Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu şi domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 mai 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi, nu le mai citesc. O să trecem direct la declaraţii.

Dau cuvântul domnului Adrian Axinia.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Gaze româneşti din Marea Neagră pentru români"

Stimaţi colegi,

În perioada următoare, vom avea dezbateri în Parlament cu privire la iniţiativa legislativă a liderilor actualei Coaliţii guvernamentale privind reglementarea redevenţelor pentru exploataţiile de gaze onshore şi offshore.

Dacă nu vom îmbunătăţi această propunere legislativă, riscăm ca România să se transforme într-o ţeavă care să înlesnească tranzitul gazelor din Marea Neagră spre alte ţări, fără niciun beneficiu pentru români.

Nu contează doar să scoatem gazele, la fel cum nu este important doar ca firmele de stat sau private să facă profituri colosale, ci este important să reglementăm şi modul în care se vor folosi aceste resurse.

Dincolo de stabilirea unui nivel al redevenţelor care să încurajeze exploatarea zăcămintelor de gaze de care dispunem, trebuie să asigurăm îndeplinirea următoarelor obiective:

• Gazele româneşti din Marea Neagră să ajungă la români - în gospodăriile românilor şi în industria românească;
• Românii să aibă acces la gazele extrase din Marea Neagră la un preţ preferenţial de exploatare.

O lege privind redevenţele care să oblige companiile să furnizeze gazul natural din Marea Neagră la un preţ preferenţial consumatorilor casnici sau industriali din România ar avea, cu adevărat, efecte pozitive, între care amintesc:

• Scăderea facturilor plătite de populaţie pentru încălzirea locuinţelor;
• Sprijinirea industriei româneşti cu gaze la preţuri competitive;
• Asigurarea independenţei energetice a României şi evitarea importurilor de gaze din Rusia;
• Surplusul de gaze naturale pe care l-ar putea avea România trebuie folosit şi pentru a garanta independenţa energetică a Republicii Moldova, administraţia de la Chişinău fiind adesea ţinta şantajului rusesc.

România a fost binecuvântată cu resurse de gaze extrem de preţioase în vremuri de criză, de război. Să nu transformăm această binecuvântare într-un blestem.

În consecinţă, stimaţi colegi, să facem legi prin care să le luăm de pe umeri românilor povara imensă a facturilor gigantice la energie. Să facem legi prin care să ajutăm economia românească. Să folosim gazele româneşti din Marea Neagră pentru români.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Florin Piper-Savu, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Învăţământul profesional - premisa dezvoltării durabile a economiei".

De mai mulţi ani, companiile din România se plâng de faptul că găsesc tot mai greu specialişti pentru diverse industrii şi reclamă faptul că şcolile profesionale sunt tot mai puţine şi prea puţin adaptate realităţii din economia naţională.

Rapoartele Ministerului Educaţiei arată că în anul şcolar 2020-2021, doar 2 din 10 elevi au optat pentru învăţământul profesional: din 89.983 de elevi înscrişi în licee, doar 10.086 au ales educaţia profesională.

Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în aprilie, la nivel naţional exista o nevoie de 8.664 de meseriaşi, în timp ce în martie au fost declarate 9.594 de posturi disponibile pentru persoanele cu studii profesionale.

Un calcul simplu arată că o promoţie de absolvenţi ar putea ocupa locurile de muncă disponibile pentru mai puţin de două luni; astfel, ca toate locurile dedicate persoanelor cu studii profesionale să fie ocupate, ar fi nevoie de aproximativ 100.000 de absolvenţi, anual.

Învăţământul profesional este asociat cu eşecul, pe de o parte, din cauza modului în care elevii ajung în aceste şcoli; ei intră în sistem cu medii foarte mici, fiind repartizaţi computerizat, de cele mai multe ori la un profil pe care, de fapt, nici nu şi l-au dorit; iar pe de altă parte, tendinţa generală de a urma o facultate îi face pe cei care doresc să devină, spre exemplu, meseriaşi, să renunţe la ideea unei şcoli profesionale în favoarea unei facultăţi.

Conectarea şcolilor la piaţa muncii va opri fenomenul nedorit al depopulării României de cea mai valoroasă resursă a ţării - tinerii. Pentru aceasta, şcoala românească are nevoie de dotări, însă acest lucru nu se poate face fără dascăli bine pregătiţi şi fără elevi motivaţi să înveţe şi consiliaţi în a-şi alege parcursul profesional pentru care manifestă preocupare şi aptitudini.

Educaţia de calitate poate fi considerată o componentă care costă mult, dar trebuie să înţelegem că fiecare leu investit în şcoală se întoarce însutit în societate.

Politicile publice în domeniul educaţiei, aplicate în ultimii ani, constrângerile financiare şi lipsa de interes pentru investiţii pe termen lung au determinat guvernele din România să reducă bugetul alocat educaţiei. Întrucât capitalul uman este o resursă esenţială pentru dezvoltarea durabilă a unei economii, România trebuie să coreleze sistemul educaţional cu nevoile realităţii economice actuale.

Realitatea economică actuală impune regândirea şcolilor profesionale şi dezvoltarea învăţământului dual, cât şi digitalizarea şi adaptarea şcolii româneşti la provocările momentului şi la cele viitoare, pentru a educa tinerii de astăzi în vederea identificării meseriilor de mâine.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Salan, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată "Siguranţa naţională a României depinde şi de legile ei".

În sfârşit, revizuirea şi actualizarea legilor securităţii naţionale au întrunit consensul politic necesar. România avea nevoie stringentă de acest consens politic.

Să ne reamintim că Legea nr. 51 privind securitatea naţională a României a fost adoptată în 1991. Au trecut 31 de ani. Între timp, România a devenit membră activă a Alianţei Nord-Atlantice şi a aderat la Uniunea Europeană, ceea ce a schimbat în mod esenţial statutul politic şi militar al ţării noastre în Balcani, în regiunea Mării Negre, dar şi în Europa. Apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO, precum şi parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă de ceva timp fundamentele politicii externe a României şi ar fi trebuit să inducă schimbări legislative concordante. Dar nu s-a întâmplat aşa.

Să ne reamintim, de asemenea, că în 2016 a existat o serie de consultări cu toate partidele parlamentare pe marginea legilor securităţii naţionale. Şi concluzia acelui dialog a fost că legile securităţii sunt învechite şi nu mai corespund realităţii în care trăim. Dar lucrurile s-au oprit, din păcate, aici.

A fost nevoie de o pandemie globală şi de un conflict militar deschis şi intens în proximitatea României ca să înţelegem cu toţii că dinamica şi specificul ameninţărilor au suferit schimbări majore. Să observăm direct că pericolele vin acum nu doar de la adversari statali, ci şi de la adversari non-statali. Doar trecând prin criză am înţeles cu toţii că persistenţa unor lacune legislative în domeniul securităţii naţionale reprezintă în sine o mare vulnerabilitate. Iar revizuirea cadrului legislativ al Sistemului Naţional de Apărare nu mai poate fi amânată nici măcar o zi.

Astfel, la propunerea Partidului Social Democrat, plenul reunit al Parlamentului României a votat înfiinţarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul securităţii naţionale.

Obiectivele comisiei sunt avizarea actelor normative aflate în procedură parlamentară care privesc domeniul securităţii şi organizarea de dezbateri asupra modificărilor în acest domeniu.

Scopul final este acela de a consolida capacitatea naţională de apărare şi de a creşte eficienţa sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză, interne şi externe, militare sau de natură civilă. Se doreşte, de asemenea, întărirea cadrului juridic, procedural şi operaţional specific protecţiei infrastructurilor critice.

Trecem printr-o perioadă în care mediul de securitate internaţional se transformă continuu. În acelaşi timp, s-a accelerat şi dinamica de manifestare a riscurilor şi ameninţărilor. Apar astfel noi provocări la adresa capacităţii instituţionale de a da răspunsuri adecvate şi de a permite punerea în practică a unor măsuri eficiente.

Şi din aceste motive asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat reprezintă o prioritate absolută pentru Sistemul Naţional de Apărare şi, implicit, pentru siguranţa naţională a României. Comisia parlamentară permanentă, înfiinţată recent şi dedicată acestui obiectiv, este primul pas necesar. Ne dorim cu toţii să nu fie ultimul, ci să finalizăm adaptarea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale pentru a oferi instituţiilor naţionale responsabile instrumentele necesare gestionării optime a oricăror ameninţări şi provocări interne şi externe.

Viorel Salan, deputat din partea Partidului Social Democrat, Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!"

Ziua de 9 mai ar fi trebuit să o celebrăm într-o atmosferă de pace, aşa cum ne-am obişnuit în ultimii zeci de ani. Însă războiul din Ucraina, de la graniţele noastre, a alterat liniştea acestei sărbători şi a readus în prim-plan îngrijorările şi temerile.

În acest context, vreau să transmit un mesaj cât se poate de clar - în anii ce vor urma, ţinând cont de toate provocările recente - pandemia, criza economică, războiul din Ucraina - mediul rural trebuie să rămână o prioritate pentru investiţiile din surse naţionale şi europene. Doar de aici va fi asigurată hrana şi va fi alimentată industria alimentară, într-un moment critic pentru Europa şi pentru întreaga lume. Politica agricolă a Uniunii Europene a fost şi a rămas una dintre cele mai de succes viziuni asupra dezvoltării societăţilor europene. În continuare este nevoie de susţinerea agriculturii, de conectarea satelor şi comunelor, de dezvoltarea infrastructurii şi de susţinerea muncitorilor din această industrie.

Astăzi, când celebrăm şi ne gândim la cele două evenimente cu un impact uriaş asupra evoluţiei noastre ca stat, Ziua Europei şi Independenţa României, ştim sigur că integrarea României în Uniunea Europeană şi în NATO au fost şi rămân cele mai bune opţiuni pentru români, o umbrelă de dezvoltare şi de securitate, fără de care am fi fost în aceste momente în faţa unor riscuri foarte mari.

Până la începutul acestui an, nimeni nu ar fi crezut că pe continentul nostru ar mai putea avea loc războaie sau că o putere regională, precum Federaţia Rusă, ar mai avea intenţia să ameninţe independenţa şi suveranitatea statelor naţionale. Dar iată că se demonstrează încă o dată că democraţia şi pacea nu sunt valori care să reziste fără a fi apărate.

Vă mulţumesc.

Bîrcă Constantin, deputat al PSD, Călăraşi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "De la 10 mai către 9 mai".

Astăzi sărbătorim Ziua Independenţei Naţionale a României. Independenţa Naţională a României a fost proclamată în cadru solemn la data de 10 mai 1877, de către Regele Carol I, principe la acel moment, în prezenţa membrilor Camerelor reunite ale Parlamentului României.

Independenţa Naţională este un act fundamental şi un act pe baza căruia se întemeiază tot parcursul României de după această dată - modernizarea ţării, obţinerea Marii Uniri şi a împlinirii visului de veacuri al românilor de a trăi sub acelaşi stat naţional liber şi democratic.

Şi, de asemenea, inclusiv libertatea de care ne bucurăm astăzi, faptul că suntem o naţiune respectată, membră a NATO şi a Uniunii Europene, se întemeiază tot pe valorile lui 10 mai 1977, un act fundamental unde regalitatea a jucat un rol decisiv şi unde clasa politică românească a ştiut să facă un adevărat corp comun, solidar, în virtutea principiului independenţei naţionale şi al suveranităţii României de la acel moment.

Şi să nu uităm marile personalităţii - a lui Ion C. Brătianu şi a lui Mihail Kogălniceanu -, oameni de stat care au contribuit decisiv la acest act fundamental de la 10 mai 1877. Deşi, din păcate, în istoriografia românească, o lungă perioadă de timp, din motive ideologice, însemnătatea zilei de 10 mai s-a încercat a fi ocultată.

Din fericire, astăzi 10 mai a fost repus în drepturile sale.

La 9 mai sărbătorim Europa. Europa din care facem parte şi în care suntem o parte integrantă, fără doar şi poate.

Iar în aceste timpuri în care, iată, vedem ceea ce se întâmplă în Ucraina, vedem acest război crunt de agresiune pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei, trebuie să ne amintim unul din lucrurile fundamentale - Comunitatea Europeană a fost întemeiată pe principii umanitare, pe valori creştine şi în virtutea salvgardării păcii în Europa. Pacea este unul din obiectivele împlinite ale Comunităţii Europene. Odată cu consolidarea acestui spaţiu de cultură şi civilizaţie, un spaţiu comun, deopotrivă, economic şi cultural, în Europa nu au mai existat niciun fel de conflicte între ţările membre ale Comunităţii Europene.

Şi o să vă redau, în încheiere, câteva din cuvintele lui Robert Schuman, de la 9 mai 1950, Declaraţia Schuman fiind actul fondator al construcţiei europene de astăzi.

"Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice".

Aşadar, Uniunea Europeană este o construcţie în numele păcii, în numele demnităţii, al libertăţii şi al democraţiei în Europa.

Trăiască 10 mai, Ziua Independenţei Naţionale a României!

La mulţi ani, români, deopotrivă de Ziua Europei şi de Ziua Independenţei României!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Cristina-Agnes Vecerdi, vă rog.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Dezmembrarea Sistemului Integrat de Urgenţă nu va rezolva lipsurile existente în sistemul sanitar".

Potrivit unor informaţii apărute in spaţiul public, privitoare la Sistemul Integrat de Urgenţă, ministrul sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, afirma că: "Este nevoie de un număr mai mare de medici de urgenţă în serviciile de ambulanţă pentru a scădea presiunea asupra spitalelor".

Nu pot decât să zâmbesc la această afirmaţie, pentru că nu trebuie să fii specialist în domeniu ca să iţi dai seama că reducerea presiunii pe spitale se face printr-o reformă serioasă a medicinei primare, prin creşterea accesibilităţii la servicii ambulatorii şi prin programe naţionale de prevenţie. Nu am văzut nicio iniţiativă aplicată în acest sens.

Domnule ministru al sănătăţii, consider că afirmaţia de mai sus v-a fost atribuită din greşeală. Rolul medicului de urgenţă este acela de evaluare şi tratament al cazurilor critice şi urgente, nu de a face consultaţii medicale la domiciliu! Sunt sigură că ştiţi că numărul medicilor de urgenţă specialişti la ora actuală este insuficient pentru a acoperi nevoia de medici din spitale, din unităţile de primiri urgenţe, acolo unde trebuie să ajungă cazurile grave. Ţin să amintesc că după doi ani grei de pandemie, medicilor rezidenţi în specialitatea de medicină de urgenţă care au muncit non-stop le-a fost amânat examenul de specialitate două luni de zile, fapt care a dus la întârzierea intrării în sistem a unei întregi generaţii de specialişti!

Traversăm iarăşi o perioadă dificilă pentru noi toţi, avem un război la graniţă. Sistemul de Urgenţă Integrat este un bun câştigat după mulţi ani de muncă, de eforturi comune, este unul din sistemele care ştiu să se autocorecteze şi să se dezvolte dinamic, are toate caracteristicile unui sistem viabil şi strategic. S-a creat o emoţie în spaţiul public referitor la coordonarea operaţională a activităţii de medicină de urgenţă. Celor care caută să învrăjbească aproape 50.000 de oameni care duc greul activităţii de urgenţă în fiecare zi le atrag atenţia că minciuna prin omisiune tot minciună se numeşte, iar când furnizează informaţii false să privească în stradă, unde oamenii lucrează împreună în interesul cetăţenilor. Celor care au interese personale, orgolii sau îşi refulează frustrările le doresc să îşi amintească menirea sistemului medical de urgenţă - salvarea de vieţi!

Personal m-am dezvoltat profesional în cadrul acestui sistem, am coordonat echipe medicale în intervenţii complicate, am participat şi am iniţiat proiecte care au dezvoltat asistenţa medicală de urgenţă, dar niciodată singură, întotdeauna împreună cu celelalte structuri care compun acest sistem. Prin urmare, mă adresez dumneavoastră ca un specialist care cunoaşte şi recunoaşte importanţa acestui sistem, atât în situaţiile de zi cu zi, cât şi în momente de dificultate maximă în sănătatea publică, cum a fost ultima perioadă, în care o bună parte a sistemului sanitar a fost supusă unei presiuni maxime.

Timp de doi ani sistemul de urgenţă, cu toate structurile integrate, a luptat in linia întâi a frontului. Prin coordonare unitară am reuşit să facem faţă unor provocări fără precedent, în condiţii de instabilitate politică şi pornind, în 2020, cu o infrastructură deficitară a sistemului sanitar.

Dincolo de pandemie, Sistemul de Urgenţă, aşa cum a fost el legiferat, rezolvă zilnic mii de cazuri. Colaborarea în teren a echipajelor de ambulanţă, SMURD, elicopter, Salvamont, în care lucrează împreună medici, asistenţi, paramedici, piloţi, pompieri, voluntari, excede ambiţiile personale ale celor care afirmă că vor "reformarea" sistemului. Colaborarea îndelungată şi de succes între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne are la bază o legislaţie comună care stabileşte clar responsabilităţile şi atribuţiile fiecărei structuri.

În concluzie, domnule ministru, dezmembrarea Sistemului Integrat de Urgenţă nu este schimbarea care va aduce plusvaloare şi nu va rezolva lipsurile existente în sistemul sanitar.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Cristina-Agnes Vecerdi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Beniamin Todosiu, USR, vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Viitorul României poate fi doar european şi euroatlantic!".

9 mai este o zi cu importanţă istorică pentru Europa şi pentru România. În fiecare an, sărbătorim Ziua Europei şi apartenenţa noastră la Uniunea Europeană, dar marcăm şi Ziua Independenţei de Stat a României.

Ziua Uniunii Europene reprezintă declaraţia istorică de la 9 mai 1950, făcută de ministrul francez de externe, Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania. Ulterior, după consolidarea proiectului european, Consiliul European de la Milano a decis, în 1985, ca 9 mai să devină oficial Ziua Uniunii Europene.

În istoria Europei şi a României, 9 mai reprezintă şi Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, dar şi Proclamarea Independenţei de Stat a României, la 9 mai 1877.

9 mai 2022 reprezintă un nou punct important în istoria Europei. Trezite de războiul din Ucraina, statele europene, precum şi ţările democratice ale lumii au înţeles importanţa consolidării unităţii şi colaborării europene şi euroatlantice.

O Europă unită este o Europă de neatins în faţa oricărei ameninţări! Pacea poate fi asigurată doar prin unitatea statelor care promovează democraţia şi libertăţile fundamentale.

Stimaţi colegi,

Am sărbătorit Ziua Europei şi Ziua Independenţei de Stat a României cu gândul la vecinii noştri ucraineni, care în aceste zile luptă pentru viitorul ţării lor. Aceşti oameni luptă până la ultima picătură de sânge pentru fiecare palmă de pământ din Ucraina, aşa cum au luptat şi înaintaşii noştri pentru pământul românesc. Ucrainenii luptă în aceste zile şi pentru o Europă liberă şi democratică, în care nimeni nu trebuie să se mai teamă vreodată că s-ar trezi peste noapte invadat în propria ţară. Războiul - cu ororile, crimele şi violurile lui - nu trebuie lăsat să mai existe în Europa mileniului III. Agresorii ucrainenilor şi ai vieţii libere trebuie izolaţi şi trebuie obligaţi să plătească pentru vieţile omeneşti curmate în mod brutal şi pentru distrugerea vieţii paşnice din oraşele şi satele ucrainene.

România este parte a Uniunii Europene şi a simţit, în cei 15 ani de la aderare, beneficiile apartenenţei la blocul comunitar. În toată această perioadă, România a primit 66,2 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 22,8 miliarde de euro. Acest lucru înseamnă un sold pozitiv de 43,9 miliarde de euro, fonduri europene pe care ţara noastră le-a primit şi le-a folosit în proiecte de infrastructură, extindere de utilităţi, modernizare de şcoli şi spitale sau dezvoltarea serviciilor sociale. Sunt doar câteva exemple, însă cred că am văzut cu toţii cum s-au dezvoltat comunităţile care au folosit corect banii europeni.

România este şi membru NATO, iar acest lucru ne oferă în contextul geopolitic actual siguranţa unei apărări comune a tuturor statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Concluzia vremurilor pe care le trăim este că viitorul României poate fi doar pe drumul euroatlantic, alături de NATO şi Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr?

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi are tema "Adoptarea Codului de procedură administrativă reprezintă o necesitate actuală a administraţiei publice din România".

Stimaţi colegi,

Săptămâna aceasta mi-am propus să discut pe marginea unui subiect care, din varii motive, nu face parte din prim-planul agendei publice.

Acum ceva timp adresam premierului României o interpelare prin care solicitam să se comunice stadiul revizuirii tezelor prealabile ale Codului de procedură administrativă, context în care mi s-a comunicat faptul că acest cod reprezintă "una din principalele iniţiative de reformă legislativă, cuprinsă în documentele strategice transmise către Comisia Europeană - Programul Naţional de Reformă şi Planul de acţiuni pentru implementarea Recomandărilor Specifice de Ţară".

Totuşi, nu pot să nu mă întreb dacă această reformă legislativă ar mai fi fost de actualitate în lipsa unor angajamente asumate faţă de Uniunea Europeană.

Răspunsul la această întrebare necesită o scurtă prezentare a unor evenimente petrecute ulterior aderării României la Uniunea Europeană.

Astfel, în 2008, Guvernul liberal condus de Călin Popescu- Tăriceanu adopta pe final de mandat Hotărârea de Guvern nr. 1360 din 22 octombrie 2008 prin care se aprobau Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă, teze ce sunt în vigoare şi la momentul actual.

Peste aproape un deceniu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus la acea vreme de domnul Paul Stănescu, răspundea prin adresa nr. 31132 din 16 martie 2018 la o întrebare adresată de un fost deputat că: "proiectul Codului de procedură administrativă al României se regăseşte printre preocupările Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice" şi respectiv că: "termenul estimat pentru elaborarea şi transmiterea acestui proiect de lege către Parlament... se va stabili ulterior adoptării de către Parlament a Proiectului de Lege privind Codul administrativ al României".

Deşi au mai trecut aproximativ trei ani de la data intrării în vigoare a Codului administrativ, timp în care acesta a suferit un număr de 16 modificări, Codul de procedură administrativă şi noile teze prealabile ale acestuia nici măcar nu se află în dezbatere publică.

În acest context, mă văd nevoit să amintesc actualei majorităţi guvernamentale că măsurile de digitalizare şi debirocratizare, deşi sunt extrem de utile, nu îşi vor putea atinge scopul final atâta timp cât codificarea procedurii administrative generale nu se va realiza.

În final, îmi exprim speranţa că după aproape 14 ani de la aprobarea tezelor prealabile ale Codului de procedură administrativă, actualul ministru al dezvoltării, domnul Attila-Zoltán Cseke, va avea determinarea să ducă la bun sfârşit acest proiect fundamental pentru administraţia românească, spre deosebire de foştii săi predecesori din PSD şi PNL.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Boris Volosatîi, vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Hristos a Înviat!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evenimentele militare din Ucraina şi recentele provocări din regiunea transnistreană a Republicii Moldova pun o presiune crescândă pe clasa politică de la Chişinău şi Bucureşti. În ultimele două săptămâni mai multe state şi-au avertizat cetăţenii să părăsească regiunea transnistreană, din cauza creşterii riscului de degradare a climatului de securitate din zonă.

Propagandiştii de la Tiraspol şi Moscova deja vorbesc că România ar urmări desfăşurarea unei "operaţiuni militare" în Republica Moldova, în vederea anexării acesteia. Nimic mai fals!

Cu siguranţă, actualul război din Ucraina va conduce la reconfigurarea geopolitică a Europei, cu mare probabilitate de creare a unor condiţii favorabile reunirii noastre paşnice. Clasa politică din ambele state româneşti trebuie să fie gata, în aceste condiţii de prefigurare. Vedem că la ultimul sondaj de dincolo de Prut, circa 40 de procente din respondenţi vorbesc despre prima lor opţiune politică - reunirea cu România, iar cei care au prima şi a doua lor opţiune politică imediată ar fi între 52 şi 60 de procente.

De una singură, Republica Moldova nu va putea supravieţui unui atac militar al Federaţiei Ruse. În acest context complicat, clasa politică de la Chişinău trebuie să ia în considerare soluţia salvatoare de reunire cu România. Tot mai multe voci autorizate din Basarabia formulează acest deziderat, de la membrii primului Parlament care a votat independenţa la 1991, la foştii premieri, diplomaţi, membri ai Curţii Constituţionale, precum şi un număr tot mai mare de primari şi aleşi locali.

Evident, Moscova nu are nimic de spus în chestiunea reunirii paşnice a Republicii Moldova cu România. Cu atât mai mult, Rusia nu are dreptul de veto în această problemă. Dimpotrivă, cu cât vor creşte presiunea şi ameninţările din partea Moscovei, cu atât mai aproape vom fi de reunirea noastră paşnică.

La fel, nici Germania nu poate avea un drept de veto în această problemă.

Mai mult, modelul reunificării germane, pe cale paşnică, pe bază de negocieri şi tratat de reunificare, este modelul pe care trebuie să-l urmăm.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripţia nr. 43. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Kolcsár Károly, UDMR, vă rog.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că decizia ICCJ în cazul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş este inacceptabilă şi inadmisibilă. Aşteptăm motivarea acestei decizii pentru a putea înţelege de ce îl deranjează pe un judecător existenţa unei şcoli confesionale de limba maghiară în Târgu Mureş.

În anul 2019 au fost adoptate două ordine ministeriale, iar ambele se referă la acelaşi lucru. Unul la înfiinţarea unei şcoli ortodoxe la Timişoara, iar cel de-al doilea la înfiinţarea Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş. Acesta din urmă a fost anulat de ICCJ după ce oameni iresponsabili au atacat decizia în justiţie, iar justiţia a admis recursul.

Discriminarea este fără echivoc, iar dacă biserica şi Parlamentul nu pot înfiinţa o şcoală, cine poate să o facă?

Decizia ICCJ nu face altceva decât să desconsidere viaţa oamenilor, a familiilor, a copiilor, ceea ce este inacceptabil.

Trebuie să spunem faptul că elevii acestei şcoli obţin rezultate foarte bune în cadrul competiţiilor şcolare şi că nivelul înscrierilor la şcoală este de trei ori mai mare decât numărul locurilor disponibile, ceea ce este o dovadă că există o aşteptare reală din partea comunităţii maghiare din Târgu Mureş pentru funcţionarea acestei unităţi şcolare.

Am avut, avem şi vom avea şcoală confesională catolică la Târgu Mureş! Cei care au atacat înfiinţarea şcolii dau dovadă de rea-credinţă.

Este foarte revoltător că odată la 2-4 ani trebuie să readucem acest subiect în atenţie şi să pornim reconstrucţia de la zero.

UDMR nu va lăsa ca lucrurile să se întâmple aşa, vom aştepta motivarea instanţei şi vom face demersurile necesare, astfel încât liceul să îşi primească copiii.

Aşa cum a spus şi preşedintele UDMR, domnul Kelemen Hunor: "Nu prea ne interesează pe cine deranjează existenţa acestei şcoli, care serveşte comunitatea locală şi educaţia. Această şcoală va exista pentru că nu vom lăsa ca lucrurile să se întâmple aşa cum doresc unii".

Vă mulţumesc.

Deputat de Mureş, Kolcsár Károly.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Planul evocat la data de 9 mai 1950 de către ministrul de externe francez Robert Schuman a rămas în istoria europeană drept punctul de plecare a ceea ce cunoaştem astăzi sub numele de Uniunea Europeană, o construcţie bazată pe valori democrate, în care libertatea şi respectarea drepturilor omului primează.

Anul acesta am avut ocazia să celebrăm 15 ani de la momentul aderării României la valorile Uniunii Europene, putând creiona o imagine clară asupra situaţiei ţării noastre, contribuind în acelaşi timp la conturarea politicilor europene, precum şi la definirea viitorului Europei.

Trecând peste simbolistica zilei de 9 mai, cetăţenii Uniunii Europene, militanţi desăvârşiţi pentru pacea mondială, sunt martori ai invaziei nejustificate asupra unui popor paşnic, constatând ororile inimaginabile care au avut loc şi au, de mai bine de 70 de zile, în Ucraina, întrebându-ne în acelaşi timp dacă mai poate fi doar război în ceea ce se întâmplă acum pe teritoriul Ucrainei? În niciun caz, căci în orice război, oricât de crud ar fi, există reguli, însă invadatorii ruşi au demonstrat, dacă mai era nevoie, că nu au nicio regulă, nicio lege, nicio urmă de umanism.

Iată că după 72 de ani de la Declaraţia Schuman, statele membre ale Uniunii Europene trec prin cea mai grea încercare, atât în plan politico-administrativ, constatând şi condamnând invazia Federaţiei Ruse într-o ţară independentă şi suverană, Ucraina, cât şi în plan umanitar, sprijinind Guvernul de la Kiev şi poporul ucrainean să reziste violenţelor atacurilor, menţinându-şi în acelaşi timp integritatea statală.

Tocmai în astfel de momente, poate mai mult ca oricând, trebuie să rămânem uniţi pentru protejarea valorilor europene, a normalităţii, rămânând atenţi la încercările menite să distorsioneze adevărul, să dezbine popoarele, naţiunile, etniile, familiile, în final tot ceea ce înseamnă european.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Celebrarea Zilei Europei trebuie să rămână un moment în care cu toţii, indiferent de culoarea politică, naţionalitate, religie, zonă geografică, să reflectăm asupra importanţei apartenenţei noastre la instituţiile şi organizaţiile internaţionale care ne oferă prosperitate şi garanţii de securitate, reamintindu-ne, în acelaşi timp, că prosperitatea valorilor europene reprezintă baza păcii, securităţii şi prosperităţii noastre comune.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie mea politică este intitulată "O afacere genială. Statul român răscumpără cu un miliard de dolari o licenţă de exploatare gaze naturale pe care a dat-o gratis în 2008".

Statul român a semnat contractul privind răscumpărarea licenţelor de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră de la firma Exxon contra sumei de un miliard de dolari, licenţe pe care guvernul nostru le-a dat gratis în 2008 companiei canadiene Sterling Resources.

În realitate, contractul Exxon-Romgaz este o păcăleală mai mare decât contractul Bechtel. Cu această ocazie s-au evaporat mai mulţi bani decât în contractul pentru care statul român a plătit sume importante, deşi nu s-a construit nimic. În această nouă ţeapă dată poporului român, vânzătorul, compania americană Exxon, va încasa miliardul de dolari fără să fi făcut nimic. Aceasta a cumpărat licenţele de la compania Sterling Resources contra sumei de 39 de milioane de dolari şi le-a revândut României pentru un miliard de dolari.

Reprezentanţii Guvernului ne spun că tranzacţia în valoare de peste un miliard de dolari este expresia angajamentului Guvernului de a susţine investiţiile vitale în energie şi valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră în beneficiul românilor şi a economiei româneşti.

Prin acest contract, se doreşte începerea extragerii gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră de către Romgaz şi OMV Petrom în cursul anului 2026. Guvernanţii ne spun că urmăresc atingerea obiectivului de a asigura necesarul de gaz pentru consumul propriu al ţării.

Noi înţelegem că miliardul de dolari dat de ţara noastră pentru a răscumpăra licenţele cedate gratuit către companii străine, transformate ulterior în concesiuni, intră în cheltuielile Romgaz, cheltuieli pe care compania le va include în preţul gazului, adică în preţul final de vânzare către consumatorii români.

