Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 183.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 28 martie 2022 şi marţi, 29 martie 2022; programul de lucru pentru perioada 28 martie - 2 aprilie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 22 - 28 martie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00 vom continua cu primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu... (Vociferări.)

Avem înscrieri la cuvânt? Nu.

Domnul Roman? (Se adresează domnului deputat Florin-Claudiu Roman.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

E alt Roman, nu e...

Voci din sală:

Nicolae!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Roman Nicolae, AUR.

Nu... nu arată.

Domnul Roman Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie să folosesc acest microfon pentru a-mi cere scuze tuturor prietenilor mei pe care se pare că i-am indus în eroare asupra a două persoane - una dintre ele, mai în vârstă. Un proverb zice - "Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba!"; alta, care se apropie de jumătatea vieţii, dar sunt convins că nici până la sfârşitul ei şi nici cu încă o viaţă nu va putea face demonstraţia celor 7 ani de acasă.

Având în vedere cele spuse, acum şi aici, vă anunţ că din acest moment, având în vedere prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor - art. 13 alin. (6), coroborat cu art. 14 -, din acest moment îmi voi desfăşura activitatea ca deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

O voce din sală:

Aoleu, ce aţi făcut...? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Tobă Francisc.

Vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, se pare că a început cu o veste bună sesiunea noastră.

Trecând la lucruri mai serioase, vă aduceţi aminte că prima frază din jurământul depus de noi spunea aşa - "Jur credinţă patriei mele România".

Din această perspectivă, şi nu numai, din acest moment, reprezint în Parlament Alianţa pentru Patrie.

Vă mulţumesc.

Voci din sală:

O! O! O! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nu mai sunt intervenţii? Nu.

Avem o propunere legislativă al cărei termen de dezbatere şi vot final a fost depăşit. (Vociferări. Gălăgie.)

Dacă se poate, colegii... linişte în sală, vă rog! (Vociferări. Gălăgie.)

- Propunerea legislativă privind protecţia avertizorilor în interes public; Pl-x 573/2021; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. (Vociferări. Gălăgie.)

- Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a decesului domnului deputat Lucian Feodorov); PHCD 25/2022.

În conformitate... pe ordinea de zi avem Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a decesului domnului deputat...

În conformitate cu prevederile art. 240 din Regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Reprezentantul comisiei, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Având în vedere decesul domnului deputat Lucian Feodorov, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Lucian Feodorov, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani, începând cu data de 16 martie 2022.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Domnul Şimon?

Vă rog.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru regulament... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Dacă nu, voi fi nevoit să suspend şedinţa.

Domnul Gheorghe Şimon:

...a primit spre dezbatere Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei, iniţiat de domnul Andronache, de domnul deputat...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Şimon!

Domnul Gheorghe Şimon:

...Simonis...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Şimon!

Domnul Gheorghe Şimon:

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

E altceva. (Vociferări. Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Gheorghe Şimon.)

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul?

La articolul unic? Nu.

Dezbaterile au fost finalizate.

Am luat act.

Iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 26/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb, dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole, a proiectului.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 21/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru regulament.

Domnul Şimon, vă rog.

Domnul Gheorghe Şimon:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; proiect înregistrat la Biroul permanent cu nr. 136 din 15 martie 2022.

Proiectul de hotărâre propune continuarea activităţii parlamentare în format mixt, fizic şi online, revenind Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare dreptul de a identifica când este necesar şi să impună utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în activitatea Camerei Deputaţilor.

La lucrările comisiei au participat toţi membrii comisiei.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru regulament a hotărât, cu 5 voturi pentru şi un vot împotrivă, să propună plenului adoptarea prezentului Proiect de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată de iniţiatori.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt discuţii. Nu.

Raportul comisiei neavând amendamente, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnul Stoica.

Apăsaţi la timp!

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Am apăsat, dar...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Hai!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

Doar vreau să vă anunţ că acest proiect de hotărâre a fost din nou adoptat, în Comisia pentru Regulament, cu încălcarea Regulamentului şi a legilor statului nostru - termenul de depunere a amendamentelor era de 24 martie, iar şedinţa a avut loc şi acest proiect a fost adoptat cu două zile înainte.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

6. Proiectul de Lege privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public; PL-x 17/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României. Nu este.

Comisia pentru apărare sau Comisia pentru tehnologia informaţiei, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Domnul Gruia.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, trimis cu adresa PL-x 17/2022 din 2 februarie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic necesar pentru reutilizarea de către persoanele fizice şi juridice, în scopuri comerciale şi necomerciale, a documentelor deţinute de entităţile şi întreprinderile publice şi a datelor provenite din activitatea de cercetare. Prezentul proiect de lege transpune Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 172 din 26 iunie 2019.

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţa comună, desfăşurată în format hibrid, din 23 martie 2022.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, cu amendamente admise redactate în anexă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Supuneţi şi timpul, vă rog, pentru dezbatere.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Trei minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trei minute - timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

197 de voturi pentru, două contra, o abţinere, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Din partea Grupurilor dacă sunt intervenţii. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu.

De la art. 1 la art. 10 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 30? Nu. Adoptate.

De la 31 la 44 dacă sunt? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 469/2021.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Pop Darius, sunteţi iniţiator? Nu sunteţi.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru tineret şi sport a fost sesizată, prin adresa Biroului permanent din 18 octombrie 2021, în vederea examinării şi întocmirii unui raport, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 469/2021.

