Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnilor lideri, haideţi să-i invităm pe colegi!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 184.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente:

• ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 20 iunie, marţi, 21 iunie şi miercuri, 22 iunie 2022;
• programul de lucru pentru perioada 20-25 iunie 2022;
• lista rapoartelor depuse în perioada 15-20 iunie 2022 de comisiile permanente sesizate în fond;
• lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale;
• informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile parlamentare.

Vă reamintesc că, potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, astăzi dezbatem moţiunea simplă, iar la încheiere vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu. Un "nu" hotărât!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 52 de deputaţi.

Pe procedură, ...

Vă rog.

Doamna deputat Rizea.

Vă rog.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art. 20 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă aduc la cunoştinţă retragerea mea din Grupul parlamentar al USR. Tot astăzi mi-am înaintat demisia şi din partid.

Menirea unui politician este de a-şi servi poporul care l-a ales cu demnitate, bună-credinţă şi onestitate. Aşa văd eu această politică altfel, pe care o amintim mereu, de ani de zile, doar că lucrurile nu stau aşa cum ne dorim întotdeauna, deşi în USR este plin de oameni faini.

Am văzut cum puterea ajunge să te pervertească, am văzut cum interesul de gaşcă sau de beneficii ajunge să fie pus mai presus de binele comun.

Aleg să-mi păstrez reperele, să rămân fidelă principiilor pentru care am intrat în politică cu trei ani în urmă.

Aleg să clădesc, şi nu să dezbin.

Aleg să evoluez, şi nu să mă pierd în orgolii şi lupte fără sens.

Aleg astăzi să las în urmă USR şi să construiesc din nou, de la capăt, mai bine şi mai temeinic.

Aleg REPER.

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am luat act de decizia dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 52 de deputaţi.

În temeiul art. 193 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura de pe moţiune? Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

• moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;
• Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;
• pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel:
• Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat: 18 minute;
• Grupul parlamentar al PNL: 13 minute;
• Grupul parlamentar al USR: 9 minute;
• Grupul parlamentar AUR: 5 minute;
• Grupul parlamentar al UDMR: 3 minute;
• Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale: 3 minute;
• Deputaţii neafiliaţi: 4 minute.

Dacă sunt obiecţii?

Dacă nu, pregătiţi cartelele de vot.

Supun votului propunerile prezentate.

Să înceapă votul!

Cu 158 de voturi pentru, 3 contra, două abţineri, 5 "nu votez", propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Brian, pentru citirea textului moţiunii simple.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Brian Cristian:

"Ministru. Dezastru. Educaţie fără viitor".

Sfârşitul de an şcolar este, pentru toţi cei implicaţi în învăţământ, momentul în care tragem linie în catalog. A venit clipa unui bilanţ serios pentru un sector care are acelaşi om la cârmă încă din decembrie 2020. Ministerul Educaţiei a fost condus neperturbat de Sorin Mihai Cîmpeanu. De aceea, Domnia Sa este singurul responsabil pentru dezastrul în care se afundă învăţământul din România.

Nimic nu ne poate şterge din minte momentul în care, cu o indiferenţă asumată, Sorin Cîmpeanu declara public că învăţământul românesc a ajuns la "un minim istoric".

Aşa cum ştie toată lumea care a trecut prin şcoală, la trei corigenţe rămâi repetent. Ministrul Cîmpeanu nu are o corigenţă. Nu are nici trei. Are corigenţe pe linie la toate materiile din portofoliul Ministerului Educaţiei. Cu toate acestea, corigentul Cîmpeanu nu se teme că va fi repetent sau - cine ştie - exmatriculat. De ce? Pentru că, aşa cum s-ar spune în şcoală, are pile la director.

Corigent la alocarea bugetară - bugetul educaţiei este la un minim istoric.

"Am fost anul trecut la 3,6% din PIB şi îmi propun să avem minimum 4% din bugetul pe anul viitor pentru educaţie", spunea ministrul Cîmpeanu la audieri, în luna noiembrie 2021. Şi, în 2022, ca procent din PIB, avem un minim istoric, aproape jumătate din cât promitea: 2,28%. La 3,7% din PIB, Miclea îşi depunea demisia de onoare, la 2,28%, Sorin Mihai Pristanda a început să adauge la bugetul educaţiei şi ce a găsit prin alte ministere şi ar putea părea, măcar forţat, că ţine de învăţământ.

Pentru că nu se poate face şcoală în România cu banii ăştia, tot ce face Cîmpeanu este să bage adânc mâna în buzunarele părinţilor şi ale cadrelor didactice. Cîmpeanu este cel responsabil pentru menţinerea educaţiei în zona de subfinanţare cronică, pentru că părinţii completează necesarul şcolii cu contribuţii la fondul clasei, iar învăţătorii şi profesorii cumpără deseori materiale didactice pe banii lor, şi aşa puţini.

Pe 20 mai anul acesta ministrul ne-a anunţat oficial că, în opinia Domniei Sale, alocarea bugetară ar trebui să rămână undeva în jur de 2,5% din PIB. Au trecut patru ani de când Partidul Naţional Liberal scria apăsat în moţiunea simplă pe care am evocat-o că "am ajuns la un moment în care nu mai avem voie să permitem continuarea acestei politici educaţionale fără viitor". Nu mai era voie, dar Cîmpeanu s-a descurcat cumva!

Corigent la salarizarea cadrelor didactice - se prorogă măririle salariale promise şi se amână returnarea banilor furaţi de la profesori.

Salariile profesorilor nu sunt nici în acest an la nivelul prevăzut de Legea salarizării unitare din 2017. Prin O.U.G. nr. 130 din decembrie 2021, mărirea salarială nu a mai respectat nici măcar treptele de câte un sfert, s-a ajuns la câte o optime din ce li s-a promis profesorilor. Ce urmează în acest ritm? Să se acorde o mărire de o şaisprezecime din diferenţa prevăzută de lege? Vor ajunge ordonanţele de prorogare ale drepturilor salariale să fie scrise pe portativ.

Ca să adauge şi o insultă la tâlhărirea cadrelor didactice, Cîmpeanu a stabilit în O.U.G. nr. 69/2022 că recuperarea diferenţelor, câştigată de profesori în instanţă, se va realiza la un nivel de... 5% în 2022, explicând asta prin teama de dobânzi. S-a ajuns ca ministrului educaţiei să-i fie frică de profesori ca de cămătari. De remarcat şi că sumele furate de la cadrele didactice, vreme de patru ani, vor fi restituite eşalonat în cinci ani. Aşa arată legile şi ordonanţele privind salariile din educaţie, de parcă-s obligaţiuni de stat.

Corigent la transportul "gratuit" al elevilor - decont la jumătate din costurile reale.

Nici în 2021, nici în 2022, transportul judeţean al elevilor către şcoală nu a fost şi nu este gratuit, aşa cum prevede legea. O.U.G. nr. 50/2021, menită să "rezolve" transportul elevilor între localitatea de domiciliu şi cea în care se află unitatea de învăţământ, este un act bulversant, iar limitele de decont sunt departe de orice realitate - "nu mai mult de 30 de lei/lună pentru distanţa de 3 kilometri". Pentru 20 de zile de şcoală înseamnă un leu şi cincizeci de bani dus-întors pe distanţa minimă.

Observaţi, vă rog, că nu am vorbit despre drumul de acasă la şcoală, ci din localitatea de domiciliu în cea unde se află unitatea de învăţământ. Transportul local ar fi trebuit să se asigure de la bugetul de stat, prin transfer către unităţile administrativ-teritoriale. Asta, până anul acesta, pentru că, prin O.U.G. nr. 130/2021, UAT-urile sunt lăsate să se descurce cum pot, timp de un an.

Cineva să îi spună ministrului Cîmpeanu că nu pandemia i-a îndepărtat pe copii de şcoală, ci dezastrul din reglementarea transportului, aşa cum semnalează nenumărate asociaţii de elevi care strigă din răsputeri la porţile închise ale ministerului.

Corigent la combaterea abandonului şcolar - scamatorie cu bani europeni şi furt de la cei mai amărâţi dintre români.

Primim o sumă de 543 de milioane de euro, bani europeni nerambursabili, pentru finanţarea programului de combatere a abandonului şcolar în 2.500 de unităţi de învăţământ. Hotărârea de Guvern a fost adoptată, cu artificii, probabil, pe 31 decembrie 2021. Ministrul Cîmpeanu va veni să vă spună că implementarea a fost un succes, că peste 1.400 de şcoli cu risc mare de abandon şcolar au fost selectate în martie să primească finanţare în program. Suntem în iunie, au văzut vreun ban?

Multe dintre şcolile selectate în cadrul primei runde din PNRAS au rata de abandon zero. Deşi de ani buni niciun elev nu a părăsit şcoala până în clasa a opta, ele figurează cu risc ridicat, pentru că, printr-o scamatorie în definirea riscului, o pondere importantă o au absolvenţii de clasa a VIII-a care nu participă la evaluare. Atenţie! Cei mai mulţi dintre aceşti copii nici măcar nu părăsesc sistemul de învăţământ, ci merg în clasa a IX-a la profesională, unde nu au nevoie de nota de la evaluare.

Dar ar trebui să vorbim în primul rând despre copiii care au nevoie cu adevărat de sprijin, aflaţi în zone marginalizate socio-economic, unde se lasă de şcoală chiar şi în ciclul primar, copii forţaţi să muncească de la vârste fragede, copii expuşi traficului de persoane au fost excluşi din pix de la finanţare. În fapt, tot ce reprezintă programul PNRAS acum este deturnarea de către Cîmpeanu a fondurilor destinate celor mai săraci şi mai expuşi dintre cetăţenii români: copiii din comunităţile marginalizate.

Corigent la implementarea Programului "Masă caldă" - mulţi copii merg la culcare flămânzi.

Statisticile ne arată faţa tristă a copilăriei din România: unul din trei copii este nevoit să aleagă între rechizite, haine şi mâncare, unul din patru copii trebuie să decidă dacă va avea haine sau mâncare, iar unul din cinci copii merge flămând la culcare.

De aceea, şi la noi au început programe-pilot, precum "Şcoala după şcoală" sau "Masă caldă în şcoli". Dar elevul Cîmpeanu ar merge flămând la şcoală şi s-ar întoarce de la şcoală tot flămând, dacă ar coborî printre muritori în sistemul de educaţie condus de ministrul Cîmpeanu. În tot mandatul nu a reuşit să mai adauge măcar o şcoală în plus în Programul-pilot "Masă caldă în şcoli", după ce a amânat prelungirea lui în 2021, când ordonanţa de prelungire a venit abia în august, iar normele de implementare au venit abia la finalul anului trecut. Iar acum ne vântură pe sub ochi decizia de a demara un aşa-zis program integra" de masă sănătoasă, improvizat mai degrabă. Din mai multe programe din fonduri europene, la fel cum a încercat să ne păcălească şi cu bugetul "global" al educaţiei regăsit pe la alte ministere.

Ce ne spune domnul Cîmpeanu e că mai multe programe din fonduri europene, unele în curs de demarare, altele doar pe hârtie, puse la un loc, vor face împreună un program integrat. Deci, în loc de mai multe şcoli în care să beneficieze toţi copiii de o masa caldă, ministrul Cîmpeanu vrea o struţo-cămilă în care există riscul ca într-o şcoală unii copii să primească masa, iar alţii nu, pentru că programele pe care vrea să le "integreze" au grupuri-ţintă diferite. Aşa găseşte de cuviinţă ministrul să stimuleze copiii să vină la şcoală: învăţătorul Cîmpeanu îi spune elevului de clasa a III-a, care îl vede pe fratele său dintr-a V-a chemat la masă: "Fă bine şi învaţă că, în doi ani, o să treci într-a cincea şi n-o să mai mergi la culcare flămând".

Corigent la gestionarea pandemiei - improvizaţie, incoerenţă, ezitare.

Ne amintim toţi de nebunia testelor de salivă, care ba au fost suficiente, ba nu ajungeau. Este absolut incalificabilă transformarea umilitoare a profesorilor şi părinţilor voluntari în asamblori de kituri de teste de salivă ambalate vrac.

Introducerea ratei de vaccinare a profesorilor, ca indicator pentru ţinerea deschisă a şcolilor, a fost o măsură... originală, am putea spune, având în vedere că, în răspunsul la interpelarea 2.933A din 10 noiembrie 2021, domnul ministru nu a izbutit să invoce nicio referinţă. Rata de vaccinare a cadrelor didactice nu a contat în decizia de a ţine sau nu şcolile deschise nicăieri în lume.

Nu e suficient că ministerul a ratat orice măsură coerentă din timpul pandemiei, a reuşit cu succes să facă praf până şi ieşirea din pandemie. Cireaşa de pe tort a fost felul în care ministrul a înţeles să facă tranziţia cursurilor universitare din online în format fizic, în martie 2022, de a doua zi, în condiţiile în care căminele erau pline de refugiaţi ucraineni. Nu există termen de comparaţie pentru cât de ruptă de realitate este această măsură, după doi ani în care studenţii au participat la cursuri online. Ea singură ar fi suficientă ca să convingă pe oricine că felul în care este condus acest minister este un pericol extrem pentru noi toţi.

Corigent la depolitizarea educaţiei - prelungirea intervenţiei de sus.

Nu putem începe observaţiile cu privire la imixtiunea politicului în educaţie fără a cita concluziile preşedintelui Iohannis din raportul România Educată din 2018: "Aceste politizări se petrec în special în perioade guvernamentale PSD-iste. Deci PSD este eminamente politizatorul sistemului educaţional".

Cum au arătat concursurile de directori organizate de ministrul Cîmpeanu? Au fost două probe, una scrisă, standardizată, cea de-a doua - interviu fără vreun standard, cu o comisie de cinci membri între care ar fi trebuit să se regăsească un specialist în resurse umane din sectorul privat. Nici măcar în Bucureşti nu s-a respectat partea de reprezentant resurse umane.