Rusia vinde către clienţii din Europa gaze cu 200 de dolari 1.000 m³, în condiţiile în care costurile de exploatare a gazelor nu includ şi astfel de sume plătite de România. Vor plăti românii preţuri mai mici la gaze, în aceste condiţii? Va fi România competitivă pe piaţa europeană a gazelor, cu astfel de costuri? Mă îndoiesc. Practic, din punga de gaze descoperită în Marea Neagră, cel puţin cantitatea de 5 miliarde de m³ este destinată răscumpărării licenţelor.

În cazul în care se mai întreabă cineva de ce este atât de scump gazul românesc exploatat de companiile străine şi revândut românilor, poate această aşa-zisă afacere vă ajută să vă lămuriţi. Pentru că miliardul de care vorbim intră în cheltuielile Romgaz, cheltuieli pe care acesta le include în preţul gazului, adică preţul de vânzare la consumatorul final. Astfel, România pierde, companiile de exploatare străine câştigă, guvernul nostru fiind în slujba lor.

Dumitru Coarnă, deputat independent, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "PSD încurajează tinerii români în domeniul agriculturii".

Agricultura a reprezentat întotdeauna un domeniu prioritar pentru PSD, iar dezvoltarea acesteia este cu atât mai importantă în contextul actual. Asistăm de o lungă perioadă de timp, în România, la un dezinteres din partea tinerilor faţă de domeniul agriculturii şi este de datoria acestei guvernări să schimbe acest lucru. Mă bucur că actuala conducere de la Ministerul Agriculturii acţionează concret în sensul încurajării producţiei interne, care va duce la o scădere a importurilor produselor agroalimentare şi implicit la o scădere a preţurilor la alimente.

Programul "Sprijin pentru România" conţine scheme de ajutor pentru cei din acest domeniu. Un exemplu este alocarea sumei de 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România care se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale care desfăşoară activităţi economice în sectoarele: agricultură, piscicultură şi acvacultură şi industrie alimentară.

Parlamentul României a adoptat recent o lege prin care se vor acorda facilităţi fiscale pentru persoanele ce lucrează în domeniile agricultură şi industrie alimentară, pe modelul celor acordate angajaţilor din domeniul construcţiilor.

România este o ţară care beneficiază de atât de multe resurse în acest domeniu încât este păcat să nu profităm de acest lucru. Românii care părăsesc România şi merg la muncă în agricultură în diferite ţări din Europa trebuie încurajaţi să muncească pământul în ţară, fiindcă mii de hectare de pământ rămân nelucrate sau cel mai adesea transformate în păşuni.

Îmi doresc să văd o Românie care profită din plin de tot ce avem, îmi doresc să văd judeţul pe care îl reprezint cum se dezvoltă şi în acest domeniu, agricultura. Cei 1,34 miliarde de lei alocaţi judeţului Caraş-Severin prin Programul "Anghel Saligny"- deşi poate puţin pentru acest judeţ, sumă alocată pentru investiţii ce privesc apa, canalizarea, drumurile şi podurile din judeţ - vor contribui la creşterea şi dezvoltarea judeţului pe mai multe planuri şi în mai multe domenii: turism, agricultură, economic şi social.

Este necesar să atragem tinerii în domeniul agriculturii. Provenind dintr-un mediu rural, am susţinut întotdeauna agricultura şi mă bucură când văd tineri dornici să îşi dezvolte afaceri în acest domeniu, care primesc ajutor din partea statului român.

Vă mulţumesc.

Deputat de Caraş-Severin, Romulus-Marius Damian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Denisa Neagu.

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Coaliţia sărăciei, PSD-PNL-UDMR, ne vrea needucaţi"

Sistemul educaţional din România este ca o măsea cariată.

Salariile sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană - penultimul loc înainte de Bulgaria.

Rata abandonului şcolar este printre cele mai mari din Europa - 15,3%, în anul 2020. Ne-au depăşit doar alte două ţări, Spania şi Malta.

Avem cel mai mic procent din produsul intern brut alocat educaţiei - 2,28%, în anul 2022.

Cum vrea actuala guvernare să rezolve aceste probleme? Propunând un buget de 2,4% pentru anii 2030, respectiv 2040. O creştere de doar zero virgulă douăsprezece procente faţă de bugetul acestui an! Asta în condiţiile în care media Uniunii Europene este de aproximativ 5% din PIB. Nu este o greşeală. Scrie negru pe alb în Programul de convergenţă 2022-2025, program pe care Guvernul îl va trimite Comisiei Europene.

Cu un astfel de buget nu reparăm sistemul, ci mai cumpărăm câte un Algocalmin ca să calmăm o măsea cariată.

USR a propus, în 2019, mai multe măsuri pentru reformarea educaţiei: depolitizarea învăţământului preuniversitar şi numirea de manageri competenţi, performanţi, aleşi prin concurs, la conducerea şcolilor; regândirea materiilor şi stabilirea unui curriculum naţional simplificat; competenţe digitale pentru cadrele didactice şi cursuri online pentru elevi; adoptarea procentului de 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede Legea educaţiei naţionale din 2011.

Pentru actuala coaliţie de guvernământ, educaţia nu este importantă. Au demonstrat că se poate ajunge departe şi fără prea multă şcoală, dacă cunoşti pe cine trebuie.

Cel mai proaspăt exemplu este cazul lui Bogdan Licu, propunerea PSD pentru rolul de judecător la Curtea Constituţională. A luat licenţa în drept cu nota 5 la Drept penal şi nota 6 la Drept civil; a plagiat grav în teza doctorală, pierzând astfel titlul de doctor. Cu toate astea, a fost votat de actuala coaliţie pentru a ajunge judecător la CCR, una dintre cele mai importante funcţii în stat.

USR va încerca să pună presiune pentru modificarea procentelor bugetate pentru educaţie.

Nu putem să acceptăm un buget de 2,4% din PIB. Este un procent care condamnă viitoarele generaţii la ignoranţă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ghervazen Longher.

Vă rog.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

La sfârşitul lunii aprilie am avut onoarea de a fi vizitaţi de doamna Agata Kornhauser-Duda, soţia preşedintelui Republicii Polone, Andrzej Duda. Împreună cu ambasadorul Republicii Polone în România, Maciej Lang, am întâmpinat-o la aeroport, iar apoi ne-am deplasat spre Soloneţu Nou, unde s-a întâlnit cu diaspora poloneză.

După o vizită la Şcoala Gimnazială "Henryk Sienkiewicz" şi o scurtă rugăciune la biserica "Coborârea Duhului Sfânt", din localitate, întreaga delegaţie s-a deplasat la Casa Polonă. Aici, prima doamnă a fost aşteptată de copii, tineri şi membri ai comunităţii, după vechea tradiţie poloneză, cu pâine şi sare.

A urmat apoi o ceremonie în cadrul căreia au fost înmânate decoraţii de stat unor membri din comunitatea noastră. Prima doamnă a ţinut să mulţumească comunităţii din România pentru faptul că au ştiut să păstreze şi să transmită limba, tradiţiile şi cultura poloneză.

La începutul lunii mai, polonezii din întreaga lume celebrează Ziua Diasporei Poloneze şi Ziua Drapelului Republicii Polone - 2 mai şi Ziua Constituţiei din 3 mai, care comemorează adoptarea primei constituţii scrise moderne din Europa, la 3 mai 1791. Cu acest prilej am marcat la Poiana Micului aceste sărbători atât de importante cu Sfânta Liturghie în Biserica "Sfântul Ioan Paul al II-lea", care a fost prezidată de capelanul polonezilor din dieceza de Iaşi, împreună cu capelanul Contingentului Militar Polonez care staţionează la Craiova şi preoţi din decanatul de Bucovina. În timpul liturghiei, militarii schimbului X al Contingentului Militar Polonez au prezentat onorul şi salutul drapelului. Au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi membrii comunităţilor poloneze şi macedonene din România.

În mod tradiţional, pe 2 mai, de Ziua Drapelului Republicii Polone şi de Ziua Diasporei Poloneze şi a Polonezilor din Străinătate, preşedintele Republicii Polone îi primeşte la Varşovia pe reprezentanţii diasporei poloneze din întreaga lume, eveniment la care particip în fiecare an.

Tot în cadrul acestei vizite am avut o întâlnire de lucru cu Jan Dziedziczak, secretar de stat, reprezentant al Guvernului pentru diaspora şi polonezii din străinătate, unde am discutat despre proiectele în curs de desfăşurare pe care Uniunea le are cu statul polon, dar şi despre cele viitoare, care vin în sprijinul păstrării, transmiterii şi cultivării limbii, tradiţiilor şi culturii poloneze.

Vă mulţumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Uniunea Polonezilor din România.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"«Noua» Strategie Naţională de Educaţie Parentală - un instrument neo-marxist de atac la drepturile copilului şi ale părinţilor"

În ultimele săptămâni, Ministerul Anti-Educaţiei Naţionale a lansat noi proiecte care conţin certe concepte şi elemente neo-marxiste de anulare a libertăţii, de ideologie de gen, de elemente derivate din ideologia LGBT.

Ministerul Anti-Educaţiei nu mai are răbdare şi doreşte nu doar continuarea anti-educaţiei copiilor, ci şi reeducarea părinţilor.

Sub masca unei necesităţi a reeducării părinţilor, proces numit educaţie parentală, asistăm la intenţia de a obliga părinţii să fie expuşi la o educaţie în care adevărul să fie amestecat cu minciuna. Există o motivaţie reală a unei educaţii parentale în prezent? Îndrăznesc să spun că da.

Motivele sunt destul de evidente: neglijarea tot mai accentuată a copiilor, prin plecarea părinţilor la muncă în străinătate; abandonul şcolar, care a atins cote foarte mari; sărăcia tot mai prezentă în familii, dar nu numai; performanţele şcolare tot mai proaste; consumul de droguri, delincvenţa minorilor; abuzul sexual asupra lor şi multe altele.

Acestea sunt probleme reale, dar cine este vinovat de ele? Părinţii sau tocmai autoritatea guvernamentală care promovează o anti-educaţie?

O anti-educaţie, prin negarea rolului esenţial al femeii în educaţia copiilor, negarea valorilor conservatoare în compunerea şi menţinerea unei societăţi armonioase bazate pe aceste valori, rolul benefic pe care l-ar avea ideologia de gen, LGBT, asupra copiilor, în fapt o construcţie artificială nocivă pentru sufletul şi mintea lor, rolul benefic pe care l-ar avea expunerea la ecran a copiilor şi multe altele.

Cine este vinovat de aceste probleme? Care sunt cauzele lor?

După părea celor care conduc, familia tradiţională şi părinţii ar fi vinovaţi de toate acestea, ca atare ei ar trebui reeducaţi.

În realitate, cei care ne conduc sunt adevăraţii vinovaţi. Guvernul este responsabil de mediul moral şi economic al societăţii, pe care el l-a modelat prin legi, proiecte şi finanţări.

Cine este vinovat de mediul economic foarte ostil creşterii copiilor? Familia cu copii sau statul care fiscalizează extrem de mult şi nu aduce nicio facilitate fiscală pentru ei?

Ni se spune că soluţia ar fi noi programe coordonate, de exemplu, de UNICEF, o organizaţie recunoscută pentru scopul declarat de reducere a vârstei consimţământului sexual, ca atare de legalizare a pedofiliei şi a prostituţiei.

Prin educaţia parentală se vor crea noi structuri instituţionale puternic birocratizate, se vor introduce noi discipline în curricula şcolară, una deja extrem de încărcată. Toate acestea înseamnă irosirea banului public. Vor fi cheltuite sume uriaşe pentru a forma aşa-zişi specialişti formatori, evaluatori şi aşa mai departe.

În plus, se va apela şi la externalizarea serviciilor de educaţie parentală către entităţi externe. Cine sunt acestea? Sunt tocmai cele care promovează conceptele de gen, LGBT, deci ONG-urile neomarxiste.

Concluzionez. AUR condamnă această Strategie Naţională de Educaţie Parentală şi luptă pentru rezolvarea reală a problemelor copiilor, prin: depolitizarea educaţiei, eliminând ideologia de gen; simplificarea programei şcolare; de-sexualizarea copiilor; conştientizarea riscurilor şi efectelor negative pe care le are expunerea la ecran asupra minţii copiilor; acordarea de facilităţi fiscale familiilor cu copii şi, deasupra tuturor, libertatea părinţilor de a decide asupra modului şi valorilor în care sunt educaţi copiii lor.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Lasca.

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Cum va fi România fără UE şi NATO?".

Stimaţi colegi,

Din ce în ce mai mulţi români văd UE şi NATO ca fiind nişte pietre legate de gâtul României, nişte pietre peste care nici apa nu trece din cauza slugilor care dintr-o eroare se află acum la conducerea ţării. Aceşti trădători au secătuit ţara de toate resursele care se află pe şi în pământul României, pământ apărat cu sângele străbunilor noştri şi lucrat cu sudoare de dimineaţa până seara.

Cum ar fi România fără UE?

În primul rând, nu am mai exporta materie primă pentru ca să primim înapoi deşeuri la preţ de lux. Înainte de UE am avut o industrie puternică, prin care vindeam produse finite de cea mai bună calitate din Europa şi nu vindeam materia primă pe bani de nimic. Aveam mii de întreprinderi în care lucrau milioane de oameni. Oameni care după Revoluţia din ’89 au devenit specialişti prin toate ţările Europei, neavând loc de incompetenţii care acum se pretind mântuitorii ţării.

Conducătorii de azi ai României sunt doar nişte farisei fără Dumnezeu pentru care banul este religia lor, iar trădarea este învăţătură de bază. Lemnul din pădurile României este efectiv furat din codrii ţării, sub ochii celor care ar trebuie să-l protejeze, iar pentru asta mai sunt şi plătiţi din banii românilor.

Sistemul medical este plin de "erori în halate albe", şi nu "eroi în halate albe", iar asta pentru că UE a impus românilor să se injecteze cu seruri experimentale. UE ne-a adus şantaj medical, demonstrând că politica UE nu este foarte diferită de doctrina nazistă.

UE ne-a adus mâncare din plastic, în timp ce bunicile sunt vânate mai ceva ca teroriştii pentru că vând o legătură de pătrunjel din grădină.

UE ne-a adus anormalitatea în familie şi ne explică că şi bărbaţii pot naşte, iar copiii noştri nu ar trebui să spună "mamă" şi "tată", ci "părinte 1" şi "părinte 2". Din păcate, aceste aberaţii sunt susţinute de unii din USR şi prezentate ca fiind "modernism" şi "civilizaţie", căzând într-un penibil evident.

Cum ar fi România fără NATO?

România a fost cândva a opta putere militară a Europei, fiind pe locul 17 în lume. Armata Română avea aproape 400.000 de militari activi, 6 milioane de militari rezervişti, 3.000 de tancuri şi aproape 1.000 de avioane de luptă.

Acum, România se situează pe locul 38 şi are 62.000 de militari activi şi doar 50.000 de cadre în rezervă. Asta ne-a adus NATO! O renunţare la capacitatea militară, cu complicitatea trădătorilor de ţară, pentru a fi carne de tun în diverse jocuri economice la nivel mondial. Reamintesc celor care îl admiră pe eroul din buncăr şi dansatorul pe tocuri, micul Zelenski, că Federaţia Rusă este a doua putere militară a lumii. Reamintesc că actorul Zelenski nu doreşte pace şi doreşte să implice cât mai multe ţări într-un război pentru care deja emite facturi de plată Europei. Cu siguranţă, această nesimţire a micului Zelenski nu va rămâne fără ecou câtă vreme acesta nu doreşte să iniţieze negocieri de pace.

Stimaţi colegi,

Românii nu doresc implicarea României în război! Românii sunt de 30 de ani refugiaţi în propria ţară şi nici UE şi NATO nu îi va ajuta cu adevărat!

Viitorul României aparţine patrioţilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent, Mihai Lasca.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi mă voi referi la un fenomen care a devenit alarmant pentru copiii care aparţin minorităţii rome, şi anume segregarea în unităţile de învăţământ.

Potrivit unui studiu recent, efectuat în peste 800 de unităţi şcolare din România - evident că cele 800 de unităţi şcolare reprezintă doar o parte din cele aproximativ 18.000 de unităţi de învăţământ din România -, dar în cele 800 de unităţi şcolare nivelul segregării copiilor pe criterii etnice este de peste 60%.

Repet, sunt cifre îngrijorătoare, cifre alarmante.

În prezent, avem în vigoare un ordin al ministrului educaţiei, prin care se interzice segregarea în unităţile de învăţământ pe criterii etnice, pe criterii legate de dizabilităţi sau alte asemenea discriminări.

Trebuie să ştiţi că segregarea, în fond, nu reprezintă nimic altceva decât o discriminare care, din păcate, la nivelul unei instituţii a statului român, aşa cum este şi unitatea şcolară, trebuie să fie interzisă. Interzisă nu printr-un ordin al ministrului, ci interzisă prin lege.

De aceea, în urma consultărilor cu colegii din cadrul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, cu alţi colegi din cadrul Partidului Social Democrat, vom depune cât de curând o propunere legislativă de modificare şi completare a Legii educaţiei naţionale, Legea nr. 1/2011, astfel încât segregarea în unităţile de învăţământ să fie interzisă prin lege.

Eu cred că este un pas important pe care noi, în calitate de for legislativ, ar trebui să îl facem, cu atât mai mult cu cât, ca reprezentanţi ai poporului român, trebuie să veghem la respectarea Constituţiei. În cazul de faţă, în cazul particular al segregării, acest fenomen intră în contradicţie - ca să nu spun încalcă flagrant - prevederile art. 32 din Constituţia României, care le garantează tuturor copiilor din această ţară acces egal la educaţie şi gratuit.

Repet, segregarea în unităţile de învăţământ trebuie interzisă prin lege şi acest lucru îl voi face în următoarea perioadă.

Am convingerea că voi avea sprijinul dumneavoastră şi eu cred că este timpul să punem punct unor nedreptăţi care s-au tot amplificat, în următoarea perioadă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Vă rog.

Domnul Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Vânzarea Mintiei - dovadă de trădare a PSD şi PNL"

Mintia s-a închis pe 5 martie 2021 şi a lăsat 20.000 de oameni, la Deva, în frig, în plină pandemie, a lăsat sute de oameni fără job-uri, job-urile de la Mintia, şi a lăsat Transilvania şi Banatul fără energie, aşa că trebuie să importe. Banatul şi Transilvania sunt, aşadar, dependente de importul de energie.

Domnule Ciucă, cum puteţi vorbi despre independenţa energetică dacă dumneavoastră vindeţi cea mai mare capacitate de producţie de energie electrică din Vestul ţării, pentru că asta este Mintia?!

Domnule Ciolacu, cum puteţi spune că partidul dumneavoastră ajută românii, când dumneavoastră aţi dezamăgit un judeţ întreg, Hunedoara? Aţi stat deoparte şi l-aţi privit pe Virgil Popescu cum închide Mintia, cum închide minele din Valea Jiului şi acum cum vinde Mintia.

Un singur judeţ din Vestul ţării a avut încredere în PSD, un singur judeţ a votat "roşu", a votat PSD la parlamentare, şi domnul Ciolacu l-a dezamăgit, pentru că afacerile grupurilor de interese între partide sunt mai importante decât job-urile oamenilor care i-au votat pe aceştia în funcţii.

Dacă statele străine sunt interesate să cumpere Mintia trebuie să fie profitabilă, nu? De ce statul român nu investeşte? Dacă Ungaria poate să îşi construiască la Paks capacităţi noi duble de producţie pentru ca să devină exportator de energie, dacă străinii vor să cumpere termocentralele noastre, de ce Guvernul nu este în stare să construiască, de ce Guvernul este în stare doar să vândă?

Mintia nu este doar cea mai mare capacitate de producţie a energiei electrice din Vestul ţării. Mintia este un punct strategic naţional care deserveşte siguranţa naţională.

De aceea vom cere înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind vânzarea Mintiei. Parlamentarii trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză dacă Mintia trebuie vândută sau trebuie menţinută la stat, trebuie retehnologizată. Vânzarea Mintiei trebuie făcută doar cu acordul Parlamentului!

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Au depus declaraţii în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, doamna Cristina-Elena Dinu, domnul Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Mirela Elena Adomnicăi, Alin Virgil Chirilă, Vasilică Toma, Dan-Constantin Şlincu, Ioan Vulpescu, Radu-Marcel Tuhuţ, Alexandra Huţu, Silviu Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Laurenţiu-Daniel Marin, Ghiţă Daniel.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Christine Thellmann, Florică Ică Calotă, Iulian-Alexandru Muraru, Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Florin-Alexandru Alexe, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Sebastian-Ioan Burduja, Ervin Molnar, János Kiss, Alexandru Popa, Gabriel-Ioan Avrămescu, George Şişcu, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Radu-Marin Moisin, Mircea Fechet, Angelica Fădor, Elena Hărătău.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Alin Apostol, Daniel Gheba, Simina Tulbure.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Sebastian Suciu, Nagy Vasile, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, Biró Rozália.

Din partea neafiliaţilor: Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea, Dănuţ Aelenei şi Nicolae Roman.

Declar prima parte a şedinţei închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Am luat act de decizia Curţii Constituţionale privind declararea ca neconstituţională a legii privind anularea pensiilor speciale pentru parlamentari, iniţiată şi votată de PSD. Motivarea Curţii nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, dar din comunicatul instituţiei am aflat că judecătorii constituţionali nu s-au pronunţat pe conţinutul legii, ci au contestat procedura foarte rapidă de vot, care ar fi afectat dezbaterea parlamentară.

Văd acum la colegii de la USR că s-au şi grăbit să depună un nou proiect. Asta arată că cei care s-au lansat în această cursă nu au înţeles nimic nici din Constituţie, nici din obiecţiile exprimate de Curtea Constituţională în această speţă.

Noul proiect de lege trebuie să rezulte din reexaminarea celui care a făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale.

Legea PSD privind desfiinţarea pensiilor speciale nu şi-a încetat efectele juridice. Acest lucru se întâmplă doar după 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial şi doar dacă Parlamentul nu va corecta, în acest interval, ceea ce au spus judecătorii constituţionali.

Daţi-mi voie să vă citesc articolul 147 alineatul (1) din Constituţie: "(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept".

Deci, nu e nevoie de nicio nouă lege pentru a duce la bun sfârşit desfiinţarea pensiilor speciale ale Parlamentarilor. Trebuie să aşteptăm publicarea deciziei Curţii Constituţionale, iar apoi cred că avem timp suficient, în 45 de zile, pentru a pune în acord legea deja existentă cu dispoziţiile Constituţiei. Putem parcurge în acest interval, cu aceeaşi lege, procedurile parlamentare la care s-au referit în comunicat membrii Curţii Constituţionale.

Din păcate, observ la colegii din USR acelaşi populism ridicol care se manifestă atunci când această formaţiune încearcă să capitalizeze politic diverse teme, fără însă a avea cunoştinţele minime necesare despre cum trebuie acţionat pentru a atinge scopurile vizate. Reamintesc doar cum doamnele şi domnii de la USR şi-au atacat la CCR propriul amendament propus la Codul penal de fostul ministru al justiţiei Stelian Ion. Nu doar că şi-au atacat propriul amendament, dar au mai şi pierdut competiţia cu ei înşişi. Acum, din acelaşi heirupism populist, comit aceeaşi eroare constituţională şi se grăbesc să arunce cu proiecte antipensii speciale, înainte de a citi cu atenţie prevederile din Constituţia României, despre cum trebuie procedat în aceste situaţii. V-am citit eu textul cu pricina şi sper că acum veţi înţelege care este procedura de urmat în acest caz.

Am convingerea că în privinţa conţinutului legii iniţiată de PSD nu vor fi obiecţii, iar dacă vom parcurge procedurile indicate de Curtea Constituţională, atunci legea îşi va putea relua aplicarea cu toate efectele juridice ce decurg din acest lucru.

Vă garantez că pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi eliminate.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Eu nu am cerut să fiu român! Am avut noroc!"

Mulţi oameni judecă militarii. Îi fac criminali, spun că au alternative, că nimeni nu-i obligă să intre în armată.

Aşa este! Pe vremuri însă erai obligat! Acum ţine doar de conştiinţă, de sacrificiu şi uneori de necesitate.

Unii o fac din dragoste, alţii pentru bani! Dar cineva trebuie să o facă şi pe asta, deoarece majoritatea doar când aud de un miting dau bir cu fugiţii. Mă întreb ce-ar face dacă li s-ar pune o cască pe cap, o armă în mână şi li s-ar cere să-şi apere familia, părinţii, vecinii, prietenii, naţiunea şi neamul?!

Majoritatea nu participă activ nici când este vorba să se implice pentru educaţie, sănătate, cultură, mediu etc.

Unii întreabă: "dar de ce militarul trebuie tratat altfel? El nu este tot om? Sunt cu stea în frunte?" Nu, nu sunt cu stea în frunte, dar stelele şi apoi tresele pe care le-au purtat pe umeri, le-au purtat cu demnitate, şi ei sunt cei care au făcut să funcţionăm ca o naţiune unitară, stabilă şi să avem siguranţa zilei de mâine.

Stelele acestea înseamnă să aperi o graniţă, un popor, un stat mai presus de tine însuţi! Stelele acelea au însemnat pregătire militară continuă, aplicaţii în poligoane, gărzi, decizii şi misiuni în străinătate. De unde mulţi nu s-au mai întors! Armata, alături de Biserică, a însemnat întotdeauna un factor de stabilitate pentru acest popor. Popor care în toate sondajele de opinie i-a arătat recunoştinţa sa!

Armata poate fi ucisă într-o ţară, dar ea devine o stare de spirit! Nu există familie de pe teritoriul României care să nu aibă un membru al ei militar sau fost militar: soţ, tată, frate, bunic.

Atunci de ce să nu-i ajutăm cu legi pe cei care şi-au adus contribuţia la ceea ce suntem astăzi.

Aşa cum spunea un coleg într-o declaraţie politică de anul trecut: "oare chiar toate proiectele de lege promovate în legislatura trecută fac rău României?! ".

Am convingerea fermă că nu este aşa!

Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor militare de stat - Pl-x 199/2020 este unul dintre acestea.

Este un proiect de lege foarte aşteptat şi care vizează aproximativ 150.000 de militari în rezervă şi în retragere. Prin această iniţiativă legislativă se doreşte în primul rând înlăturarea discriminărilor majore din sistemul pensiilor militare de stat referitoare la diferenţele de cuantumuri ale pensiilor pentru beneficiarii care au ieşit la pensie la intervale diferite de timp, dar au deţinut, au ocupat sau au avut grade, funcţii şi vechimi egale.

De asemenea, este creat cadrul legal pentru recalcularea pensiilor militare, proces efectuat în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi raportat la prevederile legale privind salarizarea militarilor, poliţiştilor şi poliţiştilor de penitenciare, aplicabile la data respectivă, în condiţii identice de funcţie şi de grad.

Aşa cum se vede, iniţiativa este un act de justiţie şi de onoare faţă de militarii din toate structurile componente ale Sistemului Naţional de Apărare.

Proiectul de lege cu avize favorabile de la Consiliul Economic şi Social, de la Consiliul Legislativ, adoptat în Senat în data de 23 aprilie 2020, aşteaptă introducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor de mai bine de doi ani de zile. Dar el s-a pierdut în jungla binecunoscutei birocraţii româneşti.

Armata României a fost o instituţie etalon. Militarii români au demonstrat mereu, în toate ocaziile, că îşi îndeplinesc cu profesionalism şi devotament misiunile: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României.

Din respect, avem datoria de a-i sprijini după retragerea din activitate, de a le asigura o viaţă demnă, decentă, în concordanţă cu importanţa socială, răspunderile şi privaţiunile serviciului militar.

Modul în care ne onorăm această responsabilitate reprezintă modul în care confirmăm că Armata română este o instituţie fundamentală a statului democratic român şi o garanţie a democraţiei.

Consider o datorie de onoare în a sprijini finalizarea acestei iniţiative legislative atât de aşteptată de seniorii militari. Ar fi o dovadă de respect din partea noastră, a tuturor. Menirea noastră este să îi onorăm pe toţi la fel, indiferent de orientarea lor politică! Când îţi aperi ţara şi neamul, nu ai orientare politică.

Domnul Adrian Alda:

"Lecţia oferită de data de 9 mai 1945, asimilată de unii doar pentru triumfalismul personal"

Scriitorul britanic Aldous Leonard Huxley aprecia, printre altele: "faptul că oamenii nu învaţă nimic din istorie e lecţia cea mai amară pe care istoria ne-o dă". Spusele acestuia se pot, din nefericire, proba, astăzi, prin războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

După victoriile de răsunet de pe fronturile de vest şi de est, la mijlocul secolului trecut, împotriva nazismului şi a unei dorinţe nejustificate de expansiune, dar şi după aproximativ şase ani de distrugere aproape totală a Europei, Rusia îşi lua şi ea, alături de alte state foste beligerante, o serie de angajamente de o importanţă crucială pentru stabilirea şi menţinerea păcii.

Aşadar, dezideratele de cucerire şi dominaţie, prin forţa armelor, erau, în mod legitim, temperate, începând din data de 9 mai 1945, şi controlate, pentru renaşterea democraţiei şi revenirea la o viaţă normală, printr-un proces susţinut de reconstrucţie amplă. Se deschideau perspectivele pentru o Europa unită.

Cinci ani mai târziu, în data de 9 mai 1950, declaraţia istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, statua Ziua Europei. Această sărbătoare era, încă de pe atunci, consacrată unităţii, căreia i s-au adăugat, odată cu trecerea anilor, standardele egale şi înalte pentru fiecare nou stat membru, democraţia autentică şi solidaritatea. Toate aceste momente nu sunt altceva decât lecţii de istorie dure şi deosebit de importante pentru generaţiile trecute prin aceste intervale de timp grele, dar şi pentru noi şi pentru toate generaţiile viitoare care ni se vor succeda.

Având în vedere trecutul recent, putem spune că tragediile generate de cele două conflagraţii mondiale au fost edificatoare pentru aproape toată lumea. Afirm şi subliniez cuvintele pentru aproape toată lumea, pentru că Federaţia Rusă, la momentul invadării Ucrainei, respectiv 24 februarie, a dovedit că experienţele anterioare prin care populaţia sa a trecut nu mai au niciun fel de relevanţă, nu mai contează nici jertfele batalioanelor sale din trecut, nici pierderile nejustificate de vieţi omeneşti din rândul civililor de atunci şi de acum. Pur şi simplu se probează o cutezanţă nelegitimă şi fără niciun fel de limită. Numai că tragismul situaţiei rezidă şi din caracteristica sa privind iremediabilul. Nimic nu va mai fi ce a fost înainte de intempestiva invazie! Nici oamenii, nici locurile, nici natura în integralitatea şi deplinătatea sa. Poate doar vitejia va fi, din nou, apreciată şi celebrată aşa cum se cuvine! Dar cu un preţ mult prea mare, ce va fi decontat pe zeci de ani, şi nu doar regional, ci şi în plan mondial! O formulă de-a dreptul ilegală de reîmpărţire a unor teritorii va continua să sfideze voinţa unor popoare, dreptul lor la viaţă, la integritate teritorială, la cultură, tradiţie şi istorie, la suveranitate, independenţă, într-un cuvânt la datul firesc al sorţii.

Şi pentru că am invocat cursul firesc al vieţii, tot în această zi, la 9 mai 1877, România a devenit stat independent. Un succes răsunător în acea epocă, în întreaga Europă.

