Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 2 martie, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Bănuiesc că ştiţi cu toţii prevederile regulamentare.

Aşadar, dau în continuare cuvântul domnului deputat Dan-Constantin Şlincu, pentru declaraţia politică a Domniei Sale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În urma apelurilor repetate pe care le-am făcut alături de colegii mei social-democraţi, Guvernul şi autorităţile de reglementare din domeniul financiar au identificat soluţiile pe termen scurt pentru scăderea tarifelor RCA. După ce vor intra în vigoare aceste măsuri şi preţurile vor deveni unele normale pentru ţara noastră, este important să identificăm împreună cu reprezentanţii Executivului şi soluţiile pe termen lung, prin care piaţa poliţelor auto obligatorii să fie reglementată astfel încât să nu mai apară creşteri necontrolate ale tarifelor. Nu trebuie să mai aşteptăm să avem falimente ale unor firme care deţin peste jumătate din piaţa acestor tipuri de asigurări şi să intervenim abia după ce răul s-a produs şi avem milioane de păgubiţi care nu au soluţii pentru a fi despăgubiţi.

Salut iniţiativa domnului Câciu, care a propus Guvernului o soluţie utilă în această perioadă de stres financiar, care vine atât în sprijinul transportatorilor, cât şi al cetăţenilor posesori de autoturisme. Plafonarea pe 6 luni a preţurilor RCA! Este necesară această măsură pe termen scurt, pentru ca apoi să se intervină cu reglementări pe termen mediu şi lung.

Aşadar, în urma intervenţiei ministrului finanţelor, 8,5 milioane de posesori RCA vor beneficia de măsura plafonării preţului. Proiectul hotărârii de Guvern a fost pus deja în transparenţă pe pagina Ministerului Finanţelor şi urmează să fie aprobat în cel mai scurt timp.

În condiţiile creşterii preţurilor la carburanţi, măsura plafonării RCA este absolut necesară pentru a salva industria transporturilor din România. Aşadar, soluţia promovată de Partidul Social Democrat va fi implementată.

În acelaşi timp, PSD a mai făcut un pas important, prin ministrul finanţelor, Adrian Câciu, care şi-a dat acordul pentru înfiinţarea CEC Asigurări, o companie de asigurare cu capital de stat, care le va vinde românilor cele mai utilizate tipuri de poliţe şi care va asigura, inclusiv pe piaţa RCA, o competiţie corectă, care va duce la scăderea tarifelor.

Alături de colegii mei din Partidul Social Democrat fac un apel la toate forţele politice din România pentru consens şi colaborare în interesul naţional în toate domeniile de activitate, mai ales în această perioadă de instabilitate din nordul şi estul ţării noastre, dar şi pentru stabilizarea preţurilor la energie, combustibil, asigurări, alimente, bunuri de larg consum şi servicii publice.

Stimaţi colegi, acum, mai mult ca oricând, trebuie să lăsăm deoparte orice dispute politice, să acţionăm cu maturitate, să fim uniţi şi să avem un dialog constructiv.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Viorel Salan, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică de azi am intitulat-o "Parlamentul României susţine dreptul Ucrainei la libertate şi autodeterminare".

Declaraţia adoptată luni de Parlamentul României reprezintă în primul rând un gest de solidaritate cu Ucraina şi cu poporul ucrainean.

Parlamentul României susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi aspiraţiile ei legitime de a-şi construi viitorul pe care şi-l doreşte.

Parlamentul României recunoaşte dreptul autorităţilor alese legitim şi democratic de a decide liber drumul pe care doresc să-l urmeze.

De asemenea, Parlamentul României şi-a exprimat sprijinul pentru acordarea de asistenţă umanitară cetăţenilor ucraineni, inclusiv persoanelor care aleg să se refugieze pe teritoriul României.

În aceste momente, pe primul loc trebuie să se afle solidaritatea, compasiunea şi dorinţa de a întinde o mână de ajutor celor pe care războiul i-a obligat să îşi abandoneze locuinţele şi agoniseala de o viaţă. Oamenii trebuie ajutaţi să treacă prin această cumpănă cu bine. Este ceea ce fac românii acum, printr-o mobilizare exemplară, prin omenie, generozitate şi responsabilitate.

România are şansa de a face parte din NATO - cea mai puternică alianţă militară a lumii. În mod cu totul paradoxal, conflictul din Ucraina a mărit coeziunea dintre membrii NATO. Alianţa Nord-Atlantică, din care facem parte, este acum mai unită ca niciodată.

Şi, pentru prima dată, Forţa de Răspuns a NATO a fost activată ca măsură defensivă de răspuns faţă de războiul din Ucraina. Astfel că forţe terestre, aeriene, maritime şi operaţiuni speciale ale Alianţei se vor putea desfăşura rapid în sprijinul Alianţei NATO. Primii militari din detaşamentul cu care contribuie Franţa la Forţa de Răspuns a NATO au ajuns, luni seară, în România, în Baza Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Iar în zilele următoare, alţi militari şi mijloace tehnice, parte a Forţei de Răspuns a NATO, vor sosi în România.

Însă, fără nicio îndoială, circumstanţele în care ne aflăm arată necesitatea consolidării coerente şi unitare a posturii de descurajare şi apărare a NATO pe întregul Flanc Estic, în mod special la Marea Neagră, precum şi necesitatea urgentării creării Grupului de Luptă al NATO în România.

Am convingerea fermă că, alături de Armata română, toate instituţiile componente ale Sistemului Naţional de Apărare şi Siguranţă şi cele cu atribuţii legate de siguranţă sunt acum la datorie. A doua reuniune a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în decurs de numai o săptămână, desfăşurat ieri, demonstrează cu certitudine acest fapt.

Sunt militar şi am fost pregătit pentru a face faţă şi unei situaţii de conflict militar. Dar am constatat că trăim într-o lume atât de interconectată, încât efectele unei conflagraţii militare între două state se propagă imediat la nivel global. În momentul de faţă, experienţa tragică a Ucrainei ne arată tuturor că războiul aparţine trecutului şi este depăşit ca modalitate de a regla conturile între două naţiuni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat, vă rog să concluzionaţi.

Domnul Viorel Salan:

La nivelul actual al dezvoltării tehnologice, războiul a devenit un preţ prea mare pentru orice ţară. Problemele şi dezacordurile se rezolvă cel mai bine prin dialog direct. Avem nevoie de o lume paşnică. Secolul XXI trebuie să fie un secol al dialogului, şi nu al confruntărilor militare.

Viorel Salan, deputat al PSD, în Circumscripţia nr. 22 Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Mircea.

Domnul Florin Mircea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Situaţia personalului MAI la final de pandemie".

Am trecut printr-o perioadă grea, care încă nu s-a finalizat, s-au suprapus evenimente importante care au venit la pachet cu provocări mari pentru instituţiile statului.

În prezent, este nevoie să revenim la dialog cu oamenii, pentru a-i ajuta să îşi depăşească panica generată de pandemie şi de situaţia geopolitică actuală şi, poate, neîncrederea pe care au ajuns să o aibă în unele instituţii ale statului.

Această perioadă a fost resimţită în toate domeniile de activitate, dar, în mod cert, cele mai solicitate au fost cele ale sănătăţii şi ale afacerilor interne, unde personalul ajunsese în imposibilitatea fizică de a putea face faţă. Numărul mic de oameni care luptau în primă linie, la începutul pandemiei, a condus la epuizarea fizică şi psihică a acestora, şi din cauza oboselii, dar, probabil, şi din cauza expunerii şi posibilităţii ridicate de infectare.

În acest context, a fost făcut un pas foarte important şi prielnic - elaborarea legii care a permis angajarea de personal pentru o perioadă determinată.

Aceşti oameni au dobândit o experienţă impresionantă, lucrând în condiţii dificile şi punându-şi atât viaţa lor, cât şi a familiilor în pericol, şi au un avantaj foarte mare, care poate fi fructificat în interes naţional pentru a susţine sistemul sanitar şi de ordine publică.

În contextul combaterii pandemiei cu virusul COVID-19, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne au făcut o serie de încadrări, întrucât nu era suficient personal care să se angreneze în lupta cu virusul. Acest personal a fost angajat şi implicat în mod direct în activităţi în prima linie, gestionând, dar şi acţionând atât în condiţii de stres, risc, dar şi sub presiune.

În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii a anunţat că are în vedere menţinerea personalului încadrat temporar şi angajarea cu normă întreagă, existând în acest sens un demers legislativ. Aceşti oameni au muncit cu profesionalism şi devotament şi este corect să se găsească o soluţie, bineînţeles, cu respectarea prevederilor legale, pentru ca ei să fie evaluaţi şi încadraţi pe o perioadă nedeterminată.

Ministerul Afacerilor Interne, de asemenea, are angajat personal care a fost expus şi "a luptat" în primă linie, în contextul pandemiei, dobândind o experienţă pe care poate alţi viitori candidaţi nu o vor avea.

Pentru că ne dorim cu toţii, şi depunem toate eforturile în acest sens, ca pandemia şi efectele ei să se sfârşească, am transmis domnului ministru Lucian Nicolae Bode o întrebare referitoare la aspectele menţionate mai sus.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mircea Florin.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Solidari cu Ucraina".

Această invazie pe care vedem că o derulează în acest moment Rusia, în interiorul unui stat suveran, independent şi care respectă întru totul parametrii dreptului internaţional, aşa cum este Ucraina, acest lucru reprezintă un act absolut şocant pentru ceea ce înseamnă geopolitica secolului XXI.

Este uluitor că în 2022 mai putem vedea în Europa o serie de manifestări care, credeam noi, ţin de o epocă profund apusă.

Este fundamental că toată lumea liberă s-a unit în condamnarea acestui act brutal, iresponsabil şi profund imoral şi de o gravitate extremă, reprezentat de invazia pe care Rusia o derulează în Ucraina.

Consider că este un fapt evident încălcarea dreptului internaţional, încălcarea suveranităţii şi integrităţii Ucrainei, un lucru care încalcă Carta ONU, încalcă, de asemenea, Actul Final de la Helsinki, încalcă Memorandumul din 1994 prin care însăşi Federaţia Rusă garanta independenţa, integritatea şi suveranitatea Ucrainei şi a teritoriului său.

Este foarte, foarte grav ceea ce vedem în această perioadă şi mă bucur să văd unitatea lumii libere în faţa unui act de abuz la adresa unei naţiuni. O naţiune care are dreptul la libertate, are dreptul să-şi aleagă viitorul său, are dreptul să decidă asupra integrării sale europene.

Şi cred că este esenţial, de asemenea, să precizăm faptul că nimeni, nici forţa militară brută, nici Vladimir Putin, absolut nimeni, nu poate să interfereze cu alegerile poporului ucrainean.

Timpurile autocraţiilor, timpurile corupţiei, timpurile regimului care prin forţă brută doreşte să modifice graniţe în Europa, timpurile regimului care nu respectă drepturi şi libertăţi fundamentale au trecut.

De asemenea, ţin să precizez un lucru - invazia unei ţări în lipsa unui casus belli, în dispreţ faţă de reglementările dreptului internaţional şi fără ca acea ţară să nu fi provocat pe nimeni este o crimă de război. La fel, precum o crimă de război este ca, în derularea unor operaţiuni militare ilegale în ansamblul lor, din perspectivă morală şi juridică, să vedem cum sunt bombardate zone civile, cum sunt bombardate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...şcoli, spitale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să concluzionaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...şi cum mor copii.

Copiii sunt cei care suferă, civilii sunt cei care suferă. Femei, bătrâni şi oameni simpli, iată, sunt astăzi la graniţele României, refugiaţi din calea acestui război nedrept.

De aceea, un lucru este de precizat şi trebuie remarcat - solidaritatea românilor cu aceşti refugiaţi. Solidaritatea românilor cu aceşti oameni care sunt, iată, prinşi într-un război care le pune...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...înseşi vieţile în pericol. Şi o solidaritate pe care românii au demonstrat-o în aceste zile.

Aşadar, libertate şi democraţie!

Şi respect pentru tot ceea ce înseamnă libertate şi drept internaţional!

Să fim solidari cu Ucraina!

Să fim solidari pentru apărarea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...valorilor europene!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Florică Ică Calotă.

Se pregăteşte, dacă este, domnul Moisin. Nu este. În regulă.

Atunci, se pregătesc colegii de la USR.

OK!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florică Ică Calotă:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la adâncirea crizei alimentare.

Ucraina şi Rusia sunt responsabile pentru mai mult de un sfert din comerţul mondial cu grâu, o cincime din vânzările mondiale de porumb şi 80% din exporturile de ulei de floarea-soarelui.

Războiul pe care Rusia l-a pornit în Ucraina are consecinţe economice grave. Efectele invaziei ruse asupra Ucrainei ar putea afecta şi coşurile de cumpărături din întreaga lume.

Potrivit specialiştilor, o nouă criză alimentară va exploda, asta în contextul în care pandemia a slăbit deja economia mondială.

Analiştii au avertizat că războiul ar putea afecta producţia de cereale şi, chiar, dubla preţurile globale la grâu.

Marii importatori de cereale sunt vulnerabili, în condiţiile în care Ucraina şi Rusia aprovizionează foarte multe ţări din Asia, Orientul Mijlociu şi Africa.

Atacul a dus la interzicerea tuturor navelor comerciale în marea interioară şi la închiderea porturilor ucrainene. Aproximativ 90% din exporturile de cereale ucrainene sunt transportate pe mare şi se preconizează că întreruperea va face ravagii fluxurilor de aprovizionare cu alimente, conform analiştilor.

Potrivit datelor transmise săptămâna trecută, de pe bursa EuroNext de la Paris, preţul grâului a sărit de 323 de euro/tonă, în creştere cu 37%, al porumbului a ajuns la 295 de euro/tonă, fiind în creştere cu 27% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, rapiţa a ajuns la 785 de euro/tonă, un plus de 45%.

Într-o singură săptămână, preţul grâului a crescut cu 130%, iar al porumbului cu 63%. Faţă de acum o lună, preţul grâului a crescut cu 168% şi al porumbului cu 91%.

Grâul este la cel mai ridicat nivel de după 2012, iar cotaţiile la oleaginoase sunt şi ele în creştere, ceea ce alimentează îngrijorările că vor stimula şi mai mult inflaţia globală a produselor alimentare.

De asemenea, Rusia este şi unul din cei mai mari exportatori de îngrăşăminte din lume, iar fermierii ar putea fi nevoiţi să plătească mai mult.

Pe lângă criza din Ucraina, situaţia este agravată de seceta din America de Sud, care a înrăutăţit perspectivele privind livrările de soia boabe, cotaţiile ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani.

Pe fondul conflictului dintre Ucraina şi Rusia, şi petrolul a ajuns la peste 100 de dolari pe baril, iar gazul a crescut cu 52%.

Ţiţeiul Brent a atins 105 dolari pe baril săptămâna trecută, pentru prima dată din 2014, după o creştere de peste 8% pe pieţele internaţionale de energie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog şi pe dumneavoastră să concluzionaţi.

Domnul Florică Ică Calotă:

Suntem alături şi ne rugăm pentru poporul ucrainean!

Vă mulţumesc.

Ică Florică Calotă, deputat al PNL.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bîlcea, vă rog.

Se pregăteşte domnul Alin Apostol.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia politică se referă la România, identitatea europeană şi parteneriatul transatlantic.

Este impresionantă solidaritatea de care dă dovadă opinia publică din România cu poporul ucrainean, victima agresiunii regimului Putin. Pe bună dreptate, imaginea ţării invadate, a căminelor distruse şi a refugiaţilor care caută salvarea, cu câteva lucruri pe care le pot duce cu ei, au produs o mare emoţie. Este o dramă pe care noi nu o credeam posibilă, nu aproape de noi, cu siguranţă, nu la noi acasă.

Conflictul din Ucraina ne afectează şi pe noi şi ne va lovi în continuare, prin consecinţele sale economice, în primul rând. Dar România este în siguranţă, sub protecţia NATO, prin apartenenţa la Uniunea Europeană. Poate că pentru opinia publică aceste instituţii au părut abstracte, departe de unii, poate chiar inutile pentru alţii. Astăzi cred că este evident că drumul european şi parteneriatul transatlantic sunt corect alese şi trebuie consolidate.

Poate că mulţi au ignorat în ultimele decenii valorile care stau la fundamentul Uniunii Europene - unitate în diversitate. Deschiderea şi dialogul, diversitatea, solidaritatea, dezvoltarea prin cooperare, respectul reciproc sunt valori care dacă ar fi acceptate universal, astăzi nu ar fi război în Ucraina.

În faţa războiului, ne întrebăm, ce este de făcut? Răspunsul îl găsesc clar - România trebuie să consolideze identitatea europeană şi parteneriatul transatlantic. Valorile europene nu sunt idei abstracte şi nici vorbe goale, sunt calea sigură spre o lume mai bună, nu perfectă, dar mai bună, în care respectul pentru demnitatea umană, pentru diversitatea culturală, pentru dreptul fiecăruia de a alege sunt fundamentale. Calea europeană înseamnă o preocupare pentru lumea pe care o construim copiilor noştri.

Sergiu Bîlcea, deputat al PNL.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alin Apostol, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Stimaţi colegi,

Astăzi nu am o declaraţie politică, am aşternut doar câteva gânduri.

Astăzi vreau să laud voluntarii din Vama Siret, Oameni Inimoşi, cu O mare şi I mare, pentru că au o inimă mare. Oameni printre care am avut privilegiul să petrec, şi să mă amestec, şi să ajut împreună cu ei, timp de 36 de ore.

Am cunoscut tineri şi mai puţin tineri care erau în prima linie de zeci de ore, în picioare, în frig. Ajutau cu ce puteau. Unii îi primeau cu "Bună ziua! Cu ce pot să vă ajut?" - în ucraineană, în română sau în engleză. Alţii le întindeau un sandviş. Alţii transportau ceai cald în lădiţe. Alţii căutau cazare. Alţii căutau transport. Alţii îi însoţeau în corturile de campanie. Unii le întindeau pături. Şi aveau mare nevoie de pături, pentru că era frig. Deşi ningea ca în filme, în basme, era un frig de îţi pătrundea prin oase.

Nevoile refugiaţilor erau diferite. Unii refugiaţi voiau să meargă direct în Italia sau în alte ţări europene. Unii voiau să găsească un loc de cazare unde să se poată odihni măcar câteva ore, câteva zile. Unii voiau transport către un aeroport sau către gară. Unii voiau să meargă în centru de refugiaţi. Nevoile erau diferite şi voluntarii găseau soluţii pentru ele.

Şi mai vreau să vă povestesc despre Milişăuţi, despre oamenii de acolo. Autorităţile de acolo au pus la dispoziţie o sală de sport, iar voluntarii au petrecut 3-4 zile şi au găzduit peste 1.500 de refugiaţi, studenţi indieni. Peste 1.500 de suflete ce aveau nevoie de transport, mâncare, îngrijire, medicamente. Oamenii de acolo erau în priză mereu, pentru că era un du-te-vino permanent. Zeci de oameni veneau pe oră.

Vreau să-i felicit pentru inima lor mare pe toţi cei pe care i-am cunoscut şi cu care am interacţionat!

Viitorul este al vostru, pentru că voi îl construiţi!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Denisa Neagu.

Se pregăteşte doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Vă mulţumesc.

My z vamy. Slava Ukraini!

Suntem alături de voi. Glorie Ucrainei!

Stimaţi colegi,

Mi-am petrecut ultimele două zile alături de colegi de-ai mei la Vama Siret, unul dintre punctele de trecere de la graniţa cu Ucraina, din nordul ţării noastre.

E greu de descris în cuvinte ceea ce se întâmplă acolo şi ce sentimente te copleşesc.

Am trecut graniţa pe partea Ucrainei şi acolo am văzut cum arată disperarea. Oameni care aşteptau zile la rând. Aşteptau în cozi lungi de kilometri ca să poată să scape din calea bombelor ruseşti. Bunici, părinţi, copii, studenţi. Oameni de naţionalitate ucraineană sau de alte naţionalităţi, toţi sperau să treacă graniţa şi să se salveze.

Oameni care se confruntau cu frigul, stăteau în zăpadă, în ploaie, zile la rând. Se confruntau cu setea sau cu foamea. Dar rezistă. Rezistă pentru că se gândesc că cei rămaşi în urmă să ţină piept atacului rusesc o duc mult mai rău.

După logica ilogică a regimului de la Kremlin, Ucraina a greşit atunci când a ales calea democraţiei şi a decis să adere la Uniunea Europeană sau la NATO.

Pentru această îndrăzneală, Vladimir Putin a trecut de la un război la un genocid. În numai 7 zile. Acum, în Ucraina, trupele ruseşti atacă inclusiv civili.

În Vama Siret am văzut cum solidaritatea românilor are puterea de a face o diferenţă.

Cei care fug din calea războiului trec de la furie, supărare, neputinţă la speranţă şi încredere atunci când ajung pe teritoriul ţării noastre.

Este meritul miilor de români care îşi pun la dispoziţie timpul şi resursele pentru a ajuta. Simpli cetăţeni, voluntari ai organizaţiilor nonguvernamentale, autorităţi - toţi fac o echipă extraordinară în prima linie.

Marele lor merit este că îi ajută pe refugiaţi să se simtă în siguranţă.

Omenia nu are culoare politică.

Fac, pe această cale, un apel către toţi românii - ajutaţi cum şi cu ce puteţi, contează enorm!

În încheiere, aş vrea să mă adresez unei doamne senator care are tupeul fantastic să spună că acest război este unul închipuit.

Doamnă, opriţi acest fals delir informaţional! Nu mai denigraţi poporul ucrainean doar pentru că are curajul să spună nu ordinelor venite de la Vladimir Putin, pe firul roşu.

Acest război este mai real ca oricând.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, doamnă.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Mitrea Dumitrina, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Nacov, de la minorităţi.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Stimaţi parlamentari, ce faceţi cu pensia românilor?"

Pensionarii noştri sunt cei care au muncit ani întregi, au cotizat la bugetul de stat, au susţinut la rândul lor milioane de pensionari, iar astăzi instituţiile statului, în speţă, Casele Judeţene de Pensii, abuzează de neputinţa bătrânilor noştri, fiind conştiente de faptul că mulţi dintre ei nu-şi pot permite un avocat şi nu cunosc legislaţia, purtând prin tribunale oameni care nu vor decât să-şi primească drepturile pentru care au muncit şi au cotizat.

Legea calculului pensiei este una plină de modificări permanente şi devine ambiguă atât pentru pensionari, cât şi pentru judecătorii care trebuie să judece cauza. De aceea, de multe ori, aceeaşi situaţie poate deveni favorabilă pentru anumite persoane şi nefavorabilă altor persoane care s-au aflat de fapt în aceleaşi condiţii de muncă.

Modificările aduse legii s-au bazat pe interese urmărite de cei care luau decizii, favorizând anumite categorii de pensionari, ele nevizând toţi pensionarii, creând astfel o divizare:

- Pe de o parte, pensionari cu decizii anterior anului 2011;

- Pe de altă parte, pensionari cu decizii din 2011 până în prezent.

Nimeni dintre cei care aplică legea nu are niciun interes să explice pensionarilor cum se fac aceste calcule, pensionarii ajungând la limita disperării, trăind adevărate drame, când ar trebui să trăiască liniştiţi, să le fie protejate drepturile de către stat, şi nu să fie nevoiţi să îşi piardă timpul şi banii căutându-şi dreptatea în instanţele de judecată.

Una dintre cele mai mari greşeli a fost introducerea indicelui de corecţie, inclus în Legea nr. 263/2010, care se aplică o singură dată, la ieşirea la pensie, şi nu are prevederi egale pentru toţi pensionarii.

Indicele de corecţie a avut o evoluţie care a determinat diferenţierea exagerată a pensiilor. Astfel, s-au creat discriminări faţă de cei care nu au beneficiat de indicele de corecţie, dar au avut aceleaşi condiţii de muncă, dar şi discriminări chiar în rândul pensionarilor care au beneficiat de indicele de corecţie, dar s-au pensionat în ani diferiţi.

