Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună dimineaţa!

Este 8.30.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 20 septembrie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat aparţinând minorităţilor naţionale, un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Au depus declaraţii în scris - şi cu permisiunea dumneavoastră o să le dau citire - următorii colegi:

- din partea Grupului parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Nicu Niţă, Iulian-Alexandru Badea, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Georgeta-Carmen Holban, Viorel Salan, Ioan Mang, Dan-Constantin Şlincu, Oana-Gianina Bulai, Romeo-Daniel Lungu, Mirela Elena Adomnicăi, Daniel Tudorache şi Marian-Iulian Rasaliu;

- declaraţii depuse în scris din partea Grupului parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman; Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Bogdan-Iulian Huţucă, Liviu-Ioan Balint, Marian Cruşoveanu, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Angelica Fădor, George-Cătălin Stângă, Valentin-Ilie Făgărăşian, Iulian-Alexandru Muraru;

- continuăm cu Grupul parlamentar AUR, declaraţii depuse în scris - Lilian Scripnic, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Raisa Enachi, Sebastian-Ilie Suciu;

- declaraţii depuse în scris de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - Nicolae-Miroslav Petreţchi;

- şi ultimii colegi, din partea neafiliaţilor, declaraţii depuse în scris - Bogdan-Alexandru Bola şi Nicolae Giugea.

În continuare, vreau să dau cuvântul domnului deputat Florin Piper-Savu, din partea PSD.

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Este desfiinţarea Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională un demers în favoarea elevului?"

În România există aproximativ 3.500 de consilieri şcolari şi logopezi, încadraţi în centrele judeţene de asistenţă educaţională care asigură servicii de consiliere educaţională în grădiniţe, şcoli şi licee. Sunt un real suport pentru copii şi elevi, pentru părinţii acestora, pentru cadrele didactice şi, implicit, pentru dezvoltarea comunităţilor în care muncesc.

Supraîncărcaţi prin numărul de elevi alocat fiecărui cabinet, prin diversitatea copleşitoare a sarcinilor din fişa postului, desfăşurându-şi activitatea de multe ori în condiţii improprii şi fără resursele necesare în acest domeniu, consilierii şcolari, dar şi colegii lor logopezi, se confruntă de aproape un an cu incertitudinile legate de viitorul locului lor de muncă.

Potrivit Proiectului Legii învăţământului românesc "România Educată", centrele ar urma să fie reorganizate în cadrul viitoarelor Direcţii Judeţene de Învăţământ. Comunitatea profesorilor consilieri şcolari, a profesorilor logopezi, a personalului didactic auxiliar şi nedidactic din cadrul Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională consideră că prezentele propuneri legislative nu sunt decât o întoarcere în timp, mai precis, la perioada anterioară anului 2005.

CJRAE s-a format şi s-a consolidat în peste 15 ani de existenţă ca o comunitate profesională care acţionează unitar, prin folosirea experienţelor profesionale individuale şi comune, pentru binele elevului şi pentru mai buna lui adaptare la şcoală şi la viaţă.

Noul proiect de lege a educaţiei propune măsuri bine-venite şi necesare în domeniul educaţiei incluzive - stabilirea normei didactice pentru profesorul consilier şcolar raportată la maximum 500 de elevi şi maximum 300 de preşcolari; înfiinţarea în cadrul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă a minimum unui post de profesor consilier şcolar, facilitând astfel accesul la consiliere şi orientare şcolară şi vocaţională tuturor elevilor, dar nemulţumeşte comunitatea profesională din aceste centre, privind reorganizarea instituţiei prin comasare.

Este desfiinţarea Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională un demers în favoarea elevului?

Dispun unităţile de învăţământ de mijloacele şi instrumentele necesare organizării şi funcţionării acestui tip de profesori, în dubla lor ipostază, de profesor - sub aspect pedagogic - şi, în acelaşi timp, de consilier şcolar?

Ce se va întâmpla, ca urmare a desfiinţării acestor centre, cu beneficiarii serviciilor asigurate în prezent în sediul CJRAE sau oferite de specialiştii desemnaţi de CJRAE, în condiţiile în care compartimentele de asistenţă psihopedagogică nu vor fi funcţionale sau nu vor putea fi create în anumite unităţi de învăţământ decât după un timp îndelungat?

Cum va fi asigurată finanţarea şi logistica necesare dacă specialiştii vor fi duşi în unităţile şcolare?

Răspunsurile iniţiatorului proiectului de lege la aceste întrebări sunt aşteptate de profesioniştii din domeniu, de părinţii beneficiarilor direcţi, dar şi de noi, cei care suntem chemaţi să legiferăm în numele şi în beneficiul celor care ne-au acordat prin votul lor acest mandat.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, Nicolae Georgescu.

Pe listă, continui cu Dan-Cristian Popescu.

Virgil Alin Chirilă?

Elena Stoica?

Cristina-Elena Dinu?

Florian-Claudiu Neaga?

Alexandra Huţu?

Radu Mihai Popa?

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Christine Thellmann?

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Fondurile europene - principala sursa de dezvoltare a judeţului Sibiu".

Stimaţi colegi,

Am remarcat că în judeţul Sibiu, în ultimii ani - şi sper că şi dumneavoastră, în judeţele pe care le reprezentaţi - au început să fie realizate cu adevărat proiecte cu fonduri europene nerambursabile. Pare că a început să dispară teama sau neîncrederea sau poate reticenţa faţă de necunoscutele accesării banilor europeni. Ceea ce, bineînţeles, nu înseamnă că procesul de debirocratizare a procedurilor de accesare a banilor europeni trebuie să înceteze.

Vă amintiţi probabil că în primii ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi până nu de mult, auzeam de proiecte făcute doar pentru a fi raportate pe hârtie, fără a fi implementate în mod real, sau proiecte fără nicio utilitate. Sper că astfel de proiecte sunt de neconceput astăzi. Autorităţile locale şi centrale au înţeles că fondurile europene sunt cât se poate de accesibile şi că trebuie folosite pentru a aduce bunăstare în comunităţile lor.

Conform datelor de la minister, până la acest moment, România a transmis la Bruxelles spre decontare suma de 3,8 miliarde de euro. Doar în ultima lună au fost pregătite declaraţii de cheltuieli de 557 de milioane de euro.

A crescut foarte mult gradul de absorbţie a fondurilor comunitare. Guvernul a pregătit mai multe măsuri concrete în beneficiul oamenilor, precum:

• acordarea de vouchere sociale;
• ajustarea preţurilor pentru deblocarea şantierelor;
• pachetul de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri;
• pachetul de 500 de milioane de euro pentru eficienţa energetică a autorităţilor locale.

Luna aceasta am aflat şi o veste foarte bună pentru municipiul Mediaş şi nordul judeţului Sibiu - Comisia Europeană a aprobat suma de 76,7 milioane de euro pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă Uzată în Regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni! Este un proiect aşteptat de medieşeni, cu aproape 100.000 de beneficiari din zonă.

Se construiesc tot mai multe grădiniţe şi şcoli, proiecte pentru numeroase drumuri şi spitale sunt în stadii avansate de proiectare sau execuţie, din fonduri europene. Primarii liberali sunt un adevărat exemplu, ştiu să direcţioneze aceşti bani spre comunităţile lor, pentru bunăstarea cetăţenilor.

Stimaţi colegi, vă îndemn să fim aproape de colegii noştri din administraţia locală, dar şi de mediul privat care lucrează cu fonduri europene, să-i îndrumăm unde este cazul şi totodată să asigurăm cadrul legal care să le înlesnească munca. Cred cu tărie că putem dezvolta România nu doar cu finanţare de la bugetul de stat, ci şi cu profesionalism şi idei inovative.

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Radu-Marin Moisin?

Vetuţa Stănescu, care tocmai a intrat în sală?

Ervin Molnar?

Sorin Năcuţă?

Mircea Fechet?

Alexandru Popa?

Continuăm cu doi deputaţi de la USR.

Avem... Ştefan-Iulian Lőrincz?

Mihai-Laurenţiu Poliţeanu?

Vă rog.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimate colege şi colegi,

În atitudinea pe care o are faţă de independenţa justiţiei, statul de drept şi lupta anticorupţie, Guvernul Ciucă urmează tradiţia instituită de Guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă. Nu greşim absolut deloc dacă îl numim "Guvernul Dragnea 4". Sau, pe modelul filmelor de video din anii '80-'90, "Dragnea se întoarce" sau "Dragnea loveşte din nou".

E adevărat că Dragnea, personajul, a dispărut din politică şi este astăzi doar subiect de tabloid, însă spiritul lui Dragnea este cât se poate de viu şi prezent în Coaliţia PSD-PNL-UDMR şi în Guvernul Ciucă.

Vedem la actuala Coaliţie de guvernare acelaşi dispreţ pentru Comisia de la Veneţia şi pentru instituţiile europene, cu care ne obişnuise şi regimul Dragnea; vedem acelaşi dispreţ pentru societatea civilă, pentru magistraţii oneşti şi pentru români, în general.

Guvernul şi Coaliţia majoritară PSD-PNL-UDMR nu au asigurat un proces legislativ transparent şi vor să treacă legile justiţiei prin Parlament pe repede înainte, fără să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia. Pe repede înainte, ca hoţii, după modelul patentat de Dragnea şi Iordache - "noaptea, ca hoţii". Doar o dezbatere reală şi transparentă, în care să fie ascultată vocea societăţii civile şi avizul Comisiei de la Veneţia ar reprezenta o garanţie că legile sunt bune şi servesc interesul public, că promovează cu adevărat respectarea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie.

Guvernanţii mint cu neruşinare atunci când susţin că vor să voteze legile pe repede înainte fiindcă aşa ar fi cerut Comisia Europeană.

Comisia Europeană nu a cerut legi făcute pe genunchi, cu dedicaţie pentru mafie, legi care blochează lupta anticorupţie şi subminează statul de drept. Comisia Europeană a cerut legi care să garanteze independenţa justiţiei, respectarea statului de drept şi continuarea - sau, mai bine zis, reluarea - luptei anticorupţie.

Domnule preşedinte Klaus Iohannis, domnule prim-ministru Nicolae Ciucă, domnule ministru Cătălin Predoiu, domnule preşedinte al Camerei, Marcel Ciolacu, domnule preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor, nu fiţi ca Dragnea! Nu transformaţi legile justiţiei în legile corupţiei şi nu le treceţi prin Parlament fără avizul Comisiei de la Veneţia, pe repede înainte, ca hoţii!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Ştefan-Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urmă cu câteva zile, premierul Ciucă se lăuda la televizor cu programe guvernamentale dedicate, iniţiative din partea Guvernului care să aducă diaspora acasă.

Pe de altă parte, realitatea este că la orice propunere legislativă, în Parlament, din partea USR-ului, care să ne aducă mai aproape de standardele de viaţă europene, că asta au căutat românii afară, "coaliţia sărăciei" ştie doar să spună - "Nu se poate. Guvernul nu susţine.".

Fie că propunem să transparentizăm prin înregistrare şedinţele Consiliilor Locale, fie că propunem o reprezentare echitabilă pentru diaspora în Parlamentul României, fie că propunem scurtarea termenelor de emitere a documentelor şi prelungirea valabilităţii cărţilor de identitate pentru persoanele care au fost victime ale traficului de persoane, fie că propunem ca bazele de date ale instituţiilor să fie interoperabile, în loc ca cetăţeanul să fie pus pe drumuri, fie că propunem un sistem de etichete nutriţionale care să sprijine informarea publicului pentru o alimentaţie mai sănătoasă, de la cele mai simple măsuri la cele mai complexe, răspunsul este mereu acelaşi - "Nu se poate. Guvernul nu susţine.".

S-a ridicat zidul de beton armat al "coaliţiei sărăciei", ca nu cumva activităţile instituţiilor să fie mai transparente, ca interacţiunea cu ele să fie mai eficientă şi mai facilă, ca cetăţenii să ia decizii informate, să aibă acces la o justiţie independentă, onestă şi echitabilă, să aibă o reprezentare corectă în Parlament, chiar dacă sunt românii plecaţi din ţară temporar, tocmai să nu se poată în folosul omului obişnuit, dar să se poată când este în avantajul "specialilor". Şi culmea, de multe ori nici măcar nu sunt măsuri disputabile din punct de vedere ideologic, sunt măsuri de bun-simţ, de eficientizare, de transparentizare, acces la informaţii, de sprijin al celor vulnerabili, de a avea o voce a celor care contribuie la dezvoltarea comunităţii. Şi, cu toate acestea, "coaliţia sărăciei" decide să pedepsească toţi cetăţenii, doar pentru a da o lecţie USR-ului.

Acesta este adevărul - România este guvernată prost şi fără direcţie, cu reticenţă la reforme, cu încăpăţânarea de a se împotrivi schimbărilor care să ducă la o viaţă mai bună pentru cetăţeni, mai aproape de standardele europene.

Realitatea este că oamenii suferă, sărăcia se extinde, datoriile cresc şi din ce în ce mai mulţi sunt tentaţi nu să nu se întoarcă acasă, ci să ia decizia dureroasă de a-şi căuta rostul în afara graniţelor ţării.

Răspunsul USR este un program de: "Da, se poate şi în România". "Da, se poate şi în România" un standard de viaţă ca în ţările avansate, prin măsuri şi iniţiative pe care va continua să le propună, susţine şi promova consecvent, în pofida blindajului coaliţiei - "Nu se poate. Guvernul nu susţine.".

USR propune adevăratul program de reforme şi modernizare, fără hoţie, nepotism şi "speciali", care nu numai să-i facă pe cei din străinătate să se întoarcă, dar să-i facă pe toţi să poată să-şi urmeze visurile şi să şi le realizeze acasă, în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Dumitru-Viorel Focşa este primul coleg.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vânzarea ultimei brume de suveranitate".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vânzarea Termocentralei "Mintia" unei obscure firme din Irak, cu doar 91 de milioane de euro, pe de o parte, este un atentat la siguranţa energetică a României, iar pe de altă parte, ar trebui să fie un subiect pentru DNA.

În contextul în care statele vest-europene, susţinătoare odinioară ale Pactului "Green Deal", în virtutea eşecului acestui pact, a puseului inflaţionist post-COVID şi a războiului din Ucraina, au decis redeschiderea minelor de cărbune pentru a face faţă preţurilor şi deficitului energetic, cele trei partide guvernamentale - PSD, UDMR, PNL -, în loc să urmeze un exemplu de gândire economică şi reaşezarea interesului naţional, au făcut ceea ce se face după 1990 încoace - au mai dat un tun în avuţia ţării.

Vânzarea Termocentralei "Mintia" cu 91 de milioane, în contextul în care 150 de milioane au fost investiţiile pentru retehnologizare, nemaivorbind de ceea ce se află pe teren şi valoarea terenului, din nou spun - ar trebui să fie un subiect pentru DNA. Şi ne întrebăm dacă aceşti guvernanţi îşi iubesc ţara.

La cum arată lucrurile, dar mai ales la ce se prefigurează, răspunsul este clar - îşi iubesc locul, fotoliul, banii pe care îi încasează din indemnizaţii sau din şpăgi.

