la noi pentru acest spectacol penibil şi noi vrem să îl oprim!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Voci din sală:

Bravo! Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să trecem la dezbaterea pe articole, am terminat dezbaterile generale.

Dacă, de la art. 1 la art. 8, există obiecţii sau comentarii?

Domnule Titi Stoica, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

La art. 1 cred că suntem cu toţii de acord că trebuie modificat.

Şi art. 129 alin. (2) se va modifica şi va avea următorul cuprins: "Cardul de vot electronic care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. Utilizarea acestuia de către o altă persoană este interzisă. Nerespectarea interdicţiei atrage aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 246 alin. (1) lit. g)".

Cred că suntem cu toţii de acord şi aş vrea să introducem aici şi delegarea votului în comisiile parlamentare. Este, din punctul nostru de vedere... (Vociferări.)

Da, amendament în plen, domnule!

Dumneavoastră m-aţi învăţat că se poate, aţi zis că e o cutumă de ani de zile.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stoica!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc mult pentru sfaturile juridice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stoica!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă înţeleg bine, dumneavoastră susţineţi un amendament respins.

Vă rog să-l indicaţi, ca să-l supun la vot.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Păi, articolul... (Vociferări.)

Nu vă agitaţi, dragi colegi, rămâneţi calmi!

Tocmai ce preşedintele de şedinţă a avut un discurs pacifist şi aş vrea să continuăm în acelaşi ... Sunt foarte multe amendamente.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stoica, vă rog să-mi indicaţi amendamentul respins pe care îl susţineţi, ca să îl pot supune la vot.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Este amendamentul depus de Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, este de la capitolul de amendamente respinse şi este nr. crt. ... hai să vedem...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stoica, haideţi să vă ajut!

Vă rog, rămâneţi acolo şi o să supun votului toate amendamentele respinse ale dumneavoastră. Este în regulă? De la 1 la 7.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vedeţi?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Trebuie câte unu şi discutate câte unu, domnule preşedinte, fiindcă nu pot fi toate bune sau toate proaste!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu putem discuta. Aveţi amendamente respinse pe care eu sunt obligat să le supun la vot.

Sesiunea de dezbateri generale s-a încheiat.

Aşadar, stimaţi colegi, ca să-l ajut pe colegul nostru de la AUR, vă supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poziţia 1.

Vot, vă rog.

167 de voturi contra, pentru 35.

Amendament respins.

Mai susţineţi alt amendament, domnule Stoica?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Amendamentul nr. 2, la art. 158 alin. (4) se modifică, având următorul cuprins: "Şedinţele..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai trebuie să citiţi amendamentul, îl avem cu toţii, liderii de grup, a fost distribuit.

Vot pentru amendamentul respins 2.

177 de voturi contra, 47 pentru.

Respins.

Stimaţi colegi,

Să nu credeţi cumva că nu am văzut că avem şi persoane delicate din Senat! (Vociferări.)

Dar, cunoscând amabilitatea Domniei Sale, îmi permit să mă prefac că nu observ, pentru că am astăzi de finalizat un proiect şi avem şi o sesiune de vot final.

Şi, vă rog, haideţi să terminăm cu acest proiect!

Vot pentru amendamentul 3 respins.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Tocmai pentru asemenea manifestări trebuie să modificăm Regulamentul!

190 de voturi contra, 70 pentru.

Respins.

Vă supun votului dumneavoastră amendamentul respins 4.

Vot, vă rog.

185 de voturi contra, 85 pentru.

Stimaţi colegi din partea grupului parlamentar din care şi eu fac parte, vă rog frumos ignoraţi şi uitaţi-vă la vorbitor, sau în dreapta sau în stânga.

Vot pentru amendamentul respins nr. 5.

Vot, vă rog.

190 de voturi contra, 60 pentru.

Respins.

Vot pentru amendamentul respins 6.

Vot, vă rog.

192 de voturi contra, 75 pentru.