Cei care fac legile nu doresc renunţarea la indicele de corecţie, deşi acesta produce dezavantaje tuturor categoriilor de pensionari, ci continuă să aducă modificări periodice pensiei, prin diverse strategii - mai dăm 8%, mai creştem puţin punctul de pensie, în timp ce mii de pensionari se chinuiesc să îşi facă dreptate şi să corecteze erorile celor care aplică legea.

Un pensionar a primit, de la Casa de Pensii Neamţ, 10 decizii de pensionare, fiecare decizie de calcul fiind diferită. Inclusiv răspunsul Ministerului Muncii ne arată că nu are ştiinţă care dintre cele 10 este cea corectă pentru pensionarul in cauză.

Nu există concordanţe în calculul pensiei între casele teritoriale de pensii, aceeaşi pensie este calculată diferit de două case de pensii din judeţe diferite.

Mii de pensionari nu găsesc sprijin şi dreptate în deciziile instituţiilor statului, trec ani până primesc un răspuns final, iar bătrânii noştri pierd timp şi bani, în fiecare an, din cauza unor iresponsabili care fac calcule greşite, fie din incompetenţa lor, fie cu bună-ştiinţă, ceea ce este şi mai grav.

Cine îi trage la răspundere pe cei care greşesc? Nimeni!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Încercaţi să concluzionaţi.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Cine plăteşte?

Pensionarii noştri, bătrânii noştri!

Sigur, veţi spune, modificaţi legea!

Legea trebuie doar ajustată, ceea ce vom şi face, însă eroarea este că legea nu se aplică şi este încălcată chiar de cei care trebuie să aplice legea şi fac aceste calcule.

AUR va ajunge la guvernare, iar pensionarii noştri nu vor mai suferi nicio nedreptate a statului îndreptată împotriva lor, iar cei care au greşit vor răspunde, atât financiar, cât şi juridic.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Nacov.

Şi se pregăteşte domnul Lasca.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "3 martie - Ziua Naţională a Republicii Bulgaria".

Orice ţară are unele repere istorice în timp, care, prin importanţa evenimentelor petrecute atunci, reprezintă parte integrantă din conştiinţa naţională a cetăţenilor săi.

Una dintre cele mai importante date pentru naţiunea bulgară este ziua de 3 martie 1878. Este ziua în care se consfinţeşte reapariţia statului bulgar pe harta Europei, după o absenţă de aproape 5 secole, perioadă în care Bulgaria a făcut parte din Imperiul Otoman.

Acest lucru se întâmpla ca urmare a Războiului de Independenţă, la care a participat şi ţara noastră. Jertfa ostaşilor români alături de voluntarii bulgari a adus nu numai independenţa patriei noastre, ci şi eliberarea Bulgariei, lucru pe care poporul bulgar nu îl va uita niciodată.

De altfel, Revoluţia Bulgară a fost pregătită în bună parte în România, aici activând mult timp Vasil Levski, Hristo Botev, Georgi Stoykov Rakovski şi mulţi alţi revoluţionari bulgari pentru care România a reprezentat a doua patrie şi un model pentru viitorul stat bulgar.

Astăzi, România şi Bulgaria sunt parteneri în cadrul Uniunii Europene şi în NATO, relaţiile dintre cele două ţări fiind excelente. Personal, îndeplinesc funcţia de consul onorific al Republicii Bulgaria la Timişoara, de peste 10 ani, şi profit şi de acest prilej pentru a mulţumi autorităţilor române şi medicilor români pentru tot sprijinul acordat cetăţenilor bulgari, la nevoie, în raionul meu consular.

În numele minorităţii bulgare din ţara noastră, astăzi îmi exprim încă o dată recunoştinţa faţă de tot ce a făcut şi face România pentru noi.

Mulţumim, România! Vă mulţumim, dragi români! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Şi la mulţi ani tuturor concetăţenilor dumneavoastră de la sud de Dunăre!

Domnul Lasca.

Şi apoi se pregăteşte doamna Viorica Sandu.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Refugiaţii sunt peste români în propria ţară!".

Stimaţi colegi, de la începutul înşelătoriei COVID, românii au fost terorizaţi şi hărţuiţi sistematic de Guvernul unui preşedinte slugarnic care face prezenţa imediat la chemările stăpânilor din UE.

În "pLandemie" românilor li s-a interzis să iasă din case, li s-a impus să poarte botniţă pe faţă şi au fost hărţuiţi să se injecteze cu un ser experimental al cărui valabilitate s-a prelungit din pix. Şoferii profesionişti au fost hăituiţi prin vămi de DSP şi carantinaţi, iar foarte mulţi români care s-au întors acasă de sărbători au fost şi carantinaţi, şi amendaţi pe motiv că au uitat să completeze nişte formulare aberante de intrare în propria ţară. În continuare copiii sunt sufocaţi în şcoli cu cârpe pe faţă, afectându-le grav dezvoltarea psihoemoţională.

În tot acest scenariu mizerabil din România actuală, vedem cum "războiul din Ucraina" alungă brusc orice temere legată de "mortalul" COVID pentru refugiaţi, dar nu şi pentru români. Dintr-o dată, măsurile impuse după bunul-plac al lui Arafat, cel mai mare duşman al Constituţiei României, nu mai sunt aşa de importante în lupta imaginară cu un virus care i-a afectat mental, iremediabil aş spune, doar pe cei fricoşi. Aceştia au acceptat să nu mai trăiască liber de teama de a muri! Existenţa fără libertate este sclavie.

În prezent, în România, a fi refugiat te scuteşte de tirania COVID, nu trebuie să stai în carantină, nu trebuie să fii vaccinat, nu trebuie să completezi niciun formular la intrarea în ţară, nu trebuie să prezinţi acte de identitate la vamă şi nu eşti amendat abuziv de vreun poliţist slugarnic că nu porţi botniţă pe faţă. Prin aceste aspecte nu se confirmă decât ceea ce am spus încă de la începutul "pLandemiei" - că înşelătoria COVID are scopul doar de a sclavagiza oamenii! Iar pentru că înşelătoria nu a reuşit, globaliştii apelează la un alt plan, dar identic ca metodă - adică inducerea fricii în continuare în rândul oamenilor.

Albert Einstein spunea - "Încrederea oarbă în autorităţi este cel mai mare duşman al adevărului", iar Machiavelli a scris - "Cine controlează frica oamenilor ajunge să le stăpânească şi sufletele".

Este de neacceptat ca românii să fie trataţi de autorităţi sub nivelul unui refugiat asiatic, deoarece în jur de 90% dintre refugiaţi sunt asiatici, şi nu ucraineni. Ce se ascunde în spatele acestor valuri de imigranţi care se pretind a fi refugiaţi? Nimeni nu îşi doreşte să fie refugiat, dar este absurd ca problemele românilor să fie ignorate de peste 30 de ani. Au murit români arşi de vii în spitalele din România, dar Guvernul nu a declarat "război" corupţilor şi incompetenţilor din sistemul medical.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat, cu aceeaşi rugăminte, restrângeţi până la finalizare.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

5 secunde, vă rog!

Nu s-au găsit bani pentru spitale, dar acum s-au găsit bani pentru ajutoare în Ucraina, în valoare de 3 milioane de euro, conform presei scrise. Nu sunt împotriva refugiaţilor ucraineni, însă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Au trecut cele 5 secunde.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...însă prezenţa în număr foarte mare a imigranţilor asiatici, sub pretextul războiului, este îngrijorătoare.

Dacă în "pLandemie" am fost minţiţi că o să scăpăm dacă ne vaccinăm, oare acum ni se va spune că o să scăpăm dacă luptăm? Marea întrebare este - împotriva cui luptăm? Firesc ar fi să luptăm împotriva trădătorilor României!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc...

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule deputat.

Doamna Viorica Sandu.

Se pregăteşte doamna Rodica Paraschiv.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România - o imensă mână de ajutor întinsă spontan, la nevoie"

Declaraţie politică.

Această ultimă săptămână a scos din adâncul sufletelor toate sentimentele nobile înscrise în codul nostru genetic, românesc.

"Din bube, mucegaiuri şi noroi/ Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi", spunea Tudor Arghezi.

Tragedia vecinilor noştri ucraineni a trezit în români capacitatea de a se mobiliza exemplar pentru a fi alături de cei loviţi de soartă, de cei ce au fost nevoiţi să fugă pentru a-şi salva copiii.

De la un ceai cald, până la transport, o masă caldă, adăpost sau servicii medicale, au fost activate toate resursele locale ale persoanelor fizice, agenţilor economici, cadrelor medicale.

De asemenea, au fost activate toate resursele instituţionale şi puse la dispoziţia celor care aveau nevoie de ajutor.

Partidul Social Democrat a dat un exemplu de implicare, prin aleşii săi locali, a membrilor şi simpatizanţilor săi, în acţiunile umanitare menite să uşureze soarta refugiaţilor ajunşi în România.

Astăzi am onoarea şi mândria de a aduce în atenţia dumneavoastră acţiunile gălăţenilor şi energia pozitivă cu care s-au implicat în criza umanitară de la graniţa României.

Galaţiul face parte din localităţile de graniţă în care aleşii locali ai Partidului Social Democrat au gestionat cu eficienţă şi fără probleme fluxurile de refugiaţi.

Dând dovadă de compasiune pentru populaţia Ucrainei afectată de război, atât conducerea administraţiei locale Galaţi, cât şi a administraţiei judeţene au iniţiat şi au pus în practică acţiuni care să uşureze soarta ucrainenilor ajunşi în România.

Primarul PSD, Ionuţ Pucheanu, şi-a mobilizat echipa şi au pus la dispoziţie un imobil unde au cazat deja zeci de refugiaţi.

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, social-democratul Costel Fotea, a organizat întreaga acţiune umanitară la nivelul judeţului - a decis constituirea unui grup de lucru bine organizat, a decis activarea a două numere de telefon pentru toţi cei care vor să ajute persoanele venite din Ucraina - cu masă, cazare, alimente de bază, transport.

Totodată, a anunţat că toţi consilierii judeţeni ai Partidului Social Democrat se alătură gălăţenilor care au sărit în ajutorul familiilor de ucraineni fugiţi din calea tancurilor şi donează indemnizaţia de şedinţă, banii urmând să fie folosiţi pentru a cumpăra alimente, haine sau ceea ce este necesar.

Toate aceste acţiuni concertate atât în localităţile de graniţă, cât şi la nivel guvernamental au avut ecou internaţional.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelensky, a transmis un mesaj, pe reţelele de socializare, prin care mulţumeşte României pentru ajutorul acordat.

Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a mulţumit României şi poporului român pentru sprijinul acordat celor peste 3.300 de cetăţeni indieni care au trecut în siguranţă graniţa româno-ucraineană, după izbucnirea conflictului, şi pentru modul în care au fost trataţi cetăţenii săi, în conformitate cu excelentele relaţii româno-indiene.

Iar reacţia unui congressman american la imaginile cu românii, ajutând...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Sandu...

Doamna Viorica Sandu:

... refugiaţii ucraineni...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...o să vă rog şi pe dumneavoastră să încheiaţi.

Doamna Viorica Sandu:

...a fost de a recunoaşte că "românii sunt unii dintre cei mai buni parteneri pe care îi avem în lume".

Societatea românească tocmai şi-a câştigat respectul şi simpatia internaţională pentru modul în care a înţeles să se manifeste, ca o imensă mână de ajutor întinsă spontan populaţiei ucrainene.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Rodica Paraschiv.

Se pregăteşte Bogdan Toader.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Nu trebuie să uităm istoria, dar revizionismul nu îşi are locul în secolul XXI!"

După războiul cu care ne-am confruntat mai bine de 2 ani, în care inamicul mondial invizibil a fost coronavirusul, trăim acum vremuri şi mai tulburi, dar de data aceasta şi mai periculoase şi reale, pentru că în apropiere de graniţele noastre se desfăşoară un război adevărat!

Este tulburător să vedem exodul cetăţenilor ucraineni! Suntem cu toţii martorii unui război direct declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, un conflict armat a cărui amploare nu putea fi prevăzută în urmă cu 7 zile!

Am vorbit, în ultimii 5 ani, de la această tribună a Parlamentului României, despre dreptul internaţional umanitar, iar acum suntem în situaţia de a aplica prevederile tratatelor internaţionale pentru sprijinirea refugiaţilor din zona de conflict reprezentată de Ucraina.

Crucea Roşie, autorităţile locale şi naţionale, cetăţenii români au făcut front comun pentru a le veni în ajutor zecilor de mii de persoane care au ajuns în România, fugind din calea raidurilor aeriene şi a trupelor terestre ruse!

În ultima săptămână, la punctele de frontieră ale României am văzut zeci de mii de oameni în căutarea liniştii de dincolo de război. Femei şi copilaşi de numai câteva luni sau micuţi cu ghiozdanele de şcoală transformate în genţi pentru hăinuţe şi articole de strictă necesitate şi, chiar, bătrâni cu lacrimi în ochi, la frontierele ţării noastre! Sunt imagini pe care nu le vom putea uita, nu trebuie să le uităm. Este fotografia unui conflict care nu ar fi trebuit să existe!

Aici, în România, dezbinarea internă am crezut că a fost lăsată deoparte. A fost doar o impresie de moment!

Mai mult decât atât, au apărut - aşa cum se întâmplă în astfel de situaţii de conflict - informaţii contradictorii şi chiar false, dezinformări care nu au decât un singur scop - acela de a genera reacţii disproporţionate, aici, în România, faţă de ceea ce se întâmplă peste graniţele noastre, în Ucraina!

Nu, nu trebuie să uităm istoria! Dar revizionismul, în situaţia actuală, când ameninţarea declanşării unui război nuclear este prezentă, nu îşi are locul! Ştim cu toţii că în Ucraina trăieşte o comunitate impresionantă de români, peste jumătate de milion de oameni de origine română fiind aproape de război şi căutând acum liniştea în România!

Nu trebuie să cădem în capcană. Principalul obiectiv, în aceste zile, este revenirea la o viaţă normală!

De ce unii dintre confraţii noştri nu înţeleg că vorbim despre un conflict armat care ne poate afecta şi pe noi? De ce trebuie să fie printre noi şi oameni care nu înţeleg câtă nevoie de ajutor au copiii, femeile, bătrânii şi cei rămaşi în Ucraina, ale căror vieţi sunt în pericol? Ar trebui să ne rugăm pentru pace, pentru înţelegere, nu să căutăm în continuare ură şi răzbunare!

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Urmează domnul Bogdan Toader.

Şi se pregăteşte domnul Beniamin Todosiu.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Astăzi, pe ordinea de zi vom avea, la vot, PL-x 59/2022 - Proiectul de Lege privind reglementarea statutului personalului contractual care, în perioada stării de alertă, a fost încadrat pe perioadă determinată.

Vorbim aici despre mii de angajaţi, temporar, în sistemul medical, în cel al Ministerului Afacerilor Interne, al Direcţiilor de Sănătate Publică, cei care şi-au asumat responsabilitatea în aceşti 2 ani dificili, extrem de solicitanţi pentru domeniile de activitate care necesitau suplimentarea personalului!

În primul rând, trebuie să ne gândim că au acoperit golurile lăsate în urmă de cei care au hotărât - în plină pandemie - să plece din sistem, fie prin demisie, fie prin pensionări bruşte!

A fost un adevărat sacrificiu pe care personalul angajat pe perioadă determinată l-a făcut, ştiind că acel contract de muncă este doar provizoriu. Şi-au asumat acest risc, dar au mers mai departe, şi acum, când starea de alertă se apropie de final, se întreabă cu toţii încotro vor merge.

Să ne amintim de perioada de început a pandemiei, de haosul din spitalele lovite de COVID, de medicii, de asistentele care cădeau pe capete victime acestui virus! Părinţi, bunici, copii s-au aflat în situaţia în care au avut nevoie de serviciile oferite, cu profesionalism şi responsabilitate, de către cadrele medicale, pe timpul pandemiei de coronavirus. Lipsa personalului din spitale a condus la detaşarea medicilor dintr-un colţ în altul al ţării, la angajarea, pe baza unor contracte pe perioadă determinată, de asistente medicale, infirmiere sau îngrijitoare, pentru că sistemul medical românesc s-a văzut pus într-o situaţie cu totul nouă - o pandemie ucigătoare!

În această nemiloasă luptă cu pandemia, ei au reprezentat singurul scut de protecţie, reuşind să salveze numeroase vieţi, chiar şi în acele momente când noi ne pierdusem orice urmă de speranţă!

Trebuie să fim realişti! România se confruntă cu un deficit de personal în sistemul sanitar, iar acum este absolut necesară actualizarea cadrului legal, pentru ca personalul medical care a ocupat, în perioada stării de alertă, posturi pe o perioadă determinată să le poată ocupa în perioada de valabilitate a contractelor individuale de muncă, prin examen, pe o perioadă nedeterminată.

Să ţinem cont de un lucru - nu putem spune că pandemia s-a sfârşit. Mai mult decât atât, avem la graniţele noastre o nouă ameninţare - războiul! În acest context, este cu mult mai necesară menţinerea pe posturi a celor angajaţi în starea de alertă, pentru că experienţa lor este o gură de oxigen pentru domeniile din care fac parte acum.

Astfel, decizia noastră, a parlamentarilor, nu este doar o opţiune, ci este o datorie morală şi o recunoaştere a sacrificiilor pe care le-au făcut aceştia!

În final, stimaţi colegi, vă adresez rugămintea să votaţi pentru adoptarea acestui PL-x pe care îl vom avea pe ordinea de zi, astăzi sau poate săptămâna viitoare, proiect de lege, aşa cum au făcut-o şi colegii noştri senatori.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Bogdan Toader, deputat, Circumscripţia nr. 31.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Beniamin Todosiu.

Şi se pregăteşte domnul Mihai Botez.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vă supune atenţiei o temă extrem de importantă - "Războiul din Ucraina - un conflict care ameninţă pacea întregii lumi".

Războiul din Ucraina este o temă pe care am auzit-o de foarte multe ori în aceste zile, în Parlament şi în spaţiul public din România. Chiar dacă ne repetăm, cu toţii trebuie să vorbim tot mai mult despre ororile acestui război şi să condamnăm public agresiunea Federaţiei Ruse asupra poporului ucrainean.

Salut faptul că Parlamentul României a condamnat, cu fermitate, acest conflict armat şi a respins, cu hotărâre, comportamentul agresiv al Federaţiei Ruse şi al preşedintelui Vladimir Putin. România, ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, trebuie să fie alături de partenerii săi şi să sprijine Ucraina şi civilii refugiaţi din calea războiului.

Vă rog să susţinem cu toţii, prin formaţiunile politice pe care le reprezentăm, sancţionarea cât mai dură a celui care a devenit agresorul militar al secolului în care trăim. Acest război nu înseamnă doar o agresiune asupra Ucrainei, ci este o ameninţare la adresa păcii din întreaga lume. Rusia trebuie să simtă repercusiunile faptelor sale prin sancţiuni impuse din punct de vedere economic, diplomatic, sportiv, dar şi pe alte planuri, astfel încât să înceteze războiul care deja a făcut mii de morţi de ambele părţi.

Războiul din Ucraina a creat şi cel mai mare exod de refugiaţi cu care s-a confruntat Europa şi ar putea fi cea mai gravă criză umanitară din lume. Organizaţia Naţiunilor Unite vorbeşte deja despre peste o jumătate de milion de oameni care s-au refugiat din calea războiului din Ucraina în alte ţări, iar sute de mii s-au strămutat în zonele ţării care nu sunt afectate de conflictul militar. În România, se estimează că fluxul de refugiaţi va ajunge la 50.000 pe zi. Sunt femei cu copii şi persoane vârstnice, cu toţii vulnerabili, care au nevoie de sprijin, consiliere şi asistenţă medicală.

Războiul acesta nu mai este un război între două ţări, ci a devenit un război între un om bolnav şi frustrat, care vrea să îşi hrănească orgoliul periclitând tot ceea ce s-a construit cu greu după cel de-al Doilea Război Mondial - pacea şi stabilitatea mondială.

Mă bucur că au fost deschise discuţiile privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, iar România şi-a exprimat deja susţinerea. Dacă oferim Ucrainei un parcurs european, sper ca de acelaşi proces accelerat să beneficieze şi Republica Moldova, care a făcut paşi importanţi, în ultimii ani, spre îndeplinirea condiţiilor Uniunii Europene.

Închei declaraţia mea politică cu convingerea că România va continua să fie un critic puternic al războiului din Ucraina şi va milita pentru pacea şi stabilitatea în Europa de Est.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat de Alba.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Mihai Botez.

Se pregăteşte domnul Laurenţiu Leoreanu.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"O societate civilă mai organizată înseamnă şi o democraţie mai sănătoasă"

Vreau să vă spun că zilele acestea, când mă uit la poporul român, mă simt ca la meciurile din cupele mondiale, din vremea generaţiei de aur, când marca Gică Hagi. Sunt mândru de noi!

Sunt foarte bucuros să văd de câtă empatie suntem capabili. De câtă implicare şi de câte resurse suntem dispuşi să oferim total gratuit, altruist, din inimă, unor oameni aflaţi la ananghie.

Am văzut români, oameni cu suflet mare, şi în Vama Siret, şi în Vama Isaccea, şi în Vama Albiţa din judeţul Vaslui, şi peste tot în ţară. Oameni care înţeleg prin ce momente trec ucrainenii în aceste zile şi vor să ajute. Nu se oferă ajutor doar în punctele de trecere a frontierei, ci peste tot în ţară. Am văzut primari care organizează ad-hoc centre de primire a refugiaţilor din sălile de sport sau alte spaţii care pot fi amenajate în acest sens.

Ce vedem zilele acestea este în primul rând o societate civilă activă, dornică de implicare şi mult mai activă decât autorităţile statului. Aşa este şi trebuie să fie societatea civilă, mai rapidă, mai prezentă, cu simţurile mai ascuţite. Este mai activă pentru că este mai aproape de probleme, de nevoi şi că poate acţiona fără a trece prin birocraţii şi proceduri greoaie.

Autorităţile, pe de altă parte, au o altă poveste. Puterea lor este mult mai mare decât a societăţii civile, dar este birocratică, plină de proceduri care trebuie să verifice o sumedenie de aspecte, şi apoi acţionează.

Dacă stăm să analizăm ce face şi ce nu face Guvernul, comparat cu nevoile din teren, dacă îl mai comparăm şi cu alte guverne, ne apucă depresia.

Şi nu e momentul. Momentul este să înţelegem că este sănătos să ne implicăm şi pentru comunitatea internaţională, dar după ce, Doamne ajută, trece acest război nenorocit, să ne implicăm în continuare în comunităţile noastre locale, unde, bine au sesizat unii dintre noi, sunt încă nevoi mari.

Români, care zilele acestea v-aţi implicat, vă rog să rămâneţi activi şi după ce trece urgia! Deveniţi membri într-un ONG care militează pentru o anumită cauză locală, regională, naţională sau chiar globală! Avem nevoie de o societate civilă nu doar activă, ci şi organizată. O societate civilă organizată este baza unei democraţii active şi sănătoase. Dacă nu există un ONG în localitatea dumneavoastră pentru cauza pentru care vreţi să vă implicaţi, mai luaţi de mână 3 prieteni şi înfiinţaţi dumneavoastră acel ONG. Dacă nu ştiţi cum, vă rog să mă contactaţi pe mine la cabinetul parlamentar şi vă voi ajuta.

0725.109.712 sau mihaibotez.dep@gmail.com sunt datele mele de contact.

O societate civilă mai organizată, înseamnă şi o democraţie mai sănătoasă.

Rămâneţi activi, rămâneţi implicaţi, iar autorităţile vor deveni şi ele mai eficiente, cu timpul!

Felicitări, România!

Felicitări, români!

Mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Recunosc că este o premieră, parte din declaraţia dumneavoastră politică.

Domnul Leoreanu, vă rog.

Se pregăteşte domnul Boris Volosatîi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Iată că ziua de astăzi, de declaraţii politice, este legată, aşa cum era şi firesc, de evenimentele din Ucraina.