Asumarea prin PNRR de către un ministru USR a închiderii centralelor pe cărbune, care funcţionează de atâta amar de vreme în România şi ştim bine că au fost construite strategic, vânzarea pe nimic a Termocentralei "Mintia" şi, în curând, a celei de la Chişcani, iar CET II - Craiova trece - ceea ce poate fi retehnologizat pe gaze - trece la Fondul "Proprietatea", statul român rămânând cu ponoasele, Fondul "Proprietatea", cu foloasele; ne gândim şi la acţiunile pe care Hidroelectrica acum le pierde pe bursă, pentru că vor fi vândute într-un mod subevaluat; ne gândim la centralele de pe Jiu; ne gândim la cei 1,5 - dividende din industria de producere a energiei electrice pe eoliene. Şi, atunci, stăm şi ne întrebăm, dacă Guvernarea actuală scoate terenul agricol şi îl plantează cu celule fotovoltaice, nu înseamnă aceasta desuveranizarea României?

- O infracţiune pentru care toţi hoţii ar trebui să înfunde puşcăriile.

- O faptă de neiertat de generaţiile noastre, pentru că România nu este a noastră, este a copiilor, a nepoţilor noştri. Iar câtă vreme noi vom fi în Parlamentul României, parlamentarii AUR, nu vom tăcea şi nu vom sta cu mâinile în sân.

Tocmai de aceea, vă invităm pe toţi cei care ne urmăriţi să fiţi prezenţi lângă noi, pe data de 2 octombrie, în Piaţa Universităţii.

Guvernul acesta trădător trebuie să plece acasă!

Deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Continuăm cu deputaţii neafiliaţi.

Cristina Camelia Rizea, vă rog.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre tunurile imobiliare de pe litoralul românesc.

Un an. Atât durează să obţină un cetăţean un document de interes public, realizat din bani publici. Un an de presiune publică, un an de acţiuni în instanţă. Vi se pare normal?

De 30 de ani, ne plângem de dezorganizarea şi haosul urbanistic care au acoperit litoralul românesc. De 30 de ani, se construieşte direct pe plajă, în zonele de protecţie ale lacurilor riverane Mării Negre, se distrug habitate şi zone sălbatice, fără nicio reglementare, în timp ce autorităţile centrale şi locale, într-un ping-pong continuu, plasează responsabilitatea de la unii la alţii.

După un an întreg de solicitări, de acţiuni în instanţă, de presiuni publice, justiţia mi-a dat dreptate şi am reuşit să obţin un document esenţial, de la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, în desluşirea vânzărilor ilegale de terenuri de pe falezele Mării Negre.

Studiul geologic şi morfologic de delimitare a falezelor Mării Negre, realizat de Institutul "GeoEcoMar" în urmă cu 8 ani, ne clarifică tocmai această controversă între domeniul UAT-urilor riverane Mării Negre, pe care se poate construi, şi domeniul statului, zonele de protecţie, unde nu se poate construi - cel puţin, legal.

Dar chiar dacă titlul studiului spune că teritoriul acoperit este de la Capul Midia, în fapt, din studiu lipsesc zonele cele mai importante din punctul de vedere al tunurilor imobiliare, şi anume Mamaia şi Mamaia Sat. Am trimis o adresă la GeoEcoMar, pentru a afla care a fost caietul de sarcini şi dacă au fost vizate şi zonele acestea sau dacă studiul a fost trunchiat de către ABADL la momentul comunicării. Totodată, am întrebat şi Ministerul Mediului dacă cei de acolo ştiu de practicile ABADL de a ţine ascunse, în sertarele instituţiei, documente de interes public.

Ceea ce este realmente absurd este faptul că, deşi aveau la dispoziţie această documentaţie, instituţiile statului au continuat să dea avize şi autorizaţii în zonele protejate. Construcţiile de pe plaja Corbu, în Rezervaţia "Delta Dunării", sunt un astfel de exemplu. Nu singurul, din păcate. Potrivit legii, "plajele şi falezele Mării Negre aparţin domeniului public al statului". Cu toate acestea, păduri de betoane au răsărit unde altădată erau plaje sălbatice, pentru că sute de terenuri de pe faleze, taluzuri şi plaje au fost înstrăinate abuziv.

Astfel de documente nu trebuie ascunse publicului, cu atât mai mult cu cât ele sunt plătite din banii noştri, din banii tuturor contribuabililor, ci, din contră, trebuie aduse la cunoştinţa tuturor, pentru informare. Şi încă sper că este o simplă eroare faptul că cele mai importante zone nu se regăsesc în acel studiu, deşi titlul indică acest lucru.

Mulţumesc.

Cristina Rizea, deputat de Constanţa.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD şi avem următorii colegi.

Nicolae Georgescu? (Vociferări.)

Doriţi să-l...?

A ajuns?

Dan-Cristian Popescu; l-am văzut.

Vă rog.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi voi citi o declaraţie intitulată "Timpul nu mai are răbdare!".

Spectrul unei ierni lungi şi geroase, fără posibilităţi de încălzire se aşterne sumbru în faţa din ce în ce mai multor români. Sunt oameni pe care actuala situaţie economică îi îngenunchează, oameni care îşi permit din ce în ce mai greu să-şi ducă traiul, oameni care aşteaptă cu groază următoarea factură de energie şi care se gândesc înfriguraţi deja la frigul ce-i aşteaptă.

Şi totuşi există oameni pentru care problemele facturilor de energie şi ale consumului sunt unele de viaţă şi de moarte. În urma cazurilor semnalate de cetăţeni în cadrul emisiunilor la care am participat ca invitat, am solicitat ministrului energiei mărirea plafonului de consum al energiei electrice stabilit conform Ordonanţei de urgenţă nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, pentru persoanele care depind din punct de vedere medical, la domiciliu, de aparate consumatoare de energie electrică.

Consumul lunar de energie al unei astfel de persoane, care pe lângă necesităţile minime existente, depinde din punct de vedere medical de un aparat specializat - precum concentratorul de oxigen - depăşeşte cu mult cei 255 KWh/lună stabiliţi pentru plafonarea preţului la energia electrică, mai ales în perioada de iarnă.

În aceste condiţii, vă rog, dragi colegi, să facem un mic exerciţiu şi să ne imaginăm ce este în sufletul lor şi cum ar putea să decidă la ce să renunţe doar pentru a supravieţui. Mi-aş dori, în acelaşi timp, ca pentru aceste cazuri, precum şi pentru multe altele care există, dar sunt încă neexprimate, să găsim urgent o soluţie. Să identificăm măsuri care îi pot ajuta să trăiască. Consider că este obligaţia noastră, a tuturor, să facem tot ce putem pentru a le da o şansă.

Sunt sigur că solicitarea pe care am depus-o la Ministerul Energiei va avea un răspuns pozitiv şi rapid, măcar de această dată, iar domnul ministru va renunţa la vorbe şi va trece la fapte. Sper şi îmi doresc să fie un semnal, astfel încât să se poată identifica soluţii urgente şi pentru alţi cetăţeni aflaţi în situaţii dificile.

Vă mulţumesc.

Dan-Cristian Popescu, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Florian-Claudiu Neaga, din partea Grupului parlamentar al PSD, vorbitorul numărul doi.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ziua de 17 septembrie marchează Ziua Mondială a Siguranţei Pacientului, iar tema din anul acesta, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, este folosirea sigură a medicamentelor.

Potrivit statisticilor, erorile de medicaţie constituie una din cauzele principale ale vătămărilor şi vătămărilor evitabile în sistemele de sănătate din întreaga lume. În regiunea europeană, potrivit OMS, 50-70% din problemele cauzate de erori în administrarea medicamentelor pot fi prevenite prin abordări sistematice complexe ale siguranţei pacienţilor. Volumul mare de muncă şi lipsa cadrelor medicale în regiunea europeană contribuie la peste 20% din erorile de medicaţie.

Tocmai de aceea, aş dori să vă atrag atenţia asupra importanţei educaţiei, a informării pacienţilor şi a personalului medical pentru conştientizarea posibilelor erori de medicaţie, şi a rolului Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, organismul care stabileşte standardele de calitate şi totodată urmăreşte respectarea lor.

Administrarea incorectă a medicamentelor este cauza a mai mult de jumătate din problemele ce pot fi prevenite, asociate asistenţei medicale, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Implicarea pacienţilor şi a familiilor care s-au confruntat cu vătămări în urma administrării unor medicamente poate oferi informaţii despre funcţionarea defectuoasă a sistemului de sănătate şi de aceea este esenţial să ne asigurăm că vocea lor, a pacienţilor, este auzită în sistemul medical.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, aş dori să profit de această ocazie pentru a atrage atenţia asupra nevoii ca atât pacienţii, cât şi cadrele medicale, să utilizeze cu maximă precauţie medicamentele folosite în tratament, iar fluxul de informaţii - clare şi complete - legate de medicaţie, mai ales reacţiile adverse, trebuie să fie accesibil tuturor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Al treilea vorbitor din partea Grupului parlamentar al PSD, Alexandra Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

După cum se vede, se apropie cu paşi repezi sezonul rece, iar în unele judeţe cererea de lemne de foc depăşeşte ceea ce poate oferi Direcţia Silvică către populaţie.

În această categorie se află şi judeţul Botoşani, pe care îl reprezint în Parlament, unde, în urma discuţiilor cu primarii, am constatat că în majoritatea localităţilor cererea de masă lemnoasă din partea populaţiei este mult mai mare decât se poate oferi.

De aceea, consider că trebuie adoptată o reglementare, la nivelul legislaţiei primare sau secundare, pentru facilitarea accesului cetăţenilor la recoltarea lemnului din propriile păduri sau din pădurile publice, pentru a creşte cantitatea de lemn necesară încălzirii locuinţelor.

Cu toate acestea, pentru că România nu face parte şi nici nu trebuie să ajungă între ţările europene care îşi sacrifică pădurile pentru energie, trebuie să asigurăm lemnul necesar pentru populaţie fără afectarea fondului forestier.

PSD are o poziţie fermă în această privinţă, monitorizând activitatea din domeniul forestier şi acţionând permanent pentru protejarea pădurilor. Astfel, există o prevedere în vigoare prin care s-a reglementat vânzarea directă a lemnului de foc, fără intermediari, către populaţie şi către unităţile de interes public local, cum sunt şcolile, grădiniţele şi instituţiile publice, iar PSD s-a asigurat şi în acest an că administraţiile locale primesc bani din sumele defalcate din TVA pentru ajutorul pentru încălzire.

După cum bine ştiţi, Guvernul acordă în fiecare an acest ajutor de încălzire pentru persoanele vulnerabile, iar Ministerul Mediului propune ca toţi cei care vor cumpăra cu factură lemne de foc în această iarnă, indiferent de categoria socială, să primească un ajutor de 150 de lei pentru fiecare metru cub cumpărat, în limita a maximum 5 m³, măsură pe care eu, personal, o apreciez.

Noul stimulent propus s-ar acorda suplimentar, ceea ce este un real sprijin în contextul majorărilor de tarife la energie.

Aşadar, pentru că lemnul de foc este insuficient pentru populaţie, haideţi, stimaţi colegi şi stimate colege, să ne asigurăm, la nivel legislativ, împreună cu Guvernul şi autorităţile locale, că toţi cetăţenii care vor solicita acest ajutor ca să-şi cumpere lemne pentru încălzire vor avea acces şi la cantităţile de care au nevoie ca să treacă iarna!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Vetuţa Stănescu.

Vă rog.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Avram Iancu şi datoria cinstirii memoriei unui mare român".

România, aşa cum o cunoaştem astăzi, este rezultatul unei lungi şi tumultuoase istorii. Dacă astăzi avem o ţară, un stat independent şi suveran, care îşi poate decide singur calea pe care să o urmeze, trebuie să nu uităm că toate acestea se datorează înaintaşilor noştri care au scris, au luptat şi s-au sacrificat pentru idealul naţional. 1848 reprezintă un moment de cotitură în istoria continentului european, un adevărat cutremur cu reverberaţii ce se vor întinde până la hotarele ţării noastre. Cataclismul început în ianuarie în regatele italiene se va extinde în Franţa, Austria şi Prusia. Solicitările revoluţionarilor vor gravita în jurul reformei constituţionale, reformă care să garanteze drepturi, libertăţi extinse şi egalitate în faţa legii. Revoluţia din Ungaria, condusă de Lajos Kossuth, s-a îndreptat direct împotriva absolutismului coroanei habsburgice. Profitând de agitaţiile din Viena, Boemia şi Italia, împotriva conducerii austriece, revoluţionarii unguri au declarat ţara lor independentă, considerând ca făcând parte din aceasta şi regiunea croată şi Transilvania. Răspunsul românilor nu a întârziat să apară, organizându-se la Blaj, în zilele de 3-5 mai 1848, o mare adunare prin care românii transilvăneni solicitau să fie respectaţi ca naţiune, cu drepturi aferente acestui statut, precum - reprezentarea în Dietă, desfiinţarea iobăgiei, înfiinţarea de şcoli româneşti în toate satele şi oraşele sau folosirea limbii române în administraţie. Încorporarea Transilvaniei va naşte astfel un conflict deschis între români şi armatele revoluţionare ungare, care vor ocupa tot Ardealul, mai puţin Munţii Apuseni. Aici, armata moţilor, condusă de tânărul avocat Avram Iancu, în vârstă de doar 24 de ani, va opune o rezistenţă de netrecut în faţa trupelor maghiare. Organizată după modelul roman, cu pretori şi tribuni în fruntea oştirilor, armata condusă de Craiul Munţilor va deveni nucleul rezistenţei româneşti. După terminarea ostilităţilor, Avram Iancu va duce o intensă activitate pe lângă curtea imperială de la Viena pentru a obţine drepturile la care era îndreptăţită naţiunea română din Transilvania, refuzând orice încercare a austriecilor de a-l cumpăra în schimbul renunţării la munca sa patriotică.

Am primit cu bucurie anunţul făcut de prim-ministrul liberal Nicolae Ciucă, la mormântul Craiului Munţilor, de la Ţebea, privind dedicarea anului 2024 personalităţii lui Avram Iancu, marcându-se astfel 200 de ani de la naşterea marelui erou al românilor. Cinstirea memoriei lui Avram Iancu este o datorie sacră pe care o avem faţă de înaintaşi, dar mai ales faţă de cei ce vor veni după noi. Figuri marcante, precum Avram Iancu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti sau Nicolae Bălcescu, sunt dovada racordării spaţiului românesc la dinamica evenimentelor europene de la acea vreme. Este vital ca tinerii să cunoască personalităţile istorice care au luptat ca noi să trăim astăzi într-o ţară cu graniţe proprii şi stăpână pe destinul său. A-ţi cunoaşte istoria reprezintă actul suprem de cinstire a celor care au avut curajul să înfrunte orice vicisitudine pentru naţiunea lor, dar îţi oferă şi posibilitatea de a nu uita că împlinirea unui mare deziderat poate începe, câteodată, cu o frază, pe cât de banală, pe atât de puternică, precum: "Noi vrem să ne unim cu ţara".