Rezultatul? Ajunge să pomenim cazul din Turburea, judeţul Gorj. Aceeaşi persoană, în aceeaşi comisie, la proba de interviu primeşte nota 8,40 pentru postul de director adjunct, dar doar nota 6,80 pentru postul de director. Ministerul şi-a bătut joc de profesorii candidaţi din toată ţara. Ministerul şi-a bătut joc şi de reprezentanţii mediului de afaceri, care încă mai aşteaptă, aşa cum le-a fost promis, invitaţia din partea inspectoratelor de a face parte din comisiile de concurs.

În ceea ce priveşte ARACIP, în loc să reformeze cu adevărat o instituţie-cheie, domnul Cîmpeanu a făcut singurul lucru pe care l-a ştiut, să o politizeze şi să facă o ciorbă din numirile în conducerea ei, distrugându-i credibilitatea. Unul dintre rezultate a fost acreditarea din pixul ministerial, în ciuda avizului negativ al ARACIP, a grădiniţei Politehnica într-o interpretare grosolană a legii.

Corigent la educaţie remedială - recuperări la muzică, latină şi religie.

Aflăm zilele acestea că peste 17.000 de elevi de clasa a VIII-a nu au mai ajuns să fie înscrişi la examenul de evaluare din acest an şi au situaţia şcolară neîncheiată, sunt corigenţi sau repetenţi. Felicitări! În acest context, devine monstruos şi de neiertat faptul că puţinii bani de educaţie remedială s-au dus către materii precum muzică, latină şi religie. Ruşine! Nu există încă un raport de implementare. Nu a existat o evaluare temeinică a elevilor nici înainte şi nici după orele remediale, deci nu ştim cu ce lacune au intrat în program, dacă s-au rezolvat şi în ce măsură.

Acum patru ani, în familia USL, PNL certa PSD, într-o moţiune simplă, că "salariile profesorilor au întârziat două luni"? Ministrul Cîmpeanu a reuşit performanţa de a măsura întârzierile salariilor în ani în cadrul programului de educaţie remedială. Un eşec din toate punctele de vedere!

Corigent la combaterea fenomenului de plagiat - ministru implicat în salvarea plagiatorilor.

Complice la fenomenul plagiatului, Sorin Cîmpeanu a devenit ministru al educaţiei pentru prima dată în anul 2014, în decembrie, când o nevoie stringentă a lui Victor Ponta trebuia satisfăcută până la sfârşitul anului. Pe 29 decembrie, apărea semnată de domnul ministru O.U.G. nr. 94/2014, prin care devenea posibilă renunţarea voluntară la titlul de doctor.

În iunie 2021, pasămite este o regulă generală a activităţii chiar înainte de vacanţă, ministrului Cîmpeanu i s-a năzărit să schimbe regulile de verificare a suspiciunilor de plagiat. A respins CNATDCU propunerea, a cerut societatea civilă să nu o facă şi, pe la sfârşit de iulie, chiar patronul "României Educate" a declarat că "Plagiatul reprezintă furt intelectual şi este inacceptabil ca persoanele acuzate să nu facă un pas în spate".

Prin februarie, ministrul educaţiei se întreba iarăşi juridic "Ce este plagiatul?". Domnia Sa nu şi-a publicat deschis propria teză de doctorat, şi în curând se împlineşte anul de graţie acordat şcolilor doctorale ca să se autoevalueze. Dacă dorea cu adevărat să arate că este de bună-credinţă, ministrul Cîmpeanu ar fi putut să repare tot prin ordonanţă ceea ce a stricat în anul 2014. Reamintim că domnul Cîmpeanu stă în fotoliul lui Spiru Haret, nu pe scaunul unui patron de aprozar.

Corigent în relaţia cu Parlamentul - aroganţă şi autosuficienţă.

Ministrul Cîmpeanu tratează Parlamentul, adică pe noi, cei de aici, ca pe o pacoste, ca pe o instituţie agasantă căreia nu ezită să îi arate cât de mult o dispreţuieşte cu orice ocazie. La întrebări sau interpelări, ministerul nu răspunde cu date concrete. Nici la solicitarea directă a preşedintei Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, ministerul nu a răspuns. Din partea ministerului, care are cinci secretari de stat, la şedinţele comisiilor sunt trimişi subsecretari de stat care nici măcar nu vin pregătiţi pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Corigent la legislaţie - ministrul Încurcă-Lume.

Este inadmisibilă maniera în care un ministru al unei ţări europene ţine secret legi de o importanţă vitală. Noua Lege a educaţiei ba venea în toamna anului 2021, după memorandumul semnat în şedinţa de Guvern din vara 2021, ba venea în debutul acestui an, ba venea pe 1 iunie 2022, ba cel mai târziu prin septembrie 2023, ba va fi în dezbatere publică, ba va fi asumată de Guvern. Dar felul iresponsabil în care ministrul împarte ordonanţe, hotărâri de Guvern şi ordine nu poate fi trecut cu vederea. Ministrul Sorin Mihai Cîmpeanu este o primejdie pentru toţi cei implicaţi în educaţia din această ţara.

Vorbim de ordonanţe prin care a produs haos şi dezastru în învăţământ: transportul elevilor cu tarife imaginare - decontează părinţii, trecerea creşelor de la unităţile administrativ-teritoriale la Ministerul Educaţiei - decontează angajaţii creşelor care pierd şi până la 40% din salariu. Numai cine a decis nu decontează nimic! Aceste ordonanţe au venit de azi pe mâine, fără posibilitatea ca oamenii care se pricep să mai poată repara ceva.

Vorbim de hotărâri de Guvern cu dezbateri organizate şmechereşte între Crăciun şi Revelion, cu modificări substanţiale în componenţa agenţiilor.

Vorbim de ordine de ministru rupte din bezna eticii profesionale: acreditarea din pix a grădiniţei căreia ARACIP îi refuzase acreditarea, interpretarea originală a legii, în mijlocul imoralităţii, dar pe marginea ilegalităţii şi chiar a abuzului în serviciu.

Vorbim de declaraţii contradictorii, ba renunţăm la semestre şi facem trimestre, ba ne întoarcem la semestre ca să facem cinci module. Şcolile ba se închid, ba nu se închid. Când, într-un final, ne-am lămurit că se închid, măsura a fost prezentată sub forma unei vacanţe-surpriză ca nu cumva să fie sprijiniţi financiar părinţii nevoiţi să rămână acasă sau să caute pe altcineva să rămână cu copiii.

Şi mai ales vorbim de zeci de mii de copii căzuţi victime ale legiferării după ureche, lipsite de orice contact cu realitatea: 40.000 de elevi de liceu nu se înscriu la bacalaureat, 17.000 nu se înscriu la capacitate. Aproape 60.000 de copii, dintr-un foc, încă înainte de a afla rezultatele de la examene, sunt pierduţi pe drumul vieţii de cel care ar trebui să le fie ghid şi tutore.

Noua Lege a învăţământului este la mâna unui ministru care nu se mai învaţă minte şi care comite greşeală după greşeală. Cei care plătesc cu adevărat acest preţ al incompetenţei sunt generaţiile de copii care consideră că şcoala este o pedeapsă, în bancă, dar şi acasă, în ţara unde doar diplomele şi dosarul cu şină contează.

Unde sunt planurile-cadru promise şi ce a reţinut ministerul atâta timp să le elaboreze? De ce din încremenirea acestui sistem de educaţie nu ieşim în primul rând cu modificarea programelor, aşa cum strigă în cor copiii, părinţii şi profesorii, ci ne repezim să facem schimbări de formă, de parcă semestrele purtau vina rezultatelor de la testele internaţionale?

În timp ce lumea moare de foame la propriu în sistemul de educaţie sau fuge oriunde vede cu ochii de salariile mizerabile, singura preocupare a ministrului este să păstreze aparenţele, prin operaţiuni de PR, şi să ţină cu dinţii ca decizia politică să rămână legea de facto în sistem. Este singurul loc în care putem spune că actualul ministru "a progresat": plagiatorii sunt liniştiţi şi protejaţi, directorii şi inspectorii sunt trimişi de la partid pe bandă rulantă, iar concursurile sunt în continuare o glumă, Legea educaţiei se discută doar de către politruci, în loc de specialişti, finanţarea educaţiei e negociată tot între politicieni, în funcţie de feudele pe care le deţin, iar deciziile majore, precum calendarul şcolar sau intrarea şcolii în online, sunt ţinute strâns în pixul unui ministru care conduce după bunul-plac, după ce visează noaptea.

Astăzi avem o datorie morală faţă de elevii batjocoriţi, faţă de părinţii ignoraţi, faţă de profesorii umiliţi de a face dreptate şi de a acţiona în forţă.

Adresăm un apel tuturor colegilor parlamentari ca, transpartinic, să participăm la construcţia unui sistem de învăţământ cu adevărat modern, cu şcoli în care elevii şi profesorii să vină cu plăcere. Reamintim că, în Parlament, în diverse stadii din parcursul legislativ se regăsesc:

- mărirea salariilor profesorilor la un nivel care să le permită şi debutanţilor să trăiască fără să se împrumute de la o lună la alta de la vecinii care lucrează în construcţii;

- iniţiative pentru combaterea fenomenului de plagiat;

- prelungirea urgentă a Programului-pilot "Masă Caldă în şcoli";

- ordonanţa de recuperare a diferenţelor salariale ale profesorilor care merită să îşi primească toţi banii măcar până la finalul mandatului nostru, în niciun caz peste cinci ani.

În acelaşi timp, solicităm Guvernului României să ia act de situaţiile prezentate şi să dispună măsurile reparatorii urgente care cad în sarcina acestei instituţii:

- refacerea metodologiei de finanţare din runda a doua din PNRAS, în aşa fel încât banii europeni să ajungă cu adevărat în comunităţile marginalizate, regândirea Programului anunţat "Masă sănătoasă în şcoli", în aşa fel încât de masă caldă să beneficieze toţi preşcolarii şi elevii, nu doar cei de gimnaziu, mai cu seamă cei din şcolile din comunităţi defavorizate, realizarea unor norme metodologice care să facă transportul elevilor între localitatea de domiciliu şi cea în care sunt şcolarizaţi cu adevărat gratuit, elaborarea planurilor-cadru care au ajuns să aibă vârste istorice, pe baze adaptate realităţii din 2022.

Totodată, pentru motivele prezentate în această moţiune simplă, grupul deputaţilor USR solicită demiterea imediată a ministrului educaţiei Sorin Mihai Cîmpeanu, cel care poartă responsabilitatea pentru dezastrul în care se afundă învăţământul din România. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumim.

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (ministrul educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, distinşi colegi, membri ai Parlamentului, vă mulţumesc tuturor.

Mulţumesc chiar şi colegilor din Grupul USR, datorită cărora am ocazia de a mă adresa astăzi, aici, în faţa dumneavoastră. Apreciez sincer acest lucru.

O să încep prin a-mi cere scuze că n-am să citesc nimic, îi mulţumesc tânărului meu coleg, îmi fac mea culpa că atunci când... exact în anul în care Domnia Sa se năştea - desigur, este vina mea că m-am născut prea devreme -, eu tocmai finalizasem un colegiu naţional, "Sfântul Sava", clasă de matematică-fizică, treapta I şi treapta a II-a, şi chiar şi facultate. Aşa am învăţat noi, să vorbim liber.

Materialul pe care l-aţi prezentat, l-am ascultat cu mare atenţie. L-am structurat în nouă teme principale, pentru că nouă teme aţi abordat.

Aţi abordat, în primul rând - finanţare buget; în al doilea rând - masă caldă; în al treilea rând - salarizare; aţi abordat, de asemenea, transport gratuit, abandon şcolar şi gestionare pandemie; aţi abordat, de asemenea, depolitizarea; aţi abordat problema eticii şi a plagiatului; şi aţi abordat problema gratuităţii transportului pentru elevi. Nouă teme, în total.

Aş vrea să vă spun că avem competenţe generale în număr de şase.

Textul dumneavoastră, fiind public, o să-mi permit să-l folosesc pentru a ilustra aceste şase competenţe generale pe care trebuie să le dobândească fiecare elev în şcoală, la capitolul "aşa nu".

Prima competenţă generală este aceea de identificare a unor date şi informaţii corecte.

Materialul dumneavoastră este plin de informaţii incorecte şi date, de asemenea. Şi o să le explic punct cu punct.

A doua competenţă este aceea de utilizare a regulilor.

Regulile se pare că nu sunt cunoscute pentru dumneavoastră.

A treia este de aplicare a acestor reguli.

A patra este de exprimare.

Competenţele 5 şi 6 sunt: analiză şi interpretare - deja este complicat -, iar cea de-a şasea este modelare şi transfer.

De ce vă spun că datele şi informaţiile sunt incorect menţionate în textul dumneavoastră?

În primul rând, pentru că vă referiţi la un subiect de maximă importanţă, pe care am încercat în nenumărate rânduri să-l clarific, în faţa opiniei publice, în faţa colegilor din Parlament, în faţa tuturor celor care au vrut să asculte - finanţarea educaţiei este absolut esenţială. Bugetul Ministerului Educaţiei, în anul 2022, este de 30 de miliarde de lei. 30 de miliarde de lei. Asta înseamnă 2,28% din produsul intern brut, cum foarte corect aţi menţionat.

Dar, lecţia ar fi următoarea - finanţarea educaţiei se face prin: bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei; se face din bugetul de stat, prin sume defalcate de TVA; se face din bugetul de stat, prin bugetele altor ministere şi instituţii publice; apoi se face din bugetele autorităţilor locale; apoi, a cincea sursă - venituri proprii şi alte surse. Întotdeauna cheltuielile cu educaţia se raportează la aceste surse.

Presupunând că dumneavoastră... vă respect intenţia de a vă raporta la bugetul Educaţiei, da, este 30 de miliarde de lei, în creştere cu două miliarde de lei faţă de bugetul Ministerului Educaţiei, anul trecut, şi reprezintă 2,28% din PIB.