Nu mă gândeam vreodată că în viaţa mea voi asista la un asemenea conflict armat precum ceea ce vedem acum în Ucraina. Trebuie să dăm dovadă de solidaritate cu poporul ucrainean şi mă bucur să văd că românii au făcut acest lucru şi îi ajută pe refugiaţii din Ucraina, semenii noştri, aşa cum pot.

Există un învingător al războiului - poporul ucrainean, care a devenit un simbol al libertăţii. Şi Europa, care a rămas unită. România e în prima linie a ajutorului acordat Ucrainei. În România se va înfiinţa un centru care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni.

În plus, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, după şedinţa CSAT, că în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, în România se impune creşterea procentului din PIB pentru apărare de la 2% la 2,5%. Mai mult, şeful statului a susţinut necesitatea întăririi Flancului Estic prin trimiterea în ţara noastră, de către aliaţi, a unui număr suplimentar de trupe şi de capabilităţi. Nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violenţă.

România va sprijini şi Republica Moldova, care se confruntă cu un val de refugiaţi.

Reamintim că la discuţiile de ieri cu preşedintele Statelor Unite şi cu ceilalţi lideri aliaţi care susţin Ucraina în faţa invaziei ruse, preşedintele Klaus Iohannis a propus ca România să devină centrul de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina. Între statele NATO şi ale Uniunii Europene, România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, 614 km., urmată de Polonia şi Ungaria, iar Republica Moldova are 770 km. de frontieră - excluzând zona transnistreană. De altfel, preşedintele României a subliniat, la discuţia cu liderii aliaţi, necesitatea sprijinirii Republicii Moldova în gestionarea refugiaţilor ucraineni.

Preşedintele Ucrainei a mulţumit României pentru sprijinul acordat - echipamente de protecţie, combustibil, alimente, apă şi medicamente. Societatea românească şi autorităţile s-au mobilizat exemplar pentru ajutorarea ucrainenilor care îşi caută refugiu în România.

Acum nu cred că este important care voluntar, care ONG sau care instituţie ajută mai mult. Important - să fim solidari, aşa cum întreaga Europă este în faţa acestui conflict.

Sperăm că tot acest coşmar se va încheia cât mai curând, poporul ucrainean nu merită să treacă prin asta! Şi nici umanitatea!

Vă mulţumesc.

Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat de Neamţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Urmează domnul Boris Volosatîi.

Şi se pregăteşte doamna deputat neafiliat, Anamaria Gavrilă.

Domnul Boris Volosatîi:

"Glorie eroilor care au căzut în Războiul pentru apărarea Patriei, la Nistru, în 1992!"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Războiul actual din Ucraina ne readuce în memorie un alt război purtat de Rusia, împotriva noastră, a românilor din partea de răsărit a spaţiului nostru istoric. Acum 30 de ani, la 2 martie 1992, trupele Armatei a XIV-a ruse, împreună cu Garda transnistreană, trupele ruse de cazaci şi mercenari ucraineni din organizaţia teroristă UNA-UNSO au atacat Republica Moldova, declanşând ceea ce numim astăzi Războiul pentru Apărarea Patriei de pe Nistru.

Declanşarea ostilităţilor militare a fost planificată chiar în ziua în care cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, fusese admis în Organizaţia Naţiunilor Unite. Amintesc că în acel moment Republica Moldova avea deja declarată limba română ca limbă oficială, pe baza alfabetului latin, tricolorul ca drapel de stat şi Imnul de stat "Deşteaptă-te, române!".

În războiul de pe Nistru au căzut eroic, sub tricolor, aproape 300 de luptători - ostaşi, poliţişti şi voluntari. Alţi 284 de luptători români au fost răniţi şi au rămas schilodiţi, dintre care mulţi nu mai sunt în viaţă. Aceşti oameni au apărat vechea noastră graniţă pe Nistru - linia interbelică a Europei civilizate. Ni-i asumăm pe aceşti eroi români şi le aducem astăzi un pios omagiu.

Românii au fost primii care au avut de suferit, după căderea URSS, de război. După au urmat războiul din 2008, în Georgia, anexarea ilegală a Crimeii din 2014, precum şi actualul război din Ucraina.

Consider că avem obligaţia să ne dăm mâna cu toţii - putere şi opoziţie - pentru a atinge consensul naţional în chestiunea eroilor de la Nistru. Propun să iniţiem completarea legislaţiei naţionale, în sensul echivalării în drepturi a veteranilor Războiului de pe Nistru cu veteranii Armatei române.

Exprim convingerea că putem ajunge la aşa un consens, cum am ajuns în 2018, când Camerele reunite ale Parlamentului României au adoptat, cu unanimitate, Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918, prin care Legislativul ţării a considerat ca "fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române"...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, vă rog şi pe dumneavoastră să încheiaţi.

Domnul Boris Volosatîi:

...şi arătând că "România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresiei a voinţei suverane a acestora".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Boris Volosatîi:

Glorie eroilor români căzuţi în 1992 la Nistru!

Trăiască România şi românii de pretutindeni! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Deputat Volosatîi, Circumscripţia electorală nr. 43, AUR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Anamaria Gavrilă.

Se pregăteşte Mirela Adomnicăi.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte Iohannis,

Domnule prim-ministru Ciucă,

Condamnăm ferm decizia de trimitere de armament şi echipamente militare în Ucraina.

Domnule preşedinte Iohannis, poate dumneavoastră trăiţi deja în Germania, noi încă trăim în România. Iar România nu se află, geografic, unde se află Germania, ci se află la marginea războiului.

Dacă aţi vorbi cu românii, aţi auzi că nu vor în niciun fel să fie atraşi în acest război.

Armament şi echipamente militare ar trebui să trimită ţările care nu sunt la o aruncătură de băţ de Rusia. Ţări precum Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Spania, aceste ţări ar trebui să trimită echipament militar şi armament. Însă, aceste ţări arată, de mai bine de o săptămână, că mai bine îşi apără economiile şi pieţele financiare decât să apere oamenii din Ucraina, din Republica Moldova sau România.

Prin trimiterea de armament şi echipament militar România riscă atât de mult pentru poporul român, pentru românii din Republica Moldova şi pentru românii din teritoriile vechi.

România pierde deja din cauza războiului. Domnul Cîţu încearcă să ne dea câte un indiciu în fiecare zi - că în România va fi foarte greu. Românii nu-şi mai pot plăti facturile la energie, firmele româneşti se închid şi dau oamenii afară, firmele cu capital rusesc sunt incapabile să plătească, deci vor da şi ele oamenii afară. Iar aceste consecinţe sunt aici să rămână pentru mult timp. România va purta stigma riscului de război pentru zeci de ani de acum încolo, iar capitalul străin va veni în România doar ca să cumpere la maxim sfert de preţ activele românilor.

Pentru poziţia strategică pe care România o ocupă, dumneavoastră, dragi conducători, preocupaţi-vă de pace, preocupaţi-vă de asigurarea de investiţii pentru România, preocupaţi-vă de intrarea României în Schengen, preocupaţi-vă de investiţii din fondurile europene pentru România. Însă, ce să mai vorbim? Domnul Vîlceanu nici măcar din curtoazie nu ne răspunde nouă, celor de la Comisia pentru afaceri europene, la solicitările pe care le trimitem.

Cât despre comentarii la adresa războiului, domnule Dâncu, eu zic că mai bine aţi învăţa pe de rost măcar patru propoziţii în engleză, ca să nu ne mai faceţi de râs întreaga ţară data viitoare.

Doamne, fereşte-ne de conducători nepricepuţi pe care nu noi i-am pus în funcţii şi care nu ne reprezintă!

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Mirela Adomnicăi.

Se pregăteşte domnul Vulpescu.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Dragi colegi,

Judeţul Suceava, pe care îl reprezint în Parlamentul României, în calitate de deputat, a devenit în ultimele zile principala poartă pentru refugiaţii care părăsesc Ucraina din cauza unui război absurd, declanşat de un agresor cinic şi iresponsabil, respectiv de către Federaţia Rusă.

Chiar dacă în prezent situaţia acestor refugiaţi este încă sub control, potrivit tuturor estimărilor naţionale, europene sau internaţionale, în foarte scurt timp, ne vom confrunta cu una dintre cele mai grave crize umanitare pe continentul european, de la al Doilea Război Mondial.

Conform estimărilor ONU, vor fi peste şapte milioane de cetăţeni ucraineni ce vor fi nevoiţi să îşi părăsească domiciliul din cauza războiului. Dintre aceştia, patru milioane vor căuta protecţie în afara graniţelor Ucrainei, iar România va fi unul dintre principalele state de tranzit sau de destinaţie. Vorbim, aşadar, de sute de mii sau poate chiar milioane de refugiaţi ucraineni care ar putea intra în România, iar judeţul Suceava, după cum vă spuneam, va fi una dintre principalele porţi de acces.

Este evident că această criză umanitară de proporţii nu va putea fi gestionată doar cu resursele existente la nivel local, iar din punctul meu de vedere nu vor fi suficiente nici resursele existente în prezent la nivel naţional. Vorbim aici de facilităţi de cazare cu încălzire, pentru că suntem încă în anotimpul rece. Vorbim de facilităţi de transport, facilităţi sanitare, personal medical, medicamente, apă, alimente, articole de igienă, pături, îmbrăcăminte şi alte obiecte de strictă necesitate. De asemenea, trebuie să ţinem cont că în cea mai mare parte refugiaţii vor fi persoane din categoriile cele mai vulnerabile - bătrâni, copii şi femei.

Este deci necesar ca România, care este în prima linie a NATO şi a Uniunii Europene în faţa acestui val de refugiaţi, să primească un sprijin consistent de la partenerii săi euroatlantici.

Fac, aşadar, apel către toate autorităţile centrale, în principal către Guvern, dar şi către diplomaţii români de la Bruxelles sau din celelalte state partenere să înceapă neîntârziat demersurile pentru accesarea resurselor europene ce ar putea fi alocate României pentru gestionarea acestei crize umanitare care se va manifesta, în primul rând, în judeţele de graniţă cu Ucraina, cum e şi judeţul Suceava, pe care îl reprezint în Parlamentul României.

Cred, de asemenea, că fiecare partid are propriile sale canale de dialog cu diverse entităţi europene sau cu oficiali ai Uniunii Europene. Îi rog, aşadar, pe toţi colegii mei din Parlament să fim uniţi şi să utilizăm toate aceste contacte pentru a determina o reacţie adecvată de la nivel european sau chiar euroatlantic, în sensul sprijinirii României în gestionarea a ceea ce se anunţă a fi cea mai amplă criză umanitară de la al Doilea Război Mondial încoace.

Vă mulţumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Vulpescu.

Şi se pregăteşte doamna Bulai.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu se gândea nimeni, până de curând, că Estul Europei îşi va pierde pacea. Dincolo de graniţa ţării noastre timpul are o altă cronologie: fiecare secundă contează pentru salvarea vieţii şi a libertăţii. Dincolo de graniţă se duce o luptă pentru ceea ce, până de curând, ni se păreau chestiuni lămurite cu preţul suferinţei secolului trecut: autonomia şi suveranitatea statelor, dreptul la viaţă şi libertate. Graniţele nu sunt hotare, sunt culturi. Vom apăra şi îngriji vieţile ucrainenilor? Da. Fără îndoială. Dar Ucraina e mai mult decât simplă viaţă biologică.

În calitate de fost ministru al culturii, fac un apel de conştiinţă. Unul care merge dincolo de culorile şi vocaţiile noastre politice.

Protecţia moştenirii culturale şi a patrimoniului ucrainean constituie o problemă serioasă, care nu poate fi ignorată sau amânată, fără ca pagubele să devină ireversibile. Acum este momentul unei acţiuni conjugate, la nivel european, pentru protecţia moştenirii culturale a Ucrainei. Iar patrimoniul cultural românesc este o componentă esenţială.

În zona litoralului ucrainean al Mării Negre şi în cea a Mării de Azov se află mărturii arheologice legate de civilizaţiile care s-au succedat şi au convieţuit aici. În Ucraina, lumea culturală va trebui resuscitată printre primele. Artiştii ucraineni sunt cei cărora trebuie să le asigurăm un loc, un trai şi o linişte.

În acelaşi timp, România, ca membru al Uniunii Europene, dar şi ca parte a civilizaţiei şi a moştenirii culturale a etniilor care convieţuiesc în zonă, trebuie să promoveze la Bruxelles o iniţiativă referitoare la obligaţia părţilor de a proteja şi apăra patrimoniul cultural al regiunii. Este un subiect care ne interesează în cel mai înalt grad. Când armele vorbesc, muzele tac. E adevărat. Dar conştiinţele nu trebuie să tacă. Nu vreau, ca, după acest conflict, cultura să fie căzută. Şi cu atât mai puţin nu vreau ca istoria vivantă prin patrimoniul tangibil să fie îngropată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Oana Bulai.

Şi se pregăteşte domnul Poliţeanu, dacă este. Nu este.

Domnul Drancă? Nu este.

Filip? OK.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Câteva minute, poate chiar şi secunde pot face diferenţa între viaţă şi moarte. Cu cât ajutorul ajunge mai repede la persoanele care au suferit un accident, cu atât şansele acestora de a supravieţui sunt mai mari. Ne gândim mereu la accidentele care au loc pe şosele, însă uităm că foarte multe dintre accidente se petrec în munţi, iar acolo salvatorii sunt echipajele de la Salvamont.

În urmă cu câteva săptămâni, am fost contactată de către reprezentanţii Serviciului de Salvamont Neamţ, adevăraţi eroi ai munţilor şi salvatori a mii de vieţi, care mi-au adus în atenţie o problemă ce trenează din 2014, în Parlament, şi care le blochează activitatea şi timpul de răspuns la accidentele din zona montană. Este vorba despre proiectul de lege prin care lucrătorii de la Salvamont vor putea utiliza semnalele luminoase şi audio din dotare pentru a putea acţiona mai rapid şi pentru a salva cât mai multe vieţi.

Din discuţia pe care am avut-o cu reprezentanţii Salvamont din Neamţ, acum trei ani, s-a încercat rezolvarea acestei problemei extrem de gravă a sistemului de urgenţe. Chiar dacă unităţile de Salvamont aparţin administrativ şi organizatoric administraţiei publice judeţene sau locale, ele sunt şi acţionează ca servicii de salvare în regim de urgenţă şi se află în structura operaţională a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Totuşi, în desfăşurarea activităţii echipele de salvare montană întâmpină întotdeauna mari dificultăţi pe drumurile publice, în deplasarea de la bazele de salvare către locaţiile accidentelor sau de la acestea către unităţile spitaliceşti, cu autovehiculele de intervenţie, pentru că nu au posibilitatea de a folosi semnalele acustice sau vizuale pe care le au în dotare şi care pot să le asigure prioritate în trafic, ceea ce face ca timpul de răspuns la eveniment sau cel de transport al accidentaţilor să fie foarte mult întârziat. Acest lucru poate avea efecte negative ireversibile asupra persoanelor accidentate în munţi.

Acum opt ani, proiectul de modificare a trecut de Senat, însă, din păcate, au venit alegerile şi proiectul pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost blocat la Camera Deputaţilor.

Mă bucur însă că, în urma discuţiilor pe care le-am avut în Parlament, în cadrul Grupului PSD, acest act normativ a intrat pe ordinea de zi şi va primi votul pentru a îndrepta o situaţie aberantă. După aproape opt ani, un proiect de lege extrem de important pentru salvamontiştii din România va deveni lege. Este târziu, foarte târziu! Salvamontiştii aveau nevoie de această reglementare de ani buni.

Doamnelor şi domnilor, acest proiect de lege nu este pentru salvamontişti, ci este pentru binele oamenilor pe care îi salvează. Am înţeles foarte bine de la salvamontişti că orice minut contează atunci când salvează un om pe munte. Noi putem doar să le oferim cadrul legal pentru a ajunge mai repede la persoanele aflate în nevoie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Filip Havârneanu şi doamna Simina Tulbure, dacă nu este domnul Teniţă.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Statul paralel există şi este format din oamenii de la hotare care ajută neîncetat. De partea cealaltă, din păcate, sunt şefii marilor instituţii care exersează statul degeaba. Din nou demonstrează distanţa de nerecuperat dintre ei şi propriul popor. Nişte "melci" care nu îşi cer niciodată scuze pentru propria aroganţă sau întârziere.

Preşedintele Iohannis şi autorităţile îşi dau mâna şi se felicită pentru o inutilitate care doare. În schimb, în acelaşi timp, românii din toate colţurile ţării s-au adunat şi sunt la graniţă să ajute refugiaţii, încă din prima zi. I-au aşteptat cu medicamente, cu supă, cu cartele telefonice, i-au primit în casă. Am fost la Vama Siret şi am dat o mână de ajutor alături de voluntari. Mai apoi, am trecut graniţa şi am fost în Ucraina. I-am sprijinit pe cetăţenii care stăteau la coada interminabilă de maşini şi care cădeau epuizaţi de fiecare dată când se apropiau. Românii au fost primii acolo, când statul de abia se mai gândea.

Abia în a treia zi de război, în România, s-a făcut un grup de lucru şi se anunţa că se va sprijini Ucraina, în viitor. Un preşedinte fantomă aruncă de la arhivă nişte poze dintr-un birou, în loc să meargă la graniţe şi să îşi însufleţească propriul popor. Tot timpul poporul i-a luat-o înainte preşedintelui la facerea de bine! La Rădăuţi, în Suceava, la cel mai apropiat centru de refugiaţi, se stătea câte opt ore până când acei refugiaţi să fie preluaţi, pentru că există un singur calculator unde se pot introduce datele.

Volodimir Zelenski luptă în prima linie şi inspiră o planetă întreagă, în timp ce Iohannis are arma tăcerii şi laşitatea unui preşedinte care nu poate să iasă, să ajute, alături de români.

Maia Sandu a fost la graniţă şi a îmbrăţişat refugiaţii, spunându-le că fraţii nu-i vor lăsa la greu. Nu e despre politică, e despre omul din spatele funcţiei. Este despre umanitate şi punctualitate.

Unde sunteţi domnule preşedinte, cui lăsaţi România?

Coaliţia a zis că şi-a pus un premier agil şi efervescent. Guvernul anunţă că s-a pregătit de două săptămâni pentru acest val de refugiaţi. Şi, totuşi, Guvernul a fost ultimul care a reacţionat, ultimul care a făcut ceva. Românii au preluat benevol sarcinile unui stat mut şi lent şi fac faţă în mod exemplar, pentru că pe ei îi uneşte greul, iar pe voi vă opreşte neputinţa.

Nimeni nu poate şterge sau minimiza efortul acestor oameni incredibili. Ei sunt primii. Sunt mii şi fac din nou o naţiune să creadă în ceva!

Şapte milioane de ucraineni şi-au pierdut locuinţele. Femeile civile ţin armele şi doboară tancuri ruseşti. Milioane de oameni din întreaga lume protestează împotriva lui Putin...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, stimate coleg.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc frumos.

Mulţumesc românilor care salvează vieţi! Mare lecţie învăţăm de la voi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Simina Tulbure.

Şi ultimul vorbitor, domnul Ringo Dămureanu.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Înainte de toate, români de pretutindeni, vreau să vă mulţumesc. În ultimii ani, am trăit puţine momente atât de intense de mândrie pentru că sunt româncă şi un sentiment puternic de admiraţie pentru toţi cei care fac gesturi minunate pentru ucrainenii care se află în dificultate în acest moment. Solidaritatea a marcat atmosfera în ultimele zile şi mobilizarea cetăţenilor români m-a făcut să mă simt mândră şi bravo nouă, bravo români, pentru că avem nevoie să ne redresăm şi să simţim din nou că suntem români! Arătăm întregii lumi că suntem un popor matur şi putem să ajutăm atunci când este nevoie.

Războiul din Ucraina ucide oameni. Trăim o dramă umanitară de proporţii. Amprentele acestui război s-au imprimat adânc asupra societăţii globale şi vor rămâne la fel de prezente pentru o lungă perioadă de timp. Invazia Kremlinului asupra Ucrainei a transformat Europa din temelii într-o perioadă în care părea că pacea este singura armă la care putem apela pentru a învinge efectele devastatoare ale pandemiei.

Putin, acest ţar izolat, a reuşit să atace fibra armoniei internaţionale şi să paraziteze parcursul democratic al unui stat greu încercat în decursul istoriei sale. Ce nu credea că va reuşi, în schimb, este să coalizeze o societate întreagă, la nivel mondial, în jurul unui scop nobil, comun. Chiar mai mult, această tragedie a mobilizat un popor ucrainean capabil de acte eroice, uimitoare. S-a dorit ocuparea rapidă a Kievului, ceea ce nu a reuşit. Poporul ucrainean nu se va preda şi, mai mult decât atât, pe zi ce trece, e mai convins că traseul lor e unul pro-european şi democratic.

Mobilizarea rapidă faţă de vecinii noştri ucraineni mă face mândră. Acţiunea umanitară a devenit un mandat al fiecăruia dintre noi, iar românii şi-au asumat cu maximă dedicare acest fapt. Români de pretutindeni, din Italia, Marea Britanie, Australia şi Canada şi aşa mai departe au pus umăr la umăr să ajute cetăţenii ucraineni. De la companiile de telecomunicaţii, care au suspendat taxele de roaming, până la cetăţenii care, fiecare în parte, au ales să doneze, să întâmpine şi să le ofere sprijin de orice fel refugiaţilor ucraineni, românii au pus empatia pe primul loc şi au devenit adevăraţi ambasadori ai păcii.

Colegi parlamentari, avem datoria de a prelua şi noi acest model oferit de societatea civilă. Acţiunea umanitară este cu atât mai mult o responsabilitate pentru noi, cu cât decizia publică este o parte esenţială a activităţii noastre.

Lansez un apel de a ne investi priceperea şi a colabora la unison pentru a oferi soluţii care să fie în beneficiul spaţiului european şi să vină în sprijinul refugiaţilor ucraineni, precum:

• mobilizarea unităţilor de învăţământ în furnizarea de sprijin substanţial;
• crearea unui program de sprijin vizând integrarea socioeconomică şi profesională a tinerilor de origine ucraineană;
• lansarea unor mecanisme de comunicare şi cooperare cu tinerii refugiaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, stimată colegă.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

... şi să avem un fond de sprijin pentru acţiuni umanitare.

Slava Ukraini! Glorie poporului ucrainean! Să nu ne lăsăm vecinii la greu şi să fie pace!

Mulţumesc.

Deputat al USR PLUS de diaspora.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor de astăzi, domnul Ringo Dămureanu.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

"SOS - Regimul Iohannis ajunge să semene cu cel al lui Putin, forţele sale de represiune se manifestă la protestele paşnice ca într-un stat poliţienesc"

Domnule preşedinte,

Domnule ministru de interne,

Stimaţi colegi,

Am participat, personal, duminică, 27 februarie 2022, la acţiunea paşnică de protest desfăşurată în Bucureşti cu tema "Miting pentru Pace şi Libertate" şi astfel am putut să constat o desfăşurare de forţe poliţieneşti impresionantă, menită să descurajeze oamenii de a manifesta liber. Potrivit Constituţiei, mitingurile sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura în mod paşnic, fără arme, condiţie pe care MAI trebuia să o asigure, nu să o încalce.

Miile de agenţi în uniforme, sutele de autospeciale în acţiune, acţiunile de provocare şi intimidare, sancţiunile la tot pasul, supravegherea continuă din elicopter, femeia firavă ştrangulată de jandarmi îmbrăcaţi în costume de tip "ţestoase", agenţii infiltraţi printre manifestanţi, fără a purta uniformă, unii chiar cu arme albe asupra lor, au arătat faţa hidoasă a acestui regim politic tot mai rigid care se sperie de oamenii simpli şi care se depărtează tot mai mult de dorinţele şi interesele lor.