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Hunedoara, Vetuţa Stănescu.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează Radu-Marin Moisin, al doilea vorbitor al Grupului PNL.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca temă "Continuitatea în implementarea proiectelor majore de investiţii în infrastructură".

Recent, Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă care stabileşte cadrul legal pentru derularea fără întreruperi a proiectelor de infrastructură de transport, de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deşeurilor, precum şi a infrastructurii de risc şi de sănătate din perioada de programare a fondurilor europene 2021-2027.

Acest act normativ instituie reglementările necesare pentru efectuarea investiţiilor din fondurile alocate în perioada de programare 2021-2027 pentru diverse programe care sunt în curs de aprobare de către Comisia Europeană, şi anume - Programul Operaţional de Transport, Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, Programul Operaţional Sănătate. Mai exact, se operaţionalizează peste 16,63 de miliarde de euro din cele aproximativ 45 de miliarde de euro puse la dispoziţia României pentru finanţarea proiectelor în domeniile menţionate anterior.

Prin urmare, Programul Operaţional Transport 2021-2027 cuprinde investiţii de 9,7 miliarde de euro şi prevede asigurarea realizării investiţiilor ce răspund nevoilor de dezvoltare ale României, în concordanţă cu Raportul nostru de ţară, Recomandările specifice de ţară, precum şi Programul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2021-2030.

În acest sens, rolul ordonanţei de urgenţă adoptate este de a permite demararea cât mai rapidă a lucrărilor aferente unor proiecte majore în domeniul transporturilor, cu precădere a proiectelor de infrastructură de transport rutier şi a proiectelor de infrastructură feroviară.

A doua parte de investiţii vizează infrastructura de apă-canalizare, cuprinsă în Programul Operaţional Infrastructură Mare, şi anume 3,05 miliarde de euro, dar şi infrastructura de gestionare a deşeurilor, cuprinsă în Programul Operaţional de Dezvoltare Durabilă - cu aproximativ 500 de milioane de euro.

Investiţiile pentru gestionarea deşeurilor municipale includ investiţii pentru colectarea separată a deşeurilor, instalaţii de tratare a deşeurilor colectate separat, dar şi închiderea de depozite neconforme.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Sănătate, 488 de milioane de euro sunt prevăzute pentru achiziţionarea a aproximativ 1.200 de ambulanţe.

De asemenea, Programul Operaţional Sănătate va susţine investiţii în valoare de 2,9 miliarde de euro, ce vizează finanţarea spitalelor, investiţii în cabinetele de medicină de familie, infrastructură şi echipamente în domeniile oncologie şi transplant, servicii de reabilitare şi îngrijire pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează al treilea vorbitor din partea Grupului parlamentar al PNL, Ervin Molnar.

Vă rog.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Toţi copiii au dreptul la educaţie, indiferent de mediul social".

Educaţia este pilonul de rezistenţă al oricărei societăţi. Fără un popor educat, o ţară nu poate avea pretenţia la dezvoltare şi progres. Pentru Partidul Naţional Liberal, educaţia a reprezentat întotdeauna o prioritate, demonstrată, în primul rând, de fapte concrete. Nume mari care se leagă de istoria glorioasă a Partidului Naţional Liberal, precum reformatorul Spiru Haret, ne obligă să privim instrucţiunea publică cu cel mai mare interes. Astăzi, încercăm constant să ne ridicăm la înălţimea înaintaşilor noştri. În virtutea acestei datorii, Guvernul Nicolae Ciucă a aprobat în şedinţa de Guvern de vineri, 16 septembrie, Normele metodologice pentru aplicarea Programului-pilot "Masa caldă" în şcoli, pentru 350 de şcoli. În anul şcolar 2022-2023, Guvernul, astfel, a dublat numărul beneficiarilor Programului "Masa caldă", crescând în acelaşi timp cu 50% cuantumul alocat fiecărei mese. Ministerul Educaţiei va avea în vedere repartizarea echilibrată în şcolile din ţară, pentru a ajunge acest sprijin al Guvernului acolo unde este cu adevărat nevoie. Pentru Guvernul condus de PNL sunt de maximă importanţă toate măsurile care ajută la reducerea abandonului şcolar, fie că vorbim de asigurarea mesei calde, asigurarea transportului sau bursele sociale.

De asemenea, tot din acest an şcolar, toţi elevii care învaţă într-o altă localitate decât cea de domiciliu au asigurat de la bugetul de stat decontul transportului între localitatea de domiciliu şi şcoală, separat sau în plus faţă de bursele acordate pentru sprijin socio-economic şi/sau medical sau de bursele acordate pentru performanţă şcolară. Astfel, elevii care se încadrează în criteriile sociale sau medicale vor primi şi bursa socială şi alocaţie de transport. Alocaţia forfetară pentru transport reprezintă bani primiţi în avans de la minister şi va înlocui astfel sprijinul actual pentru elevii navetişti. Până acum, administraţiile locale asigurau acest transport al elevilor care învăţau în altă localitate, în limita a 200 de lei/lună. Era o măsură care împovăra primăriile şi a presupus riscuri majore de depăşire a bugetelor, caz în care elevii ar fi rămas fără acest sprijin atât de necesar! Ce se schimbă de acum este că Ministerul Educaţiei va asigura bani pentru transportul elevilor în altă localitate în limita a 450 de lei, o sumă mult mai mare decât cea de până acum, care va fi calculată în funcţie de distanţa pe care o are de parcurs fiecare elev. Aceste măsuri vor contribui simţitor la reducerea abandonului şcolar şi vor garanta o mai mare echitate în sistemul educaţional. Fiecare copil are dreptul la şcoală, indiferent de mediul din care provine!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Mureş, Ervin Molnar.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al USR, cu doi vorbitori.

Denisa-Elena Neagu urmează.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Vreau o Românie fără speciali!

"Specialii" sunt mufaţi la bugetul de stat şi consumă banii noştri, ai tuturor.

Haideţi să vă spun cam cât cheltuie din bugetul de stat principalele categorii de speciali!

Două miliarde de euro sunt cheltuite anual pentru plata pensiilor speciale. Banii aceştia ajung în buzunarele a doar 200.000 de români. Asta înseamnă, în medie, aproximativ 10.000 de euro. În plus, pentru că sunt speciali, mulţi dintre aceştia încasează şi alte venituri de la bugetul de stat.

Printre aceştia sunt numeroşi politicieni miniştri sau foşti miniştri, deputaţi şi senatori, dar şi cadre în rezervă din Ministerul Apărării, din Ministerul Afacerilor Interne sau din serviciile secrete.

Un pensionar de rând încasează în medie 3.600 de euro anual, adică de trei ori mai puţin decât aceşti "speciali".

USR a încercat de nenumărate ori desfiinţarea acestor pensii speciale, însă celelalte partide s-au opus.

Alte câteva milioane de euro merg la angajaţii unor organizaţii-fantomă.

De exemplu, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a primit anul acesta un buget de 10 milioane de lei. Majoritatea acestor bani au ajuns la aşa-zişi oameni de ştiinţă afiliaţi PSD, printre care Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu sau Teodor Meleşcanu. AOŞR este doar o uzină de sinecuri de lux a PSD care va continua să producă "academicieni de carton".

USR a vrut să desfiinţeze AOŞR. Am depus un proiect de lege în acest sens. Legea a fost respinsă în Camera Deputaţilor, reprezentanţii PSD şi AUR votând în unanimitate împotriva desfiinţării.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului este o sinecură special creată pentru fostul preşedinte al României Emil Constantinescu. Bugetul anual - de aproape 5 milioane din 2019 încoace. Doar 80.000 lei au fost cheltuiţi în 2019 pentru cercetare. Restul, pe salarii foarte mari, pe deplasări şi diverse chermeze pentru membri.

USR a încercat de două ori să desfiinţeze acest institut-fantomă. PSD, PNL şi UDMR s-au opus.

USR este singurul partid care îşi doreşte o Românie fără speciali. Nu trebuie să mai acceptăm cheltuirea fără sens a banului public. Iar partidele de la guvernare - PSD, PNL şi UDMR - trebuie să înţeleagă că şi românii s-au săturat să-i întreţină pe speciali.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Al doilea vorbitor al Grupului parlamentar al USR, Oana-Silvia Ţoiu.

Atunci, Alin-Gabriel Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Dragi români,

Un popor fără speranţă şi fără încredere în sistemul de funcţionare al statului român nu poate merge înainte. Speranţa şi încrederea românilor a fost ciopârţită din faşă, imediat după Revoluţie, de aceleaşi două partide - PSD şi PNL.

1990 a fost momentul-cheie, când PSD şi PNL au început să căpuşeze administraţiile publice cu oameni politici sau apropiaţi ai partidelor. Oameni care au parazitat administraţia şi care au pus bazele unei reţele împânzite în toată ţară. Reţele de putere politică în serviciul celor două partide. Aceste reţele sunt şi astăzi îngroşate. Pe lângă angajările la stat ale obedienţilor politici, au mufat bine firmele de partid la bani publici, o maşinărie de supt fonduri publice prin câştigarea pe bandă rulantă a contractelor cu statul. Bineînţeles că o parte din câştigurile aşa-zişilor patroni se întorceau către politicieni şi partide.

Cele două partide au creat o reţea întreagă de "speciali ai sistemului" - eterni beneficiari ai banului public, sub formă de salarii speciale, pensii speciale, contracte speciale, imunităţi şi aşa mai departe.

Specialii, această creaţie PSD şi PNL, văd România ca pe o vacă de muls, devalizată de 33 de ani pentru nişte averi nejustificate şi maşini de lux, care şochează orice turist străin venit pe la noi. România "specialilor" e paralelă cu realitatea crudă care arată cam aşa:

România rurală are cea mai dură sărăcie din Uniunea Europeană.

România reală, trăită pe viu, are cea mai mare inegalitate din Europa - cele mai mari discrepanţe dintre bogaţi şi săraci, discrepanţe ce se adâncesc tot mai mult.

Odată cu scurgerea banilor publici în buzunare private s-a scurs şi speranţa şi încrederea românilor. Români muncitori, cinstiţi, profesionişti, cu şcoli şi facultăţi făcute pe bune au asistat la mârlăniile PSD şi PNL prea mulţi ani. Şi-au creat drumuri noi în viaţă, pe alte tărâmuri. Credinţa că "se mai poate şi altfel" şi-au pierdut-o demult.

Dar, se poate. Cu siguranţă se poate! Şi de aceea mergem săptămână de săptămână în stradă alături de voi, să vă arătăm că se poate şi cum se poate. Intraţi pe faraspeciali.ro şi lăsaţi-ne un mesaj. Şi haideţi să facem front comun să încheiem odată pentru totdeauna această Românie a "specialilor". Asistăm de 33 de ani cu prea multă răbdare şi iertare. Pasivitatea ne condamnă pe noi şi copiii noştri la proliferarea unei clase a românilor "speciali".

Mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR Bucureşti.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al AUR.

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Uniunea Democrată Maghiară din România a produs în ultimii ani o serie întreagă de exemple care probează, dincolo de orice urmă de îndoială, faptul că UDMR este o organizaţie profund antiromânească, antieuropeană, xenofobă, iredentistă şi care promovează terorismul împotriva românilor.

Voi prezenta, celor care au urechi să audă şi minte să priceapă, câteva exemple. În orice ţară cu apă caldă la robinet aceste câteva exemple ar fi fost suficiente pentru ca UDMR să fie marginalizată şi tratată ca o organizaţie care atentează la siguranţa naţională. În România, în schimb, UDMR este slugărită şi invitată în Guvern, unde i se dau pe mână sute de milioane de euro din dezvoltarea României.

În 2006, actualul primar al oraşului Sfântu Gheorghe, la vremea respectivă deputat în Parlamentul României, făcea următoarea declaraţie, într-un ziar local de limbă maghiară: "Am speranţa că preşedintelui Băsescu nu-i va plăcea dacă românii din secuime vor ajunge să împărtăşească soarta sârbilor din Kosovo (masacraţi de albanezi - nota mea)!".

Doi ani mai târziu, acelaşi personaj, întrebat de un ziarist de la Radio Cluj ce anume a vrut să spună cu aceste cuvinte, Antal Árpád a declarat, pe bandă audio, că, dacă maghiarimea din Transilvania nu va obţine autonomia teritorială pe criterii etnice, atunci, lucrurile vor scăpa de sub control. "Răbdarea maghiarilor s-ar putea termina la un moment dat, vin generaţiile tinere care sunt mult mai active, mai nerăbdătoare, n-au fost socializaţi în timpul comunismului, nu trăiesc cu frica cu care au trăit părinţii noştri în perioada comunismului, şi lucrurile pot scăpa de sub control", a declarat Antal Árpád în emisiunea "Ideea Europeană" de la Radio Cluj. O ameninţare cu caracter terorist, mai directă, din partea unui lider al UDMR, nu se putea. Şi totuşi s-a putut mai mult!

În decembrie 2014, procurorii DIICOT - Structura Centrală au dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare, prevăzută de art. 206 Cod penal, săvârşită în condiţiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, după ce primarul UDMR din Sfântul Gheorghe a declarat, de la tribuna Consiliului Reprezentanţilor Unionali al UDMR de la Târgu Mureş, că, dacă premierul Victor Ponta nu îl va "instrui" pe prefectul de Covasna "să lase maghiarii în pace", atunci în secuime s-ar putea întâmpla ceea ce s-a întâmplat în martie 1990 la Târgu Mureş. Aşadar, un lider UDMR invoca în spaţiul public atrocităţile din martie 1990 de la Târgu Mureş, când românul Mihăilă Cofariu a fost bătut cu bestialitate de mai mulţi maghiari pentru a intimida chiar statul român pentru simplul fapt că prefectul de Covasna de la acea dată a îndrăznit să aplice legea.

Din nou, acelaşi lider UDMR sugerează acţiuni violente cu caracter terorist împotriva românilor dacă UDMR nu este lăsat să facă ce vrea în Transilvania. Din nou, UDMR nu se dă în lături de la declaraţii cu, evident, caracter terorist, cu scopul de a răspândi teroare în rândurile populaţiei româneşti din acea zonă. După ce am acţionat în judecată DIICOT pentru a afla stadiul anchetei în acest dosar, am aflat cu stupoare că dosarul penal deschis în acest caz a fost clasat din motive procedurale, nu pentru că fapta nu ar exista.

Opinia publică a trecut foarte uşor peste faptul că doi cetăţeni români de etnie maghiară au fost condamnaţi definitiv la 5 ani închisoare pentru tentativă de atentat terorist împotriva românilor.

Şi, ca să nu existe niciun dubiu că UDMR este o organizaţie promotoare a terorismului, în mai, anul acesta, doi parlamentari ai UDMR au participat la un eveniment public în care cei doi condamnaţi pentru terorism au fost premiaţi de o asociaţie din Ungaria chiar în incinta unei instituţii publice a statului român din Târgul Secuiesc. Gestul incalificabil a fost tolerat de întreaga clasă politică de la Bucureşti, de la Ciolacu la Cîţu, de la Tudose la Gorghiu, de la Iohannis la Băsescu şi Ponta, toţi au tăcut, într-un cor al slugărniciei, şi au tolerat acest gest inacceptabil.

