Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 aprilie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la aceste declaraţii politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul primeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul dacă este depăşit timpul alocat.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, UDMR, unul de la minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Începem, deci, această parte a şedinţei.

Îl invit pe domnul deputat Viorel Salan, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi!

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "NATO - singura alternativă pentru apărarea Europei".

Să nu ne amăgim. România este acum stat în prima linie pe Flancul de Est al NATO. Insula Şerpilor, ocupată în acest moment de Rusia, este un punct strategic şi tactic important la gurile Dunării.

Realitatea ne obligă să luăm în considerare acest aspect, ca şi eventualitatea ca statutul insulei să rămână neschimbat, chiar şi în urma unui tratat de pace stabil.

Privind însă retrospectiv, putem deja identifica elemente relevante ale actualei situaţii geopolitice, aşa cum se prezintă ele în acest moment.

Dacă, prin invadarea Ucrainei, scopul Rusiei a fost să fragmenteze NATO, ceea ce vedem este o alianţă mai unită ca niciodată pentru a-şi apăra valorile.

Dacă scopul Rusiei a fost să blocheze extinderea NATO, Finlanda şi Suedia au decis să devină membre ale Alianţei Nord- Atlantice. Presiunile şi ameninţările politice explicite nu au avut efectul dorit. Singură, experienţa tragică a Ucrainei a devenit argumentul cel mai puternic în sprijinul acestei hotărâri.

Dacă scopul Rusiei a fost să altereze întreaga structură de securitate europeană, ceea ce a reuşit a fost să producă o apropiere neaşteptată între NATO şi Uniunea Europeană.

Dacă scopul Rusiei a fost să facă un pas ofensiv în faţa NATO, ceea ce a reuşit a fost să oblige Alianţa la o reevaluare şi o conştientizare a necesităţii de a se reinventa ca organizaţie. De a da curs oportunităţii de a se adapta noii situaţii şi de a absorbi această realitate, această nouă normalitate pentru securitatea europeană. NATO este acum în pragul unei transformări fundamentale care va reflecta consecinţele pe termen mediu şi lung ale actualei crize regionale.

În acest moment asigurarea unui cadru de securitate şi stabilitate în zona Flancului Estic a devenit o miză extrem de importantă.

Suntem conştienţi, mai mult ca niciodată, că avem nevoie de o apărare mai puternică.

Am înţeles cu toţii că, de fapt, nu există o alternativă la NATO pentru apărarea Europei.

La ultima reuniune NATO a miniştrilor de externe, de săptămâna trecută, s-a agreat că următorul Concept Strategic al Alianţei trebuie să ofere un răspuns cu privire la modul în care vom relaţiona cu Rusia în viitor.

Conceptul strategic va fi finalizat pentru Summitul de la Madrid din iunie. Şi va fi foaia de parcurs pentru adaptarea continuă a Alianţei pentru lumea mai periculoasă şi mai competitivă în care trăim.

Alături de aliaţii noştri, vom continua să ne implicăm activ, în spiritul unităţii şi solidarităţii aliate, în procesul adaptării NATO la mediul de securitate în permanentă schimbare, marcat de provocări noi şi de ameninţări din ce în ce mai complexe.

România doreşte să trăiască în pace, în securitate şi bunăstare!

Viorel Salan, deputat al Partidului Social Democrat, Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, o invit pe doamna deputat Alexandra Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ziua Mondială a Sănătăţii, care este marcată pe data de 7 aprilie, reprezintă un prilej de informare asupra importanţei prevenţiei şi a efectuării controalelor medicale periodice, mai ales că în ţara noastră cei mai mulţi dintre cetăţeni ajung la medic doar după ce se îmbolnăvesc.

De aceea, am ales astăzi să aduc în atenţia dumneavoastră două maladii care afectează foarte multe persoane, însă care pot fi prevenite dacă se identifică şi se intervine din timp.

Aşadar, prima afecţiune la care vreau să fac referire este tuberculoza, care, din păcate, încă afectează mii de români din toată ţara, rata incidenţei, la nivel naţional, fiind anul trecut de 37 la 100.000 de locuitori, iar în mediul rural de 360 de îmbolnăviri la 100.000 de locuitori.

De ce m-am oprit la tuberculoză? Deoarece în societatea românească încă există această stigmatizare a bolnavului.

Trebuie să înlăturăm miturile despre această boală şi să înţelegem că oricine se poate îmbolnăvi, pentru că bacilul nu ţine cont de statutul social sau de puterea financiară a oamenilor.

Tuberculoza se vindecă şi trebuie să conştientizăm că nu e o boală care afectează o singură persoană şi implică de cele mai multe ori şi familia şi comunitatea în care aceasta trăieşte. Este important să insistăm cu fiecare ocazie ca cetăţenii să asculte sfatul specialiştilor în cazul îmbolnăvirii.

Aceste lucruri le-am transmis şi în cadrul unui eveniment pe care l-am organizat săptămâna trecută împreună cu domnul primar Aurel Ştefan, în comuna Vorona, la care au participat şi medici şi asistenţi medicali de la Spitalul de Penumoftiziologie din Botoşani.

De asemenea, alături de colegii mei din PSD Botoşani, la sfârşitul săptămânii trecute, am organizat un eveniment la care au fost invitaţi membrii Asociaţiei "Sufletul Lalelelor", organizaţie care are ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor bolnave de Parkinson.

Am vrut astfel să aflăm cu ce se confruntă persoanele diagnosticate cu această maladie şi să înţelegem cum putem să le sprijinim, astfel încât toţi pacienţii diagnosticaţi cu Parkinson să fie integraţi în societate.

Boala este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după Alzheimer. În România, datele relevă că sunt trataţi peste 70.000 de bolnavi, însă există un număr mult mai mare de pacienţi care suferă de această afecţiune, dar care încă nu au fost diagnosticaţi.

Acestor boli li se adaugă, din păcate, şi altele, despre care majoritatea dintre noi nu cunoaştem mare lucru şi pe care nu le înţelegem pe deplin. De aceea, este important să contribuim cu toţii la conştientizare şi la prevenirea îmbolnăvirii.

În concluzie, vreau să subliniez încă o dată importanţa prezentării la medic şi a evaluării permanente a stării de sănătate, la orice vârstă şi pentru orice persoană. Trebuie să înţelegem că prevenţia salvează vieţi, iar în viaţa fiecăruia dintre noi sănătatea trebuie să ocupe primul loc.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem la cea de-a treia intervenţie a Grupului parlamentar al PSD.

O invit la microfon pe doamna deputat Elena Stoica.

Doamna Elena Stoica:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în plină criză economică declanşată de explozia preţurilor în energie şi acutizată de conflictul armat din Ucraina, eveniment ce pune şi mai multă presiune asupra condiţiilor economice deja dificile, diminuând astfel încrederea consumatorilor şi crescând incertitudinea pe pieţele internaţionale.

Datele statistice ne arată că balanţa comercială s-a închis în luna ianuarie 2022 cu un sold negativ de 2,1 miliarde de euro, în creştere cu 945 de milioane de euro faţă de luna similară a anului 2021.

Vorbim, deci, de un deficit îngrijorător al valorii exporturilor versus importuri, care, în contextul geopolitic actual, are toate premisele să devină din ce în ce mai mare.

Pandemia a lăsat urme adânci în economia ţării noastre, iar liberalizarea pieţei energiei într-un mod haotic, necontrolat a dus la blocaje cu efecte negative în toate domeniile de activitate, în paralel cu scăderea puterii de cumpărare a românilor.

Invadarea Ucrainei de către Rusia reprezintă pentru România o turbulenţă externă semnificativă, deoarece va intensifica riscurile pe termen scurt la adresa creşterii economice şi a inflaţiei.

Exporturile şi legăturile comerciale cu Ucraina, Belarus sunt limitate - în 2021 au reprezentat doar 1,4% - şi, spre deosebire de alte ţări din regiune, România importă o pondere modestă din cantitatea de gaze din Rusia - doar 20% -, dar, cu toate acestea, majorarea semnificativă a preţului materiilor prime, perturbările din lanţurile de aprovizionare şi lipsa unor noi parteneri economici ai României din zona euro vor avea efecte negative asupra economiei, reflectate în special prin încetinirea consumului şi a scăderii volumului exporturilor. Îngrijorarea este că multe capacităţi de producţie destinate exportului vor fi închise.

Acest aspect a fost sesizat imediat de Partidul Social Democrat, care, prin noul pachet de măsuri - "Sprijin pentru România", alături de protecţie socială, anticipează şi contracarează efectele crizei economice prin măsuri de susţinere a producţiei agricole şi industriale destinate atât pieţei interne, dar şi pieţei externe.

Nu au fost uitate nici IMM-urile ale căror lanţuri de producţie au fost afectate de războiul din Ucraina. Şi aici mă refer la acele capacităţi de producţie care, la momentul începutului acestui conflict, aveau în derulare diverse tipuri de produse destinate exportului pe aceste pieţe. Acestea vor fi finanţate cu până la 400.000 de euro/firmă, asigurându-le în acest fel un sprijin real, până când se vor orienta către noi pieţe de desfacere.

Sunt conştientă că actuala Coaliţie de guvernare face eforturi pentru implementarea acestor măsuri, mai ales în această perioadă atât de greu încercată, însă alături de Partidul Social Democrat nimic nu este imposibil.

Elena Stoica, Vrancea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe la Grupul parlamentar al PNL.

O invit pe doamna deputat Christine Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Investiţiile sunt piatra de temelie pentru o Românie sustenabilă!".

Stimaţi colegi,

Salut iniţiativa Guvernului de a pune în dezbatere publică două programe care vor veni în sprijinul mediului de afaceri. Este vorba despre:

- Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii "Start-up Nation - România" - cu 10.000 de beneficiari;

- Şi Programul "Start-up Nation pentru Diaspora" - ce va fi structurat ca un pilon în cadrul "Start-up Nation România" - cu 1.000 de beneficiari.

O economie puternică este o economie în continuă creştere. Iar un stat prosper este unul care are grijă de firmele autohtone. Astfel, vor fi create noi locuri de muncă în domeniul turismului şi se va dezvolta şi turismul local, prin crearea de noi IMM-uri.

Bugetul alocat pentru aceste măsuri este de 520 de milioane de lei: primul pilon Start-up Nation România - 500 de milioane de lei, iar cel de-a doilea pilon - Start-up Nation Diaspora - 20 de milioane de lei.

Fiecare antreprenor poate accesa 100.000 de lei dacă va crea un singur loc de muncă şi 200.000 de lei pentru crearea a două locuri de muncă. Se vor putea procura echipamente tehnologice, achiziţiona spaţii de lucru şi de producţie, mijloace de transport sau chiar mobilier sau aparatură electronică şi birotică.

Reamintesc că aceste două programe vin după ce în luna decembrie a anului trecut au fost puse pe picioare alte două programe - Programul de promovare a exporturilor şi Programul de promovare a turismului.

Cel mai bun mod de a sprijini România este prin a pune banii statului să producă, să-i investim, nu să-i cheltuim.

Îndemn tinerii întreprinzători să valorifice oportunităţile oferite de stat şi îi invit să contribuie, cu sugestii şi propuneri, inclusiv la îmbunătăţirea acestor proiecte aflate în dezbatere publică.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Îl invit la microfon pe domnul Vasile-Aurel Căuş.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Educaţia din România, într-o situaţie absurdă"

Conform unei statistici publicate recent de Banca Mondială, educaţia din România se află în situaţia absurdă de a avea, pe de o parte, 50% dintre elevi analfabeţi funcţionali - copiii care nu înţeleg ce citesc sau nu pot face calcule simple - şi în acelaşi timp 53% dintre ei sunt elevi cu bursă de merit.

Dacă în 2020, potrivit Ministerului Educaţiei, peste 100.000 de elevi aveau media mai mare de 8.50, în 2021, peste 700.000 de elevi s-ar fi încadrat pentru acordarea unei burse de merit. Probabil această creştere a mediilor se poate explica prin situaţia pandemică şi evaluările care au trebuit să se desfăşoare online, sistem inedit pentru majoritatea.

Această situaţie readuce în atenţia publică o realitate larg cunoscută şi acceptată - aceea că o notă mică la o şcoală bună este uneori mai valoroasă decât o notă mare la o şcoală mai slabă.

Această situaţie trebuie schimbată dacă vrem să avem o evaluare corectă şi sănătoasă a elevilor. Evaluarea nu trebuie să fie subiectivă, ci bazată pe un set de descriptori, în care elevul trebuie să se înscrie pentru fiecare notă obţinută. O astfel de evaluare, uniformă şi transparentă, va ajuta atât în ceea ce priveşte admiterea la facultate, cât şi în orientarea eficientă în carieră pentru elevi.

Stimaţi colegi,

Cu cât suntem mai sinceri cu copiii noştri în fiecare etapă a vieţii lor, aceştia îşi vor putea da seama în ce domenii excelează şi în ce domenii au lipsuri. Lipsurile se pot corecta, iar domeniile în care performează trebuie să fie cele în care fiecare elev să îşi poată atinge potenţialul maxim.

Vă rog, astfel, să pornim o dezbatere despre sistemul de evaluare, modul în care oferim feedback copiilor încă din primii ani de şcoală şi orientarea lor în carieră. Să putem alimenta fiecare pasiune a lor şi să îi ajutăm să înţeleagă în ce zone au rezultate superioare şi de ce, iar apoi să aleagă cel mai bun parcurs academic sau profesional în viaţă.

Conform unui exemplu care circulă de multă vreme deja pe mediile de socializare, dacă judecăm un peşte după abilitatea sa de a se căţăra într-un copac, acesta va crede toată viaţa sa că este incompetent. Trebuie să creăm un sistem de evaluare uniform ca nivel de cerinţe pentru o anumită notă, dar care să fie destul de flexibil, astfel încât să ofere fiecărui copil oportunitatea de a studia acele discipline în care abilităţile native excelează, pentru a putea ajunge, cum ziceam mai devreme, să îşi împlinească potenţialul.

Să nu uităm că viitorul naţiunii noastre va fi guvernat de tinerii şi copiii de azi, care merită, aşadar, întreaga noastră atenţie şi tot sprijinul nostru.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Bihor, Vasile-Aurel Căuş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Europa este din nou sub ameninţarea urii şi extremismului politic".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dificultăţile economice şi sociale, prin care au trecut cetăţenii europeni în ultimii doi ani, au determinat un nou avânt al mişcărilor populiste şi extremiste în mai multe state din Uniunea Europeană. Cu toţii urmărim, cu îngrijorare, alegerile din Franţa, unde reprezentantul unui asemenea curent s-a plasat pe locul 2 în opţiunile cetăţenilor francezi.

Din păcate, nu vorbim despre un fenomen izolat, căci avântul curentelor politice incompatibile cu democraţia şi valorile europene este în creştere prin toate statele dezvoltate din Europa, de la Marea Mediterană şi până la Marea Nordului. Ca să fim oneşti, nici scena politică din România nu duce lipsă de asemenea mişcări politice populiste, care îndeamnă la nerespectarea legislaţiei naţionale sau europene, care incită la violenţă pe stradă sau chiar în Parlamentul României şi care, prin valorile pe care le emană, par foarte apropiate de Moscova sau Phenian.

Stimaţi colegi,

Guvernul României, condus de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, reprezintă garanţia fermă că ţara noastră va respinge orice incitare la ură şi violenţă. Mă bucură faptul că Domnia Sa a accentuat, cu fermitate, acest aspect şi a oferit garanţia că atâta vreme cât Guvernul României este condus de PNL, prin preşedintele său, ţara va fi apărată de asemenea ameninţări.

Stimaţi colegi,

Am convingerea că pachetul de măsuri economice şi sociale pe care urmează să îl pună în aplicare Guvernul condus de Nicolae Ciucă, care depăşeşte 20 de miliarde de lei, va elimina cea mai mare parte a discursurilor populiste şi demagogice purtate pe gurile unor partide iresponsabile din ţara noastră.

Guvernul condus de Nicolae Ciucă, personalitatea care se bucură de cea mai mare credibilitate şi simpatie în rândul românilor, va pune înainte de toate interesele fiecărui cetăţean român.

Sunt onorat că în discursul Domniei Sale, de dinaintea obţinerii unei încrederi covârşitoare în rândul membrilor PNL, domnul Nicolae Ciucă a spus despre românii din diaspora - "Voi lupta pentru drepturile lor!".

Este primul premier al României care îşi ia un asemenea angajament faţă de mica Românie din afara frontierelor ţării, faţă de cei peste 4,5 milioane de români care abia aşteaptă să se întoarcă acasă.

Vă mulţumesc, domnule Ciucă!

Deputat Valentin Făgărăşian, PNL.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicu Fălcoi.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Politica României faţă de Rusia. În ce direcţie mergem?".

Doamnelor şi domnilor colegi,

Întreaga Europă discută în acest moment despre al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse. Unele state europene au avut chiar iniţiative şi nu au aşteptat un proces colectiv. Majoritatea eforturilor au fost orientate în domeniile ajutorului umanitar, economic şi militar.

Dacă este să analizăm lucrurile din punct de vedere politic, eforturile unor state au fost chiar mai serioase.

Polonia şi Ţările Baltice au aplicat măsuri în baza unei voinţe politice interne, urmărind câteva obiective - izolarea internaţională a Rusiei, sporirea solidarităţii cu Ucraina, reducerea dependenţei energetice, blocarea unor facilităţi economice care favorizau Moscova.

Trebuie să urmărim însă şi alte tendinţe, pentru a înţelege că România ar trebui să accelereze luarea unor decizii care ţin de rolul şi poziţia noastră la nivel regional.

Un exemplu este evoluţia recentă din Consiliul ţărilor de la Marea Baltică. Acest Consiliu este o structură interguvernamentală din care face parte şi Federaţia Rusă, destinată cooperării în domenii vaste, inclusiv cooperarea economică.

În 3 martie, anul curent, în contextul invaziei din Ucraina, ţările care sunt parte a acestui Consiliu au decis suspendarea Federaţiei Ruse din calitatea de membru, iar Belarus a fost suspendată, ca ţară cu statut de observator.

Altă evoluţie interesantă a avut loc în Consiliul Arctic, care are în componenţa sa şi Federaţia Rusă.

În aceeaşi zi de 3 martie, anul curent. ţările membre, luând act de invazia militară rusă în Ucraina, au decis suspendarea activităţii Federaţiei Ruse din cadrul Consiliului.

Fără comentarii, fără prea multe ezitări, în 10 zile, Federaţia Rusă s-a trezit exclusă şi izolată în zona Flancului de Nord. Ambele decizii anterior menţionate au fost sincronizate în aceeaşi zi. Ar fi de evidenţiat rapiditatea şi determinarea acestor ţări de a lua măsuri ferme faţă de Rusia.

În cazul regiunii noastre situaţia este însă diferită.

Federaţia Rusă face parte din Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră. O structură regională interguvernamentală destinată dezvoltării unor relaţii economice regionale, proiectul fiind iniţiat de Turcia.

O altă structură regională de interes pentru Federaţia Rusă este Convenţia cu privire la regimul navigaţiei pe Dunăre, semnată la 18 august 1948, la Belgrad.

România trebuie să aibă în vedere faptul că decizia unanimă a UE şi a NATO, de a sancţiona şi izola economic Federaţia Rusă, trebuie aplicată şi la nivelul organizaţiilor regionale.

Evident că se poate observa o diferenţă de abordare între Flancul Nordic şi ce se întâmplă în regiunea noastră. La nordici, deciziile şi sancţiunile sunt clare şi rapide; la noi, lucrurile nu se urnesc din loc.

Chiar dacă la nivelul cooperării în Marea Neagră şi Convenţia Dunării nu există un grup majoritar de ţări care să susţină suspendarea Federaţiei Ruse, asta nu înseamnă că România nu trebuie să facă nimic.

Degeaba declară Guvernul PSD-NL că România condamnă agresiunea rusă dacă, atunci când vine vorba de a promova măsuri concrete în acest sens, ne facem că uităm.

Chiar şi în poziţie minoritară fiind, România trebuie să promoveze o poziţie fermă faţă de Rusia, atât în Organizaţia regională de cooperare la Marea Neagră, cât şi pe Dunăre.

Pentru România este important să ne afirmăm poziţia, să promovăm măsuri clare şi să ne batem pentru ideile pe care le susţinem. Trebuie adică să ieşim din inactivismul specific Guvernării PSD, care mai mult mima decât făcea concret. Dacă ne-am asumat Marea Neagră ca obiectiv prioritar, atunci trebuie şi noi să sancţionăm, cu fermitate, acţiunile Federaţiei Ruse în această regiune!

Vă mulţumesc.

Nicu Fălcoi, deputat, USR, Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Daniel-Sorin Gheba.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi se numeşte "Siguranţa alimentară a României nu este garantată. Avem nevoie urgent de măsuri concrete şi viabile".

Stimaţi colegi,

Stimate domnule prim-ministru, Nicolae Ciucă,

Stimate domnule ministru Adrian Chesnoiu,

Curtea de Conturi a României a finalizat de curând un raport de audit cu privire la modul în care entităţi publice aflate în subordinea dumneavoastră garantează cetăţenilor acestei ţări siguranţa în lanţul alimentar. Cu alte cuvinte, avem în faţă o evaluare obiectivă a modului în care instituţii precum Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi Ministerul Agriculturii se asigură şi ne asigură că produsele pe care le găsim pe rafturi sau în pieţe sunt sigure pentru consum, au un aport nutritiv adecvat, sunt ambalate şi etichetate corespunzător.

Concluziile nu sunt deloc liniştitoare. Lipsa unor strategii naţionale coerente, a căror elaborare se află în responsabilitatea Guvernului, prin ministerele şi instituţiile de resort, generează, inclusiv pentru noi, ca reprezentanţi ai forului legislativ, dificultatea de a elabora un cadru normativ adecvat şi transpunerea pertinentă a normelor europene la nivel naţional.

Suprapunerea atribuţiilor la nivelul instituţiilor din domeniul siguranţei alimentare, al căror cadru de funcţionare este asigurat preponderent prin ordonanţe şi hotărâri de Guvern, duce la rezultate slabe pentru consumator, în domeniul prevenţiei şi al controlului, prin pasarea responsabilităţii de la o instituţie la alta, şi adaugă un stres suplimentar asupra producătorilor şi comercianţilor, şi aşa afectaţi de efectele pandemiei.

La acestea sa adaugă o dotare materială perimată, inclusiv în ceea ce priveşte laboratoarele de analiză care ar trebui să detecteze prezenţa unor agenţi patogeni sau eventuale substanţe nocive în alimentele pe care le consumăm. Raportul atrage atenţia asupra faptului că resursele şi echipamentele tehnice ale unor instituţii precum Direcţiile Sanitar-Veterinare sunt "în mare parte depreciate tehnic şi moral, având un grad de uzură între 69% şi 100%". Dotarea acestor instituţii este în sarcina Guvernului, iar lipsa ei generează, pe de o parte, costuri mai mari de exploatare şi întreţinere, din surse bugetare, iar pe de altă parte, rezultate modeste în atingerea scopului de a garanta siguranţa alimentară a cetăţenilor.

Având în vedere dificultăţile cu care inevitabil ne vom confrunta cu toţii, atât producătorii agricoli, cât şi consumatorii, în contextul creat de efectele pandemiei, războiul din Ucraina şi prognozele deloc îmbucurătoare cu privire la un an deosebit de secetos, vă rog să luaţi măsuri urgente pentru elaborarea strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare şi corelarea lor cu noul PNDR.

Vă invit să lucrăm împreună, la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, la îmbunătăţirea cadrului legislativ referitor la siguranţa alimentară şi aşteptăm de la dumneavoastră măsuri urgente de creştere a eficienţei instituţiilor pe care le coordonaţi.

Vă mulţumesc.

Deputat Daniel-Sorin Gheba.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR.

Doamna Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei mele politice de astăzi este "Vasluiul, în «ruine»".

Statisticile demonstrează că judeţul Vaslui este una dintre cele mai sărace zone ale României. Prin urmare, necesită sprijin şi asistenţă an de an.

Timp de 50 de ani, de exemplu, moara de grâu şi fabrica de pâine din Cartierul "13 Decembrie" al municipiului Vaslui a fost producătorul de pâine numărul unu al judeţului, aceasta fiind considerată un adevărat simbol ale zonei noastre. După mai mulţi ani de inactivitate, a ajuns să fie demolată, în favoarea unui presupus "centru comercial", adică distrugem producătorii români în avantajul vânzătorilor străini. Generaţiile dinainte de '89 au rămas doar cu mirosul de pâine coaptă în amintire.

Şi oraşul Negreşti pare a fi acum o epavă! Înainte de '89, locuitorii acestui oraş lucrau la fabrica de pâine, filatura de bumbac, fabrica de mobilă, fabrica de utilaj greu, dar toate au avut acelaşi destin - au dispărut în urma escrocheriilor.

Întreprinderile private au cumpărat toate aceste structuri la un preţ de nimic şi le-au vândut la fier vechi. Ca în toată economia românească, există o mare îngrijorare cu privire la viitorul locurilor de muncă ale generaţiilor care vin după noi! Sărăcia şi disperarea sunt din ce în ce mai răspândite în zona Vasluiului. Oraşele îşi pierd industria, spitalele, locurile de muncă şi chiar simbolurile care au fost transmise de la înaintaşi. Infrastructura precară împiedică dezvoltarea.

Mulţi dintre locuitori nu au ce să mănânce şi nici cu ce să-şi trimită copiii la şcoală. Şi din acest motiv tinerii nu pot obţine nici educaţia de bază la care au dreptul legal, şansele de a-şi găsi un loc de muncă bine plătit sunt minime.

Factorii de decizie şi responsabilii politici sunt conştienţi de prezenţa sărăciei şi le convine acest fapt. De ce? Pentru că oamenii săraci şi puţin pregătiţi pot fi manipulaţi.

Vasluienii încă au un sentiment de demnitate în viaţa lor, deşi doresc să aibă un rol în societate, principalele lor preocupări se reduc la aspectele de bază ale vieţii, precum: hrana, sănătatea, adăpostul, siguranţa şi locurile de muncă.

Dacă dorim să valorificăm potenţialul economic al unei zone a ţării, care nu-şi merită poziţia actuală în economia noastră, trebuie să-i ajutăm pe aceşti oameni printr-o politică menită să canalizeze banii europeni spre dezvoltarea ţării şi spre crearea de avantaje fiscale pentru investitori.

Dragi politicieni ai judeţului Vaslui, haideţi să fim, cu adevărat, alături de cetăţenii noştri, care ne-au votat cu încredere!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice - "Importanţa Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor".

