Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 aprilie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la aceste declaraţii politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal. Dacă se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat îi voi retrage cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie în cadrul acestei şedinţe.

Algoritmul îl cunoaşteţi: 3 - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, şi câte un coleg de la AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

Intrăm în susţinerea declaraţiilor.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Datoria publică a României - moştenire lăsată de Superman Cîţu".

Stimaţi colegi,

Potrivit Ministerului Finanţelor, datoria publică a României a depăşit, în premieră, pragul de 50% din PIB, în lunile ianuarie şi februarie, în contextul în care România a primit şi un împrumut de 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanţare din PNRR, împrumut cu impact asupra nivelului datoriei publice.

Datoria publică a României s-a dublat în ultimii şase ani, de la 269 de miliarde de lei la finalul anului 2015, la 577 de miliarde de lei la finalul anului 2021. Ca procent din produsul intern brut, în perioada guvernării PSD, 2015-2019, datoria publică a scăzut de la 39,4%, în 2014, la 35,3% la finalul lui 2019.

Începând cu anul 2020, datoria publică a crescut accelerat la 47,4% din PIB, la finalul anului, adică un plus de 128 de miliarde de lei într-un singur an, iar în anul 2021 datoria publică a mai făcut un salt de 77 de miliarde de lei.

România plăteşte acum pentru incompetenţa guvernării de dreapta din ultimii doi ani, care a amanetat viitorul României. Cîţu a preluat de la PSD o datorie guvernamentală de 35% din PIB, iar când a fost demis a lăsat o datorie de 49%, o diferenţă de plus 14 puncte procentuale.

Superman Cîţu, ca ministru al finanţelor şi apoi ca premier, s-a împrumutat mult şi prost. În total, a împrumutat peste 270 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă un sfert din PIB-ul anual al României.

Din păcate, împrumuturile uriaşe ale lui Cîţu nici nu au îmbunătăţit economia, nici nu au adus mai mulţi bani în buzunarele românilor. În epoca Superman Cîţu au fost vârfuri de împrumut de aproape trei ori mai mari decât s-a împrumutat guvernul actual în primele două luni ale anului. Acestea au fost rezultatele acţiunilor fantastice ale "supereroului" Cîţu - împrumuturi mari cu eficienţă mică.

Românii îşi leagă speranţele de PSD pentru a repara dezastrul guvernării de dreapta, aşa cum a făcut de fiecare dată, şi aşteaptă o guvernare care să lucreze pentru ei.

Timpul României fantastice din imaginaţia bulversată a lui Cîţu a apus. Acum avem cu toţii responsabilitatea să facem din România reală o ţară unde românii nu duc grija zilei de mâine.

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule Savu.

Domnul Ioan Vulpescu, dacă este? Nu.

Domnul Virgil Alin Chirilă?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

Am văzut în ultima perioadă o serie de declaraţii politice care critică faptul că Guvernul a depăşit pragul de 50% din PIB în ceea ce priveşte nivelul datoriei publice. Nu se ţine cont deloc de contextul economic în care ne aflăm. Cei care lansează astfel de critici, arătând cu degetul la nivelul dobânzilor, pur şi simplu se fac că nu văd că această situaţie se întâmplă în majoritatea statelor din Uniunea Europeană. Nu doar România este într-o situaţie aşa critică, ci întreaga Europă. Ne-am asumat împreună cu partenerii europeni aplicarea unor sancţiuni economice dure Federaţiei Ruse. În mod evident acest lucru vine şi cu un cost pentru Uniunea Europeană şi, implicit, pentru România. Avem dobânzi mai mari, avem creşteri la preţurile de la energie şi de la carburanţi, cu siguranţă vom avea mai puţine investiţii străine, iar toate acestea afectează puternic mediul de afaceri, nu doar în România, ci în întreaga Europă.

Dar nu aş fi intervenit cu această declaraţie politică dacă astfel de critici nu ar fi venit chiar din partea celor care au înfăptuit această criză economică pe care acum încearcă să o pună în spatele altcuiva. Pentru a înţelege cum a ajuns România la o datorie publică de peste 50% din PIB, e important să ne reamintim anumite date.

În anul 2019, la finalul guvernării PSD, datoria guvernamentală a României era de circa 373 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 35% din PIB. Vă mai amintiţi acea perioadă în care ni se spunea că România creşte pe datorie? Ei bine, abia după 2019 am văzut cu adevărat cum creşte o ţară pe datorie.

Astfel, în anul 2020, datoria României a mai crescut cu peste 120 de miliarde de lei, ajungând la circa 500 de miliarde de lei.

În 2021, cu domnul Cîţu prim-ministru, datoria României a mai crescut cu încă 76 de miliarde de lei.

Deci vă rog să faceţi calculul: undeva la peste 120 de miliarde de lei în Guvernul Orban, plus 76-77 de miliarde în Guvernul Cîţu, rezultă o creştere de peste 200 de miliarde de lei în guvernarea de dreapta, a celor care acuzau cândva că PSD a avut creştere economică pe datorie. Cei doi premieri pe care i-am menţionat aici au îndatorat România cu mai mult de jumătate din toată datoria acumulată de ţara noastră în ultimii 30 de ani!

Am rugămintea colegială ca cei care au înfăptuit acest dezmăţ al împrumuturilor să se abţină să mai comenteze despre nivelul datoriei, în acest moment în care Guvernul actual încearcă să repare tot ce s-a stricat în perioada 2020-2021.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la Grupul PNL.

Domnul Laurenţiu Leoreanu încă nu a ajuns.

Domnul Ervin Molnar nu a ajuns.

Doamna Vetuţa Stănescu?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "«Sprijin pentru România» - un pachet pentru o ţară stabilă şi puternică".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ultima perioadă a reprezentat o adevărată provocare pentru noi toţi. După doi ani de pandemie, acum trebuie să gestionăm efectele unui război şi a unei crize umanitare. Alături de ţările membre UE şi NATO, România s-a raliat sancţiunilor împotriva Moscovei, fapt care ne-a afectat şi ne va afecta economia, însă trebuie să plătim astăzi un preţ pentru a nu fi nevoiţi să plătim unul mai mare în viitor. Libertatea şi drepturile de care ne bucurăm zilnic necesită sacrificii, din păcate, în acest context de război desfăşurat la graniţele noastre.

Pentru a contracara parte dintre consecinţele nefaste în plan economic şi social, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele PNL şi prim-ministrul României, domnul Nicolae Ciucă, alături de ceilalţi lideri ai coaliţiei de guvernământ, au anunţat pachetul "Sprijin pentru România", menit să vină în ajutorul românilor, afectaţi profund de vicisitudinile istorice pe care am obosit să le mai trăim.

În mod concret, se vor acorda vouchere de 50 de euro la fiecare 60 de zile - pentru cumpărarea a 6 alimente de bază - familiilor cu doi copii unde venitul lunar mediu este mai mic de 600 de lei, fiind vizate 151.000 de gospodării. Vor beneficia de acest pachet şi 168.000 de persoane cu venit mediu garantat, 864.000 de persoane cu dizabilităţi şi 3,5 milioane de pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei. Pentru că educaţia reprezintă o prioritate pentru noi, elevii care provin din familii cu venituri mici primesc vouchere de 30 de euro lunar pentru alimente, rechizite şi haine. Mai mult, se vor îmbunătăţi condiţiile din spitalele publice, dublându-se norma de hrană pentru pacienţii din spitale, iar tichetele de masă uzuale vor beneficia de o creştere în valoare de până la 30 de lei.

Mediul de afaceri, motorul economiei româneşti şi piatra de temelie a acestei ţări, va primi, de asemenea, ajutor în aceste vremuri grele: granturi de până la 400.000 de euro pentru IMM-urile al căror lanţ de aprovizionare a fost afectat de războiul din Ucraina, 200 de milioane de euro pentru investiţiile cu impact semnificativ pentru economie, ajutoare de stat alocate investiţiilor de peste 1 milion de euro. 300 de milioane de lei sunt prevăzuţi pentru firmele de transport rutier de mărfuri, persoane, dar şi companii de distribuţie, fiind estimaţi circa 4.000 de beneficiari. Se vor deconta 0,50 lei pe litrul de carburant, venind astfel în întâmpinarea creşterilor la pompă din ultima perioadă.

Nu în ultimul rând, tinerii noştri, viitorul şi speranţa acestei ţări, prin Programul "Student Invest" vor beneficia de garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporţie de 80% de către stat, exceptând dobânzile, comisioanele şi spezele bancare, precum şi suportarea dobânzilor şi a cheltuielilor adiacente creditului, cheltuielile eligibile în cadrul programului fiind credite pentru taxe de studii, inclusiv licenţă, master, doctorat, pentru publicarea unor cărţi sau a unor studii de specialitate, plata locurilor de cazare în căminele studenţeşti etc.

În calitate de parlamentar liberal, consider că prin astfel de măsuri prompte şi extrem de necesare România va fi mult mai rezilientă în faţa provocărilor de azi şi de mâine, cu ajutorul unui pachet de măsuri denumit "Sprijin pentru România". Românii au nevoie de ajutor acum, iar actuala coaliţie va face tot ceea ce este necesar pentru a atenua tăvălugul de probleme ivite ca urmare a pandemiei, apoi a crizei energetice, dar şi a războiului, prin pachete de sprijin şi măsuri punctuale, care vor garanta prosperitatea şi securitatea cetăţenilor noştri.

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Lilian Scripnic.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România - o ţară frumoasă, cu oameni sufletişti".

Ştim cu toţii că răbdarea, empatia şi ospitalitatea sunt caracteristici ale poporului român, manifestate şi apreciate de-a lungul timpului de către toţi cei care au venit pe meleagurile noastre.

Odată cu începutul conflictului din Ucraina, România s-a implicat intens, acordând ajutor umanitar, atât în ţara vecină, cât şi pe teritoriul nostru. Am oferit locuri de cazare, hrană, apă, ajutor medical, asistenţă în cele mai variate forme multor refugiaţi. Mă mândresc că ţara noastră a arătat atâta compasiune şi generozitate.

Dar până unde poate să ajungă această bunăvoinţă? Mă tem că generozitatea şi ospitalitatea noastră ar putea lua nişte forme de-a dreptul curioase. Nu trebuie să ne atentăm identitatea prin exagerarea semnificaţiei ajutorului acordat şi nici demnitatea, nici raţiunea, în numele acelui ajutor.

Am fost martori la multiple cazuri de arborare pe clădiri oficiale din România a drapelului ucrainean, fără a fi vorba de o vizită oficială, fapt care în mod evident contravine Legii nr. 75/1994.

În ce ţară s-a mai văzut aşa ceva? Oare nu este suficient că deja avem drapele cu însemne separatiste arborate la noi, în România?

Mai nou, am început să schimbăm indicatoarele rutiere cu unele scrise în rusă sau ucraineană. Oare nu există GPS, nu există hărţi sau ucrainenii nu ştiu să citească literele latine? Oare chiar am ajuns la culmea prostiei sau este manifestarea dresajului politic la care suntem supuşi?!

La Galaţi a fost înaintată propunerea de către un partid politic de a redenumi o stradă cu un nou nume: "Eroii Ucrainei". Înţelegem suferinţa prin care trece poporul ucrainean, dar propunerea ni se pare nepotrivită şi exagerată.

AUR Galaţi vine cu propunerea de a alege un nume care să evoce un episod dureros, dar din istoria românească, de exemplu "Strada Martirilor de la Fântâna Albă", acolo unde au fost masacraţi mai bine de 3.000 de români.

În aceeaşi tematică se înscrie şi campania demarată de către autorităţile ucrainene, prin ambasadele lor, de a solicita statelor să schimbe numele străzilor unde se află ambasadele Rusiei cu nume care să conţină cuvinte şi sintagme precum "Ucraina", "Ucraina Liberă", "Ucraina Independentă", "Eroii Ucrainei" etc. Aflăm că o solicitare de schimbare a denumirii unei părţi din Şoseaua Kiseleff a fost trimisă şi Primarului Bucureştiului. Sper că autorităţile române vor avea suficient discernământ şi nu vor răspunde unui asemenea demers care mi se pare exagerat şi abuziv.

Vă mulţumesc.

Lilian Scripnic, deputat de Galaţi.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei Drancă văd că nu a sosit.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Radu Tudor Ciornei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Unde lipseşte respectul, de onoare nu poate fi vorba".

Începând din ziua în care Rusia bolnavului Putin a declanşat atacul diabolic şi crud împotriva Ucrainei, judeţul Suceava a devenit unul dintre punctele-cheie ale acţiunilor de solidaritate umană în faţa atrocităţii războiului. Răspunsul oamenilor de rând, dublat de cel al ONG-urilor a suplinit perfect lipsa unei reacţii rapide a autorităţilor locale şi centrale. Speram cu toţii la un moment în care vom răsufla cât de cât uşuraţi dar, din păcate, mai e mult până atunci. În judeţul Suceava, aparenta linişte a fost curmată brutal de vestea-trăsnet ce s-a răspândit cu repeziciune: Cristinel Creţu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, mâna dreaptă a preşedintelui Gheorghe Flutur, a fost arestat de către DNA pentru luare de mită, în urma unui flagrant efectual chiar în biroul său. Am evitat să comentez în primele zile de după eveniment, alegând să urmăresc reacţiile celor implicaţi.

Societatea civilă şi mass-media independentă au reacţionat instantaneu, amintindu-şi că strigam cu toţii, în cor, de ani de zile, cerând eficientizarea şi urgentarea lucrărilor de modernizare a drumurilor judeţene. De autostrăzi, la noi, încă nu poate fi vorba.

Au existat numeroase avertismente vizavi de faptul că aceste şantiere deschise aiurea, lăsate în paragină, sunt accidente ce aşteaptă să se întâmple. Au murit oameni până la urmă. Reacţia aceloraşi autorităţi a fost aceeaşi: un zid de tăcere. Acum, în urma anchetei DNA, aceste întârzieri exasperante ce devin criminale de-a dreptul au o faţă, un nume. Caracatiţa care promite dar nu livrează, care acceptă predarea unor lucrări de o calitate execrabilă a fost identificată de către DNA. Fără să îmi permit să extind în vreun fel vina asupra altor persoane din consiliul judeţean, consider că am tot dreptul să arăt către putreziciunea unei administraţii perene a PNL, binecuvântată şi de o domnie PSD, numai bine ca să aibă fiecare pe cine să arunce vina, pe când noi, cetăţenii judeţului, ne uităm la... mai nimic. Îmi amintesc de ridicolul declaraţiilor din momentul deschiderii şoselei de centură a Sucevei, când toţi îşi arogau meritele de inaugurare, dar nimeni nu îşi asuma răspunderea pentru că a fost finalizată în 12 ani.

Revenind la oile noastre, cred că este inadmisibil ca în acest moment domnul Creţu să mai fie membru PNL Suceava sau vicepreşedinte al CJ. Nu pot să cred că în acest caz colegii săi din PNL Suceava nu i-au cerut şi chiar forţat demisia de onoare din partid şi din toate funcţiile, urmând a aştepta rezultatul procesului dintr-o postură neutră. Nu pot să cred că fruntaşii PNL Suceava stau confortabil pe locurile lor, fără să iasă în faţa cetăţenilor revoltaţi ai judeţului. Ştiu că ne vor spune că aşteaptă ca justiţia să îşi urmeze cursul. Însă, aşa cum ştiu şi câţiva dintre Domniile Lor, justiţia suceveană s-a mişcat anevoie în nişte cauze aflate pe rol şi poate chiar pe asta se bazează mai marii liberali ai Sucevei care, pentru câteva zile, sunt în fruntea partidului.

Stimaţi foşti colegi de alianţă, aţi ales, din motive bine ştiute, pe care nu le mai comentez, să fiţi slujnică în casa PSD-iştilor, care nu numai în Suceava vă umilesc pe unde vă prind. Partidul vă este rupt, zombi-ul politic pe care l-aţi glorificat şi susţinut, Florin Cîţu, a fost deunăzi îngropat fără preot, şi fără onoruri, într-un colţ de cimitir. V-aţi pierdut, fără putinţă de tăgadă, puterea. V-a rămas onoarea. Vă invit ca din bun-simţ faţă de alegători să îl demiteţi pe domnul Creţu. Cei care nu mai vor sau nu mai pot conduce judeţul să îl urmeze, iar cei care rămân cereţi-vă iertare în faţa sucevenilor, încetaţi cu hoţiile şi faceţi treabă!

Fapte, nu vorbe!

Radu Ciornei, deputat de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnii Havârneanu, Apostol, Toda, Ilie şi doamna Tulbure nu au ajuns.

Mergem la Grupul neafiliaţilor.

Anamaria Gavrilă este? Nu.

Ne întoarcem la Grupul PSD.

Domnul Vulpescu nu a venit.

Mirela Elena Adomnicăi?

Dan-Cristian Popescu?

Florian-Claudiu Neaga?

Oana-Gianina Bulai?

Marian-Iulian Rasaliu? Nu.

Mergem la PNL.

Văd că au mai venit ceva colegi.

Domnule Leoreanu?

Vă rog.

Aveţi cuvântul.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Premierul PNL Nicolae Ciucă a prezentat luni un pachet de măsuri economico-sociale puternic, intitulat "Sprijin pentru România". Măsurile anunţate de premierul PNL Nicolae-Ionel Ciucă sunt cele ale unui guvern de coaliţie, au fost agreate de toate cele trei partide aflate la guvernare, de fapt nici nu ar fi putut fi aprobate dacă ar fi fost doar rodul unui singur partid.

Pachetul prezentat de premierul PNL are o valoare de 17,3 miliarde de lei, aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene şi 48% din fonduri de la bugetul de stat. Are trei obiective principale: susţinerea economiei pentru o creştere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale şi solidaritate între generaţii, aşa cum a precizat premierul Nicolae Ciucă. Beneficiarii măsurilor sunt IMM-urile, marii investitori, transportatorii şi distribuitorii, investiţiile publice în derulare, cetăţenii României, în general economia României.

Astfel, cele mai importante măsuri anunţate de premierul PNL Nicolae Ciucă sprijină mediul de afaceri. De exemplu, 300 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăţi din cauza efectelor generate de contextul regional. Va fi acordat un ajutor de până la 400.000 de euro per firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilităţi. Programul va intra în vigoare la data de 1 iunie.

De asemenea, se alocă un buget de 200 de milioane de euro pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Vorbim de acordarea unui ajutor de stat pentru încurajarea investiţiilor în valoare de peste un milion de euro, cu efect important de dezvoltare regională, cu perspective de continuare. Programul va intra în vigoare de la 1 mai.

Pentru susţinerea transportatorilor şi distribuitorilor punem în aplicare o schemă de sprijin de 300 de milioane de lei care vor fi direcţionate firmelor de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie. Pentru companiile de transport şi distribuţie, afectate de creşterea preţurilor la combustibili, punem în aplicare un mecanism de sprijin de 0,50 lei/litrul de carburant, beneficiari fiind aproximativ 4.000 de firme.

Luăm, de asemenea, două măsuri esenţiale pentru protejarea locurilor de muncă: angajaţii în şomaj tehnic vor beneficia de 75% din salariu până la sfârşitul anului, de la 1 mai. Valoarea programului este de 450 de milioane de lei şi vine prin Programul SURE din fonduri europene. Continuăm, de asemenea, Programul Kurzarbeit - programul de muncă flexibil - de la 1 mai.

După cum s-a anunţat deja, acestea vor fi aplicate din luna mai şi vom monitoriza ca acestea toate să fie puse în practică întocmai.

Dezvoltarea României şi binele românilor reprezintă cel mai important lucru pentru noi, pentru Partidul Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, de Neamţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ervin Molnar.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Asistenţa medicală de specialitate oferită refugiaţilor din Ucraina, o prioritate a Guvernului Nicolae Ciucă".

Conducerea Guvernului Nicolae Ciucă a făcut toate demersurile necesare pentru ca refugiaţii din Ucraina să beneficieze de asistenţa medicală de specialitate de care au nevoie. Această procedură nu a fost una simplă, deoarece prezenţa ucrainenilor în România a implicat abordarea unor noi cazuistici, raportate la fiecare situaţie în parte.

Pentru a face faţă cu succes noilor elemente presupuse de prezenţa refugiaţilor cu probleme medicale în unităţile noastre spitaliceşti s-a decis evaluarea acestora în momentul în care ajung realmente în centrele organizate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi autorităţile publice locale. În acest fel se pot identifica cu celeritate persoanele, îndeosebi copiii, în cazurile în care prezintă boli transmisibile.

Premierul liberal Nicolae Ciucă a dat asigurări ferme populaţiei, conform cărora până acum sistemul nostru de sănătate nu s-a confruntat cu probleme deosebite în ceea ce priveşte anumite afecţiuni care i-ar putea pune în pericol pe români, îndeosebi în ceea ce priveşte apariţia unor cazuri de poliomielită sau de difterie pe teritoriul României.

În Ucraina, datorită acoperirii vaccinale reduse, există acest pericol şi au existat probabil şi cazuri de infecţie care nu ştim în ce măsură au fost evidenţiate de autorităţile ucrainene. Nu există însă niciun risc pentru români, deoarece autorităţile de sănătate publică colaborează exemplar cu inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, astfel încât să putem evalua şi trata din faza incipientă orice caz suspect legat de aceste boli transmisibile.

Nu în ultimul rând, responsabilii guvernamentali au luat în calcul şi gradul foarte scăzut de vaccinare din Ucraina, în general, şi nu numai cel legat de COVID-19. În aceste condiţii, vaccinarea sau oferirea posibilităţii de vaccinare este parte a ajutorului umanitar extraordinar oferit de România Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, nu doar pentru vaccinurile COVID, ci şi pentru celelalte vaccinuri care sunt incluse în calendarul românesc de vaccinare.

De asemenea, există o amplă campanie de informare a refugiaţilor, cărora li se oferă posibilitatea de a-şi vaccina copiii, dar această operaţiune se face în colaborare doar cu părinţii care doresc să îşi vaccineze copiii, şi nu împotriva dorinţelor lor.

În concluzie, românii nu au de ce să se teamă că ar putea fi îmbolnăviţi de către refugiaţii din Ucraina, impactul asupra sistemului de sănătate al prezenţei cetăţenilor ucraineni pe teritoriul României nefiind în măsură să creeze dificultăţi.

Vă mulţumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PNL au mai depus declaraţii în scris: Iulian-Alexandru Muraru, Ştefan-Bucur Stoica, Ioan-Liviu Balint, Cristina Burciu, Radu-Marin Moisin şi Diana Morar.

Mulţumesc.

Am finalizat cu acest grup.

Mergem mai departe la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Alin Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Un regim tocmai a fost aruncat la groapa istoriei urât mirositoare - regimul Băsescu. Nu pot să nu recunosc că am votat cu Băsescu, prima oară chiar cu speranţă. Nu pot să spun că nu am sperat că acest regim poate schimba traiectoria nastasiană pe care era pusă România, cu control total asupra presei, prin bani publici, şi asupra justiţiei.

Acum două săptămâni, Băsescu a fost declarat definitiv ca fiind turnător profesionist nu de pahare, ci la unitate. După o săptămână, acolita lui Băsescu a fost condamnată definitiv în "Gala Bute".

Un regim este uitat, trăiască noul regim! Regimul epoleţilor.

Vă întreb: care este diferenţa dintre regimul epoleţilor şi regimul de acum 20 de ani al lui Năstase? Vă spun eu, este mai rău!

Acum toată clasa politică veche este coalizată, având un singur scop: acela de a sustrage toate resursele rămase din România. Controlul mass-mediei este aproape la fel ca în timpul lui Năstase, tot prin bani publici. Starea macroeconomică nu ne dă prea multe speranţe. Avem deficite mari, inflaţie mare, domnule Câciu, chiar de două cifre. Incoerenţa guvernamentală este semnificativă, justiţia pare la fel de închistată în a-şi face treaba. Zero reforme! Electoratul este şi mai pesimist că România poate fi schimbată, fapt ce le convine de minune celor de la PSD şi PNL. Vor să ţină electoratul scârbit, dezamăgit, nemobilizat, pentru a-şi aduce proprii votanţi, care sunt legaţi ombilical de interese personale, de partid sau de afaceri. Cu siguranţă şi prestaţia externă a regimului epoleţilor este şi mai ştearsă decât cea de acum 20 de ani.

Acum două zile, Guvernul PSD-PNL şi UDMR a dat familiilor sărace două pâini. Două pâini pe zi! Nici nu ştiu cum să calific acest ajutor. Suntem ca într-un vis urât care tot se repetă, un coşmar. Un regim pică, altul mai rău îi ia locul.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem un proiect de lege care, datorită unor amendamente ale PSD şi PNL, se poate transforma într-o nouă cărămidă pusă la temelia unei societăţi iliberale în România. E vorba de Proiectul de modificare a Legii contabilităţii şi a Ordonanţei nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.

