Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.08.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 222.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 7 iunie, şi miercuri, 8 iunie; programul de lucru pentru perioada 6 - 11 iunie 2022; lista rapoartelor depuse în perioada 30 mai - 7 iunie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00 vom continua lucrările Camerei cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Pe procedură, domnul Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În calitate de lider de grup, conform prevederilor Regulamentului, în urma procedurii de la Grupul parlamentar al USR şi în urma unui vot şi a deciziei colegilor mei din grupul parlamentar, vă informez că, începând de astăzi, foştii noştri colegi, Özmen Oana-Marciana şi Lupu Andrei-Răzvan, nu mai fac parte din Grupul USR şi vor activa ca deputaţi neafiliaţi. (Aplauze.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Ura! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Solomon, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urma şedinţei de plen de săptămâna trecută a fost adoptat PL-x 21/2022. În urma verificărilor, între comisie şi Departamentul Legislativ, s-au strecurat două greşeli materiale, erori materiale, şi vă rog să-mi permiteţi să le dau citire, astfel încât colegii de la Departamentul Legislativ să poată finaliza forma spre promulgare.

În urma aprobării Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice - PL-x 21/2022, în şedinţa plenului din 31 mai, s-a constatat cu privire la raportul depus că acesta nu cuprinde amendamentul de la art. II din lege, în redactarea aprobată în cadrul comisiei şi a plenului Camerei Deputaţilor, respectiv o trimitere este greşită.

Astfel, la art. II din lege, cu referire la art. I alin. (4¹) din Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021, sintagma "prin excepţie de la prevederile alin. (1) se înlocuieşte cu sintagma "prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2).

De asemenea, în ceea ce priveşte amendamentul respins în comisie şi adoptat în plenul Camerei Deputaţilor, cu privire la alin. (4³), sintagma "prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (4¹)" se înlocuieşte cu sintagma "prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (4¹)".

În acest sens, Departamentul Legislativ va include în lege alin. (4¹) şi (4³) în redactarea mai sus-menţionată.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Özmen, vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Subsemnata, Oana-Marciana Özmen, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, vă informez pe această cale că, începând cu data de 7 iunie, mă dezafiliez de la Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Şi, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, se întâmplă foarte rar ca eu să vin la această tribună, doar dacă am ceva serios de spus, şi astăzi am ceva serios de spus.

Este că... (Vociferări.) ...este foarte important să iei decizii importante în viaţă. Iar astăzi am decis să merg alături de colegii din Partidul Naţional Liberal şi alături de colegii din Coaliţia de guvernare, alături de colegii din PSD şi cei din UDMR.

După cum mă ştiţi, sunt o profesionistă... (Aplauze. Vociferări.) ...sunt un om care a muncit în comisie şi mi-am câştigat respectul şi locul... (Aplauze.) ...în acest Parlament... (Aplauze. Vociferări.) ...prin munca şi dedicarea mea.

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Sunt sigură că împreună cu colegii din PNL şi cu colegii din Coaliţie... (Vociferări.) ...vom lua măsurile... (Vociferări.) ...care sunt necesare pentru a face din România... (Vociferări.) ...o ţară europeană importantă. (Vociferări.)

Vă mulţumesc, colegi!

Şi întotdeauna vă asigur de respectul meu. (Aplauze.)

O voce de la USR:

Felicitări, Oana! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O chestiune de procedură.

E important de ştiut că doamna Özmen a depus această informare de azi-dimineaţă la Secretariatul general. Prin urmare, îşi va produce efectele informarea pe care a comunicat-o doamna Özmen, în sensul în care a renunţat la calitatea de membru din Grupul parlamentar al USR şi s-a afiliat Grupului parlamentar al PNL.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o... am luat cuvântul pentru o problemă personală. Este vorba despre situaţia care s-a perpetuat la nivelul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, şi anume este vorba despre faptul că, în urmă cu jumătate de an, mi s-a retras sprijinul politic din Comisia juridică, pentru că am avut curajul să pun nişte întrebări cu privire la un proiect de lege care nu se afla pe ordinea de zi la acea vreme în Comisia juridică şi care, cu toate acestea, nediscutat fiind, a intrat forţat în discuţii. Mărturie o face ordinea de zi... o poză de pe telefonul fostului preşedinte al Comisiei juridice, de la acea vreme, domnul deputat Badea, care mi-a arătat ordinea de zi.

În altă ordine de idei, mi s-a pus în discuţie calitatea de membru în Comisia pentru constituţionalitate şi de vicepreşedinte al acesteia; am făcut un act de onoare şi mi-am dat demisia.

De asemenea, mi s-au adus o serie de ameninţări, şi situaţia se perpetuează la nivelul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, comportament neadecvat.

Am înaintat inclusiv o plângere pentru ameninţare din partea unui coleg.

Şi, nu în ultimul rând, am solicitat, având în vedere că s-a aplicat o procedură inexistentă în Regulamentul Camerei Deputaţilor, la adresa personală, de a fi reconfirmat într-o comisie, în condiţiile în care eram membru în acea comisie, am solicitat ca toţi membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale să fie, de asemenea, reconfirmaţi în comisii, având în vedere egalitatea în drepturi.

Aceste lucruri nu au fost rezolvate nici până acum.

Biroul permanent şi inclusiv preşedintele Camerei Deputaţilor au trimis spre soluţionare Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, care nu are în atribuţii aceste proceduri, sens în care sunt într-o situaţie neîntâlnită până acum, care necesită o aplecare mai atentă din partea dumneavoastră, plenul fiind suveran.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Badiu.

Doar o secundă!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Salutăm prezenţa, în lojă, a reprezentanţilor Grupului Parlamentar de prietenie All Party Group for Romania, al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, şi a Excelenţei Sale, domnul Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti. (Aplauze.)

Domnul Badiu.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe această cale, doresc să fac apel la conducerea PNL şi PSD. Şi i-aş ruga să înceteze cu activitatea de racolare a primarilor de la alte partide, activitate de racolare care este în curs în teritoriu, şi să înceteze cu şantajul asupra primarilor altor partide, că li se restricţionează accesul la fonduri dacă nu se dezic de partidele lor şi nu achiesează la politica PSD şi PNL.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Violeta Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună ziua tuturor!

Îmi pare rău că fac această observaţie de faţă cu invitaţii noştri din Marea Britanie, pe care îi salut şi eu!

Dar, totuşi, să nu trecem superficial. Cum adică un parlamentar, un deputat a fost ameninţat? Nu ştiu exact şi o să mă duc să citesc încă o dată Regulamentul. Repet, un parlamentar a fost ameninţat de către colegii parlamentari?! Aceasta este o afirmaţie - pe care poate eram ocupaţi şi n-am putut s-o observăm - extrem de gravă.

Vă rog să fiţi de acord să se constituie o comisie de anchetă. Că pe noi, cel puţin, pe deputaţii independenţi de dreapta, ne anchetează în fel şi chip, doar-doar amână decizia, care nici nu e necesară, privind înfiinţarea grupului.

Repet, un deputat a fost ameninţat, în Camera Deputaţilor, de colegi deputaţi. Trebuie să existe o clarificare pe această chestiune şi cine e îndreptăţit să o facă, să o facă de îndată!

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

E drăguţ să vii la microfon şi să faci declaraţii sforăitoare fără să citeşti Regulamentul.

