Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare.

Declaraţiile politice se prezintă în scris sau verbal, nu vor depăşi 3 minute şi niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marin Laurenţiu-Daniel.

Bîrcă Constantin, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Aderarea României la Uniunea Europeană - un câştig cert pentru agricultură"

În cea de-a doua zi de Paşte, pe 25 aprilie, s-au împlinit 17 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Eforturile noastre politice, începute în 1993, prin Semnarea Acordului de Asociere, şi finalizate la 1 ianuarie 2007, prin oficializarea statutului de membru cu drepturi depline, au meritat fără doar şi poate.

Opţiunea europeană a fost o alegere politică strategică. Beneficiile economice sunt clare şi nu pot fi contestate, pentru că se bazează pe cifre, nu pe impresii sau opinii subiective. Mă voi referi la domeniul meu de expertiză - agricultura.

Mi-am construit cariera profesională în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Tocmai de aceea ştiu câte eforturi s-au făcut pentru ca România să-şi diversifice domeniile de intervenţie şi să reuşească să absoarbă cât mai multe dintre subvenţiile provenite din fonduri europene.

La sfârşitul anului 2021, puţin peste 3 miliarde de euro au fost inseraţi doar în agricultura românească, din bugetul Uniunii Europene. Suma reprezintă şi plăţi directe către agricultori şi investiţii directe. Dacă mă refer doar la judeţul pe care îl reprezint, Călăraşi, în acelaşi an, din Fondul European de Garantare Agricolă şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală au intrat peste 70 de milioane de euro. De aceşti bani beneficiază crescătorii de animale, agricultura ecologică, culturile, terenurile agricole şi alte tipuri de fermieri care se încadrează în schemele de ajutor.

Este evident că în relaţiile României cu Uniunea Europeană nu totul este perfect, dar totul este perfectibil. De aceea, trebuie să continuăm să absorbim cât mai mulţi bani europeni în Călăraşi pentru agricultură. Să dezvoltăm şi să modernizăm cât mai mult investiţiile fermierilor noştri.

Ambele sunt obiective realiste pe care nu avem voie să le ratăm. Bugetul Uniunii Europene este un pilon extraordinar pentru agricultura românească şi trebuie să beneficiem cât mai mult de această oportunitate.

Mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat al PSD, Călăraşi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Grupul AUR, domnul Scripnic?

Vă rog.

Domnule Tanasă, nu vă îndepărtaţi, pentru că veţi urma!

Domnul Lilian Scripnic:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Uniunea Europeană şi globalizarea cu orice preţ".

Dacă acum câteva zeci de ani, când s-au pus bazele Uniunii Europene, sensul creării acesteia a fost facilitarea unei colaborări, în special în plan economic, promovarea democraţiei şi apărarea drepturilor omului, iată că astăzi accentul se pune mai ales pe limitarea suveranităţii şi a interesului naţional şi pe o diluare a specificului naţional. Fie că acele principii nu au fost bine înţelese de la bun început, fie s-a modificat între timp menirea creării Uniunii Europene, sau au existat planuri globaliste ascunse.

Nu cu mult timp în urmă, Senatul României a adoptat Hotărârea nr. 40/2022 referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a dispoziţiilor detaliate de exercitare a dreptului de a vota şi de a candida la alegerile locale de către cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru a cărui cetăţenie nu o deţin. Aşadar, noua Directivă permite cetăţenilor din cele 26 de state membre să poată candida la alegerile locale din România şi să obţină o funcţie publică în administraţia românească.

Iată cum Uniunea Europeană mai face un pas important către globalizare. Invocând dreptul cetăţenilor mobili ai Uniunii Europene de a alege şi de a fi aleşi la alegerile locale în statul membru de reşedinţă, ca parte a drepturilor conferite de statutul de cetăţean al Uniunii, Senatul României dă astfel undă verde deciziei prin care oraşele şi oricare alte entităţi administrative din Uniunea Europeană vor putea avea la conducere cetăţeni ai Uniunii, fără ca aceştia să deţină cetăţenia ţării în care candidează.

Adică, nişte cetăţeni care nu au nimic în comun cu poporul autohton vor deţine funcţii în administraţie şi, mai mult ca sigur, nu vor putea ţine cont de aspectele particulare naţionale, dând prioritate directivelor de la Bruxelles, în pofida intereselor locale şi naţionale.

Această reglementare este absolut dezavantajoasă pentru candidaţii români, din cel puţin două motive - influenţa şi autoritatea scăzută a României la nivel european şi puterea financiară mai mare a unui candidat străin faţă de cea a unui candidat român. Să nu ne mirăm dacă cetăţenii români vor fi o raritate în aceste funcţii.

În opinia mea, această reglementare nu este decât un următor pas spre dizolvarea noastră ca popor cu tradiţie şi cultură, chiar ca naţiune. Globalizarea cu orice preţ, sub orice formă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Lilian Scripnic:

...prin...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să vă apropiaţi de final.

Domnul Lilian Scripnic:

...prin orice mijloace, indiferent de domeniu, nu va genera nimic pozitiv, nici pentru Europa în ansamblu, nici pentru fiecare popor în parte.

Vă mulţumesc.

Lilian Scripnic, deputat de Galaţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Se pregăteşte, în online, doamna Huţu Alexandra.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Eugen Nicoară - doctorul iubit al Reghinului".

Doctorul Eugen Nicoară a fost o personalitate care a marcat spaţiul mureşan, atât din perspectiva ştiinţifică, cât şi din cea culturală şi politică. Mai mult, a fost un mare filantrop, iar lucrarea sa în acest domeniu este prezentă şi astăzi în multe localităţi din Valea Mureşului Superior. S-a născut la Ibăneşti, la 6 ianuarie 1893, şi a fost botezat la biserica din Pietriş, unde a slujit tatăl său. Astfel, a urmat clasele primare la Gurghiu, apoi la Odorheiul Secuiesc, încheind studiile liceale la Târgu Mureş, după care a urmat studiul medicinei la Cluj, apoi, în 1918, şi-a susţinut teza de doctorat la Budapesta.

În anul 1921 s-a întors la Reghin, într-o perioadă când situaţia sanitară a localităţii era destul de precară. La vremea respectivă oraşul Reghin nu avea spital, fapt ce prejudicia mult interesele celor care erau obligaţi în caz de necesitate să se interneze la Târgu Mureş sau la Cluj. Văzând această situaţie, Eugen Nicoară şi-a făcut planul să clădească un spital în care să poată fi internaţi bolnavii şi în care să se poată face şi orice intervenţie chirurgicală. Pentru realizarea planului său a început să muncească din răsputeri şi să adune materiale şi bani.

Întreaga finanţare a suportat-o familia Nicoară, Eugen cu soţia sa, Maria, angajând împrumuturi cu diverse termene de rambursare. Lucrarea a fost mare, efortul, la fel, dar acestea au fost definitivate prin elanul extraordinar, prin responsabilitatea, sacrificiul şi curajul acelor oameni. Până la cel de-al Doilea Război Mondial, spitalul din Reghin, construit din banii lor de către soţii Nicoară, a fost renumit în întreaga Transilvanie. La 19 februarie 1923, Eugen Nicoară a fost ales preşedinte al Astrei reghinene, funcţie culturală de care s-a achitat cu cinste, înfiinţând mai multe biblioteci săteşti, implicându-se în programele de învăţământ ale şcolilor, promovând acţiuni de educaţie extraşcolară în direcţia economiei casnice, economiei rurale şi a instrucţiei sanitare. A înfiinţat mai multe cămine culturale, a organizat serbări şi conferinţe.

Pentru activitatea sa a fost premiat şi decorat cu Ordinul "Steaua României" clasa I, Meritul cultural, Premiul Academiei Române "Năsturel Herescu". După război însă inevitabilul s-a produs, ambii soţii fiind supuşi de către executorii regimului comunist din Reghin la un adevărat calvar, în intenţia de terfelire şi călcare în picioare a adevăratelor valori.

Astfel că în 1945, Garda populară maghiară l-a arestat în campania de purificare a cadrelor medicale, apoi, în 1950, i-au naţionalizat abuziv casa. Aşa a ajuns Eugen Nicoară dintr-un distins medic care vorbea cinci limbi, cu specializări la Budapesta, Viena, Paris şi Berlin, să trăiască pe propria piele torturile şi mizeriile închisorilor din Târgu Mureş, Aiud, Ghencea, Fundulea şi Delta Dunării. După eliberarea din puşcărie, doctorul Nicoară a făcut mai multe memorii la Ministerul Sănătăţii prin care cerea reîncadrarea sa la spital, însă nu a primit niciodată răspuns, astfel că ultimii ani din viaţă au fost teribili.

În data de 3 mai 1985 trupul neînsufleţit al celui mai iubit doctor al Reghinului, aşezat pe carul mortuar, a fost condus pe ultimul drum de sute de reghineni, de la ultimul său domiciliu, de pe strada Şcolii nr. 5, până la Cimitirul Bisericii Ortodoxe Române "Sfânta Treime", unde îşi doarme somnul de veci alături de soţia sa, dr. Maria Nicoară, şi pe a cărui criptă tronează cuvintele "Iisuse, cu puterea Învierii Tale, înviază sufletele noastre".

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Huţu Alexandra.

Doamna Alexandra Huţu (prin audioconferinţă):

Bună dimineaţa şi Hristos a Înviat!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ziua Pământului din acest an are ca temă principală "Investiţi în planeta noastră". Iar aceasta ne arată că trebuie să înţelegem nevoia de schimbare de direcţie a României. Asta doar dacă vrem să facem faţă provocărilor legate de schimbările climatice şi să menţinem un mediu sănătos şi curat acolo unde trăim şi acolo unde petrecem cel mai mult timp din viaţa noastră. Fiecare dintre noi putem acţiona în orice manieră considerăm necesar pentru a da un exemplu celor din jurul nostru şi pentru a inversa procesul de degradare a mediului înconjurător.

În ceea ce priveşte politica naţională de mediu, cred că trebuie să cuprindem mult mai detaliat şi aplicat în Strategia Naţională de Apărare a Ţării ce anume presupune sintagma "atentat la adresa securităţii şi calităţii mediului". Având în vedere multiplele agresiuni asupra mediului din partea celor care îl poluează, fie prin importul mascat de gunoaie, fie prin abandonarea sau deversarea ilegală de deşeuri, fie prin arderile ilegale de gunoaie care provoacă incendii, fie prin amenajarea gropilor de gunoi fără niciun fel de autorizaţie, este timpul să înăsprim sancţiunile şi să stabilim obiective concrete pentru protejarea mediului chiar în cadrul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

În momentul de faţă, dimensiunea de securitate a mediului înconjurător, cu efecte directe în planul asigurării calităţii vieţii, vizează în principal: prevenirea şi contracararea degradării semnificative a condiţiilor climatice în ţara noastră; implementarea politicilor UE de protecţie a mediului; exploatarea corectă şi responsabilă a resurselor naturale şi creşterea suprafeţelor ariilor protejate şi protecţia lor mai eficientă. Cu toate acestea, nu sunt prevăzute niciun fel de măsuri concrete în ceea ce priveşte provocările de mediu reprezentate de gestionarea deşeurilor, care, de cele mai multe ori, sunt adevărate atentate la adresa sănătăţii şi vieţii românilor, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu o problemă de securitate naţională.

Prin urmare, consider că pe lângă actualizarea Strategiei, trebuie să ne ocupăm intensiv de educarea copiilor, încă din grădiniţă, dar şi a adulţilor, mai ales în zonele cele mai afectate de poluarea generată de conduita omului.

Totodată, fiecare dintre noi trebuie să ne implicăm în acţiuni de ecologizare, de repunere a naturii în drepturi, prin acţiuni de plantare, extindere sau refacere a zonelor verzi, astfel încât să creştem gradul de conştientizare a celor din jurul nostru, ca aceştia să ia parte la astfel de evenimente în fiecare an şi să devină un obicei permanent pentru noi, pentru români.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz? Nu este.

Domnul Todosiu?

Vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat neafiliat Lasca.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are tema "Drumul european al României".

Zilele trecute s-au împlinit 17 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. Momentul istoric din 25 aprilie 2005 i-a permis ţării noastre să devină oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.

La 15 ani de la aderare, sondajele recente relevă faptul că peste 70% dintre români susţin apartenenţa ţării la blocul comunitar şi cred că locul României este în Uniunea Europeană. De asemenea, peste 63% dintre cetăţeni consideră că ţara se dezvoltă mai bine economic ca parte a Uniunii Europene.

Încrederea românilor în proiectul european s-a consolidat în 15 ani în care au simţit direct beneficiile apartenenţei la Uniunea Europeană. Libera circulaţie, programele educaţionale precum Erasmus, eliminarea tarifelor de roaming, dar, mai ales, fondurile europene au crescut în timp încrederea românilor în construcţia comunitară. Uniunea Europeană înseamnă, în contextul geopolitic actual, un factor de stabilitate şi securitate pentru România şi celelalte state membre.

În toată această perioadă, România a primit peste 66 de miliarde de euro de la Comisia Europeană şi a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro. Asta înseamnă un sold pozitiv de 43,9 miliarde de euro, fonduri europene pe care ţara noastră le-a primit peste sumele cu care a contribuit la bugetul Uniunii. În medie, un cetăţean european contribuie anual cu aproape 240 de euro la bugetul Uniunii Europene, în timp ce un cetăţean român cotizează de patru ori mai puţin, respectiv cu 60 de euro.

În următorii ani, România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro, respectiv 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, 28,22 miliarde din fondurile de coeziune, 19,34 miliarde din Politica Agricolă Comună şi 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziţie Justă.

Sunt bani care, dacă vor fi folosiţi corect şi transparent, vor putea să continue dezvoltarea României, începută odată cu aderarea, în 2007.

O comparaţie importantă care descrie cel mai bine parcursul european al României este cea privind produsul intern brut. În 2005, anul semnării Tratatului de Aderare, PIB-ul României era de circa 98 de miliarde de euro, iar în prezent a ajuns la aproape 220 de miliarde de euro.

Închei, stimaţi colegi, amintind şi de faptul că România trebuie să sprijine activ şi Republica Moldova în parcursul său european. Fraţii noştri de peste Prut au completat şi au transmis primul chestionar pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar în perioada următoare vor avea nevoie de experienţa şi sprijinul României, ca stat care de 15 ani este membru al blocului comunitar.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "UE şi NATO - pietrele de moară la gâtul României!".

Stimaţi colegi, acum două săptămâni o citam pe regretata Ileana Vulpescu, distinsă cu medalia Ordinului Naţional "Steaua României", care a spus despre poporul român - "Dacă poporul ăsta va fi cândva şters de pe hartă, nu va fi nici fiindcă l-ar ocupa ruşii, turcii, americanii, indienii, chinezii; ci din indolenţa, pasivitatea, lipsa de civism, din propria nepăsare şi din complicităţile interne oferite oricărui inamic".

Iată că azi trădătorii României nici măcar nu se mai ascund că sunt nişte obedienţi care pupă mâna stăpânilor din afară. De curând, Senatul României a adoptat o hotărâre prin care şi-a exprimat acordul indirect cu privire la faptul că cetăţenii altor ţări europene pot candida la alegerile din România pentru orice fel de funcţie.

Dragi români, să nu uităm că acum două luni, Alina Gorghiu declara cu nonşalanţă că "cedarea de suveranitate este un principiu de bază al ideii unităţii europene". Eu le transmit acestor trădători să nu uite că "suveranitatea naţională aparţine poporului român", aşa cum este scris în art. 2 alin. (1) din Constituţia României. Şi le mai aduc aminte acestor obedienţi vânduţi pe câţiva arginţi că "fidelitatea faţă de ţară este sacră" - art. 54 alin. (1) din Constituţia României - şi că "cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România" - art. 55 alin. (1) din Constituţia României.

Oare cum vor putea cetăţenii din alte state europene care vor vrea să candideze la alegerile din România să respecte aceste prevederi din Constituţia României? Un turist în România, pe nume, Arafat, a considerat că este facultativă Constituţia României, sfidând jertfa înaintaşilor noştri, arătându-şi nerecunoştinţa faţă de mâna pe care românii i-au întins-o. Conform art. 1 alin. (5) din Constituţia României, respectarea Constituţiei este obligatorie.

UE şi NATO înseamnă pentru mulţi români două organizaţii care folosesc România mai mult pentru scopuri ascunse şi mai puţin este ajutată în adevăratul sens al cuvântului. Din ce în ce mai mulţi români realizează că România nu trebuie ajutată de globalişti, ci trebuie doar lăsată în pace şi să nu fie vândută bucată cu bucată, cu complicitatea trădătorilor.

Se pare că unii diversionişti doresc aruncarea României într-un război foarte dorit de dansatorul pe tocuri, micul Zelenski, şi fac vizite prin Ucraina, nedorite de majoritatea românilor. Aceste vizite nu fac bine deloc României şi românilor. În schimb, am fost acuzat în mod mincinos de trădători şi globalişti că vizita mea alături de 3 colegi parlamentari la Ambasada Rusiei a fost nepotrivită. Cum să fie nepotrivită o vizită în care s-a cerut pacea? Dar cum să fie pace când globaliştii alimentează războiul dorit de micul Zelenski cu arme şi propagandă mass-media? Cum să fie pace când dansatorul pe tocuri Zelenski acordă interviuri mai dese decât o vedetă de carton, în loc să propună soluţii?

Stimaţi colegi, familiile românilor arşi de vii pe timp de pace în spitale nu au primit atenţia pe care o primeşte acum actorul Zelenski. Dacă vi se pare normal, aveţi curajul să spuneţi asta românilor care v-au votat?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat, vă rog să finalizaţi.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Viitorul României aparţine Patrioţilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cătălin Manea, din partea Grupului minorităţilor.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Vinerea Mare a Paştelui m-am deplasat în comunitatea de romi din oraşul Târnăveni, judeţul Mureş, acolo unde zeci de copii şi adulţi au rămas pe drumuri, în urma unui incendiu.

Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca primarul oraşului Târnăveni să manifeste atâta nepăsare faţă de zeci de copii, mulţi dintre ei, bebeluşi, sugari.

Vreau să vă spun că nu s-a deplasat în comunitate. Acei oameni stau pe străzi, copiii aceia stau în condiţii mizere, nici măcar nu le-aş putea spune improprii, mizere; de-a dreptul, mizere.

Doamna prefect al judeţului Mureş, de asemenea, n-a răspuns la apelul şi la mesajele pe care i le-am dat şi i le-am transmis.

Incendiul a avut loc în data de 12 aprilie. Imaginaţi-vă că au trecut mai mult de două săptămâni şi niciun reprezentant al autorităţii administraţiei publice locale nu s-a deplasat să vină în sprijinul sinistraţilor.

Pe această cale, fac un apel către Guvernul României, în primul rând, către Ministerul Afacerilor Interne, către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă - de altfel, i-am semnalat situaţia de la Târnăveni domnului Arafat - să intervină în regim de urgenţă pentru a veni în sprijinul acelor copii necăjiţi.

Mai mult decât atât, eu, unul, m-am obişnuit cu nepăsarea autorităţilor. Acei cetăţeni români de etnie romă sunt ţinuţi mai rău decât animalele. Această nepăsare faţă de semenii noştri este un punct care nu face cinste celor care conduc oraşul Târnăveni şi celor care conduc administraţia publică locală din judeţul Mureş, inclusiv la nivelul reprezentantului Guvernului în teritoriu, Instituţia Prefectului.