Amendamentul rămâne respins.

Vot pentru amendamentul respins nr. 7.

Vot, vă rog.

192 de voturi contra, 66 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Domnule Stoica, vă mulţumesc frumos.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Ne revedem la ora 12.20 pentru sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să reveniţi în sală, să vă ocupaţi locurile.

Am rugămintea la liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Imediat facem un vot de control.

Domnule Ludovic Orban, până începem votul de control, vă rog, pe procedură, intervenţia dumneavoastră.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă solicit un pic de atenţie, pentru că am o propunere de procedură, pe care o formulez, după care vă rog să-mi permiteţi să vă şi explic cum o fundamentez.

Solicit scoaterea de pe ordinea de zi de astăzi, de la votul final, a votului pentru moţiunea simplă depusă împotriva ministrului energiei de către Grupul parlamentar al USR, pentru că din punctul meu de vedere această moţiune nu a fost consumată.

Conform Constituţiei, doar Parlamentul poate să controleze activitatea Guvernului.

Printre instrumentele de control ale Parlamentului asupra activităţii Guvernului se înscrie moţiunea simplă.

Ceea ce s-a întâmplat la şedinţa de luni, sigur că a fost grav că un parlamentar a încălcat cele mai elementare norme de bun-simţ, Legea privind Statutul deputaţilor, Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în general regulile de civilizaţie care trebuie să funcţioneze nu numai în Parlamentul României, ci în viaţa noastră de zi cu zi, în societate.

Dar, din punctul meu de vedere, mai grav este că, profitând de situaţia creată, în care în mod normal, conform Regulamentului, preşedintele de şedinţă trebuia să-l dea afară pe deputatul care tulbură lucrările, pentru că avea la dispoziţie această pârghie, prin intermediul secretarului general, cu Departamentul de afaceri interne. Asta trebuia să facă preşedintele de şedinţă, să-l scoată din plen pe deputatul recalcitrant.

În schimb, lucrul cel mai grav care s-a întâmplat este că ministrul care a fost chemat în faţa moţiunii nu a mai revenit în plen şi nu şi-a prezentat practic răspunsurile, măsurile, soluţiile la temele care au fost introduse în moţiune.

Că dumneavoastră, deputaţii din grupurile parlamentare, aţi hotărât să nu mai veniţi, este problema dumneavoastră, deşi ar trebui să fiţi absenţi la moţiunea respectivă, dar faptul că un ministru, în cursul unei proceduri de control parlamentar, se sustrage controlului parlamentar al activităţii Guvernului, mi se pare de o gravitate fără precedent, ţinând cont de Constituţie, care spune clar că atunci când un membru al Guvernului este chemat la Parlament este obligat să fie prezent, şi mai ales ţinând cont de faptul că suspendarea lucrărilor nu însemna că ministrul trebuie să dea bir cu fugiţii, să fugă din Camera Deputaţilor, într-o procedură de control parlamentar asupra Guvernului, fără să dea răspunsurile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban, vă rog şi pe dumneavoastră să concluzionaţi!

Domnul Ludovic Orban:

Închid imediat!

Virgil Popescu nu a fost chemat să acuze USR sau să-i acuze pe AUR-işti că sunt putinişti, sau să-l facă prost pe Simion şi aşa mai departe.

Virgil Popescu este ministrul energiei în guvernul pe care dumneavoastră l-aţi girat, într-un moment în care populaţia se află...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban, ştiu că aţi fost şi dumneavoastră pe acest scaun şi vă rog să înţelegeţi intervenţia mea!

Domnul Ludovic Orban:

...într-o stare de sărăcire accentuată, când există risc de faliment a sute şi mii de companii româneşti, când există risc ca sute de mii de români să-şi piardă locurile de muncă din cauza impactului, când instituţii, primării, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

Domnul Ludovic Orban:

...nu mai au capacitatea să furnizeze servicii publice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Iar Virgil Popescu, pretextând că a fost agresat verbal...,

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

Domnul Ludovic Orban:

... a fugit din Camera Deputaţilor şi practic nu şi-a desfăşurat obligaţiile pe care le avea ca ministru.