Dovezile sunt, aşadar, cât se poate de şocante şi atât de evidente. UDMR este o organizaţie care promovează terorismul şi care reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale a României. România este patria tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie, care respectă Constituţia României. Comunitatea maghiară din România merită respectul şi aprecierea noastră. Cei care sprijină terorismul însă merită tot dispreţul nostru!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Trecem la neafiliaţi.

Dănuţ Aelenei.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează "Bătaie de joc la adresa prosumatorilor!".

România iese în evidenţă, la nivel european, prin faptul că este ţara cu cel mai mic consum de energie per capita. Practic, invitaţia Comisiei Europene de a mai stinge becul devine aproape imposibil de pus în practică, pentru că România nici nu prea mai are ce să scoată din priză.

Cu un consum de numai 2,7 MWh, adică 221 kWh pe lună pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020, România este ultima ţară, la nivel european, în ceea ce priveşte consumul de energie. Chiar şi Ucraina avea, la nivelul anului 2020, un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată datele publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020, iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană.

Acesta fiind contextul, propunerea Comisiei Europene de a scădea şi mai mult consumul devine aproape imposibil de aplicat.

"În mediul rural din România ai un frigider băgat în priză şi atât. Suntem mult mai rurali decât alţii, chiar dacă ne vine greu să credem, analizând lucrurile din marile oraşe. De exemplu, la nivelul anilor ’90, 95% din consumul de energie al României era industrial, iar restul erau casnicii", spune Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum.

Pe de alta parte, România are oportunitatea ca fiecare gospodărie să genereze energie verde curată, prin amplasarea de sisteme fotovoltaice de cel puţin 5 kWp pe acoperişurile acestora.

Observ cu îngrijorare că, în ciuda tuturor recomandărilor Comisiei Europene în acest sens şi a prevederilor Programului de Redresare şi Rezilienţă privind producţia de energie verde, cei ce vor să devină prosumatori nu sunt subvenţionaţi, încurajaţi, şi chiar li se pun beţe în roate.

Numeroşi cetăţeni, care şi-au montat sisteme fotovoltaice cu fonduri proprii, reclamă faptul că dosarele de prosumatori nu sunt aprobate şi sunt ţinute la sertar, cu lunile, de către distribuitorii de energie electrică. Aceleaşi dificultăţi le întâmpină şi societăţile care vor să facă investiţii în energie verde, România situându-se pe ultimul loc în Uniunea Europeană, din punct de vedere al producătorilor de energie electrică verde, regenerabilă nepoluantă.

Cu toate că, la nivel declarativ, domnul ministru al energiei şi resurselor, Virgil Popescu, este un susţinător înfocat al producătorilor de energie verde, se pare că acesta nu este în temă cu dificultăţile întâmpinate de cei ce vor să-şi instaleze aceste sisteme.

Domnule Popescu, conform prevederilor legale, dosarul de prosumatori ar trebui aprobat în termen de 30 de zile.

De ce acest termen nu este respectat şi cetăţenii României, ai căror ministru al energiei sunteţi, aşteaptă cu lunile?

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat Aelenei Dănuţ, Constanţa, dar aparţinând Partidului Alternativa Dreaptă.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Trecem la următoarea serie.

De la Grupul parlamentar al PSD, dacă este cineva care are o intervenţie?

Din partea Grupului PNL, de asemenea, nu este.

Trecem către Grupul parlamentar al USR, Oana-Silvia Ţoiu.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Oana-Silvia Ţoiu, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Titlul declaraţiei politice este "Eliminarea suprataxării contractelor cu normă parţială".

Într-un moment în care România trece prin multiple crize, românii şi românii care muncesc au nevoie de sprijinul guvernului lor. Şi, dacă nu poate să-i ajute, măcar poate să nu-i încurce.

Decizia pe care a luat-o Guvernul României, de a suprataxa contractele cu normă parţială, a dus, până astăzi, la dispariţia a peste 100.000 de locuri de muncă. Acestea nu sunt locuri de muncă unde norma parţială a fost transformată în normă integrală, ci locuri de muncă care au dispărut. Până la 1 septembrie dispăruseră deja 77.000 de locuri de muncă. Este momentul ca Parlamentul să repare eroarea pe care a făcut-o Guvernul, votând amendamentul depus de noi pentru eliminarea suprataxării contractelor cu normă parţială.

Unica explicaţie pe care a dat-o Guvernul României în această ordonanţă de urgenţă a fost presupunerea implicită că angajatorii din România sunt hoţi. A fost acceptarea faptului că Guvernul, prin instituţiile sale, nu-şi face datoria de a verifica acolo unde există într-adevăr fraude, unde există într-adevăr abuzuri şi decide, ca un guvern nepriceput, să construiască o lege întreagă de la premisa încălcării ei. Nu doar că este un principiu greşit de a realiza politici publice, dar este şi fals.

În momentul acesta, antreprenorii din România, angajatorii din privat sunt cei care, în ciuda tuturor crizelor suprapuse, reuşesc nu doar să păstreze locurile de muncă, ci şi, prin taxele pe care le plătesc, să hrănească bugetul de stat din care vin toate celelalte pachete de sprijin.

77.000 de locuri de muncă cu normă parţială pierdute până la 1 septembrie, peste 100.000 de locuri cu normă parţială pierdute până astăzi.

Şi asta nu afectează doar economia, ci afectează semnificativ vieţile acestor familii, pentru că, dacă ne uităm atent la cine sunt oamenii care lucrează cu normă parţială, descoperim că şi în România, ca peste tot în Uniunea Europeană, aceste locuri de muncă cu normă parţială aparţin preponderent femeilor.

Şi asta este legat şi de lipsa infrastructurii sociale. Avem, în mai mult de jumătate de ţară, un sistem întreg de îngrijire şi educaţie a copiilor care se termină la 12.00 sau la 13.00 după-amiaza, ceea ce înseamnă că în familiile respective unul dintre părinţi, şi cel mai adesea acesta înseamnă mama, nu are decât libertatea de timp de a lucra pe un loc de muncă cu normă parţială.

De asemenea, deşi studenţii sunt scutiţi de această suprataxare, vă reamintesc că avem jumătate din fiecare generaţie, în România, care nu trece bacalaureatul. Şi, în loc să-i susţinem în provocarea de a intra în piaţa forţei de muncă, le luăm această şansă de a începe cu un contract cu normă parţială şi de a creşte de acolo mai departe.

Singura măsură corectă pe care poate să o ia Parlamentul este să voteze amendamentul nostru, de eliminare a suprataxării contractelor cu normă parţială, până nu devine prea târziu.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Atragerea de investiţii în judeţul Vâlcea se află în impas".

Stimaţi colegi,

Astăzi am apreciat necesar să îmi exprim profunda îngrijorare cu privire la lipsa de preocupare a factorilor decizionali din judeţul Vâlcea în ceea ce priveşte atragerea de investiţii în acest judeţ.

Deşi judeţul Vâlcea dispune de un potenţial economic şi respectiv de resurse materiale şi umane, deloc de neglijat, acestea nu sunt valorificate, fapt ce ne situează, la sfârşitul anului 2021, pe un loc dezonorant în clasamentul judeţelor din România, cu 12.099 firme, 48.389 salariaţi, 13 miliarde 974 de milioane lei cifra de afaceri netă şi respectiv 3 miliarde 99 de milioane profit net.

Mai mult decât atât, nici la nivel regional rezultatele economice ale judeţului nu sunt unele îmbucurătoare.

Astfel, deşi judeţul Vâlcea depăşeşte judeţul Olt cu aproximativ 1.500 de firme înregistrate, cifra de afaceri netă este mai mică faţă de firmele înregistrate în judeţul Olt cu 6 miliarde 431 milioane lei.

Fără a intra în analiza mediului de business existent la nivel judeţean, nu pot să nu remarc şi existenţa unor dezechilibre majore la nivelul regiunii sud-vest Oltenia. În acest sens, menţionez cu amărăciune că cifra de afaceri netă cumulată a firmelor înregistrate în judeţele Vâlcea, Olt şi Mehedinţi nu depăşeşte cifra de afaceri netă a firmelor înregistrate în judeţul Dolj. Această situaţie se datorează existenţei unei infrastructuri inadecvate la nivelul judeţului Vâlcea, cât şi la nivel local, fapt ce a determinat, în mod firesc, o reorientare a potenţialilor investitori către alte judeţe.

Da, dragi vâlceni, acesta este rezultatul susţinerii acordate firmelor din judeţ de către PNL şi PSD, care se interesează de mediul privat doar cu ocazia organizării unor vizite la diverse obiective economice din judeţ, în special în perioada campaniilor electorale.

Mai mult decât atât, lipsa sprijinului acordat sectorului privat de către actuala coaliţie, din care face parte inclusiv PNL, este recunoscută inclusiv de un vâlcean, fost preşedinte al PNL şi autor moral al scoaterii USR de la guvernare, care menţiona pe Facebook, acum câteva zile, că: "PSD la guvernare înseamnă 4 lucruri sigure: taxe mai mari şi mai multe; inflaţie foarte mare, dobânzi foarte mari; distrugerea sectorului privat şi a pieţei libere şi promovarea măsurilor socialiste".

Din nefericire pentru viitorul acestei ţări sunt nevoit să îi dau dreptate şi să îl întreb, pe această cale, dacă s-a meritat sacrificarea intereselor mediului privat din România, prin negocierea intrării PSD la guvernare, negociere la care a participat activ.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Boris Volosatîi.

Îi mulţumesc domnului profesor că a coborât.

Se pregăteşte domnul Mihai Ioan Lasca.

Ca să eficientizăm, vă rog să veniţi mai aproape!

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În zilele de 14 - 18 septembrie anul curent şi-a ţinut lucrările Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, ajunsă la cea de-a XIX-a ediţie. Participanţii la Universitatea de Vară au formulat o Rezoluţie adresată Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului şi Guvernului României, prin care au înaintat mai multe solicitări. În partea referitoare la Republica Moldova, participanţii au formulat 13 solicitări pe care am onoarea să le citesc în Parlamentul României:

• Definirea şi aplicarea unor politici concrete care să susţină procesul de reunificare a celor două state româneşti, în principal prin susţinerea consistentă a mass-media de expresie românească în Basarabia;
• Conectarea reală a televiziunii şi a radioului naţional la realităţile din Republica Moldova, precum şi a Agenţiei Naţionale de presă AGERPRES;
• Deblocarea urgentă a procesului de redobândire a cetăţeniei române, prin întărirea capacităţii administrative a ANC, în special prin dublarea personalului acestei instituţii;
• Constituirea unei circumscripţii electorale separate pentru Republica Moldova, demers iniţiat şi din interiorul Coaliţiei de guvernare, pe care o susţinem;
• Crearea Ministerului Reunificării, pe model german;
• Sprijinul financiar către Republica Moldova să fie acordat direct către comunităţile locale;
• Condiţionarea ajutorului financiar acordat de către România Guvernului Republicii Moldova de retrocedarea proprietăţilor Mitropoliei Basarabiei;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumim, domnule profesor.

Domnul Mihai Ioan Lasca, neafiliaţi.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de azi se intitulează "Criza energetică din România este una mincinoasă".

Dragi români,

O vorbă din popor zice că omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car.

Guvernul României face exact pe dos, pentru că aceşti trădători nu guvernează în interesul românilor, ci la ordinul stăpânilor.

În timp ce companiile de stat producătoare de energie au fost obligate să vândă toată producţia companiilor private la preţuri foarte mici, respectiv 150 de lei pe megawatt, conform O.U.G. nr. 27 din 2022, ulterior, tot trădătorii din Guvern obligă companiile de stat să răscumpere de la aceiaşi furnizori-căpuşă energie electrică la un preţ de aproape 10 ori mai mare, respectiv la preţul de 1.243 de lei pe megawatt, prin decizia ANRE nr. 1.616.

Aşadar, Guvernul lezează grav interesele românilor, iar prin acţiunile prin care scot bani dintr-o societate de stat ca să îi direcţioneze în mod artificial în buzunarele privaţilor, este evident că această criză energetică este una mincinoasă.

Teoretic, un furnizor-căpuşă poate să ceară orice preţ, şi după aceea poate să solicite compensarea direct de la stat. Adică, metoda pare sofisticată, dar ea este una simplă. În sensul că aceste compensări sunt plătite direct din bugetul public, fără ca Guvernul să se opună.

Practic, Guvernul României a provocat lipsa de rezerve a energiei, ca mai apoi "băieţii deştepţi" din energie să o poată revinde tot statului, la un preţ colosal, şi asta în condiţiile în care aceştia doar furnizează şi nu produc energia.

Aceste companii private sunt profund antiromâneşti şi în strânsă legătură cu Guvernul trădător, din moment ce sunt plătiţi din bugetul public, aşa cum am spus anterior.

Ce face Guvernul în această situaţie? Nu face nimic!

Ce face DNA-ul cu privire la jaful de ordinul miliardelor de euro? Tot nimic!

Acum singura speranţă a românilor a rămas în Dumnezeu şi în protestele masive din stradă pentru stoparea de urgenţă a furtului din banii publici, iar justiţia să se trezească din somnul care durează de peste 30 de ani.

Acest jaf orchestrat de trădători poate fi oprit prin luarea de atitudine a poporului român.

Românii trebuie să ştie faptul că această criză energetică este una controlată la nivel naţional, şi nu are nicio legătură cu intervenţia militară a Federaţiei Ruse în Ucraina.

Nu Ucraina produce energie pentru România şi nu Ucraina reglementează preţul acesteia pentru români.

Criza energetică mincinoasă induce frica românilor pentru ca jafurile din energie să treacă neobservate.

Aşa cum în pandemia mincinoasă frica a fost elementul de control al Guvernului antiromân, la fel şi acum criza energetică mincinoasă induce românilor teama de a-şi mai putea achita facturile de întreţinere.

Dacă în pandemie Guvernul spunea că trebuie să ne vaccinăm ca să scăpăm, acum ne vor spune că trebuie să stăm în frig, să facem duş în doi şi să mâncăm gândaci. Totul pentru binele nostru.

Mulţumesc.

Deputat independent Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Trecem la a patra serie.

Dacă din partea PSD au mai venit colegi pentru declaraţii politice şi intervenţii?

Din partea PNL, la fel.

Trecem la Grupul parlamentar al USR şi îl rog pe domnul Radu Panait să ni se alăture.

Domnul Radu Panait:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Avem marele noroc să accesăm o grămadă de bani prin Programul PNRR.

Colegii mei din USR care au făcut parte din Guvern la acel moment, atât la fonduri europene, cât şi la Ministerul Sănătăţii, s-au asigurat că banii vor ajunge acolo unde este cu adevărat nevoie.

Implicit, medicii de familie beneficiază astăzi de o sumă pe care cu siguranţă 99% dintre ei nu au avut-o vreodată la dispoziţie să o investească în cabinetele lor. 60 de mii de euro pentru pacienţii lor!