Pe lângă evenimentele care se desfăşoară la graniţa ţării noastre, despre care am vorbit săptămânile trecute, în această perioadă se desfăşoară un alt eveniment extrem de important, atât pe plan intern, cât şi în cel extern, şi anume Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, eveniment care va contribui la elaborarea unei baze de date alcătuite din indicatori statistici care vor oglindi numărul, distribuirea rezidenţilor, structura demografică, economică, date legate de gospodăriile populaţiei, dar şi aspecte extrem de importante, cum ar fi cele legate de etnie şi religie.

Mai mult, recensământul din acest an vine cu o noutate. Pentru prima dată este introdusă posibilitatea autorecenzării. Astfel, fiecare persoană are posibilitatea să completeze formularele de recensământ online, în două moduri - singuri sau asistaţi -, iar cei care nu se pot autorecenza vor fi contactaţi de recenzori pentru colectarea datelor.

România, după cum bine cunoaştem, reprezintă un model de bune practici, mai ales atunci când vine vorba despre promovarea şi conservarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase.

Drept urmare, recenzarea populaţiei din acest an contribuie inclusiv la consolidarea unei imagini în ceea ce priveşte minorităţile etnice din ţara noastră.

Identitatea etnică şi lingvistică sunt elemente fără de care o comunitate nu ar putea fi definită, iar pentru noi, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, recensământul populaţiei reprezintă un eveniment definitoriu al acestui deceniu, al cărui rezultat va influenţa felul în care o să reuşim să ne conservăm exercitarea drepturilor specifice minorităţilor naţionale prevăzute în Legea fundamentală, indicând inclusiv direcţia în care trebuie să ne orientăm activităţile.

Tocmai din acest motiv, indiferent de etnie, religie, culoare politică sau regiune geografică, trebuie să conştientizăm că rezultatul recensământului populaţiei nu constă doar în numărul de chestionare completate, calitatea informaţiilor introduse ori viteza cu care este completat un formular.

Important este ca, în urma acestui proces complex, imaginea de ansamblu să fie una reală şi transparentă, în care fiecare persoană să se regăsească, prin posibilitatea de a răspunde sincer şi corect la toate întrebările din formular, inclusiv cele legate de religie sau apartenenţă etnică.

În ciuda aparenţelor, diferenţele au capacitatea de a ne uni, iar asumarea identităţii ne conferă nouă, ca indivizi, dar şi ca societate, posibilitatea de a trăi într-o armonie multietnică care poate servi ca model pentru întreaga regiune, şi nu numai.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la deputaţii neafiliaţi, domnul Nicolae Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi buzoienii aniversează 1.650 de ani de existenţă şi există documentul prin care se consemnează că la 12 aprilie 372, în apa Buzăului, prin înecare, a fost martirizat Sfântul Sava.

De aceea, în declaraţia mea politică de azi voi face o analiză privind infrastructura de transport a judeţului Buzău.

Din punct de vedere al reţelei de transporturi a României, Buzăul reprezintă un nod regional important, datorită poziţiei sale la intersecţia celor trei regiuni istorice. Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului Buzău şi ocupă locul 3 pe regiune - după Tulcea şi Constanţa - şi locul 17 pe ţară. Acesta cuprinde toate formele de relief. Judeţul Buzău cuprinde o reţea de localităţi formată din două municipii - Buzău şi Râmnicu Sărat -, 3 oraşe - Nehoiu, Pătârlagele şi Pogoanele - şi 85 de comune, dispunerea acestora favorizând dezvoltarea reţelei de căi de comunicaţii.

Judeţul Buzău a fost printre primele din România care au putut utiliza avantajele unui sistem feroviar, datorită marelui proiect de modernizare al ţării, aprobat de Parlamentul României în septembrie 1866, ce prevedea construcţia unei linii de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, trecând prin Piteşti, Bucureşti, Buzău, Brăila, Galaţi şi Tecuci. La data de 13 septembrie 1872 se deschide prima cale ferată de pe teritoriul judeţului, pe traseul Mizil - Buzău - Făurei.

În ceea ce priveşte situaţia căilor ferate din municipiul Buzău, cunoaştem faptul că există 3 gări - Gara Centrală, Gara Buzău Sud şi Gara Buzău Nord. Fiind situat pe magistrala 500, municipiul Buzău constituie un nod important de cale ferată pentru transportul de marfă şi călători - Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Suceava. Gara Buzău este un important nod feroviar, conectată la Linia de Cale Ferată 700 către Galaţi, Constanţa şi Braşov, precum şi o linie locală spre staţia Nehoiu. Gara centrală din Buzău este capăt pentru magistralele secundare 504 şi 702 - Buzău-Făurei-Ţăndărei-Feteşti.

Judeţul Buzău dispune de o reţea feroviară în lungime de 240 de kilometri, din care 108 - deci 45% - sunt electrificaţi, 136 dintre aceştia pe o linie cu o cale şi 104 cu două căi. Densitatea căilor ferate este de 39,3 km/1000 km², situând judeţul printre ultimele locuri din ţară, fiind sub densitatea medie care este de 46,2 km/1000 km².

Rutele Buzău-Bucureşti, Buzău-Brăila şi Buzău-Suceava asigură conectarea cu zonele ţării...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să sintetizaţi, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

...prin linie dublă electrificată.

De aceea, se impune ca în viitor - spre exemplu, mi-aş dori ca pe calea ferată să existe o viteză de cel puţin 80 km/h, nu la fel ca cele din anul 1872.

În concluzie, doresc să subliniez faptul că integrarea în Spaţiul Feroviar European impune în mod expres reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridoarelor feroviare internaţionale şi alinierea la politica şi legislaţia europeană în domeniul transportului feroviar.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

În continuare, domnul Romulus-Marius Damian.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi - "Plan de sprijin pentru România în valoare de 17,3 miliarde de lei!".

Criza economică prin care trece România, dar şi restul Europei, creşterea inflaţiei, războiul din Ucraina, cer măsuri concrete şi imediate, de aceea Coaliţia de guvernare a venit cu un plan menit să sprijine românii şi România.

Pachetul de sprijin are o valoare de 17,3 miliarde de lei şi acoperă mai multe domenii importante, atât economic, cât şi social.

Aş dori să vă atrag atenţia asupra unor măsuri care sunt de interes pentru români:

• Vouchere în valoare totală de un miliard de euro pentru familiile cu venituri mici, ca sprijin pentru a face faţă creşterii preţurilor la produsele de bază, prin acordarea de vouchere pentru alimente de bază, în valoare de 50 de euro, la fiecare două luni;
• Vouchere pentru elevi, în valoare de 30 euro lunar, în perioada şcolară, pentru rechizite, haine, alimente. Elevii au nevoie de această susţinere. Creşte şi alocaţia zilnică de hrană, dar şi alocaţia lunară de plasament şi a copiilor cu dizabilităţi;
• Salariaţii din mediul privat şi public sunt sprijiniţi şi ei prin majorarea cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei;
• Zero taxe pentru creşterea voluntară a salariului minim cu 200 de lei, pentru această sumă;
• Dublarea cotei de hrană pentru bolnavii din spitale;
• Ajutarea contractelor de investiţii publice în derulare, pentru a se putea finaliza contractele în derulare;
• Sprijin pentru IMM-uri în valoare de 300 de milioane de euro - 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilităţi, de la 1 iunie;
• Transportatorii sunt sprijiniţi cu 300 de milioane de lei, cu o subvenţie de 0,50 lei/l de carburant;
• Angajaţii în şomaj tehnic vor primi 75% din salariu până la finalul anului.

De interes sunt şi programele dedicate familiilor - sprijin pentru cuplurile care nu pot avea copii, de la 300 la 5.000 de familii pot accesa programul de fertilizare in vitro, dar şi alte programe precum Programul pentru tinere familii şi Programul naţional "Student Invest".

Un loc important îl are agricultura, un domeniu pe care PSD l-a susţinut mereu. România, grânarul Europei, produce anual cantităţi mari de cereale, suficiente pentru asigurarea consumului intern, cât şi pentru export. Este important să menţinem locurile de muncă în agricultură şi în industria de procesare.

Salariul minim în agricultură şi industria alimentară va fi de minimum 3.000 de lei, la fel ca în construcţii. Măsurile mai includ 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România, prin prime de 10% pentru fermierii care procesează produsele agricole în România, începând cu 1 iunie. Acest lucru ar ajuta extrem de mult în rezolvarea ratei imense de importuri, ceea ce ar ajuta ţara noastră, nu doar pentru moment, ci şi pe viitor.

Planul de măsuri este unul care va avea efecte deosebit de benefice, atât prin sprijinul financiar pe care îl oferă românilor, ci şi prin numeroasele investiţii publice în infrastructură, sectorul energetic, cel alimentar. Ajutorul de stat pentru stimularea investiţiilor este de peste un milion de euro. Investiţiile sunt esenţiale pentru dezvoltarea pe termen lung a ţării noastre.

Astfel, România poate deveni un stat independent energetic, dar şi alimentar. Ţara noastră are potenţialul de a deveni rezervorul de alimente al Europei. Poate deveni principalul port la Marea Neagră. România poate fi un lider regional, iar acest plan de măsuri reprezintă un pas important în această direcţie.

Am încredere că vor urma şi alte măsuri menite să îmbunătăţească traiul românilor pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş-Severin, Marius-Romulus Damian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revin la listă.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin a revenit? Nu.

Mergem mai departe.

Domnul Constantin Bîrcă?

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Dragi români,

De fiecare dată când Partidul Social Democrat a ajuns să preia frâiele guvernării ţării noastre, miniştrii noştri nu au uitat să poziţioneze cetăţeanul în centrul tuturor măsurilor adoptate. Aşa cum s-a întâmpla în ultimii ani de guvernare, iată că şi de această dată, deşi abia s-a încheiat primul trimestru din anul curent, PSD alocă 3,4% din PIB către oameni, prin adoptarea unor măsuri de sprijin social şi economic.

Mai exact, impactul financiar al măsurilor şi politicilor PSD este de aproximativ 46 de miliarde de lei, bani alocaţi de la începutul anului pentru sprijinirea fiecărui român în parte. Dintre acestea, 20 de miliarde lei reprezintă programe pentru susţinerea investiţiilor şi realizarea de reconversii de la economia de consum către economia de producţie, tranziţia la economia verde şi tehnologii digitale.

Partidul Social Democrat nu uită motivele pentru care a intrat la guvernare alături de actuala coaliţie şi, aşa cum a transmis conducerea partidului, PSD adoptă măsuri concrete pentru stoparea crizei energiei.

În acest sens, 14 miliarde lei au fost alocate pentru efortul de a menţine un preţ decent la energie electrică şi la gazele naturale, atât pentru agenţii economici, cât şi pentru consumatorii casnici. De aceste facilităţi vor beneficia direct peste 3,5 milioane de gospodării.

De asemenea, 12 miliarde de lei este dimensiunea majorărilor de venituri, de la începutul anului, pentru categoriile vulnerabile de populaţie, ca urmare a creşterii pensiilor şi alocaţiilor pentru copii. Toate acestea sunt fapte, nu doar vorbe, şi reprezintă ceea ce s-a făcut într-un timp foarte scurt cu resursele existente.

Vom continua să promovăm astfel de măsuri şi să determinăm Guvernul să aplice programe realiste, în special pe baza absorbţiei fondurilor europene, care să menţină echilibrele economice, să reducă inflaţia şi să crească veniturile.

Chiar în acest moment, Partidul Social Democrat are în curs de elaborare un nou set de măsuri şi programe, atât pentru populaţie, cât şi pentru mediul economic, care pun accent deosebit pe atragerea şi utilizarea fondurilor europene. Este extrem de important ca România, mai ales în actualul context economic şi geopolitic, să exploateze toate oportunităţile de finanţare.

Vreau să atrag atenţia asupra deciziilor luate de PSD pentru sprijinirea unor categorii de salariaţi care au fost direct afectaţi de sancţiunile impuse în contextul conflictului din Ucraina. La iniţiativa PSD, Guvernul va acorda indemnizaţii de şomaj salariaţilor din companiile care au suferit din cauza sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei.

Sunt salvate astfel locurile de muncă ale câtorva zeci de mii de oameni şi bunăstarea a tot atâtor familii. Obiectivul PSD, atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei, care fac parte din aparatul guvernamental, este acela de a identifica şi adopta măsurile legislative care să genereze bunăstare pentru fiecare român, stabilitate pentru economie şi predictibilitate pentru fiecare antreprenor.

Deputat PSD de Alba, Radu Tuhuţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Dan-Constantin Şlincu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Ca de fiecare dată, noi, social-democraţii, venim cu soluţii concrete şi imediate pentru a proteja viaţa şi sănătatea românilor. În contextul suprapunerilor crizelor economice, sociale, energetice şi geopolitice, care s-au declanşat anul trecut şi au escaladat odată cu invazia Ucrainei de către Federaţia Rusă, specialiştii noştri au iniţiat o serie de măsuri şi programe pentru asigurarea hranei necesare populaţiei din producţia internă.

Soluţia principală, pentru a nu avea deficit al anumitor produse alimentare, o reprezintă stimularea producţiei româneşti de alimente cu materiile prime de la agricultorii români. Aşadar, Partidul Social Democrat a propus acordarea de prime fermierilor români care livrează producţia agricolă la fabricile de alimente din România. Prima propusă de noi este de 10% din valoarea produselor agricole procesate în ţară. Astfel vom putea să dezvoltăm principiul "Fabricat în România" pentru a produce hrană românească mai ieftină şi mai sănătoasă, iar în acelaşi timp să reducem dependenţa de importul de alimente şi să punem capăt concurenţei neloiale, care afectează toţi producătorii români de alimente. Totodată, dezvoltăm industria alimentară din România, menţinem şi dezvoltăm sute de mii de locuri de muncă în acest sector. Scopul nostru este de a avea mai multe alimente sănătoase fabricate în România, din producţia agricolă obţinută din pământ românesc.

Prin această măsură putem opri cercul vicios în care România vinde ieftin producţia agricolă şi cumpără scump alimentele procesate în străinătate. De asemenea, întrerupem circuitul în care exportăm producţie agricolă de bună calitate şi importăm alimente de proastă calitate. În prezent aducem din afară 70% din ce consumăm.

O altă propunere importantă este aplicarea schemei de salarizare din construcţii şi în domeniul agriculturii şi al industriei alimentare, care implică o creştere a salariilor pentru toţi cei 280.000 de salariaţi din acest sector: salariul minim brut de 3.000 de lei faţă de 2.550 de lei, salariul minim brut general; scutirea de la plata impozitului pe venit; scutirea de la plata contribuţiei pentru sănătate; reducerea contribuţiei pentru pensie şi reducerea contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

Este esenţial ca în toată această criză alimentară, care se profilează din cauza scăderii importurilor din Ucraina şi a sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse, să generăm o oportunitate prin care să ne dezvoltăm industria alimentară, să tăiem dependenţa de fructe, legume, produse agricole şi alimentare din alte state şi să consolidăm economia prin susţinerea propriilor fermieri şi producători.

Partidul Social Democrat, prin toate măsurile luate de la începutul guvernării şi până în prezent, a demonstrat că tratează industria alimentară şi domeniul producţiei agricole ca probleme de siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem la Grupul PNL acum.

Doamna Elena Hărătău dacă a venit? Nu a venit.

De la Grupul PNL au mai depus declaraţii în scris: domnul Sebastian-Ioan Burduja, domnul Florin-Claudiu Roman, Marian Cruşoveanu, Bogdan-Iulian Huţucă, George-Cătălin Stângă, Dumitru Rujan, Ioan Balan, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, George Şişcu şi Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Mergem mai departe la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul Ştefan-Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Republica Moldova şi Ucraina au primit chestionarul cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi a Ucrainei ar fi cel mai bun răspuns către Vladimir Putin.

USR susţine parcursul european al fraţilor noştri de peste Prut şi al Ucrainei. Aceştia merită o şansă reală la dezvoltare, în lumea liberă, alături de ţările europene. Pentru că lumea liberă nu a fost niciodată mai unită decât acum.

"Luptăm pentru libertatea pe care voi o aveţi". Această frază a fost rostită de Zelenski în Parlamentul European, în urmă cu câteva săptămâni. Pe cât de puternică este această frază, pe atât de tristă, în 2022.

Trebuie să fim conştienţi că libertatea o putem pierde oricând, iar lupta împotriva discursurilor putiniste, rusofile şi a tuturor celor care-şi doresc o Uniune Europeană destrămată trebuie să continue.

Din păcate, vedem şi la noi în ţară, inclusiv în Parlament, oameni care încearcă şi în ziua de astăzi să justifice în orice fel această invazie a lui Putin. Desigur, în Parlament fac referire la trompeta de la Moscova: AUR.

Cu toţii am urmărit momentul în care Georgică Simion a amuţit când colegul meu, Bogdan Rodeanu, i-a spus că lucrează pentru Moscova.

Bravo, Georgică! Ţine-o tot aşa! Ştim bine că respiri cu doi plămâni: unul naţionalist-populist, şi celălalt moscovit.

Mai mult, reacţia acestora la discursul preşedintelui Zelenski, de săptămâna trecută, a mai demonstrat, încă o dată, că avem de-a face cu nişte "unelte" ale Moscovei.

Cinismul şi tupeul parlamentarilor AUR sunt de-a dreptul revoltătoare şi dezumanizante. Aceştia făceau live-uri pe Facebook, în timp ce cereau în gura mare să nu fie "emoţionaţi" la vederea tragediei inimaginabile abătute asupra locuitorilor din localităţile Bucea şi Irpin.

Partea bună este că aceste manifestări le-au sesizat şi românii, care încep să se prindă că au fost duşi de nas de această caricatură populistă votată în 2020 şi că aceştia subminează unitatea Europei în faţa agresiunii brutale declanşate de Putin.

Atât George Simion, cât şi Călin Georgescu au afirmat că Putin îşi iubeşte ţara, că acesta cunoaşte foarte bine unghiurile diplomatice şi că ar fi bine să avem şi noi conducători ca el, care-şi iubesc poporul.

Şoşoacă, Lasca şi Tobă, ajunşi în Parlamentul României tot pe listele AUR, au trecut pe la Ambasada Federaţiei Ruse pentru a susţine ceea ce promova însăşi propaganda rusă: neutralitatea României.

Ceea ce trebuie să reţinem de aici este că e foarte important ca acum să expunem această haită de lupi în blană de oi, să arătăm tuturor că AUR este un partid de extremă dreapta, aflat în slujba Moscovei.

Această precizare este de acum înainte obligatorie, ca nu cumva să repetăm alunecarea spre dictatură.

Pentru că, aşa cum bine spunea Francisco Goya, "Somnul raţiunii naşte monştri", trebuie să fim mereu "treji" şi să ne apărăm dreptul la o lume sigură, dreaptă, morală, în care omul să fie liber, responsabil şi respectat.

Pentru că în 2024 vom avea de ales între două Românii: cea a plagiatorilor, trădătorilor, securiştilor şi a putiniştilor, adică PSD-PNL-UDMR-AUR versus România pro-europeană, occidentală şi liberală - USR.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea este despre situaţia furnizării serviciilor de telecomunicaţii în mediul rural.

Am apreciat necesar să prezint, de la tribuna Parlamentului, câteva observaţii pe marginea unor informaţii furnizate la solicitarea mea de către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, ANCOM, date ce sunt în măsură să reflecte decalajele existente între mediul urban şi cel rural, în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de telecomunicaţii.

Astfel, deşi am solicitat ANCOM să îmi comunice care sunt localităţile din mediul rural care nu au acoperire cu telefonie mobilă sau fixă, la data de 1 ianuarie 2022, această informaţie nu a putut fi furnizată. În conţinutul răspunsului primit am fost surprins în mod neplăcut de afirmaţia ANCOM conform căreia: "Deşi Autoritatea are la îndemână pârghiile ce sunt utilizate în cadrul procedurilor de selecţie organizate pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio, deciziile ce sunt luate trebuie echilibrate cu celelalte obligaţii ce revin participanţilor în cadrul procedurilor de selecţie. De exemplu, introducerea unor obligaţii de acoperire de mare anvergură, foarte costisitoare, impactează substanţial preţul licenţelor şi poate inhiba cererea de spectru".

Cu alte cuvinte, înţelegem, stimaţi colegi, că ANCOM, deşi ar putea, prin procedurile de acordare a frecvenţelor radio, să constrângă furnizorii de telefonie mobilă să acopere toate localităţile din mediul rural, nu o face, ca să nu inhibe apetitul investiţional al operatorii de telefonie mobilă. Ce nu înţelege însă ANCOM este faptul că în spatele unor procente de acoperire cu servicii de telefonie mobilă se află oameni, locuitori din mediul rural care au drepturi ca orice alţi cetăţeni ai statului român, inclusiv dreptul de a avea acces la utilizarea serviciului unic de urgenţă 112 şi respectiv de a putea purta o convorbire telefonică atât cu familia, dar şi cu alte persoane fizice sau juridice.

Mă văd nevoit să reamintesc pe această cale reprezentanţilor ANCOM că accesul neîngrădit la serviciul unic de urgenţă nu reprezintă un moft, ci un drept al tuturor cetăţenilor români. Astfel, având în vedere că în unele localităţi din mediul rural nu există acoperire cu servicii de telefonie fixă sau mobilă, la momentul actual, cetăţenilor români care domiciliază în aceste zone le este îngrădit accesul la serviciul unic de urgenţă, întrucât utilizarea acestui serviciu implică, din punct de vedere tehnic, disponibilitatea în zonă a serviciului de voce mobilă sau fixă ce trebuie furnizat de cel puţin un operator de telecomunicaţii.

Din nefericire, lipsa conexiunii la internet sau existenţa unei conexiuni de internet slabe a determinat în mod direct compromiterea desfăşurării procesului educaţional online în mediul rural.

Da, dragi români, aceasta este realitatea celeilalte Românii, acea Românie pe care politicienii PSD şi PNL o doresc schimbată doar în contextul campaniei electorale.

În final, îmi exprim din nou speranţa că dezvoltarea economică şi socială sustenabilă a zonelor rurale nu reprezintă doar o temă de campanie electorală, ci trebuie să reprezinte un demers concertat şi constant al tuturor autorităţilor locale.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Domnul Ilie Coleşa?

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei politice de astăzi: "Ministerul Educaţiei, prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, impune ideologia de gen tuturor universităţilor şi instituţiilor de certare şi dezvoltare publice sau private".

Fiecare universitate şi entitate publică sau privată de cercetare din România a primit din partea acestei entităţi, practic din partea Ministerului Educaţiei, o notificare, un raport exemplificativ, în fapt un act ultimativ, prin care sunt presate, prin şantaj, să adopte un Plan de Egalitate de Gen, pe scurt GEP, Gender Equality Plan. Acesta constituie un criteriu de eligibilitate, o condiţie pentru primirea finanţării pentru orice proiect de cercetare-dezvoltare-inovare din cadrul Programului "Orizont Europa" al Uniunii Europene. Acesta este programul principal de finanţare a cercetării şi inovării la nivelul Uniunii Europene, cu un buget de peste 95 miliarde de lei până în anul 2027.

Deci, Ministerul Educaţiei şi toate partidele care susţin o asemenea doctrină, în principal partidul extremist USR, un partid de extremă-stânga neomarxist, dar şi Coaliţia PNL-PSD-UDMR, susţin un asemenea proiect, prin care se încalcă cu mult legislaţia în privinţa egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei.

Concret, ce se doreşte prin acest plan?

Înlocuirea conceptului de sex biologic cu cel de gen.

De ce? Pentru că se doreşte, se promovează o construcţie artificială, anticulturală, de extremă stângă, neomarxistă, în contradicţie cu realitatea, cu biologia şi cu logica.

Se doreşte distrugerea rolului esenţial al femeii în creşterea şi educaţia copiilor.

Se impune o egalitate, mai degrabă o superioritate numerică forţată şi nocivă între bărbaţi şi femei în toate sectoarele educaţionale şi economice.

Se impun protocoale de angajare bazate pe criteriul egalităţii de gen, adică vor avea prioritate la angajare femeile lesbiene, persoanele fluide din punct de vedere al sexului, de culoare şi aşa mai departe.

Este impusă desemnarea unui ofiţer responsabil cu acest Plan de Egalitate de Gen la nivelul fiecărei facultăţi şi a unui responsabil la nivelul fiecărui departament. Asistăm la o politizare structurală a instituţiilor de învăţământ superior şi a celor de cercetare şi inovare.

AUR va lupta pentru apărarea legii şi normalităţii, pentru instituţii de învăţământ libere de activităţi de natură politică neo-marxistă, pentru o societate bazată pe valorile conservatoare, pe credinţă, pe familia creştină, pe respect faţă de trecut şi faţă de reperele lui morale.

Reţineţi! Nu mai votaţi aceste partide de extremă-stânga care promovează în instituţiile statului asemenea programe nocive pentru mintea şi pentru sufletul copiilor şi tinerilor noştri!

Vă mulţumesc.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la minorităţile naţionale, domnul Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Duminică dimineaţă, la Turda, din judeţul Cluj, şase persoane de etnie romă - doi adulţi şi patru copii - au murit într-un incendiu groaznic.

Tragedia de la Turda nu este singulară. În aceeaşi zi de duminică, în localitatea Târnăveni, din judeţul Mureş, pe strada Avram Iancu, şapte familii şi peste 25 de copii au rămas pe drumuri, în urma unui incendiu similar.

Vă reamintesc că anul trecut, în luna ianuarie, la Miercurea Ciuc, peste 20 de case ale romilor s-au făcut scrum, tragedie în urma căreia peste 150 de cetăţeni români de etnie romă au rămas pe drumuri.

Stimaţi colegi,

Este o realitate cruntă care ne arată tuturor nepăsarea autorităţilor locale. Toţi aceşti oameni necăjiţi s-au încălzit cu ceea ce au avut la îndemână şi au folosit sobe improvizate. Unii au murit, alţii au rămas pe drumuri. Sute de romi din Turda trăiesc în condiţii mizere.

De aceea, domnule primar al municipiului Turda şi domnilor consilieri locali din Turda, duminică dimineaţă, patru copii, cu vârste între 4 şi 10 ani, nu au mai apucat să se bucure de viaţă, murind din cauza sărăciei, din cauza prostiei voastre, din cauza rasismului pe care îl practicaţi şi din cauza mentalităţii bolnave pe care o aveţi.

Este prea mult. Ajunge!

Vă anunţ pe această cale că voi sesiza instanţa de judecată. Trebuie să răspundeţi pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, prevăzute de Constituţia României!

Vă bateţi joc de romii din Turda, vă bateţi joc de romii din România!

Reţineţi, domnilor aleşi locali, romii sunt cetăţeni ai acestei ţări, şi nu animale!

Nu vă mai permitem să-i ţineţi în sărăcie, în mizerie şi să-i manipulaţi după bunul vostru plac!

Cu toţii aţi uitat că aţi fost aleşi şi de aceşti oameni necăjiţi.

