Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 209.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 21 şi marţi, 22 februarie 2022; programul de lucru pentru perioada 21 - 26 februarie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 14 - 21 februarie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Aveţi puţintică răbdare, domnule Grosaru!

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, la ora 17,10 vom avea o şedinţă de vot final, iar la încheierea votului final vom continua lucrările Camerei cu răspunsurile orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Urmare a decesului fostului nostru coleg, domnul Corneliu Olar, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 1 Alba, luăm act de încetarea acestui mandat de deputat, în temeiul art. 70 din Constituţie şi al art. 7 din Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

În conformitate cu prevederile regulamentare, hotărârea de vacantare a locului respectiv de deputat urmează să fie întocmită de Comisia juridică şi supusă spre dezbatere şi adoptare plenului.

Întreb liderii de grup, dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? (Vociferări.)

Numai o secundă!

Stimaţi colegi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, sunt câţiva colegi care au solicitat cuvântul pe procedură.

Vă rog, din partea Grupului USR, doamna Stoica.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi, în fiecare zi, mama cuiva, bunicul cuiva, copilul cuiva are nevoie de sânge pentru a supravieţui. Sângele nu are culoare politică şi e nevoie ca fiecare dintre noi, cei care putem dona, să o facem. Cu o singură donare de sânge salvăm până la trei vieţi, iar mâine şi poimâine, de la 10.30 până la 15.30, echipa centrului de transfuzii sanguine ne aşteaptă la Sala "I.C. Brătianu", la etajul P.

Vreau doar să le mulţumesc tuturor colegilor "ambasadori" ai donării de sânge, Carmen Mihălcescu, de la PSD, Gabriela Horga, de la PNL, Andrea Csép, de la UDMR, şi Tudor Pop, de la USR PLUS. Şi, pentru sprijinul acordat acestei iniţiative, mulţumiri speciale preşedintelui Camerei Deputaţilor, domnul Marcel Ciolacu, colegilor din Biroul permanent, liderilor de grup şi secretarului general al Camerei Deputaţilor.

Haideţi să donăm sânge împreună şi să salvăm vieţi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Şi înaintăm solicitarea...

O rugăminte, domnule Grosaru!

Rugămintea către colegi este să răspundem apelului lansat de colega noastră, doamna deputat, şi, în măsura în care timpul vă permite, vă rugăm să participaţi la această acţiune.

Domnul deputat Grosaru.

Procedură.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Procedură, da.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Cuvântul pe procedură este tocmai ca urmare a unei erori care s-a strecurat în urma votului final din data de 15 februarie la PL-x 25/2020.

Şi anume, rapoartele care au provenit din comisiile reunite ale Comisiei pentru apărare şi Comisiei juridice erau de aprobare a Proiectului de Lege privind respingerea O.U.G. nr. 70/2019, iar votul s-a înregistrat ca fiind de aprobare a acestei legi.

Solicit, domnule preşedinte, reluarea votului pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

O să verificăm cu colegii şi vedem ce e de făcut mai departe.

Domnul preşedinte Ţepeluş.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Aşa cum aţi observat, la invitaţia Comisiei pentru educaţie, din Camera Deputaţilor, sunt invitate câteva asociaţii şi o fundaţie ale unor copii cu dizabilităţi, care au realizat o expoziţie caritabilă cu mărţişoare, expoziţie care funcţionează astăzi şi mâine între orele 10.00 şi 16.00.

Rugămintea este dacă puteţi achiziţiona astfel de obiecte confecţionate de copii, că suntem în pragul sărbătorilor de primăvară, şi eventual, să faceţi donaţii.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Tot procedură, domnule Stelian?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Propun scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului aflat la nr. crt. 1, proiectul de aşa-zisă desfiinţare a SIIJ, deşi am luptat foarte mult pentru desfiinţarea SIIJ. Asta ne dorim în continuare. Însă, din punctul nostru de vedere, nu avem de-a face cu o adevărată desfiinţare a SIIJ, ci cu o transformare într-un mecanism mult mai puternic şi mult mai nociv.

Am sesizat, prin colegii noştri din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia. Am solicitat în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor să aşteptăm mai întâi avizul Comisiei de la Veneţia până a da un vot pe raport, pe acest proiect; s-a respins.

Venim astăzi în faţa Domniilor Voastre cu aceeaşi solicitare, de a aştepta acest aviz al Comisiei de la Veneţia. Este foarte important, pentru că o parte importantă, aş zice cea mai mare parte a magistraturii nu acceptă acest mecanism.

Aşa cum sunt informaţiile pe care le avem, asociaţii importante ale magistraţilor s-au opus înlocuirii SIIJ cu acest mecanism mai nociv.

De asemenea, în procedura de transparenţă decizională a Guvernului nu s-a respectat termenul de 30 de zile impus în mod imperativ de lege şi toată această grabă cu care acum acţionează Parlamentul este sub semnul întrebării, pentru că, dacă vrem să desfiinţăm într-adevăr SIIJ, trebuie să avem o transparenţă decizională respectată de la A la Z.

Pe proiectul nostru, pe proiectul iniţial, de desfiinţare pur şi simplu a SIIJ, am avut dezbateri patru ani de zile. Pe acest nou mecanism, cu care a venit ministrul Cătălin Predoiu, am avut discuţii pe care le purtăm timp de aproape 30 de zile. Acum o lună am văzut această propunere...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...în magistratură nu s-au întrunit acele adunări generale ale magistraţilor care să analizeze acest proiect. Dimpotrivă, ministrul s-a consultat doar cu o parte a Consiliului Superior al Magistraturii, lăsând acea consultare de substanţă în afara...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule coleg, vă rog să vă opriţi o secundă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu am intrat în partea de dezbateri generale şi rugămintea este să concluzionaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă rog să fiţi de acord cu retrimiterea la comisie pentru a avea dezbatere şi a reveni asupra raportului după ce vom obţine avizul Comisiei de la Veneţia.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Trei săptămâni. Aş dori o amânare, după ce retrimitem la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rugămintea către colegii care solicită cuvântul pe procedură este să înţeleagă că trebuie să respectăm cu toţii regulamentul. Şi nu am intrat în partea de dezbateri generale.

Avem o propunere din partea Grupului USR de retrimitere a PL-x 44/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie la comisie. Termen: 3 săptămâni.

Conform regulamentului, supun votului solicitarea Grupului USR.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 222 de colegi prezenţi, 81 au votat pentru retrimitere, 139 împotriva retrimiterii, două abţineri, 0 "nu votez".

Propunerea nu a trecut.

Mai departe.

Îl invit la cuvânt pe liderul Grupului PNL, domnul Gabriel Andronache.

Nu mai solicitaţi?

Doamna Prună, vă rog frumos, Grupul USR.

Cu rugămintea să ţinem cont de prevederile regulamentului şi să invocăm exact articolul din regulament.

Vă rog, doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al USR, aş vrea să vă rog să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor ca, în paralel cu şedinţa de plen să se întrunească comisiile raportoare pe Pl-x 606/2021 (Propunerea legislativă pentru protejarea românilor şi întreprinderilor româneşti de creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze naturale), cele patru comisii raportoare - pentru politică economică, pentru buget, pentru industrii şi servicii şi pentru antreprenoriat şi turism - şi să dea un raport pe acest proiect de lege.

Este vorba de proiectul care vine în sprijinul consumatorilor de energie şi al întreprinderilor româneşti şi care reduce TVA-ul la 5%, scoate nişte taxe din factura de energie, de asemenea, 5% la gaze şi credit fiscal pentru întreprinderile româneşti.

Am marea rugăminte la dumneavoastră să facem un efort comun şi, în lipsa altor măsuri, de la 1 aprilie să ne însuşim aceste măsuri, cu toţii, aşa cum am mai făcut-o şi pe alte proiecte de lege, şi să adoptăm acest proiect de lege, să-l dezbatem, să-l discutăm, să-l amendăm, eventual, astfel încât, de la 1 aprilie, să avem nişte măsuri clare şi coerente pentru facturile românilor la energie.

L-am auzit şi astăzi pe ministrul Virgil Popescu care ne spunea să avem răbdare.

Ei, bine, răbdarea nu mai poate să mai existe, ţinând cont că şi acel proiect care prevedea compensarea şi plafonarea trebuia să vină cu norme în 15 zile după adoptare. Guvernul nu a venit în 15 zile cu norme, a venit în 30 de zile şi, după aceea, s-a creat acel haos cu facturi greşite, milioane de facturi greşite şi oameni care au trebuit să plătească chiar şi mii de lei pe facturile la energie.

Acest proiect este foarte simplu. Încă o dată, putem să ni-l însuşim cu toţii, nu trebuie să aibă culoare politică, măsurile sunt cât se poate de bune şi de aceea vă propun, domnule preşedinte, să supuneţi votului ca aceste patru comisii să lucreze în paralel cu plenul.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamna Prună.

Solicitarea cred că trebuia să o înaintaţi către colegii din Biroul permanent.

Avem oricum şi program de comisii şi rugăm colegii de la comisiile raportoare să ţină cont de rugămintea colegei noastre.

Mergem mai departe.

Îl invit la cuvânt pe domnul Simion George-Nicolae...

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În Biroul permanent acest proiect de lege a fost pus pe ordinea de zi sub rezerva primirii raportului. De aceea, cererea mea de astăzi este una extrem de legitimă, este proiectul care este pe poziţia 2 de pe ordinea de zi. Deci am putea să lucrăm în paralel cu plenul, astfel încât, până mâine, la ora 10.00-10.30, să avem un raport agreat de toată lumea şi să putem să-l votăm aici, în plen. Pentru că vă spuneam, zilele au intrat în sac! Dacă noi aşteptăm în continuare nişte soluţii care nu mai vin, riscăm ca de la 1 aprilie să nu avem o soluţie pentru preţurile la energie. Ceea ce cred că nu-şi doreşte nimeni din Parlamentul acesta, să vedem iarăşi facturi crescânde, întreprinderi care dau faliment şi aşa mai departe.

Deci supuneţi la vot ca aceste patru comisii să lucreze în paralel cu plenul. Este cât se poate de simplu!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rog liderii de grup să se apropie puţin, vă rog! (Consultări.)

Ca urmare a discuţiilor cu colegii lideri de grup, voi supune votului solicitarea doamnei deputat Prună, din partea Grupului USR.

Vot, vă rog.

Propunerea a fost respinsă cu 94 de voturi pentru, 164 de voturi împotrivă, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Îl invit la cuvânt - tot procedură - pe liderul Grupului AUR, domnul Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Pe procedură.

Cred că ar trebui să se decidă un pic USR-ul. Ba desfiinţează SIIJ-ul, ba nu desfiinţează SIIJ-ul.