Comisia pentru tineret şi sport a dezbătut Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea educaţiei fizice şi sportului în şedinţa din data de 9 martie 2022.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea art. 3 din Legea educaţiei fizice şi sportului, cu amendamentele admise redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

La lucrări au fost prezenţi membrii comisiei conform listei de prezenţă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri?

Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

Deşi, de regulă, nu promovăm şi nu susţinem astfel de iniţiative, cu zile aniversare sau lucruri care nu se pot transpune în nimic concret, nevoia de a investi în sport şi de a avea acţiuni concrete pentru a ne asigura că tinerii fac mişcare şi că aceste lucruri se întâmplă frecvent este un lucru care ne determină să susţinem acest proiect de lege.

Avem instituţii care ar trebui să facă acest lucru. Avem acea federaţie, Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, pe care o încurajăm să-şi facă mai bine treaba, şi chiar avem în lucru un proiect de lege care ne încurajează să-i eficientizăm activitatea. Şi nu ne-am dori ca acest proiect de lege să rămână, până la urmă, doar o formă fără fond, în care instituţiile publice, în care administraţiile publice locale cheltuiesc banii, fără să avem rezultate concrete.

Chiar de aceea am propus şi am amendat acest proiect de lege, în Comisia pentru tineret şi sport, prin care vom centraliza toate acţiunile care au loc, bugetele, premiile oferite, să avem o predictibilitate, iar pe termen lung, din acest proiect de lege, din această săptămână a sportului, să putem să contribuim cu adevărat la o reformă în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Rareş Tudor Pop solicită să ia cuvântul.)

Domnul Rareş Tudor Pop (din sală):

Scurt!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Evident că acest proiect de lege nu va remonta şi nu ne va ajuta să scoatem mişcarea sportivă şi sportul românesc la liman, dar cred că avem nevoie de un semnal destul de clar în această direcţie, şi această săptămână a mişcării, corect implementată, poate fi un semnal în această direcţie.

Apropo de salvarea sportului românesc, aş vrea să le atrag atenţia colegilor de la UDMR că, din păcate, domnul ministru Novák are cam multe restanţe şi s-au strâns multe promisiuni care, din păcate, nu s-au îndeplinit. Nu avem o strategie a sportului românesc, nu avem o descentralizare a sportului românesc. Avem o situaţie încurcată, inclusiv la nivelul Arcului de Triumf, şi, în fine, multe alte probleme pe care sper să le lămurim, dacă nu la comisie, măcar aici, la Ora ministrului, la care sper să ajungă domnul ministru, nu să facă ca domnul Virgil.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ivan Bogdan-Gruia, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este un proiect de lege care face un pas foarte serios înspre normalizarea a ceea ce înseamnă sportul de masă în România. Avem 2 piloni care, cu perioade foarte scurte, de excepţie, au fost neglijaţi total în cazul sportului - sportul de masă şi sportul de performanţă.

În cazul sportului de masă, conform ultimelor studii ale Băncii Mondiale, un euro investit în sport înseamnă 3 euro scutiţi din sistemul sanitar. Şi tot acest lucru reprezintă de fapt o investiţie, nu o cheltuială din partea statului român.

Avem nevoie de o coerenţă în organizarea acestor acţiuni, atât de la nivel central, cât şi de la nivel local, pentru ca fiecare direcţie judeţeană de sport să prezinte un raport de activitate, să prezinte aceste acţiuni pentru care încasează lunar salarii.

Eu pot să vă dau doar exemplul judeţului Bistriţa-Năsăud, unde, din 2018, avem un club sportiv de handbal, şi fotbal - din 2020, care a reuşit în fiecare an să meargă în fiecare sat din judeţul Bistriţa-Năsăud ca şi acei copilaşi care au potenţial şi pot să facă performanţă să poată să vină într-o formă organizată de sport de masă.

Aşa că, în baza argumentelor prezentate în proiectul de lege şi a tuturor argumentelor pe care le-am spus şi de la această tribună, vă rog foarte mult să analizaţi cu atenţie acest proiect important care prevede ca sportul să fie o prioritate pentru România.

Avem cel mai mare nivel al copiilor cu obezitate infantilă din toată Uniunea Europeană şi trebuie să luăm măsuri foarte coerente pentru ca acest lucru să devină din ce în ce mai scăzut.

În concluzie, Grupul PSD susţine cu toată forţa acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Pop Darius, AUR, vă rog.

Domnul Darius Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aveam cum să trecem peste acest proiect de lege, având în vedere că se referă la sprijinirea, încurajarea şi restartarea sportului de performanţă şi a educaţiei fizice.

Ne confruntăm cu o alimentaţie din ce în ce mai nesănătoasă şi cu o rată de obezitate ridicată în rândul copiilor şi tinerilor. Nu mai vorbim despre degradarea şi prost gestionarea sportului de performanţă, iar în loc să găsim soluţii prin care să restartăm sportul românesc şi să găsim soluţii prin care să aducem la cunoştinţă importanţa unui stil de viaţă sănătos, prin sport şi efectele lui pozitive, atât fizice, cât şi psihice, respingem astfel de legi.

Să nu uităm că "Mens sana in corpore sano!".