Există deja un alt caz, reclamat de un alt coleg. Şi acel coleg a urmat procedura regulamentară. Anume, a depus o plângere care este în prezent la Comisia juridică, de disciplină, doamnă deputat, şi imunităţi.

Prin urmare, asta este ceea ce trebuie să facă şi colegul nostru, dacă asta doreşte.

Mulţumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Mulţumesc.

Pe procedură.

Domnule preşedinte,

Faţă de rezultatele recensămintelor din 1992 şi 2002, au apărut încă trei minorităţi în plus. Ce s-a schimbat de atunci?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Grosaru...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Am documente...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...am o rugăminte...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...am documente...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...am o rugăminte.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...sunt la...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

În primul rând, aşteptaţi să vă dau cuvântul.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...deci sunt la dispoziţia...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai vorbiţi peste mine...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...oricărei persoane care mă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...mă întreabă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O să opresc microfonul, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Am documente cu privire la aceste aspecte şi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Opriţi microfonul, vă rog! (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Înţeleg că un coleg deputat a fost ameninţat. Vrem să cunoaştem şi noi natura ameninţării, să ştim pe viitor, facem schimb de experienţă.

Mulţumesc. (Râsete. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Liderii de grup, dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 46/2022.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind învăţarea pentru durabilitatea mediului COM(2022) 11; PHCD 47/2022.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Propunerea de Recomandare a Consiliului privind învăţarea pentru durabilitatea mediului COM(2022) 11.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Propunerea de Recomandare a Consiliului privind învăţarea pentru durabilitatea mediului;

- A recomandat elaborarea unei taxonomii armonizate la nivelul Uniunii Europene a activităţilor de învăţare privind mediul;

- Şi a recomandat încurajarea implicării comunităţilor locale în derularea şi susţinerea activităţii dedicate învăţării privind mediul.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 25 mai 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deci avem un proiect de hotărâre privind o comunicare a Comisiei Europene.

Tot aşa, ca multe altele privind mediul, proiectul nostru de hotărâre nu prea are legătură cu conţinutul comunicării Comisiei Europene şi Parlamentului European.

Ne spune, în esenţă, că toată lumea trebuie să fie reeducată privind durabilitatea mediului.

Însă ce înseamnă durabilitatea mediului?

Să ne uităm doar la începutul comunicării Comisiei Europene, unde avem indicaţiile preţioase ale Ursulei von der Leyen, care ne spune că transformarea în primul continent neutru din punct de vedere climatic este cea mai mare provocare şi oportunitate a epocii noastre. Asistăm la un moment critic, acţiunea umană a cauzat daune aproape ireparabile planetei noastre. Trebuie să luăm măsuri de urgenţă pentru a plasa societatea şi economia pe o traiectorie durabilă.

Vă daţi seama despre ce este vorba.

În esenţă este vorba despre - concret - Pactul Verde European, Pactul climatic european şi educaţia, minciuna care se ţese în jurul acestor concepte contra naturii, fără legătură cu realitatea.

Argumentele pentru toate acestea nu sunt, nu s-a făcut niciun studiu de impact. Ni se propune renunţarea la energia tradiţională.

În timp ce noi votăm retehnologizări, în acelaşi timp avem proiecte de lege de decarbonificare care vor interzice aceste activităţi şi vor duce la vânzarea lor sub valoarea lor reală.

Toate acestea fără... fără un motiv real.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Finalizez.

Carbonificarea nu este un lucru rău; înseamnă însăşi existenţa noastră.

Dacă s-ar renunţa cu totul, dacă am dispărea din Europa, reducerea emisiei de carbon ar fi de zero virgulă zero şi ceva la sută, ar fi nimic. Sau zero virgulă ceva la sută. Nimic. Nimic.

Pentru noi, verde înseamnă cu un randament economic bun; roşu înseamnă ceva impus, care duce la o sinucidere economică; înseamnă, în esenţă, roşu, roşu comunist.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Georgescu Nicolae.

Domnul Nicolae Georgescu:

Comunicarea privind Spaţiul european al educaţiei, Pactul Verde European şi alte iniţiative-cheie ale Uniunii Europene recunosc rolul esenţial al educaţiei şi formării pentru tranziţia verde.

Cursanţii de toate vârstele trebuie să fie în măsură să îşi dezvolte cunoştinţele, competenţele şi aptitudinile pentru a trăi într-un mod mai durabil, pentru a schimba modelele de consum şi de producţie, pentru a adopta un stil de viaţă mai sănătos.

Realizarea acestui obiectiv necesită o abordare a învăţării pe tot parcursul vieţii, pentru durabilitatea mediului, cu metode de învăţare ancorate în practică, bazate pe implicare şi acţiune.

Integrarea durabilităţii mediului în toate politicile, programele şi procesele de educaţie şi formare este vitală pentru a constitui aptitudinile şi competenţele necesare pentru tranziţia verde.

Pe termen mediu şi lung, toate eforturile de reformă în domeniul educaţiei şi formării trebuie să sprijine şi să alinieze la schimbările necesare pentru un viitor mai verde şi mai durabil.

În acest context, este important să se asigure sprijinirea unor consultări periodice la nivelul Uniunii Europene, în privinţa învăţării pentru durabilitatea mediului şi a identificării celor mai bune practici.

Susţinem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM (2022)11 în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai avem un vorbitor!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Molnar.

Dacă nu apăsaţi, eu nu pot ghici, să ştiţi.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am să prezint punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal asupra Propunerii de Recomandare a Consiliului privind învăţarea pentru durabilitatea mediului COM(2022) 11.

Comisia Europeană a publicat în data de 14 ianuarie 2022 Propunerea de Recomandare a Consiliului privind educaţia pentru durabilitatea mediului.

Scopul propunerii este acela de a sprijini statele membre pentru ca şcolile, instituţiile de învăţământ superior, organizaţiile neguvernamentale şi toţi furnizorii de educaţie să ofere cursanţilor cunoştinţe şi competenţe privind durabilitatea, schimbările climatice şi mediul.

Propunerea conţine 9 recomandări adresate statelor membre şi 7 adresate Comisiei Europene, care au ca numitor comun facilitatea cooperării şi învăţarea reciprocă cu privire la învăţarea în domeniul durabilităţii mediului.

Astfel, statele membre sunt invitate să ofere cursanţilor de toate vârstele acces la educaţie şi formare de înaltă calitate şi favorabilă incluziunii, precum şi la formare privind schimbările climatice, biodiversitate şi durabilitate; să prioritizeze învăţarea pentru durabilitatea mediului în politicile şi programele de educaţie şi formare pentru a sprijini sectorul şi a-i permite să contribuie la tranziţia ecologică; să încurajeze şi să sprijine abordările care includ predarea şi învăţarea, dezvoltarea viziunilor, a planificării şi a guvernanţei, implicarea activă a studenţilor şi a personalului, gestionarea clădirilor şi a resurselor, precum şi parteneriatele cu comunităţile locale, şi nu numai; să mobilizeze fondurile naţionale şi ale Uniunii Europene pentru investiţii în infrastructuri durabile şi verzi; să folosească instrumentele şi resursele necesare pentru a spori rezilienţa şi pregătirea educaţiei şi formării pentru tranziţia verde.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Situaţia a devenit insuportabilă. Tocmai colegul nostru, Iulius Firczak, care a ieşit din sală, mi-a spus că tocmai m-a scăpat de o anumită jecmăneală la care aş fi fost supus sau la care m-aş fi supus.