Ce aţi făcut pentru ei, să aibă o viaţă mai bună? Răspunsul este: evident nimic!

În comunităţile noastre de romi din Turda au ajuns, din păcate, doar lozincile şi sloganurile voastre, şi mai des ambulanţa şi pompierii.

V-am tot auzit în ultimii ani cum ne vorbiţi despre dezvoltare locală, despre echitate, despre energie verde, despre maşini electrice, despre 5G, uitând de miile de familii care supravieţuiesc de la o zi la alta, trăind în condiţii similare cu cele din Evul Mediu.

Tuturor celor care vă bateţi joc de cei mai săraci oameni ai acestei ţări, să vă fie ruşine!

Stimaţi colegi,

Este momentul ca Guvernul României să intervină în comunităţile defavorizate. Pe această cale îl rog pe domnul prim-ministru Nicolae Ciucă să aprobe cât mai urgent strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Au trecut doi ani de zile de când această strategie trebuia să fi fost aprobată.

Este timpul, stimaţi colegi, să mă sprijiniţi pentru a modifica şi completa o serie de acte normative care reglementează situaţia locativă a acestor oameni. Este timpul ca dumneavoastră, stimaţi colegi parlamentari, să interveniţi de aici, din forul legislativ, pentru ca drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor acestei ţări, indiferent de etnia lor, să fie respectate aşa cum prevede Constituţia României.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la neafiliaţi, doamna Violeta Alexandru. Este? Nu.

Domnul Mihai Ioan Lasca?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Cine dă comenzi României? Rusia sau Uniunea Europeană?".

Stimaţi colegi,

Cunoscuta Ileana Vulpescu, distinsă cu medalia Ordinului Naţional "Steaua României", a spus despre poporul român: "Dacă poporul ăsta va fi cândva şters de pe hartă, nu va fi nici fiindcă l-ar ocupa ruşii, turcii, americanii, indienii, chinezii, ci din indolenţa, pasivitatea, lipsa de civism, din propria nepăsare şi din complicităţile interne oferite oricărui inamic".

Astăzi, aceste vorbe se potrivesc mai bine ca oricând. România a fost trădată, de peste 30 de ani, de cei care au condus-o şi au pretins că vor fi salvatorii ei. Nici ziua de astăzi nu este deloc diferită de minciunile de după Revoluţia din ’89.

Ieri, unicul candidat la funcţia de preşedinte al PNL, premierul Nicolae Ciucă, anunţa momeli pentru români: 3.000 lei brut în agricultură şi industria alimentară. Mai exact şi mai pe româneşte, 1.774 lei în mână sau vreo 360 de euro; câteva milioane de euro pentru mediul privat; bineînţeles, pentru serurile experimentale, care vor fi expirate în curând, s-au alocat sume de ordinul sutelor de milioane şi diverse promisiuni bazate pe bani europeni din luna iulie 2022.

Mai pe scurt, tot ce este bun nu se va întâmpla deîndată, ci va urma să se întâmple. Un fel de morcov atârnat de-un băţ în faţa măgarului ca să ducă greul în spate fără să se plângă.

Azi, românii îşi dau seama că morcovul este minciuna permanentă şi se întreabă pe bună dreptate ce ne-a adus bun Uniunea Europeană?

Oare cine ne-a călcat în picioare credinţa creştin-ortodoxă, prin impunerea acceptării ideologiei LGBT? Rusia sau UE?

Oare unde ajunge lemnul din pădurile României? În Rusia sau în UE?

Oare cine ne interzice să creştem porci în ogradă? Rusia sau UE?

Oare unde ajung profiturile uriaşe ale companiilor multinaţionale? În Rusia sau în UE?

Oare cine a cumpărat la preţ de fier vechi industria României? Rusia sau UE?

Oare cine ne-a şantajat să ne injectăm cu seruri experimentale în urma cărora au murit şi încă mor oameni? Rusia sau UE?

Oare cine a impus protocoalele criminale în spitale din cauza cărora bolnavii cronici nu au primit serviciile medicale necesare? Rusia sau UE?

Orice război militar este şi un război economic. Cine nu crede asta, îl invit să ne spună despre cât de calde vor fi casele românilor în iarna următoare.

Ucraina cumpără acum gaz din Ungaria, iar Ungaria cumpără gaz din Rusia. Alte ţări au pus şi vor pune propriii cetăţeni şi interesele naţionale mai presus de jocurile economice ale unor profitori.

Toate sancţiunile impuse Rusiei de către UE s-au întors ca un bumerang împotriva propriilor cetăţeni. Probabil că asta s-a dorit de la început, pentru a continua instaurarea controlului asupra europenilor prin frică şi şantaj.

Există o vorbă care spune că nu oricine îţi întinde o mână înseamnă că vrea să te şi ridice.

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ştefan Muşoiu, dacă este?

Vă rog.

Salut!

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Mizăm ca bugetul european să fie răspunsul exhaustiv în faţa efectelor pandemiei şi războiului".

Dragi colegi,

Bugetul european pentru anul viitor, care deja începe să se configureze la nivelul Parlamentului European, se fundamentează pe provocările şi efectele pandemiei şi pe cele ale războiului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, precum şi pe liniile directive ale Uniunii Europene. Într-un cuvânt, va fi o proiecţie bugetară inedită. Pe de-o parte trebuie să protejeze populaţia de întreaga gamă de consecinţe negative, iar pe de altă parte trebuie să sprijine economia. Dar şi să genereze, în continuare, premise de progres atât pe plan decizional, cât şi în cel practic, şi pentru toate nivelurile de activitate. Este cu adevărat o misiune dificilă, am putea spune. Şi totuşi incompletă, având în vedere condiţiile pe care le impune interconectarea globală, din ce în ce mai pregnantă.

În afară de rezultatele conflictului armat care nu vor putea fi, din nefericire, amortizate într-un singur an, în perspectiva cea mai fericită în care luptele s-ar încheia chiar începând de mâine, mai trebuie luate în considerare şi problemele ridicate, anterior zilei de 24 februarie, data cea mai neagră din istoria recentă a continentului european, de criza energetică şi de posibila penurie alimentară pentru anumite materii prime.

Aşadar, bugetul european pentru 2023 trebuie construit pe fiecare euro pus în coşul comun de fiecare stat în parte.

Banii comunitari trebuie să protejeze cetăţenii împotriva creşterii preţurilor la energie şi la alimente, să finanţeze sectoarele afectate, în mod special turismul şi agricultura, să stimuleze crearea de noi companii, să sprijine şi programele din domeniul inovaţiei, educaţiei, sănătăţii sau culturii. Într-un cuvânt, Uniunea Europeană are nevoie de un buget excepţional. Iar fiecare Guvern din ţările membre trebuie să se plieze cu şi mai mare atenţie asupra deciziilor pe care le va lua pentru gestionarea fondurilor comune care îi revin.

Trebuie să vă subliniez, dragi colegi, că Parlamentul European a votat săptămâna trecută, în plenul de la Strasbourg, priorităţile sale pentru bugetul pentru anul viitor.

De aceea, ţin să salut faptul că grupul nostru politic din Parlamentul European a solicitat deja ca bugetul comunitar pentru 2023 să protejeze, cu adevărat, populaţia fiecărei ţări în parte. Concret, avem nevoie acum, mai mult ca oricând, de un răspuns comun şi echilibrat, necesar ca să sprijinim uniform toate naţiunile membre ale Uniunii, dar şi să intervenim în plus acolo unde este şi mai mare nevoie.

Colegul meu, europarlamentarul Victor Negrescu, şi coordonatorul naţional al PES activists România, a integrat în poziţia comună a Parlamentului European mai multe propuneri privind acordarea unui sprijin suplimentar pentru statele membre aflate la frontieră cu Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova.

Voi menţiona şi eu în faţa dumneavoastră toate aceste sugestii pentru că toate statele au nevoie de noi resurse pentru a face faţă acestor provocări, inclusiv prin flexibilizarea programelor existente şi extinderea perioadelor de implementare. Nu este suficient doar să se facă transferuri din resursele existente, ci va fi nevoie şi de măsuri ferme puse în practică şi de fiecare Guvern în parte.

În consecinţă, socialiştii europeni militează pentru implementarea unui program comun pentru sprijinirea seniorilor, pentru dezvoltarea corpului medical european pentru situaţii de urgenţă, pentru crearea unui mecanism de compensare pentru efectele războiului, pentru a putea aplica inclusiv noi sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, pentru decontarea din programele europene a investiţiilor pentru refugiaţii ucraineni pentru a le permite acestora accesul la educaţie, sănătate şi servicii sociale, precum şi pentru finanţarea unor investiţii în domeniul energiei ca să se poată reduce dependenţa faţă de Rusia.

În completarea acestor exigenţe vine şi nevoia de a asigura resursele adecvate pentru protecţia populaţiei în situaţii de urgenţă şi pentru acţiunea umanitară internaţională, respectând totodată şi valorile democratice care definesc Uniunea Europeană.

În astfel de perspective îmi declar convingerea că atât Comisia Europeană, dar şi Consiliul îşi vor accelera răspunsul comun la actualele provocări asigurându-se că fondurile ajung mai rapid acolo unde este nevoie.

Dragi colegi şi parteneri de guvernare, indiferent dacă vorbim de planul extern României ori de aspectele interne, oamenii aşteaptă de la noi să alocăm resursele bugetare acolo unde este nevoie. Mai mult, expectativele lor devin şi mai legitime, având în vedere că dislocarea de fonduri trebuie să producă şi rapid răspunsurile cele mai indicate pentru provocările fără precedent pe care suntem obligaţi să le trăim.

Vă mulţumesc.

Deputat PSD Ştefan Muşoiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am epuizat intervenţiile de la PSD.

Au mai depus declaraţii scrise, de la acest partid: Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Silviu Nicu Macovei, Adrian Alda, Vasile Cîtea şi Ioan Mang.

Mergem la Grupul PNL.

Doamna Elena Hărătău.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Elena Hărătău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Reforma învăţământului - de la tradiţional la modern".

Învăţământul românesc a trecut prin mari transformări în ultimii 30 de ani. Unele dintre acestea au fost benefice, altele mai puţin benefice; nu le voi aminti aici. Toţi cei implicaţi în sistem ştiu ce schimbări au fost de-a lungul timpului.

Circulă de mult o vorbă care spune că fiecare ministru al învăţământului începe câte o reformă. Numai că, în 32 de ani, am avut 24 de miniştri. În medie, deci, la fiecare un an şi ceva învăţământul românesc suferă o nouă reformă. Ca om care am stat o viaţă la catedră am simţit direct impactul fiecăreia dintre cele 24 de reforme.

Ministerul Educaţiei a decis recent să schimbe fundamental structura anului şcolar, începând cu toamna aceasta. Pe scurt, va fi un an la fel de lung, dar care începe mai devreme şi se termină mai târziu, semestrele se transformă în cinci module cu cinci vacanţe, "Şcoala altfel" şi "Săptămâna verde" se vor desfăşura atunci când decid conducerile şcolilor.

Cele mai importante modificări sunt însă renunţarea la teze şi înlocuirea acestora cu o evaluare sumativă, la începutul şi la finalul anului şcolar, cu o corectare standardizată, făcută de alţi profesori decât cel de la clasă.

În calitate de cadru didactic, sunt convinsă că aceasta este una dintre reformele bune ale învăţământului românesc. Spun aceasta cu toată convingerea.

Multe şi importante nelămuriri pentru cei implicaţi în actul educaţional, care fac referire la modalitatea de încheiere a mediilor, a formelor de evaluare, precum şi a altor probleme care necesită claritate pentru a fi puse în aplicare, sunt în atenţia Ministerului Educaţiei, în vederea modificării Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar.

Sunt convinsă că, împreună cu specialiştii în educaţie, precum şi cu specialiştii în comunicare, se va avea în vedere declanşarea unei campanii de lămurire a tuturor aspectelor, înainte de modificarea ROFUIP, în urma căreia profesorii, elevii şi părinţii să aibă convingerea că această reformă este benefică pentru învăţământul românesc.

Vă mulţumesc.

Deputat Elena Hărătău, PNL Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Am finalizat şi Grupul PNL.

Mergem la USR acum.

Domnul deputat Cătălin Teniţă.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am depus ieri, alături de senatorul USR Cosmin Poteraş, spre dezbatere un proiect de lege care prevede interzicerea importurilor de petrol, gaze naturale, cărbune şi combustibil nuclear din Federaţia Rusă. Proiectul are deja peste 50 de cosemnatari, şi nu numai de la USR.

Proiectul de lege a fost depus după ce, la data de 7 aprilie 2022, Parlamentul European a aprobat cu majoritate covârşitoare o rezoluţie prin care cere: "Instituirea imediată a unui embargou total asupra importurilor ruseşti de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz, abandonarea completă a Nord Stream 1 şi 2 şi prezentarea unui plan care să asigure în continuare securitatea aprovizionării cu energie a UE, pe termen scurt".

De asemenea, prin respectiva rezoluţie "Se solicită Comisiei, Serviciului European de Acţiune Externă şi statelor membre să elaboreze un plan de acţiune cuprinzător pentru Uniunea Europeană în ceea ce priveşte continuarea sancţiunilor şi să comunice, într-un mod clar şi concis, care sunt liniile roşii, precum şi în ce condiţii s-ar putea vorbi despre o eventuală renunţare la sancţiuni, pas cu pas, în cazul în care Rusia va dispune măsuri în direcţia restabilirii independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional, însoţită de retragerea completă a trupelor armate de pe teritoriul Ucrainei".

În preambulul proiectului de lege noi afirmăm că, dat fiind războiul ilegal, neprovocat şi nejustificat pornit de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, care ameninţă nu doar pacea, stabilitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, dar şi securitatea şi stabilitatea regională în Europa, având în vedere Declaraţia universală privind drepturile omului, Pactul privind drepturile civile şi politice, precum şi tratatele internaţionale din domeniul Dreptului internaţional umanitar la care România este parte, precum şi alte instrumente juridice relevante, constatăm că România are nu doar o datorie morală, dar şi o prerogativă juridică, izvorâtă din interpretarea acestor convenţii internaţionale multilaterale de a susţine valorile pe care acestea le proclamă, precum şi de a depune toate eforturile necesare pentru protejarea, în regim de reciprocitate, a cetăţenii altor ţări împotriva oricăror crime de război sau a oricăror acte de tortură sau tratamente inumane.

Prin urmare, aveam de ales: ori îi ajutăm pe vecinii noştri ucraineni, ori vom spune că acest război nu ne priveşte şi că orice ajutor oferit nu are voie să ne afecteze propriul confort financiar. Înainte de a da un răspuns, aş vrea să ne gândim ce am spune oare dacă, în loc de Bucea, ororile războiului s-ar fi întâmplat la Bucureşti?

Cum ne dorim să rămânem în istorie? Vrem să fim cei care au asistat cu nepăsare la suferinţa vecinilor săi sau cei care au făcut lucruri multe pentru a opri aceste orori?

Eu cred că avem datoria şi putinţa de a ne situa de partea dreaptă a istoriei şi de a ne arăta solidaritatea faţă de vecinii ucraineni acum, când au nevoie disperată de acest lucru.

Acest proiect de lege realizat de noi este inspirat şi de descrierile ororilor surprinse cu propriii ochi de colegii noştri deputaţi, Diana Stoica şi Filip Havârneanu, care au vizitat Kievul la finalul săptămânii trecute şi care au primit solicitări fierbinţi de ajutor din partea populaţiei civile.

Stimaţi colegi, lista de semnături este încă deschisă.

Vă invit să vă alăturaţi nouă şi să veniţi să îl semnaţi!

Vă mulţumesc mult.

Cătălin Teniţă, deputat al USR Bucureşti.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan.

Vă rog, doamnă.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

"Judeţul Hunedoara merită o şansă la dezvoltare, iar guvernanţii i-o refuză!"

Stimaţi guvernanţi,

Contextul prezent ne-a adus într-o criză energetică, iar asta ne reaminteşte, cu durere, de situaţia în care se află judeţul Hunedoara. Acesta a fost unul dintre cei mai mari producători de energie, încă din primele decenii ale perioadei comuniste, iar, în anul 1989, marile centrale electrice de aici aveau o putere instalată de peste 2.000 de megawaţi, mare parte adusă din procesarea cărbunelui. La capitolul hidroenergie ne situăm şi acum în top, centrala de pe Râul Mare-Retezat fiind, după Lotru, a doua cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interne ale României.

Cu toate acestea, judeţul meu a fost sistematic ignorat în ultimele decenii la capitolul dezvoltare, inclusiv la dezvoltare energetică. Ba mai mult, şi ceea ce funcţiona a fost distrus sistematic şi cu bună-ştiinţă de guvernele succedate la conducere. Complexul Energetic Hunedoara s-a dovedit a fi un faliment premeditat.

În închiderea minelor din Valea Jiului aţi îngropat milioane de euro. Nu aţi putut susţine şi retehnologiza Mintia, astfel că aţi închis-o, nu aţi pus-o în conservare, iar acum vreţi să o vindeţi. Puteţi să ne daţi asigurări că nu va fi revândută pe bucăţi şi nu va ajunge la fier vechi?

Recent, v-aţi bătut cu pumnul în piept că veţi da drumul rapid microhidrocentralelor de pe râul Jiu, dar de fapt le-aţi pus termen de finalizare în 2025.

Pe lângă faptul că nu sunteţi în stare să vă ocupaţi de companiile cu capital de stat care ar putea funcţiona în judeţul Hunedoara, sabotaţi şi investitorii privaţi care ar fi dornici să ne ofere o şansă.

Interesul transformării minelor de la Petrila în obiective turistice a fost blocat, deşi putea fi un proiect bun pentru turismul din zonă. Există chiar acum un investitor care vrea să facă un parc fotovoltaic în Valea Jiului, dar acesta bate la uşi închise şi nu este băgat în seamă de nimeni. Ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, este prea ocupat să stea la poze, în loc să analizeze ofertele care ar ajuta Valea Jiului să treacă la tranziţia la energie verde.

Banii din Fondul pentru Modernizare pentru sectorul energetic se duc, se pare, doar către anumite companii de stat, deşi reprezintă un instrument esenţial în dezvoltarea proiectelor energetice - şi vorbim de zeci de miliarde de euro care ar putea finanţa investiţii în toată ţara.

Dezinteresul şi indolenţa cu care aţi tratat judeţul Hunedoara a făcut ca acesta, cândva perlă a industriei româneşti, să ajungă acum pe locul cinci între cele mai îmbătrânite judeţe din România, un judeţ cu mulţi pensionari, cu salarii mici şi cu o populaţie în continuă scădere. Un judeţ pe care l-aţi prăduit de zeci de ani încoace şi pe care l-aţi tratat doar ca pe o vacă bună de muls. Aţi venit cu pompă electorală în campanii, aţi promis investiţii, aţi promis retehnologizări, aţi promis locuri de muncă. Dar realitatea ne arată că de fapt nu aţi făcut absolut nimic.

Vă chem să ne prezentaţi strategia energetică naţională, vă solicit să ne arătaţi planurile de dezvoltare energetică pentru România şi în special pentru judeţul Hunedoara, care are atât de multe de oferit la acest capitol.

Guvernul României şi Ministerul Energiei, în special, au datoria să ne arate care este viitorul energetic al ţării.

Şi nu ne mai duceţi cu vorba, pentru că luminile din judeţul Hunedoara se sting rând pe rând, iar dumneavoastră sunteţi cei responsabili pentru asta!

Mulţumesc.

Sunt Pollyanna Hangan, deputat USR de Hunedoara.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Întrucât până la ora 10.00 nu mai este un interval de trei minute disponibile, o să-i citesc pe ceilalţi colegi care mai erau programaţi.

De la Grupul USR mai era Mihai-Laurenţiu Poliţeanu, de la Grupul AUR domnul Lilian Scripnic.

De asemenea, au depus declaraţii scrise Vasile Nagy, de la AUR, Beniamin Todosiu, de la USR.

Iar de la colegii neafiliaţi: Dănuţ Aelenei, Anamaria Gavrilă şi Nicolae Giugea.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

O zi bună în continuare!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Uniunea Europeană va exporta mai multe cereale"

V-am dat asigurări, în repetate rânduri, alături de ministrul Agriculturii, precum şi de alţi colegi de-ai mei, parlamentari social-democraţi, că România nu va ajunge să treacă printr-o criză alimentară, într-un viitor apropiat, pentru că noi, ca ţară, producem mult mai mult decât consumăm, chiar şi în anii cu recolte mai slabe, motiv pentru care exportăm multă materie primă.

V-am oferit cu prilejul fiecărei declaraţii politice, consacrată acestei teme, mai multe argumente pertinente, precum şi o serie de cifre concrete, rezultate din statisticile oficiale ale organismelor interne, precum şi ale celor comunitare.

Aşadar, chiar şi în ciuda războiului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, conflict care a blocat furnizarea pe piaţa cerealelor a unor cantităţi deosebit de importante de alimente, dar şi a îngrăşămintelor, venite din cele două ţări, Uniunea Europeană are suficientă forţă să se susţină cu ajutorul culturilor proprii. Nu sunt simple aprecieri, ci aceste consideraţii sunt dublate de previziunile publicate de Comisia Europeană.

Potrivit raportului Departamentului pentru agricultură şi dezvoltare rurală al CE, în acest an, exporturile de cereale ale UE ar putea creşte cu 14%, până la 49 de milioane de tone. Din predicţiile Comisiei rezultă că producţia totală de cereale a statelor Uniunii Europene, în sezonul 2021-2022, ar urma să ajungă la 293,3 milioane de tone, în creştere cu 4,3% faţă de perioada precedentă.

Însă, Comisia plusează în ciuda problemelor provocate de conflictul armat intempestiv şi care a ajuns să se transforme, din nefericire, într-unul sine die. Graţie creşterii substanţiale a producţiei de cereale a Uniunii Europene în 2021 şi a unei mai mari disponibilităţi, CE apreciază că exporturile de cereale ale statelor UE în sezonul 2021-2022 vor creşte şi mai mult. Cea mai mare parte a suplimentării exporturilor este prognozată pentru grâu, cu un plus estimat de 5,6 milioane de tone faţă de sezonul anterior.

Ţin să vă prezint pe larg aceste date preconizate de către organismul european, nu doar ca să elimin, din nou, orice suspiciune privind o potenţială criză alimentară care ar afecta şi ţara noastră în viitor, ci şi pentru că aceste informaţii le sunt necesare tuturor investitorilor în agricultură.

Chiar dacă nu este un fenomen generalizat, din păcate zvonistica panicardă şi manipulatoare ajunge să îi distragă pe mulţi dintre agricultori de la preocupările lor curente şi chiar îi îngrijorează în mod gratuit. Tocmai din aceste raţionamente voi pune accentul pe toate informaţiile oferite de Comisie şi a căror predictibilitate este mult mai viabilă decât lansarea şi răspândirea de veşti false. Direcţia în care se îndreaptă fiecare cultură în parte şi evoluţia acestora la nivelul Uniunii reprezintă repere deosebit de importante pentru fermierii români.

Drept consecinţă, raportul Comisiei Europene mai subliniază că importurile de cereale din UE sunt de aşteptat să se reducă ca urmare a conflictului şi a blocării exporturilor din Ucraina şi Rusia. Astfel, importurile de cereale ale Uniunii sunt acum prognozate la 18,9 milioane de tone, în scădere cu 10% faţă de sezonul 2020-2021. Să nu uităm că Ucraina era una dintre principalele surse de porumb pentru statele comunitare, dar şi un furnizor important de grâu.

În ceea ce priveşte culturile desfăşurate pe parcursul acestui an şi anul viitor, CE estimează că se aşteaptă ca suprafeţele însămânţate la nivelul Uniunii să fie peste cele din anul agricol curent. Astfel, culturile de grâu ar urma să ocupe aproximativ 20,7 milioane de hectare şi cele de orz de iarnă 4,8 milioane de hectare, ambele în creştere cu 1% faţă de sezonul 2021-2022.

De asemenea, suprafaţa cultivată cu porumb se aşteaptă să crească datorită relaxării temporare a prevederii ce vizează "înverzirea terenurilor", dar şi din cauza preţurilor record pentru produsele agricole la bursele internaţionale. La fel de adevărat este şi faptul că pentru acest segment Comisia nu a făcut încă nicio estimare. Concret, s-a comunicat doar că suprafaţa cultivată cu grâu dur ar urma să se reducă cu 4%, ajungând la 2,1 milioane de hectare.

Luând în calcul o evoluţie medie a condiţiilor meteorologice în timpul primăverii şi verii, producţia totală de cereale şi oleaginoase a statelor UE ar putea ajunge la 297,7 milioane de tone în sezonul 2022-2023, cu o producţie de grâu moale prognozată la 131,3 milioane de tone. Exporturile nete de cereale din UE ar urma să crească cu 11,5 milioane de tone, ajungând la 41,4 milioane de tone, cu aproape 40% mai mult decât în actualul sezon, se mai arată în raportul CE.

Cu alte cuvinte, independenţa alimentară este posibilă cu investiţii masive şi sprijin în domeniul agricol şi zootehnic la nivelul Uniunii, dar şi prin continuarea reformelor începute de actuala conducere a Ministerului Agriculturii.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Consolidăm România viitorului!"

În urmă cu câteva zile, în data de 8 aprilie, am sărbătorit, la fel ca în fiecare an, Ziua Internaţională a Romilor. Pentru a construi o societate puternică, trebuie să recunoaştem greşelile din trecut şi să oferim tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie, dreptul la demnitate, acces la educaţie şi şansa să-şi atingă potenţialul.

Din postura de parlamentari, trebuie să condamnăm robia romilor de pe teritoriile româneşti. Cruzimea cu care au fost trataţi romii va rămâne veşnic o pată în istoria noastră. De asemenea, trebuie să prezentăm opiniei publice momentele dramatice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În Raportul Comisiei Wiesel despre Holocaustul din România, recunoscut oficial de statul român, numărul romilor deportaţi este estimat la 25.500, iar al celor morţi în urma deportării la circa 11.000.

Conform recensământului realizat în 1992, în România erau 409.723 de romi. Conform Minority Rights Group, în 1997 erau 2,5 milioane de romi în România. De asemenea, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a estimat, în 1998, că în ţara noastră sunt între 1.452.700 şi 1.588.552 de romi. Potrivit rezultatelor definitive privind populaţia ale Recensământului din 2011, numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 persoane, adică 3,3% din populaţia României.

Aproximativ 80% dintre romii din Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Grecia, Portugalia, România, Slovacia, Spania şi Ungaria trăiesc sub pragul riscului de sărăcie al ţării; un rom din trei trăieşte într-o locuinţă fără apă curentă; un copil rom din trei trăieşte într-o gospodărie în care un membru se duce la culcare flămând cel puţin o dată pe lună; iar 50% dintre romii cu vârste cuprinse între 6 şi 24 de ani nu merg la şcoală, potrivit unui raport realizat de European Union Agency for Fundamental Rights în anul 2016.