La adresa românilor care protestau împotriva creşterii nejustificate a preţurilor la RCA, a depăşirii preţului de 8 lei/litru la combustibilii auto, a creşterii de 3 până la 9 ori a preţului la energie electrică şi gaze naturale, dar mai cu seamă împotriva lipsei oricărei speranţe de a urma ceva mai bine, sub comanda acestui Guvern Iohannis-Cîţu-Ciolacu-Ciucă-Arafat-Gheorghiţă, profund antisocial şi antiuman, instituţiile de represiune au opus forţa şi sfidarea, dispreţul şi mârlănia, provocarea şi intimidarea cu care ne trataţi pe toţi.

Vă temeţi de popor, guvernanţi! Am văzut limpede asta. Armata de jandarmi şi poliţişti şi numărul de autospeciale de toate felurile cu care i-aţi şicanat şi intimidat pe oameni l-ar fi făcut invidios şi pe tiranul de la Moscova.

Nenumăratele amenzi aplicate, dotarea cu gaze lacrimogene, supravegherea oamenilor din elicopter, întâmpinarea manifestanţilor paşnici cu jandarmi "ţestoase", forţe din serviciile de acţiuni speciale fără uniformă care îi provoacă pe manifestanţi, toate arată că aţi pierdut controlul şi nu mai aveţi legitimitate.

L-aţi protejat şi l-aţi făcut nevăzut pe cel descoperit între manifestanţi cu armă albă, l-au salvat jandarmii fără a-l legitima, nu aţi comunicat public abuzurile voastre, dar aţi şicanat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ringo Dămureanu:

...şi intimidat un biet şofer de "dric" şi pe toţi şoferii de autocare, microbuze şi autocamioane, le-aţi vorbit insultător şi aţi strâns, cu jandarmii, între gardurile metalice o simplă femeie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu:

V-a fost frică să nu fie tulburat somnul politic de veci al mutului de la Cotroceni cu ceea ce strigau oamenii: "Iohannis, nici nu ştii cât de mic începi să fii!" şi cu "Iohannis - Putin"?!

Dar s-a strigat şi "Nu vă fie frică, şi Iohannis pică!".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu:

Deja peste un milion de români au semnat petiţia!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem în câteva minute.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Internaţională a Bolilor Rare"

Ziua Internaţională a Bolilor Rare este sărbătorită anual pe 28 februarie. Este o zi în care, instituţiile statului, alături de alte organizaţii, alături de noi, parlamentarii, de medici şi chiar şi de cetăţeni, avem datoria de a creşte vizibilitatea acestei probleme de sănătate cu care se confruntă şi România.

Conform Ministerului Sănătăţii, peste un milion de români ar suferi de boli rare, însă nu sunt toţi diagnosticaţi. La acest aspect se adaugă o realitate îngrijorătoare: majoritatea bolilor rare nu au tratament nicăieri în lume. Tocmai de aceea, profit de această declaraţie pentru a îndemna Guvernul să includă în noua strategie de sănătate, care este în curs de elaborare, un plan concret care să vină în sprijinul persoanelor care suferă de boli rare, începând cu accesul la informaţie, la diagnostic şi la terapii.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, voi acţiona mereu în sprijinul pacienţilor şi voi vota mereu astfel încât să îmbunătăţim cadrul legislativ existent.

Oamenii care trăiesc cu o boală rară au nevoie de sprijin concret din partea autorităţilor şi din partea sistemului naţional de sănătate şi, poate, în primul rând, au nevoie de mai multă vizibilitate, de înţelegere şi de compasiune.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Republica Moldova trebuie primită în UE urgent!"

Situaţia geopolitică a Europei de Est a devenit extrem de volatilă, ca urmare a acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse asupra Ucrainei. Însă nu trebuie să uităm că nu doar Ucraina a fost agresată teritorial, ci şi Republica Moldova, prin amplasarea Armatei a 14-a Rusă pe teritoriul suveran al Republicii Moldova şi susţinerea regimului separatist de la Tiraspol.

Republica Moldova este vulnerabilă agresiunii ruse, mai ales în astfel de momente, când conducerea Moldovei, prin preşedintele Maia Sandu, are evidente aspiraţii pro-europene. Consider că, urmând exemplul Ucrainei, este momentul ca România să ceară aderarea de urgenţă a Republicii Moldova la UE. Dacă ucrainenii cer ca această excepţie să se aplice pentru ei, consider că este de datoria noastră, a României, de a insista ca şi Moldova să intre odată cu Ucraina.

În calitate de membru al Camerei Deputaţilor, solicit Parlamentului României să voteze o declaraţie de susţinere a aderării de urgenţă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O astfel de decizie nu ar avea de ce să fie interpretată ca o provocare militară, însă ar sublinia clar că, indiferent de evoluţiile militare viitoare, cele două state - Ucraina şi Moldova - ar beneficia de sprijinul tuturor ţărilor din marea familie europeană.

Totodată, o astfel de mişcare strategică din partea Uniunii Europene ar asigura flancul estic al ţării noastre şi ar crea premisele ca un astfel de război să nu transforme niciodată cetăţenii români în refugiaţi.

Împreună suntem mai puternici şi împreună putem evita astfel de tragedii pe viitor. Putem arăta astăzi că, prin solidaritate politică/militară a statelor din UE, cu două ţări ameninţate cu dispariţia sau transformarea în state-marionetă, suntem capabili să realizăm o Uniune mai puternică, mai unită şi mai sigură.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Războiul din Ucraina nu este o ameninţare la adresa României"

Tragedia pornită acum şapte zile de către Rusia reprezintă dispreţul profund pe care liderul de la Kremlin îl are pentru normele de bună convieţuire şi ordine internaţională. Văzând rezultatul sancţiunilor economice aplicate de ţările democratice din UE şi NATO, Vladimir Putin a trecut la ameninţări faţă de statele care ajută Ucraina în aceste momente grele. Pe buzele multor români stau întrebări privind alimentarea cu gaze şi modul în care România ar gestiona un eventual şantaj din partea Federaţiei Ruse privind furnizarea de gaze. Vreau să fiu foarte clar şi să asigur toţi cetăţenii noştri că România nu este în pericol şi nu va fi afectată de comportamentul agresiv al Federaţiei Ruse privind furnizarea de gaze. Rezervele noastre sunt stabile şi suficiente pentru a trece peste această perioadă.

Ţara noastră beneficiază de o infrastructură energetică diversificată şi echilibrată, însă Partidul Naţional Liberal consideră că atât România, cât şi întreaga Uniune Europeană trebuie să continue investiţiile pentru a consolida securitatea energetică a comunităţii europene. În acest sens, Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Florin Cîţu, a propus un pact transpartinic pentru investiţii în securitatea energetică, necesar mai mult ca oricând ţării noastre. Eventualele răzbunări ale Moscovei privind gazele au fost luate în calcul înainte de impunerea sancţiunilor şi există planuri pentru a fi diminuată amploarea efectelor lor. În decembrie am văzut, de exemplu, transporturi masive de gaz lichefiat din SUA pentru Uniunea Europeană. Atunci s-au completat depozitele de gaz ale statelor UE şi aşa a scăzut şi preţul ridicat artificial de Vladimir Putin prin livrarea unor cantităţi mici de gaze naturale. Deja, anul acesta, Statele Unite ale Americii au depăşit Rusia în ceea ce priveşte furnizările de gaze către Europa.

Mai mult decât atât, Guvernul României depune eforturi pentru a echilibra cât mai rapid situaţia de aprovizionare cu gaze a necesarului din import al României. Astfel, după reuniunea extraordinară a Consiliului Energiei de la Bruxelles, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, se va deplasa în Azerbaidjan, la Baku, pentru a continua discuţiile cu oficialii azeri pentru a asigura diversificarea surselor de aprovizionare. Contextul actual nu este deloc unul simplu, dar cred, cu convingere, faptul că vicisitudinile timpului pe care le trăim vor întări rezilienţa României în faţa oricăror ameninţări ce se vor ivi.

Domnul Vasile Cîtea:

"«Slava Ukraini!» Alături de Ucraina"

De aproape o săptămână, un eveniment abominabil ne-a dat vieţile peste cap. Data de 24 februarie va rămâne cu siguranţă în istorie ca fiind una dintre cele mai triste zile ale întregii omeniri.

Decizia Rusiei de a ataca Ucraina este lipsită de orice urmă de compasiune şi care n-ar fi trebuit să fie luată niciodată, cu atât mai mult după doi ani de pandemie. Este de-a dreptul incalificabilă şi are urmări catastrofale.

Condamnăm cu fermitate atacul Rusiei asupra Ucrainei. Ceea ce face acum Federaţia Rusă duce la pierderea a zeci de mii de vieţi şi zguduie întreaga ordine mondială. Deja, până acum, vorbim de aproape şase mii de morţi şi de pierderi economice uriaşe. Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina are consecinţe extrem de grave, care nu vor dispărea niciodată.

Sunt sigur că, în urma acestui atac, Rusia va fi drastic sancţionată. În special din punct de vedere economic. Sancţiunile împotriva Rusiei vor distruge puterea de cumpărare a rublei, sistemul bancar rusesc şi capacitatea Rusiei de a face parte din comerţul internaţional. Deja, SUA, Marea Britanie şi UE au adoptat sancţiuni menite să îngheţe activele preşedintelui Vladimir Putin şi ale ministrului său de externe, Serghei Lavrov.

Peste 500 de mii de oameni au părăsit până acum Ucraina. Şi-au lăsat în urmă toată munca de o viaţă şi au fugit pentru a putea scăpa cu viaţă. Au plecat acolo unde au văzut cu ochii, şi mulţi au ajuns în România. Am rămas profund impresionat de felul în care românii noştri i-au primit la graniţă pe ucraineni. I-au aşteptat cu hrană, le-au oferit transportul în diverse zone, dar şi cazare.

Îndemnul meu este ca, în continuare, în această perioadă dificilă, să fim alături de oamenii din Ucraina, de românii din Ucraina. Să-i ajutăm aşa cum putem, cu un pachet cu hrană, cu un loc de dormit, cu o mică donaţie, cu un serviciu medical sau cu o vorbă bună. Îi ajută enorm astfel de gesturi, după toată nebunia prin care au fost nevoiţi să treacă. Sunt convins că vom avea grijă de toţi cei care ajung la noi în ţară, că le vom face şederea aici cât mai plăcută şi că, treptat, îi vom ajuta să se integreze în societate.

Sunt alături de Ucraina, de poporul ucrainean, dar mai ales de românii din Ucraina. Îmi doresc pace şi sunt sigur că asta îşi doresc toţi vecinii noştri ucraineni. Să trăiască în pace şi să revină la viaţa de dinainte de 24 februarie 2022. Chiar dacă niciodată nu va mai fi la fel!

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Declaraţie de solidaritate cu poporul ucrainean"

Luni, 28 februarie, am votat în Parlament, alături de colegii parlamentari, Declaraţia Parlamentului României cu privire la situaţia din Ucraina, prin care condamnăm, cu fermitate, agresiunea armată masivă a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, şi respingem, cu hotărâre, un astfel de comportament iresponsabil, care subminează fundamentul relaţiilor internaţionale şi ordinea actuală de drept internaţional.

Doresc să îmi exprim solidaritatea faţă de poporul ucrainean, să îi asigur de sprijinul meu şi îndemn pe această cale toţi parlamentarii, toate autorităţile statului şi pe toţi românii să întindem o mână de ajutor tuturor refugiaţilor. Ca vecini ai Ucrainei, poporul român dă dovadă, zilnic, încă din prima zi de război, de compasiune şi solidaritate.

Dacă am învăţat un lucru până în ziua de astăzi, acela este că nu există nicio putere absolută în afară de Dumnezeu, dar, din păcate, acest lucru nu pot spune că îl înţeleg şi anumiţi lideri din această lume, care, din dorinţa şi setea lor pentru putere, condamnă la moarte, fără urmă de remuşcare, popoare întregi. Prin tot ce face Putin în acest moment, nu distruge doar Ucraina, acesta şi-a condamnat propriul popor, întrucât consecinţele vor fi suportate de oamenii de rând, care au fost puşi în faţa faptului împlinit, iar urmările vor fi drastice din multe puncte de vedere.

Îmi doresc ca toţi aceşti "mari lideri" să înţeleagă că nu aşa vor intra în istorie, pentru că în memoria oamenilor rămân în primul rând cei care au dorit să facă ceva benefic pentru ei, nu să îi distrugă! Fiecare stat are dreptul şi libertatea de a-şi alege parcursul, iar Ucraina are aspiraţii europene şi euroatlantice care trebuie respectate.

Cer pe această cale, alături de toate instituţiile statului român, alături de toţi cetăţenii români, alături de toată Europa, şi nu numai, oprirea imediată, integrală şi necondiţionată a agresiunii militare şi retragerea tuturor forţelor ruse din Ucraina!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Opriţi exodul sportivilor români!"

Declaraţia mea politică de astăzi reprezintă un serios semnal de alarmă tras autorităţilor autorizate ale statului român, în ideea de a întreprinde ceva pentru stoparea exodului sportivilor români. Iată că, după medici sau specialişti în IT, România se confruntă cu o situaţie mai puţin plăcută, ingrată chiar - ne pleacă şi sportivii!

Din păcate, aşa cum bine ştim cu toţii, cred că nu există colţişor din această lume în care să nu existe cel puţin un român, ca să nu mai vorbim despre instituţii de prestigiu la nivel mondial, de la NASA la instituţii guvernamentale din orice ţară de înalt nivel. Plecarea sportivilor reprezintă însă un aspect relativ nou, iar statul român este dator faţă de istoria sportului românesc, dar şi faţă de viitorul naţiunii, să adopte o strategie adecvată pentru a stopa din faşă acest fenomen.

Presa relatează din ce în ce mai des despre cazurile tinerilor sportivi români care pleacă din ţară, stabilindu-se în diferite ţări, de la Ungaria la Statele Unite ale Americii, pentru că nu au condiţii de a face performanţă aici. Cei care părăsesc România sunt adolescenţi şi tineri de mare perspectivă, campioni la juniori nu doar din fotbal, ci şi din alte ramuri sportive, la care România stă din ce în ce mai prost în ultimii ani.

De ce ne pleacă şi sportivii, nu doar medicii, IT-iştii sau muncitorii în construcţii? Este o întrebare la care aştept un răspuns din partea celor îndrituiţi. Ceea ce afirm este însă că fenomenul, deocamdată, cel puţin fără amploarea colosală a specialiştilor din alte domenii care au ales exodul, trebuie analizat şi contracarat prin strategii coerente şi politici publice viabile.

Sportul este un domeniu care a oferit, de-a lungul istoriei moderne, cele mai mari satisfacţii, atât României, cât şi românilor. Sportul, prin campionii săi de frunte, a adus România pe cele mai înalte culmi ale performanţei, dar şi pe buzele a milioane şi milioane de oameni din toată lumea. Din aceste motive, nu ne putem permite să nu tratăm acest subiect cu lejeritate şi delăsare.

România înseamnă Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Gheorghe Hagi, Ivan Patzaichin, Ion Ţiriac, Lia Manoliu, Iolanda Balaş, Simona Halep, dar şi mulţi alţi performeri care au făcut să vorbească întreaga lume despre noi şi să ne localizeze corect pe hartă! Să lăsăm campionii de mâine să plece din ţară, ca dintr-o casă pustie, şi să obţină mâine-poimâine medalii olimpice, mondiale şi europene pentru alte ţări, ar fi o crimă împotriva României! Mai ales că există ţări, precum Italia şi altele, unde sportivii imigranţi ar putea obţine cetăţenie sportivă, adică dreptul de a participa la competiţiile sportive naţionale şi internaţionale. Este doar un exemplu care denotă faptul că alte state abia aşteaptă sportivi de import, cum ar fi românii, cunoscuţi ca fiind genetic posesori de talent şi capacităţi incontestabile de performanţă.

Tinerii noştri sportivi au nevoie de atenţie şi infrastructură pentru a creşte în valoare şi a obţine rezultate de top. Fără o aplecare spre înfiinţarea unor baze sportive de strictă necesitate şi spre o strategie judicioasă de dezvoltare a centrelor de copii şi juniori, pentru fiecare ramură sportivă în parte, nu putem emite pretenţii. Şi atunci să nu ne mai mirăm că ne pleacă şi sportivii! Să facem ceva pentru a-i opri, până nu va fi prea târziu...

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua internaţională a femeii - 8 Martie"

"Drepturile femeilor sunt drepturi ale omului, iar drepturile omului sunt drepturi ale femeilor. Femeile trebuie să se bucure de dreptul de a participa pe deplin la viaţa socială şi politică a ţărilor lor dacă dorim ca libertatea şi democraţia să prospere şi să reziste" (Hillary Rodham Clinton, Conferinţa de la Beijing, 1985)

După cel de-al Doilea Război Mondial, primul instrument internaţional care a proclamat egalitatea între sexe ca drept fundamental al persoanei umane a fost Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, semnată la San Francisco în 1945. De atunci Naţiunile Unite s-au străduit să stabilească norme, strategii şi programe internaţionale care să amelioreze condiţia femeii în lumea întreagă.

Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorit pentru prima dată Ziua internaţională a femeii pe 8 martie, în anul 1975, an declarat anul internaţional al femeii. Peste doi ani, în 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluţie, Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională. Era o recunoaştere a rolului femeii în eforturile de pace şi dezvoltare şi un apel către încetarea discriminării şi sprijinirea participării femeilor la viaţa societăţii.

Un alt pas important în accelerarea realizării drepturilor femeilor, Convenţia din 1979 (CEDAW) privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, ratificată şi de România la 7 ianuarie 1982, afirma că drepturile femeilor aparţin tărâmurilor "politice, economice, sociale, culturale, civile".

Conferinţa Mondială pentru Femei de la Beijing, din 1995, este considerată cea mai importantă dintre reuniunile organizate sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite. Declaraţia de la Beijing şi Platforma de acţiune stabileau angajamentele guvernelor pentru consolidarea drepturilor femeilor. A fost piatra de temelie a tuturor eforturilor privind obţinerea drepturile femeilor şi un semnal de alarmă tras în ceea ce priveşte depăşirea provocărilor pe care societatea trebuia să le facă faţă în secolul al XXI-lea. Actele finale ulterioare, Beijing +5 şi Beijing +10, adoptate în sesiunile speciale din 2000 şi respectiv 2005 ale ONU au reafirmat şi consolidat platforma şi au promis accelerarea implementării sale.

Tema Zilei Internaţionale a Femeii de anul acesta, propusă de Organizaţia Naţiunilor Unite, "Egalitatea de gen astăzi pentru un mâine durabil", a fost aleasă în scopul recunoaşterii contribuţiei femeilor din întreaga lume, mai exact a celor care şi-au asumat responsabilităţi în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice, şi, de asemenea, ca o soluţie pentru a construi un viitor durabil pentru toţi.

Femeile sunt din ce în ce mai mult recunoscute ca fiind mai vulnerabile la impactul schimbărilor climatice decât bărbaţii, deoarece ele constituie majoritatea persoanelor sărace din lume şi sunt mai dependente de resursele naturale pe care aceste schimbări le ameninţă. În acelaşi timp, femeile sunt lideri eficienţi şi puternici, factori de schimbare în ceea ce priveşte adaptarea şi atenuarea schimbărilor climatice.

În ultimele decenii, Uniunea Europeană a făcut progrese mari în direcţia asigurării egalităţii dintre femei şi bărbaţi. În documentele Strategiei privind egalitatea de gen 2020-2025, adoptată de către Comisia Europeană la 5 martie 2020, Uniunea Europeană este lider mondial în ceea ce priveşte egalitatea de gen.

Legislaţia românească ajută la o mai bună înţelegere a conceptului de egalitate de gen. Egalitatea de tratament şi interzicerea discriminării sunt consacrate în Constituţia României şi legislaţia naţională (art. 5 din Codul muncii).

Principiul egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei este cuprins în Legea nr. 202/2002, modificată prin Legea nr 178/2018, norme care stabilesc eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex din sectorul public şi cel privat.

Progresele spre egalitatea de gen înregistrate de România sunt demonstrate şi de numeroase statistici europene.

Indexul egalităţii de gen, dezvoltat de către Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE), plasa în anul 2020 România pe locul 26 în UE, cu un punctaj de 54,4.

În 8 martie 2021, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, poziţiona România peste media UE la numărul de femei în funcţii de conducere, dar cu un număr mic de femei în funcţii politice. În Parlamentul României, doar 1 din 5 demnitari este femeie, România aflându-se printre ţările cu cea mai mică pondere din rândul statelor membre UE.

Raportul Forumului Economic Mondial (WEF) din 2021 arată că pandemia a agravat inegalitatea de gen, 5% dintre femei şi-au pierdut locurile de muncă în pandemie, faţă de 3,9% dintre bărbaţi. Potrivit acestuia, România se află pe locul 88 în topul celor mai egale ţări din lume, căzând cu 33 de locuri faţă de raportul din 2020. De asemenea, se află pe locul 50 la "egalitatea participării şi oportunităţilor economice" şi pe locul 54 la "egalitatea realizărilor educaţionale", dar, între cele 30 de state, pe locul întâi în ceea ce priveşte sănătatea.

Eliminarea inegalităţilor şi promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei are la bază dezideratul ca toţi cetăţenii, indiferent de sex, să se bucure de libertate, să aibă şanse egale de a prospera, să poată fi membri egali în societate şi să poată deveni lideri dacă îşi doresc.

La mulţi ani tuturor domnişoarelor şi doamnelor!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Comunitatea euroatlantică nu tolerează agresiunea rusească"

Ne aflăm în a şaptea zi de conflict. Şapte zile de când Federaţia Rusă a aruncat la gunoi principiile şi normele dreptului internaţional prin invadarea Ucrainei. În faţa unei agresiuni de o asemenea amploare, fără precedent pe teritoriul european de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Europeană şi NATO nu au stat şi nu vor sta impasibile, un răspuns ferm şi coordonat fiind calea dreaptă pe care statele trebuie să o urmeze.

Ţara noastră se află în prima linie de sprijin a Ucrainei în efortul său de a respinge invazia Federaţiei Ruse. România a demarat procedurile de retragere din Banca Internaţională de Investiţii în care Rusia este principalul acţionar şi va începe procedura de retragere şi din Banca Internaţională de Cooperare Economică, propuneri susţinute de preşedintele PNL, Florin Cîţu.

De asemenea, Guvernul României a organizat, în regim de urgenţă, un grup de lucru task-force, condus de premierul liberal, Nicolae Ciucă, pentru a gestiona situaţia de securitate după atacul Rusiei asupra Ucrainei. România a luat, astfel, măsuri şi decizii rapide, atât umanitar, cât şi logistic. Prin pachetul puternic de sancţiuni adoptate de Uniunea Europeană, SUA, Marea Britanie şi Canada, Rusia condusă de Putin devine izolată şi în plan economic, nu doar al relaţiilor diplomatice. Regimul Putin este, în momentul de faţă, unul de neacceptat în lumea civilizată. România a susţinut, încă de la început, necesitatea unui pachet de sancţiuni UE solid şi credibil. UE a îngheţat averile lui Putin şi Lavrov din cauza atacării Ucrainei. Oligarhii ruşi şi familiile lor, cei care-l ţin în braţe pe preşedintele rus, au fost şi ei puternic loviţi de sancţiunile financiare ale statelor democratice. Mai mult, până şi Elveţia, o ţară tradiţional neutră atunci când a existat un conflict pe teritoriul european, a renunţat la istoria sa neintervenţionistă şi a îngheţat lichidităţile ruseşti din băncile sale.

În acest context teribil de dificil, cred că trebuie să ne arătăm mai uniţi decât oricând în faţa tăvălugului rus, generator de instabilitate regională! România se află sub protecţia oferită de aliaţii noştri din NATO. Cu alte cuvinte, nicicând în istoria noastră nu am avut garanţii de securitate mai solide, iar acest lucru reprezintă încă o garanţie că România este şi va rămâne o ţară democratică, sigură, care se va opune mereu opresiunii şi îşi va îndeplini angajamentele asumate faţă de aliaţii săi.

Doamna Gianina Şerban:

"Judeţul Ilfov are nevoie de un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor bine gestionat!"

În ultimii ani, problematica deşeurilor a fost din ce în ce mai des întâlnită şi în toate ţările bine dezvoltate se caută soluţii pentru a stopa răspândirea deşeurilor şi colectarea lor pe cât mai multe fracţii, hârtie, plastic, carton, sticlă, în vederea valorificării lor.