De aceea, de la această tribună fac un apel către reprezentanţii administraţiei publice locale, către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din judeţul Mureş, către Consiliul Judeţean, să se deplaseze de urgenţă la Târnăveni, să evalueze situaţia sinistraţilor, să întocmească un raport corect şi obiectiv, iar, mai departe, acest raport să fie înaintat Guvernului României, pentru ca acesta să poată să intervină cu măsuri concrete în sprijinul sinistraţilor.

Altminteri, ruşine tuturor celor care îi ţin pe aceşti oameni săraci în mizerie şi care profită de ei doar în perioada electorală, doar în perioada alegerilor!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt colegi în sală.

Au depus declaraţii în scris:

Bejinariu Eugen, Oteşanu Daniela, Tudorache Daniel, Muşoiu Ştefan, Alda Adrian, Tănăsescu Alina-Elena, Mang Ioan, Bulai Oana-Gianina, Vulpescu Ioan, Weber Mihai, Şlincu Dan-Constantin, Tuhuţ Radu-Marcel, Furtună Mirela, Adomnicăi Mirela-Elena, Chirilă Virgil - din Grupul PSD;

Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan Huţucă, Marian Cruşoveanu, Valentin-Ilie Făgărăşian, George-Cătălin Stângă, Adrian-Felician Cozma, Dumitru Rujan, Ervin Molnar, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan, Alexandru Popa, George Şişcu, Sebastian-Ioan Burduja, Cristina Burciu, Florin Alexe, Cristina-Agnes Vecerdi - Grupul PNL;

Simina Tulbure - USR;

Vasile Nagy şi Sebastian Suciu - AUR;

Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea şi Nicolae Roman - din partea deputaţilor neafiliaţi.

Nemaifiind colegi în sală, declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Strategia energetică naţională"

Dacă accesăm site-ul Transelectrica, vom observa situaţia Sistemului Energetic Naţional. Astfel, observăm că, mai tot timpul, există un sold negativ de 2000 de MW energie pe care de obicei o cumpărăm de pe piaţa liberă.

Din punct de vedere al producţiei de energie, acum, după 32 de ani, am involuat, iar conceptul de independenţă energetică a României este unul perimat. În locul lui se încearcă implementarea aşa-numitului concept de securitate energetică.

Ce este de făcut?

În primul rând ar trebui să construim cât mai multe capacităţi de producere şi de stocare a energiei. Repunerea în funcţiune, construcţia şi retehnologizarea centralelor pe cărbune şi combustibili fosili, astfel încât ele să se încadreze în normele de poluare în vigoare, este o prioritate.

Hidrocentralele sunt o sursă nepoluantă de energie electrică care, împreună cu fermele de eoliene şi fotovoltaice, trebuie să-şi continue dezvoltarea pentru a produce cât mai multă energie.

Prin construcţia Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi SMR-urilor ce vor fi amplasate pe Valea Jiului, România ar putea deveni un hub european de producţie şi de furnizare a energiei electrice.

Exploatările de petrol din ţară, indiferent de producţia obţinută, trebuie intensificate în aşa fel încât să creştem producţia locală de petrol.

Gazele din Marea Neagră trebuie extrase şi folosite în interes naţional.

La Constanţa este necesară construcţia unui terminal de gaze lichefiate.

Preţul combustibililor la pompă, în România, este unul dintre cele mai mari din UE din cauza valorii crescute a accizelor. Accizele reprezintă mai mult de jumătate din preţ.

România are şansa să devină o ţară de prodconsumatori prin amplasarea de panouri fotovoltaice de cel puţin 5 KW pe fiecare acoperiş. Surplusul de energie se va folosi pentru generarea şi acumularea de hidrogen care reprezintă o sursă nepoluantă de energie.

Îmi amintesc de faptul că, în vremea copilăriei, existau contracte pe energie în care consumatorii casnici se obligau să consume mai multă energie electrică noaptea, pentru a evita vârfurile de suprasarcină din timpul zilei, şi în acest fel energia consumată pe timpul nopţii era mai ieftină.

Un alt aspect destul de important îl reprezintă izolarea termică a clădirilor, astfel încât pierderea de energie dinspre interior spre exterior să fie cât mai mică, pentru a micşora consumul de energie necesară încălzirii, respectiv răcirii acestor clădiri.

Toate procesele de producţie ar trebui optimizate astfel încât să se consume cât mai putină energie. Fiecare KW economisit este vital!

Numai aşa putem stopa sau reduce preţurile la energie şi, implicit, la costurile alimentelor şi la celelalte bunuri de larg consum.

Numai aşa România se poate transforma dintr-o ţară importatoare de energie într-una producătoare şi exportatoare de energie.

Domnul Adrian Alda:

"PSD mizează, pentru viitorul apropiat, pe independenţa energetică a fermelor"

După cum bine ştim cu toţii, Pactul verde european sau obiectivul Uniunii Europene de realizare a neutralităţii climatice până în 2050 militează pentru reducerea poluării din cadrul tuturor fermelor şi exploataţiilor agricole comunitare. Acest obiectiv a fost însuşit şi de ţara noastră. Implementarea sa va necesita o transformare a societăţii şi a economiei Europei.

Pe de-o parte, toate procesele legate de exploatarea agricolă vor trebui să fie eficiente din punct de vedere al costurilor, echitabile, dar şi echilibrate din punct de vedere social. Pare un deziderat plin de provocări, însă nu imposibil de îndeplinit, mai ales că se vor relaxa anumite prevederi, având în vedere pandemia, criza energetică şi cea socială, dar şi contextul conflictului armat dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, din care rezultă seria de neajunsuri provocate de acesta pe lanţul de producţie şi distribuţie de cereale şi alte produse alimentare finite, dar şi de restrângerea pieţei îngrăşămintelor chimice.

Dar, dincolo de împrejurările generate de război şi de urmările pe termen lung la nivel mondial, există o serie de soluţii salutare pentru investitorii în agricultură, dublate şi de evoluţiile tehnologiei. Aşadar, Green Deal, indiferent de destinderea sau nu a mai multor decizii care îl constituie, poate fi pus în practică şi graţie acestui avantaj de ordin tehnic, dar şi prin aportul de politici favorabile create de guvernele ţărilor membre UE.

La noi, Ministerul Agriculturii are pregătite toate documentele, astfel încât, până la toamnă, să poată fi lansată sesiunea de depunere a proiectelor care vizează asigurarea independenţei energetice a fermelor agricole, prin montarea unor panouri fotovoltaice. Conducerea PSD a Ministerului Agriculturii poartă deja discuţii cu Ministerul Energiei pentru prioritizarea definitivării ordonanţei de urgenţă ce prevede acordarea unei sume consistente pentru agricultură şi industria alimentară din Fondul de Modernizare pentru asigurarea independenţei energetice a fermelor. Se va susţine financiar montarea de panouri fotovoltaice, fie pe acoperişul clădirilor din fermele agricole, fie lângă acestea, pentru ca panourile să deservească şi legumicultorii, şi fermierii, în ansamblu, dar şi industria alimentară.

Această şansă ne va permite să trecem de la stadiul de până acum, în care majoritatea agricultorilor au putut doar să-şi imagineze o lume în care nu trebuie să se mai gândească la oscilaţiile preţurilor energiei şi la impactul negativ pe care acestea le au asupra veniturilor lor, la cel final, privind independenţa energetică adevărată.

Independenţa energetică a fermelor, dragi agricultori, va înseamna că puteţi produce dumneavoastră necesarul energetic. Aşadar, veţi beneficia de o autonomie pe care o puteţi gestiona aşa cum doriţi. Viitorul vă va permite să aveţi, în fiecare zi, la dispoziţie toată energia de care aveţi nevoie. Şi nu se va întâmpla acest lucru doar pentru azi sau pentru mâine, ci pentru întregul viitor al copiilor dumneavoastră.

Conceptul de independenţă energetică a fermei se bazează pe utilizarea surselor energetice regenerabile ce nu se epuizează niciodată, respectiv cea eoliană, solară, biomasă, biogaz. Toate acestea au un impact ambiental redus şi o furnizare inepuizabilă. Fireşte că panourile fotovoltaice vor fi doar o primă etapă pentru asigurarea independenţei energetice totale. Această premieră, pe care conducerea PSD a Ministerului Agriculturii o va impune, cu siguranţă, va fi completată ulterior şi de alte noi decizii privind producerea de energie verde în fermele interesate de evoluţie, profit, predictibilitate şi stabilitate.

Şi pentru că am menţionat anterior suportul tot mai extins, oferit acestei zone de inovaţiile tehnologiei, vă voi aminti una dintre soluţiile tehnice care va facilita şi va contribui şi ea la atingerea mult doritei ţinte a reducerii amprentei de carbon. Şi spun asta pentru că ştim cu toţii că emisiile eliberate de combustia unui motor diesel contribuie, în mod semnificativ, la determinarea amprentei ecologice totale a unei ferme. Economisirea de combustibil înseamnă reducerea amprentei de carbon, iar utilizarea unor tractoare cu emisii zero a devenit o realitate. Este corect să afirmi că un astfel de utilaj de lucru, care foloseşte hidorgenul ca sursă de alimentare, este, acum, mai puţin accesibil din cauza costurilor pe care le ridică achiziţionarea lui, dar economiile financiare şi asigurarea protecţiei mediului pe termen lung ar trebui să fie factorii care să încline orice balanţă decizională în favoarea sa. Tractorul cu hidrogen oferă un viitor cu emisii zero, cu excepţia producerii de apă.

Fiind preocupat dintotdeauna de protecţia mediului înconjurător, dar şi de productivitatea din exploataţiile agricole şi zootehnice, ţin să subliniez că emisiile de carbon reprezintă unul dintre factorii responsabili de efectul de seră şi de încălzirea globală. Iar una dintre consecinţele cele mai grave poate fi distrugerea ciclurilor climatice, a căror stabilitate este fundamentală pentru o agricultură productivă. Astfel, este în interesul nostru, al tuturor celor care investesc sau activează în agricultură, să reducem amprenta noastră, a fiecăruia, de carbon pentru a salva clima şi viitorul fermelor.

Probabil că vor exista şi voci care vor protesta faţă de ceea ce afirm, pe motiv că termenii conservare şi agricultură au fost, mai mereu, consideraţi ca fiind în opoziţie totală. Însă, acum, datorită tehnicilor agricole foarte moderne trebuie să fie consideraţi ca fiind în strânsă colaborare. Prin combinarea gestionării sustenabile a solului, a reziduurilor şi a mijloacelor de producţie cu tehnicile avansate de diversificare a culturilor, puteţi reduce semnificativ impactul activităţilor dumneavoastră agricole, crescând, în acelaşi timp, în mod substanţial profitabilitatea şi productivitatea. Nu mai trebuie să alegeţi între conservare şi agricultură pentru că există soluţii oferite de tehnologia modernă care continuă să avanseze. Acestea, în combinaţie cu cele mai potrivite măsuri impuse de conducerea PSD a Ministerului Agriculturii, vă vor garanta succesul.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Primul şi cel mai mare complex muzeal memorial şi educaţional dedicat victimelor comunismului, realizat şi asumat exclusiv de Guvernul României după 1989, în fostul penitenciar de la Râmnicu Sărat"

Investiţia prin PNRR se ridică la peste 10 milioane de euro. Am mers în această săptămână, în calitate de Reprezentant Special al Guvernului, din nou, la fostul penitenciar comunist de la Râmnicu Sărat, acolo unde vom realiza un complex memorial, muzeal şi educaţional unic în România - "Închisoarea tăcerii" şi centrul educaţional privind comunismul în România;

Practic, este primul şi cel mai mare complex muzeal memorial şi educaţional dedicat victimelor comunismului, realizat şi asumat exclusiv de Guvernul României după 1989, în fostul penitenciar de la Râmnicu Sărat.

Crimele comunismului trebuie arătate, istoria regimului totalitar trebuie explicată, iar locurile memoriei trebuie să devină repere naţionale pentru tinerele generaţii, o formă de rezilienţă puternică faţă de încercările de falsificare a trecutului sau la revizionismul ce denaturează şi relativizează ferocitatea şi brutalitatea comunismului, teorii care, astăzi, circulă nestingherite în Europa de Est şi la noi;

După 30 de ani de la 1989, Statul român îşi ia în serios misiunea privind politicile memoriei. Prea mult timp a trecut de la cel mai feroce şi mai longeviv regim opresiv care a marcat pentru totdeauna România şi istoria sa. Generaţia mea nu a avut şansa să beneficieze de predarea istoriei comunismului văzând cum arată universul concentraţionar unde au fost decimate elitele interbelice. Astăzi este o misiune obligatorie a statului român şi a Guvernului de a duce la bun sfârşit acest proiect şi celelalte proiecte memoriale pe care Executivul şi prim-ministrul Nicolae Ciucă le consideră priorităţi de grad 0 în domeniu!

Am reuşit anul trecut să includem proiectul guvernamental în PNRR, atunci când probabil nimeni nu mai credea că este posibil, la aproape 15 ani după ce acesta a devenit parte din misiunea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului;

Proiectul are în vedere restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat şi amenajarea sa muzeală, realizarea unei expoziţii permanente şi realizarea unui centru educaţional privind comunismul în România în vederea promovării memoriei comunismului şi a consecinţelor sale. Noul complex va deveni un centru pentru derularea unor proiecte culturale, documentare, turistice;

Viitorul muzeu memorial va fi în subordinea şi în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, organism aflat în subordinea şi coordonarea directă a prim-ministrului;

La vizita de la Râmnicu Sărat au fost prezenţi preşedintele IICCMER, domnul Daniel Şandru, ministrul Culturii, domnul Lucian N. Romaşcanu, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, doamna Hegedüs Csilla, secretarul de stat din Cancelaria Prim-Ministrului, doamna Dumitriţia Solomon, prefectul judeţului Buzău, domnul Daniel Ţiclea, deputatul PNL, domnul Gabriel Avramescu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, domnul Petre Emanoil Neagu, secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, domnul Matuz Zsolt, primarul municipiului Râmnicu Sărat, domnul Sorin Cîrjan, reprezentanţi ai mass-media;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"17 ani de la semnarea Tratatului de Aderare la UE"

Aderarea României la Uniunea Europeană a fost, probabil, cea mai mare binecuvântare de care am beneficiat în istoria noastră. Pe 25 aprilie s-au împlinit 17 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, produsă efectiv 2 ani mai târziu. Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniţi la Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare. Printre acestea aflându-se şi România.

Negocierile au fost deschise în anul 2000 şi au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor. Cei care au semnat tratatul au fost Traian Băsescu, preşedintele României, Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministrul României, Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe, şi Leonard Orban, negociator-şef cu Uniunea Europeană. Ceremonia de semnare a tratatului de aderare a avut loc la Luxemburg, ţara care asigura la acel moment preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

În timpul scurs de la aderare, România a beneficiat de 66,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, România a beneficiat de o balanţă pozitivă de 43,39 de miliarde de euro. Astăzi, într-un efort fără precedent, Uniunea Europeană a pus la punct un plan pentru ca ţările membre să îşi poată relua mersul firesc pe care îl aveau înainte de pandemia, ba chiar să se modernizeze. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 29,2 miliarde de euro, este mecanismul prin care banii europeni vor pătrunde în ţara noastră pentru proiecte sustenabile, care să producă valoare adăugată şi să îmbunătăţească calitatea vieţii cetăţenilor români. Prima tranşă de prefinanţare de 1,8 miliarde de euro a fost transferată ţării noastre. O a doua tranşă de 1,94 miliarde de euro a fost aprobată în luna ianuarie.

Pe lângă prosperitatea economică, pe care Uniunea Europeană o reprezintă, o altă componentă importantă este cea de securitate. În Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 42 alin (7) se spune că: "În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să îi acorde ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi apărare a anumitor state membre". Aşadar, garanţiile de securitate oferite de UE sunt cel puţin egale cu cele oferite de Tratatul NATO. Coroborat cu noua Busolă Strategică, securitatea europeană este mai robustă şi solidă ca niciodată, capabilă să facă faţă oricărei provocări!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Casa de Comerţ Unirea va face legătura între producător şi consumator"

Vremurile pe care le trăim ne arată cât de important este să ne putem asigura singuri necesarul de hrană. Securitatea alimentară a devenit un obiectiv pentru toate statele lumii, mai ales în contextul global actual. Tot mai des apar avertismente cu privire la stocurile de alimente, în privinţa bunurilor şi produselor de consum.

România a fost binecuvântată cu terenuri roditoare, capabile să asigure hrana pentru toţi cetăţenii săi. Dar avem nevoie de un plan bine pus la punct, de persoane dedicate şi care iubesc România, care să pună pe primul loc producătorii locali, cei care pot asigura acest necesar.

Putem să ne asigurăm securitatea alimentară cu produse româneşti. Pe partea de agricultură, cred că cel mai important este să creăm acele lanţuri de producţie şi să creăm independenţa alimentară în România. Este singurul lucru cu care putem să reglăm piaţa din punct de vedere al preţurilor, astfel încât românii să nu mai simtă aceste creşteri.

O soluţie extrem de utilă în acest moment este reprezentată chiar de către Programul Casa de Comerţ Unirea. Aceasta a fost înfiinţată cu scopul de a le oferi producătorilor autohtoni o infrastructură pentru distribuţie şi depozitare. Însă a trebuit să vedem ce înseamnă efectele unei crize globale pentru ca acest proiect să revină în atenţia tuturor şi pentru a înţelege utilitatea lui.

Mă bucur că la Ministerul Agriculturii este Adrian Chesnoiu, cel care înţelege foarte bine importanţa acestui proiect, la fel ca toţi ceilalţi membri ai PSD. A fost nevoie să vină PSD la guvernare pentru ca un asemenea program să fie repus pe tapet. Nu e vorba de laudă, însă de fiecare dată când PSD a fost la guvernare s-au găsit soluţii pentru producătorii locali. Casa Română de Comerţ Agroalimentar "Unirea" este un instrument al statului prin care se poate realiza acea verigă necesară între producător şi consumator. Acesta va fi un integrator al tuturor programelor derulate de stat pentru susţinerea agriculturii şi va juca un rol cheie în cazul în care ne-am confrunta cu eventuale probleme din cauza războiului de la graniţă.

Nu vom avea produse româneşti şi nu vom putea valorifica munca fermierilor şi să asigurăm hrană de calitate consumatorilor dacă în România nu vom avea lanţul de magazine prin care să putem aduce produsele în piaţă.

Am încredere că actuala echipă de la Ministerul Agriculturii va duce acest proiect la capăt, iar el va deveni operaţional în cel mai scurt timp.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Cu fruntea sus, cu ochii spre vest şi cu toată inima în slujba ţării noastre"

Marcarea momentelor importante, precum 17 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană (25 aprilie), 15 ani de la integrarea în UE şi 25 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, reprezintă prilej de reflecţie şi de responsabilizare. Toate au fost puncte de cotitură pe drumul României cu faţa spre Vest, conform vocaţiei şi istoriei noastre europene. În tot acest context complicat, promotorii iliberalismului şi ai reîntoarcerii spre Est lucrează şi nici măcar nu mai sunt discreţi sau răsfiraţi.

Câteva exemple:

• România a primit 66,2 miliarde de euro şi a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro.
• Produsul intern brut al României s-a triplat după aderarea la UE (2006 - 342,7 miliarde lei; 2021 - 1.190 miliarde lei).
• PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns de aproape patru ori mai mare (2006 - 16.170 lei; 2021 - 61.368 lei).