Aş vrea şi eu să ştiu - şi mai ales că situaţia chiar este insuportabilă şi a devenit incredibil de gravă la adresa, în primul rând, disciplinei parlamentare, şi nu numai, a drepturilor mele cetăţeneşti.

Drept urmare, vă solicit să luaţi atitudine.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană COM(2021) 811; PHCD 48/2022.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Noul cadru al UE pentru mobilitatea urbană.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, propune:

- Susţine noul cadru al Uniunii Europene pentru mobilitate urbană;

- A recomandat utilizarea reţelelor de sateliţi ai Uniunii Europene pentru a pune la dispoziţia comunităţii locale informaţii referitoare la mobilitatea urbană;

- A recomandat extinderea mijloacelor de transport inovative în zonele rurale;

- A recomandat intensificarea cercetărilor privind tehnologia acumulatorilor, în special, în scopul reducerii importurilor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 25 mai 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supun aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Iarăşi avem un proiect de hotărâre al Comisiei noastre de afaceri europene care nu prea are legătură cu forma comunicării Comisiei şi Parlamentului European.

Ni se spune despre date, despre mobilitate din punctul de vedere al traficului de date, al sateliţilor de date, lucru care este secundar în comunicarea Comisiei Europene, unde avem mobilitate privită din punctul de vedere la care ne-am aştepta, uman, adică, căi de comunicare, o coloană vertebrală care să asigure transportul de oameni şi de mărfuri.

Însă ce avem noi în dezvoltarea urbană, deci în implementarea noastră din România? Avem crimă organizată, trafic de influenţă, dezvoltare urbană haotică, care se duce doar pentru profit, doar pentru cei mari, care fac investiţii, în care omul obişnuit nu este reprezentat, în care calitatea vieţii nu are nicio legătură cu aceste teorii, cu aceste comunicări, în care densitatea urbană nu are nicio legătură cu capacitatea drumurilor. Densitatea urbană are legătură doar cu profitul. Nu are legătură cu... nu există spaţii verzi despre care ni se tot povesteşte, nu există serviciile de bază, nu există servicii de educaţie, nu există locuri de muncă în proximitate. În schimb, avem o dezvoltare urbană explozivă, bazată pe crimă organizată, trafic de influenţă, conflicte de interese în consiliile locale şi în comisiile de urbanism.

Propunem o implementare reală a acestor comunicări.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am finalizat.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Georgescu.

Vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Mobilitatea este un aspect vital al incluziunii sociale şi un factor determinant important al bunăstării umane, în special pentru grupurile defavorizate.

Transportul, recunoscut ca serviciu esenţial în cadrul pilonului european al drepturilor sociale, satisface o necesitate fundamentală, permiţând cetăţenilor să se integreze în societate şi pe piaţa muncii.

Pentru a contribui la obiectivele din ce în ce mai ambiţioase ale Uniunii Europene în materie de climă, mediu, digitalizare, sănătate şi societate, Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri mai ferme privind mobilitatea urbană, pentru a trece de la abordarea actuală, bazată pe fluxurile de trafic, la o abordare bazată pe deplasarea persoanelor şi a mărfurilor într-un mod mai durabil.

În acest context, este important să se asigure o mobilitate activă, colectivă şi partajată, susţinută de soluţii cu emisii scăzute şi cu emisii zero; necesită un cadru normativ favorabil, unitar la nivelul Uniunii Europene.

Susţinem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM(2021) 811 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Varga.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cu privire la comunicarea Comisiei, propunerea face parte din pachetul de iarnă, lansat la 14 decembrie 2021, ce completează iniţiativele publicate în vara anului 2021 şi vizează modernizarea sistemului de transport prin actualizarea legislaţiei privind reţeaua TEN-T, ITS, Strategia privind mobilitatea urbană şi transportul feroviar de pasageri pe distanţe lungi printr-o abordare intersectorială.

Mai mult de atât, documentul european reprezintă un apel la acţiune la toate nivelurile de guvernanţă pentru a aborda provocările de mobilitate cu care se confruntă zonele urbane.

În acelaşi timp, statele membre sunt îndemnate să sprijine eforturile sporite ale autorităţilor locale pentru a face mobilitatea urbană mai durabilă, mai inteligentă şi mai rezistentă.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului; PL-x 227/2022.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor, Comisia pentru agricultură sau Comisia juridică, vă rog.

Domnul Constantin Bîrcă:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de act normativ, cu observaţii.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014, în scopul eficientizării procedurilor de transfer al dreptului de proprietate şi crearea posibilităţii unităţilor administrativ-teritoriale de a achiziţiona terenurile agricole din extravilan, pentru realizarea unor lucrări sau investiţii de utilitate publică.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexă, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Giugea Nicolae, vă rog.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş veni cu nişte observaţii tehnice.

La art. 2 alin. (2) aş vrea să completăm acolo unde este prevăzută suprafaţa ocupată de pomi - "culturi de pomi fructiferi, viţă de vie şi hameişti".

V-aş ruga foarte mult să includeţi şi hameiştile în aceasta şi făcută specificarea "pomi fructiferi". Da?

Iar la art. 3 - o corectură. Se vorbeşte despre teren extravilan aflat în extravilanul localităţii. Apare o repetare... o... de ordin tehnic.

Dar, în acelaşi timp, vreau să vă reamintesc faptul că există şi instituţia paralelă, a exproprierii.

În felul acesta, v-aş ruga să o gândiţi foarte bine. Să nu dăm drumul la legi care să asigure superficialitatea în actul administrativ.

Şi vă vorbeşte unul care a fost primar în două localităţi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moisin Radu Marin

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc ca unul dintre iniţiatorii acestui proiect legislativ, care este unul dintre cele care avantajează pe toată lumea, pentru că permite autorităţilor locale să dezvolte obiective de interes public local.

Într-adevăr, există şi varianta exproprierii, dar ştiţi foarte bine că aceasta aproape întotdeauna dă drumul la litigii.

În schimb, iniţiativa noastră permite flexibilizarea achiziţiei de terenuri pentru investiţii de interes public local, fără să mai trimitem oamenii prin instanţele de judecată.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

M-am gândit dacă să iau cuvântul şi să spun.

N-am nimic de pierdut, drept urmare, situaţia este în felul următor.

Datorită aspectelor care au ieşit la recensământul din 1992 şi 2002, ce s-a schimbat faţă de atunci? Suntem în prezenţa a trei minorităţi - cea albaneză, macedoneană şi ruteană - care nu justifică numerele faţă de reprezentarea în Parlament. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Grosaru, nu vă mai dau cuvântul astăzi, să ştiţi.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 8, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România; PL-x 83/2022.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

O voce de la USR:

Din partea iniţiatorilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Iniţiator? Vă rog.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Stimaţi colegi,

Peste tot în lume sectorul economiei sociale este unul care îmbină performanţa economică cu impactul social, şi întreprinderile sociale de inserţie sunt celula de bază a acestui sector, adică ONG-uri, asociaţii şi chiar societăţi comerciale care, prin lege, sunt obligate să-şi reinvestească mare parte din profit în cauza lor socială, dar sunt obligate şi să angajeze 30% din personal oameni din grupuri vulnerabile.