Iar Grupul AUR va vota împotriva respingerii acestui proiect.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu sunt discuţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 3 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19; PL-x 556/2021; procedură de urgenţă.

Guvernul României. Nu este.

Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 556/2021 din 8 noiembrie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2021 prin care se propune modificarea şi completarea Legii nr. 56/2020 în vederea clarificării aspectelor referitoare la sursa de finanţare a drepturilor de natură pecuniară, reprezentate de pensia de urmaş, ajutorul suplimentar acordat familiei care a suportat cheltuielile ocazionate de decesul personalului medical care a participat la acţiuni medicale împotriva COVID-19, precum şi de ajutorul lunar acordat părinţilor în condiţiile în care decedatul era singurul întreţinător al părinţilor săi.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor, doamna Turcan Raluca, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Dragi colegi,

Astăzi supunem votului o lege pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă pe care Guvernul a emis-o pentru a recunoaşte meritele personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, act normativ care de fapt a făcut aplicabilă legea votată în Parlament în anul 2020.

Principala clarificare a vizat în primul rând sursa de finanţare a drepturilor acordate urmaşilor personalului medical decedat în urma participării la acţiuni de combatere a pandemiei. Aceste drepturi sunt: pensia de urmaş, ajutorul suplimentar acordat familiei care a suportat cheltuielile de deces şi ajutorul lunar acordat părinţilor dacă decedatul era singurul întreţinător al acestora.

Printre beneficiarii pensiei de urmaş au fost incluşi şi copiii care au dobândit afecţiuni invalidante înainte de a împlini 16 ani.

Cuantumul pensiei de urmaş este de 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie avute de personalul medical la data decesului, indiferent de numărul urmaşilor îndreptăţiţi.

Acelaşi cuantum al pensiei de urmaş se acordă şi în cazul copiilor care au ambii părinţi decedaţi.

În cazul decesului unei persoane implicate în acţiuni medicale de combatere a pandemiei de coronavirus, ajutorul suplimentar de deces este acordat de angajator şi are o valoare egală cu de două ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar suma este suportată din bugetul Ministerului Sănătăţii şi din bugetul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

Ajutorul lunar acordat părinţilor se plăteşte doar în cazurile în care nu există urmaşi, iar persoana decedată era singurul susţinător al părinţilor săi. Iar în această situaţie ambii părinţi beneficiază de acest tip de ajutor, în cuantum lunar de 50% din nivelul pensiei de urmaş, iar dreptul este plătit de casele teritoriale de pensii, respectiv casele de pensii sectoriale, din bugetul de stat, prin bugetele fiecărei instituţii.

Cuantumul ajutorului suplimentar de deces, al pensiei de urmaş şi al ajutorului lunar acordat părinţilor se indexează din oficiu, în fiecare an, cu rata medie a inflaţiei, indicator definitiv cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an.

Am oferit aceste detalii pentru că împreună am votat o lege, în anul 2020, care, din nefericire, a fost inaplicabilă. S-a creat o aşteptare în rândurile personalului participant în combaterea pandemiei, şi prin Ordonanţa de urgenţă, validată astăzi prin actul normativ, practic, se pune în toată forţa acel act normativ votat de Parlament.

Partidul Naţional Liberal, evident, va vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi AUR va vota acest proiect, datorită faptului că se face o reparaţie morală. Şi este foarte corect ca cei care au căzut în linia întâi, în conflicte armate să fie în aceeaşi măsură egali cu cei care au căzut în faţa pandemiei.

Avem şoferi, avem personal auxiliar, avem asistente medicale, medici, care au căzut în această luptă cu virusul.

De aceea, consider că este o măsură morală, în primul rând, şi o datorie a Guvernului de a proteja aceşti oameni care au suferit pierderi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 11 aprilie ca "Ziua naţională a educaţiei financiare"; PL-x 87/2022.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru buget? (Vociferări.)

(Domnul deputat George-Cristian Tuţă solicită să ia cuvântul.)

Din partea iniţiatorilor?

O secundă! După iniţiatori.

Domnul Tanasă Dan, Grupul AUR.

Domnul George-Cristian Tuţă (din sală):

Iniţiator.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

A, sunteţi iniţiator?

Vă rog. (Vociferări.)

Nu vă înscrieţi dacă nu sunteţi iniţiator. E simplu.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă invit astăzi să facem un pas mic, dar important pentru incluziunea financiară.

Instituirea Zilei educaţiei financiare, o zi în care să grăbim solidificarea unui ecosistem mai deştept pentru români este extrem de importantă.

11 aprilie trebuie să fie începutul unei politici consecvente de educaţie financiară pentru toţi românii, în special pentru acei concetăţeni care nu realizează că au nevoie de aşa ceva în viaţa lor.

Educaţia financiară nu este despre cum să-i învăţăm peste noapte pe români să devină experţi pe piaţa de capital sau cu fondurile mutuale.

De fapt, educaţia financiară este despre a le deschide ochii către mijloace simple de acces la produsele financiare de bază - Internet Banking, creditare, economisire sau chiar investiţii; este despre a-i învăţa să îşi deschidă un cont şi despre a-i face să participe activ la mersul economiei reale.

Ziua educaţiei financiare este despre a le oferi românilor instrumente care să le permită accesul la un grad mai mare de bunăstare.