Împreună cu colegii mei din USR Satu Mare am făcut ceea ce Ministerul Sănătăţii trebuia să facă. Am luat legătura cu medicii de familie din judeţ şi le-am oferit sprijin pentru întocmirea dosarelor de finanţare şi pentru a accesa aceşti bani. Totul în mod gratuit. De ce? Pentru că medicii de familie nu sunt consultanţi pe fonduri europene, nu au o experienţă pentru a face dosare de finanţare.

Acum, judeţul Satu Mare este cu mult peste media naţională şi fruntaş la depunerea acestor dosare.

Prin această acţiune, noi, cei din USR, am demonstrat în faţa oamenilor că politica se poate face prin muncă şi dedicare faţă de români.

Astăzi, vestea proastă este că mult mai puţin de 40% dintre aceşti medici preselectaţi, practic, care ar putea să primească banii pe de-a gata, au depus dosarele, în condiţiile în care Guvernul a prelungit termenul de depunere a dosarelor şi, implicit, a întârziat şi întârzie livrarea echipamentelor către medicii de familie care şi-au făcut treaba la timp. Este un procent ruşinos pentru orice guvern, şi în mod special pentru un guvern care are o majoritate atât de largă ca şi Guvernul României.

Ce faceţi, colegi din PSD şi din PNL, aveţi ditamai aparatul de partid pe care nu-l puneţi la treabă. Îl folosiţi doar în campanii electorale şi doar pentru a împărţi pomeni electorale.

Haideţi, puneţi-i pe oamenii din teritoriu la treabă şi demonstraţi că vă interesează programele pe care le gestionează Guvernul!

Mesajul meu pentru Guvernul României este unul foarte simplu. Nu ajunge că facem politici publice, trebuie să vă asiguraţi că şi implementarea lor este dusă la bun sfârşit şi cu succes, că altfel vom acuza tot timpul Uniunea Europeană că nu ne dă destul sau că nu face destul pentru noi! Ţine de noi să ducem aceste politici până la capăt şi să ne asigurăm că absorbim în totalitate banii care ne sunt disponibili, pentru că este dreptul nostru, dar trebuie prima dată să punem umărul la muncă.

Mulţumesc.

Radu Panait, deputat al USR Satu Mare.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Domnul Daniel-Sorin Gheba.

Se pregăteşte domnul Mircia Chelaru.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice este "Nepotismul sufocă instituţiile statului".

Încă de la aderarea ţării noastre în spaţiul european şi posibilitatea de accesare a fondurilor europene, prin intermediul diferitelor organisme abilitate, asupra României au planat suspiciuni, unele dovedite şi chiar sancţionate penal, de deturnare de fonduri europene sau de canalizare a acestor fonduri înspre reţele de interese politice. Toate aceste aspecte se realizează cu acordul unor persoane de decizii care fac posibile aceste practici deloc sănătoase. Legat de aceste lucruri mai sus prezentate, practica veche a nepotismului este legătura care face ca fondurile europene să fie drenate înspre zone de interes politic, şi mai puţin pentru dezvoltarea segmentelor cărora le sunt alocate.

Vreau să trag un semnal de alarmă referitor la promovarea domnului Alexandru Stănescu ca director al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Misiunea acestei instituţii este de a facilita şi promova dezvoltarea Olteniei prin Planul de Dezvoltare Regională. Fondurile financiare de provenienţă europeană sunt alocate prin Programul Operaţional Regional. În perioada 2021-2027, ADR Oltenia are alocate 1,2 miliarde de euro. După cum se poate observa, miza este foarte mare, iar alegerea domnului Stănescu este de o gravitate absolută.

Organismul care l-a ales pe domnul Stănescu în funcţia de director general este Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, alcătuit din preşedinţii consiliilor judeţene din Gorj, Mehedinţi, Dolj, Slatina şi Vâlcea. Toţi sunt membri PSD. Şi tot ei au facilitat această alegere, deşi CV-ul domnului Stănescu nu îl recomandă să ocupe această funcţie, precum nici criteriile şi grilele pentru concurs. Domnul Stănescu a fost plasat de PSD la începutul anului în funcţia de director al ANRE, de unde a şi demisionat. Nici pentru funcţia aceasta deosebit de importantă domnul Stănescu nu îndeplinea criteriile de alegere.

Regiunea Oltenia este printre cele mai subdezvoltate zone ale Uniunii Europene, iar cu domnul Stănescu la conducere va rămâne aşa cel puţin 4 ani. Din acest motiv trag un semnal de alarmă de la tribuna Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Daniel Gheba, deputat de Dolj.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulţumesc.

Urmează Grupul parlamentar AUR, domnul Mircia Chelaru.

Se pregăteşte domnul Francisc Tobă.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep cu un salut inspirat de intervenţia domnului Volosatîi şi de la această tribună spun:

Te salut, popor român, oriunde te-ai afla acum!

Sărut mâna, Patrie română întregită!

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Probabil că la finalul intervenţiei mele veţi înţelege de ce mi-am intitulat această declaraţie politică "Prostituţie «diplomatică» până la capăt".

Este evidentă poziţia României, în contextul actual şi în consensul comunităţii euroatlantice, de a fi deplin solidară cu poporul ucrainean în lupta sa - subliniez - legitimă de a-şi apăra dreptul suveran asupra opţiunilor politice şi, îndeosebi, de a-şi reconstitui integritatea teritorială, recunoscută de facto de tratatele internaţionale în vigoare.

Manifestările de dragoste creştinească ale poporului român, ale populaţiei româneşti faţă de refugiaţii ucraineni, şi mai ales sprijinul logistic multiplex, dat de statul român statului ucrainean, sunt deja de notorietate, îndeobşte recunoscute şi apreciate.

Putem înţelege, datorită unei trăiri emoţionale intense, explicabile, şi acele exagerări ale multiplicării uneori nenecesare a unor facilităţi economice, precum şi exonerarea de la procedurile legale de bun-simţ, ba chiar şi unele discriminări faţă de români în acest sens. Putem înţelege, putem accepta, din condescendenţă civică sau politică, o anume toleranţă impardonabilă a autorităţilor noastre faţă de derapajele curente, la zi, ale unor lideri de la Kiev. Putem multe, dragii noştri!

Dar, a atenta la substituirea identităţii statale prin arborarea drapelului Ucrainei pe instituţiile publice ale administraţiei de stat, este mult prea mult.

Astfel, au apărut drapele în semn de aşa-zisă solidaritate, drapele ale Ucrainei pe sediul primăriilor de municipii, oraşe sau chiar comune, la care autorităţile responsabile nu au reacţionat defel. Timorare instituţională sau servilism total?!

Dar faptul cel mai grav l-am constatat acum o lună de zile, şi realitatea este conformă chiar la ziua în care fac această declaraţie. Am constatat acest lucru la Ambasada României de la Chişinău. Clădirea Ambasadei de pe strada Bucureşti, colţ cu Puşkin, este cu ambele faţade către cele două bulevarde - atenţie! - neidentificabilă.

Conform cutumelor internaţionale, ambasadele se identifică prin arborarea pe clădire a drapelului statului reprezentat.

La Chişinău, acest aspect esenţial de reprezentare suverană lipseşte.

Mai mult, la intrarea în clădire, prin curtea interioară - singurul loc de acces, de altfel, în ambasadă -, este arborat - ghiciţi! - steagul Ucrainei.

Reflex mimetic, slugărnicie, mesaj subliminal?

Pot explica situaţia de la Chişinău, oare, venerabilii sau juniorii de la Ministerul Afacerilor Externe?

Dar pentru interiorul ţării noastre - repet, pentru interiorul ţării noastre -, ce ne pot spune colegii noştri de la Ministerul Afacerilor Interne?

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă rog să vă apropiaţi de finalizare!

Domnul Mircia Chelaru:

Asemenea derapaje nu fac decât să evidenţieze, până şi unui neiniţiat, că instituţiile statului, obligate să apere profilul său identitar, sunt slabe, temătoare, anemice. Aidoma celor care au ajuns să le conducă fără să se fi "împărtăşit" cu anafora dragostei şi demnităţii de ţară.

Compatrioţi de la guvernare, vă conjur să priviţi şi să acceptaţi realitatea vie a acestei ţări, şi nu doar să trageţi cu ochiul prin geamurile fumurii ale limuzinelor dumneavoastră blindate!

Cu amărăciune, deputat de Argeş, AUR, general profesor doctor Mircia Chelaru.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Urmează domnul Francisc Tobă, neafiliaţi.

Se pregăteşte Monica-Elena Berescu.

Domnul Francisc Tobă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele este "Falimentul naţional, urmat de falimentul personal".

Preşedintele României a declarat, anul trecut, că suntem un stat eşuat. E adevărat!

Executivul, pe care eu îl numesc astăzi "executantul României", a luat act şi şi-a văzut în continuare de treabă.

După ce a fost canibalizat, falimentat potenţialul românesc economic, s-a trecut la următoarea etapă, s-a trecut la falimentarea cetăţeanului şi, în această vară, împotriva Constituţiei, sfidând-o, s-au emis ordonanţe fără să existe o lege de abilitare în acest sens, dată de Parlamentul României.

Se bagă mâna adânc în buzunarul omului, se suprataxează, ni se vând gogoşi cu acea schemă de compensare a energiei. De fapt, tot noi vom plăti profitul firmelor care tranzacţionează aceste cantităţi de energie, şi la ora actuală suntem în situaţia în care Partidul Alianţa pentru Patrie, folosind ceea ce eu am spus "gherila politică", vom ataca, vom bloca cu toate instrumentele juridice avute la dispoziţie.

Ştim că este o bătălie asimetrică, ştim că există un soi de slugărnicie parlamentară, şi nu numai! Vom continua să fim piuneza de pe scaunul puterii, vom continua să apărăm interesele şi bunăstarea celor care ne-au mandatat şi ne-au trimis aici să fim în slujba poporului, în serviciul lui, aşa cum scrie în Constituţie la art. 69.

Închei spunând: Maica Domnului să ocrotească România şi pe români de duşmanii de afară, dar mai ales de cei din interior!

Deputat Francisc Tobă, Braşov, Alianţa pentru Patrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Dragi colegi,

Timpul alocat s-a încheiat.

Următorii colegi vor depune declaraţiile politice în scris.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Beniamin Todosiu şi Monica-Elena Berescu.

Din partea neafiliaţilor: Nicolae Roman, Daniel-Gheorghe Rusu, Anamaria Gavrilă.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Recent, Parlamentul European a adoptat Directiva privind salariile minime adecvate din Uniunea Europeană. În principiu, în calitate de stat membru, România are obligaţia de a stabili un salariu minim decent care să reflecte, pe de o parte, creşterea de preţuri, cât şi dezvoltarea economiei prin raportarea la celelalte salarii.

Directiva nu impune un mod obligatoriu stabilirea salariului minim în fiecare stat membru, iar aceasta pentru că avem, pe de o parte, state în care nu există în acest moment un salariu minim stabilit, iar pe de altă parte, pentru că politicile salariale din statele membre sunt foarte variate şi nu permit aplicarea otova a unor formule de calcul.

Totuşi, Directiva privind salariul minim european propune două mecanisme orientative pentru stabilirea salariului minim în fiecare stat. Pe de o parte, se propune ca salariul minim să reprezinte 60% la salariul median brut, respectiv 60% din salariul care se află la mijlocul şirului care începe de la salariul cel mai mic, până la cel mai mare salariu din România. Noi însă ca stat şi ca evaluări statistice ne raportăm în general la salariul mediu brut pe economie, şi nu la cel median.

Dar Directiva propune şi în acest caz un mecanism, respectiv ca salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie. În Directivă nu se precizează dacă acest salariu mediu brut să fie cel estimat pentru anul în curs sau pentru anul următor când ar trebui să se aplice noul salariu minim.

Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să ne raportăm la datele concrete pe care le avem până la momentul stabilirii salariului minim pentru anul viitor. Astfel, dacă ne uităm la datele disponibile privind evoluţia salariilor, se estimează un salariu mediu pentru anul 2022 de circa 6.167 lei. Iar dacă aplicăm cota de 50% propusă în Directiva Europeană, vom obţine un salariu minim brut de 3.084 lei, care ar putea fi implementat cu începere de la 1 ianuarie 2023.

Este o propunere care ar putea sta la baza actului normativ prin care transpunem Directiva Europeană în legislaţia noastră. Iar dacă observaţi, este doar puţin mai mult faţă de propunerea pe care PSD o formulase la finalul lunii august, care, potrivit calculelor noastre, este sustenabilă din perspectivă economică, nu are impact negativ asupra bugetului de stat şi este absolut necesară pentru a preveni exodul forţei de muncă din România, în contextul inflaţiei globale pe care o traversăm.

Aş remarca, în încheiere, că aceste calcule propuse de PSD pentru salariul minim au fost validate din nou de viziunea Uniunii Europene, la fel cum s-a întâmplat şi cu alte propuneri, cum ar fi plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, cum am cerut noi încă de anul trecut, sau introducerea unei contribuţii de solidaritate pe profiturile excesive ale celor care speculează preţurile la energie, o măsură care se regăseşte şi în O.U.G. nr. 119/2022 adoptată de Guvern şi intrată în dezbatere parlamentară.

Domnul Adrian Alda:

"Între fondurile pentru agricultură şi cele pentru diminuarea crizei energetice trebuie să existe un echilibru!"

Criza energetică tinde, în ultimul timp, să prevaleze agenda conducerii Uniunii Europene, depăşind ca importanţă până şi domeniul agricol, furnizorul de hrană pentru populaţia tuturor ţărilor componente şi nu numai. Nu este o remarcă de factură personală, ci reprezintă propunerea Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Regulamentului UE 241/2021 în ceea ce priveşte capitolele REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă. Potrivit acestei variante de lucru, o parte din fondurile destinate Politicii Agricole Comune ar putea fi transferate către Mecanismele de Redresare şi Rezilienţă pentru a atinge obiectivele REPowerEU. Şi alte instrumente ale Uniunii, precum fondurile de coeziune ar putea fi transferate, la fel ca şi cele pentru agricultură, pentru a îndeplini ţintele REPowerEU.

Vă reamintesc că REPowerEU este un plan pentru economisirea energiei, producerea de energie curată şi diversificarea surselor de energie. Această strategie comună este susţinută de măsuri financiare şi juridice, menite să construiască noua infrastructură şi noul sistem energetic de care are nevoie Europa.

Însă, având în vedere discuţiile preliminarii pentru acest demers, îmi exprim îngrijorarea, pentru că fondurile din Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună sunt în totalitatea lor indispensabile în faţa crizei alimentelor, resimţită mai puţin în ţara noastră şi mult mai acut în alte zone ale lumii! Îngrijorarea mea este nu doar naturală, ci se sprijină şi pe argumentele rezultate din improbabilitatea din ce în ce mai accentuată a vremii, precum şi pe diminuarea resurselor de apă.