Peste tot vedem ţinte de reciclat cât mai mari, cât mai pompoase, dar în realitate cifrele nu ajung nici măcar la sfertul ţintei propuse.

Aşadar, este timpul să devenim constanţi şi să recuperăm decalajul faţă de ţările avansate şi să începem să gestionăm această problemă prin crearea unui Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) pentru fiecare judeţ, pentru a gestiona îndeaproape problema.

Judeţul Ilfov este un judeţ care, după cum bine ştiţi, înconjoară capitala României, un oraş ce găzduieşte peste două milioane de locuitori, la care se mai adaugă câteva sute de mii din judeţul Ilfov, şi nu numai. Trăind în epoca consumului şi a comodităţii de a transporta şi înmagazina cât mai multe produse în diferite ambalaje, fie ele de hârtie, carton, plastic, sticlă, fie, mai nou, în ambalaje reutilizabile sau biodegradabile, numărul acestora a crescut de la an la an. Însă toate aceste ambalaje ajung, într-un final, fie la groapa de gunoi, într-un caz fericit, fie pe străzi, pe câmpuri sau în ape, poluând astfel atât solul, cât şi apele de suprafaţă şi subterane.

Judeţul Ilfov are nevoie de un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor care să gestioneze problematica deşeurilor din momentul în care un ambalaj devine deşeu, atunci când nu are drept scop folosinţa acestuia, şi până când ajunge la staţia de sortare, tratare, dar şi valorificare a acestuia, mai precis la reciclatori.

Reciclatorii sunt cei care au nevoie de acest Sistem de Management Integrat al Deşeurilor pentru că pot gestiona mai bine această situaţie, primind astfel deşeuri curate, bine selectate pe fracţii, dar şi printr-o trasabilitate ce urmăreşte îndeaproape situaţia deşeurilor.

Recent am vizitat cel mai mare reciclator din estul Europei, care se află la Buzău, şi acolo am văzut modul în care SMID-urile din alte ţări funcţionează, ajungând la acest reciclator doar deşeuri curate, ce pot fi uşor valorificate.

În România, pe lângă problematica acestor SMID-uri, ne vom confrunta şi cu problematica Sistemului Garanţie-Returnare. Acest sistem presupune ca pentru orice ambalaj cumpărat, mai precis la PET-uri, să plătim o garanţie de 50 de bani, iar atunci când nu mai avem nevoie de acel ambalaj, acesta devenind deşeu, să îl înapoiem la orice magazin, primind astfel garanţia de 50 de bani înapoi.

Acest sistem de garanţie-returnare trebuie să vină în sprijinul creării unei trasabilităţi eficiente şi curate pentru aceste deşeuri. În realitate, trebuie să avem răbdare şi să ne implicăm pentru a îmbunătăţi toate aceste mecanisme şi a rezolva problematica deşeurilor.

România este dur sancţionată, an de an, pentru toate aceste nereguli, plătind astfel penalităţi de milioane de euro, în loc ca aceşti bani să fie direcţionaţi către spitale, şcoli şi multe alte lucruri benefice cetăţenilor.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Context geopolitic"

În nemijlocita noastră vecinătate se desfăşoară cea mai mare deflagraţie militară de pe continentul european, după cel de-al Doilea Război Mondial.

Noi suntem solidari şi empatizăm mult cu poporul Ucrainean, nevoit să îndure această agresiune supradimensionată a Rusiei. Dar, permiteţi-mi să vă întreb, în afară de empatie şi solidaritate declarativă, ce am făcut noi concret pentru a spori siguranţa noastră naţională? Ne este afectată siguranţa energetică, vă amintesc că din exportatori ne-am transformat în importatori de energie electrică, şi nu a fost nevoie de război ca să distrugem propria noastră producţie de energie.

Ce lecţii am învăţat şi ce îmbunătăţiri aduceţi siguranţei naţionale, în afară de faptul că ne bazăm pe aliaţi? Iar după toate acestea, ce ajutor putem oferi Ucrainei însângerate, când noi umblăm cu mâna întinsă după credite prin alte ţări şi datoria noastră externă este în continuă creştere?

Rămâne să ne rugăm la Bunul Dumnezeu să nu dea un război şi peste noi, că şi aşa de-abia rezistăm pe timp de pace.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Dreptul la liberă exprimare nu înseamnă dreptul la dezinformare!"

Conflictul din Ucraina a adus în faţa ochilor violenţă, moarte, distrugere şi drame umane. Toate acestea în numele unor fantasme ale liderilor ruşi cu vise imperialiste, de restaurare a unui sistem politic falimentar atât economic, cât şi social: aşa numita "regăsire a gloriei URSS-ului".

La fel precum naziştii au manipulat populaţia în a crede că liderii lor au o "misiune sfântă", în numele căreia au omorât milioane de oameni.

Unii conducători politici din zilele noastre îşi duc poporul într-un război iraţional. Ruşii sunt convinşi, de ani de zile, prin manipulare şi fake news, nu doar că Occidentul este "rău" şi este duşmanul, dar inamice sunt chiar şi popoarele ce le sunt apropiate şi care au luptat împreună împotriva nazismului.

Oamenii obişnuiţi din Rusia, Belarus şi Ucraina nu vor decât să ducă o viaţă liberă, din ce în ce mai bună şi mai prosperă. Doar ambiţiile conducătorilor lor îi aduc într-un conflict în care mor civili şi soldaţi deopotrivă pentru o miză iluzorie. Oamenii obişnuiţi sunt manipulaţi, îndoctrinaţi şi învrăjbiţi prin minciună şi propagandă.

De aproape 23 de ani, sistemul creat de Vladimir Putin şi-a făcut o misiune esenţială din a crea şi propaga în toată lumea minciuna şi dezinformarea. Scopul? Păstrarea puterii absolute, şi nu bunăstarea propriului popor!

Iată că reţeta de dezinformare şi manipulare a regimului Putin a afectat alegeri libere din ţări cu o democraţie de secole şi care reprezintă simbolul libertăţii: alegerile prezidenţiale din Statele Unite, Brexitul din Marea Britanie şi multe alte partide radicale din Europa.

Dezinformarea tip fake news a funcţionat nestingherită şi în România, pe reţelele de socializare şi în mass-media, sub umbrela unuia dintre drepturile fundamentale ale omului - dreptul la liberă exprimare. Sub această "acoperire", instituţii de dezinformare au afectat mentalitatea românilor, le-au pus la îndoială drumul democratic şi chiar sănătatea, prin demonizarea medicinei moderne. Toate acestea împotriva oricărui bun-simţ şi fără niciun fel de scrupule.

Nu voi susţine niciodată vreo formă de cenzură a libertăţii de exprimare a oricăror opinii. Soluţia nu este interzicerea anumitor publicaţii; vor apărea altele şi altele până vom transforma libertatea de exprimare în cenzură. Iar asta nu mai este libertate. Cred că este nevoie de încurajarea vocilor recunoscute prin competenţă, nu prin popularitate, să readucem încrederea românilor în cunoştinţele specialiştilor, a acelor oameni care studiază un domeniu o viaţă întreagă şi să descurajăm impostura, incompetenţa şi prostia arogantă.

Este datoria noastră, ca aleşi ai românilor, să promovăm intens discursul moderat, decent, tolerant în dauna urii faţă de străini şi a discriminării rasiale sau religioase. De aceea, în condiţii extreme, de război, salut decizia Guvernului şi a Uniunii Europene de a închide şi a interzice Sputnik şi alte canale ale propagandei ruse în România şi pe întreg teritoriul UE. Dar va trebui să fim pregătiţi atunci când această stare extraordinară se va încheia: vom încuraja oameni echilibraţi, competenţi şi moderaţi în discurs, fiindcă propaganda se combate prin educaţie, şi nu prin interdicţie. Orice discurs al urii, al minciunii şi al tiraniei nu trebuie să îşi mai găsească loc în societatea românească!

Domnul Ioan Mang:

"Datoria faţă de ţară"

Războiul declanşat de regimul lui Putin în Ucraina ne arată, pentru a câta oară, importanţa apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, dar şi la NATO. El ne arată, în acelaşi timp, cât de important este să ne concentrăm asupra priorităţilor României în fiecare moment.

Este trist, este revoltător, dacă ne gândim câte luni s-au pierdut anul trecut doar pentru ca două partide de dreapta să îşi împartă guvernarea. Câte luni risipite, în care guvernanţii puteau face ceva concret, ceva bun pentru români, s-au dus pe apa Sâmbetei, irosite în scandaluri şi discuţii sterile, fără finalitate, sau acoperite complet de zgomotul împărţirii de funcţii între aşa-zişii aliaţi.

Şi este îmbucurător, din punctul meu de vedere, cât de matur şi de rapid s-a constituit, la finalul anului trecut, actuala majoritate, formată nu din partide aliate, ci, dimpotrivă, din partide aflate pe părţi opuse ale eşichierului politic. Şi, totuşi, s-a putut. Şi, totuşi, nu s-au pierdut luni de zile, ci s-a trecut la treabă, din prima zi. Acum, cred eu, mai mult ca oricând, trebuie să păstrăm acel elan şi acea responsabilitate, pentru că acum este mai evident ca oricând cât volatilă este lumea în care trăim, cu elemente disruptive şi criminale, care nu depind de voinţa sau de speranţele noastre, cât de scurte sunt ferestrele de oportunitate pe plan regional sau global şi cât de mult trebuie să facem, într-un orizont scurt de timp, pentru a ne dezvolta ţara şi pentru a o face mai puternică.

Condamn cu toată hotărârea regimul criminal de la Kremlin şi deplâng morţii nevinovaţi. În acelaşi timp, de aici, din Parlamentul României, vă chem pe toţi să ne facem, înainte de orice, datoria faţă de ţară, în fiecare zi! Să ne concentrăm nu pe dezbinarea internă, ci pe tot ce putem face bun pentru români, pentru România, astfel încât, de fiecare dată când lumea devine tulbure şi neagră, noi să fim măcar cu un pas înainte, mai dezvoltaţi şi, în mod obligatoriu, mai puternici.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Comisia Europeană sprijină locurile de muncă şi incluziunea socială în România"

Din cadrul REACT-EU şi al Fondului social european (FSE), Comisia Europeană a acordat, în total, 285 de milioane de euro pentru România, Franţa şi Germania, care au drept scop să susţină cetăţenii în găsirea unui loc de muncă, să consolideze sistemele de educaţie şi de sănătate, precum şi să contribuie la accelerarea redresării postpandemice.

Dintre cele 3 state europene, ţara noastră primeşte cel mai consistent ajutor, 234 de milioane de euro pentru Programul operaţional privind capitalul uman. Aceste fonduri vor contribui la facilitarea furnizării şi practicării de cursuri pentru 168.000 de elevi fără acces sau cu acces limitat la internet, astfel încât să se compenseze orele de şcoală pierdute în timpul pandemiei. Mai mult, noile fonduri susţin crearea de noi locuri de muncă, prin intermediul unor stimulente pentru angajare acordate persoanelor care au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei. De asemenea, această finanţare este destinată şi primelor acordate celor 97.000 de lucrători din domeniul sănătăţii care în timpul pandemiei au fost zi de zi în prima linie şi au luptat pentru sănătatea românilor până la epuizare.

În ceea ce priveşte Franţa, aceasta va primi 24 de milioane de euro pentru programul operaţional din cadrul FSE aferent departamentului său de peste mări, Guyana. Fondurile respective vor ajuta elevii expuşi riscului de abandon şcolar, prin intermediul unor programe de sprijin intensiv adaptate şi al unui învăţământ dual în întreprinderi şi în şcolile profesionale. Finanţarea va sprijini şi şomerii, respectiv persoanele care au cele mai mici şanse de a intra pe piaţa forţei de muncă, printr-o serie de măsuri de incluziune socială, şi va ajuta lucrătorii să dobândească competenţele necesare într-o lume a muncii aflată în continuă evoluţie.

În cazul Germaniei, programul operaţional din cadrul FSE din Baden-Württemberg beneficiază de o sumă de 27 de milioane de euro pentru a sprijini peste 16.000 de persoane care au fost afectate în mod deosebit de pandemie. Această sumă va veni şi în sprijinul persoanelor care îşi doresc să acceseze şi să utilizeze instrumente şi servicii digitale şi, de asemenea, vor sprijini şi formarea profesională a lucrătorilor aflaţi în şomaj tehnic, precum şi formarea personalizată a profesioniştilor din domeniul culturii.

În cei 15 ani de apartenenţă la Uniunea Europeană, România a primit fonduri europene de 62 de miliarde de euro şi a contribuit cu 21 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Finanţările europene sunt omniprezente în România, din 2007 şi până în acest moment au fost parte integrantă a dezvoltării ţării noastre. Fiecare sumă din PNRR, precum şi fiecare finanţare suplimentară de la Comisia Europeană trebuie să fie utilizate în cel mai eficient şi performant mod posibil pentru ca, până în 2027, reformele şi investiţiile să devină rezultate palpabile pentru cetăţenii români.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român. România trebuie să renunţe la dublul standard fiscal"

România a fost somată, în mai multe rânduri, să renunţe la dublul standard în materie fiscală şi să acorde tratament egal pentru impozitarea firmelor româneşti şi străine, care îşi desfăşoară activitatea în România, pe baza căruia corporaţiile multinaţionale sunt favorizate în detrimentul angajaţilor din cadrul companiilor româneşti, care trebuie să suporte povara fiscală cea mai mare.

În contextul sărăcirii excesive a ţării, sub guvernări ineficiente şi incompetente, consider că este urgent necesară luarea unei decizii ferme în privinţa dublului standard fiscal. Pârghiile ce trebuie utilizate constau în modificări ale legislaţiei fiscale care să desfiinţeze aceste duble standarde, să se creeze tratament egal nediscriminatoriu pentru toate companiile care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.

România trebuie să-şi trateze cu respect cetăţenii, să nu-i supună unor reguli fiscale inegale şi neunitare, făcându-i pe români să se simtă sclavi în propria ţară, asemenea unor cetăţeni de rang inferior. Ţara noastră are nevoie de egalitate de tratament între companii pentru dezvoltarea economică în mod echitabil şi pentru redistribuirea profiturilor obţinute.

Este necesar ca în România să se renunţe la plata de către firmele străine a impozitelor în ţara de origine, în timp ce, faţă de România, aceştia au obligaţia de a achita doar taxe generale. Procedura este neechitabilă pentru companiile româneşti şi pentru antreprenorii autohtoni care vor să îşi dezvoltate afacerile în condiţiile în care plătesc impozite mari şi răspund fiscal în cazul neachitării acestora la termen. Această procedură a dublului standard la nivel fiscal nu face decât să frâneze dezvoltarea companiilor româneşti, în timp ce multinaţionalele prosperă an de an şi îşi întorc profiturile în ţările de origine.

Lanţurile de magazine străine plătesc salarii foarte mici, în timp ce profiturile realizate de către acestea măresc bugetul statului din care provin. Practic, românii care îşi fac cumpărăturile în astfel de magazine generează acestor companii câştiguri enorme, în timp ce angajaţii sunt trataţi discriminatoriu prin plata unor salarii derizorii. Aceste proceduri de dublu standard defavorizează în mod evident antreprenorul român şi companiile româneşti în avantajul companiilor străine discriminate pozitiv.

În analiza intitulată "Pauperitatea fiscală a României", publicată în anul 2019 şi realizată de coautorii Cornel Ban (lector în economie politică la Copenhagen Business School) şi Alexandra Rusu (economist, specializată în probleme fiscale şi achiziţii publice la Erasmus University Rotterdam), s-au tras următoarele concluzii:

În cadrul investigării unor diferenţe considerabile între profitabilitatea societăţilor comerciale autohtone cu capital privat şi societăţile comerciale străine s-a constatat că societăţile comerciale străine au tendinţa de a fi mai profitabile şi mai active din punct de vedere financiar, iar societăţile comerciale româneşti prezintă un grad de îndatorare mai ridicat.

Experţii în justiţie fiscală au susţinut opinia potrivit căreia, în urma limitărilor impuse în UE prin Planul de acţiune al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Europeană privind erodarea bazei de impunere şi transferul profiturilor, marile multinaţionale din Top 100 sunt mai reticente în a recurge la niveluri de erodare a bazei de impozitare, care să fie drastic diferite de cele utilizate de societăţile comerciale autohtone.

Cercetările calitative viitoare presupun existenţa unui pachet de măsuri radicale, referitoare la transparenţa datelor, ce trebuie adoptat de autorităţile fiscale ale statului român.

Este necesară corelarea profiturilor raportate de corporaţiile străine cu resursele de muncă şi de capital ale acestora. S-a dovedit necesară evaluarea corelări raportării profiturilor zero cu stimulente fiscale de a transfera profiturile în ţările de origine.

Nu trebuie să acceptăm tratamente diferenţiate ale cetăţenilor români în raport cu cetăţenii străini şi considerăm că a venit timpul să implementăm această măsură prin modificarea legislaţiei fiscale şi să atragem investitori străini, fără a ne defavoriza propriile companii şi salariaţi.

Noi trebuie să protejăm şi să dezvoltăm favorabil viitorul ţării.

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Măsurile luate de PSD duc la eliminarea restricţiilor şi la revenirea la normal a vieţii"

Un moment mult aşteptat de către societatea românească a sosit: ridicarea majorităţii restricţiilor a fost propusă de către ministrul PSD al Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Astfel, eliminarea certificatului verde la intrarea în marile magazine, instituţii publice, hoteluri, pensiuni, restaurante, precum şi a obligativităţii purtării măştii de protecţie în spaţii deschise au fost propuse ieri Guvernului spre adoptare şi sperăm să intre în vigoare cât mai repede, având în vedere că numărul de paturi ocupate de la terapie intensivă a scăzut, dar şi incidenţa cazurilor.

Pe lângă aceste măsuri, ar urma să fie modificată şi capacitatea de primire a restaurantelor, de la 30% la 50%, fără restricţia de orar cunoscută până acum.

Aceste lucruri nu ar fi fost posibile, astăzi, fără măsurile concrete luate de colegii noştri din PSD, care au gândit şi pus în aplicare un plan eficient de combatere a pandemiei, compus din două elemente extrem de importante: parteneriat cu cetăţenii şi predictibilitate în privinţa măsurilor adoptate.

Românii au înţeles că numai conlucrând cu autorităţile şi respectând anumite reguli vom putea să revenim la o viaţă cât mai apropiată de normal, iar asta se vede din cifrele pandemiei din ultimele săptămâni, care sunt din ce în ce mai reduse.

Important este să rămânem în control şi, alături de cetăţeni, în continuare, să înţelegem prin ceea ce trecem şi să acţionăm în consecinţă, alături de specialişti şi de oameni pregătiţi pentru a face faţă unor astfel de crize.

Greul nu s-a încheiat aici, însă putem spera la o gestionare mult mai bună a situaţiei, având în vedere încrederea populaţiei într-un alt sistem de acţiune în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Hai în Bucovina!"

Pentru cei care nu sunt din zonă, le aduc aminte faptul că acesta este sloganul turistic al consiliului judeţean, pentru a atrage cât mai mulţi vizitatori pe plaiurile mitice ale judeţului Suceava. Turiştii vin, turiştii pleacă, iar cetăţenii judeţului rămân clătinând din cap consternaţi în faţa indiferenţei perene a guvernanţilor care vin aici ca într-un fel de Disneyland ciobănesc, clefăie mulţumiţi bucatele inegalabile, laudă balmoşul, aduc ode berbecuţilor la proţap şi cârnaţilor divini, se bucură de aerul tare al serii şi apoi pleacă cu amintiri minunate. Ceea ce pentru ei e rustic şi delectabil, pentru majoritatea satelor este un trai de secolul XIX, fără gaz, fără apă curentă, fără canalizare, cu o luptă anuală pentru a pune mâna pe lemnele care îi vor scoate din iarnă. Sunt minunate şedinţele de comitet politic sau întâlnirile de taină, bine orchestrate de baronii locului, a căror ospitalitate ne aduce câte un ministru în Guvern, de-o bună bucată de vreme. Miniştri care reprezintă apoi Suceava doar cu numele.

În realitate, Bucovina, mult lăudată şi râvnită, este o vale a plângerii din cauza celor mai mulţi morţi din România în accidente de circulaţie, din cauza celor mai mulţi copii rămaşi acasă, oftând după părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Mi-ar lua prea mult timp să enumăr toate capitolele în care guvernările ne-au lăsat, dând complice din umeri, la coada cozii.

Astăzi mă voi referi la un capitol de nişă, dar care, la fel, prin indiferenţa guvernanţilor, a adus lacrimi şi pagubă sucevenilor care au investit în pomicultură. Am citit, săptămâna trecută, despre intenţia de a amplasa în ţară puncte de lansare suplimentară pentru rachete antigrindină. În momentul de faţă, din cele 65 de puncte de lansare disponibile, Moldova dispune doar de 10, amplasate în Iaşi şi Vaslui. De aceea, anul trecut, în luna august, culturile pomicole din Suceava au suferit pagube enorme, iar subvenţiile şi plăţile compensatorii nu au venit nici până acum. Am aflat, cu bucurie, că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, luni, 7 februarie, în dezbatere publică, un proiect de Hotărâre privind aprobarea obiectivelor etapei a XXII-a 2022 a Programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 256/2010.

Sunt curios câte PL-uri vor ajunge în Bucovina. Aş dori să reamintesc domnilor de la MADR că regiunea Suceava-Botoşani ar trebui să fie prioritară pentru amplasarea de rachete antigrindină, pentru a compensa lipsa totală, în prezent, a acestor dispozitive.

Domnilor guvernanţi, Suceava s-a săturat de promisiuni, s-a săturat să fie ignorată cronic, sub privirea oblăduitoare a baronilor locali care îşi gospodăresc şi sporesc doar averile proprii. Haideţi în Bucovina, dar nu să vă ghiftuiţi şi să admiraţi cum scriem cu oi pe dealuri sloganuri turistice. Hai în Bucovina cu proiecte, cu gaz, cu autostrăzi, cu infrastructură, cu locuri de muncă! Aştept să văd câte puncte de lansare va primi Bucovina cea frumoasă. Dacă iar vom primi gaura covrigului bugetar, ar fi bine să nu mai călcaţi pe aici, la balmoş şi miel, pentru că bucovinenii sunt şi ospitalieri, dar ies cu parul când vin prădătorii la stână.

Fapte, nu vorbe, domnilor!

Doamna Raisa Enachi:

"Generaţia tânără, cea mai valoroasă resursă"

Procesul de globalizare aflat în plină derulare creează atât noi oportunităţi, cât şi noi ameninţări în ceea ce ţine de dezvoltarea societăţilor umane, dar reprezintă şi un pericol în păstrarea suveranităţii naţionale a statelor. Din păcate, apare şi problema modului de conservare a statului naţional, a identităţii şi specificului culturii româneşti. Globalizarea deschide accesul la informaţie, la cultura altor popoare, la piaţa de capital, la tehnologii moderne, produse inovatoare şi stimulează competitivitatea. În acelaşi timp, globalizarea duce la o schimbare a ordinii mondiale, la limitarea suveranităţii naţionale prin implicarea unor entităţi globale în schimbarea cursului politicilor naţionale la nivel economic şi social.

Cele mai mari beneficii generate de globalizare le deţin ţările deja cu economii consolidate, costurile fiind totuşi suportate de majoritatea ţărilor care au aderat la UE după anii ‘90, dar şi de ţările care sunt în curs de dezvoltare, printre ele numărându-se şi România.

Economia şi societatea din ţările dezvoltate devin din ce în ce mai creative, ca urmare, economia acestor ţări devine la rândul ei competitivă datorită ideilor inovatoare din diferite domenii de activitate. Capitalul uman devine principala sursă de dezvoltare a economiei mondiale. Succesul ţărilor va depinde de calitatea cetăţenilor, starea intelectuală, spirituală şi morală a acestora.