Celebrarea celor trei evenimente fundamentale care s-au suprapus, în cronologia istorică, în această zi, atât pentru România, cât şi pentru Europa, care a renăscut succesiv în 1945 şi în 1950, trebuie să ne redea speranţa şi încrederea înfrângerii răului, reprezentat în această conjunctură periculoasă de teribilismul spiritului de aventură şi de risc extrem, generate de un cult al personalităţii deloc potrivit erei pe care o parcurgem.

Sunt convins că îmi daţi dreptate că, în plin secol XXI, nu mai e loc de sfere de influenţă şi suveranităţi limitate, de state care aplică politica bunului-plac al vreunui lider vremelnic. Prin eforturi susţinute în pace, timp de 80 de ani, am reuşit să formăm o comunitate internaţională unită, de state suverane. Respectul faţă de norme a fost un alt principiu-cheie pe care s-a fundamentat acest climat durabil de pace şi continuă să o facă în paralel cu atrocităţile desfăşurate de armata rusă în Ucraina.

Finalul celui de-al Doilea Război Mondial trebuie să ne reamintească tuturor care e soarta tiranilor şi a celor ce visează să ocupe teritoriile vecinilor şi să ajungă să domine lumea. Reiterarea cu premeditare a manifestării unei astfel de forme de degradare umană, ce va fi mereu hărăzită, într-un final deschis şi previzibil, eşecului şi condamnată atât timp cât va exista viaţă pe pământ, încă pune sub semnul întrebării securitatea în Europa, dreptul internaţional şi ordinea lumii bazată pe reguli.

Însă, având în vedere precedentele trecutului glorios al instituirii păcii, indiferent că vorbim de cele aniversate în data de 9 mai sau de celelalte evenimente complementare lor, aceste succese ne întăresc convingerile că şi în acest caz raţiunea va triumfa, iar armonia va reveni, pe continentul european, cât mai curând.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Pacea mondială nu poate fi asigurată fără eforturi creatoare, proporţionale cu pericolele care o ameninţă" - Declaraţia Schuman, mai 1950.

În 1950, naţiunile Europei făceau eforturi pentru a înlătura consecinţele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă.

Ţările Europei erau determinate să caute soluţii pentru a evita un alt război. Au ajuns la concluzia că, prin punerea în comun a producţiei de cărbune şi oţel, conform Declaraţiei Schuman, un eventual război între Franţa şi Germania, rivali istorici, "ar fi nu numai de neconceput, dar şi imposibil din punct de vedere material".

În acest context, Declaraţia rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept "Declaraţia Schuman". Textul prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg, a fost prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Uniunea s-a întemeiat pe valorile respectării demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi. Scopul Uniunii a fost acela de a oferi libertate, securitate şi justiţie fără frontiere interne, luând, în acelaşi timp, măsuri adecvate la frontierele externe pentru a reglementa azilul şi imigraţia şi pentru a preveni şi combate criminalitatea. Însă cel mai important obiectiv al acestui proiect grandios a fost şi este acela de a promova pacea.

Au trecut 72 de ani de la acel 9 mai, moment istoric reprezentat de Declaraţia Schuman, considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene, care a propus ideea unei noi forme de cooperare politică în Europa şi care ar face ca războiul dintre naţiunile Europei să fie de neconceput. De atunci, în fiecare an, de Ziua Europei sărbătorim pacea şi unitatea în Europa.

Acum însă, la început de mai 2022, Europa nu este în sărbătoare, cum ar fi trebuit să fie, se confruntă cu un război nejustificat, care afectează întreaga lume. În timp ce construcţia europeană oferă soluţii pentru pace şi pentru un viitor mai bun pentru cetăţenii săi, de 74 de zile asistăm neputincioşi în faţa unei agresiuni care nu poate fi motivată cu niciun argument, asistăm la o dramă de nedescris. În Ucraina, un război crud şi nejustificat ucide oameni nevinovaţi. Localităţi întregi sunt distruse de ferocitatea forţelor militare ruse. Astăzi, mai mult ca oricând, valorile care stau la baza creării şi activităţii Uniunii Europene - unitatea, solidaritatea, pacea, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, în special a dreptului fundamental la viaţă - devin indispensabile.

Încă de la începutul acestui conflict, UDMR şi-a exprimat solidaritatea cu Ucraina şi cu cetăţenii săi şi ne-a îngrijorat soarta românilor şi a tuturor comunităţilor etnice care trăiesc pe teritoriul acestei ţări.

Valorile democratice - dialogul permanent la masa tratativelor, respectarea drepturilor omului, păstrarea identităţii naţionale, limbii materne, acceptarea şi protejarea patrimoniului cultural propriu - sunt principiile care, de mai bine de 30 de ani, constituie baza pe care s-a clădit Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Acestea sunt şi rămân principiile pe baza asupra cărora analizăm şi încercăm să găsim mijloacele prin care putem detensiona situaţia actuală din vecinătatea noastră. Afirm cu toată convingerea că mijloacele paşnice, chiar şi în vreme de război, sunt cele care pot da rezultate.

Condamnăm ferm orice formă de violenţă, de încălcare a libertăţilor şi a drepturilor fundamentale şi suntem convinşi de faptul că subjugarea unei comunităţi, violarea suveranităţii unui stat, distrugerea integrităţii teritoriului unei ţări provoacă răni adânci care nu se vindecă niciodată şi, mai mult, duc la amplificarea tensiunilor, care, dincolo de orice consecinţă negativă politică sau economică, distrug societatea, afectează grav şi iremediabil familiile, viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Afirm cu convingere că nimeni nu are dreptul legitim de a distruge astfel valorile create.

Susţinem principiile democratice şi suntem permanent alături de Ucraina în aceste momente complicate.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"9 mai în istoria României şi a comunităţii europene"

Ziua de 9 mai are în conştiinţa poporului român, mai ales pentru noi, dobrogenii, o dublă semnificaţie: citirea Proclamaţiei Independenţei de Stat, la 9 mai 1877, în Parlamentul României şi ziua de naştere a Uniunii Europene, la 9 mai 1950.

La 9 mai 1877, conform dorinţei populaţiei, armatei, opiniei publice, grupurilor politice şi guvernului, are loc o sesiune extraordinară a Adunării Deputaţilor, unde avea să se proclame independenţa României. Parlamentul a adoptat declaraţia de independenţă în aceeaşi zi, principele Carol promulgând-o a doua zi, pe 10 mai, sub numele de "Proclamaţie", dând ordin să fie publicată în Monitorul Oficial.

Mihail Kogălniceanu, ministrul Afacerilor Străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare".

Proclamarea independenţei de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii româneşti de a pune Europa în faţa faptului împlinit. Atitudinea puterilor europene faţă de proclamarea de către România a independenţei naţionale a fost, în general, rezervată şi rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porţii şi Marii Britanii. Cea dintâi a declarat că îşi păstrează "drepturile intacte" asupra României şi-şi rezervă mijloacele de a le pune în aplicare. Guvernul englez, considerând proclamarea independenţei României "contrară tratatelor", s-a pronunţat pentru măsuri de pedepsire.

De asemenea, la 9 mai 1950, sărbătorim şi ziua de naştere a Uniunii Europene! După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe personalităţi marcante ale vieţii politice europene au fost preocupate de crearea unor instituţii pentru apărarea păcii şi prevenirea izbucnirii unor noi conflicte armate. Bazele Uniunii Europene vor fi aşezate la 9 mai 1950 prin propunerea unui plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, plan propus de către ministrul de Externe al Franţei, Robert Schuman, şi care va deschide drumul construcţiei europene de astăzi.

Declaraţia rostită de acesta a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept "Declaraţia Schuman". Textul prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

"Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto. Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare, proporţionale cu pericolele care o ameninţă", spunea Robert Schuman. România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007, în Uniunea Europeană.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"9 mai este ziua în care celebrăm pacea"

Ziua de 9 mai are o triplă semnificaţie pentru ţara noastră: Ziua Independenţei României, a Europei şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aş vrea să mă refer azi la ultima semnificaţie a acestei zile, deoarece trăim o perioadă extrem de tensionată, una aflată sub semnul războiului.

9 mai a devenit, de-a lungul timpului, o zi a memoriei, a toleranţei şi a păcii. Doar cu pace şi bună înţelegere pot fi realizate bunăstarea şi prosperitatea întregii omeniri.

Azi, când conflictul armat este la graniţele ţării, se cuvine să reflectăm la faptele celor care s-au jertfit pentru a pune capăt celei mai mari conflagraţii a lumii. Lecţiile trecutului trebuie să fie învăţate şi transmise generaţiilor viitoare, astfel încât ororile trecutului să nu se mai repete. Pacea se poate întemeia numai pe o cultură a păcii, care se poate obţine printr-un lung şi stăruitor proces de educaţie. Pacea este un instrument prin care apărăm dreptul la viaţă, valoarea supremă pe care am primit-o şi pe care nu avem dreptul s-o anihilăm.

9 mai este o zi a celebrării păcii, ea semnifică sfârşitul războiului, nicidecum începerea războiului. Este o sărbătoare cu o semnificaţie aparte pentru noi toţi, prin care ne arătăm respectul faţă de veterani, care, prin faptele lor pline de eroism, au pus capăt războiului.

Este o zi în care contează foarte mult ce mesaj transmitem societăţii. O pace durabilă este datoria fiecărui cetăţean, dar în mod special a fiecărui om politic. Noi trebuie să preţuim pacea şi să îi omagiem pe cei care ne-au asigurat-o prin sacrificiul lor.

Astăzi, armele se aud din nou în regiunea noastră. Dacă vrem să prevenim războiul, atunci este bine să vorbim doar de pace, oricât de dificil ar fi, pentru că, dacă nu vom reuşi să o păstrăm, preţul pe care îl vom plăti va fi prea mare.

Acum, poate mai mult ca oricând în ultimele decenii, nu trebuie să uităm ce au însemnat şi ce suferinţe au adus perioadele de conflict. Ameninţările la adresa securităţii au căpătat între timp forme care, din păcate, lovesc în oameni nevinovaţi.

În faţa unor astfel de ameninţări soluţiile pot fi găsite prin identificarea cauzelor, prin dialog şi cooperare la nivel naţional, european şi internaţional.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Ipocrizia USR"

Am văzut în ultima perioadă o campanie furibundă în mediul online, cu tente electorale evidente, desfăşurată de colegii de la USR, cu privire la dobânzile mari la care se împrumută ţara noastră pentru finanţarea necesarului intern.

O ipocrizie mai mare în politica noastră chiar nu mi-a fost dat să văd. Adică cei care au dat cea mai mare gaură bugetului de stat, prin achiziţia aberantă şi mult supradimensionată de vaccinuri COVID, tocmai ei s-au găsit să vorbească despre dezechilibrele bugetare!

Când erau la guvernare nu mai spuneau nimic, pentru că făceau parte din Guvernul care împrumuta în neştire, lucru ce a condus guvernarea din prezent la adevărate vârfuri istorice în privinţa sarcinii în rambursarea acestor datorii. Niciodată nu ne-aţi spus pe ce aţi irosit acei bani împrumutaţi cu nemiluita, pe care noi şi generaţiile viitoare vor trebui să-i ramburseze.

Aţi comandat vaccinuri într-un număr care ar fi permis vaccinarea de 6 ori a populaţiei eligibile din România şi astfel aţi dat o gaură bugetului de stat de trei sferturi de miliarde de euro. Aceşti bani trebuie plătiţi de guvernul actual, în condiţiile în care nu putem nici măcar să depozităm vaccinurile ce ar mai trebui livrate.

Evident că acest lucru afectează deficitul bugetar şi capacitatea de finanţare a României. De aceea mi se pare o mare ipocrizie ca, acum, din opoziţie, după ce ai distrus bugetul ţării, să te arăţi îngrijorat de dobânzile la care se împrumută ţara noastră.

Dar nu aceasta este cauza cea mai importantă pe care dobânzile pentru împrumuturile guvernamentale a crescut atât de mult. Dacă cei de la USR s-ar fi uitat puţin în jurul nostru, ar fi observat că acest fenomen nu se întâmplă doar în România.

Vă dau doar câteva date privind evoluţia dobânzilor din ultima lună la împrumuturile pe 10 ani.

În România creşterea a fost 22% (de la 6% în martie, la 7,35% în mai) şi am putea spune că e cea mai mică creştere din regiune.

Spre comparaţie, creşterea în Polonia a fost de 65% (de la 3,94% la 6,52%); în Slovacia care, atenţie, e în zona euro, avem o creştere de 700% (de la 0,23% la 1,81%; la fel în Austria, tot din zona euro, creşterea +400% (de la 0,35% la 1,49%); în Bulgaria, creşterea dobânzilor pe 10 ani a fost de 300% (de la 0,551% la 1,607%).

Este clar că în regiunea din proximitatea războiului din Ucraina investitorii consideră că riscurile sunt mai mari, iar acest lucru se reflectă şi în dobânzile plătite de state din această zonă. Este clar o cauză obiectivă, care nu ţine de politicile actualului guvern. Toate statele din regiune se împrumută mult mai scump.

În aceste condiţii, este de-a dreptul penibilă această campanie a USR. Este contrară intereselor României şi, implicit, împotriva intereselor celor care au votat acest partid. Scopul nostru, al cetăţenilor români, ar trebui să fie acela de a solicita pe o singură voce solidaritate din partea Uniunii Europene, la fel cum şi noi am fost solidari în privinţa aplicării restricţiilor economice împotriva Federaţiei Ruse şi faţă de situaţia refugiaţilor ucraineni care s-au stabilit sau au tranzitat ţara noastră.

În loc să se alăture PSD şi Guvernului care solicită Comisiei Europene să sprijine statele din prima linie a Uniunii Europene faţă de conflictul din Ucraina, cei de la USR nu fac decât să încerce să zădărnicească aceste eforturi pe care noi le facem în interesul României. În timp ce dânşii se ţineau de campanii pe Facebook, noi, cei din PSD şi din Guvern, am reuşit să coagulăm un grup de 10 state membre care, printr-o scrisoare oficială adresată Comisiei Europene, au solicitat flexibilizarea fondurilor europene astfel încât o parte din bani să poată fi utilizaţi pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor şi pentru combaterea efectelor economice provocate de conflictul din Ucraina.

Traversăm cu toţii o perioadă dificilă. Toate statele din Europa se confruntă cu inflaţie, cu creşterea preţurilor la energie şi la carburanţi, cu o creştere a dobânzilor şi cu probleme în funcţionarea lanţurilor de aprovizionare. Avem un război în toată regula la graniţa României şi a Uniunii Europene. Poate veţi înţelege şi dumneavoastră, stimaţi colegi de la USR, că în astfel de momente ar trebui, mai mult decât oricând, să fim uniţi şi să lucrăm împreună în interesul României. Dar să fiu sincer, nu mai am nicio speranţă de la dumneavoastră. Alegătorii vă vor judeca.

Domnul Vasile Cîtea:

"9 mai, trei celebrări şi trei ambianţe separate"

Chiar dacă această dată, numită "Ziua Victoriei", este atât de importantă în Rusia, ziua de 9 mai este o zi cu profundă rezonanţă în istoria poporului român. Sunt 3 evenimente importante: Ziua Independenţei, când se împlinesc astăzi 145 de ani de când ţara noastră şi-a proclamat Independenţa, Ziua Victoriei Naţiunilor Unite, când aniversăm 77 de ani de la victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, şi Ziua Europei.

Contrastul este izbitor între Rusia care profită de memoria Marelui Război Patriotic pentru propriul război actual şi, pe de altă parte, marea pace europeană, celebrată la Strasbourg. Aceasta este raţiunea de a fi a proiectului european şi sentimentul de apartenenţă la Uniunea Europeană.

Data a fost aleasă de membrii fondatori ai UE cu referire la 9 mai 1950. Ea corespunde "Declaraţiei Schuman". La vremea respectivă, ministrul francez de externe, Maurice Schumann, considerat unul dintre arhitecţii construcţiilor europene, îşi prezentase în acea zi propunerea referitoare la organizarea Europei: "Declaraţia Schuman" este considerată certificatul de naştere al Uniunii Europene.

Trebuie să fim conştienţi de importanţa calităţii de cetăţeni europeni, de drepturile şi obligaţiile pe care le presupune apartenenţa noastră la Uniunea Europeană.

Avem de realizat, în fiecare zi, cerinţele impuse de integrarea în structurile acestor uniuni de state suverane! Este momentul ca fiecare dintre noi să ne schimbăm atitudinea şi mentalitatea şi să înţelegem rolul nostru în noul context european.

Toţi aceşti ani au reprezentat momente istorice pline de semnificaţie, care au adus independenţă, pace şi perspectivă economică şi socială statului român modern.

Trăim într-o Uniune Europeană întemeiată pe principiile statului de drept, deţinând un sistem democratic bazat pe suveranitatea populară şi pe valorile acum incontestabile şi împărtăşite de marea majoritate a popoarelor europene. Iar sensul sărbătorii trebuie să constea în a nu uita calea parcursă pentru a realiza afirmarea acestor principii şi valori.

Suntem români, suntem cetăţeni europeni şi susţinem Ucraina!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, Uniunea Europeană!

Domnul Constantin Şovăială:

"Forţa Dreptei lucrează în slujba tuturor sibienilor!"

Cel mai tânăr partid din Romania, Forţa Dreptei, a fost lansat la Sibiu, alături de oameni profesionişti şi muncitori! Partidul Forţa Dreptei este singurul partid care s-a născut ca o necesitate naturală.

Nu a fost făcut pentru a "ciupi" ceva, pentru a oferi un paravan cuiva sau a oferi funcţii.

În momentul în care noua conducere a PNL a trădat interesele oamenilor de dreapta, noi, cei care am susţinut o direcţie de dreapta, pro-investiţii, pro-valori europene, pro-dezvoltare, ne-am delimitat de foştii noştri colegi care au urcat în căruţa lui Ciolacu.

Nu mai era normal să rămânem într-un partid care s-a pesedizat şi care a devenit un PSD mai mic, mai slab şi mai urâcios.

Nu ne-am dorit niciodată un stat care să facă pomeni, ci un stat care să investească în educaţie, în economie şi în oameni.

Ştim că cei care ne-au trimis să îi reprezentăm sunt oameni muncitori, vrednici, care nu vor să li se arunce un "voucher" la câteva luni, ci să li se dea undiţa cu care să poată hrăni familia pe termen lung.

La Sibiu, ca în toată ţara, construim o organizaţie nouă într-un partid nou, un partid în care promovările să fie făcute pe merit, nu pe pile şi pupat de inele. Oamenii deştepţi şi muncitori trebuie să fie mereu în faţă.

Enumăr câteva principii de la care nu vom face rabat.

La baza activităţii organizaţiei judeţene va sta Programul Politic al Forţei Drepte care promovează principiile democraţiei liberale, cum ar fi: drepturile şi libertăţile individuale, libertatea economică, separaţia puterilor în stat, egalitatea în faţa legii, egalitatea de şanse ş.a.m.d.

Statutul Forţei Drepte trebuie să fie literă de lege.

Libertatea de opinie şi de exprimare vor fi garantate. Nimeni nu va fi sancţionat pentru "delictul de opinie", iar şedinţele nu trebuie să fie simple monologuri, formalităţi, unde unii vin şi spun, iar alţii vin şi se prefac că ascultă. Acestea trebuie să fie un for pentru dezbatere.

Am plecat cu dreptul la drum!

Mulţumesc tuturor celor care au participat şi susţin Forţa Dreptei din Sibiu. Împreună suntem puternici şi putem reconstrui dreapta din Romania.

Doamna Cristina Burciu:

"Ziua Europei, o zi de sărbătoare a spiritului european - unitate, diversitate, toleranţă, responsabilitate!"

România a aniversat pentru a 16-a oară Ziua Europei, o zi de sărbătoare, dar şi de responsabilitate deopotrivă! Progresele reuşite de ţara noastră după momentul crucial al integrării în Uniunea Europeană sunt incontestabile şi remarcate de marea majoritate a românilor, al căror optimism pro-european nu a cunoscut niciun regres.

9 mai este o dată la care ne raportăm cu mândrie, dar prezenţa noastră în marea familie europeană ne obligă pe fiecare la mai mult. Mă refer la spiritul european de care trebuie să dăm dovadă în fiecare zi, deoarece Europa înseamnă diversitate, unitate, toleranţă, responsabilitate, profesionalism.

​Fără să minimalizăm progresele uriaşe înregistrate de România în cei 16 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, mai avem de rezolvat anumite aspecte şi disfuncţionalităţi legate de ponderea populaţiei sărace, a abandonului şcolar, a revitalizării clasei de mijloc, a dinamizării participării civice la viaţa comunităţii, dezvoltarea infrastructurii etc.

​Justiţia socială, întărirea instituţiilor publice, investiţiile în educaţie şi sănătate sunt şi trebuie să fie principalele noastre preocupări pentru a duce la finalizare proiectul României moderne, europene şi democratice. Nu în ultimul rând, avem nevoie de poziţii ferme şi demne, atât în cadrul instituţiilor Uniunii Europene, cât şi în Alianţa Atlanticului de Nord, deoarece trebuie să fim un partener egal şi cu aceleaşi drepturi ca şi ţările mai avansate.

Naţionalismul extremist, construit şi indus ani de zile în rândul conştiinţei colective, trebuie transpus într-un patriotism veritabil şi credibil pentru întreg poporul român, dar mai ales pentru partenerii externi, în contextul relaţiilor internaţionale ale veacului în care trăim.

​Din prisma României europene, Ziua Europei trebuie să ne încurajeze pe fiecare dintre noi să contribuim la finalizarea construcţiei statului modern, de drept şi democratic.

Cred că fiecare român este dator să contribuie, prin fapte şi atitudine, la realizarea idealului de cetăţean european spre care tindem, cel puţin atunci când ne comparăm cu ceilalţi europeni şi ne dorim "o ţară ca afară"!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Ziua Europei, o zi a unităţii românilor în spirit european!"

România a aniversat pentru a 16-a oară Ziua Europei după integrarea în marea familie europeană.

Ziua de 9 mai este nu doar Ziua Europei, ci semnifică alte două zile emblematice pentru naţiunea noastră: Ziua Independenţei, proclamată în 1877, şi Ziua victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945. Sunt trei evenimente reprezentative din istoria României, iar prezentul ne găseşte pe făgaşul european ireversibil, unde ne este şi ne-a fost dintotdeauna locul.

Uniunea Europeană s-a consolidat pe principiile unităţii, diversităţii, culturii, solidarităţii, dialogului şi civilizaţiei. Ziua Europei, cunoscută şi ca Ziua Uniunii Europene sau Ziua Schuman, a fost proclamată după declaraţia istorică din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman. Acesta a propus un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţile istorice dintre cele două ţări, fapt ce s-a transformat într-o cooperare politică care a stat la baza înfiinţării Uniunii Europene.

În ultima perioadă, România şi-a consolidat statutul de ţară respectată în spaţiul european, fapt demonstrat şi în perioada în care am deţinut Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în guvernarea PSD.

Sunt încrezătoare că în perioada următoare progresele ţării noastre pe calea europeană vor fi dinamizate, astfel încât să ne putem valorifica la maximum potenţialul uman şi tradiţiile cultural-istorice, pentru a deveni cu adevărat o naţiune de prim rang în Europa!

De Ziua Europei aş vrea ca toţi românii să se implice pozitiv în tot ceea ce fac, deoarece doar astfel putem duce România europeană spre dezvoltare, progres şi modernitate!

9 mai este o zi a spiritului european şi a unităţii noastre ca naţiune! Sunt convinsă că în viitor vom continua progresele înregistrate pe calea europeană, astfel încât să avem o ţară aşa cum ne dorim cu toţii!

La mulţi ani, România europeană!

La mulţi ani, Europa!

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

"Aspecte cu privire la Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile"

Guvernul a aprobat vineri, 6 mai, o Ordonanţa de urgenţă mult aşteptată de producătorii agricoli. Aceasta se referă la măsuri de acordare a unor microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat. Valoarea totală a alocărilor financiare este de 300 de milioane de euro. Se aşteaptă astfel ca în jur de 20.000 de beneficiari din agricultură, acvacultură, piscicultură şi industria alimentară, afectaţi de pandemia globală de COVID-19, să poată acoperi cheltuieli cu plata datoriilor curente către furnizori, inclusiv cei de utilităţi şi îngrăşăminte, domenii în care preţurile au crescut alarmant, datorii către stat, cheltuieli privind stocurile de materii prime şi materiale, achiziţionarea de servicii, echipamente, utilaje sau instalaţii.

Neadoptarea măsurii ar fi însemnat pierderea unor sume considerabile din fondurile externe nerambursabile alocate României, ţinând cont de faptul că ajutorul de stat se poate acorda doar până la data de 30 iunie 2022, dată-limită prevăzută de Comunicarea Comisiei privind Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19. Să nu uităm însă că, pentru a obţine aceste fonduri, este nevoie de modificarea Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020 şi aprobarea Comisiei. Deşi, după cum ne-au comunicat reprezentanţii Guvernului, schema a fost prenotificată, aprobările nu s-au obţinut încă, iar în lipsa lor, există riscul ca o parte din cheltuielile despre care vorbim la acest moment să fie neeligibile.

Atrag atenţia asupra calendarului foarte strâns cu privire la publicarea, consultările publice şi aprobarea Ghidurilor solicitantului şi a procedurilor de implementare, precum şi la semnarea protocoalelor între entităţile implicate în implementarea măsurilor de sprijin. În ciuda urgenţei, este imperios necesar ca aceste documente să fie transparente şi să răspundă nevoilor beneficiarilor. În acelaşi timp, este imperios necesar ca sistemele informatice implicate să funcţioneze corespunzător, selectarea cererilor de finanţare depuse în cadrul apelurilor de proiecte făcându-se în ordinea depunerii, în condiţiile în care se aşteaptă un număr mare de solicitanţi.

Solicit astfel Guvernului, prin ministerele de resort şi autorităţile de management implicate, să continue ritmul susţinut al demersurilor, în vederea emiterii deciziei de aprobare a schemei de ajutor de stat de către Comisie şi a parcurgerii graficului de implementare a măsurilor la nivel naţional, astfel încât contractele pentru ajutorul de stat să poată fi încheiate până la data de 30 iunie, în condiţii optime de funcţionare a sistemului informatic IMM Recover.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Şi, totuşi, ce jocuri face Tánczos Barna?"

Opinia publică din ţara noastră fierbe la aflarea veştii că aşa-zisa echipă naţională de hochei a României, alcătuită în cea mai mare parte din hocheişti români de etnie maghiară, a evoluat săptămâna trecută la Campionatul Mondial, în Slovenia, iar la ultimul meci, duminică, cu Ungaria, a avut loc un moment scandalos: sportivii s-au aliniat la finalul meciului şi au cântat împreună imnul Ţinutului Secuiesc.

Ca fost sportiv, care a reprezentat ţara noastră în diferite competiţii internaţionale, pot să manifest o anumită empatie faţă de eforturile sportivilor care reprezintă România chiar dacă sunt de etnie maghiară. Nu pot însă să înţeleg şi să tolerez gestul infam al hocheiştilor din naţionala României care au cântat aşa-zisul imn al Ţinutului Secuiesc. Este un afront şi o lipsă neruşinată de respect faţă de România, faţă de români şi faţă de tricolor. Şi mă alătur vicepremierului Sorin Grindeanu care a declarat că speră ca lucrurile să nu rămână nepedepsite. Cine nu respectă România nu are ce căuta în roşu, galben şi albastru! Pentru noi aceste culori înseamnă totul!

Dar, mai mult decât atât, la acea partidă şi-a făcut apariţia în tribună şi domnul Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor în Guvernul României. Ministrul nu era îmbrăcat în culorile României, aşa cum se echipează fanii României la meciurile naţionalei, ci era îmbrăcat într-un tricou albastru, al echipei de hochei HC Csikszereda Miercurea Ciuc, şi o pălărie, fiind înconjurat de fani cu însemnele Ungariei.

Presa a reamintit faptul că şi în trecut, în anul 2011, când Tánczos Barna era preşedintele Federaţiei Române de Hochei, s-a petrecut un episod asemănător. La un meci dintre România şi Ungaria, disputat la Miercurea Ciuc, sportivii din România au cântat imnul Ungariei.

De multe ori am apreciat la domnul ministru Tánczos Barna inteligenţa şi o anumită eleganţă în conduita oficială. Dar această atitudine de trădare a simbolurilor naţionale ale României, cu atât mai mult în această perioadă extrem de nesigură, mă determină să pun astfel de întrebări: Oare ce jocuri face domnul Tánczos Barna? Câtă încredere poate avea România într-un ministru care nu ratează nicio ocazie de a trăda simbolurile naţionale?

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"Oraş din România adus la sapă de lemn de coaliţia de guvernare PNL- PSD"

Alături de Vaslui, judeţul Botoşani reprezintă polul absolut al sărăciei din România. Această realitate tristă poate fi redată, la nivel statistic, în câteva cifre:

- la nivel de municipiu, într-un oraş de 100.000 de locuitori, există numai patru fabrici şi niciun parc industrial!;

- pe o rază de 60 de km. de străzi din municipiul Botoşani oamenii trăiesc în condiţii de secol XIX, fără apă, canalizare sau gaz;

- la capitolul atrageri de fonduri europene, Botoşaniul este pe ultimul loc din România, autorităţile locale aruncând efectiv pe apa sâmbetei 120 de milioane de euro, bani din care s-ar fi putut reface infrastructura rutieră, s-ar fi putut crea noi locuri de muncă, iar unele clădiri de patrimoniu s-ar fi putut reabilita.

Ca şi cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, administraţia locală a municipiului Botoşani a primit zilele trecute cea mai grea lovitură din ultimii 13 ani. Printr-o sentinţă judecătorească definitivă, municipalitatea este somată sa achite 16 milioane de euro unei societăţi, "Termica", înfiinţată chiar de primărie!

Dacă istoricul acestui litigiu este destul de încâlcit, consecinţele sale sunt pe cât de simple, pe atât de dezastruoase: autorităţile locale nu vor mai avea bani nici măcar pentru a continua proiectele începute sau întreţinerea anumitor servicii. Nicio străduţă din Botoşani nu va fi asfaltată şi nu se va putea asigura nici măcar iluminatul public.

Pe scurt, Botoşaniul este bun de plată şi se află în pragul falimentului!

Deşi problema era cunoscută în administraţia botoşăneană, fiind o adevărată bombă cu ceas, lucrurile nu s-au mişcat până când edilii nu s-au trezit cu portăreii la uşă. Primăria a pierdut procesul cu "Termica", iar în 2021 s-a trezit cu o somaţie silită pentru cele 16 milioane de euro. O adevărată catastrofă pentru municipalitate, mai ales că executarea silită ar fi blocat toate conturile instituţiei. Ultima cale de atac a fost un proces, pe care primăria l-a pierdut, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Hotărârea magistraţilor a fost aceeaşi. Primăria trebuie să plătească lichidatorului 16 milioane de euro.

Singura soluţie, de care depinde soarta celor 100.000 de locuitori ai municipiului Botoşani, o reprezintă un ajutor din fondurile de rezervă ale Guvernului, altfel oraşul va intra în faliment.

Fac apel către factorii decidenţi din Ministerul Finanţelor să ne ajute în această problemă. Soarta a 100.000 de cetăţeni depinde de decizia lor!