Am venit acum, domnule preşedinte de şedinţă, la dumneavoastră şi mi-a zis domnul Gabriel Andronache faptul că am încălcat Regulamentul.

Încalc Regulamentul cu bună-ştiinţă şi fac live-uri de aici, din plenul Camerei Deputaţilor. Înţeleg că vreţi să modificăm din nou Regulamentul, să avem din nou linii roşii, linii galbene. Eventual, ajungem iar ca în starea de urgenţă şi starea de alertă în care ne aflăm acum şi ne spuneţi când avem voie să vorbim şi când nu avem voie să vorbim.

O să încalc Regulamentul Camerei Deputaţilor. Şi pentru o problemă personală am cerut cuvântul, să vă anunţ că îl încalc cu bună-ştiinţă. Aştept să se pronunţe Curtea Constituţională, pentru că pe ordonanţa bună, pe Ordonanţa nr. 6, am avut dreptate.

Şi vreau să le mulţumesc colegilor care au avut suficient curaj să treacă peste deciziile liderilor de grup şi să semneze contestaţia la Curtea Constituţională. S-a dovedit că Ordonanţa nr. 6 era neconstituţională şi că niciun serviciu de informaţii nu poate să fie organ de anchetă penală.

A trecut ruşinos de noi, de Camera Deputaţilor, şi acea lege prin care le-am dat voie să ne asculte WhatsApp-ul, Signalul şi alte aplicaţii similare.

Aveţi grijă ce votaţi şi fiţi demni, pentru că de abia am ieşit dintr-o nebunie globală şi dintr-o pandemie globală. O să vină şi altele, pe care trebuie să le semnaţi, şi alegătorii voştri din circumscripţii plătesc facturi din cauza nemerniciilor care s-au întâmplat de doi ani.

De asta noi, Grupul AUR, o să participăm duminică la un protest...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

... foarte mare în Piaţa Universităţii, la ora 14.00.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Înainte să intrăm pe ordinea de zi aş vrea să fac următoarea intervenţie.

La punctul 5 pe ordinea de zi este pentru a 15-a oară, şi sper să nu ajungeţi la 115, un proiect care se referă la cererea de reexaminare solicitată de preşedintele României asupra unui proiect de lege care modifică Legea privind promovarea drepturilor copilului.

Faptul că amânaţi de 15 săptămâni şi mai bine discutarea acestui proiect de lege îmi arată că această coaliţie aflată la guvernare, unu la mână, ignoră pur şi simplu o cerere a preşedintelui - deci o amână la nesfârşit - şi, doi la mână, că n-aveţi curajul să abordaţi un subiect din toată această lege care se referă la includerea în programa de învăţământ a orelor de educaţie sanitară, sexuală, după cum vă asumaţi şi decideţi.

Ce îmi arată mie acest lucru?

La fel ca şi la certificatul verde, vă e frică să vă asumaţi.

Cel mai grav pentru România este să aibă politicieni fricoşi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat, aveţi...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Daţi-mi voie să termin! Ştiu că vă deranjează...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Daţi-mi voie să termin!

Cel mai grav pentru această ţară...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamna deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...este ca politicienii să n-aibă curaj să-şi asume fie certificat, fie...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aveţi o propunere de făcut?

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...fără certificat; fie educaţie sanitară, fie educaţie sexuală.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aveţi o propunere de făcut?

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Este puţină laşitate din partea dumneavoastră şi o să vă rog să ţineţi cont de faptul că de 15 şedinţe tot amânaţi să vă asumaţi o poziţie faţă de o cerere legitimă a preşedintelui României.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

V-aş ruga, stimată doamnă deputat...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Sper că nu vă bateţi joc de o cerere de reexaminare a domnului preşedinte.

Deci, doresc să fie inclusă pe ordinea de zi, într-un orizont de timp rezonabil, cu raportul celor două comisii care întârzie să apară.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aveţi vreo propunere regulamentară?

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Sigur!

Să intre pe ordinea de zi, să se ceară celor două comisii raportul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Este pe ordinea de zi.

Vă rog frumos, citiţi atent...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Să vină rapoartele de la cele două comisii!

De 15 şedinţe îl amânaţi.

Măcar nu-l mai puneţi dacă vă e frică să vă asumaţi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimată doamnă deputat, citiţi vă rog Regulamentul şi vedeţi că este atribuţia Biroului permanent.

Sistăm aici discuţiile...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Nu, domnule deputat!

Vă rog frumos să respectaţi ceea ce v-am rugat!

Problema dumneavoastră ţine de Comisia juridică, nu de plen.

Intrăm în ordinea de zi şi avem proiectul de lege privind... (Vociferări.)

Domnule deputat, vă rog foarte mult să înţelegeţi că nu puteţi interveni pe procedură decât în baza Regulamentului.

Ceea ce solicitaţi dumneavoastră...

Domnule Grosaru, vă rog eu frumos!

V-am dat cuvântul...

Vă rog frumos, luaţi loc în sală!

1. Proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie; PL-x 44/2022; lege organică.

E un raport al Comisiei juridice de adoptare.

Rog preşedinta Comisiei juridice să dea citire raportului şi să propună timpul de dezbateri.

Mulţumesc.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 139 din 14 februarie 2022, a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege, prin Hotărârea nr. 1 din 11 februarie 2022.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule preşedinte, vă propun, ca timp, 15 minute pentru dezbateri generale şi 30 de minute pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă sunteţi amabilă să repetaţi timpul de dezbatere?

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

15 minute pentru dezbateri generale şi 30 de minute pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Supun votului propunerea doamnei preşedinte a Comisiei juridice pentru timpii de dezbatere.

Rezultatul votului: 253 de colegi prezenţi, 242 au votat pentru, 8 contra, două abţineri, un coleg "prezent, nu votez".

A fost adoptat timpul de dezbatere şi intrăm în partea de dezbateri generale.

Înscris la cuvânt, din partea Grupului USR, domnul Ion Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În mod normal ar fi trebuit să fie o zi bună pentru justiţie, pentru că din acest proiect de aşa-zisă desfiinţare doar titlul este corect.

În rest, absolut totul, de la procedura de transparenţă decizională, călcată în picioare la Ministerul Justiţiei, din păcate, până la modul de derulare a discuţiilor aici, în Parlament, pe repede-nainte, fără a se accepta un aviz al Comisiei de la Veneţia pe acest nou mecanism creat de cei care odinioară concepuseră SIIJ-ul, toate acestea ne arată că suntem pe un drum greşit.

Şi cum atrăgeam atenţia în şedinţele prezidate de Florin Iordache, acum câţiva ani de zile, asupra pericolului reprezentat de desfiinţarea SIIJ, aşa facem şi acum. Vă atragem atenţia că ceea ce se întâmplă acum nu este o simplă desfiinţare a SIIJ, este o desfiinţare formală, înlocuită de un mecanism mult mai puternic şi mult mai nociv decât SIIJ-ul.

Practic, ne întoarcem într-o perioadă de la începutul anilor 2002, în perioada Năstase, Rodica Stănoiu, când ştiţi foarte bine cum se instrumentau dosarele, prin indicaţii preţioase date de la partid, prin timorarea magistraţilor curajoşi, care nu acceptau să protejeze baronii locali, baronimea şi pe politicieni, cum judecătorii, magistraţii curajoşi, care îndrăzneau să vorbească, erau sancţionaţi pe rând. În perioada aceea a funcţionat acea reţea ticăloasă, coordonată de politicianul PSD, Cătălin Voicu. Ştiţi foarte bine ce s-a întâmplat. Exact acolo vreţi să ne duceţi acum!

Chipurile, se desfiinţează SIIJ, dar ce nu a îndrăznit să facă nici Liviu Dragnea, îndrăzneşte să facă, iată, actuala guvernare, şi anume, absolut toate obiectivele pe care şi le-au propus cei care au înfiinţat SIIJ, în 2018, sunt bifate şi prin noul mecanism.

Şi anume:

1. Obiectivul principal al celor certaţi cu lege: să scape de anchetele DNA. Bifat şi de acest proiect.

2. Obiectivul de a numi procurorii care anchetează magistraţii - judecători şi procurori. Şi acest mecanism nou conceput de noua coaliţie este bifată, pentru că aşa cum SIIJ-ul era creat şi erau acolo procurorii numiţi printr-un mecanism prin care o anumită parte a CSM-ului deţinea controlul, la fel se întâmplă şi acum.

A treia chestiune. Acest cârlig de atragere a competenţei de la DNA către alte structuri de Parchet pe dosare ale unor politicieni, printr-o prorogare de competenţă. Faci o sesizare împotriva unui magistrat, practic poţi crea posibilitatea să tragi dosarul de la DNA acolo unde-ţi convine.

Este extrem de grav ce se întâmplă, este o păcăleală, este o bătaie de joc, dacă vreţi, şi la adresa instituţiilor europene faţă de care ne-am angajat nu să desfiinţăm formal SIIJ, ci să renunţăm la cele trei obiective pe care vi le-am spus mai devreme.

Acum, cu mare părere de rău, constat că ministrul Cătălin Predoiu a depus armele înainte de a lupta măcar o secundă pentru a susţine acea variantă corectă pe care, verbal, declarativ, o susţinea acum ceva timp. S-a consultat doar cu o mică parte a magistraturii, dar parte, se pare, foarte influentă, care îşi doreşte sprijin şi îşi doreşte protecţie pentru unii magistraţi, la fel cum şi unii politicieni îşi doresc o asemenea protecţie din partea unei astfel de justiţii.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este foarte grav ce se întâmplă. Am spus foarte clar, dacă va trece acest proiect vom contesta la Curtea Constituţională, vom comunica mai departe şi vom arăta toate nenorocirile care se ascund în spatele acestui proiect nociv pe care, aşa cum spuneam, nici măcar Dragnea nu a avut curajul să-l propună.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel, Grupul minorităţilor.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte, nu vorbesc în numele grupului, vorbesc în nume personal.

În ceea ce priveşte acest proiect de lege, am urmărit de la începutul dezbaterilor, din perspectivă politică, aceste chestiuni, am urmărit ceea ce a însemnat înfiinţarea acestei secţii, am urmărit chestiunile care au fost promovate de către presă în ceea ce priveşte această secţie şi vă spun, din perspectivă personală, că nu ştiu, la ora actuală, dacă este bine de desfiinţat sau nu.