Ca atare, vă supun votului scoaterea de pe ordinea de zi a votului final a moţiunii, reprogramarea unei şedinţe la care ministrul să dea seamă pentru toate măsurile.

Dacă veţi vota împotriva acestei propuneri, înseamnă că sunteţi toţi solidari cu activitatea complet iresponsabilă a ministrului energiei şi a Guvernului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Vă aduc aminte, domnule Orban,...

Domnul Ludovic Orban:

Şi închei discursul meu, că tot mă filmează cineva...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

Domnul Ludovic Orban:

...că pe mine nu trebuie să mă oblige niciun Regulament să nu filmez pe altcineva, pentru că părinţii mei m-au învăţat un lucru pe care toată lumea trebuie să-l respecte: să nu fotografiezi, să nu filmezi pe cineva fără să-i ceri acordul, împotriva voinţei sale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

A filma, a agresa pe cineva în timpul în care îşi exercită practic o funcţie publică, a-l agresa pe orice om în stilul ăsta, care este semigolănesc, numai pentru a atrage atenţia, în mod evident va face un rău imens.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Simion, aşteptaţi puţin!

Domnule Orban,

Cu tot dragul, trebuie să vă menţionez că nu puteţi supune la vot dumneavoastră. Puteaţi acum trei luni.

2. Orice intervenţie asupra ordinii de zi trebuie să fie solicitată de către un lider de grup sau vicelider de grup.

3. Nu am nicio prevedere regulamentară să pot supune la vot solicitarea dumneavoastră şi vă mai menţionez că tocmai controlul parlamentar se va finaliza o dată cu votul pe care noi îl vom da astăzi.

Domnule Simion, vă rog.

Nu ştiu, drept la replică, intervenţie pe procedură, dar aveţi cuvântul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, nu, nu, drept la replică, pentru că mi s-a menţionat numele. (Vociferări.)

Doamna Prună, mi s-a menţionat numele! (Vociferări.)

Doamna Cristina Prună! (Vociferări.)

Da.

Păi, poate, ziceţi, dacă nu vorbeaţi cu mine, de ce aţi susţinut liberalizarea preţurilor la energie?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Dar vreau să-i răspund domnului Ludovic Orban, care... (Aplauze.) ...culmea ipocriziei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ştiu că...

Domnul George-Nicolae Simion:

...şi a dublului standard...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...ştiu că mergeţi foarte mult...

Domnul George-Nicolae Simion:

L-a avut...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...printre noi...

Domnul George-Nicolae Simion:

...l-a avut...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...puteţi să-i spuneţi şi personal, între 4 ochi.

Domnul George-Nicolae Simion:

...domnul Ludovic Orban, care mi-a menţionat numele, l-a avut ministru pe acest hoţ numit Virgil-Daniel Popescu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

...care nu se prezintă astăzi în faţa Parlamentului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

Da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să luaţi loc.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc. (Râsete. Vociferări.)

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Susţinem în totalitate propunerea domnului deputat Orban.

Cerem şi noi să supuneţi votului ca această moţiune simplă împotriva lui Virgil Popescu, care este responsabil pentru gestionarea execrabilă a crizei facturilor la energie, care afectează milioane de români, să fie scoasă de pe ordinea de zi şi să o punem, cândva, săptămâna viitoare, chiar luni, astfel încât ministrul să vină aici, în Parlament şi să dea seamă Parlamentului şi mai ales românilor, pentru felul în care a gestionat aceste lucruri.

Sunt vicelider al Grupului USR, aşa că vă rog să supuneţi votului acest lucru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Plenul este suveran...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă vicepreşedinte...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Lăsaţi-mă doar să-mi duc ideea până la capăt, vă rog!