O societate bine guvernată, care oferă cetăţenilor săi educaţie, cunoaştere şi mai multe şanse, este o societate mult mai pregătită să reziste în faţa provocărilor, a propagandei deşănţate, a ştirilor false şi a şarlataniei.

O comunitate compusă din oameni educaţi este mult mai dinamică, mai viguroasă şi, la urma urmei, mai inovatoare.

Cu precădere acum, în zorii unei noi crize inflaţioniste, este datoria noastră să facem paşi reali în direcţia unei largi incluziuni financiare.

Pandemia şi războiul trebuie să ne unească în a înţelege importanţa fiecărui om în mersul bun al unei economii şi al unei ţări.

Stimaţi colegi,

Vă invit să vă implicaţi, pe 11 aprilie, în a promova educaţia financiară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ sau Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 11 aprilie ca "Ziua naţională a educaţiei financiare".

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare declararea zilei de 11 aprilie ca "Ziua naţională a educaţiei financiare", dând posibilitatea Parlamentului României, Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei, BNR, ASF, Institutului de Studii Financiare şi altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale să organizeze diferite tipuri de evenimente dedicate acestei zile.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 2 martie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 şi 131 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi cei ai Comisiei pentru învăţământ au examinat proiectul de lege în şedinţe separate, cu prezenţă fizică şi online.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Cristea Andi-Lucian, Grupul PSD.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

E simplu. Ce vrem să realizăm prin acest proiect de lege? Vream să realizăm incluziune financiară.

Datorită avansului rapid al tehnologiei, asistăm la o asimetrie structurală dintre cei care au acces la informaţii şi la cunoaştere şi cei care nu au acest avantaj.

Noi nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Şi noi credem că avem nevoie de această lege, şi România are nevoie de servicii financiare accesibile şi de educarea populaţiei în sensul folosirii acestora.

În final, vreau să salut faptul că Banca Naţională a României salută iniţiativa legislativă pentru declararea zilei de 11 aprilie ca "Ziua naţională a educaţiei financiare" şi reafirmă întreaga sa deschidere şi disponibilitate pentru începerea oricărui demers considerat a fi necesar pentru reuşita acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Sandu Viorica, PSD.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc frumos.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Statisticile spun că România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte educaţia financiară.

Practic, dacă este să corelăm această informaţie cu cifrele legate de nivelul de trai, putem să spunem că avem bani puţini, dar nici pe aceştia nu ştim să-i cheltuim.

Sunt prea puţine familii, în România, în care se ţine o evidenţă clară a banilor încasaţi şi cheltuiţi.

Sunt prea mulţi care se îndatorează excesiv, nesustenabil, achiziţionând bunuri de care nu au cu adevărat nevoie.

Iar toate aceste lucruri vin din disperare şi din dorinţa firească de a avea, fără să ne raportăm la câteva principii elementare ale educaţiei financiare.

Mă bucură această iniţiativă şi susţinem instituirea unei zile în care să vorbim despre cât de important este să-i creştem pe copiii noştri într-o paradigmă diferită de cea în care am trăit noi, să-i învăţăm de mici despre economisire, despre antreprenoriat, despre business.

Cred însă că este necesar să facem mai mult de atât, iar informaţiile esenţiale pentru individ şi comunitate, din punct de vedere financiar, să constituie baza unui curs obligatoriu, parte din curricula şcolară.

Educaţia financiară este despre cheltuire sustenabilă, despre a ne proteja bunurile, prin asigurări obligatorii, despre a fi conştient de sumele pe care le rulezi, fiind funcţional şi contribuind la bunăstarea comunităţii în care trăieşti.

Îmi doresc să reuşim în acest mandat să facem mai mult decât o zi naţională a educaţiei financiare, să-i ajutăm pe copii să se ancoreze într-o realitate în care dobânda, inflaţia, cheltuielile, veniturile şi economiile nu sunt nişte cuvinte abstracte, ci noţiuni puternice, cu care ei pleacă de acasă, la maturitate, şi în baza cărora să ia cele mai bune decizii.

Astăzi punem prima cărămidă, votând acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Tulbure Simina-Geanina, USR?

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă bucur tare mult că ajungem să conştientizăm cu atât mai mult faptul că educaţia financiară este absolut necesară într-o ţară europeană, în special, în România, dat fiind faptul că colegii de dinainte au şi menţionat că suntem în coada Uniunii Europene, din nou, pe acest subiect.

Ce am dorit eu să menţionez e faptul că nu este suficient să avem o zi naţională sau o zi declarativă, a aniversării, a educaţiei financiare, avem nevoie, concret, de acţiuni. Printre acestea se numără şi instruirea, pregătirea profesorilor. Fiindcă degeaba introducem, spre exemplu, educaţia financiară în şcoli, dacă profesorii nu sunt în stare ei înşişi să explice diferenţa între dobândă şi comision.

Iar dacă cetăţenii ştiu ce înseamnă dobândă, degeaba o ştiu, fiindcă jumătate din salariu îl dau statului.

Aşa că am face bine să debirocratizăm instituţiile statului şi să ajutăm atât tinerii, cât şi adulţii să-şi calculeze dobânda şi să-i instruim pe profesorii care urmează să predea aceste cursuri elevilor.