În altă ordine de idei, având în vedere demisia pe care mi-am înaintat-o în data de 3 noiembrie din Comisia pentru constituţionalitate, din funcţia de vicepreşedinte al acestei comisii şi de membru al acestei comisii, îmi menţin această demisie, cu solicitarea către membrii comisiei şi personalul auxiliar să facă modificările în procesele-verbale cu privire la absenţa mea, în condiţiile în care, cum spuneam, mi-am dat demisia şi îmi menţin această demisie, să facă corecţia proceselor-verbale începând cu data de 3 noiembrie până în prezent.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Grosaru, vă rog să reveniţi la subiectul în discuţie!

Mulţumesc.

Domnule Badea, suntem pe procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Trăilă Cristina, Grupul Partidului Naţional Liberal.

Doamna Cristina Trăilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată că astăzi, după multe încercări, atât ale Guvernului, cât şi ale Parlamentului României, avem în dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor un proiect important, cel de desfiinţare al Secţiei speciale, mult disputat. Şi, în ciuda criticilor aduse de unii care, aflaţi în funcţie pentru o perioadă de timp, şi-au arătat incapacitatea de a adopta un astfel de proiect de lege, astăzi, vin şi spun că ar fi nociv un astfel de proiect, care nu face altceva decât să aducă normalitate în sistemul judiciar, o normalitate dorită de mult timp, atât de noi, cei care ne aflăm astăzi în băncile Parlamentului, cât şi de întregul sistem, întreaga breaslă din acest domeniu.

Laud Ministerul Justiţiei, care, după un parcurs îndelungat cu toate forurile din zona justiţiei, după o amplă analiză de specialitate cu toţi factorii implicaţi, a reuşit, sub coordonarea ministrului Predoiu, să trimită Parlamentului acest proiect de lege, un proiect de lege care, în ciuda a ceea ce se comunică public, el a ţinut cont de toate avizele forurilor internaţionale. Şi, dacă-mi permiteţi, am să vă dau doar un citat din opinia Comisiei de la Veneţia, din 2018, care, de altfel, recomanda ca să nu existe o secţie specializată pentru anchetarea magistraţilor, să existe procurori cu experienţă care să facă un astfel de demers, să facă astfel de anchete şi iată, astăzi, avem acest proiect prin care atribuţiile fostului SIIJ, dacă-mi permiteţi deja s-o numesc aşa, ajung la secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi.

Nu cred că poate veni cineva astăzi să afirme că un procuror cu experienţă de minimum 15, respectiv 12 ani vechime nu poate şi nu are competenţa şi experienţa necesare să ancheteze magistraţi.

Mai mult decât atât, este primul proiect care are avizul favorabil al CSM-ului, singurul garant al independenţei justiţiei.

Trebuie să vedem toate aceste lucruri, să nu ne luăm după toate mesajele negative transmise public şi mai ales după cei care n-au fost capabili, vreme de multe luni de zile, să ducă la sfârşit un astfel de proiect.

Partidul Naţional Liberal susţine desfiinţarea SIIJ, susţine adoptarea acestui proiect de lege şi cred că este util ca, într-un final, să trimitem acolo unde cu adevărat este competent, şi anume Parchetul de pe lângă Înalta Curte, anchetarea magistraţilor, pentru a nu exista niciun fel de conflicte de interese şi să avem în vedere independenţa justiţiei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Orban Ludovic.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnişoarelor deputate,

Domnilor deputaţi,

Vă mărturisesc că nu voiam să iau cuvântul, dar, până la urmă, am luat decizia să iau cuvântul pentru că mi-a fost insultată inteligenţa prin vorbăria goală despre desfiinţarea SIIJ.

Haideţi să le spunem românilor că nu se desfiinţează niciun SIIJ! De fapt, se desfiinţează de formă şi, de fapt, până la urmă, se merge pe o formulă care este propusă de UDMR.

Acum, că PSD sprijină acest nou SIIJ, este normal, pentru că ei au inventat SIIJ-ul, ca nu cumva DNA-ul şi DIICOT-ul să poată să cerceteze pe competenţa specifică a acestor parchete şi că îi deranjau pe unii magistraţi care îndrăzneau să dea condamnări.

Asta nu mă surprinde, dar mă surprinde faptul că ia cuvântul reprezentantul foştilor mei colegi, care cred că e şi semnatar al atacului nostru la Curtea Constituţională împotriva Legii de înfiinţare a SIIJ-ului, să laude această caricatură de proiect care n-are nicio legătură cu desfiinţarea SIIJ-ului.

Dacă dumneavoastră vă imaginaţi, aşa, că lumea înghite orice fel de hap, orice fel de praf în ochi şi că o să creadă minciuna asta că se desfiinţează SIIJ-ul, dar el de fapt funcţionează aşa cum a vrut UDMR-ul, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, vă mai spun un lucru şi asta le-o spun colegilor de la USR: Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege privind desfiinţarea SIIJ-ului, care a fost hotărât în vechea coaliţie de guvernare şi care presupunea întoarcerea dosarelor pe competenţă, aşa cum e normal, la Parchet, la DNA şi la DIICOT, presupunea, în schimb, un aviz care să fie dat de secţia de procurori pentru procurori şi de secţia de judecători pentru judecători, la trimiterea în judecată a magistratului.

N-a fost bun proiectul, s-a trimis sesizare la Comisia de la Veneţia.

Luaţi şi înghiţiţi proiectul ăsta, că nu v-a convenit proiectul care a fost votat de Camera Deputaţilor cât exista o altă majoritate. Şi, în fine, stau din nou şi mă întreb cum e posibil ca membri ai Guvernului şi preşedintele unui partid, care era premierul Guvernului şi care a adoptat o formă de proiect de lege de desfiinţare a SIIJ-ului, care presupunea pur şi simplu revenirea dosarelor pe competenţe la fiecare pachet, acum, să se sucească şi să zică: "Desfiinţăm SIIJ-ul, dar îl reînfiinţăm în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ludovic Orban:

Vă atrag atenţia: minciuna are picioare scurte!

Desfiinţarea Secţiei speciale este prevăzută în raportul privind mecanismul de cooperare şi verificare.

De asemenea, desfiinţarea Secţiei speciale este o reformă, condiţionalitate în cadrul Planului Naţional de Rezilienţă şi Recuperare.

Să nu credem că, dacă unii încearcă să ne servească, să ne insulte inteligenţa cu această minciună gogonată, că se desfiinţează SIIJ-ul, analiştii serioşi ai acestui act normativ nu vor înţelege că de fapt este praf în ochi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ludovic Orban:

...şi că nu s-a desfiinţat SIIJ-ul.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am înlocuit un coleg în Comisia juridică şi am fost foarte mirat să aflu că într-o ţară în care s-au emis 60.000 de mandate pe siguranţă naţională şi în care n-a fost nicio condamnare pe siguranţă naţională, într-o ţară în care au avut loc nişte înţelegeri la vârf, numite protocoale, în totală sfidare a procedurii penale, într-o ţară care a primit de la UE liste cu inculpaţi şi ce se întâmplă în procesele lor, în această ţară noi vrem să desfiinţăm orice fel de control asupra magistraţilor.

Acum, există un punct crucial în acest proiect, şi acel punct crucial este dacă un procuror care este desemnat şi are un judecător în cercetare poate, în acelaşi timp, să aibă un proces cu inculpat în care decizia să aparţină aceluiaşi judecător.

Noi am cerut ca acest lucru să nu se mai întâmple, pentru că ăsta a fost mecanismul domnilor de la USR care susţin DNA-ul. Ei au fost... (Vociferări.)

S-a întâmplat în felul următor: judecătorii au fost şantajaţi de către procurori. E foarte clar, nu? De ce s-a desfiinţat acest....

De ce domnii de la PNL şi PSD nu au acceptat să separăm o dată această ingerinţă în activitatea judecătorilor, ei fiind obiect al unui dosar, al unui procuror care are o cauză la acel judecător. Acesta a fost un aspect.

Al doilea aspect pe care l-am constatat cu mare stupoare, eu fiind un cetăţean... este că am cerut ca interviurile, pe care le au domnii procurori desemnaţi, să fie arhivate, să poată fi consultate de către cetăţeni. Acest amendament a fost respins.

Adică, noi spunem pe de o parte că suntem pentru transparenţă, dar pe de altă parte votăm contra transparenţei.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Şi aş fi avut şi alte lucruri de spus, dar, în orice caz, mi-a făcut o impresie deosebit de proastă şedinţa din Comisia juridică în care s-a văzut clar cum votaţi, domnilor de la PSD şi PNL!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Simonis Alfred, Grupul PSD.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Mă aşteptam astăzi ca întreg spectrul politic să conştientizeze faptul că suntem în faţa unui consens, şi anume, şi partidele care au susţinut de la început desfiinţarea SIIJ şi altele care nu şi-au dorit de la început lucrul acesta au ocazia să voteze împreună desfiinţarea Secţiei speciale.

După aceea, un antevorbitor spunea că USR-ul s-a luptat foarte mult pentru desfiinţarea acestei secţii şi vă mărturisesc că am avut o revelaţie.

Aşa este, USR-ului îi place să se lupte, oameni buni! Îi place să se lupte, dar să nu aibă finalitate în nimic din ceea ce încearcă să întreprindă prin luptele acestea. Pentru că USR-ul s-a luptat cu pensiile speciale, şi, după un an la guvernare şi într-o majoritate parlamentară, singurele pensii speciale eliminate sunt cele ale parlamentarilor, în baza unui proiect al PSD-ului. Deci, până la urmă, nu USR-ul a desfiinţat aceste secţii speciale! (Aplauze.)

USR-ul s-a luptat după aceea şi pentru iniţiativa "Fără penali în funcţii publice", şi asta până când au început să aibă ei penali în funcţii publice şi au abandonat lupta. Pentru că nu mai merita, nu-i aşa?

USR-ul luptă acum pentru preţurile la energie, şi vedeţi cât de vehemenţi sunt, dar uită să spună că în Guvernul din care au făcut parte s-au întâmplat nişte lucruri, s-au închis nişte capabilităţi, şi nu i-am văzut să fie foarte supăraţi pe chestiunile acestea.

În final, USR-ul se luptă pentru SIIJ, şi nu cum ne aşteptam cu toţii pentru desfiinţarea SIIJ. USR-ul se luptă pentru menţinerea SIIJ, pentru că, dacă SIIJ se desfiinţează, pentru ce se mai luptă USR, că nu mai au pentru ce?! (Aplauze.)

Şi, de aceea, să fie foarte clar, astăzi Coaliţia de guvernare va vota pentru desfiinţarea Secţiei speciale şi USR-ul împotrivă.

Câteva chestiuni despre proiect.

Acest proiect, sau desfiinţarea Secţiei speciale, a făcut obiectul a trei avize ale Comisiei de la Veneţia. Şi principala critică în acele avize este însăşi existenţa secţiei speciale, nu competenţa la un parchet sau la altul.