Independenţa unor profesii liberale este esenţială pentru funcţionarea Justiţiei şi a statului de drept. Iar profesia de expert contabil este una dintre ele. Activitatea acestor profesionişti, concretizată în rapoartele de expertiză judiciară, fundamentează deciziile instanţelor de judecată. De multe ori, cel puţin în litigiile împotriva ANAF sau în procesele penale, este imposibil pentru un judecător să ia o decizie fără ca un asemenea profesionist să analizeze aspectele de fapt ale cauzei.

Din păcate, PL-x 596/2018, cu ultimele amendamente depuse, poate transforma CECCAR - Corpul Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi - într-o anexă a Ministerului Finanţelor Publice. Evident că Ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor Publice sunt chemate să supervizeze activitatea unei profesii de interes public. Dar este important să nu se depăşească un anumit grad de implicare în organizarea unei profesii libere, cu un cod deontologic clar. Am în vedere aici inclusiv propunerile tranzitorii, prin care organele de conducere alese ale CECCAR îşi vor pierde mandatul, iar pentru o perioadă determinată, până la noi alegeri, corpul să fie condus de un administrator numit de instituţii ale statului.

Trebuie atenţie la posibila etatizare a unei profesii independente care trebuie, de multe ori, să analizeze comportamentul juridic al unor instituţii ale statului.

Stimaţi colegi,

Vedem modul mafiot în care instituţii şi reprezentanţi ai statului încearcă să reducă la tăcere jurnalişti independenţi care le devoalează corupţia şi plagiatele.

Nu putem permite ca independenţa profesiei de expert contabil să fie limitată printr-un act normativ care să o subordoneze mai mult decât acum faţă de instituţiile statului.

Vă mulţumesc.

Daniel Toda, deputat de Timiş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Viorel Foşca.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Voi intitula declaraţia mea politică - de fapt, este un apel la Ministerul Energiei.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Virgil Popescu,

Prezentat cu surle şi trâmbiţe drept instrumentul care va scoate România din sărăcie şi prin intermediul căruia se va realiza ce nu s-a realizat în ultimii 32 de ani şi mai mult decât atât, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pare a fi mai degrabă un măr otrăvit care va avea ca deznodământ pierderea brumei de suveranitate care a scăpat, în mod miraculos, neatinsă de interesele străine.

Mă refer, în primul rând, la asumarea prin PNRR a listării pe Bursa de Valori Bucureşti a Companiei "Hidroelectrica", "liderul în producţia de energie electrică şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare Sistemului Energetic Naţional, o companie vitală pentru un sector strategic, cu implicaţii în siguranţa naţională", am încheiat citatul din descrierea ce se regăseşte pe site-ul companiei.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, recent, unul dintre reprezentanţii Fondului Proprietatea, acţionar al Hidroelectrica, a "recomandat puternic" listarea dublă a pachetului de 15%, adică nu numai pe piaţa internă principală, ci şi pe una secundară, internaţională, adecvată, cum ar fi London Stock Exchange.

Cu alte cuvinte, dacă nu se vinde la noi pe tarabă, să se vândă pe taraba altora.

Stimaţi colegi,

După zeci de ani de vânzare a avuţiei naţionale, de cele mai multe ori la preţuri derizorii, de către trădătorii de neam şi ţară care s-au perindat la conducerea statului român, se pare că a venit momentul companiilor şi domeniilor care, până acum, "au scăpat" printre degetele celor interesaţi să vadă România în genunchi. De doi încoace, un lucru este clar, atât pentru Alianţa PNL-USR-UDMR, cât şi pentru Marea Coaliţie PSD-UDMR-PNL - totul trebuie vândut, ce mai este al nostru trebuie să devină al altora.

Stimaţi colegi,

De ce să vindem acţiunile unei companii naţionale dacă este profitabilă şi vitală pentru economia României? De ce să oferim unui străin acces direct în inima sistemului energetic românesc? De ce să facilităm un posibil atentat la siguranţa naţională, prin vânzarea acţiunilor Hidroelectrica unei companii care ar putea avea interese ostile ţării noastre? Iată câteva întrebări la care ar trebui să răspundă cei vizaţi, fie în mod public şi apoi să dea cu subsemnatul. Sau viceversa.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la neafiliaţi, doamna Anamaria Gavrilă înţeleg că nu a venit.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Vulpescu nu este.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

PSD este solidar cu românii care au decis să protesteze din cauza creşterii preţurilor, care le erodează puterea de cumpărare. Ştim că aceasta este cea mai mare îngrijorare în momentul de faţă şi tocmai de aceea am propus aplicarea imediată a pachetului de măsuri "Sprijin pentru România", care include soluţii pentru combaterea creşterii preţurilor, în plus faţă de plafonarea facturilor la electricitate şi gaze naturale.

Partidul Social Democrat, la fel cum a procedat la intrarea la guvernare, când a iniţiat un pachet complet de măsuri sociale pentru categoriile de populaţie vulnerabile şi pentru antreprenorii care au suferit în urma restricţiilor din pandemie, a pus şi acum pe masa Coaliţiei mai multe programe pentru sprijinirea familiilor cu copii, a persoanelor vârstnice şi a IMM-urilor afectate de majorarea preţurilor la combustibil şi energie.

În contextul creşterii preţurilor şi a problemelor economice generate de sancţiunile dispuse împotriva Federaţiei Ruse, Partidul Social Democrat a considerat că este necesar ca Guvernul să vină cu noi măsuri ţintite, pentru sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile şi a sectoarelor economice cele mai afectate. Printre cele mai importante propuneri se numără - scutirea de taxe pe suma de 200 de lei acordată în plus de angajator la salariul minim, acordarea de vouchere pentru cumpărarea de alimente de bază pentru familiile vulnerabile şi cu venituri mici, stimulente lunare pentru elevii cu burse sociale, dublarea cotei de hrană pentru pacienţii din spitale, creşterea valorii tichetelor de masă acordate angajaţilor, schemă de ajutor de stat pentru transportatori, primă de 10% din valoarea produselor agricole procesate în ţară pentru fermieri, creşterea salariilor angajaţilor din sectorul agricol, scutirea de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiei pentru sănătate. Aşadar, suntem interesaţi să rezolvăm problemele actuale ale oamenilor şi ale economiei, astfel încât să protejăm populaţia vulnerabilă şi să stimulăm producţia românească de alimente.

Suntem conştienţi că aceste măsuri nu rezolvă în întregime problema creşterii preţurilor şi ne-am fi dorit ca sumele să fie mai mari, însă miniştrii social-democraţi vor face tot ce vor putea pentru a atenua impactul inflaţiei asupra veniturilor românilor şi vor veni permanent cu programe şi soluţii.

Cel mai important este că Partidul Social Democrat a reuşit să găsească resurse, inclusiv din fonduri europene, pentru protejarea cetăţenilor, în contextul în care economia este puternic afectată de războiul din Ucraina, de sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse şi de creşterea preţurilor la energie. Din acest motiv, multe dintre aceste măsuri sunt ţintite către cele mai vulnerabile categorii ale populaţiei, către cei care resimt cel mai greu şocul creşterii preţurilor. În acelaşi timp, trebuie să avem grijă şi de echilibrele economice, pentru că un derapaj economic în acest context foarte dificil s-ar întoarce tot împotriva românilor.

În privinţa legilor salarizării şi a pensiilor, îi asigurăm pe oameni că nu vom permite sărăcirea salariaţilor şi a pensionarilor din cauza unor prevederi incluse de miniştrii USR în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ne dorim ca sindicatele să ne devină parteneri în efortul de a implementa toate programele europene pentru a-i ajuta pe români. Miniştrii social-democraţi, alături de noi, parlamentarii, vor acţiona la nivel naţional şi european pentru înlăturarea barierelor care afectează creşterea de venituri.

Vă mulţumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul Florian-Claudiu Neaga.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare - deficitul de medici de familie!

La nivelul ţării există un deficit major de medici de familie, iar media pe capitaţie la nivelul cabinetului de medicină de familie este de aproximativ 2.000 de pacienţi. Avem încă sute de localităţi, mai ales în spaţiul rural, fără medici de familie. La aceasta se adaugă faptul că sute de medici, inclusiv din această specialitate, continuă să plece din România.

Pe lângă problema de resursă umană ne confruntăm şi cu una de dotare a cabinetelor medicale cu echipamente adecvate.

Ne dorim ca medicii de familie să ofere consiliere şi tratament concret şi real celor care le sunt pacienţi şi să le ofere mai mult decât bilete de trimitere.

Sistemul de medicină de familie trebuie să fie sprijinit şi dezvoltat, spre binele românilor şi al întregului sistem medical din România.

Am încredere că actuala conducere a Ministerului Sănătăţii va oferi o atenţie sporită medicinei de familie şi că problemele din acest sistem îşi vor găsi răspunsuri, atât prin politici de eliminare a deficitului de medici de familie în localităţile din România, de atragere a tinerilor medici în acest segment, dar şi de asigurare a accesului românilor la servicii de sănătate, în special a populaţiei din mediul rural.

Strategia naţională de sănătate pe anii 2022-2030 abordează redefinirea rolului şi îmbunătăţirea performanţei asistenţei medicale primare şi mă bucur că recunoaşte nevoia de a combate lipsa cronică a medicilor de familie.

Actualul Guvern are datoria de a remedia problema deficitului medicilor de familie, o problemă cu care România se confruntă de ani de zile şi care poate fi considerată o problemă de interes naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Cristian Popescu este? Nu.

Doamna Oana-Gianina Bulai? Nu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Măsurile din pachetul «Sprijin pentru România» menite să susţină economia".

Stimaţi colegi,

PSD îşi ţine promisiunile făcute românilor în momentul în care a hotărât să intre la guvernare. Cea mai recentă dovadă o reprezintă măsurile din pachetul "Sprijin pentru România", al cărui conţinut este în proporţie de 95% marca PSD. Totalul pachetului "Sprijin pentru România" este de 17,3 miliarde de lei, din care jumătate reprezintă finanţare asigurată din fondurile europene.

Este important de ştiut că, pe lângă măsurile de protecţie socială, există şi măsuri menite să susţină economia, prin stimularea producţiei, atât agricole, cât şi industriale. Nu trebuie uitat faptul că Guvernarea are în centru principiul, sintagma - "Fabricat în România". Cu atât mai mult trebuie să dezvoltăm industria alimentară din ţara noastră, să menţinem locurile de muncă din acest sector şi, de ce nu, să avem şi cât mai multe locuri noi, pentru ca românii să rămână să muncească în ţara lor. Deficitul din comerţul cu produse agroalimentare trebuie diminuat, prin reducerea importurilor. De ce să nu stimulăm producţia românească de alimente, cu materii prime de la agricultorii români, iar cetăţenii să aibă pe masă hrană sănătoasă şi gustoasă? PSD îşi doreşte să încurajeze procesarea produselor agricole prin acordarea unei prime de 10% din valoarea produselor agricole procesate în România.

Efectele războiului din Ucraina trebuie contracarate pe cât de mult posibil. Acesta este şi motivul pentru care vor exista finanţări de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile ale căror lanţuri de producţie au fost afectate de războiul din Ucraina. Este nevoie de investiţii. Vor fi stimulate investiţiile cu impact major în economie, cu fonduri ce însumează un miliard de lei. Vor fi suplimentate finanţările destinate investiţiilor publice, în funcţie de creşterea preţurilor la materialele de construcţii.

Acest pachet arată cât de importantă este prezenţa Partidului Social Democrat la guvernare. Prin toate aceste măsuri vor fi protejate companiile româneşti, menţinute locurile de muncă ale cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD, au depus declaraţii în scris - Alina-Elena Tănăsescu, Daniel Tudorache, Nicu Niţă, Vasilică Toma, Mihai Weber şi Cristina-Elena Dinu.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Filip Havârneanu.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică pe care am pregătit-o pentru astăzi este despre ce am trăit acum două zile în Ucraina, dar, sincer, aş vrea să o las la o parte şi să spun ce am simţit, pentru că ceea ce am scris pe această hârtie am scris în fiecare secundă cât am fost acolo, cât am fost în Bucea, în Irpin, în Kiev, când vorbeam cu preşedintele Parlamentului din Ucraina şi cred că ar fi mai bine să spun ceea ce am simţit decât ceea ce mi-am scris pe hârtie.

Şi vreau să vă spun că am ezitat foarte mult dacă să spun sincer şi fără să mă ascund fiecare lucru pe care l-am simţit, pe care l-am văzut. Pentru că nu ştiu dacă este în regulă ca de la tribuna Parlamentului să vă vorbesc despre cum am văzut copii cărora li s-au stins ţigările de ochi, am văzut femei violate, am văzut femei bătute, am văzut oameni care au fost bătuţi, torturaţi până la moarte.

Noi vorbim despre nişte cifre. Cifrele din Ucraina, ale morţilor, nu sunt doar nişte numere. Sunt nişte oameni cu familii, nişte oameni care au văzut şi au fost obligaţi să se uite la cum sunt torturate familiile lor.

Şi, cu o durere foarte mare, trebuie să spun că mi se pare incredibil că putem să trecem prin aşa ceva fără să luăm atitudine. Suntem obligaţi, în acest moment, noi, ca stat, ca parlamentari, ca Guvern, ca absolut orice, să luăm atitudine şi să vedem ce facem.

Noi am semnat o declaraţie, dar am fost trei demnitari din România. Nu se poate aşa ceva! În acest Parlament suntem 300, 400 de oameni. Nu putem trei oameni să mergem în numele Parlamentului României! Suntem obligaţi să ne asumăm! Pentru că nu e vorba de un război între Rusia şi Ucraina, este vorba de un genocid! Este vorba de nişte oameni distruşi, torturaţi! Şi dacă noi nu luăm atitudine înseamnă că noi suntem la fel de inumani ca oamenii care fac acele atrocităţi.

Aşadar, vă rog din suflet să semnăm... să semnăm iniţiativele pe care le-am propus. Domnul Cătălin Teniţă, deputatul de la USR, a venit cu nişte idei pentru embargouri împotriva Rusiei. Şi ar trebui să ne asumăm cu toţii să nu mai sponsorizăm acest război făcut de Rusia.

Vă mulţumesc şi vă rog din tot sufletul meu să nu mai asistăm imparţial la ce se întâmplă!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon, în continuare, pe domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi cetăţeni,

Stimaţi colegi,

Vă place Justiţia din România? Ştiţi cum arată astăzi una dintre cele trei puteri în stat, a cărei independenţă ar trebui garantată inclusiv de noi?

Oamenii văd o Justiţie sugrumată politic, împânzită şi asediată, care răspunde târziu nevoilor cetăţenilor şi care abia dacă îşi mai poate servi scopul.

Combaterea corupţiei a fost un angajament pe care România şi l-a luat la intrarea în Uniunea Europeană. Se impunea o reformă temeinică a Justiţiei.

În schimb, am avut parte de Ordonanţa nr. 13, am avut parte de amputarea infracţiunii de abuz în serviciu, am avut parte de scandal legat de completurile de 5 judecători şi alte artificii procedurale menite sau direcţionate către scăparea politicienilor de răspundere penală.

Am văzut cum s-a orchestrat aşa-zisa "desfiinţare a SIIJ", un organism care trebuia desfiinţat, conform Comisiei de la Veneţia şi Comisiei Europene. În realitate, am format un alt organism, mai mare şi care amputează competenţele DNA.

Vă este frică de DNA, aşa-i?

Activitatea DNA a fost ca un ghimpe în coasta celor abonaţi la banul public. Cifrele nu mint - în perioada 2002-2018 am avut peste 161 de magistraţi trimişi în judecată de DNA. În comparaţie, SIIJ are cifre aproape inexistente. Este asta o coincidenţă? Eu nu cred! Politicienii îşi doresc un DNA slab, însă România are nevoie de un DNA puternic!

Recent am văzut cum un fost ministru cu multe dosare penale, cu antecedente de fugă din ţară, nu a primit nici măcar un amărât de control judiciar şi a fugit din nou din ţară în ziua în care a primit sentinţa de condamnare.

Nu mai vorbesc despre rata extrem de scăzută a recuperării prejudiciilor din dosarele penale. Avem o directivă care vorbeşte despre confiscarea extinsă, însă ea este prost transpusă în Codul de procedură penală.

România este penultima în Uniunea Europeană la lupta împotriva corupţiei.

Prin supunerea Justiţiei şi reducerea ei la tăcere în faţa politicului nu facem decât să perpetuăm această stare.

În final, fac un apel către politicienii oneşti - este timpul să facem curăţenie! Este în joc ultima fărâmă de democraţie a statului român, care nu poate exista în lipsa unei Justiţii independente!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul Sebastian Suciu a venit?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În fiecare an sărbătorim în data de 7 aprilie Ziua Mondială a Sănătăţii, eveniment care are scopul de a evidenţia o temă de sănătate specifică unui domeniu prioritar, care provoacă îngrijorare, în accepţiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Anul acesta, Ministerul Sănătăţii, prin Programul Naţional de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii, finanţează şi organizează campania "Ziua Naţională a Sănătăţii" cu sloganul "Planeta noastră - Sănătatea noastră. Să înlăturăm poluarea aerului, apei şi hranei! Pentru un Viitor Sănătos".

Cu ocazia acestei zile doresc să vă aduc aminte cum au luptat autorităţile pentru sănătatea noastră în decursul pandemiei:

• record de spitale arse, ultimul fiind cel de ieri, la UPU "Bagdasar-Arseni";
• achiziţii supraestimate de vaccinuri care acum au expirat;
• unităţi medicale de suport COVID nefuncţionale şi abandonate;
• achiziţii din pandemie care nu sunt anchetate;
• discriminarea populaţiei prin catalogarea de vaccinat şi nevaccinat;
• împrumuturi enorme aprobate rapid din cauza stării excepţionale de alertă;
• sfidarea guvernanţilor prin chefuri organizate în timp ce restul populaţiei stătea carantinată;
• refuzul de a accepta folosirea indemnizaţiei pentru finanţarea partidelor în scopul de a renova sau a construi un spital;
• cadrele medicale au fost şi sunt veşnic insuficiente;
• şi, bineînţeles, condiţiile din spitale, condiţii nedemne de secolul în care trăim, dar cu care românii s-a obişnuit.

Vă doresc tuturor multă sănătate, căci dacă ajungeţi la spital există o bună şansă să "vă culcaţi sănătoşi şi să vă treziţi morţi", după cum spunea cineva în Parlament!

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR de Sibiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

De la Grupul AUR a mai depus, de asemenea, intervenţie în scris domnul Vasile Nagy.

Mulţumesc.

Revenim la...

De la neafiliaţi, doamna Gavrilă? Nu a sosit.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu? Nu a venit, nu?

Îl invit la microfon pe domnul Dan-Cristian Popescu.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Agricultura românească, provocarea viitorului".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Când vorbim despre sprijinirea agricultorilor şi crescătorilor de animale vorbim în acelaşi timp şi despre sprijinirea satului românesc. Oamenii din mediul rural nu pot prospera fără măsuri coerente şi concrete, ceea ce duce de multă vreme la o depopulare accentuată a satelor noastre. Ţăranii şi fermierii români care lucrează pământul şi cresc animale au nevoie de susţinere pentru ca activitatea lor să fie profitabilă.

Iată, pe scurt, câteva măsuri benefice luate de Partidul Social Democrat în prima lună de guvernare:

• acordarea subvenţiilor pentru crescătorii de vaci de lapte, de bivoliţe şi de taurine pentru carne. Plăţile erau blocate de aproape 6 luni, prin "bunăvoinţa" fostului ministru al agriculturii;
• sprijin pentru compensarea a 50% din costurile cu energia electrică folosită pentru irigarea terenurilor;
• majorarea de la 40 de milioane la 70 de milioane de lei a sumelor acordate ca sprijin în anul 2021, pentru fermierii care se ocupă de îmbunătăţirea genetică a efectivelor de vaci, de bivoliţe, de taurine, de cabaline, de ovine şi de caprine;
• în afara subvenţiei pentru animale, alte 40 de milioane de lei au ajuns ca ajutor de minimis la apicultorii afectaţi de calamităţile naturale din 2021;
• fonduri nerambursabile de peste un miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploataţiilor agricole.

În condiţiile crizei energetice şi ale războiului din Ucraina, Partidul Social Democrat vine cu măsuri concrete în sprijinul fermierilor, pentru înfiinţarea noilor culturi şi asigurând sustenabilitate în privinţa producţiei de alimente pentru români.

Dată fiind seceta prelungită din acest an, ministrul social-democrat al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a decis să pornească sistemele de irigaţii şi să permită accesul fermierilor la apă şi la instalaţii mai devreme decât în anii anteriori. Ministerul Agriculturii va suporta şi contravaloarea a 50% din costurile pentru energia electrică folosită pentru instalaţiile şi echipamentele deţinute de fermieri.

Din 19 martie au fost pornite sistemele şi au fost umplute canalele cu apă în mai multe judeţe, iar acţiunea continuă în toate zonele ţării în care fermierii au solicitat furnizarea apei pentru irigaţii.

Partidul Social Democrat a pus întotdeauna agricultura în centrul deciziilor şi proiectelor sale, pentru că viitorul României este strâns legat de agricultură. De aceea, propunerile noastre pentru sprijinirea şi dezvoltarea agriculturii sunt:

• primă pentru fermierii români de 10% din valoarea produselor agricole livrate fabricilor de alimente din România. Program de 200 de milioane de euro, cu aplicare de la 1 iunie;
• granturi capital de lucru pentru fermierii români. Program de 300 de milioane de euro. Termen - 30 iunie, încheierea contractelor de finanţare;
• creşterea salariului minim în agricultură şi industria alimentară la 3.000 de lei brut - similar celui din sectorul construcţiilor - se aprobă săptămâna viitoare în Parlament;
• revitalizarea şi capitalizarea Casei de Comerţ "Unirea" - integrator de programe naţionale în agricultură. Program de 100 de milioane de euro, cu aplicare de la 1 august.

Aceste măsuri se aplică pentru toţi salariaţii din firmele care au cel puţin 80% din cifra de afaceri în domeniul agriculturii - conform codurilor CAEN asociate agriculturii - şi vor asigura protejarea tuturor celor 280.000 de salariaţi din agricultură faţă de creşterea preţurilor, precum şi combaterea exodului angajaţilor din acest sector care plecau din ţară.

Programele de sprijin lansate arată că reuşim să transformăm proiectele în realitate. Un produs "Fabricat în România" înseamnă locuri de muncă pentru români, mai mulţi bani în buzunarele românilor şi hrană sănătoasă pentru români.

Aceasta este filosofia social-democraţiei, acesta este principalul nostru scop!

Nu pot să închei fără să aduc aminte de unul dintre proiectele mele de suflet, care s-a numit "Piaţa Românilor". A fost prima piaţă deschisă în România - în sectorul 2, în cartierul Colentina - care vindea doar produse româneşti.

Cu părere de rău vă spun că noul primar de la sectorul 2 a închis-o după doar 3 luni de funcţionare, într-un mod cinic, fără să ne spună motivul.

Sper ca acest exemplu - cel de deschidere, nu cel de închidere - să fie urmat şi de alte urbi din România, pentru că prin aceste pieţe ale românilor vom ajuta concret producătorii şi procesatorii români, vom crea locuri de muncă în agricultura românească şi ne vom ajuta economia.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Dan-Cristian Popescu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Oana-Gianina Bulai a venit? Nu.

Mergem mai departe, atunci.

De la Grupul USR, domnul Drancă nu a venit.

Au mai depus declaraţii în scris - doamna Simina Tulbure şi subsemnatul, Dan Barna.

De la neafiliaţi au mai depus declaraţii în scris - Bogdan-Alexandru Bola şi doamna Anamaria Gavrilă.

Înţeleg că nu mai sunt alţi colegi care doresc să susţină declaraţii.

Declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Vergil Chiţac continuă să îşi bată joc de constănţeni!"

Un primar ar trebui să îşi administreze oraşul pe care îl conduce pentru cetăţean şi pentru a-i rezolva nevoile sale, nu să facă aşa cum îl taie capul şi cum consideră doar el că este mai bine. Contraamiralul de Flotilă, nu Amiralul, cum le place unora să-l măgulească, pare să nu ţină cont de aceste principii. Regulamentul de acces în zona peninsulară este poate cel mai bun exemplu al prăpastiei care parcă se tot adânceşte între cetăţeni şi administraţia locală, ruptă de realităţile şi zilnicele probleme ale constănţenilor.

Cum să mai zici sau să mai crezi altceva, când şi Prefectura îţi sesizează aspecte de nelegalitate în Regulament şi tu, punându-ţi nişte ochelari de cal, mergi înainte cu un proiect contestat de toată lumea, când ţi se spune, în documentul Prefecturii, că art. 4 şi art. 5 din Regulament, potrivit cărora străzile din Peninsulă devin preponderent pietonale, ar încălca art. 5 alin. 7 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia orice măsură de restricţie a circulaţiei se dispune de administratorul drumului numai cu acordul poliţiei?

Când ţi se arată, în acelaşi document, cum Consiliul local nu are calitatea de a stabili, printr-un act administrativ, competenţa serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al Primarului de a calcula despăgubiri civile persoanelor care aduc atingere domeniului public şi privat al municipiului Constanţa, că doar în instanţă se poate aşa ceva!