Doamna Alexandra Huţu:

"Ziua Europei din acest an, care se concentrează asupra problemelor tinerilor, este umbrită de războiul din Ucraina care afectează viaţa tuturor europenilor"

De 9 mai, când în fiecare an, începând cu 1985, se comemorează ziua istorică în care a fost pronunţată declaraţia Schuman în cadrul unui discurs ţinut la Paris, în 1950, de către ministrul francez al afacerilor externe, europenii sunt invitaţi să reflecteze, în egală măsură, şi la şansa pe care o au de a trăi în cea mai lungă perioadă de pace din istorie. Din păcate, vorbim de un război chiar în interiorul Europei, la graniţele Uniunii Europene.

Astăzi, în loc de a sărbători pacea, unitatea şi idealul propus Robert Schuman, care vorbea de o nouă formă de cooperare politică în Europa, care prevedea ca războiul dintre naţiunile Europei să fie de neconceput, Europa este acum zdruncinată din cauza invaziei Ucrainei de către Federaţia Rusă, cu implicaţii asupra tuturor ţărilor Uniunii Europene şi a fiecărei categorii sociale, ca urmare a crizei refugiaţilor, a crizei energiei şi a crizei economice.

Cu toate aceste crize suprapuse, în 2022 sărbătorim anul european al tineretului, motiv pentru care noi, cei de la PSD, atât la nivel guvernamental, cât şi parlamentar, am venit cu soluţii, programe, măsuri şi iniţiative legislative dedicate tinerilor din România. Pe toate palierele, de la educaţie, până la sănătate şi la stimulente pentru achiziţia de alimente sau a unei locuinţe.

În cadrul Programului "Sprijin pentru România", iniţiat de PSD şi aprobat de coaliţia de guvernare, am început să promovăm măsuri concrete care să rezolve cu adevărat priorităţile tinerilor şi ale familiilor cu copii.

Am început cu majorarea alocaţiei zilnice de hrană pentru copiii din sistemul de protecţie socială. De asemenea, am adoptat creşterea la 22 de lei/zi a alocaţiei de hrană pentru copiii şi tinerii din plasamente, cei din creşe şi unităţi de educaţiei timpurie, precum şi pentru mamele din centrele maternale.

Am prevăzut, în plus, acordarea de sprijin pentru integrarea socială şi transportul acestor tineri şi actualizarea anuală a sumelor pentru hrană, cu posibilitatea de suplimentare a fondurilor de către consiliile judeţene şi locale pentru a nu ajunge în situaţia în care inflaţia să depăşească costul alimentelor. Urmează să intre în vigoare, de la 1 iunie, măsura privind acordarea de vouchere pentru elevi, cu o valoare de 30 de euro lunar pentru rechizite, haine, alimente şi acordarea de credite în condiţii preferenţiale, în valoare de maximum 75.000 de lei, cu 80% garanţie de stat, care să asigure cheltuielile pentru educaţia copiilor, chirie sau avans la o locuinţă pentru tineri.

Suntem conştienţi că nu sunt suficiente aceste măsuri că trebuie să găsim mai multe soluţii pentru susţinerea tinerilor aflaţi în dificultate şi absolvenţilor de studii medii şi universitare pentru a se integra cât mai rapid pe piaţa muncii, să promovăm politici publice de creştere a natalităţii şi de protejare a copiilor, însă era obligatoriu să venim cu acest pachet de sprijin în contextul scăderii puterii de cumpărare generată de criza energiei, inflaţie şi conflictul din Ucraina. Urmează în perioada următoare să lansăm şi alte măsuri pentru tineri.

Nu putem să uităm că, înainte de a se declanşa războiul din Ucraina, cu toate problemele rezultate pe plan economic şi social, criza COVID-19 a fost cea care a avut un impact semnificativ asupra tinerilor. Mulţi dintre aceştia şi-au pierdut locul de muncă, iar sănătatea mintală şi emoţională le-a fost de asemenea afectată.

De aceea, atât la nivelul Uniunii Europene, dar şi al Guvernului şi Parlamentului României, s-a decis să se acorde prioritate problemelor copiilor şi tinerilor şi să se lucreze la soluţii reale pentru a le deschide mai multe perspective.

În calitate de parlamentar de Botoşani şi membru al Comisiei pentru administraţie publică şi al Comisiei pentru Mediu voi continua să susţin iniţiativele legislative şi demersurile de informare şi promovare a programelor dedicate copiilor din grupurile vulnerabile şi marginalizate, a tinerilor aflaţi la început de drum în carieră şi a familiilor cu copii pentru a depăşi toate obstacolele economice, sociale sau medicale, pentru a se integra la nivel social şi a beneficia de toate oportunităţile disponibile la nivel educaţional şi al pieţei muncii.

Toţi oamenii politici cred că avem datoria să facem tot ce putem pentru dezvoltarea personală, socială, economică şi profesională a copiilor şi tinerilor din ţara noastră.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Uniunea Europeană începe să se schimbe din 9 mai, iar România trebuie să conteze mai mult!"

Pe 9 mai s-a încheiat un an întreg de dezbateri legate de viitorul Uniunii din care şi noi facem parte. Este, poate, cel mai important eveniment al ultimelor decenii, deoarece vor fi propuse schimbări fundamentale ale modului în care UE funcţionează.

Liderii ţărilor membre ale UE au luat foarte în serios criticile venite din partea cetăţenilor din aceste ţări, legate de modul de lucru al uniunii, de birocraţie, dreptul la decizie şi chiar modul în care este auzită vocea oamenilor obişnuiţi la Bruxelles. De aceea, Parlamentul European, Consiliul şi Comisia Europeană au organizat Conferinţa pentru viitorul Europei, poate cea mai importantă campanie de dezbateri directe între cetăţenii tuturor ţărilor membre şi autorităţile de la Bruxelles. Concluziile acestor dezbateri vor deveni principiile care vor duce la schimbarea radicală a organizării Uniunii.

Am susţinut întotdeauna că ţara noastră trebuie să aibă o voce mult mai puternică în Uniunea Europeană. De altfel, nevoia de reformă a acestei structuri multistatale era evidentă de mult timp. Mă bucur că liderii europeni au înţeles că trebuie să asculte vocile oamenilor obişnuiţi, ale cetăţenilor care duc tot greul acestei uniuni.

Am avut români care au participat la aceste dezbateri directe şi cred că a fost foarte clar ce ne dorim: o reducere cât mai rapidă şi semnificativă a decalajelor nivelului de trai între diferitele ţări din UE; întărirea securităţii întregii Uniuni, dar nu doar militară, ci mai ales economică, însemnând o mai mare sprijinire a economiilor vulnerabile din UE; extinderea democraţiei participative, în sensul în care vocea cetăţenilor să aibă cu adevărat greutate în deciziile Uniunii. Toate aceste opinii au fost luate în considerare pentru documentul final care va duce la schimbarea radicală a Uniunii Europene.

Din data de 9 mai, Europa a intrat într-o nouă etapă de evoluţie, menită să facă faţă provocărilor lumii de mâine. Personal cred că unele măsuri propuse de cetăţeni trebuie implementate prioritar! În primul rând, trebuie renunţat la sistemul de vot în unanimitate, deoarece câţiva parlamentari din una-două ţări pot bloca iniţiative şi răspunsuri rapide ale Uniunii, cum ar fi politica de extindere, politica energetică sau principiile statului de drept.

De asemenea, consider că pentru viitorul UE este esenţială unificarea sistemelor bancare într-o piaţă financiară comună. Mai mult, acum bugetul Uniunii Europene este 2% din bugetul total al ţărilor membre. În 2022, bugetul total al UE este estimat la aproximativ 170 miliarde de euro, în timp ce bugetul total cumulat al ţărilor membre depăşeşte 6.700 miliarde de euro. Este un procent infim pentru o Uniune puternică! Un buget de 5-7% pentru Uniunea Europeană ar fi un pas important pentru creşterea coeziunii şi investiţiilor interstatale, cum ar fi o linie europeană de trenuri de mare viteză).

Luni, 9 mai 2022, de Ziua Europei, au fost făcute publice toate concluziile unui an de dezbateri cetăţeneşti din cadrul Conferinţei pentru viitorul Europei, urmând ca aceste dorinţe să devină principii universale ale unei noi organizări europene.

Domnul Ioan Mang:

"Despre orientarea în carieră a tinerilor"

Săptămâna trecută, am avut onoarea de a-l avea invitat la Oradea pe domnul Marius Constantin Budăi, ministrul Muncii şi al Solidarităţii Sociale. Împreună am participat la "Târgul locurilor de muncă şi de orientare în carieră", un eveniment organizat de AJOFM Bihor în cadrul unui proiect european. Am ţinut neapărat să vă relatez despre acest lucru pentru că nu a fost un târg oarecare, ci un eveniment de anvergură care, în viitorul nu foarte îndepărtat, va servi drept model naţional pentru Ministerul Muncii.

A fost o bucurie imensă pentru mine să văd prezenţi la acest eveniment dedicat pieţei muncii mii de tineri, precum şi sute de companii, furnizori de formare profesională, instituţii publice şi de învăţământ. Consider că prin astfel de evenimente reuşite putem să le arătăm cel mai bine tinerilor diversitatea de meserii pentru care pot opta şi să-i îndrumăm să intre în contact cu ele. Pentru că asta am putut vedea la Oradea, un lucru extrem de frumos şi care trebuie continuat la nivel naţional, nu doar un pliant dat în mâna unui elev, ci contactul direct cu meseria şi cu locurile de muncă disponibile, dar mai ales cu ce implică acestea în practică.

Orientarea profesională a tinerilor încă din şcoala gimnazială şi liceu este vitală pentru funcţionarea economiei noastre! Aşa cum le-am spus şi celor prezenţi la târg, atât ca dascăl, cât şi ca om politic îi îndemn pe toţi să îşi aleagă o meserie pe care să o iubească. Doar aşa vor putea excela în acea profesie şi doar aşa se vor putea bucura de satisfacţii profesionale şi materiale.

Pentru că cea mai bună protecţie socială este existenţa unui loc de muncă, guvernarea noastră nu mai trebuie să trateze doar efectele pieţei muncii, ci să vedem care sunt cauzele problemelor, ale nemulţumirilor existente din partea angajatorilor şi ale angajaţilor faţă de parteneri. Orientarea în carieră poate fi una dintre soluţiile pentru a rezolva problemele pieţei forţei de muncă din toată ţara. O altă soluţie stă în puterea dialogului. O comunicare onestă şi un dialog social corect între Guvern, patronate şi sindicate pot constitui temeliile un stat social al bunăstării pentru toate categoriile, de la antreprenori până la angajaţi.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Guvernul introduce un mecanism de actualizare a preţurilor cu 15% până la 40% şi pentru contractele pe bani europeni!"

Lucrările la investiţiile realizate prin proiecte cu fonduri europene sunt blocate sau se derulează cu încetinitorul din cauza creşterilor preţurilor la materialele de construcţii, energie şi carburant, la care se adaugă scumpirile generate de războiul din Ucraina.

Este o situaţie dificilă în care se găsesc atât firmele care au câştigat licitaţiile pentru contractele cu fonduri europene, dar şi beneficiarii investiţiilor, autorităţile publice care sperau să dezvolte comunităţile locale cu ajutorul fondurilor europene. Analizele arată că firmele de construcţii sunt practic în imposibilitatea de a realiza lucrările la noile preţuri, iar pe termen mediu şi lung nu se poate determina cu exactitate cât va dura conflictul din Ucraina şi efectele economice globale.

Am discutat cu constructorii din Vrancea, care au subliniat că materialele folosite în construcţii se scumpesc de la o lună la alta. Se dă comandă pentru o cantitate de ţeavă în luna mai şi este livrată în iunie, la alt preţ şi, implicit, într-o cantitate mai mică.

De exemplu, la proiectele de infrastructură de apă şi apă uzată studiile de fezabilitate şi devizele generale aferente acestora au fost elaborate în 2014 - 2015, şi pe cale de consecinţă costurile avute în vedere la determinarea valorii proiectelor şi a valorii estimate a contractelor nu mai reflectă realitatea de astăzi, când proiectele sunt în derulare.

De aceea, continuarea contractelor în condiţiile iniţiale, la preţuri de acum 2-3 ani, ar putea conduce la intrarea în faliment a societăţilor din domeniu, dar şi la pierderea fondurilor alocate României.

Soluţia este modelul propus de PSD în Programul "Sprijin pentru România", care a ajustat preţurile pentru proiecte cu finanţare naţională!

Am văzut ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul introduce un mecanism de actualizare a preţurilor cu 15% până la 40% şi pentru contractele pe bani europeni. Consider că este un prim pas pentru deblocarea situaţiei contractelor de investiţii cu fonduri europene. Este un demers care oferă încredere atât constructorilor, cât şi autorităţilor locale pentru continuarea activităţii pe şantiere şi reintrarea în graficul de execuţie a proiectelor.

Însă este nevoie de alte completări ale cadrului legislativ, în funcţie de evoluţia situaţiei economice. Am încredere că actualul titular al Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene va fi capabil să obţină rapid şi avizul necesar al Comisiei Europene, astfel încât să fie reluate lucrările pe şantierele de construcţii finanţare cu bani europeni.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Îndeplinirea angajamentelor asumate de România în faţa UE, mai importantă decât criticile"

Blamările venite din partea opoziţiei şi chiar a unor colegi din coaliţia de guvernare sunt constructive în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor ţării noastre pentru accesarea fondurilor europene, în special pentru recuperarea decalajelor apărute în procesul de atragere a miliardelor de euro din PNRR, cât şi din exerciţiul financiar 2021-2027, dar numai în măsura aportului lor personal, pozitiv, cuantificat în acest proces.

Nu este doar ironic să vii şi să critici actuala coaliţie de guvernare, şi chiar şi PSD, care nu a avut nicio pârghie în construcţia PNRR. După cum ştie toată lumea, acest domeniu este gestionat acum de PNL. Deci rezultă o probă clară că asemenea afirmaţii despre PSD sunt făcute doar din rea-voinţă. Însă, dincolo de "mărinimia" cu care unii îşi vorbesc în termeni mult prea duri propria ţară prin Parlamentul European, trebuie să admitem că, din păcate, mai ales în acest context al conflictului armat de la graniţa de Est, pentru România a devenit vital să facă dovada că ceea ce şi-a asumat în faţa UE se va concretiza odată cu infuzia financiară.

Admit că ar fi o sfidare nejustificată să ascundem că alte ţări, precum Franţa şi Spania, ne-au luat-o cu mult înainte şi au reuşit să direcţioneze mare parte dintre fondurile destinate lor pentru redresare şi rezilienţă economică, în timp ce noi nu avem încheiate încă acordurile de parteneriat. Este, în principal, o sarcină a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene să exploateze această şansă istorică oferită prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru România. Numai că acest minister a suferit o fractură decizională prin demisia fostului deţinător liberal al acestui portofoliu. De asemenea, deşi au proiectat împreună, cât au fost la guvernare PNL şi USR, acest PNRR, se pare că optica USR a fostului şef al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene nu s-a suprapus absolut deloc doar pe nevoile reale ale României, dar nici nu a coincis cu strategia succesorului său, a fostului ministru liberal, pentru acest domeniu.

După cum PSD a clamat, în mai multe rânduri, la fel cum au făcut-o şi alte state membre, cel puţin în cazul României, avem nevoie de o nouă rundă de negocieri pentru şi mai multe flexibilităţi în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene. Din experienţa altor state comunitare a rezultat că se poate, că o astfel de perspectivă este agreată şi de către Comisia Europeană.

Preluarea portofoliului Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene de către domnul Marcel Boloş, fost ministru în două rânduri pentru acest domeniu, în Cabinetele Orban I şi II, poate constitui o soluţie potrivită, cu care ţara noastră se poate prezenta la nivelul conducerii Uniunii Europene, astfel încât să recuperăm şi timpul pierdut, dar şi să devenim beneficiarii a noi oportunităţi financiare obţinute în urma unor alte tratative pentru mai multe flexibilităţi de care se pare că avem nevoie ca să îndeplinim cele peste 200 de investiţii şi 215 reforme stabilite.

Mai mult, experienţa anterioară a noului ministru de la investiţiile şi proiectele europene ne va feri din start de unele potenţiale critici ce ar putea veni ulterior, după controalele ce se vor desfăşura, în mod automat, după derularea lucrărilor. Banii din prefinanţarea de 3,7 miliarde de euro, destinaţi trecerii investiţiilor de la stadiul de proiecte de pe hârtie la implementarea lor concretă, au fost, deja, primiţi de România.

Iar dacă până acum am fost sub asediul observaţiilor privind unele erori mai mici sau mai mari sau chiar arătaţi cu degetul de către unii dintre comisarii europeni privind "lipsa proiectelor mature" dezvoltate de România pentru a accesa bani europeni, cred că de acum înainte vom putea depăşi şi acest neajuns. Nu este vorba doar că îmi exprim optimismul personal, ci am încredere în deprinderile însumate până acum la nivel decizional în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, astfel încât să ne prezentăm în faţa UE cu o viziune de dezvoltare de ansamblu pentru România şi să renunţăm, pe cât ne permite anvergura locală de dezvoltare, la ideea alocării de bani comunitari doar pentru proiecte mici.

Răspunzând criticii că România nu a fost pregătită, până acum, să absoarbă atât de mulţi bani europeni ca alte ţări, adaug seriei de explicaţii, pe care vi le-am oferit anterior, şi faptul că PSD, prin europarlamentarii săi, i-a solicitat comisarului european pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira, sprijin pentru salvarea fondurilor europene aferente perioadei 2014-2020, încă neutilizate de ţara noastră, pentru începerea implementării noului cadru financiar multianual 2021-2027 şi pentru optimizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Graţie eforturilor noastre şi la iniţiativa doamnei comisar, Executivul european a permis României mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor europene. În plus, colegii europarlamentari social-democraţi au deschis dialogul necesar cu Comisia Europeană, astfel încât să ajungem să implementăm adecvat acele proiecte de importanţă majoră care au fost afectate de actualul context geopolitic, dar şi de criza umanitară, de cea provocată de pandemie şi de cea energetică.

Aşadar, revizuirea acceptată la nivel european a planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă şi concretizarea priorităţilor României prind din ce în ce mai mult contur, astfel încât banii europeni să ajungă acolo unde pot ajuta direct populaţia.

Domnul Vasile Nagy:

"Facturile şi profitul - preţul la carburanţi"

Benzina şi motorina au avut parte de o scumpire accelerată de la începutul anului, cauzată în principal de majorarea accizei pe carburanţi, apoi de criza energetică, la care se adaugă contextul internaţional.

Evoluţiile pe piaţă sunt limitate de escaladarea tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina şi de ameninţările cu care se confruntă Emiratele Arabe Unite.

Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului.

Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile, legat de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.

O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt coate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari - o întârziere de 30-45 de zile, în funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere.

Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final.

În România există trei mari producători de carburanţi - Petrom, Rompetrol şi LukOil - şi mai mulţi distribuitori majori. Trendul de preţ al carburanţilor este urmat, fără excepţie, de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.

Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat, în 2021, cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari.

Cotaţia ţiţeiului Brent de referinţă la nivel global este astăzi la peste 100 de dolari pe baril, benzina şi motorina în România fiind la cele mai mari preţuri din istorie.

Preţul unui litru de carburant reprezintă în proporţie de mai mult de jumătate taxele şi accizele datorate statului.

Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă.

Statul este cel care profită cel mai mult în urma acestor creşteri, prin faptul că va încasa mai mult din taxe, dar că acest lucru vine cu un pericol - scăderea consumului.

Un procent de doar 45-48% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere.

Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA şi acciză.

Restul este componenta de preţ cu care jonglează producătorul şi distribuitorul de carburanţi: costuri logistice (distribuţie primară şi secundară - salarii, întreţinere, amortizări - rovigneta, anvelope de iarna), costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii), costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia), costuri financiare (dobânzi - credite investiţii, curs valutar), adaos comercial.

Când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea.

Depăşirea pragului de 8 lei pe litru reprezintă un record pentru piaţa din România şi vine în contextul cererii mari de carburanţi şi al preţurilor ridicate la toate mărfurile pe plan mondial.

Consiliul Concurenţei a demarat mai multe anchete, pe piaţa comercializării angro de carburanţi, pentru a identifica dacă există anumite înţelegeri între comercianţi. Instituţia a răspuns că analiza încă nu este gata şi nu doreşte să se pronunţe înainte de încheierea raportului.

Preţurile au crescut mai mult decât în mod normal, iar din cauza aşteptărilor s-a creat o bulă speculativă. În următoarele 6-12 luni lucrurile ar trebui să se mai regleze, să oprească din creşterea preţului sau chiar să revină un pic mai jos.

Efectele se văd pe tot lanţul după aceea, în special la bunurile cu valoare adăugată mică, la cele agricole, alimentare, iar în următoarea perioadă, probabil, preţurile la alimente, cam tot ce înseamnă inflaţie, vor continua să fie ridicate în următorii doi-trei ani dacă nu se intră într-o recesiune globală.

Din păcate, ne confruntăm cu o nouă creştere a preţului motorinei. O creştere care este pusă pe faptul că este primăvară, sunt lucrări agricole, şi cumva este motivată de acest element.

Este adevărat că, în general, în perioada verii apărea această creştere suplimentară, dar este greu de presupus că a putut să crească atât de mult preţul la motorină faţă de benzină.

Din păcate, nu ne putem aştepta la o reducere a preţului. Preţul la nivel european a prezentat din nou o creştere în ultimele zile.

Această creştere la nivel mondial se bazează pe diferenţa dintre cerere şi oferta. Dar ţările din zona Mării Negre, România, Bulgaria, Ucraina, au o problemă suplimentară, având în vedere că toate costurile cu transportul ţiţeiului în Marea Neagră au crescut formidabil de mult.

Atât costurile cu închirierea vaselor, cât şi cele cu asigurarea vaselor, pentru a putea asigura transportul, se vor reflecta în preţul benzinei de la pompă.

În ultimul timp, tot mai multe companii europene evită să mai importe petrol din Rusia, chiar şi în absenţa unor politici oficiale care să interzică importurile, însă exporturile de petrol ale Rusiei către India au crescut de patru ori în martie 2022 faţă de media lunară anterioară.

Este posibil ca până la vară, din cauza lipsei petrolului rusesc de pe piaţă, să crească riscul de a avea o raţionalizare a produselor petroliere de pe piaţa internă, criza de motorină având un impact mai devastator decât al unei crize a petrolului brut.

Românii care trăiesc în apropierea graniţei cu Ungaria sunt cei mai norocoşi din acest punct de vedere. Mulţi dintre ei alimentează în Ungaria vecină, unde preţul la pompe este cu mult sub cel practicat de benzinăriile din România.

Deşi Ungaria nu deţine niciun fel de resurse de petrol, un litru de motorină costă în această ţară doar 1,289 euro, cel mai ieftin dintre toate ţările membre UE. Spre comparaţie, în România un litru de motorină poate trece de 1,75 euro, la unele benzinării.

În următoarea perioadă n-o să vedem reduceri de preţuri, ci, mai degrabă, trebuie să ne aşteptăm la creşteri de preţuri.

Preţurile la carburanţi au ajuns la praguri exagerate. Un plin de 50 litri costă peste 400 de lei!

Benzina şi motorina, un lux pentru şoferii din ţara noastră!

Domnul Nicolae Giugea:

"Preţul carburanţilor va elimina creşterea economică în anul 2022!"

Principalii beneficiari ai majorărilor cu peste 60% a preţurilor carburanţilor sunt Guvernul României şi vânzătorii de benzină şi motorină. Guvernul a încasat în primele luni ale anului venituri mai mari cu aproape 40% din TVA şi cu aproape 10% din accize şi se bucură ori de câte ori preţul la pompă se majorează.

Distribuitorii de benzină şi motorină îşi freacă şi ei mâinile de fericire, căci profiturile s-au dublat şi există şanse să crească şi mai mult de atât. Cine sunt cei care pierd? Românii!

Preţul exorbitant al benzinei şi al motorinei a declanşat o degradare a puterii de cumpărare pentru românii de rând la fel de puternică precum cea din anii ‘90, când preţurile se majorau de la o zi la alta. Carnea, laptele, ouăle, uleiul sau pâinea şi-au dublat preţurile, în timp ce Guvernul nu ştie cum să onoreze promisiunea tichetelor de o sută şi ceva de lei pe lună, acordate doar celor cu venituri foarte scăzute, de parcă angajatul cu salariul minim ar fi vreun mare bogătaş.

Orice elev care a absolvit gimnaziul ştie că o creştere bruscă a preţurilor de consum determină o reducere drastică a cantităţilor consumate. Pe cale de consecinţă, România, ţara care importă mai mult decât exportă, se va confrunta în scurt timp cu acumularea de stocuri, pentru că populaţia nu are suficiente resurse financiare ca să le cumpere. De aici înainte ştim cu toţii că urmează stagnarea sau chiar scăderea economică, cu efecte devastatoare asupra tuturor echilibrelor economice. Ce au făcut cei responsabili pentru a opri acest tăvălug? Nimic.

În aproape toate statele europene, guvernele au pus în aplicare măsuri eficiente pentru a stăvili creşterile ameţitoare ale preţurilor la carburanţi. Toţi europenii au ştiut ce înseamnă să scapi din mână aceste preţuri, mai ales că traversăm o perioadă plină de multe alte provocări. La noi, Guvernul propune, nu ştie încă foarte bine cum, să acorde 50 de bani pe litru doar unor categorii de transportatori, nu tuturor, deşi carburanţii s-au scumpit cu aproape 4 lei pe litru.

Ce să spun? Improvizaţii şi soluţii neprofesioniste, care vor împinge preţurile benzinei şi motorinei şi mai sus. Îmi este greu să înţeleg de ce soluţiile propuse de mine şi de colegii mei, pe care le-au îmbrăţişat şi mulţi liberali şi social-democraţi, pentru stoparea creşterii preţurilor la carburanţi sunt ignorate. Formula era foarte simplă, fără să se mai mute banii dintr-un buzunar în altul. Plafonarea preţurilor la o valoare medie a anului trecut, concomitent cu o reducere a poverii fiscale pe aceste produse. Adică diminuarea cotei TVA şi a accizelor pentru o perioadă limitată de timp. Statul avea aceleaşi venituri, vânzătorii de carburanţi aceleaşi profituri, iar românii aceleaşi preţuri la pompă ca anul trecut.

Dacă în urmă cu o lună mai aveam îndoieli, acum am certitudinea că fără aplicarea acestor măsuri de stopare a creşterii preţului la carburanţi, România se îndreaptă cu paşi repezi către stagnare sau, şi mai rău, către recesiune economică.

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român - Fondul Proprietatea şi modul de gestionare a situaţiei din segmentul energetic"

Fondul Proprietatea a fost înfiinţat de Guvernul României în decembrie 2005, în baza dispoziţiilor H.G. nr. 1481/2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate în timpul comunismului - în special în cazurile în care restituirea în natură nu a fost posibilă -, prin acordarea de acţiuni la Fondul Proprietatea, în funcţie de pierderile suferite.

Această înfiinţare a avut, în primul rând, efecte asupra petenţilor care s-au dus în instanţele de judecată competente pentru a-şi redobândi imobilele în baza dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, republicată, dar şi a altor acte normative care stabileau condiţii de despăgubire a persoanelor care au fost expropriate în mod abuziv, ca urmare a instalării regimului comunist.

În 2005, legiuitorul român a înfiinţat Societatea Comercială Fondul Proprietatea S.A., care este o societate comercială pe acţiuni, şi nu o instituţie guvernamentală, şi se află sub controlul Adunării Generale a Acţionarilor. Procesul de restituire este total independent de Fondul Proprietatea, având în vedere faptul că este gestionat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca entitate juridică specializată din cadrul administraţiei centrale.

La Fondului Proprietatea, acţionarul unic iniţial a fost Statul român. În timp însă, acţiunile emise de Fondul Proprietatea au fost transferate, cu titlu gratuit, deţinătorilor de titluri de despăgubire emise la data constituirii Fondului, prin decizii emise ulterior înfiinţării Fondului Proprietatea. S-a stabilit numărul acţiunilor transferate prin raportare la valoarea titlurilor de despăgubire deţinute.

Este cunoscut faptul că valoarea iniţială nominală a unei acţiuni emise de Fondul Proprietatea a fost de 1 RON, iar în prezent, începând cu 16 iunie 2017, valoarea nominală a unei acţiuni emise de Fondul Proprietatea este de 0,52 RON.

Evoluţia acestor acţiuni a făcut ca acţiunile Fondului Proprietatea să fie tranzacţionate de către titularii acestora, în mod liber, la Bursa de Valori Bucureşti şi la London Stock Exchange prin intermediul Certificatelor de Depozit Globale (GDR-uri).

Începând cu anul 2010, Fondul Proprietatea este administrat de entităţi din grupul Franklin Templeton Investments. În septembrie 2010, funcţia de administrator unic era deţinută de Franklin Templeton Investment Ltd. United Kingdom Sucursala Bucureşti, care este o societate cu răspundere limitată înregistrată la Commission de Surveillance du Structure Financiere cu sediul social în Luxemburg.

În data de 1 decembrie 2020, ca urmare a implementării Brexit-ului, Fondul Proprietatea Franklin Investments Management Limited UK Sucursala Bucureşti a încetat să presteze activităţi desfăşurate în baza contractului de delegare, şi în prezent Franklin Investment Ltd. United Kingdom Sucursala Bucureşti prestează toate activităţile de management al portofoliului în favoarea fondului, dar administrează şi riscul, şi îndeplineşte şi alte funcţii administrative.

Obiectivul Fondului Proprietatea este aprecierea pe termen lung a capitalului prin investiţii făcute, în principal, în acţiuni şi instrumente financiare bazate pe acţiuni româneşti. Portofoliul este concentrat, în principal, în sectorul energiei electrice, sectorul petrolier şi al gazelor naturale, prin deţinerea unor companii listate şi nelistate, private sau controlate majoritar de statulrRomân.

La o privire de ansamblu asupra portofoliului Fondului şi evoluţiei lunare a Valorii Activului Net per acţiune se poate observa faptul că, la 31 martie 2022, deţinerile din sectorul de producţie de electricitate erau majoritare, şi anume 68,28%, urmate de deţinerile în electricitate şi gaz, cu distribuţie şi furnizare 8,62%, şi deţinerile în infrastructură 7,16%.

În ceea ce priveşte lichidităţile nete şi creanţele, 7.81% în 31 martie 2022, acestea includ depozite bancare, conturi bancare curente, titluri de stat pe termen scurt, creanţe privind dividendele, precum şi alte creanţe şi active din care se scade valoarea datoriilor şi a provizioanelor.

Fondul Proprietatea a cerut dividende suplimentare în valoare de 1 mld. lei de la Hidroelectrica, cererea fiind introdusă pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor producătorului de energie din 28 aprilie 2022. Acum se află deja distribuirea sumei de 2,83 miliarde de lei, ca dividende, din profitul înregistrat de companie anul trecut. Fondul Proprietatea deţine 20% din Hidroelectrica, astfel încât, pentru ca solicitarea sa să treacă de votul acţionarilor, este necesară aprobarea Ministerului Energiei, ce deţine 80% din companie.

Faza pregătirii tranzacţiei ar putea lua un timp pentru înstrăinarea celei mai mari părţi din pachetul de 20% din acţiunile Hidroelectrica de către Fondul Proprietatea. Se aşteaptă ca la finalul anului 2022 să se facă o listare prin care Fondul să vândă 15% din titlurile societăţii, fapt care ar face ca acest important acţionar minoritar să nu mai aibă motive să ridice obiecţii, referitor la achiziţia Electrica Furnizare de către producătorul de energie hidro.