Am încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat, chiar cu prima tranşă de prefinanţare transferată.

În ceea ce priveşte integrarea pe bune, mai sunt încă multe capitole la care România este foarte departe de media UE. Cele mai dureroase decalaje sunt legate de infrastructură, educaţie, sistemul de sănătate, cercetare-inovare, integrarea tehnologiei, şi lista poate continua. Deloc întâmplător, asumarea PNRR (cu toate reformele şi jaloanele) este un mare imbold pentru recuperarea acestor decalaje. Aşa cum premierul Nicolae Ciucă a menţionat, cel mai important câştig a fost al liberei circulaţii pentru oameni, servicii şi bunuri, dar integrarea deplină include şi aderarea la spaţiul Schengen şi la zona euro sau îndeplinirea angajamentelor MCV.

Cât priveşte dezvoltarea economică, marii câştigători sunt cei care au ştiut să exploateze la maximum beneficiile apartenenţei la UE. De exemplu, Cluj-Napoca era, la nivelul anului trecut, oraşul cu cea mai rapidă creştere dintre marile oraşe ale Uniunii Europene. PIB-ul Clujului a crescut de 4,5 ori în două decenii, conform datelor Băncii Mondiale, care a explicat şi că fenomenul se datorează faptului că administraţiile oraşului au reuşit să profite din plin de aderarea României la UE - o şansă istorică.

Tot din datele Băncii Mondiale aflăm că, doar în perioada 2007-2013, şapte mari oraşe ale României au primit finanţare europeană de 600 milioane euro. Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara - aceste oraşe au reuşit să-şi îmbunătăţească semnificativ infrastructura şi serviciile urbane. Pe scurt, să crească vizibil calitatea vieţii, care a rezultat în oportunităţi şi migraţie internă. Un alt exemplu des invocat este Oradea, oraşul care a bătut toate recordurile la dezvoltare, transformare şi accesare de fonduri europene. În mai multe interviuri acordate presei, Ilie Bolojan, primarul care a început reinventarea Oradei, a spus clar că fără banii europeni "ar fi rămas un oraş gri, poluat şi foarte aglomerat".

Mai multă Europă în România, mai multă Românie în Europa.

Libera circulaţie a oamenilor în UE înseamnă şi accesul românilor la oportunităţi. Din păcate, pentru noi a însemnat migraţia masivă a milioane de cetăţeni în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit şi a unui trai decent. Dar avem şi succese diplomatice în ultimii ani, chiar dacă mai puţin cunoscute, prin români în funcţii-cheie la nivel european: primul procuror şef din istoria Uniunii şi directorul executiv al Autorităţii Europene a Muncii. În plus, Bucureştiul a obţinut găzduirea viitorului Centru european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o structură europeană.

Deşi timide, aceste semnale bune pot însemna începutul epocii în care România să fie mai mult decât o ţară de la periferia UE. De ce nu îndrăznim să fim unii dintre liderii Europei, să fim curajoşi, să inovăm şi să lansăm idei şi proiecte avangardiste? Pandemia şi războiul din Ucraina au venit într-un moment greu pentru o Uniune mai dezbinată ca oricând, încă în convalescenţă după Brexit şi cu multe semne de întrebare.

Ultimii doi ani au stat sub semnul solidarităţii şi cooperării, iar dacă putem extrage ceva pozitiv din această perioadă grea, este tocmai refacerea unităţii. Dar în era post-COVID, schimbarea la faţă a UE va fi obligatorie. Noua Europă va trebui să extindă cooperarea, învăţată cu multe sacrificii, spre o paradigmă în care cetăţenii să fie implicaţi, viitorul comun să fie construit în siguranţă şi cu grijă pentru viitoarele generaţii. Cu meritocraţie şi oameni bine pregătiţi în funcţii cheie, cu reforme profunde şi bătălii diplomatice corect alese.

Succesul proiectului european a fost pus la grea încercare în ultimii ani. Dar a trecut testul. De acum, o nouă lume se conturează şi trebuie să decidem împreună dacă ultimele şapte decenii rămân doar o poveste frumoasă despre care copiii noştri vor învăţa la orele de istorie sau toate lecţiile învăţate vor însemna ceva şi mai consistent pe scena lumii. Noi, românii, avem o singură cale, cu trei mari repere: să rămânem cu fruntea sus, cu ochii spre Vest şi cu toată inima în slujba ţării. Înainte, împreună.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Efectele crizei energetice şi ale conflictului din Ucraina"

Criza energetică şi conflictul din Ucraina au provocat multe efecte negative în cascadă, care afectează puternic statele europene şi din întreaga lume. România este, desigur, prinsă şi ea în această spirală a creşterii de preţuri la foarte multe produse, şi în special la alimente.

Spre deosebire de alte state, România are totuşi o situaţie mai bună, întrucât avem o capacitate de producţie agricolă care depăşeşte cu mult necesarul de materii prime pentru mai multe produse alimentare de bază, inclusiv în privinţa uleiului şi a produselor de panificaţie. Cu toate acestea, efectul scumpirii alimentelor ne-a lovit deja foarte puternic şi probabil va continua să ne lovească dacă nu vom lua din timp măsurile necesare.

Unul dintre factorii majori care va influenţa dramatic costul producţiei agricole şi, implicit, al produselor agroalimentare este creşterea preţurilor îngrăşămintelor, ca urmare a conflictului din Ucraina. Vă prezint doar câteva date pentru a înţelege cât de gravă este situaţia şi cât de expuşi suntem, inclusiv noi, românii, la un val de scumpiri la alimente.

Împreună, Rusia şi Belarus furnizează aproape 40% din exporturile globale de potasiu, o componentă cheie pentru producţia de îngrăşăminte. De asemenea, Rusia asigura 48% din exportul global de azotat de amoniu. Totodată, Rusia şi Ucraina asigurau, împreună, 28% din îngrăşămintele cu azot, fosfor şi potasiu. Iar, după cum ştiţi, Federaţia Rusă a interzis exportul de îngrăşăminte.

Deci e limpede că suntem în mijlocul unei crize majore a îngrăşămintelor pentru agricultură, ceea ce va amplifica şi mai mult creşterile preţurilor la alimente în momentul în care pe lanţul de producţie va intra materia primă obţinută din acest ciclu agricol.

După cum ştiţi, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, Azomureş, a stat 4 luni închis, iar acum a repornit activitatea, dar la un nivel minim, din cauza creşterii preţurilor la gaze naturale. Din păcate, producătorii de îngrăşăminte nu se încadrează în consumul anual de maxim 50.000 de MWh pentru care Guvernul a prevăzut un preţ plafonat de 0,37 lei pe KWh. Vă reamintesc că, atunci când s-a adoptat ordonanţa plafonării preţurilor la energie şi gaze naturale, Guvernul a promis că pentru companiile energo-intensive se va veni cu scheme de ajutor de stat specifice fiecărei industrii.

Din fericire, conştientă de implicaţiile grave ale creşterii preţurilor la îngrăşăminte, Comisia Europeană a permis statelor membre să adopte măsuri de sprijin pentru companiile esenţiale pentru agricultură. De asemenea, la insistenţele mai multor state, printre care şi România, Comisia Europeană a activat mecanismul prin care se poate acorda un sprijin de până la 50 de milioane euro pentru compensarea costului cu gazele naturale pentru producătorii de îngrăşăminte.

Cred, aşadar, că trebuie să punem în funcţie rapid aceste mecanisme, fie pentru a sprijini producţia autohtonă de îngrăşăminte cu un cost eficient economic, fie pentru a-i ajuta pe fermieri să cumpere îngrăşăminte la preţuri rezonabile, fie în ambele sensuri, şi trebuie să facem asta acum, cât încă mai putem acţiona pentru a preveni un nov val de scumpiri la alimente ce ar putea avea loc în toamnă, când vom începe să utilizăm materiile prime din noul ciclu agricol, produse cu îngrăşăminte mult mai scumpe.

Menţionez că alte state membre din Uniunea Europeană au luat decizii foarte hotărâte pentru a preveni un nou val scumpiri la alimente. Germania a oferit un pachet de 20 de miliarde de euro pentru producătorii de îngrăşăminte. Dar avem şi exemplul unui stat din fostul bloc sovietic, respectiv Polonia, care a alocat 836 de milioane de euro pentru sprijinirea producţiei de îngrăşăminte.

Evident, efortul financiar este foarte mare, dar trebuie să fim conştienţi că, dacă nu vom face nimic acum pentru a combate această criză a îngrăşămintelor, este posibil ca mai târziu costurile economice şi sociale să fie mult mai mari şi mai dureroase.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"La iniţiativa PSD, al doilea pachet de susţinere pentru persoanele vulnerabile, cu măsuri dedicate copiilor, va intra în vigoare de la 1 iunie"

În urma propunerilor venite din partea parlamentarilor şi miniştrilor social-democraţi, Guvernul a aprobat al doilea pachet de sprijin pentru persoanele vulnerabile, copii, tineri şi familii cu venituri mici, persoane cu dizabilităţi şi pensionari.

Primul program de sprijin a fost adoptat la finalul anului trecut, odată cu votarea bugetului pentru anul 2022, tot la propunerea PSD, şi a intrat în vigoare în ianuarie, când au fost majorate pensiile şi alocaţiile pentru copii.

Măsurile sociale din Pachetul "Sprijin pentru România" şi-au propus să îi sprijine pe cei vulnerabili ca să îşi asigure strictul necesar, precum şi să susţină bugetul lunar de cheltuieli al fiecărei familii pentru a face faţă inflaţiei care a dus la creşterea preţurilor.

Cele mai multe dintre măsurile de protecţie socială vizează mai ales persoanele vulnerabile: voucherele pentru alimente se acordă strict persoanelor cu venituri mici, familii cu copii şi cu venituri mici de sub 600 lei pe membru, persoanele care se încadrează la venitul minim garantat, persoanele cu dizabilităţi, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 de lei.

Valoarea totală a pachetului social din Programul "Sprijin pentru România" este de un miliard de euro, 50% din fonduri europene. Numărul total de beneficiari este 4,7 milioane de persoane, iar majoritatea măsurilor vor intra în vigoare de la 1 iunie.

Voucherele pentru alimentele de bază, în valoare de 50 de euro, la fiecare 2 luni, se vor acorda familiilor cu cel puţin 2 copii sau familiilor monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună, pensionarilor cu venit mai mic de 1.500 lei/lună, persoanelor cu venit minim garantat şi persoanelor cu dizabilităţi.

În ceea ce priveşte distribuirea voucherelor pentru elevii care primesc burse sociale, valoarea este de 30 de euro, pentru fiecare lună de şcoală, pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine.

Majorarea cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei se va realiza de la 1 iunie, iar dublarea normei de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi, de la 11 lei/zi - la 22 de lei/zi, a fost deja aprobată, în forma finală, de Camera Deputaţilor.

De asemenea, tot de la 1 iunie, pentru 47 de mii de copii din sistemul de protecţie specială, inclusiv cei cu dizabilităţi, se majorează drepturile acordate. Astfel, alocaţia lunară de plasament creşte de la 630 de lei la 900 de lei, iar în cazul copiilor cu dizabilităţi, de la 945 de lei, la 1.350 de lei lunar. Pentru creşterea de la 18 lei la 150 de lei/lună a sumei de care beneficiază copiii şi tinerii din sistemul de protecţie specială pentru unele nevoi personale şi pentru majorarea cu 58,5% a sumelor acordate anual copiilor şi tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite sunt elaborate deja hotărârile de Guvern şi urmează să fie aprobate. Majorarea cu 33% a alocaţiei zilnice de hrană, de la 16 lei sau 22 de lei/zi, în funcţie de vârsta copilului, a fost deja adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Era obligatoriu să venim cu toate aceste măsuri de acordarea a voucherelor, de majorare a indemnizaţiilor, a alocaţiilor şi a sumelor acordate copiilor, tinerilor şi familiilor care fac parte din grupurile vulnerabile, în contextul scăderii puterii de cumpărare generată de criza energiei, de creşterea inflaţiei şi de războiul din Ucraina, care afectează o mare parte din economia naţională şi europeană.

PSD nu lasă niciodată pe nimeni în urmă şi identifică întotdeauna soluţii concrete pentru a creşte nivelul de trai al tuturor categoriilor sociale, indiferent că este în opoziţie sau la putere.

Domnul Dumitru Rujan:

"Coeziunea economică şi socială, la nivel naţional, va fi realizată cu ajutorul fondurilor europene!"

Nimeni nu poate să conteste beneficiile majore pe care le-a avut România ca urmare a apartenenţei noastre la Uniunea Europeană şi NATO. Zecile de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, care provin din bugetul Uniunii, susţin de peste 15 ani lucrările de infrastructură din ţara noastră, calificarea forţei de muncă, sistemul de învăţământ şi de sănătate, subvenţiile pentru fermieri şi investiţiile la nivelul comunităţilor locale. Apartenenţa României la NATO ne-a adus cea mai puternică garanţie de securitate din istoria noastră ca stat, siguranţă pe care o simţim în aceste zile din plin, în condiţiile în care la frontierele ţării se desfăşoară un conflict militar criminal împotriva poporului ucrainean.

România s-a dezvoltat foarte mult, mulţumită românilor. Bucureştiul are un PIB de patru ori mai mare faţă de momentul aderării la UE, fiind mai mare decât al unor state precum Bulgaria, Serbia, Croaţia sau statele baltice. Municipii precum Clujul, Oradea, Sibiul sau Timişoara au înregistrat şi ele salturi spectaculoase în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, ceea ce nu poate decât să se bucure foarte mult.

Cu toate acestea, dincolo de aceste realizări ale românilor, pentru că sunt realizări bazate pe munca românilor, nu putem să trecem cu vederea că nu toată România s-a dezvoltat la fel. Zone turistice sau industriale care în trecut aveau rezonanţă la nivel internaţional, astăzi sunt doar aşezări depopulate de tineri, fără oportunităţi de dezvoltare şi cu puţine proiecte de dezvoltare. Mediul rural românesc este şi el sub ameninţarea depopulării masive, în condiţiile în care tinerii aleg marile oraşe sau migraţia în afara frontierelor ţării pentru a-şi împlini visurile.

În calitatea mea de deputat ales în Regiunea de dezvoltare Vest nu pot să nu vă spun că decalajele de dezvoltare nu sunt numai la nivel naţional, ci chiar şi în interiorul regiunilor de dezvoltare. Dacă Timişul şi Aradul au resimţit din plin beneficiile dezvoltării cu ajutorul fondurilor europene, Caraş-Severinul şi Hunedoara mai au foarte mult de recuperat, de construit şi de dezvoltat pentru a ridica standardul de viaţă al tuturor locuitorilor.

Graţie eforturilor Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, şi ale Guvernului PNL, ţara noastră are şansa istorică de a utiliza peste 80 de miliarde de euro, în următorii 6 ani. Cred, cu toată forţa, că Guvernul, condus de domnul Nicolae Ciucă, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de unul dintre cei mai buni specialişti în gestionarea fondurilor europene, domnul Marcel Boloş, vor reuşi să susţină mai puternic judeţele în care se înregistrează încă decalaje semnificative de dezvoltare. Dezvoltarea turismului, a infrastructurii, dinamizarea unor sectoare industriale, investiţiile în şcoli şi spitale, locuri de muncă bine plătite vor face ca, în următorii ani, România să fie la fel de dezvoltată în toate regiunile, judeţele şi localităţile sale.

Domnul Ervin Molnar:

"România are nevoie de un scut de apărare consolidat şi permanent"

În ciuda asigurărilor date de conducerea Statelor Unite ale Americii, România trebuie să îşi menţină statutul de îngrijorare faţă de invazia armată a Federaţiei Ruse din Ucraina. Este cât se poate de evident că ostilităţile nu se vor sfârşi în următoarea perioadă, iar acţiunile expansioniste ale Rusiei, demarate cu scopul explicit al reînfiinţării fostei Uniuni Sovietice, trebuie privite cu reticenţă de Uniunea Europeană şi NATO.

În acest context, solicitarea Preşedintelui Klaus Iohannis către NATO, de a redimensiona capacităţile sale militare în zona României şi a Europei de Est, constituie un gest de maturitate şi înţelepciune atât politică, cât şi diplomatică. Din derularea evenimentelor de până acum, de la graniţa estică a României, rezultă, fără echivoc, că preşedintele rus Vladimir Putin nu poate să accepte un dialog constructiv şi cooperant cu nimeni, context în care România este statul cel mai expus în cazul nefericit şi nedorit al unui conflict militar.

Poziţionarea ţării noastre la frontiera orientală a Uniunii Europene şi a NATO implică majorarea suportului pe care trebuie să-l primim din partea aliaţilor noştri. Evenimentele din imediata apropiere a graniţelor noastre sunt, în opinia unor specialişti în politica externă, mult mai serioase decât impresiile propagate în exteriorul Ucrainei. Tocmai de aceea, există posibilitatea unor implicaţii negative nu numai pentru securitatea naţională a României, dar şi pentru securitatea internaţională, a tuturor ţărilor europene.

Din aceste considerente, statele aliate din NATO au majorat contingentele şi capacităţile militare din România, prin redesfăşurarea acestora spre est, respectiv pe teritoriul nostru, atât pe domeniul terestru, cât şi pe cele aerian şi maritim, spaţiul Mării Negre fiind extrem de important pentru toate ţările riverane. Întărirea flancului estic al NATO este absolut necesară, mai ales că în România este amplasat scutul antirachetă de la Deveselu, un obiectiv care a nemulţumit Moscova încă de la începutul proiectului.

Este, de asemenea, cât se poate de clar şi fără echivoc că demersurile Moscovei nu ţin seama de niciun fel de tratat internaţional, nici de normele dreptului internaţional sau de buna-cuviinţă, drept pentru care poziţia asumată de Alianţă trebuie să fie caracterizată prin fermitate şi o permanentă stare de veghe la graniţele de est ale României.

Iată deci suficiente motive pentru ca România să fie permanent în gardă, iar capacităţile noastre de apărare să fie şi mai susţinute de Alianţa Nord-Atalntică, printr-o prezenţă militară de calibru, nu doar din punct de vedere numeric.

Nu ne rămâne decât să sperăm că agravarea situaţiei din regiune va avea reacţiile cele mai potrivite din partea aliaţilor noştri din UE şi NATO, şi, în consecinţă, vom fi susţinuţi corespunzător în cazul în care vom fi ţinta unor acţiuni reprobabile şi de nedorit din partea marii puteri a estului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Sprijin pentru agricultorul român"

Un stâlp de rezistenţă al oricărei societăţi, de la sedentarizarea omului şi până astăzi, îl reprezintă agricultorul şi crescătorul de animale. Fără aceşti oameni niciunul dintre noi nu ar mai avea ce să pună pe masă. Pentru a-i ajuta pe fermierii români, Guvernul a aprobat un nou ajutor de 450 de milioane lei pentru mai mult de 95 de mii de fermieri afectaţi de pandemie. Prin această măsură se contribuie la tot ceea ce înseamnă redresarea agriculturii româneşti, redresarea producţiei în fermele româneşti, susţinându-se astfel investiţiile în domeniu. Guvernul va continua să sprijine agricultura şi industria alimentară din România. Chiar ieri premierul a vizitat la Oradea o investiţie în domeniul prelucrării legumelor.

Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectoarele bovine, suine şi avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Valoarea totală a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 290.000 euro, iar plata se va face până la 30 iunie 2022. Toate măsurile de sprijin din agricultură vin în susţinerea producţiei româneşti pe piaţă. Guvernul, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, are ca obiectiv asigurarea nivelului de producţie constant, pentru a nu mai avea presiune pe asigurarea cu produse alimentare, care antrenează creşteri de preţuri.

Agricultura românească a fost puternic lovită de pandemia de COVID-19. Pe lângă perioada aceasta, care abia astăzi pare să devină din ce în ce mai mult o amintire urâtă, războiul din Ucraina reprezintă o altă problemă care priveşte sectorul agricol. Pe lângă ajutoarele de stat, o altă metodă de susţinere a agriculturii sunt proiectele. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor a publicat Raportul de selecţie lunar aferent etapei a doua (8 noiembrie - 7 decembrie 2021) a sesiunii de primire proiecte din anul 2021 pentru submăsura 4.2 - Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole, componenta de sprijin pentru investiţii noi, extindere şi modernizare în procesarea/marketingul produselor agricole pentru plante proteaginoase.

În urma procesului de evaluare şi selecţie a cererilor de finanţare, din cele 24 de proiecte depuse în această etapă, 14 proiecte vor primi finanţare în valoare totală de 12,3 milioane de euro. Sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această submăsură este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri şi forme asociative, şi de 40% pentru alte întreprinderi. Avem datoria de a sări mereu în sprijinul agricultorului român, pilon al societăţii româneşti!

Doamna Mirela Furtună:

"Şoferii vor putea contesta contravenţiile în localităţile de domiciliu"

În 2019 am depus o propunere legislativă prin care intenţionam să stabilesc o competenţă alternativă privind contestarea amenzilor de circulaţie, ori la judecătoriile din localităţile de domiciliu ale contravenienţilor, ori la judecătoriile din localităţile unde s-a petrecut fapta.

Iniţiativa a fost înregistrată cu numărul Pl-x 380/2019, dar nu am reuşit să o promovez şi a fost respinsă.

Din fericire, colegul meu deputat Eugen Neaţă a reluat iniţiativa, iar aceasta a fost votată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 aprilie, cu 203 voturi pentru, 102 împotrivă şi 2 abţineri.

În fapt, iniţiativa avea la bază un fundament solid, şoferii nu trebuie să fie obligaţi să conteste procesul-verbal al contravenţiei doar la judecătoriile de pe raza localităţilor în care s-a petrecut contravenţia, deoarece de multe ori era limitat accesul lor la justiţie.

Un şofer din Constanţa care folosea maşina pentru a merge în vacanţă în Bihor şi lua o amendă, pe care o considera incorectă, o putea contesta doar la Bihor. Era improbabil ca şoferul să facă toate diligenţele necesare pentru a contesta la Judecătoria din Bihor amenda.

Am considerat necesară aplicarea unei jurisdicţii alternative, astfel încât şoferul să poată contesta amenda şi la Judecătoria din Constanţa, dovezile privind constatarea contavenţiilor putând fi trimise de Poliţie şi colegilor lor din Constanţa.

Ministerul de Interne s-a opus constant acestei soluţii, inclusiv propunerea colegului Neaţa a avut punct de vedere negativ de la Guvern, dar colegii parlamentari au înţeles necesitatea modificării legislaţiei şi au votat în consecinţă.

Din data de 23 aprilie a intrat în vigoare Legea nr.107/2022 care face posibilă contestarea amenzilor şi în localităţile de domiciliu ale şoferilor.

Salut pe această cale intrarea în vigoare a legii pentru care m-am luptat şi eu şi le urez tuturor şoferilor să conducă cu prudenţă şi să respecte regulile de circulaţie.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Legea offshore - independenţă şi securitate energetică pentru România"

Încă de la începutul noii sesiuni parlamentare, PNL a anunţat că printre priorităţile legislative se află gestionarea crizei energetice şi legea offshore pentru a ne asigura securitatea energetică.

Legea offshore, prioritatea zero a PNL, este necesară pentru a începe investiţiile în vederea exploatării gazelor naturale din Marea Neagră. Proiectele pe care le avem pentru energie nucleară vor ajuta România să aibă securitate energetică. Pe termen scurt, cât timp gazul este considerat combustibil de tranziţie, de la cărbune la regenerabile, există o oportunitate pentru folosirea gazului natural în UE. De aceea sunt extrem de importante recuperarea întârzierilor şi exploatarea cât mai rapidă a zăcămintelor offshore.

În acest sens, este urgentă deblocarea investiţiilor de exploatare a gazelor din Marea Neagră şi reducerea dependenţei ţării noastre de gazul rusesc. Acesta a fost şi motivul pentru care preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, alături de ceilalţi lideri ai coaliţiei de guvernare au depus Proiectul Legii Offshore.

Adoptarea legii va permite deblocarea investiţiilor majore, necesare exploatării zăcămintelor din Marea Neagră, estimate la 200 miliarde metri cubi.

Legea susţinută de coaliţia de guvernare va oferi ţării noastre şansa de a deveni lider regional, iar românilor acces la gaze mai ieftine.

Probabil că vor exista şi critici la adresa acestei legi. Este perfect normal, nu există lege care să mulţumească pe toată lumea. Însă este foarte important ca ea să devină realitate în cel mai scurt timp, deoarece interesul naţional primează.

Sunt o serie de lucruri importante prevăzute în proiectul depus de liderii coaliţiei de guvernare:

1. Legea depusă stabileşte un regim fiscal competitiv, încât împărţirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60% (statul român) - 40% (investitorul).

2. Legea asigură stabilitate şi predictibilitate pentru investitori în offshore, în Marea Neagră, precum şi în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime).

3. Legea stabileşte acelaşi cadru fiscal pentru investiţii offshore şi onshore de adâncime, practic, urgentând investiţiile onshore de la Caragele, judeţul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.

La finalul zilei trebuie să urmărim şi să îndeplinim obiectivele României - independenţă şi securitate energetică!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Infrastructura este vitală pentru o ţară puternică!"

Drumurile reprezintă un punct nodal în economia coagulării unei naţiuni. Comunicarea inter şi intraregională sudează o ţară şi îi garantează progresul economic. Infrastructura rutieră este vitală pentru dezvoltare şi prosperitate. Cât timp s-a aflat la guvernare, Partidul Naţional Liberal a considerat infrastructura rutieră o prioritate de cel mai înalt interes naţional. Săptămâna trecută a fost dată în folosinţă prima porţiune a drumului expres Craiova - Piteşti. Astfel, persoanele care circulă pe traseul Bucureşti - Piteşti - Craiova - Severin - Timişoara vor putea folosi centura de ocolire a municipiului Balş (18,5 km.), parte a lotului 2 din drumul expres Craiova - Piteşti. Traficul din zonă va fi astfel fluidizat şi timpii de aşteptare - de zeci de minute, până azi, în zona Balşului - vor fi reduşi semnificativ.

Drumul expres Craiova - Piteşti cuprinde patru loturi şi are o importanţă vitală pentru dezvoltarea economică şi atragerea investiţiilor în zona Olteniei. A doua jumătate a lotului 2 Balş - Slatina, care include Centura Slatina de 21 km., ar urma să fie deschisă la începutul verii. Lotul 3 al Drumului Expres Craiova -Piteşti (Slatina - Coloneşti, 31 km.) ar putea să fie finalizat la sfârşitul anului viitor. Trebuie reamintit că aceste proiecte de infrastructură rutieră au fost demarate în timpul mandatului lui Lucian Bode, la Ministerul Transporturilor. Investiţiile publice majore sunt prioritare pentru PNL.

Săptămâna trecută, premierul şi preşedintele PNL Nicolae Ciucă a participat, la Oradea, la inaugurarea Sălii Polivalente, un proiect al administraţiei PNL a oraşului, finanţat 80% de Guvern şi 20% de autorităţile liberale ale Oradei. De asemenea, premierul a participat ieri la începerea lucrărilor la drumul de 19 km. care va lega centura municipiului Oradea de autostrada A3, finanţat din bani europeni. Investiţii din fonduri europene, guvernamentale şi locale - aceasta este formula pe care doreşte să meargă în continuare Guvernul, a subliniat astăzi Nicolae Ciucă.

În calitate de deputat liberal constănţean privesc cu bucurie şi speranţă evoluţia drumului expres "Alternativa Techirghiol". Cu o lungime estimată de 27,5 kilometri şi un cost estimat de 153,6 milioane euro, "Alternativa Techirghiol" reprezintă o şansă imensă pentru judeţul Constanţa în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii dobrogenilor. La acest proiect de anvergură se adaugă şi varianta de ocolire Mangalia (lungime estimată 6,2 kilometri, cost estimat 11,2 milioane de euro), precum şi modernizarea sectorului de drum A4 Cumpăna - DN39 Constanţa şi extinderea la patru benzi (lungime estimată 3,4 kilometri, cost estimat 5,1 milioane de euro). Este vital ca aceste proiecte să fie continuate şi, în cele din urmă, finalizate pentru că este interesul nostru naţional, iar interesul naţional îl reprezintă cetăţeanul!

Domnul Ioan Balan:

"Investiţiile publice trebuie să fie de cea mai bună calitate!"

În ultimii doi ani, investiţiile publice din România au înregistrat creşteri consistente, atât valoric, cât şi ca volum, fie că vorbim despre infrastructura de transporturi, despre sistemul de educaţie şi de sănătate sau despre extinderea reţelelor de utilităţi. Mai mult decât atât, cu ajutorul fondurilor europene disponibile prin PNRR şi prin cadrul financiar european multianual, anul 2022 se prefigurează deja ca fiind anul cu cele mai puternice investiţii publice din ultimele trei decenii. Aşadar, România se dezvoltă sub ochii noştri, iar momentul pe care îl aşteptam de foarte mult timp chiar a sosit. Avem şansa istorică de a elimina toate decalajele de dezvoltare dintre ţara noastră şi celelalte state UE, precum şi decalajele economice dintre provinciile istorice ale ţării.

Mă cunoaşteţi foarte bine şi ştiţi că nu sunt adeptul doar al cantităţilor, ci sunt un puternic susţinător al calităţii investiţiilor făcute din banii românilor. Nu trebuie să trecem cu vederea că, în trecut, unele investiţii realizate prin ţară nu s-au ridicat la calitatea pe care ne-am dorit-o sau pe care românii o aşteptau atunci când se cheltuiau sume din impozitele plătite de ei. Pe viitor, asemenea situaţii trebuie evitate.

Mai mult decât atât, creşterea puternică a preţurilor pentru majoritatea materialelor utilizate în construcţii trebuie să pună autorităţile în mişcare, astfel încât la realizarea unor investiţii publice să nu fie utilizate materiile prime şi materialele cele mai slabe din punct de vedere calitativ, care sunt cele mai atractive pentru constructori, pentru că sunt şi cele mai ieftine. Fără o monitorizare permanentă a calităţii execuţiei proiectelor de investiţii am putea să ne aflăm în situaţia în care investiţii noi necesită costuri de întreţinere suplimentare sau lucrări de reparaţii la numai câteva luni după finalizare, ceea ce nu ne dorim. Aşadar, fără o supraveghere atentă şi constantă a calităţii lucrărilor ne-am putea trezi cu investiţii realizate, dar impracticabile sau care necesită alte şi alte noi investiţii. Investiţiile trebuie să ne aducă bani şi locuri de muncă, nu să fie purtătoare de costuri.

În România avem constructori foarte harnici şi buni profesionişti, lucru demonstrat de lucrările realizate de aceştia în ultimii ani. Avem autorităţi locale care urmăresc cu atenţie fiecare oportunitate de finanţare europeană, care să poată contribui la creşterea standardului de viaţă al populaţiei. Avem o industrie românească, chiar dacă puţin dezvoltată, dar care produce materii prime şi materiale de cea mai bună calitate. Cred, cu putere, că dacă vom şti să combinăm aceşti factori atunci când realizăm investiţii publice, atunci, cu siguranţă, vom obţine lucrări de cea mai bună calitate.

Domnul Ioan Mang:

"Despre achiziţiile de vaccinuri"

Oficialii români care au semnat memorandumul odios prin care România s-a obligat să achiziţioneze în mod inutil peste 39 de milioane de vaccinuri anti-COVID-19 trebuie să răspundă!

Este o achiziţie aberantă, mai ales că ea a fost realizată într-un moment în care România deja contractase cantităţi uriaşe de vaccin. La data semnării memorandumului, era evident că dozele din noua comandă lansată de Mihăilă, Barna şi Cîţu nu vor ajunge să fie utilizate niciodată, ceea ce ridică suspiciuni serioase cu privire la motivele reale care s-au aflat în spatele acestei decizii.

Trebuie spus că, pe lângă dozele de vaccin care au fost şi vor fi irosite ca urmare a expirării termenului de valabilitate, România a mai donat către alte state un total de peste 2 milioane de doze.

În acest context merită amintit şi faptul că în doar 43 de zile ale mandatului său, actualul ministru al Sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, a reuşit să recupereze o sumă totală de 150 de milioane de euro prin revânzarea a 7,5 milioane de doze către Germania şi Ungaria, în timp ce fostul ministru USR al Sănătăţii s-a chinuit timp de luni de zile să valorifice doar 1,17 milioane de doze din surplusul contractat de România, anterior memorandumului din mai 2021.

Nu în ultimul rând, ţin să vă supun atenţiei o declaraţie recentă a ministrului Sănătăţii din Polonia, domnul Adam Niedzielski. Acesta a spus că, la sfârşitul săptămânii trecute, a recurs la "clauza de forţă majoră" şi a informat atât Comisia Europeană, cât şi principalul fabricant de vaccinuri că Polonia refuză să primească aceste vaccinuri şi că refuză, de asemenea, să efectueze plăţile.

Este o diferenţă enormă între abordarea curajoasă şi corectă a polonezilor şi abordarea unor penibili precum Cîţu, Barna sau Mihăilă care nu sunt buni la altceva decât să fugă de orice răspundere.

Stau să mă întreb, oare cine şi de ce a mai comandat zeci de milioane de doze de vaccin când era clar că, prin implicarea dezastruoasă a miniştrilor, campania de vaccinare ajunsese deja în gard? Stau să mă întreb de ce membrii Cabinetului Cîţu nu au suflat o vorbă despre acest instrument al clauzei de forţă majoră pe care îl aveau la dispoziţie şi de care, iată, alţii se folosesc. Să fie rea voinţă? Să fie incompetenţă? Sau oare ambele?

În orice caz, Cîţu, Barna şi Mihăilă nu se pot spăla pe mâini ca Pilat din Pont şi nu pot să scape! Este vorba de un prejudiciu uriaş, de circa trei sferturi de miliard de euro, iar cei care au semnat trebuie să răspundă pentru acest mega-tun dat bugetului de stat! Altfel, încrederea cetăţenilor în instituţiile care au datoria de a combate acest fenomen va fi serios afectată.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Prioritatea zero a Guvernului condus de PNL continuă să fie investiţiile!"

Partidul Naţional Liberal a fost şi va fi mereu formaţiunea politică care pune accentul pe dezvoltarea sănătoasă a României prin investiţii. Weekendul acesta, preşedintele PNL şi prim-ministrul României, domnul Nicolae Ciucă, a vizitat mai multe obiective de investiţii din Brăila şi Buzău, la o zi după ce Guvernul a început să pună în practică soluţiile de sprijin pentru economie şi români, alocând 1,77 miliarde de lei pentru compensarea creşterii preţurilor din construcţii.

Reamintesc că mai mult de jumătate din bugetul pachetului, respectiv 2,06 miliarde euro din totalul de 3,5 miliarde euro, se duce în stimularea economiei care se poate dezvolta doar prin măsuri liberale. Dialogul constant cu mediul de afaceri ne va ajuta să pregătim cât mai bine implementarea soluţiilor cuprinse în Pachetul "Sprijin pentru România". Fondurile alocate de Guvern merg către susţinerea investiţiilor, a retehnologizării industriale şi deschiderea unor noi proiecte, dar şi pentru păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă. Un exemplu de bune practici o reprezintă Yazaki România SRL Brăila, o investiţie de 50 de milioane de euro care produce cablaje pentru industria de automobile. Această companie, care se află între beneficiarii ajutorului de stat pentru compensarea pierderilor generate de pandemie, a reuşit să menţină locurile de muncă pentru 9.000 de angajaţi, în pofida marilor dificultăţi cu care s-a confruntat economia de la începutul pandemiei şi până astăzi.

Guvernul va aproba schema de ajutor de stat destinată stimulării investiţiilor cu impact major în economie, un mecanism eficient şi corelat celorlalte politici guvernamentale. Pachetul "Sprijin pentru România" cuprinde scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor care se confruntă cu creşterea preţurilor la utilităţi, susţinerea companiilor pentru procesarea produselor agricole româneşti, granturi pentru capitalul de lucru necesar fermierilor români.

Toate aceste investiţii înseamnă locuri de muncă, o economie mai competitivă şi un trai mai bun pentru toţi românii. Doar o economie sănătoasă, bazată pe investiţii, va putea plăti măsurile luate pentru populaţie, paradigma schimbată de Partidul Naţional Liberal după ani de zile în care măsurile sociale nu au fost dublate de măsuri care să susţină, cu adevărat, economia. De când se află la guvernare, PNL a promovat o politică a investiţiilor şi am încredere că preşedintele partidului, premierul Nicolae Ciucă, va continua pe acest traseu!

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Guvernul trebuie să sprijine fermierii români să producă alimente la preţuri suportabile pentru cetăţeni!"

Guvernul trebuie să sprijine fermierii români să producă alimente la preţuri suportabile pentru cetăţeni. Salut ultimele măsuri guvernamentale susţine de Partidul Social Democrat, care îşi propune susţinerea fermierilor români şi oprirea creşterilor de preţuri la alimente. Una dintre măsuri este acordarea unui ajutor de stat pentru crescătorii de animale, prin care să fie compensate pierderile înregistrate de aceştia în ultimii doi ani, pierderi cauzate de restricţiile sanitare şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare.

Primele estimări ale Ministerului Agriculturii arată că 95.000 de crescători de bovine şi aproximativ 600 de fermieri din sectoarele suine şi avicol vor beneficia de măsura de sprijin pentru crescătorii de animale, care prevede acordarea a 454 de milioane de lei. Trebuie menţionat că acesta este un ajutor financiar complementar celorlalte programe de sprijin destinate sectorului zootehnic, iar obiectivul este ca fermierii să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de normalitate. În acest an, sub mandatul ministrului PSD, Adrian Chesnoiu, fermierii români au primit în conturi peste 1,3 miliarde de lei ajutoare din partea statului.

În contextul crizei energetice şi al războiului din Ucraina, România trebuie să îşi menţină capacitatea de a produce alimente la o valoare optimă, iar soluţia PSD este ca fermele româneşti să lucreze la capacitate maximă şi să livreze producţia agricolă la fabricile de alimente din ţară. De aceea, PSD a propus în Programul "Sprijin pentru România", ca toţi fermierii români să fie stimulaţi cu o primă de 10% din valoarea producţiei agricole livrate la fabricile de alimente din România.

O veste bună a venit de la Azomureş, care a anunţat reluarea producţiei de îngrăşăminte. Aceasta a fost posibilă în urma activării mecanismului european care permite Comisiei Europene să acorde un ajutor financiar de până la 50 de milioane euro pentru companiile energointensive, mecanism activat şi la insistenţele Guvernului României. În acest context trebuie menţionat că la Ministerul Agriculturii se analizează noi măsuri de sprijin pentru fermieri, astfel încât creşterile de preţuri la fertilizanţi, cauzate de explozia preţurilor la gaze naturale, să fie mai uşor de suportat.