Când ţi se subliniază, în acelaşi document, că un alt aspect de nelegalitate îl constituie felul în care Primăria instituie sancţiuni care urmează să fie constatate de agenţii Poliţiei Române, printr-un simplu act administrativ adoptat de Consiliul local, că se încalcă, prin Regulamentul pe care vrei neapărat să-l impui constănţenilor, până şi legislaţia privind GDPR!

Când ţi se spune, pentru a nu ştiu câta oară, că raportul final al studiului privind impactul socio-economic al Regulamentului de acces în Peninsulă nu a fost aprobat/însuşit de către Consiliul local, drept urmare având valoarea unei simple informări, fără nicio putere de a produce efecte juridice!

Tu tot o ţii pe a ta? De ce? Care este scopul?

Mai grav este că toate aceste aspecte de nelegalitate se aduceau la cunoştinţa secretarului general al municipiului Constanţa încă din data de 21 decembrie 2021 şi tu, ca primar, ai ignorat total! Încă de atunci ţi se solicita, pentru a nu ştiu câta oară, reanalizarea actului administrativ!

Culmea este că, în aceeaşi zi, Avocatul Poporului adresa Primăriei Constanţa o solicitare pentru organizarea unei noi dezbateri publice, una reală, de data aceasta, pe tema Regulamentului de acces în Peninsulă. Şi această solicitare a fost total ignorată!

Ce este peste puterea mea de înţelegere, şi a constănţenilor, este următoarea chestiune - chiar şi având toate aceste date şi solicitări, într-o bătaie de joc cum puţini şi-ar fi imaginat că va mai exista după epoca Mazăre - Nicuşor, tu ca primar continui să impui un Regulament care, efectiv, nu este dorit de nimeni, în forma actuală? Nimeni nu contestă necesitatea unui regulament în Peninsulă, ci doar forma sa nelegală!

Săptămâna aceasta va fi decisivă în această speţă, instanţele urmând a se pronunţa cu privire la suspendarea acestui regulament abuziv. O mână de constănţeni, persoane fizice şi juridice, încă se luptă pentru drepturile lor şi ale celor peste 4000 de locuitori ai Peninsulei. N-ar fi trebuit să o facă, pentru că nu ar fi trebuit să se ajungă niciodată în acest punct. Dar aici ne aflăm, iar ei merită toată aprecierea noastră!

Domnul Alexandru Popa:

"Măsurile PNL de sprijin pentru agricultura şi economia românească"

Partidul Naţional Liberal vine cu măsuri importante de sprijin pentru mediul de afaceri şi cetăţenii României cu rolul de a ne proteja economia de efectele crizei economice de la nivel mondial.

O primă măsură importantă, care a devenit deja literă de lege, după ce a fost promulgată luni de preşedintele României, a fost gândită pentru a ajuta fermierii şi IMM-urile din domeniul agricol şi alimentar. Este vorba despre Legea privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar, o iniţiativă exclusivă a PNL, prin care se reglementează raporturile dintre furnizorii de bunuri agricole şi alimentare şi cumpărătorii comercianţi ai acestora. Se introduc astfel amenzi usturătoare pentru a sancţiona orice tip de practici anticoncurenţiale şi inechitabile faţă de producători, care generau distorsiuni în lanţul de producţie, comercializare şi consum. Scopul legii este acela de a-i proteja atât pe producătorii autohtoni, cât şi consumatorul final, afectat în mod direct de aceste practici anticoncurenţiale.

În al doilea rând, trebuie menţionat că actualul Guvern, condus de liberalul Ciucă, a elaborat Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", menit să susţină mediul economic şi cetăţenii în această perioadă extrem de dificilă. Concret, prin acest pachet, în valoare de 17,3 miliarde de lei, ne propunem să asigurăm stabilitatea României printr-o creştere economică sănătoasă, precum şi prin realizarea coeziunii sociale.

Pachetul prevede, printre altele, alocarea unei sume de 300 de milioane de euro pentru compensarea creşterii preţurilor; acordarea unui ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 la sută la utilităţi; o alocare de 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie; 200 milioane euro pentru investiţiile cu impact major în economie; 75% din salariu pentru angajaţii în şomaj tehnic, până la sfârşitul anului; 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România; prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri; 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români; salariul minim în agricultură şi industria alimentară - 3.000 de lei brut; vouchere pentru alimente de bază - 50 de € la fiecare două luni; vouchere pentru elevii care primesc burse sociale în valoare de 30 de euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine; 200 de lei în plus pentru salariul minim (creştere voluntară scutită de taxe); o creştere cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei; dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi, de la 11 lei/zi la 22 de lei/zi.

Sunt măsuri importante, cu impact social şi economic major, prin care ne propunem să compensăm efectele negative ale crizei financiare. Am văzut, din păcate, deja criticile reprezentanţilor opoziţiei din Parlamentul României, care fără sa analizeze cu atenţie acest pachet de măsuri au ieşit public pentru a-l minimaliza. Mă amărăşte diletantismul de care dau dovadă astfel de politicieni, pentru care primează interesul electoral şi mai puţin nevoile cu care se confruntă societatea românească în ansamblu!

Vreau doar să le transmit că nimic nu ne va demotiva în demersul nostru de a adopta acele măsuri care pot aduce bunăstare românilor pe termen mediu şi lung! Iată că se pot găsi soluţii, iar faptul că PNL este puternic implicat în actul de guvernare reprezintă o garanţie pentru stabilitate şi o creştere economică durabilă!

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Trebuie să contribuim cu toţii la refacerea şi păstrarea pădurilor şi zonelor verzi din ţara noastră!"

PSD a propus măsuri concrete pentru protejarea mediului înconjurător în special în ceea ce priveşte păstrarea şi refacerea pădurilor, de răspundere la provocările de mediu cauzate de schimbările climatice, secetă, inundaţii, şi de extindere a programelor pentru utilizarea energiei regenerabile.

România a intrat de mai mulţi ani sub efectele schimbărilor climatice şi am început cu toţii să resimţim modificări în viaţa noastră de zi cu zi, indiferent de anotimp sau de partea ţării în care locuim. Amploarea schimbărilor climatice actuale şi viitoare, dar şi impactul acestora va depinde de cât de eficienţi suntem în implementarea acordurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în monitorizarea fiecărei schimbări generate de climă sau de acţiunile umane. Cu toate acestea, trebuie să ne asigurăm şi de faptul că deţinem strategiile şi politicile de adaptare potrivite pentru a reduce riscurile rezultate din fenomenele climatice extreme actuale şi cele prevăzute şi că nu vom mai permite să importăm gunoaiele altora sau să avem poluări masive ale aerului, apelor, pădurilor, doar pentru că nu putem controla ce se întâmplă sau pentru că închidem ochii, că merge şi aşa.

PSD, atât în opoziţie, cât şi la guvernare nu a stat cu mâinile încrucişate şi a acţionat concret. PSD chiar se preocupă de problemele de mediu pe mai multe paliere.

La finalul lunii martie, a fost dat votul final pentru aprobarea legii iniţiată de colegii mei privind criteriul verde pentru reducerea poluării. Aşadar, PSD dovedeşte că transformă ideile şi angajamentele în fapte! Legea adoptată prevede criteriul verde în evaluarea companiilor care participă la licitaţiile statului. Această lege după ce va intra în vigoare va asigura temeiul unor achiziţii publice "verzi", care să protejeze mediul prin scurtarea lanţurilor de transport şi distribuţie. Ce înseamnă, cum se aplică criteriul verde? În evaluarea ofertelor la licitaţiile publice vor fi punctate suplimentar companiile capabile să asigure o poluare cât mai mică, urmare a unui traseu de transport cât mai scurt! Una e să aduci marfa de la mii de km alte e de la câteva sute sau zeci de kilometri.

Altă măsură extrem de importantă propusă, promovată de PSD şi votată de Parlament la finalul anului 2020, se referă la interdicţia exportului de buşteni. Astfel, de la 1 ianuarie 2021 se interzice orice export extra comunitar de buşteni, timp de 10 ani, indiferent că e cu coajă ori fără sau lemn rotund. Nerespectarea se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani sau cu amendă de 100.000 de lei. Practic, prevederile legii impun care orice copac se taie legal să fie prelucrat în România, fapt care asigură locuri de muncă, salarii, taxe şi impozite.

PSD face din protecţia mediului o prioritate de prim-rang. PSD, nu doar simbolic, ci şi ca angajament politic esenţial, acţionează pentru o ţară mai curată, mai verde, mai sănătoasă şi o economie mai puţin poluantă şi mai sustenabilă. PSD consideră parteneri esenţiali organizaţiile de mediu şi militează alături de acestea pentru reîmpăduriri şi perdele forestiere.

PSD a fost şi va rămâne un promotor al apărării pădurii. În guvernările precedente, Ministerul Mediului a impus o întreagă legislaţie care să combată drastic defrişările ilegale, şi anume, Codul Silvic, Radarul Pădurii, sistemul 112 pentru transportul suspect de lemn, modificarea legii contravenţiilor silvice, accesarea de fonduri europene pentru realizarea de perdele forestiere, protejarea pădurilor virgine, consolidarea versanţilor prin plantări masive, acţiuni de împădurire şi reîmpădurire la nivelul mai multor judeţe.

Acum se lucrează la modificarea legislaţiei de mediu, astfel încât să nu se mai poată importa în ţara noastră deşeuri din alte state care pe hârtie sunt trecute ca produse la mâna a doua pentru vânzare, dar de fapt sunt transportate către gropi ilegale de gunoi.

Miniştrii PSD şi-au îndeplinit toate jaloanele stabilite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar în fiecare săptămână, liderii social-democraţii fac apeluri publice către miniştrii celorlalte partide să îşi atingă ţintele, astfel încât să absorbim toţi banii europeni în domenii esenţiale cum este energia verde şi a investiţiilor în măsuri anti-poluare, până la ultimul euro. Până la finalul anului viitor vor fi achiziţionate 19 scannere pentru vămi, inclusiv aplicaţiile informatice, infrastructura hardware şi alte echipamente de control, astfel încât să fie depistate mult mai repede toate mărfurile ilegale care intră în ţara noastră.

În opinia mea trebuie să declarăm obiectiv naţional de interes strategic tot ceea ce înseamnă ape şi păduri, inclusiv industria energiei regenerabile, astfel încât în următorii ani să revenim cât de mult se poate la fondurile forestiere şi de luciu de apă pe care ţara noastră le deţinea în urmă cu 33 de ani şi să dezvoltăm capacităţile de producţie a energiei ieftine şi curate pe care o generează hidrocentralele.

În această perioadă celebrăm luna plantării arborilor şi este binevenit să organizăm în toată ţara, acţiuni de ecologizare a pădurilor şi râurilor, a zonelor de verdeaţă, să determinăm implicarea tinerelor generaţii şi a cât mai multor oameni în protejarea mediului, reducerea poluării, dar noi factorii decizionali suntem cei care trebuie să asigurăm condiţii de viaţă cât mai sănătoase pentru comunităţi şi pentru locuitori la nivel legislativ, executiv şi local.

Doamna Cristina Burciu:

"Jumătate din populaţia ţării va beneficia de sprijin financiar concret din partea Guvernului"

Coaliţia de guvernare a lansat Programul "Sprijin pentru România", un amplu pachet de măsuri de susţinere, atât a populaţiei, cât şi a agenţilor economici, în valoare de 17,3 miliarde lei. Aproximativ 52% din această valoare este asigurată din fonduri europene, iar 48% de la bugetul de stat.

Fără îndoială, este cel mai consistent set de ajutor destinat românilor după 1990, absolut necesar în această perioadă cu crize suprapuse, care afectează atât traiul de zi cu zi al oamenilor, cât şi activitatea mediului de afaceri.

Din suma totală a Programului, suma de 300 de milioane de euro va fi alocată sprijinului destinat IMM-urilor, care se confruntă cu dificultăţi din cauza efectelor generate de contextul regional şi de războiul din Ucraina. Începând cu data de 1 iunie, Guvernul va distribui suma de până la 400.000 de euro/firmă, pentru operatorii economici care au cheltuieli cu peste 15% mai mari la utilităţi.

Este de apreciat că Executivul condus de premierul Nicolae Ciucă pune în prim plan relansarea investiţiilor, adevăratul motor al creşterii economice. Astfel, bugetul ce va fi distribuit pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie, începând cu 1 mai a.c., va fi de 200 de milioane de euro şi va consta în încurajarea investiţiilor în valoare de peste un milion de euro, cu efect capital în dezvoltarea regională şi cu perspective de continuitate.

Un al capitol al Programului de susţinere a economiei se referă la subvenţia acordată firmelor de transport rutier de mărfuri, de persoane şi companiilor de distribuţie, în valoare de 0,50 lei/litrul de carburant, suma totală ajungând la 300 de milioane de lei, peste 4.000 de agenţi economici urmând să beneficieze de acest sprijin. De asemenea, pentru continuarea şi finalizarea contractelor în derulare din domeniul investiţiilor publice sunt alocate 5,2 miliarde lei, fapt ce va permite ajustarea contractelor de investiţii publice aflate în derulare, finanţate din fonduri naţionale şi europene.

În ceea ce priveşte populaţia, persoanele vulnerabile vor primi, la rândul lor, un ajutor important, principalii beneficiari fiind familiile cu cel puţin doi copii sau monoparentale care au un venit mai mic de 600 lei/lună, pensionarii cu pensie mai mică de 1.500 lei/lună, persoanele cu venit minim garantat şi persoanele cu dizabilităţi. Guvernul estimează că un număr de 4,7 milioane de români vor primi voucherele sociale pentru alimentele de bază, începând cu data de 1 iunie, în valoare totală de un miliard euro.

În concluzie, lansarea Programului "Sprijin pentru România" merită toate aprecierile, Guvernul Nicolae Ciucă acordând astfel posibilitatea susţinerii financiare concrete a jumătate din populaţia ţării, care, într-un fel sau altul, va beneficia de aceste forme de ajutor din partea statului. Salut ideea acestui demers concret şi sunt convinsă că românii vor putea să depăşească mult mai bine această perioadă dificilă, prin intermediul pachetului de măsuri ale coaliţiei de guvernare.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"«Sprijin pentru România», pachetul de măsuri destinat îmbunătăţirii vieţii românilor"

Partidul Social Democrat consideră că prioritatea guvernării pentru perioada următoare o constituie sprijinul pe care statul trebuie să îl acorde românilor, în contextul acestor timpuri complicate. În acest sens, conducerea PSD doreşte să impună în cadrul coaliţiei de guvernare şi, ulterior, în Guvern, o serie de măsuri destinate populaţiei, îndeosebi segmentelor celor mai vulnerabile, precum şi a categoriilor care au avut mai mult de suferit în ultimii doi ani ai pandemiei.

Până acum, deja au fost identificate la nivelul Executivului finanţări din fonduri europene, respectiv alocarea unei sume de aproximativ 700 de milioane de euro pentru acordarea de vouchere pentru alimentele de bază.

Consider că este extrem de important ca românii să fie sprijiniţi de stat, mai ales în contextul crizei preţurilor la energie, având în vedere că suportabilitatea facturilor din această perioadă este extrem de greu de susţinut pentru un număr mare de familii. În această idee, PSD doreşte şi majorarea valorii nominale a tichetelor de masă, astfel încât oamenii să poată să îşi revină financiar cât mai repede posibil. Între celelalte propuneri discutate de PSD se numără şi adoptarea unor decizii de diminuare a efectelor scumpirilor destinate agenţilor economici, una dintre acestea fiind deducerea accizei la carburanţi pentru transportatori.

În acelaşi timp, PSD a iniţiat Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", care are o valoare de aproximativ 17,3 miliarde de lei, din care peste 7 miliarde sunt incluse în pachetul social aflat la dispoziţia românilor cu posibilităţi reduse - venituri sub un anumit plafon, preţuri mici, familii monoparentale, etc.. Pregătirea acestui program a intrat în linie dreaptă, în prezent fiind în curs de identificare sursa de finanţare, pentru a fi sustenabil şi aplicabil imediat, fără ca seria de crize suprapuse din acest an să afecteze prea mult bugetul de stat.

Una dintre variantele luate în calcul pentru găsirea fondurilor necesare îmbunătăţirii vieţii românilor este includerea pachetului "Sprijin pentru România" în exerciţiul financiar al Comisiei Europene destinat ţării noastre pentru perioada 2016-2020, având în vedere slaba absorbţie din ultimii doi ani, mult sub media europeană. În urma discuţiilor, Comisia Europeană şi-a dat deja acordul ca 7 miliarde necesare pachetului social, din cele 17,3 prevăzute în acest instrument de sprijin, să fie cuprinse în finanţările din bani europeni ce ni se cuvin şi necheltuite în exerciţiul financiar anterior.

În concluzie, PSD va finaliza în cel mai scurt timp posibil acest pachet de ajutor destinat populaţiei, astfel încât măsurile să fie adoptate urgent de Guvern şi puse în aplicare cât mai rapid, pentru ca românii să poată trece cu bine peste această perioadă dificilă.

Domnul Ilie Dan Barna:

"Pentru o politică externă proactivă"

Poziţionarea României faţă de evenimentele din Ucraina a fost una corectă, aliniată în discurs şi fapte cu aliaţii şi partenerii noştri. Însă contextul mai larg al războiului a devenit rapid o scenă unde, sub privirea întregii comunităţi internaţionale, statelor li s-a oferit ocazia să se remarce.

Cu ce ne-am deosebit noi de alte state din regiune? Am fost un vârf de lance al discursului ce denunţă invazia rusească şi creşte unitatea europeană? Am depus eforturi pentru a construi soluţii astfel încât să ne întărim poziţia economică şi geopolitică?

Cred că, dacă răspundem la aceste întrebări şi ne gândim la oportunităţile pe care România le ratează zilnic, vom rămâne cu impresia că funcţionăm mai degrabă din simplă inerţie, mulţumindu-ne să fim de partea bună a istoriei. Fără ambiţii, sperăm la un context favorabil şi ne îndeplinim, corect, şcolăreşte, rolul.

Vorbeam despre oportunităţi, fiindcă nu poţi să nu priveşti un stat precum Polonia şi să nu te şocheze leadershipul afişat de autorităţi în încercarea de a ralia întreaga Europă în spatele Ucrainei. De la denunţarea în termeni duri a invaziei ruseşti, la profilarea drept partenerul principal al SUA din regiune, la criticarea statelor care ezită să se decupleze de economia rusă - Polonia a demonstrat că sfera posibilului este atât de largă încât tot ce rămâne de făcut este să acţionezi.

Înţeleg reticenţa faţă de o postură precum cea a Poloniei. De aceea, vreau să indic şi alt stat, mai aproape de casă şi cu mize aparent mai moderate. Bulgaria a inaugurat la începutul acestei săptămâni un institut de informatică, inteligenţă artificială şi tehnologie. În vreme ce România se străduieşte să îndeplinească jalonul cloud-ului guvernamental şi marginalizează companiile private care ar putea să propulseze digitalizarea statului, Bulgaria alege să se folosească de expertiza şi implicarea unor companii precum Google, Amazon şi DeepMind pentru a deveni un lider regional în tehnologiile de ultimă generaţie. Preşedintele şi prim-ministrul Bulgariei au vorbit despre "promisiunea de a-i aduce înapoi acasă pe cei mai talentaţi oameni ai naţiunii". Aşa arată o politică proactivă, construită în jurul unei viziuni, bazată pe leadership.

România trebuie să se poziţioneze şi să acţioneze conform adevăratului ei statut, cel de lider regional. Dar, dacă vom continua să privim în jos, să credem că poziţia noastră este asigurată, să nu intrăm în competiţia pentru economia viitorului şi să aşteptăm întotdeauna ca alţii să facă primul pas, vom rămâne cu mult sub potenţialul nostru.

Trece încă o săptămână fără Legea offshore adoptată. Iar Grecia se profilează în furnizor de securitate energetică pentru Europa. Trece încă o săptămână fără să acţionăm pe atât de multe planuri unde am avea şansa de a fi deschizători de drumuri.

România are nevoie de o mentalitate de câştigător, însă pentru aceasta guvernanţii trebuie să renunţe la starea lor de caldă pasivitate.

Domnul Daniel Tudorache:

"Deciziile CJUE versus Deciziile CCR, temă extrem de controversată care a debutat cu judecătorul Stancu de la Curtea de Apel Piteşti şi a culminat cu cazul Udrea"

Potrivit art. 147 din Constituţia României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".

De remarcat este faptul că, în cuprinsul hotărârii sale din 21 decembrie 2021, CJUE recunoaşte caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Cu toate acestea, concluziile hotărârii CJUE potrivit cărora efectele principiului supremaţiei dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispoziţiile interne, inclusiv cele de ordin constituţional să poată împiedica acest lucru şi potrivit cărora instanţele naţionale sunt ţinute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională contrară unei dispoziţii a dreptului UE, presupun revizuirea Constituţiei.

În concret, efectele acestei hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituţiei în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la iniţiativa anumitor subiecte de drept cu respectarea procedurii şi în condiţiile prevăzute chiar de Constituţia României - se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale, din 23 decembrie 2021.

În aceste condiţii, în opinia mea, neaplicarea deciziilor obligatorii ale Curţii Constituţionale în lipsa revizuirii constituţiei în acest sens echivalează cu suprimarea statului şi ordinii de drept, fapt contrar autorităţilor europene. De-a lungul anilor, în raportul MCV României i se reproşa că nu respect statul de drept, iar acum, CJUE spune, cu alte cuvinte, "încălcaţi statul de drept şi nu aplicaţi deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale".

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Planul naţional de redresare şi rezilienţă - calea spre o justiţie mai accesibilă, mai rapidă, mai aproape de cetăţean"

Traversăm, împreună, de cel puţin doi ani, o perioadă cu multiple, dar surmontabile dificultăţi, o perioadă caracterizată de dificultăţi cu care poate nu ne-am mai confruntat în vieţile noastre, pe care, însă o întâmpinăm cu soluţii viabile de care astăzi avem nevoie mai mult decât oricând.

Oportunitatea cu care ne întâlnim acum este cu adevărat unică. Pentru prima dată în întreaga noastră istorie, nu mai suntem singuri. Alături de noi sunt toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, aşa cum şi noi suntem alături de ele. Uniunea ne pune la dispoziţie, în această perioadă, sub forma Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fonduri care, dacă ştim să le obţinem şi să le utilizăm, ne pot ajuta nu doar să ne revenim economic după pandemia şi războiul din vecinătatea imediată, care ne-au marcat ultimii ani, ci şi să edificăm un stat care să funcţioneze aşa cum ne-am dorit dintotdeauna. În fapt, suntem chiar obligaţi să edificăm această nouă Românie, pentru că acordarea fondurilor din cadrul PNRR este condiţionată de efectuarea anumitor reforme, iar Partidul Naţional Liberal, care a avut dintotdeauna o vocaţie şi o platformă reformistă, este formaţiunea politică cea mai potrivită cu imperativul refacerii din temelii a statului român!

Domeniul justiţiei este piatra de temelie a întregii construcţii, întrucât accesarea fondurilor este condiţionată primordial de garantarea statului de drept. Astfel, la iniţiativa Ministerului Justiţiei, Executivul a adoptat Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025 şi Planul de acţiune aferent acesteia, care au ca scop modernizarea sistemului judiciar şi implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană, a obiectivelor din cadrul Programului de Guvernare şi a celor din PNRR.

Strategia judiciară conţine trei direcţii concrete de acţiune - independenţa, calitatea şi eficienţa actului de justiţiei; accesul la justiţie şi corupţia şi criminalitatea organizată.

Ce vom face în cadrul acestor trei direcţii?

În primul rând, vom revizui procedurile interne de lucru ale sistemului judiciar, pentru a le accelera şi, astfel, a scurta termenele de judecată. Cu alte cuvinte, nu vom mai fi nevoiţi să aşteptăm luni sau chiar ani până când cauza noastră este judecată de către instanţă, ci vom putea beneficia de actul de justiţie atunci când avem cu adevărat nevoie de el.

Vom moderniza statutul personalului de specialitate judiciară şi celorlalte categorii de personal din instanţe şi parchete, pentru că Justiţia, ca orice alt sistem, este pe atât de funcţională pe cât este de motivat, pregătit şi dedicat personalul care o deserveşte.

Pentru că suntem, totuşi, în era digitală şi cu toţii ne dorim să putem folosi documentele electronice acolo unde este posibil, vom generaliza şi utilizarea acestora, în paralel cu modernizarea infrastructurii IT de la nivel local şi cu realizarea şi operaţionalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar, ceea ce va duce şi la echilibrarea schemelor de personal.

Tot pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie vom revizui şi politica privind taxele judiciare de timbru şi vom acţiona pentru standardizarea informaţiilor puse la dispoziţia justiţiabililor.