Şi să nu uităm că faptul că ţara noastră are o educaţie financiară precară poate să aibă consecinţe politice grave, fiindcă cetăţenii nu mai sunt în stare, ulterior, să verifice şi să vadă ideile populiste, care, de foarte multe ori, vin chiar de la acest pupitru, şi din cauza aceasta ajungem să retrogradăm ratingul României, şi atunci creşte şi dobânda noastră, ca stat, atunci când împrumutăm de la Banca Europeană de Investiţii, de la World Bank şi de la alte instituţii financiare.

Aşa că educaţia financiară este absolut necesară.

Însă nu este suficient, şi USR, întotdeauna, va fi pentru debirocratizarea statului şi pentru instruirea, atât a profesorilor, cât şi a cetăţenilor de rând, pe această temă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Burduja Sebastian, vă rog.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine această iniţiativă a colegului nostru, George Tuţă, aşa cum o susţin şi celelalte partide. Şi salut acest gest, pe această cale.

Pe de o parte, România este pe ultimul loc la educaţie financiară.

Bine, e pe ultimul loc din Europa la multe capitole.

Pe de altă parte, trăim vremuri în care este tot mai important ca fiecare român să ştie ce are de făcut cu puţinul sau multul pe care îl are.

Noi, liberalii, susţinem informarea oamenilor, educarea lor, accesul la cunoaştere şi o gestiune cât mai bună, cât mai responsabilă, la nivel individual, a resurselor pe care fiecare român le are.

Pentru a răspunde la una dintre critici, să ai o zi naţională dedicată unei teme, cum a fost şi Ziua naţională a lecturii, nu înseamnă să te gândeşti la acea temă doar de 11 aprilie, cum va fi în acest caz, ci, pur şi simplu, să creezi un cadru legal prin care tema aceea devine de interes public, este conştientizată şi se organizează evenimente, activităţi acţiuni pentru educaţia financiară, în cazul acestui proiect legislativ.

Vom susţine.

Vă mulţumim.

Numai bine! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii se referă la "Ziua naţională a educaţiei financiare".

Din păcate, Parlamentul României, de-a lungul timpului, a legiferat o serie întreagă de astfel de proiecte legislative populiste, fără doar şi poate.

Nu ştiu câţi dintre voi ştiţi că avem o zi naţională fără tutun sau avem o zi naţională a ambulanţei în România, avem o zi naţională a consultantului fiscal.

Iar problema noastră - sigur, suntem de acord, în principiu, cu acest proiect legislativ. Dar declararea acestei zile drept zi naţională, în mod evident, nu face altceva decât să împingă spre ridicol zile naţionale cu adevărat importante, cum ar fi Ziua Naţională a României.

Adică, să pui pe acelaşi nivel simbolurile naţionale ale României, să duci în derizoriu şi să... doar pentru a justifica activitate parlamentară!

Repet, în România avem Ziua Naţională a Ambulanţei - nu ştiu la ce a ajutat asta -, avem Ziua naţională a consultantului financiar.

Dacă am fi avut, fără doar şi poate, o zi naţională a educaţiei financiare este, fără doar şi poate, foarte binevenită.

Ca să nu mai spun că dacă vreţi educaţie financiară pentru români, nu ştiu, poate ar trebui să reglementaţi într-un fel propaganda asta, foarte agresivă, pe televizoare, legată de acele instituţii financiare nebancare, da?

Sau poate ar trebui să găsiţi alte modalităţi prin care să produceţi cu adevărat educaţie financiară pentru români, în general.

Grupul AUR susţine acest proiect şi propunem... şi...

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos să propuneţi, la vot, plenului retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, pentru eliminarea sintagmei "naţional" din acest PL-x.

Altfel, suntem de acord, însă inserarea noţiunii de "zi naţională" acolo considerăm că este exagerată.

Vă rog să supuneţi votului retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, a acestui proiect legislativ, pentru eliminarea sintagmei "naţional" din denumirea titlului de lege.

Mulţumesc frumos. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Avem propunere de retrimitere la comisie, două săptămâni.

Vot, vă rog.

Pentru - 72, contra - 100, abţineri - 4.

Propunerea a fost respinsă.

Mergem mai departe.

Domnul Dancă... nu...

Domnul Csoma, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Din câte ştiu, această sintagmă a fost scoasă din textul legii. E numai "Ziua educaţiei financiare". Aşa am fost informat la... când am avut astăzi şedinţa de grup. Şi aşa apare şi în raport. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnul Dancă.

Domnul Ionel Dancă:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Problema educaţiei financiare în România este o problemă reală.

Nu ştiu, vă spun sincer, în ce măsură rezolvă această iniţiativă legislativă problema de fond a românilor, de fapt.

Şi aici aş vrea să profit de ocazie să trag un semnal de alarmă. Că şi noi, politicienii, dar şi liderii de opinie, formatorii de opinie, cadrele didactice, cei care au competenţe şi puterea de a contribui la educaţia românilor, noi toţi vorbim prea puţin despre cum se pot face bani în ţara asta.

Există o ruşine, o teamă, o frică să vorbeşti despre cum să faci bani în România.

Din acest punct de vedere, sunt de acord - orice discuţie despre cum să faci bani în România este o discuţie binevenită, pentru că... cred că poporul român şi românii, în general, trebuie să înţeleagă că a face bani nu este un păcat, nu este o ruşine şi nu este o hoţie.

Românii trebuie să înveţe să-şi folosească talentul, creativitatea, munca cinstită, pentru a face bani.