Astăzi îndeplinim acel principal obiectiv şi se desfiinţează secţia specială. Ca să fie clar! Astăzi, în câteva minute, la vot.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenţei justiţiei în România, a votat, cu 11 la 8, acest proiect, fără observaţii. Practic, este primul proiect propus Parlamentului care întruneşte avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Nu are sens să vă mai spun că s-au spus minciuni, că asociaţiile nu sunt de acord. Trei din şase asociaţii ale magistraţilor susţin proiectul, două treimi din CSM susţin proiectul.

Votul dat de procurori şi judecători din CSM a fost 11 la 8, fără observaţii. Se îndeplineşte şi criteriul acela cerut în avizele comisiei, ca procurori specializaţi să se ocupe de această chestiune, iar proiectul presupune foarte clar o vechime de 13, respectiv 15 ani vechime, cursuri şi examene pentru a putea face parte din acest proiect. Procurorii DNA şi DIICOT au în continuare acces în această specialitate, dacă doriţi, în măsura în care respectă condiţiile legale de vechime - şi mi se pare normal să fie aşa. Practic, aşteptarea unui al patrulea aviz de la Comisia de la Veneţia n-ar însemna decât tergiversare, iar noi, cu toţii, ne-am propus să nu facem acest lucru şi mă aşteptam ca USR-ul să vrea să fie la fel.

Este foarte interesant că cei care ne ţin lecţii astăzi nouă despre faptul că ar trebui aşteptat un al patrulea aviz, care să ne spună, evident, ceea ce au spus şi celelalte trei, că nu pot să spună altceva, sunt cei care susţineau în 2020 desfiinţarea Secţiei speciale prin O.U.G. (Aplauze.)

Atunci mai aveaţi nevoie de avize de la Veneţia, mai discutaţi cu cineva?

CSM-ul ar fi avizat pozitiv un astfel de proiect?

Mă apropii de final.

Practic, nişte oameni care au fost incapabili să adopte acest O.U.G. de care vorbeau dânşii, au fost incapabili să obţină un aviz al CSM-ului, au fost incapabili să treacă de Parlament un proiect, în timp ce au fost la guvernare, unul dintre ei ministru, un an de zile.

Practic, nişte incapabili profesional şi politic ne explică nouă ceea ce ar trebui să facem. Eventual să facem ca ei. Adică, nimic.

Ei, acest lucru nu se poate!

Iar în final vă spun că înţeleg disperarea prin care trece Uniunea Salvaţi.. pe cine ştie cine, pentru că, aşa cum vă spuneam, dacă se desfiinţează secţia specială, care va fi obiectul de activitate al USR-ului? Pentru că, aşa cum vă spuneam la început, USR-ului îi place să aibă lupte acerbe, dar să nu facă nimic, pentru a rămâne acele teme în spaţiul public, astfel încât ei să tot spună că nu-i bine.

Iată că astăzi se întâmplă ceea ce v-aţi dorit, desfiinţăm secţia specială, şi vă îndemn, stimaţi colegi de la USR, să votaţi alături de noi desfiinţarea acestei secţii. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Închidem aici partea de dezbateri generale.

Domnul lider Gabriel Andronache, pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deoarece timpul de dezbateri generale a fost depăşit şi practic timpul aprobat pentru dezbaterea pe articole ar însemna depăşirea programului aprobat de Comitetul liderilor, vă propun să prelungim programul de lucru până la 17.24 de minute, astfel încât să respectăm, o jumătate de oră, cum am aprobat pentru dezbaterea pe articole.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Supun votului propunerea liderului de Grup al PNL.

Rezultatul votului: 253 de colegi prezenţi, 243 au votat pentru prelungirea programului de lucru, 10 contra, 0 abţineri, 0 "nu votez".

Stimaţi colegi,

Intrăm în dezbaterea pe articole şi întreb liderii de grup dacă sunt de acord să mergem cu aceeaşi procedură pe care am folosit-o, cutumiar, de la 1 la 10?

E în regulă?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Calupuri de 10!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Calupuri de 10. Deci toată lumea e de acord, da?

Mulţumesc.

Există consens din partea liderilor de grup.

Avem 73 de amendamente respinse.

Întreb dacă de la 1 la 10 doreşte cineva să susţină? Nu.

Dacă de la 10 la 20 vrea cineva să susţină? Nu.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicit să ia cuvântul.)

Vă rog.

Vă rog, domnule Stelian. Îmi spun colegii că aţi apăsat târziu. Vă aşteptăm!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am apăsat la timp.

Singura chestiune este că la art. 3 alin. (1) sunt şi amendamente admise, şi respinse. Şi va trebui să le susţinem şi pe unele, şi pe altele.

La respinse, pentru că aşa aţi ...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimate coleg, am precizat încă de la bun început că discutăm despre amendamente respinse şi dacă doriţi să susţineţi de la 1 la 73.

Deci, acum suntem la respinse.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Bun. În mod normal se începea cu cele admise, dar trecem peste asta.

La respinse, art. 3 alin. (1) prevede competenţa organelor de anchetă care preiau dosarele de la SIIJ. Şi, cum este de aşteptat, şi în dezbaterile generale am spus foarte clar că nu vedem absolut niciun motiv pentru care competenţa DNA să fie ştirbită.

Am spus că trebuie să avem în vedere toate avizele care s-au dat până acum, recomandările MCV. Nu există niciun motiv pentru a lua din competenţa DNA această bucată importantă de luptă împotriva corupţiei.

Practic, ce se face prin preluarea competenţei de la DNA este un vot de blam nemeritat dat acestei instituţii, este o încercare a celor care au ceva de ascuns, au scheleţi în dulap, să se sustragă de la competenţa DNA. Este un tertip prin care lupta împotriva corupţiei va avea foarte mult de suferit în perioada următoare şi vom avea exact aceleaşi probleme pe care le-am avut în perioada anilor 2000.

De aceea, vă propunem, prin acest amendament, refacerea competenţei DNA. Şi aş vrea să combat o minciună rostită de la acest microfon, şi anume că se respectă, potrivit proiectului trimis de Guvern şi votat în Comisia juridică, avizele Comisiei de la Veneţia. Nu se respectă. Numai un singur exemplu vă dau. În ultimul aviz obţinut în urma solicitării noastre, în 2021, în iulie, s-a lăudat, a fost aplaudată refacerea competenţei DNA - paragraful 68 din acel aviz. Mai sunt şi alte paragrafe care subliniază foarte mult necesitatea folosirii procurorilor specializaţi. Noi nu spunem ca toate dosarele de la SIIJ să meargă la DNA, ci numai cele care vizează faptele de corupţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Celelalte dosare să meargă la alte parchete.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Numai o secundă!

Sunteţi amabil - am înţeles argumentaţia - să-mi indicaţi propunerea pe care o faceţi, de eliminare? Că nu înţeleg foarte exact. Şi - doi - să-mi spuneţi numărul curent.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este propunerea de la punctul 13, din tabelul de amendamente respinse care prevede care este competenţa în urma desfiinţării SIIJ. Şi noi spunem ca, de la data intrării în vigoare a acestei legi, competenţa pentru faptele care ţin de corupţie să revină DNA. Nu citesc tot articolul pentru că aţi înţeles esenţa. Despre asta este vorba.

E foarte important să avem procurori specializaţi şi nu putem accepta această încercare de păcălire, să spun aşa, a opiniei publice, prin care se spune că: "Domnule, din momentul în care vor fi procurori anume desemnaţi, ei sunt specializaţi pe toate faptele de corupţie".

Nu sunt specializaţi! Vor avea competenţă exclusivă pe magistraţi, deci pe o categorie profesională, dar nu sunt specializaţi. Singurii procurori specializaţi pe corupţie sunt procurorii DNA. Exact lucrul ăsta se face prin proiect: se ştirbeşte această parte importantă a competenţei. Şi se va veni ulterior, aşa cum s-a venit în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, prin care se vor tot adăuga alte categorii, cum s-au adăugat judecătorii CCR, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte şi de la CCR. Poate va veni un politician şi va spune că nici primarii n-ar trebui să fie anchetaţi de DNA pentru aceleaşi motive pentru care şi judecătorii nu sunt anchetaţi de DNA şi se vor alătura şi preşedinţii de consilii judeţene şi, prin toate aceste excepţii, vor fi scoşi din aria de competenţă a DNA toate acele categorii care au avut probleme şi au pus probleme în ceea ce priveşte respectarea legii în România.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, am o rugăminte.

Am înţeles argumentaţia dumneavoastră. Vă rog, regulamentar, să-mi spuneţi care este propunerea dumneavoastră vizavi de acest amendament.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Propunerea este de admitere a amendamentului respins în Comisia juridică.

Dacă doriţi, îi dau şi citire, ca să nu fie probleme.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"De la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie sunt săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii".

Acesta este amendamentul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului plenului propunerea colegului deputat de la USR, de admitere a acestui amendament.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 266 de colegi prezenţi, 62 pentru, 180 împotrivă, 23 de abţineri, un coleg "prezent, nu votez".

Propunerea colegului nostru de la USR a fost respinsă.

Dacă de la 20 la 30 sunt observaţii?

Domnule doctor Muncaciu, aveţi de susţinut un amendament respins?

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Este vorba de marginal 16, pe care doresc să-l susţin.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog. Vă rog, domnule doctor.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Acum este momentul adevărului.

Acest amendament spune aşa: ...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Dar nu e amendamentul lui!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Poftim?

Deci, spune aşa: "Procurorii desemnaţi potrivit alin. (3) soluţionează şi alte cauze". Noi venim cu modificarea care spune: "Procurorii soluţionează exclusiv cauza magistraţilor".

De ce? Pentru că nu există certitudinea unui proces drept, care e baza democraţiei, nu? Când un cetăţean se duce la tribunal vrea să ştie că va fi judecat în mod corect.

Păi, dacă procurorul are cazul acestui cetăţean, dar are şi cazul judecătorului, e clar că nu se poate asigura această certitudine. De aceea, vă rog să votaţi acest amendament. În felul acesta asigurăm cetăţenilor români că, atunci când se duc în Curte, judecătorul nu este supus presiunii procurorului care-l anchetează pe acest cetăţean. E clar? E foarte clar!

În felul în care veţi vota, veţi asigura sau nu echitatea proceselor noastre şi cetăţenii vor simţi... (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci, domnule doctor, dacă am înţeles bine de la dumneavoastră, dumneavoastră propuneţi colegilor, în cazul nr. crt. 16, unde aveţi amendamentul, să admită acest amendament respins.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

E în regulă.