Şi pentru că justiţia lucrează astăzi pentru ziua de mâine, vom interveni, pe de o parte, pentru relansarea proiectului "Educaţie juridică în şcoli", întrucât numai cetăţenii corect informaţi îşi pot valorifica pe deplin drepturile şi îşi pot înţelege obligaţiile, şi vom dota instanţele şi parchetele cu săli de audiere special amenajate pentru victimele minore, pentru a nu le expune unor traume suplimentare celor trăite deja.

Demersurile de reformare a sistemului judiciar vor viza atât partea legislativă, respectiv punerea în acord a dispoziţiilor Codului penal şi ale Codului de procedură penală cu prevederile Constituţiei, cât şi cea practică, cum ar fi consolidarea efectivelor de poliţie judiciară la nivelul parchetelor şi asigurarea resurselor materiale şi umane necesare Serviciului de combatere a traficului de persoane din cadrul DIICOT, întrucât personalul care înfăptuieşte justiţia are nevoie, pentru a-şi putea îndeplini misiunea, atât de o legislaţie corespunzătoare, cât şi de o bază materială adecvată, în lipsa căreia nimeni nu poate face minuni.

Nu în ultimul rând, pentru că observăm cu toţii ce înseamnă un mediu poluat - spre exemplu, prin arderea de deşeuri toxice - vom lucra şi în direcţia îmbunătăţirii cadrului legal şi instituţional privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor de mediu.

În concluzie, prin adoptarea acestei strategii cu tot ce cuprinde ea, am atins, împreună, toate ţintele pentru trimestrul I al acestui an în cadrul PNRR, precum şi toate ţintele de etapă din Programul de Guvernare, fapt pentru care nu pot decât să îi felicit pentru colegii mei din Partidul Naţional Liberal, responsabili de actul guvernării, alături de partenerii de coaliţie şi de numeroşii experţi tehnici fără eforturile cărora nu am fi ajuns aici.

Vă asigur, totodată, că, aşa cum se poate observa, suntem nu doar motivaţi, ci şi capabili să ne ducem obiectivele de guvernare la bun sfârşit, în beneficiul nu al nostru, ci al dumneavoastră, cei care ne-aţi onorat şi ne-aţi obligat, totodată, prin încrederea pe care ne-aţi acordat-o şi de care trebuie să ne dovedim demni!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Sănătăţii"

Cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Sănătăţii, la data care marchează şi aniversarea fondării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pe 7 aprilie 1948, aş dori să profit de această ocazie pentru a le ura La mulţi ani tuturor celor care activează în sănătate. Le mulţumesc tuturor pentru tot efortul depus în cei doi ani de pandemie, le doresc multă sănătate şi mult succes în activitate.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, voi acţiona mereu astfel încât să sprijinim personalul medical, dar şi pacienţii.

Mă bucur că sistemul medical din România este într-un proces de dezvoltare şi este imperios necesar să adresăm toate probleme pe care le are şi să le remediem prin mecanismele care ne stau la dispoziţie, mă refer aici la PNRR şi la instituţiile abilitate să formuleze strategii pe termen lung pentru acest sector deosebit de important pentru toţi românii.

Închei prin a le ura din nou la mulţi ani tuturor din domeniul sănătăţii!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Deglobalizare şi costuri sociale"

Să nu trecem prea uşor peste semnificaţia deciziilor coaliţiei de guvernare în privinţa unor măsuri de natură socială. Spun, nu de ieri, de azi, că socialul este esenţa guvernării, fie că este de stânga, fie că este de dreapta.

Să nu dăm toată vina problemelor sociale pe războiul din Ucraina şi pe sancţiunile impuse Rusiei, sancţiuni care, după cum se desfăşoară lucrurile, par a fi gândite cu un ochi în curtea Uniunii, în primul rând. Şi nimeni nu vrea o Uniune plină de cetăţeni furioşi, care nu mai pot face faţă costurilor vieţii de zi cu zi! Procesul de sărăcire în Occident a început de multă vreme, odată cu accentuarea globalizării de tip neo-liberal. În ciuda avertismentelor date de economişti cu solide cariere, şi oricum fără simpatii de stânga, procesul de dezindustrializare din Occident şi de mutare a producţiei în ţări cu mână de lucru ieftină, inclusiv în China şi în Rusia, a continuat cu viteză. Rezultatul social? Destructurarea clasei de mijloc, în primul rând, distrugerea unor ramuri industriale importante, declasarea forţei de muncă, precarizarea muncii etc.

Războiul din Ucraina a arătat de ce costurile deglobalizării, văzută ca o soluţie în Occident, din care facem şi noi parte acum, practic nu pot fi gestionate fără o implicare masivă a statului. Doar că statul social a fost "ucis", odată cu globalizarea şi delocalizările. Vrei să pedepseşti Rusia şi China pentru comportamentul lor nedemocratic, dar sancţiunile lovesc dur şi în cetăţenii tăi. Cum rezolvi problemele sociale, când te-ai asigurat că ai tot mai puţine mijloace de intervenţie şi nu vrei să renunţi la dogmele neo-liberale?

Spun astea pentru a înţelege cu ce se confruntă un guvern, fie el de stânga, de centru sau de dreapta, într-o Europă prinsă pe picior greşit de un proces care o depăşeşte, de vreme ce adoptă măsuri care accentuează suferinţa socială, precum "tranziţia energetică".

Românii aşteaptă măsuri de ordin social de la Guvern. Normal, este vorba despre contractul social, în fond de asta se află la guvernare cei din coaliţie. Dar care sunt limitele intervenţiei şi, mai ales, cum se ierarhizează ele? Iar asta nu se poate decide fără o dezbatere serioasă şi, după opinia mea, printr-un nou program de guvernare.

Măsurile adoptate de coaliţie sunt doar un început, şi, pentru mulţi români, un început prea timid. Resursele limitate ne obligă la o corectă şi echitabilă ierarhizare a priorităţilor, şi la asigurarea sustenabilităţii lor. Iar fără pace socială nu putem asigura un minim de creştere economică, de care avem nevoie, pentru a ne atinge obiectivele.

Domnul Mihai Weber:

"Sprijinindu-i pe români, sprijinim România!"

După mai mulţi ani de zile, odată cu revenirea PSD la guvernare, România şi cetăţenii săi urmează să beneficieze de o serie de importante măsuri sociale şi economice, menite să atenueze efectele creşterii preţurilor şi să stimuleze economia naţională. Astfel, vizând o finanţare de aproximativ 50% din fonduri europene, PSD a iniţiat o serie de măsuri care să facă suportabilă creşterea preţurilor la alimente şi carburanţi.

Acordarea de vouchere în valoare de 50 de euro/voucher, pentru familiile vulnerabile şi pentru persoanele cu venituri mici, pentru cumpărarea de alimente de bază, la fiecare 2 luni, până la finalul anului; acordarea de vouchere în valoare de 30 de euro/voucher, lunar, în timpul anului şcolar, pentru elevii cu burse sociale; dublarea cotei de hrană, de la 11 la 22 de lei, pentru bolnavii internaţi în spitale; majorarea valorii tichetelor de masă acordate angajaţilor, de la 20 la 30 de lei; finanţarea cu 50 de milioane lei (cu posibilitatea suplimentării) a unei scheme de ajutor de stat pentru transportatori, pentru decontarea accizei la motorina achiziţionată pe teritoriul României - toate acestea sunt măsuri care îşi propun să protejeze nivelul de trai al românilor şi să ajute economia să intre pe o pantă ascendentă.

Programul "Sprijin pentru România" este, de asemenea, direcţionat către acordarea de ajutor investiţiilor făcute de autorităţile publice, prin suplimentarea contractelor pentru derularea investiţiilor publice cu o valoare corespunzătoare creşterii preţurilor la materialele de construcţie. Ca urmare, vor putea fi reluate, cât mai repede, lucrări la şcoli, spitale sau drumuri, ce însumează peste 40 de miliarde de lei.

În condiţiile în care ne putem aştepta ca economia să fie puternic afectată de creşterea preţurilor la energie, de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Federaţiei Ruse, trebuie să fim conştienţi că nu putem să nu avem grijă şi de echilibrul economiei. De aceea, este important că PSD a găsit resurse financiare pentru toate aceste măsuri, inclusiv din fonduri europene, pentru că, dincolo de orice considerent de ordin economic, rolul nostru este acela de a-i proteja pe cei vulnerabili, pe cei care resimt cel mai acut şocul majorărilor de preţuri.

Domnul Nicu Niţă:

"Partidul Social Democrat propune Pachetul de măsuri sociale şi economice - «Sprijin pentru România»"

Declaraţia mea politică se referă la pachetul de măsuri sociale şi economice propuse de PSD în cadrul coaliţiei de guvernare pentru combaterea creşterii preţurilor şi stimularea economiei naţionale.

În contextul actual dificil, legat de războiul din Ucraina şi efectele situaţiei geopolitice asupra economiei, Partidul Social Democrat are o responsabilitate uriaşă faţă de români şi nivelul de trai al cetăţenilor. Pachetul propus de PSD vine cu soluţii concrete pentru categoriile vulnerabile - pensionari, familii cu copii şi cei cu venituri mici, elevii din familiile defavorizate.

Pachetul Sprijin pentru România propus de Partidul Social Democrat cuprinde acordarea de vouchere pentru cumpărarea de alimente de bază, pentru familiile vulnerabile şi pentru personale cu venituri mici: 50 de euro/voucher la fiecare 2 luni, până la finalului anului.

O altă măsură propusă de PSD vizează acordarea de vouchere a câte 30 de euro lunar, pentru achiziţia de rechizite, haine şi alimente, tuturor elevilor care primesc burse sociale. În privinţa tichetelor de masă acordate angajaţilor, PSD propune creşterea valorii acestora, de la 20 de lei la 30 lei.

Una dintre măsurile propuse şi susţinute de Partidul Social Democrat este dublarea valorii normei de hrană pentru pacienţii din spitale. Aceeaşi valoare va fi acordată şi pentru masa copiilor din centrele de plasament. Este o măsură de bun-simţ şi necesară, având în vedere contextul economic. În guvernarea PSD am deschis din nou spitalele pentru pacienţii cronici, dar era nevoie şi de îmbunătăţirea urgenţă a calităţii hranei pe care bolnavii o primesc, pe perioada internării. Această măsură se aplică şi pentru bolnavii care au un anumit regim alimentar, în funcţie de boala pe care o au.

Având în vedere creşterea preţurilor la carburanţi, PSD propune o măsură care să sprijine transportatorii afectaţi. Schemă de ajutor de stat pentru decontarea accizei la motorina achiziţionată din ţară.

Pachetul de măsuri propus de PSD cuprinde şi măsuri pentru stimularea economiei naţionale. O măsură importantă propusă de PSD în acest pachet este suplimentarea contractelor pentru derularea investiţiilor publice cu o valoare corespunzătoare creşterii preţurilor materialelor de construcţii. Astfel, vor putea fi reluare lucrări cu o valoare de peste 40 de miliarde de lei, în spitale, şcoli sau drumuri. Această măsură se corelează cu o altă decizie luată de Coaliţia de Guvernare, privind suplimentarea Programului "Anghel Saligny" cu încă 13 miliarde de lei.

În acest domeniu, ministrul PSD al transporturilor a venit deja în sprijinul investiţiilor publice prin modificarea Legii achiziţiilor publice, astfel încât proiectele să poată fi implementate mai repede. Acest lucru va ajuta şi la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

PSD s-a luptat în acest domeniu şi a reuşit să blocheze tentativa USR care a încercat o centralizare în alocarea fondurilor europene din PNRR. Partidul Social Democrat a obţinut acordul Comisiei Europene ca Agenţiile de Dezvoltare Regională, adică structurile descentralizate, să fie implicate în procesul de absorbţiei a fondurilor din PNRR.

Pachetul sprijin pentru România propus de PSD este foarte amplu şi vizează pe lângă măsurile sociale şi economice şi soluţii în celelalte domenii ale guvernării, care o să fie anunţate şi propuse cât mai rapid de PSD coaliţiei de guvernare, pentru a fi implementate.

Partidul Social Democrat îşi respectă angajamentul intrării la guvernare, pentru a promova şi a contribui cu măsuri şi soluţii cât mai bune la creşterea nivelului de trai al românilor şi la dezvoltarea României.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Sprijinim agricultura românească!"

Anul 2022 va fi unul extrem de important pentru agricultura românească în contextul geopolitic actual. Mai mult ca niciodată, performanţa sectorului agricol va fi esenţială pentru români. Fermierii din Neamţ şi din toată România sunt capabili să producă şi suficient, şi de bună calitate şi la preţuri decente, dar au nevoie de sprijin.

Toţi cei implicaţi în sectorul agricol au nevoie acum, mai mult ca oricând, de sprijin în vederea redresării. Investiţiile în agricultură din acest moment vor putea contribui la transformarea României într-o forţă europeană în domeniu.

Un produs fabricat în România, valorificat corect, înseamnă siguranţa locurilor de muncă pentru români, înseamnă stabilitate pentru fermieri şi produse de calitate la preţuri cât mai accesibile. Pe această bază au fost construite măsurile pentru sprijinirea agriculturii şi industriei alimentare, pe care PSD le-a inclus în programul de guvernare.

Rolul nostru este acela de a veni cu politici publice coerente pentru a sprijini cât mai mulţi fermieri şi antreprenori din industria alimentară să se dezvolte şi să devină puternici.

Sunt şi voi fi mereu alături de fermierii şi producătorii locali din judeţul Neamţ, dar şi din România. Scopul meu, ca parlamentar, este acela de a reprezenta cât mai bine interesele nemţenilor, ale fermierilor şi producătorilor locali din judeţul nostru. Atât eu, cât şi colegii mei parlamentari PSD de Neamţ vom apăra interesele acestora în forul reprezentativ al românilor.

Şi prin această declaraţie vreau să îi asigur pe fermierii, producătorii şi asociaţiile de profil din Neamţ şi din întreaga ţară că vor avea tot sprijinul nostru, al celor din PSD. Mă voi implica şi le voi fi un partener serios, şi le voi sta la dispoziţie de fiecare dată când îmi vor cere sprijinul.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"România a accesat primul miliard de euro din PNRR"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, îşi propune accelerarea implementării reformelor sustenabile şi a investiţiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naţionale după criza generată de Covid-19, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forţei de muncă, precum şi sprijinirea tranziţiei verzi şi a celei digitale pentru promovarea creşterii durabile.

La începutul acestei luni, Guvernul a anunţat că cele 24 de ţinte şi jaloane din PNRR, aferente primului trimestru din 2022, au fost îndeplinite la timp, iar primul miliard de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost accesat. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru a renova clădiri din întreaga ţară, fiind implicat atât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cât şi autorităţile publice locale care vor desfăşura diverse programe ce vizează eficienţa energetică, siguranţa seismică, incendii şi multe altele.

De asemenea, tot la începutul lunii, 6 ministere, mai precis Ministerele Transporturilor, Sănătăţii, Energiei, Mediului, Familiei şi Muncii, au semnat deja acorduri de finanţare cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, fapt care le va permite în perioada următoare să depună proiecte şi accesa banii din PNRR.

Mai departe, conform MIPE, urmează să se lanseze mai multe apeluri de finanţare prin PNRR pentru sectorul de energie, dezvoltare şi pentru turism. Astfel, se vor înainte două cereri de plată, în mai, respectiv octombrie.

PNRR susţine iniţiativele emblematice europene prevăzute în Strategia anuală pentru 2021 privind creşterea durabilă care vor asigura transformarea Europei într-un continent digital, mai ecologic şi va spori coeziunea dintre statele membre. Modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă este o şansă istorică, un proiect de o importanţă majoră care aduce şi sprijină reformele necesare pentru dezvoltarea României europene din era verde şi digitală.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Guvernul Ciucă a aprobat cel mai solid si complex pachet de măsuri economico-sociale de sprijin pentru economie şi români"

România este lovită de mai multe crize suprapuse, dintre care cea mai gravă de departe este criza energetică, care afectează atât economia, cât şi populaţia.

În faţa acestor crize multiple care sugrumă mediul de afaceri, cu consecinţe vizibile asupra populaţiei, Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă a gândit setul de măsuri "Sprijin pentru România" care vine în ajutorul mediului de afaceri, care protejează locurile de muncă şi cetăţenii vulnerabili.

Cele 17 măsuri cuprinse în acest plan în valoare de 17,3 miliarde lei, fonduri naţionale şi europene, ţintesc sectoare economice vitale, precum IMM-urile, investiţiile publice, transportatorii şi distribuitorii, fermierii, fiind totodată şi un suport real pentru românii cu venituri mici şi care se află în dificultate. Efectul va fi unul vizibil şi direct asupra familiilor, studenţilor, elevilor, pensionarilor, persoanelor cu dizabilităţi.

Trebuie să recunoaştem că acest demers este mai mult decât necesar, pentru a oferi o gură de oxigen mediului de afaceri, care este motorul economiei româneşti, dar şi pentru a oferi o plasă de siguranţă categoriilor de cetăţeni care resimt cel mai puternic acest şoc.

Principalele măsuri de sprijin a mediului antreprenorial vizează infuzie de capital prin alocarea a 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români, acordarea de sprijin de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de peste 15% la utilităţi, alocarea de 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane şi pentru companiile de distribuţie, acordarea unei subvenţii de 0,50 lei/litrul de carburant, pentru companiile de transport şi distribuţie, afectate de creşterea preţurilor la combustibili.

Partidul National Liberal este partidul care susţine dezvoltarea României si pentru atingerea acestui obiectiv punem la bătaie toate resorturile guvernării.

Cele două paliere, cel economic şi cel social, trebuie să se susţină reciproc, de aceea este important să avem un mediu de afaceri sănătos şi productiv pentru a putea susţine măsurile sociale propuse în acest plan.

Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" este unul echilibrat, fiind răspunsul articulat şi responsabil al Guvernului României în faţa crizei scumpirilor la energie şi gaze, precum şi a impactului războiului din Ucraina asupra economiei.

Am încredere că toate măsurile cuprinse în acest pachet au fost bine cântărite de specialiştii din ministere şi se pliază pe nevoile societăţii româneşti de la acest moment.

Prin acest amplu program de susţinere, Guvernul Nicolae Ciucă intervine ferm şi oferă soluţii concrete la problemele românilor. Este nevoie de solidaritate şi responsabilitate naţională pentru depăşirea acestei crize care se adânceşte şi afectează deopotrivă mediul economic şi pe cetăţeni.

Acest plan este pentru România şi pentru români! Nu are culoare politică şi aşa trebuie să rămână. Cei care încearcă să îl prezinte într-o cheie politică, îl distrug şi, mai grav, îl transformă într-un simplu instrument politic, diluându-i valoarea şi importanţa.

Domnul Vasile Nagy:

"Poliţia Română"

Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu (crearea instituţiei Agiei), continuă cu domnia lui Mihail Suţu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de Poliţie.

În 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuţiile poliţiei sunt extinse. În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite "Cronica poliţienească" prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile "înaltei poliţii" şi "obişnuitei poliţii", ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti.

Începând cu Legea de organizare a poliţiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), competenţele organelor de poliţie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, prin Decretul-lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română ale cărei competenţe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

Din 1990, Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranţa persoanelor, a colectivităţilor, drepturilor legitime ale cetăţenilor, precum şi a altor drepturi prevăzute în acte internaţionale la care România este parte.

În prezent, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române sunt legiferate de Legea nr. 218 din 23.04.2002. Astfel, Poliţia Română este în prezent "instituţia specializată a statului, care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii".

Zi de zi, fie că asigură ordinea şi liniştea publică la diferite manifestaţii, fie contribuie la menţinerea ordinii publice, poliţistul intră în contact cu diferite categorii de cetăţeni.

Activitatea poliţienească implică multă acţiune, dar şi interacţiune cu persoane oneste, cinstite, cu un comportament orientat pro-social, care respectă şi susţin forţele de ordine prin încurajări verbale, informaţii, alteori fiind în calitate de martor. Orice suport din partea cetăţenilor este apreciat de poliţişti şi ei încearcă necontenit să nu dezamăgească aşteptările cetăţenilor.

Există însă o categorie de persoane care nu au avut anterior contacte sau experienţe directe cu poliţiştii şi în acest context, îşi creează o impresie destul de confuză ce rezultă în mare parte din relatările altor persoane, or din imagini distorsionate, prezentate în unele surse.

Mulţi sunt cei care critică natura omului legii, nu ţin cont că înainte de a fi poliţist în primul rând este omul care încercă să-şi onoreze atribuţiile funcţionale cu maximă prudenţă şi dăruire de sine.

Imaginaţi-vă pentru o clipă cum ar arăta societatea în care trăim fără Poliţie, numai aşa vom putea conştientiza necesitatea sistemului poliţienesc, şi aprecia valoarea fiecărui poliţist care contribuie la asigurarea unui mediu de securitate.

Detectarea infracţiunilor este un obiectiv principal al poliţiei din toate ţările. Una dintre cele mai importante metode pentru detectarea şi investigarea eficientă a infracţiunilor este intervievarea eficientă a victimelor, martorilor şi suspecţilor.

Realizarea adecvată şi profesionistă a acestei funcţii cheie poate contribui în mare măsură la rezolvarea infracţiunilor, ducând astfel la înfăptuirea justiţiei şi întărirea statului de drept.

Totuşi, ca orice metoda, ea poate fi de slabă calitate şi poate fi mânuită de oameni având cunoştinţe inadecvate şi abilităţi insuficiente. Acest lucru s-a manifestat foarte adesea prin încălcarea drepturilor omului de către poliţişti, în special în interogarea suspecţilor: nu numai în trecut, ci şi în zilele noastre.

Conştienţi de necesitatea prevenirii abuzurilor şi de profesionalizarea standardelor poliţieneşti, Consiliul Europei a identificat ca obiectiv esenţial al activităţii poliţieneşti protejarea drepturilor omului.

Drepturile omului nu sunt un impediment pentru o activitate poliţienească eficientă; mai degrabă, o activitate poliţienească eficientă se realizează numai cu respectarea drepturilor omului.

Acţionând mână în mână cu respectarea drepturilor omului, poliţiştii vor câştiga pe drept stima, încrederea şi sprijinul comunităţii pe care o slujesc.

În acest fel, poliţiştii vor fi mai buni în meseria lor şi vor avea mai multe satisfacţii de pe urma acesteia.

Profesionalismul poliţienesc şi respectarea drepturilor omului constituie un echilibru perfect, în care una nu poate exista fără cealaltă, ameninţarea cu violenţa faţă de un suspect, chiar fără intenţia de a o concretiza, nu poate fi justificată în aceste condiţii.

Imaginea Poliţiei Române este pusă periodic la pământ de poliţişti care uzează de forţă în mod nejustificat. Cu toate acestea, instituţia nu îşi învaţă angajaţii cum să se comporte cu cetăţenii şi nici nu ştie câte cazuri punctuale de agresiune are în propria ogradă.

Din păcate, nu este o noutate că unii poliţişti din România se comportă abuziv cu cetăţenii, Poliţia, întotdeauna a fost un câmp de luptă pentru oameni influenţi, fie că au bani, fie că au funcţii politice, un întreg campionat în materie de competiţie pentru a recomanda şefi de poliţie la nivel de oraş, inclusiv la secţie de poliţie, la nivel de inspectori şefi la judeţ.

Trebuie să punem capăt acestei acţiuni de influenţare a calităţii oamenilor care ajung pe treptele ierarhice la nivel de conducere în cadrul Poliţiei.

Siguranţa populaţiei trebuie să fie o prioritate a conducerii Poliţiei, de aceea, trebuie luate măsuri de îmbunătăţire a dotării poliţiştilor, în special a celor din stradă, de înnoire şi completare a echipamentului şi tehnicii necesare muncii operative.

Poliţiştii sunt trimişi în misiuni de menţinere a ordinii publice cu bastonul, pistolul şi chitanţierul de amenzi, şi lăsaţi să se descurce cum pot în faţa diverselor situaţii din teren.

Unii abuzează de amenzi, alţii de pumni, unii trag, alţii se retrag. Lipsiţi de o pregătire tehnică şi psihologică corespunzătoare, de instrumente de lucru moderne, cum ar fi armele cu electroşocuri şi camerele video, poliţiştii români sunt lăsaţi să se lupte de capul lor, cu arme din secolul trecut, într-o lume în continuă schimbare.

Sunt probleme ce privesc numărul insuficient de poliţişti, care, coroborat cu transferarea frecventă a acestora în alte posturi, provoacă o repartizare dezechilibrată a forţelor de poliţie.

Multe dintre problemele legate de dotarea logistică a secţiilor de poliţie sunt generate de restrângerile bugetare, încercându-se soluţionarea lor prin apelarea la surse de finanţare alternative.

Dacă în mediul urban, lipsa de personal afectează în mod special departamentele judiciare, acolo unde poliţiştii care execută astfel de activităţi sunt copleşiţi de numărul mare de dosare, în mediul rural lipsa de personal afectează întreaga activitate a unităţilor de poliţie, permanenţa la sediul unităţii de poliţie fiind aproape imposibil de asigurat, schemele de personal fiind subdimensionate, iar posturile sunt neocupate sau ocupate în mică măsură.