Experienţa ultimelor decenii demonstrează că într-o lume în schimbare rapidă, reuşesc să se dezvolte doar ţările care se pot adapta la timp, ţările care pot să acumuleze informaţia eficient, să o canalizeze eficient în potenţial de inovare, prin dezvoltarea optimă a capitalului uman. Iar principalul vector de generare plusvaloare a acestor deziderate este tineretul.

Guvernul României este moral şi instituţional responsabil, de urgenţă, să adopte o strategie care să vizeze extinderea oportunităţilor de creştere optimă a capitalului uman, iar accentul ar trebui pus în special asupra celor tineri, facilitându-le accesul la servicii publice şi programe de formare în perioada adolescenţei, cât şi dezvoltarea capacităţii de a lua decizii asumate. Strategia statului trebuie să privească tineretul ca pe un subiect activ de transformare a societăţii, ca pe un motor al dezvoltării şi conducerii ţării. Generaţia tânără este cea mai valoroasă resursă umană pentru creşterea economică şi a bunăstării viitoarelor generaţii.

Educaţia generaţiilor actuale şi viitoare trebuie menţinută ca o prioritate de vârf. Generaţia tânără are nevoie, în special, să fie apreciată obiectiv. După competenţe, şi nu după interese de grup. Statul trebuie să participe activ la formarea tineretului ca o personalitate independentă cu perspective pozitive, pentru a ajunge la rezultatele dorite. Strategia trebuie dezvoltată, prin dezbateri publice extinse, printre tineri. În tot acest timp, să pregătim mecanismul de implicare activă a instituţiilor de la nivel guvernamental prin dialog deschis şi structurat. Această strategie trebuie să prevadă şi mecanisme pentru a oferi feedback între autorităţile publice care vor pune în aplicare politica pentru tineret şi tineri, ceea ce va permite ajustări în timp util, în conformitate cu societatea în schimbare, interesele şi nevoile moderne ale tinerilor.

Este de susţinut propunerea de înfiinţare a unei reţele europene care să ofere consultaţii gratuite pentru sănătate mintală a tinerilor, în urma cărora aceştia vor fi direcţionaţi către cele mai adecvate soluţii de dezvoltare personală şi profesională. În ţări precum România, unde soluţiile nu sunt întotdeauna disponibile, reţeaua ar putea ajuta la schimbul de bune practici şi la dezvoltarea competenţelor personalului la nivel naţional.

În următorii ani, poziţia tinerilor în societatea românească trebuie să fie supusă unei schimbări fundamentale care vor fi dictate de o serie de provocări interne şi mondiale.

O problemă predominantă este cât de dificil va fi pentru generaţia tânără să primească informaţii despre aceste oportunităţi, iar colectarea şi oferirea tuturor resurselor care le pot fi accesibile trebuie să fie prioritate.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"România are nevoie, mai mult ca oricând, de soluţii concrete pentru asigurarea independenţei energetice şi stabilizarea preţurilor la gaze şi curent"

PSD pledează pentru un mix de soluţii care să includă reglementarea, astfel încât facturile la electricitate şi gaze să redevină şi să rămână suportabile pentru populaţie şi economie, pentru următorii ani. Simultan, este obligatorie mărirea capacităţilor de producţie, astfel încât România să capete independenţă energetică, lucru posibil, în viziunea PSD, în câţiva ani.

Nici eu şi nici colegii mei de la PSD nu vrem ca românii să fie obligaţi să suporte facturi uriaşe, dublate, triplate, chiar de 4 ori mai mari, la energie! Acesta este mesajul ferm al PSD! Trebuie să revenim la normalitate, la preţuri decente, pe care să şi le poată permită fiecare cetăţean.

Soluţiile PSD au fost transmise Guvernului. Însă ministerul Energiei are responsabilitatea iniţierii actelor normative şi a întregului pachet, aşa după cum inclusiv premierul i-a cerut, repetat, ministrului de resort, Virgil Popescu.

Din perspectiva PSD este fundamentală rezolvarea cauzelor, respectiv anularea efectelor liberalizării haotice şi în condiţii de penurie a pieţei, care a generat şi a amplificat actualul dezastru. Dacă nu se opreşte acest val al scumpirilor la electricitate şi gaze, inflaţia va continua să crească şi va conduce la apariţia unei crize economice şi sociale la nivelul ţării. PSD consideră că este necesară o intervenţie urgentă a Guvernului pentru reglementarea preţurilor la energie, cel puţin pentru consumatorii casnici, pentru instituţiile strategice, şcoli, spitale, instituţii şi IMM-uri.

Sediul reglementării în piaţa de energie este la Ministerul Energiei, şi nu la ANRE, cum a transmis ministrul Virgil Popescu. ANRE poate oferi date şi expertiza tehnică, dar decidentul trebuie să fie ministrul Energiei şi premierul, care răspund politic în faţa Parlamentului care le-a acordat votul de învestire.

În situaţia de faţă, cu un conflict major la graniţa României, avem nevoie, mai mult ca oricând, de soluţii concrete pentru asigurarea independenţei energetice şi stabilizarea preţurilor la gaze şi curent pentru următoarea perioadă, dar în special pe termen mediu şi lung.

Este imperios necesar ca România să producă mai multă energie. Doar prin creşterea producţiei şi ofertei de energie la un nivel măcar egal cu cererea, preţurile s-ar stabiliza! Prin urmare, din perspectiva PSD, ar fi de-a dreptul iresponsabil ca în actuala criză a energiei, din cauza unei birocraţii absurde, să nu fie utilizate hidrocentrale care sunt în mare parte finalizate, dar nu sunt încă funcţionale. Acum şantierele sunt abandonate din cauza unor litigii de mediu declanşate pe motive de protejare a arinului, arbore comun în toată Europa, a unei specii de peşti fără importanţă economică, ori a unui rac care n-a fost văzut vreodată.

Situaţia absurdă ce trenează de ani de zile a fost evidenţiată urmare a acţiunii comisiei parlamentare de anchetă privind cauzele creşterii preţurilor la energie, înfiinţată la iniţiativa PSD, în toamna anului trecut. În ultimii doi ani, ministrul PNL al Energiei, Virgil Popescu, fost ministru al Economiei, n-a făcut nimic în această privinţă, deşi ştia bine că liberalizarea pieţei energiei, pe fondul unui deficit de producţie de energie, va determina avalanşa creşterii preţurilor facturilor.

Fac apel la toate partidele parlamentare, să lase deoparte toate orgoliile şi interesele electorale şi să participe activ la rezolvarea crizei energetice naţionale, prin legiferarea iniţiativelor propuse de PSD în Parlament, precum şi pentru susţinerea deciziilor Guvernului pentru reglementarea situaţiei de pe piaţa de energie din România.

Domnul Vasilică Toma:

"USR - atentat grav la sănătatea şi chiar la viaţa moldovenilor!"

Au luat banii din PNRR pentru construcţia spitalelor din Iaşi şi celelalte judeţe moldave şi i-au trimis către primarii partidului lor. Ne explicăm de ce şi-au tras partea leului pentru consultanţa oferită de ei.

Au vrut să ofere Rezilienţă şi Redresare în sănătate marca USR: Firimituri pentru Iaşi, pentru Moldova.

Un an a guvernat USR-ul. Însă, pentru Moldova, un an a fost suficient să îi anuleze pentru mulţi ani de aici încolo orice posibilitate şi ocazie de dezvoltare. Prin PNRR, USR a inclus 49 de proiecte pentru modernizarea/reabilitarea sau construcţia unor spitale. Mare parte a acestor spitale este concentrată cu predilecţie în regiuni şi oraşe unde USR îşi are primarii sau interese de bună înţelegere. Moldova este ultima pe lista investiţiilor în sănătate. De ce? Pentru că aşa au vrut şi au putut, ca în cazul tuturor celorlalte domenii prioritare şi vitale. Pentru Moldova, în afară de vorbe aruncate ca promisiuni, nu au făcut mai nimic... Doar cât să poată spune că au inclus-o. Din totalul de 49 de investiţii în sănătate, doar 5 vizează regiunea Moldovei! Cinci din 49. Cinci pentru o întreagă regiune, comparat, spre exemplu, cu 3 sau 4 investiţii incluse doar pentru fiecare judeţ preferat de USR.

Am întrebat la momentul la care au pregătit PNRR-ul ce studii au folosit pentru întocmirea proiectelor. Ce analize. De ce argumente şi date mai aveau nevoie ca să îi facem să înţeleagă că Moldova trebuie să fie inclusă în PNRR, prin măsura nevoilor şi importanţei sale.

Îi întreb şi acum: De unde şi cum aţi concluzionat dumneavoastră, domni şi doamne de la USR, că în judeţele unde primarul reşedinţă de judeţ vă este membru, este cea mai mare nevoie de spitale?!

Pe baza căror date aţi ajuns la concluzia că, spre exemplu, în Timişoara, Cluj, Braşov sau Alba sunt necesare mai multe investiţii în sănătate decât pentru toată Moldova la un loc?!

Pe ce temei împărţiţi cetăţenii acestor ţări, dându-i la schimb pentru propriile interese?

Un lucru este cert: din partea USR, Moldova şi moldovenii să trăiască din firimiturile pe care le-au aruncat! Dacă pot trăi...

USR-ul să trăiască. Aşa, pe... transparenţă şi grijă (consultanţă) pentru oameni.

Domnul Varujan Pambuccian:

Spre deosebire de toate imperiile care au existat în istorie, imperiul sovietic a avut o serie de trăsături unice, cea mai importantă fiind lipsa de suprapunere între teritoriile istorice înglobate şi structurile administrative cărora le-a subordonat. Construit ca o structură feudală dominată de relaţiile de vasalitate, imperiul sovietic şi-a propus deznaţionalizarea şi ateizarea entităţilor pe care le-a înghiţit în buna tradiţie ţaristă. Foarte multe dintre graniţele dintre statele înglobate au fost retrasate cu intenţia generării unui conflict mocnit, trecând peste popoare şi modificând mai târziu structura etnică sau religioasă, în numele unei ideologii a uniformizării şi supunerii absolute. Efectele unei asemenea construcţii le vedem chiar în aceste zile în Ucraina, ţară în care au fost sădite şi crescute temeinic tensiuni şi conflicte mocnite, uşor de utilizat de către imperiali ca să încerce să înfrângă orice voinţă şi aspiraţie naţională.

O asemenea soartă, similară cu cea a Basarabiei, a avut-o provincia armeană Artsakh (Karabakh). Parte a Armeniei din perioada dinastiei Artaxide, adică începând cu anul 189 î.C, provincia a început a fi disputată între Armenia şi Persia începând cu anul 376.

Odată cu apariţia şi extinderea Islamului, ea a căzut pradă pentru perioade scurte de timp Califatului de la Bagdad şi Imperiului Selgiucid, apoi Imperiului Mongol, devenind mai târziu obiectul disputei între Imperiul Persan şi Imperiul Otoman.

Începând cu anul 1805, odată cu expansiunea rusă în regiune, la cei care au exercitat pentru diferite perioade de timp controlul asupra sa adăugându-se şi Imperiul Rus. La sfârşitul celui de-la Doilea Război Mondial provincia a intrat sub control Britanic care, la Conferinţa de pace de la Paris, a atribuit-o Azerbaidjanului. În anul 1920, atât Armenia, cât şi Azerbaidjanul au fost înglobate în Imperiul Sovietic care a transformat-o în regiune autonomă în cadrul RSS Azerbaidjană. În toată această perioadă de 2000 de ani, Artzakh-ul a fost locuit neîntrerupt de o majoritate armeană, aşa cum este şi azi.

În anul 1991, odată cu destrămarea URSS, Artzakh-ul şi-a afirmat dorinţa de autodeterminare şi de revenire la Armenia. Fiind locuită aproape exclusiv de către armeni, această cerinţă s-a izbit de opoziţia Azerbaidjanului care o consideră partea teritoriului naţional. Populaţia Artzakh-ului şi-a declarat în anul 1991 independenţa şi suveranitatea asupra regiunii, ceea ce a condus la un război cu Azerbaidjanul, război susţinut de către Armenia. Demersurile de autodeterminare a regiunii au început însă odată cu venirea la conducerea URSS a lui Mihail Gorbaciov. La aceste demersuri opoziţia azeră a dus la tensionarea extremă a situaţiei şi la transformarea armenilor într-un fel de duşmani ai Azerbaidjanului prin intermediul propagandei oficiale.

Aşa se face că, în ziua de 27 februarie 1988, în oraşul Sumgait din Azerbaidjan, grupuri de azeri au atacat populaţia armeană din oraş, ucigând şi jefuind locuinţele acestora fără ca miliţia să intervină. În ziua următoare, un mic contingent al Ministerului de Interne a încercat să pună capăt, fără succes, violenţelor. În zilele următoare a fost decretată legea marţială, iar pe străzile oraşului au apărut forţe armate care au impus ordinea. Bilanţul făcut de Procurorul General al URSS vorbeşte despre 26 de armeni şi 6 azeri care şi-au pierdut viaţa în acel conflict. Cauza imediată a conflictului o reprezintă începuturile mişcării de autodeterminare a Karabakh-ului.

Conflictul din Karabakh şi violenţe ca cele din Sumgait nu pot fi rezolvate trecându-le cu vederea. Ele nu fac decât să perpetueze generaţie după generaţie o ură iraţională între popoare şi religii, fără a ţine cont că popoarele sunt compuse din oameni care, într-o situaţie normală, ar putea coexista fără probleme. De aceea, amintirea acestui moment de o violenţă extremă nu se poate rezolva de la sine şi, odată ajunse într-o fază violentă, nu pot fi rezolvate doar prin efortul părţilor implicate. De aceea, înfiinţarea Grupului OSCE Minsk este un răspuns potrivit, cu condiţia ca el să producă rezultate.

România a înţeles că etnicitatea şi coexistenţa religiilor reprezintă un element de progres, şi nu un generator de conflict. A făcut acest lucru în documentul care a fundamentat construcţia României Mari, proclamaţia de la Alba Iulia, şi de câte ori o guvernare vremelnică s-a abătut de la el, naţiunea română a avut de pierdut. URSS a construit un lagăr comun pentru popoarele care l-au compus, atribuind arbitrar teritorii uneia sau alteia dintre "republicile" care l-au compus şi a eşuat generând conflicte care riscă să se perpetueze fără vreun orizont limpede. De aceste conflicte profită doar puterile din regiune - în cazul nostru, Turcia şi Rusia -, înclinând balanţa când de o parte, când de alta şi alimentând conflictul aşa cum am văzut de curând în înarmarea armatei azere cu drone de atac venite pe filiera turcă.

De aceea, considerăm că accelerarea procesului de mediere a grupului de la Minsk este cel mai important lucru care trebuie făcut acum. Zona Europei de Est, aflată la graniţa Orientului Apropiat, este critică pentru stabilitatea Europei însăşi, şi, dacă nu din motive umanitare, măcar din motive practice, ea trebuie să ajungă la o stabilitate trainică. Deplângând violenţele din Sumgait, cu gândul la cei care au murit atunci şi la familiile lor, fac un apel la ţările membre ale Grupului OSCE Minsk pentru a aborda, cu toată responsabilitatea, un conflict care a mocnit în toată perioada comunistă, a izbucnit în 1988 şi pare a nu se încheia.

Domnul Mihai Weber:

"Preţurile din România trebuie să se raporteze la puterea de cumpărare a românilor!"

Avem în faţă rezolvarea unei probleme care trenează de 30 de ani, indiferent de guvernele şi doctrinele partidelor care au condus România. De fiecare dată am acceptat din partea partenerilor europeni impuneri şi limitări care, adeseori, nu au avut nicio legătură cu situaţia economică şi socială din România. Consider că este momentul să lăsăm deoparte "gâlceava" politică şi orgoliile de partid şi să recunoaştem că lucrurile nu mai pot continua în această manieră. Nu mai putem accepta impunerea unor reguli care falimentează poporul român şi care sunt inaplicabile în condiţiile economice actuale.

A avea pretenţia alinierii preţurilor din România la nivelul preţurilor europene, înseamnă condamnarea la sărăcie a milioane de români. De aceea, este imperios necesar să fim cu toţii de acord că este nevoie de o renegociere a regulilor stabilite de Comisia Europeană, prin care să se prevadă excepţii de la aceste reguli, în funcţie de situaţia economică şi socială din fiecare ţară membră a Uniunii Europene.

În contextul actualei crize energetice, a războiului din Ucraina, în urma crizei economice şi pandemice, România trebuie ajutată de aliaţii şi colegii europeni, aşa cum a fost ajutată şi Grecia, de exemplu, atunci când se afla într-o situaţie economică grea. Uniunea Europeană trebuie să accepte un set de măsuri de protecţie pe care statul român să le poată aplica pentru o perioadă limitată de timp.

Nu ne mai putem permite să asistăm impasibili la distrugerea companiilor româneşti şi la sărăcirea românilor, doar de dragul de a respecta nişte reguli care au fost făcute fără a se ţine cont de realităţile economice şi sociale din toate ţările membre ale Uniunii Europene. Este inutil să mai spun că impactul creşterilor de preţuri asupra populaţiei din Germania sau Franţa nu poate fi comparat cu impactul produs de aceste majorări în România, dar aceasta este realitatea.

Singura soluţie constă în implementarea unor măsuri de protecţie pentru populaţie şi companii, care să facă rabat pentru o perioadă limitată de timp de la regulile Uniunii Europene. În paralel, trebuie să aprobăm urgent punerea în funcţiune a tuturor investiţiilor energetice, care sunt în stadiu de finalizare sau care stau în conservare, fie că vorbim de facilităţi pe bază de cărbune, gaze, hidro, atomic, solar sau eolian.

În concluzie, ceea ce avem de făcut, pe termen scurt, este să le oferim românilor sprijin şi protecţie. În ceea ce priveşte soluţia pe termen mediu şi lung, aceasta a devenit deja evidentă, de multă vreme: România trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic!

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

"Spunem, nu, războiului! Suntem solidari cu refugiaţii ucraineni"

Organizaţia Judeţeană PSD Sibiu a demarat o campanie de strângere de fonduri, în rândul membrilor din întregul judeţ, pentru achiziţionarea de bunuri necesare refugiaţilor ucraineni care ajung pe teritoriul ţării noastre.

Colegii noştri din întregul judeţ şi-au arătat dorinţa de a ajuta, de a dona bani sau bunuri pentru a sprijini oamenii care în aceste zile ajung în ţara noastră, în încercarea disperată de a căuta adăpost. Sunt, în majoritate, femei şi copii, cu animale de companie, familii dezbinate de război, care şi-au lăsat în urmă taţii, fraţii sau soţii, dar şi casele şi absolut tot ce au agonisit în această viaţă. Este de neimaginat drama prin care trec aceşti oameni şi este de datoria noastră să facem tot ce putem pentru a-i ajuta.

La ora actuală, am demarat deja campania de strângere de fonduri în rândul membrilor noştri. Apoi, vom lua legătura cu autorităţile publice responsabile cu gestionarea situaţiei refugiaţilor, pentru a vedea concret de ce bunuri şi produse au nevoie acei oameni, şi vom achiziţiona cele necesare. Sumele strânse le vom folosi inclusiv în vederea asigurării cazării pentru persoane refugiate care ajung pe raza judeţului Sibiu.

De câteva zile, milioane de ucraineni trec printr-o dramă cumplită - războiul.

Este inadmisibil ca în secolul al XXI-lea, ţări din lumea civilizată să recurgă la conflict armat, indiferent care ar fi motivele.

Războiul a produs întotdeauna doar pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale imense în rândul tuturor forţelor beligerante, dar şi crize mondiale. Războiul înseamnă moarte şi distrugere, războiul ucide oameni şi frânge destine.

Facem apel la pace! Facem apel la diplomaţie! Facem apel la începerea negocierilor şi oprirea conflictului armat care a izbucnit în Ucraina!

Omenirea încă nu a scăpat de pandemie, nu şi-a revenit de pe urma acestei molime care a răpus milioane de vieţi şi ne-a aruncat într-o criză economică de amploare. Oamenii nu mai trebuie să sufere sau să moară, nevinovaţi, din cauza orgoliilor unor conducători nesăbuiţi.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 142.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: de la ora 10.00 până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 avem o pauză, iar de la 11.30 sesiunea de vot final, după care vom avea şedinţa Biroului permanent al Camerei şi şedinţa Comitetului liderilor.

Dacă sunt observaţii asupra ordinii de zi? Nu sunt.

Ordinea de zi?

Vă rog, domnule Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Solicităm retrimiterea la comisie a PL-x 447/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată).

Nu s-a putut discuta cu toţi liderii. Colegul Claudiu Năsui a luat legătura cu o mare parte din liderii grupurilor parlamentare. Dacă nu este consens...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Care?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

PL-x 447/2021.

Cred că poziţia 34, din câte aveam aici. Nu ştiu dacă este ordinea de zi modificată sau nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ştiţi că nu merge, domnule Rodeanu, cu "am discutat cu câţiva".

Întreb...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

V-am confirmat că nu este la momentul de faţă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă!

UDMR-ul?

Rog liderii să vină până la mine. (Consultări.)

Stimaţi colegi,

Nu există consens asupra acestei solicitări din partea Grupului USR.

Supun votului dumneavoastră solicitarea de retrimitere la comisie a poziţiei 34 de pe ordinea de zi, PL-x 447/2021.

Vot, vă rog.

Cu 82 de voturi pentru, 30 contra, 16 abţineri, poziţia 34 de pe ordinea de zi, PL-x 447/2021, a fost retrimisă la comisie pentru două săptămâni.

Grupul UDMR, solicitare, de asemenea.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La punctul 3 avem PL-x 59/2022 (Proiectul de Lege privind reglementarea statutului personalului contractual care, în perioada stării de alertă, a fost încadrat pe perioadă determinată).

Am înţeles că la nivelul Guvernului se pregătesc anumite măsuri chiar pe acest subiect şi din acest motiv eu cred că ar fi raţional să amânăm sau să retrimitem la comisie. Nu ştiu, procedural, ce se poate - amâna sau retrimite la comisie?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există consens?

Domnul Csoma Botond:

Nu, n-am vorbit. Cu cei de la PNL am vorbit, cu cei de la Partidul Social Democrat n-am reuşit să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

USR? Pentru.

AUR? Pentru.

Minorităţi? Pentru.

PNL? Pentru.

UDMR? Evident, pentru.

Nu există consens.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru retrimiterea poziţiei 3 de pe ordinea de zi la comisii.

Vot, vă rog.

Stimaţi colegi,

104 voturi pentru, 36 contra.

Doar că vă reamintesc că oricum nu puteam discuta acest proiect acum, pentru că raportul nu este şi oricum săream peste el. Dar votul dumneavoastră a fost de retrimitere la comisii.

Domnule Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O solicitare de a aduce înainte poziţia 19. Există raportul depus ca să-l dezbatem în şedinţa de astăzi.

Este vorba de PL-x 32/2022 (Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri).

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De pe poziţia 19 pe...

Domnul Szabó Ödön:

Pe poziţia 5.

Voci din sală:

Are raport!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

USR-ul? Pentru.

AUR?

PSD?

Minorităţi?

PNL?

În regulă!

Există consens.

PL-x 32/2022, de pe poziţia 19 va figura pe poziţia 5.

Alte solicitări?

Domnule Simion!

Domnule Simion, vă rog frumos să luaţi loc în bancă! (Vociferări.)

Domnule Simion!

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 13/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Boris Volosatîi.

Vă rog.

Încercaţi scurt, pentru că aţi avut şi o declaraţie politică pe această temă.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acum 30 de ani, pe 2 martie 1992, trupele Armatei a XIV-a rusă, împreună cu Garda Transnistreană, trupe ruse de cazaci, mercenari ucraineni din Organizaţia teroristă UNA-UNSO au atacat Republica Moldova, declanşând ceea ce noi numim astăzi Războiul pentru apărarea patriei pe Nistru.

În Războiul pe Nistru au căzut peste 300 de luptători, ostaşi, poliţişti şi voluntari.

Propun să ţinem un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi în Războiul de pe Nistru în 1992.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să ţinem un moment de reculegere, la solicitarea colegului nostru.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc.