Supun votului plenului propunerea colegului deputat AUR, de admitere a acestui amendament.

Vot, vă rog.

Propunerea colegului deputat a fost respinsă cu 31 de voturi pentru, 227 împotrivă, 2 "nu votez", 260 de colegi prezenţi.

Domnul deputat Ion Stelian.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Amendamentul de la marginal 14 - amendamente respinse. (Vociferări.) Este vorba despre refacerea competenţei DIICOT. (Vociferări.)

Am spus - şi aceleaşi argumente pe care le-am folosit cu privire la refacerea competenţei DNA sunt valabile şi în cazul de faţă - este foarte important ca pe aceste cazuri foarte grave de infracţionalitate care ţine de criminalitate organizată şi terorism, procurorii care să instrumenteze cazurile să fie din Parchetul specializat, din Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Vă solicităm să dăm curs avizelor pe care le-am obţinut. Au fost, într-adevăr, 3 avize ale Comisiei de la Veneţia pe SIIJ, dar vă spun că niciunul dintre avize nu s-a referit şi nu a analizat un mecanism asemănător cu cel propus astăzi.

De aceea, e important să valorificăm acele avize anterioare şi să refacem competenţa parchetelor specializate.

Şi mai spun un lucru - dacă am fi mers pe varianta aceea, propusă la Camera Deputaţilor, cu avizul din partea CSM, pentru trimiterea în judecată, era foarte posibil să pice tot proiectul la Curtea Constituţională.

De aceea am sesizat la acel moment Comisia de la Veneţia, pentru că magistraţii au reacţionat, s-au făcut liste şi au atacat, au combătut cu argumente acel amendament şi au avut dreptate. Dacă totuşi de la Comisia de la Veneţia ne-ar fi venit un OK şi ar fi spus că acel mecanism e corect, mergeam pe el şi îl promovam. Asta, ca o explicaţie asupra a ce s-a întâmplat.

Vă solicit să refacem competenţa inclusiv a DIICOT.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea colegului de la USR, care se regăseşte la nr. crt. 14.

Vot, vă rog.

Propunerea colegului nostru a fost respinsă cu 64 de voturi pentru, 211 împotrivă; 275 de colegi prezenţi.

Dacă de la 20 la 30 se susţin amendamente?

Domnul Badea, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Susţin amendamentele care privesc înlocuirea Plenului CSM cu Secţia pentru procurori din cadrul CSM.

Una dintre modificările legilor justiţiei...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Numărul curent...

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

...din anul 2018...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...ca să poată urmări şi colegii, vă rog, indicaţi-ne numărul curent sau...

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

23, 28, 29, dacă nu mă înşel.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Păi, o să vă rog să le luăm pe rând, da?

Deci, 23.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Le luăm pe rând. O să vi le şi citesc dacă este nevoie.

Cel de la punctul 28 marginal - Secţia pentru procurori din cadrul CSM verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi, în vederea verificării îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), solicită unităţilor de parchet la care aceştia au funcţionat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea, precum şi orice alte aspecte relevante.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îţi mulţumesc.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Spuneam mai devreme...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Numai puţin!

Supun votului colegilor din plen propunerea...

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

O secundă, domnule preşedinte de şedinţă, să explic pentru ce susţin acest amendament! (Vociferări.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, nu am nicio problemă, dar dumneavoastră abordaţi 3 puncte cu o tematică comună şi, atunci, tocmai pentru a câştiga timp să vă puteţi susţine amendamentele...

Dar nu e nicio problemă, argumentaţi-vă... atunci.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Da. Spuneam că unul dintre principiile adoptate în 2018, la modificarea legilor justiţiei, a fost principiul separării carierei magistraţilor. A fost una dintre puţinele modificări pentru care a existat un cvasiconsens în cadrul magistraturii. Şi cumva pare normal - procurorii să decidă pentru procurori, iar judecătorii să decidă pentru judecători.

Acum vedem că vă abateţi de la acest principiu. Adică, acolo unde nu este un interes, nu este o miză, într-adevăr, păstraţi această idee; acolo unde nu vă mai convine, înlocuiţi Secţia cu Plenul, doar pentru că acum este o anumită majoritate în cadrul Plenului şi în cadrul Secţiei pentru judecători şi un alt curent de opinie în cadrul Secţiei pentru procurori.

Haideţi să fim consecvenţi cu acest principiu, să-l aplicăm până la capăt şi să lăsăm Secţia pentru procurori să facă această selecţie de magistraţi din cadrul noii Secţii, care să poată ancheta judecători şi procurori! Aşa ar fi normal să procedăm. Nu este în regulă să ne abatem de la acest principiu, care, v-am spus, a fost acceptat cred că aproape unanim de magistratură.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Am înţeles argumentaţia; care este propunerea dumneavoastră?

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Propunerea este de adoptare a amendamentelor USR, respinse, de la punctele 23, 28 şi 29, marginal.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vot, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Propunerea a fost respinsă cu 62 de voturi pentru, 192 contra, 28 de abţineri.

Domnule Badea, o să vă rog să reveniţi la tribună, pentru că aţi vorbit de 3 amendamente şi le vom supune votului pe fiecare în parte.

23, aţi mai făcut referire la 28 şi la 29.

Pe rând.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Toate cele 3 amendamente se referă practic la acelaşi lucru, sunt legate între ele. (Vociferări.)

Numărul... vi-l spun imediat. Avem, practic, 28, avem 29 şi avem 30.

V-am citit deja 28...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În regulă.

Haideţi că încerc să vă ajut.

Supun votului plenului amendamentul aflat la nr. crt. 28.

Domnule Badea!

Domnule Badea!

Propunerea colegului nostru a fost respinsă cu 60 de voturi pentru, 218 împotrivă, 0 abţineri, 0 - "nu votez".

Domnule deputat, 29, următorul, da?

Vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Aşadar, solicit să supuneţi votului plenului adoptarea amendamentului respins de la punctul 29 marginal.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Vot, stimaţi colegi.

Propunerea a fost respinsă.

277 de colegi prezenţi, 61 - pentru, 215 au votat împotrivă, 0 abţineri, 1 - "nu votez".

Următorul, domnule Badea.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Ultimul din seria aceasta, 20 - 30, punctul 30 marginal - Secţia pentru procurori din cadrul CSM propune procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ procurorii care vor efectua urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 3 alin. (1) dintre cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1). Dacă apreciază necesar, Secţia pentru procurori poate invita procurorii în vederea susţinerii unui interviu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Vot, vă rog.

Propunerea colegului nostru a fost respinsă cu 60 de voturi pentru, 218 contra, 3 abţineri, un coleg - "prezent, nu votez".

Dacă de la 30 la 40 sunt colegi care doresc să susţină amendamente respinse?

Domnul deputat Stelian, vă rog. (Vociferări.)

Numărul curent, ca să...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aveam... am rugămintea la dumneavoastră să acceptaţi să supun votului amendamentul de la punctul 17, pentru că la amendamente respinse nu mai avem alte amendamente de susţinut. Mai avem, în schimb, după aceea, unul la admise.

Deci, 17 marginal.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog frumos, daţi citire amendamentului de la nr. crt. 17.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Amendamentul este simplu. Este de eliminare a unui alineat care se regăsea şi în structura actuală a legii care reglementează activitatea SIIJ şi care presupune că, atunci când ai o anchetă cu un magistrat, poţi prelua dosarul de la orice unitate de parchet specializată. Adică, ai un dosar, să zicem, cu un politician; în momentul în care în acel dosar anchetat de DNA se face o plângere împotriva unui magistrat, se poate prelua acel dosar de către aceşti procurori anume desemnaţi.

Aşadar, se elimină alin. (5) din proiect, care spune în felul următor: Procurorii anume desemnaţi efectuează urmărirea penală şi în situaţia în care, alături de persoanele de la alin. (1) şi alin. (2), sunt cercetate şi alte persoane, dacă din motive temeinice, privind buna desfăşurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă.

De cele mai multe ori se are în vedere această situaţie şi se invocă această situaţie, dar mecanismul este unul deosebit de nociv. Am văzut în practică, în momentul în care s-a înfiinţat SIIJ, s-a încercat, şi uneori chiar s-a obţinut această preluare de dosare de la unităţile specializate.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Îi rog pe colegi să voteze, în legătură cu propunerea colegului de la USR.

Vot, vă rog.

Propunerea a fost respinsă cu 62 de voturi pentru, 219 împotrivă, o abţinere; 282 de colegi prezenţi.

Întreb, dacă de la 30 la 40 sunt amendamente respinse pe care doriţi să le susţineţi? Nu.

Întreb, dacă de la 40 la 50 sunt amendamente respinse pe care doriţi să le susţineţi? Nu.

Întreb, dacă de la 50 la 60 sunt amendamente respinse pe care doriţi să le susţineţi?

Întreb, dacă de la 60 la 70 sunt amendamente respinse pe care doriţi să le susţineţi?

Şi întreb, dacă de la 70 la 73 sunt amendamente respinse pe care doriţi să le susţineţi?

Nemaifiind alte intervenţii şi încheind dezbaterea pe articole, vă anunţ că trecem la partea de amendamente admise. Dacă cineva doreşte să...?

Se doreşte?

Domnul Lupu Andrei-Răzvan, vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La admise, marginal 13.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mulţumesc frumos.

La marginal 13, colegii care au iniţiat acest amendament au încercat să extindă raţionamentul, care poate fi cumva gândit drept coerent pentru magistraţii obişnuiţi - judecători, procurori -, şi în cazul judecătorilor de la CCR. Şi anume, au gândit ei, dacă un, să zicem, procuror DNA ar ancheta un judecător CCR, ar trebui ca acel procuror să nu mai aibă nicio legătură, vreodată, cu CCR.

Nu înţelegem logica, nu are niciun sens ceea ce spun colegii care au iniţiat acest amendament.

În cazul instanţelor ordinare, puteam înţelege că procurorii DNA, spre exemplu, ar fi putut influenţa în alt fel judecătorii sau alţi procurori, în dosarele pe care le dau, dar procurorii DNA şi procurorii, în general, nu prea au cum să influenţeze ceea ce fac judecătorii CCR, ceea ce fac magistraţii asistenţi ai CCR. Deci nu avem nevoie de o protecţie suplimentară faţă de judecătorii şi magistraţii asistenţi la CCR.

Oricum, Legea nr. 47/1992 privind funcţionarea CCR le acordă o imunitate mult sporită, inclusiv faţă de cea pe care o aveţi dumneavoastră, ca parlamentari.

Prin urmare, ceea ce vă propunem noi, Grupul USR, este să respingem acest amendament care nu face decât să creeze şi mai mare neîncredere în CCR, în plus faţă de cea existentă la acest moment.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Oana-Consuela Florea (din sală):

Marginal, care?