În ciuda eforturilor susţinute ale cercetătorilor privind scăderea impactului poluării, decelerarea împuţinării resurselor ecosistemelor, precum şi dezvoltarea tehnică destinată cultivării şi creşterii plantelor, starea vremii rămân o necunoscută constantă. Nu putem controla acest domeniu, dar îi putem contracara capriciile şi impredictibilitatea prin alocări de fonduri pentru agricultură, bani necesari subvenţionării sau chiar salvării sau îmbunătăţirii recoltelor şi creşterii animalelor.

Nu trebuie să eludăm şi faptul că, deşi România este unul dintre cei mai mari producători şi furnizori de cereale, chiar şi în anii cu recolte slabe, şi la noi costurile materiilor prime ajung să contribuie la creşterea tuturor preţurilor finale ale produselor alimentare, din cauza cotaţiilor lor de pe bursele externe, la care se mai adaugă şi cheltuielile de procesare, transport, distribuţie, marketing etc.

Aşadar, această interdependenţă de celelalte pieţe poate conduce la scumpiri interne, cu toate că noi suntem mari producători de cereale.

Avansând în această declaraţie politică pe această perspectivă privind redistribuirea fondurilor, pe care ar putea să o genereze o nouă decizie venită de la Bruxelles, vă rog să nu mă înţelegeţi greşit, cum că nu aş susţine obiectivele REPowerEU! Din contră, chiar ţin să subliniez că este imperios necesar, în actuala criză energetică, un răspuns european comun împotriva creşterii preţurilor la energie în spaţiul comunitar. La fel ca şi colegii mei de la PSD, consider că avem nevoie de măsuri eficiente, dar şi cu o aplicare mai rapidă a lor! De asemenea, ar fi imposibil să trec cu vederea preţurile carburanţilor folosiţi în agricultură, cât şi ale pesticidelor şi fertilizatorilor complementari acestui domeniu şi care se majorează şi ei din cauza crizei energetice. Toate aceste măriri ale lor se repercutează asupra preţurilor tuturor produselor agricole, viticole, regăsindu-se şi pe facturile crescătorilor de animale.

Atât eu, cât şi toţi colegii mei de la PSD, parlamentari sau europarlamentari, milităm în favoarea adoptării unor decizii concrete ale UE, menite să atenueze impactul creşterii preţurilor la energie, care să protejeze populaţia, să încurajeze investiţiile în zona de producţie şi să conducă la eficientizarea şi reducerea extra consumului. Cu alte cuvinte, se profilează foarte clar că sunt imperios necesare reglementările, şi nu liberalizările, pentru că acestea s-au dovedit total inadecvate! Şi nici descompletarea bugetelor stabilite pentru Politica de Coeziune şi pentru Politica Agricolă Comună, aşa cum, din nefericire, ne-a confirmat istoria recentă a unor momente în care Comisia Europeană mai rămânea fără fonduri, nu va mai putea constitui vreo soluţie verosimilă pentru un viitor sustenabil.

Există o interconexiune între toţi aceşti factori probaţi până acum ca soluţii pe care le-am creionat succint şi care vor premerge către noi minusuri pentru un domeniu, în favoarea unor mici plusuri pentru altele, sau, dacă îmi permiteţi, nişte stricte victorii de etapă, adică parţiale, după cum se vorbeşte în sport.

Închei, accentuând că noi, toţi cetăţenii europeni, avem nevoie să îi taxăm pe cei care au câştigat enorm de pe spatele nostru în această criză energetică, reflectată şi asupra agriculturii, precum şi a tuturor celorlalte domenii de activitate. Toţi acei traderi care au profitat de acest context de vulnerabilitate globală, generată de pandemie şi de războiul din Ucraina, trebuie să achite şi ei costurile profiturilor lor nejustificate, crescute fabulos peste noapte, la fel ca Făt-Frumos din basme.

Marile noastre atuuri le reprezintă atât capacităţile pe care România le are în zona de energie, cât şi faptul că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin conducerea sa actuală, îi sprijină activ pe toţi cei care investesc în agricultură sau în creşterea animalelor prin intermediul seriei de măsuri guvernamentale de ajutor, care vin în completarea deciziilor luate la vârful Uniunii Europene.

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

Încălzirea globală, exploatarea necontrolată a solului, industrializarea la scară largă, dar mai ales defrişarea perdelelor de păduri de protecţie favorizează seceta, iar seceta duce încet, încet la deşertificare. Vreau să atrag atenţia asupra acestui fenomen care ia amploare de la an la an, în primul rând în judeţul Dolj, în care am fost ales deputat. Dar tot sudul României se transformă pe zi ce trece într-o adevărată zonă sahariană, cu un peisaj asemănător celui din nordul Africii.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, aproximativ 7 milioane de hectare, adică o treime din teritoriul României şi 40% din suprafaţa agricolă a ţării se află în zone cu risc de deşertificare. Cele mai expuse regiuni sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei.

Doar în judeţul Dolj avem aproximativ 100.000 de hectare nisipoase, iar zona deja este cunoscută sub denumirea de "Sahara Olteniei". Potrivit specialiştilor, pierdem aproximativ 1.000 de hectare în fiecare an, iar acest fenomen trebuie combătut prin măsuri imediate!

În plus, chiar în zona respectivă, în această vară, la sol temperaturile au ajuns să depăşească 60 grade Celsius. Mai grav este că specialiştii estimează că, în următorii 50 de ani, terenurile agricole din sudul ţării ar putea fi complet acoperite de nisip. În acest context, riscăm să ajungem să fim înconjuraţi de dune de nisip în perioada verilor.

Acest fenomen are implicaţii de mediu, cu un puternic impact economic, întrucât, pe măsură ce zonele devin aride, fără randament în agricultură, asistăm la un alt fenomen, migraţia. În ultimii 10 ani, aproximativ 200.000 de români apar înregistraţi ca emigranţi temporar, în fiecare an, iar 47,8% dintre aceştia provin din mediul rural. În ultima decadă, am asistat la o creştere semnificativă a emigraţiei temporare din mediul rural, iar cele mai afectate judeţe sunt cele din estul Moldovei, Sud-Muntenia - Argeş, Dâmboviţa şi Prahova - şi Sud-Oltenia, în special Dolj.

Situaţia este alarmantă, iar una dintre cauzele principale ale deşertificării este defrişarea perdelelor de păduri, care reuşeau să combată efectele aridităţii.

Aceste perdele forestiere sunt formate din arborii şi arbuştii din jurul şi dintre câmpurile agricole, iar rolul lor este de a proteja culturile agricole. În plus, acestea ajută la creşterea productivităţii, deoarece reduc semnificativ costurile cu irigaţiile, dar duc şi la scăderea costurilor pentru substanţelor chimice folosite în combaterea dăunătorilor.

Dacă acum 50 de ani pădurile acopereau 12% din suprafaţa judeţului Dolj, acum ele mai ocupă doar 7%, iar cifra este în scădere. Este nevoie să refacem rapid aceste perdele de protecţie pentru a salva sudul României de la deşertificare!

În concluzie, deşertificarea poate duce la un declin al biodiversităţii, la sărăcie şi probleme de sănătate. Mai mult, aşa cum am menţionat mai sus, poate avea consecinţe demografice şi economice.

De aceea, cred că trebuie să luăm măsuri solide, concrete, chiar acum, altfel va fi prea târziu!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Comemorarea martirilor de la Treznea şi Ip"

În fiecare an, la începutul lunii septembrie, comemorăm ceea ce a rămas în istorie drept masacrele de la Ip şi Treznea. Anul acesta se împlinesc 82 de ani de la tragicele evenimente care au avut loc la Treznea şi Ip, când, în toamna anului 1940, în cele două localităţi martire ale neamului românesc, 243 de oameni nevinovaţi au sfârşit în masacrele trupelor horthyste. 86 de români au fost ucişi cu cruzime de către trupele horthyste în localitatea Treznea, în 9 septembrie 1940, şi alţi 157, la Ip, în noaptea de 13 spre 14 septembrie a aceluiaşi an.

După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a intrat sub ocupaţie maghiară. Teritoriul ocupat de trupele horthyste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a rămas în istorie sub numele de Transilvania de Nord. Judeţul Sălaj a fost alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940, Armata a II-a a intrat în oraşul Zalău. Imediat, după ocuparea teritoriului transilvănean, a început seria masacrelor împotriva populaţiei civile româneşti. Cel mai afectat de teroarea trupelor horthyste a fost Sălajul. Este greu de descris modul în care au fost ucişi românii - femei, bărbaţi, copii. Aceştia au fost torturaţi, împuşcaţi, răstigniţi, arşi de vii şi apoi aruncaţi într-o groapă comună.

Anul acesta, pe 9 septembrie, am avut onoarea de a participa la un eveniment de comemorare a martirilor, organizat de Instituţia Prefectului Sălaj, în parteneriat cu Primăria Comunei Treznea şi structurile Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne. Manifestarea a debutat cu un ceremonial militar şi religios la Cimitirul Eroilor şi a continuat la monumental dedicat martirilor, din centrul localităţii Treznea. Atât la Cimitirul Eroilor, cât şi la monument au fost depuse jerbe de flori din partea oficialităţilor locale şi judeţene, dar şi din partea partidelor politice.

Este datoria noastră să îi comemorăm pe aceşti martiri în fiecare an, dar şi să atragem atenţia asupra efectelor devastatoare provocate de prejudecăţi, ură, discriminare şi intoleranţă!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Plaje libere pentru constănţeni!"

La începutul acestei noi sesiuni parlamentare, mi-am propus să lupt din toate puterile pentru ca românii să poată beneficia de plajele ţării noastre, în mod gratuit. De aceea, săptămâna trecută am continuat acţiunile noastre pentru sprijinirea iniţiativei "Plaje libere pentru constănţeni" şi în zona Farului din Constanţa. Aşa cum am promis, vom încerca să ajungem în toate cartierele municipiului, pentru a discuta direct cu constănţenii. Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul Tanczos Barna, vrea să scoată rapid la licitaţie toate sectoarele libere de plajă de pe litoralul nostru. A spus acest lucru clar şi răspicat: "Exploatarea plajelor trebuie să o facă companiile private!".

Deşi, ca liberali, în mod evident nu suntem împotriva acestui principiu, ca mediul privat să opereze în acest sector, ajutând astfel la dezvoltarea economică a comunităţii, totuşi, noi considerăm că trebuie să redăm plajele, libere de construcţii şi tot felul de amenajări, constănţenilor şi turiştilor, deoarece toată lumea, indiferent de venitul lunar sau mediul din care provin, are dreptul să se bucure de avantajele oferite de relieful litoral. În legislaţia din Lituania, Letonia, Portugalia şi Grecia nu există noţiunea de "plajă turistică". În România, doar astfel de plaje avem. În Spania şi Letonia, plajele sunt date autorităţilor locale, pentru o mai bună administrare a acestora, în funcţie de interesele comunităţilor locale. În România, ministrul mediului, Tanczos Barna, refuză acest lucru. În Grecia şi Spania, ţările preferate de români pentru a-şi petrece concediul la plajă, este trecut clar în lege - plaja, ca zonă de agrement, are întotdeauna prioritate faţă de utilizarea ei în scop comercial. La noi, autorităţile centrale nu se gândesc decât cum să facă mai mulţi bani din ele, nu la interesul şi binele general.

Lipsa de viziune şi goana după bani ne distrug litoralul, an după an, iar constănţenii, mai ales, se văd obligaţi să plătească pentru "privilegiul" de a-şi petrece câteva ore de relaxare pe plajă.

Acest lucru nu mai poate continua aşa. Vom merge în Parlament cu aceste semnături pentru a vă face vocea auzită!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Uniunea Europeană şi şansa României"

Veşti foarte bune vin pentru România de la Bruxelles. Prima cerere de finanţare prin PNRR, depusă de România, a fost aprobată de Comisia Europeană, anunţul fiind făcut chiar de preşedintele CE, doamna Ursula von der Leyen. Este un lucru nemaipomenit, iar Guvernul condus de PNL demonstrează, încă o dată, că prin stabilitatea pe care o oferă şi urmărirea constantă a interesului românilor putem obţine rezultate excepţionale. Vorbim despre 2,6 miliarde euro. Suma va merge, în principal, spre proiecte de infrastructură de transport, rutieră şi feroviară, şi în infrastructură educaţională. Această sumă se adună la investiţiile directe şi la celelalte fonduri europene, ceea ce face ca suma totală de bani intraţi în ţară în acest an să fie, până la mijlocul lunii septembrie, de 15 miliarde euro.

Reamintesc că pentru obţinerea acestei finanţări, solicitate încă din luna mai a acestui an, au fost îndeplinite 21 de jaloane şi ţinte, un efort intens din partea administraţiei publice centrale. Suntem însă abia la început, urmând o perioadă extrem de dificilă, dar căreia sunt ferm convins că îi vom face faţă cu brio.

Următoarea cerere de plată va fi depusă în luna octombrie. Aceasta constă în 3,2 miliarde euro şi sunt necesare îndeplinirea a 51 de jaloane şi ţinte. Sub conducerea Partidului Naţional Liberal, miniştrii din Guvernul României, împreună cu aparatul de specialitate din ministere, vor lucra asiduu pentru îndeplinirea jaloanelor şi a criteriilor din PNRR. Dezvoltarea României depinde de accesarea acestor fonduri, fără precedent în istoria comunităţii europene. În total, România va accesa prin PNRR peste 29 miliarde euro (29,18 miliarde, dintre care 14,24 miliarde sunt granturi şi 14,94 miliarde sunt împrumuturi). La această sumă se adaugă 3,79 miliarde euro, fonduri intrate ca prefinanţare pentru PNRR, în decembrie 2021 şi ianuarie 2022.

Obiectivul Mecanismului de redresare şi rezilienţă este de a atenua impactul economic şi social al pandemiei de COVID-19 şi de a spori durabilitatea şi rezilienţa economiilor şi societăţilor europene, dar mai mult decât atât, acest mare proiect ne arată aspectul vital al apartenenţei noastre la marea familie europeană. Alături de NATO, aderarea la Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale societăţii româneşti, iar acest lucru este demonstrat zi de zi. România nu este singură, ea are alături 26 de prieteni şi parteneri, care la rândul lor se pot baza pe România.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Creşterea prevenţiei pentru diminuarea fenomenului mamelor minore este o necesitate!"

Vă supun astăzi atenţiei situaţia alarmantă a tinerelor minore care devin prematur mame. România este în continuare, din păcate, printre ţările europene cu cea mai mare rată a mamelor minore. Doar în 2020, 16.470 de adolescente au devenit mame, iar din 1.645 de fete cu vârsta între 10 şi 15 ani care au devenit mame în 2020 în statele membre ale Uniunii Europene, 731 au fost românce.

Această situaţie este una îngrijorătoare, mai ales că multe dintre fete spun că nu au ştiut că puteau rămâne însărcinate, iar cele mai multe dintre mame nu îşi mai continuă studiile după naşterea copilului. Campaniile de informare în şcoli şi licee cu privire la educaţia sanitară lipsesc, iar rezultatul se poate vedea în această statistică.

Mai grav este că, atât situaţia copiilor, cât şi a tinerelor respective devine incertă, având uneori consecinţe fatale. Acesta nu trebuie să rămână la nesfârşit un subiect tabu.