Aţi menţionat că profesorul Miclea şi-a dat demisia pentru că a avut un buget al Ministerului Educaţiei de 3,7% din PIB.

Vă aduc la cunoştinţă că bugetul Ministerului Educaţiei, în anul 2005, când era condus de profesorul Mircea Miclea, a fost de exact 2.000.090.000. Două miliarde! Faţă de 30 de miliarde, acum! Iar raportat la PIB, nu însemna 3,7%, ci însemna exact 0,73%.

Dar, sigur, anul 2005 este mult prea îndepărtat şi eroarea dumneavoastră poate fi iertată!

Haideţi să ne apropiem, anul 2016! Anul 2016 - spuneţi că trebuie să-mi dau demisia pentru că Ministerul Educaţiei are doar 2,28% din PIB. Anul 2016, cred că eraţi la guvernare, m-am uitat în raportul premierului Dacian Cioloş - n-am înţeles dacă domnul Dacian Cioloş mai este în USR sau este în afara USR, care parte e înăuntru, care e în afară, dar nici nu contează.

Bugetul Ministerului Educaţiei în anul 2016 era de 4,5 miliarde de lei. Repet, 4,5 miliarde de lei. Comparaţi-l cu 30 de miliarde, din 2022! În procente, faţă de PIB, era de 0,59%. N-am auzit, în anul 2016, solicitări de demisie din cauza bugetului prea mic al Ministerului Educaţiei.

Dacă vreţi să ne raportăm la PIB, le raportăm pe toate la PIB.

Anul 2022, cheltuielile cu educaţia, în total, sunt 3,11% din PIB; mai mici decât în 2021, mai mici decât în 2020, mai mici decât în 2019, din această perspectivă. În anul 2016 erau 2,84%; mai mici decât 3,11, mai mici decât cele mai mici - raportate, aşa cum vreţi dumneavoastră, de data asta, dar trebuie să vă hotărâţi, la PIB.

Poate n-am reuşit să fiu suficient de clar. În valoare absolută, cheltuielile cu educaţia sunt 41 miliarde de lei. 30 de miliarde de lei - bugetul Ministerului Educaţiei; 11 miliarde de lei - toate celelalte surse, pe care nu le mai amintesc. În euro înseamnă 8,22 miliarde de euro. Anul trecut am avut 8,08 miliarde de euro. În fiecare an, bugetul a crescut în valoare absolută. Am dat exemplul anilor 2005 şi 2016, pot să continui, dar mă uit şi la timp, sunt şi celelalte teme de abordat.

Deci, în măsura în care 41 de miliarde în 2022 e mai mic decât 21,7 miliarde de lei în 2016, cât aţi dat dumneavoastră, atunci, da, este un minim istoric... (Aplauze.) ... 41 faţă de 21,7. (Aplauze.)

Aş vrea să vă spun că am făcut raportarea şi la bugetul general consolidat. Cu maximă onestitate vă spun că în anul 2022, anul acesta, raportat la bugetul general consolidat, avem 7,92%. 7.92%.

Pentru aceia care n-aţi citit declaraţiile, am solicitat ca bugetul total al educaţiei să ajungă la 15% din bugetul general consolidat al României. Suntem la 7,92%, ne dorim să ajungem la 15%. Aţi spus că nu solicit.

Aş trece la cea de a doua temă - "Masă caldă".

Dacă la prima temă aţi demonstrat că nu stăpâniţi aparatul matematic, care să vă facă să dobândiţi competenţele generale, la cea de a doua temă văd că sunt probleme la citire. Dacă nu citiţi actele normative care sunt pe site-ul Ministerului Educaţiei, propunerea de ordonanţă de urgenţă cu "Masa caldă", puteaţi măcar să citiţi presa de săptămâna trecută, că de aceea facem declaraţii de presă.

Aţi acuzat că n-am crescut nici măcar cu un leu şi nici măcar cu o şcoală proiectul-pilot din anul 2016.

Păi, haideţi să vedem cum stăm! În anul 2016, acest program-pilot foarte bun avea o finanţare de 35 de milioane de lei. Subliniez, 35 de milioane de lei! În anul 2022, Ordonanţa de urgenţă agreată la nivelul Guvernului, disponibilă pe site-ul Ministerului Educaţiei, ne arată o finanţare de 354,9 milioane de lei.

În măsura în care dumneavoastră reuşiţi să demonstraţi într-o manieră credibilă că 35 de milioane, pe care le-aţi acordat în anul 2016, sunt mai mult decât 354 de milioane, din anul 2022, sunt de acord cu dumneavoastră şi la a doua temă - da, "Masa caldă" merge prost. Am crescut la 300 de şcoli. Afirmaţia din moţiune, că n-am crescut cu nicio şcoală - am crescut de la 35 de milioane de lei în 2016 la 354 de milioane în 2022. Bun, am crescut, zic eu. Dacă dumneavoastră spuneţi că acesta este minim istoric, sunt de acord cu dumneavoastră.

În plus, la nivelul Guvernului, premierul a decis constituirea unui grup de lucru format din Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Acest grup de lucru are sarcina de a integra - şi acum se pare că a integra, în accepţiunea dumneavoastră, înseamnă struţo-cămilă... (Râsete.) ...de a integra toate resursele în aşa fel încât să extindem Programul "Masă în şcoală", pentru că masa poate să facă diferenţa pentru mulţi părinţi, între a-ţi trimite şi a nu-ţi trimite copilul la şcoală, până la un milion de elevi, cu o finanţare de peste un miliard de euro, în perioada 2022-2027.

Ministerul Educaţiei a făcut un prim pas important, prin cei 354 de milioane de lei, finanţare pentru "Masă caldă".

Ministerul Agriculturii pregăteşte un pas încă şi mai important.

Aţi spus, de asemenea, că ne adresăm doar unor copii de gimnaziu şi lăsăm copiii de învăţământ primar. Am savurat gluma dumneavoastră.

Vă aduc la cunoştinţă - mă rog, aveţi colegi care au condus Ministerul Fondurilor Europene - că nu ai cum să suprapui finanţarea europeană peste acelaşi grup-ţintă.

Din acest motiv, PNRR, prin Programul PNRAS, vizează finanţarea asigurării unei mese pentru elevii de gimnaziu, în număr de 190.000, în cele 1.415 şcoli deja selectate şi în număr estimat de 380.000 în runda a doua. Total - 470.000 elevi de gimnaziu.

Nu poţi să finanţezi de două ori elevii de gimnaziu din fonduri europene. Avem POEO, care vizează finanţarea elevilor de învăţământ primar. Lucrurile sunt integrate într-o manieră care - mă rog, constat că este mai dificil de înţeles, de asta încerc să o explic.

Peste aceste două surse europene avem ceea ce v-am anunţat acum, Ordonanţa de urgenţă cu "Masa caldă", care vizează deopotrivă elevii din învăţământul primar şi elevii din învăţământul gimnazial.

Cea de a patra temă - salarizarea.

Păi, acuzaţi în moţiune că Guvernul a dat curs solicitării sindicatelor din educaţie. Nu cunoaşteţi, poate, că, după erorile de aplicare, în calculul salariilor, "ministrul-dezastru" este cel care a iniţiat ordonanţa de urgenţă pentru aplicarea corectă a calculului salariilor. Doar că, până să aplic eu, în 2021, un calcul corect, s-au strâns nişte diferenţe salariale, certificate în instanţe, prin hotărâri judecătoreşti. Ordonanţa nr. 69, dar şi Ordonanţa nr. 130 din 2021, prevede plata eşalonată în cinci tranşe - 5% - primul an; 10% - anul 2; 25% - anul 3; 25% - anul 4; 35% - anul 5.

Nu cred că are rost să spun că e o ordonanţă care a fost promovată inclusiv de formaţiunea dumneavoastră, deci, dacă a fost promovată greşit, asta este.

Atunci, la solicitarea sindicatelor, se aplică această regulă; în plus, aceste diferenţe salariale fiind actualizate cu inflaţia, în tranşe de 5%, 10%, 25%, 25%, 35%. A fost o solicitare a sindicatelor.

Dacă vorbim la modul general de salarizare, mă simt obligat să reamintesc cu plăcere faptul că susţin ca, odată cu intrarea în vigoare a Legii educaţiei, ca urmare a Proiectului "România Educată", pentru că toate aceste lucruri trebuie să fie integrate, salariul profesorului debutant să fie salariul mediu pe economie din anul fiscal încheiat. Salariul profesorului debutant, salariul mediu pe economie din anul fiscal încheiat.

Mai mult decât atât, deoarece în concluziile pe care fără doar şi poate le cunoaşteţi se prevede profesionalizarea şi susţinerea carierei didactice printr-un an de stagiatură, imediat după absolvirea facultăţii, acei profesori stagiari care vor avea norma de predare înjumătăţită vor beneficia de acelaşi salariu, conform propunerii pe care o susţin, egal cu salariul mediu pe economie. După anul de stagiatură urmează să promoveze un examen de licenţiere; în anul de stagiatură să fie îndrumaţi de mentori; mentorii să aibă norma de predare redusă la 14 ore, pentru ca celelalte ore pe care le folosesc pentru a-i îndruma pe colegii mai tineri să le fie plătite în plus - apropo de salarizare.

Pot să continui foarte mult cu propunerile pe care le-am făcut cunoscute în mod repetat, referitoare la salarizare, dar încerc să mă încadrez şi în timp.

A patra temă abordată de dumneavoastră în moţiune - transportul gratuit.

Da, elevii trebuie să beneficieze de transport gratuit.

V-aţi legat de o componentă a transportului, de navetă, de singura componentă gestionată de Ministerul Educaţiei - naveta elevilor.

Sunt de acord cu dumneavoastră că tarifele au fost stabilite la - să spunem complet regula - la 30 de lei pentru primii 3 kilometri, după care 3 lei pe următorii 47 de kilometri, până la 50, iar abonamentul care poate fi decontat pentru un elev este până la 171 de lei pe lună - 30 + 47 x 3. 171, şi nu doar 30. Aceste tarife au fost stabilite înainte de declanşarea crizei economice care a generat scumpirea carburanţilor. Ele trebuie să fie revizuite.

Revizuirea tarifelor pentru navetă, pentru transport local, pentru transport intra şi interjudeţean nu poate fi făcută corect de la centru, de Ministerul Educaţiei, ea trebuie să fie dependentă de consiliul judeţean care are relaţie contractuală directă cu operatorii de transport. Consiliile judeţene sunt singurele care pot deconta transportul, în aşa fel încât gratuitatea să fie asigurată. Aceasta este propunerea pe care v-o fac tuturor, dragi parlamentari - consiliile judeţene să primească de la bugetul de stat, din sume defalcate de TVA, prin Legea bugetului, având anexă specială în Legea bugetului, sumele necesare pentru decontarea transportului, astfel încât să fie asigurată gratuitatea. Este singura soluţie. Altfel, dacă plimbăm problema în continuare, între Parlament, Guvern, Ministerul Educaţiei, autorităţi locale, consilii judeţene, nu rezolvăm nimic. E nevoie de o decizie. Şi propunerea pe care am făcut-o este decontarea, prin consiliile judeţene, Legea bugetului de stat, din sume defalcate pe TVA. Mă rog, e mai complicat, dar...

Abandon şcolar. Abandonul şcolar este cea de a cincea temă pe care aţi abordat-o.

Ştiu, sunt grele problemele în educaţie.

Abandonul şcolar poate fi redus eficient doar prin patru măsuri simultane.

Prima este aplicarea PNRAS, în care avem, pentru prima data, eligibile cheltuieli, din mai multe perspective, pentru reducerea abandonului şcolar. Avem inclusiv cheltuieli de masă, avem cheltuieli cu echipament sportiv, cheltuieli cu echipament informatic şi, foarte important, am insistat să avem eligibile cheltuielile pentru participarea acestor elevi la tabere şi în excursii, fiind vorba de elevi care, de multe ori, n-au ieşit niciodată din localitatea natală, nici măcar pentru a merge într-o staţiune românească.

Al doilea pilon este masa şi deja am făcut vorbire despre ea. "Masa caldă" şi "Masă sănătoasă".

Al treilea pilon este transportul. Am vorbit de el. Şi adaug achiziţia celor 3.200 de microbuze, prevăzută prin PNRR.

Al patrulea pilon - extrem de important - este acela al unui sistem de burse motivant.

Aş vrea să vă readuc aminte că, în anul 2016, în România, cu excepţia Bucureştiului, bugetul total de burse era de 100 de milioane de lei. În anul 2020, bugetul de burse a fost plătit pentru prima oară de la bugetul de stat, în valoare de 270 de milioane de lei. În anul 2021, bugetul de burse a fost 645 de milioane de lei, iar în acest an avem 1.032.000.000 de lei.

Dacă dumneavoastră consideraţi că de la 100 de milioane la 1.032.000.000 de lei avem iarăşi un minim istoric, n-am cum să vă contrazic. Sunt lucruri cât se poate de clare.

Am mărit cuantumul burselor. În 2020, bursa minimă - 100 de lei, pentru că aveam burse de 6 şi 8 lei pe lună; mai apoi, la 500 de lei, iar acum propunerea este de a avea burse de excelenţă pentru merit olimpic internaţional, în valoare de 1.000 de lei pe lună, burse de excelenţă pentru premiul I la olimpiade naţionale - de 600 de lei pe lună, burse de performanţă şcolară în valoare de 400 de lei, burse profesionale şi burse sociale - de 250 de lei. Asta este propunerea Ministerului Educaţiei.

Cuantumul burselor s-a mărit, bugetul burselor s-a mărit. Grupul-ţintă al celor care pot primi burse s-a mărit, de asemenea. Pentru că aveam elevi ai liceelor private care duceau România pe podiumuri internaţionale şi nu beneficiau de burse.

Cea de a şasea...