Haideţi împreună să demitizăm această temă şi s-o aducem în agenda publică, în atenţia opiniei publice, pentru că chiar cred că românii trebuie să fie învăţaţi să facă bani!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este foarte evident că voi susţine orice iniţiativă care creează un cadru pentru mai multă educaţie - financiară, în acest caz -, niciodată - populisme.

Iar în momentul de faţă avem un exemplu de populism.

Această lege pentru o zi nu va crea mai multă conştientizare a fenomenului, nevoii de educaţie financiară. Copiii nu vor învăţa mai bine sau mai puţin bine ce înseamnă micro sau macroeconomie.

De la Comisiile pentru cultură există un aviz negativ pentru această iniţiativă legislativă.

Şi voi amenda. Într-adevăr, avem nevoie şi de ziua naţională a bunelor intenţii, ziua naţională a fericirii universale şi ziua soarelui răsare. Când aceste legi vor fi votate în Parlament probabil că ţara asta va merge mai bine. (Vociferări.)

Sunt ironic, da.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 5 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice; PL-x 560/2021.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului?

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice; PL-x 560/2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a fost prima Cameră sesizată şi a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun două minute pentru dezbateri.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Dacă Parlamentul mai avea şi a treia Cameră, să ştiţi că preţul acestor autoturisme exceptate de la regula de bază, şi anume de la preţul acesta, de 18.000 de euro/autovehicul, dacă mai aveam a treia Cameră a Parlamentului, cred că ajungeam pe la 40.000 de euro.

Deci la Senat s-a mărit suma; la Cameră am mai pus şi noi şi am mărit suma; dacă mai aveam o Cameră a Parlamentului, cred că dublam.

Ce îţi atrage atenţia la acest proiect de lege este grija pentru a pune la dispoziţie maşini, în afara pragului stabilit de ordonanţă, pentru instituţiile electorale, pentru cei care se ocupă de procesul electoral.

Îmi imaginez că nu transportă voturi, ca să fie românii siguri că ajung în siguranţă la numărătoare.

Şi, bineînţeles, se menţine excepţia pentru societăţile de stat, pentru companiile naţionale cu capital integral şi majoritar de stat.

Înţeleg că nu se pot deplasa la serviciu, că cine mai ştie pe unde mai sunt aceste maşini şi cine le foloseşte în acest moment. Nu se pot deplasa la serviciu, la sediile companiilor, fără nişte maşini peste limita impusă de lege.

Sincer, este jenant! Pentru ambulanţe, pentru maşinile din Sănătate, pentru cei din rural, care transportă copii la şcoală, nu se găsesc bani, dar pentru companiile de stat şi pentru şefii acestora, pentru cei care lucrează în domeniul electoral, s-au găsit nişte bani!

E jenant! Şi ar trebui să vă fie jenă când vă uitaţi în ochii oamenilor, pentru votarea acestui proiect!

Vă mulţumesc.

Noi nu-l vom vota, în mod evident!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Thellmann Christine, Grupul PNL.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege care va permite autorităţilor şi instituţiilor publice să achiziţioneze autoturisme care să corespundă dotărilor aferente generaţiei actuale de autoturisme, ale căror preţuri de achiziţie nu mai corespund valorii maxime de achiziţie stabilite anterior.

Totodată, având în vedere obligaţiile care le revin autorităţilor publice, respectiv entităţilor contractante, privind achiziţia de vehicule nepoluante, s-a impus o reanalizare a pragurilor maxime prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2001.

Astfel, odată adoptat acest proiect de lege, se va modifica plafonul de maxim 18.000 de euro/autoturism la 23.000 de euro, inclusiv TVA. Suma va fi calculată la cursul BNR din data iniţierii procedurii de atribuire a contractului de achiziţii.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Rusu Daniel, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Timp de 4 mandate, am ocupat funcţia de primar şi nu am avut nevoie de astfel de beneficii.

Şi, dacă stau bine să mă gândesc, fiecare dintre noi, atunci când mergem în campanie electorală, promitem verzi şi uscate electoratului, cum că nu ne atingem de banii publici, cum că nu vom beneficia niciodată de anumite privilegii, cum că vom lupta în interesul cetăţeanului, cum că vom face şi vom drege.

Din păcate, odată ajunşi aici, uităm de toate aceste promisiuni şi începem să pompăm din banii publici, dar nu pe infrastructură, nu pe lucruri care sunt imperios necesare, ci pe maşini, pe pensii speciale, pe beneficii şi aşa mai departe.

Grupul AUR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu dacă sunt intervenţii sau observaţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 6 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Încheiem aici şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 28 martie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul Coleşa Alin, AUR, este prezent? Nu.

Domnul secretar va depune răspunsul în scris.

Domnul Botez Mihai-Cătălin, de la USR? Da.

Vă rog, Ministerul Agriculturii, "Lămuriri privind situaţia hergheliilor naţionale", 697B.

Avem o solicitare de amânare aici pentru răspuns, din partea ministerului.

Mergem mai departe.

Domnul Toma Ilie.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, "Programe şi scheme de subvenţionare pentru anul 2022", 701B.

Ministerul?

Vă rog.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Domnule preşedinte,

Am văzut răspunsul, este OK, mi-l dă scris.