Glorie eroilor români căzuţi în 1992 la Nistru!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 32/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul comisiei sesizate în fond, şi anume Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule Solomon, vă rog, pentru raport.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990, în sensul extinderii sferei beneficiarilor actului normativ de bază, prin includerea unei noi categorii, respectiv copiii minori la data la care unul dintre părinţii lor fireşti era căsătorit cu o persoană aflată într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), care au crescut într-o asemenea familie, urmărindu-se acordarea unei indemnizaţii lunare şi pentru această categorie de urmaşi.

Proiectul a fost adoptat de Senat în şedinţa din 7 februarie 2022, face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Ödön?

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc doar să vă mulţumesc pentru sprijinul acestei iniţiative legislative, în mod special Comisiei pentru muncă şi colegului meu, Silviu Vexler.

Este o lege care pune, practic, capăt unei nedreptăţi. Acele persoane, acei copii care au trăit în momentul în care o persoană din familie a fost condamnată şi au trăit împreună, practic reprimi drepturile familiei respective.

Vă mulţumesc pentru sprijin şi sper să avem un vot în unanimitate şi la votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu există.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 610/2021.

Domnule Miftode, în calitate de iniţiator?

Vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin această iniţiativă recunoaştem dreptul copilului care suferă de o boală infecto-contagioasă de a beneficia, indiferent de vârsta pe care o are, de îngrijirea unui părinte.

Aşa cum este legea acum, părinţii sau aparţinătorii legali ai copiilor cu o boală infecto-contagioasă primesc concediu plătit pentru îngrijirea copilului doar în cazul în care copilul are o vârstă mai mică de şapte ani.

Această propunere legislativă prevede dreptul la un concediu special pentru îngrijirea copilului, cu o indemnizaţie corespunzătoare, şi pentru cazul minorului cu vârsta de peste şapte ani.

Avem, aşadar, ocazia de a repara o nedreptate şi de a înlătura în acelaşi timp un pericol.

Nedreptatea pe care o corectăm este discriminarea între copii. O vreme, singurii părinţi care au putut sta acasă cu copiii au fost cei care erau şi ei bolnavi, fie erau nevaccinaţi şi deci erau în concediu medical alături de copil.

Pericolele pe care le înlăturăm ţin atât de descurajarea vaccinării părinţilor, ce nu pot sta acasă alături de copiii lor, dacă sunt vaccinaţi, cât şi de posibilitatea transmiterii la locul de muncă a unei boli preluate de la copil acasă şi pentru care vaccinul oferă o protecţie parţială, dar nu o garanţie împotriva infectării.

Vrem ca statul român să asigure părinţii şi aparţinătorii legali că primesc sprijin în îngrijirea copiilor şi că sunt încurajaţi să le fie alături, mai ales în momente dificile ale trecerii printr-o boală contagioasă.

Vă mulţumesc pentru sprijinul acordat, indiferent de partid, pentru unanimitatea rapoartelor favorabile în ambele comisii raportoare şi vă rog să acordaţi un ultim vot favorabil acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru muncă, vă rog, raportul.

Comisia pentru muncă.

Domnule Solomon, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai aveam un iniţiator care doreşte să ia cuvântul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Scuze, domnule Solomon!

Vă rog.

Doamna Vecerdi?

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate îşi propune să rezolve o serie de discriminări indirecte între minorii afectaţi de boală infecto-contagioasă şi între părinţii lor sau reprezentanţii lor legali, asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Multitudinea de acte normative, firească, de altfel, în contextul pandemiei de COVID-19, ne-a demonstrat nu o dată că teoria e foarte bună, dar practica ne omoară.

În acest caz, avem o lege, Legea nr. 136, care la art. 8 alin. (9) prevede că aparţinătorul minorului izolat este supus carantinării dacă măsura izolării nu se aplică.

Cu toate acestea, la ora actuală, conform legislaţiei, părinţii vaccinaţi sau imunizaţi prin boală ai minorilor peste 7 ani, care sunt izolaţi pentru o boală infecto-contagioasă, nu au dreptul la concediu medical de îngrijire a copiilor.

Copiii, indiferent de vârstă, sunt la fel de vulnerabili în faţa bolii, mai ales când sunt privaţi de îngrijirea părinţilor şi de afecţiunea lor.

Mulţumesc iniţiatorilor, cărora m-am alăturat şi eu, în numele tuturor părinţilor, dar şi a medicilor de familie care nu vor mai trebui să identifice formule hibrid pentru a lăsa părinţii să-şi îngrijească copiii.

Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Acum raportul, domnule Solomon.

Comisia pentru muncă.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, urmărindu-se instituirea unei forme speciale a concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 18 ani şi a indemnizaţiei corespunzătoare, în cazul copilului aflat în carantină sau izolare din cauza unei suspiciuni asupra unei boli infecto-contagioase, acordate asiguraţilor pentru care nu s-a dispus măsura izolării sau a carantinei şi a căror activitate nu se poate presta de la domiciliu.

Comisiile propun adoptarea proiectului în forma prezentată de Senat.

Raportul cuprinde şi forma supusă dezbaterii în cele două comisii.

Prin urmare, vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, Grupul PNL.

Doamna Calista Mara.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Deja colegii mei au explicat şi pe larg, şi pe scurt, şi medical, şi tehnic despre ce este vorba.

Evident, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege, de altfel cum l-a votat şi în comisia de raport.

Pe scurt, acei părinţi vaccinaţi, care n-ar fi avut dreptul să stea cu copiii lor infectaţi, mai ales de COVID, în perioada aceasta - mă refer la copiii peste 7 ani şi până în 18 ani - vor putea să stea alături de ei să-i ajute să se vindece, să-i îngrijească, ca şi ceilalţi părinţi care nu s-au vaccinat sau care nu s-au imunizat în urma COVID.

Despre asta este vorba, foarte simplu.

De aceea, credem că este un proiect extraordinar de necesar şi care merită votul dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Printre doamnele vorbitoare, şi domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu înţeleg ultima dumneavoastră afirmaţie, dar în fine!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Era doar o afirmaţie, staţi liniştit!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Iar face afirmaţii domnul preşedinte?!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Da, ca toţi ceilalţi, şi noi vom vota acest proiect de lege. L-aţi înţeles, însă vreau să accentuez altceva.

În primul rând, repet, este vorba de înlăturarea unei discriminări, acordarea de concediu medical şi părinţilor care sunt vaccinaţi şi ai căror copii au primit decizii de carantinare.

Deci e o chestiune foarte gravă, am spune, o chestiune de discriminare.

Dar întrebarea este de ce s-a ajuns la acest punct. Pentru că este un raţionament extrem de simplu, nu este o greşeală.

Motivaţia este: răspândirea minciunii, răspândirea segregării în societate şi diseminarea bolii. Pentru că, indiferent dacă aceşti părinţi aveau simptome, ei erau obligaţi să meargă la serviciu. Diseminau boala în societate în mod programatic.

Mai mult, nu există doar această discriminare la nivelul educaţiei copiilor. Acei copii care nu erau vaccinaţi nu erau lăsaţi să intre la cursuri...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa,...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da. Nu mă întrerupeţi! Vorbesc la subiect!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... sunt convins că o să finalizaţi, pentru că urmează să dau cuvântul unor doamne.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vorbesc la subiect!

Vă rog, nu mă mai întrerupeţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar trebuie să vă întrerup şi o voi face de fiecare dată când depăşiţi termenul! Nu mă certaţi, vă rog frumos, că pot să fac şi eu exact la fel!

Vă rog, finalizaţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci copiilor nevaccinaţi li s-a interzis dreptul la educaţie.

Mai mult, în ultimii doi ani...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, vă rog să finalizaţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...mutarea copiilor în online a însemnat distrugerea învăţământului. Propriii mei copii au fost distruşi din punct de vedere educaţional! Dacă până acum doi ani aveam un control foarte bun al timpului petrecut în faţa unui ecran...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă nu finalizaţi în cinci secunde, vă închid microfonul!

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da. Ce mai pot să zic este că s-a diseminat minciuna, boala şi discriminarea, prin acest fel de măsuri, fără nicio logică medicală...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...şi administrativă sau educaţională. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Urmează doamna Doamna Csép Andrea, Grupul UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu o să vorbesc despre familie. Despre familiile în care copilul bolnav trebuie să stea singur acasă, pentru că legea nu i-a permis părintelui să fie lângă copil. Părintele care a trebuit să meargă la locul de muncă şi să-şi facă griji, să sune copilul, pentru că nu avea cu cine să îl lase şi nici statul nu îl ajuta, ca eventual să-şi încălzească mâncarea, ca eventual să vadă dacă chiar petrece timp în faţa televizorului, sau citeşte, sau desenează, sau eventual chiar iese copilul din casă, nesupravegheat.

Cred că această lege ar ajuta şi va ajuta foarte mult, în viitor, pentru siguranţa familiilor şi a copiilor.

UDMR va sprijini în continuare toate demersurile care vin în a sprijini familiile, copiii, şi vin în a sprijini siguranţa zilei pe care o trăim în fiecare zi şi siguranţa familiilor în România.

Aşa că noi vom vota acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coarnă.

V-aţi înscris la cuvânt.

Deputaţii neafiliaţi la final, doamna Alexandru!

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Legile strâmbe nu le-au făcut nici copiii, nici părinţii bolnavi, le-am făcut noi. E bine că încercăm să le corectăm şi eu cred că trebuie să renunţăm rapid la aceste interdicţii, să renunţăm rapid la aceste discriminări pe care încă le avem şi nu sunt justificate decât dintr-o perspectivă politică.

Sigur că sunt pentru această iniţiativă, dar trebuie să avem grijă, în momentul în care reglementăm, noi să nu creăm aceste discriminări, pentru că nu copiii, nu părinţii au o vină, ci noi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Victoria Alexandru. Cu aceeaşi condiţie fizică de ieri!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Da.

Mulţumesc.

Aveţi un extraordinar, agil, spirit de observaţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am observat, sunt 7-8 vorbitori pe această temă. Eu o să fiu foarte scurtă.

Dacă se dorea sprijinirea părinţilor, respectiv a copiilor, acest proiect de lege trebuia să treacă nu în procedură de urgenţă, în megaprocedură de urgenţă.

Aveţi majoritate parlamentară şi aţi tărăgănat-o săptămâni în şir şi acum vă "înşiraţi" la tribună să vă lăudaţi că aţi dat o măsură pentru familii.

E cam târziu! Guvernul, înţeleg, într-un final se pregăteşte de ridicarea restricţiilor, măsurile pe care le luaţi sunt utile, în mod evident proiectul trebuie susţinut, dar e puţin jenant că au trecut atâtea săptămâni, când de fapt se putea rezolva printr-o mobilizare, aşa cum o faceţi pentru alte proiecte care vă aranjează electoral.

Şi dacă s-ar şi deconta sumele pentru concediile medicale - asta apropo de povara asupra angajatorului - ce bine ar fi! Sunt lucruri simple care se pot face dacă există seriozitate, ceea ce nu este cazul în acest moment.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt şi neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Andronache?

Vă rog.

Pe procedură, bănuiesc.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Revin asupra propunerii pe care liderul Grupului UDMR a făcut-o şi vă aduc la cunoştinţă o observaţie pe care şi dumneavoastră aţi menţionat-o, anume aceea că nu este depus încă raportul.

Prin urmare, votul care a fost exprimat nu poate produce efecte procedurale, sens în care proiectul va rămâne pe ordinea de zi, însă el nu poate fi dezbătut pentru că nu există raport.

Din perspectiva aceasta, vom discuta la Comitetul liderilor despre toate aceste aspecte.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, mă bucur că aţi revenit, pentru că eu v-am spus că nu putem retrimite ceva la comisie ce nu are raport şi nu putem să discutăm astăzi.

În fine!

Trecem mai departe.

8. Proiectul de Lege pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 583/2021.

Domnule Pecingină, în calitate de iniţiator?

Vă rog.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Bună ziua!

Şi ca să evit o luare de cuvânt a doamnei Violeta Alexandru, şi eu spun că e cam târziu, dar niciodată nu e prea târziu atunci când rezolvi o problemă.

Prin acest proiect de lege rezolvăm o problemă cel puţin în domeniul transporturilor, o gură de oxigen pentru acest domeniu.

Prin această reîncadrare a indemnizaţiilor şi a altor sume care se pot încadra pentru delegare, detaşare, atât pe teritoriul României, cât şi în afară, am încercat să reglementăm şi să reparăm o greşeală din 2015, atunci când a fost dată o amnistie, dar au fost rezolvate efectele, nu a fost rezolvată cauza. De data aceasta am şi reîncadrat şi am rezolvat problema şi cu amendamente la Codul fiscal, care ajută la o mai bună şi la o clarificare a situaţiei legislative.

Am mai făcut un lucru, zic eu, bun. Prin această reglementare legislativă am încercat să luăm atributele ANAF-ului în a interpreta raporturile juridice dintre angajaţi şi angajatori şi le-am dus acolo unde trebuiau să fie de drept, la ITM.

Având în vedere toate aceste aspecte, eu consider că este un proiect de lege la care au contribuit în primul rând colegii liberali, dar ulterior şi toate formaţiunile politice, a trecut prin comisii cu voturi în unanimitate.

Pe cale de consecinţă, mă bucur că putem să venim în ajutorul oamenilor de afaceri, şi nu numai, şi a angajaţilor din România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnule Ödön, la dezbateri generale, bănuiesc! Nu suntem încă acolo.

Rog Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget să dea citire raportului.

Domnule Solomon, dacă tot v-aţi ridicat, haideţi!

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Să spunem din start că acest PL-x a fost depus la Camera Deputaţilor pe 7 decembrie.

Suntem Cameră decizională, deci şi-a urmat parcursul legislativ şi la Senat, în doar două luni de activitate. Nu cred că e prea târziu. E la timp.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare anularea diferenţelor de obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţii fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării sumelor reprezentând indemnizaţii sau orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada delegării, detaşării sau desfăşurării activităţii în altă localitate, atât în ţară, cât şi în străinătate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intrăm la dezbateri generale.

Domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să susţinem această iniţiativă legislativă care practic revine în faţa noastră, întrucât acum câţiva ani deja am votat o amnistie pentru o asemenea chestiune, pentru transportatorii români, având la bază aceleaşi lucruri.

La un moment dat, Finanţele au gândit că aceste drepturi care se cuvin celor care lucrează în străinătate sunt drepturi de categoria salarială şi nu drepturi care se oferă prin diurnă. Atunci i-am amnistiat.

Mulţi au ajuns în instanţă înainte şi în instanţă unii au câştigat, alţii au pierdut; ca de obicei, la noi.

Eu cred că această reglementare merge mai departe. În momentul de faţă, pe lângă amnistia fiscală pe care o votăm, se realizează şi o regulă pe care, de data aceasta sper ca în toată România să ţină cont de ea şi Fiscul să nu mai intre în această zonă.

Transportatorii români reprezintă afacerile care aduc o contribuţie majoră PIB-ului României. Este printre puţinele zone unde, la nivel european, reprezentăm ceva, alături de cei din Polonia şi aşa mai departe. Aţi văzut că în dezbaterile din Parlamentul European la un moment dat au fost reguli care au fost impuse tocmai pentru a-şi proteja propriii transportatori. Nu văd de ce noi ar trebui să-i pedepsim pe ai noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Bogdan-Gruia Ivan.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este o măsură foarte importantă, în condiţiile în care avem peste 350.000 de şoferi aflaţi în această situaţie.

Avem foarte multe companii româneşti care nu sunt competitive pe piaţa Uniunii Europene şi care sunt defavorizate, comparativ cu altele din celelalte state membre ale UE.

În momentul de faţă, dacă va trece această iniţiativă, va reuşi să de o gură de oxigen acelor companii care au reuşit să aducă plusvaloare României. Şi vă spun, doar în cazul judeţului Bistriţa-Năsăud, am fost abordat poate de zeci de reprezentanţi ai unor astfel de companii care au sute şi mii de angajaţi doar într-un singur judeţ, care sunt afectaţi direct de această măsură.

În concluzie, Partidul Social Democrat va susţine cu toată forţa această iniţiativă legislativă şi o va vota pentru a sprijini companiile româneşti de transport internaţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Merka, din partea minorităţilor naţionale.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Au vorbit foarte bine colegii dinaintea mea, doar că eu vreau să ridic o problemă cu care ne-am confruntat la această propunere legislativă.

Aşa cum ştie şi domnul preşedinte al Comisiei pentru muncă, cum ştiu şi ceilalţi colegi, în 2015 a fost dată o amnistie şi am ajuns în 2022 cu aceeaşi problemă, cu aceeaşi solicitare din partea transportatorilor, cu acelaşi afront adus acestui domeniu de către angajaţii unor instituţii.

Stimaţi colegi,

După 5 ani de zile, din nou, Parlamentul să vină şi să legifereze ceva care... Instituţiile statului au înţeles că e nevoie de sprijin, iar unii angajaţi vin din nou, să spunem - eu spun aşa, să ne pună în genunchi pe noi, pe parlamentari - faţă de aceşti angajaţi, poate, ai acestor firme. Lumea nu înţelege ce se întâmplă. Noi legiferăm şi unii angajaţi ai unor instituţii ale statului decid în alt fel, cum doresc dânşii. Oare nu este un afront împotriva parlamentarilor şi împotriva, să spunem, şi a Guvernului?

E păcat, când noi, în cinci ani de zile trebuie să venim şi să reparăm aceste situaţii, şi nu doar în acest domeniu.

Stimaţi colegi,

Poate ar trebui să venim şi noi, să vedem ce se întâmplă, cine guvernează ţara? Angajaţii, Guvernul, Parlamentul? Este o întrebare poate retorică pentru mulţi.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi vom sprijini această propunere legislativă care nu neapărat că vine târziu, dar poate ne trezeşte pe noi, ce va trebui să facem în continuare pe noul Pact de Mobilitate. Pentru că este un pact care face o presiune enormă asupra acestor transportatori.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Dar cred că vom avea înţelepciunea să pregătim în continuare aceste proiecte legislative.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul PNL, domnul Huţucă.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Aparent acest proiect ne vorbeşte despre o amnistie fiscală.

În realitate, în acest proiect este vorba despre consecinţele proiectării greşite ale unor prevederi legislative, pentru că principalul obiectiv al acestui proiect este acela de a înlătura absolut orice neclaritate legislativă.

Datorită unor legi incerte, scrise greşit, incomplete, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a reuşit în două rânduri, de-a lungul timpului, să ia indemnizaţiile de detaşare, de plasare în ţară şi în străinătate, care în limita unui plafon sunt neimpozabile, şi să le reîncadreze ca venituri din salarii. Ce înseamnă asta? Impozit pe salarii, contribuţii sociale, contribuţii de asigurări de sănătate, obligaţii fiscale, penalităţi, amenzi, dobânzi de întârziere, mai clar: obligaţii fiscale mai mari decât cifra de afaceri a unei companii. Şi ne-am trezit că transportul din România, construcţiile-montaj din România, punerea la dispoziţie temporară a forţei de muncă, sectoare de activitate cu procente importante în produsul intern brut sunt în stare de insolvenţă.

Pentru genul acesta de situaţii în care statul - că e Guvern, că e Parlament - a proiectat greşit o sumă de prevederi legislative, amnistia este soluţia.

Care e diferenţa între 2015 şi acum? Este următoarea: în anul 2015 Guvernul şi-a asumat ca ulterior amnistiei să înlăture toate aceste incertitudini legislative şi n-a făcut-o.

Astăzi, acest proiect de lege îşi atinge principalul obiectiv. Legea este clară, defineşte foarte clar regimul fiscal, defineşte foarte clar plafonul impozabil şi defineşte absolut toate formele de indemnizaţie sau alte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte, vă rog să concluzionaţi!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

...sau alte sume destinate compensării inconvenienţelor generate de deplasări în ţară şi în străinătate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumim colegilor parlamentari pentru sprijinul acordat. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul USR, domnul Ilie Victor.

Domnul Victor Ilie:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Această iniţiativă vine să corecteze, să repare două neajunsuri din administraţia din România.

Primul este slaba eficienţă a ANAF. Aici nu e vorba doar de norme interpretabile. Toate normele sunt interpretabile şi autorităţile fiscale sunt chemate să le interpreteze.

Din păcate, inspectorii fiscali nu au fost în stare să interpreteze corect aceste norme, pentru că - şi aici trec la al doilea aspect care trebuie corectat, şi anume impozitarea prea mare a salariilor mici din România. Aproape o treime din salariile din România sunt salarii minime şi acest lucru este din cauza faptului că ele sunt prea mult taxate şi antreprenorii români vor căuta întotdeauna mijloace, la limita legii, să evite plata acestor taxe.

Soluţia este nu neapărat zero taxe pe salariul minim, dar să discutăm despre acest lucru, să dăm mai mulţi bani oamenilor cu salarii mici din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Simion mai e prin sală?

Haideţi, domnule preşedinte!

Trebuie să fiu vigilent, să vă văd şi să vă invit la microfon!

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu vreau doar să sancţionez abuzurile comise de instituţii ale statului care în nenumărate rânduri le-au dat asigurări transportatorilor români, ramura din industrie care aduce a doua contribuţie la PIB.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Lasă!

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, domnule Solomon, ce să las? Ce anume vreţi să las?

A venit ISCTR-ul, au venit toţi cu controale pe ei, să impoziteze diurna, după ce le-au zis că diurna nu este impozitabilă.

Sunt zeci de mii, sute de mii de români, domnule Solomon, care merg prin toată Europa, se spală o dată pe lună, ca să vă plătească dumneavoastră salariul. Şi ce vreţi să las? Cam ce ar trebui eu să las, domnule Solomon?

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Lasă vrăjeala!

Domnul George-Nicolae Simion:

Să las vrăjeala?!

Păi, care e vrăjeala, domnule Solomon, că s-au trezit cu impozitarea diurnei cu cinci ani în urmă!

Facem! Avem un proiect de lege care spune că salariul minim în domeniul transporturilor trebuie să fie la nivelul salariului mediu pe ţară. Cum e şi în construcţii, şi a fost o măsură benefică, pe care voia să o taie domnul Cîţu.

Aşa că nu noi suntem ăia cu vrăjeala, domnule Solomon!

Felul în care instituţii, precum ISCTR-ul, precum ANSVSA-ul sunt folosite pentru a da în cap unora şi altora, de obicei antreprenori români, sau, cum ni s-a întâmplat nouă duminica asta, celor care organizează proteste, trebuie sancţionat. Şi fac un apel la ministrul secretar de stat, care e prezent aici şi are atribuţii în momentul acesta doar pentru relaţia cu Parlamentul, să ne spună cine erau cei infiltraţi cu bricege în mână, de la protestul de duminică.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Botez.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Botez, aşteptaţi puţin! Avem drept la replică. Chiar voiam să vă întreb, că mai sunt doi vorbitori de la PSD şi doar unul mai putea vorbi.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog nu generaţi...

Domnul Adrian Solomon:

...antevorbitorului meu i-am atras atenţia să citească puţin cifrele statistice, pentru că nu este chiar aşa cu ramurile economiei cum le prezenta aici.

De aici până la peroraţiile Domniei Sale nu e decât un pas spre gargară politică, aşa cum ne-a obişnuit de atâta timp.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Botez, vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

PSD spune mereu că susţine capitalul autohton şi are aşa o luptă permanentă cu multinaţionalele.

Dar, în 2015, Guvernul Ponta, când a început să interpreteze acest Cod fiscal, împotriva capitalului autohton, a îngenuncheat efectiv foarte multe societăţi pe această lege pe care vorbim noi acum.

Deci, PSD în loc să ajute, să dea o interpretare de la nivelul autorităţilor, care să clarifice acea lege, nu, s-a dus şi a îngenuncheat efectiv acel capital şi acei antreprenori pe care spune că îi apără.

Acum trebuie să corectăm acea nedreptate pe care a făcut-o Guvernul în momentul în care a interpretat legea şi astăzi trebuie să susţinem acest proiect, să îndreptăm acele erori făcute de către Guvern.