De multe ori, copiii născuţi de mamele minore sunt abandonaţi în maternităţi, iar ulterior ajung în custodia statului. În lipsa atenţiei părinteşti, a căldurii pe care ţi-o oferă un cămin, viitorul lor, care putea fi promiţător, devine incert.

Minorele care devin mame sunt, la rândul lor, traumatizate psihic şi emoţional de incapacitatea de a le asigura copiilor un trai decent, iar de aici apar şi cazurile de abandon în primele zile de viaţă. Aceste mame sunt copii fără copilărie şi tinere fără adolescenţă.

Nouă, reprezentanţilor românilor, dar şi celorlalte instituţii ale statului ne revine rolul de a le oferi o mână de ajutor acestor mame şi copiilor pe care îi aduc pe lume.

Consider că instituţiile abilitate trebuie să dinamizeze activitatea de prevenţie, iar la acest capitol şi societatea civilă, fiecare dintre noi, poate avea un rol pozitiv.

Orele de educaţie sanitară în şcoli, cu acordul părinţilor, sunt extrem de importante. Implementarea unor programe ample care să asigure consiliere privind sănătatea reproductivă pentru adolescentele din întreaga ţară este, de asemenea, o necesitate.

Susţin acele mame care provin din familii social-vulnerabile, acele mame minore, acele mame care sunt singure în faţa sorţii, dar au ales să-şi păstreze copilul aproape. Stă în puterile noastre să le oferim copiilor şansa să crească în braţele mamelor!

Vă vorbesc ca mamă - naşterea şi creşterea unui copil nu sunt simple. Dacă se întâmplă însă la o vârstă fragedă, bucuria naşterii schimbă definitiv viaţa mamei. Stă în puterile noastre să le asigurăm tinerelor din România îndrumarea necesară în viaţă, iar acelor adolescente care devin mame tot suportul pe care statul îl poate oferi.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Guvernul trebuie să continue acordarea subvenţiei carburantului pentru transportatorii români şi pentru fermieri!"

Pe data de 30 septembrie se încheie termenul pentru care Guvernul a stabilit acordarea acelei compensaţii de 5 lei la 10 litri de carburanţi. Chiar dacă suma acordată de stat nu a fost consistentă, efectul cel mai important al acestei măsuri a fost de a tempera creşterea accelerată a preţurilor la carburanţi. După cum ştim, o bună parte din aceste creşteri au avut un caracter speculativ evident, dovada cea mai clară în acest sens fiind multiplicarea incredibilă a profiturilor companiilor care activează în acest domeniu.

Nu deţin date privind impactul financiar al acestei măsuri, dar, dacă luăm în calcul doar faptul că măsura în sine a oprit creşterea nebună a preţurilor, cred că Guvernul ar trebui să ia serios în considerare o formă de continuare a acestei politici. Nu ştiu dacă în aceiaşi parametrii, pentru că asta depinde de impactul bugetar, care va fi estimat de Ministerul Finanţelor, iar opoziţia şi alţi parlamentari ne tot spun să fim responsabili în cheltuirea banului public, ceea noi chiar facem încă de la începutul acestei guvernări.

Dar într-o formă sau alta, implicarea statului în susţinerea şi supravegherea pieţei de carburanţi este absolut necesară. S-a văzut destul de clar că acea "mână invizibilă" care, în viziunea libertarienilor ar regla economia şi raporturile dintre cerere şi ofertă, devine din ce în ce mai lacomă şi nu mai funcţionează deloc în situaţii critice, cum a fost pandemia şi cum sunt acum criza energetică europeană şi inflaţia globală. Prin urmare, e nevoie de o intervenţie a statului care să combată specula, care să protejeze cel puţin categoriile sociale vulnerabile şi economia naţională.

De aceea, fac apel la colegii din Guvern şi la membrii coaliţiei, ca, indiferent de acea decizie care se va lua după 30 septembrie în privinţa carburanţilor, să menţină cel puţin două facilităţi absolut esenţiale pentru economia românească şi pentru cetăţeni:

• Menţinerea subvenţiei de un leu/litru pentru transportatorii români care se alimentează cu carburant pe teritoriul României;
• Menţinerea subvenţiei pentru carburantul din agricultură, în limitele prevăzute de Uniunea Europeană.

În primul caz, dacă nu susţinem transportul în faţa creşterilor la carburanţi, atunci, în mod cert vom avea un puseu inflaţionist şi mai puternic, pentru că o majorare a costurilor de transport se va transmite în preţul final plătit de consumatori. Practic, pe lângă influenţa energiei în creşterea preţurilor s-ar adăuga şi influenţa carburanţilor, ceea ce ar face preţurile finale şi mai greu de suportat decât sunt în prezent.

În privinţa agriculturii, este clar că în condiţiile în care pandemia a afectat lanţurile de aprovizionare globală, iar războiul din Ucraina a accentuat şi mai mult aceste probleme, agricultura devine un domeniu esenţial pentru siguranţa naţională. România are capacitatea de a-şi produce hrana necesară pentru consumul populaţie şi chiar ne rămâne un surplus pe care îl putem valorifica la export. Deci, nu lipsa alimentelor este o problemă, ci creşterea costurilor de producţie pentru aceste alimente. Avem deja o problemă uriaşă cu asigurarea îngrăşămintelor necesare. Cei mai mari exportatori, Rusia, Belarus sunt supuşi sancţiunilor, iar pe plan european, Germania, unul dintre cei mai mari furnizori, îşi închide pe rând combinatele de îngrăşăminte din cauza costurilor uriaşe ale gazelor naturale.

La noi, după cum ştiţi, singurul producător, AZOMUREŞ, este mai mult oprit decât în funcţiune. Deci vom avea clar o creştere a preţurilor la îngrăşăminte care se vor reflecta în preţurile finale ale produselor agricole de anul viitor. Dacă pe lângă asta s-ar mai adăuga şi creşterea preţurilor la carburanţi, atunci preţurile ar exploda, iar cei mai afectaţi ar fi cetăţenii cu venituri mici, la care alimentele reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor lunare. Nu ne permitem acest lucru şi fac apel insistent la Guvern şi la parlamentari să susţinem menţinerea subvenţiilor la motorină pentru agricultură, indiferent cât de grea va fi situaţia.

Am încredere în colegii din Guvern, în miniştrii social-democraţi de la Finanţe, Agricultură şi Transporturi, care cu siguranţă vor ţine cont de aceste aspecte şi vor găsi soluţii inteligente pentru a gestiona această criză!

Doamna Cristina Burciu:

"Eroul naţional Avram Iancu, omagiat la cel mai înalt nivel de PNL"

Poetul George Topârceanu definea sentimentul pilduitor: "A fi patriot nu este un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de ţară drept o datorie e în stare să se laude cu ea!".

De-a lungul celor 104 ani de existenţă a României moderne, dezbaterea despre patriotism a căpătat conotaţii extrem de diverse şi, uneori, controversate.

Fiecare dintre noi îşi manifestă sentimentul de patriotism aşa cum îi dictează mintea şi inima, dar eu cred cu tărie că suntem obligaţi să ne cinstim cu evlavie şi respect înaintaşii care au contribuit la suveranitatea acestei ţări.

Patriotismul este, de fapt, simbolul unirii şi solidarităţii românilor, unul dintre elementele fundamentale ale rezistenţei naţiunii noastre în timp.

Pe de altă parte, este vital modul în care noi, românii, manifestăm acest patriotism şi sunt convinsă că putem demonstra patriotismul cu fiecare moment, nu doar cu prilejul unor evenimente fundamentale pentru istoria României, precum Ziua Naţională sau alte aniversări.

Alături de alţi mari eroi ai noştri, Avram Iancu ne-a oferit în vremea sa o lecţie politică şi istorică perfect valabilă şi astăzi, cea a unităţii, solidarităţii şi dârzeniei.

Patriotismul nu se strigă, el trebuie arătat şi dovedit în fiecare zi, de fiecare dintre noi, prin atitudine, gesturi şi lucruri realizate permanent. Fiecare din noi poate fi patriot printr-un mic gest în afara zonei de confort. Aş îndrăzni să spun că patriotismul reprezintă, după credinţă, puterea unui popor. Iar când acesta uită de propriile sale valori, începe descompunerea lui socială şi culturală.

Fiecare atitudine a fiecăruia din noi schimbă societatea - în bine sau în rău -, pentru că societatea suntem noi toţi. Trebuie să avem mai multă încredere în noi, să ne acceptăm şi să ne iubim mai mult pe noi înşine, ca popor şi ca indivizi, fără a ignora însă realitatea sau a pica în plasa orgoliului nefondat - naţionalismul extrem şi xenofobia.

Fără apartenenţa la un neam, la o istorie, devenim şi mai săraci, şi mai înfometaţi, şi mai datori.

Domnul Dumitru Rujan:

"Atenţie la ofertele politice înşelătoare şi iresponsabile!"

Mă simt dator să atrag atenţia asupra "cadourilor otrăvite" pe care unii politicieni din opoziţie se străduiesc să le facă toamna aceasta românilor, într-o perioadă economică deosebit de dificilă şi în care românii se confruntă cu reale dificultăţi. Am văzut o abundenţă de propuneri înşelătoare, precum: eliminarea peste noapte a unor impozite şi taxe, scăderea taxei pe valoarea adăugată pentru unele produse energetice, majorări de venituri cu zeci de procente şi lista poate continua. Dacă îi întrebi pe iniţiatorii acestor demersuri, de unde vor lua banii necesari pentru a acoperi aceste diminuări de venituri ale bugetului de stat şi pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, vor da neputincioşi din umeri. Dacă îi întrebi de unde vin banii din buget pe care ei îi împart cu hărnicie, nu vor şti să răspundă că ei vin din buzunarele românilor.

Să fii responsabil în aceste vremuri dificile, în care se clatină securitatea energetică a întregii Uniuni Europene, în care veniturile românilor sunt afectate de creşterea preţurilor şi în care avem nevoie de un efort investiţional fără precedent pentru a moderniza România, chiar este mare lucru. Salut cumpătarea şi echilibrul prim-ministrului Nicolae Ciucă în faţa tuturor propunerilor toxice care se lansează în opinia publică. Cred că preşedintele PNL a dat dovadă de o maximă responsabilitate, exact atunci când ţara avea nevoie de acest lucru.

Nu va fi o iarnă uşoară nici pentru români, aşa cum nu va fi pentru niciun cetăţean european. Cu toate acestea, trebuie să apreciem că măsurile luate de Guvernul Ciucă pentru protejarea populaţiei şi a economiei au fost cele mai eficiente din UE, motiv pentru care acestea au devenit sursă de inspiraţie şi pentru alte guverne. Plafonare, compensare, tichete sociale, majorări de venituri pentru pensionari şi angajaţi de la 1 ianuarie, creştere economică de peste 5,8% din PIB, investiţii străine mai mari cu peste 44% faţă de anul trecut sunt numai câteva dintre rezultatele şi faptele Guvernului Ciucă. Mai mult decât atât, decizia luată recent cu privire la protejarea populaţiei care îşi încălzeşte locuinţele cu ajutorul lemnelor de foc, cred că întregeşte imaginea asupra responsabilităţii actualei coaliţii, în contrast flagrant cu iresponsabilii care amăgesc românii cu fantasme fiscale şi bugetare pe care România nu le poate susţine într-o perioadă de criză.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD adoptă măsuri concrete pentru diminuarea fenomenului alarmant al copiilor cu copii"

Mii de fetiţe şi adolescente din România trăiesc o adevărată dramă, după ce, prea tinere şi nepregătite fiind, atât emoţional, cât şi financiar, ajung implacabil în faţa deciziei capitale, naştere sau avort. Este o dilemă complexă, foarte dificil de soluţionat corespunzător, la o vârstă puţin mai mare decât cea a jocului cu păpuşile.

În ultimii ani, numărul minorelor care au devenit mame, unele chiar la 11, 12 sau 13 ani, a crescut alarmant. Nu este vorba doar despre fetele care nasc în urma căsătoriilor nefireşti dintre copiii din comunitatea rromilor, ci asistăm la un fenomen naţional cât se poate de îngrijorător. Doar anul trecut, au născut 16.500 de adolescente, cu vârsta până în 19 ani, aşa cum arată datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

Fenomenul minorelor care rămân însărcinate este extrem de alarmant pentru autorităţile abilitate să vegheze asupra diminuării acestuia. Dezvoltarea actuală mult prea rapidă în rândul tinerilor, lipsa educaţiei sexuale în şcoli şi nivelul de trai redus al familiilor din care provin sunt doar câteva dintre motivele creşterii acestui proces nedorit, care ne plasează în primele locuri din Europa.

În aceste condiţii, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, condus de doamna ministru Gabriela Firea, a decis luarea unor măsuri urgente pentru diminuarea acestui fenomen îngrijorător. Acestea s-au concretizat într-un proiect-pilot, care va oferi posibilitatea informării minorelor aflate în grija statului referitor la ceea ce presupune o sarcină timpurie, dar şi o naştere la o vârstă fragedă.

"Copilul din umbră" este un program de educare şi informare agreat de ONG-urile care activează în acest domeniu, dar şi de specialiştii în obstretică-ginecologie. Acest proiect va da şansa fetelor aflate în ocrotirea statului să participe la ore de educaţie sanitară, susţinute de medici şi specialişti, graţie cărora îşi vor putea însuşi informaţiile necesare despre propriul corp, despre ceea ce înseamnă o sarcină la vârsta lor şi cum se poate preveni.

Riscul pentru ca adolescentele aflate în regim de protecţie să devină mame este indiscutabil mai ridicat, având în vedere că fetele cu astfel de situaţii nu au o mamă sau un tată care să le sfătuiască despre cum pot evita o sarcină nedorită. Este evident că tinerele mame rămân copii fără copilărie şi tinere fără adolescenţă, cu un viitor incert, atât pentru ele, cât şi pentru micuţii lor.

Sunt încrezătoare că programul iniţiat de ministrul PSD al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse va fi un început pozitiv pentru diminuarea acestui fenomen şi va fi aplicat la scară largă, la nivel naţional.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Guvernul PNL va depune tot efortul pentru a trece peste această iarnă!"

Săptămâna trecută, am adus în discuţie O.U.G. nr. 119 şi nevoia includerii operatorilor regionali ai serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în categoria clienţilor finali ce pot beneficia de plata unui preţ final plafonat de către furnizorul de energie electrică, eliminându-se astfel riscul ca populaţia să fie afectată de creşteri mari de tarife sau raţionalizarea apei. În categoria măsurilor pentru protejarea populaţiei şi a securităţii energetice, Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a decis plafonarea preţului lemnului şi a produselor din lemn utilizate pentru încălzire, pentru o perioadă de 6 luni (500 de lei/metru ster de lemne, faţă de 800 de lei/metru ster de lemne la momentul actual). În contextul crizei energetice, întreaga populaţie trebuie ajutată, indiferent de modalitatea utilizată pentru încălzire. În România, peste 3 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc sau cu produse derivate.