Domnul Dragoş-Costin Telehuz (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Bună ziua!

Mă numesc Dragoş-Costin Telehuz, sunt secretat de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

Sunt aici să prezint răspunsul la interpelarea domnului Ilie Toma.

Şi o să fac o prezentare sintetizată.

Domnul deputat a solicitat să ştie care sunt schemele de plată pentru...

Voci de sală:

Pe scurt!

Domnul Dragoş-Costin Telehuz:

Pe scurt, da? OK.

Deci, în sectorul vegetal avem schemele de plăţi directe care sunt compuse din schema de plată unică pe suprafaţă, plăţile distributive, plăţi pentru înverzire, plăţi pentru tinerii fermieri, schemele de plăţi naţionale tranzitorii, denumite şi ANT, scheme de sprijin cuplat, avem scheme de susţinere pentru sectorul viticol, prin Programul Naţional de Sprijin pentru 2019-2023, scheme de tip ajutor de stat pentru sectoarele vulnerabile, schema de sprijin prin reducerea accizei de motorină, respectiv prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la lucrările mecanizate în agricultură, sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.

Avem, în al doilea rând, măsurile de sprijin în zootehnie. Anume, sprijinul cuplat în zootehnie, ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, sunt scheme decuplate de producţie, două la număr, şi una cu plată de producţie pentru ovine şi caprine.

Avem ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor, în scopul îmbunătăţirii calităţii genetice a efectivelor, schema de ajutor de stat pentru realizarea activităţii de neutralizare a animalelor moarte, provenite de la crescătorii individuali, şi Programul Naţional Apicol 2020-2022.

De asemenea, avem şi ajutoare de minimis pentru susţinerea crescătorilor de porci.

Ca măsuri cu caracter excepţional...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Da. E în regulă, e OK!

Domnul Dragoş-Costin Telehuz:

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mai interveniţi, domnule Toma? Nu.

Mergem mai departe.

Toma Ilie, Ministerul Energiei.

Tema interpelării: "Producţia de energie din România" nr. 700B.

Domnul Constantin Ştefan.

Vă rog.

Domnul Constantin Ştefan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, "Care este stadiul implementării investiţiei pentru cele două grupuri generatoare de energie electrică pe bază de gaze naturale, dacă s-a demarat studiul de fezabilitate şi care este cel mai optimist scenariu, care este orizontul de timp în care investiţia poate fi finalizată", vă comunic următoarele aspecte.

În şedinţa Adunării creditorilor din data de 21 mai 2021, Complexul Energetic Hunedoara a aprobat procedura de atragere a unui investitor pentru sucursala Electrocentrale Deva, cu scopul de a demara o investiţie de realizare a unei capacităţi energetice noi, de minimum 800 de megawaţi, cu emisii reduse de carbon, care să răspundă nevoilor de consum din zona de Nord-Vest a ţării şi prin care să fie stopate emisiile poluante.

Menţionăm că, Complexul Energetic Hunedoara se află în insolvenţă din anul 2019, iar Ministerul Energiei nu are calitatea de creditor, sens în care nu poate participa sau influenţa deciziile adunării creditorilor.

După hotărârea adoptată de creditori au fost efectuate demersuri de publicitate pentru atragerea unor potenţiali investitori. Demersurile au fost realizate printr-un anunţ în "Ziarul Financiar", s-a publicat un anunţ şi în publicaţia "Energy Industry Rewiew".

După finalizarea de către administratorul judiciar a documentelor necesare valorificării şi aprobarea de creditori a strategiei de valorificare a activelor şi a preţului de pornire, precum şi a regulamentului de valorificare a acestora, va fi demarată procedura de licitaţie pentru vânzarea activelor. Cumpărătorul activelor va realiza pe amplasamentul de la Mintia o capacitate energetică de 800 de megawaţi pe gaz.

Referitor la întrebarea 2, "Când credeţi că hidrocentralele de pe râul Jiu vor produce energie electrică", vă comunic, domnule deputat, că Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 56 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale ale florei şi faunei sălbatice a fost adoptat de Senat pe 14 martie 2022 şi, ulterior, săptămâna trecută, a trecut şi de Camera Deputaţilor. Se estimează că acele hidrocentrale care se supun acestei ordonanţe vor intra în producţia de energie electrică după doi ani de zile. Deci, prognozăm că prin anul 2024, cam doi ani de zile. M-am interesat şi personal la Hidroelectrica şi cam atât este termenul, de doi ani.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Toma, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Transmiteţi următorul lucru domnului ministru al energiei Virgil Popescu. Tot ce a scris acolo este o mare vrăjeală! Dacă doriţi să faceţi acea investiţie, să încerce să o facă statul român! Nu căutăm un creditor, nu căutăm un privat care să vină să cumpere acea termocentrală de la Mintia, să o taie şi în locul ei, chipurile, să pună, tot pe fonduri venite de la statul român sau de la Uniunea Europeană, pe PNRR sau pe altele, două grupuri producătorilor de energie electrică pe bază de gaz metan.

Pentru că lucrurile stau în felul următor. În acest moment termocentrala de la Mintia este în lichidare judiciară, se caută un investitor, chipurile, se merge la prima licitaţie, nu vine nimeni, se mai scade preţul cu 30%, se merge la a doua licitaţie, nu vine nimeni, cu încă 30%, şi uite aşa ajunge la 30% din preţul termocentralei, o ia frumos şi o vinde la preţ de 10 ori mai mare.