De altfel, în momentul în care Azomureş a sistat producţia din cauza preţurilor gazelor naturale, ministrul PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a deblocat activitatea interministerială a comisiei de omologare a fertilizanţilor, pentru ca fermierii să găsească pe piaţă cât mai multe tipuri de fertilizanţi. De la reluarea activităţii, această comisie a autorizat, în decembrie, 57 de noi tipuri de fertilizanţi, iar, în martie, 70 de noi fertilizanţi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

După cum ştiţi, în contextul agresiunii militare a Federaţiei Ruse, Ucraina a solicitat accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană, în dorinţa sa de a adera la valorile şi principiile care au stat la baza acestei construcţii europene.

România şi-a exprimat, în mod clar, susţinerea pentru aderarea la Uniunea Europeană nu doar a Ucrainei, ci şi a Republicii Moldova şi a Georgiei. Dar astăzi aş vrea să mă refer doar la Ucraina, pentru că în această ţară o minoritate românească destul de însemnată încă vorbeşte limba română ca limbă maternă, încă este ataşată valorilor culturale româneşti şi încă îşi manifestă tradiţiile şi obiceiurile româneşti.

Protejarea drepturilor şi libertăţilor acestor români care trăiesc în Ucraina ar trebui să ne unească pe noi toţi, cei care facem parte din Parlamentul României, indiferent de orientarea sau apartenenţa noastră politică.

De aceea, consider că România trebuie să susţină, fără ezitare, aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Şi vă spun acest lucru pentru că procesul de aderare implică în mod necesar o însănătoşire şi o normalizare a relaţiilor statului candidat cu propriile sale minorităţi. Noi, românii, ştim bine acest lucru, pentru că noi înşine am trecut prin acest proces de pregătire a aderării, iar, astăzi, România a ajuns să reprezinte în Uniunea Europeană un exemplu de bună practică în privinţa gestionării relaţiei cu minorităţile etnice.

Această normalizare a relaţiei cu minorităţile, care vine odată cu procesul de aderare, este sau ar trebui să fie, în opinia mea, un motiv foarte puternic pentru care noi ar trebui să susţinem aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Aceasta este, cu certitudine, cea mai bună garanţie pentru instituirea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţii româneşti din ţara vecină. Eu cel puţin asta îmi doresc şi am toate motivele să cred că, la finalul procesului de aderare al Ucrainei, comunitatea românească din această ţară va beneficia de acelaşi tratament, de respect şi de bună convieţuire de care se bucură toate minorităţile din spaţiul Uniunii Europene.

Aceasta este convingerea mea şi de aceea vă îndemn şi pe dumneavoastră să susţineţi pe toate canalele aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Susţinerea noastră pentru Ucraina în această chestiune este, în ultimă instanţă, un act de susţinere pentru fraţii noştri români care trăiesc acolo, un act de susţinere pentru conservarea valorilor şi tradiţiilor culturale ale comunităţii româneşti din această ţară.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cei 17 ani de la înscrierea pe traiectul Uniunii ne obligă să ne asumăm noi responsabilităţi pentru continuarea acestui parcurs"

25 aprilie 2005 a reprezentat data semnării Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, proces finalizat la 1 ianuarie 2007. Automat, am beneficiat de reprezentarea României la nivelul instituţiilor europene şi al grupurilor de lucru ale acestora, respectiv în Parlamentul European, în Consiliul European, în Consiliul Uniunii Europene, în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi - COREPER I şi II, în Grupurile de lucru ale Consiliului, în Comitetele şi grupurile de lucru ale Comisiei Europene, cât şi în Comitetul Regiunilor şi în Consiliul Economic şi Social. Statutul de observator activ ne-a permis să ne exprimăm punctele de vedere, dar fără drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, timp de doi ani.

Aşadar, până la 1 ianuarie 2007, am putut influenţa deciziile Uniunii şi ne-am promovat aspiraţiile, direcţiile şi interesele naţionale, obţinând, totodată, şi experienţa necesară direct la nivelul UE, pe care am fructificat-o, constant şi treptat, odată cu aderarea. Rezultatele concrete ale acestui proces pot fi observate cu ochiul liber, dar şi contabilizate în cel mai lejer mod de către orice cetăţean român.

După aderare, România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline. Sub aspectul beneficiilor de ordin social, ţara noastră şi-a câştigat statutul de cea de-a şaptea ţară din UE după numărul de locuitori, în timp ce limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii. Graţie acestui avantaj, toţi românii au dreptul să se poată adresa tuturor instituţiilor comunitare în limba maternă. Deosebit de important de semnalat este faptul că integrarea în Uniunea Europeană a influenţat în mod favorabil şi relaţiile regionale ale României. În plus, aderarea la Uniune şi-a pus ferm amprenta definitorie asupra modernizării ţării şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, determinând, implicit, creşterea şi conservarea orientării majoritar pro-europeană a cetăţenilor români.

Cât priveşte aspectul financiar rezultat în urma integrării noastre în comunitatea statelor membre, putem vorbi doar despre progres. Îmi susţin această apreciere, evocând date statistice interne şi internaţionale din care rezultă, fără echivoc, că, de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, ţara noastră şi-a triplat produsul intern brut în această perioadă. Mai mult, am devenit beneficiarii a aproximativ 42 de miliarde de euro net din partea blocului comunitar, iar aceşti bani europeni au fost utilizaţi pentru diferite proiecte care au contribuit la reducerea unor decalaje de dezvoltare şi au stimulat iniţiativa privată.

Aşadar, putem vorbi, la modul cel mai concret, despre stabilitate economică şi socială, liberă circulaţie pentru cetăţeni, bunuri şi servicii, acces neîngrădit pe piaţa unică europeană pentru antreprenorii români şi sprijin acordat prin finanţările europene. În concluzie, perspectivele financiare ale României în marea familie europeană sunt clare şi reciproc avantajoase. Statul român va continua să primească bani europeni şi în viitor pentru investiţii şi reforme, atât de la bugetul multianual, cât şi prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin acest Plan vor fi finanţate noi investiţii şi vor putea fi impuse şi noi reforme, graţie celor aproximativ 30 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la Uniune pe parcursul anilor următori, în paralel cu celelalte instrumente de finanţare europeană.

Având în vedere că am menţionat şi alte instrumente de susţinere financiară puse la dispoziţia noastră de comunitatea europeană, trebuie să precizez că inclusiv pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", destinat protejării cetăţenilor şi economiei naţionale, beneficiază de susţinerea UE. Valoarea întregului pachet este de 17,3 miliarde de lei, 9 miliarde de lei urmând să fie asigurate din fonduri europene.

Dezvoltarea sustenabilă este termenul care grupează cel mai fidel anvergura de viitor pe care o vor căpăta toate domeniile de activitate, direct sau indirect, în special digitalizarea, energia, sănătatea, infrastructura, educaţia, dar şi protecţia mediului, chiar şi în ciuda contextului actual regional sau chiar şi global, afectate atât de război, de crizele sociale, energetice şi economice, cât şi de pandemie. Altfel spus, solidaritatea europeană ne va permite, în continuare, să susţinem reformele necesare de care să beneficieze toţi românii şi întreaga societate.

Privind retrospectiv la beneficiile pe care ni le-a adus apartenenţa la Uniunea Europeană, avem suficiente motive să apreciem că a fost o alegere bună pentru România şi pentru români. Iar nouă, tuturor politicienilor de astăzi, precum şi viitoarelor clase politice, ne rămâne responsabilitatea SA continuăm acest parcurs European al României.

Închei salutând acest obiectiv asumat de actualul Executiv şi reflectat în Programul de guvernare. Însă doresc să îmi mai exprim şi speranţa că protejarea cetăţenilor şi susţinerea economiei, conform filosofiei social-democrate, prin investiţii finanţate de la bugetul de stat şi din fonduri europene, vor deveni model şi prioritate pentru toate guvernele care se vor succeda, pe viitor, la Palatul Victoria, indiferent de coloratura politică a acestora.

Domnul Sorin Năcuţă:

"17 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană"

Pe 25 aprilie s-au împlinit 17 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un bloc comunitar care ne-a ajutat să ne triplăm produsul intern brut în această perioadă şi, de asemenea, am avut oportunitatea de a beneficia de aproximativ 42 de miliarde de euro pentru dezvoltarea ţării, pentru creşterea nivelului de trai, pentru dezvoltarea cetăţenilor din punct de vedere profesional şi personal.

Uniunea Europeană ne-a ajutat să ne consolidăm democraţia şi să ne dezvoltăm economic. Avantajele apartenenţei noastre la Uniunea Europeană sunt vizibile, astfel că putem spune că a fost o alegere bună pentru România aderarea la blocul comunitar. Câteva exemple concrete: triplarea produsului intern brut al României, comparativ cu cel înregistrat la momentul aderării, stabilitate economică şi socială, liberă circulaţie pentru cetăţeni, bunuri şi servicii, dreptul la muncă şi studii, acces liber pe piaţa unică europeană pentru antreprenorii români şi sprijin acordat prin finanţările europene.

Am beneficiat şi beneficiem de nenumărate programe operaţionale finanţate prin fonduri europene nerambursabile - Programele Operaţionale Capital Uman; Competitivitate; Transport; Mediu; Capacitate Administrativă; Agricultură; fonduri substanţiale comunitare, fiind accesibile persoanelor fizice, firmelor, ONG-urilor sau UAT-urilor, pentru dezvoltare.

Prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România va beneficia în următorii ani de aproape 30 de miliarde de euro pentru noi investiţii şi reforme, în plus faţă de celelalte instrumente de finanţare europeană. Inclusiv Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", destinat protejării cetăţenilor şi economiei naţionale, beneficiază de susţinerea europeană. Din cele 17,3 miliarde lei, cât reprezintă valoarea întregului pachet, 9 miliarde de lei vor fi asigurate din fonduri europene.

Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă oferă sprijin pentru orice domeniu, fie ca vorbim de IT, energie, sănătate, infrastructură, educaţie sau mediu. Sprijinul european ne oferă perspectiva unei dezvoltări sustenabile, modernizarea ţării şi creşterea calităţii vieţii oamenilor.

Astfel, vorbim de beneficiul apartenenţei la o mare familie de naţiuni şi la securitatea pe care această apartenenţă o conferă, oportunitatea participării la cea mai mare piaţă unică din lume, cu toate posibilităţile legate de creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, consolidarea ireversibilă a reformelor economice şi politice realizate după 1989, facilitarea accesului la fonduri destinate dezvoltării regiunilor mai puţin prospere ale Uniunii, fonduri care s-au dovedit benefice pentru România.

Datorită apartenenţei noastre la Uniunea Europeană putem spune, cu certitudine, că am reuşit să trecem peste crizele apărute la nivel mondial, iar solidaritatea europeană ne va permite să susţinem în continuare reformele necesare, de care să beneficieze toţi românii şi întreaga societate.

Este esenţial să continuăm acest parcurs european al României, fapt asumat de către Partidul Naţional Liberal, în total acord cu orientarea majoritară pro-europeană a cetăţenilor români.

Domnul Vasile Nagy:

"Poliţia Rutieră"

Poliţia Rutieră este o instituţie publică care are rolul de a se asigura că regulile de circulaţie rutieră sunt respectate.

Pentru a preveni şi combate încălcarea normelor legislative privind traficul rutier, Poliţia Rutieră organizează şi conduce acţiuni care să contribuie la creşterea siguranţei rutiere.

Organizarea instituţională a siguranţei rutiere se referă la o varietate de măsuri care, împreună, constituie baza pentru punerea în aplicare a măsurilor în toate domeniile siguranţei rutiere.

Analizele privind eficienţa sunt realizate pentru a evalua efectele măsurilor sau ale programelor din domeniul siguranţei rutiere în diferite stadii ale punerii lor în aplicare.

Se poate face o distincţie între evaluarea impactului şi analiza costuri - beneficii. Evaluarea impactului se referă la utilizarea informaţiilor legate de efectul aşteptat al unor anumite măsuri, de exemplu pe baza evaluării măsurilor respective în altă parte.

Evaluările impactului oferă un fundament ştiinţific pentru a hotărî dacă să se pună sau nu în aplicare o anumită măsură.

Se folosesc instrumente de software cu ajutorul cărora se pot estima efectele tuturor tipurilor de măsuri asupra numărului de accidente şi asupra costurilor accidentelor. Analizele costuri - beneficii sunt realizate înainte de punerea în aplicare a măsurilor de siguranţă specifice şi sunt folosite pentru a hotărî care măsuri trebuie puse în aplicare.

Analizele şi evaluările sistematice contribuie în mod semnificativ la siguranţa rutieră prin sprijinirea punerii în aplicare a celor mai eficiente măsuri de siguranţă. Cea mai mare provocare o constituie asigurarea folosirii efective a rezultatelor analizelor în procesul de decizie.

Astfel, sancţionarea vitezei excesive este un mod de prevenire a accidentelor. Poliţia Rutieră impune desfăşurarea unor activităţi prin intermediul cărora conducătorii conştientizează pericolele survenite în urma nerespectării normelor. Poliţia Rutieră se ocupă şi cu introducerea în baza de date a certificatelor de înmatriculare şi a conducătorilor care deţin permise.

Conform datelor extrase din bazele de date ale Direcţiei Rutiere, evoluţia accidentelor grave, înregistrate în primele 7 luni ale anilor 2019, 2020 şi 2021, se prezintă astfel:

• 2019, la nivel naţional, s-au înregistrat 4.421 de accidente soldate cu decesul a 894 de persoane şi rănirea gravă a altor 4.200;
• 2020, la nivel naţional, s-au înregistrat 3.637 de accidente soldate cu decesul a 812 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.344:
• 2021, la nivel naţional, s-au înregistrat 2.586 de accidente soldate cu decesul a 932 de persoane şi rănirea gravă a altor 2.004.

În primele 7 luni ale anului trecut, principalele 3 cauze generatoare de accidente rutiere grave, în urma cărora au decedat persoane, se prezintă astfel:

• Viteza neadaptată la condiţiile de drum - 106 accidente, în urma cărora au decedat 119 persoane, iar alte 38 au fost grav rănite.
• Traversare neregulamentară pietoni - 75 de accidente, în urma cărora au decedat 76 de persoane, iar alta a fost grav rănită.
• Pietoni pe partea carosabilă - 58 de accidente, în urma cărora au decedat 58 de persoane.

Dacă este să ne referim la activităţile de combatere a principalelor cauze generatoare de accidente, anul trecut, au fost aplicate aproape 460.000 de sancţiuni contravenţionale.

Totalul sancţiunilor contravenţionale aplicate, la nivel naţional, pentru nerespectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice în perioada de referinţă este de peste 890.000.

Tot la nivel naţional, în urma verificărilor efectuate în teren de către poliţiştii rutieri, au fost identificate numeroase deficienţe de infrastructură şi semnalizare rutieră, precum:

• lipsa unor indicatoare rutiere;
• indicatoare rutiere degradate, deformate;
• lipsa sau degradarea excesivă a marcajelor rutiere;
• deteriorări ale părţii carosabile (gropi, denivelări etc);
• elemente de siguranţă ale drumului lipsă sau degradate (parapet de protecţie, de siguranţă etc);
• prezenţa unor obstacole, ori a vegetaţiei care s-a dezvoltat în zona drumului public, fiind obturată astfel vizibilitatea indicatoarelor;
• semnalizarea necorespunzătoare a unor intersecţii de drumuri;
• necorelarea semnalizării rutiere verticală cu cea orizontală.

De asemenea, o problemă importantă o reprezintă lipsa parapetului de protecţie axial pe drumurile cu 4 benzi, care practic ar elimina accidentele rutiere cauzate de pătrunderea vehiculelor pe contrasens.

Viteza excesivă este una dintre cele mai mari probleme în siguranţa rutieră, mărind cu mult riscul producerii unui accident - este cauza principală în aproximativ 30% din accidentele de circulaţie mortale.

Aproximativ 40-50% dintre conducătorii auto nu respectă viteza recomandată, iar 10-20% dintre aceştia depăşesc limita de viteză cu mai mult de 10km/h. Viteza creşte riscul producerii unui accident rutier şi, de asemenea, probabilitatea provocării unor vătămări grave sau chiar a unui accident mortal.

Nu există o soluţie unică. Sunt necesare mai multe măsuri care să vizeze semnalizarea rutieră, limitele de viteză şi formarea conducătorilor auto. Limitele de viteză trebuie să fie afişate în locuri vizibile şi să fie adaptate în funcţie de carosabil şi de tipul vehiculelor. De asemenea, pot fi utilizate dispozitive de limitare a vitezei - denivelare sau drum îngustat.

Controalele de poliţie şi radarele descurajează conducătorii auto să circule cu viteze excesive.

Niciun om politic nu pare a fi deranjat de faptul că ţara noastră are cele mai periculoase drumuri din Uniunea Europeană şi că în fiecare an mor în jur de 2.000 de oameni în accidente rutiere.

Circulaţia pe şoselele din România a devenit o loterie în ceea ce priveşte siguranţa. Pericolul în ceea ce priveşte siguranţa familiei este mai mare pe porţiunile de autostradă decât pe drumurile naţionale.

Peste jumătate dintre şoferi circulă cu o viteză de 150 de kilometri la oră sau peste, depăşind fără niciun stres limita legală. Depăşirile la mustaţă, apropierea periculoasă de maşinile din faţă şi flash-urile sunt prezente mai tot timpul.

Singura diferenţă dintre România şi statele din vestul Uniunii Europene, unde se circulă civilizat şi în siguranţă, e că la noi, deşi avem reguli, nimeni nu le respectă.

Şoferii din Occident nu sunt cu mult mai responsabili, mai educaţi sau mai civilizaţi decât cei din România, dar diferenţa e făcută de amenzi, unele care se dau şi nu sunt deloc mici.

Domnul Nicolae Giugea:

"Şcoala înseamnă dascăli şi elevi, dar şi infrastructură!"

Vă spun, cu sinceritate, că apreciez eforturile investiţionale ale României, care merg prioritar către infrastructura şcolară, în special în clădirile scorojite şi fără utilităţi din mediul rural. O vorbă veche spune că "mai bine mai târziu, decât niciodată". Numai că, spre deosebire de alte domenii de activitate, şcoala are nevoie şi de clădiri şi de utilităţi şi de dotări, însă ea nu se poate face fără dascăli bine pregătiţi şi fără elevi.

Nu cred că mai este vreun secret pentru nimeni că, în România, se comasează sau sunt închise anual sute de unităţi şcolare din cauză că numărul de copii care ajung la vârsta şcolară scade nemilos şi sigur. Migraţia părinţilor şi a copiilor către o viaţă mai bună, în străinătate, iar lipsa politicilor de stimulare a natalităţii nu opreşte fenomenul degradării demografice a ţării. Construim şi modernizăm şcoli, dar pentru cine?

Şcoala are nevoie de dascăli bine pregătiţi, dedicaţi meseriei, nu de suplinitori, pasageri prin cariera didactică. Nici aici România nu stă mai bine. Salarizarea nestimulativă din sistemul de educaţie a îndepărtat tinerii absolvenţi, de obicei şefi de promoţie ai facultăţilor sau şcolilor pedagogice, de o carieră didactică. E şi normal, atâta vreme cât un salariu de casier la supermagazin pare mai atractiv. Şi, parcă nu ar fi îndeajuns, aproape 40% dintre dascălii valoroşi pe umerii cărora încă se sprijină educaţia românească au împlinit sau vor împlini în următorii ani vârsta de pensionare şi de ieşire din sistem.