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

13 marginal.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Supun votului dumneavoastră - şi rog liderii de grup să fie atenţi - amendamentul admis.

Propunerea, acceptată.

186 de colegi au votat pentru, 60 - contra, 26 - abţinere, 0 - "nu votez", din totalul de 272 prezenţi.

Dacă se mai doreşte... (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Amendamentul a rămas în vigoare, propunerea a fost respinsă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Asta am spus, domnule lider, că propunerea a trecut şi amendamentul a rămas.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Propunerea era de eliminare!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

OK! Amendamentul rămâne în forma comisiei.

Dacă la amendamente admise mai sunt colegi care doresc să folosească timpul de dezbateri rămas, de 3 minute? Nu.

Nemaifiind alte solicitări de luări de cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă propun, stimaţi colegi, o pauză de 5 minute, pentru a putea pregăti colegii de la Secretariat ceea ce trebuie. Vom trece în procedură de vot final, în 5 minute.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rog colegii lideri de grup să invite colegii în sală.

Şi vom începe cu un vot de control.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc, pentru votul final.

Vot de control, vă rog frumos, stimaţi colegi.

Rezultatul votului: 270 de colegi prezenţi, 123 votează pentru, 37 contra, 10 abţineri, 100 de colegi - "nu votez".

Prin urmare, vom trece la singurul punct de pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, de vot final, Proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie; PL-x 44/2022; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 296 de colegi prezenţi, 205 au votat pentru, 90 împotrivă, o abţinere, un coleg - "nu votez".

Vă mulţumesc.

Domnule Şovăială, doriţi să luaţi cuvântul?

Vă rog.

Şi domnul Barna? (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Barna, la puşcărie! Barna, la puşcărie!

Domnul Constantin Şovăială:

Grupul deputaţilor independenţi de dreapta a votat împotriva acestui proiect întrucât este o falsă desfiinţare a Secţiei speciale, praf în ochii celor care au susţinut independenţa justiţiei şi care văd astăzi că votul lor a fost trădat de PNL.

Nu vă amăgiţi...

O voce de la PSD:

Barna, la puşcărie!

Domnul Constantin Şovăială:

...că veţi păcăli pe cineva în legătură cu desfiinţarea acestei secţii şi, implicit, îndeplinirea recomandărilor din MCV!

Voi veţi fi responsabili pentru menţinerea MCV şi, Doamne fereşte, pentru problemele în accesarea fondurilor europene!

Fac apel la Preşedintele României, să nu lase să se nască acest monstru legislativ al clubului pe care l-a năşit şi să nu promulge legea şi să o retrimită pentru dezbatere în Parlamentul României.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Barna. (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Hoţule! La puşcărie!

Domnul Ilie Dan Barna:

Nu sunt foarte multe lucruri de spus după votul de astăzi. (Vociferări.)

L-am ascultat pe reprezentantul PSD, am ascultat şi alte intervenţii.

Astăzi, de la acest microfon, a vorbit fantoma lui Liviu Dragnea, hăhăind de bătaia de joc pe care le-aţi arătat-o românilor.

Astăzi... astăzi, după ce România se luptă să redevină stat european... (Vociferări.) ...după ce sute de mii de români au ieşit zile întregi în stradă după Ordonanţa nr. 13, dumneavoastră le spuneţi, într-o majoritate ridicolă, toţi în aceeaşi barcă, în spatele unui PSD în care PNL a devenit argat în gospodăria lui de partid, în care partidul acela, de galerie, votează alături de PSD când îi face semn, astăzi arătăm încă o dată că, dacă este o şansă pentru această ţară, aceasta este România europeană reprezentată de USR. Pentru că discursul pe care l-am văzut astăzi a fost despre să ne facem judecători pe nume personal!

Majoritatea aceasta ridicolă a mai dat încă un picior în spate justiţiei din România, transformând judecătorii în instrumente!

Şi vă miraţi că oamenii nu vă mai cred?!

Vă miraţi că oamenii privesc Parlamentul ca pe o adunătură de netrebnici?!

Vă miraţi că ne pleacă tinerii din ţară?!

Păi, astăzi aţi votat încă un argument ca generaţiile acestea, care astăzi termină facultatea, să spună, nu sunt şanse în această ţară!

Pentru că până şi justiţia vreţi să v-o aşezaţi, domnilor din PSD - PNL, cu lichelele de breloc, vreţi să vi le aşezaţi la buzunar!

Acesta e mesajul pe care l-aţi dat!

Aceasta e desfiinţarea SIIJ pe care aţi făcut-o!

N-aţi desfiinţat nimic, v-aţi tras justiţia la buzunar!

USR a votat împotrivă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă invit să folosiţi un limbaj adecvat. (Aplauze. Vociferări.)

Şi vă invit şi mâine, la ora 8.30, la declaraţii politice.

Grupul AUR, domnul deputat Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Să nu uităm că România plăteşte, din cauza proceselor pierdute la CEDO, milioane de euro!

Suntem cea mai penibilă justiţie din Europa!

Şi venim aici să apărăm, ce?

Haideţi, vă rog frumos, întâi să facem ordine, să-i luăm Preşedintelui puterea de a numi şi procurorii, pentru că sistemul de justiţie trebuie să fie independent! În momentul acesta, nu este independent! Să ne fie clar!

Degeaba, domnule Barna, vă bateţi cu cărămida în piept, aţi fost la guvernare şi i-aţi ţinut trena domnului Iohannis!

Acum nu vă mai convine, da!

Fiţi cu noi, atunci!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Nemaifiind alţi colegi înscrişi la cuvânt, pentru explicarea votului, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre, consacrată răspunsurilor orale la întrebări, din data de 21 februarie 2022.

Domnul deputat Ciornei Radu Tudor, Grupul USR, este?

Domnul Aurel George Mohan, secretar de stat, care să prezinte răspunsul la întrebare?

Vă rog frumos, chiar dacă nu e colegul nostru, să rămână pentru stenograma şedinţei.

Domnul Aurel George Mohan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Referitor la întrebarea "Accesul românilor la medicamente şi noile terapii împotriva îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2".

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a avizat Scrisoarea de informare către profesioniştii din domeniul sănătăţii, iniţiată de Compania "Bioeel" SRL, deţinătoarea autorizaţiei pentru furnizarea medicamentelor pentru nevoi speciale, pentru acest medicament.

Scrisoarea de informare conţine informaţii cu privire la situaţiile în care se utilizează acest medicament, conform Protocolului de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii.

Medicamentul poate fi eliberat doar pe bază de prescripţie medicală, care se reţine în farmacie, prescripţie care este efectuată de către medicii menţionaţi în Protocolul de tratament al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.

Precizăm că, din cauza evoluţiei pandemice, stocurile de Favipiravir sunt în continuă dinamică, cifrele suferind modificări frecvente.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

O să întreb colegii care sunt în sală, ca să fim mai operativi, şi care vor să susţină.

Mihai Botez, Grupul USR? Nu.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Răspuns sau să susţină?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnul Ilie Toma, Grupul PSD? (Vociferări.)

Doreşti să susţii interpelarea? (Vociferări.)

Deci, rugămintea mea este... sunt 4, poate să vi se răspundă sau puteţi adresa dumneavoastră interpelarea, ca să rămână înregistrată pe bandă.

Domnule deputat? (Vociferări.)

OK!

Atunci, dumneavoastră aveţi 4, la care dintre ele doriţi să vi se...? (Vociferări.)

În regulă.

Mergem mai departe.

Domnul Focşa?

Aveţi 3 interpelări depuse.

Dacă din partea Guvernului... (Vociferări.)

Numai o secundă, vă rog!

Deci, domnule Focşa, o să vă rog să-i daţi citire. Şi după aceea revenim la tabelul iniţial, pentru că...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... colegii mi-au dat şi lista de invitaţi, şi, atunci, îi vom invita pe colegii care sunt din partea Guvernului.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în speţă, domnului ministru Marius-Constantin Budăi, şi are ca subiect "Măsuri de protecţie şi incluziune socială pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie al statului".

Stimate domnule ministru,

După împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii aflaţi în evidenţa sistemului de protecţie specială, indiferent de tipul serviciului, rezidenţial, AMP, plasament familial, se află la o veritabilă răscruce de drumuri. Toţi vor să urmeze o facultate, toţi vor să înveţe o meserie, toţi caută un loc de muncă şi un loc al lor, toţi vor să se integreze într-o societate care nu este deloc prietenoasă.

Denumiţi "Copiii Sistemului", ei sunt de fapt copiii nimănui. Mai mult, în "Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020", aceşti tineri, doar mai puţin norocoşi, însă cu nimic mai prejos decât ceilalţi, sunt incluşi în categoria grupurilor vulnerabile.

Care sunt principalele vulnerabilităţi? Locuirea, alocarea... - locuirea, adică o casă, nu au o casă unde să locuiască -, ocuparea forţei de muncă şi serviciile sociale. Cine îi vulnerabilizează cel mai mult? Evident, statul, prin lipsa sau insuficienţa măsurilor de susţinere.

Având în vedere că termenul de implementare a strategiei mai sus menţionate a trecut - ne aflăm în 2022, da? -, vă solicit să îmi explicaţi, să îmi comunicaţi care sunt măsurile concrete prin care statul român îi susţine pe tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului prin: pregătirea pentru ieşirea din sistem, înscrierea/finalizarea cursurilor postliceale sau universitare, dobândirea unei meserii, a unui loc de muncă şi a unei locuinţe, susţinerea financiară pentru asigurarea strictului necesar pentru o perioadă de câţiva ani după ieşire.

Solicit răspuns în scris, domnule ministru.

Cu deosebită consideraţie, deputat AUR, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O să-l rog pe domnul secretar de stat Mohan, răspunsul la întrebarea deputatului USR, Radu Tudor Ciornei - "Dotarea sălilor de clasă cu aparate UV".

Sunteţi pregătit cu răspunsul?

Vă rog.

Domnul Aurel George Mohan:

Bună ziua!

Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârii Guvernului nr. 144/2010, Ministerul Sănătăţii, ca autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică, elaborează politici, strategii şi programe de acţiune în domeniul sănătăţii populaţiei, în acord cu programul de guvernare.

Finanţarea dotărilor claselor/sălilor de curs din unităţile de învăţământ din sistemul public de educaţie este asigurată de către Ministerul Educaţiei şi de către autorităţile publice, în limita competenţelor şi bugetelor alocate.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Daniel, Grupul PNL, este în sală? Nu.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav, minorităţi? Nu.