7% dintre romii care au participat la studiul European Union Agency for Fundamental Rights locuiesc în gospodării în care cel puţin o persoană a mers regulat la culcare, flămândă, în ultima lună până la realizarea sondajului. În medie, un copil rom din trei din ţările cuprinse în sondaj trăieşte într-o gospodărie care s-a confruntat cu foamea cel puţin o dată în ultima lună. Comparativ cu rezultatele sondajului făcut de agenţie în anul 2011, proporţia romilor care trăiesc în gospodării în care cel puţin o persoană a mers la culcare flămândă cel puţin o dată în ultima lună a scăzut în ţara noastră.

Directorul Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Michael O’Flaherty, consideră că ne aflăm în faţa unei realităţi tulburătoare, uşor de constatat după parcurgerea studiului prezentat, dar şi alte studii, sondaje şi analize ulterioare: "cea mai mare minoritate etnică din Uniunea Europeană se confruntă cu o discriminare intolerabilă şi cu accesul inegal la servicii esenţiale".

Trebuie să ducem mai departe lupta începută de generaţia paşoptistă pentru emancipare. Ca liberal, sunt mândru să duc mai departe moştenirea generaţiei lui Mihail Kogălniceanu, care şi-a dedicat activitatea publică eliberării şi emancipării romilor. Cunoscând datele privind gospodăriile în care cetăţenii se confruntă cu foamea, lupta împotriva risipei alimentare trebuie să devină o prioritate a clasei politice. În acest sens, invit toţi parlamentarii să se alăture eforturilor de a susţine consumul raţional al resurselor. Astfel, vom putea să oferim fiecărui copil, indiferent de etnie, o copilărie liniştită.

Într-o societate puternică, fiecare cetăţean se simte integrat. Trebuie să oferim persoanelor de etnie romă şanse egale de dezvoltare, servicii educaţionale de calitate şi oportunităţi profesionale. Am convingerea că putem spune stop sărăciei. Stă în puterea noastră să construim o ţară în care copiii pot visa, iar adulţii se pot dezvolta. Stă în puterea noastră să consolidăm România viitorului!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"S-a publicat ghidul aplicantului pentru finanţarea competenţelor digitale"

Veşti bune pentru solicitanţii care doresc să obţină fonduri europene prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă! Săptămâna trecută, pe 31 martie, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a publicat în consultare, pentru 30 de zile calendaristice de la data publicării, Ghidul solicitantului pentru "Perfecţionarea/recalificarea angajaţilor din IMM-uri în scopul utilizării unor tehnologii emergente (Cyber-Physical Systems, Robotics, Internet of Things, Big Data, Machine Learning, Artificial Intellignce, RPA, additive manufacturing, blockchain)". Ghidul se adresează solicitanţilor care doresc să obţină fonduri europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - Componenta C7 în vederea administrării de proiecte în cadrul apelului aferent Investiţiei I 19: "Scheme dedicate perfecţionării/recalificării angajaţilor din firme". Documentul conţine informaţiile specifice necesare în vederea solicitării de finanţare, respectiv: modalitatea de completare şi de depunere a cererii de finanţare, criterii de eligibilitate, grila de evaluare, descrierea etapelor de verificare, evaluare şi contractare a proiectelor.

Viziunea şi perspectivele pentru transformarea digitală a Europei până în 2030, viziune pentru deceniul digital al UE, se articulează în jurul a patru puncte cardinale, denumit "busolă pentru dimensiunea digitală": Digitalizarea serviciilor publice, Competenţe, Infrastructuri digitale sigure şi durabile, Transformarea digitală a întreprinderilor. În timpul pandemiei de COVID-19, adoptarea tehnologiilor digitale a devenit esenţială pentru multe întreprinderi. Până în 2030, tehnologiile digitale, inclusiv 5G, internetul obiectelor, procesarea datelor la marginea reţelei (edge computing), inteligenţa artificială, robotica şi realitatea augmentată vor fi mai mult decât simple tehnologii generice; ele se vor afla în centrul noilor produse, al noilor procese de fabricaţie şi al noilor modele de afaceri bazate pe schimbul echitabil de date în economia datelor. Prin realizarea acestui obiectiv sunt create condiţiile pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele şi domeniile de activitate ale instituţiilor statului şi pentru creşterea numărului de cetăţeni şi companii care vor putea beneficia şi fructifica oportunităţile oferite de digitalizare. Implementarea pe scară largă a soluţiilor digitale va contribui la creşterea gradului de transparentizare a activităţii autorităţilor statului şi la reducerea barierelor birocratice.

De asemenea, va facilita realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Toate acestea ne arată că Ministerul Cercetării este pe mâini bune. Ministrul Marcel Boloş face o treabă excelentă şi am speranţa că va continua în aceeaşi notă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Gazele din Marea Neagră ne vor garanta securitatea şi independenţa energetică"

Securitatea energetică a României trebuie să fie una dintre cele mai importante priorităţi ale statului român. Faptul că beneficiem de o arhitectură energetică diversificată şi echilibrată reprezintă un real avantaj pentru ţara noastră, mai ales în contextul regional şi internaţional în care ne aflăm, cu o Federaţie Rusă ce îşi manifestă zilnic caracterul barbar. Este vital, prin urmare, să exploatăm cât se poate de mult resursele pe care le are ţara noastră, pentru a ne garanta independenţa energetică. Black Sea Oil&Gas, companie deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, se pregăteşte pentru extracţia gazelor naturale din Marea Neagră în al doilea trimestru al acestui an. România are, pe platoul său continental, zăcăminte de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, evaluate la circa 150 de miliarde de dolari. Legea offshore a fost anunţată în coaliţie şi urmează să intre cât de curând în circuitul legislativ. Exploatarea acestor rezerve ne va permite să ne asigurăm necesarul pentru consumul intern, dar şi să fim un jucător pe piaţa de export a gazelor. Astfel, multe ţări din Europa vor putea fi ajutate, mai ales după ce Federaţia Rusă a demarat o acţiune de şantaj, prin care solicită ţărilor neprietenoase să achite în ruble gazele furnizate de Gazprom. România va susţine o poziţie unitară a Uniunii Europene în faţa acestui şantaj perfid. Deja Letonia, Estonia şi Lituania au renunţat, în proporţie de 100%, la importul de gaze ruseşti.

Dacă Rusia crede că îşi va revitaliza economia şi îşi va finanţa crimele din Ucraina pe seama noastră, se înşeală amarnic. România este una dintre cele mai puţin dependente ţări de gazul rusesc din Europa. Cetăţenii noştri nu trebuie să se îngrijoreze. Avem suficiente stocuri şi surse de aprovizionare, iar statul român şi companiile din România nu au contracte directe cu Gazprom. În acest moment, sunt în derulare discuţii pentru încheierea de noi acorduri privind transportul diversificat, în plus se vor demara investiţii pentru creşterea surselor de producţie de energie, cu finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Fondul pentru modernizare. Arma politică a gazului nu va mai reprezenta o unealtă în mâna Moscovei. Trebuie să ne garantăm securitatea şi prosperitatea în faţa ameninţărilor şi pericolului extern. Acest nou embargo energetic va reprezenta cea mai dură sancţiune pe care o vom aplica ruşilor. Trebuie să ştie, o dată pentru totdeauna, că nu pot semăna teroare şi crimă şi să scape nepedepsiţi.

Domnul Constantin Bîrcă:

"Se întrevede refacerea pădurilor României!"

Prezenta declaraţie politică are rolul de a sublinia măsurile întreprinse în scopul redresării pădurilor României, atât de grav afectate de exploatarea abuzivă din ultimii 30 de ani. Este îngrijorător faptul că suprafeţele de terenuri agricole degradate împădurite au scăzut constant, de la 2.355 ha în anul 2014 la mai puţin de 200 ha în anul 2020.

Miercuri, 6 aprilie a.c., a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă care pregăteşte cadrul prin care România să-şi ducă la împlinire planurile de împădurire asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Potrivit acestuia, până la sfârşitul anului 2023, România are obligaţia să realizeze lucrări de împădurire şi reîmpădurire pe o suprafaţă de 25.000 ha, iar în perioada 2024-2026 este necesar a fi realizate alte 31.700 ha lucrări de împădurire şi reîmpădurire.

Ordonanţa prevede patru categorii de lucrări de împădurire, astfel:

• Împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosinţă teren arabil, pajişti permanente şi culturi permanente;
• Împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora;
• Împădurirea terenurilor situate în fondul forestier naţional, cu o suprafaţă de cel puţin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamităţi naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure şi care necesită o refacere a potenţialului forestier prin împădurire;
• Împădurirea terenurilor agricole expropriate de Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecţie.

Potrivit afirmaţiilor ministrului mediului, apelor şi pădurilor, Tánczos Barna - "Acestea sunt păduri asumate deja de noi prin PNRR şi pentru care avem la dispoziţie 730 de milioane de euro. Aceşti bani pot ajunge atât la proprietarii de stat, cât şi la cei privaţi pentru noi suprafeţe de pădure create, inclusiv păduri urbane.

Pentru a pune în aplicare prevederile actului normativ, se impune elaborarea cu maximă urgenţă a normelor metodologice.

O altă problemă asupra căreia doresc să atrag atenţia este cea a informării publicului asupra măsurilor adoptate.

O informare redusă va conduce la întârzierea accesului celor interesaţi şi implicit la tergiversarea lucrărilor.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD continuă să susţină programele de investiţii pentru comunităţile locale, odată cu iniţierea Pachetului «Sprijin pentru România»"

PSD caută permanent soluţii pentru a susţine populaţia şi companiile româneşti. De aceea, a venit în Guvern cu încă o măsură importantă pentru sprijinirea investiţiilor făcute de autorităţile publice. Astfel, după prezentarea Pachetului "Sprijin pentru România", respectiv cea cu măsurile sociale şi economice pentru combaterea creşterii preţurilor şi stimularea economiei naţionale sunt avute în vedere noi soluţii pentru deblocarea proiectelor de investiţii de la nivelul comunităţilor locale. Este vorba despre suplimentarea contractelor pentru derularea investiţiilor publice cu o valoare corespunzătoare creşterii preţurilor materialelor de construcţii.

Astfel, vor putea fi reluate lucrări la instituţii de interes strategic pentru fiecare administraţie locală, respectiv şcoli, spitale sau drumuri în valoare de peste 40 de miliarde de lei. Subliniez faptul că această măsură se corelează cu o altă decizie luată de Guvern pentru suplimentarea Programului "Anghel Saligny" cu încă 15,5 miliarde lei. Marca şi contribuţia PSD în Guvern capătă din ce în ce mai multă consistenţă. Măsurile şi programele promovate de PSD, menite să atenueze efectul crizelor actuale asupra oamenilor, sunt completate de acţiuni şi resurse dedicate, menite să ajute localităţile pentru care au fost depuse proiecte. Cele 15,5 miliarde de lei suplimentare vor finanţa investiţii importante pentru orice primar şi pentru orice localitate - 10 miliarde vor fi destinaţi pentru construcţia şi modernizarea drumurilor, iar 5,5 miliarde pentru extinderea reţelei de gaze. Cu această suplimentare, finanţarea dedicată Programului "Anghel Saligny" ajunge la 65,5 de miliarde de lei - peste 13 miliarde de euro pentru apă şi canalizare, şosele, distribuţie de gaze naturale.

De asemenea, ministrul PSD al transporturilor, Sorin Grindeanu, a venit în sprijinul investiţiilor publice prin modificarea Legii achiziţiilor publice, astfel încât proiectele să poată fi implementate mai repede. Acest lucru va sprijini şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Tot în acest domeniu, PSD s-a luptat pentru a bloca tentativa USR care a încercat o centralizare în alocarea fondurilor europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. PSD a obţinut acordul Comisiei Europene ca Agenţiile de Dezvoltare Regională, adică, structurile descentralizate să fie implicate în procesul de absorbţie a fondurilor din PNRR. PSD insistă pentru respectarea principiului descentralizării asumat de partidele din coaliţie prin Programul de guvernare. Cele 8 ADR-uri, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare, trebuie să poate accesa direct banii europeni. La cererea expresă a PSD, Guvernul actual a inclus ADR-urile, prin ordonanţă de urgenţă, în gestionarea investiţiilor din trei "componente" ale PNRR - Sănătate, Educaţie şi Reforme sociale.

Suntem conştienţi că toate măsurile propuse de PSD de la începutul acestei guvernări nu sunt suficiente pentru a rezolva complet problemele actuale ale românilor, în special cele privind scumpirea nivelului de trai, însă este important că s-au aprobat programe ţintite pentru a sprijini în primul rând categoriile vulnerabile, urmând ca în următoarea perioadă să fie lansate mai multe programe pentru susţinerea şi dezvoltarea antreprenorilor şi IMM-urilor din mai multe domeniile de activitate care au fost cel mai afectate de pandemie şi de majorarea preţurilor la energie, dar şi cele cu activităţi în zona producţiei şi digitalizării.

Domnul Dumitru Rujan:

"Investiţiile în circulaţia mărfurilor pe Dunăre sunt un imperativ!"

De peste doi ani, România şi românii se confruntă cu o serie de provocări pe care nu ştiu cine le-ar fi putut anticipa, o criză sanitară severă determinată de virusul SARS-CoV2 care a produs atâta suferinţă, o criză economică marcată de o încetinire economică şi o creştere accelerată a preţurilor de consum, precum şi o criză militară la frontiera de stat a ţării noastre, determinată de invazia Rusiei asupra poporului ucrainean. Apreciez eforturile Guvernelor din ultimii doi ani, care, prin măsurile economice liberale adoptate cu deosebit curaj, au reuşit să minimizeze efectele negative şi să asigure ţării noastre toate condiţiile pentru stabilitate şi relansare economică.

În acest context de maximă incertitudine economică şi politică la nivel internaţional, pe lângă problemele economice şi sociale emergente, apar şi unele oportunităţi economice pentru ţara noastră. Devierea unor fluxuri de mărfuri, din nordul Mării Negre către Portul Constanţa şi draga noastră Dunăre, este o oportunitate de necontestat pentru dezvoltarea transportului maritim şi fluvial. Chiar dacă suntem mândri de modul în care operatorii români de transport naval de mărfuri îşi fac datoria şi asigură un flux continuu de mărfuri, trebuie să ne gândim şi la faptul că pe tronsonul româno-bulgar al Dunării trebuie făcute investiţii semnificative, care să ajute acest domeniul economic.

România are la dispoziţie în perioada următoare fonduri europene nerambursabile la un nivel istoric. Am toată încrederea că Guvernul condus de domnul Nicolae Ciucă va acorda o atenţie deosebită proiectelor de asigurare a condiţiilor navigabile pe Dunăre, modernizării porturilor fluviale româneşti şi susţinerii acestui domeniu în care operatorii români sunt foarte competitivi.

De fapt, Guvernul Ciucă a demonstrat prin fapte că investiţiile realizate în România prin PNRR şi bugetul multianual al Uniunii Europene sunt o realitate şi nu o deviză. Absorbţia fondurilor europene, în acest an, este la un nivel maxim istoric, numai în primele două luni ale anului sumele primite de la UE fiind cu 75% mai mari faţă de anul trecut.

Un guvern stabil condus de Nicolae Ciucă reprezintă garanţia că România va fructifica toate oportunităţile pe care le are la îndemână.

Domnul Eugen Bejinariu:

La capătul tuturor crizelor pe care le-a parcurs economia României, soluţiile au venit de la echipa Partidului Social Democrat. Istoria noastră recentă arată că PSD a ştiut şi doar PSD a putut obloji răni adânci pe care le-au lăsat în viaţa românilor crize economice globale sau locale, crize sociale sau crize politice.

Acum, poate mai echilibrat decât înainte, alături de politicieni ai PNL, am găsit soluţii cu efect imediat pentru viaţa oamenilor afectaţi de criza majoră, cât şi pentru companii, astfel încât motoarele economiei să funcţioneze. În criza complexă care a cuprins această regiune, şi planeta în general - criză economică, de securitate, sanitară şi criză de încredere în bunul mers al lumii - nu mai e timp pentru ideologii.

Oamenii afectaţi de inflaţie, companiile vătămate de convulsiile preţurilor la energie sau materii prime nu mai au răbdare să parcurgă scenarii, nu mai au timp să aştepte soluţii. Viaţa deteriorată în mai toate aspectele ei nu mai are resorturi capabile să pună timpul în paranteze până la rezolvarea globală. Ne-am suflecat mânecile cu determinare, ne-am luat inima în dinţi, cum se spune, şi am configurat un plan care să sfideze spirala ce ne coboară în criză, sa drămuiască atent banii şi efortul de a-i produce, astfel încât românii să poată trece decent prin criza economică feroce şi România să-şi poată atinge obiectivele de progres şi securitate.

Soluţiile PSD, cele anunţate ieri prin pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", vor fi implementate de Guvernul PNL-PSD. Partenerii noştri de guvernare liberali, care ne sunt deopotrivă adversari politici în materie de doctrină şi demers electoral, au înţeles matur, asumat, ca şi noi, că oamenii n-au timp acum pentru ideologii, că ţara nu avansează cu retorică de manual şi filosofie politică, că omenirea nu are acum răgazul de a observa nuanţe sau eschive politice.

Între viziunea noastră social-democrată, mereu aplecată spre soarta tuturor categoriilor sociale, a celor mulţi, vulnerabili, şi viziunea colegilor liberali, mai aplecaţi către posibilitatea de realizare a individului prin sine însuşi şi către susţinerea celor mai puţini, care reuşesc tocmai ca să poată reuşi în viitor şi mai bine, s-a conturat convingerea comună că nu există soluţii "de dreapta" sau "de stânga".

Pachetul de măsuri care va fi implementat nu are nuanţe ideologice şi nici povara vreunei doctrine, este o sumă de decizii atent cântărite, astfel încât să ne ajute pe toţi să ne ajutăm pe noi înşine şi, prin aceasta, să prezervăm starea economiei româneşti. Nădăjduim ca la capătul acestui drum cu obstacole atât economice cât şi de securitate, rezolvând principalele aspecte ce ţin de viaţa oamenilor şi soarta companiilor să depăşim şi criza de încredere a oamenilor.

Dacă românii ştiu, înţeleg şi văd că ne pasă de soarta fiecăruia dintre ei, sperăm să îşi redobândească însufleţirea de a construi România robustă şi speranţa într-un viitor liniştit!

Domnul George Şişcu:

"Programul «Sprijin pentru România» nu este unul populist. Oamenii nu mai pot suporta singuri povara crizelor!"

Coaliţia de guvernare PNL-PSD-UDMR adoptă un plan curajos de măsuri pentru a susţine economia şi a-i sprijini pe români să treacă mai uşor peste turbulenţele externe care se manifestă din plin în această perioadă.

Liderii PNL, PSD şi UDMR au validat programul "Sprijin pentru România", un pachet de măsuri de 17,4 miliarde de lei, din care 9 miliarde vor veni din fonduri europene.

Nu putem lăsa ca efectele crizei energetice sau ale războiului din regiune să ne împovăreze. Românii au suportat cu greu cei doi ani de pandemie, iar noi liberalii, alături de partenerii noştri din coaliţia guvernamentală, suntem datori să intervenim şi să oferim sprijin oamenilor, dar şi firmelor aflate în nevoie.

Sunt măsuri care vor avea efecte benefice imediate şi aş enumera doar câteva dintre acestea: acordarea de granturi de până la 400.000 de euro pentru companiile afectate de conflictul din Ucraina, credite de maximum 50.000 de lei prin Programul "Student Invest", vouchere de 50 euro pentru persoanele vulnerabile, creşterea valorii tichetelor de masă sau 200 de lei în plus pentru salariul minim.

Este bine că Guvernul condus de Nicolae Ciucă a reuşit să găsească înţelegere la Bruxelles, pentru ca parte din finanţarea pentru acest proiect să fie acoperită din bani europeni.

Vrem să păstrăm locurile de muncă şi să sprijinim companiile, cum ne propunem să-i încurajăm pe tineri să meargă la şcoală sau să le oferim pacienţilor condiţii normale pentru a fi trataţi în spitale.

"Sprijin pentru România" nu este un program populist, pentru că aceste măsuri sunt acordate ţintit, pe o perioadă determinată şi în condiţii excepţionale, pe fondul creşterii inflaţiei. Nu le putem cere oamenilor să suporte integral povara crizelor care se succed una după alta. Este destul. Statul trebuie să preia o parte din costuri, pentru a face tranziţia către normalitate mai uşoară.

Aceşti bani vor merge până la urmă în economie, dar vor ajunge şi la persoanele vulnerabile care au nevoie de ajutor. Este un program ambiţios, dar necesar în acelaşi timp, care va aduce echilibru în economie şi care oferă un sprijin concret românilor.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Provocări şi oportunităţi pentru agricultura românească"

Anul 2022 este unul extrem de dificil pentru întreaga Europă în contextul conflictului din Ucraina. Consecinţele acestuia se resimt inclusiv în zona de agricultură, acolo unde fermierii din România şi Uniunea Europeană au tras semnale de alarmă cu privire la viitoare scumpiri. Problemele aduse de războiul din Ucraina se adaugă dificultăţilor pe care fermierii le au deja: pieţe agitate, lipsa uneori a motorinei, preţuri exagerate pentru input-uri, lipsa îngrăşămintelor din piaţă.

În acest context, este absolut necesară susţinerea acestui domeniu pentru a putea face faţă noilor provocări. Fermierii care fac agricultură de performanţă în România trebuie sprijiniţi, deoarece rolul lor va fi unul vital în anii ce vin.

Din păcate, la ora actuală sunt tot mai puţini fermieri care fac agricultură de performanţă în România, în condiţiile în care datele provizorii ale Recensământului Agricol arată că mai mult de un sfert dintre ferme au dispărut între anii 2010 şi 2020.

Asociaţia Fermierilor din România, AFR, arată că, în anul 2020, în România existau 2.887.000 de exploataţii agricole care utilizau 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 de hectare, respectiv cu 4,1%. Alte date provizorii arată că numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 2.862.000 cu 25,3% mai mic decât în anul 2010. În acest timp, numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de aproximativ 25.000, cu 17,3% mai mic decât în anul 2010.

Din ceea ce vedem, sunt din ce în ce mai puţini fermieri care fac agricultură de performanţă în România. Pentru a putea face faţă noilor provocări, care ameninţă inclusiv securitatea alimentară a ţărilor europene, este nevoie să existe o susţinere clară a celor care activează în agricultură, pornind de la micii fermieri şi până la marii fermieri.

Perioada dificilă pe care o traversăm poate reprezenta, din multe puncte de vedere, şi o oportunitate pentru ţara noastră şi sectorul agricol. Investiţiile în agricultură, în producţie în mod special, vor asigura României securitatea alimentară, iar în plan european ne va consolida drept o forţă în domeniul agricol. Trebuie să avem capacitatea de a produce la noi acasă produsele finale. România nu trebuie să mai exporte materie primă doar pentru a importa produsul final.

Fermierii din România sunt capabili să producă şi suficient, şi de bună calitate, şi la preţuri decente, dar au nevoie de sprijin şi să nu fie supuşi unor restricţii arbitrare şi nemeritate. În acest sens, un rol esenţial îl are Ministerul Agriculturii, cel care trebuie să susţină modernizarea agriculturii prin implementarea unor politici publice de creştere a competitivităţii.

Toţi cei implicaţi în sectorul agricol au nevoie acum, mai mult ca oricând, de sprijin în vederea redresării. Investiţiile în agricultură din acest moment vor putea contribui la transformarea României într-o forţă europeană în domeniu.

Domnul Ioan Balan:

"Exploatarea gazelor din Marea Neagră ne va aduce liniştea energetică de care avem nevoie!"

O vorbă veche şi înţeleaptă românească ne spune că "e bine să-ţi faci iarna car şi vara sanie". Aşadar, provocările energetice pe care le-am traversat iarna aceasta ar trebui să fie o lecţie pentru noi toţi că sezoanele reci viitoare vor trebui pregătite din timp, cu multă înţelepciune, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu o criză a stocurilor de energie sau cu o creştere înfiorătoare a valorii facturilor la utilităţi.

Apreciez foarte mult faptul că actualul Guvern condus de domnul Nicolae Ciucă a elaborat şi adoptat deja mai multe acte normative care să protejeze populaţia şi firmele româneşti până la sfârşitul iernii viitoare. Apreciez şi măsurile sociale luate în aceste zile, care vor sprijini populaţia să treacă mai uşor prin această creştere ameţitoare a preţurilor. De asemenea, văd într-o notă pozitivă toate eforturile investiţionale ale Guvernului Ciucă pe linia creşterii investiţiilor în producţia naţională de energie electrică, în domeniul creşterii eficienţei energetice şi al măsurilor de sprijin pentru mediul privat şi gospodării. Aşadar, avem certitudinea unor măsuri deja luate şi altele care se vor concretiza în scurt timp.

Guvernul are nevoie de ajutorul Parlamentului pentru a completa setul de măsuri pentru asigurarea independenţei energetice a României. Ţara noastră are resurse importante de gaze naturale în perimetru Mării Negre, care pot fi exploatate şi utilizate de români. Din păcate, legislaţia adoptată în urmă cu mai mulţi ani împiedică gazul românesc să ajungă în gospodăriile românilor şi la firmele româneşti. Vreau să vă spun că programul liberal de a duce încălzirea pe gaze în casele românilor, demarat la Moara, în judeţul Suceava, nu bate pasul pe loc. Recent, numai prin Programul "Anghel Saligny" s-au aprobat 11 proiecte pentru aducţiuni de gaze în 30 de localităţi din judeţul Suceava. Suntem cu toţii conştienţi că oamenii aşteaptă în casele lor această sursă de încălzire modernă, însă toţi îşi doresc să îşi poată permite să plătească facturile.

Românii aşteaptă, din partea actualei clase politice, soluţia pentru a scăpa de dependenţa energetică din exterior şi pentru preţuri mai mici. Am aflat cu satisfacţie vestea că, săptămâna aceasta, liderii actualei coaliţii de guvernare vor semna şi înainta Parlamentului proiectul de lege care să permită României să exploateze în cel mai scurt timp gazele naturale din Marea Neagră. Ar fi pentru ţara noastră o realizare istorică, pentru români o garanţie că iernile viitoare vor avea căldură mai ieftină în locuinţe, iar pentru firmele româneşti că vor avea un avantaj de competitivitate pe piaţa românească şi la export.

Domnul Ioan Mang:

"Despre război şi noua ordine mondială"

Războiul din Ucraina s-ar fi putut termina ieri sau acum două săptămâni, sau chiar înainte de a începe. Din păcate, însă, au existat, mult mai multe motivaţii pentru război decât pentru pace.