Dar Termocentrala de la Mintia este a poporului român, şi un obiectiv de importanţă naţională nu poate fi distrusă aşa, peste noapte.

Mai mult decât atât, în contextul actual, a ceea ce se întâmplă pe plan mondial cu războiul, cu multe alte probleme, crize energetice etc., nemţii, polonezii şi mulţi alţi membri din clubul select al Europei au luat în considerare mărirea capacităţilor de producţie pe bază de cărbune. Deci este păcat să distrugem termocentrala de la Mintia!

Trebuie conservate acele grupuri, patru, care încă mai sunt în funcţiune, şi construite în paralel...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat!

Domnul Ilie Toma:

Vă rog, 30 de secunde! Vă rog mult, că e foarte important!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aveţi 30. Scurt!

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc foarte mult.

Trebuie construit în paralel acel generator pe bază de gaz metan, pentru că pentru echilibrarea sistemului energetic naţional Iernutul nu va putea intra în sistemul energetic dacă nu va fi compensat şi cu cei cel puţin 400 de megawaţi de la Mintia.

Deci aici sunt foarte multe probleme tehnice, sunt probleme de importanţă strategică naţională.

Domnule ministru al energiei, vă rog, aveţi o aplecare cât mai consecventă asupra acestor probleme.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Şlincu Dan-Constantin? Nu este.

Ministerul Energiei. Numărul interpelării: 707B.

Domnul secretar va depune răspunsul în scris.

Doamna Adomnicăi Mirela Elena? Nu.

Ministerul Energiei, 710B. La fel, răspunsul va fi depus în scris.

Domnul Toma Ilie - "Efectele fenomenelor meteo", 699B. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Domnule secretar, vă rog.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua!

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Efectele fenomenelor meteo", Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vă comunică următoarele.

Prin Programul naţional de realizare a perdelelor forestiere pentru protecţia autostrăzilor şi drumurilor naţionale s-a plantat suprafaţa de 27 de hectare pe raza judeţelor Constanţa şi Călăraşi şi au fost avizate studii de fezabilitate pentru suprafaţa de 23,04 hectare, pe raza judeţului Constanţa.

Pe lista de investiţii a gărzii forestiere Timişoara au fost introduse, încă de anul trecut, două tronsoane de perdele forestiere de protecţie pentru drumurile naţionale DN7 şi DN68A, având suprafaţa cumulată de 6,18 hectare. Aceste obiective au fost supuse procedurii de achiziţie publică privind atribuţia serviciilor de proiectare, dar, din păcate, nu au fost depuse oferte din partea proiectanţilor.

În anul 2022, Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie este de 161 de hectare pe raza judeţelor Călăraşi şi Brăila, respectiv 30 de hectare pe raza judeţului Brăila şi 131 de hectare pe raza judeţului Călăraşi.

Pentru judeţul Brăila au fost introduse noi obiective de investiţii, pe lista de investiţii a Gărzii forestiere Focşani, şi anume DN22, cu o suprafaţă de 62,799 hectare.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, a realizat, în anul 2021, lucrări de corectare a torenţilor în fondul forestier proprietare publică a statului pe raza următoarelor UAT-uri: Asău, judeţul Bacău, Valea Doftanei, în judeţul Prahova, Alexandru cel Bun, Petricani şi Piatra Neamţ, judeţul Neamţ.

Regia Naţională a Pădurilor va realiza, în anul 2022, lucrări de corectare a torenţilor din fondul forestier proprietate publică a statului pe raza următoarelor UAT-uri: Arieş, judeţul Alba, Alexandru cel Bun - lucrări în continuare, Valea Doftanei - lucrări în continuare, acestea două fiind din judeţul Prahova.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ghiţă Daniel, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, nr. 718B.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule deputat, voi da citire răspunsului interpelării nr. 718B/2022, având ca obiect "Modul sau stadiul de soluţionare a unor sesizări penale sau disciplinare".

Şi aici, dacă-mi permiteţi, o să citesc doar ultima parte şi vă pun la dispoziţie materialul, ca să eficientizăm timpul, dacă sunteţi de acord?

Domnul Daniel-Florin Ghiţă (din sală):

Da.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

Vă mulţumesc.

În urma aprobării raportului de control au fost luate următoarele măsuri: transmiterea în copie a raportului de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării de cercetări specifice care să stabilească dacă faptele prezentate pot întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni; sesizarea Comisiei de disciplină, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin adresa nr. 4692 din 16.07.2021, cu privire la aspectele de natură disciplinară, în vederea cercetării disciplinare a funcţionarilor publici nominalizaţi, conform competenţelor.

De asemenea, s-a sesizat Comisia pentru disciplină din cadrul Gărzii forestiere Râmnicu Vâlcea, prin adresa nr. 4692 din aceeaşi dată, 16.07.2021, cu privire la aspecte de natură disciplinară, în vederea cercetării disciplinare a funcţionarilor publici nominalizaţi.

Vă informăm că nu deţinem date cu privire la modul sau stadiul de soluţionare a sesizărilor transmise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt de folos, vă ofer şi materialul într-o formă de copie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Toma Ilie, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, nr. 698B. Ministerul a solicitat o amânare.

Am finalizat ordinea.

Declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.17.