Profiturile din scumpirile explozive din domeniul energiei electrice au mers debalansat către producători, în detrimentul transportatorului naţional Transelectrica şi al firmelor de distribuţie şi furnizare. O posibilă soluţie la acest dezechilibru ar putea fi preluarea unor societăţi de furnizare de către unii din marii câştigători ai creşterii preţurilor la energie, Hidroelectrica. În acest context Adunarea Generală a Acţionarilor de la Electrica, prin doamna director general, a afirmat că ar fi în analiză un proiect de vânzare a societăţii de furnizare din cadrul grupului către Hidroelectrica.

Electrica va distribui dividende şi anul viitor, în pofida pierderilor de peste jumătate de miliard lei din 2021 şi a persistenţei preţurilor mari de energie la consumatori. Se cunoaşte faptul că documentaţia aferentă unei astfel de tranzacţii a ajuns şi în analiza vânzătorului Electrica.

Hidroelectrica îşi propune să dezvolte în continuare portofoliul de furnizare în situaţia în care se constată diversificarea surselor de vânzare a energiei produse, supusă volatilităţii pieţei de energie. În acest mod se poate permite o creştere de predictibilitate a veniturilor societăţii, dar şi o extindere a portofoliului de furnizare.

Hidroelectrica se numără printre câştigătorii actualei crize energetice, în condiţiile în care, potrivit datelor preliminare ale acţionarului minoritar Fondul Proprietatea, Hidroelectrica a obţinut anul trecut, la nivel neconsolidat, un profit operaţional EBITDA (indicator economic "Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization" - înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) de 4,64 miliarde lei, cu 71,3% mai mare decât în 2020, la o cifră de afaceri de 6,33 miliarde lei, în creştere cu 64,8% faţă de anul anterior, pe fondul scumpirii masive a energiei pe pieţele angro şi al majorării producţiei.

În concluzie, considerăm deosebit de important modul în care Statul român, Fondul Proprietatea şi alte companii-cheie din segmentul energetic vor gestiona această achiziţie a companiei Electrica Furnizare, acţiune care poate aduce multe beneficii pentru toate tipurile de consumatori.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Ziua Europei, motiv de conştientizare a rolului tinerilor în actualul context al conflictului din Ucraina"

În acest an, Ziua Europei celebrează anul european al tineretului şi marchează, totodată, susţinerea faţă de Ucraina, ambele teme fiind motive de reflectare asupra unui viitor care să se bazeze pe pace, cooperare şi solidaritate.

În acest sens, consider că este important de stabilit un cadru legal, la nivel european, pentru a rezolva situaţia refugiaţilor din Ucraina. Scrisoarea celor 10 state ale Uniunii Europene, care cer Comisiei Europene fonduri pentru gestionarea crizei refugiaţilor, şi impactul economic al conflictului din Ucraina sunt pe agenda PSD.

Vreau să subliniez faptul că demersurile europarlamentarilor şi miniştrilor social-democraţi pe plan european, pentru a determina o reacţie de solidaritate a Uniunii Europene faţă de statele din prima linie care gestionează situaţia refugiaţilor sau care sunt cel mai afectate de consecinţele economice ale războiului din Ucraina, încep să dea rezultate. România a fost unul dintre iniţiatorii acestei acţiuni, de a se formula o scrisoare comună prin care se solicită un mecanism pentru accesarea fondurilor europene pentru statele din prima linie. Aceasta a fost propunerea PSD încă din primele săptămâni de la izbucnirea conflictului din Ucraina.

Până în prezent, Comisia Europeană a acceptat activarea unor mecanisme financiare deja existente la nivelul Uniunii Europene, "Cohesion’s Action for Refugees in Europe - CARE şi REACT-EU", însă în scrisoarea semnată de cele 10 state se arată că o parte din fondurile disponibile au fost utilizate în pandemia COVID, fiind necesare alte măsuri financiare.

Astfel, cele 10 state solicită flexibilizarea bugetului multianual al Uniunii Europene, astfel încât să se permită transferarea unor fonduri de la anumite capitole către chestiunile generate de problemele conflictului din Ucraina. De asemenea, se mai solicită intervenţii ad-hoc din partea Comisiei Europene pentru sprijinirea fluxurilor de refugiaţi.

În opinia mea şi a colegilor de la PSD, este important să continuăm eforturile de a determina instituţiile Uniunii Europene să elaboreze un mecanism concret şi permanent, pe perioada războiului din Ucraina, pentru gestionarea şi direcţionarea fluxului de refugiaţi către statele Uniunii Europene, astfel încât să nu apară niciun fel de probleme de ordin economic sau social care să afecteze ţările care primesc persoane, care provin din zona de conflict, pentru tranzit sau şedere temporară ori permanentă.

În acelaşi timp, România trebuie să ia măsuri concrete pentru asigurarea bunăstării şi oportunităţilor pentru dezvoltarea unei cariere şi formarea unei familii pentru toţi tinerii, astfel încât aceştia să nu fie afectaţi de actuala criză economică generată de războiul de la graniţele ţării noastre. În acest sens, PSD a inclus în Programul "Sprijin pentru România" trei proiecte dedicate tinerilor. Este vorba de ajutorul financiar pentru decontarea procedurilor de fertilizare in vitro pentru tinerii care nu pot avea copii din motive medicale; sprijinul acordat, sub forma unui credit garantat de stat, pentru familiile la început de drum şi susţinerea, prevăzută sub forma unui credit garantat de stat, pentru studenţii din România, astfel încât să-şi poată achita diverse cheltuieli de la materiale didactice, până la chirie sau alte necesităţi.

Aşadar, în actualul context regional de conflict, al unei crize economice care se manifestă printr-o inflaţie crescută trebuie să ne concentrăm pe susţinerea şi includerea tinerilor şi priorităţilor acestora în elaborarea politicilor publice şi a actelor normative pe care le promovăm, fie la nivel parlamentar, fie la nivel guvernamental. Pe de altă parte, este important să fim solidari cu refugiaţii din Ucraina care ajung la noi în ţară, dar nu trebuie să neglijăm deloc problemele tinerilor care au nevoie mai mult ca oricând de sprijin din partea statului pentru integrarea pe piaţa muncii şi pentru întemeierea unei familii aici, în România.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"O.U.G. privind actualizarea preţurilor materialelor de construcţii şi pentru contractele pe fonduri europene"

După modelul propus de PSD în Programul "Sprijin pentru România", Guvernul preia principiul actualizării preţurilor materialelor de construcţii şi în contractele cu finanţare europeană. Realitatea este că din cauza scumpirilor nu se mai puteau respecta nivelurile de preţ stabilite iniţial în contracte. Se introduce astfel un mecanism de actualizare a preţurilor cu 15% până la 40% şi pentru contractele pe bani europeni.

Vorbim practic de un prim demers menit să dea încredere atât constructorilor, cât şi autorităţilor pentru reluarea/continuarea activităţii pe şantiere şi reintrarea în graficul de execuţie al proiectelor.

De asemenea, este important de menţionat faptul că actualizările de preţ se aplică şi retroactiv, pe contractele în derulare. La acest moment, absorbţia fondurilor din exerciţiul financiar 2014-2020 este de 60%. Au mai rămas 14 miliarde de euro de atras/cheltuit până la finalul anului viitor. Se adaugă banii din PNRR, 29 de miliarde de euro, din care 14,9 miliarde sunt împrumuturi pentru care se plăteşte dobândă. Mai sunt şi cele aproximativ 30 de miliarde de euro pentru România din exerciţiul financiar 2021-2027.

Fără ajustarea necesară adusă de această ordonanţă, care să permită reluarea urgentă a lucrărilor la proiecte, multe miliarde de euro s-ar pierde, pur şi simplu.

România nu îşi poate permite acest lucru!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Înstrăinarea siguranţei energetice"

Declaraţia mea politica de astăzi este continuarea temei deschise de mine anterior, şi anume subminarea siguranţei energetice a României. Din păcate constat că situaţia în sectorul energetic se agravează continuu, iar Statul român perseverează în ideea de a-şi tăia craca de sub picioare în ceea ce priveşte siguranţa energetică.

Vă reamintesc faptul că mai bine de o treime din energia electrică produsă în România, mai exact 35,8% (date ANRE), este generată de hidrocentrale. În aceste condiţii, logic ar fi ca Statul român să aibă grijă de acest sector, cel puţin să-l întreţină, şi, în măsura posibilităţilor, să-l dezvolte.

Ce se întâmplă însă în realitate? În realitate, Statul român caută pretexte să mai vândă o parte din hidrocentrale, iar unii colegi din Parlament pregătesc activ terenul pentru a concesiona, închiria sau chiar a vinde hidrocentrale. Aici mă refer la deputatul din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, domnul Ganţ Ovidiu Victor care, în întrebarea sa adresată ministrului energiei, sugerează evaluarea posibilităţii de a concesiona, vinde sau închiria unele centrale hidroelectrice.

În aceste condiţii, mă întreb, ale cui interese le reprezintă domnul deputat Ganţ? Pentru că firesc ar fi să se pună problema de a creşte eficienţa, ponderea şi sustenabilitatea generării de curent al hidrocentralelor. În schimb, vedem o abordare paradoxal opusă a problemei - dacă hidrocentralele nu funcţionează, sau nu produc suficient curent, haideţi să scăpăm de ele, le vindem sau le concesionăm. În aşa fel problema va fi pasată altora şi mai câştigăm şi ceva bani din asta.

Dacă vânzarea hidrocentralelor ar rezolva problema gestiunii eficiente a acestora, atunci înseamnă că actuala gestiune este una defectuoasă, iar Statul român nu este în stare sa-şi gospodărească eficient capacităţile de producţie hidroelectrice, iar unii aleşi ai poporului, în loc să caute să îmbunătăţească procesul de exploatare şi să dezvolte acest domeniu strategic, caută să scape de ele şi poate pe seama asta, să se pricopsească şi cu ceva beneficii materiale consistente. Adoptând aceeaşi logică, am putea vinde terenurile agricole din România pe motiv că anul trecut a fost secetă şi nu am scos producţia aşteptată.

Referitor la dimensiunea strategică a sectorului energetic în buna funcţionare a unui stat, aş vrea să vă aduc exemplul Franţei, unde compania EDF, principalul producător al energiei electrice din Franţa, este deţinută de stat cu mai bine de 80% din acţiuni. Acum vă rog să faceţi un exerciţiu de imaginaţie, unde statul francez scoate la vânzare centrale electrice din cauza ineficienţei în gestiune a acestora. Un astfel de scenariu nu cred că ar fi posibil nici în cazul unei imaginaţii hiperdezvoltate. În consecinţă, consider justificate următoarele întrebări retorice:

De ce înstrăinarea hidrocentralelor este posibilă în Romania, iar în Franţa nu?

Ale cui interese le reprezintă de fapt cei ce îndeamnă la înstrăinarea capacităţilor de producţie a energiei electrice?

Mi se pare paradoxală ideea că siguranţa energetică a statului să nu fie controlată şi deţinută de stat, iar cei ce militează pentru înstrăinarea acestui sector, ori nu înţeleg profunzimea acestui subiect, ori sunt ghidaţi de dorinţa de a profita cu orice preţ.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"PSD vine cu măsuri concrete pentru protejarea angajaţilor cu salarii mici şi păstrarea forţei de muncă calificate pentru susţinerea activităţii IMM-urilor"

PSD îşi respectă toate angajamentele pe care şi le-a luat atunci când a intrat la guvernare. Încă o măsură importantă devine realitate în urma aprobării actului normativ, iniţiat de ministrul social-democrat al Finanţelor, pentru creşterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim la care taxele sunt zero.

PSD, fie prin iniţiativele parlamentare, fie prin proiectele şi hotărârile de Guvern propuse de miniştrii social-democraţi, implementează rapid măsurile din Programul "Sprijin pentru România". Pentru combaterea creşterii preţurilor şi asigurarea stabilităţii forţei de muncă calificate în mediul privat, ministrul Finanţelor a elaborat proiectul conform căruia angajatorii să poată opera, de la 1 iunie, creşterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim pentru angajaţii cu acest nivel de salarizare. Suma suplimentară de 200 de lei va fi scutită de taxe.

Acum, în România sunt 1,7 milioane de persoane angajate pe salariul minim, ceea ce reprezintă o treime din numărul total de angajaţi. Peste 80% dintre aceste persoane au cel puţin o calificare.

În viziunea noastră este inadmisibil ca într-o ţară europeană ca România să avem personal din domeniul sanitar, ingineri, maiştri, constructori, şoferi profesionişti, alte funcţii de management în sistemul privat, plătiţi cu salariul minim.

De aceea, măsura majorării salariului minim şi neimpozitarea acestuia a fost inclusă în pachetul de sprijin de ministrul Adrian Câciu, la propunerea reprezentanţilor mediul de afaceri, şi nu are impact bugetar. De această măsură vor beneficia şi persoanele nou angajate în perioada 1 iunie - 31 decembrie 2022, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut, stabilit potrivit contractului individual de muncă, este de 2.750 de lei. Creşterea voluntară a salariilor angajaţilor plătiţi cu salariul minim se adaugă măsurilor deja implementate din Programul "Sprijin pentru România".

Pachetul de măsuri iniţiat de PSD, care a început să fie pus în practică atât de actualul Guvern, cât şi la nivel parlamentar, va încetini creşterea inflaţiei. Vedem cum ţări cu economii puternice, precum Statele Unite, Germania, Franţa, Italia, se confruntă cu aceeaşi mare problemă - inflaţia. Ne-am fi dorit ca România să poată aloca mai multe resurse pentru sprijinirea populaţiei şi economiei. Dar au fost utilizate toate sursele de finanţare posibile, inclusiv fondurile europene care nu au fost accesate în exerciţiul financiar precedent, fonduri care acoperă jumătate din aceste program. Toate aceste măsuri anunţate, care au început să fie implementate rând pe rând, nu şi-au propus să îmbogăţească pe nimeni, ci să îi sprijine pe cei vulnerabili să îşi asigure strictul necesar, precum şi să susţină agricultura şi industria alimentară românească într-un moment în care toate ţările se concentrează pe problema alimentară şi problema financiară, pentru plata utilităţilor şi lucrurilor necesare pentru viaţa de zi cu zi. Niciunul dintre reprezentanţii partidelor de opoziţie care au criticat programul nu au propus nicio altă soluţie, ci au venit doar cu scandal, provocări şi acuze fără niciun fundament.

PSD va rămâne întotdeauna un apărător al drepturilor angajaţilor şi, în egală măsură, va susţine programe care să vină în sprijinul companiilor româneşti care au nevoie acută de forţă de muncă calificată aici, în ţară, pentru a putea să-şi menţină sau chiar să-şi dezvolte şi să-şi diversifice activitatea, fie că e vorba de producţie, servicii sau inovare şi energie verde.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD vine cu soluţii concrete pentru realizarea investiţiilor la nivel naţional şi regional"

La iniţiativa PSD, Guvernul a aprobat două acte normative pentru actualizarea preţurilor materialelor de construcţii, atât în contractele cu finanţare naţională, cât şi din fonduri europene, pentru a elimina piedicile din calea marilor investiţii în infrastructură.

Aşadar, de la intrarea în vigoare a celor două ordonanţe de urgenţă, toate costurile vor fi indexate pentru a acoperi creşterea preţurilor la materialele de construcţii şi energie, iar aceste prevederi vor fi incluse în clauzele contractelor cu termen mai mare de 6 luni. Acelaşi principiu se va aplica şi la proiectele europene, unde se introduce un mecanism de actualizare a preţurilor cu 15% până la 40%, după modelul propus de PSD în Programul "Sprijin pentru România".

Era obligatoriu să fie luate măsuri pentru susţinerea companiilor româneşti care au lucrări publice de infrastructură, întrucât, din cauza scumpirilor, nu se mai puteau respecta nivelurile de preţ stabilite iniţial în contracte şi astfel se oprea activitatea şi se bloca investiţia o perioadă foarte mare de timp.

Este un prim pas prin care să dea încredere atât constructorilor, cât şi autorităţilor pentru reluarea sau continuarea activităţii pe şantiere şi respectarea graficelor de execuţie a proiectelor. Bineînţeles că este nevoie şi de alte completări ale cadrului legislativ, precum şi de măsuri suplimentare de sprijinire a companiilor româneşti în toate domeniile de activitate, în funcţie de evoluţia situaţiei. Însă vreau să subliniez un lucru important în legătură cu această actualizare a preţurilor la materialele de construcţii, şi anume că se aplică şi retroactiv, inclusiv la contractele aflate în derulare.

În lipsa unor astfel de măsuri, o parte importantă din fondurile europene destinate lucrărilor de infrastructură s-ar fi pierdut, companiile aveau de suferit că nu încasau banii, iar cei mai afectaţi erau chiar beneficiarii acestor proiecte, adică cetăţenii. Măsura actualizării preţurilor materialelor de construcţii din contractele privind investiţiile publice deblochează investiţii de 40 de miliarde de lei. Acum, mai mult ca oricând, România are nevoie să se dezvolte prin investiţiile din fonduri europene, care să prevaleze cât mai consistent, nu doar în programare, ci şi în execuţie, în raport cu cele din bani naţionali. Trebuie să folosim şi ultimul cent din toate programele cu finanţare europeană, în special în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor de infrastructură naţională şi regională.

PSD a intrat la guvernare tocmai pentru a contribui cu măsuri concrete la dezvoltarea capacităţii de producţie a României, cât şi la creşterea investiţiilor publice în toate domeniile, de la căile rutiere şi feroviare până la infrastructura sanitară şi educaţională.

Este clar că un real stimulent în atragerea investiţiilor rămâne dezvoltarea infrastructurii naţionale care poate aduce beneficii întregii societăţi, nu doar investitorilor, prin efecte pozitive în lanţ asupra subcontractorilor locali, furnizorilor şi, nu în ultimul rând, comunităţii per ansamblu.

Practic, investiţiile în infrastructură pot genera o spirală ascendentă, ele contribuind, în sine, la atragerea altor investitori în zonele în care infrastructura se dezvoltă. De aceea, PSD a insistat permanent pe lansarea de programe prin care să fie cu adevărat sprijinit mediul de afaceri din ţara noastră, în tandem cu pachetele de măsuri pentru susţinerea populaţiei.

Domnul Vasilică Toma:

"Identitatea europeană a României şi a românilor"

"Va veni o zi în care voi... toate naţiunile continentului, fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi glorioasa voastră individualitate, veţi fonda o unitate superioară şi veţi construi fraternitatea europeană.", spunea în 1849 Victor Hugo.

Şi parcă nicicând nu au fost mai actuale, mai reale şi mai necesare aceste vorbe.

Ziua de 9 mai este o zi cu atât de multe semnificaţii, este Ziua Europei, Ziua Independenţei ţării noastre, ziua sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial.

Însă, oricât de multe semnificaţii am celebra în această zi, cu toate au acelaşi numitor comun. Unitatea şi solidaritatea pentru aceleaşi valori şi idealuri. Pace, libertate, apărarea şi promovarea principiilor democraţiei.

Suntem atât de multe naţiuni în Uniunea Europeană şi, dincolo de diferenţele şi diversitatea specifică, dincolo de identitatea naţională a fiecăruia dintre noi, cu toţii avem şi împărtăşim o identitate europeană comună bazată pe tot ce au mai bun şi mai profund fiinţa umană şi statul modern.

În ultimii 150 de ani, omenirea a progresat enorm. Iar acest progres a venit de multe ori prin suferinţă şi evenimente dintre cele mai tragice. Toate suferinţele îndurate, toată această luptă ne-au adus astăzi la conştiinţa superioară a necesităţii de a fi uniţi şi solidari pentru a promova şi apăra împreună pacea şi democraţia. Conflictul din Ucraina ne subliniază din ce în ce mai mult acest lucru. Istoria de până acum ne îndeamnă şi ea la această unitate.

De aceea, această zi este şi trebuie să fie cu mult mai mult decât o simplă celebrare. Ea este şi trebuie să fie manifestarea concretă a fiecăruia dintre noi, membri şi parte a Europei, de a nu pune niciodată la îndoială idealurile noastre comune şi a nu înceta niciodată să le apăram.

Suntem parte a Europei, iar aceasta înseamnă împreună pentru pace! Împreună pentru un prezent şi un viitor mai bun!

Domnul Daniel Tudorache:

Unii dintre români şi-ar dori ca România să se implice mai activ în Ucraina şi să livreze ucrainenilor armament greu, în timp ce alţii preferă ca ţara noastră să fie mai echidistantă şi să sprijine doar ucrainenii ajunşi pe teritoriul României, fără să acorde sprijin de război ţării vecine.

Împărtăşesc susţinerile potrivit cărora România trebuie să fie echilibrată.

Experţii în politică externă afirmă că acest echilibru de care a dat dovadă ţara noastră este, pe de o parte, pe fondul unor situaţii speciale şi al relaţiilor dintre România şi Ucraina de-a lungul a cel puţin trei decenii, şi, pe de altă parte, ca măsură de precauţie, întrucât România se teme de Ucraina, geopolitic vorbind.

Personal, nu îmbrăţişez niciuna dintre aceste două teorii, întrucât România a dovedit deja contrariul pe parcursul celor aproximativ 80 de zile de război, însă opinez că importanţa geostrategică a României, ca ţară membră NATO, ne obligă să urmăm calea echilibrului. România are o poziţie geostrategică importantă în partea de est a NATO, şi o Românie sigură înseamnă mai multă siguranţă şi pentru fraţii noştri din Republica Moldova, pentru poporul român, pentru refugiaţii ucraineni şi, nu în ultimul rând, pentru întregul bloc NATO.

România a arătat că vrea pace în ţara vecină, în UE şi pe glob, dar, în egală măsură, a dovedit că este puternică, primitoare, că inima românilor nu are graniţe, şi, prin modul în care ţara noastră a gestionat situaţia refugiaţilor şi a dovedit că este partener de nădejde, atât ca membru UE, cât şi ca membru NATO, consider că România merită să se alăture spaţiului Schengen.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Partidul Social Democrat îşi asumă protejarea pădurilor din România"

DNA-ul pădurilor, aşa cum a fost elaborată propunerea de către USR, nu a trecut testul constituţionalităţii, aşa cum nici partidul amintit nu a demonstrat încă maturitate politică.

În acest sens, Partidul Social Democrat va ţine cont de decizia şi motivarea Curţii Constituţionale a României şi va veni cu propriile propuneri, astfel încât, la final, să votăm o lege bună, aplicabilă şi constituţională.

Am fost ales deputat într-unul dintre cele mai verzi judeţe ale României, am locuit toată viaţa în munţii Apuseni şi înţeleg pe deplin însemnătatea unei păduri sănătoase şi a unei exploatări sustenabile şi echilibrate care să genereze venituri comunităţilor locale, dar şi garanţia protejării mediului înconjurător.

Partidul Social Democrat nu poate fi acuzat că nu protejează pădurile. Este singurul partid care, de câte ori a fost la guvernare, a adoptat măsuri împotriva tăierilor ilegale. PSD este partidul care a înfiinţat Radarul Pădurilor şi Sistemul 112 pentru transportul de lemn.

Tot Partidul Social Democrat a adoptat noul Cod silvic şi Legea Contravenţiilor Silvice, care prevede amenzi uriaşe pentru lemnul tăiat ilegal şi pentru transportul de lemn tăiat ilegal, inclusiv confiscarea mijlocului de transport folosit pentru asta.

Înţelegem faptul că protejarea mediului a devenit, din cauza schimbărilor climatice, un discurs la îndemână pentru majoritatea oamenilor noi din politică, însă de la vorbe şi sloganuri rostite cu pioşenie în campaniile electorale şi până la a elabora cadrul legislativ necesar, este o cale lungă care necesită profesionalism ce poate fi probat oricând cu fapte şi acţiuni concrete.

În acest sens, vă prezint doar câteva dintre realizările Partidului Social Democrat în domeniul protejării mediului şi pădurilor.

Datorită Radarului Pădurilor, care nu permite achiziţia de lemn tăiat ilegal, s-a ajuns la situaţia că România a devenit din exportator de buştean, importator de buştean. Exportăm circa 0,3 milioane m³/an şi importăm circa 2,5 milioane m³/an. Timp în care pădurile noastre se regenerează.

Tăierile ilegale au scăzut drastic: de la 8,8 milioane m³/an lemn tăiat ilegal, conform raportului Curţii de Conturi a României din anul 2014, s-a ajuns la circa 0,4 milioane m³/an.

O altă măsură foarte importantă elaborată de PSD este reprezentată de acordarea unor compensaţii financiare pentru proprietarii de păduri aflate în arii protejate, unde există restricţii în recoltarea lemnului. Este pentru prima dată când se corectează o mare nedreptate făcută proprietarilor de păduri din zonele protejate, care sunt obligaţi prin lege să nu valorifice propriul bun.

De asemenea, am asigurat, cu prioritate, lemnul de foc pentru populaţie prin hotărârea de Guvern care a reglementat vânzarea directă, fără intermediari, a lemnului de foc către populaţie şi către unităţile de interes public local, şcoli, grădiniţe, instituţii etc., din pădurile proprietate publică.

În acelaşi timp, PSD a simplificat procedurile care facilitează accesul cetăţenilor la lemnul din propriile păduri şi din vegetaţia din afara fondului forestier şi a demarat şi finanţat din Fondul pentru Mediu programul de identificare şi punere sub protecţie a pădurilor virgine şi cvasivirgine prin includerea lor în Catalogul naţional al pădurilor virgine.

Aş dori să închei declaraţia, amintind colegilor de la USR că Partidul Social Democrat a demarat în această primăvară o amplă campanie de împădurire intitulată "Pentru o Românie verde", prin care vom planta 500.000 de arbori, o gură de oxigen pentru generaţiile viitoare!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Despre falsul sentiment de siguranţă"

Se instalează în România un fals sentiment de siguranţă, într-un moment extrem de delicat, când avem la graniţe un război de o rară violenţă, care generează crize economice şi sociale de o amploare pe care cu greu o putem evalua corect acum. "Ce ni se poate întâmpla rău? Suntem membri ai NATO şi ai UE! Suntem la adăpost!". Da, suntem, şi bine că ne-am propus să fim, şi am plătit preţul aderării, dureros pentru mulţi români.

NATO şi UE pot face multe pentru noi, cu o condiţie: să se găsească un consens asupra măsurilor necesare. Sunt atâtea naţiuni prezente, fiecare cu viziunea ei, cu interesele ei, cu capacităţile ei de a produce "securitate" şi resurse materiale şi financiare pentru asigurarea ei. Iar solidaritatea de faţadă este, acum, cel mai mare rău care ni se poate întâmpla. Ea are costuri morale şi economice, iar consecinţele politice, pe termen lung, pot fi dintre cele care ridică, dinspre refulările bazinului de electori, afinităţi extremiste sau hiperconservatoare.

Problema cu adevărat spinoasă o reprezintă răspunsul la întrebarea, pe care o ocolim cu metodă: Ce facem noi pentru noi în aceste crize? Ceea ce ar trebui să facem şi în condiţii normale, în care nu suntem presaţi de crize: să acţionăm cu ochii pe agenda publică. Reducerea dependenţei energetice este importantă acum, dar la fel era şi acum cinci ani, şi acum zece ani. Şi am amânat deciziile! Refacerea sistemelor de irigaţii, la fel. Dacă se întâmplă ceva, de unde luăm cele 80% din alimentele pe care le importăm, deşi avem un important potenţial agricol? Şi noi ce facem acum? Discuţii despre intervenţia statului versus piaţa dereglementată? Timp în care ţăranii rămân cu recoltele pe câmp, putrezind? Fac trimitere directă la unele măsuri de calmare a inflaţiei. Dacă vom continua pe drumul ăsta, întârziind cu orice preţ aplicarea măsurilor sociale, vom avea mari probleme. Nemulţumirea socială creşte şi la noi, creşte şi în Europa. Nu mi se pare că dovedim prea multă abilitate în a o ţine sub control.

Solidaritatea se construieşte, şi politicul este cel care o construieşte. Deocamdată continuăm opera de dezbinare. Nici NATO şi nici UE nu ne pot apăra de neputinţele noastre, de conflictele noastre. Nu ele pot pune capăt războiului româno-român. Noi trebuie să facem asta. Renunţând la populisme ieftine şi la nepăsare, la abordările superficiale şi la excluderea celuilalt. Adică fiind responsabili şi serioşi. Maniere la care nu am excelat politic niciodată.

Doamna Christine Thellmann:

"9 mai - ziua speranţei, a păcii şi umanităţii"

Pentru întreaga lume, 9 mai a simbolizat, timp de aproape 8 decenii, sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. 5 ani mai târziu, acest fapt istoric a pus bazele Uniunii Europene. O uniune de state libere şi democratice care a adus prosperitatea şi pacea pe vechiul continent pentru milioane de cetăţeni.

La numai o zi distanţă, pe data de 10 mai, România sărbătoreşte Ziua Independenţei de Stat. În această zi, (re)învăţăm, de fiecare dată, lecţia demnităţii, umanităţii, sacrificiului şi iubirii de patrie şi neam. Mai avem puţini veterani printre noi. De aceea, poveştile lor sunt atât de importante pentru noi.

În urmă cu două luni, credeam că generaţia noastră va cunoaşte ce înseamnă războiul doar din cărţi şi din filme. Dar realitatea ne-a arătat că nimic nu durează veşnic. Lecţia pe care o învăţăm în aceste zile este că trebuie să fim uniţi, solidari şi să apărăm ce au câştigat pentru noi bunicii noştri: pacea şi normalitatea.

Realitatea este că dacă nu eram membri UE şi NATO, ţara noastră ar fi avut foarte mult de pierdut. Astăzi, trebuie să le fim recunoscători înaintaşilor noştri care au avut idealuri şi au luptat pentru ca România să facă parte din cele mai puternice alianţe.

Astăzi, România poate ajuta Ucraina şi poate găzdui sute de mii de refugiaţi. În plus, România a primit sprijin din partea UE - 450 de milioane de euro pentru a putea gestiona situaţia refugiaţilor din Ucraina.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în ţara noastră au intrat peste 800.000 de refugiaţi din Ucraina. Refugiaţii se pot încadra în muncă pe teritoriul României fără a fi necesară obţinerea vizei de şedere în scop de muncă de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina şi până în prezent, numărul contractelor de muncă ale cetăţenilor ucraineni înregistrate în Revisal a crescut de la 2.666 contracte înregistrate în data de 24 februarie, la 5.075 contracte înregistrate la 9 mai 2022.

Uniunea Europeană trebuie să fie şi mai unită în faţa ameninţărilor războiului.

Doamna Elena Hărătău:

"10 mai este, prin lege, Ziua Independenţei Naţionale a României"

Ziua de 9 mai 2022 va rămâne una neagră în mentalul colectiv românesc nu doar din cauza imaginilor cu Armata Roşie aclamându-l pe Vladimir Putin la Moscova.

Un alt aspect, deloc mai prejos ca importanţă, a fost încălcarea unei legi, laolaltă de instituţii ale statului şi de reprezentanţi ai autorităţilor locale.

Concret, anul trecut, Parlamentul României a restabilit 10 mai ca zi a independenţei, punând capăt falsului istoric impus de regimul comunist începând cu 1948.

Aprobată cu o majoritate largă de voturi în ambele Camere ale Parlamentului, Legea nr. 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României stipulează la articolul 1: "Ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională, lucrătoare".

Iar articolul 2 prevede clar că "Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul, celelalte autorităţi publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi zilei prevăzute la art. 1". Iar ziua prevăzută la articolul 1 este 10 mai!