Din cauza acestor condiţii, acestor întreprinderi le este foarte greu să reziste pe piaţa liberă, de aceea, în România, în 2020, existau doar 45, în 2021, doar 107, dar este un domeniu care poate avea un impact social foarte puternic.

De aceea, USR a venit cu un pachet de legi care să încurajeze domeniul economiei sociale, iar legea pe care o avem acum în faţă este prima din acest pachet. Este o lege prin care permitem persoanelor să desfăşoare activităţi de voluntariat în cadrul întreprinderilor sociale de inserţie. Gândiţi-vă că, prin natura muncii sociale, aceste întreprinderi sociale de inserţie au nevoie câteodată de psihologi, de consilieri pentru pregătire profesională, de asistenţi sociali şi aşa mai departe, posturi care se pretează foarte bine voluntariatului.

De aceea, vă îndemn să daţi un vot pozitiv pentru încurajarea economiei sociale.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt observaţii sau intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 5, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 114/2022.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Cristian Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

Adesea ne plângem, de la tribuna Parlamentului, despre resursele puţine care sunt alocate sportului, asta în condiţiile în care societatea civilă, sportivii sau antrenorii ne arată că de multe ori instituţiile care primesc aceste resurse le cheltuiesc în mod netransparent sau ineficient.

Reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor neguvernamentale din CES au reclamat recent activitatea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român privind transparenţa legată de execuţia bugetară şi fondurile transferate către federaţiile de specialitate, precum şi criteriile de acordare a banilor. Asta a fost în contextul în care, recent, a fost votat în Parlament un proiect de lege prin care 1% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiilor de exploatare vor merge la COSR.

După ce vom vota această lege, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român va avea obligaţia de a publica pe site-ul propriu surse financiare, bugetul şi bilanţul contabil, precum şi execuţia bugetară anuală.

Pe lângă acestea, COSR-ul va trebui să facă publice şi alte informaţii, precum grila de salarizare, registrul imobilizărilor, numărul de persoane angajate, organigrama instituţiei, decizii şi hotărâri adoptate de către organele de conducere ale Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, dar mai ales finanţările alocate fiecărei federaţii sportive şi criteriile după care au fost alocate finanţările.

Stimaţi colegi,

Transparenţa privind cheltuielile şi alocarea fondurilor în sport este necesară, mai ales că acesta este un domeniu subfinanţat. Puţinele resurse alocate de statul român către sport ar trebui drămuite cu cap. Aşa vor avea de câştigat şi entităţile care primesc bani de la bugetul de stat, şi sportivii sau iubitorii de sport şi, cu siguranţă, vom vedea mai multe medalii în diferitele competiţii internaţionale şi români mai sănătoşi.

De aceea, am încredere că îi veţi acorda acestui proiect un vot favorabil.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Stoica, sunteţi iniţiator?

Domnul Pop Rareş Tudor, iniţiator? La dezbateri.

După raport.

Domnul Rareş Tudor Pop (din sală):

Păi, vreau să-l citesc!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Comisia pentru tineret şi sport, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 69/2000, instituind în sarcina Comitetului Olimpic şi Sportiv Român obligaţia de a publica pe site-ul propriu sursele de finanţare, bugetul şi bilanţul contabil, nerespectarea acestei obligaţii constituind contravenţie sancţionată cu amendă.

În conformitate cu prevederile art. 62, cu modificări şi completări, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 13 aprilie 2022, în format mixt, fizic şi online.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret şi sport a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, PL-x 114/2022, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri, domnul Stoica.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Dragi colegi,

Alianţa pentru Unirea Românilor susţine acest proiect de lege, dar vrem din nou să vă atragem atenţia, în special celor de la guvernare, că sportul românesc este subfinanţat. Drept dovadă, cei dintre dumneavoastră care sunteţi microbişti, aţi văzut ce am păţit. O naţională a unei ţări de nici cât un judeţ din România ne-a bătut la scor, în timp ce vecinii noştri din Vest au reuşit să scoată un rezultat bun în faţa unei echipe de top europene, asta pentru că investesc în sport.

Banii trebuie să ajungă exact acolo unde trebuie: la sportivi şi la antrenori şi în facilităţile lor de pregătire, şi nu la cei care stau în birouri şi nu transpiră deloc.

Vom vota acest proiect de lege şi, aşa cum am spus şi în celelalte prelegeri, de aici, de la tribună, vom fi cu ochii pe dumneavoastră, cei de la guvernare, să implementaţi aşa cum se cuvine acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Pop Rareş.

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Apropo de investiţii şi de locul în care ajung banii, şi mai ales de modul în care sunt cheltuiţi, şi de faptul că vorbim de Comitetul Olimpic Sportiv Român, căruia i-au fost alocate suplimentar, prin acel proiect de lege amintit de colegul meu, încă vreo 10 milioane de euro anual din taxele provenite din industria jocurilor de noroc, aş vrea să vă dau un exemplu recent de folosire nefericită a acestor fonduri de către o federaţie, Federaţia Română de Schi Biatlon, care, începând din 2019 până în "buza" Olimpiadei de la Beijing, a primit doar de la Comitetul Olimpic suma de 3 milioane de euro.

Poate vă amintiţi cu toţii scandalul în care a fost implicată Federaţia Română de Schi Biatlon, în momentul în care a refuzat de două ori accesul celei mai bune schioare la această competiţie, la Olimpiada de la Beijing.

La ora respectivă am avut declaraţii de la ministrul Novak, care a considerat că această atitudine nu este cea care este aşteptată de la o federaţie. Am avut intervenţii de la domnul Covaliu, care a promis că va suspenda finanţarea către această federaţie. Ei, bine, nu s-a întâmplat nimic, conducerea Federaţiei Române de Schi Biatlon a rămas neschimbată. N-am primit niciun fel de raport despre modul în care au fost cheltuiţi banii din partea Comitetului Olimpic Român Sportiv şi cred că ar trebui să fim mult mai atenţi, apropo de cum sunt alocaţi şi cum cheltuiesc federaţiile aceşti bani. Repet, vorbim de zeci de milioane de euro.

Dragi colegi,

Bani sunt în sportul românesc. Nu sunt foarte mulţi, dar sunt. Problema este că sunt folosiţi extrem de prost. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie o strategie pentru sport, o nouă strategie şi o nouă lege.

Până în anul 2000 am avut o anumită legislaţie care funcţiona destul de bine, în care inclusiv federaţiile, aşa cum a spus antevorbitorul, trebuiau să dea socoteală pentru banii pe care îi primeau şi trebuiau să investească în sportul românesc.

Din păcate, din 2000, această finanţare nu a scăzut, ci a fost diluată în foarte multe direcţii. Avem cluburi sportive care sunt întreţinute de către minister, avem cluburi sportive care sunt întreţinute de administraţiile publice locale; federaţiile sportive şcolare, respectiv universitare nu au o activitate care să fie sub lupa instituţională a celor care răspund de sportul românesc, şi eu cred că a venit momentul ca, în procedură de urgenţă, şi se lucrează în minister în momentul de faţă la această strategie, s-o adoptăm în acest an, şi pe baza strategiei respective să avem o nouă legislaţie în care centrele, într-adevăr, de excelenţă să fie finanţate corespunzător. Unde, dacă vrei să ţii pasul cu tot ceea ce înseamnă sportul de performanţă la nivel european, nu se poate să nu ai un centru de excelenţă unde să ai, începând de la copii şi juniori până la cei care trebuie să-ţi aducă aurul olimpic, o continuitate şi o perseverenţă în a-i ajuta.