Nu în ultimul rând, plecările din sistem ale poliţiştilor cu experienţă conduc la imposibilitatea instruirii practice a personalului nou angajat, fapt ce afectează în mod clar calitatea activităţii poliţieneşti.

Aria de competenţă a unităţilor de poliţie este foarte mare, raportată la numărul poliţiştilor dintr-o secţie sau post de poliţie, aceştia neavând posibilitatea fizică de a acoperi toată zona în mod eficient.

Este necesară creşterea cifrei de şcolarizare în cadrul instituţiilor de învăţământ, sprijinirea poliţiştilor nou încadraţi, inclusiv cu sprijinul autorităţilor locale, la integrarea în comunitate.

Este necesară suplimentarea funcţiilor de agenţi de poliţie din structurile ordine publică, atât pentru mediul urban, cât şi rural, prin creşterea numărului poliţiştilor operativi raportat la numărul de locuitori, în vederea asigurării permanenţei la posturile şi secţiile de poliţie, dar şi a eficientizării activităţii poliţiei.

Este necesară instruirea corespunzătoare a poliţiştilor, mai ales în ceea ce priveşte modul de interacţionare a acestora cu cetăţenii (în special cu minorii).

În acest sens, consider că se impune şi elaborarea unor proceduri adecvate pentru instruirea generală, dar şi specială a poliţiştilor, cu privire la violenţa domestică, dispariţia minorilor, abuzul sexual asupra minorilor şi adulţilor, intervenţia negociatorilor, etc.

Dotarea logistică adecvată a poliţiştilor, aspect care să vină în consonanţă cu atribuţiile, responsabilităţile şi cu obligaţiile pe care România le are în calitate de membru al Uniunii Europene.

În acest sens, se impune atât achiziţionarea de echipamente care să fie distribuite de urgenţă în teritoriu, cât şi asigurarea unor spaţii adecvate funcţionării unităţilor de poliţie, scop în care este necesară întocmirea unei evaluări generale reale şi obiective cu privire la situaţia dotării logistice a poliţiştilor.

Domnul Vasilică Toma:

"Şansa reformării Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şansa tuturor la dezvoltare"

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este unul dintre cele mai importante portofolii, iar în contextul bugetului fără precedent alocat de către Uniunea Europeană prin cadrul financiar multianual 2021-2027 şi Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, importanţa sa devine una esenţială.

Pentru următorii 5 ani, România are posibilitatea de a beneficia de un suport semnificativ, care poate schimba fundamental parcursul său. Vorbim de o şansă unică de dezvoltare.

Deopotrivă, autorităţile publice naţionale şi locale, precum şi antreprenorii români aşteaptă ca finanţările europene să devină o realitate, care să îi ajute să pună în aplicare proiecte care să facă diferenţa pentru orice comunitate şi afacere.

Acest minister are nevoie de un parcurs clar şi de acţiuni care nu mai necesită amânare.

Vorbim aici despre implementarea PNRR, precum şi despre toate Programele Operaţionale aferente acestei perioade. Cu toţii avem nevoie de un parcurs, de date şi termene clare, de certitudini, de predictibilitate.

Din păcate, acestea nu s-au întâmplat până acum la parametrii corespunzători.

Aşa cum ştim cu toţii, au existat probleme în ceea ce priveşte finanţările dedicate firmelor afectate de pandemie prin Cadrul temporar, finanţări mai mult decât necesare care, pentru atât de multe firme reprezintă o gură de oxigen. Mediul de afaceri încă aşteaptă. Încă există incertitudini, foarte multe întrebări fără răspuns, nesiguranţă.

De aceea, pe această cale, fac apel şi îi invit pe toţi cei responsabili de a folosi acest moment de schimbare a managementului Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în aşa fel încât să folosească şansa de a se reforma şi de a ne aduce tuturor elementul cheie, care să îi devină caracteristica atât de mult necesară. Predictibilitatea.

Este nevoie să folosim ocazia unică pe care o avem în privinţa finanţărilor europene. Este nevoie ca acest Minister să funcţioneze la adevărata capacitate şi să transpună nevoile tuturor în practică.

Este momentul ca aşteptarea, incertitudinea şi întrebările să lase locul încrederii, dialogului, cooperării şi datelor sigure şi predictibile.

Domnul Beniamin Todosiu:

"România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană cu cele mai multe decese în accidente rutiere"

România ocupă de câţiva ani primele locuri în topul ţărilor europene cu cele mai nesigure drumuri. În 2020 şi în 2021, ţara noastră a fost statul din Uniunea Europeană cu cele mai multe decese în accidente rutiere.

Raportul publicat recent de Comisia Europeană arată faptul că de câţiva ani clasamentul global al ratelor mortalităţii pe ţări nu s-a schimbat în mod semnificativ. Astfel, cele mai sigure drumuri se află în Suedia, care înregistrează 18 decese la un milion de locuitori, în timp ce România (cu 93 de decese la un milion de locuitori) a raportat cea mai mare rată în 2021. Media Uniunii Europene a fost de 44 de decese din accidente rutiere la un milion de locuitori.

În 2020, România a înregistrat 96 de morţi în accidente rutiere/ 1 milion de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 51 de decese la un milion de locuitori. În total, 52% dintre decesele rutiere s-au produs pe drumuri rurale, 40% în zonele urbane şi 8% pe autostrăzi.

De aici putem concluziona cât de importantă este calitatea drumurilor în acest clasament al morţii. În medie, potrivit statisticilor Institutului Naţional de Statistică, 5 persoane mor, în fiecare zi, în România din cauza drumurilor proaste şi a lipsei autostrăzilor.

Cine sunt vinovaţii pentru morţii de pe şoselele României? Vina este purtată de toate guvernele care s-au perindat pe la putere în ultimii peste 30 de ani şi care nu au înţeles că România are nevoie de autostrăzi pe bune, nu pe hârtie.

USR şi fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, au încercat să ofere o nouă abordare în implementarea marilor proiecte de infrastructură cu: finanţare adecvată, un calcul realist al costurilor, restructurarea companiei naţionale de autostrăzi, angajarea de profesionişti şi stabilirea unor priorităţi clare.

Din păcate, această viziune nu a fost continuată de noul ministru al Transporturilor şi de actualul Guvern, astfel încât România este departe de a ajunge o ţară cu drumuri bune şi sigure. Media de kilometri de autostrada construiţi după Revoluţie este de 24 km/an. În acest ritm, vom rămâne din ce în ce mai în urmă faţă de Europa şi vom fi condamnaţi la subdezvoltare.

În încheiere, vă reamintesc faptul că Uniunea Europeană şi-a stabilit un obiectiv de reducere cu 50% până în 2030 a deceselor în urma accidentelor rutiere. Acest obiectiv a fost stabilit în Planul de acţiune al Comisiei Europene pentru siguranţă rutieră şi în Cadrul de politică al UE privind siguranţa rutieră 2021-2030. Pentru siguranţa rutieră pe drumurile europene, obiectivul stabilit este zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 ("Viziunea zero").

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Vocea tinerilor pe scena europeană - o necesitate fundamentală"

Conferinţa privind Viitorul Europei este un prilej excepţional de implicare a tuturor actorilor societali relevanţi în vitalizarea unor perspective unice de dezvoltare şi reîmprospătare pentru Uniunea Europeană.

În momentul de faţă, societatea globală şi spaţiul european, cu precădere, se confruntă cu transformări bruşte, crize ce insistă să se suprapună şi schimbări masive ale ordinii internaţionale aşa cum o cunoşteam în urmă cu doar câteva săptămâni.

Invazia rusă asupra Ucrainei a generat un şoc, dar şi o nevoie de reacţie solidă în sprijinul unui popor eroic, ce luptă pe toate câmpurile posibile pentru a-şi ocroti suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi libertatea. În tot acest amalgam de factori, am descoperit, prin multiplele interacţiuni cu tânăra generaţie, că tinerii sunt, la fiecare nivel, total dedicaţi unor ţeluri comunitare avansate. Pentru ei, rezilienţa a devenit un numitor comun, iar participarea la viaţa cetăţii nu mai e opţională.

Ne aflăm într-un punct în care, cu atât mai mult, trebuie să iniţiem o dezbatere largă despre tineri, despre formele de sprijin pentru aceştia, despre participarea lor şi despre provocările pe care le întâmpină aceştia ca generaţie. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în discursul pe care l-a susţinut în cadrul Stării Uniunii 2021, că 2022 va reprezenta Anul European al Tineretului.

Într-un moment de cumpănă pentru societatea globală, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă devine o sursă de inspiraţie şi o reală foaie de parcurs, iar implementarea acesteia trebuie să constituie o prioritate în contextul fructificării unui viitor prosper, incluziv, sustenabil. Tinerii au demonstrat că pot să participe activ în acest proces, cu precădere în această perioadă de maximă tensiune la nivel global, însă implicarea lor este îngreunată de impedimente serioase. Un excepţional exemplu ne este livrat de către tânăra generaţie ucraineană, chintesenţa luptei pentru ocrotirea şi fructificarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi libertăţii ţării lor.

Astfel, se cuvine să adresăm următoarele întrebări:

Cum conturăm rolul tinerilor în gestionarea celor mai complexe problematici globale, probleme ce afectează puternic securitatea societăţii? Ce acţiuni concrete adoptăm pentru un viitor cu adevărat sustenabil? Cum putem facilita implicarea tinerilor în îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă?

Acestea sunt întrebările şi problematicile pentru care am identificat soluţii concrete, punctuale, în discuţiile noastre din cadrul evenimentului pe care l-am găzduit, în perioada 29-30 martie 2022, alături de decidenţi relevanţi din spectrul politic şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Cu această ocazie, vă invităm să consultaţi rezoluţia pe platforma mea online, siminatulbure.ro, şi aşteptăm cu mare căldură contribuţiile fiecărui actor. Conferinţa privind Viitorul Europei este doar un punct de debut. Participarea activă a cetăţenilor este o temă fundamentală, pe care, în decursul mandatului meu, mi-o asum cu celeritate.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Vă rog să vă pregătiţi, să putem începe şedinţa de plen.

Cei care sunt în online, am rugămintea să se conecteze.

Rog liderii de grup să fie pregătiţi pentru eventualele modificări asupra ordinii de zi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 114.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: de la ora 10.00 până la 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; de la 11.30 - sesiunea de vot final, iar la încheierea acesteia - şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Dacă sunt observaţii asupra ordinii de zi?

Domnul Popa Ştefan, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să aveţi în vedere mutarea Proiectului...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vorbiţi puţin mai tare.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să aveţi în vedere mutarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004; PL-x 76/2021 - care se află pe poziţia 20 - să îl mutăm pe poziţia 7.

Există şi consens al liderilor.

Mai am încă unul - Proiectul de Lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997; PL-x 96/2019.

Şi pentru acesta avem consens. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Cât?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x 96/2019.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

De adus în faţă sau de introdus?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

De adus în faţă, de pe poziţia 21, pe poziţia 8.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Avem şi noi o rugăminte, domnule preşedinte de şedinţă. Şi vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat cuvântul.

Şi anume - să modificăm ordinea de zi, în sensul în care punctul 14 - PL-x 643/2020 (Proiectul de Lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităţilor de asistenţă sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară) să devină punctul 9 în ordinea de zi.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să suplimentăm ordinea de zi cu PL-x 101/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.).

Nu există consens.

Mulţumesc.

Să supuneţi votului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există consens.

Domnul Szabó Ödön (din sală):

Există? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu?

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

La vot!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Deci avem până acum:

- Poziţia 20 pe ordinea de zi - PL-x 76/2021 - va figura pe poziţia 7, avem consens;

- PL-x 96/2019, de pe poziţia 21, pe poziţia 8, există consens;

- PL-x 643/2020 va figura pe poziţia 9, există consens.

Şi PL-x 101/2022 - vot, vă rog, pentru introducerea pe ordinea de zi, pe poziţia 10.

Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 41 contra, propunerea a fost adoptată.

PL-x 101/2022 va figura pe poziţia 10.

Am înţeles că mai există încă o luare de cuvânt pe procedură, asupra ordinii de zi.

Domnul Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma discuţiilor cu liderii de grup, mai avem de introdus pe ordinea de zi PL-x 513/2016 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor), pe poziţia... imediat după 101, cel...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Poziţia 11.

Există consens asupra propunerii dumneavoastră?

USR? Da.

AUR? Da.

PSD? Da.

Minorităţi? Da.

PNL? Da.

UDMR? Da.

PL-x 513/2016 a fost introdus pe ordinea de zi...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...pe poziţia 11.

Mai există alte observaţii asupra ordinii de zi? Nu.

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Rog stafful tehnic să opereze modificările şi să aducă proiectele aici.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 31/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Aveţi obiecţii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă aveţi obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE COM(2021) 644; PHCD 32/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Comisia pentru afaceri europene!

Comisia pentru afaceri europene, pentru...!

Domnule secretar Lupu, vă rog să citiţi hotărârea.

Am rugămintea la colegii din comisii, să fie atenţi la ordinea de zi, să poată citi rapoartele.

Pe scurt, domnule Lupu!

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

OK.

Hotărâre privind adoptarea unei opinii referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE COM(2021) 644.

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 163-188 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Aici este proiectul de...

Domnule preşedinte,

Este proiectul de hotărâre.

Vreţi să...?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

OK.

O să citim mai mult.

Luând în considerare opinia nr. 4c-22/199 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 5 aprilie 2022, Camera Deputaţilor:

1. Susţine obiectivele şi acţiunile politicii de extindere a Uniunii Europene, aşa cum sunt prevăzute de comunicare şi împărtăşeşte abordarea Comisiei Europene privind rolul pozitiv al acestei politici, prin investiţia strategică pe care o aduce în consolidarea păcii, securităţii, prosperităţii şi stabilităţii Uniunii Europene.

2. Reafirmă că viitorul statelor partenere ale Uniunii Europene din Balcanii de Vest se află în Uniunea Europeană, conform angajamentului ferm al acesteia faţă de statele din regiune, reflectat în sprijinul acordat pentru depăşirea pandemiei de COVID-19 şi în sprijinul prin intermediul Planului economic şi de investiţii al Uniunii, menit să consolideze dezvoltarea pe termen lung şi redresarea durabilă.

3. Subliniază necesitatea ca procesul de negociere cu Albania şi Macedonia de Nord să fie lansat cât mai curând, pentru a contribui la dezvoltarea economică şi la transformarea benefică a societăţii acestora prin reforme democratice cuprinzătoare.

4. Sprijină abordarea Comisiei Europene de a insista asupra reformelor şi progreselor candidaţilor în asigurarea statului de drept.

5. Salută atenţia acordată orientării strategice a ţărilor candidate şi a alinierii acestora la obiectivele politicii externe şi de securitate comune ale Uniunii Europene.

6. Subliniază importanţa implicării tineretului din statele candidate în procesul de negociere, prin consultări şi prin stabilirea de obiective în concordanţă cu aspiraţiile acestora, în spiritul făuririi unei societăţi viguroase şi echilibrate demografic.

7. Recomandă sprijinirea elaborării şi aplicării politicilor privind tineretul şi educaţia din Balcanii de Vest, cu scopul de a pune bazele unei integrări rapide şi cuprinzătoare în Uniunea Europeană.

8. Recomandă intensificarea sprijinului Uniunii Europene pentru Bosnia şi Herţegovina, în vederea depăşirii consecinţelor perioadei dificile pe care a parcurs-o această ţară, a suferinţelor apreciabile pentru populaţie şi economie, precum şi pentru depăşirea obstacolelor în combaterea criminalităţii organizate şi pentru edificarea unui cadru electoral avansat.

9. Subliniază importanţa continuării eforturilor de comunicare strategică ale Uniunii Europene pentru a promova beneficiile sprijinului acordat cetăţenilor şi economiilor statelor candidate, precum şi responsabilitatea care le revine pentru susţinerea acestor eforturi, dar şi a comunicării proactive şi obiective cu privire la parcursul european al ţărilor candidate.

10. Recomandă intensificarea eforturilor Uniunii şi ale statelor membre de sprijinire a ţărilor din Balcanii de Vest pentru combaterea ameninţărilor hibride, a dezinformării şi a informării eronate, practicate atât pe plan intern, cât şi de entităţi statale şi nestatale din afara regiunii.

În final - 11. Recomandă consolidarea iniţiativelor statelor membre şi a sprijinului Uniunii pentru integrarea economiilor regionale în piaţa unică şi pentru îndeplinirea angajamentelor în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor din Balcanii de Vest.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Există obiecţii de ordin general? Nu.

Vă rog, domnul Năcuţă, din partea Grupului PNL.

Domnul Sorin Năcuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În 2015, Comunicarea Comisiei 611 a definit o strategie pe termen mediu pentru politica de extindere a Uniunii Europene, pentru ca, în 2018, Comisia să revină cu un nou document - 450, în cuprinsul căruia erau enumerate progresele realizate privind procesul de extindere.

Ulterior acestui moment, instituţia europeană a prezentat anual comunicări ce au tratat subiectul extinderii.

În acest context, documentul european supus astăzi spre dezbatere şi adoptare prezintă principalele evoluţii privind cele 6 ţări din Balcanii de Vest şi Turcia, înregistrate subsecvent Comunicării din 2020 privind politica de extindere a Uniunii Europene, reformele ce trebuie urmate şi prezintă concluziile şi recomandările pentru perioada următoare.

Este menţionată asistenţa, inclusiv financiară, acordată ţărilor din regiune, în particular, în contextul pandemiei, prezentată de pachetul iniţial acordat de Uniunea Europeană.

Sigur, ne dorim ca Republica Moldova să fie printre primele ţări care să completeze comunitatea Uniunii Europene.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru proiectul de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt obiecţii.

Intrăm la dezbatere.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Asumarea responsabilităţii pentru deşeurile produse: expedierile de deşeuri într-o economie curată şi mai circulară COM(2021) 708; PHCD 33/2022.

Îl rog tot pe domnul secretar Lupu, întrucât Comisia pentru afaceri europene se află într-o deplasare.

Vă rog să citiţi proiectul de hotărâre.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Luând în considerare opinia nr. 4c-22/200 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 5 aprilie 2022, Camera Deputaţilor:

- Susţine obiectivele şi acţiunile prevăzute, referitoare la asumarea responsabilităţii pentru deşeurile produse şi gestionarea expedierilor de deşeuri într-o economie curată şi circulară.

- Subliniază că restricţiile privind comerţul cu deşeuri de plastic, impuse de unele ţări din Asia, au scos la iveală dependenţa inacceptabilă a Uniunii Europene de procesarea în străinătate a deşeurilor, ceea ce face ca economia Uniunii să fie vulnerabilă.

- Subliniază necesitatea asigurării trasabilităţii integrate a expedierilor de deşeuri destinate exportului, importului şi tranzitului.

- Subliniază importanţa educării tineretului pentru a crea un climat social propice gestionării deşeurilor într-o economie curată şi circulară şi pentru asumarea responsabilităţii deşeurilor produse.

- Subliniază importanţa continuării eforturilor Uniunii de a fructifica prevederile acordurilor comerciale internaţionale la care este parte în vederea asumării responsabilităţii pentru deşeurile produse şi a respectării obligaţiilor legale, precum şi a promovării celor mai bune practici în privinţa expedierilor de deşeuri.

- Recomandă abordarea dependenţei de prelucrare a deşeurilor în afara Uniunii, ca pe un factor de risc privind apărarea şi securitatea comună.

- Recomandă extinderea cooperării cu organizaţiile societăţii civile şi autorităţile locale, în special din zonele rurale, pentru a asigura un sistem european cuprinzător în ceea ce priveşte monitorizarea generării, depozitării, prelucrării şi expedierii deşeurilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de Hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 75/2021 pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României; PHCD 34/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb, dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general?

Dacă nu sunt, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 48/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul doamnei Natalia Intotero, din partea Comisiei pentru învăţământ şi Comisiei pentru tineret şi sport, pentru prezentarea raportului comun.

Doamnă preşedinte, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 42 şi 43 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru armonizarea acesteia cu Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte desfăşurarea procesului instructiv şi educativ al antrenamentului sportiv. Prin prezentul proiect se doreşte actualizarea cadrului legislativ în vederea introducerii în lege a instituţiilor publice sau private ce au rol în domeniul sportului de performanţă, anume - federaţii sportive, academii sportive, cluburi sportive, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. De asemenea, se propune separarea Federaţiei Sportului Universitar de cel Şcolar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate şi în şedinţă comună.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, cu 20 de voturi pentru şi 5 abţineri, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează datorită necesităţii îmbunătăţirii cadrului legislativ în materie de sport.

Modificările legislative au menirea să armonizeze Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 în ceea ce înseamnă desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi al antrenamentului sportiv.

Implicarea companiilor private este un alt lucru foarte important şi necesar, din punctul de vedere al finanţării activităţilor sportive şcolare, care este menţinut şi susţinut prin Pl-x.

Prin aceste modificări legislative se doreşte completarea legii, având în vedere dinamica sportului mondial, creşterea şi calitatea, din toate punctele de vedere, şi baza de selecţie, care va fi mult mai mare şi mult mai calitativă.

Acestea sunt câteva argumente care vin în completarea celor susţinute de doamna preşedinte a Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, fapt pentru care eu am să votez în favoarea propunerii legislative şi vă sfătuiesc şi pe Domniile Voastre şi vă rog să faceţi acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Rodeanu, Grupul USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vin cu o solicitare din partea Grupului USR, de a retrimite acest proiect la comisie, pentru două săptămâni.

Ne permite atât termenul de adoptare tacită, cât şi... venim cu această solicitare din cauza formei finale a raportului, acolo unde considerăm că a fost introdus un amendament care preia părţi dintr-un articol de ordin de ministru declarat definitiv discriminatoriu de Înalta Curte.

Şi, pe partea cealaltă, trebuie să cântărim bine dacă amendamentul are cumva vreo legătură cu intenţia iniţială a propunerii.

Dat fiind faptul că solicităm dezbateri suplimentare pe acest proiect, insistăm asupra propunerii.

Vă mulţumesc.

Menţionez că nu este consens pentru această propunere.

O voce din sală:

O să fie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Practic, aţi cerut retrimiterea la comisie?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Termen?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Două săptămâni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Două săptămâni.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru retrimiterea la comisie a Pl-x 48/2022.

Vă rog să votaţi.

Cu 103 voturi contra, propunerea dumneavoastră nu a fost aprobată.

Trecem la dezbaterea propunerii.

Dacă la titlu aveţi obiecţii?

Domnule Miftode, doriţi să interveniţi?

Vă rog, la dezbateri generale, bănuiesc.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să vorbesc despre un singur amendament la această iniţiativă.

Un profesor de chimie care doreşte să obţină un post de titular într-un liceu vocaţional are nevoie de un aviz suplimentar de la MApN, Biserică, Inspectorat, după specificul liceului.

Condiţia de a avea un aviz e o practică de mulţi ani, impusă prin ordine de ministru.

Înalta Curte a hotărât definitiv că această practică este discriminatorie.

La bunul-plac al avizatorilor, un profesor care a luat cea mai bună notă la examen poate fi înlocuit de cel care a luat cea mai slabă notă, dar are pile unde trebuie.

În această propunere care viza învăţământul sportiv sau de artă, la ciclul primar, Comisia pentru învăţământ a găsit de cuviinţă să introducă exact prevederile din ordinul de ministru incriminate de Înalta Curte.

Fiind vorba de o iniţiativă pentru sport, din intenţia iniţială a rămas doar driblarea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Ar trebui ca această prevedere să fie dezbătută şi în Comisia pentru drepturile omului - probabil va fi, la Senat -, în calitate de comisie raportoare.

Practica amendamentelor fără legătură cu propunerea iniţială, introduse peste noapte, continuă.

Sper să ne dezabonăm cumva de la această modalitate de legiferare.

Mersi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Hai să spunem atunci cum stau lucrurile, în această chestiune, foarte corect.

Ordinul de ministru de care vorbea colegul anterior spune şi are în vedere 4... 4 chestiuni foarte simple - avizarea în urma titularizării de către anumite instituţii. Şi să vă spun care.

Dar USR se leagă doar de una dintre acestea.

În cazul în care un profesor vrea să predea la o şcoală militară sau o şcoală a Ministerului de Interne, obligatoriu, conform ordinului de ministru, trebuie să ai avizul Ministerului de Interne, de exemplu.

Acelaşi lucru este dacă predai la o şcoală cu alternativă educaţională - "Waldorf", "Step by Step" şi aşa mai departe, trebuie să ai avizul acelei structuri care a... acea programă specială.

Da, şi, într-adevăr, în ordinul de ministru era trecut inclusiv dacă predai la o şcoală vocaţională teologică, atunci trebuie să ai avizul şi binecuvântarea Cultului.

Ei, ce să vezi, USR se leagă doar de culte! De celelalte - de Ministerul de Interne, de alternativele educaţionale - nimeni nu se leagă; doar de Culte.