Am constatat cu regret cum primari, preşedinţi de consilii judeţene, prefecţi, perpetuând tradiţia comunistă, au organizat manifestări publice pe 9 mai, fără să ţină cont de adevărata zi a independenţei României.

Pot să înţeleg că unii nu vor să accepte că această controversă politică privind ziua proclamării independenţei a fost tranşată cu argumente ştiinţifice de Academia Română, care a susţinut puternic adoptarea legii despre care vorbesc.

Nu pot să înţeleg însă cum reprezentanţi ai autorităţilor locale îşi permit să încalce legea şi să facă şi paradă din asta.

Solicit tuturor autorităţilor puterii centrale responsabile de respectarea legislaţiei să îi atenţioneze pe toţi cei vinovaţi de încălcarea Legii nr. 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României, pentru ca aceste fapte să nu se mai repete.

Domnul Alexandru Popa:

"PNL îi sprijină pe românii afectaţi de creşterea preţurilor"

În faţa provocărilor economice şi sociale majore cu care ne confruntăm, Guvernul, condus de liberalul Nicolae Ciucă, vine cu soluţii de sprijin pentru românii afectaţi de explozia preţurilor la bunurile de consum. Consider că este extrem de important să fim solidari şi să ne respectăm, aşadar, angajamentele asumate în faţa cetăţenilor în campaniile electorale. Tocmai de aceea, actualul guvern a adoptat Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România", menit să stabilizeze fluctuaţiile din economia naţională şi să îi asigure o creştere durabilă.

Pe această cale, salut adoptarea a încă unei măsuri de sprijin pentru populaţie, care prevede acordarea, începând cu data de 1 iunie, a unor vouchere pentru alimentele de bază, în valoare de 250 lei.

Valoarea totală a proiectului este de peste 3 miliarde de lei, din care jumătate sunt fonduri europene, iar măsura vizează aproximativ 3 milioane de beneficiari, persoane cu venituri mici, care îndeplinesc anumite criterii stabilite de Executiv, astfel:

• pensionarii cu venit net lunar sub 1.500 de lei;
• persoanele cu dizabilităţi, cu venit net lunar sub 1.500 lei (numărul estimat al acestora fiind 400.000);
• familiile cu cel puţin doi copii în întreţinere, cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei;
• familiile monoparentale, cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei;
• familiile care au drept la ajutor social şi persoanele fără adăpost.

Este datoria noastră să oferim soluţii pentru a asigura standarde europene de protecţie socială a cetăţenilor români, iar eforturile guvernamentale se canalizează, în această perioadă, tocmai spre găsirea soluţiilor care să asigure menţinerea puterii de cumpărare, grav afectată de inflaţia galopantă şi de creşterea preţurilor la bunuri şi servicii.

România are resursele necesare pentru a implementa astfel de măsuri de sprijin în beneficiul cetăţenilor săi şi cred că trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca să le oferim tuturor acestor cetăţeni siguranţa că au în Statul român un partener de încredere, preocupat cu adevărat de soarta cetăţenilor săi.

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Angelica Fădor:

"Sprijin pentru România"

O economie bazată pe o creştere reală poate asigura locurile de muncă, precum şi fondurile necesare pentru dezvoltarea şi susţinerea unor politici sociale şi ale unor servicii publice de calitate, apropiate de viaţa şi de dorinţele cetăţenilor.

Pachetul de măsuri economico-sociale "Sprijin pentru România" prinde contur. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat acordarea de granturi în valoare de 300 milioane euro pentru patru domenii: industria alimentară, acvacultură, piscicultură şi agricultură, dezvoltate pe două măsuri: microgranturi şi granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri.

Conform primei măsuri, de microgranturi, va fi acordată o sumă de 5.000 de euro pentru microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale care desfăşoară activitate în domeniile menţionate. Bugetul aferent acestei prime măsuri este de 50 de milioane de euro, numărul beneficiarilor fiind estimat la peste 10.000.

A doua măsură este reprezentantă de granturile pentru capital de lucru, cu un buget de 250 milioane de euro. Astfel, vor fi acordate granturi în valoare de 15% din cifra de afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar nu mai mult de 120.000 de euro.

Cu ajutorul granturilor, vor putea fi acoperite cheltuielile cu materia primă, achiziţia de combustibil şi alte cheltuieli necesare activităţilor curente, în această perioadă grea în care cresc preţurile pentru tot ceea ce presupune activitatea companiilor care activează în cele patru domenii importante ale economiei.

Această decizie mult aşteptată, care face parte din Pachetul "Sprijin pentru România", este încă un pas important făcut de Guvern în direcţia modernizării şi a recuperării decalajelor de dezvoltare ale ţării noastre în raport cu alte state ale Uniunii Europene!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"9 mai - Ziua Europei"

Acum 77 de ani, Europa ieşea ruinată din cea mai mare conflagraţie pe care a cunoscut-o umanitatea. Cel de-al Doilea Război Mondial a însemnat pierderi umane fără precedent, aproximându-se între 70 şi 85 de milioane de morţi, cam 3,7% din totalul populaţiei lumii.

"Niciodată din nou!" este sintagma pe care omenirea a strigat-o la unison după acest eveniment catastrofal, care a determinat şi programul de exterminare în masă a populaţiei evreieşti europene. Acum, mai mult decât oricând, Europa nu mai trebuia să fie martora unui nou război între statele sale. Permanenta ameninţare a unei confruntări între Est şi Vest a făcut ca reconcilierea franco-germană să devină o prioritate esenţială dacă Europa avea să vadă pacea. Momentul T0 în istoria reconcilierii şi integrării europene îl reprezintă declaraţia ministrului afacerilor externe francez, Robert Schuman, rostită la 9 mai 1950 şi care avea să pună bazele spaţiului comunitar european aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, la 72 de ani de la acea zi.

În cursul declaraţiei sale, Robert Schuman propunea ca industria cărbunelui şi oţelului, vitale pentru producţia de armament, să fie supuse controlului unui organism comun supranaţional, numit Înalta Autoritate. Această Înaltă Autoritate trebuia să aibă rolul de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii acesteia; furnizarea în condiţii egale a cărbunelui şi oţelului pentru pieţele din Franţa şi Germania, precum şi pentru pieţele din alte ţări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea şi îmbunătăţirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale. Aceasta urma să fie alcătuită din personalităţi independente numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Toate acestea vor avea ca rezultat, spunea Robert Schuman, faptul că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material şi va reprezenta un prin pas către realizarea unei federaţii europene.

Declaraţia istorică a lui Robert Schuman a avut drept rezultat tratatele care astăzi reprezintă bazele Uniunii Europene. Tratatul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) sau Tratatul de la Paris, semnat la 18 aprilie 1951, a intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Pentru prima dată, şase ţări europene (Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos) au acceptat să se angajeze pe calea integrării. Tratatul a pus bazele construcţiei comunitare prin înfiinţarea unei puteri executive cunoscute sub denumirea de "Înalta Autoritate", a unei Adunări Parlamentare, a unui Consiliu de Miniştri, a unei Curţi de Justiţie şi a unui Comitet consultativ. Tratatele de instituire a Comunităţii Economice Europene (CEE) şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA, "Euratom"), cunoscute şi sub numele de Tratatele de la Roma, au fost semnate la 25 martie 1957 şi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958. Spre deosebire de Tratatul CECO, valabil 50 de ani, Tratatele de la Roma au fost încheiate "pentru o perioadă nelimitată".

Ziua Europei trebuie să ne reamintească de dezideratul oamenilor de stat de la jumătatea secolului, care au dorit ca Europa să nu mai cunoască decât pace, prosperitate şi progres, valori pe care astăzi le vedem călcate de şenilele tancurilor ruseşti.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Sprijin pentru pescuit şi acvacultură"

Sectoarele pescuitului, acvaculturii şi prelucrării sunt grav afectate din cauza preţurilor ridicate la energie, oxigen şi materii prime, pentru a doua oară în ultimii ani, după pandemia de COVID-19.

Comisia Europeană a decis să ia noi măsuri rapide pentru a le sprijini în această criză.

În conformitate cu Regulamentul privind Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură (FEAMPA), Comisia Europeană poate activa mecanismul de sprijin în caz de criză în cazul unui eveniment excepţional care cauzează o perturbare semnificativă a pieţelor. Mecanismul de criză al FEAMPA este o măsură temporară. Acesta se aplică retroactiv, de la 24 februarie 2022, data începerii agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi va dura până la sfârşitul anului 2022. Statele membre pot decide dacă doresc sau nu să îl utilizeze.

Din cauza războiului, mulţi pescari din UE nu merg pe mare deoarece îi costă mai mult decât şederea în port. Navele de pescuit care operează în Marea Neagră se confruntă şi cu ameninţarea unor posibile activităţi militare, ceea ce duce la suspendarea activităţii lor. Sectoarele acvaculturii şi prelucrării sunt afectate şi de costurile ridicate de logistică şi de transport.

Se preconizează că piaţa peştelui se va confrunta cu un şoc negativ în ceea ce priveşte oferta atât de produse pescăreşti proaspete, cât şi de anumite produse prelucrate sau conservate, ca urmare a penuriei de materii prime.

Mecanismul permite statelor membre să acorde două tipuri de măsuri de criză.

În primul rând, se vor acorda compensaţii financiare pentru operatorii din sectoarele pescuitului, acvaculturii şi prelucrării pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare generate de perturbarea actuală a pieţei, dacă sunt legate de perturbarea pieţei cauzată de războiul din Ucraina.

Al doilea set de compensaţii financiare se va acorda pentru organizaţiile de producători, în cazul în care pun în aplicare mecanismul de depozitare din cadrul organizării comune a pieţelor - ajutor pentru depozitare.

Pescuitul şi acvacultura constituie surse vitale de subzistenţă pentru multe dintre comunităţile costiere din Uniunea Europeană, care contribuie la securitatea alimentară şi la alimentaţie. Aceste sectoare trebuie sprijinite, fără a diminua importanţa atingerii obiectivelor Pactului verde european.

Doamna Cristina Trăilă:

În urmă cu 72 de ani, Robert Schuman, ministrul francez de Externe, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică la nivel european, axată în mod principal pe stabilirea şi menţinerea păcii în regiune. În Declaraţia din 9 mai 1950, care îi poartă numele, Schuman sublinia importanţa şi puterea valorilor fundamentale ale societăţii europene, consacrând pacea ca fiind epicentrul viziunii sale asupra Europei.

Naţiunile europene au înţeles, astfel, că unitatea este cea mai puternică armă, care va descuraja orice ameninţare la adresa lor.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat una dintre cele mai întunecate perioade din istoria mondială, cu urmări fatale, pierderi a zeci de milioane de vieţi şi efecte devastatoare care au continuat să se resimtă de-a lungul multor decenii. La 5 ani de la sfârşitul acestui flagel, propunerea lui Schuman reprezenta garanţia prevenirii unui al treilea război mondial, un moment istoric ce a reprezentat piatra de temelie pentru crearea Uniunii Europene!

Ziua de 9 mai are o dublă importanţă pentru ţara noastră, pentru că, în 1877, România îşi proclama independenţa statală. Declaraţia de Independenţă, rostită de Mihail Kogălniceanu în plenul Adunării Deputaţilor, consfinţea înscrierea definitivă a ţării noastre pe harta Europei!

În 2022, sărbătorim Ziua Europei şi Ziua Independenţei Statale a României într-un context extrem de dificil, în care securitatea comunităţii europene este ameninţată de invazia ilegitimă a Rusiei în Ucraina. Războiul de la graniţele României, declanşat de Vladimir Putin, este un război împotriva valorilor şi principiilor europene!

Unitatea, aşadar, este principalul scut împotriva beligeranţilor şi pentru protejarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor noastre fundamentale. Europa înseamnă pace şi evoluţie! Nimeni nu va putea atenta la aceste deziderate atâta timp cât vom rămâne uniţi şi dedicaţi valorilor noastre europene!

La mulţi ani, România europeană!

La mulţi ani, Europa!

Domnul Dumitru Rujan:

"Programul naţional de investiţii «Anghel Saligny» - o şansă pentru dezvoltarea judeţului Caraş-Severin!"

Atunci când Guvernul PNL a adoptat Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny" nu puţine au fost vocile unor politicieni de rea-credinţă care au contestat utilitatea dezvoltării celor mai sărace regiuni ale ţării. Chiar dacă România s-a dezvoltat puternic după aderarea la Uniunea Europeană, nu putem să nu constatăm că în interiorul ţării au apărut decalaje de dezvoltare atât între regiuni, cât şi între mediul rural şi mediul urban.

Aşadar, Programul "Anghel Saligny" este o necesitate. Este de apreciat faptul că Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, întreprinde toate demersurile pentru dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale, prin investiţii publice, singura opţiune pentru asigurarea creşterii economice sănătoase pe termen lung.

Judeţului Caraş-Severin, unul dintre judeţele care are nevoie urgentă de investiţii publice locale, i s-au aprobat proiecte în valoare de peste 1,34 miliarde de lei, una dintre cele mai mari sume alocate dezvoltării judeţului în ultimele decenii. Extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi de canalizare, modernizarea şi reabilitarea drumurilor de interes local, precum şi extinderea reţelelor de gaze şi branşarea gospodăriilor la o sursă modernă de încălzire a locuinţelor, la gaze naturale, sunt numai câteva dintre proiectele care vor schimba în bine viaţa locuitorilor din judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României.

Am convingerea că autorităţile administraţiei publice locale din judeţul Caraş-Severin vor fi sprijinite să realizeze proiecte de succes, atât în cadrul Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny", precum şi cu ajutorul fondurilor externe nerambursabile. Nu pot să nu constat că, datorită efortului Guvernului Ciucă, au fost deja pregătite zeci de axe de finanţare, atât din PNRR, cât şi din bugetul multianual al UE, care vor putea fi accesate de primării şi de consilii judeţene. Acestea vizează modernizarea turismului, inclusiv turismul balnear, modernizarea şcolilor şi a unităţilor de învăţământ, a infrastructurilor locale de bază.

Chiar dacă multe primării nu au o experienţă bogată în elaborarea şi implementarea de proiecte finanţate din fonduri europene, am convingerea că autorităţile administraţiei centrale şi agenţiile de dezvoltare regională îşi vor da tot concursul pentru a sprijini cele mai mici primării să implementeze proiecte de modernizare a comunităţilor locale, astfel încât toată România să se dezvolte armonios şi să creeze toate condiţiile ca tinerii români să rămână în ţara lor.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Redăm memoriei colective reperele istorice ale României autentice"

Ziua de 10 mai marchează trei momente esenţiale din istoria poporului român: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării.

Înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, a provocat o criză politică imensă. Între grupările opoziţiei au existat mari neînţelegeri în legătură cu succesiunea la domnie. Ideea aducerii unui prinţ străin avea drept obiectiv menţinerea stabilităţii interne, a unităţii naţiunii, consolidarea autonomiei şi pregătirea temeinică pentru dobândirea mai rapidă a independenţei, potrivit site-ului Familiei Regale.

Din postura de parlamentar liberal, sunt mândru că Ion C. Brătianu a jucat rolul decisiv în aducerea lui Carol I pe tronul României. Prinţul Carol de Hohenzollern a fost recomandat de Napoleon al III-lea, împăratul Franţei. Ion C. Brătianu a fost trimisul României la Dusseldorf pentru a obţine consimţământul venirii în ţară din partea tânărului principe, a familiei sale şi a regelui Prusiei, Wilhelm I. Abordarea marelui politician liberal a avut succes, astfel că tânărul prinţ a acceptat să devină noul "domnitor al românilor".

În anul 1866, Locotenenţa Domnească a publicat o "proclamaţie către popor", prin care recomanda alegerea printr-un plebiscit a principelui Carol Ludovic de Hohenzollern ca Domnitor al României, sub numele de Carol I. Plebiscitul s-a desfăşurat în aprilie 1866, rezultatul confirmând, cu majoritate covârşitoare, alegerea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca Domnitor al României. În mai 1866, acesta depune jurământul de credinţă în faţa Adunării Constituante, a Locotenenţei Domneşti şi Guvernului, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I, conform "Istoria României în date".

Sub conducerea lui Carol I au avut loc momente istorice fundamentale pentru naţiunea noastră, precum adoptarea Constituţiei de la 1866 şi câştigarea independenţei de stat a României.

Începând cu domnia lui Carol I şi continuând cu domniile lui Ferdinand I, Mihai I şi Carol al II-lea, ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Naţională. Din nefericire, regimul comunist a vrut să şteargă din amintirile românilor semnificaţia zilei regalităţii. Ziua de 10 mai a fost sărbătoare naţională până în anul 1947, când aceasta a fost mutată cu o zi în urmă, pe 9 mai, pentru a se încerca ştergerea din memoria colectivă a oricărei urme a regalităţii.

După Revoluţia anticomunistă, din cauza blocajelor foştilor comunişti, ziua de 10 mai nu a primit imediat recunoaşterea oficială a statului. La iniţiativa unui fost parlamentar liberal, printr-o decizie luată de Camera Deputaţilor în anul 2015, ziua de 10 mai a devenit zi naţională. Cu această ocazie, Parlamentul, preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale pot organiza manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea acestei zile. Colaborarea autorităţilor cu Casa Regală este foarte importantă şi oferă spaţiului public doza necesară de eleganţă.

Data de 10 mai este o zi de mândrie pentru poporul român. Din postura de parlamentari, trebuie să facem toate demersurile necesare pentru a reda memoriei colective reperele istorice ale României autentice. Păstrăm vie moştenirea lui Carol I! Promovăm identitatea românească!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România a făcut progrese semnificative în privinţa protejării drepturilor de proprietate intelectuală"

O veste foarte bună a venit la sfârşitul lunii trecute pentru ţara noastră. Pe 27 aprilie 2022 a fost publicat Raportul Special 301 al Reprezentantului SUA pentru Comerţ (US Trade Representative) şi anunţarea concomitentă a scoaterii României de pe Lista de Supraveghere a Raportului. Acest document anual se referă la situaţia protejării şi aplicării drepturilor de proprietate intelectuală de către partenerii comerciali ai SUA.

Raportul 301 este rezultatul unei evaluări anuale efectuate de Oficiul Reprezentantului SUA pentru Comerţ/USTR, în baza Legii Comerţului din 1974, cu modificările sale ulterioare, privind situaţia protejării şi aplicării drepturilor de proprietate intelectuală de către partenerii comerciali ai SUA.

În anul 2022 a fost analizată situaţia a peste 100 de state, parteneri comerciali ai SUA, dintre care 27 au fost plasate pe listele de supraveghere. Raportul clasează partenerii comerciali ai SUA în două tipuri de liste: Watch List şi Priority Watch List. Includerea statelor pe listele respective indică probleme specifice existente la nivelul acestora cu privire la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, implementarea legislaţiei sau accesul pe pieţe pentru persoanele fizice şi juridice din SUA care depind de proprietatea intelectuală. România a fost în mod constant inclusă pe lista de supraveghere a Raportului 301, începând cu anul 1995.

Raportul special 301 din acest an evidenţiază progresele semnificative realizate de ţara noastră în ultima perioadă în privinţa protejării drepturilor de proprietate intelectuală. Printre măsurile prezentate în raport, pentru justificarea scoaterii României de pe listă se numără desemnarea în premieră a unui coordonator naţional în materie de proprietate intelectuală, crearea unui nou departament în cadrul Poliţiei pentru combaterea pirateriei online, alocarea de personal suplimentar pentru anchetarea cazurilor vizând încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi reluarea coordonării grupului de lucru dedicat acestei tematici de către Procuratura Generală. Progresele înregistrate de ţara noastră şi remarcate în Raportul special 301 au fost posibile datorită unei serii de acţiuni concertate ale Guvernului României, ale instituţiilor şi partenerilor cu atribuţii în domeniu, cu implicarea activă a Ministerului Afacerilor Externe.

În cursul anului 2021, prim-ministrul României a aprobat un Plan de acţiune în domeniul proprietăţii intelectuale, iar la 25 ianuarie 2022, prin decizie a premierului Nicolae Ciucă, domnul Valentin-Sorin Costreie, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, a fost desemnat coordonator naţional în domeniul proprietăţii intelectuale.

Faptul că SUA a reconsiderat locul României pe această Listă şi au decis scoaterea ţării noastre ne arată că partenerii noştri ne consideră aliaţi de încredere, nu doar din perspectiva furnizării de securitate pe flancul estic NATO.

Domnul George Şişcu:

"De la momentul aderării la UE, PIB-ul României s-a dublat. Sunt beneficii certe, important este să accelerăm ritmul"

Pe 9 mai am aniversat Ziua Europei. O Europă diversă şi plină de provocări, din care şi noi facem parte de 15 ani. Mulţi români se întreabă ce am câştigat ca ţară începând cu 2007, adică de la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană. Pare greu de crezut, dar statisticile arată că România a recuperat mult din decalajul care o separă de Europa.

În 2007, PIB-ul nostru se situa la aproape 130 de miliarde de euro, iar pentru finalul anului 2022 estimările arată că PIB-ul va ajunge la aproximativ 260 de miliarde de euro. Adică dublu. Un salt uriaş care demonstrează beneficiile clare ale aderării României la familia europeană.

Ţara noastră s-a modernizat în aceşti ani, oraş cu oraş, comună cu comună. Pentru fiecare euro pe care l-am trimis către bugetul UE, noi am primit înapoi trei euro. În plus, românii din diaspora au trimis acasă cam trei sferturi din cât au însemnat investiţiile străine directe în perioada 2007-2021.

Sigur că au existat sincope şi că autorităţile nu au reuşit să absoarbă integral banii puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană. Este şi vina guvernelor, care s-au perindat în aceşti 15 ani, că nu s-a reuşit atragerea integrală a sumelor la care aveam dreptul.

Dar de la momentul aderării, România a primit în total peste 63 de miliarde de euro, bani fără de care nu am fi reuşit să ajungem în acest punct.

Investiţiile au creat noi locuri de muncă, iar aderarea la UE, la care s-a adăugat şi intrarea în NATO, a însemnat siguranţă pentru companiile străine care au venit în România.

Datele Eurostat arată că anul trecut România se afla în aceeaşi categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia şi Letonia în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard. În 2007, puterea de cumpărare în România era la 40% din media UE, iar anul trecut a ajuns la 73%.

Sigur că nu este cazul să ne bucurăm mai mult decât e cazul, dar beneficiile aderării României la UE sunt evidente şi le simţim cu toţii. Însă trebuie să rămânem realişti şi să spunem răspicat că încă avem multe de făcut în anii care vor urma.

România va beneficia de investiţii uriaşe de la Uniunea Europeană în următorii ani. Vor intra în ţară zeci de miliarde de euro până în 2030, fonduri din PNNR plus banii europeni aferenţi exerciţiului bugetar 2021-2027. Nu am avut niciodată în istorie această şansă, ca într-un interval atât de scurt să avem la dispoziţie atât de mulţi bani pentru investiţii.

La ritmul actual de dezvoltare, ţinta noastră pentru 2030 ar trebui să fie un PIB de peste 400 de miliarde de euro. Sperăm, cu ambiţie şi determinare, să atingem acest prag. Nivelul nostru de trai ar fi mult mai bun ca acum şi ne-ar plasa la un nivel superior în ierarhia europeană.

Domnul Ioan Balan:

"Încurajez fermierii să acceseze toate programele de finanţare din fonduri europene nerambursabile!"

Am subliniat în mai multe rânduri că România trebuie să ia cele mai bune măsuri, pe termen scurt, astfel încât pe mesele românilor să fie prezente tot mai multe alimente româneşti, produse şi procesate în România. Ani la rând, agricultura românească s-a sprijinit doar pe umerii fermierilor români care, lipsiţi de resurse financiare, de echipamente, de utilaje, de irigaţii şi de depozite moderne, nu au putut să ţină piept concurenţei acerbe din alte state europene. Mult prea mulţi ani, sectorul agricol românesc a fost privit drept o povară, şi nu ca o oportunitate economică care să sprijine economia naţională şi exporturile ţării. Cu toate acestea, fermierii români s-au încăpăţânat să reziste şi, potrivit recensământului agricol publicat anul acesta, suprafeţele cultivate la nivel naţional au crescut în ultimii ani.

După mulţi ani în care am aşteptat ca procedurile prin care fermierii români să poată accesa cu uşurinţă subvenţiile venite de la Uniunea Europeană, fie pentru culturi, fie pentru creşterea animalelor, anul acesta putem să spunem că procedurile sunt mult mai simple, mai puţin birocratice şi că cea mai mare parte a documentaţiilor se poate transmite online, fără drumuri inutile şi fără dosare cu şină.

De asemenea, felicit Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, pentru faptul că, încă din luna februarie, a adoptat hotărârea pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, în condiţiile creşterilor ameţitoare ale preţurilor la carburanţi. Apreciez şi alocarea de 200 de milioane de euro pentru dezvoltare unităţilor de procesare a produselor româneşti, astfel încât să vedem cât mai multe produse fabricate în România.

Guvernul a lansat şi urmează să lanseze noi şi noi axe de finanţare, programe, subprograme şi măsuri specifice, finanţate din fonduri europene nerambursabile care să sprijine fermierii români să se dezvolte, să-şi cumpere echipamente, să se modernizeze şi să treacă mai uşor peste toate şocurile provocate atât de criza energetică, cât şi de agresiunea rusă asupra poporului ucrainean.

Cred că este de datoria fiecărei autorităţi publice din România să facă cunoscute aceste oportunităţi fermierilor şi să sprijine efortul acestora de a produce mai mult şi de calitate superioară. O producţie mai bună a fermierilor noştri, români, reprezintă singura garanţie că alimentele de bază vor fi accesibile tuturor cetăţenilor români.

Aşadar, de succesul fiecărui fermier din România depinde în mod crucial şi standardul nostru de viaţă.

Domnul János Kiss:

"Istoria nu are loc pentru oameni mici"

În aceste vremuri tulburi, România întâmpină o serie de provocări de o magnitudine fără precedent în istoria modernă. Pe lângă evidenta problemă de securitate regională vom avea un adevărat tsunami în economie, iar această realitate nu mai poate fi băgată sub preş, oricât de optimişti am fi.

În ceea ce priveşte situaţia delicată a securităţii în Europa de Sud-Est, România are o şansă unică de a deveni un pilon strategic fundamental în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi, implicit, un exportator de securitate în zonă, beneficiind, totodată, de avantajele economice şi militare ce derivă din acest lucru. România, prin reprezentanţii ei, trebuie să fie mult mai implicată şi mai hotărâtă în această zonă de o importanţă deosebită a NATO, iar acum, mai mult ca oricând, trebuie abandonat jocul la aşteptare, care este unul falimentar, după părerea mea. Caracterele tari ies la suprafaţă doar în situaţiile limită, iar aceasta este una dintre ele.

În ceea ce priveşte zona economică, membrii Guvernului României au o misiune extrem de grea în a atenua efectele unei crize economice care se prefigurează la orizont. Nu ne mai putem permite luxul de a duce politici economice decuplate de la realitatea din piaţă şi de a încărca suplimentar sectorul privat. Nu mai putem fi tributari sintagmei: "Pe calul care trage, pui şi mai mult". Mediul privat are nevoie, în primul rând, de predictibilitate şi, abia apoi, de un set de măsuri de sprijin coerente, corecte şi ancorate în realitatea de azi.

Toate aceste măsuri trebuie să fie, în mod firesc, dublate de o eficientizare a aparatului bugetar. O cură de slăbire a acestuia este, aşa cum apreciam şi în alte rânduri, imperios necesară; în primul rând pentru reducerea cheltuielilor statului şi în al doilea rând pentru eliberarea presiunii tot mai mari de pe piaţa muncii, piaţa cu un deficit mare a forţei de muncă.

Pentru a reveni la titlul declaraţiei politice, istoria are prostul obicei de a reţine doar acei oameni care în momente de cumpănă au pus deoparte prietenii, sondajele şi avantajele personale şi au făcut ceea ce trebuie. Toţi marii oameni politici au trăit momente când au avut de ales între a face figuraţie, a nu supăra pe nimeni şi calea grea, cu măsuri dure, dar necesare. Toţi au avut posibilitatea călduţă de a fi mici, dar au ales calea mai puţin umblată a oamenilor mari.

Fiţi ca ei, stimaţi colegi! Generaţii întregi vă vor mulţumi.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Ziua Independenţei de Stat şi unirea Dobrogei cu România"

Data de 10 mai reprezintă o zi aparte pentru istoria noastră, a românilor. Pe 10 mai 1866, cu acordul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, Carol I al României depune jurământul ca domnitor al României în Parlament, marcându-se prima zi dintr-o domnie ce avea să dureze 48 de ani. Tot pe 10 mai, dar în 1881, România este proclamată Regat, iar Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat Rege al României. Însă, poate cel mai important eveniment din timpul domniei lui Carol I îl reprezintă data de 10 mai 1877 şi proclamarea Independenţei de Stat a României. Pe lângă toată anvergura pe care o are un eveniment de factura declarării independenţei, Războiul de Independenţă are o mare însemnătate şi pentru noi, dobrogenii.

În urma acţiunilor militare împotriva Imperiului Otoman, din anii 1877-1878, se organizează succesiv tratative la San Stefano şi Berlin, în urma cărora Dobrogea, care a fost în stăpânirea marelui domnitor Mircea cel Bătrân, cu mai bine de 400 de ani înainte, este alipită României. Împreună cu reprezentanţii armatei, Carol I a stabilit strategia de ocupare militară.

Astfel, la 14 noiembrie, Carol I dădea următoarea proclamaţie către dobrogeni: "Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă... Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi, dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând, provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţie definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornicite poziţia voastră cetăţenească. Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră".

De la acel moment, Dobrogea a intrat pe calea integrării în corpul politic şi naţional al ţării. Prin opera primului prefect al provinciei, Remus Opreanu, care a redactat şi a pus în aplicare legea pentru organizarea Dobrogei, precum şi ridicarea la Constanţa a statuii lui Publius Ovidius Naso, poetul latin exilat în cetatea antică Tomis, Dobrogea făcea paşi rapizi spre modernizare şi dezvoltare, iar prin ridicarea podului Carol I în 1895, realizat de marele inginer Anghel Saligny, legătura directă cu restul ţării era completă.

Data de 14 noiembrie reprezintă azi Ziua oficială a Dobrogei, care nu ar fi fost niciodată posibilă în lipsa evenimentelor petrecute la 10 mai.

Domnul Mircea Fechet:

"Reuşitele trecutului trebuie să fie un exemplu pentru viitor"

Zilele acestea sunt încărcate de istorie pentru noi, românii: sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Ziua Europei, Ziua Independenţei de Stat a României, dar şi Ziua Monarhiei. Fiecare astfel de moment din istoria noastră ne face să privim cu recunoştinţă şi respect la trecutul nostru, dar şi cu speranţă către viitor.

Vedem în această perioadă cât de uşor poate fi tulburată pacea şi liniştea cu care ne-am obişnuit în spaţiul nostru geografic, în ultimii ani. Vedem cum un stat agresor atacă brutal o naţiune liberă şi democratică, cum este Ucraina, şi ucide fără milă civili, copii şi mame fără apărare. Dar tocmai aceste imagini, pe care le vedem de peste două luni la graniţele noastre, ar trebui să ne facă să devenim mai uniţi şi mai puternici, împreună, în România şi în Europa.