Plenul este suveran.

Şi puteţi să faceţi acest lucru, din respect pentru români.

Şi încă ceva. (Vociferări.)

Oricât de mult vor spune unii şi alţii minciuni... (Vociferări.) ...gogonate despre... (Vociferări.) ...liberalizarea preţului la energie, prin care, culmea... (Vociferări.) ...înainte, prin preţuri reglementate, tocmai că se încuraja acea hoţie de care se tot vorbeşte aici, în Parlament... (Vociferări.) ...lucrul acesta nu o să se transforme deodată într-un adevăr.

Vă rog să supuneţi votului...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...ceea ce v-am cerut.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună, aţi fost...

Vă rog.

...aţi fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi bănuiesc că, în această calitate, aţi studiat foarte bine Regulamentul şi Constituţia. Undeva, acolo, scrie că trebuie îndeplinită procedura unei moţiuni într-un termen stabilit şi prin Regulament şi prin Constituţie.

A supune votului, eu, astăzi, să ies din cadrul constituţional, aş face un abuz şi aş încălca eu legea.

2. Vă aduc aminte tuturor celor care sunteţi prezenţi că la dezbaterile generale aţi luat cuvântul. Inclusiv din grupul deputaţilor neafiliaţi s-a luat cuvântul.

Aşadar, nu pot să supun votului ceva neregulamentar.

Şi vă rog să vă pregătiţi cartelele, pentru un vot de control.

Vot, vă rog.

284 de colegi prezenţi, suntem în cvorum.

Doamna Prună, procedură.

Şi rimează! (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Tocmai că sunteţi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi aţi fost prezent şi la dezbaterile de luni, aşa-zisele dezbateri, pe care tot dumneavoastră le-aţi forţat, ştiţi foarte bine că ministrul nu a fost prezent aici, în sală, să poată să răspundă la ceea ce am spus noi, câţiva deputaţi care am fost prezenţi... (Vociferări.) ...tot aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor. De aceea, aţi putea dumneavoastră, în momentul de faţă, să convocaţi un Birou permanent, să decideţi scoaterea de pe ordinea de zi a punctului care prevede votul pe această moţiune simplă şi să îl programaţi foarte frumos, săptămâna viitoare.

Asta - dacă chiar vă pasă de adevăratele lucruri care preocupă românii din această ţară.

Dacă vreţi doar la nivel declarativ şi să îi cereţi demisia lui Virgil Popescu, pentru incompetenţă, aşa cum aţi făcut-o acum câteva săptămâni, dar când vine vorba să faceţi ceva real nu faceţi şi vă prevalaţi de tot felul de chichiţe regulamentare, atunci puteţi să o faceţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dar eu totuşi vă sugerez...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamnă Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să convocaţi un Birou permanent, pentru că aveţi această putere, să o faceţi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am luat act, doamnă Prună, de sugestia dumneavoastră. (Aplauze. Vociferări.)

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Intrăm în sesiunea de vot final.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 6/2022.

Vot, vă rog.

291 de voturi pentru, 12 contra, o abţinere.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 8/2022.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vă rog să votaţi.

Cu 202 voturi pentru, 91 contra, 4 abţineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat. (Aplauze.)

Bănuiesc că avem intervenţii la explicarea votului.

Domnule Barna, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să faceţi linişte.

Domnul Ilie Dan Barna:

USR va ataca la Curtea Constituţională acele prevederi care limitează transparenţa lucrărilor Parlamentului, faţă de cetăţenii României.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simion, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Simion!

La explicarea votului, vă rog. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Alianţa pentru Unirea Românilor va ataca în totalitate această hotărâre neconstituţională... (Vociferări.) ...şi e profund dezgustată de felul în care, pentru un singur om care a greşit, vor să taxeze întregi partide şi întregi grupuri.

Asta îmi aduce aminte de sisteme totalitare.