Rugămintea, aici, o să vă rog să depuneţi răspunsurile în scris, unde nu sunt colegii prezenţi.

Doamna preşedinte Intotero e în sală? Nu.

Domnul secretar de stat Lixandru, tot aşa, o să vă rog, în scris.

Lazăr Ion-Marian, USR? Nu.

Aici era domnul Bălu, domnul secretar de stat Bălu.

Domnul Ciornei nu e în sală. Răspunsul de la domnul Adrian Voican, tot în scris.

Lazăr Ion-Marian, Grupul USR, nu este. Răspunsul, de la domnul secretar de stat Boboc.

Şi doamna Intotero. Nu.

În regulă.

O să rog colegii care mai sunt în sală, cât se poate de scurt.

Domnul Toma.

Se pregăteşte domnul Dămureanu.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Voi adresa o interpelare domnului ministru al energiei, domnului Virgil-Daniel Popescu.

Liberalizarea pieţei de energie a coincis cu seria de decizii controversate, luate de dumneavoastră, privitoare la restructurarea sistemului energetic din România, fapt care a generat o mare dependenţă faţă de importuri. Această dependenţă se reflectă în casele tuturor românilor care, în această iarnă, s-au trezit cu facturi uriaşe, cu facturi ale căror valori depăşesc cuantumul pensiei sau al salariului şi au generat în toată România explozia preţurilor, în toată economia României.

Cu toate că aţi dat nenumărate asigurări că Termocentrala de la Mintia nu se va închide, ea a fost închisă. Termocentrala de la Mintia asigura un echilibru energetic, şi, din păcate, aţi ales calea uşoară, de a pune lacătul pe ea, decât de a o preda Consiliului Judeţean Hunedoara sau de a face investiţii în retehnologizarea ei.

S-a afirmat că Termocentrala de la Mintia nu se va vinde la fier vechi şi că aţi cerut administratorului judiciar ca, în procedura de vânzare şi selecţie a unui investitor, să solicite ca acesta să ofere garanţii ferme că pe amplasamentul de la Mintia se va construi o nouă capacitate de producere a energiei electrice, pe gaze naturale, de aproximativ 800 MW.

Din nou s-a ignorat faptul că suntem dependenţi de importul de gaze naturale ruseşti, iar tensiunile dintre SUA - NATO şi Rusia au escaladat în sens negativ şi pot avea efecte directe asupra operaţiunilor cu caracter comercial dintre România şi Rusia. Acest fapt ar afecta şi activitatea investitorilor care se vor angaja... şi, probabil, eu simt că nu vor duce la bun sfârşit această investiţie, fapt pentru care am apelat la pârghiile dumneavoastră, de a ne răspunde la următoarele întrebări.

Deci, domnule ministru, ca urmare a informaţiilor din spaţiul public şi a întrebărilor cetăţenilor Hunedoarei, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării investiţiei pentru cele două grupuri generatoare de energie electrică pe bază de gaze naturale, dacă aţi demarat studiul de fezabilitate şi, în cel mai optimist scenariu, care este orizontul de timp în care investiţia poate fi finalizată?;

2. Când credeţi că hidrocentralele de pe râul Jiu vor produce energie electrică?

Şi, ca un preambul, vreau să vă spun că am pus aceeaşi întrebare şi în Comisia pentru anchetă din domeniul energiei şi am întrebat, în cel mai pesimist scenariu, când se poate face această investiţie?

Mi-au spus că în cel mai pesimist scenariu - reprezentanţii de la gaz - mi-au spus că ar putea fi 6 luni pentru studiul de fezabilitate şi minimum 2 ani pentru execuţie. Deci, asta ar însemna că ar fi anul 2024.

Deşi, în acest moment, au trecut 4 luni, nu am văzut niciun efect al întrebării.

Solicit răspunsul verbal şi în scris.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ringo Dămureanu.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Roman, iar apoi Radu Miruţă, dacă e.

Domnul Ringo Dămureanu:

Interpelare adresată domnului Nicolae-Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării - "Conduita domnului Horia Miron Constantinescu, preşedintele ANPC, insultătoare la adresa lucrătorilor".

Domnule prim-ministru,

În articolul "Reformele pe care Horia Constantinescu le pregăteşte pentru ANPC. Camere video pentru inspectori, amenzi procent din cifra de afaceri", apărut în publicaţia online "Capital" din data de 17 februarie 2022, sub semnătura domnului Turcu Alexandru, s-au consemnat "planurile de reformare" a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - ANPC - transmise de preşedintele instituţiei, Horia Miron Constantinescu, numit în această calitate prin Decizia prim-ministrului nr. 79 din 21 ianuarie 2022.

Potrivit sursei citate, în primul rând, ar trebui să se rezolve "problema conduite morale" a comisarilor şi inspectorilor, dar şi "problemele de igienă" pe care unii le au, pentru a lucra corespunzător. "Să nu mirosim, când venim la muncă, a transpiraţie. Să nu împrăştiem o aromă de sconcs care face să capituleze olfactiv oricare operator economic", a spus domnul Constantinescu, citat de publicaţia menţionată.

Un alt atac la adresa funcţionarilor publici din cadrul acestei autorităţi este cel potrivit căruia, în cadrul instituţiei, există persoane care sunt mai puţin pregătite şi care nu îşi fac treaba corespunzător, ceea ce ar îngreuna sarcina instituţiei, mult subdimensionată numeric, aşa cum recunoaşte şi domnul Constantinescu.

Legat de cele prezentate, prin această interpelare, vă rog să ne răspundeţi:

1. Care au fost valorile morale şi competenţele profesionale ale domnului Horia Miron Costantinescu care v-au convins să îl numiţi în funcţia de preşedinte ANPC?;
2. Cunoaşteţi cazuri de funcţionari publici în cadrul ANPC sau al altor instituţii guvernamentale care miros a transpiraţie la locul de muncă?;
3. În baza căror informaţii a vorbit domnul Costantinescu despre persoane mai puţin pregătite în cadrul ANPC? Sunt cunoscute nume concrete de persoane care nu-şi fac treaba corespunzător în instituţie?;
4. Aveaţi cunoştinţă anterior numirii acestuia că domnul Costantinescu a mai avut un mandat de aproape 4 luni la conducerea aceleiaşi autorităţi, poziţie din care a făcut aceleaşi afirmaţii insultătoare la adresa lucrătorilor?;
5. Cum apreciaţi, respectiv dacă vă asumaţi declaraţiile publice jignitoare formulate în public de preşedintele ANPC la adresa subalternilor săi, despre care a insinuat că împrăştie aromă de sconcs care face să capituleze olfactiv operatorii economici?;
6. Ce sancţiuni a primit domnul Horia Miron Costantinescu în urma declaraţiilor recent reiterate şi dacă îl susţineţi în continuare în funcţia în care l-aţi numit, de preşedinte ANPC?

Solicit răspuns scris şi oral.

Iar pentru scumpirile aberante din domeniul energiei care s-au produs pe durata mandatului dumneavoastră, fără precedent în istorie, care duc accelerat spre pauperizarea populaţiei, vă rugăm să îl demiteţi pe ministrul energiei şi să luaţi măsurile necesare pentru siguranţa populaţiei.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi pe dumneavoastră vă rog să finalizaţi în timp.

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnul deputat Roman.

Se pregăteşte domnul Radu Miruţă.

Urmează Vasilică Toma.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei.

Obiectul acesteia îl constituie măsurile cu privire la prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii economice care ar putea exista în domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale.

Domnule ministru,

Conform art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată - "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei".

Iar, potrivit art. 69 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judecătorească, ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Prin urmare, având în vedere abuzul creşterii aberante a tarifelor la energie electrică pentru populaţie şi pentru întreaga economie românească, odată cu liberalizarea pieţei de energie electrică şi a multitudinilor de erori sesizate de populaţie la întocmirea facturilor de energie electrică de către societăţile de distribuţie ale acesteia, vă rog să răspundeţi dacă:

- Aţi solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii acestora cu privire la constatările şi măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii economice care ar putea exista în domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale?

Aştept răspuns scris, în termen legal.

Deputat AUR în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că domnul Miruţă nu este, domnul Toma nu este.

E prezent domnul deputat Dan Şlincu, Grupul PSD.

Doamna Elena Neagu, USR, nu este; doamna Bulai nu este.

Doamna Adomnicăi se pregăteşte.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului energiei, domnului Virgil-Daniel Popescu.

Stimate domnule ministru,

Partidul Social Democrat a intrat la guvernare pentru a rezolva problemele grave ale populaţiei şi economiei, nu pentru dispute politice. Cu toate acestea, nici eu şi nici colegii mei nu înţelegem de ce nu acceptaţi şi nu puneţi în aplicare de îndată pachetul de soluţii propus de mai multe săptămâni de PSD, care să readucă facturile de energie la un nivel suportabil, nu doar în prezent, ci şi în perspectiva iernii viitoare. Propunerile noastre, care au fost prezentate atât în spaţiul public, cât şi la nivelul Coaliţiei sunt: reglementarea şi investiţii în noi capacităţi de producţie.

Nici eu şi nici colegii mei nu ne putem substitui ministrului energiei, care, prin fişa postului, este obligat să vină cu soluţiile necesare. Pe de altă parte, noi, cei de la PSD, am pregătit un întreg set de măsuri pe care, evident, le-am susţinut în interiorul Coaliţiei şi insistăm pentru promovarea lor, astfel încât să avem cât mai repede o reglementare, şi apoi o revenire a preţurilor la energie, similare cu cele din perioada de dinaintea liberalizării haotice.

Domnule ministru, nu este corect să aruncaţi vina pe unii sau pe alţii, pentru că aşa nu vom rezolva nimic şi nici românii afectaţi nu sunt interesaţi de jocuri politice, ci aşteaptă de la dumneavoastră soluţii concrete şi imediate.

Vă rog, în numele botoşănenilor care m-au trimis în Parlament, să-mi spuneţi de ce amânaţi şi vă eschivaţi de mai multe săptămâni de la luarea unei decizii concrete prin care să se oprească tăvălugul scumpirilor la energie, care afectează toţi românii, indiferent că sunt tineri, pensionari, angajaţi, angajatori, că locuiesc la casă sau la bloc.

Solicit răspuns în termen legal.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi, Grupul PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu şi apoi domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, dacă e, Grupul AUR.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării de astăzi - "Măsurile întreprinse de reprezentanţii Ministerului Energiei din consiliile de administraţie ale Hidroelectrica SA şi Nuclearelectrica SA în vederea temperării creşterii preţurilor la energie electrică".