Eu cred că acest lucru, în momentul de faţă, este pus sub lupă. Ministerul Sportului realizează această strategie şi sper ca la finalul acestui an să avem votată atât strategia, cât şi noua Lege a sportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pe procedură, domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am rugămintea de a supune votului plenului prelungirea programului de lucru până la punctul 15 inclusiv.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la punctul 15 de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

154 pentru, 6 contra.

Adoptat.

Domnule Manea, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Da, într-adevăr, este nevoie de o nouă strategie în domeniul sportului, este nevoie de o lege a sportului, pentru că vorbim despre sport de ani buni de zile, însă rezultatele nu mai apar şi eu spun că ne îndreptăm într-o direcţie greşită. De aceea, sportul trebuie susţinut cu un nou proiect de lege care să îndepărteze toate anomaliile care ne-au adus în situaţia de astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pop Rareş? Vă rog.

Mai interveniţi?

Domnul Rareş Tudor Pop (din sală):

Nu, nu mai intervin!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Apăsaţi!

Domnule Grosaru?

Sunteţi la subiect de data asta, bănuiesc?!

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

În primul rând, când discutăm despre sport, ne gândim şi la dans sportiv, de multe ori şi dans tradiţional.

În ceea ce priveşte dansul tradiţional, are un element întotdeauna sportiv, se desfăşoară destul de dinamic.

Dansurile tradiţionale s-au dezvoltat în anumite comunităţi etnice, nu au existat întotdeauna în ceea ce priveşte... ca şi tradiţie a unor comunităţi etnice. De exemplu noi, italienii, a trebuit să ne adaptăm la ceea ce se face la nivel naţional de către celelalte grupuri etnice. Nu că am avut dansuri tradiţionale dezvoltate de-a lungul timpului, nu este o particularitate a noastră, dar, cu toate astea, ne-am adaptat şi noi.

Drept urmare, ceea ce vă spuneam mai devreme cu privire la inexistenţa unor grupuri etnice, la fel, sunt nişte lucruri forţate care au fost scoase la lumină în ultimii ani.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 9, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011; Pl-x 138/2022

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Doamna Tulbure?

Iniţiator, da?

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect are ca scop integrarea copiilor anterior şcolarizaţi în străinătate, în grupe de acomodare care vor fi implementate în şcolile din România.

În momentul de faţă, peste 5 milioane de români, dacă nu şi mai mulţi, trebuie să aflăm exact numărul, trăiesc în străinătate. Mulţi dintre aceştia se întorc acasă. Aproximativ 10.000 de copii din diaspora se întorc anual, se întorc la un sistem de învăţământ diferit faţă de cel cu care au fost ei învăţaţi şi, prin acest proiect de lege, dorim să le uşurăm integrarea acestora în şcolile româneşti, fiindcă de multe ori elevii care se întorc acasă nu mai vorbesc atât de bine limba română. Aşadar, prin cursuri de cultură şi civilizaţie română vor reuşi să fie mult mai bine integraţi, cu ajutorul profesorilor, învăţătorilor, prin aceste grupe de acomodare. Bineînţeles că au lacune lingvistice din cauza faptului că au studiat în afară şi acasă, la nivel conversaţional, şi nu este suficient să poţi să elaborezi în limba română şi să fii excelent în mai multe discipline şcolare.

Aş dori, pe această cale, să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare care au susţinut acest proiect. Este foarte important pentru românii din diaspora, care ne-au atras atenţia că unul dintre motivele pentru care nu se întorc acasă este tocmai educaţia copilului.

Trebuie să investim în educaţie şi să nu uităm că acest sistem de grupe de acomodare a existat încă din secolul XX în ţări precum Luxemburg, Canada sau Franţa.

Putem să copiem modele de bune practici în sistemul de învăţământ din România şi sunt foarte fericită pentru că toate grupurile parlamentare au susţinut acest proiect.

Mulţumesc. Şi sperăm să reuşim să aducem din românii din diaspora acasă odată cu acest proiect de lege adoptat. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi noi, Partidul Naţional Liberal, susţinem această iniţiativă legislativă, absolut lăudabilă, pe care colega noastră din Comisia pentru românii de pretutindeni ne-a prezentat-o chiar în comisia care se ocupă de problematica diasporei româneşti şi unde cu toţii, indiferent de opţiunile politice şi de culorile politice, am ajuns la aceeaşi concluzie: este o prioritate fundamentală pentru ceea ce înseamnă adaptarea la sistemul de învăţământ românesc a copiilor proveniţi din comunităţile româneşti din diaspora, integrarea acestora în sistemul românesc de învăţământ şi, nu în ultimul rând, reacomodarea lor cu ceea ce înseamnă şcoala în România, sub toate aspectele sale. Iar aici un lucru foarte important îl joacă această pregătire pentru o foarte bună cunoaştere a limbii române, un lucru esenţial şi fundamental pentru fiecare cetăţean al acestei ţări, indiferent dacă trăieşte în ţară ori în străinătate şi indiferent de originea sa. Şi, de asemenea, pregătirea pentru ceea ce înseamnă cultura şi civilizaţia românească. Este fundamental ca noi toţi să avem capacitatea de a putea transmite mai departe o serie de elemente de cultură şi de civilizaţie care ne definesc pe noi ca popor.

Ca atare, o iniţiativă de acest gen nu este doar salutară, ci este prioritară în acest context în care, iată, avem o altă Românie, o Românie de milioane de români, oameni care trăiesc pretutindeni pe întinsul Europei şi oameni dinamici, oameni care şi-au făcut cariere, oameni care au reuşit să clădească de la zero, în societăţi care poate nu le-au fost foarte primitoare de la momentul sosirii lor acolo. Iar pe aceşti copii români, care se întorc, este esenţial să-i primim aşa cum se cuvine şi să-i integrăm în şcoala românească.

Ca atare, vom vota această iniţiativă şi cred că pentru întreaga clasă politică, de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga, reintegrarea comunităţilor româneşti din diaspora în societatea românească ar trebui să fie o chestiune nu doar de interes strategic, ci şi o chestiune de patriotism şi o chestiune de viziune naţională pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

La dezbateri, domnule Grosaru, nu sunteţi iniţiator!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creării unor grupe de acomodare pentru elevii şcolarizaţi anterior în străinătate, în cadrul cărora aceştia să beneficieze de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie română, în paralel cu orele de curs obligatorii. Înscrierea în grupele de acomodare şi participarea la cursuri ar urma să se facă pe tot parcursul anului şcolar. Grupele de acomodare se organizează în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în funcţie de necesităţile locale, la cererea inspectoratelor şcolare, a părinţilor sau a tutorilor legali, în condiţiile legii. Finanţarea învăţământului pentru persoanele anterior şcolarizate în străinătate, precum şi a pachetului de acţiuni de asistenţă, consiliere psihopedagogică, ateliere, tabere şi alte activităţi extracurriculare este asigurată de Ministerul Educaţiei, din fondurile alocate din bugetul de stat. Cheltuielile efectuate se pot acoperi şi din fonduri externe nerambursabile, în limita sumelor alocate şi în conformitate cu prevederile şi regulile de eligibilitate aplicabile.