Vom vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Predescu?

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Susţin adoptarea acestui proiect de lege, deoarece chiar vine să corecteze erorile despre care vorbea colegul nostru.

Orice măsură care prevede anularea obligaţiilor fiscale impuse prin încadrarea diurnelor în veniturile salariale pentru lucrătorii detaşaţi, delegaţi pe teritoriul altor ţări, este bine-venită.

Înţeleg necesitatea de colectare de taxe şi impozite la bugetul de stat, însă nu putem sacrifica o ramură economică importantă, respectiv transportul internaţional de mărfuri.

Prin urmare, nu susţin practica ANAF de a reîncadra diurna ca venit salarial pentru a putea fi impozitată, deoarece, în primul rând ar conduce la dispariţia de pe piaţă a 58% din firmele de transport rutier internaţional de marfă. S-ar genera pierderi de aproximativ 5,31 miliarde de euro. Practic vom pierde aproximativ 2,43% din PIB.

După cum arată datele unui studiu public, realizat de o companie internaţională de renume, ar fi un adevărat tsunami pentru aceste firme, pentru locurile de muncă şi în final va zdruncina economia, şi aşa zdruncinată de criza sanitară COVID şi toate măsurile de restricţie impuse.

Indiferent de cine va suporta aceste impozite impuse, firma sau angajatul, sectorul şi economia în ansamblu vor avea de suferit. În final, multe companii vor fi închise şi multe locuri de muncă potenţial pierdute.

Transportul de mărfuri, cu precădere transportul rutier de mărfuri, este coloana vertebrală a economiei şi este de datoria noastră să contribuim la formarea unui cadru legislativ clar, coerent şi care să nu lase nicio urmă de interpretare.

Şi, în principiu, vreau să afirm că orice măsură economică venită pentru sprijinirea mediului privat românesc este bine-venită, chiar dacă presupune corectarea unor erori.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi suntem la prima legislatură, motiv pentru care pot să vă spun ce am observat până acum - şi am mai discutat acest capitol.

Iniţiatorii iniţiază o lege, Parlamentul o votează şi după aceea nimeni nu se mai ocupă de ce se întâmplă de fapt cu implementarea acestei legi.

Motiv pentru care - este doar un gând, dar o să venim şi cu o iniţiativă parlamentară -, eu cred că cei care au iniţiat un proiect de lege au datoria morală ca după doi ani să vadă cum s-a implementat această lege, pentru că uitaţi ce se întâmplă acum. Revenim la o lege dată înainte, ca să vedem că o anumită parte a Executivului face de capul ei.

Motiv pentru care, eu cred că ar trebui să adoptăm aceasta ca o măsură parlamentară. Cei care iniţiază un proiect de lege au datoria să-l şi urmărească, să vadă care au fost efectele.

Atât am avut de spus.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Câteva precizări de context şi după aceea câteva lucruri de bun-simţ.

Proiectul este făcut de Vîlceanu şi de Ministerul Finanţelor şi pus în braţe unuia sau mai multor parlamentari, când în mod normal Ministerul Finanţelor, dacă avea curaj să-şi asume că are nişte probleme în sistem, de interpretare, de abordare diferită, de neclarităţi legislative, trebuia să iasă asumat şi să spună: "Avem următoarea problemă: ne asumăm că următoarele structuri ANAF interpretează în fel şi chip, o să luăm următoarele măsuri de sancţionare şi o să corectăm printr-o iniţiativă legislativă, de exemplu, nu prin ordonanţă de urgenţă, cadrul legal care permite o practică neunitară în domeniu".

Aşa, l-a ascuns sub un proiect de lege care este despre amnistie.

Eu aş vrea să le mulţumesc în primul rând transportatorilor care şi-au plătit corespunzător tot ce aveau de plătit pentru activitatea pe care o desfăşoară. Să nu credeţi că toţi n-au plătit! Sunt oameni care au plătit, în această ţară, interpretând, aşa cum era normal să interpreteze legea, iar cei care au avut neclarităţi sunt convinsă că s-au documentat şi până la urmă au ajuns la cea mai corectă soluţie.

Repet, eu le mulţumesc acestor oameni care şi-au plătit ce era de plătit şi care văd cum se întâmplă în Parlament, ca realitatea, ca abordarea să fie diferită, în funcţie de cine are mai mare intrare sau nu.

Eu nu spun că legea nu trebuia completată şi clarificată! Mă mir că nu a fost făcută acum cinci ani de zile şi vă previn că putem să ne auzim peste cinci ani de zile şi să constatăm că e nevoie din nou de o clarificare, pentru că, de fapt şi de drept, dincolo de legi, contează cine le pune în aplicare şi dacă se urmăreşte, cum a spus cineva mai devreme, ca în toată ţara să fie la fel. Şi dacă este necesar să se intervină, inclusiv cu o îndrumare dincolo de lege, asta trebuie să facă structurile publice din plan local, de altminteri noi având şi o legislaţie de prevenţie,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...de sprijin a antreprenorilor, ca să nu greşească în aplicarea legii.

Aceste lucruri nu se întâmplă, să ne înţelegem!

Sunt oameni care sunt corecţi şi plătesc şi sunt oameni care într-adevăr se lovesc de dificultăţi de interpretare, şi sunt oameni care se fac că nu înţeleg, ca să o spunem pe cea dreaptă. Şi aici este rolul Executivului să intervină...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru, vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...şi să clarifice.

Închei spunând următorul lucru - şi vă spun direct - sunt parlamentari care au firme de transport. Aceşti oameni trebuie să aibă măcar decenţa să se abţină dacă sunt în situaţia de a fi scutiţi, de a fi amnistiaţi fiscal, prin comparaţie cu alţi transportatori care au plătit, aşa cum au ştiut că trebuie să o facă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, doamna deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Şi ultimul lucru, dacă-mi permiteţi. ANAF să termine cu aceste practici de control pe ultimii 5-7 ani, că de asta îngroapă afaceri care sunt nevoite să plătească pentru chestiuni pe care e posibil să le fi interpretat diferit faţă de cum ar fi fost normal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamna deputat!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Controalele se fac periodic şi nu îngropi pe cineva ducându-te să-l verifici cinci ani în urmă, când de fapt ar fi trebuit - una la mână - să fii proactiv şi să-i explici, să te preocupe să-i explici, să-l prezumi de bună-credinţă. Şi - doi - să-l controlezi periodic, nu să se acumuleze un număr de ani până când...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...îl îngropi sau îl închizi.

Deci este un proiect de lege care clarifică, dar este un proiect de lege care aduce la suprafaţă o groază de probleme ale societăţii româneşti şi o groază de probleme ale sistemului executiv care nu-şi face treaba sau are cu totul şi cu totul alte interese. Şi mai vedem peste cinci ani; s-ar putea să fim nevoiţi să facem aceeaşi evaluare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat, sunt convins că aveţi suficientă experienţă politică, astfel încât să puteţi sintetiza o luare de poziţie în maximum trei minute. De fiecare dată am fost elegant cu dumneavoastră, dar vă rog data viitoare să încercaţi să respectaţi Regulamentul, chiar dacă acum domnul deputat de la italieni vă conturbă.

M-aţi auzit, doamna deputat Victoria Alexandru? Nu m-aţi auzit!

O să-mi răcesc data viitoare gura degeaba.

Dacă la titlul proiectului de lege există observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 10 există observaţii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 19? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Ultimul proiect de astăzi, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 7/2022.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială pentru prezentarea raportului.

(Domnul deputat Claudiu Manta solicită să ia cuvântul.)

Să fie atent iniţiatorul la început!

Domnule Manta, vă rog.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ani la rând minerii şi energeticienii au dus greul sistemului energetic din România.

Complexul Energetic Oltenia garantează de 40 de ani siguranţa sistemului energetic naţional, pentru că, nu-i aşa, vântul nu bate în fiecare zi şi nici soarele nu străluceşte tot timpul pe cer pentru a produce energie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest PL-x supus dezbaterii astăzi nu reprezintă o simplă completare în vederea soluţionării unei probleme de aplicabilitate a legii, precum şi de interpretare diferită dată de instanţele judecătoreşti cu privire la acelaşi text de lege.

Pensionarea mai rapidă a minerilor şi energeticienilor nu este un moft, este o necesitate, deoarece condiţiile de muncă ale acestor salariaţi au devenit din ce în ce mai grele.

Totodată, pensionarea mai rapidă reprezintă o formă de dreptate socială pe care trebuie, avem această datorie morală faţă de aceşti oameni să o aplicăm, ca o recunoaştere a condiţiilor în care aceştia muncesc.

Activităţile desfăşurate de aceşti salariaţi au un nivel ridicat al riscului, astfel încât accidentele sau bolile profesionale înregistrate contribuie la afectarea stării de sănătate, de multe ori la modul foarte grav, pentru că, din păcate, sunt multe accidente grave sau chiar decese.

De aceea, vă rog să votaţi PL-x 7/2022, pentru că în acest fel arătăm că ne pasă de oameni şi că apreciem la adevărata valoare munca lor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Solomon, raportul Comisiei pentru muncă.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare recunoaşterea perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 ca locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă pentru activităţile de producţie, mentenanţă şi asimilate din unităţile de producţie a energiei electrice şi extracţiei cărbunelui, astfel încât persoanele angajate la aceste locuri de muncă să poată beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, a fost adoptat de Senat în şedinţa din 20 decembrie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Pecingină, pe foarte scurt, că expiră timpul alocat şedinţei noastre.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Foarte scurt, domnule preşedinte!

Acest proiect de lege vine să completeze o lege pe care tot noi am dat-o în această formulă, Legea nr. 197, care nu şi-a produs efectele pe care le scontam noi atunci.

Prin această nouă lege şi amendamentele care au fost aduse îşi va produce efectele şi în sfârşit se va face dreptate pentru minerii şi energeticienii din Complexul Energetic Oltenia.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Miruţă, e musai?

Vă rog.

Tot aşa, cu rugămintea să fim pe scurt.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşteptam să iau cuvântul la dezbateri generale. Pare că aţi dat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Suntem la dezbateri generale!

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Dragi colegi, acest PL-x 7/2022 este un exemplu elocvent de cinism politic din partea PSD-PNL. Este copia proastă a Legii nr. 197, reintrodusă acum de către PSD doar pentru a încerca să-şi pună amprenta pe o problemă deja rezolvată.

Dacă această coaliţie n-ar avea atât de mulţi plagiatori ar fi realizat o copie fidelă care nu le ia oamenilor ceva ce deja au obţinut.

Spuneau antevorbitorii mei mai devreme că nu şi-a atins efectele scontate.

Ce faceţi, de fapt, acum este să le luaţi oamenilor 20 de ani de muncă condiţii speciale. Dacă aţi avea curaj, v-aţi uita în ochii acestor oameni şi le-aţi spune că pentru intervalul 2001-2021 le luaţi condiţiile speciale de muncă, tocmai reintroduceţi discriminările pe care această lege voia să le rezolve. Sunt oameni care au lucrat în aceeaşi activitate şi beneficiază de lucruri diferite. La Turceni, la Craiova nu a existat grupa a II-a de muncă şi aceşti oameni pentru 20 de ani nu vor primi nimic.

Şi pentru ca disputa politică să fie clarificată, vă reamintesc că 108 oameni au depus în instanţă şi au câştigat contestaţia împotriva deciziei de pensie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Dacă chiar vă pasă, nu le luaţi, daţi-le!

Destul i-aţi tratat pe aceşti oameni ca pe nişte obiecte care adesea vă aduceau voturi forţat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat, vă rog!

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Domnule preşedinte,

Minerii şi energeticienii s-au prins de ticăloşia dumneavoastră!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A mea?!

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Nu mai acceptă să fie bătaia dumneavoastră de joc!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Toma, doriţi acum sau la explicarea votului, la votul final?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu, acum!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, haideţi, că trebuie să închid şedinţa!

Domnul Ilie Toma:

Acum, pentru că vreau să rog colegii să voteze proiectul de lege. Repară o inechitate mare. Vorbesc în numele energeticienilor din judeţul Hunedoara, care nu cuprinde doar Mintia, cuprinde toată Valea Jiului, cuprinde unitatea productivă Paroşeni.

Colegul dinainte - nu vreau să-i pronunţ numele - vorbea despre cinism. Păi, domnilor, de ce intraţi într-un joc căruia nu-i cunoaşteţi regulile?! De ce jucaţi sub o formă falsă?

Nu, acest proiect de lege repară inechitatea, dă drepturile şi celor din urmă şi vă spun din tot sufletul: vă mulţumesc. Pentru că am avut nenumărate întâlniri cu energeticienii, şi nu numai din judeţul Hunedoara, şi toţi au spus cu mâna pe suflet: "Vă rugăm, ajutaţi-ne să putem să ieşim şi noi la pensie!". Nu erau recunoscute drepturile pentru cei care au ieşit mai repede la pensie. Nu erau recunoscute anumite drepturi care acum ar trebui să fie luate în considerare, pentru că ei sunt în ordonanţă de urgenţă.

De exemplu, Mintia. A fost oprită Mintia. Oamenii au fost lăsaţi în stradă, o parte din ei.

Mulţumesc mult.

Vă rog să daţi un vot favorabil! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlul legii există observaţii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există observaţii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem la 11.30.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci.

Întrucât avem o situaţie de urgenţă şi avem acordul unanim al liderilor, îl rog, pe procedură, pe domnul lider de grup Simonis, să vă facă o propunere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, în urma discuţiilor cu toţi liderii grupurilor parlamentare, am să vă rog să acceptaţi şi dezbaterea PL-x 565/2021 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Este transpunerea unei directive, suntem în risc de infringement şi, de aceea, vă rog să acceptaţi dezbaterea, pe cale de excepţie, în urma unui consens al liderilor grupurilor parlamentare, şi dezbaterea acestui punct, după care să îl introducem la votul final.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Toată lumea, în regulă?

Stimaţi colegi,

Atunci, vom intra în dezbaterea acestui punct de pe ordinea de zi.

Nu vom mai face nicio pauză, imediat după vom avea şi sesiunea de vot final.

Aşadar, PL-x 565/2021.

Îl invit pe domnul preşedinte Bulai, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru egalitatea de şanse.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind normele de exercitare a dreptului de autor şi a drepturilor conexe.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au adoptat, în unanimitate de voturi, această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Întrucât nu sunt înscrieri la cuvânt...

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Mă rog, bine!

Domnul Iulian Bulai:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru această dezbatere.

Această transpunere de directivă este foarte importantă pentru că reglementează în interesul celor care în România emit drepturi de autor. Vorbim de artişti, vorbim de cei care produc plusvaloare în sectorul cultural.

De la Senat, această directivă a venit cu foarte multe elemente bizare. De exemplu, o naţionalizare a acestor drepturi private, din partea statului.

Această eroare a fost modificată, am amendat corespunzător şi am dezbătut varianta primită, am eliminat această prevedere de naţionalizare.

Mai departe, organismele de gestiune colectivă au primit puterea de a face ordine în chestiunea bugetelor pe care le gestionează şi a sumelor nerevendicate de către autori. De aceea, prin amendarea corespunzătoare, vor avea 3 ani la dispoziţie pentru a digitaliza întreaga lor activitate - arhivă, baze de date, liste cu autori care trebuie să îşi primească drepturile.

Mai departe - şi este foarte important de menţionat - această transpunere de directivă creează noi drepturi în România - drepturile editorilor de presă, care pot apăra mai bine interesele jurnaliştilor.

Nu este o transpunere perfectă, dar este o îmbunătăţire remarcabilă a ceea ce înseamnă apărarea drepturilor de autor şi a sectorului cultural creativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Merka?

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dacă tot suntem într-un moment special, aş dori să dau citire unui scurt mesaj.

Ziua de 2 Martie 2022 reprezintă, pentru Biserica Catolică Latină, "Miercurea Cenuşii", ziua în care începe Postul Mare, postul de dinaintea Sfintelor Sărbători Pascale. Această zi este ziua care deschide perioada de chemare la iertare şi împăcare, la reconcilierea cu Dumnezeu, dar şi la reconcilierea între oameni.

Cu ocazia acestei zile, Sfântul Părinte a făcut apel către toată umanitatea ca în această zi, în "Miercurea Cenuşii", dat fiind actualul context, cel al războiului şi al tensiunilor existente în Ucraina, să ne rugăm împreună pentru pace!

Orice război lasă în urma lui o lume mai rea decât cea care a fost. Războiul este un faliment şi al politicii şi al omeniei, o resemnare ruşinoasă, o înfrângere în faţa puterilor răului.

Independent de ce naţionalitate suntem, religie sau apartenenţă socială, avem noi toţi puterea oare să ne oprim din treburile zilnice şi să ne unim în rugăciune, pentru ca bunul Dumnezeu să ne dea înţelepciune şi pace tuturor?

Dă-le, Doamne, înţelepciunea necesară celor care au puterea de a decide în această lume, de a cădea la un acord pentru binele umanităţii şi pacea pe pământ!

Domnule preşedinte,

Nu neapărat să luăm un moment de reculegere, dar poate un moment de linişte şi de gândire interioară, a noastră, ca să putem să transmitem prin rugăciunea interioară ceea ce poate a transmis şi Sfântul Părinte şi cred că toţi cei care gândesc la pace, la linişte pe acest pământ, în această lume.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Apreciez intervenţia dumneavoastră. Putea să fie un punct distinct, după ce terminam dezbaterile la acest punct.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnule Simion, numai o secundă, vă rog, să termin cu dezbaterile la precedentul punct.

Dacă la titlul legii există observaţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 74 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Nu luăm pauză, stimaţi colegi.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, pentru un vot de control.

Şi, după aceea, vă dau cuvântul pe procedură, domnule Simion.

Vot de control.

Suntem în cvorum.

Pe procedură, domnul Simion, vă rog, ca să putem intra în sesiunea de vot final.

Domnul George-Nicolae Simion:

Colegul nostru de la Grupul minorităţilor avea mare dreptate - trebuie să ne unim în rugăciune pentru pace.

Dar totodată trebuie să ne înţelegem rolul nostru, suntem demnitari ai statului român, rolul diplomaţiei parlamentare, şi să folosim toate pârghiile pe care le avem pentru a-l potoli pe acel nebun ieşit de sub control, pe acel dictator sângeros numit Vladimir Putin.

Am apreciat faptul că multe dintre grupurile parlamentare şi-au retras membrii din Grupul de prietenie România - Rusia, însă sunt multe grupuri de prietenie cu alte parlamente şi ar trebui să le activăm în această perioadă.

Eu sunt preşedintele Grupului de prietenie România - Polonia. O să fac o vizită săptămâna viitoare în Seimul polonez.

Ar prinde bine şi o declaraţie comună a parlamentelor din România şi Polonia şi declaraţii comune cu parlamentele altor state care au aceeaşi viziune geopolitică ca şi noi.

Dacă nu facem nimic şi rămânem doar cu rugăciunea înseamnă că stăm degeaba...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

...şi vegetăm în aceste bănci.

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Intrăm în sesiunea de vot final.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 13/2022.

Vot, vă rog.

Cu 269 de voturi pentru, unul contra, 23 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

În afara liderilor de grup, să ştiţi că atunci când arăţi cu degetul nu este un gest frumos!

Mergem mai departe.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 32/2022; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 289 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 583/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, două abţineri.

Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. A. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 610/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, o abţinere.

Explicarea votului, domnul Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am votat împotriva unei discriminări care a dus la răspândirea virusului în societate de către părinţii vaccinaţi, împotriva unei discriminări care a dus la răspândirea minciunii că vaccinul este sigur că ne-ar feri de boală, a unei discriminări care a dus la o segregare în societate, între vaccinaţi şi nevaccinaţi.

Vom lupta în continuare împotriva folosirii discriminării şi a minciunii pentru vaccinarea obligatorie a copiilor noştri, pentru mutarea lor în online, pentru condiţionarea accesului la educaţie de către deţinerea unui telefon sau a unui calculator, care sunt mijloace, iar nu scopuri. Scopul rămâne învăţământul, educaţia, iar nu un mijloc care este digitalizarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 7/2022; lege organică.

Vot, vă rog.

293 de voturi pentru, unul contra, 3 abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Miruţă, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Grupul USR a votat acest proiect de lege, dar îi invităm pe cei de la PSD şi pe cei de la PNL să meargă în circumscripţii şi să explice oamenilor care nu au avut grupă 20 de ani, în perioada 2001-2021, cum nu vor beneficia de nimic în această perioadă şi cum în continuare rămân discriminaţi. Colegi care au avut aceeaşi activitate, la acelaşi loc de muncă, unii vor beneficia, unii nu. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Pecingină, Grupul PNL.

Domnul Gheorghe Pecingină:

Ştim, nicio lege nu este perfectă şi nu putem să acoperim tot ceea ce ne dorim.

Nu este nevoie, domnule Miruţă, să mergem în colegii, ştim, de acolo venim.

Mai mult decât atât, în Parlament se află lideri de sindicat ai minerilor şi energeticienilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Simion, de ce de fiecare dată când trebuie să vorbiţi mergeţi în fundul sălii?

Haideţi la microfon! (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Puneţi mască, domnule! (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule... domnule lider... (Vociferări.) ...dumneavoastră, doar cu numele!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să nu dialogaţi cu cinstiţii reprezentanţi ai poporului...

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, nu pot să-i spun...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...din sală!

Domnul George-Nicolae Simion:

...numele, că după aceea o să-mi ceară drept la replică. (Vociferări.)

N-am curaj să îi spun domnului Alfred Simonis, "Alfred Simonis".

Noi am votat pentru.

Nu trimitem pe nimeni în ţară. E important să ne gândim de acum înainte pentru că vor veni ani grei în care nu o să avem de unde să plătim pensiile care vor veni.

Aşa că un pic mai multă responsabilitate din partea tuturor! Şi a noastră!

Dar nu are rost să ne ducem prin ţară. E sărăcie mare în ţară, vă zic eu, că am bătut judeţ cu judeţ ţara, în lung şi în lat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Simion, sper că nu vă doriţi să tăiaţi şi dumneavoastră pensii, cum au făcut-o alţii înainte, invocând faptul că nu sunt bani de pensii.

Vă garantez că atâta timp cât noi vom fi noi la guvernare, pensiile nu vor fi tăiate în România.

Dacă dumneavoastră vă propuneţi asta, nu veţi ajunge niciodată. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Simonis.

Vă rog, eliberaţi scaunul... (Aplauze.) ...e greu de ajuns acolo! (Vociferări.)

Domnule Toma, vă rog, explicarea votului.

Domnul Ilie Toma:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să vă mulţumesc mult pentru că azi aţi dat dovadă că funcţia nu are nimic de a face cu omenia.

Aţi votat pentru nişte oameni care au lucrat în condiţii grele, în condiţii mizere, au avut grupa şi nu au putut beneficia de ea. Chiar dacă au ieşit la pensie sau nu au ieşit sau urmează să iasă la pensie.

Stimaţi colegi,

În mod special vreau să-i mulţumesc colegului, Weber Mihai, şi lui Adrian Solomon, care au dat dovadă de adevărată omenie şi au băgat în sistem de urgenţă acest proiect de lege.

Noi am fost în teritoriu, cu toţii, să ştiţi. Şi eu, şi Natalia Intotero, şi colegul Manta, la Gorj, şi domnul Salan, la Hunedoara. Deci nu vorbim pe lângă acest subiect. Vorbim aproape de oameni, cu oameni. Şi noi întotdeauna vom fi alături de ei.

Vă mulţumesc în numele energeticienilor din această zonă.

Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă Dumitrina Mitrea, să ştiţi că nu vă pot da cuvântul; un singur vorbitor de grup la explicarea votului. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Aţi avut 2 deja!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aţi avut 2!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A fost drept la replică, domnule Simion, o procedură pe care sunt convins că o cunoaşteţi foarte bine.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe; PL-x 565/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 35 de abţineri. Adoptat.

Rog membrii Biroului permanent să mergem în sala de şedinţă.

Declar această sesiune închisă.

Vă doresc o după-amiază plăcută!

Şi tuturor celor în necaz, multă putere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.55.