O să amintesc aici, ca să nu intrăm în sensibilităţi... (Vociferări.) ...de genocidul asupra armenilor; tot aşa, pentru că reprezentau un anumit grup.

Nu e posibil aşa ceva! Pumnul pe care voi... (Vociferări.) ...îl puneţi... (Vociferări.) ...în gură opoziţiei s-ar putea să ricoşeze. (Vociferări.)

Şi tot ce pot să vă asigur este că în momentul în care vom avea o majoritate în acest Parlament, îi vom lăsa pe toţi să filmeze... (Vociferări.) ...şi să fotografieze.

Dar ce pot să vă promit este că, în ciuda cutumei de a aloca şi opoziţiei anumite locuri, nu o să permitem niciodată ca o comisie importantă, precum Comisia pentru apărare, să fie reprezentantă de indivizi precum Pavel Popescu. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Silviu Vexler, Grupul minorităţilor.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Având în vedere că m-am străduit de azi-dimineaţă să iau cuvântul, o să vă rog să fiţi un pic îngăduitor cu mine, atât dumneavoastră, domnule preşedinte, cât şi dumneavoastră, stimaţi colegi.

Ştiţi, azi... mi-am început ziua de astăzi fiind anunţat că au mai murit încă 2 supravieţuitori ai Holocaustului. Este şi motivul pentru care nu am fost prezent de la început la şedinţă.

Şi am plecat de la ceea ce trebuia făcut pentru a veni să particip la ceva - nu ştiu ce a fost astăzi aici.

Aşa că o să mă iertaţi, vă rog, dacă tot acest spectacol şi conflict politic... (Vociferări.) ...mă interesează mai puţin sau mă dezinteresează - e cuvântul potrivit. (Vociferări.)

Din toată această discuţie, din toată această poveste, am observat cum cuvinte care sunt mai mult decât dureroase, cum ar fi nazismul, cum ar fi poveştile despre legionari, au devenit în această instituţie o monedă de schimb, aruncată aşa cum arunci o foaie atunci când ai terminat.

Nici măcar nu are importanţă din care parte a sălii, din partea cărui partid pleacă aceste discuţii.

Şi pentru că reprezint o comunitate care a fost distrusă în majoritatea ei de nazişti şi de prietenii şi aliaţii lor din România, în principal, legionarii, Mişcarea Legionară şi Guvernarea Antonescu, aş vrea să fac câteva remarci punctuale.

Cred că cuvintele care i-au fost aruncate astăzi domnului deputat Ganţ sunt o ruşine pentru întregul Parlament al României.

Gestul domnului deputat Titi Stoica, de a amesteca un conflict politic în acest spectacol, este, repet, un gest ruşinos pentru întregul Parlament al României. (Vociferări.)

Pentru... (Vociferări.) ...pentru toţi cei care au avut ocazia... (Vociferări.) ...să îl cunoască... (Vociferări.) ...pe domnul deputat Ganţ, nu cred că poate exista o discuţie că este mai departe de această noţiune. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Vexler, vă rog să concluzionaţi.

Domnul Silviu Vexler:

Concluzionez.

Domnule preşedinte,

Din toată această poveste, rezultatul a fost altul, şi anume că violenţa şi ura au devenit normalizate.

Ne concentrăm atât de mult pe ceea ce se întâmplă în Parlamentul României şi nu vedem rezultatul acestor discuţii şi acestor spectacole în afara Parlamentului României - influenţa pe care normalizarea violenţei o are asupra tuturor.

O ultimă frază şi am încheiat!

Sunt onorat, atât eu, cât şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, nu doar de prietenia cu domnul deputat Ganţ, cât şi de relaţia deosebit de apropiată şi sprijinul pe care l-am primit constant din partea Forumului Democrat al Germanilor din România. La fel cum a fost din partea tuturor... (Vociferări.) ...celorlalţi colegi de la minorităţi. (Vociferări.)

Vă rog să nu uitaţi un lucru - responsabilitatea noastră se extinde în afara acestei săli, în afara acestui program care se va încheia.