Am înţeles, stimaţi colegi, că aveţi ceva probleme cu credinţa, dar lăsaţi-o naibii, să introducem în lege ca să poată să fie funcţională!

Vă mulţumesc.

UDMR va vota această iniţiativă. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Ödön.

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Domnul Pop!

Apoi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pop.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Eu aş vrea să vă întreb, domnule deputat Szabó, ce are UDMR cu copiii? De ce nu îi lasă să joace fotbal în curtea şcolii? De ce nu le permite nici măcar celor care sunt la liceele sportive să facă sport gratuit şi cu prioritate sau, mă rog, antrenamente, în curtea şcolii?

Aţi fost singurul care s-a opus proiectului care permitea accesul copiilor în curtea şcolii, în mod gratuit, şi singurul care ieri aţi propus eliminarea amendamentului de care vorbeam mai devreme şi n-aţi pus nimic în loc.

Cam acesta e adevărul. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi nu suntem... sau cel puţin cred că suntem dincolo de orice bănuială că suntem fanii USR sau fanii UDMR.(Râsete.)

Perfect, nu sunt dubii!

Nici... vă garantez eu că nici la USR...

Ne plac femeile. (Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să nu dialogaţi prin râsete cu vorbitorul! (Vociferări.)

Vă rog, domnule Simion. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Dar când vine vorba de un proiect bun trebuie cu toţii să-l votăm. Chiar dacă este de la PSD, de la PNL, USR, UDMR sau AUR.

Aşa că Grupul... (Vociferări.)

Şi de la minorităţile naţionale, sigur, în funcţie de cel care le propune, domnul Firczak, domnul Manea, am susţinut de-a lungul vremii proiecte bune propuse de deputaţi din Grupul minorităţilor naţionale.

Aşa că noi anunţăm faptul că Grupul parlamentar AUR din Camera Deputaţilor va vota favorabil acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Szabó Ödön solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ödön, v-a lăudat, mai doriţi să luaţi cuvântul? (Vociferări.)

Vă rog, domnule vicelider.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte,

Sunt oameni care dacă te laudă e o înjurătură. (Râsete. Vociferări.)

Am glumit.

Dar ceea ce spunea colegul anterior - şi am venit pe procedură pentru drept la replică - colegul trebuia să spună că a realizat o lege care a fost declarată, la Curtea Constituţională, neconstituţională.

Se pare că eu am avut dreptate, trebuie să mai învăţaţi să scrieţi legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Până nu se răzgândeşte nimeni, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecţii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004; PL-x 76/2021.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dacă nu, vă rog, raportul comisiei.

Doamna Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătăţirilor funciare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea art. 34 din Legea nr. 138/2004, în sensul înlocuirii acordului scris al proprietarilor, întrucât sunt multe situaţii când investiţiile sunt îngreunate sau blocate din cauza faptului că proprietarii nu pot fi identificaţi.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, cu amendamente admise şi amendamente respinse care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu sunt înscrieri la cuvânt la dezbaterile generale.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 11 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Rămâne la votul final.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Avem amendamente!

(Doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea, ştiţi că sunteţi febleţea mea, doamnă Murariu, să apăsaţi înainte de a...

Vă rog.

Susţineţi amendamentul respins, vă rog. (Vociferări.)

O voce de la USR:

A apăsat, dar n-aţi fost atent la "febleţea" dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Suntem în Post, nu vă gândiţi la ce nu trebuie, stimaţi colegi!

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamna Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Am apăsat.

Mulţumesc.

Susţin amendamentul respins, împreună cu doamna deputat Morar Olivia. Am susţinut în faţa comisiei un amendament de modificare a art. 34 alin. (1), pentru că este o chestiune de coerenţă legislativă. Proiectul prevede faptul că se prevede un drept de servitute şi în acelaşi timp un drept de uz asupra terenurilor aflate în vecinătatea suprafeţelor, de care este nevoie pentru a se îndeplini scopul acestui proiect, doar că asupra aceluiaşi teren nu poate să existe concomitent şi un drept de uz şi un drept de servitute, în condiţiile în care dacă oferim un drept de uz e ca şi cum am expropria, de facto, terenul respectiv.

Propunerea noastră a fost să rămână exclusiv un drept de servitute. Se atinge scopul proiectului de lege, mai este şi coerent şi, repet, este şi constituţional.

În măsura în care acest amendament nu va trece, Grupul USR analizează opţiunea de a ataca proiectul la Curtea Constituţională.

Motiv pentru care vă îndemnăm să ne susţineţi amendamentul, pentru că este strict vorba de coerenţa proiectului de lege. Nu se aduce atingere fondului, care rămâne bun în rest, dar cu acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am o rugăminte la liderii de grup să aibă o scurtă consultare cu doamna Murariu pe marginea amendamentului respins. Şi cu doamna Morar. (Consultări.)

Domnule Simion, nu pot să nu remarc cu câtă tandreţe puneţi mâna pe colega noastră, având în vedere precedenta punere de mână pe un coleg deputat.

De data aceasta era de bine! Vă apreciez foarte mult! (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Ne apropiem de o concluzie?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

E corect!

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Supune la vot amendamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

După lupte seculare între două doamne şi şapte bărbaţi se pare că au învins doamnele.

Supun la vot amendamentul respins susţinut de doamna Oana Murariu.

Vot, vă rog.

Cu 179 de voturi pentru şi două abţineri, amendamentul respins a fost admis. (Aplauze.)

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Ne întoarcem la poziţia 5.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene; PL-x 35/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget.

Mai citesc o dată. Comisia pentru agricultură, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget, raport la PL-x 35/2022.

Nu-mi citeşte nimeni raportul?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

I-aţi pus să lucreze şi miercurea şi uite-i sunt epuizaţi, săracii!

Domnul Vasile-Daniel Suciu :

Domnule Huţucă, haideţi, vă rog, să vă dau raportul!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la articolul... (Vociferări.)

Da.

Susţineţi amendament respins, bănuiesc.

Bun.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am venit să susţin un amendament foarte important.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, domnule Năsui!

Haideţi, că am citit raportul.

Aveţi amendament.

Prima dată la dezbateri generale.

O să reveniţi când susţineţi amendamentul respins bănuiesc. Sau vorbiţi la dezbateri generale.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Pentru dezbateri generale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa, bun!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Este un proiect care face o reducere a impozitării muncii în sectorul specific al agriculturii, pe modelul aplicat în sectorul construcţiilor.

Dacă ar fi după noi, nu asta este metoda de a acţiona. Cel mai bun mod de a acţiona era să ajuţi predominant salariile mai mici, unde avem o impozitare aberantă a muncii în România, avem cele mai mari taxe pe salariile mici din toată Europa. Dacă vă uitaţi la nivelul general al taxării muncii, într-adevăr suntem în medie, dar pe salarii mici taxăm îngrozitor munca, gonind astfel românii din România. Avem o problemă şi trebuie la un moment dat să vorbim şi despre lucrul acesta.

Deci optim nu este să reducem pur şi simplu toată cota de taxare, optim era să dăm o deducere.

Dar, ştiţi cum e, mai binele e inamicul binelui. Dacă putem să facem un bine trebuie să-l facem şi pe acesta.

Eu, în schimb, vreau să susţin un amendament respins, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Când ajungem acolo.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da, bine.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea la unul dintre liderii de grup să-mi facă o propunere pe procedură, pentru că înscrierile la cuvânt sunt mai multe şi vom depăşi ora preconizată. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ăsta micu', Simonis!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E mare, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mic la stat, mare la sfat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dumneavoastră cu dimensiunea creierului aveţi o problemă!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să vă rog să acceptaţi prelungirea programului de lucru până la dezbaterea următoarelor proiecte înscrise pe ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ele sunt în ordine.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

PL-x 96/2019, PL-x 643/2020, PL-x 101/2022, PL-x 513/2016, PL-x 204/2021 şi PL-x 34/2022.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la proiectele enunţate de domnul Simonis.

Vot, vă rog.

189 de voturi pentru.

Prelungirea programului de lucru a fost aprobată.

Ne întoarcem la dezbateri generale la PL-x 35/2022.

Domnul Năsui, din partea Grupului USR, a vorbit.

Domnul Simion, vă rog, din partea Grupului AUR, dezbateri generale.

Domnul George-Nicolae Simion:

E înduioşătoare grija pe care o avem faţă de ţăranii români şi felul în care vrem să-i fiscalizăm.

Din păcate, m-am întors din Sicilia şi Sardinia, regiunile cele mai sărace din Italia, şi vreau să vă zic că ţăranii români au plecat acolo, au deja salarii de 3.000 de lei, unii chiar 3.500 de lei, alungaţi din ţară.

Nu o să poată să le dea nimeni, în România, în agricultură, în acest moment, fără piaţă de desfacere, astfel de salarii.

Combateţi cauza, nu efectul!

Dar, în rest, o să ne facem că facem şi o să facem mai mult haos, chiar şi în economia de subzistenţă pe care România o are. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simonis, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Luni, adică acum două zile, Coaliţia de guvernare, cei trei-patru preşedinţi ai celor patru partide care formează această coaliţie au anunţat un set de măsuri sociale şi economie pentru a îmbunătăţi nivelul de trai în România. La doar două zile, de ieri, astăzi, în Parlament, votăm acea iniţiativă a Partidului Social Democrat, semnată şi de colegi de la minorităţile naţionale, şi de la PNL, o iniţiativă care deja urmează o metodă patentată. O lege, în acelaşi sens, a fost implementată de Guvernul PSD în 2019, în domeniul construcţiilor, a dat rezultate extraordinare. Era imperios necesar ca şi în domeniul agricol, şi în industria alimentară, să urmăm acelaşi model, pentru că de prea multe ori atunci când sunt anunţate crize România nu se adaptează din timp, nu încearcă să prevină aceste crize, şi deja la nivel mondial se discută despre o penurie a alimentelor şi despre o lipsă acută a produselor de bază.

În contextul acesta, al modificărilor fiscale, îi încurajăm pe români să investească în domeniul agricol şi să încercăm măcar o dată să ne pregătim din timp pentru ceea ce urmează.

Vă mulţumesc pentru raportul dat, cred că în unanimitate în Comisia pentru agricultură, în comisiile de specialitate, şi sper să votaţi cu toţii această iniţiativă, indiferent sau fără să conteze faptul că cei mai mulţi iniţiatori şi ideea acestei iniţiative a plecat de la PSD.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei legi. Sunt foarte multe componente liberale pe partea de investiţii preluate de către Guvern în acest pachet majoritar, în special pe partea de investiţii, în special pe partea de IMM-uri. Componenta liberală este una foarte puternică, în acest pachet. Şi noi am lucrat împreună cu premierul Nicolae Ciucă, cu colegii miniştri liberali, astfel încât componenta liberală, partea de investiţii, să fie una extrem de puternică, pe lângă ceea ce au propus colegii noştri pe partea socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Horga, al doilea vorbitor din partea Grupului PNL.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Am propus în Comisia pentru buget, la dezbaterea acestui proiect, şi un amendament care prevedea scăderea taxării muncii în România, adică scăderea cu cinci puncte procentuale a cotei CAS, de la 25% la 20%.

Acest amendament se adresa tuturor angajaţilor români, pentru că în momente de criză toţi angajaţii devin vulnerabili, nu doar unii dintre ei.

Drept urmare, ne adresăm, prin acest amendament făcut de patru colegi liberali, tuturor celor care muncesc în România şi toţi ar beneficia, ar avea mai mulţi bani în buzunar dacă această propunere ar trece.

Ar fi de discutat votul domnului Simion, în acest context, pentru că Grupul AUR clamează grija românilor, dar în comisie nu a votat.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Sper că iniţiatorii sunt conştienţi că prin această iniţiativă legislativă nu fac decât să creeze un nou regim fiscal discriminatoriu, sub pretextul că prioritizează domeniile de dezvoltare şi de investiţii în România.

De ce să nu existe aceleaşi reguli pentru angajaţii din cultură sau pentru angajaţii din sănătate?

Pe ce criterii alegeţi anumite domenii şi creaţi discriminări între salariaţii din România?

Asta nu este o politică corectă faţă de toţi cei care muncesc în România şi vă atrag atenţia asupra următorului aspect.

În PNRR v-aţi angajat să nu creaţi aceste diferenţe în regimul fiscal aplicabil salariaţilor. Riscaţi să puneţi în pericol aprobarea următoarelor tranşe, prin măsuri pe care le luaţi, în funcţie de calculele electorale pe care le faceţi în birouri.

Nu vom vota acest proiect de lege.

Grupul parlamentarilor independenţi de dreapta respectă corectitudinea faţă de toţi angajaţii din România şi nu este de acord cu aceste măsuri pe care le gândiţi în birouri, în funcţie de calculele electorale pe care le faceţi dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E adevărat că e foarte important să explicăm modul în care ne stabilim priorităţile, dar poate îmi explică cineva şi mie de ce în Guvernul din care a făcut parte antevorbitoarea, una din primele măsuri a fost eliminarea plafonării în domeniul energiei, şi azi am ajuns să se dubleze, tripleze preţurile, din cauza aceleiaşi decizii. (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo, Freddy! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Sau, altă prioritate a aceluiaşi Guvern a fost să înapoieze 400 de milioane de lei unei celebre familii din România, lucru pe care nu l-a făcut niciun Guvern, în ultimii 10 ani de până acum. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe, din partea Grupului AUR, al doilea vorbitor deja. De la Grupul AUR nu mai vorbeşte altcineva.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Ţin să vă reamintesc, colegi, că anul trecut, în prima sesiune parlamentară, acest tip de proiect de lege l-am avut şi la transporturi şi l-aţi respins, evident.

În 1989, Elena Ceauşescu, în balcon, i-a spus lui Nicolae Ceauşescu: "Mai dă-le 100, Nicule!".

Mulţumesc frumos.

100 de RON.

Voci din sală:

Şi le-a dat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul USR, doamna Hangan Pollyanna-Hanellore.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Judeţul meu este un judeţ care are suficienţi agricultori şi una dintre problemele principale este într-adevăr cea a lipsei forţei de muncă, în acest domeniu.

Este important să sprijinim agricultorii, dar cred că dumneavoastră, cei care conduceţi acum România, v-aţi creat o deviză: "Nicio măsură fără o sinecură!". (Vociferări.)

Aţi băgat acum, în acest nou program, finanţarea Casei de Comerţ Unirea, prin care alocaţi 100 de milioane unor persoane care n-au făcut nimic nici înainte pentru a sprijini agricultura, doar pentru a se sprijini pe ei şi pentru a mai primi nişte fonduri care se vor duce într-o nouă gaură neagră.

Aşadar, măsurile pe care le propuneţi ar trebui să nu fie cu o sinecură la pachet, că avem deja suficiente în România!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coarnă, vă rog.

Am rugămintea la colegii care stau mai în spatele sălii, când ştiu că urmează să ia cuvântul, să vină puţin mai în faţă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este adevărat că este o discriminare, dar este o discriminare pozitivă. Până la urmă eu cred că trebuie să... Eu voi vota acest proiect, pentru că înţeleg foarte bine ce înseamnă forţa de muncă din agricultură. Ne pleacă specialiştii, ne pleacă oamenii care sunt aplicaţi şi atunci trebuie să intervenim cu majorări de salarii.

Dar, totuşi, trebuie să ajungem la cauze. Cauza fundamentală este, până la urmă, criza energetică, pe care am creat-o în mod artificial, prin dereglementarea pieţei de energie. Lucrul acesta a fost făcut - trebuie să spunem direct - de către Guvernul Orban. Practic, aceste majorări nejustificate ale preţului la carburaţi, energie şi gaze naturale ne-au adus în această criză artificial creată, şi atunci sigur că în acest moment trebuie să intervenim cu aceste discriminări pozitive. Nu există o altă soluţie. Sau, dacă dorim să rezolvăm problema, mergând la cauză, trebuie să intervenim, să reglementăm piaţa energetică a gazelor naturale şi a combustibilului. Pentru că până la urmă, în agricultură, anul acesta este un an extrem de dificil şi venim pe o secetă extrem de profundă din toamnă-iarnă, preţul la combustibil a explodat, îngrăşăminte naturale nu mai producem, atunci cel puţin să încercăm să ne păstrăm forţa de muncă.

Este o iniţiativă bună şi o să votez pentru.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Kolcsár Károly, Grupul UDMR.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat părerile colegilor şi fiecare are dreptate, în parte. Însă un lucru este cert. Este o lipsă acută a forţei de muncă în agricultură şi în industria alimentară. Şi un alt lucru este foarte cert: avem nevoie de independenţa alimentară, avem nevoie să obţinem independenţa alimentară a ţării şi potenţialul agricol al acestei ţări nu este suficient de bine exploatat.

Este un lucru bun, salutăm adoptarea acestui proiect de lege. Industria alimentară abia aşteaptă ca legea să fie promulgată şi, în consecinţă, Grupul UDMR va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Mai există alte intervenţii? Nu mai există.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 19 există obiecţii sau comentarii?

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Doriţi să susţineţi un amendament respins. Care dintre ele? Primul.

Doar că trebuie să vă întreb ceva. La amendamentul respins autori sunt deputaţi ai PNL, şi anume domnul Pecingină...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Felicitări deputaţilor PNL! Bravo lor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu, staţi o secundă, că eu am o problemă de procedură!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da. Pe procedură, am voie să susţin orice amendament!

Voci din sală:

Nu! (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Ba da! Nu-i adevărat!

Întotdeauna s-au susţinut...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui, haideţi să vorbim pe rând!

Întreb pe cei care au susţinut amendamentul respins, dacă îl susţin? (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte,

Orice deputat are voie să susţină în plen amendamente din raport! Ăsta este un amendament din raport. N-am absolut nicio problemă! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, nu cred că puteţi susţine înaintea autorului amendamentului!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

A, bun, foarte bine, să vină autorul înainte, cu siguranţă!

Domnul Gheorghe Pecingină:

Acest amendament propus de colegii liberali, printre care mă număr şi eu, are un rol de a uniformiza, pentru că criza nu loveşte doar un anumit segment, loveşte întreaga societate. Prin reducerea CAS-ului ar avea de câştigat toţi angajaţii români, nu doar din anumite sectoare, şi după cum bine ştim, prin PNRR ne-am asumat că vom exclude astfel de facilităţi acordate sectorial.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă!

Vot pentru amendamentul respins.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

Amendamentul nu a trecut, rămâne respins.

Propunerea legislativă...

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

Domnule Seidler, vă rog.

Sunteţi autorul amendamentului?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da.

Vă supun...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sper că nu mă minţiţi!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Vă rog să verificaţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Chiar dacă figurează la nr. 3, este de fapt al doilea amendament respins.

Am văzut că foarte mulţi colegi s-au abţinut la votul anterior, probabil aveau o mică ezitare.

Vă dau un argument ca la acest vot să votaţi pentru acest amendament respins. Priveşte reducerea cotei de CAS la 20% pentru valoarea salariului minim, pentru toată lumea, indiferent în ce sector activează, dar pentru valoarea salariului minim. Ce este peste valoarea salariului minim ar rămâne cota CAS de 25%.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal cât este, domnule Seidler?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

E trecut marginal 3, în realitate e 2, pentru că nu există un 2. E al doilea amendament respins, notat cu marginal 3.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Al doilea amendament respins.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

Cu 135 de abţineri, 56 de voturi pentru şi 5 contra, amendamentul a fost respins. Rămâne respins.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă întrerup dacă nu este pe procedură, domnule Năsui!

Ia să vedem!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră aţi condus aceste şedinţe de plen destul de regulamentar până acum.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Foarte regulamentar!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Nu, nu, nu! Până acum! Până acum!

Să ştiţi că niciodată nu a fost încălcat dreptul unui deputat de a susţine vreun amendament dintr-un raport, în plen. Lucrul acesta l-aţi făcut abia acum.

Dacă într-adevăr există vreo prevedere regulamentară în acest sens chiar vă rog să o arătaţi şi să o citiţi, pentru că nu există şi are voie orice parlamentar, orice deputat să vină la această tribună şi să susţină un amendament din raport. Poate să susţină inclusiv respingerea unor articole admise, poate să susţină lucrul acesta, sau admiterea unor amendamente respinse.

Şi vă rog de acum încolo să respectaţi Regulamentul acestei Camere, pe care o conduceţi vremelnic.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să fiţi de acum înainte şi mai atent la ceea ce spun. Mi se părea ciudat, în condiţiile în care există autorii amendamentelor în sală, să vă înfiinţaţi dumneavoastră la microfon, în condiţiile în care şi-au exprimat dorinţa să le susţină.

În rest, să auzim de bine!

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Am rugămintea la doamna Murariu, pe procedură, să ne întoarcem la PL-x 76/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 34 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004), pentru că s-a votat un amendament respins şi, prin urmare, pentru corelare, trebuie să mai dăm două voturi.

Vă mulţumesc.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, având în vedere că am votat acel amendament, acesta este incompatibil cu amendamentul admis de la punctul 4. Exact pe acelaşi text tocmai am optat pentru o formă, astfel încât trebuie să respingem amendamentul admis de la punctul 4.

Şi vă solicit vot în acest sens.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Fac o scurtă introducere.

La punctul... la Proiectul... la PL-x 76/2022 am votat pentru un amendament respins la un articol. Prin urmare, au rămas două amendamente admise, pe acelaşi articol, care se bat cap în cap.

Prin urmare, primul amendament admis trebuie să-l respingem.

Doamna Oana Murariu:

Sunt două chestiuni.

O dată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să le luăm pe rând.

Doamna Oana Murariu:

Pe rând.

O dată, amendamentul pe care tocmai l-am votat este incompatibil cu amendamentul pe acelaşi articol, care a fost votat în Comisia...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Asta spuneam...

Doamna Oana Murariu:

...juridică...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu.

Doamna Oana Murariu:

Asta este o dată.

Şi a doua oară - vreau să solicit vot pentru a mandata Departamentul de tehnică legislativă... (Vociferări.)

Da, pe rând, pe rând...

Voci din sală:

Să dăm votul...

Doamna Oana Murariu:

Imediat, le anunţ şi apoi le luăm pe rând.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, prin urmare...

Doamna Oana Murariu:

Vot pentru a...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Trebuie să respingem primul amendament.

Aşadar, vom vota pentru respingerea amendamentului admis.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Oana Murariu:

Pentru respingere. Pentru respingere. Trebuie să fie "pentru".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Noi trebuie să respingem un amendament admis, asta trebuie să votăm.

Doamna Oana Murariu:

Exact!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, prin urmare, trebuie să votăm contra amendamentului admis. (Vociferări.)

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci...

Domnule preşedinte,

S-a creat o confuzie din cauza faptului că s-a supus votului respingerea unui amendament.

Pe procedură, nu se supune votului respingerea amendamentului, se supune votului amendamentul admis în comisie. Dacă vrem să-l menţinem votăm "pentru"; dacă vrem să-l eliminăm, votăm "împotrivă".

Prin urmare, vă solicit să supuneţi votului din nou amendamentul admis în comisie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 4, art. 34 alin. (2).

Vot, vă rog.

Cu 208 voturi contra, amendamentul de la marginal 4 - art. 34 - a fost respins.

Următoarea propunere, doamna Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Solicit şi un vot pentru a mandata Departamentul de tehnică legislativă să facă corelările necesare la art. 34 alin. (2) şi (3), pentru că noi am eliminat "dreptul de uz" de la alin. (1), dar el se regăseşte şi la alin. (2) şi (3). Şi, atunci, trebuie eliminat şi de acolo, dar pe tehnică legislativă, având în vedere că votul nostru a fost în acest sens.

Deci vot pentru a mandata Departamentul de tehnică legislativă să facă corelările necesare... (Vociferări.) ...da, sau să votăm eliminarea cuvintelor "drept de uz" de la art. 34 alin. (2) şi (3), exact cum am făcut pentru alin. (1). (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea la Departamentul legislativ şi la liderii de grup să vină până la mine, şi cu doamna Murariu, şi cu doamna Morar.

(Consultări.)

Încep să mă răzgândesc cu febleţile.

Vă rog, doamnă deputat.

Amendament de tehnică legislativă.

Doamna Oana Murariu:

Amendament de tehnică legislativă, pentru a elimina "dreptul de uz", această sintagmă, de la art. 34 alin. (2) şi (3), pentru a avea coerenţă faţă de votul dat anterior.

Amendament pe tehnică legislativă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru amendament de tehnică legislativă.

Vă rog. (Vociferări.)

207 voturi pentru. Aprobat.

Gata...

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamnă Murariu, gata!

Am terminat cu PL-x 76/2022?

Am terminat.

Mulţumesc.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, doamna Prună?

Vă rog. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Pe procedură.

Nu o să supun niciun amendament respins la vot.