Deci aceste patru lucruri se pot face pentru reducerea abandonului şcolar, în paralel cu a face şcoala mai prietenoasă, mai atractivă pentru elevi.

Gestionarea pandemiei. Pe scurt. Din prima zi am spus că şcolile trebuie să se închidă ultimele şi să se deschidă primele. Am avut miniştrii sănătăţii în perioada de vârf a crizei sanitare care au impus închiderea şcolilor. Nu cred că este corect să reproşaţi tocmai dumneavoastră închiderea şcolilor. Ca ministru al educaţiei, am făcut tot ce a fost posibil pentru a menţine şcolile deschise. Vedem câţi nu s-au prezentat şi câţi nu au putut să intre în examenul de bacalaureat de astăzi, la care, încă de la 2.00, 3.00, dimineaţa, cu mulţi colegi de acolo, veghem ca subiectele să fie corect calibrate, să nu fie erori de formulare, să nu fie erori de barem. Avem aceşti absenţi pentru că ne-am jucat cu şcoala, de-a închis-deschis şcoala, iar Ministerul Educaţiei a fost la remorca Ministerului Sănătăţii în perioada de vârf a crizei sanitare.

Depolitizare - 7. Depolitizare îi spuneţi unui ministru care, în anul 2015, după ce opt ani nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea posturilor în învăţământul preuniversitar, a iniţiat şi organizat concursurile în sistemul de învăţământ preuniversitar; îi spuneţi unui ministru care, în anul 2021, a demarat din nou concursul pentru ocuparea posturilor de director. S-au ocupat 80% din posturile de director. S-au ocupat având în comisii, pentru prima oară în istoria României, reprezentanţi ai mediului socio-economici, ai mediului economic, specialişti în resurse umane, în aceste comisii.

Şi vă fac încă un anunţ. În data de 27 iunie, de azi într-o săptămână, va demara cea de a treia rundă a concursului pentru ocuparea posturilor de director, a celor 1.700 care au rămas neocupate. Iar în data de 28 iunie vor putea deja să-şi depună dosarele de candidatură colegii noştri care doresc să fie directori. Asta despre depolitizare. În condiţiile în care grupul dumneavoastră - eram în Guvern - a forţat crearea poziţiei de secretar general în prefectură, pentru că nu aveam... pentru că nu aveam. Mă opresc aici.

Planul-cadru. Planul-cadru - în prima zi de mandat, la audiere, în Parlament, în prezenţa multora dintre dumneavoastră, am spus următorul lucru - îl repet şi îl susţin -, am găsit planuri-cadru pentru liceu, care aveau peste 10.000 de propuneri de schimbare; nici măcar cei care le elaboraseră nu mai erau de acord cu ele. În acel moment am spus că planurile-cadru pentru liceu vor fi disponibile în septembrie 2023. Asta vă spun şi acum. Dar pentru a avea o reformă reală a planurilor-cadru, care înseamnă lista disciplinelor şi apoi a curriculumului, care înseamnă ce înveţi la fiecare disciplină, odată definitivată lista şi numărul de ore alocat săptămânal, e nevoie de Legea educaţiei, care să transpună România Educată. Şi asta se va întâmpla, vom prezenta, în consultare, Parlamentului Legile educaţiei, vor fi adoptate, după ce vor suferi, desigur, îmbunătăţiri; apoi vom avea peste 100 de acte normative subsecvente, hotărâri de Guvern şi ordine de ministru. În toată această perioadă, până în septembrie 2023, colegii noştri lucrează la planurile-cadru şi la curriculum.

9. Sper că n-am sărit ceva. Etică. Etică şi plagiat.

Bun, foarte important, o temă extraordinar de importantă.

Vă adresaţi singurului ministru care a finanţat prevenirea şi combaterea acestui fenomen foarte grav. Vă referiţi la ministrul care va propune şi a propus, de fapt, deja, profesionalizarea structurilor care să analizeze abaterile de la etică. O comisie de etică a titlurilor, gradelor didactice este necesară.

Spuneţi că este dezastru un ministru care a început, încă înainte de anul 2020, să propună RUNIDAS. RUNIDAS este Registrul Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studii.

Îmi pare rău că trebuie să vă spun, nu răspund la jigniri, dar în grupul parlamentar care a realizat această moţiune, dincolo de faptul că există un singur profesor titular - apropo, vă aduc la cunoştinţă că nu mai e niciun alt grup parlamentar în care să existe doar un profesor -, în acest grup parlamentar sunt multe probleme cu recunoaşterea studiilor universitare.

RUNIDAS vine în întâmpinarea acestui lucru, să nu mai existe tentaţia de a-ţi declara în CV studii universitare pe care nu le-ai absolvit.

RUNIDAS o să ne ajute pe noi toţi să nu facem aceste greşeli.

Cred că 25 de minute despre educaţie deja au fost multe. Am încercat să parcurg cele nouă teme.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Chemaţi-i la examen!

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Nu, n-o să-i chem la examen. Dimpotrivă, o să le acord nota 10 fiecăruia dintre autorii moţiunii la disciplina "Demagogie". Ştiut fiind că - tocmai ce am vorbit de planurile-cadru - demagogia vă asigur că nu va face parte din planurile-cadru.

V-aţi dovedit a fi vajnici mânuitori de rangă şi baros, dar în educaţie lucrurile se fac nu numai demolând. Multe dintre iniţiativele dumneavoastră încep cu "se abrogă".

Da, trebuie şi demolat, trebuie şi "se abrogă", dar în educaţie ne bazăm mai mult pe construcţie. Lucrul cu mistria e uneori mai greu decât lucrul cu ranga şi barosul.

Şi vă pot da şi o diplomă de excelenţă, o bursă chiar de excelenţă, pentru nenumăratele iniţiative de a demola orice iniţiativă constructivă în educaţie.

Trecând peste toate astea, îmi exprim totuşi încrederea, speranţa că vom reuşi să ne adunăm laolaltă şi să facem ca sistemul de educaţie să depăşească acest punct de minim. Şi vă spun încă o dată, este la un punct de minim.

Sunt şi lucruri bune - mă uit la ceas, să ştiţi. Astăzi este al doilea examen la care am pilotat partea de corectură digitalizată. Au fost scanate toate lucrările de limba română, în faţa elevilor care au susţinut proba astăzi; în acelaşi timp, au fost încărcate pe platformă şi vor fi evaluate de către doi experţi independenţi. Avantajele sunt imense - evaluatorii nu se cunosc între ei şi nu se pot influenţa; poţi să trimiţi şi să utilizezi evaluatori din Satu Mare pentru lucrări din Constanţa, lucru care, dacă n-am fi făcut acest lucru, n-ar fi fost posibil. Cel mai important este - poţi să culegi, să colectezi rezultatele pe itemi şi să ai o decizie corectă.

Spre exemplu, la evaluarea naţională, unde lucrurile au decurs excepţional, din perspectiva scanării şi încărcării în platformă, avem deja rezultatele la subiectul care testează creativitatea elevilor noştri. Este foarte important să ştii cum stau elevii pe competenţa de creativitate. E foarte important să ştii, pe fiecare dintre competenţele pe care le-am enunţat, cum stau. Sunt avantaje ale acestui sistem pe care vă aduc la cunoştinţă, nimeni în Europa n-a mai avut curajul să-l aplice, fie şi la nivel pilot.

Iar, sigur, dacă voi avea o surpriză şi această moţiune nu va reuşi să treacă, dacă voi avea şansa să continui, voi generaliza acest sistem de scanare şi corectare digitalizată la nivelul întregului sistem.

Dacă veţi fi reuşit să convingeţi atâţia colegi pe cât vă doriţi, pentru demisie, atunci, sigur, va veni altcineva mai priceput şi mai competent, în locul meu, şi tot asta va trebui să facă - construcţie.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Demisia!

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumim. (Aplauze.)

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Cred că v-au mai rămas în jur de 20 de minute, la finalul dezbaterilor grupurilor parlamentare.

Urmează dezbaterea asupra moţiunii simple prezentate.

Vă reamintesc că nu se pot depune sau propune amendamente.

Aşadar, începem dezbaterile. Şi dau cuvântul doamnei Natalia Intotero, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, stimată doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Dincolo de retorica politică, o moţiune pe tema educaţiei este un prilej important de a reflecta asupra unui domeniu esenţial în viaţa unei societăţi moderne şi responsabile.

Pentru noi, parlamentarii Partidului Social Democrat, este o posibilitate de a sublinia prioritatea pe care am acordat-o învăţământului, prin Programul de guvernare, prin strategii durabile, măsuri cu impact pe termen scurt şi lung, precum şi demersuri legislative.

De fapt, este vorba despre abordarea unei teme care ar trebui tratată cu cea mai mare seriozitate. Ar fi necesar un plus de decenţă, obiectivitate şi analiză transpartinică atunci când vorbim despre educaţie.

Aţi fost la guvernare, stimaţi colegi, şi nu aţi avut nicio realizare în niciun domeniu, stimaţi colegi de la USR sau PLUS, sau REPER. Numai Domniile Voastre ştiţi din ce formaţiune politică mai faceţi parte sau care este denumirea Grupului parlamentar, pentru că românii nu mai ţin pasul.

Nu putem şi nu este corect să dăm vina pe o singură persoană pentru neajunsurile din sistemul de educaţie.

Subliniez că mandatul domnului ministru Cîmpeanu s-a desfăşurat în mare parte în pandemie. Măsurile care au fost luate în şcoli au vizat, în primul rând, sănătatea, securitatea copiilor, a elevilor, a studenţilor, a cadrelor didactice şi a întregului personal din sistemul de învăţământ, dar şi calitatea serviciilor educaţionale oferite.

Printr-un efort comun, al Ministerului Educaţiei, al autorităţilor publice judeţene şi locale, şcolile au fost sprijinite să traverseze această perioadă, prin desfăşurarea activităţilor educative faţă în faţă, în condiţii de siguranţă sau în sistem online.

Chiar dacă pe întreaga perioadă a cursurilor au fost multe modificări şi ezitări, generate de pandemie, să nu uităm că toţi elevii şi studenţii au avut posibilitatea să susţină examenele naţionale sau de absolvire şi să finalizeze un anume nivel de studii, respectiv program de pregătire.

Cel mai hilar lucru este că această moţiune vine din partea unei formaţiuni politice a cărei cea mai mare realizare a fost demisia. Îmi amintesc şi acum maniera victorioasă în care v-aţi prezentat demisia de la guvernare, în aplauzele membrilor dumneavoastră, aici, pe holurile Parlamentului.

Dacă vă păsa cu adevărat de români şi de învăţământ, găseaţi o cale să rămâneţi acolo şi să continuaţi să lucraţi cu partenerii dumneavoastră, aceiaşi pe care astăzi îi criticaţi în această moţiune.

De asemenea, atunci când analizăm activitatea cuiva, criticăm, desigur, neajunsurile, dar trebuie să vedem şi realizările.

Astfel, sub conducerea domnului ministru Cîmpeanu, Ministerul Educaţiei a iniţiat şi implementat o serie de proiecte absolut necesare, menite să ofere beneficii importante elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice. Vorbim de proiecte aflate în implementare sau în evaluare, proiecte care urmează să se implementeze şi care vizează exact aspectele prezentate de dumneavoastră în moţiune, precum şi reducerea abandonului şcolar şi a ratei de părăsire timpurie a şcolii, activităţi remediale, dotarea unităţilor de învăţământ, formarea şi perfecţionarea cadrelor didactice, regândirea Programului "Masă caldă".

Este important şi amintesc alte trei proiecte ale Ministerului Educaţiei, care se implementează cu succes şi care aduc beneficii reale elevilor şi cadrelor didactice, şi anume:

- Proiectul ROSE, care contribuie la reducerea abandonului în învăţământul secundar şi terţiar şi la creşterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat;

- Proiectul "Curriculum Relevant, Educaţie Deschisă pentru toţi - CRED"; şi

- Proiectul sistemic "Profesionalizarea carierei didactice - PROF".

Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, finanţat prin PNRR, prin care 1.415 unităţi de învăţământ primesc finanţare pentru prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii, este deja în primă etapă de implementare.

Sprijinirea unităţilor de învăţământ cu risc ridicat de abandon şcolar - deci, în special cele din comunităţile marginalizate - sunt direct vizate de acest program. Vorbim de 200.000 de euro finanţare pentru fiecare şcoală care a fost declarată eligibilă.

În textul moţiunii se face referire la colectarea unor sume de bani de la părinţi, fără a cunoaşte legislaţia în vigoare.

Sunteţi parlamentari, stimaţi colegi, şi ar trebui să ştiţi că Fondul clasei este interzis prin legislaţia secundară. Astfel, art. 181 alin. (1) - (3) şi art. 185 din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.079 din 2016, cu modificările şi completările ulterioare, prevede foarte clar - "Colectarea şi/sau gestionarea Fondului clasei, respectiv al şcolii, prin implicarea copiilor, elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ, este interzisă".

Este adevărat că în ceea ce priveşte transportul elevilor nu avem formula cea mai potrivită, însă este eronat să-l acuzăm doar pe domnul ministru Sorin Mihai Cîmpeanu pentru acest lucru. Domnul ministru a demonstrat că ştie situaţia şi a căutat permanent soluţii, dovadă fiind şi susţinerea programului de achiziţionare de microbuze şcolare din fonduri europene, prin PNRR.

Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor a organizat astfel de discuţii, la care aţi participat şi dumneavoastră, stimaţi colegi de la USR, dar nu aţi venit cu nicio soluţie pentru rezolvarea acestei situaţii.

Programul "Masă caldă" a fost mereu în atenţia Ministerului Educaţiei, deşi nu este singura instituţie publică implicată în acest proces, fiind alături alte patru ministere şi autorităţi locale ce îl gestionează. De asemenea, în anii 2020 şi 2021, acest program nu a putut funcţiona în toate şcolile, din cauza pandemiei şi din cauza faptului că am avut şi desfăşurarea online a cursurilor. Guvernul actual a anunţat, aşa cum a afirmat domnul ministru, că face demersuri pentru extinderea acestui program, chiar din toamna acestui an. Un astfel de program, ştim cu toţii, este foarte important pentru reducerea abandonului şcolar.