Războiul declanşat în Ucraina ne arată că este obligatoriu să ne construim un viitor stabil ca naţiune, din toate punctele de vedere. Unul dintre acestea este independenţa energetică a unui stat. Independenţa faţă de gazul rusesc e obligatorie, iar comunitatea europeană face tot mai mulţi paşi în această direcţie. Trebuie să purtăm tot mai des discuţii pe această temă şi să găsim noi surse de aprovizionare, însă soluţia nu este în niciun caz întoarcerea la combustibilii fosili. Soluţia pentru a limita importurile de energie este în continuare cea agreată de majoritatea liderilor lumii - reducerea cheltuielilor pentru combustibilii fosili şi investiţiile în energia regenerabilă.

Va fi simplu să devenim independenţi faţă de gazul rusesc? Sigur că nu. Cum nu au fost uşoare nici marile reuşite ale istoriei. Însă acest obiectiv nu trebuie folosit ca o scuză pentru întoarcerea la cărbune. Nu există "dar"-uri în această chestiune. Soluţiile sunt altele şi le ştim cu toţii. Investim în energie regenerabilă şi ne asigurăm independenţa şi, cel mai important, securitatea energetică, folosind gazul ca principal combustibil de tranziţie către o economie cu zero emisii de carbon.

Zilele acestea puternic încărcate de semnificaţii istorice ar trebuie să ne facă să ne gândim la câte am reuşit în ultimul secol, dar şi la câte mai avem de obţinut.

Să ne gândim responsabil la viitor şi la cum îl putem face mai bun şi mai sigur pentru copiii noştri.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"9 mai, o zi cu triplă semnificaţie istorică"

9 mai este o zi emblematică pentru România: Ziua Europei, Ziua Independenţei de Stat a României, proclamată de Mihail Kogălniceanu în 1877, şi Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945.

În 1950, 9 mai, s-a născut Uniunea Europeană, datorită ministrului francez al afacerilor externe, Robert Schumann, care a propus un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania de Vest.

Deşi, iniţial, s-a dorit doar o uniune economică între cele mai puternice state din Europa, în 1958 a fost creată Comunitatea Economică Europeană, din care făceau parte 6 state: Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. Astfel, uniunea economică a evoluat treptat şi în timp mai multe state aveau să se unească nu doar economic, cât şi în drepturi, libertăţi şi cultură, din care astăzi fac parte 27 de ţări membre.

De mai bine de jumătate de secol, Uniunea Europeană asigură pacea, stabilitatea şi prosperitatea pe fiecare centimetru din teritoriul său, piaţa unică fiind cea mai mare realizare şi principalul instrument care contribuie la dezvoltarea fiecărui stat membru şi face Europa, de la an la an, mai competitivă şi mai rezilientă în faţa oricărei provocări.

Până de curând, întreaga Europă a făcut faţă cu succes unei pandemii fără precedent. Răspunsul european a avut la bază valorile fundamentale ale UE, fără unitate, coeziune şi solidaritate, toate soluţiile nu ar fi fost găsite şi implementate atât de rapid şi eficient.

În 2022, Europa trebuie să depăşească o nouă cumpănă, odată cu criza de securitate din regiune, însă forţa multilateralismului şi a valorile noastre europene, din nou, vor înclina balanţa în favoarea libertăţii. Toate ţările europene, implicit România, rămân unite în solidaritatea lor şi lucrează la soluţii comune de depăşire a crizei actuale. La ceas aniversar, Europa trebuie să rămână mai unită şi mai solidară ca oricând

La mulţi ani, Europa!

La mulţi ani, România!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"8 mai 1945 - 77 de ani de la sfârşitul războiului în Europa"

În Romani 12:21 se spune: "Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine!". Evenimentele dintre anii 1939-1945 ne-au demonstrat contrariul. În momentele acelea, Răul a trebuit întâmpinat cu forţă şi determinare. Germania nazistă, încurajată de URSS în urma semnării Pactului Molotov-Ribbentrop, a dezlănţuit teroarea în Europa şi a declanşat ceea ce avea să fie cea mai mare crimă din istoria umanităţii. Maşinăria de război nazistă şi industria sa criminală au fost oprite la începutul lunii mai a anului 1945.

La 7 mai, la cartierul său general din Reims, Franţa, comandantul suprem al aliaţilor, generalul Dwight Eisenhower, viitorul preşedinte al SUA, a acceptat capitularea necondiţionată a tuturor forţelor germane. Documentul de capitulare a fost semnat în numele Germaniei de către generalul Alfred Jodl şi a intrat în vigoare în ziua următoare, 8 mai, la ora 23:01. Astfel, ziua de 8 mai a devenit cunoscută ca "Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial".

Acum, la 77 de ani de la sfârşitul celei mai mari calamităţi create de om din istorie, Europa este din nou martora unui război criminal şi ilegitim. Agresiunea Federaţiei Ruse şi ororile pe care armata sa le comite în teritoriile ucrainene învie peisaje pe care majoritatea dintre noi le-am văzut doar în manualele de istorie şi la care nu credeam că vom mai fi martori vreodată. Datoria noastră, astăzi, este de a despărţi clar apele, de a nu permite nimănui să relativizeze vinovăţia Rusiei pentru ceea ce face astăzi în Ucraina.

Asemenea predecesorului său, URSS, Rusia de astăzi are acelaşi comportament revizionist şi agresiv. Ceea ce URSS îi făcea Poloniei acum 83 de ani, împreună cu geamănul său heterozigot, Germania nazistă, repetă astăzi asupra Ucrainei. Şi încă o dată, ţintele predilecte sunt oamenii neajutoraţi, civilii care nu se pot apăra în faţa soldatului înarmat până în dinţi.

La 77 de ani de când Hitler şi acoliţii săi au fost înfrânţi, nevoia de unitate şi solidaritate este mai pregnantă decât oricând. "Nu disperaţi, nu cedaţi în faţa violenţei şi tiraniei", spunea Winston Churchill pe 8 mai 1945. Aceste cuvinte trebuie să ne călăuzească întotdeauna. Poporul român ştie foarte bine ce înseamnă să trăieşti în opresiune, sărăcie şi teroare. 45 de ani de tiranie comunistă au lăsat o cicatrice adâncă, pe care încercăm să o vindecăm cu fiecare zi care trece. Am fost opresaţi, de aceea suntem dedicaţi luptei pentru libertate şi prosperitate. Pacea în Europa îşi va reintra în drepturi la un moment dat, iar cei care astăzi luptă în slujba Răului vor fi traşi la răspundere!

Doamna Simina-Geanina-DanielaTulbure:

"La mulţi ani, Europa!"

Data de 9 mai are 3 semnificaţii pentru România: Ziua Europei, Ziua Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

La mulţi ani în independenţă şi pace, într-o Europă unită!

Prin Ziua Europei sărbătorim realizările şi unitatea Europei, de asemenea, comemorăm semnarea Declaraţiei Schuman din 9 mai 1950. Aceasta a descris un plan ambiţios pentru a asigura pacea pe termen lung în Europa, după război, şi este considerată începutul Uniunii Europene de azi.

Punctez 6 dintre oportunităţile majore pe care le-am avut eu la nivel personal ca cetăţean european: mobilitate crescută, drepturi şi facilităţi, dincolo de graniţele ţării în care m-am născut, studii de calitate la Universitatea Essex din UK, oportunitatea de a mă dezvolta într-un mediu multicultural, în siguranţă, locuri de muncă competitive, participarea la un stagiu de practică la Parlamentul European şi multiple programe de formare.

Milioane de români au beneficiat de pe urma aderării României la Uniunea Europeană şi continuă să o facă!

În 2022, România rămâne unită în acţiunile sale în favoarea păcii şi sprijină europenii de pretutindeni. La nivelul Uniunii Europene, suntem solidari cu cetăţenii din Ucraina şi ne direcţionăm eforturile pentru a-i ajuta.

Noi, ca stat care şi-a câştigat cu greu independenţa, trebuie să ne continuăm dezvoltarea şi să ne întărim poziţia în cadrul Uniunii Europene. Fondurile, care ne ajută să trăim mai bine, să ne deplasăm mai uşor, să muncim mai echitabil şi să învăţăm eficient, şi schimbul de expertiză sunt două paliere care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a ţării noastre, iar dacă ne uităm la oraşele în care administraţia foloseşte în mod responsabil resursele venite de la UE, nu e nevoie de prea multe explicaţii.

Tot azi are loc sesiunea finală din Strasbourg a Conferinţei privind viitorul Europei, marcând finalul celei mai ample consultări cu cetăţenii de la fondarea UE.

Această iniţiativă lăudabilă a Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei Europene privind dezbaterea şi consultarea cetăţenilor pe teme legate de politicile şi perspectivele necesare dezvoltării durabile şi armonioase a proiectului european a prins contur, în cadrul evenimentului vizat, în marja Anului European al Tineretului, cu scopul de a produce soluţii concrete pentru a stimula participarea activă a tinerilor pe plan societal şi gestionarea provocărilor pe care tânăra generaţie le întâmpină constant.

În cadrul acestor sesiuni de consultări, am organizat cu echipa mea dezbaterea intitulată "Tinerii - actori principali ai dezvoltării durabile", rezoluţia rezultată în urma acesteia contribuind la forma finală a pachetului de acţiuni şi reforme.

Colaborarea, dezvoltarea mecanismelor de sprijin şi inovare, dar şi axarea pe latura pragmatică a vieţii din spaţiul european sunt elemente vitale în perioade de instabilitate sau criză şi reprezintă premisele unei dezvoltări sustenabile, bazate pe perseverenţă şi echilibru. Acest lucru este important, iar situaţia în care ne aflăm în ultimii ani o confirmă în mod exemplar.

Cetăţenii europeni încep să-şi înţeleagă rolul, se informează, se implică şi contribuie la consolidarea valorile europene, sens în care iniţiativele de consultare şi dialog nu pot fi suficiente. Această tendinţă trebuie să crească în continuare, iar noi, în calitate de actori politici, putem contribui simţitor la acest lucru! România are un viitor sustenabil câtă vreme nu se abate de la parcursul său proeuropean!

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România! La mulţi ani, dragi cetăţeni europeni!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Realizarea proiectelor cuprinse în componenta de mediu din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va reprezenta un plus pentru toată România!"

România are şansa uriaşă, prin intermediul PNRR, să reducă decalajele faţă de multe state europene în ceea ce priveşte infrastructura de mediu. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă înseamnă susţinerea puternică acordată României de către Uniunea Europeană pentru modernizare şi ieşirea din criza generată de COVID-19.

PNRR va pune bazele unei noi Românii, pregătită pentru secolul XXI şi pentru viitoarele generaţii de români. Măsurile prevăzute în PNRR vor contribui în mod eficace la tranziţia verde şi la abordarea provocărilor generate de aceasta. Astfel, PNRR sprijină obiectivele României privind decarbonizarea şi tranziţia energetică, astfel cum sunt prevăzute în planul naţional privind energia şi clima.

PNRR are două linii majore de acţiune - investiţii şi reforme. Unele nu pot funcţiona fără altele. 29,2 miliarde de euro prin PNRR şi alte miliarde din fonduri europene sunt disponibile pentru ţara noastră.

Dar, pentru a reuşi să atragem toţi aceşti bani, pentru a implementa proiectele cuprinse pe zona de mediu, este nevoie de o conlucrare între toate instituţiile statului. Tocmai de aceea consider util să discutăm - Parlament, Guvern şi autorităţile responsabile - pentru a şti exact ce avem de făcut.

Am spus-o şi o voi repeta: avem nevoie de o bună colaborare, o bună comunicare instituţională, pentru că doar aşa putem să ducem la capăt interesele României. Tocmai de aceea, în calitate de preşedinte al Comisie pentru Mediu şi Echilibru Ecologic, am iniţiat organizarea unei dezbateri pe tema PNRR la care să participe atât reprezentanţii ministerului mediului, apelor şi pădurilor, cât şi ai instituţiilor din coordonarea sa.

Rolul nostru aici este acela de a urmări binele românilor şi interesele acestora.

Pe zona de mediu avem sume importante de bani pentru împăduriri, biodiversitate şi combaterea tăierilor ilegale. Depinde doar de noi să transferăm aceşti bani în proiecte concrete pentru România şi pentru români.

Guvernul şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor vor beneficia de susţinerea noastră pentru a îndeplini toate punctele asumate de România.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Am rugămintea la liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să putem începe şedinţa noastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei noastre şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 136.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 avem dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; de la 11.00 la 11.30 - pauză, iar de la 11.30 sesiunea de vot final. La încheierea şedinţei de vot final, cele două şedinţe, a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb dacă în legătură cu ordinea de zi există obiecţii sau observaţii? Nu sunt.

La începutul şedinţei noastre voi da cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Zilei internaţionale a familiei.

Domnule Tanasă, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Ziua Internaţională a Familiei este sărbătorită anual în data de 15 mai. Importanţa familiei nu poate fi exprimată în cele câteva minute pe care le am la dispoziţie, însă încerc să punctez câteva aspecte vitale ale acestei instituţii universale.

În primul rând, trebuie să ne aducem aminte de faptul că, potrivit învăţăturii creştine, familia este cea mai veche instituţie de drept divin binecuvântată de Dumnezeu în Rai odată cu crearea primilor oameni şi instituită ca Taină de Hristos Domnul la nunta din Cana Galileii. În acest registru al existenţei, familia trebuie gândită drept locul în care sunt cultivate virtuţile atât de necesare oricărei bune orânduiri a societăţii.

În al doilea rând, când spunem familie ne referim la un mediu nesecat de iubire şi respect, înlăuntrul căreia sunt cultivate emoţiile, identitatea şi caracterul.

În plan legislativ există elaborat Codul familiei, care în primul articol afirmă limpede că: "În România, statul ocroteşte căsătoria şi familia; el sprijină, prin măsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei".

În ciuda acestor cuvinte atent alese şi gândite, realitatea societăţii româneşti este într-o puternică contradicţie cu ceea ce a fost gândit a sprijini familia. Vocile critice la adresa societăţii româneşti, dincolo de a enumera o serie de fapte şi lucruri care nu funcţionează, sunt incapabile de a sesiza adevărata sursă a tuturor problemelor din România: situaţia degradantă a familiei.

Dacă familia ar fi fost privită de către decidenţii ultimilor 32 de ani ca elementul central al vitalităţii şi dăinuirii acestui neam, nu am fi în situaţia absolut îngrijorătoare de acum. Dacă reflectăm numai la faptul că până în prezent la aproximativ 20 de milioane de suflete li s-a refuzat şansa de a aduce o schimbare acestei ţări, începem să conturăm câtuşi de puţin dimensiunea tragică a realităţii familiale din România. Este cu atât mai grav cu cât ne dăm seama că fiecare problemă a familiei este interconectată şi corelată la rândul ei cu alte serii de probleme, dintre care amintesc pe scurt: veniturile mici, violenţa domestică, emigraţia părinţilor, abandonul şcolar, alcoolismul, delincvenţa juvenilă, avorturile, divorţialitatea crescută, lipsa creşelor şi şcolilor, lipsa de măsuri de susţinere a controalelor pe perioada sarcinii, lipsa unor politici naţionale pro-familie şi pro-natalitate. Toate aceste lucruri cumulate au făcut posibilă realitatea în care am asistat neputincioşi la faptul că în afara graniţelor României se nasc mai mulţi copii români decât în interiorul graniţelor statului.

Aşadar, trebuie să devenim conştienţi de faptul că nucleul de vitalitate al naţiunii române a emigrat în afara graniţelor, iar acest lucru trebuie să ne mustre, pe de-o parte, iar pe de altă parte trebuie să ne întărească convingerea şi eforturile înspre ideea că încă se mai poate face ceva.

În final, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, vă invit astăzi la Conferinţa "Familia românească în 2022", ce va avea loc la ora 14.00, la Sala "Drepturilor omului".

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi-a fost solicitat pe procedură cuvântul de către domnul deputat Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi este Ziua Independenţei Naţionale a României. 10 mai reprezintă un reper fundamental pentru trecutul, prezentul şi viitorul naţiunii noastre şi este esenţial ca noi, Parlamentul României, să nu uităm un aspect fundamental: la 10 mai 1877, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României, principele Carol I, viitorul rege Carol I, după 10 mai 1881, a proclamat Independenţa Naţională a României, actul fundamental, actul de naştere al modernităţii româneşti. Şi cred că noi toţi, cei care suntem astăzi în Parlamentul României, nu trebuie să uităm care sunt rădăcinile şi temeliile României prezente. Iar România prezentă, precum şi România viitoare, nu poate fi concepută niciodată în absenţa moştenirii identitate, spirituale, politice, de asemenea, a acestui act de care se leagă şi dobândirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, şi modernizarea României, cât şi toate procesele democratice care ne-au adus astăzi unde suntem, o naţiune respectabilă în Europa, membră a NATO şi a Uniunii Europene.

Şi niciodată nu trebuie să ne uităm istoria. Este un lucru benefic că în sfârşit după zeci de ani de întuneric, determinat de propaganda comunistă şi de ascunderea adevărului istoric, iarăşi România sărbătoreşte oficial 10 mai, Ziua Independenţei Naţionale a României, o zi de care se leagă atât regalitatea, coroana, simbolul suprem al României moderne, cât şi capacitatea oamenilor politici, a bărbaţilor de stat de la 1877, de a crea unitate în jurul unui ideal naţional, indiferent că vorbim de Ion Brătianu, de Mihail Kogălniceanu, de Lascăr Catargiu ori de oricare alt lider politic al României de la 1877.

Aşadar, ţin să vă adresez un mesaj de la mulţi ani, un mesaj de unitate şi de demnitate naţională.

Trăiască 10 mai, Ziua Independenţei Naţionale a României!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Înainte de a intra în ordinea de zi, ca de obicei, îi salutăm pe mai tinerii noştri vizitatori de la balcoane.

Bine aţi venit în Parlamentul României!

Intrăm în ordinea de zi şi începem cu punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată; Pl-x 62/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dar, vă rog, apăsaţi, domnule doctor! Aşa funcţionează.

Domnule doctor Muncaciu, vă rog, în numele iniţiatorilor.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Această lege a fost făcută mai demult, dar a fost depusă înainte de apariţia acestei variante Omicron.

Ce spune această lege, de ce am făcut această lege, de ce am considerat că este necesar să facem această lege? Pentru că felul în care s-a administrat pandemia în această ţară este de toată ruşinea. Am pierdut în primul an 15.000, în al doilea an 45.000 de cetăţeni români şi în farmaciile noastre nu au existat medicamente antivirale pentru tratamentul ambulatoriu. Aşa ceva nu este admis! Toţi vecinii noştri, toate ţările din jurul nostru aveau în farmacii tratamente antivirale pentru tratament ambulatoriu. Nu trebuie să fii Ph.D. ca să înţelegi că în faţa unei afecţiuni virale cu potenţial letal tratamentul antiviral, în prima fază, în faza de diseminare a virusului, este absolut esenţial.

Noi am întors spatele medicinei tradiţionale şi eu îmi aduc aminte că atunci când am ieşit din spital primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg la domnul ministru şef de comisie, domnul Tătaru, şi să discutăm problema acestor medicamente antivirale, să le facem, să le punem în protocoale, ca medicii din această ţară să dobândească cunoştinţe şi experienţă cu aceste medicamente. Nu s-a întâmplat aşa! În toamna anului 2020 am pierdut 500 de cetăţeni români în fiecare zi în lunile octombrie şi noiembrie.

De ce s-a întâmplat acest lucru? Din mai multe motive. Unul dintre motive a fost că miniştrii domnilor de la USR nu au contractat aceste medicamente, deşi companiile au venit la uşa lor pentru aceste contracte. Eu însumi am atacat-o pe doamna ministru pe această temă. Şi acum...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

În momentul în care am început să susţin ca aceste medicamente să fie la dispoziţia cetăţenilor români, în ambulatoriu, comisiile în care am susţinut acest lucru s-au opus prin vot politic.

Este foarte adevărat că domnul Rafila, când m-am dus la dânsul, a promis că va pune la dispoziţie medicamente antivirale şi a făcut un contract cu Antibiotice Iaşi şi, de asemenea, a contractat 20.000 de cutii de Molnupiravir. Dar ce înseamnă 20.000, când noi aveam 30.000 de infecţii pe zi?!

De asta vreau să spun: a nu vota pentru această lege înseamnă a lăsa poporul român în faţa unei noi pandemii, fără medicamente antivirale în farmacii. Este de netolerat asemenea acţiune!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule doctor.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Nu se poate să continuăm în felul ăsta!

Medicina are reguli foarte clare şi noi am întors spatele medicinei tradiţionale.

De aceea, vă rog să votaţi această lege, pentru că poporul român are nevoie de medicamente antivirale.

Dacă împotriva tancurilor folosim rachete antitanc, împotriva virusurilor şi împotriva unei arme biologice, cum este virusul, avem nevoie de antivirale. E foarte simplu, la mintea cocoşului! Pentru Dumnezeu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule doctor.

Dacă tot l-aţi pomenit, îl invit la cuvânt pe domnul preşedinte Tătaru pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, trimisă cu adresa PL-x 62/2022 din 21 februarie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 14 februarie 2022.

Potrivit dispoziţiilor articolului 75 alineatele (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 703 din Legea nr. 95/2006. Intervenţiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, reglementarea unei proceduri de autorizare în regim de urgenţă a medicamentelor indicate în protocolul de tratament al bolii COVID-19, ce sunt, în fapt, utilizate în prima linie, alături de vaccinuri care au fost aprobate în regim de urgenţă de către Agenţia Europeană a Medicamentului.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 12 aprilie 2022.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, în calitate de invitat, domnul Aurel Mohan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege, din următoarele considerente:

- propunerea legislativă nu se justifică, deoarece nu aduce o normă nouă, ci se suprapune cu norma derogatorie în vigoare, prevăzută la art. 703 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată;

- la nivelul autorităţilor europene s-a instituit un cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, materializat în mai multe directive, acestea fiind transpuse în legislaţia României prin Titlul XVIII - Medicamentul din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;

- în acest sens, prin adoptarea prezentei iniţiative, România riscă o procedură de infringement.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului PSD, domnul Buicu.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

N-aş fi intervenit neapărat, dar, stimate colege, stimaţi colegi, vreau să vă citesc doar despre ce iniţiativă e vorba şi o să vă citesc prima propoziţie, ca să vedeţi de ce raportul este de respingere şi de ce PSD va vota pentru respingere.

"În contextul epidemiologic, şi aşa mai departe, ANMDMR va autoriza temporar în regim de extremă urgenţă distribuţia medicamentelor neautorizate." E o iniţiativă despre care cineva ne spunea că trebuie să o votăm. Nu avem cum să votăm aşa ceva!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Wiener Adrian.

Domnul Adrian Wiener:

Mulţumesc.

Rar mi-a fost dar să văd un discurs atât de ipocrit şi duplicitar ca cel la care am asistat şi asistăm de mai mult de un an de zile de la cei de la AUR.

După ce au făcut tot ce le-a stat în putinţă să blocheze vaccinarea, care, apropo, era cea mai bună măsură de apărare împotriva mortalităţii acestui virus, după ce au făcut tot ce au putut să decredibilizeze măsurile de prevenţie, purtarea măştii, distanţarea socială, responsabilitatea individuală a fiecărui om, promovând practic comportamentul iresponsabil, de transmitere comunitară a acestei boli, acum ne propun practic să introducem pe piaţă şi să experimentăm pe români medicamente neautorizate.

Dincolo de asta, câteva lucruri tehnice. Până la apariţia noilor antivirale, Molnupiravir şi cele care au fost menţionate aici, nu a existat niciun antiviral cu administrare orală care să influenţeze în vreun fel mortalitatea acestei boli. Singurul, Remdesivirul, care era injectabil, a fost permanent în spitalele din România, sigur, cu intermitenţe datorate furnizorilor mai degrabă, decât lipsei de contractare dinspre minister, şi s-a făcut tot ce se poate în ceea ce priveşte standardizarea tratamentului. Au fost protocoale de tratament care au fost actualizate din lună în lună aproape, la două luni, astfel încât să ţină pasul cu ceea ce însemna, pe plan mondial, sigur, tratamentul acestei maladii.

Din punct de vedere al intervenţiei autorităţilor, sigur, putem critica punctual anumite lucruri, le putem exploata politic. Cu siguranţă au fost scăpări, au fost inadecvări, dar în principiu marea mortalitate pe care România a înregistrat-o s-a datorat ratei reduse de acoperire vaccinală, mai ales în valul 4 şi 5.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Adrian Wiener:

Asta a fost principala cauză a mortalităţii extraordinare. 9 din 10 oameni care au murit în spitalele din România au fost nevaccinaţi. Aproximativ 22.000 de oameni care au murit, din cei 65.000, ar fi putut să trăiască dacă erau vaccinaţi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Am rugămintea la colegii noştri de la Grupul AUR, doi vorbitori de grup; sunteţi înscrişi trei.

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu ştiu dacă ipocrizia are şi nume de persoane, dar, cu siguranţă, dacă ar avea, ar purta numele dumneavoastră, domnule Wiener. (Vociferări.)

După ce a văzut o ţară întreagă că această campanie făcută doar pentru a mări conturile companiilor farmaceutice nu a avut niciun rezultat, pentru că au fost ţări cu procente de 70-80% grad de vaccinare. Măcar dacă ar fi fost un vaccin acceptat şi testat, dar a fost ceva nou, tocmai bun ca să cumpărăm noi sau să comandăm 120 de milioane de doze şi asta era problema, că le-a spus AUR românilor să nu se vaccineze.

Domnul doctor Sorin Muncaciu a venit cu un proiect de lege bun care le-ar fi permis acelor oameni care dintr-un motiv sau altul alegeau să nu se vaccineze să apeleze şi să poată fi trimişi cu un bilet de la doctorul de familie să ia un tratament de antivirale. De ce aţi vrut... Aţi vorbit de protocoale. Acele protocoale criminale au omorât, de fapt, oameni în spitale.

Aşa că nu ştiu pe cine acuzaţi dumneavoastră, domnule Wiener!

Acuzaţi poporul român?

Dumneavoastră acuzaţi poporul român care a refuzat să fie uşor de manipulat.

S-a terminat pandemia şi fără vaccinarea dumneavoastră, domnule Wiener!

Dar ce s-a întâmplat în spitale, având la conducere doi miniştri ai sănătăţii de la USR, înseamnă crimă!

Aşa că terminaţi cu ipocrizia!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă, şi ultimul.

Se pregăteşte domnul deputat neafiliat Coarnă Dumitru.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pur şi simplu nu mă satur să-l ascult pe acest mincinos afirmând peste tot...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am o rugăminte la dumneavoastră, domnule Tanasă, să vă păstraţi în limitele unei eleganţe...

Domnul Dan Tanasă:

Sigur că da!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...de diplomaţie parlamentară.

Domnul Dan Tanasă:

În momentul în care o persoană răspândeşte afirmaţii neadevărate, Dicţionarul explicativ al limbii române îl cataloghează drept mincinos.

Faptul că - ce să vezi! - zeci de milioane de români au trecut prin această pandemie fără să se vaccineze!

Milioane de oameni, în lumea asta, au trecut peste plandemia asta fără să se vaccineze.

Şi - ce să vezi?! - vaccinul acela a fost autorizat pe repede-nainte, pentru că era o situaţie dificilă, era o situaţie de criză, şi a fost autorizat pe repede-nainte.

Păi asta spune şi propunerea doctorului Muncaciu, asta spune şi propunerea noastră! Era o situaţie de criză şi hai să autorizăm pe repede-nainte antivirale, adică să facem ceea ce au făcut şi alţii. Ştiu, într-adevăr, atunci când trebuie să atace în mod nejustificat, să-i atacăm pe ăştia de la AUR în mod nejustificat, utilizăm întotdeauna minciuni. Există state în care oamenii s-au vaccinat şi de trei, patru ori şi tot au avut rate foarte mari şi la mortalitate, şi la spitalizare, deşi s-au vaccinat cu patru vaccinuri.

Şi să ştiţi că dacă românii au fost reticenţi şi nu s-au vaccinat, au fost în primul rând pentru că sunt deştepţi şi în al doilea rând pentru că poate că pur şi simplu nu au avut încredere în cei care au promovat vaccinarea atât de agresiv. Pur şi simplu n-au avut încredere în ei!

Nu e în niciun caz vinovat AUR pentru ce s-a întâmplat în timpul pandemiei, că nu AUR a condus Ministerul Sănătăţii, da?! Nu AUR a apărut în acele spoturi publicitare în care îi îndemna pe oameni să se vaccineze.

Repet, propunerea noastră nu era perfectă! Nu era perfectă, de acord! Dar este o propunere vitală pe care alte state au făcut-o, au utilizat-o.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Antivirale în farmacii disponibile rapid, pentru o intervenţie rapidă, autorizare pe repede-nainte, aşa cum au fost autorizate şi vaccinurile.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, va trebui să aşteptaţi puţin.

Conform Regulamentului, trebuie să-i dau drept la replică domnului Wiener.

Vă rog.

Încercaţi să nu generaţi un altul!

Domnul Adrian Wiener:

În general nu răspund la atacuri, sunt obişnuit, sunt pe baricade de ani de zile. N-am s-o fac nici de data asta. Vă spun doar calitatea în care am spus ceea ce am spus de aici.

Am fost medic în plin val 4 şi 5, am coordonat şi am tratat pacienţi cu COVID, i-am văzut cu ochii mei murind în cel mai groaznic mod de a muri, acela de a nu mai avea aer.

Repet. Ceea ce ne cere AUR acum este să experimentăm pe români, să folosim tratamente care nu au fost validate în studii clinice sau mai degrabă au fost invalidate de studii clinice, cum e cazul Ivermectinei, pe care au sacralizat-o.

În acelaşi timp, repet, în ciuda minciunilor care se spun de la această tribună, ţările cu rate de vaccinare de 70, 80, 90%...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cred că e suficient, domnule doctor!

Domnul Adrian Wiener:

... au avut mortalităţi mai mici de 20 sau 30 de ori decât România.

Vaccinarea a influenţat semnificativ şi poate mai mult decât orice altă intervenţie de sănătate publică mortalitatea în această boală.

Ei confundă intenţionat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Wiener.

Domnul Adrian Wiener:

...- şi răspândesc această minciună - infecţia, care este posibilă vaccinat fiind, cu mortalitatea. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu o să vă vorbesc din perspectiva pacientului, a omului care a fost diagnosticat de două ori cu acest virus. Nu m-am vaccinat şi m-am tratat cu antivirale din piaţa neagră. Deci am cumpărat, am riscat, m-am tratat, sunt astăzi aici, în faţa dumneavoastră. (Vociferări.)

Eu cred că este necesară această lege. De ce să ne opunem?

Până la urmă este dreptul la opţiune. Cine vrea să se vaccineze este foarte bine, cine nu vrea, la fel de bine. Dacă vreau să mă tratez cu antivirale, statul român are obligaţia legală să-mi asigure acest confort medical. Pentru că probabil nu întâmplător au fost interzise expertizele medico-legale. Poate că medicii legişti descopereau oarece culpe medicale, ca să nu spun altfel, prin acele protocoale, pentru că semnale din spitale avem cu toţii.

Oamenii, de multe ori, prin acele protocoale, se pare că au cam fost omorâţi şi vrem să ascundem acest lucru.

Haideţi să lăsăm dreptul la opţiune al fiecăruia dintre noi să primeze. Dacă vreau antiviral să am posibilitatea legal să mi-l iau legal din farmacie, sigur, sub îndrumarea medicului de familie. Dacă vreau să mă vaccinez, foarte bine.