Gândiţi-vă la consecinţele pe care cuvintele le pot avea!

Şi, de asemenea, revin la ceea ce i-am spus domnului deputat Simion, ieri.

În absenţa unor măsuri pe care Domnia Sa să le ia, pe care toţi colegii Domniei Sale să le ia, faţă de aceste afirmaţii şi faţă de această formă de comportament, îmi pare rău, dar vă asociaţi integral la ele.

Îmi cer scuze pentru durată!

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule Vexler.

Haideţi să închidem cu dreptul la replică.

Numai o secundă, domnule Simion!

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

L-aţi lăsat 5 minute să vorbească!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu vorbesc cu dumneavoastră, vorbesc cu preşedintele dumneavoastră.

Domnul Pavel Popescu, dreptul la replică.

Încerc să le iau, drepturile la replică, în ordinea în care au fost pronunţate.

Vă rog, domnule Popescu. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu este o declaraţie politică ceea ce vreau să spun astăzi, dar de-a lungul ultimilor ani petrecuţi în acest Parlament al României, nu doar eu, cât şi dumneavoastră cred că aţi constatat degradarea... (Vociferări.) ...şedinţelor de plen, din toate punctele de vedere. (Vociferări.)

Nivelul de desensibilizare al nostru, al parlamentarilor, cât şi în cadrul societăţii... (Vociferări.) ...cu privire la tot ceea ce înseamnă violenţă verbală, violenţă fizică, a atins nişte cote care astăzi nu mai sunt de suportat.

Şi bine spunea colegul nostru de mai înainte... (Vociferări.) ...faptul că astăzi, în Parlamentul României, unii nu realizează ce fac, invocând tot felul de termeni... (Vociferări.) ...care jignesc... (Vociferări.) ...nu doar popoare, nu doar naţiuni, nu doar evenimente ale istoriei despre care fiecare dintre noi ar trebui să ne aducem aminte şi să învăţăm în băncile şcolii..., (Vociferări.) ...dar pun din ce în ce mai multă presiune pe societate.

Ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României, stimaţi colegi... (Vociferări.) ...aşa, din poziţia mea, de preşedinte al Comisiei pentru apărare...

Voci din sală:

O! (Râsete. Fluierături. Vociferări.)

Domnul Pavel Popescu:

...vă spun că astăzi nu este o coincidenţă. Nu este o coincidenţă. (Vociferări. Râsete.)

Şi fac un apel către toţi liderii partidelor politice, fac un apel către liderii de grup care vor conduce următoarele şedinţe... (Vociferări.) ...fac un apel către preşedinţii de şedinţe, să-şi îndemne colegii - şi vă îndemn, dragi colegi de la PNL, de la PSD, de la USR, de la UDMR, de la toate partidele politice, de la cei neafiliaţi -, să realizeze că astăzi, în lume, lucrurile degenerează... (Vociferări.) ...şi ce se întâmplă astăzi în... (Vociferări.) ...în Parlamentul României... (Vociferări.) ...prin vocea unor colegi... (Vociferări.) ...care se urcă aici cu live-uri... (Vociferări.) ...nu este o coincidenţă.

Mai vreau să mai fac un comentariu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Scurt!

Domnul Pavel Popescu:

Este inacceptabil... (Vociferări.) ...şi am văzut aceste scene, ca în momentul în care un ministru dintr-un Guvern sau un preşedinte de Parlament sau un lider de grup se duce într-o toaletă...

Voci din sală:

O! O!

Domnul Pavel Popescu:

...într-un... (Vociferări.) ...într-un punct de intimitate în care nimeni nu ar trebui să ingereze... (Vociferări.) ...un coleg din partea unui alt... politic...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Popescu...

Domnul Pavel Popescu:

...partid politic...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să finalizaţi.

Domnul Pavel Popescu:

...să meargă să facă un live. (Vociferări.)