Subfinanţarea sistemului este un element cunoscut, problemele nu au apărut din senin în decembrie 2020. În perioada cât USR a fost la guvernare, nu numai că nu a făcut nimic pentru a creşte salariile şi nu a căutat soluţii pentru a aloca 6% din PIB, dar a refuzat orice discuţie privind salarizarea personalului didactic din învăţământ şi orice formă de dialog social.

Salarizarea insuficientă a cadrelor didactice este o problemă a noastră, a tuturor. Cu toţii ne dorim salarii mai mari pentru cadrele didactice şi pentru întreg personalul din unităţile de învăţământ.

După intrarea la guvernare a Partidului Social Democrat s-au găsit soluţii pentru a oferi acel 4% - creştere salarială în învăţământ. Este insuficient, dar este un pas înainte.

În ceea ce priveşte depolitizarea educaţiei, subiect laitmotiv al USR, se pare că semnatarii prezentei moţiuni au uitat că în perioada cât au fost la guvernare, în numeroase unităţi de învăţământ din sistemul preuniversitar, la conducere au fost numiţi membri ai Alianţei USR PLUS.

În concluzie, domnul ministru Sorin Mihai Cîmpeanu cunoaşte foarte bine sistemul de educaţie, doreşte ca şcoala românească să evolueze, este onest, transparent şi deschis dialogului. Alături de Domnia Sa trebuie să contribuim pozitiv la repoziţionarea sistemului pe o temelie mai eficientă.

Vă invit să nu mai aruncaţi cu noroi şi să lucrăm împreună pentru binele învăţământului românesc!

Având în vedere toate aceste aspecte prezentate, consider că moţiunea simplă pe educaţie este tendenţioasă şi nefondată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Şi maliţioasă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Avem 12 vorbitori. Am rugămintea la toată lumea să se încadreze în timpul alocat. Mai urmează şi cele 20 de minute rămase, aşa că mai avem ceva vreme de stat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Atanasiu.

Se pregăteşte domnul Drulă, de la USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă salut, domnule ministru!

Stimaţi colegi,

Performanţa trebuie urmărită în orice domeniu, cu atât mai mult în educaţie.

Am fost inspector şcolar general, am fost director al unui colegiu, unul din primele 10 colegii ale ţării, şi sunt în continuare profesor de fizică la acel colegiu.

Anual, o parte din elevii mei participă la olimpiadele judeţene şi naţionale, unde obţin premii şi medalii.

Pe scurt, cred că recunosc atât performanţa, cât şi corijenţa.

Sunt multe probleme de rezolvat în educaţia românească. Ele trebuie privite însă în ansamblu, dacă vrem cu adevărat să le soluţionăm.

Aşa, ca o primă chestiune, cred că ar trebui să ştie colegii noştri de la USR că anul şcolar se încheie pe 31 august.

Astăzi, ei au afirmat că doar 2,28% din PIB pentru educaţie au fost alocaţi, dar uită să pomenească faptul că mai mult de 13% din fondurile europene, care vor veni prin PNRR, sunt destinate acţiunilor educaţiei. Se numeşte minciună prin omisiune.

În schimb, semnatarii moţiunii nu pomenesc nimic de faptul că în perioada pandemiei au fost depuse pentru educaţie sute de proiecte la Ministerul Fondurilor Europene condus de "salvatorul României", Cristian Ghinea. De exemplu, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Galaţi au depus în noiembrie 2020 un proiect de 2,6 milioane de euro pentru dotarea cu tablete, laptopuri şi table inteligente a 35 de unităţi de învăţământ din judeţ. Deşi proiectul a fost declarat eligibil în luna mai a anului trecut, ministrul Ghinea nu a găsit timp să-l semneze până în toamnă, când a părăsit funcţia, fugind de la minister.

Se vorbeşte de salariile din educaţie, care sunt şi au fost o problemă. Când ministrul Sorin Cîmpeanu a propus însă, în şedinţă de Guvern, creşteri salariale, nu a avut şi susţinerea miniştrilor USR.

Se critică Programul "Masă caldă în şcoli". Trebuie să reamintesc că el a fost implementat ca program-pilot de către PNL, atunci când nu era la guvernare, şi s-a ajuns la 150 de şcoli implicate în acest program, atunci când a ajuns la guvernare. Iar prin Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, numărul lor poate depăşi 3.000 de unităţi de învăţământ.

Reproşaţi faptul că 40.000 de absolvenţi de liceu nu s-au înscris la examenul de bacalaureat. Uitaţi - intenţionat sau din nepricepere - că există o a doua sesiune, în toamnă, plus faptul că în nicio ţară din lume toţi absolvenţii nu obţin acest calificativ. În România, mulţi elevi nu-l doresc, deoarece există anual peste 40.000 de locuri în învăţământul postliceal sanitar sau de maiştri; pentru acest tip de învăţământ nu se solicită la înscriere...

O voce din sală:

Demisia!

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

...diplomă de bacalaureat.

Stimaţi colegi,

USR a avut tot timpul pârghii pentru a ajuta la reformarea educaţiei. Dar îi înţeleg, e complicat să te implici, înseamnă muncă, înseamnă să-ţi asumi riscuri, eventuali paşi greşiţi. Cum să faci aşa ceva când nu eşti în stare să semnezi în jumătate de an un proiect declarat eligibil, cum s-a întâmplat în cazul domnului ministru Cristian Ghinea?

Din păcate, irosim astfel timpul în care ar trebui să muncim, pentru a oferi explicaţii repetenţilor guvernării.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul USR, domnul Drulă. (Vociferări.)

Am rugămintea la colegii mai din spate, chiar dacă nu-i auzim, nu trebuie să strige.

Vă rog, domnule Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Discursul dumneavoastră este exact proba a ceea ce nu e în regulă în sistemul de învăţământ românesc - autosuficient, verbos, adică cu multe cuvinte, dar fără să spună nimic pe fond. Şi mie mi-e foarte clar, după ce v-am ascultat astăzi... (Vociferări.) ...vă cunosc şi din Guvern, cu oameni ca dumneavoastră la cârma educaţiei nici n-avem cum să nu fim la un punct de minim, aşa cum îi spuneţi.

Până la urmă, sunteţi la locul dumneavoastră în prezent, adică ministru al educaţiei, în Guvernul României, doar din două perspective - sunteţi în subordinea unui plagiator, deci pentru asta vă potriviţi acolo... (Aplauze.) ...şi sunteţi ministrul educaţiei unei coaliţii socialiste cu epoleţi.

Apropo, mai sunteţi în Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale? (Aplauze.)

De fapt, parcă nu mai sunteţi, că anul trecut v-aţi certat cu domnul Pricopie, aşa, ca între civili. (Râsete.)

Domnule Cîmpeanu, USR v-a lăsat un PNRR cu o alocare enormă pentru educaţie - 3,6 miliarde de euro, cea mai mare alocare după transporturi, o şansă enormă pentru educaţia din România, dintre care peste 500 de milioane de euro sunt numai pentru evitarea abandonului şcolar. Nu sunteţi în stare, la fel ca ceilalţi miniştri din acest Guvern, să puneţi în practică un program, o şansă unică pentru România.

Şi dacă vorbim de integritate, v-am auzit mai devreme, nu v-am auzit, nici pe dumneavoastră, nici pe patronul Iohannis, să luaţi vreodată atitudine împotriva plagiatului evident al premierului Ciucă. Zeci şi zeci de pagini copiate... (Aplauze. Vociferări.) ...copy-paste. Şi furtul era furt şi în 2003, şi în 2007, şi când v-aţi mai făcut doctorate falsificate. Sunteţi întruchiparea perfectă a unui amestec între nepăsarea lui Iohannis şi cinismul securiştilor cu doctorate falsificate.

Un lucru mie mi-e foarte clar - educaţia va merge doar în jos, din păcate, şi asta mă doare, pentru că am doi copii care vor merge la şcoală în curând. Cu impostură la putere... cu impostură la putere, educaţia va merge doar în jos.

Dar, pe o notă de optimism, orice impostură are, domnule Cîmpeanu, sfârşitul ei, şi la dumneavoastră se apropie. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Am rugămintea la liderul Grupului USR să vină până la mine. (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu.)

Mergem mai departe.

Continuăm cu domnul Simion George, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dezbatem astăzi moţiunea simplă depusă de USR împotriva ministrului Cîmpeanu. Moţiunea USR care a contribuit la bătaia de joc la adresa şcolii româneşti din ultimii doi ani. Bătaie de joc care, de altfel, se perpetuează de peste 30 de ani, cu fel şi fel de reforme.

Nu ştiu ce reforme vrea domnul ministru Cîmpeanu să facă, fără teze, fără note; probabil, reforma cerută de primul turist al ţării, domnul Klaus Iohannis.

Nu ştiu ce reformă vrea USR să facă; probabil, reforma în învăţământ cerută de ministrul pe care ei l-au susţinut şi ei l-au pus în acest scaun.

Nu ştiu ce reforme după reforme; probabil, neveste după neveste la inspectorate, în scaune de directori de şcoală, de liceu şi aşa mai departe vor oamenii politici care au adus şcoala în halul în care este.

Singura reformă şi singurul model de şcoală românească este dat de Şcoala Ardeleană şi de Spiru Haret - o şcoală care trebuie să formeze caractere şi o şcoală care dă utilitate pentru societate şi o şcoală adaptată la piaţa muncii. Lucrul acesta nu se găseşte în "România Educată", cu care ne minte primul turist al ţării de prea mulţi ani şi care este promovată de domnul ministru Cîmpeanu.

De altfel, nu pot să-i găsesc vreo utilitate actului de debarcare a domnului Cîmpeanu. Dacă nu e domnul Cîmpeanu, e domnul Olteanu, e domnul Munteanu, dar problemele din sistem rămân aceleaşi.

Ce reformă să faceţi, 1 plus 1 nu face în continuare 2? Şi-a schimbat laturile triunghiul isoscel? S-au mărit literele din alfabet?

Faptul că anul acesta avem cei mai puţini înscrişi la bacalaureat este, probabil, comparabil cu felul în care naţionala de fotbal a României atinge noi şi noi cote de penibilitate şi în care societatea românească ajunge şi mai jos, şi mai jos, şi mai jos. Dar nu i-aş reproşa asta domnului ministru al educaţiei, ci aş reproşa asta exact iniţiatorilor moţiunii, care sunt vinovaţi pentru cel mai mic număr de înscrişi la examenul de bacalaureat, pentru că ai noştri copii nu mai fac şcoală, de doi ani, din cauza miniştrilor sănătăţii, ai USR.

Şcoala, pe lângă tinerii care absolvă examenul de bacalaureat, are nevoie şi de frizeri şi de tâmplari şi de zidari. Şi aici, domnule ministru, cred că sunteţi vinovat. N-aţi făcut nimic pentru învăţământul dual, n-aţi făcut nimic pentru învăţământul profesional. Aţi continuat practicile de politizare, în loc să avem profesori pe competenţe, avem atârnători de partid, iar doctoratele plagiate sunt în continuare încurajate.

Am văzut colegi, aici, în Parlament, care şi-au făcut doctoratul în timp ce îşi finalizau studiile de liceu la seral, din păcate.

Cea mai mare vină o aveţi, domnule ministru, pentru că aţi anunţat o reformă a educaţiei în pauza dintre două cafele.

În schimb, colegii de la USR se joacă de-a opoziţia şi mimează moţiunile simple. Le-am adresat o moţiune simplă, spre semnare, pentru ministrul sportului, Eduard Novák, care a jignit simbolurile naţionale; n-au vrut să semneze.

Este prima sesiune în care nu avem moţiune de cenzură împotriva Guvernului, pentru că cei de la USR nu vor să semneze.

Şi cei mai vinovaţi sunt pentru că nu susţin debarcarea primului turist al ţării... (Aplauze.) ...patronul Iohannis, patronul vostru spiritual, tătucul vostru.

Nu o să votăm această moţiune, nu o să ne prezentăm, pentru că este o bătaie de joc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Albişteanu, cu toată părerea de rău, al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, nu mai are timp la dispoziţie.

Mergem mai departe.

Domnul Szabó Ödön, din partea Grupului UDMR.

Se pregăteşte domnul Marilen Pirtea.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

O politică în educaţie, care să fie şi cu succes, are nevoie de două lucruri esenţiale - un consens naţional, în care să convenim cu toţii că nu vom schimba, în general, acea legislaţie pentru o perioadă dată, de cel puţin 5, 6 ani, doar, eventual, cu mici reglaje. Şi o a doua chestiune - o stabilitate a celor care implementează acea politică pe care am creat-o în consens.

Din păcate, în ultimii ani, nu am avut niciuna dintre acestea, cu excepţia "României Educate". Sper ca acesta să ajungă şi la finalitate, şi îi mulţumesc domnului ministru că a dat un calendar realist, în care acesta poate într-adevăr să fie implementat, şi nu până în toamnă sau foarte repede, în care ne-am fi trezit că nu putem să punem în practică acele idei valoroase, la care aţi contribuit şi dumneavoastră, şi noi, cu toţii.

Şi începeţi această moţiune simplă parcă printr-un reproş domnului ministru, că în ultimele trei Guverne a fost ministru.

Dar, stimaţi colegi, dacă nu avem un ministru care este mai mult de un an pe funcţie, atunci nu ministrul conduce ministerul, ci ministerul conduce ministrul. Şi aceasta a fost una dintre problemele noastre, în general, de sistem, că funcţionărimea din minister conducea ministrul, şi deciziile politice degeaba le luam noi în consens, aici, în Parlament. Legile noastre erau perfecte, şi, ulterior, în aplicare nu le mai regăseam.