Potrivit expunerii de motive, propunerea urmăreşte susţinerea integrării elevilor prin oferirea pe o perioadă mai îndelungată a unui sprijin adaptat nevoilor acestora.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 24 mai 2022, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a adoptat propunerea legislativă cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cultura şi educaţia întotdeauna au fost fundamentele unei societăţi civilizate şi aşa cum vrem să o construim noi, o societate bazată pe statul de drept, pe nondiscriminare, pe respectarea drepturilor noastre personale, a drepturilor minorităţilor.

Ce facem cu copiii pe care trebuie să-i educăm de la cele mai fragede vârste şi cărora trebuie să le transmitem învăţămintele noastre, ale strămoşilor noştri, tot ceea ce am învăţat şi pentru care suntem aici, pentru a apăra drepturile fiecăruia dintre... vorbesc în numele minorităţii italiene.

Dar ce facem atunci când te întâlneşti cu trei entităţi etnice care au fost inventate în ultimii 20 de ani şi care nu îşi exprimă şi nu reuşesc să înţeleagă ce înseamnă drepturi ale minorităţilor, tradiţii, limbă, darămite să-ţi îngropi morţii în tradiţia pe care tu ai învăţat-o şi pe care o transmiţi şi a căror existenţă cel puţin trebuie să fie undeva justificată?! Din punctul acesta de vedere spun că din perspectiva acestor trei grupuri enumerate mai devreme - albaneză, macedoneană şi ruteană -, nu există morţi de la care să fi luat învăţăminte, să fi învăţat ceva şi să fie transmise mai departe.

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Zisopol.

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Întoarcerea în ţară a unei părţi din diaspora română presupune rezolvarea foarte multor probleme. Printre acestea, procesul de integrare se dovedeşte a fi unul foarte important şi dificil. Acesta este contextul în care se încadrează propunerea legislativă aflată în dezbatere.

Unul dintre cei opt piloni esenţiali pentru integrare, identificaţi de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, în raportul-sinteză "Drumul spre integrare, educaţie şi emigraţie", constă în oferirea unui suport lingvistic complet, acesta fiind crucial pentru integrarea în comunitatea gazdă şi permiţând indivizilor să beneficieze de oportunităţi educaţionale şi de formare.

Un alt pilon important îl constituie dezvoltarea capacităţii profesorilor de a face faţă diversităţii. Astfel, printre măsurile care pot fi luate pentru a ajuta şcolile se numără şi instruirea profesorilor şi oferirea unor oportunităţi de dezvoltare pentru a răspunde nevoilor unor populaţii diverse.

Aceste două argumente, împreună cu cele susţinute prin raportul Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, stau la baza votului meu pozitiv, ceea ce vă rog să faceţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Pe procedură, domnul Andronache.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că foarte mulţi colegi au mers la şedinţele comisiilor, după ce se vor finaliza dezbaterile pe acest proiect, vă propun, domnule preşedinte, să suspendaţi şedinţa, să reluăm dezbaterile mâine-dimineaţă.

Mulţumesc mult. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Simion.

Voci din sală:

Nu se aude!

Domnul George-Nicolae Simion:

Avem nişte tineri colegi acolo, la balcon, care, la fel ca şi noi, s-au jucat pe telefon jumătate din timp.

Bine aţi venit în Parlamentul României! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Muncaciu, mai doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca unul care am petrecut aproape 30 de ani în afara ţării, pot să vă spun că chestiunea copiilor şi învăţatul limbilor este o chestiune foarte serioasă, deoarece aceşti copii gândesc în limba în care au învăţat la şcoală.

Din acest motiv, atunci când vin copii de diferit vârste, este o problemă pentru ei să-şi readapteze gândirea într-o altă limbă.

De aceea, consider că această propunere legislativă este foarte binevenită, dar sunt convins că vom avea de făcut şi alte lucruri, pentru că pentru aceşti copii este dificil să se încadreze imediat în fluxul de învăţământ al şcolii româneşti.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Miftode.

Vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O să fiu foarte scurt.

Această iniţiativă este simplă şi necesară.

Pe de o parte, avem copii români care se întorc în ţara lor, care nu cunosc bine România şi care au nevoie de ajutor pentru a se simţi acasă ca acasă. Cu acest scop sunt introduse grupele de acomodare.

Pe de altă parte, România însăşi nu-i cunoaşte bine pe aceşti copii, dar avem norocul ca în afara ţării să profeseze români care predau limbă, cultură şi civilizaţie românească şi care îi înţeleg bine şi pe aceşti copii.

De aceea, propunerea legislativă ia în considerare folosirea experienţei acestor oameni în integrarea copiilor care se întorc.

Vă invit să votăm împreună, în unanimitate, această iniţiativă transpartinică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Constat cu tristeţe că vorbesc în faţa unei săli goale.

Ruşine să le fie tuturor celor care au plecat mai devreme acasă... la un asemenea proiect de lege destul de important!

Peste tot, în apariţiile televizate şi pe paginile reţelelor de socializare plângeţi de dorul şi pentru diasporeni.

Acum, când cei care au avut curajul dintre ei să se întoarcă acasă, eu sunt şi unul dintre ei şi am şi un băieţel născut în Marea Britanie, care a întâmpinat şi el la revenirea acasă, în România, aceste probleme.

Este necesar să ne aplecăm asupra acestei probleme şi să avem facilităţi, profesori care să-i ajute să se reintegreze în România, cu limba română, în special, cu tradiţiile şi cu valorile noastre conservatoare şi strămoşeşti.

Încă o dată, e binevenit acest proiect de lege. Din nou trebuie să mă repet: Coaliţia de guvernare să facă bine să vegheze ca acest proiect de lege să fie implementat aşa cum trebuie şi să dăm o şansă copiilor noştri care se reîntorc acasă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Intotero.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Întotdeauna am susţinut că plecarea atâtor milioane de români în afara graniţelor, în căutarea unui trai mai bun pentru ei, a fost o mare pierdere pentru România.

Prin prezentul proiect de lege, astăzi, statul român întinde o mână de ajutor pentru toţi acei români care aleg să revină acasă, prin susţinerea integrării copiilor.

Îi felicit pe toţi cei care au susţinut acest proiect de lege şi sperăm ca, într-un timp cât mai scurt, acest proiect să treacă şi de Senat, ca, începând din următorul an şcolar, copiii românilor de pretutindeni care doresc să revină acasă să beneficieze cu adevărat de mai multă susţinere.

Grupul parlamentar al PSD susţine acest proiect de lege.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlu, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise de la 1 la 9, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 7 iunie 2022, s-au depus la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar; PL-x 60/2022; procedură de drept comun;
2. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru restructurarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia"- S.A.; PL-x 173/2022; procedură de urgenţă;
3. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân; PL-x 291/2022; procedură de urgenţă;
4. Legea pentru instituirea zilei de 24 iunie ca "Ziua Iei"; PL-x 426/2021; procedură de drept comun;
5. Legea pentru completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 244/2022; procedură de drept comun;
6. Legea pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 21/2022; procedură de drept comun;
7. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2021 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române -TAROM" - S.A.; PL-x 553/2021; procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 7 iunie 2022.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 7 iunie 2022, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Domnul Tobă Francisc, neafiliat, este?