Dacă astăzi am ajuns în acest punct...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Popescu, vă rog...

Domnul Pavel Popescu:

...eu cred că trebuie să reparăm...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să vă finalizaţi...

Domnul Pavel Popescu:

...aceste lucruri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...intervenţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Kocsis, vă rog, explicarea votului.

Domnule Simion, domnul Titi Stoica a fost supărat că v-am dat dumneavoastră cuvântul, înaintea Domniei Sale, şi...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu aveţi drept la replică, nu v-am lezat cu absolut nimic. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Vexler! Domnul Vexler!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nici domnul Vexler nu ţin minte să vă fi lezat cu ceva... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ba mi-a pronunţat numele!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Simpla pronunţare a numelui...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ba da, simpla pronunţare a numelui!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu implică un drept la replică, domnule Simion, mai ales că nu a fost într-un context negativ.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ba da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Kocsis, vă rog.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Curtea Constituţională va confirma că astăzi a fost votat un abuz prin care reduceţi la tăcere opoziţia parlamentară. Un abuz propus de majoritatea parlamentară - PSD - PNL.

Nu ne veţi putea reduce la tăcere, pentru că aici nu ne reprezentăm pe noi, ci pe cetăţenii României.

Dacă ne veţi cenzura aici, vom merge la Senat, pentru că acolo nu sunt aceleaşi reguli ca la Camera Deputaţilor, se pare.

Dacă ne veţi cenzura şi la Senat, vom merge în stradă şi vom prezenta transparent activitatea noastră parlamentară şi felul în care dumneavoastră alegeţi să guvernaţi această ţară, total detaşaţi de problemele şi nevoile reale ale românilor! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Simion, vă rog. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Îi mulţumesc domnului Vexler, pentru reacţie.

Şi mulţumesc şi celorlalţi colegi, printre care şi dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, pentru poziţiile echilibrate.

Dar, vă rog, reţineţi un lucru - cei care astăzi ne-aţi făcut "maimuţă" - cum ne-a făcut domnul Simonis, "aurar" - cum ne-a făcut domnul Csoma Botond, "fascist" - cum ne-a făcut domnul Dan Barna, în mod repetat, "oamenii ruşilor" - cum ne-a făcut Pavel Popescu, la fel, în mod repetat. Acţiunea naşte reacţiune.

Voi vreţi ca noi să nu reacţionăm?

Păi, dacă mă face unul "fascist", o dată, de două ori, de 10 ori, după aceea vin şi eu şi spun - "Tu eşti fascist!". Şi o să readuceţi în atenţia publică un episod negru din toată omenirea, nu doar din România. (Vociferări.)

Aşa că aveţi grijă cum ne implicaţi în acest proces democratic şi cum daţi voie opoziţiei să se exprime! Pentru că, punându-i pumnul în gură şi necolaborând, o să naşteţi monştri! Aşa ajungem la dictaturi totalitare.

Pentru că de formaţiunea noastră mă ocup eu, ca să eliminăm derapajele care au fost şi care sper să nu mai fie, inclusiv din partea mea.

Dar s-ar putea să naşteţi monştri!

Aşa că fac un apel la voi, la calm, inteligenţă şi la a ne implica în activitatea parlamentară şi a reuşi, din activitatea parlamentară, să facem să rezulte mai mult decât ce a rezultat în această săptămână. Pentru că nu am lucrat în interesul cetăţenilor, în această săptămână... (Vociferări.)

Din cauza noastră? Dar din cauza dumneavoastră, care... (Vociferări.) ...nu?

"Ba tu!", "Ba tu!", "Hoţule!", "Prostule!" - cam acestea sunt replicile, da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi în loc să ne ocupăm de alocaţii, de salarii, de pensii, de facturi... (Vociferări.) ...ne-aţi ocupat timpul cu acest proiect de hotărâre...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mie îmi spuneţi, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion:

...a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

...domnule preşedinte de şedinţă. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultimul vorbitor, la explicarea votului, domnul Simonis, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mă bucur că se doreşte eliminarea celor care se comportă abuziv, dar aveţi grijă să nu vă eliminaţi toţi între voi, că... (Râsete.) ...nu mai rămâne nimeni! (Vociferări.)