Nu trebuie să venim cu soluţii din acestea imperative, unilaterale şi să distrugem vieţi, să distrugem drepturi şi libertăţi.

Eu sunt pentru această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, ca fost om al legii, să ştiţi că e puţin neuzual să spuneţi de la microfonul Camerei că tocmai aţi participat la o acţiune ilicită de pe piaţa neagră. Era doar o observaţie!

Domnul Dumitru Coarnă:

Exact ca fost om al legii - vă răspund acum, că m-aţi provocat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu nu v-am provocat, am spus ceva!

Domnul Dumitru Coarnă:

Mi-aţi folosit numele şi am dreptul, prin Regulament.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă!

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Ca fost om al legii, poliţist de judiciar, vă spun că statul român a abuzat morţii din spitale pentru că au refuzat efectuarea expertizelor medico-legale. Din două perspective: aveam o dată proba ştiinţifică şi puteam să intervenim.

2. Şi din perspectivă penală vedeam dacă a fost sau nu omor sau ucidere din culpă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Eu aveam o problemă cu piaţa neagră.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei se propune respingerea acesteia.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 64/2021.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Acest proiect de hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor vine în sprijinul eficientizării comunicării, în mediul online şi în mediul public, a deputaţilor şi a parlamentarilor care vor utiliza aceste modalităţi de a promova activitatea parlamentară.

Este un proiect bun şi vă solicit să îl susţineţi pentru că, în primul rând, va creşte şi eficientizarea, şi va creşte şi modalitatea de protecţie a datelor pe care fiecare dintre noi le foloseşte şi încearcă... şi le transmite, pentru, cum spuneam, pentru comunicare în mediul online.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru regulament, vă rog, raportul, domnul Şimon.

Domnul Gheorghe Şimon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În data de 13 octombrie 2021, membrii Comisiei pentru regulament au examinat şi dezbătut Proiectul de Hotărâre nr. 64/2021 privind completarea Regulamentului Camerei, iniţiat de domnul deputat Grosaru şi de domnul deputat Pambuccian, proiect cu care comisia a fost sesizată prin adresa nr. 706 a Biroului permanent din 16 iunie 2021.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de hotărâre propune atribuirea fiecărui parlamentar a unui spaţiu de stocare pe servere proprii, precum şi posibilitatea atribuirii unei adrese de web de tipul nume.cdep.ro.

În urma examinării, membrii comisiei au stabilit să respingă proiectul de hotărâre, având în vedere aspectele menţionate; crearea, administrarea şi mentenanţa pentru 330 de website-uri presupun costuri suplimentare din fonduri publice - costuri privind actualizările paginilor cu conţinut real şi de interes, activităţile ce ţin de optimizare, actualizările din punct de vedere tehnic, menţinerea securităţii site-ului - securitatea fiind cel mai important element al administrării unui site; un website care are probleme de securitate e vulnerabil în faţa hacker-ilor, în faţa atacurilor cibernetice, atât de frecvente în ziua de astăzi.

Sigur că... criza provocată de coronavirus este un şoc major pentru economia europeană şi mondială şi, implicit, pentru economia românească - eliminarea risipei fondurilor publice fiind o prioritate a societăţii româneşti; crearea şi administrarea acestor pagini personale pentru 330 de parlamentari, în aceste timpuri, este destul de costisitoare pentru bugetul Camerei Deputaţilor.

În prezent, pagina personală a deputatului pe site-ul Camerei Deputaţilor este destul de detaliată, deputaţii putând să posteze comunicate de presă, interviuri, diverse aspecte ale vieţii parlamentare.

Raportul comisiei a fost aprobat astfel - cu 3 voturi împotriva proiectului de hotărâre, două voturi pentru proiectul de hotărâre şi o abţinere.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Coleşa, vă rog, dezbateri generale.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor o găsesc bună. Ea propune, în esenţă, alocarea unui subdomeniu sub forma: nume parlamentar.cdep.ro pentru fiecare deputat sau parlamentar. Deci, un lucru simplu, elementar, care ne oferă un subdomeniu oficial, oferind o anumită credibilitate.

Problema o reprezintă motivaţiile pe care le acceptă cei din... care au făcut raportul, care arată modul dezastruos în care este condusă Camera Deputaţilor şi, prin extensie, România.

De ce spun aşa? Pentru că raportul este de respingere, motivând ceea ce specialiştii IT spun, adică pentru implementarea acestui subdomeniu ar fi nevoie de resurse extrem de mari, costisitoare, care, în esenţă, presupun configurarea unui serviciu DNS care face legătura dintre o adresă, o denumire pe care noi o folosim pe Internet, cu o adresă IP unde este găzduit serverul web care răspunde cu pagina efectivă. Se mai spune că este nevoie, bineînţeles, de un spaţiu, un anumit spaţiu de stocare şi alte câteva aspecte tehnice.

Toate aceste aspecte tehnice se pot rezolva extrem de uşor, sunt soluţii gratuite, mature, cum s-ar spune, "out of the box", adică cu configurări minimale pe care le poate face o persoană, o persoană care ar primi doar nişte atribuţii secundare. În schimb, în raport ni se spune că pentru acest lucru ar fi nevoie de cel puţin trei specialişti care să facă asta. Trei?! Şi încă două persoane pentru help desk...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...ceea ce e o...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...cele două minute au...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...expirat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...concluzionez.

Deci pentru nişte sarcini care presupun o fracţie din timpul unui om ni se spune că este nevoie de cel puţin cinci oameni. Aşa este condus acest Parlament, această Cameră a Deputaţilor, şi, prin extensie, România.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Poftim?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-mi indicaţi, domnule Simion, exact, articolul din Regulament şi procedura invocată.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Motive personale!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Asta ştim, că sunt chestiuni personale...

Domnul George-Nicolae Simion:

Problema...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...probleme personale.

Domnul George-Nicolae Simion:

...nu prea sunt colegii de la UDMR aici. Ne-au spus că o să vină la balcon nişte elevi din Sfântu Gheorghe. Sper că urmăresc şi ei chestiunea aceasta.

Am o problemă mare, personală...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...meciul de hochei dintre România şi Ungaria... (Vociferări.) ...unde trebuiau să fie intonate imnurile celor două state, respectiv România şi Ungaria. Imnul Ungariei s-a intonat, Imnul României nu s-a intonat. S-a intonat, în schimb, un imn al unui ţinut inventat.

Şi nu ştiu unde este domnul Novak, domnul ministru. Domnul ministru al sportului. Era şi el deputat, nu? Domnul Tánczos Barna, care susţine separatismul pe criterii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...etnice în România.

Problema mea personală, domnule preşedinte de şedinţă, este legată de absenţa domnilor deputaţi din sală.

Pentru că avem foarte mulţi miniştri care sunt deputaţi, care încurajează separatismul sau care doar declară în presă - cum l-am văzut pe ministrul transporturilor, pe domnul Grindeanu. Ştiam că e parlamentar domnul Grindeanu, nu prea îl văd aici. Declară, în calitatea lor de miniştri, deşi împart aceleaşi bănci, acolo, la Guvern...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...cu domnul Tánczos Barna, cu domnul Novak, separatismul pe criterii etnice promovat de unii dintre colegii noştri, încurajat, aplaudat cu imnuri ale unor aşa-zise ţinuturi, inventate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...în loc să fie intonat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să finalizaţi.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Noi, aici, în Camera Deputaţilor şi în Parlamentul României, intonăm Imnul României. Echipa naţională de hochei, care a jucat acum două zile, nu a avut intonat Imnul României.

Vi se pare o problemă gravă, domnule preşedinte?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Csoma Botond, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi eleganţi cu vorbitorii.

Domnul Csoma Botond:

Eu ştiu că AUR-iştii au agendă specială, de a crea tensiuni între români şi maghiari. Aţi primit această comandă, poate, de la Moscova... (Vociferări. Gălăgie.) ...domnule... (Vociferări. Gălăgie.) ...Simion... (Vociferări. Gălăgie.) ...că atâta ştiţi să faceţi, din păcate... (Vociferări. Gălăgie.) ...din păcate... (Vociferări. Gălăgie.)

Asta... asta ştii să faci, că asta ai făcut şi asta ştii să faci. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu mai aveţi subiecte pe pandemie, şi, atunci... (Vociferări. Gălăgie.) ...asta faceţi.

Şi minţiţi, în acelaşi timp. S-a cântat şi Imnul României. Şi, da, spontan, etnicii maghiari din naţionala României au cântat şi Imnul secuiesc. Care e problema cu chestiunea aceasta? (Vociferări. Gălăgie.)

Imnul secuiesc există de... (Vociferări. Gălăgie.) ...secole, cum există şi Imnul... (Vociferări. Gălăgie.) ...Ţinutul Secuiesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu înţeleg care e problema... (Vociferări. Gălăgie.) ...cu chestiunea aceasta. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu a fost un mesaj de jignire la adresa României... (Vociferări. Gălăgie.) ...sau la adresa românilor, mai terminaţi... (Vociferări. Gălăgie.) ...cu prostiile acestea... (Vociferări. Gălăgie.) ...şi de... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi...

Domnul Csoma Botond:

...să dea tensiuni artificiale între români şi maghiari! (Vociferări. Gălăgie.)

Aţi primit de la Moscova această poruncă să faceţi asta, domnule Simion? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Botond...

Domnul Csoma Botond:

Aveţi o agendă ascunsă? (Vociferări. Gălăgie.)

Să vă fie ruşine! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Botond... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Simion, vă rog, în zona grupului dumneavoastră parlamentar! (Vociferări. Gălăgie.)

Sunt frumoşi adidaşii, de aceea i-aţi filmat? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu ce să spun, să mă bucur sau nu pentru că pe acest proiect de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor s-au născut asemenea dezbateri?

În primul rând, vreau să vă spun că, tehnic vorbind, nu este un impediment să implementăm această modalitate de comunicare a noastră. Pentru că, tehnic, atât o pagină web, cât şi un server de mail sunt făcute în limbajul de programare PHP, care suportă, în primul rând, modalitatea HTML de a găzdui acest site. Este o modalitate uşoară, pentru că atâta timp cât avem servere de mail şi fiecare dintre noi foloseşte câte un mail pentru a avea un pic de spaţiu pe... cum vă spuneam, pe un server al Camerei, nu este niciun fel de problemă pentru fiecare dintre noi să avem aceste pagini personale pe care să le folosim, atât dinamic, cât şi static, depinde de fiecare cum vrea să-şi programeze această pagină.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dau cuvântul Comisiei pentru sănătate.

Domnule preşedinte Tătaru, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19, trimis cu adresa PL-x 524/2020 din 8 septembrie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru testarea gratuită a cetăţenilor, în vederea depistării COVID-19 de către orice unitate sanitară, spital sau laborator autorizat. De asemenea, potrivit iniţiativei, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va stabili preţul unitar la nivel naţional şi va deconta costul aferent testării.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse şi punctul de vedere negativ al Guvernului din 3 august 2020.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 22 martie 2022.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Există înscrieri la cuvânt!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A!

Domnule Simion...

Dacă există...

Nu, numai o secundă, nu aţi apăsat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Wiener, vă rog.

Nu am de unde să vă urmăresc mâinile pe sus. Doar dacă apăsaţi, cu cartela, sistemul tehnic.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aşa e!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Wiener:

În principiu, instrumentul acesta al testării universale neghidate de simptome ar fi fost cel mai util sau unul dintre cele mai utile instrumente de prevenţie şi de control al pandemiei.

Din păcate, metodologia de testare n-a ţinut niciodată ritmul, să zic, cu necesitatea folosirii acestui instrument.

Doar să vă dau un ordin de mărime, recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru eficienţa testării populaţiei are un reper de 5% rată de pozitivitate. Adică să testăm atât de mulţi, încât doar 5 dintre cei pe care i-am testat să fie pozitivi.

Din păcate, România n-a ajuns niciodată, în niciunul dintre valuri, la acest deziderat.

Din păcate, în ultimul val am avut şi 30% şi peste 30%, constant. rată de pozitivitate. Deci am folosit acest instrument al testării doar reactiv, doar pentru a confirma ceea ce deja ştim.

Ar fi fost, într-adevăr, un element care ar fi putut modifica nivelul transmiterii comunitare, care a fost foarte, foarte intens în unele dintre valuri. Sigur, şi capacitatea de testare a sistemului de sănătate public, care are atâtea tare, şi multe alte lucruri au condus ca acest instrument să fie foarte, foarte slab utilizat în controlul pandemiei din România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Rog liderii de grup să vină până la pupitru.

(Consultări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Este o problemă cu un banner pe care colegii parlamentari l-au pregătit, pe care scrie "Locale nu egal parlamentare". Din cauza intenţiei Coaliţiei aflate acum la guvernământ să pună în aceeaşi zi data alegerilor locale cu alegerile parlamentare şi prezidenţiale şi să iasă un mare haos.

Am ascultat opinia domnului preşedinte de şedinţă. Drept urmare, în timpul şedinţei de plen nu vom afişa acest banner, o să-l...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect.

Domnul George-Nicolae Simion:

...afişăm după şedinţă.

Mulţumesc.

Acum, revenind la proiectul de lege.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa.

Domnul George-Nicolae Simion:

...şi la ce a spus domnul Wiener.

Înţeleg de la Comisia pentru sănătate, de la colegii deputaţi, că astăzi se resping antiviralele ca metodă de a controla o pandemie, o viitoare pandemie. Că eraţi foarte panicaţi, repede, repede, acum, să trecem suspendarea dreptului la muncă pentru cei care nu sunt vaccinaţi. Dar acum, gata, a trecut pericolul, gata, nu mai sunteţi aşa agitaţi.

Deci: antivirale nu, decide astăzi Camera Deputaţilor la respingeri; testare nu, tot la respingeri.

Dar, atunci, la ce spunem da? La izolete, la spitale modulare, la şpăgi, la 120 de milioane de doze de vaccin. Doar la vaccinare spunem noi da, da? Şi suntem obligaţi, în ciuda presiunii din circumscripţii, pe care o avem, suntem obligaţi asta să votăm, doar vaccinare. Celelalte soluţii nu sunt bune, că aşa a zis domnul Wiener, că a fost el în valul 4 şi valul 5, şi a băgat oameni în mormânt, nu?

Bine, am înţeles, nu e nicio problemă, putem să ne înţelegem, domnule preşedinte, dar să ne înţelegem clar şi pe româneşte. Că nu s-a intonat niciun imn al României de către acei hocheişti, care nu mai au dreptul, de azi înainte, dacă trăim într-un stat normal, să reprezinte România.

Şi voi respingeţi şi antiviralele şi testarea gratuită, respingeţi tot...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul George-Nicolae Simion:

...doar vaccinarea! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Manea, vă rog.

În calitate de iniţiator? Nu.

Dau cuvântul Comisiei pentru învăţământ sau Comisiei pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 46 din 14 martie 2022, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, în fond, cu propunerea legislativă menţionată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca doar absolvenţii de liceu care deţin diplomă de bacalaureat să aibă dreptul să se înscrie la şcolile sanitare postliceale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnule Manea, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să fiu foarte scurt.

Art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale, Legea nr. 1/2011, prevede faptul că au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (8) al art. 44 din lege, absolvenţii de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat - şi eu spun că este foarte clar.

Este mai mult decât evident că propunerea care avea în vedere ca doar absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat să se poată înscrie la şcolile sanitare postliceale este o măsură discriminatorie, este un tratament discriminatoriu. Cu atât mai mult cu cât învăţământul postliceal din România se organizează pentru calificări profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

Şi încă o chestiune. Dacă suntem obiectivi cu noi înşine, examenul de bacalaureat nu cred că poate surprinde cu obiectivitate, haideţi să spunem, cunoştinţele dobândite de un elev pe parcursul liceului.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Wiener, vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Am să vorbesc şi în calitate de iniţiator al legii.

S-au răspândit foarte multe lucruri inexacte, ca să fiu elegant, referitoare la acest subiect. Sigur, la obiectul, de fapt, al iniţiativei legislative. Este o măsură de reformă. Reforma în cadrul sănătăţii implică şi reforma selecţiei modului în care personalul medical ajunge să lucreze în sistem, să intre în sistem.

Este, cred, evident, oportună o creştere a pragului de la care profesia de asistent medical poate fi exercitată în România. Este... este un imperativ în cel mai complex sistem, într-un sistem care se dezvoltă permanent.

Şi eu cred că la fel cum Armata, de exemplu, a făcut pentru maiştrii militari această necesitate a implementării bacalaureatului, eu cred că ţine de decizia politică şi de viziunea strategică asupra sistemului să facem acest lucru.

Sigur, pot exista explicaţii, pot exista exemple. Adevărul este că şcolile postliceale din România, învăţământul postliceal din România scoate cam 15.000 de absolvenţi pe an, sistemul absoarbe 1.300-1.500 de absolvenţi pe an. Este o rată foarte mare de oameni care, practic, fac această pregătire fără să ajungă să exercite vreodată această profesie.

Evident, votul de astăzi, împotrivă, nu este pentru prestigiul profesiei, ci pentru interesul celor care deţin aceste şcoli profesionale. Acest lucru este clar pentru mine. Este a doua oară când încerc această minimă măsură de reformă a cadrelor medicale, a personalului care lucrează în sistem.

Ce aş mai putea să adaug, decât că foarte multe din argumentele pe care le-am auzit în comisii pentru respingerea acestei legi sunt... vizează oportunitatea, dar, în fapt...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Wiener.

Domnul Adrian Wiener:

...nu au legătură cu acest lucru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Badiu, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR va vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative. Este discriminatorie.

Am trăit să o vedem şi pe asta, o propunere prin care se vrea să se instituie un club de elită în ceea ce priveşte asistenţii şcolilor postliceale sanitare, în sensul că dacă nu ai bacalaureat, nu ştii să faci o injecţie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Pauză până la 11.30, când ne reîntâlnim la sesiunea de vot final.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, să începem votul final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

222 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

De asemenea, aş dori să salutăm prezenţa delegaţiei parlamentare ucrainene, condusă de doamna Liudmyla Marchenco, preşedintele Subcomitetului pentru legislaţie...(Aplauze.) privind statutul deputatului din cadrul Comitetului Radei Supreme a Ucrainei privind Regulamentul, care efectuează, în aceste zile, o vizită la Bucureşti. Am avut o şedinţă împreună cu colegii noştri.

Liderii de grup, aveţi vreo intervenţie, ceva? Nu.

Vă mulţumesc.

Începem exprimarea votului.

Doriţi o intervenţie?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Pe Regulament, pe procedură?

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Din respect pentru oaspeţii noştri nu o să dialoghez cu sala.

Le urăm bun venit în Parlamentul României! (Vociferări.)

Ştiu, domnule Andronache, dar n-ar trebui să dialoghez cu dumneavoastră.

Totuşi... (Vociferări.)

Legea suveranităţii.

Un apel către colegi, un ultim apel.

Nu votaţi împotriva acestei legi care, cu problemele ei...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să interveniţi la punctul... când este legea la votul final.

Domnul George-Nicolae Simion:

Bine, o să intervin acolo!

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aşa este regulamentar şi corect.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 38/2022.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vot, vă rog.

Cu 255 de voturi pentru, 3 contra, o abţinere, adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 64/2021.

Comisia pentru regulament propune respingerea proiectului de hotărâre.

Se respinge cu votul majorităţii deputaţilor.

Vă rog, vot.

Cu 219 voturi pentru, 4 contra, 37 de abţineri, adoptată propunerea de respingere.

Legi ordinare. Respingeri.

3. Propunerea legislativă privind unele măsuri administrative şi fiscale din starea de urgenţă; Pl-x 377/2021; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 229 de voturi pentru, 30 contra şi 4 abţineri, adoptată respingerea.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 213/2020; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 184 de voturi pentru, 73 contra, 5 abţineri, adoptată respingerea.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată; Pl-x 62/2022; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, 29 contra, 4 abţineri.

Adoptată respingerea.

Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020...

Explicarea votului?

Vă rog.

Domnul Muncaciu Sorin-Titus.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Iniţiatorul!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu a fost cu intenţie, domnule deputat!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Nu, nicio problemă!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Am văzut cum aţi votat. O să vă judece poporul român pentru acest vot, (Vociferări.) pentru că... Lăsaţi-mă să termin! Pentru că nu este vorba de medicamente neaprobate. Ivermectina a fost un medicament, până în 2016, în Farmacopeea română.

Este vorba de faptul că sunt off-label. Ce înseamnă asta? Că sunt nişte medicamente care, deşi au fost aprobate pentru alte afecţiuni, s-a dovedit ştiinţific, domnule de la USR...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Wiener!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... prin studii ştiinţifice la nivel internaţional, că este efectiv, sunt medicamente efective. Cum putem noi să ignorăm aceste medicamente numai pentru că o comisie din Ministerul Sănătăţii sau nişte domni de la Agenţia Medicamentului spun altfel?! Aici contează ştiinţa, nu altceva!

Este imposibil să cred că aţi votat ca poporul român să nu aibă antivirale în farmacii.

Dacă o să vină o nouă pandemie, dumneavoastră o să purtaţi vina dacă or să moară...! (Vociferări.)

Da, da, dumneavoastră trebuie vă asumaţi atunci când faceţi aşa ceva! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Din mult respect nu intervin.

Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19...

(Domnul deputat Adrian Wiener solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Şi dumneavoastră, domnule Wiener? A, şi domnul Buicu!

O voce din sală:

Dar nu i-a pomenit numele, domnule preşedinte!

Domnul Adrian Wiener:

Da, explicarea votului, nu e vorba de nume.

Să corectez minciuna care s-a spus aici.

Deci medicamentele sunt indicate pentru anumite afecţiuni în baza unor studii clinice. Există studii clinice pentru Ivermectină, ştim că este ineficientă şi, repet, nu există, în afară de cele noi apărute de câteva luni, antivirale orale pe care să le fi găsit în farmacie pe perioada vreunuia dintre valurile care au fost în România; doar injectabile. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule Buicu, vă rog.

Domnul doctor.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Revin, stimate colege şi stimaţi colegi, şi vă citesc din iniţiativă: "În contextul epidemiologic, Agenţia Naţională a Medicamentului va autoriza distribuţia medicamentelor neautorizate".

Nu aveam cum să votăm aşa ceva!

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo! A vorbit şi un specialist.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc.

6. Proiectul de Lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 229 de voturi pentru, 29 contra, două abţineri, adoptată respingerea.

Legi organice. Respingeri.

7. Propunerea legislativă "Legea suveranităţii - Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român"; Pl-x 79/2022; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent - 28.03.2022; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 04.06.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei.

Vot, vă rog.

Cu 229 de voturi pentru, 30 contra şi o abţinere, adoptată respingerea.

Domnul Simion George-Nicolae.

Domnule Simion, vă rog! (Râsete.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Voi râdeţi, dar nu e râsul vostru!

Legea suveranităţii sub o formă modificată tot va intra în Parlament.

Scaunele de la Palatul Victoria se mai schimbă, o să ajungem la guvernare şi cuvinte ca "suveranitate", "independenţă", mai ales că ieri şi astăzi vorbim despre independenţa României, domnule Ştirbu. Sunteţi cu zâmbetul până la urechi, nu?!

Voci din sală:

Timpul, timpul, domnule preşedinte!

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc. Mulţumesc.

O să se schimbe lucrurile, atât vă spun!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, de la neafiliaţi.

Vă rog. (Vociferări.)

O voce din sală:

Miliţia!

Domnul Dumitru Coarnă:

Da, domnule Radu, Poliţia! (Vociferări.)

Miliţia, cum vreţi dumneavoastră!

Important este să votăm ceea ce trebuie, în ţara asta!

Eu am votat pentru adoptarea acestei legi. Mi se pare normal şi de bun-simţ să admitem o suveranitate şi să încetăm odată să distrugem acest popor!

Este clar că puteam discuta poate pe amendamente şi o puteam reformula, dar este o altă discuţie.

Sigur că dumneavoastră, celor din spatele meu, domnul Ciolacu şi încă câţiva, nu le-a stat bine când am dezvoltat această iniţiativă, pentru că spunea domnul de la USR că au fost doi de la PSD.

Nu, au fost 22 de la PSD! Au fost sunaţi fiecare, rând pe rând, şi au fost scoşi din lista de iniţiatori. Au mai rămas doi!

Am lista, domnule Simonis!

Vă dau eu lista, domnule Simonis, că am văzut că dumneavoastră vorbiţi întotdeauna fără să înţelegeţi mecanismele.

Când vorbim despre suveranitate...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte, să încercăm să nu ne jignim colegii!

Domnul Dumitru Coarnă:

Nu jignesc pe nimeni, doar vorbeam cu domnul Simonis. Nu l-am jignit deloc, credeţi-mă! Era un...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, vă adresaţi plenului, nu domnului Simonis!

Domnul Dumitru Coarnă:

Păi, domnul Simonis mi s-a adresat mie, din sală, domnule preşedinte!

Vorbiţi şi cu domnul Simonis...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Atunci întrerup cuvântul dumneavoastră şi purtaţi un dialog cu fiecare parlamentar în parte.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bun!

Sigur că aţi dat-o pe repede-nainte la respingeri, din mai multe considerente, dar două fundamentale.

Singura ţară din Uniunea Europeană şi NATO care are serviciu de informaţii militarizat este România. Se numeşte SRI.

Singura ţară care a rămas ancorată în principiile sovietice, staliniste, putiniste, în ceea ce priveşte serviciile de informaţii, care se numesc SRI şi SIE, este România.

O voce din sală:

Şi China!

Domnul Dumitru Coarnă:

Singura ţară care are serviciu militarizat care gestionează alegerile şi se numeşte STS, se numeşte România.

Nicio ţară din structurile euroatlantice nu are aceste servicii.

Vă place ori nu vă place, asta e realitatea din România! (Vociferări.)

Eram convins că o să o respingeţi, pentru că, de exemplu, astăzi la cinci cetăţeni români cu drepturi depline le-a fost interzis să participe la balcon, aşa cum prevede legea, să asiste la acest vot. Au fost interzişi dintr-un simplu motiv: sunt oameni simpli, corecţi, cinstiţi şi care vor adevărul.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc mult.

Din partea Grupului PSD, domnul Fifor Mihai.

Vă rog.

Domnul Fifor? (Vociferări.)

Nu aţi mai solicitat.

Domnul Ganţ, din partea Grupului minorităţilor.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Ganţ Ovidiu.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Sunt la rând, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Un singur vorbitor de grup, domnule Focşa!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

30 de secunde!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constituţia României, la art. 2 alin. (2) spune: "Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu".

Ce vreau să spun cu asta este că nici aici, în această instituţie, nimeni, niciunul dintre noi şi niciun grup politic nu-şi poate aroga această prerogativă de a vorbi în numele suveranităţii poporului român, o putem face numai cu toţii, împreună, cum am făcut-o, conform Constituţiei, până în prezent, şi o vom face şi în continuare.

Mai mult decât atât, toate discuţiile referitoare la... nu ştiu... cedări de suveranitate, "străinii vin, ne iau şi ne fac", "Uniunea Europeană este rea", sunt inutile, atâta timp cât poporul român s-a exprimat prin referendum. Poporul român, prin referendum, a permis modificarea Constituţiei, iar Parlamentul României a ratificat, în unanimitate, Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană.

Deci suveranitatea o exercităm în limitele Constituţiei şi a tratatelor la care România este parte, expresie - repet - a suveranităţii poporului român, exprimată direct prin referendum sau de către reprezentanţii săi în Parlament.

În ceea ce priveşte Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, întotdeauna când exprimăm un vot, indiferent despre ce proiect este vorba, acesta sau altul, ne gândim doar la acest aspect, aşa cum am făcut-o de la constituirea statului român modern la 1 Decembrie 1918, decizie la care am fost parte, prin reprezentanţii noştri, până în prezent, şi o vom face şi în viitor. Şi niciodată nu vom accepta ca vreun alt participant la viaţa politică să-şi permită să ne pună în discuţie acest drept, făcând referire la apartenenţa noastră etnică, aşa cum în mod jalnic s-a întâmplat ieri, de Ziua Europei.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Pe procedură, domnule preşedinte! Pe procedură!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Şi eu vă mulţumesc.

Îmi pare foarte rău, nu aveţi cuvântul!

Domnule Moşteanu Liviu-Ionuţ, nu aveţi cuvântul!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Procedură!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu aveţi nicio procedură!

Vă rog frumos, domnule Moşteanu!

Vă rog frumos, în bancă! (Vociferări.)

Domnule Moşteanu, vă rog frumos!

După ce termină vorbitorii care au dreptul, vă dau cuvântul pe procedură!

Vă rog frumos! (Vociferări.)

Nu! Vă rog frumos!

Circul e la marginea oraşului! Vă rog frumos, nu în Parlament!

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

USR a votat împotriva acestui proiect de lege creat în laboratoarele lui Putin, aşa cum au recunoscut cei care au depus această iniţiativă. (Vociferări.)

Cu ocazia acestui vot s-au numărat şi oamenii lui Putin, din Camera Deputaţilor, şi sunt doar 30, de la AUR, de la neafiliaţi şi de la PSD. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Salan Viorel.

Domnul Viorel Salan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, aşa este, o temă sensibilă, la care românii, categoric, privesc la ceea ce se întâmplă şi în Parlamentul României şi vreau să vă spun că sunt consternat de ceea ce văd în momentul de faţă. (Vociferări.) Spuneam că de aceea am venit în Parlamentul României, să-i reprezentăm în mod corect pe români şi ţara. Dar, din păcate, iată, se vine cu aceste teme care vizează mult mai multe, paleta a fost foarte largă, în contextul în care sunt 20 de legi vizate şi două ordonanţe de urgenţă.

Totodată, aşa cum am scos în evidenţă şi la dezbaterile generale, ca să vii, într-adevăr, toate serviciile să le faci civile şi în plus să le faci şi sindicat, totodată să faci vorbire de acte normative care să producă efecte pentru anul 2021, cum se făcea vorbire despre exploatarea în fondul forestier la ras, pentru anul 2021, în contextul în care trebuie să fim corecţi şi cinstiţi, că acest proiect s-a mai vehiculat în Parlamentul României.

Totodată, este incorect ce s-a menţionat, că parlamentari ai Partidului Social Democrat ar fi semnatari ai acestui proiect. Cu excepţia unei persoane care a fost scoasă în evidenţă, nu cred că sunt alţi colegi de-ai noştri.

Am venit în Parlamentul României să-i reprezentăm în mod corect pe români şi ţara şi de aceea Partidul Social Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A şi votat! (Vociferări.)

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022; lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru învăţământ propun respingerea propunerii legislative.

Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent 14.03.2022; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final 14.05.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei.

Vot, vă rog.

Cu 197 de voturi pentru, 61 contra, 3 abţineri, adoptată propunerea de respingere.

Am încheiat...

(Domnul deputat Adrian Wiener solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Nu ar fi fost nicio problemă de discriminare dacă am fi decis împreună astăzi o altă traiectorie educaţională pentru cei care profesează sau exercită profesia de asistent medical, cum, de exemplu, nu e nimic discriminatoriu să stabilim salarii minime diferenţiate pe domenii sectoriale. Sunt decizii strategice. Era una dintre ele, referitoare la resursa umană.

Mă rog, interesul se pare că a fost al patronilor de şcoli postliceale, unele dintre ele fiind chiar în localităţi fără spitale, în România. Nu au nici unde să facă practică! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc.

Rog membrii Biroului permanent, la şedinţă.

Am încheiat şedinţa de vot final.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.53.