Eu cred că e bine, dacă avem miniştri care sunt stabili pe funcţie, să nu-i schimbăm de fiecare dată când ne convine sau nu ne convine.

Trei elemente foarte importante cu politizarea.

Stimaţi colegi,

Hai să nu fim ipocriţi. În prefecturi se ajungea prefect dacă dădeai concurs într-o comună pe o funcţie publică, şi ulterior, a doua zi, deveneai prefect. Trebuia doar să treci printr-o haltă. Nu cred că era un lucru bun. Şi, în consens cu dumneavoastră, la guvernare, am schimbat această ipocrizie.

Nu trebuie să transmitem societăţii că un om politic nu se poate pricepe la nimic, şi de aceea nu poate să deţină o funcţie publică, indiferent dacă ea este în învăţământ, în zona Ministerului de Interne sau în altă direcţie. Eu cred că trebuie să schimbăm această mentalitate, şi acest lucru porneşte de la noi. Un om politic, da, poate fi competent pe partea lui de competenţă şi poate să deţină o funcţie publică chiar dacă este membru de partid sau nu.

Şi hai să vă dau trei argumente, pentru că aţi enumerat argumentele pentru care ar trebui să fie demis ministrul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Încercaţi cu două argumente, că a expirat timpul.

Domnul Szabó Ödön:

Da, am înţeles.

O voce (din sală):

Timpul!

Domnul Szabó Ödön:

1. În această perioadă a fost implementată finanţarea per capita pentru zona antepreşcolară, pentru creşe, şi în acest fel dăm posibilitatea ca şi în urbanul mic, şi în satele mari să avem învăţământ antepreşcolar finanţat, pentru că administraţiile publice locale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ödön, vă rog să finalizaţi.

Domnul Szabó Ödön:

Da, am înţeles.

O voce (din sală):

Timpul!

Domnul Szabó Ödön:

Daţi-mi încă un minut. (Vociferări.)

O voce (din sală):

Timpul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu vă pot da un minut, îmi pare rău, domnule Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Atunci, două elemente. Faptul că există o stabilitate a învăţământului pentru minorităţile naţionale eu cred că este un lucru bun şi o bulină roşie pentru domnul ministru.

Şi al treilea - ultimul element este...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Szabó Ödön:

...PNRR, care are 3 miliarde de lei şi este peste 10%, 12% alocare din întregul pachet.

Pentru aceste motive, doar dacă ar fi fost aceste motive, ar merita să continue domnul ministru.

O voce din sală:

Demisia!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön:

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Marilen Pirtea, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul Varujan Pambuccian, Grupul minorităţilor.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Distinşi membri ai ministerului,

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În calitatea noastră de parlamentari, avem obligaţia şi datoria de a analiza toate documentele care sunt puse la dispoziţia noastră în acest format, inclusiv şi moţiunile aduse în faţa Parlamentului, fie că ele sunt fundamentate sau mai puţin fundamentate, fie că ele sunt oportune sau inoportune, fie că sunt consistente sau lipsite de consistenţă.

Astăzi, în prim foc al examenului de bacalaureat, în contextul în care ministrul educaţiei ar fi trebuit să stea la manşa ministerului, împreună cu întreaga echipă, el stă astăzi aici, în Parlament, să dea socoteală. Ceea ce mă face să mă întreb, oare moţiunea de astăzi este despre Sorin Cîmpeanu? Este despre PNL? Este despre Coaliţie? Este despre societate? Este despre diasporă? Şi dacă ea are un caracter constructiv sau, doar justificând că ne pasă, ea este una demolatoare?

Nu pot să nu mă întreb, de ce USR PLUS, când a fost la guvernare, n-a negociat Ministerul Educaţiei, de ce n-a vrut să-l ia? Pentru că este un minister greu, mare, dificil.

Ştiu retorica sau anticipez retorica. O să se spună: pentru că existau drepturi de preempţiune, pentru că X sau Y avea drept de monopol asupra unui minister sau altul.

De asemenea, mă întreb de ce, dacă ne pasă atât de mult de educaţie, n-am militat pentru finanţarea educaţiei atâta timp? Chiar la guvernare, de ce nu am dorit mai mulţi bani la educaţie şi am preferat să obţinem bani pentru ministerele pe care le gestionam atunci?

De asemenea, ieşirea de la guvernare a USR s-a făcut printr-un gest justificat de autori ca fiind de onoare. Pentru că Gigel s-a certat cu Costel în faţa blocului şi n-am suportat această idee.

Adevărata onoare, reală, era, în momentul în care bugetul educaţiei în acel Guvern era insuficient, să se iasă de la guvernare.

Nu o să iau punctual, evident, părţile din moţiune, dar moţiunea începe prin a spune că este incalificabil şi ineficient, şi fără sustenabilitate să ai 30 de miniştri în 30 de ani după Revoluţie, după care prima acuză adusă ministrului Cîmpeanu este aceea că este la conducerea ministerului de aproape doi ani de zile.

Ministerul Educaţiei este un minister greu, cu activităţi nu doar în marile oraşe sau reşedinţe de judeţ, acolo unde există USR, nu doar în social media şi pe reţelele de socializare unde USR este extrem de activ şi acolo unde zeci de mii de elevi nu au acces pentru că nu au infrastructura aferentă pentru a putea fi acolo, din cauza unui buget poate insuficient, pentru care, din nou, repet, nu aţi luptat cu consecvenţă.

Nu s-a vorbit niciodată despre relaţia directă dintre libertate şi educaţie, pentru că acolo unde nu există educaţie. nu există nici libertate şi va fi doar un fenomen de obedienţă, lipsit de spirit civic şi de o gândire critică.

Evident că educaţia costă, dacă tot am vorbit despre buget, dar cu siguranţă mult mai mult costă absenţa acesteia. Mult mai mult costă să vedem, de fapt, că avem un comportament răutăcios, un comportament care să dezbine, care să demoleze.

În ciuda tuturor acestor neajunsuri, în ciuda unei lipse a unui consens politic pe domeniul educaţiei, chiar dacă acest consens a făcut de multe ori obiectul unor discuţii, dezbateri, înţelegeri politice, nu am avut până acum nimic concret.

Acum avem şansa ca prin "România Educată", pusă în practică într-o lege, în urma unor dezbateri de ani şi ani, la care aţi participat şi dumneavoastră, să trasăm un traiect educaţional, pentru următorii 10-15 ani, pentru România.

A dori să schimbi doar de dragul schimbării, a frânge o direcţie şi a anula un parcurs arată cât de mult mai avem de lucrat tocmai la educarea educatorilor.

Parcă ne-am săturat, de ceva vreme, să tot primim lecţii de la autointitulaţii experţi în educaţie, care nu au predat nicio oră, care nu au ţinut un grup de elevi sau de studenţi activi şi preocupaţi şi suntem cu toţii de acord că educaţia este transpolitică, apartinică şi trebuie să fie una integratoare.

De ce şi-ar dori cineva să facă studiile în străinătate? De ce şi-ar dori cineva să meargă în concedii, în vacanţe în străinătate?

Parafrazând un discurs din Parlament, din timp, al unor colegi - pentru că poate, pentru că-şi permite.

De ce şi-ar permite?

Evident că vine o întrebare retorică. Pentru că şi în educaţie, şi în alte domenii, "Mătuşa Tamara" poate să lovească în diferite forme.

Ştim cu toţii că nu vom putea judeca niciodată copiii după faptele şi ceea ce au făcut părinţii sau rudele lor. Dar cred că ar fi cazul, atunci, să renunţăm la o retorică ipocrită a corupţiei şi a hoţiei. Pentru că da, greşelile trecutului sunt deja prescrise de alte generaţii.

Aroganţa, autosuficienţa, atitudinea băţoasă, percepţia de a cunoaşte întotdeauna şi de a deţine adevărul absolut sunt vândute ca atitudine, ca, în limbajul tinerilor, "self confidence".

Lumea e dinamică şi globalizată, dar mi-e dor de generaţiile care spuneau bună ziua, sărut mâna, mulţumesc, la revedere. Pentru că aud prea mult - "thanks, "merci", "cool".

Pe vremuri, voci încercate şi încărcate de cinism spuneau - "Ubi bene, ibi patria" - "Unde mi-e bine mie, acolo e ţara mea".

Avem datoria morală să răsturnăm această cugetare a dezmoştenitului din agora raţiunii şi a eticii. Pentru noi, "Ubi patria, ibi bene" - "Unde e patria, acolo mi-e bine".

Sigur că sunt binevenite şi ocazii de genul acesta, de a scruta realitatea şi a ne privi în oglindă, că s-ar putea, de multe ori, ca acolo să vedem adevăratul nostru adversar. Dar nu trebuie să uităm vechiul adagiu, potrivit căruia scopul educaţiei este acela de a transforma oglinzile în ferestre şi să le deschidem către lume.

Unii dintre noi o facem, deschidem multe ferestre în acest domeniu al educaţiei.

Nu-mi rămâne decât să sper ca alţii dintre noi să nu facă ceea ce ştiu mai bine şi să nu folosească acest prilej pentru a arunca cu pietre în ele.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, Grupul minorităţilor.

Se pregăteşte domnul Miftode Marius-Andrei, din partea Grupului USR.

Domnule Pambuccian, aveţi trei minute. Ştiu că e cam puţin pentru verva dumneavoastră, dar vă rog să vă încadraţi!

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi de obicei nu luăm cuvântul la moţiuni şi de obicei le ignorăm din motive pe care le-am expus cu mult timp în urmă.

Acum am ţinut să iau cuvântul pentru că avem de-a face cu un ministru cu care grupul nostru parlamentar a colaborat mult mai bine decât ne-am fi aşteptat. Şi vă spun lucrul ăsta după 20 de ani de blocaje.

Avem, în sfârşit, problema manualelor în limba maternă aproape complet rezolvată, am constatat o foarte bună colaborare cu ţările-mamă, şi aici martor vă poate sta, de exemplu, şi domnul Zisopol, şi domnul Ganţ, şi alţi colegi.

Am avut, pentru prima oară, o abordare serioasă şi realistă a mediilor sociale extreme. Cred că foarte puţini dintre dumneavoastră s-ar încumeta să meargă acolo. Eu m-am încumetat. Şi pot să vă spun că ştiu cum gândesc acei oameni, şi pot să vă spun că nu sunt tâlharii şi răii lumii ăsteia, şi sunt doar nişte oameni foarte săraci care din naştere n-au avut nicio şansă. Şi ştiu că cel puţin în cazul minorităţii rome, care are foarte multe comunităţi care trăiesc în sărăcie extremă, mediatorii şcolari au jucat în ultimul timp un rol foarte important pentru a atrage copiii înapoi către şcoală.

Dacă ar fi să intru pe fondul moţiunii, aş spune câteva lucruri simple de tot, pe care le-am constatat, aşa, stând pe scaun, acolo.

Primul este legat de cifre. Au fost oferite aici două serii de cifre: una din partea autorilor moţiunii, una din partea ministerului. Eu, sincer să fiu, cunoscându-l pe domnul profesor Cîmpeanu, înclin să cred că are dreptate.

A doua a fost una mai contondentă, unde înclin să cred că are şanse mult mai mici.

Şi, aşa, în treacăt fie spus, sigur, triunghiul echilateral să ştiţi că poate să aibă laturi oricât de mari, chiar şi ăla isoscel poate să aibă laturi oricât de mari, că şmecheria e la unghiuri acolo, nu la laturi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Pambuccian...

Domnul Varujan Pambuccian:

Mă opresc aici. E suficient.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc pentru înţelegere.

Nu vreau să creez niciun fel de favoritism nimănui.

Domnul Miftode Andrei-Marius, din partea Grupului USR.

Se pregăteşte domnul Nechita Aurel, Grupul PSD.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Distinşi membri ai ministerului,

Stimaţi colegi,

Nici bine nu am anunţat moţiunea simplă, că domnul ministru se apără invocând nu argumente, ci experienţa Domniei Sale la catedră.

Nu am avea nicio problemă dacă trufia aceasta ar fi însoţită de competenţă managerială.

Azi, ministrul Cîmpeanu şi-a început expunerea cu aceeaşi îngâmfare. Domnia Sa este mai în vârstă decât preopinentul, şi de aceea are dreptate. Exemplar tactul didactic cu care a rezolvat această problemă.

Între temele pe care le-a identificat domnul ministru în moţiune nu se numără şi relaţia cu Parlamentul.

În acest context, vă citez din art. 111 din Constituţie: "Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţilor lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora".

Din păcate, aceeaşi doamnă preşedinte, care v-a ajutat astăzi de la tribună, a fost sfidată de minister, tot aşa cum întreaga Comisie pentru învăţământ este sfidată cu recurenţă.

Dar respectarea Constituţiei este o nontemă, nu-i aşa?

Domnule ministru,

Finlanda are, la un PIB, comparabil cu al nostru, 5% pentru educaţie.

Germania are un PIB de 13 ori mai mare, dar alocă tot 5%.

Secretul ca educaţia să ţină măcar pasul cu economia, deşi ar trebui să meargă în avangardă, este să socotiţi în procente, domnule Cîmpeanu, nu în cifre absolute. Astfel, o să trâmbiţaţi că este cel mai mare buget din istorie şi când veţi ajunge la 1% din PIB, neglijând şi inflaţie, şi tot, atunci când vă lăudaţi că avem în cifre absolute un buget foarte puţin mai mare decât cel de anul trecut.

Miercuri, în şedinţa Comisiei pentru învăţământ de la Senat, a avut loc dezbaterea Propunerii legislative pentru prelungirea Programului-pilot "Masă caldă în şcoli". Trimisul ministerului sugera că nu ar mai fi nevoie să continue programul-pilot, căci în toate şcolile din PNRAS vor primi elevii o masă caldă.

Sâmbătă, ministrul a anunţat extinderea programului-pilot la 300 de şcoli şi mărirea alocaţiei zilnice de hrană, de la 10 la 15 lei.