Vreau doar să spun un lucru şi sper că în înţelegerea de care mai dă dovadă, aşa, foarte rar, Camera Deputaţilor, o să înţelegeţi că, de fapt, genul acesta de situaţii, în care modificăm şi răsmodificăm proiecte de lege, aici, în plenul Camerei Deputaţilor, se datorează faptului că în comisii nu trataţi cu atenţie amendamentele depuse, inclusiv de opoziţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună, asta nu este...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...care, iată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...procedură...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...iată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...aici ne certaţi acum, aşa, puţin, de la microfon!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Cred că este de bun-simţ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Indicaţi-mi procedura!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Cred că este de bun-simţ să realizăm cu toţii că dacă în comisii am fi mai atenţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

O să vă promitem că...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi am acorda...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...o să fim mai atenţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...atenţia cuvenită...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu e procedură...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...amendamentelor care vin...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamna Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi de la opoziţie, nu am mai avea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Şi vă rog...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...astfel de situaţii aici, în plen.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să luaţi loc. (Vociferări.)

Dacă eraţi dumneavoastră pe scaunul acesta îmi tăiaţi microfonul de la primele 5 secunde.

Mergem mai departe.

Poziţia 8 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997; PL-x 96/2019.

Nu există înscrieri la cuvânt din partea iniţiatorilor.

Rog, raportul comisiei.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, cu Proiectul de Lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege tacit.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 cu un nou alineat, alin. (110), în sensul instituirii posibilităţii proprietarilor investiţiilor privatizate de a încheia acorduri de despăgubire şi cu persoane fizice îndreptăţite din judeţul respectiv al căror drept de proprietate a fost validat de comisiile judeţene de fond funciar sau a fost stabilit prin sentinţe judecătoreşti definitive, chiar dacă aceste terenuri preluate abuziv nu s-au aflat sub investiţiile privatizate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendament admis, redat în anexa prezentului raport.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul la dezbateri...

Ba da, domnul Ion Stelian, Grupul USR. (Vociferări.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Obiectul acestei... (Vociferări.)

Obiectul acestei propuneri legislative este unul generos.

Pe de altă parte, cred că trebuie să privim cu mare atenţie punctul de vedere al Guvernului şi să observăm că, de fapt, nu sunt avantajaţi foştii proprietari. Dimpotrivă, sunt avantajaţi prin acest proiect, prin această propunere legislativă, doar proprietarii investiţiei.

Fac citire din punctul de vedere al Guvernului:

"În aceste condiţii, singurii beneficiari reali ai modificării actului normativ ar fi proprietarii investiţiei şi asta, fie în detrimentul foştilor proprietari, fie al statului care, în continuare, rămâne obligat la soluţionarea cererilor persoanelor îndreptăţite.

Mai mult decât atât, modificarea propusă este susceptibilă de a reglementa o nouă nedreptate faţă de foştii proprietari, în condiţiile în care aceştia sunt obligaţi să primească alte amplasamente, în timp ce investitorii dobândesc posibilitatea de a alege persoanele beneficiare cu care vor încheia acorduri".

Vă rog, aşadar, să priviţi cu atenţie aceste obiecţiuni ale Guvernului, care, nici în legislaturile trecute, nici acum, nu susţine acest proiect, pe bună dreptate.

Haideţi să dăm importanţă foştilor proprietari, în cadrul acestor legi de reparaţie, să acordăm atenţie şi să facem în aşa fel încât să fie avantajaţi foştii proprietari, nu investitorii care prin anumite jocuri reuşesc să obţină proprietăţi de acest gen!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităţilor de asistenţă sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară; PL-x 643/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul, din partea iniţiatorilor.

Comisia pentru administraţie, domnul Ivan, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităţilor de asistenţă sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară, transmis prin adresa PL-x 643/2020 din 20 octombrie 2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele trei comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rămâneţi la microfon, faceţi-mi propuneri pentru timpii...

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de dezbatere.

Vot, vă rog, timpi de dezbateri - 3 minute.

197 de voturi pentru.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

În calitate de iniţiator, domnul Roman Florin-Claudiu, vă rog.

Nu puneţi timpul, pentru că nu se scade din timpul grupului şi din timpul de dezbateri. (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să mulţumesc unei colege de-ale noastre care nu mai e astăzi deputat, doamna Doina Pană. Cu dânsa am început să lucrăm pe acest proiect, în urmă cu ceva vreme. Bineînţeles, ca orice formulă de descentralizare serioasă, ne-am lovit de refuzul instituţiei statului care administrează aceste imobile, în speţa de faţă, ADS.

În cele din urmă, am reuşit să convingem că pentru a face descentralizare reală în România e nevoie ca cei care spun asta la televizor să o facă şi prin reprezentanţii lor în instituţiile statului.

Astăzi, prin această descentralizare facem ceea ce trebuie - transmitem imobilele şi terenurile, partea de anexe, din domeniul de la ADS în administrarea, şi nu în proprietatea, dar în administrarea consiliilor locale, iar potrivit formei finale a legii, în termen de 90 de zile, ADS trebuie să semneze protocolul de primire-predare cu UAT-urile şi să treacă la predarea efectivă a acestor cabinete pentru medicii veterinari.

Era necesară o astfel de lege, astfel încât, aşa cum medicii de familie au beneficiat de prevederi similare, cum şi alte categorii au beneficiat de prevederi similare, şi medicii veterinari să poată închiria de la consiliile locale aceste imobile pentru a-şi desfăşura activitatea sanitar-veterinară.

Mulţumesc tuturor colegilor care ne-au sprijinit la cele 3 comisii raportoare şi celor care vor vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi o să-i transmit doamnei Pană mulţumirile dumneavoastră.

Din partea Grupului USR, domnul Ion Stelian. (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Stelică, garsoniera! (Vociferări.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Pe procedură, sunt nişte orăcăieli din sală, vă rog să le cenzuraţi. (Vociferări.)

Pe de altă parte... (Vociferări.) ...legat de acest proiect, iniţiativa este bună, ca intenţie.

Vă rog doar să observaţi avizul negativ al Consiliului Legislativ, care pune o problemă importantă, zic eu, aceea a constituţionalităţii. Pentru că darea în administrare a bunurilor se face prin hotărâre de Guvern. Sunt multe decizii ale Curţii Constituţionale în acest sens. Darea în administrare este un act de gestiune care e de competenţa exclusivă, originară, a Guvernului.

Există o majoritate acum, există o voinţă care se poate reflecta şi prin activitatea Guvernului.

Aşadar, pe fond, propunerea este corectă, este bună, însă avem rezerve serioase cu privire la modalitatea... şi la constituţionalitatea proiectului.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

Am rugămintea la cei din...

Numai o secundă, domnule Roman.

...cei din stafful tehnic, cumva, acest monitor să-l mute în altă parte, nu-l văd pe domnul Roman. Sau, mă rog, pe liderul de grup...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Pe procedură, domnule...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de la PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...preşedinte.

Vreau să răspund foarte scurt întrebării puse de colegul de la USR, fost ministru al justiţiei.

Dacă în forma iniţială proiectul prevedea trecerea în proprietatea consiliilor locale, în forma finală, tocmai asta - am făcut precizarea, ne-am dus pe ceea ce ne-a sugerat Guvernul şi reprezentantul ministerului pe care dumneavoastră l-aţi condus.

Şi, dacă nu mă înşel, e semnată de un secretar de stat de pe vremea dumneavoastră, care ne trimite exact la a trece din proprietate în administrarea consiliilor locale.

Dar, dacă este un proiect bun, bănuiesc că nu veţi ataca un proiect bun la Curtea Constituţională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Kolcsár Károly, Grupul UDMR.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este unul bine-venit.

Ştim cu toţii că aceste imobile din comune, multe dintre ele sunt într-o stare de degradare avansată.

ADS nu are nici infrastructura, nici posibilitatea de a investi în aceste mobile, astfel acestea se degradează.

Predând aceste imobile care sunt cu destinaţie de activităţi sanitar-veterinare, atât sedii ale circumscripţiilor sanitar-veterinare, locuinţe de serviciu, anexe gospodăreşti, UAT-urile pot investi în imobile şi le pot folosi în beneficiul comunităţilor.

Deci, astfel, ca orice proiect care are în vedere o descentralizare, UDMR... Grupul UDMR va vota proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Stângă, Grupul PNL.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prevederile acestei propuneri legislative, aşa cum a fost ea îmbunătăţită în ambele Camere ale Parlamentului, reprezintă un real şi necesar sprijin pentru cei care desfăşoară activităţi sanitar-veterinare.

În acelaşi timp, reprezintă un sprijin şi pentru autorităţile publice locale, care au posibilitatea de a facilita atragerea de specialişti.

Este vorba despre imobilele care nu au fost înstrăinate potrivit O.U.G. nr. 89/2004.

Şi am convingerea că administrarea acestora la nivel local va fi una eficientă şi legea îşi va atinge scopul.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai există intervenţii.

Trecem la dezbatere.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Poziţia 10, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; PL-x 101/2022.

Rog Comisia... juridică.

Doamna Vicol, prezentaţi raportul.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Grupul PSD, doamna Gliga Dumitriţa, vă rog, la dezbateri generale.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Proiectul de lege supus dezbaterii modifică şi simplifică procedurile din Legea cadastrului, cu scopul de a facilita înscrierea terenurilor în Cartea Funciară.

Modificările au fost propuse în urma identificării unor probleme reale, practice, cu care se confruntă atât cei care doresc să-şi intabuleze proprietăţile în intravilan sau extravilan, cât şi toţi cei care sunt implicaţi în intabularea terenurilor în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară.

Astfel, acest program se va derula până la finalizarea lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din România.

Au fost reglementate cazurile în care se va nota posesia în Cartea Funciară, inclusiv asupra imobilelor pentru care au fost emise doar procese-verbale de punere în posesie, ceea ce ajută la clarificarea situaţiei juridice a imobilelor pentru cetăţenii care folosesc şi plătesc impozitele aferente terenurilor deţinute, dar nu au reuşit până în prezent să obţină acte de proprietate.

De asemenea, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, se înscriu în Cartea Funciară doar în baza certificatului prin care se atestă că imobilul este înregistrat în Registrul Agricol.

Propunerea aceasta se concretizează într-un sprijin real în favoarea multor cetăţeni din România, proprietari ai construcţiilor, care au situaţia juridică neclară asupra terenului aferent clădirilor pe care le deţin.

De aceea, PSD va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Seres Dénes.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că Legea nr. 7, adoptată în '96, care urmează să fie implementată într-un viitor foarte apropiat, prin înregistrarea sistematică, cadastrarea sistematică, impune o serie de greutăţi.

Pentru simplificarea procedurilor şi eficientizarea acestor demersuri pe terenurile UAT-urilor trebuie făcute o serie de modificări asupra legii.

Uniunea Democrată Maghiară a depus o serie de amendamente, a fost iniţiatorul acestui demers.

Sper ca prin adoptarea legii să simplificăm procedurile şi într-un viitor foarte apropiat să finalizăm acest demers care durează de aproape 25 de ani.

Mulţumesc.

Mult succes!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul PNL va vota această lege astăzi. E o rezolvare a unor probleme mai vechi şi discriminatorii.

Componenta liberală a acestui proiect e că încercăm să rezolvăm şi problema intabulării acelor imobile şi terenuri din zonele necooperativizate, din zonele de munte, unde, aşa cum ştiţi, procedura de cumpărare, de achiziţie, de vânzare-cumpărare a terenurilor se făcea, de regulă, prin acele acte de mână.

Practic, unele prefecturi, în baza vechii legi, reuşeau să pună în proprietate, alţii dădeau altă interpretare şi, practic, nu puteau face acest lucru.

Eu sper că după ce această lege va fi promulgată de Preşedintele României, toate prefecturile vor găsi o practică unitară şi pentru zonele necooperativizate şi pentru ca acele persoane să fie înscrise nu doar în Registrul Agricol, ci şi să primească titluri de proprietate şi să fie intabulaţi cu acte în regulă.

Vom vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă la titlu...

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

La dezbateri generale? (Vociferări.)

În regulă.

Dacă de la art. 1 la art. 25 există obiecţii sau comentarii?

Există.

Susţinerea amendamentelor respinse.

Domnul Năsui, primul. (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aveţi un mare talent în această Coaliţie să strecuraţi diverse măsuri... (Vociferări.) ...în amendamente. Faceţi un proiect de lege, el pare benign, trece de Senat, trece... (Vociferări.) ...ajunge la Cameră... (Vociferări.) ...ajunge la comisii, în ultima secundă mai strecuraţi câte o sinecură sau câte un privilegiu. (Vociferări.)

De data aceasta, aţi strecurat în amendamentul 23, din 25 de amendamente, creşterea salariilor pentru ANCPI.

Aş vrea şi eu să înţeleg, de ce trebuie să creştem salariile tot la stat, într-o perioadă în care mediul privat suferă enorm de mult, în care vedem cum s-au întâmplat lucrurile în pandemie, practic, toată povara crizei a fost suportată de mediul privat?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Aţi mai pus acum sporuri, sinecuri, le-am văzut şi în pachetul de sprijin şi, iarăşi, în amendamentul acesta.

Aşa că, domnule preşedinte, vreau să supuneţi votului respingerea acestui amendament admis.

Este la numărul 23 din cele 25 de amendamente admise din Anexa nr. 1.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Apropo de talent, şi dumneavoastră aveţi un talent de a veni să susţineţi un amendament şi să faceţi declaraţii politice.

Vot pentru amendamentul 23.

E admis. (Vociferări.)

Poziţia 23.

Domnule Năsui, propunerea dumneavoastră a picat la vot.

Doamna Murariu.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru amendamentul respins doresc să intervin.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă!

Doamna Oana Murariu:

Proiectul acesta, care este bine intenţionat, din păcate, pe ici, pe colo, în punctele esenţiale, a luat-o pe arătură.

Păi, cum ne acuzaţi pe noi, USR, acum câţiva ani că atentăm la dreptul de proprietate al românilor, şi acum, prin acest proiect, prin amendamentul de la punctul 18 - eu susţin acum amendamentul respins - daţi prioritate dreptului de folosinţă faţă de dreptul de proprietate. Deci dacă mă duc şi îmi pun steagul undeva şi zic: "Acum terenul e al meu, că îl folosesc!", are prioritate faţă de dreptul de proprietate.

Când am atras atenţia în faţa Comisiei juridice am strecurat acolo Decretul-lege nr. 42/1990, ca să atenuăm, dar este o prevedere strict formală, pentru că articolul a rămas cu aplicabilitate faţă de actualii deţinători ai construcţiilor.

Deci, în continuare daţi prioritate posesiei faţă de dreptul de proprietate şi aveţi curajul să tot spuneţi de USR că încalcă dreptul de proprietate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Murariu!

Doamna Oana Murariu:

Este foarte important ca acest amendament de la respinse să treacă.

Vă rog să votaţi pentru dacă apăraţi dreptul de proprietate al românilor.

Să vă văd!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Suntem la Anexa nr. 2, amendamente respinse, poziţia 1.

Vot, vă rog.

Cu 139 de voturi contra, pentru - 81, amendamentul rămâne respins.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor; PL-x 513/2016.

Doamna Vicol, vă rog raportul comisiei.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004, în sensul majorării limitelor speciale ale pedepselor şi ale amenzilor contravenţionale prevăzute în actul normativ de bază.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă aveţi obiecţii la titlul legii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 12 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006, republicată; PL-x 204/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

PL-x 204/2021.

Domnule Ivan, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să facem un exerciţiu de imaginaţie, să ne gândim că în buzunar acum am avea doar 11 lei şi din aceşti 11 lei ar trebui să supravieţuim o zi întreagă, adică să mâncăm un mic dejun, un prânz şi o cină din doar 11 lei, adică cu vreo 3 lei şi ceva o masă.

Vă rog, de asemenea, să ne gândim cum ar fi dacă am fi într-un spital din România şi am fi bolnavi, suferinzi acolo, cei de acasă nu ar putea să ne aducă nimic de mâncare în spital şi am mânca o masă, teoretic consistentă, de 3 lei şi 50 de bani.

Pozele pe care le-am văzut cu toţii pe internet încă de acum un an şi ceva, în care erau caserole cu doi biscuiţi, o bucată de margarină şi o bucată de magiun nu reuşesc să facă o diferenţă.

În schimb noi, toţi, aici, în Parlamentul României, putem să schimbăm acest lucru. Cum? Votând o lege care odată pentru totdeauna stabileşte o normă de hrană decentă pentru bolnavii din România.

Această lege putea fi adoptată acum un an de zile. Am pierdut cu toţii un an de zile, pacienţii au pierdut un an de zile şi a fost nevoie ca să ajungă Partidul Social Democrat la guvernare pentru ca astăzi să avem la vot o lege prin care fiecare bolnav din România are alocat cel puţin 22 de lei pentru norma de hrană din spitale şi prin această măsură poate să aibă un venit decent.

Cât au fost domnii Vlad Voiculescu, de la USR, şi Oana Mihăilă miniştri ai sănătăţii,...

Voci din sală:

Hoţii!

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

...m-au ignorat atât pe mine, cât şi pe colegii mei din Partidul Social Democrat, care am depus această lege, şi au ignorat milioane de bolnavi din România. Nu au găsit bani pentru a creşte norma de hrană, dar în schimb au găsit bani pentru o armată de consilieri, au găsit bani pentru combinezoane la preţuri de costume Armani sau poate au găsit bani pentru zeci de milioane de doze de vaccin care între timp au şi expirat.

A trebuit să vină PSD la guvernare, pentru ca această măsură extrem de bună pentru români să fie de astăzi lege.

Vreau să le mulţumesc colegilor care ne-au sprijinit ca acest proiect să devină realitate şi chiar dacă 22 de lei poate nu reprezintă tot ceea ce au nevoie oamenii în spitale ca să asigure aportul necesar de nutrienţi, de vitamine, de minerale şi aşa mai departe, cred că este un început foarte bun şi cu siguranţă este mai mult decât 11 lei.

Ştiu că nu putem să dăm sănătate bolnavilor din spitale, dar cu siguranţă, prin acest vot important de astăzi, putem să le arătăm respect oamenilor care sunt pe patul de spital şi putem să arătăm că indiferent de partidul din care facem parte putem să votăm această iniţiativă legislativă a Partidului Social Democrat, care a reuşit să găsească resurse pentru ca, de la începutul lunii iunie, fiecare bolnav din România să aibă o masă de cel puţin 22 de lei.

Vă mulţumesc foarte mult, dragi colegi, pentru votarea acestei iniţiative care dă respect românilor din spitale.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo, Bogdane! Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îl rog pe domnul preşedinte Tătaru să dea citire raportului.

Domnule Tudor, nu vă grăbiţi!

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006, republicată, prin adresa PL-x nr. 204/2021 din 17 mai 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru sănătate şi familie au avut în vedere: avizul partajat al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru muncă, avizul negativ al Comisiei juridice, punctul de vedere al Guvernului.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

La anexa cu amendamente admise la prezentul raport vă semnalez o eroare materială. La nr. crt. 8 art. II se va citi astfel: "Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iunie 2022".

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi citit, ca să rămâne pe stenogramă.

Este în regulă!

Am trei înscrieri la cuvânt din partea USR. Nu vreţi să vă hotărâţi?

Domnul Pop Rareş Tudor.

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Ce aş vrea să vă reamintesc, dragi colegi, este că PSD a fost cred că, cumulat, mai mult de 17 ani la guvernare, ...

O voce de la PSD:

Aţi fost şi voi!

Domnul Rareş Tudor Pop:

...timp în care ar fi putut să mărească aceste indemnizaţii de hrană, de nenumărate ori, lucru care nu s-a întâmplat.

Noi am avut această propunere care a fost blocată de partenerii dumneavoastră de coaliţie, anul trecut. Asta ca să respectăm adevărul factual.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului AUR, domnul doctor Muncaciu.

Vă rog.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc, când nu suntem în procedură de urgenţă, doi vorbitori de grup.

Am rugămintea la colegii de la AUR să se hotărască care este al doilea.

Vă mulţumesc.

Domnule doctor, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă într-adevăr face o corecţie necesară, dar vreau să vă aduc aminte că pentru foarte, foarte mulţi ani Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat au ignorat total pacienţii din spitale.

Motiv pentru care, salutăm această propunere legislativă, dar nu uităm că pentru foarte mulţi ani această normă în spital a fost lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul Şoldan Gheorghe.

Domnul Gheorghe Şoldan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi de la USR,

Totuşi să nu uităm că Ministerul Sănătăţii a fost la voi, în perioada asta, şi nu cred că v-a împiedicat cineva să dublaţi această alocaţie de hrană! (Vociferări.)

Voci de la USR:

30 de ani!

Domnul Gheorghe Şoldan:

Astăzi, prin votul nostru, putem opri bătaia de joc la adresa pacienţilor din România, o măsură foarte importantă, de aceea vă propun să dublăm alocaţia de hrană pentru pacienţii din spitale.

Un proiect legislativ iniţiat împreună cu colegii din PSD, pe care îl regăsim şi în pachetul de măsuri sociale al Coaliţiei de guvernare.

Astăzi vedem ce înseamnă guvernare pentru români.

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur, după 32 de ani trebuie să ne uităm să-i ascultăm pe colegii de la PSD cum mor de grija pacienţilor din spitale. Dacă într-adevăr eraţi interesaţi de pacienţii din spitale, nu dublaţi alocaţia de la 11 lei la 20 de lei, o măreaţi de patru ori, ca într-adevăr să vedem că există o masă consistentă pentru pacienţii din spitale. Dar aşa e foarte frumos să mimaţi, cu această mărire de la 11 lei la 22 lei.

În schimb, sigur, AUR susţine proiectul şi ne bucurăm că există un real interes al partidelor de guvernământ pentru îmbunătăţirea calităţii hranei care se oferă pacienţilor în spitale şi de aceea vă rog, dragi colegi de la PSD şi PNL, să susţineţi iniţiativa AUR, Pl-x 103/2022, cu privire la îmbunătăţirea hranei din unităţile şcolare.

Votăm, alături de dumneavoastră, acum, susţinem acest proiect, dar apelăm la dumneavoastră. Există, pe traseul parlamentar, un proiect de îmbunătăţire a hranei oferite copiilor noştri în unităţile şcolare şi vă solicităm aşadar sprijinul pentru acest proiect iniţiat de AUR.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Buicu.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Trecând de declaraţiile politice ale unora, ...

O voce de la USR:

Şi ale altora!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

...acest proiect creşte alocaţia de hrană pentru pacienţii din spitale şi mai rezolvă ceva, stimate colege şi stimaţi colegi.

Dacă până acum cei din spitale erau obligaţi să asigure din finanţarea primită de la Casă hrana pe care o dădeau pacienţilor, prin amendamentele aduse în cadrul Comisiei pentru sănătate şi în Comisia pentru administraţie - şi aici daţi-mi voie să mulţumesc tuturor colegilor care au înţeles acest lucru, iar votul a fost obţinut în unanimitate în aceste comisii -, finanţarea pentru asigurarea normei de hrană în spitale este asigurată în momentul de faţă prin transferurile de la bugetul de stat către Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Adică nu spunem, prin această lege: "Dă pacientului să mănânce de atâţia bani.", ci dăm şi banii! Până acum nu a făcut nimeni acest lucru!

Această iniţiativă şi ceea ce am votat în comisii, şi vă rog să votaţi şi în plen, exact acest lucru îl realizează: asigurăm şi finanţarea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, este o iniţiativă utilă, oportună şi obligatorie.

Să nu uităm că pacienţii din România sunt plătitori de CASS. Practic, cred că 98-99% din aceşti pacienţi şi-au plătit contribuţiile către bugetul de asigurări de sănătate şi, sigur, într-un moment de criză medicală statul trebuie să răspundă în aceeaşi măsură, pentru că această normă de hrană era extrem de mică şi sigur că nu asigura confortul necesar pentru a fi, ştiu eu, vindecat mai rapid, pentru a crea un sistem imunitar care să răspundă provocărilor medicale.

Eu o să votez această iniţiativă, practic cred că toţi o să o votăm. Nimeni nu are nimic de criticat în această majorare a normei de hrană, mai ales că era extrem de mică. Uitaţi-vă că, privind în societatea românească, cred că doar în sistemul penitenciar norma de hrană este mai mică decât în spital.

E o decizie pe care o salutăm şi o s-o votăm. Eu o votez.

Mulţumesc.

(Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai puţin, domnule Leoreanu, ca să fac o pauză.

Vă rog să faceţi legătura telefonică cu domnul Wiener Adrian, din partea Grupului USR.

Domnul Adrian Wiener (prin audioconferinţă):

Bună ziua, stimaţi colegi!

Sper că mă auziţi.

Câteva observaţii legate de acest proiect.

Încep prin a vă spune că Grupul USR va vota acest proiect.

Nu ştiu dacă ştiţi, el are un aviz negativ de la Consiliul Legislativ, tocmai plecând de la premisa că există posibilitatea ca el să fie neconstituţional. Sediul materiei legale unde se fac aceste modificări ar fi fost o hotărâre de Guvern.

Mai vreau să precizez că ministrul Voiculescu, criticat acum, a iniţiat chiar în aprilie 2021 o hotărâre de Guvern pentru mărirea alocaţiei de hrană de la 11 lei la 16 lei şi eliminarea pragului superior, care a fost trenată şi până la urmă premierul de atunci a considerat că nu este oportun să dea curs acestei hotărâri de Guvern.