Aparent, avem un conflict escaladat între "dictatorul" Putin şi "democratul" Zelenski, între o Rusie cu tendinţe imperialiste şi o Ucraină care îşi apară suveranitatea şi integritatea teritorială. Nu trebuie însă să ne amăgim singuri. Adevăratul conflict este între două mari puteri şi aliaţii lor! Este o luptă dezgheţată între Statele Unite ale Americii şi Rusia pe care cele două o poartă pentru a-şi asigura poziţia dominantă în lume. Nu este însă un conflict direct şi făţiş, ci unul purtat în Ucraina, prin Ucraina.

Rusia şi China au anunţat recent că vor o nouă ordine mondială, una multipolară, fără hegemonie americană. SUA vor şi ele o nouă ordine mondială, însă una pe care să o conducă Washington-ul şi nu alţii. Între aceşti poli de "putere", opţiunea statelor europene şi a Uniunii Europene în ansamblul ei este cât se poate de limpede, rămânem uniţi şi rămânem fideli valorilor euroatlantice.

În urmă cu 18 ani, prin efortul susţinut al unei guvernări social-democrate, România a aderat la Alianţa Nord-Atlantică, NATO, cea mai importantă garanţie de securitate din istoria modernă a ţării noastre. În aceste zile, când războiul se află, din păcate, aproape de graniţele noastre din Est, înţelegem mai bine importanţa strategică a acelui moment şi realizăm concret cât de mult ne ajută să trăim şi să ne simţim în siguranţă. NATO este acum garantul securităţii cetăţenilor români. De data aceasta, România se situează de partea bună a istoriei.

Trebuie însă să rămânem realişti. Războaiele marilor puteri nu sunt războaiele noastre. Nu au fost niciodată şi nici nu trebuie să devină. Şi mai trebuie să fim atenţi la un lucru, această "nouă ordine mondială" care va să vină nu trebuie fie în detrimentul statelor mici, cum e şi România.

Această reaşezare a forţelor şi reconfigurare a ordinii mondiale nu trebuie să însemne doar rotaţia stăpânilor. Nu trebuie să însemne doar că înlocuim dependenţa de gazul rusesc cu dependenţa de gazul lichefiat american sau că yenul şi rubla înlocuiesc dolarul. Nu trebuie să însemne că profiturile colosale, de ordinul zecilor şi sutelor de miliarde de dolari, înregistrate în ultimii doi ani de către industria farmaceutică se vor transfera acum către industria militară, trecută cumva în umbră de criza sanitară.

Şi mai trebuie să fim atenţi la un lucru esenţial. Este de datoria noastră, ca reprezentanţi aleşi ai românilor, să ne asigurăm că din încleştarea altora să nu vom fi noi cei care pierdem. Nu-i putem lăsa pe oamenii simpli, pe cei care trudesc zi de zi, să-şi asigure un trai decent, să moară, să sufere sau să sărăcească. PSD susţine categoric aplicarea sancţiunilor decise la nivelul UE împotriva Federaţiei Ruse. Ministerul de Externe, care coordonează Comitetul Interministerial responsabil de aplicare a sancţiunilor, trebuie să aplice unitar Regulamentul UE în materie, dar în acelaşi timp trebuie să aibă grijă ca aceste sancţiuni să nu se transforme în pedepse împotriva angajaţilor români sau împotriva unor unităţi economice şi productive din România care nu finanţează în niciun fel acţiunile Rusiei.

În final, aş mai adăuga un singur lucru - în contextul războiului din Ucraina, nu trebuie să-i lăsăm pe români să se radicalizeze sau să se afunde în întunericul iraţionalităţii, al fricii şi al populismului. Nu ne permitem să facem această greşeală pentru că am risca să punem în pericol însăşi democraţia noastră.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"PSD propune un set de măsuri sociale şi economice pentru combaterea creşterii preţurilor şi stimularea economiei naţionale!"

România se află într-o situaţie dificilă, cu o economie afectată de majorările de preţuri la energie şi de războiul din Ucraina. În acest context miniştrii Partidului Social Democrat au propus un set de măsuri sociale şi economice pentru combaterea creşterii preţurilor şi stimularea economiei naţionale.

Sunt măsuri destinate să prevină efectele crizei din energie sau războiului din Ucraina, măsuri care vizează creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea economică a României. O măsură importantă propusă de Partidului Social Democrat în Pachetul "Sprijin pentru România" este suplimentarea contractelor pentru derularea investiţiilor publice cu o valoare corespunzătoare creşterii preţurilor materialelor de construcţii.

Astfel, vor putea fi reluate lucrări de şcoli, spitale sau drumuri în valoare de peste 40 de miliarde de lei. Această măsură se corelează cu o altă decizie luată de Guvern, de suplimentare a Programului "Anghel Saligny" cu încă 15 miliarde lei, bani prin care asigurăm finanţarea celor 105 proiecte ale autorităţilor locale care vizează dezvoltarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale, dar a căror valoare a depăşit plafonul alocat în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare.

De asemenea, se asigură bani pentru investiţiile care vizează drumurile publice clasificate ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale sau drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi ca variante ocolitoare ale localităţilor.

Nu în ultimul rând, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, reprezentant al Partidului Social Democrat, a venit în sprijinul investiţiilor publice prin modificarea Legii achiziţiilor publice, astfel încât proiectele să poată fi implementate mai repede. Acest lucru va sprijini şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

În acest context, menţionez că PSD s-a luptat pentru a bloca tentativa USR care a încercat o centralizare în alocarea fondurilor europene din PNRR. Astfel, PSD a obţinut acordul Comisiei Europene ca Agenţiile de Dezvoltare Regională, adică structurile descentralizate, să fie implicate în procesul de absorbţie a fondurilor din PNRR.

Sunt câteva dintre măsurile propuse de PSD pentru a susţine creşterea economică a României. Sunt convins că aceste măsuri vor avea un efect imediat şi România îşi va îndeplini obiectivele de creştere economică stabilite pentru acest an.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"73 de ani de la înfiinţarea NATO"

4 aprilie reprezintă o zi cu semnificaţie deosebită. Acum 73 de ani, în 1949, la Washington a luat fiinţă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie. Şi atunci, la fel şi astăzi, NATO a fost creat pentru a garanta securitatea ţărilor occidentale în faţa pericolului reprezentat de Uniunea Sovietică. Chiar dacă vicisitudinile istoriei ne-au interzis să facem parte în 1949 din acest club select al democraţiilor liberale, România este acum un partener de încredere şi un furnizor de securitate în cadrul NATO, fapt care consacră apartenenţa noastră la comunitatea de valori democratice ale spaţiului euro-atlantic. "Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor" este principiul călăuzitor al acestei alianţe, iar apărarea colectivă piatra de temelie.

România a fost mereu un aliat loial, participând de facto la acţiunile NATO încă din 2001, după fatidicul atac asupra Statelor Unite ale Americii. În septembrie 2001, Parlamentul României a încuviinţat participarea ţării la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. În 2003, cu un an înainte de aderarea formală, România a trimis primele trupe în Irak, ca parte din Forţa Multinaţională condusă de Statele Unite, cu toate că ţări precum Germania şi Franţa au refuzat să facă parte din această "coaliţie de voinţă".

La 18 ani distanţă de la momentul aderării la NATO, România a înregistrat rezultate notabile, de la găzduirea în 2008 a Summitului NATO la construirea în parteneriat cu SUA şi găzduirea facilităţii antirachetă la Deveselu. Summit-ul de la Bucureşti, organizat la Palatul Parlamentului, a reprezentat atunci primul şi singurul summit aliat la care Rusia a participat prin preşedintele Vladimir Putin. Astăzi, Vladimir Putin, prin crima pe care o comite împotriva ucrainenilor, încearcă să slăbească Alianţa Nord-Atlantică, însă tot ceea ce a obţinut până acum este contrariul.

NATO, asemenea UE, este mai unită decât a fost vreodată în faţa tiraniei pe care o reprezintă Rusia, cele două făcând tot ce le stă în putinţă pentru a ajuta Ucraina şi a contracara agresiunea rusească. Deşi au fost făcute toate eforturile pentru ca situaţia din Ucraina să dezescaladeze, iar dialogul şi diplomaţia să îşi reintre în drepturi, agresiunea militară putinistă a necesitat reafirmarea categorică a determinării ţărilor membre de a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.

Avem o datorie de a ne proteja cetăţenii şi asigur toţi românii că România, împreună cu aliaţii NATO, va face tot ceea ce este necesar pentru a-şi îndeplini această obligaţie sacrosantă!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"România - actor politic rezilient"

S-au împlinit doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, perioadă în care existenţa noastră s-a schimbat radical. Pe lângă cei peste 63.000 de români care au pierdut lupta cu boala, lăsând în urma lor un gol uriaş în rândul familiilor îndurerate, rămâne suferinţa celor care au rămas. Dar sacrificiile făcute au dus şi la descoperirea unor noi valenţe ale solidarităţii, spiritului civic, dedicării, implicării şi responsabilizării. Aceste lecţii trebuie valorificate în continuare.

Cu toate că pandemia se află pe o curbă descendentă, ţara noastră este greu încercată de efectele acesteia, dublate de deteriorarea accelerată a contextului de securitate regională cu implicaţii în toate domeniile vieţii cotidiene. În acest sens, coaliţia de guvernare a anunţat un pachet de măsuri care să vină în sprijinul cetăţenilor pentru a le îmbunătăţi traiul.

Ţara noastră are nevoie de relansare economică, având în vedere efectele multiple ale multiplelor crize pe care le traversăm. Românii sunt, deopotrivă, contributori şi beneficiari ai acestor măsuri şi cred cu tărie că, uniţi, vom depăşi reflexele negative ale acestor momente critice. Chiar dacă se observă o preocupare pentru identificarea unor teme paralele, contrare cu aşteptările noastre ca naţiune, viitorul trebuie să ne adune în jurul unui Proiect de ţară, pe termen lung, care să pornească de la interesele noastre naţionale.

Ne aflăm în faţa unor alegeri fundamentale care necesită o reacţie rapidă şi echilibrată din partea noastră. Calitatea de societate liberă, capabilă să-şi urmeze vocaţia, va necesita eforturi concertate din partea tuturor, instituţii şi cetăţeni, pe care cred că le vom face.

Chiar dacă am fost supuşi multor teste de-a lungul istoriei noastre, generaţiile care s-au succedat au reuşit să-şi păstreze cumpătarea, să folosească toate resursele şi oportunităţile pentru a naviga cu succes pe ape tulburi. Vorbim despre o voinţă şi determinare care ne-au condus către desăvârşirea noastră ca stat şi care, prezente şi astăzi în acţiunile noastre, ne vor ajuta să depăşim şi această situaţie complicată.

Domnul Nicolae Giugea:

"Agricultura Olteniei dispare încet şi sigur din cauza inacţiunii autorităţilor române!"

"Sahara Olteniei" este titlul unui material jurnalistic pe care l-am surprins zilele trecute în presa românească. Îl felicit pe jurnalistul care a avut înţelepciunea şi a reuşit să abordeze, în acest context destul de tulbure, una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă Oltenia. Este cu totul adevărat faptul că de la Calafat la Bechet, prin Dăbuleni şi până în capitala Olteniei, pământul roditor despre care scriau istoricii antici a început de ani buni să dispară, fiind înlocuit de nisip sterp, neproductiv. Aproape 1.000 de hectare de teren sunt afectate anual şi scoase practic de natură din circuitul agricol.

Cunoaşterea ştiinţifică la care a ajuns umanitatea şi investiţiile care se pot realiza ne arată cât se poate de clar că, într-o anumită măsură, omul se poate lupta cu schimbările climatice şi capriciile naturii şi poate inversa anumite fenomene. Aşadar, procesul de deşertificare cu care se confruntă mare parte din Sudul României poate fi oprit prin metode ecologice moderne, prin investiţii.

Promovarea de perdele forestiere, extinderea reţelelor de irigaţii, promovarea unor culturi specifice care să reziste noilor condiţii climatice sunt numai câteva dintre măsurile care se pot implementa imediat, dacă autorităţile doresc şi înţeleg imperativul momentului.

Dacă până acum ne plângeam că nu avem bani, acum banii chiar nu sunt o problemă! Prin PNRR şi bugetul multianual al Uniunii Europene avem la dispoziţie zeci de miliarde de euro la dispoziţie atât pentru proiecte de mediu, cât şi pentru promovarea unor politici moderne pentru dezvoltarea agriculturii. Încă îmi este greu să înţeleg de ce responsabilii români întârzie să răspundă cu proiecte adecvate, cu investiţii. Măcar dacă ar fi lăsat în seama cetăţenilor şi i-ar fi sprijinit şi tot am fi avut un rezultat concret până în prezent.

Nu ştiu dacă inacţiunea autorităţilor române provine din comoditate sau necunoaştere, din aroganţă sau rea-voinţă, însă când la poarta întregii Europe se strâng ameninţările privind o iminentă criză de resurse alimentare, dispariţia unor suprafeţe care ar putea să producă mai multă mâncare nu poate fi trecută cu vederea!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Ziua Naţională a educaţiei financiare, un prilej de conştientizare şi asumare pentru toţi românii"

"Ignoranţa nu înseamnă lipsă de inteligenţă; înseamnă lipsă de cunoştinţe", susţine Dave Ramsey, profesor de educaţie financiară şi creatorul unei universităţi financiare din SUA unde oameni de toate vârstele pot participa la cursuri şi activităţi financiare. România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară, conform tuturor studiilor naţionale şi internaţionale. Avem nevoie de cunoştinţe, dar, întâi de toate, avem nevoie de conştientizare.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat ieri Legea care instituie Ziua Naţională a educaţiei financiare chiar pe 11 aprilie, în fiecare an. Este o lege necesară pentru a conştientiza importanţa acestui domeniu, iniţiată de colegul meu George Tuţă, deputat PNL de Ilfov, pe care am semnat-o şi susţinut-o la rândul meu.

Propunerea colegului meu pleacă de la o realitate dură, aproape un român din trei nu are cont bancar, iar mulţi dintre cei care au îl folosesc doar ca să scoată bani de la bancomat. Cumpărăm apartamente şi ţinem banii în depozite, fără măcar să explorăm alte variante de economisire sau investiţie.

Ultimul studiu realizat de Banca Mondială la nivelul Uniunii Europene şi prezentat în cadrul celei de-a doua ediţii a European Money Week din 2018 plasează România pe ultimul loc din 27 de ţări evaluate. Un studiu OECD din anul 2020 poziţionează România ca având un scor redus la capitolul alfabetizare financiară, cu o medie de alfabetizare financiară de 11,2, pe ultimele locuri alături de Columbia (11,2) şi Italia (11,1).

Un studiu din 2021 al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie arată că România este statul european cu cele mai proaste cifre în materie de educaţie financiară (22%), incluziune financiară (67%) şi intermediere financiară (26,8%).

Nivelul de educaţie financiară şi bunăstarea individuală sunt profund conectate. Al doilea indicator nu va creşte nici pentru noi, nici pentru cei dragi, dacă nu lucrăm la primul.

Educaţie financiară de la mic mai mare

Orice demers de educaţie financiară trebuie corelat cu particularităţile fiecărei generaţii. Avem activi în piaţa muncii atât decreţeii, obişnuiţi mai degrabă cu ţinutul banilor la saltea, cât şi generaţia Z, care foloseşte smartphone-ul pe post de portofel sau device pentru cumpărat criptomonede. Regulile de bază ale educaţiei financiare se aplică la toate nivelurile, doar că trebuie comunicate distinct şi într-un limbaj bine articulat.

Privind la ultimele decenii, nu putem omite multiplele iniţiative private de educaţie financiară, pe diverse canale. Foarte bune, foarte utile şi sunt convins că au schimbat multe vieţi. Însă, la nivelul atât de redus de alfabetizare financiară pe care România îl are, singura cale pentru a schimba aceste cifre este să demarăm un proiect de ţară în acest sens, care să ajungă la toţi românii, de la cei mai mici la cei mari, de la Bucureşti la Botoşani, Tulcea sau Sighetu Marmaţiei, de la grădiniţă până la pensionari.

Iar ziua de 11 aprilie poate fi un prilej foarte bun pentru a conştientiza această problemă şi pentru a pune la aceeaşi masă factorii decidenţi cu cei care se pricep la domeniu, pentru a găsi cea mai bună cale.

Aşa cum George Tuţă susţine, "educaţia financiară nu înseamnă că vom deveni toţi experţi în bonduri şi macroeconomie, ci că vom avea instrumente pentru a ne organiza mai bine banii pentru a atinge confortul unei bunăstări". Despre asta este vorba. Este timpul României educate. E vremea românilor cu educaţie financiară!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Războiul obligă ţările UE să sprijine economiile europene din vecinătatea Ucrainei!"

Urmărim cu toţii agravarea şi prelungirea nejustificată a conflictului din Ucraina. Invazia Rusiei contra unui stat independent a provocat un adevărat şoc umanitar, dar şi economic. Din ce în ce mai multe ţări, cele mai multe din Europa, încep să resimtă economic costurile unui război inutil, iar România se află în prima linie.

Nu doar restricţiile impuse Rusiei de statele occidentale vor afecta direct şi indirect economia Uniunii Europene, ci mai ales distrugerile provocate Ucrainei de către armata rusă. Din ce în ce mai mulţi analişti vorbesc despre o potenţială criză alimentară în Europa din cauza faptului că barajele de artilerie şi manevrele tancurilor ruseşti au afectat deja producţia şi transportul cerealelor din ţara vecină. Astfel, cu porturile de la Marea Neagră blocate de ruşi, Ucraina se află aproape în imposibilitatea de a livra produsele deja contractate.

Însă exportul de cereale din Ucraina este doar un simplu exemplu ilustrativ pentru impactul extins în această epocă a interdependenţei economiilor lumii. Orice dezechilibru al livrărilor de produse are consecinţe în întreaga economie mondială. Iar acum, cu Ucraina bombardată şi invadată, cu Rusia izolată economic şi financiar din cauza unor decizii militare iraţionale, Europa va avea de suferit.

Oricât ne-am dori să ţinem România departe de efectele negative ale războiului, consecinţele acestui conflict regional ne vor atinge în mod clar. Ţin să vă aduc la cunoştinţă că doar în primele opt luni ale anului trecut, România a avut schimburi comerciale cu Ucraina de peste 1,5 miliarde de dolari! Serviciul de Stat de Statistică a Ucrainei arată că, în plin an de pandemie, volumul schimburilor comerciale între ţările noastre a crescut cu 20% faţă de anul 2020. Din acest total, exportul ucrainean către România reprezintă 992,65 milioane de dolari, iar importul - 524,82 milioane dolari.

Aveam, totodată, programe europene comune de zeci de milioane de euro. Amintesc doar Programul Interreg NEXT România-Ucraina ce are ca obiectiv Dezvoltarea durabilă a ariei de graniţă dintre cele două ţări. Sau Programul Operaţional Comun România-Ucraina, ce ar urma să finanţeze proiecte de peste 50 de milioane de euro. Proiectele mari de infrastructură vizau investiţii în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, prevenirea criminalităţii şi pregătirea intervenţiilor în situaţii de urgenţă în judeţele de graniţă.

Mai mult, în România avem peste 1.000 de firme ucrainene. Cele mai recente date ale Ministerului Afacerilor Externe arată că la 31 octombrie 2020 erau înregistrate, în România, un număr de 1.004 societăţi mixte româno - ucrainene, cu un capital total investit de 112,55 milioane de dolari.

Nu în ultimul rând, România avea (şi încă mai are!) interese energetice semnificative în Ucraina. În 2019, operatorii de stat au convenit să vândă şi să stocheze stocurile de gaze româneşti în Ucraina. Chiar spre sfârşitul anului trecut, compania românească Transgaz şi operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (LLC Gas OTS) au demarat un proiect prin care, din 2026, 290 de milioane de mc de gaze (3,06 milioane kWh) ar fi putut fi "împinse" din sistemul nostru de transport către cel al vecinilor. Aceste proiecte aveau sens în contextul exploatării resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, atât de noi, cât şi de ucraineni, iar interconectarea conductelor de gaze ar fi făcut din România un adevărat punct nodal energetic.

Însă toate acestea s-au oprit acum. Pierderile economice pe care le va suferi România în contextul războiului din Ucraina vor începe în curând să se ivească. Dacă adăugăm şi tendinţa de scădere a investiţiilor străine în ţara noastră, mai ales în zona de est, începem să observăm perspective îngrijorătoare pentru noi.

Am fost şi sunt un susţinător puternic al apartenenţei României la NATO şi apreciez consolidarea militară a flancului estic. Cred sincer că ţara noastră ar fi fost lovită mult mai dur de acest conflict, dacă nu am fi avut protecţia Alianţei şi încrederea în garantarea securităţii naţionale. Din acest punct de vedere, inclusiv economic, lucrurile ar fi stat mult mai rău, însă este nevoie de mai mult decât simpla prezenţă a soldaţilor NATO. O adevărată consolidare a flancului estic al Alianţei Transatlantice presupune şi stabilitate economică. Susţinerea unor investiţii masive cu capital străin, în special în judeţele de graniţă cu Ucraina, ar conduce la creşterea exponenţială a încrederii în forţa Occidentului. Elementele militare au rolul de a descuraja agresiunile teritoriale, însă investiţiile în economia românească vor securiza modelul democratic occidental la graniţa estică. Dacă ţările europene, alături de partenerii americani, vor aduce un aflux important de capital în România, nevoia populaţiei de a-şi proteja locurile de muncă şi veniturile vor conta la fel de mult ca prezenţa militară.

Trebuie să fim perfect conştienţi de faptul că orice criză economică duce la radicalizarea opiniilor populaţiei. După doi ani grei de pandemie, iar acum cu un război la graniţă, românii au nevoie să simtă concret apartenenţa României la securitatea occidentală, atât militar, dar mai ales economic. Trebuie să avem iniţiativa şi să impulsionăm aportul de capital străin în ţara noastră pentru a proteja locurile de muncă ale românilor, veniturile şi siguranţa unui trai decent.

Domnul Vasile Cîtea:

"Pachetul de măsuri socio-economice, elaborat şi susţinut de PSD"

În ultimele luni, Partidul Social Democrat a lucrat la un set de măsuri menit să-i ajute pe români. Am ajuns la un acord în coaliţia de guvernare, aşa că, acum, pachetul pentru sprijinirea celor cu venituri reduse dar şi a companiilor poate fi aplicat.

PSD a fost partidul care a propus multe din aceste măsuri. Vorbim, în primul rând, despre acordarea unor vouchere în valoare de 50 de euro pentru persoanele vulnerabile până la sfârşitul anului 2022, pentru ca acestea să-şi poată cumpăra alimente de bază. Este una dintre cele mai importante măsuri şi a fost propusă de PSD.

Vor primi aceste vouchere familiile cu cel puţin 2 copii sau monoparentale cu venituri mai mici de 600 de lei pe lună, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 de lei pe lună, persoanele cu venit minim garantat şi persoanele cu dizabilităţi. În plus, se vor acorda vouchere în valoare de 30 de euro pentru elevii care provin din familii vulnerabile.

Creşte şi salariul minim pe economie, cu 200 de lei în plus la salariu minim, sumă acordată voluntar de angajator. Cei 200 de lei sunt scutiţi de toate taxele.

Valoarea tichetelor de masă a fost majorată de la 20,17 lei la 30 de lei. În plus, a fost dublată norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi - de la 11 lei/zi - la 22 de lei/zi. Iar alocaţia zilnică de hrană pentru copiii din sistemul instituţionalizat creşte de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 lei/zi, în funcţie de vârstă.

Şi în agricultură s-au luat măsuri care să-i sprijine pe fermieri. Salariul minim în agricultură şi industria alimentară creşte la 3.000 de lei brut. De asemenea, fermierii sunt încurajaţi să-şi dea produsele pentru procesare în ţară. Cei care vor face asta vor primi o primă de 10% din valoarea produselor procesate. IAS Casa de Comerţ Unirea va fi folosită pentru ca statul să facă o rezervă naţională de alimente, pentru situaţii de urgenţă.

De asemenea, există măsuri şi pentru companii şi antreprenori. Vorbim despre o reducere de 50 de bani la benzină şi motorină pentru marii transportatori, dar şi despre ajutoare de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile care au cheltuieli mai mari cu cel puţin 15% la utilităţi. Am extins şi aplicarea măsurilor de şomaj tehnic şi Kurzarbeit până la 31 decembrie 2022. Se acordă 75% din salariu pentru angajaţii trimişi în şomaj tehnic, respectiv celor cărora li se reduce programul de lucru.

Impactul financiar al pachetului este de 17,3 miliarde de lei, din bugetul de stat şi din fonduri europene.

Acest pachet de măsuri socio-economice reprezintă dovada clară că Partidul Social Democrat este alături de români şi că face tot ce-i stă în putinţă pentru ca aceştia să aibă un trai de viaţă mai bun. Trăim vremuri tot mai dificile, însă am încredere că împreună vom reuşi să trecem cu bine peste ele.

Domnul Vasile Nagy:

"Şcoala în pandemie!"

Pandemia a provocat cea mai distructivă perturbare a educaţiei din istorie, este, aşadar, vital ca şcoala să continue cu prezenţă fizică şi fără întreruperi.

Pandemia provocată de corona-virus ne-a schimbat fundamental felul în care trăim, în întreaga Europă, au fost afectate toate domeniile, de la muncă la petrecerea timpului liber şi călătorii.

Timp de luni de zile, pe durata izolării, şcolile, colegiile şi universităţile şi-au închis porţile, iar cursurile online au devenit noua normalitate. Însă educaţia nu se opreşte la poarta şcolii, iar educatorii de pretutindeni au făcut tot ce le stă în putinţă pentru a se asigura că elevii şi studenţii nu rămân în urmă.

Autorităţile centrale şi locale au fost puse astfel în faţa unor noi provocări, nemaiîntâlnite în ultima sută de ani, de a gestiona procesul de învăţământ în condiţiile unei cât mai bune distanţări fizice, premisă de bază pentru limitarea răspândirii noului virus.

Asigurarea condiţiilor necesare unei distanţări fizice corespunzătoare între elevi în sălile de clasă s-a dovedit o problemă greu de rezolvat.

Normele sanitare aplicate în pandemie, conform Grupului de Comunicare Strategică, prevăd o distanţă minimă între elevi de un metru în interiorul clasei cu obligaţia purtării măştii şi 1,5 metri în aer liber atunci când nu este purtată masca.

Pentru majoritatea claselor cu peste 20 elevi, această distanţare devine însă imposibilă, mobilierul şcolar obligând elevii să stea câte doi sau câte trei în bănci la mai puţin de un metru.