Sunt profesor de foarte mult timp. Mi-am cunoscut fiecare student în parte şi mi-a păsat de drumul în viaţă al fiecăruia. Cariera de dascăl e poate cea mai dificilă, pentru că ea nu îţi permite greşeli. O greşeală a unui dascăl înseamnă un destin frânt.

De asemenea, cine crede că se poate face şcoală de calitate fără finanţare, se înşală amarnic. Şcoala de calitate costă mult, dar fiecare leu investit în şcoală se întoarce înzecit sau însutit în societate. Soluţiile pentru şcoala românească nu sunt aşa sofisticate. Salarii mai mari, de-a dreptul stimulative, se pot adopta chiar de anul acesta pentru toţi dascălii români, în baza performanţelor lor profesionale. Salarii mai mari vor naşte competiţie şi dascăli mai mulţi şi mai valoroşi.

Conectarea şcolilor la piaţa muncii va opri fenomenul nedorit al depopulării României de cea mai valoroasă resursă a ţării - tinerii. Da, avem nevoie şi de infrastructură, care, după mai bine de 30 de ani, se va face graţie finanţărilor uriaşe care ne vin de la UE. Însă, dacă actualele autorităţi nu înţeleg cum să croiască şirul priorităţilor, atunci vor construi şcoli moderne şi bine dotate, care vor rămâne cu uşile închise din lipsa elevilor şi a dascălilor.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român. Repere ale activităţii politice "

Pentru a fundamenta activitatea mea politică şi pentru realizarea scopului pe care l-am declarat în campania electorală, îmi axez atenţia spre valori fundamentale, care să consolideze dezideratul politic propus: bunăstarea poporului român al cărui reprezentant sunt.

Aceste valori fundamentale sunt, în principal, credinţa, familia, naţiunea, libertatea şi caracterul.

Credinţa este convingerea că lucrurile stau într-un anumit fel, cu sau fără prezenţa evidenţelor empirice, care să probeze respectiva convingere.

Credinţa dezvoltă adepţilor săi sentimente şi atitudinii morale deosebite: încredere, fidelitate, certitudine, convingere fermă. Acestea sunt importante în realizarea unităţii unei naţiuni în susţinerea sentimentelor de suveranitate naţională şi în producerea unei vieţi noi manifestate prin lucruri măsurabile zilnic.

Un studiu din 2011 a reliefat faptul că, dacă 10% din populaţie are o credinţă de nestrămutat, acea credinţă va fi adoptată de majoritate.

Credinţa în Dumnezeu prezervă tradiţiile şi întăreşte suveranitatea unei naţiuni în general şi a celei române, în special.

Familia este forma socială de bază, realizată prin căsătorie sau concubinaj neformal, care îi uneşte pe soţi - bărbat şi femeie - (părinţi) şi pe descendenţii acestora (copii necăsătoriţi).

Familia asigură funcţii sociale elementare: de socializare - adaptarea şi motivarea în convieţuirea socială, iar prin latura religioasă transmite generaţiilor următoare tradiţii; economică - asigură material şi protejează copiii faţă de lipsuri şi de boli; politică - asigură copiilor o poziţie legitimă în societatea existentă, iar prin latura ei juridică, constituţională are rolul de a proteja instituţia familială în societate.

Suveranitatea unui stat asigură, prin latura sa legiuitoare, şi încurajează formarea şi dezvoltarea familiei.

Naţiunea reprezintă o comunitate stabilă de oameni, istoriceşte constituită ca stat, apărută pe baza unităţii de limbă, teritoriu, de factură psihică, de viaţă economică care se manifestă în particularităţi specifice ale culturii naţionale şi în conştiinţa originii şi a sorţii comune.

În Europa există abordări diferite privind conceptul de naţiune: state naţionale, astfel definite în scop de apărare; state care nu se definesc ca fiind naţionale, dar prin prevederi constituţionale îşi reglementează dreptul de naţiune; state care fac diferenţe între naţiune şi popor; state care nu abordează problemele naţiune şi popor.

Termenul de naţiune a apărut, la 1600, în Anglia, care a fost definită ca prima "naţiune din lume".

Teoria franceză care afirmă că "un stat este o naţiune" este cel mai puternic argument în favoarea suveranităţii naţionale şi ar trebui adoptată şi de Statul român.

Libertatea este forma de manifestare socială a raporturilor individ/societate caracterizată prin "lipsa constrângerilor", dar fără a încalcă legalitatea.

Libertatea are diverse forme de manifestare: de conştiinţă, de exprimare, de asociere liber consimţită, de alegere a unui stil de viaţă etc.

În afara unor situaţii excepţionale, societatea nu se poate amesteca legitim în viaţa privată. Ingerinţa societăţii în viaţa individului are ca efecte uniformizarea, oprirea dezvoltării individului şi a societăţii. Această situaţie de imixtiune în viaţa privată apare atunci când lipseşte suveranitatea statală şi libertăţile individuale.

Caracterul este un ansamblu individual de însuşiri fundamentale psihomorale ale unei persoane, care se manifestă în ideile sale, în acţiunile şi în modul de comportare.

Caracterul ţine de psihicul individului şi se manifestă prin voinţă fermă, perseverenţă, corectitudine. Cu cat este mai îngrădită libertatea individuală, prin lipsa suveranităţii, cu atât caracterul individului este mai oprimat.

Un om demn, de onoare, nu poate exista dacă nu are caracter.

Societatea românească actuală este lipsită de îndrăzneală, de autonomie decizională, de strategie de dezvoltare, de libertate de opţiuni politice şi este depăşită de vremuri din cauza lipsei suveranităţii naţionale.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Agricultura şi siguranţa alimentară au devenit priorităţi naţionale cu PSD la guvernare"

În contextul crizei alimentare anunţate la nivel internaţional din cauza războiului din Ucraina şi a sancţiunilor impuse Federaţii Ruse, ministrul PSD al Agriculturii a luat din timp măsuri de sprijin pentru crescătorii de animale. Astfel se menţine capacitatea României de a produce alimente la o valoare optimă, având în vedere penuria de alimente şi majorările de preţuri la produsele agroalimentare, care au început să apară la ţările din jurul nostru.

Soluţia PSD la aceste probleme este ca fermele româneşti să lucreze la capacitate maximă şi să livreze producţia agricolă la fabricile de alimente din ţară. Pe lângă schema de ajutor, adoptată săptămâna trecută, pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de pandemia COVID, PSD a propus în Programul "Sprijin pentru România" ca toţi fermierii români să fie stimulaţi cu o primă de 10% din valoarea producţiei agricole livrate la fabricile de alimente din România. Numai aşa producătorii români din acest domeniu vor fi protejaţi şi sprijiniţi să supravieţuiască şi să aibă piaţă de desfacere pentru produsele lor, iar, pe de altă parte, românii să aibă pe masă hrană sănătoasă şi proaspătă la preţuri decente.

95.000 de crescători de bovine şi aproximativ 600 de fermieri din sectoarele suine şi avicol vor beneficia de măsura de sprijin adoptată în urmă cu câteva zile de Guvern pentru crescătorii de animale, care prevede acordarea a 454 de milioane de lei, complementar celorlalte programe de sprijin destinate sectorului zootehnic, pentru ca fermierii să-şi desfăşoare activitatea în condiţii de normalitate.

Până la această dată, de la începutul anului, sub mandatul ministrului PSD, Adrian Chesnoiu, fermierii români au primit în conturi peste 1,3 miliarde de lei ajutoare din partea statului.

De asemenea, tot la iniţiativa parlamentarilor şi a miniştrilor social-democraţi, prin aplicarea în agricultură şi în industria alimentară a modelului de salarizare din construcţii, cu impunerea salariului minim de 3.000 de lei brut şi prin acordarea de ajutoare de stat pentru investiţii majore în economie, vor fi protejaţi toţi cei 280.000 de salariaţi din acest domeniu faţă de creşterea preţurilor şi combaterea exodului angajaţilor din acest sector, care plecau din ţară pentru a produce hrană în alte state ale Uniunii Europene. Prin această măsură vor fi încurajaţi să rămână acasă în domeniul industriei agroalimentare autohtone şi să producă hrană românească pentru români.

O veste bună pentru agricultură a venit şi din partea Institutului Naţional de Statistică, care a anunţat că producţiile consistente de anul trecut, de 11 milioane de tone de cereale, au permis României să facă cele mai mari exporturi de grâu, de porumb şi de orz, de după 1989. Fermierii români reuşesc să producă anual cantităţi de cereale de 3 ori mai mari decât necesarul de consum din România, ceea ce întăreşte faptul că nu vom fi dependenţi de importul acestor produse din alte state. În aceste condiţii creşterea cererii pentru exportul de cereale din România, în contextul războiului din Ucraina, nu reprezintă o problemă, ci este un mare avantaj şi o oportunitate pentru producători. În România nu există riscul unei probleme de stocuri de cereale şi avem capacitate de a ne susţine singuri din punct de vedere alimentar.

Aşadar, toţi românii pot să vadă că, odată cu venirea PSD la guvernare, agricultura românească se transformă din una de subzistenţă în una din ramurile importante ale economiei naţionale. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru ca în următorii ani să inversăm balanţa privind importul de legume, fructe şi alte produse agroalimentare în favoarea exportului şi asigurării totale a acestora din producţia internă a fermierilor şi agricultorilor români.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Reabilitarea sistemului medical"

În ultima perioadă, sistemul nostru medical şi sănătatea publică, în general, au fost suprasolicitate pentru o perioada îndelungată de pandemia cauzată de COVID-19.

Această suprasolicitare îşi are preţul ei, pe care, bineînţeles, îl vom plăti cu toţii, dar care, pe lângă componenta materială mai are şi una morală, componentă care ne-a lăsat un gust intens amar de spitale arse, răfuială politică, afaceri pe vreme de ciumă şi alte perfidii subumane.

Analizând situaţia curentă din sistemul medical din România constat că acest sistem, la momentul de faţă, are nevoie de reabilitare morală, operaţională şi materială.

Reabilitarea morală necesită timp şi perseverenţă în ceea ce priveşte următoarele aspecte:

• recâştigarea încrederii pacienţilor în sistemul medical;
• creşterea profesionalismului, loialităţii şi eticii profesionale a cadrelor medicale;
• îmbunătăţirea bazei materiale şi asigurarea condiţiilor în deplină siguranţă a desfăşurării actului medical.

După cum bine ştiţi, pentru atingerea obiectivelor avem nevoie de resurse materiale signifiante, şi, când vine vorba de bani, de bunăvoinţa celor care gestionează aceşti bani.

Există, totuşi, şi partea nematerială a problemei reabilitării sistemului medical. Multe probleme curente pot fi rezolvate strict la nivel operaţional, decizional şi managerial, fără implicări materiale consistente.

Una dintre aceste probleme este transferarea unităţilor de primiri urgenţe de la SMURD la Ministerul Sănătăţii. În actuala arhitectură a sistemului medical unităţile de primiri urgenţe reprezintă zona de suprapunere a două ministere, MAI şi MS, fapt care îngreunează mult procesul decizional, şi, în consecinţă, pe cel operaţional. Drept urmare, această suprapunere reprezintă în esenţă un atavism funcţional care nu promite nimic constructiv, ba mai mult de atât, înţelepciunea populară spune: "copilul cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat".

Unităţile de primiri urgenţe sunt natural mult mai apropiate actului medical decât procesului de descarcerare sau al altor intervenţii ale MAI-ului. De aceea consider imperativ necesară transferarea acestor unităţi UPU înapoi la Ministerul Sănătăţii şi voi susţine această nevoie nu doar ca deputat în Parlamentul României, dar şi ca medic al Unităţii de Primiri Urgenţe din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Sibiu.

Domnul Daniel Tudorache:

Cinismul USR este la cote ameţitoare. Moţiunea de cenzură intitulată AMAR DE MEDIU a tratat şi subiectul deşeurilor din România, dând exemplu un sector al capitalei. Culmea, Sectorul 3 care este la acest moment cel mai bine administrat.

La acest exemplu se califica cu succes Clotilde Armand. În sectorului 1 ea face ce vrea cu deşeurile, pe banii şi sănătatea locuitorilor din această subunitate administrativ-teritorială.

După aproape 2 ani de lupte seculare cu operatorul de salubritate, timp în care sectorul a fost sufocat de deşeuri, Clotilde Armand a pierdut toate procesele cu operatorul de salubritate, înregistrând, până la această dată - atenţie! -, penalităţi de peste 7.362.376 euro, asta pe lângă multitudinea de amenzi primite de la garda de mediu. Toate din banii cetăţenilor care plătesc taxe şi impozite.

Este culmea stupizeniei că parlamentarii USR, care au semnat moţiunea împotriva ministrului mediului, nu văd ce se întâmplă în Sectorul 1, ograda primăriţei lor validate.

Sau, de fapt, cred că motivul real al moţiunii împotriva ministrului mediului este chiar amendarea lui Clotilde Armand.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Strigătul moţilor nu va rămâne fără ecou!"

În declaraţia mea politică din această săptămână vreau să dau voce patimilor moţilor din munţii Apuseni, oameni gospodari, oameni cu caracter, care au aşteptat deja aproximativ un an pentru a li se face vocea auzită. Tuturor acestor oameni de nădejde vreau să le spun că vocea lor a fost auzită şi că solicitările lor pentru o viţă normală nu vor rămâne fără rezultat.

Încă din prima lună de la preluarea mandatului de deputat, am solicitat bugetarea reparaţiilor drumurilor din munţii Apuseni. Nu mai enumăr acum motivaţiile pe care le-am înşirat domnului Drulă, când era ministru la transporturi, sau domnului Vîlceanu, de asemenea. Am primit un răspuns, la vremea aceea, că se vor reabilita drumurile, însă nimeni nu a mai verificat şi bătaia de joc în care s-au operat aceste reabilitări, toată lumea fiind mulţumită că s-a bifat un obiectiv de investiţii, s-au atras fonduri, s-au cheltuit banii, iar moţii tot fără drum au rămas.

Am transmis solicitări şi sesizări oficiale şi către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Direcţia Regională Cluj, în administrarea căreia se află drumurile din Apuseni, mai exact DN 74, DN 74 A, DN 75 - Turda, Câmpeni, Ştei. Am semnalat importanţa acestei rute, îndeosebi pentru aprovizionarea întregii zone din punct de vedere alimentar, şi am tras un semnal de alarmă în privinţa imposibilităţii intervenţiilor autospecialelor pentru stingerea incendiilor, a ambulanţelor sau a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

Mai mult decât atât, în vara anului trecut, întreaga zonă a fost lovită de o serie de inundaţii fără precedent, iar drumurile deja deteriorate au devenit şi mai impracticabile.

În acest sens, am transmis solicitări, la acea vreme, atât miniştrilor, cât şi prim-ministrului, însă răspunsurile primite şi modul în care au fost trataţi moţii de autorităţile centrale care gestionau România anului trecut, au lăsat de dorit, iar drumul dintre Abrud şi Câmpeni a rămas aproape impracticabil.

Am intervenit, de asemenea, şi în cazul solicitărilor cetăţenilor de a se deszăpezi, reabilita şi menţine deschis pe toată perioada anului, a drumul naţional 1R, denumit popular şi Transursoaia, un drum de legătură între comuna Albac şi oraşul Huedin. Pentru cetăţenii din Albac, Horea şi Mătişeşti, aceasta era singura variantă de legătură cu restul judeţului.

În privinţa deszăpezirii, lucrurile au fost rezolvate datorită insistenţei personale pe lângă prefectura judeţului Alba şi a subprefectului propus recent de organizaţia judeţeană a PSD Alba. Am subliniat şi explicat, cu fiecare ocazie, importanţa acestui drum pentru crescătorii de bovine şi producătorii de lapte ce se regăsesc în toate localităţile amintite.

Abia după accederea Partidului Social Democrat în Guvern şi după instalarea unei noi conduceri la Ministerul Transporturilor, lucrurile au început să se pună în mişcare, viceprim-ministrul Sorin Grindeanu reducând la minimum orice termen de execuţie a lucrărilor de întreţinere şi reabilitare, fapt ce ne dă speranţe reale că, în sfârşit, drumurile din Apuseni vor fi realizate la nivel european.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Sufletul de român şi credinţa în Dumnezeu rămân puternice şi în afara frontierelor ţării"

De Sfintele Sărbători de Paşti, bisericile româneşti din toate statele europene au fost, ca în fiecare an, neîncăpătoare! Mii de români, copii sau vârstnici, adulţi sau tineri, s-au bucurat de Sfânta Lumină a Învierii şi, deopotrivă, s-au bucurat că au putut vorbi, simţi şi sărbători în spirit românesc. După doi ani de zile, în care virusul SARS-CoV2 i-a ţinut pe români departe de familii, de prieteni şi de biserică, cu ocazia acestei Sfinte Sărbători, parcă toţi românii au vrut să demonstreze că nu şi-au uitat rădăcinile.

Aceia care s-au temut că spiritul românesc se va stinge printre tinerele familii nevoite să lucreze în străinătate s-au înşelat. Am fost printre români şi parcă niciodată nu m-am bucurat atât de tare să le văd lumina în ochi şi bucuria de a sărbători Paştele cât mai aproape de tradiţiile noastre care ne definesc ca români. Magazinele româneşti din diaspora au fost pline nu de brânzeturi rafinate din Franţa sau de vinuri toscane, ci de preparate din miel, de brânză de burduf şi de telemea de oaie, de vinuri dobrogene şi moldoveneşti şi de rachiu românesc din fructe. Pe mesele românilor din toată Europa s-au aşezat, la fel ca acasă, preparatele noastre tradiţionale şi s-a simţit bucuria, la fel ca în orice familie de români.

Oportunităţile financiare pe care ni le oferă apartenenţa la Uniunea Europeană reprezintă şansa istorică pentru România să-şi repatrieze toţi copiii nevoiţi de condiţiile economice şi sociale din ţară ca să îşi caute norocul în străinătate.

Vă pot garanta, ca unul dintre românii care a trăit peste 30 de ani în afara frontierelor ţării, că, dacă vom asigura în România şcoli de calitate pentru toţi copiii români, servicii de sănătate pentru toţi, infrastructură la standarde înalte, salarii decente şi condiţii de afaceri, fluxul migratoriu se va inversa.

Vă pot asigura că toţi românii plecaţi din ţară au în suflet casa părintească şi că îşi doresc să se întoarcă imediat ce condiţiile din ţară se vor schimba.

O guvernare eficientă şi stabilă, cum este cea condusă de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, este, fără îndoială, o garanţie că România îşi va aduce acasă toţi fiii şi fiicele.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Salutăm adoptarea Planului "Sprijin pentru România", recent lansat de Guvernul României, deoarece acesta va răspunde momentului dificil prin care ţara noastră trece.

Vorbim despre un plan de măsuri care are o valoare de 17,3 miliarde de lei, iar o mare parte dintre aceste măsuri vor avea drept sursă de finanţare fondurile europene. Prin acest plan, mai mult de jumătate din populaţia României va beneficia de o formă de protecţie în faţa scumpirilor, deoarece vorbim despre măsuri de sprijin adresate mediului de afaceri, sprijinirii agriculturii româneşti, dar şi celor afectaţi de creşterea preţurilor, copiilor şi tinerilor din sistemul de protecţie socială, ori familiilor şi tinerilor.