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; nr. 864B.

Domnul secretar de stat Gábor Sándor

Vă rog.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Va mai avea ţara noastră, vreodată, o flotă maritimă comercială", înţelegem să vă comunicăm următoarele.

La începutul anilor '90, flota maritimă de transport a României avea 288 de nave, dintre care doar 10% reprezentau navele noi, restul navelor fiind vechi - circa 55% - sau foarte vechi, înţelegând prin asta cele care au o vechime de peste 15 ani, acestea din urmă reprezentând 34% din flotă.

Trebuie să recunoaştem că exploatarea flotei, având o uzură fizică şi morală avansată, înseamnă asumarea unor volume şi, implicit, a unor cheltuieli de întreţinere şi cu asigurările aferente din ce în ce mai mari, care afectează sustenabilitatea acestor activităţi, în condiţiile în care la angajarea serviciilor specifice sunt preferate navele sub 5 ani, şi, de regulă, se refuză în totalitate navele de peste 15 ani.

Starea tehnică precară a navelor româneşti, în al doilea rând, lipsa dotării, conform cerinţelor, regulilor şi convenţiilor internaţionale, şi respectiv faptul că o parte însemnată a navelor din flotă nu mai îndeplineau normele internaţionale privind prevenirea poluării pe mare au fost cauzele care au condus la gradul scăzut de utilizare a flotei, cât şi a cheltuielilor mari, a angajărilor navelor mici şi a asigurărilor aferente la prime mari.

Pentru a răspunde nevoii de finanţare a acestui sector de activitate, la nivelul Ministerului Transporturilor au fost identificate mai multe priorităţi de intervenţie ce au fost incluse în Programul Operaţional Transport 2021-2027, printre care şi modernizarea mijloacelor de propulsie a navelor utilizate de transportatorii români pe apele interioare pentru transport naval de marfă, cu respectarea condiţiilor de ajutor de stat.

POT se află în acest moment în etapa de negociere cu reprezentanţii Comisiei Europene, urmând ca, după aprobarea acestui plan, să vă putem furniza detaliile suplimentare.

În al doilea rând, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, există posibilitatea finanţării modernizării navelor maritime prin înlocuirea sistemelor de propulsie ale acestora, care sunt învechite, cu unele moderne, alimentate chiar şi cu combustibili alternativi.

Informaţii suplimentare despre aceste apeluri de proiecte vor fi publicate şi pe site-ul Ministerului Transporturilor.

Având în vedere cele de mai sus, ţinem să vă mulţumim pentru interesul manifestat şi înţelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră şi în continuare.

Cu stimă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnii deputaţi George-Nicolae Simion, Grupul AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; 876B.

Tot domnul secretar de stat Gábor Sándor, vă rog.

Domnul Gábor Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi şi senatori,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Trimiteţi corpul de control la RAR sau sunteţi complice la nelegalităţile privind achiziţia publică «Cartea de Identitate a Vehiculului», înţelegem să vă comunicăm următoarele.

Fac paranteza, cu permisiunea dumneavoastră, că răspunsul detaliat, raportat la consistenţa interpelării formulate, v-a fost transmis în scris. Vă cer permisiunea de a prezenta succint doar reperele de bază.

Cu siguranţă, am disponibilitatea să citesc tot răspunsul. Dacă îmi permiteţi, m-aş rezuma doar la...

OK.

Mulţumesc.

Aşa cum se ştie, ca punere... sau recapitulare a evenimentelor care au fost... s-au derulat în materie, Registrul Auto Român a publicat anunţul pentru aplicarea unei proceduri de licitaţie în data de 16 august 2021, cu dată limită de depunere a ofertelor pe 15 septembrie 2021.

Oferte am primit din partea unui număr de trei entităţi. Toate cele trei oferte au fost declarate admise, câştigător fiind declarată o asociere S.C. ZIPPER SERVICES S.R.L. şi... o denumire mai lungă, care a ofertat la 3 milioane de lei fără TVA serviciul respectiv:

- Al doilea clasat - la 6.680.000 de lei fără TVA;

- Al treilea clasat - la 8,7 milioane fără TVA.

Evident, ulterior depunerii ofertelor, RAR-ul, în exercitarea prerogativelor conferite de lege şi în sensul acestora, a formulat câteva adrese - un număr de 3 -, prin care a solicitat clarificarea ofertantului sau clarificarea datelor oferite de ofertantul clasat pe locul 1.

Aceste precizări solicitate, clarificări solicitate au vizat, pe de o parte, fundamentarea economică; în al doilea rând, prezentarea unor dovezi concludente în privinţa susţinerii celor consemnate ca ofertă.

Răspunsul la aceste adrese, RAR, respectiv comisia abilitată, a acceptat aceste răspunsuri ca fiind concludente.

Menţionăm în acest sens şi faptul că, în urma derulării procedurii de achiziţie, cel de-al doilea clasat a depus o contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în care au fost semnalate aceleaşi aspecte prezentate ca fiind neconforme, care fac şi obiectul interpelării dumneavoastră.

Aşa cum se ştie, Consiliul a respins ca nefondată contestaţia formulată; în al doilea rând, faptul că inclusiv Curtea de Apel Bucureşti a declarat plângerea în acest sens a celui de-al doilea contestatar al licitaţiei ca fiind nefondată, ne îndreptăţesc să reiterăm şi în acest cadru cele trei aspecte sau să explicităm cele trei aspecte considerate sau prezentate ca fiind nelegale, pe care le respingem sau suntem în situaţia de a le respinge în totalitate, formulând puncte de vedere, după cum urmează:

În privinţa preţului neobişnuit de scăzut, este... acesta, practic, a şi justificat solicitarea clarificărilor, dar finalitatea urmărită a fost una singură, de a oferi autorităţii contractante posibilitatea de a achiziţiona un produs de calitate la un preţ foarte bun, această ofertă îndeplinind această calitate.

E drept că s-au solicitat clarificări de către autoritatea contractantă pentru ca ofertantul să-şi explice şi să expliciteze, să justifice conţinuturile predate, dar, prin acest gest. autoritatea nu a încercat să salveze un ofertant, ci şi-a exercitat obligaţia legală de a solicita ofertantului care a depus o ofertă, care reclamă clarificări cu privire la preţ sau costurile propuse în respectiva ofertă, şi nu a vizat altceva decât, pe de o parte, detalierea conţinuturilor şi explicitarea clarificării anumitor aspecte ce ţin de preţul ofertat şi de materialele furnizate.

Documentele depuse de ofertant în acest sens au clarificat oferta, nu completează propunerea tehnică prin natura lor sau nu fac o revenire asupra propunerii financiare a acestuia.

După cum am mai spus, într-adevăr, au fost trei iniţiative ale autorităţii de a solicita lămuriri.

Prima lămurire - s-a cerut o explicitare a modului de formare a preţului, având în vedere valoarea incomparabil mai mică, ca ordin de mărime, faţă de celelalte.

În al doilea rând, s-a solicitat depunerea unor dovezi privind preţurile de la furnizorii prin intermediul cărora se asigură executarea serviciilor.