Concluzionând, vreau să spun că, sigur, vom vota acest proiect, dar natural, firesc, era să se crească parametrii de finanţare ai sistemului de sănătate, şi anume tariful pe caz ponderat sau ziua de spitalizare care - atenţie! -, în 2022 rămân la fel ca şi în 2021, în ciuda inflaţiei. Asta era măsura organică, firească, naturală, prin care am fi crescut competitivitatea sistemului, nu prin a creşte subvenţionarea sistemului, aşa cum facem acum, practic luând aceşti bani direct, prin transferuri directe de la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.

Dar, dincolo de toate lucrurile acestea, evident este un lucru oportun. Am încercat şi noi să-l facem, n-am fost opriţi de mulţi dintre cei care acum vor ridica mâna pentru acest proiect, au girat acel Guvern care a blocat acest proiect.

Îl vom vota, dar să fim atenţi că ar trebui, în paralel, probabil, şi o hotărâre de Guvern, să ne asigurăm că această măsură se va şi implementa, nu cumva să aibă consecinţe neconstituţionale şi să nu poată fi aplicată.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu Leoreanu, Grupul PNL.

Ultimul vorbitor, doamna Alexandru Victoria-Violeta, să se pregătească.

Vă rog, haideţi mai în faţă!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Iată că şi atunci când se fac lucruri bune spiritul de a cârcoti nu lipseşte. De ce s-a făcut acum, de ce nu s-a făcut mai demult, de ce s-a făcut doar cu atât?

Important e că se realizează şi pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" începe să se materializeze. Fie că e prin componenta legislativă, în Parlament, sau în Guvern, prin hotărâre de Guvern sau ordonanţă de urgenţă, lucrurile încep să se realizeze şi, iată, o măsură care deja se materializează astăzi, pentru că şi Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege, o măsură care vine nu doar prin faptul că dublează această alocare pentru hrană, dar, aşa cum s-a spus, vine şi cu un mecanism în spate, care va asigura de aici încolo o susţinere, o finanţare coerentă pentru acest tip de măsuri.

Aşadar, pachetul de măsuri al Guvernului Ciucă "Sprijin pentru România" bifează astăzi o materializare şi, sigur, în zilele următoare lucrurile se vor pune în practică, astfel încât până în luna iunie el să devină o realitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Nu vreţi, totuşi, să opriţi acest festival al populismului?

Ce treabă are Parlamentul, ce treabă au parlamentarii care se pricep la transporturi, la agricultură, la cultură, la orice altceva, să decidă asupra normei de hrană?

Aceste lucruri se decid de către Executiv, prin hotărâre de Guvern, cu un ordin de ministru. Oameni care lucrează cu specialişti şi care adaptează, în funcţie de tipul de boală al fiecărui pacient, care este costul, meniul şi ce anume i se potriveşte alimentar acestuia.

Ce treabă are Parlamentul şi ce treabă au aceste aplauze să voteze Parlamentul cât să fie norma de hrană?!

Dar dacă peste şase luni constatăm că, prin creşterea inflaţiei, e necesară mărirea acestui cuantum? Iar venim în Parlament şi votăm cât să fie norma de hrană?

Nu vă supăraţi, aveţi un apetit pentru populism care ar trebui să vă dea de gândit dumneavoastră. Mergeţi totuşi mult prea departe. Acestea sunt chestiuni de Executiv, pe care un Executiv responsabil, ceea ce nu e cazul, le ţine sub control şi le actualizează ori de câte ori specialiştii constată că e necesar să facă ajustări.

Vă rog frumos, mai suntem şi oameni de bun-simţ în această ţară!

Terminaţi cu venitul la microfon să vă felicitaţi reciproc, care pe PSD, care pe PNL. Aceste lucruri ţin de Executiv şi un Executiv responsabil ia măsuri de câte ori are alocări în buget pentru acest lucru, respectiv constată că este necesar să facă ajustări.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Drept la replică domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţiile politice cred că s-au terminat.

Şi dacă unii care au fost miniştri au impresia că le ştiu pe toate, cred că ar trebui să pună mâna pe carte, să pună mâna pe proiectul de lege, pentru că dacă ar fi citit proiectul de lege şi nu ar fi luat nişte cuvinte din zbor, de pe coridor, pe unde umblă, ar fi văzut că de fapt, în urma acestei legi, urmează un ordin care va stabili aceste tarife diferenţiate pe patologie.

Aşa că mai lăsaţi demagogia aceasta ieftină, într-un guvern în care n-aţi fost capabili să modificaţi alocaţia de hrană pentru cei din spitale! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 34/2022.

Domnule Drulă, sunteţi iniţiator?

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am şi eu o poză aici, ca să înţelegem mai bine despre ce vorbim. (Arată poza.)(Vociferări.)

Aceasta pare să fie o autostradă, dar este un drum expres din România, mai precis Drumul Expres Craiova-Piteşti, care va fi dată în trafic săptămâna viitoare. (Vociferări.)

Aşa cum este legislaţia în prezent, limita de viteză ar fi 100 de kilometri pe oră pe acest tip de drum, aceeaşi limită ca pe drumurile naţionale care au rang european.

Drumul expres, aşa cum este prevăzut în normativele româneşti, este aproape la fel ca o autostradă: are noduri denivelate, are sensuri separate pe mediană, este ceva mai îngustă platforma, sunt 22 de metri, în loc de 26, diferenţa aceasta de 4 metri venind dintr-o bandă de urgenţă care e înlocuită de un acostament consolidat şi o mică diferenţă la lăţimea benzilor de circulaţie, adică 3,5 metri, în loc de 3,75 de metri.

Săptămâna viitoare, după cum spuneam, se deschid 18 kilometri din primul drum expres din România. Va fi ocolitoarea Balşului. Ar fi trebuit să se deschidă 40. Mai sunt 22 de kilometri care reprezintă şi ocolitoarea Slatinei, dar se mai amână câteva luni, din păcate.

În tot cazul, votând astăzi acest proiect, în Parlamentul României, este timp - am calculat pe calendar, luni este prima zi în care va putea fi promulgat - este timp până la deschidere, care va fi cândva pe finalul săptămânii viitoare, ca semnele de circulaţie să fie înlocuite, limita de 100, cu 120, şi românii care au plătit pentru acest drum să-l poată folosi la viteza de construcţie. Repet, aceste drumuri sunt proiectate - elementele geometrice, curbe, pante, rampe, benzi de accelerare şi decelerare - sunt proiectate pentru viteza de 120 de kilometri pe oră.

Vă mulţumesc pentru votul pe care îl veţi da şi anticipez asta pentru că a fost unanimitate în comisie, pentru celeritatea de a-l pune pe ordinea de zi astăzi şi sper să ne bucurăm împreună anul acesta de primul drum expres din România la viteza la care a fost proiectat, adică 120 de kilometri pe oră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Rămân şi la raport?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cum?

Domnul Cătălin Drulă:

Raportul, tot eu?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunteţi preşedintele comisiei?

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, raportul.

Vă rog, rămâneţi şi citiţi raportul.

Domnul Cătălin Drulă:

Dar îmi trebuie raportul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi, că vi-l dau eu!

Domnule Drulă? (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă:

5 miliarde de lei a fost suma investită în drumuri şi autostrăzi anul trecut, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi!

Domnule Drulă!

Domnul Cătălin Drulă:

...cât trei ani de guvernare PSD - 2017, 2018, 2019. Ca să stea şi colegii liniştiţi, într-un singur an cât în trei ani!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, citiţi raportul, domnule Drulă!

Domnul Cătălin Drulă:

Revenind la raport.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

În conformitate cu prevederile art. 95, cele patru comisii care de obicei dau raportul pe Codul rutier - nu le voi mai menţiona - au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu acest proiect.

Avize favorabile de peste tot.

Guvernul susţine.

Senatul a adoptat tacit.

Membrii Comisiei pentru apărare - unanimitate.

Industrie - unanimitate.

Juridică - majoritatea.

Şi la transporturi unanimitate.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Drulă?

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Hârtia!

Mulţumesc.

Doamna Presură, la dezbateri generale.

Vă rog.

Doamna Alexandra Presură:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu doream să iau cuvântul la acest proiect de lege, însă auzindu-l la microfon pe domnul fost ministru al transporturilor cum a venit şi cumva a încercat să-şi asume acest drum...

Domnule fost ministru,

Aş vrea să vă spun că nu aveţi niciun merit pentru acest drum expres.

Aşa cum ştiţi, contractul a fost semnat în 2019, pe timpul Guvernării PSD.

Atunci, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră din judeţul Dolj şi Oltenia ieşeaţi în stradă şi ne acuzaţi că acest drum nu se va realiza niciodată şi că nu facem şi nu venim decât cu o dezinformare în ceea ce priveşte acest drum.

Aşadar, Drumul Expres Craiova-Piteşti - într-adevăr, de săptămâna viitoare vom circula pe primii 18 km -, va fi dat în folosinţă datorită Guvernării PSD şi datorită PSD.

Şi aş vrea să mai menţionez ceva, domnule fost ministru.

Să nu uităm că dumneavoastră, cât aţi fost la minister, cred că aveţi ceva personal cu Oltenia, pentru că aţi semnat un contract pentru Drumul Expres Craiova-Lugoj, pentru un studiu de fezabilitate care ar fi trebuit să dureze 4 ani de zile, dragi colegi, 4 ani de zile!

Noroc că avem un ministru care ţine şi cu Oltenia şi a anulat acest contract.

Sperăm ca şi Drumul Expres Craiova-Lugoj să se desfăşoare la fel de rapid, aşa cum s-a desfăşurat Drumul Expres Craiova-Piteşti.

Nu aveţi niciun merit pentru acest drum, domnule ministru, fost ministru!

Mulţumesc mult de tot. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Drept la replică, domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Cu drag, pentru că e un domeniu de care sunt pasionat.

Doamnă,

Acest contract pentru Craiova-Piteşti, aşa cum am reclamat la momentul lansării licitaţiei, a fost lansat pe o documentaţie foarte veche, slabă. Motiv pentru care abia acum, în mandatul meu, a trebuit să desfacem toate problemele care au venit pe acest contract.

Drumul trecea, spre exemplu, printr-o fabrică, e Fabrica Pirelli de la Slatina, şi a trebuit mutat amplasamentul; tot felul de probleme de proprietate - de la Craiova, pe primii 8 kilometri, a trebuit mutat traseul; şi deşi prima bordură fusese pusă de Olguţa şi Dragnea - e poza aceea, cu bordura pusă în câmp... (Vociferări.) ...când am ajuns eu la minister, 3 kilometri din 17 ai Primului Lot, de la Craiova, pe la Gherceşti, încă nu aveau autorizaţie de construire. Am dat autorizaţie de construire pe tot traseul, s-au semnat două contracte, pe Lotul 3 şi Lotul 4, de la Slatina la Coloneşti, la Piteşti, în mandatul meu.

Aşa cum vă spuneam, cifrele nu mint.

În mandatul de anul trecut, în 2021, am avut 5 miliarde de lei care au intrat în autostrăzi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa...

Domnul Cătălin Drulă:

...şi în drumuri expres...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...încercaţi să vă apropiaţi...

Domnul Cătălin Drulă:

...care este mai mult...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de final.

Domnul Cătălin Drulă:

Daţi-mi voie un pic, să termin.

...care este mai mult decât ce-au fost în 2017, 2018 şi 2019 - am cerut cifrele.

Referitor la Oltenia, eu sunt primul care a lansat Autostrada A6 - Autostrada Sudului - Craiova-Lugoj, blocată şi anulată de Grindeanu, nu înţeleg de ce, acum, va mai dura un an licitaţia... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul... (Vociferări.) ...Drulă...

Domnul Cătălin Drulă:

...şi vom ajunge să blocăm acest proiect...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...sunteţi preşedinte de partid...

Domnul Cătălin Drulă:

Am...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi zău că n-aş vrea să vă închid microfonul!

Domnul Cătălin Drulă:

Am...

Mai daţi-mi voie să închei!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Cătălin Drulă:

Am semnat contractul pentru Drumul Expres - în mandatul meu, în primăvară - Târgu Jiu-Craiova; pe calea ferată - reabilitarea între Bucureşti şi Craiova.

Oltenia este o zonă care îmi este dragă. Chiar am făcut o grămadă şi am pus-o pe hartă.

Nu ştiu de ce, dumneavoastră, la PSD...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Drulă...

Domnul Cătălin Drulă:

...aţi vorbit doar, fără să faceţi nimic. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Drulă.

Domnul Ştirbu, vă rog.

Domnule Ciubuc, până la urmă, dumneavoastră sunteţi membru AUR sau nu? Că mie aşa îmi apare, dar eu ştiu că sunteţi altceva.

Nu, nu, era o întrebare.

Rog să rezolvaţi...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...problema la stafful tehnic.

Domnul Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am luat cuvântul pentru a informa colegii că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect legislativ.

Dar, totodată, nu pot să nu-mi pun nişte întrebări.

De ce, Dumnezeu, atunci când aţi fost ministru...

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

M-a blocat Bode!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

...nu aţi luat această decizie?

De ce, de fiecare dată când oamenii care ocupă anumite funcţii publice...

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

M-a blocat Bode!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

...şi pleacă din acele funcţii publice, vin în Parlament şi îşi dau seama că n-au făcut nimic acolo şi încearcă să facă aici?

Totodată, să ştiţi - nu vreau să vă spun numele, ca să vă dau şi posibilitatea să beneficiaţi de un drept la replică -, să ştiţi că n-aţi făcut nicio vizită pe drumul expres!

Şi atunci când vin oamenii politici în faţa cetăţenilor şi se laudă că au făcut ceva pentru cetăţeni e ca şi cum ai aplauda un bancomat care îţi dă banii de pe cardul tău.

Pentru asta sunteţi plătiţi, domnilor! (Vociferări.)

Doamnă, domnişoară, terminaţi cu drumul expres făcut de PSD!

Vă trimit fotografiile cu Olguţa şi cu Dragnea, care au luat cele două borduri după ce au plecat camerele de luat vederi! (Râsete. Vociferări.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Hmmm! (Vociferări.)

Este un "hm" prelung. (Vociferări.) E de... (Vociferări.) ...pentru ziua de ieri, am înţeles. (Vociferări.) E pentru ziua de ieri, da, niciun fel de problemă. (Vociferări.)

Doamna Presură, evident, drept la replică.

Doamna Alexandra Presură:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş vrea să ne certăm aici, cine are merite, cine nu, doar că... (Vociferări.)

Şi aş începe cu domnul fost ministru.

Deci nu vă pronunţ numele, deci nu este drept la replică. (Vociferări.)

Probabil dumneavoastră sunteţi supărat că s-a anulat contractul pentru Drumul Expres Craiova-Lugoj, pentru că... cred că erau alte interese acolo. Şi ştiţi foarte bine cine urma să... ce firmă urma să îşi asume acel contract.

Important este că se vor debloca lucrurile şi acel drum se va face, cu siguranţă.

O voce de la USR:

Nu primeaţi voi nicio şpagă, da!

Doamna Alexandra Presură:

Ca să... că tot aţi pronunţat aici numele doamnei primar Lia Olguţa Vasilescu şi bordura.

Da, s-a pus acea bordură pentru că atunci s-au demarat lucrările, da?

O voce de la USR:

Fără autorizaţie!

Doamna Alexandra Presură:

Cum "fără autorizaţie"?

Păi, uitaţi, domnilor, dragi colegi, că astăzi venim toţi la microfon şi încercăm să ne lăudăm cu acest drum! (Vociferări.)

De atunci au început lucrările pentru Drumul Expres Craiova-Piteşti, da? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă Presură.

Doamna Alexandra Presură:

Vă mulţumesc mult de tot. (Aplauze.)

Şi acea bordură a fost pusă tocmai în ideea pentru că atunci au început lucrările, ca să încheiem aceste discuţii.

Vă mulţumesc mult de tot.

Şi haideţi să susţinem cu toţii, indiferent de culoare politică, Oltenia!

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bravo! Aplauze.)

Doamna Alexandra Presură:

Mulţumesc mult de tot. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că discutam de nişte semne de circulaţie şi de 120 km/h în loc de 100 km/h.

Ce caută alte discuţii pe mine mă depăşeşte, dar fac abstracţie.

Domnul Badiu, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mult populism aici, foarte mult populism!

Problema este în felul următor - că normativele pentru drumurile expres sunt pentru 100 km/h. Aceste normative se aprobă prin ordin de ministru. Nimeni n-a făcut niciun demers ca să modifice normativele în ţara asta. Nimeni n-a luat legătura cu specialişti în proiectare şi în construcţii. S-a făcut totul pe repede înainte, în neaoşul stil românesc - hai să dăm bine la populaţie!

Da, într-adevăr, e nevoie de drumuri de viteză.

Într-adevăr, susţinem şi noi, pentru că este necesară construcţia de autostrăzi şi de drumuri expres.

Problema este că normativele actuale de construcţie a drumurilor expres sunt calculate pentru 100 km/h şi se poate circula cu maximum 110 km/h, în siguranţă, insist, în siguranţă.

Este ca şi cum aţi construi un bloc de 10 etaje, dar aţi face fundaţie pentru un bloc de 3 etaje.

Susţinem, că n-avem încotro, că e necesar în ţara asta, ştim, vedem, DN2, E85 se circulă cu 150-160 km/h, toată lumea se grăbeşte.

E nevoie de drumuri expres, e nevoie de autostrăzi.

Susţinem şi noi construcţia drumurilor expres, dar haideţi să fim un pic mai atenţi la detalii şi să mai umblăm şi pe partea de normative de construcţii!

Şi acei 25 de centimetri diferenţă la banda de rulare să ştiţi că la o viteză mare contează enorm de mult.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe de o parte, îmi pare foarte bine că vorbim despre aceste drumuri de mare viteză şi le-am definit acum, să avem şi noi în Codul circulaţiei o asemenea denumire. Alţii din Europa circulă de foarte mult timp pe aceste drumuri, noi nici nu le-am avut reglementate.

UDMR întotdeauna a susţinut investiţiile în România. Nu ştiu dacă a fost vreodată vreun coleg de-al meu la pupitrul Parlamentului sau în comisiile de specialitate vreun coleg de-al meu s-a opus vreodată, aşa ceva nu cred că a existat.

Întotdeauna am susţinut investiţiile în România, indiferent din care parte a ţării. Dar ce am auzit aici, adineauri, în Parlament, că unii au spus că se bucură că s-a reziliat un contract, alţii se bucură că s-a semnat un contract, asta este de plâns, domnilor, şi nu cred că este în regulă.

Indiferent cine a semnat contractul şi indiferent cine va tăia panglica, este în beneficiul României dacă se execută un drum.

Aşa că, să ştiţi, Grupul UDMR va vota această lege, aşa cum a susţinut-o şi pe parcursul ei în... parcursul legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură aş vrea să intervin.

După cum aţi auzit în presă, am fost exclus din Grupul AUR...

O voce din sală:

Un lucru bun! (Aplauze.)

Domnul Ciprian Ciubuc:

...din partidul AUR. Şi îi rog pe colegii de la conducerea AUR să se hotărască, m-au exclus sau nu. Aici, pe ecran, apar ca neafiliat, pe site încă apar în Grupul AUR. (Vociferări.) Da?

Deci să se hotărască colegii de la AUR - mă exclud sau mai sunt în Grupul AUR.

Până atunci, până se hotărăsc ei, voi contesta decizia de excludere din AUR, atât în forul de conducere al AUR, cât şi în instanţă.

La fel, voi contesta şi Congresul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Ciprian Ciubuc:

...AUR... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Ciprian Ciubuc:

...care a fost...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

...o organizare... o mizerie şi eu sunt dezgustat de organizarea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul...

Domnul Ciprian Ciubuc:

...Congresului AUR, care nu a respectat statutul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc...

Domnul Ciprian Ciubuc:

...anterior.

Şi, până atunci, în conformitate cu art. 13, îmi încetez activitatea în Grupul AUR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grea dilemă! (Vociferări.)

Domnul Drulă a vorbit în calitate de iniţiator, acum vorbeşte la dezbateri generale.

Haideţi să ne apropiem totuşi de votul final! (Vociferări.)

Vă rog, domnule Drulă.

Domnul Cătălin Drulă :

Mulţumesc.

Foarte scurt, pentru a lămuri o chestiune din dezbatere.

Normativ de proiectare pentru drumul expres există din 2007 sau 2008, dacă nu mă înşel, şi viteza de proiectare din acel normativ este de 120 km/h.

Am încercat să iniţiez, pe finalul mandatului meu, anul trecut, acest proiect şi în Guvern; m-am izbit de opoziţia Ministerului Afacerilor Interne, condus de un coleg de-al dumneavoastră, domnule Gigel Ştirbu.

Şi ultimul lucru, da, eu cred că un ministru trebuie să fie un servitor al poporului. Asta am făcut în mandatul meu.

Şi cred că dacă mai mulţi miniştri ar face, nu ar vorbi, am fi mai departe. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, domnule Ştirbu.

Vă rog, deşi am discutat şi de borduri, şi de...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...AUR, şi de...

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

...domnule preşedinte.

Foarte scurt, ca să nu deranjez colegii, foarte scurt. (Vociferări.)

Domnule antevorbitor... (Vociferări.)

Domnule ministru... (Vociferări.)

Domnule ministru,

Acum înţelegeţi de ce aţi plecat de la guvernare? Cu dumneavoastră nu se poate comunica.

Cu dumneavoastră, cu USR, nu se poate face un parteneriat.

Dacă dumneavoastră veniţi aici şi spuneţi că stăteaţi la masa Guvernului şi nu aţi putut să promovaţi o hotărâre de Guvern cu un coleg de-ai dumneavoastră, atunci, domnule ministru, lucrurile acestea nu vă fac absolut deloc cinste!

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

Lasă că puteţi cu PSD, e OK! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi...

O voce din sală:

La puşcărie, Barna!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi...

O voce din sală:

Ilie, la puşcărie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am discutat despre borduri, despre Olguţa, despre AUR, despre excluderi din AUR, despre performanţă ministerială. Vă reamintesc că proiectul de lege are cu totul şi cu totul alt obiect.

Înţeleg că suntem nevorbiţi, nu ne lasă soţiile acasă, dar haideţi să intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 aveţi obiecţii sau...? Nu. Adoptate.

Vă mulţumesc.

Proiectul rămâne la votul final.

Pauză de 7 minute.

Ne revedem în sală.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Domnul secretar, vă rog. (I se adresează domnului deputat Cristian Buican.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Staţi să intre şi...

Haideţi, domnule Dunava, vă aşteptăm cu toţii să vă pregătiţi cartela de vot!

Ne spuneţi dumneavoastră când sunteţi gata, da?

Sunteţi gata, da? Bun. M-am liniştit.

Să înceapă votul.

253 prezenţi, suntem în cvorum.

Liderii de grup, există probleme?

Dăm drumul?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Începem exprimarea votului.

Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 31/2022.

Vot, vă rog.

262 de voturi pentru, 3 contra. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicarea din 2021 privind politica de extindere a UE COM(2021) 644; PHCD 32/2022.

Vot, vă rog.

275 de voturi, unanimitate. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Asumarea responsabilităţii pentru deşeurile produse: expedierile de deşeuri într-o economie curată şi mai circulară COM(2021) 708; PHCD 33/2022.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi. Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 75/2021 pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României; PHCD 34/2022.

Vot, vă rog.

277 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.

Intrăm pe legi ordinare. Adoptări.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 35/2022; lege ordinară.

Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

269 de voturi pentru, 10 contra, 6 abţineri. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 204/2021; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

275 de voturi pentru, un vot contra, 6 abţineri. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind transmiterea unor bunuri imobile destinate activităţilor de asistenţă sanitar-veterinară, aflate în proprietatea privată a statului, din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în administrarea consiliilor locale, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară; PL-x 643/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 233 de voturi pentru, 47 de abţineri, adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 34/2022; lege ordinară.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 283 de voturi pentru şi o abţinere, adoptat. (Aplauze.)

Legi organice. Adoptări.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 48/2022; lege organică.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru tineret şi sport propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 218 voturi pentru, 50 contra, 13 abţineri, adoptată.

Fiind prima Cameră sesizată - data prezentării în Biroul permanent - 21.03.2022; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 27.05.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 şi pentru modificarea art. III alin. (1), (1š) şi (3) din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare; PL-x 76/2021; lege organică.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 283 de voturi pentru şi o abţinere, adoptat.

11. Proiectul de Lege privind completarea art. 4 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997; PL-x 96/2019; lege organică.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 199 de voturi pentru, 12 contra, 76 de abţineri, adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; PL-x 101/2022; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 219 voturi pentru, 53 contra, 11 abţineri, adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor; PL-x 513/2016; lege organică.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Unanimitate de voturi. Adoptat.

Sesiunea de vot final a luat sfârşit.

Invit colegii membri ai Biroului permanent la şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.47.