Astfel, de la 1 iunie, se alocă un miliard de euro voucherelor pentru alimente de bază, în valoare de 50 de euro, la fiecare două luni, pentru familii cu cel puţin doi copii sau monoparentale care au un venit mai mic de 600 de lei/lună; pentru pensionari cu un venit mai mic de 1.500 de lei/lună; pentru persoanele cu venit minim garantat; pentru persoanele cu dizabilităţi.

Se vor aloca şi vouchere pentru elevii care primesc burse sociale: 30 de euro pentru fiecare lună în care sunt organizate cursuri şcolare, pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine. Valoarea totală a pachetului este de 33 de milioane de euro, iar de toate aceste măsuri vor beneficia aproximativ 4,7 milioane de români.

Valoarea tichetelor de masă va creşte cu 50%, de la 20,17 de lei la 30 de lei.

Totodată, se dublează norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi, de la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi.

Se majorează drepturile acordate copiilor din sistemul de protecţie specială, inclusiv ale celor cu dizabilităţi care se află în acest sistem, precum şi mamelor din centrele maternale.

Alocaţia zilnică de hrană creşte de la 12 lei la 16 lei pe zi, respectiv de la 16,6 la 22 de lei pe zi, în funcţie de vârsta copilului. Sumele lunare de care beneficiază copiii şi tinerii din sistemul de protecţie specială pentru unele nevoi personale se majorează de la 28 de lei la 150 de lei.

Cresc cu 58% sumele acordate pentru îmbrăcăminte anual copiilor şi tinerilor, încălţăminte şi rechizite; alocaţia lunară de plasament, de la 630 de lei la 900 de lei; iar în cazul copiilor cu dizabilităţi, de la 945 de lei la 1.350 de lei lunar.

Foarte important este că se încearcă implementarea unei politici publice de creştere a natalităţii, sprijinind cuplurile care nu pot avea copii. Se extinde astfel numărul persoanelor care pot aplica pentru un astfel de program de la 300 la 5.000 în anul 2022.

Am trecut în revistă doar câteva dintre măsurile pe care le prevede pachetul, pentru a face astfel dovada că PNL este capabil să ofere seriozitate, siguranţă şi încredere şi să genereze stabilitate şi echilibru pentru o guvernare puternică, în interesul românilor.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"119 - numărul care salvează vieţi"

Copiii sunt comoara cea mai de preţ a unei familii şi a unei ţări. Chiar dacă a devenit o axiomă să spunem că aceştia reprezintă viitorul, tot nu consider suficientă modalitatea prin care ne însuşim în totalitate aceste cuvinte.

Din păcate, zilnic, foarte mulţi copii suferă din cauza abuzurilor şi violenţelor la care sunt supuşi de adulţi, în foarte multe cazuri chiar de propriii părinţi. Pentru a ajuta cât mai mulţi copii aflaţi în nevoie, statul român a pus la dispoziţie numărul unic 119. Acesta şi-a dovedit eficienţa la doar trei luni de la lansare. Peste 39.000 de apeluri au dus la salvarea a mii de copii aflaţi în situaţii de risc. Existenţa acestui număr este foarte utilă, inclusiv pentru copiii din Ucraina: peste 60 de apeluri în limba ucraineană au vizat diferite situaţii în legătură cu refugiaţii minori. Principalele probleme semnalate de copiii şi adulţii care au apelat numărul 119 în perioada 5 ianuarie - 16 aprilie vizează abuzul fizic şi emoţional, abuzul sexual, neglijarea şi cerşetoria. La acestea se adaugă o serie de sesizări sau solicitări de informaţii în legătură cu diferite drepturi ale copiilor: tutela, eliberarea actelor de identitate, dreptul la pensie alimentară, alocaţie etc.

La nivelul fiecărui judeţ, în DGASPC există un birou de operatori call-center care funcţionează în regim de permanenţă. Peste 100 de specialişti (psihologi, asistenţi sociali) fac parte din echipele mobile de intervenţie, iar apelurile telefonice beneficiază de localizare, identificare şi înregistrare. Este un sistem dinamic, transparent şi unitar, la nivel naţional, prin care putem să ajungem la copiii aflaţi în situaţii grave; el este rezultatul unui amplu proces de colaborare şi de reglementare derulat în anul 2021. Numărul unic 119 şi infrastructura de servicii din spatele acestuia reprezintă cea mai amplă reformă în domeniul protecţiei copilului pe care Guvernul a realizat-o în ultimii 20 de ani.

Deşi mai sunt multe lucruri de făcut în materia protejării drepturilor copilului, implementarea numărului unic 119 s-a dovedit un instrument la îndemână în vederea combaterii abuzurilor la care sunt supuşi copiii, fie ele fizice sau psihice. Cât timp va fi la guvernare, Partidul Naţional Liberal va face tot posibilul ca relele tratamente aplicate minorilor să fie prevenite sau aspru pedepsite!

Domnul Ioan Vulpescu:

"«Nicio soluţie» este cea mai proastă soluţie"

Poate vi se va pare că temele abordate în această declaraţie nu au legătură unele cu celelalte, dar ele ilustrează preţul pe care îl plătim acum pentru amânarea unor decizii care privesc aspecte ce ţin de social şi de interesul public.

La Bruxelles se discută, a nu se mai ştie câta oară, despre salariul minim, aşa-zis "european". European nu ca valoare, ci doar în ceea ce priveşte extinderea lui în toate ţările europene. Şi aflăm că soluţia este implicarea sindicatelor în negocierile cu patronatele pentru un contract colectiv de muncă.

Da, dar, dincolo de demagogie, uităm că în România contractul colectiv de muncă este pe cale de dispariţie, iar pe unde mai există este rezolvat cu "ranga patronatelor, fie că este vorba despre puterea publică, vezi cazul Metrorex şi STB, printre altele, fie că este vorba despre sectorul privat.

Să nu uităm că, în urmă cu 10 ani, modificările aduse prin Legea dialogului social au făcut aproape imposibilă negocierea contractului colectiv de muncă şi, cum era de aşteptat, implicarea sindicatelor - o reglementare care funcţionează doar pe hârtie.

Ipocrizia acestei poziţii "europene" se vede şi din scandalul stârnit de reacţia "Le Canard Enchaîne" faţă de formarea, în redacţie, a unei celule sindicale! Direcţiunea vede această celulă ca o declaraţie de război. Ai zice că am comis o "crime de lčse-majesté", spun angajaţii. Altminteri da, noi, europenii, avem un minunat model social, care face să fim admiraţi de restul lumii!

Întrucât noi suntem "libertarieni", dimensiunea socială nu mai are importanţă. Vom vedea câtă importanţă "nu are" în perioada care vine, pe fondul inflaţiei galopante, al pierderii puterii de cumpărare şi al creşterii şomajului. Suntem într-un moment de cumpănă şi ne comportăm ca şi cum păstrarea păcii sociale este ultima noastră grijă.

Salariul minim este singura pârghie care a rămas puterii publice, în Europa, pentru o redistribuire cât de cât echitabilă a bogăţiei creată de naţiuni. Dacă o golim de putere, nu mai rămâne nimic pentru reducerea diferenţelor de venit, a polarizării economice şi sociale. O societate polarizată se va întoarce în primul rând împotriva democraţiei. Să nu ne amăgim! Politicul are cel mai redus grad de încredere din istorie, pentru că a ajuns să guverneze în numele şi pentru interesele unei minorităţi tot mai înguste, exact în momentul în care toate instituţiile democraţiei reprezentative sunt în criză. Şi ne plângem de migrarea electoratului către extreme, ne mirăm că populismul înfloreşte, că ruptura de societate e tot mai puternică.

Pentru că tema intervenţiei mele este amânarea deciziilor, situaţia din Transnistria vine şi ea să amintească acest lucru: "nicio soluţie" este cea mai proastă soluţie! S-au amânat decizii, numai cine n-a vrut n-a avut drept de veto în materie de soluţionare a conflictului. Conflictul îngheţat a fost soluţia care a convenit tuturor actorilor. Acum, când conflictul e pe cale să se dezgheţe, Republica Moldova va trage toate ponoasele, într-un moment social extrem de sensibil pentru moldoveni.

România se poate felicita pentru felul în care şi-a structurat relaţiile cu minorităţile şi nu văd de ce nu vrem să folosim asta în rezolvarea acestor conflicte dezgheţate din jurul nostru, conflicte care, deşi nu ne implică direct, ne pun într-o situaţie economică dificilă, situaţie cu puternice reverberaţii sociale.

Este momentul să nu mai amânăm deciziile, să ne iluzionăm că suntem la adăpost. Criza asta, ca şi precedentele de după 1989, ne va lovi dur şi trebuie să ne implicăm în luarea deciziilor care ne privesc, ca ţară. Amânarea iese de acum din discuţie. Soluţiile individuale nu mai funcţionează. Buna guvernare înseamnă, acum, luarea deciziilor necesare, chiar dacă ar avea costuri politice. Important este să reducem costurile sociale!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Lideri autentici în timpuri de criză - o nevoie fundamentală pentru societăţile democratice"

Avem nevoie de lideri pentru oameni. "Am reuşit împreună. Nu vă voi dezamăgi niciodată". Citez din declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, prezentată în urmă cu 3 ani, la aflarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 2019. Acel demers electoral l-a regăsit în poziţia de incontestabil învingător, obţinând un procent de 72,3% din voturile exprimate.

În cadrul aceluiaşi discurs, Volodimir Zelenski a mai subliniat un aspect relevant: "Cetăţeni ai ţărilor post-sovietice, uitaţi-vă la noi! Totul este posibil". Un an mai târziu, afirmaţia i-a fost confirmată sub egida victoriei răsunătoare pe care Maia Sandu a obţinut-o la alegerile prezidenţiale din 2020 în Republica Moldova.

Modelele de leadership autentic, bazat pe valori nobile şi dedicare reală faţă de premisele democraţiei liberale, prind contur în cea mai greu încercată regiune a Europei: Blocul Estic, al statelor post-sovietice.

Totodată, cele mai provocatoare şi consistente programe de reformă ne îndreaptă către aceeaşi sferă geografică, aici regăsind reformele digitale surprinzătoare din Estonia, proiectele masive ale Republicii Moldova, dedicate egalităţii de gen şi împuternicirile tinerilor, şi, desigur, remarcabilul şi eroicul proces de state-building al Ucrainei.

Valoarea unui lider poate fi evaluată analizând cât de fidel rămâne valorilor şi principiilor care au făcut posibilă obţinerea simpatiei cetăţenilor. De acest exerciţiu avem mare nevoie şi în România, ţara memoriei de scurtă durată.

Un lider nu poate şi nici nu trebuie să fie perfect, ci dedicat şi perseverent; nicidecum impredictibil şi nenatural, ci autentic şi moderat în acţiuni. Un umorist criticat şi ironizat devine un simbol al lumii libere şi un reper pentru poporul său de sorginte nobilă, extrem de bine reprezentat în momentul de faţă de o clasă de decidenţi bine pregătiţi, patrioţi şi profund ancoraţi în valorile democratice.

Avem nevoie de lideri care inspiră, oameni cu trăiri şi gesturi reale, umane, naturale, capabili să coboare din "turnul de fildeş" pentru a fi alături de cetăţeni la bine şi mai ales la rău. Avem nevoie, totodată, de o înţelegere plenară asupra noţiunii de serviciu public. Votul cetăţenesc reprezintă un mandat, o misiune, o datorie morală excepţională. Iar, dragi colegi parlamentari, după cum bine ştim cu toţii, "dacă poporul vede că nu ne pasă, în cele din urmă ne lasă".

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Întreb liderii de grup dacă este în regulă să putem începe şedinţa?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 157.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Şi vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză; de la 11.30 - votul final; la încheierea şedinţei de vot final vom avea cele două şedinţe - Biroul permanent şi Comitetul liderilor.

Vă informez, stimaţi colegi, că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 27 aprilie 2022, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale şi modificarea şi completarea unor acte normative, PL-x 131/2022, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul de sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 27 aprilie 2022.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă urez o zi bună, stimaţi colegi!

Hristos a Înviat!

Pentru a vă demonstra că ţinem cont de ceea ce se discută de la acest microfon, suntem de acord că au existat ieri - şi probabil vor exista şi astăzi - foarte multe dezbateri pe propuneri de adoptare, de aprobare a unor ordonanţe de urgenţă. Şi în paranteză vă spun că acest lucru s-a întâmplat pentru că am prioritizat până acum iniţiative legislative ale parlamentarilor, ceea ce este un lucru foarte bun, şi au rămas întotdeauna în spate, pe ordinea de zi, aprobările de ordonanţe de urgenţă. Dar, ţinând cont de discuţiile de ieri, am o rugăminte, o propunere de a modifica ordinea de zi, iar punctul 29 din ordinea de zi să devină punctul 17. Este vorba de o iniţiativă parlamentară a colegilor mei liberali.

Nu am acordul tuturor liderilor de grup, de aceea, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot această propunere de modificare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am rugămintea să-mi spuneţi Pl-x-ul.

Pl-x 483/2020.

Nu există acordul liderilor, înţeleg.

Domnul Gabriel Andronache:

Nu, nu există!

Confirm că acesta este numărul propunerii legislative.

Vă mulţumesc şi încă o dată vă rog să supuneţi la vot propunerea mea.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Pl-x 483/2020 (Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a alin. (2¹) şi lit. b) a alin. (2²) ale art. 5 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii), de pe poziţia 29 pe poziţia 17.

Vot, vă rog.

Cu 152 de voturi pentru, 4 contra şi o abţinere, Pl-x 483/2020 va figura pe poziţia 17 a ordinii de zi.

Domnul Popa Ştefan, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am şi eu două modificări la ordinea de zi; am şi acordul liderilor pentru ambele modificări.

Şi anume, Pl-x 3/2022 (Propunerea legislativă privind introducerea în curricula şcolară de liceu a cursului "Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România"), care figurează pe poziţia 14, să îl mutăm pe poziţia 29, că tot a rămas liberă.

Şi a doua...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x 418.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

PL-x 418/2021 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2021 privind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa a II-a şi pentru modificarea art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice), care figurează pe poziţia 27, să îl retrimitem la comisii pentru două săptămâni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întreb liderii de grup dacă există consens pe următoarele propuneri: Pl-x 3/2022 să figureze pe poziţia 29 a ordinii de zi, mutată de pe poziţia 14, şi PL-x 418/2022, poziţia 27 pe ordinea de zi, retrimitere la comisii două săptămâni.

Este în regulă?

Vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule Popa.

Intrăm în ordinea de zi.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei COVID-19; PL-x 577/2020.

Vă amintesc că suntem în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, Guvernul României, doreşte să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Scopul emiterii Ordonanţei nr. 139/2020 a fost asigurarea finanţării deficitelor de lichiditate cu care se confruntau cei doi transportatori aerieni români care efectuau în anul 2020, în anul pandemiei, curse aeriene regulate interne şi internaţionale, respectiv este vorba de TAROM şi Blue Air.

În sensul ordonanţei supuse aprobării dumneavoastră a fost autorizat Ministerul Finanţelor să garanteze în numele statului, în procent de 100%, un împrumut contractat de TAROM, în limita sumei de 312 milioane de lei, aproximativ 64,8 milioane de euro, şi un împrumut contractat de Compania Blue Air, în limita sumei de 300 de milioane de lei, adică 62 de milioane de euro, pentru acoperirea pagubelor cauzate de pandemia COVID-19, în anul 2020.

Există o decizie a Comisiei Europene nr. 6.910, prin care a fost autorizată acordarea unui ajutor de stat Companiei TAROM, şi o alta, cu nr. 5.830 din 20 august 2020, de aprobare a acordării unui ajutor de stat Companiei Blue Air Aviation, în cuantum de 300 de milioane de lei, din care 28 de milioane de euro ca ajutor de stat pentru compensarea pagubelor produse de pandemie şi restul, de 33,84 de milioane de euro, ca ajutor de stat de salvare asociat cu pandemia COVID-19.

În conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei nr. 139/2020, ambele ajutoare au fost acordate sub formă de garanţii de stat pentru creditele contractate de la băncile comerciale de cele două entităţi pentru o perioadă de şase ani, sumele fiind trase până la data de 31 decembrie 2020.

Facem precizarea că garanţia statului este garantată de TAROM, prin constituirea unei ipoteci în favoarea statului român asupra unor aeronave, iar Compania Blue Air, prin constituirea unei ipoteci în favoarea statului român asupra unor bunuri imobile şi asupra unor pachete de acţiuni la mai multe societăţi, printre care şi la cea în cauză.

Având în vedere cele prezentate, avem rugămintea să binevoiţi să aprobaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020, aceasta reprezentând poziţia Guvernului.

Vă mulţumim anticipat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi sau Comisia pentru buget.

Vă rog.

Domnule Mina, vă rog raportul.

Domnul Marian Mina:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" S.A. şi a Societăţii Blue Air Aviation S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul mai sus amintit.

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 21 octombrie 2020, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţia României.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi ai celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.139/2020 în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Până trecem la următorul punct, daţi-mi voie să-i salutăm pe cei 29 de interni ai Camerei Deputaţilor prezenţi astăzi la şedinţele noastre şi la activităţile noastre.

Vă mai aşteptăm cu mare drag şi succes în activitatea dumneavoastră de două luni!

Mergem mai departe.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 122/2021.

De asemenea, suntem în procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, iniţiatorul proiectului.

Vă rog.

Domnul Aurel George Mohan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, Aurel Mohan.

O.U.G. nr. 7/2021 vizează reformularea unor texte, astfel încât plata efectivă către medicul de familie să se realizeze numai pentru persoanele programate şi monitorizate de medicul de familie în intervalul respectiv de referinţă, urmărindu-se astfel claritatea normei în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a pragurilor pentru a asigura trecerea la un nivel superior a tarifului pe serviciu, luându-se în calcul numărul total al persoanelor vaccinate, indiferent de modalitatea de programare.

Guvernul susţine această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru sănătate, vă rog, prezentarea raportului.

Domnule preşedinte Huţucă, vă rog, şi să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare asigurarea imunizării la nivel naţional, prin: organizarea de centre de vaccinare împotriva COVID-19 în cadrul unităţilor sanitare din reţeaua proprie a Ministerului Apărării Naţionale care să funcţioneze în interiorul acestora sau în unităţi militare; respectarea de către personalul medico-sanitar a programărilor efectuate prin platforma naţională Rovaccinare, conform fiecărei etape; programarea de către medicul de familie, medicul curant sau operatorul call center a grupelor populaţionale prioritare, în platforma naţională Rovaccinare, conform fiecărei etape; stabilirea tarifelor pe serviciu pentru medicii de familie, pentru programare la vaccinare, monitorizare şi raportare a reacţiilor adverse pentru persoanele aflate pe listele proprii; stabilirea modului în care sunt plătiţi medicii de familie, personalul medico-sanitar şi registratorii medicali şi prin legiferarea posibilităţii autorităţilor contractante de a achiziţiona materiale şi echipamente de necesitate imediată, prin negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare în forma prezentată de Guvern, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Timp de dezbatere trei minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog.

Timp de dezbateri trei minute.

Vot.

166 de voturi pentru, unul contra.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 14 există obiecţii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a alin. (2¹) şi lit. b) a alin.(2²) ale art. 5 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; Pl-x 483/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

E o modificare la Legea nr. 50/1991, care adaugă excepţiilor pentru lucrări care nu au nevoie de avizul deconcentratelor anexele gospodăreşti din zonele agricole.