Da, se pare că domnul ministru al energiei este personajul acestor zile, pentru că, într-adevăr, preţurile din facturile la energie reprezintă principala problemă cu care ne confruntăm.

Stimate domnule ministru,

Ministerul pe care îl conduceţi este acţionarul principal la companiile de stat producătoare de energie ieftină, respectiv Hidroelectrica - cu 80,05% - şi Nuclearelectrica - cu 82,49%. În momentul de faţă ambele companii sunt conduse în baza principiilor de guvernanţă corporativă care stimulează echipa de management, prin bonusuri şi alte beneficii, să maximizeze profiturile obţinute de aceste două companii.

Pe de altă parte, este evident că cele două companii nu pot funcţiona doar pe baza principiului maximizării profitului, întrucât ambele au o funcţie importantă în plan social, economic şi de siguranţă naţională.

Cu toate acestea, cele două societăţi de stat au vândut energia electrică la preţuri foarte mari, apropiate de cele care au ca sursă combustibilii fosili, ceea ce a condus la o creştere generală a preţurilor, atât pentru populaţie, cât şi pentru companiile din România. Efectele au un impact negativ foarte puternic asupra societăţii în ansamblul ei. Guvernul a fost nevoit să intervină cu măsuri temporare pentru a compensa creşterile halucinante ale preţurilor la energie pentru consumatorii casnici şi pentru IMM-uri. Inflaţia a intrat într-o spirală accelerată, având ca sursă principală exact creşterile de preţuri din sectorul energetic.

Toate aceste lucruri se întâmplă în prezent şi din cauza faptului că managementul celor două companii producătoare de energie electrică ieftină se comportă ca două companii private, fără nicio răspundere în plan social, economic sau al siguranţei naţionale.

În aceste condiţii, vă rog să precizaţi care au fost măsurile luate de reprezentanţii Ministerului Energiei din consiliile de administraţie ale Hidroelectrica şi Nuclearelectrica pentru a impune managementului să adopte o conduită responsabilă, cu o marjă de profit pozitivă, dar semnificativ mai mică, astfel încât să se evite dezechilibrele sociale şi economice la care asistăm în prezent. Subliniez faptul că, din perspectiva Curţii de Conturi, plafonarea marjei de profit de către Consiliul de Administraţie nu este considerată o practică neconformă, atât timp cât această marjă este pozitivă.

Solicit răspuns oral şi în scris.

Cu deosebită stimă, deputat Mirela Elena Adomnicăi.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, Grupul AUR.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al educaţiei, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, şi are ca obiect "Situaţia şcolilor din judeţul Botoşani privind aprobarea finanţării în cadrul Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar".

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că rata abandonului şcolar a crescut în anul 2020 din cauza pandemiei şi a imposibilităţii de a urma cursurile online, vă rog să-mi comunicaţi termenul la care veţi emite ordinul de ministru pentru primele 750 de şcoli din cele 3.489 care au răspuns invitaţiei de participare la Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar.

În prezent, în judeţul Botoşani, potrivit listei pe care aţi publicat-o pe site-ul Ministerului Educaţiei, sunt 11 şcoli cu risc ridicat de abandon şcolar, 50 cu risc mediu şi 26 cu risc scăzut.

De aceea, vă rog să îmi transmiteţi câte din cele 750 de şcoli din prima etapă a programului sus-menţionat vor fi din judeţul Botoşani.

Totodată, vă rog să mă informaţi cu privire la situaţia granturilor complementare pentru formarea celor 45.000 de angajaţi din învăţământul preuniversitar care vor participa la program. Fără aportul acestor specialişti nu pot fi realizate activităţile pentru sprijinirea elevilor aflaţi în risc ridicat de abandon şcolar. Şi, de aceea, vă rog să îmi transmiteţi câte cadre didactice se califică în prezent pentru a intra în acest program de identificare, monitorizare şi pregătire a copiilor care au nevoie de cursuri remediale.

De asemenea, vă rog să îmi detaliaţi componenţa procentuală a fiecărei activităţi din cele 3 mari direcţii asumate prin Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, în special pentru unităţile şcolare din mediul rural.

În final, în legătură cu rata abandonului şcolar, vă rog să îmi comunicaţi care a fost situaţia în anul 2021 şi care este ţinta pentru anul 2022, în condiţiile în care România şi-a propus pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3%, prag ce nu a fost atins din cauza pandemiei. În acest context, vă rog să îmi spuneţi dacă Ministerul Educaţiei va avea capacitatea de a reduce şi a menţine o rată foarte scăzută a abandonului şcolar pe termen lung, adică, după finalizarea programelor şi măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Solicit răspunsul în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul Ilie-Alin Coleşa, Grupul... tot AUR, deşi aici îmi apăreaţi PSD.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru al Guvernului României, Nicolae Ciucă.

Obiectul interpelării - "Cetăţenii judeţului Suceava se mai pot trata la Spitalul Judeţean în cazul apariţiei unui război la graniţa României?".

În dimineaţa zilei de 16 februarie, un elicopter Black Hawk al forţelor militare americane a fost filmat aterizând în apropiere de Siret, în judeţul Suceava, şi a preluat 4 militari care anterior au verificat la pas punctul de trecere a frontierei. În seara zilei de 16 februarie, un convoi militar a tranzitat municipiul Suceava şi s-a îndreptat spre Botoşani. Exerciţiul beneficiază şi de suportul unui radar de tipul TPS 77, după cum a precizat, pentru Radio Iaşi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, generalul de brigadă Constantin Spânu. El a confirmat că toate aceste proceduri capătă valenţe deosebite în contextul tensiunilor existente în partea de est a Ucrainei.

De asemenea, în această săptămână, la Spitalul Judeţean din Suceava, au loc mai multe vizite neoficiale din partea delegaţiilor ambasadelor Marii Britanii şi Israelului la Bucureşti. Acestea se interesează de dotările existente în Unitatea de Primiri Urgenţe şi la Secţia de Reanimare. Datele solicitate sunt publice, puteau fi luate şi de pe site-ul instituţiei medicale, dar oficialii au preferat să se deplaseze la Suceava, să vadă cu ochii lor dotările Spitalului Judeţean din Suceava.

Considerăm că nu este corect faţă de cetăţenii judeţului Suceava ca Spitalul Judeţean, recent renovat şi utilat, să devină spital cu destinaţie specială, care să deservească eventualii răniţi dintr-un posibil război generat de criza ruso-ucraineană.

Solicităm relocarea Spitalului Regional, care este în plan să fie făcut cu finanţarea Uniunii Europene, de la Iaşi la Suceava şi construcţia acestuia în regim de urgenţă.

O altă soluţie ar fi finanţarea specială pentru un spital umanitar, în contextul crizei ruso-ucrainene, de către Uniunea Europeană sau NATO, sub umbrela Ministerului Apărării Naţionale, care să deservească obligaţiile umanitare existente în baza Convenţiei de la Geneva din 12 august 1949.

Dreptul internaţional umanitar aplicabil în conflictele armate se referă la ansamblul de reguli internaţionale, izvorâte din tratate, care sunt special destinate rezolvării problemelor de natură umanitară rezultate direct dintr-un conflict armat de natură internaţională. Din raţiuni umanitare, aceste reguli restrâng dreptul părţilor la conflict, de a utiliza mijloace şi metode de război la libera lor alegere, şi protejează persoanele afectate sau care ar putea fi afectate de conflict.

După "Lombardia României", avem neşansa ca judeţul Suceava să fie cunoscut la nivel internaţional ca fiind "Spitalul de Război" al conflictului ruso-ucrainean.

Faţă de această situaţie, vă adresez următoarea interpelare:

Confirmaţi preocupările ambasadelor Marii Britanii şi Israelului faţă de transformarea Spitalului Judeţean...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, rugămintea este...

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

...în Spital Umanitar al...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

...conflictului ruso-ucrainean?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Da...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...rugămintea este să vă opriţi când vă întrerup.

Aveţi 3 minute, cu rugămintea să încercaţi şi dumneavoastră să vă încadraţi.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Cu siguranţă, mai am o singură frază, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Care sunt soluţiile pe care le aveţi, domnule prim-ministru, pentru ca cetăţenii judeţului Suceava să se poată trata la Spitalul Judeţean Suceava chiar şi în cazul apariţiei unui război la graniţa României?

Deputat AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe, Suceava.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Cu rugămintea, tot aşa, stimaţi colegi, de a ne încadra în timpul alocat, de 3 minute.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Sigur.

Mulţumesc.

Interpelare adresată ministrului educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, cu privire la investigaţiile Ministerului Educaţiei cu scopul raportării tuturor părinţilor care şi-au retras copiii de la sistemul clasic de învăţământ pentru a-i înscrie la educaţia alternativă de tipul "Şcoala acasă"/"Homeschooling".

Acţiunea Ministerului Educaţiei are caracterul unei investigaţii de tip poliţienesc, care încalcă dreptul fundamental al părinţilor cu privire la alegerea formei de educaţie a copiilor lor.

Tocmai părinţii care, într-un gest disperat de a salva educaţia propriilor copii, în ultimii 2 ani, i-au înscris în sistemul de învăţământ "Şcoala alternativă" sunt vânaţi de către Ministerul Educaţiei şi raportaţi către conducerile unităţilor de învăţământ şi către direcţiile de asistenţă socială, către administraţiile locale, cu scopul interzicerii transferării lor înapoi în sistemul public, deci cu scopul de a crea o presiune şi un abuz.

Interzicerea alegerii formei de învăţământ de către părinţi reprezintă o măsură de tip neomarxist, pentru că, conform art. 29 din Constituţia României - "Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine".

Aceleaşi reglementări le găsim în art. 26 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, unde se spune că "părinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învăţământ pentru copiii lor minori".

Deci, domnule ministru, care sunt informaţiile, situaţiile şi datele statistice care v-au determinat să emiteţi prin toate inspectoratele şcolare judeţene din ţară circulare cu privire la raportarea tuturor părinţilor care şi-au retras copiii de la sistemul clasic, pentru a-i înscrie la educaţia alternativă de tipul "Şcoala acasă", adică "Homeschooling".

Investigarea Ministerului Educaţiei are caracterul unei presiuni nejustificate de tip neomarxist care încalcă dreptul la educaţie şi dreptul la alegerea formei de educaţie de către părinţi pentru copiii lor.

• Conform legislaţiei actuale din România, învăţământul alternativ este recunoscut? Care este legislaţia care reglementează specific învăţământul alternativ?;
• Consideraţi ca fiind constituţionale aspectele Legii învăţământului care privesc învăţământul alternativ?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Practic, nu mai sunt colegi prezenţi în sală care erau înscrişi la cuvânt şi declar şedinţa de interpelări închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.10.