Astăzi, ministerul ne pune în dezbatere publică o ordonanţă de urgenţă pentru extinderea programului. Astăzi! Căci altfel nu avea ce să ne spună. Pentru că, de când este ministru nu a adăugat nicio şcoală în program.

Ne bucurăm, dar dacă trebuie să depunem câte două moţiuni simple lunar, ca să se mişte lucrurile în învăţământ, o s-o facem cu plăcere. Nu aţi spus câte din cele 1.415 şcoli din PNRAS au ales să acorde masă caldă în cadrul programului pentru grupul ţintă de elevi. Nici azi nu aţi spus, nici Comisiei pentru învăţământ nu i-aţi transmis.

Repetăm ceea ce am spus în moţiune. Sute de şcoli selectate în programul de abandon şcolar au rata de abandon zero. Niciun elev nu a abandonat şcoala acolo de foarte mulţi ani.

Motivul pentru care am ajuns să combatem cu jumătate de miliard de euro abandonul în aceste şcoli este alegerea definiţiei. Ministrul socoteşte că un elev care merge la şcoala profesională a abandonat sistemul de învăţământ, se încadrează deci la şcolile cu risc de abandon, iar şcolile respective apar pe listele de finanţare, în detrimentul altor şcoli cu probleme reale.

În loc să ajungă banii acolo unde chiar se înregistrează cazuri de abandon cu zecile, în comunităţile marginalizate, noi obligăm şi şcolile care au deja table inteligente să mai cumpere câteva.

Aţi evocat aici banii din PNRR. Degeaba primim banii aceştia, dacă ne batem joc de ei!

Aşteptam astăzi un ministru care să vină să vorbească sincer şi asumat despre problemele din învăţământ, să răspundă la critici, la propuneri şi să avanseze soluţii. A venit, în schimb, un fel de patron care, în reaua tradiţie a învăţământului românesc, toarnă comentarii şi cifre învăţate pe de rost. Exact ce ne dorim toţi să schimbăm.

Domnule ministru, aţi spus astăzi de la tribună: "25 de minute pentru educaţie deja au fost multe".

Păcat, mare păcat că mandatul dumneavoastră a fost mult mai lung de atât.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nechita Aurel, Grupul PSD.

Domnul Aurel Nechita:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Textul pe care îl propune astăzi USR spre dezbatere drept moţiune este de fapt o ciornă între fraze, încropită, adunate de pe reţelele de socializare, fără acte normative...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vorbiţi mai aproape de microfon, vă rog!

O voce din sală:

Microfonul!

Domnul Aurel Nechita:

... nu doar presupuneri şi interpretări.

Este încă o dovadă de amatorism, aşa cum s-a mai repetat şi în alte cazuri.

Ciudat! Vorbim despre o moţiune îndreptată împotriva unui fost coleg de guvernare al semnatarilor moţiunii. Adică domnul ministru era bun atâta timp cât USR se alfabetiza în administrarea ţării, dar când USR rămâne repetent şi iese din Executiv, domnul ministru Cîmpeanu trebuie, conform opiniilor USR-iste, mazilit. Cu alte cuvinte, dacă Goe repetă clasa, dăm afară directorul şcolii.

Sunt profesor de peste 30 de ani, pot analiza frazele şi logica moţiunii. O astfel de lucrare nu poate fi trecută altfel decât la corijenţă.

Să vii să dai lecţii unui om care este de peste 30 de ani în sistemul de învăţământ, cu o carieră didactică prestigioasă, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional, iar tu să nu fii nici măcar profesor suplinitor sau asistent universitar, fără niciun paragraf scris într-o lucrare ştiinţifică, acesta este exact modelul USR.

Să nu se supere colegii iniţiatori ai moţiunii, dar am vrut să văd şi eu câţi au elaborat lucrări ştiinţifice, câţi sunt înscrişi la doctorat sau sunt chiar doctori în ştiinţe.

Buna-creştere mă împiedică să public rezultatul, dar de un lucru sunt sigur - cu mici excepţii -, niciunul dintre iniţiatori nu riscă să fie acuzat de plagiat.

Să mai spunem că media de vârstă a celor care se consideră atotştiutori în sistemul de educaţie este cam cât perioada de activitate didactică a ministrului criticat. Da, de aproximativ 30 de ani.

USR susţine aproape obsesiv că luptă împotriva plagiatului. Dar cum luptă? Prin critică fără fundament sau doar cu argumentul reţelelor de socializare. Educaţia este totuşi o temă majoră pentru această ţară.

Ne aflăm în situaţia în care la un concurs ar trebui să fie examinat un candidat care îndeplineşte toate criteriile cerute, dar examinatorii săi nu le îndeplinesc.

Cum poate o persoană să spună altei persoane că nu are anumite cunoştinţe sau competenţe dacă el, cel dintâi examinator, nu le are? Cum verifici ceva ce nu ştii? "E uşor a scrie versuri..." Restul o cunoaşteţi, continuarea.

Prin textul cu care USR vine astăzi în faţa dumneavoastră nu se propune nicio direcţie de acţiune.

USR-iştii fac exact ca în anii 2015-2017, prin Guvernarea Cioloş: nimic, ba chiar distrug. Aşa au procedat şi în cele 11 luni de guvernare din 2021, au făcut praf PNRR-ul, şi-au bătut joc de şansa românilor de a da proiecte din bani europeni. Nu au avut timp în 11 luni?! Dar ministrul Cîmpeanu trebuie să facă minuni în 18 luni?!

Ce nu s-a putut face în 30 de ani se putea face în 18 luni, cu pandemie şi cu războiul la graniţă?!

În timpul pandemiei, Vlad Voiculescu - asta o spun şi în calitate de medic -, ministrul de atunci al sănătăţii, de la USR, nu ştia să spună, pe 7 februarie 2021, cu o zi înainte de a începe semestrul al II-lea, cum va începe şcoala: "Nu pot să mă pronunţ în momentul acesta. O să evit să mă pronunţ. Întrebaţi-mă altceva, vă rog!".

"Singura speranţă este vaccinul", spunea tot el.

Ca acum să vedem că, în textul moţiunii, rata de vaccinare a cadrelor didactice nu a contat în decizia de a ţine sau nu şcolile deschise, nicăieri în lume.

Păi, când aveau dreptate cei de la USR? Când afirmau că vaccinul e salvarea sau când spun acum că vaccinul nu contează?

Cărui minister îi aparţineau soluţiile şi propunerile referitoare la vaccinare şi testare? Ministerului Educaţiei sau Sănătăţii?

Să vii să acuzi acum ministrul educaţiei de incompetenţă, incoerenţă, ezitare pentru gestionarea pandemiei, este de fapt o caracterizare a adevăraţilor corijenţi la gestionarea pandemiei: miniştrii USR ai sănătăţii, cei doi.

Să vedem ce alte aspecte sunt enumerate în text: depolitizarea educaţiei. Un subiect important, bineînţeles. Atât de important, încât, anul trecut, ministrul educaţiei, după 10 ani, a organizat un concurs pentru directori de şcoli.

Dar USR nu este de acord. Nu concursul este acela care constituie, de fapt, cea mai bună metodă de eliminare a numirilor din funcţii de conducere. Poate că asta convine USR-ului.

Amintesc autorii moţiunii - e adevărat, în treacăt, pentru că dânşii nu stăpânesc subiectul şi legea în domeniu - despre planurile-cadru.

De fapt, ne aflăm în etapa de dezbatere şi consultare publică asupra planurilor-cadru, iar astfel de dezbateri s-au ţinut şi în Parlament, dezbateri la care unii autori ai moţiunii au fost prezenţi. Poate şi unii de la USR îşi aduc aminte.

Sper ca noile legi ale învăţământului să aibă o stabilitate cât mai mare în timp şi să nu fie necesare modificări. Lucrurile bune se nasc greu, de aceea trebuie făcute de oameni cu experienţă în domeniu, şi nu de aceia care sunt ocupaţi exclusiv de criticat şi n-au nicio legătură cu domeniul pe care îl critică.

Domnule ministru, ca doctor, vă urez multă sănătate!

Ca profesor, vă rog, închideţi geamul la clasă când USR mai face gălăgie în curtea şcolii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Violeta Alexandru, din partea deputaţilor neafiliaţi, iar, la final, Grupul PNL, împreună cu domnul ministru au mai cedat două minute, din timpul Guvernului, doamnei Luminiţa Barcari. Şi cu aceasta încheiem.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Mai avem şi noi un vorbitor!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamna Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Ca să mă lămuresc şi eu. Problema asta a educaţiei este o chestiune de castă profesorală, şi cei care beneficiază n-au voie să comenteze, n-au voie să-şi spună părerea, ca beneficiari, ca elevi, ca părinţi care sunt parte a acestui proces? Ca să mă lămuresc, că tot apar aici critici, ba chiar palme, aşa. Cum îndrăzneşte cineva care nu e profesor, care nu are, nu-i aşa, catedră, să pună în discuţie efectele politicii din învăţământ? Cred că greşiţi. Este dreptul fiecăruia dintre noi să avem o opinie cu privire la prestaţia ministrului care astăzi face obiectul moţiunii simple.

Hai să numărăm, vă rog: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10.

Zece demnitari. De fapt sunt 8...

Am văzut, domnule deputat, am văzut cât de goală este sala. Îmi face semn un coleg deputat.

Repet: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, nu ştiu... domnii... 10. Ei sunt 8, dacă vă uitaţi în prezentarea de pe Internet, demnitari, deci secretari, subsecretari de stat.

Vă daţi seama câte poziţii politice publice avem în minister?! Şi vi se pare că s-a schimbat ceva în calitatea învăţământului din România?

Vă simţiţi mai bine, colegii mei care aveţi copii, şi care vă trimiteţi colegii la şcoală după ce vă uitaţi la 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10?!

Zece demnitari are Ministerul Învăţământului! 18 luni de mandat are ministrul, apropo de stabilitate! Ce sens are stabilitatea când e o linişte, în sensul în care se cârpeşte ici-colo, dar nu se îmbunătăţeşte în esenţă nimic?!

Ce sens are să ne lăudăm cu stabilitatea? Stabilitatea, în sensul în care să ne aşezăm comod pe scaun? Nu, stimaţi domni! Ai stabilitate cu un ministru care vrea să schimbe ceva.

Nu m-a convins Cîmpeanu cu privire la curajul de a face schimbări în sistemul de învăţământ!

Nu m-a convins asupra abilităţilor de management în momentul în care fetiţa mea a venit acasă, în ultima zi, înainte să se ridice restricţiile, cu ghiozdanul plin de teste de salivă. Până atunci tot întrebasem la şcoală: "Unde sunt?". Nu se alocaseră. În ultima zi a venit cu ghiozdanul plin de teste de salivă, semn că în sistem nu s-au administrat lucrurile corespunzător. Şi doriţi stabilitate? Stabilitate în ceva ce nu funcţionează?

Nu, stimaţi colegi, stabilitate înseamnă să ai curajul să iei nişte decizii, iar ministrul nu a avut curajul să ia şi să spună clar nici în perioada de criză, când trebuia să ai un tip de management foarte alert şi să iei decizii imediat acolo unde ai nevoie de învăţământ online pentru cei care stăteau de prea mult timp acasă, ca să poată se recupereze, când ai nevoie de decizii imediate să aloci testele de salivă sau alte teste pentru copiii care se îmbolnăveau pe capete.

Nu m-a convins nici post-pandemie că vrea să facă un management performant.

Este un ministru comod. Dacă dumneavoastră vă place comoditatea, mie îmi place modernitatea şi un sistem de învăţământ în care ministrul să aibă curajul să spună că x, y, z lucruri nu funcţionează şi până luni le voi rezolva pe acestea, până peste 3 luni le rezolv pe celelalte. Nu mă las până nu le rezolv şi nu pun 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 demnitari. Vă spun eu, că dacă stă ministrul acasă şi aşteaptă, i se aduc la semnat documentele, merge sistemul stabil, nu e aşa, calm, fără deranj, merge de la sine!

Nu este în regulă, stimaţi colegi! Nu este în regulă ce se întâmplă în acest moment în sistemul de educaţie, iar noi vrem să fie linişte. Linişte înseamnă să ne afundăm şi mai adânc în problemele care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3, 2...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...nu sunt rezolvate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...1.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Linişte înseamnă să ne placă când PSD-ul dă lista cu inspectori generali şi să le zicem: ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Violeta Alexandru,...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... "Au fost şi în trecut aşa!". Şi ce dacă au fost în trecut?!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-am să număr până la 10!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Undeva trebuie să fie un moment în care să facem ordine!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Constataţi... Mă opresc! O secundă, vă rog!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, opriţi-vă!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

O secundă! O frază!

Nu am menţionat nimic despre "România Educată". Ştiţi de ce? Pentru că nu cred că se va face!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul...

Am greşit!

Grupul USR mai are un minut şi 17 secunde.

Bănuiesc că domnul Miruţă Radu-Dinel doreşte să ia cuvântul.

Vă rog.

O voce din sală:

Să-l opriţi la timp! Barna, la puşcărie! Demisia!

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

V-am auzit... încercând să faceţi slalom printre multe acuzaţii.

Dar, domnule profesor, nu v-am auzit spunând nimic despre faptul că toleraţi celor cu doctorate serioase să le fie ruşine în anumite circumstanţe, în România, să spună că au doctorat. (Vociferări.)

Domnule ministru, am un doctorat recunoscut internaţional, cu 16 lucrări ştiinţifice publicate internaţional şi vă mărturisesc că în unele circumstanţe îmi este ruşine să spun acest lucru, pentru că în România se permite să se facă doctorate la apelul bocancilor. (Aplauze.)

Îmi este jenă, uneori, să le spun studenţilor de la Facultatea de Electronică că a face doctorat în România înseamnă ceva. În altă parte acei studenţi arată mai mult, iar dumneavoastră toleraţi, prin activităţile din fiecare zi la minister, ca acest lucru să se perpetueze.