O soluţie de compromis a fost montarea unor panouri despărţitoare din plexiglas, care pe lângă faptul că sunt translucide şi împiedică o bună vizibilitate, sunt montate doar în dreptul pupitrelor, acestea devenind total ineficiente dacă elevul stă rezemat pe spătarul scaunului.

În plus, dezinfectarea în mod repetat a acestora este absolut necesară, personalul fiind total depăşit în această privinţă.

În această situaţie este necesară fie suplimentarea personalului, fie dotarea sălilor de curs cu infrastructura tehnică necesară şi instruirea cadrelor pentru predarea simultan tradiţional şi online.

Pe de altă parte, o parte dintre cadrele didactice cu vârste înaintate şi nefamiliarizate cu lucrul în mediul online au preferat să se pensioneze argumentând că nu pot gestiona în acelaşi timp şi procesul educaţional şi respectarea strictă a regulilor de protecţie sanitară.

Decizia privind modul de începere a anului şcolar urma să fie descentralizată de la nivel central la nivel local, respectiv a Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă împreună cu Direcţiile de Sănătate Publică în funcţie de situaţia epidemiologică din şcoala respectivă.

Astfel, scoli care au cerut împărţirea claselor în două cu predare dimineaţa şi seara au fost refuzate de inspectorate ca să nu fie nevoie de noi angajări, afterschool-ul generalizat nu există deşi ar fi ajutat şcoala prin preluarea pe ture a copiilor, numărul de ore la şcoală nu a fost redus, numărul de elevi din clasă nu a fost micşorat, în vreme ce Ministrul Educaţiei afirma într-un mesaj înainte de începerea şcolii că "s-au luat toate măsurile necesare pentru a continua procesul educaţional în cele mai bune condiţii" şi 96,4% dintre unităţile de învăţământ sunt pregătite pentru începutul de an şcolar.

În aceste condiţii îşi desfăşoară activitatea 2,98 milioane de elevi şi 208.400 cadre didactice în 17.464 unităţi de învăţământ preuniversitare.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 114.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Reamintesc că astăzi vom dezbate iniţiativele pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar la ora 14,30 vom avea votul final.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. - S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Câmpina; PL-x 182/2021.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Doamna Fulgeanu? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului sau Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond asupra Proiectului de Lege privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R.-S.A.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; punctul de vedere negativ al Guvernului şi avizul partajat al Consiliul Economic şi Social.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă doreşte cineva să intervină. Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Reexaminarea Legii pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 681 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020; PL-x 121/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Domnul Stelian?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Din pădurile României dispar anual circa 20 de milioane de metri cubi de buşteni, un lucru relevat în datele oficiale în ultimii ani. E extrem de grav ce se întâmplă. Avem circa 17 proceduri de infringement pe mediu. Aerul este poluat, aerul pe care îl respirăm cu toţii, pe care îl respiră copiii noştri. Devenim groapa de gunoi a Europei. Importăm foarte multe deşeuri care sunt îngropate în gropi de gunoi ilegale, care otrăvesc solul, care otrăvesc apa pe care o bem.

Infracţionalitatea de mediu este la un nivel foarte ridicat, şi lucrul acesta nu poate fi oprit decât prin înfiinţarea unei astfel de direcţii, a unei structuri specializate.

Unii spun că, până acum, lucrurile au fost ţinute sub control. Vedem cu toţii cum au fost ţinute sub control. Dacă nu ai o unitate specializată de Parchet, care să dea şi rapoarte, care să arate ce a făcut, nu se va întâmpla nimic.

USR a propus acest proiect. Un proiect foarte important, el a fost votat în 2020, am reuşit să convingem majoritatea parlamentară. În ciuda acestui lucru, colegii liberali s-au abţinut. Total inexplicabil.

Mai mult decât atât, Guvernul liberal, din care făcea parte Costel Alexe, cel preocupat mai mult de calitatea tablei decât de protecţia mediului în România, a atacat acest proiect la CCR.

CCR, pe un motiv care e mai degrabă un pretext, acela al neindicării sursei de finanţare, a declarat proiectul neconstituţional. Acelaşi CCR, condus de Valer Dorneanu, de care ne bucurăm cât mai mulţi, sper eu că vom scăpa, această persoană care a primit laudele unor organe de presă care vin să ridice osanale celor cu orientarea antioccidentală şi antieuropeană, precum Sputnik şi altele.

Este foarte important să conştientizăm cu toţii că nu este vorba despre un subiect de partid. Cu toţii avem copii, ne gândim la viitorul lor, să lăsăm în urma noastră o ţară mai curată şi la propriu, şi la figurat. Dar lucrul ăsta nu se va întâmpla dacă nu facem nimic în sensul acesta. Au fost blocaje pe toate părţile.

Cât am fost ministru am propus anumite variante, lucrurile erau în derulare, s-a oprit toată discuţia brusc după ce am plecat de la Ministerul Justiţiei. Nu s-a mai întâmplat nimic acolo.

Deci, din păcate, asistăm la o schimbare de direcţie, la o dorinţă a unora din partidele mari - PNL, PSD - de a bloca aceste iniţiative. De ce? Pentru că unii au interese. Am văzut interesele de familie ale lui Marcel Vela, există şi alte interese, dar sunt convins că nu cu toţii, cei care votaţi şi ascultaţi acest discurs, aveţi astfel de interese directe. Şi la voi, la dumneavoastră, fac apel acum, cei care nu aveţi interese directe şi vă gândiţi şi la aerul pe care îl respirăm cu toţii, la pădurile pe care le putem lăsa celor care vin după noi.

Haideţi să trecem peste aceste chichiţe, aceste impedimente, să votăm acest proiect. Noi vom vota împotriva respingerii, şi dacă în România nu se va întâmpla şi vor fi frâne din partea PNL, din partea PSD, din partea altor partide, nu se va vota un astfel de proiect, avem şi varianta europeană. Am propus în Parlamentul European înfiinţarea instituţiei Procurorului Verde, şi în câţiva ani, sperăm noi cât mai repede, va exista un astfel de organism la nivelul întregii Europe, pentru că e nevoie. Dar de ce să nu facem lucrurile noi, aici, pentru că avem o problemă gravă de mediu. Problema de mediu a României este şi problema Europei şi putem fi cu un pas înainte.

Rugămintea mea este să lăsaţi interesele de partid, să nu îi ascultaţi pe cei care au interese personale, care câştigă bani pentru ei şi pentru familiile lor şi care vă îndeamnă să votaţi într-un fel anume, şi să lăsăm proiectul să prindă contur, să fie pus în aplicare de Guvernul României. Este foarte important să avem un astfel de organism care să instrumenteze infracţionalitatea de mediu.

Acum se ocupă toate unităţile de Parchet, şi niciuna în mod special. Şi atunci nu există o atenţie deosebită asupra acestei chestiuni.

Opoziţia a fost chiar din cadrul sistemului judiciar şi în momentul înfiinţării DNA-ului.

Avem, aşa cum am avut şi încă mai avem o problemă pe partea de corupţie, avem şi o mare problemă pe partea de infracţionalitate de mediu.

Dacă nu conştientizăm cu toţii lucrul acesta, suntem condamnaţi şi noi, şi copiii noştri, să respirăm aer poluat,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...să bem apă infestată şi să vedem cum, în fiecare zi, ne dispar pădurile de care ne-am bucurat până în anii trecuţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru constituţionalitate pentru prezentarea raportului.

Domnul Ringo Dămureanu:

Pl-x 121/2020

Raport asupra Legii pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru constituţionalitate a fost sesizată cu reexaminarea Legii pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aflată în procedură de reexaminare.

Ca urmare a sesizării de neconstituţionalitate formulate de Guvernul României, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 681 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 septembrie 2020, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că Legea pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative este neconstituţională în ansamblul său.

Potrivit prevederilor din Constituţia României, republicată, şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 681/2020 şi documentele anexate, în şedinţa din data de 3 noiembrie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Legii pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este adevărat că avem nevoie de procurori specializaţi pe anumite tipuri de infracţiuni. Sunt fenomene la nivel global care au luat amploare în ultimii ani.

Drept urmare, sistemul nostru, inclusiv tot ceea ce înseamnă... plecând de la avocaţi, specialişti în drept, magistraţi, procurori, au început să se specializeze pe anumite tipuri de infracţiuni.

Toate aceste chestiuni au în primul rând un impact economic major asupra economiei.

Trebuie privită situaţia un pic la nivel mai mare decât înfiinţarea unor simple direcţii în cadrul parchetelor, pentru că, dacă discutăm, cum spuneam, despre aceste tipuri de infracţiuni, avem specialişti inclusiv de la organele de poliţie, până la procurori, până la judecători, care sunt deja specializaţi pe tot ceea ce înseamnă infracţiuni cu impact economic.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Vă reamintesc că prin...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Domnul Florin Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Cineva şi-a uitat un pix desul de scump, un Montblanc, la pupitru. (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Ne-am obişnuit să veniţi cu legi scrise prost şi care sunt folosite doar ca temă electorală.

Dragul meu fost coleg, ministru, îţi spun că nu înţeleg, tu, fostul ministru al justiţiei, vii la tribuna Parlamentului să susţii o lege care a fost declarată în ansamblu neconstituţională de către CCR?

Eu cred că un fost ministru al justiţiei ar trebui, măcar teoretic, nu doar să spună că respectă deciziile CCR, ci să o şi facă. Iar dacă vreţi să veniţi cu un proiect bun, vă ajutăm, nicio problemă, ca să fie constituţional!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nimic nu v-a oprit, stimaţi colegi liberali, să veniţi cu amendamente la acest proiect, să veniţi cu propriul proiect, cu o alternativă, cu ceva.

Nu aţi făcut absolut nimic. Doar aţi blocat absolut orice iniţiativă. Şi pe aceasta aţi atacat-o la CCR şi invocaţi acum deciziile Curţii Constituţionale, dar în alte situaţii nu aţi făcut-o. Am văzut foarte bine cum a acţionat în ultimii ani Curtea Constituţională. Din păcate, într-un sens, aşa cum am spus, antieuropean, antioccidental, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat hotărâri clare în acest sens.

Pe noi ne interesează, dincolo de chichiţele dumneavoastră cu care puneţi piedici oricărui proiect bun, ne interesează să avem o protecţie pentru mediu, o protecţie reală. Dacă pe dumneavoastră nu vă interesează ce lăsaţi în urmă, şi vreţi să lăsaţi numai betoane, numai râuri secate, numai păduri puse la pământ, e problema dumneavoastră, dar noi suntem obligaţi să luptăm pentru valorile în care credem.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea acestei legi.

Legea rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România; PL-x 445/2010; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului? Nu.

Comisia pentru industrii şi Comisia juridică pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, transmis cu adresa PL-x 445 din 6 septembrie 2010.

În şedinţa din data de 19 martie 2013, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisiile sesizate în fond, transmis cu adresa PL-x 445/2010 din 19 martie 2013.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi ale art. 131 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa din 26 august 2021, iar membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 1 martie 2022.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenţii. Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; PL-x 266/2019.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate şi familie, pentru prezentarea raportului.

Domnul Stoica? Sunteţi iniţiator? Nu.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, trimis cu adresa PL-x 266/2019 din 5 iunie 2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul negativ al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul negativ al Comisiei pentru administraţie publică; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul negativ al Comisiei pentru industrii; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 iunie 2019.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Stoica Diana.

Vă rog.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Constituţia ţării noastre garantează dreptul cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii. Ba, mai mult, accesul gratuit la apa potabilă este recunoscut şi la nivel internaţional, ca drept fundamental al fiecărui om, prin rezoluţii ale ONU. Avem şi o directivă, nr. 98/38, care obligă statele membre să informeze cetăţenii cu privire la calitatea apei pe care o consumă. Şi noi astăzi respingem un proiect de lege, probabil doar pentru că e un proiect al USR PLUS, care prevedea dreptul cetăţenilor de a cere DSP-urilor să le verifice în mod gratuit o dată pe an calitatea apei de la robinet, pe care o consumă fiecare, în funcţie de posibilităţi.

Deci, evident că noi vom vota împotriva respingerii acestui proiect şi sperăm cât mai mulţi dintre dumneavoastră să o facă, dacă, bineînţeles, susţineţi şi dumneavoastră dreptul românilor la sănătate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 603/2018.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis trei puncte de vedere, prin care nu susţine.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, în sensul înlocuirii termenului de 48 de ore, prevăzut la art. 28 alin. (1), în care contravenientul are posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, cu un termen de 15 zile lucrătoare. Totodată, se propune, într-un termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi, modificarea sau completarea actelor normative în vigoare, prin care se stabilesc contravenţiile.

La dezbateri, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii. Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare; PL-x 370/2021.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru prezentarea raportului.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Legii nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, din următoarele motive:

- Legea nr. 133/2019, pentru înfiinţarea acestei agenţii, este un act normativ strict necesar producătorilor agricoli şi nu poate fi abrogat;

- Termenul de intrare în vigoare a Legii nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare a fost prorogat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 la data de 1 ianuarie 2023.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii.

Alexandru Victoria-Violeta.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Prezum buna-credinţă a iniţiatorilor acestui proiect de lege, o prezum, dar în ceea ce mă priveşte şi în ceea ce îi priveşte pe colegii mei, Grupul parlamentarilor independenţi de dreapta, noi avem următoarea opinie. Pentru a putea face treabă în această ţară, mai ales în domeniul marketingului şi al promovării, chiar nu ai nevoie de o nouă instituţie publică. Ba dimpotrivă, când apare o nouă instituţie publică să se ocupe de lucruri pe care întotdeauna mediul privat ştie să-l facă mai bine, atunci apar problemele.

Înţeleg că înfiinţăm o structură de stat care să se ocupe de un serviciu pe care piaţa liberă îl poate promova cu profesionalism şi cu toată transparenţa. Nu cred că o instituţie căreia să i se dea - şi mi-o imaginez destul de bogată în funcţii - căreia să i se dea sarcini de a promova produsele româneşti va face o treabă mai bună decât o pot face entităţile private.

Prezum buna-credinţă a iniţiatorilor, dar am o părere fundamental diferită. Cred că a venit momentul să mai tăiem din aparatul public, să-l mai scuturăm şi să vedem ce e inutil şi ce poate fi făcut de piaţa liberă, în loc să creăm o altă instituţie care să ofere un serviciu perfect livrabil de entităţile private, în acest caz promovarea produselor autohtone.

Mulţumesc.

Nu vom vota proiectul.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gheba Daniel-Sorin, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Stimaţi colegi,

Colegii mei, iniţiatorii acestei legi, îşi doresc desfiinţarea acestei instituţii. Această instituţie are rolul de a crea sinecura, prin angajarea clientelei de partid şi a putea face anumite angajări, în funcţie de preferinţe.

Prin urmare, Grupul USR va vota împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa Ilie-Alin, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este greu de spus dacă mai este nevoie de o nouă agenţie, de o nouă structură guvernamentală care să promoveze produsele româneşti.

Schemele de calitate, această Agenţie pentru Marketing şi Calitate se referă în primul rând la mecanismul de avizare a schemelor de calitate şi de transmiterea lor la Comisia Europeană.

Încă de la aderare România nu a implementat acest mecanism şi nu a transmis către Comisia Europeană nici măcar o schemă de calitate, în condiţiile în care celelalte state au zeci, poate sute de scheme de calitate pentru fiecare regiune, pentru fiecare oraş, pentru fiecare produs tradiţional ţărănesc, ecologic şi aşa mai departe.

Noi nu avem, în toţi aceşti ani, nici măcar o schemă de calitate transmisă la Comisia Europeană.

Pentru acest lucru se doreşte înfiinţarea unei noi agenţii, a unei noi structuri. Este oare necesară? Nu cred. Sincer! Dar şi dacă ar fi să fie necesară, măcar să-şi facă treaba. Aici iarăşi ne îndoim, mai ales că domnul Chesnoiu, cel care este acum ministrul agriculturii, spunea că această agenţie, în principiu acest mecanism al schimburilor de calitate este o prioritate încă din 2020.

Nu dorim o agenţie nouă, dorim doar ca aceste scheme de calitate să fie funcţionale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Creăm agenţii peste agenţii, creăm sinecuri peste sinecuri, dar nu ne gândim, cu adevărat, la micul producător, la ţăranul român, la agricultura românească.

Pentru ce avem nevoie de Agenţia de promovare a produselor româneşti, când noi nu avem centre de colectare în România?

Ţăranul român produce produse alimentare şi nu are unde să-şi vândă produsele.

Avem pline rafturile de fel de fel de produse de categoria a doua, a treia, care ne vin din Europa.

Nu mai vorbesc de faptul că oamenii care produc ajung să-şi vândă produsele încât nu-şi pot scoate cheltuielile.

Vorbim aici atât de crescătorii de animale - ovine, porcine -, micii producători de bovine, care produc lapte.

Ajungem să importăm produse lactate şi materie primă din Ungaria, din Polonia, şi micul producător vinde un litru de lapte mai ieftin decât un litru de apă?!

Haideţi să facem proiecte de lege!

Haideţi să îl rugăm pe domnul ministru al agriculturii, să creăm centre de colectare, ca ţăranul român să fie stimulat să producă! Nu să creăm agenţii şi tot felul de sinecuri care stau la Bucureşti, aici, şi nu îi interesează ce se întâmplă în teritoriu! (Vociferări.)

Deci de asta are nevoie ţăranul român, de centre de colectare, de procesare, nu de agenţii şi de sinecuri, nu de oameni care gândesc marketing!

Avem nevoie de o agricultură sustenabilă, încât să stimulăm ţăranul român să poată vinde, să poată livra produse alimentare!

În afară de pieţe, nu are unde să-şi vândă ţăranul român marfa!

Aşa că haideţi să nu votăm acest proiect de lege şi să ne gândim la cooperative, să revenim la centre de colectare, centre de procesare, încât să stimulăm produsele româneşti!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia, din partea Grupului PSD, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Domnule deputat Ciubuc, sunt total de acord cu ceea ce aţi spus mai devreme şi cred foarte mult că România poate să se dezvolte atunci când reuşeşte să sprijine micul producător român. Şi aveţi dreptate.

Şi vă dau o veste foarte bună. În această săptămână, Partidul Social Democrat a lansat un program foarte amplu, prin care susţine această zonă, iar ministrul agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, deja a găsit soluţii pentru 3 linii mari.

Deci avem finanţare.

În cadrul DSV-ului s-a emis deja ordonanţa de Guvern care reglementează următorul lucru:

1. Centre de sacrificare şi procesare în mediul rural pentru animale;

2. Centre de colectare şi procesare a laptelui în mediul rural;

3. Centre de colectare şi procesare a fructelor de pădure.

Şi deja sunt lucruri concrete.

Şi mă bucur foarte mult că suntem cu toţii de acord pe acest mecanism, pentru că România cu adevărat poate să fie salvată atunci când va investi în agricultură, când va investi în micul producător şi îl va ajuta să aibă condiţii mai simple decât marii procesatori.

Nu poţi să ai aceleaşi condiţii pentru cineva care are 100.000 de porci pe an, comparativ cu cineva care are 10.

Aşa că suntem de acord, suntem pe aceeaşi lungime de undă.

Şi vă spun că ministrul agriculturii, din partea PSD, Adrian Chesnoiu, deja are 3 linii principale care au finanţare şi aplicabilitate în cel mult două sau trei săptămâni.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bravo, fii aproape de oameni! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Îi mulţumim domnului Ivan, dar noi l-am invitat la Ora ministrului, aici, pe subiectul porcinelor din România, pe domnul ministru Chesnoiu. Nu a dorit să vină, se fofilează, fuge, cum a fugit ieri şi domnul Bode.

O să fim insistenţi.

Şi sperăm ca domnul Chesnoiu să nu aibă aceste planuri doar pe hârtie, ci să le şi aplice în practică.

Mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Năsui Claudiu, USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Toată lumea e de acord, dar, cu toate acestea, agricultura este ajutată numai prin sinecuri şi înfiinţarea de noi agenţii de stat, de parcă nu sunt suficiente.

Acest proiect vizează tocmai asta - să nu mai ne prefacem că ajutăm diferite sectoare prin, de fapt, a înfiinţa noi agenţii de stat şi noi sinecuri pentru activul de partid.

Toată lumea care a venit la această tribună a fost de acord, aparent, cu proiectul şi, cu toate acestea, sunt curios să văd la vot cum va ieşi şi dacă reuşim astăzi o premieră pentru România, adică să desfiinţăm, în sfârşit, una dintre miile de agenţii care se tot creează în această Cameră.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru achiziţia de echipamente de protecţie şi aparatură medicală şi de construcţie de infrastructură spitalicească; PL-x 357/2020; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa PL-x 357 din 10 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, asupra Proiectului de Lege privind achiziţia de echipamente de protecţie şi aparatură medicală şi de construcţie de infrastructură spitalicească.

La întocmirea acestui raport, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie; avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 iunie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 februarie 2020; PL-x 519/2020; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Din partea comisiei, Comisia pentru industrii sau Comisia juridică, pentru prezentarea raportului?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 februarie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 februarie 2020, transmis cu adresa PL-x 519 din 8 septembrie 2020.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente:

1. Dispoziţiile cuprinse în acest proiect fiind în contradicţie cu prevederile legislaţiei europene;

2. Normele cuprinse în proiectul de lege nu sunt armonizate cu prevederile legislaţiei achiziţiilor publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu Sorin-Titus.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem de-a face cu cea mai opacă şi cea mai ilegală, dacă se poate spune aşa, procedură de achiziţii, în timp de pandemie.

A fost şi va fi necesar ca să examinăm încă o dată ce s-a întâmplat în timpul pandemiei şi cum au fost achiziţionate aceste produse medicale.

Pentru că observăm că sunt critici serioase şi în presă, dar şi anumite organisme de control ale statului... în ceea ce priveşte aceste achiziţii.

Consider că raportul Curţii de Conturi trebuie luat în considerare atunci când vine vorba despre achiziţiile care s-au făcut în timpul pandemiei.

Atât am avut de spus. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mâine o să avem hotărârea în plen şi poate porneşte totuşi Comisia pentru anchetarea achiziţiilor din timpul pandemiei. Pentru că este o ruşine naţională, Florin Cîţu a fost debarcat de la Cotroceni, de la conducerea Partidului Naţional Liberal, dar, totuşi, Florin Cîţu trebuie să plătească şi în faţa legilor.

Şi dacă noi nu ne luăm rolul în serios...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu (din sală):

Orban! Orban!

Domnul George-Nicolae Simion:

Şi Orban, sigur. Sigur că da.

Domnul Gigel Ştirbu a făcut o adăugire importantă la procesul de depistare a vinovaţilor pentru achiziţiile aberante, fără rost, din timpul pandemiei, începând cu vestitele izolete, continuând cu măşti... cu măşti... cu spitale modulare, până la cele 120 de milioane de doze de vaccin contractate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Benga.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua!

Noi am introdus proiectul acesta de lege chiar în perioada stării de urgenţă, fiindcă la momentul acela statul român acţionase extrem de impulsiv şi, mă rog, cu foarte puţină transparenţă.

Asta a fost logica proiectului.

Bineînţeles că multe dintre măsurile acestea nu se mai aplică acum, nemaifiind stare de urgenţă.

Însă la ceea ce vreau eu să atrag atenţia, şi motivul pentru care principial vom şi vota împotriva respingerii, are de-a face inclusiv cu situaţii curente.

În momentul de faţă, intră în circuitul legislativ un proiect venit de la Guvern, vizând tot ceea ce ţine partea de orizont, de timp în care stau proiectele de lege în dezbatere publică.

Din nou, şi acolo am tăiat tot soiul de termene şi creăm spaţiu pentru a lăsa opinia publică cumva în ceaţă.

Unde încerc să ajung cu toată povestea aceasta este că statul român are o lungă istorie şi tradiţie de a încerca să încetinească partea de transparentizare.

N-ar trebui să ne ducem acolo.

Şi, în particular, n-ar trebui să ne folosim de perioadele de criză - cum a fost şi starea de urgenţă şi modificările de atunci, vizavi de achiziţiile publice - pentru a implementa genul acesta de măsuri.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat; PL-x 20/2022.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu acest proiect de lege pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor - Cameră decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil acest proiect de act normativ.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat negativ. La fel, şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut acest proiect de lege, cu prezenţă fizică şi online.

În urma dezbaterilor membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Salan Viorel, PSD.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, doresc să scot în evidenţă că acest proiect de lege a primit un aviz negativ, atât din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, dar şi a Guvernului României.

În plus, această iniţiativă a rămas fără obiect, prin modificările aduse Legii nr. 168/2020 prin PL-x 300/2021.

În fond, prin acest proiect de lege, iniţiatorii doreau să modifice legea, în sensul reglementării unor aspecte ce ţin de misiune, în funcţie de care personalul participant la acţiuni sau misiuni îşi obţine drepturile materiale, în principal, pentru misiunile din afara graniţelor statale.

Dar, de fapt şi de drept, această responsabilitate revine Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Aş dori să adaug că sunt iniţiatorul Legii nr. 168/2020, iar în textul care a fost promovat sunt toate clarificările necesare, astfel încât, la timpul respectiv, am eliminat discrepanţele între toate componentele sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, atât în afara graniţelor statale, cât şi în ţară.

Nu în ultimul rând, la nivelul Comisiei pentru apărare a fost un vot în unanimitate pentru respingerea acestui proiect de lege.

Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Pavel Popescu.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum spunea şi colegul de coaliţie, această lege a rămas fără obiect.

Dar vestea bună este că modificările aduse Legii nr. 168 ţin cont şi se uită la membrii familiilor celor decedaţi pentru statul român, în teatrele de operaţii.

Profit de această ocazie să ridic această problemă pe care o avem la comisie şi în cadrul Coaliţiei discutată, şi anume drepturile tuturor celor din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională şi apărare, care, în opinia mea, astăzi trebuie să facă un pas în faţă.

Această propunere, pe care am discutat-o şi care este corelată cu discuţiile de drepturi băneşti, trebuie să facă un pas în faţă în această Coaliţie. Ştiu că nu face obiectul acestei legi, face obiectul unui amendament discutat în Coaliţie.

Şi fac apel la factorii decizionali supremi ai Coaliţiei, să ia în considerare că, în mijlocul unui război, toţi cei din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trebuie să se bucure de minimul a ceea ce putem oferi noi, din spectrul politic.

Războiul este o chestiune politică şi războiul se încheie prin decizii politice.

Să dea Dumnezeu ca la nivel global liderii politici să aibă înţelepciunea de a încheia acest război cât mai rapid!

Dar, până atunci, şi noi, în România, trebuie să le oferim măcar minimul de siguranţă celor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi familiilor lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion George.