Şi, în al treilea rând, s-au solicitat clarificări explicite, vizavi de respectarea caietului de sarcini, cu privire la caracteristicile hârtiei care s-a cerut în caietul de sarcini să se utilizeze la acest serviciu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule secretar de stat.

Domnul Gábor Sándor:

OK.

A doua formulare, faţă de care ne exprimăm punctul de vedere, ţine de hologramă, cum că aceasta nu ar conţine elementele de securizare care s-ar fi pretins prin caietul de sarcini în această fază, având în vedere faptul că deja s-a livrat, nu-i aşa, prima şarjă. La vremea respectivă s-a transmis o mostră de hologramă.

Iar în privinţa celei de a treia chestiuni, ce ţine de caracteristicile hârtiei, că n-ar fi certificată de un laborator de încercări, aşa cum se ştie, la deschiderea ofertei s-a acceptat o declaraţie pe proprie răspundere, dar, având în vedere derularea în continuare a acestei relaţii sau o caracteristică de actualitate a acestei relaţii, confirmă faptul că oferta depusă a fost analizată în mod temeinic şi ofertantul a respectat în totalitate cerinţele documentaţiei, făcând inclusiv dovada modului de susţinere a preţului. La data de 27 decembrie 2021 a fost semnat acordul-cadru de furnizare a acestor produse. Mai mult decât atât, pe data de 4 martie a fost transmisă furnizorului prima comandă, care s-a şi livrat în data de 3 mai 2022. Atunci au fost prezentate şi rapoarte de încercare care confirmă caracteristicile hârtiei.

În consecinţă, suntem îndreptăţiţi să afirmăm că toate etapele precizate au fost desfăşurate în concordanţă cu acordul-cadru şi caietul de sarcini, deci achiziţia s-a dovedit a fi una nimerită.

În încheiere, ţinem să vă mulţumim totuşi pentru interesul manifestat şi înţelegem ca, la rândul nostru, să dovedim o preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată consideraţia solicitărilor dumneavoastră.

Mulţumim frumos.

Cu stimă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnii deputaţi Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR, Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR - Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; 874B.

Avem pe cineva de la ministerul de resort?

Avem pe cineva de la minister?

Vă rog.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este un document complex în care sunt incluse o serie de reforme din mai multe sectoare şi domenii, cu aplicabilitate la nivel naţional, dar şi local.

Aceste reforme presupun atât modificări legislative adoptate de strategii, cât şi unele investiţii selectate sau aprobate la nivelul ministerelor coordonatoare de reformă.

PNRR este conceput astfel încât să asigure un echilibru optim între priorităţile Uniunii Europene şi necesităţile de dezvoltare ale României. Planul cuprinde 507 jaloane şi ţinte, 64 de reforme şi 107 investiţii, structurate în jurul a 6 piloni şi 15 componente ce au termenul de finalizare până în 2026. Alocarea totală este de aproximativ 30 de miliarde de euro, din care componenta de granturi are o alocare de 14 miliarde, iar componenta de împrumuturi are o alocare asemănătoare, de 15 miliarde.

Prima cerere de plată, care include atât sprijinul nerambursabil, în valoare de două miliarde de euro, cât şi sprijin sub formă de împrumut, în valoare de 900 de milioane de euro, a fost semnată în data de 31 mai 2022.

A doua cerere de plată, în sumă de 3 miliarde de euro, dintre care un miliard sprijin financiar sub formă de împrumut, va fi transmisă de România în trimestrul III din 2022 şi este condiţionată de îndeplinirea satisfăcătoare a celor 51 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului I şi II din 2022.

Referitor la programele operaţionale subsecvente Acordului de parteneriat 2021-2027, cele 16 programe, dintre care 8 programe operaţionale şi 8 programe regionale, urmează să fie transmise oficial Comisiei Europene, după un calendar agreat de comun acord.

Termenul de aprobare a programelor operaţionale este finalul acestui an.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, minorităţi - Ministerul Educaţiei; 858B.

Domnul subsecretar de stat.

Vă rog.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 858 din 17 mai 2022, având ca obiect "Stadiul soluţionării situaţiei juridice a Liceului Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, vă comunicăm următoarele.

Ministerul Educaţiei a solicitat Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, prin adresa nr. 2917 din 1 octombrie 2021, extrasul de Carte Funciară şi raportul de evaluare a clădirii în care se desfăşoară activitatea Liceului Pedagogic din Sighetul Marmaţiei.

ISJ Maramureş a transmis aceste documente prin adresa nr. 6864 din 25 noiembrie 2021.

Faptul că în extrasul de Carte Funciară pentru imobilul cu numărul cadastral 61.600 nu sunt înscrise datele conform cerinţelor Ministerului Educaţiei a condus la întârzierea răspunsului.

ISJ Maramureş a întreprins toate demersurile pentru a reglementa informaţiile existente în extrasul de Carte Funciară. Ulterior, prin adresa nr. 1945 din 15 martie 2022, Inspectoratul a solicitat sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş pentru a soluţiona situaţia juridică a unităţii de învăţământ sus-menţionate. Drept răspuns la această solicitare, consiliul judeţean a transmis Inspectoratului Şcolar Maramureş faptul că pentru a reglementa această situaţie, Consiliul Local al municipiului Sighetul Marmaţiei trebuie să adopte o hotărâre prin care să solicite trecerea imobilului în cauză din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Sighetul Marmaţiei, iar acesta să fie transmis către Ministerul Educaţiei. Hotărârea Consiliului Local nr. 16 din 2022 a fost transmisă de ISJ Maramureş Ministerului Educaţiei prin adresa nr. 3307 din 15 aprilie 2022, alături de anexa hotărârii.

În prezent, ISJ Maramureş întreprinde demersurile pentru a obţine restul documentelor solicitate de Ministerul Educaţiei prin adresa nr. 1031 din 26 aprilie 2022, şi anume: extras de Carte Funciară număr cadastral 61.600; raport de evaluare a imobilului; extras de Carte Funciară cu nr. cadastral 63.783, deoarece toate aceste documente trebuie să fie eliberate cu cel mult 6 luni în urmă, cele din octombrie 2021 pierzându-şi valabilitatea; adresa Instituţiei Prefecturii, prin care se avizează Hotărârea Consiliului Local nr. 16 din 2022, a municipiului Sighetul Marmaţiei; de asemenea, referatul de aprobare a Hotărârii Consiliului Local Sighetul Marmaţiei.

Conform celor menţionate, Inspectoratul Şcolar Judeţean întreprinde toate acţiunile necesare pentru a intra în posesia documentelor solicitate, în vederea reglementării situaţiei juridice a Liceului Pedagogic "Şevcenko" din municipiul Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată consideraţia noastră şi vă stăm la dispoziţie şi pentru alte întrebări.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Lungu Romeo-Daniel, PSD - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării; numărul interpelării - 867B şi 831B.

Pentru ambele, ministerul va trimite răspunsul în scris.

Domnul Şlincu Dan-Constantin - Ministerul Energiei; 871B - se solicită amânare.

Petreţchi Nicolae-Miroslav - Ministerul Energiei; 881B - ministerul solicită amânare.

Acatrinei Dorel-Gheorghe, AUR, şi Lucian-Florin Puşcaşu, AUR - Ministerul Energiei; 863B - ministerul solicită amânare.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.40.