De foarte multe ori întâlnim situaţii de construcţii în jurul stânelor, în jurul exploataţiilor agricole care au caracter temporar, sunt provizorii şi pentru care trebuie să trecem printr-un lanţ extrem de birocratic în special pentru obţinerea avizului privind sănătatea publică în ridicarea acestor construcţii sau demolarea lor.

Practic această prevedere legislativă, aşa cum am spus, adaugă această excepţie pentru astfel de situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru modificarea lit. b) a alin. (2¹) şi lit. b) a alin. (2²) ale art. 5 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat propunerea legislativă.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise şi amendamente respinse care se regăsesc în Anexele nr. 1 şi nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propun şi un timp?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale există colegi care doresc să ia cuvântul? Nu.

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole şi o să rog colegii să fie atenţi, pentru că avem o solicitare de susţinere a unui amendament respins.

Dacă de la art. 1 la 7 există obiecţii sau comentarii?

Vă rog să faceţi legătura cu domnul Ilie Victor, prin telefon, să susţină amendamentul respins.

Vă rog, domnule Ilie.

Domnul Victor Ilie (prin audioconferinţă):

Mulţumesc.

Susţin două amendamente respinse, marginalele 4 şi 6, care susţin introducerea unei limite suplimentare pentru ca această debirocratizare să funcţioneze.

Şi anume, putem să facem aceste anexe gospodăreşti la cel puţin 500 de metri distanţă de orice locuinţă sau zonă posibilă a fi locuită în viitor, conform documentaţiilor urbanistice existente.

Asta înseamnă că USR susţine debirocratizarea, dar nu susţine construcţiile haotice şi abuzurile celor care construiesc fără respectarea formelor şi fără respectarea vecinilor.

Dacă votăm această lege în forma actuală, putem să ne trezim cu, eu ştiu, depozite de gunoi al animalelor lângă o locuinţă, chestiune extrem de nocivă pentru sănătatea cetăţenilor.

Pentru acest motiv vă rog să votaţi amendamentul propus de mine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 4.

Vot, vă rog.

Cu 114 voturi contra, 50 pentru şi 19 abţineri amendamentul rămâne respins.

Domnule Ilie Victor, marginal 6 bănuiesc.

Domnul Victor Ilie (prin audioconferinţă):

Amendamentul de la 6 marginal vizează acelaşi lucru, tot stabilirea unei distanţe de 500 de metri faţă de aceste anexe care se construiesc fără avizul DSP-ului sau al Autorităţii pentru Mediu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 6.

Vot, vă rog.

112 voturi contra, 21 de abţineri şi 50 de voturi pentru.

Amendamentul este respins.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 218/2021; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Aurel George Mohan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2021 a reglementat posibilitatea personalului medico-sanitar care desfăşoară activitate în centrul de vaccinare împotriva COVID-19 să poată încheia contracte de prestări servicii ca persoană fizică. Activitatea astfel desfăşurată reprezintă vechime în muncă şi stagiu de cotizare pentru pensii publice. Prin personal medico-sanitar se înţelege şi medicul rezident cu drept de practică supravegheată.

Guvernul susţine proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă există colegi care vor să vorbească la dezbateri generale? Nu.

Dar îi dau cuvântul colegei noastre, doamna deputat, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc frumos.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 218 din 25 mai 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege în şedinţa din 19 mai 2021.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se reglementează ca personalul medico-sanitar, inclusiv medicul rezident cu drept de practică supravegheată, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID-19, să poată încheia contracte de prestări servicii ca persoană fizică, chiar dacă nu deţin un certificat de înregistrare fiscală şi un cod de identificare fiscală. Totodată, activitatea desfăşurată este remunerată şi constituie vechime în muncă şi stagiu de cotizare şi pentru personalul sanitar cu pregătire superioară, în baza contractului individual de muncă cu timp parţial încheiat cu unitatea sanitară publică.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Burduja, felicitări pentru nominalizare!

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 117/2021; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României.

Vă rog.

Încep să am un déjŕ vu.

Domnul Aurel George Mohan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În vederea bunei desfăşurări a vaccinării populaţiei în condiţiile pandemiei de COVID-19 şi ţinând cont de necesitatea realizării unei acoperiri vaccinale optime la nivelul populaţiei la risc, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 a fost creat cadrul legal pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul vaccinării.

Guvernul susţine proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Raportul Comisiei pentru sănătate, doamna doctor Dinu.

Vă rog.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID 19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 117 din 8 martie 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru apărare, Comisiei pentru drepturile omului.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru recrutarea, plata şi organizarea activităţii specifice a personalului implicat în vaccinarea împotriva COVID-19, în vederea bunei desfăşurări a vaccinării populaţiei la nivel naţional, în condiţiile pandemiei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 71/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, acelaşi secretar de stat, aceeaşi tematică, probabil acelaşi coleg care va citi raportul.

Domnul secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel George Mohan:

Mulţumesc frumos.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2021 reglementează testarea gratuită a cetăţenilor, cu teste rapide, în vederea depistării infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, de către medicii de familie, modalitatea de contractare şi decontare a activităţii de testare prin medicii de familie şi persoanele eligibile pentru testare, precum şi finanţarea acestei activităţi.

Guvernul susţine proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc pentru operativitate.

Doamna doctor Dinu, vă rog să reveniţi la microfon pentru raportul citit.

Mai succint, vă rog.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 71 din 28 februarie 2022, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 februarie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021, cu un nou articol, art. 52.

Completarea vizează instituirea testării gratuite a cetăţenilor, cu teste rapide, în vederea depistării infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, de către medicii de familie, în cadrul cabinetelor medicale de asistenţă medicală primară, a modalităţii de contractare şi decontare a activităţii de testare, precum şi stabilirea sursei de finanţare, respectiv de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, prin transferuri către bugetul FNUASS, ceea ce implică încheierea unui contract distinct sau a unui act adiţional în acest sens, cât şi stabilirea categoriilor de persoane eligibile pentru testare, prevăzute în Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică, care se publică la adresa www.insp.gov.ro şi se actualizează periodic.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc pentru... operativitate, doamnă Dinu, se putea şi mai lung!

La dezbateri generale, domnul Cazan Laurenţiu-Nicolae, Grupul PNL.

Domnul Laurenţiu-Nicolae Cazan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege avut în vedere propune completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la testarea gratuită a cetăţenilor, cu teste rapide, în vederea depistării infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, de către medicii de familie, în cadrul cabinetelor medicale de asistenţă medicală primară.

De asemenea, se face precizarea modalităţii de contractare şi decontare a activităţii de testare. Este necesară menţionarea în mod expres a acestui lucru, precum şi a sursei de finanţare, respectiv de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, prin transferuri către Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Având în vedere atât avizele pozitive ale Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, Comisiei pentru drepturile omului şi problemele minorităţilor naţionale, cât şi rapoartele de adoptare ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru sănătate şi familie, precum şi avizarea favorabilă a Consiliului Legislativ, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt colegi înscrişi la cuvânt.

Neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Schimbăm registrul de la sănătate şi mergem la punctul 20, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2021 privind completarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor; PL-x 443/2021.

Guvernul României, în calitate de iniţiator.

Domnul secretar de stat, vă rog.

Bogdan Balanişcu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua!

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 61/2007, cu modificările ulterioare, a fost aprobat mecanismul de susţinere financiară a autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale în realizarea proiectelor de investiţii cuprinse în programele multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor.

În prezent, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are în derulare un număr de 3 convenţii în cadrul acestor programe - şi aici facem referire la: "Managementul regional al deşeurilor urbane şi ecologizarea rampelor de deşeuri din judeţul Satu Mare", care este realizat în proporţie de 61%; "Extindere şi reamenajare Parc zoologic şi de agrement Turda, judeţul Cluj" - este realizat în proporţie de 67% - şi "Program-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Zlatna", care este realizat în proporţie de 95%.

Este nevoie, practic, de această modificare, astfel încât să reuşim să finalizăm aceste 3 programe şi apelăm la sprijinul dumneavoastră în acest sens.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru buget, raportul comun.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2021 privind completarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, în procedură obişnuită, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2021 privind completarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, prin adresa PL-x 443/2021 din 11 octombrie 2021 şi înregistrat la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic cu nr. 4c-8/438/2021, respectiv la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu nr. 4c-2/937/2021.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea O.G. nr. 40/2006, în sensul ca finanţarea programului-pilot pentru reabilitarea zonelor fierbinţi Zlatna, Copşa Mică şi Turda să fie asigurată şi din Fondul pentru Mediu, cu cofinanţare de 100% a cheltuielilor eligibile, prin încheierea unui contract de finanţare multianual între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Fondului pentru Mediu. De asemenea, finanţarea sistemelor integrate de management al deşeurilor să se realizeze din Fondul pentru Mediu, cu cofinanţare în proporţie de 75% a cheltuielilor eligibile, prin încheierea unui contract de finanţare multianual între Administraţia Fondului pentru Mediu şi autoritatea publică locală. Totodată, termenul pentru implementarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor se prorogă până la data de 31 decembrie 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2021 privind completarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor, în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dezbateri generale, domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Grupul AUR va susţine acest proiect, pentru că, într-adevăr, România are nevoie de aceste programe.

În fiecare an, zeci de mii, sute de mii de români se confruntă cu situaţii excepţionale, datorită modului în care e organizată gospodărirea apelor în România şi astfel de proiecte sunt deosebit de importante.

Şi iată un proiect cu adevărat şi realmente important pentru români, pe care îl susţinem şi îl votăm astăzi în Parlament!

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt colegi înscrişi la cuvânt, nu avem nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2020 privind acordarea de către Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, autorităţilor publice locale a necesarului de măşti de protecţie pentru familiile şi persoanele defavorizate de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020; PL-x 366/2020.

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog să reveniţi la microfon, reprezentantul Guvernului, iniţiatorul.

Domnul Aurel George Mohan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2020 reglementează acordarea de către Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, autorităţilor publice locale a necesarului de măşti de protecţie pentru familiile şi persoanele defavorizate de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale.

Guvernul susţine proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru sănătate, raportul comun suplimentar.

Vă rog, doamnă deputat.

Încercaţi o variantă mai... mai light.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2020 privind acordarea de către Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, autorităţilor publice locale a necesarului de măşti de protecţie pentru familiile şi persoanele defavorizate de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 şi 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun suplimentar, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru sănătate şi familie au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului şi punctul de vedere al Guvernului.

În data de 16 martie 2021, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru sănătate şi familie au transmis plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din 7 aprilie 2021, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea acestui proiect de lege celor două comisii sesizate în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au reexaminat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Axinia Adrian-George, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian-George Axinia:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe scurt, vorbim de o suplimentare a bugetului Ministerului Sănătăţii, din Fondul de rezervă care este administrat de Guvern, cu 47 de milioane de euro, bani care se duc pe achiziţia de măşti, ulterior mergând în direcţia familiilor defavorizate.

Suma este exorbitantă, este nejustificat de mare. Şi, indirect, mă duce gândul că anumiţi "băieţi deştepţi" mai au pe stoc anumite măşti.

Ţinând cont că această ordonanţă de urgenţă îşi produce deja efectele, voi utiliza pârghiile parlamentare pentru a solicita informaţii concrete despre această situaţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Hoţilor, furaţi cu masca!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nemaifiind amendamente, nefiind colegi înscrişi la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul proiect de astăzi.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2021 privind stabilirea numărului de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi până la data de 31 decembrie 2022; PL-x 354/2021; procedură de urgenţă.

Dau cuvântul iniţiatorului.

O să vorbesc cu domnul Rafila să vă dea un premiu pentru activitatea dumneavoastră de astăzi, domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Aurel George Mohan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de act normativ se stabileşte o limită a numărului de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de servicii medicale în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi până la data de 31 decembrie 2022, cu respectarea numărului de paturi prevăzut în Planul naţional de paturi, aprobat prin hotărâre de Guvern.

Guvernul susţine proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul Comisiei pentru sănătate şi familie.

Un coleg de la Comisia pentru sănătate!

Doamna doctor, haideţi să reînnodăm relaţia tripartită între prezidiu, secretar de stat şi dumneavoastră!

Haideţi că vă dau eu raportul!

Numai o secundă!

Doamna Mihalache!

Doamna Mădălina Mihalache, vă salut cu mare drag şi şi pe fetiţa care vă ia un interviu!

Vă rog să îi creaţi toate condiţiile minunii mici de acolo, din spate.

Vă rog, doamna doctor.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2021 privind stabilirea numărului de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi până la data de 31 decembrie 2022.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2021 privind stabilirea numărului de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi până la data de 31 decembrie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 septembrie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii cu privire la numărul de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi până la 31 decembrie 2022.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2021 privind stabilirea numărului de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi până la data de 31 decembrie 2022, în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă prin poşetele colegelor noastre sau prin genţile colegilor noştri se află cumva vreo ciocolăţică sau vreo acadea, vă rog să mergeţi în ultima bancă, unde este o fetiţă foarte mică şi drăgălaşă şi să-i faceţi ziua puţin mai frumoasă.

Mulţumesc.

Domnul Badiu, Grupul AUR, dezbateri generale.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR va susţine acest proiect de lege, va vota pentru.

Dar în afară de aceasta, aş vrea să vă solicit, nu cum v-am solicitat ieri şi nu mi-aţi dat niciun răspuns. Aş vrea să vă solicit, pentru că mai avem 3 minute până la finalizarea programului de lucru, prelungirea programului de lucru până la terminarea dezbaterilor pentru următoarele două - măcar două - proiecte de lege de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Repetiţia este mama învăţăturii.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru.

Cu 91 de voturi pentru, 13 contra, 70 de abţineri, propunerea viceliderului de grup AUR a fost aprobată. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Vezi că se poate?

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Chemaţi-l înapoi pe domnul secretar de stat care a plecat, a crezut că a terminat!

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; PL-x 387/2020; procedură de urgenţă.

Nu mai avem iniţiator.

Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, prezentaţi raportul!

Domnul Salan, vă rog, insist, varianta comprimată a raportului!

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, înregistrat cu PL-x 387 din 24 iunie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare au fost sesizate cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 374/2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 16 iunie 2020.

Obiectul de reglementare - modificarea şi completarea Legii nr. 374/2013, în scopul extinderii aplicării acestei legi la nivelul tuturor unităţilor din subordinea ANP şi la nivelul tuturor spaţiilor unde desfăşoară activităţi persoanele private de libertate.

În urma dezbaterilor ce au avut loc în cele două comisii, membrii acestora au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, acest proiect face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, bănuiesc, domnul Badiu Georgel, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc.

Grupul AUR susţine această propunere legislativă, vom vota pentru.

Este nevoie de un pic de ordine în sistemul penitenciar.

Ştim cu toţii problemele care au rezultat în urma folosirii telefoanelor mobile în mod ilegal de condamnaţi, cu metoda "Accidentul" şi aşa mai departe, sunt o grămadă de probleme şi este nevoie ca odată pentru totdeauna să facem ordine în acest sistem.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt şi nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Acum, ultimul proiect.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice; PL-x 465/2021.

Vă rog, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură, raportul.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000. Proiectul vizează crearea cadrului juridic necesar pentru aplicarea noilor reglementări europene, clarificarea unor termeni, precum şi punerea acestora în acord cu prevederile noilor regulamente europene.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Comisie pentru industrii şi servicii şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Membrii celor două comisii sesizate pe fond au examinat proiectul de lege în şedinţe separate, cu prezenţă fizică şi online.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu avem înscrieri la cuvânt, nici amendamente.

Proiectul rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem în 30 de minute, la sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să-i anunţe pe cei din online că urmează sesiunea de vot final, iar înainte de aceasta haideţi să facem un vot de control.

Vot, vă rog.

Haideţi, domnule Toma!

Haideţi, domnule Cozma!

229 de colegi prezenţi; suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă este în regulă? Da.

Începem cu proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 35/2022.

Vă rog să votaţi.

Au mai intrat cinci colegi în sală.

Nu fugiţi, doamnă doctor, că e în regulă!

251 de colegi prezenţi, pentru - 249, o abţinere, un coleg nu votează.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2020 privind unele măsuri de asigurare a condiţiilor de constituire şi de depunere a jurământului de către autorităţile administraţiei publice locale; PL-x 29/2021.

Vot, vă rog.

În unanimitate, cu 264 de voturi pentru, adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 483/2021.

Vot, vă rog.

Cu 264 de voturi pentru, unul contra, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2019 privind aprobarea Programului multianual de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea, reabilitarea, retehnologizarea şi extinderea sau înfiinţarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor şi pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006; PL-x 424/2019.

Vot, vă rog.

Cu 267 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

5. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 168/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 100 din 17 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 19 martie 2021; PL-x 668/2020/2021.

Vot, vă rog.

O să vorbim mai încet; este un live din Cameră.

Dacă vă întoarceţi o să vedeţi luminiţa de la capătul tunelului.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

În care ne-au afundat PSD şi PNL!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 268 de voturi pentru, 3 abţineri, adoptată.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei COVID-19; PL-x 577/2020.

Vot, vă rog.

Cu 220 de voturi pentru, 47 contra şi 3 abţineri, din cei 270 de colegi prezenţi, adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 122/2021.

Vot, vă rog.

Cu 256 de voturi pentru, 3 contra, 18 abţineri, din 277 de colegi prezenţi, adoptat.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor în construcţii; Pl-x 483/2020.

Vot, vă rog.

Cu 213 voturi pentru, 56 contra şi 6 abţineri, adoptată.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 218/2021.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru, două contra, 11 abţineri, din 272 de colegi.

Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 117/2021.

Vot, vă rog.

Cu 272 de voturi pentru, două contra şi o abţinere, adoptat.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2021 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 71/2022.

Vot, vă rog.

Cu 274 de voturi pentru, două contra, o abţinere, adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2021 privind completarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor; PL-x 443/2021.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, 275 de voturi pentru, adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2020 privind acordarea de către Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, autorităţilor publice locale a necesarului de măşti de protecţie pentru familiile şi persoanele defavorizate de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii, din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020; PL-x 366/2020.

Vot, vă rog.

Din 271 de colegi prezenţi, 249 de voturi pentru, 18 contra, două abţineri, 2 colegi nu votează.

Adoptat.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2021 privind stabilirea numărului de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privaţi până la data de 31 decembrie 2022; PL-x 354/2021.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, 13 contra, o abţinere, adoptat.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 374/2013 privind utilizarea sistemelor destinate blocării şi întreruperii radiocomunicaţiilor în perimetrele unităţilor din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; PL-x 387/2020.

Vot, vă rog.

Cu 271 de voturi pentru, două contra, adoptat.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice; PL-x 465/2021.

Vot, vă rog.

În unanimitate, 274 de voturi pentru, adoptat.

Capitolul III. Legi organice.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; PL-x 72/2022.

Vot, vă rog.

Cu 211 voturi pentru, 62 contra şi o abţinere, adoptat.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 111/2022.

Vot, vă rog.

Cu 198 de voturi pentru, 56 contra şi 22 de abţineri, adoptat.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 4/2022.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru, 3 contra şi 29 de abţineri, adoptată.

Stimaţi colegi,

Vă doresc tuturor o săptămână plină de lumină!

Rog membrii Biroului permanent să vină la şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.50.