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu vreau să mulţumesc de la tribuna Parlamentului tuturor asociaţiilor de veterani care, în numele asociaţiilor pe care le reprezintă sau în nume propriu, ne-au atras atenţia asupra faptului că, din nefericire, combatanţii reali, cei care au luptat cu adevărat pentru interesele ţării, nu sunt apreciaţi, nu sunt remuneraţi, nu sunt evidenţiaţi corespunzător.

Şi, din păcate, unii ofiţeri de rang înalt încearcă, inclusiv pe culoarele Parlamentului, să-şi facă singuri drepturi, de parcă nu au destule drepturi.

Avem sute de generali în ţara asta. Din păcate, stăm prost la nivel de soldaţi.

Mulţumim adevăraţilor eroi care se jertfesc zi de zi, în interiorul graniţelor actuale, dar şi în afara lor, pentru integritatea şi suveranitatea ţării. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnul Pavel.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc din nou, domnule preşedinte.

Vreau doar să îi ofer un răspuns colegului nostru deputat, şi anume faptul că, recent, în Comisia pentru apărare, alături de colegii mei din Coaliţie, am trecut sau am reparat o nedreptate făcută veteranilor români încă aflaţi în viaţă - din păcate, numărul lor este în scădere - şi familiilor lor şi am ridicat ajutorul bănesc pentru cei care au servit această patrie.

Acest lucru s-a întâmplat recent, şi întreaga comisie a votat acest lucru, şi întreaga Coaliţie, în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coarnă Dumitru.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De regulă, sistemele de siguranţă, apărare şi ordine publică sunt apreciate doar în situaţii de criză.

România este astăzi într-o situaţie de criză, dar nu văd o aplecare asupra reglementărilor din acest sistem. Şi aici fac trimitere la două legi fundamentale - Legea nr. 153/2017 şi Legea nr. 223/2015. Sunt legi pe care le-am votat, sunt legi pe care nu le respectăm. Sunt legi care au fost prorogate în mod, dacă vreţi, arbitrar, fără nicio logică, fără niciun fel de înţelegere din partea guvernanţilor, în ceea ce priveşte sistemul de siguranţă şi apărare naţională. Oamenii sunt defavorizaţi, oamenii se simt abandonaţi. Şi nu numai că se simt, sunt abandonaţi.

Dacă cineva are curiozitatea să privească Legea nr. 223/2015, o să observaţi disfuncţii extrem de mari între pensionarii militari - de 10, 15 ori pensii mai mici ale unora care au lucrat în aceleaşi condiţii.

Avem reglementări, putem să corectăm, putem să intervenim în aceste legi, dar nu dorim.

Nu dorim, nu ştiu de ce, dar de la tribuna Parlamentului venim şi le plângem pe umăr, în loc să reglementăm.

Menirea noastră nu să plângem pe umărul lor este, ci aceea de a corecta reglementarea.

La fel şi în salarizare, uitaţi-vă în Legea nr. 153! Acum Ordonanţa nr. 130 le aplică 1/4 din 1/2. Cine mai înţelege ceva?

Şi se pare că nu o să mai primească nimic, pentru că am depăşit, dacă vreţi, 50% din PIB cu acele datorii şi am închis această situaţie.

Dar oamenii au de primit. Aşa le spunem noi în comunicare publică, că dă bine, politic dă bine. Dar, din reglementare, îmi pare sincer rău să spun, oamenii sunt abandonaţi, sunt defavorizaţi, sunt, într-un fel, uitaţi de noi, cei care ar trebui să corectăm aceste disfuncţii.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; Pl-x 338/2021.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii. Nu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Comisia sesizată...

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Ba da!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Tanasă.

Nu sunteţi iniţiator, domnule deputat. (Vociferări.)

Am întrebat.

Din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru administraţie, pentru prezentarea raportului.

Domnul Gheorghe Nacov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul apreciază că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe cu privire la oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Iată că am ajuns din nou la tema alegerii primarilor din două tururi de scrutin.

În mod evident, propunerea AUR respectă şi tehnica legislativă şi iată că are şi acordul CES - Consiliul Economic şi Social.

Însă, din păcate, partidele sistemului - PSD şi PNL - se opun alegerii primarilor din două tururi şi tolerează în continuare o situaţie absolut nedemocratică şi şocantă - există localităţi în România în care sunt primari aleşi cu câteva sute de voturi.

Faptul că refuzaţi să avem alegeri pentru autorităţile publice locale în două tururi de scrutin, în mod evident, pune la îndoială legitimitatea democraţiei româneşti, da? Nu putem avea primari aleşi cu 10%, 15%, 25% din voturile exprimate. Sunt localităţi unde am avut câte 13 primari, şi unul care a luat cele mai multe voturi a ieşit, deşi erau atâţia candidaţi.

E o decizie pur politică a PSD şi PNL, care nu are nicio legătură cu democraţia şi care, în mod evident, trădează o frică a PSD şi a PNL de o luptă electorală pe bune, o luptă electorală a ideilor. Pentru că ne-am obişnuit ca PSD şi PNL să câştige alegerile cu bani, foarte mulţi, nu cu idei, nu cu principii.

Sigur că da, repet, proiectul are aviz, respectă şi procedura legislativă, şi respectă şi dorinţa societăţii civile româneşti.

Dar, sigur că da, PSD şi PNL nu susţin alegerea primarilor din două tururi de scrutin.

Singurul motiv este acela că vă este frică.

Şi vă este frică, vă este frică de AUR, domnilor! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Lupu Andrei, din partea USR.

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Noi, toţi, clasa politică actuală, suferim de o boală profundă...

O voce de la PSD:

Doar voi, de la USR!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

...şi boala asta, culmea, împotriva credinţei multora dintre cetăţeni, eu cred că nu este corupţia, nu cred că este lipsa de profesionalism, eu cred că este lipsa de încredere. Şi cum să fie altfel decât lipsă de încredere, atunci când niciun politician din ţara asta nu are susţinerea majorităţii cetăţenilor. Nici măcar preşedintele nu a obţinut majoritatea votului tuturor cetăţenilor din România! Şi cum putem să facem să obţinem suficientă încredere, decât prin cât mai multe voturi? Cum să facem să fim mai legitimi, decât prin cât mai multe voturi?

S-a spus deja că sunt primari în ţara asta care au fost aleşi cu câteva sute de voturi: cu 15%, 16% din numărul total de cetăţeni dintr-o localitate. E absurd! Asta nu se numeşte democraţie. Mulţi spun că nu putem face două voturi pentru alegerile locale pentru că ar costa prea mult. Ăsta e singurul argument funcţional pe care l-am auzit.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Democraţia costă. Ce bine că e aşa! Şi nu e o problemă că democraţia costă. Şi nu văd de ce am fi prea zgârciţi cu democraţia. Care e valoarea principală a societăţii noastre, în România, dacă nu democraţia? Suntem stat democratic, aşa spune Constituţia. Dacă vreţi, haideţi să tăiem din alte părţi. Tăiem de la indemnizaţia de parlamentar, tăiem de la indemnizaţia de primar, de la alte funcţii alese. Dar haideţi să organizăm o dată la patru ani alegeri care să asigure legitimitate pentru aleşii locali şi să asigure încredere din partea societăţii!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau doar să completez cele spuse de colegul meu, Dan Tanasă, şi să vă spun că prin această iniţiativă legislativă nu s-a dorit altceva decât readucerea democraţiei acasă, primenirea unei clase politice, spun eu deja bolnave, şi, nu în ultimul rând, s-a dorit ca ceea ce clamăm noi în fiecare campanie electorală, cel puţin USR şi AUR, să fie pus în practică.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Benga Tudor, USR.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Proiectul ăsta e aşa un senzor de ipocrizie al acestui Parlament! (Râsete. Aplauze.)

PNL de ce tace chitic? Eu sunt curios de ce tace PNL chitic! (Vociferări.)

Domnule Andronache,

Domnule Roman,

Eu sunt curios ce o să facă PNL la votul ăsta! Că aţi fost în campanie. Văd că domnul Simonis se înscrisese la cuvânt, după aia s-a dezînscris.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aşa ai făcut?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Deci, oameni buni, pe această legislatură, tehnic, dacă luăm şi numărăm parlamentarii, ar trebui să existe majoritate pentru a reveni la alegerea pentru primari în două tururi.

PNL a făcut campanie, susţinând chestia asta!

Sunt convins că Forţa Dreptei susţine. Domnul Orban şi-a asumat răspunderea, în urmă cu doi ani, pe proiectul ăsta! (Vociferări.)

În comisie, PNL a zâmbit şi a votat pentru respingere.

Oameni buni, ce facem aici? Discutăm de chestia asta de atâta amar de vreme. Aţi făcut campanie, aţi promis oamenilor că susţineţi şi v-aţi sucit.

Mai devreme sau mai târziu... (Vociferări.)

Vă zic chestia asta de patru ani de zile.

Mai devreme sau mai târziu vom reuşi să schimbăm chestia asta!

E foarte urât că acum suntem cu USL 2.0 şi ne dăm pe după corcoduş, dar sunt localităţi în ţara asta în care sunt primari aleşi cu mai puţin de 10% din numărul de alegători. Chestia asta nu poate să funcţioneze! Şi e important, şi PSD, şi PNL, să înţelegeţi, aţi reconstruit sistemul, aţi băgat iarăşi democraţia pe banda de avarii, dar la final lucrurile astea puşcă. Tot ceea ce înseamnă lipsa de competiţie politică din ţara asta nu poate să meargă la nesfârşit!

Ori resetăm regulile jocului - şi asta au promis, de aia mă uit şi la PSD, că tot promiteţi de cinci ani de zile şi comisie de cod electoral, şi discuţie, nu se întâmplă nimic. Probabil, cât o să fiţi în continuare în cârdăşie unii cu alţii, nici nu o să se schimbe nimic.

Dar, încă o dată, eu vreau neapărat de la PNL să aud un punct clar de vedere.

Mai susţineţi sau nu mai susţineţi alegerea primarilor în două tururi, aşa cum aţi promis alegătorilor dumneavoastră, că aveţi ocazia acum să o faceţi?! (Aplauze.)

Mersi frumos! (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Drept la replică, domnul Roman.

Vă rog.

O voce din sală:

Diplomele, Romane, diplomele!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îmi amintesc, stimate coleg, când mi-aţi pomenit numele, îmi amintesc o întâlnire de taină, când domnul Cioloş, fostul dumneavoastră şef, actualul dumneavoastră şef, nu ştiu, că nu mai ştiu ce e acolo, atunci când cerea susţinerea domnului Liviu Dragnea, preşedinte al PSD, şi al copreşedinţilor de atunci ai PNL, Vasile Blaga şi Alina Gorghiu, domnule Benga - ca să ştiţi şi dumneavoastră istoria recentă politică a partidului dumneavoastră -, s-a angajat că îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pentru reforma electorală, inclusiv pentru alegerea primarilor din două tururi şi a preşedinţilor de consilii judeţene.

Ce a făcut domnul Cioloş?

O voce din sală:

O spirală! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Ce a făcut şi cu dumneavoastră - a minţit!

Deci domnul Cioloş ne-a minţit şi pe noi, cum v-a minţit şi pe dumneavoastră, domnule Benga!

O voce din sală:

Hoţilor!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îmi pare rău, dar sunt colegi de-ai dumneavoastră. (Vociferări.) Vă poate confirma, de exemplu, domnul Dragoş Pîslaru, care a fost prezent la acea întâlnire. Vă pot confirma această chestiune foarte mulţi colegi de-ai dumneavoastră.

Eu vă ascult cu mare interes, pentru că, având 39 de primari în România, stimate coleg, adică undeva la 1% din numărul total al aleşilor din România, dumneavoastră sunteţi cu cea mai mare experienţă în administraţia publică. Dumneavoastră ştiţi exact cum funcţionează acest lucru.

Şi, da, sunt exemple de genul pe care le-aţi dat şi dumneavoastră, dar uitaţi-vă că din cei 39 aveţi şi câţiva dintre ai dumneavoastră în această situaţie, când au fost aleşi cu 10% din cei de pe listele electorale permanente.

Deci, dacă vreţi cu adevărat reformă, întrebaţi-l pe al dumneavoastră fost, actual şi viitor preşedinte Dacian Cioloş de ce minte. (Vociferări.) Pentru că el spune: "Jos imunitatea parlamentară!". Şi, când îl dau în judecată, domnul Cioloş îmi spune: "Domnule, eu am imunitate parlamentară!".

Întrebaţi-l pe domnul Cioloş, că el spune că nu e de acord cu pensiile speciale, dar merge şi le ia de la Bruxelles. Şi indemnizaţia de comisar european, şi pensie specială şi aşa mai departe.

Ăştia sunteţi voi, nişte ipocriţi şi nişte impostori! (Gălăgie. Aplauze.)

Voci din sală:

O să votezi sau nu? Ce o să votezi? Ce votezi acum, lasă vrăjelile?! Ce votează PNL?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis.

Pe procedură?

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am văzut că cei de la USR sunt extrem de preocupaţi şi nemulţumiţi de reprezentativitatea primarilor aleşi cu 10%-20%-30%, eventual, din totalul populaţiilor localităţilor pe care le conduc.

Nu v-am văzut îngrijoraţi de reprezentativitatea dumneavoastră, care aveţi 8% în Parlament, 8% din vreo 35% populaţie prezentă la vot, deci aveţi spre 3% reprezentativitate în Ţara Românească, dar sunteţi foarte îngrijoraţi de reprezentativitatea primarilor.

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe de altă parte, am văzut că aveţi aşa un dar de a avea tonuri de-astea grave, pătrunzătoare, şi atunci, evident, pare că vorbiţi serios şi că spuneţi lucruri importante.

Păi, haideţi să luăm ultima dată când am avut alegeri în două tururi - şi asta e dovedit, nu e părerea mea, puteţi lua statistic - şi să vedeţi ultima dată când am avut alegeri în două tururi în 2008.

O voce de la USR:

Slăbuţ!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În 2008, strict pe localităţile în care s-a organizat turul II, prezenţa la vot a fost mai mică decât în turul I. Firesc, pentru că mulţi candidaţi care s-au regăsit în primul tur pe buletinul de vot aveau votanţi care în turul II n-au vrut să se mai prezinte să voteze cu cei doi care au intrat în turul II.

Deci, dacă vă uitaţi la localităţile care în 2008 au avut turul II, prezenţa a fost substanţial mai mică decât în turul I.

În altă ordine de idei, spuneaţi că democraţia costă şi că nu trebuie să facem economii. Ştiţi că în 2008, ca şi în alte dăţi înainte, peste 90% din localităţi au fost câştigate din primul tur. Peste 90% din localităţi au fost câştigate din primul tur, chiar dacă se putea organiza un tur II, dar făcând peste 50% nu mai avea sens.

Din cele 10%, din cele rămase, în care s-a făcut turul II, în 80% au câştigat candidaţii care s-au aflat pe prima poziţie, adică cei care într-un singur tur ar fi câştigat alegerile.

Noi, practic, facem turul II pentru 2% din localităţi, eventual, în care a câştigat altcineva. Însă de ce sunteţi disperaţi dumneavoastră, cei care aveţi 2-3% intenţie de vot, dacă ne raportăm la întreaga populaţie a României, pentru că între turul I şi turul II partide la cataramă, partide minore, minuscule negociază şi tranzacţionează voturi pentru a obţine posturi de viceprimari.

Ei, nu o să vă permitem noi dumneavoastră să tranzacţionaţi votul românilor, ca să aveţi şi voi un viceprimar într-o localitate sau alta! (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo, Freddy!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Simion.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Stau aşa şi mă gândesc, ca iniţiator al acestui proiect legislativ, cum ar fi, pornind de la afirmaţiile dumneavoastră, să avem alegeri prezidenţiale tot într-un singur tur?!

O voce de la USR:

PSD a fost de acord!

Domnul George-Nicolae Simion:

Acest proiect de lege este iniţiat de deputaţi şi senatori AUR, aşa că nu vorbim aici cu sala, şi nici cu cei de la USR. Este o propunere avizată şi de CES, şi de Consiliul Legislativ, este un proiect normativ care îndeplineşte toate standardele, este o normalitate pe care... să vedem. L-am ascultat pe domnul Florin Roman. Nu mai e în sală! Aş fi foarte curios cum votează domnul Florin Roman. Dar să-i dăm ocazia domnului Florin Roman să voteze.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă solicit retrimiterea la comisii a proiectului de lege pentru un aviz favorabil şi pentru revenirea la două tururi în alegerea preşedinţilor de consiliu judeţean şi alegerea primarilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Avem propunere de retrimitere la comisii, două săptămâni, pentru Pl-x 338/2021.

Vot, vă rog.

O voce de la USR:

Hai, PNL, să te văd! Hai, Romane, să te văd!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Voturi pentru - 74, contra - 105, abţineri - 1, "nu votez" - 1.

Propunerea a fost respinsă.

Mai departe.

Domnul Barna.

O voce de la PSD:

Ilie, la puşcărie! Barna, dă banii înapoi!

Domnul Ilie Dan Barna:

Rămâne o întrebare: cât timp o să reuşiţi să mai încercaţi să prostiţi România că toată incompetenţa şi ipocrizia voastră e din vina USR? Şi eu acum regret că distinsul vorbitor, domnul Simonis, atât de locvace în gargară, a plecat din sală acum, când a explicat românilor, de la acest microfon, că alegerea primarilor în două tururi, dreptul cetăţenilor să-şi aleagă primarul cel mai competent este de fapt o chestiune de pe cine pune PSD viceprimari.

Deci, cât timp credeţi că puteţi să continuaţi această golăneală de a refuza democraţia?! Argumentele ridicole, că e o chestiune de costuri, în condiţiile în care costurile sunt ultimul lucru care contează pentru această majoritate care, iată, a promis că, cu 70%, va rezolva criza din România.

Ce avem în acest moment? Avem moţiune de moţiune şi intervenţie de intervenţie. Toţi din această grămadă arătaţi spre USR şi spuneţi că nu există o soluţie din cauza guvernării USR! (Vociferări. Gălăgie.)

Da, Cioloş nu şi-a asumat o responsabilitate pe care trebuia să o facă! Dar voi, de atunci, de ani de zile, prostiţi această ţară refuzând dreptul oamenilor să-şi aleagă primarii. Despre asta e votul de astăzi şi despre asta PNL trebuie să răspundă în faţa românilor, nu cu argumente hazlii, cum încearcă domnul Roman, explicând că nu a înţeles nu ştiu ce întâlnire de taină! (Aplauze.)

Votaţi două tururi şi atunci aveţi puţin obraz!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Du-te la puşcărie, Barna! Ilie, la puşcărie! Du-te la puşcărie! Fără penali!

O voce de la USR:

Fără case în Brazilia!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O democraţie reprezentativă funcţionează printr-un vot reprezentativ.

Prevederea prin care primarii se aleg uninominal dintr-un singur tur a fost introdusă la alegerile din 2012 de către PDL, controlat de Traian Băsescu.

Repet, în 2012, pentru că au pierdut politic prin acele măsuri de austeritate pe care le-au introdus, şi atunci s-au gândit că primarii în funcţie au şanse mari să câştige dintr-un singur tur, printr-un vot uninominal.

Partidul Social Democrat de la acel moment s-a opus acelei iniţiative.

Dacă încercăm să depăşim barierele politice şi gândim constituţional, dacă ne raportăm la principii ale democraţiei reprezentative, soluţia este una singură, aceea de a veni cu un vot reprezentativ din două tururi.

Dacă mergeam pe logica asta şi introducem şi la preşedinţie aceeaşi raţiune juridică, nu îl aveam pe actualul preşedinte Klaus Iohannis, pentru că în 2014 turul I a fost câştigat de PSD, prin Victor Ponta.

Ne dorim o democraţie reprezentativă, printr-un vot reprezentativ, funcţionăm ca atare!

Vrem un vot politic, vom primi ceea ce reglementăm!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Invoc art. 14 din Regulament şi vă rog să faceţi aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. a) din Regulament, în sensul în care colegii neafiliaţi au dreptul la o singură intervenţie în cadrul plenului, printr-un reprezentant comun. (Vociferări.)

Un reprezentant neafiliat a luat cuvântul.

Pe cale de consecinţă, vă rog să daţi cuvântul grupurilor parlamentare şi să închideţi dezbaterea.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Drept la replică domnul Benga. (Vociferări.)

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Eu urât să-i luaţi domnului Ludovic Orban dreptul de a lua cuvântul pe procedură, dar, în fine, aţi făcut-o!

Vine domnul Roman şi zice de ce a făcut sau nu a făcut domnul Cioloş.

Eu sunt convins că domnul Cioloş regretă faptul că nu a trecut atunci, în 2016, când avea ocazia. Dar, dincolo de discuţia asta, e o mare, mare diferenţă. Legitimitatea pe care o are PNL, ca partid care a făcut campanie pe această temă, versus legitimitatea pe care o avea Dacian Cioloş, ca premier tehnocrat numit şi fără un vot popular în spate, este fundamental diferită.

Îmi pare rău că domnul Roman a părăsit sala, e destul de urât că a părăsit sala, dar există... A, perfect, acolo! E o diferenţă fundamentală între cele două situaţii. Am convingerea fermă că Cioloş regretă, iar la final, toate discuţiile astea pe care le tot purtaţi aici despre democraţia reprezentativă, despre costuri, domnule, la final, dacă vrei o democraţie reprezentativă funcţională, ai nevoie să valorifici fiecare vot. Şi, de fapt, ceea ce se întâmplă cu votul într-un singur tur, fix asta face: aruncă la coşul de gunoi o grămadă de voturi ale cetăţenilor. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Orban Ludovic, drept la replică.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am solicitat dreptul la replică întrucât liderul Grupului AUR mi-a pronunţat numele.

Aşa că, domnule Andronache, degeaba încercaţi să-mi băgaţi pumnul în gură, că nu o să mă împiedicaţi să vorbesc, şi procedura o cunosc, astfel încât să ştiu când am dreptul să vorbesc şi când n-am dreptul să vorbesc.

Domnule Simion, cei care blochează începerea funcţionării comisiei sunt cei din PNL. Eu am votat în favoarea constituirii comisiei de anchetă şi îmi doresc ca această comisie de anchetă să-şi desfăşoare activitatea, să afle adevărul, acel adevăr care trebuie aflat.

Şi daţi-mi voie să vă mai spun ceva şi legat de dezbaterea la acest proiect de lege.

Partidul Naţional Liberal, când eram eu preşedinte şi premier, şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului pentru adoptarea Legii alegerii primarilor în două tururi, şi Guvernul pe care l-am condus a căzut pentru că ne-am angajat răspunderea.

Sigur, acela era Partidul Naţional Liberal.

Astăzi, UMP...N...L...Ă (Aplauze.) sunt convins că a uitat ce înseamnă liberalismul, că a uitat ceea ce susţine de 30 de ani, o democraţie autentică care să se bazeze pe o legitimitate conferită de votul a jumătate plus unu dintre cei care compun o comunitate şi îşi exercită votul, pentru a putea conduce destinele comunităţii patru ani de zile.

Vă spun de acum, domnilor deputaţi care spuneţi că aţi uitat, oamenii ştiu tot ce a susţinut Partidul Naţional Liberal, şi dacă veţi vota împotriva acestui proiect de lege, veţi suporta consecinţele. Şi, chiar dacă va rămâne sistemul de alegeri într-un singur tur al primarilor, primarii care vor candida din partea Partidului Naţional Liberal vor pleca cu un handicap îngrozitor, că reprezintă o formaţiune care şi-a minţit alegătorii şi care a făcut cu totul şi cu totul altceva decât a promis în campanie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman Florin. După care finalizăm dezbaterile.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Tot pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă, întrucât mi s-a pomenit numele.

Văd că s-au agitat foarte tare unii, aşa că am venit să le dau dreptate.

Da, domnule fost preşedinte al USR, mă bucur că aţi recunoscut, fostul dumneavoastră şef, Dacian Cioloş, v-a minţit atunci când a spus că vrea să-şi asume răspunderea aleşilor locali în două tururi.

Mă bucur că aţi recunoscut acest lucru, pentru că, dacă aveţi curiozitatea să vă uitaţi pe opiniile publice exprimate de Domnia Sa, e adevărat, doar în mediul online, el continuă să ne mintă pe toţi, susţinând acelaşi lucru.

Trebuie să îi dau dreptate şi fostului preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Aşa este, şi-a asumat răspunderea, şi-a asumat acest obiectiv, ceea ce nu a spus, pentru că ştia că îi pică Guvernul. (Vociferări.)

Şi, domnule fost preşedinte al... nu ştiu ce sunteţi dumneavoastră acum, neafiliat, independent, nici nu ştiu cum vă spuneţi..., vă reamintesc că dumneavoastră eraţi cel care, pentru a ajunge preşedintele Partidului Naţional Liberal, mergeaţi la primari, îi băteaţi pe umăr şi le spuneaţi că le veţi susţine drepturile pentru indemnizaţiile de limită de vârstă, iar când aţi ajuns preşedinte al Partidului Naţional Liberal, scoteaţi oamenii din sală, vă scoteaţi parlamentarii şi le spuneaţi să nu facă ceea ce aţi promis dumneavoastră în campania electorală.

Cam despre asta este vorba, domnule moralist!

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce din sală:

Bine!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pe procedură domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Tot ca drept la replică îi spun domnului preşedinte Orban că avea dreptul la acel drept la replică, a luat corect, regulamentar cuvântul. Însă luarea mea de poziţie nu avea legătură cu dumneavoastră, domnule Orban, ci cu faptul că trebuie, între dumneavoastră, deputaţii neafiliaţi, să vă desemnaţi un reprezentant care să îşi expună punctul de vedere al neafiliaţilor. Asta scrie în Regulament, şi apelul meu a fost la respectarea Regulamentului. Erau înscrişi trei colegi neafiliaţi, unul luase deja cuvântul şi nu am făcut altceva decât să solicit respectarea Regulamentului.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

11. Propunerea legislativă privind facilitarea încheierii contractelor de donaţie între operatorii economici şi instituţiile sociale; Pl-x 25/2019.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Simion, nu sunteţi iniţiator.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind facilitarea încheierii contractelor de donaţie între operatorii economici şi instituţiile sociale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legal care să încurajeze operatorii economici să doneze instituţiilor sociale, în beneficiul persoanelor defavorizate, în anumite condiţii, produse alimentare, îmbrăcăminte, produse de igienă în schimbul unor facilităţi fiscale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea raportului iniţial de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu, în numele Grupului AUR, aş dori să vă solicit retrimiterea la comisii, pentru că este o lege importantă, care ar ajuta cu adevărat un domeniu văduvit, din păcate, de şanse, din start, în actuala configuraţie a statului român.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Avem propunere de retrimitere la comisii Pl-x 25/2019.

Două săptămâni, domnule Simion?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două săptămâni.

Vot, vă rog.