Pe de altă parte, vreau să vă spun sincer că îmi exprim speranţa sinceră că nu va trebui ca nimeni să fie sancţionat în baza modificărilor făcute astăzi în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor.

Spun asta cu sinceritate, aşa cum vă spuneam, pentru că e foarte important să...

Şi până la urmă îmi exprim disponibilitatea, în numele grupului pe care îl reprezint, să modificăm în continuare Regulamentul, de comun acord, cu toţii, astfel încât dezbaterile în Camera Deputaţilor să fie unele paşnice, civilizate, cu argumente, nu cu jigniri, nu cu injurii, nu cu împungeri, nu cu împinsături, nu cu agresivitate. Pentru că se presupune - sau aşa ar trebui să fie - cei care am ajuns în această sală şi avem ocazia pe care puţin români o au, aceea de a vorbi la tribuna Parlamentului României, ar trebui să avem capacitatea să avem aceste argumente pentru a purta aceste dezbateri pe un ton elegant, chiar dacă ne contrazicem unii pe alţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia cuvântul.)

Domnule Stoica, ce drept la replică mai doriţi? (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mi-a fost pronunţat numele şi aş vrea foarte pe scurt...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, pe scurt.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...să nu vă răpesc din timp, să fac câteva clarificări. (Vociferări.)

Vin din cel mai cosmopolit loc al ţării noastre, din Timişoara, acolo unde am trăit în bună pace şi armonie cu evrei, cu nemţi, cu ţigani, cu maghiari, cu sârbi, cu slovaci şi toţi ceilalţi - italieni, arabi, asiatici, fără nicio problemă.

De asemenea, este necesar să precizăm că România este la momentul actual un exemplu în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile minorităţilor din ţara noastră.

Strict referitor la ce aţi votat dumneavoastră astăzi, eu vreau să vă fie clar că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stoica, acesta nu mai...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Numai puţin!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...este drept la replică, este deja explicarea votului, vă rog să finalizaţi.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc mult...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

... domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să luaţi loc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Şi cred că veţi înţelege faptul că am fost primul care am solicitat dreptul la cuvânt şi nu mi l-aţi acordat, dintr-o greşeală, şi aţi recunoscut şi dumneavoastră.

Aşa că vă rog, din mărinimia dumneavoastră, să mai îmi mai acordaţi 30 de secunde.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu vă mai pot acorda nicio mărinime şi niciun cuvânt.

Vă rog să mergeţi în banca dumneavoastră.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Dar vă asumaţi faptul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îmi asum...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...că aţi greşit?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...absolut tot ce trebuie să îmi asum.

Vă rog, domnule Stoica!

Domnule Ödön!

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art. 154 alin. (4) din Regulament spune în felul următor - "Un deputat poate cere dreptul la replică în situaţia în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmaţii incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaţilor. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică".

Vă rog să aplicăm acest Regulament.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Punctul III. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022; PL-x 136/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

296 de voturi pentru, unul contra.

Proiectul a fost aprobat.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare; PL-x 543/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 268 de voturi pentru, 0 contra, 30 de abţineri, proiectul a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri financiare în domeniul unor programe gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; PL-x 435/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

295 de voturi pentru, un coleg nu votează.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2021 privind acordarea unor gratuităţi anumitor categorii de participanţi la Campionatul European de Fotbal 2020; PL-x 345/2021; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 266 de voturi pentru, 28 contra, 6 abţineri, proiectul a fost adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Autorităţii Electorale Permanente ca membru cu drepturi depline la Reţeaua de Competenţe Electorale Francofone (RECEF); PL-x 579/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.