Şi mă adresez dumneavoastră ca profesor, pentru că uneori, aşa cum arată Guvernul României, este mai respectuos acest apelativ.

Domnule profesor, dacă vă mai pasă de aşa ceva, nu mai permiteţi să se bată joc de noţiunea de doctorat! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Zece secunde am să spun şi eu o frază.

Astăzi, nişte zeci de mii de elevi - parcă despre ei discutam astăzi - dau bacalaureatul.

În numele dumneavoastră, deşi ar fi trebuit să fie menţionaţi, le urez foarte mult succes! Fac parte din generaţia cea mai chinuită, în ultimii doi ani de zile, şi cred că le ţinem cu toţii pumnii.

Doamna Luminiţa Barcari, vă mulţumesc.

Şi vă rog să luaţi cuvântul.

Două minute, nu mai mult!

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi în faţa unui exerciţiu democratic, al unei moţiuni simple împotriva unui ministru.

Din păcate, acest exerciţiu nu are fundament, nu propune argumente şi se desfăşoară strict în scop electoral.

Colegii de la USR au luat, în ultima perioadă, fiecare ministru al Guvernului în analiză şi combat, de cele mai multe ori fără argumente serioase, activitatea acestora.

Nu e un lucru rău atunci când e făcut cu bune intenţii, însă expunerea motivaţiilor de astăzi împotriva ministrului educaţiei nu este suficient de solidă pentru a face obiectul unei moţiuni în Parlament.

Mandatul meu în Ministerul Educaţiei s-a desfăşurat în plină pandemie şi am reuşit să văd şi să înţeleg foarte bine cum stau lucrurile de la vârful ministerului şi pot să vorbesc astăzi despre realitatea şi lupta care se poartă acolo, zi de zi, pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional din ţara noastră.

În ceea ce priveşte bugetul Ministerului Educaţiei, da, nu avem 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum nu am avut niciodată de când în Legea educaţiei naţionale a apărut acest deziderat, indiferent de cine a fost ministru şi de ce partide au fost la guvernare.

O voce din sală:

Demisia!

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

6% din PIB reprezintă un ideal şi sper ca într-o zi să devină realitate, dar până atunci trebuie să ne gospodărim cu ce avem.

Ministerul Educaţiei a făcut faţă cu succes, din punct de vedere al bugetului, în cei doi ani de pandemie, în care ştim cu toţii că nu a fost deloc uşor pentru învăţământul românesc.

În moţiunea simplă pe care o discutăm astăzi se vorbeşte şi despre problema transportului elevilor.

Colegii de la USR sunt incorect informaţi, în sensul că de câteva luni de zile Ministerul Educaţiei a plătit în avans către elevi sumele destinate achiziţiei de abonamente şcolare.

Consider că această procedură va avea un efect pozitiv asupra ratei abandonului şcolar.

De asemenea, să nu uităm că, prin PNRR, vor fi achiziţionate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

... pentru transportul şcolar 1.860 de microbuze electrice şi 2.500 microbuze hibride.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Demisia!

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Şi daţi-mi voie să închei.

Aş dori să subliniez, în încheiere, că situaţia învăţământului din ţara noastră este delicată şi necesită atenţia noastră, a tuturor, coroborată cu dorinţa de a pune umărul, prin muncă serioasă, la îmbunătăţirea educaţiei copiilor noştri.

Eu vă invit să contribuiţi cu toţii, dragi colegi, la eforturile făcute de acest minister, pentru că în acest caz specific nu vorbim despre politică, ci de însuşi viitorul României.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Ciubuc.

Dacă tot aţi venit să-mi solicitaţi, de ce v-aţi dus iarăşi în capătul sălii?

Haideţi, vă rog!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am un mesaj din partea unui elev care astăzi dă bacul. Să-i transmit domnului ministru că astăzi, în România, se dă bacul. Şi în ţara în care... România este condusă de oameni care nu au dat bacul.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule ministru, aveţi... Sper că nu veţi avea 18 minute şi 56 de secunde!

Vă rog, la final, să interveniţi!

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Demisia! Lasă-ne!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am o rugăminte, stimate coleg!

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Demisia! Lasă-ne!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pentru că ne-am rărit, să ştiţi că facem ecou!

Vă rog, puţin mai încet!

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Vă mulţumesc.

Da, sunt măgulit de atenţia pe care mi-aţi acordat-o, sunt măgulit de atenţia colegei, doamna Violeta Alexandru. Mă uitam prin conversaţii. Mă pierdusem între mesaje primite: "Eşti cel mai bun! Eşti norocul nostru! N-am văzut niciodată un ministru al educaţiei ca tine!". (Aplauze.) Scrise.

Nu ştiu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Le mai aveţi?

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Doamna Violeta Alexandru...

Da, evident că le am! M-am uitat acum pe ele.

Da, mă rog!

Doamna Alexandru, ne-aţi convins, într-adevăr, asta trebuie să recunosc, aţi numărat de trei ori până la 10, aţi numărat corect, deci primul pas e îndeplinit, prima competenţă o aveţi! Mai departe nu mă pronunţ.

Mulţumesc pentru ocazia de a vă explica, aşa, după câtă... (Vociferări.)... după câtă statistică am făcut eu prin facultate, vă spun că într-adevăr procentele, da, sunt necesare, procentele trebuie să fie utilizate, dar pentru utilizarea lor e nevoie de ştiinţă de carte şi e nevoie şi de credinţă şi bună-credinţă să nu manipulezi cifrele prin procente. Pentru că ceea ce prezentaţi dumneavoastră sună în felul următor: USR i-a crescut salariul lui Ionel cu 33%, de la 3 lei la 4 lei. A venit criza şi i-a luat un sfert, 25%. Ionel, săracul, s-a întors de la 4 lei la 3 lei. Acum USR îl întreabă: "Ce ai făcut cu diferenţa de 8%, că noi ţi-am crescut cu 33 şi ţi-am luat doar 25?!".

De asemenea, dacă aţi menţionat Germania, vreau să vă spun că în anii ʾ90 era o opinie promovată cum că în România e ca în Germania. Se bazau într-adevăr pe utilizarea procentelor.

Deficitul era prezentat în valoarea absolută. De exemplu, nouă ne lipsea un miliard, din două, iar lor le lipsea un miliard din 1.000. Dar se prezenta deficitul în valoarea absolută, un miliard. Creşterea era la fel, de 2-3%, şi la noi, şi la ei. Deci per total era la fel. Asta încercaţi dumneavoastră să mă învăţaţi.

Să ştiţi că eram foarte mulţi pe loc când am dat admiterea la facultate şi chiar la cursurile de statistică am fost.

Aş vrea să vă spun că învăţământul dual este o preocupare permanentă. Nu vreau să..

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Şi plagiatul îl rezolvaţi?

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Şi, şi! (Vociferări.)

Nu, cu educaţia constat că e mai greu pentru unii, dar nu e niciun fel de problemă, sunt profesor şi am datoria să fiu îngăduitor cu cei care se manifestă în acest fel. Nu am cum să mă manifest în acelaşi fel, îmi pare rău!

Deci, învăţământul dual beneficiază de o finanţare de 338 de milioane de euro din PNRR pentru mai mult de 10 campusuri de învăţământ dual.

Tot din PNRR, care într-adevăr are o finanţare de 3,6 miliarde de euro, toate sub tutela "România Educată", când am preluat mandatul pentru educaţie, PNRR-ul prevedea exact un miliard de euro. Un miliard de euro! În timpul mandatului meu, coincidenţă sau nu, a crescut valoarea finanţării pentru educaţie de la 1 la 3,6 miliarde de euro.

Aş vrea să vă spun că provocarea este aceea a utilizării acestor fonduri, iar între ministere, apropo de acuza pe care aţi adus-o, că n-am făcut nimic, totuşi, suntem în curs de finalizare pentru cel de-al doilea apel - 234 de milioane de euro pentru digitalizarea în educaţie. Am finalizat prima rundă din PNRAS. În total sunt două miliarde de lei. Două miliarde de lei!

Nu ştiu dacă sunt multe situaţii în care... Deci încercăm să facem!

Să ştiţi că noaptea asta - ştiu, nu interesează pe nimeni -, dar am fost acuzat că sunt comod. Cred că puteţi să spuneţi că sunt incompetent, că sunt urât, că sunt bătrân, că sunt... a spus... Şi să ştiţi că am spus-o cu mari aprecieri pentru colegii mai tineri. Aş vrea să fiu şi eu mai tânăr, dar, din păcate, sunt bătrân! Sunt bătrân, sunt urât...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Şi traseist!

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

... sunt ... şi aşa cum ziceţi dumneavoastră, dar comod nu sunt. Dar comod nu sunt!

Deci, alături de colegi, aşa cum v-am spus, verificăm...

Ştiu, noaptea e înainte de dimineaţă, atunci se verifică subiectele să poţi să gestionezi examenul de bacalaureat şi de evaluare naţională... Dumneavoastră o să spuneţi noaptea ca altceva... ştiu lucrul ăsta.

Deci comoditatea cred că e singurul lucru care îmi lipseşte, dar, mă rog, putem să acuzăm şi asta.

Mă bucur că s-a amintit de finanţarea creşelor. Vă reamintesc că este 15.600 de lei finanţarea per copil în creşă. Este o finanţare introdusă în mandatul acestui Guvern şi raportaţi-o la puţin peste 4.000 de lei finanţarea copiilor din grădiniţă sau la 6.000 de lei finanţarea copiilor în şcoală.

Trebuie să crească aceste finanţări, dar când am început cu finanţarea copiilor din creşă am început cu dreptul, pot spune la 15.600 de lei.

Structura anului şcolar, fără doar şi poate, nu rezolvă problema. Este o schimbare de formă. Chiar şi evaluarea digitalizată sau standardizată este necesară, dar n-are nicio şansă să rezolve problema. Poţi să evaluezi în orice fel dacă acei copii nu au dobândit acele competenţe.

Structura anului şcolar, pe cinci perioade de învăţare, separate de cinci vacanţe, vă aduc la cunoştinţă că există dintotdeauna în învăţământul primar. Nu e nicio noutate!

Am introdus aceleaşi cinci perioade de învăţare, de 7-8 săptămâni, în alternanţă cu vacanţe, conform principiilor pedagogiei moderne, şi la gimnaziu şi liceu.

Am introdus, de asemenea, vacanţa mobilă, ghiciţi la propunerea cui? A celor care critică cel mai tare! Distins coleg, sunteţi în sală, nu-i aşa?! Ştiţi de câte zeci de ori m-aţi rugat să iau în considerare - şi nu numai dumneavoastră - vacanţa mobilă în luna februarie? Da? Ea există acum în a doua, a treia sau în a patra săptămână, la decizia fiecărui judeţ.

Acum vă renegaţi şi propriile idei!

Nu e niciun fel de problemă!

Revin la fond.

Sunt schimbări de formă. Şi evaluările standardizate, şi evaluările digitalizate, şi structura anului şcolar. Ele trebuie să fie însoţite de fond. Fondul nu poate fi altul decât curriculum predat de profesori competenţi. Orice am vrea să facem, în şcoală profesorul va avea rolul determinant. Formarea profesorilor, motivarea profesorilor, salarială, dar nu numai, cu redarea prestigiului cadrului didactic, sunt obiectivele singurei reforme.

Am fost acuzat că fac reformă între două cafele.

Nu fac reformă între două cafele, distins coleg! Singura reformă pe care o cunosc eu, dacă dumneavoastră cunoaşteţi altceva, este reforma "România Educată", care a beneficiat de consultarea, pe parcursul a mai mulţi ani, de consultarea tuturor actorilor implicaţi în educaţie, direcţi sau indirecţi. Eu altă reformă nu cunosc!

Eu nu fac reforme. Aceea o preiau şi o aplic.

Şi vă asigur că veţi avea o surpriză foarte plăcută când veţi vedea Proiectele Legii învăţământului preuniversitar şi învăţământului universitar construite pe baza acelei... Sunt absolut convins şi nu sunt deloc ironic! Acele legi vor răspunde multor întrebări.

Dacă vă veţi întoarce şi vă veţi uita, veţi vedea că este transpunerea concluziilor din Proiectul "România Educată". (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

După şapte ani!

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Nu ştiu...

Da, în educaţie rezultatele se văd doar pe termen mediu şi lung, niciodată pe termen scurt.

Nu vă mai plictisesc, mi-au rămas zece minute.

Să ştiţi că atunci când am spus că 25 de minute este mult pentru cât am vorbit, mă refeream la dorinţa mea de a nu vă plictisi, dar mă refeream şi la dorinţa de a nu-i obosi pe cei care au redactat textul moţiunii. (Vociferări.)

Avem... Avem... Am văzut, am văzut şi lucrul ăsta!

Vă asigur că veţi avea un partener de dialog civilizat şi deschis în continuare, cel puţin la fel cum aţi avut şi până acum. Şi printre dumneavoastră se găsesc mulţi care au avut rugăminţi, care puneau problema altfel decât în textul moţiunii, au beneficiat de deschiderea ministrului educaţiei şi vor beneficia în continuare, lucruri în totală regulă şi aliniate cu legea.

Vă mulţumesc încă o dată pentru oportunitate unică. N-am avut atât de mult timp, nici n-am ştiut cum să-l gestionez, dar pot să vă mai spun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai gândiţi-vă! Mai gândiţi-vă! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Despre educaţie, da, n-ar ajunge zile întregi şi nu vor ajunge zile întregi să vorbim atunci când vom lansa... (Vociferări.) ... legile educaţiei.

Da, îmi pare rău...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult, domnule ministru.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

... nu pot să cobor mai mult de atât!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Demisia!

Domnul Ilie Toma (din sală):

E un corijent în spate!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu cel mai mare drag declar şedinţa închisă.

O după-amiază plăcută!

Ne revedem mâine la declaraţii politice.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.15.