Pentru - 75, contra - 113, abţineri - două.

Propunerea a fost respinsă.

În cadrul dezbaterilor dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie; PL-x 442/2019.

Din partea iniţiatorilor, Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă, care a fost ideea unui coleg de la PNL, Ovidiu Raeţchi, şi a fost susţinută de parlamentari din mai multe grupuri, vine să încerce să găsească o soluţie pentru situaţia lecturii în România, şi mai ales pentru situaţia fondului de carte din mediul rural şi din oraşele mici şi chiar oraşele mijlocii, din România.

Propunerea noastră prevede iniţierea unui fond special, în valoare de 1.800.000 de euro, pe o durată de 3 ani, în 3 tranşe, de câte 600.000 de euro, care să permită finanţarea cu 30.000 de euro a înfiinţării unei librării în ţară, de asemenea, fiind necesară o cofinanţare din partea persoanei care doreşte să înfiinţeze această librărie, cu minimum 10.000 de euro.

În România, din păcate, lectura, din păcate, atenţia pentru carte se găseşte în cădere liberă în ultimii ani şi acest lucru ar trebui să ne suscite o atenţie mult mai ridicată.

În România mai sunt astăzi 300 de librării, la 20 de milioane de locuitori. Aproape toate concentrate în marile oraşe şi în marile centre universitare.

Sunt oraşe mari de provincie din România care nu mai au librărie ori nici măcar nu mai au o bibliotecă publică.

Problema este că foarte multe dintre aceste spaţii destinate lecturii şi culturii au devenit săli de jocuri, au devenit baruri.

Situaţia aceasta cred că ar trebui să îşi găsească o formă de soluţionare, inclusiv prin astfel de acte normative. Mai ales că, din păcate, trebuie să recunoaştem, ne confruntăm cu o creştere alarmantă a analfabetismului funcţional, unul din elementele care creează un real handicap competitivităţii României în plan european şi un lucru care ar trebui să ne dea de gândit pe termen mediu şi lung.

Totuşi, din păcate, vedem cu toţii, trăim într-o societate în care vedem oameni care au scris 5 cărţi, dar au citit doar 3 în viaţa lor.

Şi poate că ar trebui să ne aplecăm mai mult pe ceea ce înseamnă această chestiune, cu privire la dezvoltarea infrastructurii culturale şi în această zonă, a librăriilor şi bibliotecilor.

Este un punct de vedere personal.

Voi vota, evident, împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Gheorghe.

Vă rog, raportul comisiei.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulţumesc.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.

În conformitate cu prevederile art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 442/2019, spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport, suplimentar.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie, în valoare totală de 1.800.000 de euro, defalcat în sume egale, pe o perioadă de 3 ani. Fiecare aplicant, pentru finanţare nerambursabilă pentru deschiderea unei librării, va beneficia de o sumă de 30.000 de euro.

În urma reexaminării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să menţină soluţia iniţială, respectiv să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Proiectului de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Predescu Ana-Loredana.

Vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că sunt total de acord cu tematica şi cu scopul acestui proiect de lege.

Librăriile în mediul rural sunt o necesitate.

Din păcate, cifrele ne dovedesc efectele lipsei lecturii, şi anume faptul că 42% dintre copiii României sunt analfabeţi funcţionali, ştiu să citească, dar nu înţeleg ceea ce au citit.

În 2018, Barometrul de Consum Cultural arăta că 69% dintre români nu citiseră măcar o carte. Şi nu cred că situaţia s-a îmbunătăţit dramatic de atunci.

România are cea mai mică piaţă de carte şi cel mai puţin numeros public cititor din Europa.

Piaţa de carte din România este estimată la 60 de milioane de euro, incomparabilă cu vânzările de carte din Germania - care se ridică anual la aproximativ 9 miliarde de euro -, cu cea din Ungaria - la 140 de milioane de euro - sau cea din Bulgaria, cu o populaţie de 7 milioane - la 60 de milioane de euro.

Deşi aproximativ 49% din populaţia României este localizată în mediul rural, în mare parte din aceste localităţi nu există librării. Copiii, în afară de biblioteca şcolii, în multe cazuri şi ea inexistentă, nu au contact cu lumea cărţilor, dincolo de manualele şcolare.

Cărţile au un rol esenţial în educaţia unui copil şi în formarea unei comunităţi.

Într-adevăr, impactul bugetar propus de acest proiect de lege este foarte mare, iar contextul social actual ne impune să prioritizăm măsurile de sprijin economic în rândul populaţiei, însă investiţiile care să determine lectura şi dezvoltarea cognitivă, mai ales în rândul copiilor, trebuie să intre în atenţia noastră, a Legislativului, cât şi a Guvernului, deoarece, în urma pandemiei, ne confruntăm cu cifre dramatice, raportate la situaţia şcolară a copiilor noştri. Şi nu putem avea pretenţia de la un copil să citească dacă acesta nu are de unde să îşi procure o carte.

Mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa Ilie-Alin, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege nu tratează cauza reală a lipsei de piaţă de carte, a lipsei de educaţie, a lipsei obiceiului de a citi, la români, şi în special la copii.

Am adus aici principalii vinovaţi de acest lucru. Vedeţi? (Arată un telefon, o tabletă şi un laptop.) Aceste device-uri, folosite înainte de vreme.

Eu le folosesc foarte mult, dar nu le-am folosit înainte de vreme.

Ce se întâmplă în educaţia copiilor noştri, începând de la primii paşi, de la preşcolar, chiar de la şcolar, este un atentat, un genocid la mintea lor.

Aici este principala cauză a acestui genocid - la ecran!

Ani de zile m-am luptat cu anumite educatoare, din grădiniţă, din creşă, să nu-mi expună copiii la acest device. (Arată o tabletă.) Şi am făcut-o degeaba. Se ascundeau.

Sunt nişte lucruri incalificabile!

Aş putea spune că ecranul ar trebui să dispară din învăţământul preşcolar, chiar şi din cel primar, şi să apară doar acolo unde îi este locul. Să fie conştientizaţi părinţii de pericolul expunerii copiilor lor la ecran încă din primii ani de viaţă!

Acolo este cauza pentru care nu se mai citeşte, pentru care avem acest numit "analfabetism funcţional" şi aşa mai departe. În fapt, un dezastru! Un dezastru!

Aici este cauza şi pe asta trebuie să o rezolvăm!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Burduja.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi fi succint.

Am mai vorbit de la această tribună despre importanţa lecturii pentru români şi despre faptul că suntem, din păcate, pe ultimul loc din Europa, în ceea ce priveşte cititul, lectura.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Şi la pasta de dinţi!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Sigur că librăriile de provincie sunt importante - şi salut această iniţiativă a fostului nostru coleg, domnul Raeţchi, alături de care lucrez la un nou set de măsuri pentru sprijinirea lecturii şi a pieţei de carte în România şi le vom anunţa curând şi sper ca toate partidele să le şi susţină.

În orice caz, după cum ştie şi colegul şi prietenul, Cătălin Teniţă, ca să facem din librării un loc viu în această ţară trebuie totuşi să regândim acest concept, să ne uităm la ce au făcut alte state, bine, să adăugăm o componentă, poate de incubatoare de afaceri sau alte lucruri care atrag tinerii din ziua de azi şi sunt adaptate vremurilor noastre.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Benga Tudor-Vlad.

Vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

În general, mă abţin de la dezbaterile pe tema pieţei cărţii, fiindcă, în calitate de proprietar de librărie, totdeauna m-am simţit, aşa, într-un vag conflict de interese să intervin în dezbaterile acestea.

Aceasta este o propunere bună, însă - acesta este şi motivul pentru care am ţinut să iau cuvântul, fiindcă problema cu piaţa de carte în România nu e neapărat în partea de ofertă.

E foarte adevărat că este o problemă, este o falie foarte mare între accesul în mediul rural versus accesul în mediul urban, însă problema, la final, este una, în principal, de a susţine cultural ceea ce înseamnă obiceiul de a citi, în ţara aceasta.

Pur şi simplu, noi, ca societate, trebuie să facem mult mai mult.

Şi inclusiv noi, ca parlamentari, putem să facem mult mai mult.

Dacă vă uitaţi la o societate ca Statele Unite, care are, cel puţin la nivel de piaţă de carte, de departe cea mai dezvoltată piaţă de carte din lume, implicarea persoanelor publice în a inocula obiceiul de a citi la copii este unul dintre cele mai importante lucruri de făcut. Ar trebui să îl facem şi noi.

Doi la mână. Ceea ce înseamnă suportul pentru bibliotecile şcolare şi pentru dezvoltarea fondului de carte, în particular, în mediul rural, ar putea să aibă impactul acela cât se poate de direct şi semnificativ. Pentru că - ţineţi cont de un lucru - elevii din mediul rural, spre deosebire de cei din mediul urban, au cu atât mai puţin acces, sunt mai puţin conectaţi, au mai puţine oportunităţi decât cei din mediul urban, din capul locului.

Deci, din punctul acesta de vedere, dezvoltarea fondului de carte în bibliotecile şcolare rurale ar fi de mare, mare impact.

Ultimul lucru pe care vreau să-l subliniez. Gândiţi-vă că o ţară ca Franţa, iarăşi, una dintre cele mai dezvoltate pieţe de carte din Europa, în perioada pandemiei a ţinut librăriile deschise şi le-a considerat magazine de maximă necesitate, exact ca farmaciile şi supermarketurile.

Avem lung drum de parcurs, dar investiţia în obiceiul de a citi - şi uitaţi-vă doar la modul în care scorurile pe PISA, pe citire, în România, s-au dus la vale!

Investiţia în obiceiul de a citi este una dintre cele mai productive şi benefice investiţii pe care le poate face o societate.

Mersi frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Discuţiile m-au provocat, n-am avut intenţia iniţial să iau cuvântul. Dar este adevărat că mirosul hârtiei este incomparabil, nu poţi să-l schimbi cu absolut nimic.

Dar întotdeauna trebuie să ne gândim la ceea ce înseamnă şi adoptarea tehnologiilor noi în ceea ce priveşte educaţia copiilor noştri.

Dar aici trebuie întotdeauna să ne gândim şi din perspectiva a ceea ce înseamnă fenomenul obezităţii, al creşterii obezităţii în rândul copiilor.

Este de datoria noastră să găsim acest echilibru şi să scoatem copiii din faţa calculatoarelor, din faţa tabletelor şi să-i mai ducem şi puţin pe câmpul de sport sau undeva unde pot să facă mişcare. Şi să îmbine într-adevăr mişcarea cu învăţătura. Este o combinaţie bună şi o combinaţie perfectă pentru a avea o generaţie de copii şi de urmaşi sănătoasă, bineînţeles, şi educată.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Vulpescu Ioan, vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Săptămâna trecută a fost la Londra unul din marile târguri de carte, şi pentru prima oară România nu a fost prezentă.

Institutul Cultural Român a motivat absenţa de la acest important eveniment cultural pentru industria editorială prin absenţa unei finanţări.

Până la urmă, chestiunea ţine de strategie şi de viziune - ce loc i se acordă, până la urmă, cărţii. Cum tratăm noi, editorii, autorii, cei care scriu. Până la urmă, e o chestiune de politică de stat.

Proiectul acesta este respins, nu pentru că este despre industria de carte şi că are nevoie de o susţinere. Evident că e vorba şi despre asta. Numai că implicarea Administraţiei Fondului Cultural Naţional - aşa cum se precizează în proiectul de lege - este nepotrivită. Prin regulament, AFCN nu poate derula activităţi de comerţ.

Deci proiectul a fost elaborat defectuos.

Pe de altă parte, trebuie spus că ultima măsură, ultima intervenţie majoră pentru sprijinirea industriei de carte în România este reducerea TVA la carte, pe care Guvernul PSD a făcut-o în 2015. Au trecut 7 ani, după care n-a mai venit nimic.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului.

Proiectul rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 1 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar; PL-x 389/2019.

Din partea iniţiatorilor nu sunt intervenţii.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului?

Vă rog.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia juridică, Comisia pentru agricultură au fost sesizate, prin adresa PL-x 389 din 18 septembrie 2019, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Anexei nr. 1 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 16 septembrie 2019, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Anexei nr. 1 din Legea nr. 18/1991, astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2020, tariful datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan, precum şi pentru introducerea terenurilor agricole în intravilan, să se reducă de la 4 lei/m², cât este în prezent, pentru terenurile din clasa I de calitate, la 0,4 lei/m², iar scăderea să fie progresivă, până la 0,2 lei/m², pentru terenurile din clasa V de calitate, ca urmare a denominării monedei naţionale.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a proiectului de lege, din următorul motiv: proiectul de lege nu respectă dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale; PL-x 476/2020.

Iniţiator - Guvernul României.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare, pentru prezentarea raportului?

Nu avem reprezentant?

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Scuze de întârziere, domnule preşedinte de şedinţă!

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 476 din 17 august 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 11 august 2020.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor; avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare clarificarea unor termeni din cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, precum şi a unor aspecte legate de administrarea şi gestionarea Fondului Cultural Naţional.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa online a Comisiei din 15 februarie, anul curent.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbateri a participat, în calitate de invitat, domnul Demeter András István, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

În urma examinării iniţiativei legislative membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitatea voturilor, întocmirea unui raport de respingere a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; Pl-x 357/2018.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru egalitatea de şanse, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Guvernul nu susţine.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ.

Comisia pentru sănătate şi familie a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003, în sensul conferirii unui mecanism eficient de monitorizare a respectării ordinului de protecţie, precum şi al redefinirii unor sintagme în acord cu deciziile Curţii Constituţionale în materie, propunându-se, în principal, următoarele: modificarea definiţiei noţiunii de "membru de familie", în sensul eliminării sintagmei "în cazul în care convieţuiesc", introducerea unor noi măsuri de control, în sensul obligării agresorului să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, efectuarea de verificări inopinate de către organele de poliţie cu privire la respectarea ordinelor de protecţie, reglementarea posibilităţii de a introduce în numele victimei a cererii privind emiterea ordinului de protecţie de către orice membru al familiei, astfel cum este definit la art. 5 din Legea nr. 217/2003.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind declararea municipiului Calafat "Oraş al Independenţei"; PL-x 194/2021.

Iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pe procedură.

Vă adresez solicitarea, din partea Grupului PNL, de retrimitere la comisie a acestei propuneri legislative, pentru o nouă examinare.

Nu m-am consultat cu ceilalţi colegi lideri de grup, de aceea vă rog să supuneţi votului această solicitare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunere de retrimitere la comisie - PL-x 194/2021.

Două săptămâni?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două săptămâni.

Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, 5 contra, 7 abţineri.

Propunerea de retrimitere a fost adoptată.

Domnul Ringo?

Doriţi să...? Nu.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 republicată privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; Pl-x 441/2016.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 104 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost retrimisă Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru sănătate şi familie, prin adresa Pl-x 441/2016 din 9 martie 2021, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 4 octombrie 2016.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor menţinerea soluţiei de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Încheiem aici şedinţa de dezbateri.

Ne revedem la ora 14.30, la votul final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot. Vom face un vot de control.

Vot, vă rog.

266 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Înainte de a intra în ordinea de zi, doamna deputat Diana Stoica are o scurtă intervenţie.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Zilele trecute am fost în Ucraina. Am fost la Kiev şi am fost în teritoriile proaspăt eliberate din Bucea şi din Irpin, împreună cu colegul nostru Filip Havârneanu.

Criminalii lui Putin au lăsat în urmă doar durere: şcoli şi spitale bombardate şi gropi comune. Atâţia oameni nevinovaţi care au fost torturaţi şi omorâţi, atât de torturaţi încât nu îi mai recunoaşte nimeni. Ei se vor odihni în nişte gropi comune.

Au lăsat în urmă femei violate, inclusiv copii şi fete.

Am văzut cu toţii pe aceste ecrane, în timpul discursului lui Volodimir Zelenski, imaginile cu masacrul de la Bucea.

Am fost şi noi pe acea stradă. Nu mai erau cadavre, dar erau bucăţi de oameni pe care câinii încercau să le mănânce.

Ceea ce se întâmplă acolo este genocid şi trebuie să spunem asta cu subiect şi predicat. Fiecare dintre noi avem puterea şi responsabilitatea să facem mai mult şi mai repede ca să ajutăm binele să învingă.

Şi avem oportunitatea chiar astăzi să facem un pas important. Toate statele membre UE dau în fiecare zi Rusiei 800 de milioane de euro. Trebuie să încetăm să mai finanţăm acest genocid! România trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic.

Aşa că vă invit pe toţi să semnaţi iniţiativa colegului nostru Cătălin Teniţă, prin care propunem un embargou pentru toate produsele ruseşti în ceea ce priveşte combustibilul, gazul natural, cărbunele şi combustibilul nuclear.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simion, pe procedură.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Vreau să o felicit pe colega noastră Stoica pentru luarea de poziţie.

Crime abominabile se întâmplă în Estul Europei şi în Asia.

"De-acolo unde s-a sfârşit pământul

Vin oameni să ne ia pământ şi fraţi

Şi-n faţa lor abia rostim cuvântul

Şi prin tăcere suntem vinovaţi"

Am făcut un apel, dragi colegi, la dumneavoastră, acum două săptămâni, să-i sprijinim pe românii din Cernăuţi care nu au fost sprijiniţi de-a lungul vremii nici de autorităţile de la Kiev, lucru care acum păleşte faţă de crimele abominabile care se întâmplă; dar, din păcate, nici de autorităţile de la Bucureşti. La Comisia pentru buget astăzi este o iniţiativă legislativă pe care am semnat-o şi eu pentru burse pentru micuţii noştri de la Cernăuţi, pentru învăţământul în limba română.

Felicit iniţiatorii şi mă bucur că am putut semna şi eu această iniţiativă.

Cei - puţin sau mulţi dintre dumneavoastră - care pot face o donaţie pentru un centru de prim-ajutor la Cernăuţi, prin iniţiativa "Uniţi sub tricolor", sunt rugaţi, la finalul votului, să contribuie în această urnă, care am văzut că i-a deranjat pe mulţi.

Încă o dată, o felicit pe doamna deputat Stoica!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Avem o iniţiativă legislativă pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi al cărui termen pentru dezbatere şi vot final a fost depăşit.

Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, şi de modificare şi abrogare a unor articole din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi; Pl-x 576/2021; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Capitolul I. Legi ordinare. Respingeri.

1. Proiectul de Lege privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate C.F.R. - S.A., din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului Câmpina; PL-x 182/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

186 de voturi pentru, 101 contra, 4 abţineri.

Adoptată.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România; PL-x 445/2010; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru industrii propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

291 de voturi pentru, unul contra.

Adoptată.

3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; PL-x 266/2019; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Pentru - 235, contra - 51, abţineri - 4, "nu votez" - 1.

Adoptată.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 25 iulie 2001 (republicată), cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 603/2018; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru.

Adoptată.

5. Proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare; PL-x 370/2021; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

228 de voturi pentru, 61 contra, două abţineri.

Adoptată.

Proiectul de Lege pentru achiziţia de...

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Acum?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

N-am văzut.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Foarte scurt.

Pentru colegii de la USR care au iniţiat acest proiect de lege.

Deci am votat pentru înfiinţarea ulterioară şi sperăm funcţionarea acestei agenţii naţionale pentru marketing şi calitatea produselor româneşti. De ce? Pentru că am întrebat specialişti, oameni cu experienţă, imparţiali, fermieri, care au spus că este necesară, deoarece se va ocupa strict cu schemele de calitate, acele DOP-uri, IGP-uri, IG-uri montane, ecologice, tradiţionale şi aşa mai departe. Aceste agenţii există la nivelul tuturor ţărilor europene cu tradiţie în acest moment: Franţa, Germania, Italia sunt exemple. Acolo există chiar agenţii naţionale defalcate pe anumite tipuri de scheme de calitate.

Însă, da, acolo este un mecanism mai bun, este un parteneriat public-privat, în care bordul de conducere nu este plătit şi este constituit din conduceri ale organizaţiilor reprezentative ale fermierilor, iar partea executivă este plătită. Deci este necesară pentru că mediul privat nu are mecanismele necesare - şi nici competenţele - de întocmire, de certificare, de transmitere, de asigurare juridică la nivel internaţional pentru schemele de calitate.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru achiziţia de echipamente de protecţie şi aparatură medicală şi de construcţie de infrastructură spitalicească; PL-x 357/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

289 de voturi pentru, unul contra.

Adoptată.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 4 februarie 2020; PL-x 519/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru industrii propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

201 voturi pentru, 92 contra, doi colegi nu votează.

Adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat; PL-x 20/2022; lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru, două contra, 11 abţineri.

Adoptată.

9. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Fondului Special pentru Încurajarea Librăriilor de Provincie; PL-x 442/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

218 voturi pentru, 59 contra, 14 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale; PL-x 476/2020; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

281 de voturi pentru, două contra, 12 abţineri.

Adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; Pl-x 357/2018; lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru egalitate de şanse propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

123 de voturi pentru, 69 contra, 101 abţineri, un coleg nu votează.

Propunerea se întoarce la comisii.

II. Legi organice. Respingeri.

12. Legea pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 681 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020; PL-x 121/2020; lege organică.

Comisia pentru constituţionalitate propune respingerea legii.

Vot, vă rog.

132 de voturi pentru, 153 contra, 6 abţineri, un coleg nu votează.

Propunerea merge la comisie.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali; Pl-x 338/2021; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, 95 contra, 34 de abţineri, doi colegi nu votează.

Propunerea se întoarce la comisii. (Aplauze.)

Domnul Ciubuc, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat împotriva respingerii acestui proiect de lege.

A fost rumoare în dezbatere şi nu a fost loc să-mi daţi şi mie cuvântul, pentru că avem o cutumă parlamentară.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E prevedere regulamentară.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Ce trebuie să ştie românii, pentru că acum s-a votat respingerea unui proiect de lege prin care să alegem primarii în două tururi. Şi vrea să fie limpede şi clar, ca să ştie şi românii. Coaliţia de guvernare PNL-PSD-UDMR este împotriva alegerii primarilor în două tururi. Şi explic de ce.

Pentru că PNL şi PSD, de-a lungul timpului, nu dezbat în alegerile locale proiecte şi idei de proiecte pentru comunităţile locale, ci se concurează între ei care dau mai mult pentru un vot la alegerile primarului şi nu le convine nici PNL, stimaţi români, nici PSD, să cumpere voturi la bucată ca să câştige primăriile.

De asta PNL şi PSD tot timpul, la alegeri, se bat care dă mai mult: unul 200 de lei votul, unul 300 de lei votul.

De asta, să ştiţi, dragi români, nu le convine să cheltuiască bani să vă cumpere voturi în alegerile locale!

În legătură cu UDMR.

Ştim cu toţii că nici UDMR nu-i convine acest proiect de lege, pentru că UDMR conduce în primării cu 30%, câştigă alegerile în primul tur cu 30%, şi conduce comunităţi unde românii sunt 70%, pentru că candidează şi PNL, şi PSD, şi alte partide.

Deci, asta este, stimaţi români!

O voce de la PSD:

În Moldova, la tine, nu aici! Aici e altceva!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Nici UDMR! Şi UDMR este părtaş la această cumpărare de voturi!

Nu este normal ca UDMR să hotărască viaţa etnicilor români în comunităţile unde românii sunt 70%!

Să vă fie ruşine, domnilor de la UDMR!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc frumos.

Deci, stimaţi colegi, dragi români, să vă fie ruşine, Coaliţia de guvernare, care nu vrea să alegem primarii în două tururi!

Susţin propunerea să alegem şi preşedintele, şi Parlamentul în două tururi! Nu doriţi?

Ruşine să vă fie! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, propunerea a fost întoarsă la comisie!

Domnul Lupu Andrei-Răzvan.

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Stimaţi colegi,

Îmi pregătisem şi eu un discurs similar cu cel al domnului Ciubuc, dar eu voiam să vă zic: felicitări, stimaţi colegi! Înţeleg că de astăzi începem să lucrăm la reforma electorală. Mă bucur că după toate discuţiile noastre ne facem curaj şi vorbim despre două tururi.

Felicitări PNL că în sfârşit... (Vociferări.)

Ei, vedeţi, domnul Cioloş a înţeles cum merge cu Comisia de la Veneţia şi că nu schimbă cu două luni înainte, prin O.U.G.

Dumneavoastră aţi înţeles că putem lucra împreună cu doi ani înainte!

Felicitări, mergem înainte la treabă, pentru două tururi şi reformă electorală!

Merçi! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am votat contra respingerii acestei iniţiative. Am votat pentru democraţie. Aici nu este vorba despre PSD, PNL, AUR, USR sau oricine credem noi că ar trebui să transformăm o discuţie despre Constituţie, despre vot şi despre reprezentativitate, într-o dispută politică.

Dacă ne dorim cu adevărat o ţară cu o democraţie reprezentativă, trebuie să acceptăm un vot reprezentativ.

Nici măcar despre primari nu e vorba aici. De aceea trebuie să acceptăm că votul în două tururi în zona administrativă este obligatoriu. Este obligatoriu pentru a ne respecta pe noi, pentru a respecta morţii din 1989, pentru a respecta comunităţile care ne trimit în acest Parlament.

Deci eu am votat pentru alegerea în două tururi a primarilor şi a preşedinţilor de consiliu judeţean.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Suciu Vasile.

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Două lucruri am reţinut, ca urmare a acestui vot.

1. În sfârşit, colegii de la USR recunosc că vorbesc exact aceeaşi limbă cu cei de la AUR şi nu se mai ascund să facă public acest lucru.

Şi 2, cred că trebuie să fim cu toţii mai atenţi, în special în coaliţia guvernamentală reprezentată în Parlament, vizavi de voturi importante, sensibile (Râsete.) şi nu trebuie să votăm după un vot cu alt vot sub impulsul unei emoţii, stimaţi colegi de la PNL. (Vociferări.)

Nu-mi faceţi semne!

Vorbim de alegerea primarilor în două tururi şi dacă ţin eu bine minte a existat o discuţie în coaliţie pe această temă şi cred că cel puţin cineva a greşit la acest vot.

Nu e niciun fel de problemă, s-a întors la comisii şi vom rezolva această mică problemă.

Am un mesaj pentru primarii inclusiv de la Partidul Naţional Liberal: va rămâne vot într-un singur tur!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

14. Propunerea legislativă privind facilitarea încheierii contractelor de donaţie între operatorii economici şi instituţiile sociale; Pl-x 25/2019; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

197 de voturi pentru, 78 contra, 13 abţineri.

Adoptată.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr.1 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar; PL-x 389/2019; lege organică.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 263, abţineri - 6, "nu votez" - 3.

Adoptată.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; Pl-x 441/2016; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 184, contra - 101, abţineri - 3.

Adoptată.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.00.