Statul român trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta siguranţa energetică a cetăţenilor săi. În paralel cu plafonarea preţului de vânzare a lemnului pentru încălzire, proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Mediului va cuprinde şi alte măsuri de protecţie a cetăţenilor, printre care se numără limitarea temporară a exporturilor lemnului de foc şi a produselor derivate pentru încălzire.

Românii trebuie să ştie că ţara noastră este pregătită să facă faţă acestei ierni, tocmai pentru că Guvernul Ciucă a luat măsuri responsabile din timp. Ordonanţa de urgenţă pe energie, adoptată la 1 septembrie 2022, conţine aceleaşi tarife plafonate care au fost în vigoare de la 1 aprilie şi care rămân în continuare neschimbate. Perioada aplicării preţurilor plafonate a fost extinsă, acum fiind până în august 2023. Reducerea plafonului maxim de consum de la 300 la 255 kWh/lună menţine în zona de protecţie 98% dintre cei care erau protejaţi până la reducerea pragului. Aceste măsuri, luate de Guvernul României sau de Comisia Europeană, vin să remedieze situaţia creată de Moscova, prin presiunile pe care le-a făcut pe pieţele internaţionale de energie pentru a împinge preţurile în sus.

Vom fi solidari şi vom lucra împreună cu toate statele europene pentru a ne proteja populaţia şi a garanta eşecul invaziei ruseşti în Ucraina!

Domnul George Şişcu:

"Creştere economică prin isterie naţională nu vom asigura! Avem nevoie de investiţii mari, nu de paie puse pe foc!"

Tema apocalipsei economice vânturate de unii în spaţiul public nu este întâmplătoare şi are ca scop tensionarea climatului social la început de toamnă. Sigur că există dificultăţi din punct de vedere economic, iar oamenii au îngrijorări fireşti privind facturile la utilităţi în această iarnă.

Trecem printr-o perioadă grea, cu crize care se suprapun şi care din păcate ne afectează viaţa de mai bine de doi ani. Pandemia s-a mai domolit, dar încă îşi arată efectele nefaste. Multe firme s-au închis, în special din zona HoReCa, dar alte sectoare au profitat de conjunctură, au putut face noi angajări şi şi-au sporit vânzările de câteva ori. România are în continuare creştere economică, iar cu toţii avem speranţa că trendul se va menţine şi în trimestrele următoare, chiar dacă războiul din regiune se prelungeşte.

Fireşte că trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că această perioadă nu este una tocmai uşoară, dar nu este cazul să transformăm totul într-o isterie naţională. În perioade dificile e uşor să pui paie pe foc, dar e mai greu să construieşti şi să găseşti soluţii.

Una dintre sperietori este legată de lipsa gazului la iarnă. Chiar la începutul acestei săptămâni, premierul Ciucă a anunţat că procentul de înmagazinare a gazelor naturale în depozitele naţionale a depăşit 80%. Este un nivel bun, în condiţiile în care Comisia Europeană prognozase că vom atinge această ţintă abia la 1 noiembrie. Acelaşi premier a spus că vor fi suficiente cantităţi de gaz pentru iarna 2022-2023, în condiţiile în care, spre deosebire de alte state, o parte însemnată din această resursă o asigurăm din producţie proprie.

Nici povestea cu litrul de benzină care va ajunge la 12-13 lei nu s-a adeverit. Mai mult, există staţii de carburanţi din ţară unde zilele trecute preţul benzinei a coborât sub 7 lei pe litru. Prelungirea conflictului din Ucraina va duce la apariţia unor fluctuaţii însemnate a preţurilor la combustibili, dar de aici şi până la apocalipsa cu 2,5 euro litrul de benzină în România e cale lungă.

Nu vor urma luni uşoare, dar, în loc de văicăreli nesfârşite, mai indicat ar fi să ne concentrăm pe soluţii şi pe ceea ce putem face. Creşterile de preţuri vor trebui acoperite prin majorarea veniturilor populaţiei, iar Guvernul caută în această perioadă cea mai bună variantă pentru a aplica măsuri sociale adecvate începând cu 1 ianuarie. În acelaşi timp, este nevoie să fim prudenţi şi să nu intrăm într-o spirală inflaţionistă pe care ulterior să nu o putem controla.

Avem nevoie în continuare de investiţii majore şi de atragerea fondurilor europene până la ultimul cent. Vom beneficia în următorii ani de zeci de miliarde de euro şi trebuie să fim atenţi pe ce vom cheltui aceşti bani şi câtă plusvaloare vor aduce economiei. Nu vom crea prosperitate prin decizii populiste şi nici prin discursuri goale de conţinut!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Identificarea măsurilor de sprijin pentru sectorul zootehnic reprezintă o necesitate!"

Voi supune azi atenţiei un subiect care ar trebui să reprezinte o preocupare pentru toţi responsabilii din Ministerul Agriculturii. Este vorba despre situaţia din sectorul de creştere a bovinelor şi cabalinelor, mai exact situaţia grea în care se găsesc crescătorii de vaci de lapte în contextul secetei, dar şi al preţurilor tot mai mari la energie.

Seceta pedologică a afectat într-o foarte mare măsură sectorul agricol din ţara noastră. Multe culturi au fost compromise, iar mulţi fermieri sunt în pragul unei situaţii disperate. În ultimele luni, Ministerul Agriculturii şi-a îndreptat atenţia cu predilecţie către sectorul pomicol, cel viticol sau de creştere a porcului şi păsărilor, precum şi către fermierii ale căror culturi (de exemplu de grâu, porumb sau floarea soarelui) au fost afectate de secetă. Este foarte bine că s-a încercat sprijinirea lor, dar s-a omis o componentă importantă a sectorului agricol şi anume, cea a crescătorilor de bovine şi cabaline, în special crescătorii de vaci de lapte, care sunt la fel de afectaţi ca toţi ceilalţi de secetă.

Furajele s-au scumpit, ajungând la un preţ aproape dublu faţă de anul trecut, preţul la energie este şi el la un nivel extrem de ridicat, ceea ce pe mulţi crescători îi determină să se gândească serios la a renunţa la o parte dintre animalele pe care le deţin.

Este important ca cei care azi conduc Ministerul Agriculturii să se hotărască un pic mai repede pentru a identifica o soluţie care să poată scoate din colapsul economic sectorul laptelui de vacă. Suntem într-o perioadă complicată care afectează mult mai multe domenii. Trebuie să avem soluţii constructive, cele mai bune programe şi măsuri pentru sectoarele afectate.

Din punctul meu de vedere, dacă vom continua să numărăm efective de vaci, iar subvenţiile vor fi acordate doar pe încărcătura de animale, nu vom reuşi să ieşim din această logică care nu este una favorabilă zootehniei României.

Ministerul Agriculturii ar trebui să facă o analiză prin care să vadă că politică de subvenţionare pe zona vacii de lapte nu asigură autosuficienţă de consum din producţia internă. Faptul că avem un număr de animale înregistrate azi, dar cantitatea de lapte nu este suficientă şi ne vedem nevoiţi să importăm lapte, această situaţie poate fi considerată ca fiind o problemă structurală cu care ne confruntăm.

Din punctul meu de vedere, trebuie să gândim o schemă de sprijin pe ceea ce înseamnă cantitatea de lapte comercializată într-un sistem organizat, astfel încât să nu pierdem efective de vaci de lapte care cu greu au fost făcute, să putem să menţinem fermele care au beneficiat de sprijin prin fonduri europene şi pe care cu greu le-am construit.

Inclusiv Programul "Lapte în şcoli" ar trebui regândit, astfel încât să putem achiziţiona din producţia locală laptele, pentru că nu de puţine ori Consiliile judeţene au ca parteneri firme care importa lapte.

Sunt adeptul păstrării oricărui tip de fermier în activitate. Acest lucru este determinant. Ce trebuie să facem însă este să mergem către performanţă.

Este o situaţie complicată pe care o traversează zootehnia în ansamblul ei. Ce facem, în condiţiile în care costurile efective au explodat? Care sunt mijloacele prin care putem să venim în sprijinul fermierilor?

Ministerul Agriculturii trebuie să vină şi cu altceva în afară de discuţii. Trebuie să vină cu soluţii. Fostul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a spus că a lăsat la minister o schemă de sprijin mai elaborată. Dacă aceasta există, atunci ea ar trebui şi implementată.

Acum trebuie să lucrăm la problemele generate de energie, de seceta şi toate care s-au adunat. Ministerul trebuie să discute cu producătorii care este sprijinul urgent care poate fi oferit. Dacă nu sunt bani la Ministerul Agriculturii, atunci în prima şedinţă de Guvern ar trebui pusă pe masă necesitatea acestui sprijin. Important este să vedem cât mai repede măsurile pe care Ministerul le are în vedere.

Noi, în Parlament, am atras atenţia cu privire la această problemă. Acum, aşteptăm ca Ministerul să vină cu soluţiile pe care le-a identificat.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Sprijin financiar substanţial în vederea acoperirii cheltuielilor pentru fertilizarea in vitro"

La propunerea ministrului PSD al familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, Guvernul României a aprobat acordarea unui ajutor financiar pentru tinerii care vor să devină părinţi, dar nu îşi pot realiza acest vis din cauza infertilităţii.

Potrivit actului normativ agreat de către Executiv, fiecare cuplu sau femeie singură va primi un sprijin de maximum 15.000 de lei, în vederea decontării procedurilor de fertilizare in vitro pentru obţinerea unei sarcini. Această sumă va putea fi alocată pentru maximum trei proceduri în fiecare an, cu condiţia să existe indicaţia unui specialist în domeniul infertilităţii.

Estimarea conducerii ministerului condus de Gabriela Firea este că peste 2.500 de astfel de proceduri vor fi decontate până la sfârşitul acestui an, urmând ca anul viitor acest număr să crească exponenţial, ajungând la 10.000.

Sunt eligibile femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani, mai ales că, în urma documentării acestui proiect de act normativ, sute de doamne au cerut creşterea vârstei beneficiarelor, iar specialiştii în obstetrică-ginecologie şi în infertilitate au susţinut acest demers.

Este un proiect care s-a bucurat de un consens larg în cadrul coaliţiei de guvernare, aplicarea acestuia fiind în măsură să atenueze scăderea demografică fără precedent înregistrată în prezent în ţara noastră.

Elocvente în acest sens sunt datele statistice, care indică faptul că anul trecut s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 100 de ani, respectiv sub 180.000. De asemenea, previziunile pentru acest an sunt la fel de sumbre, având în vedere că în primele cinci luni din 2022 s-au înregistrat deja cu 20% mai puţine naşteri faţă de 2021.

Singura soluţie pentru a diminua declinul demografic accentuat din prezent este intrarea în vigoare a acestui program social, care să susţină financiar eforturile familiilor şi a mamelor singure de a-şi achita cheltuielile cu procedurile de fertilizare in vitro.

În prezent, se lucrează la normele metodologice de aplicare ale acestui program complex şi generos de stimulare a natalităţii, care urmează a fi operaţional în cel mai scurt timp posibil.

Din păcate, România a înregistrat în ultimii ani record după record negativ în ceea ce priveşte natalitatea. În ultima perioadă, s-au consemnat luni în care s-au născut cei mai puţini copii chiar de când există date despre natalitate, respectiv din anul 1930 până în prezent.

În concluzie, salut aprobarea acestui sprijin concret şi concludent pentru familiile care îşi doresc copii şi sunt convinsă că stimulentul care va fi acordat va determina un număr consistent de femei să devină mame.

Domnul Ioan Balan:

"Sărăcia dispare doar prin investiţii. Moldova se dezvoltă datorită fondurilor europene şi demarării marilor proiecte de infrastructură!"

Lipsa investiţiilor publice şi private au ţinut Moldova într-o subdezvoltare acută vreme de decenii. La noi, şomajul a fost mereu mai mare decât în alte zone din ţară şi salariile mai mici, pentru că locurile de muncă au fost mai puţine. Din păcate, din Moldova au plecat cei mai mulţi tineri, pentru că şansele lor la o viaţă mai bună erau limitate. Din fericire, în ultimii ani, Moldova a pornit pe altă cale, cea a dezvoltării prin investiţii. Investiţiile de la nivel local, realizate de primării şi susţinute financiar de Guvern, încep să se vadă în fiecare localitate. Investiţiile judeţene în infrastructura de transport, în spitale şi în reţelele de utilităţi au adus un spor de calitate important în vieţile oamenilor.

Acum, când Regiunea de Nord-Est beneficiază de finanţări fără precedent din fonduri guvernamentale şi europene nerambursabile, avem încredere că vom scăpa definitiv de sărăcie şi subdezvoltare în Moldova.

În urmă cu câţiva ani, Autostrada Moldovei era un doar vis. Astăzi se lucrează intens pe mai multe tronsoane din acest drum de mare viteză şi avem certitudinea că, în câţiva ani, vom circula până la Bucureşti mai rapid şi mai sigur.

În urmă cu câţiva ani, Autostrada Nordului era o dorinţă a moldovenilor şi maramureşenilor. Astăzi, este un proiect demarat, la care s-au semnat primele contracte pentru studii de fezabilitate, iar banii sunt asiguraţi din fonduri europene nerambursabile.

Ani de zile moldovenii au aşteptat să aibă în casele lor încălzire modernă cu gaze naturale, apă curentă şi canalizare. Astăzi, aproape toate localităţile sunt vizate de proiecte de extindere a reţelelor de utilităţi pentru gospodării.

La Suceava avem un aeroport modernizat, pe care vin şi pleacă zeci de avioane şi care ajută mii de oameni zilnic să ajungă în toate colţurile Europei. Investiţiile private apar prin toate părţile, locurile de muncă sunt mai multe şi tot mai mulţi români plecaţi în străinătate se gândesc serios să se întoarcă acasă.

Misiunea actualei coaliţii de guvernare nu este deloc una uşoară, pentru că aşteptările oamenilor sunt imense. Nu-i suficient că proiectele au fost demarate şi se lucrează la ele, ci este important ca ele să fie finalizate la cele mai ridicate standarde de calitate.

De asemenea, este o perioadă grea, în care actuala coaliţie trebuie să gestioneze, pe lângă investiţii, şi criza energetică şi creşterile de preţuri generate de conflictul de la graniţă şi să aibă grijă şi de veniturile pensionarilor şi ale angajaţilor. Toate acestea trebuie făcute cu maximă responsabilitate şi cu foarte multă muncă, dacă vrem ca, atunci când vom trage linie, să constatăm că am adus o creştere importantă în bunăstarea românilor.

Domnul Lilian Scripnic:

"Statul român nu cunoaşte valoarea coşului minim pentru un trai decent"

Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar se dorea a fi un act normativ care să coreleze salariul minim cu valoarea coşului de consum.

În primul rând, a introdus noţiunea de "coş minim de consum pentru un trai decent", ca o aliniere conceptuală la nivel european şi din perspectiva Directivei la care se lucrează acum în instituţiile europene, pentru stabilirea unor norme clare, transparente şi obiective de stabilire a salariului minim în Uniunea Europeană, pe care şi România va trebui să o implementeze.

Un alt aspect reglementat de Legea nr. 174/2020 era structura şi componenţa coşului minim pentru un trai decent prevăzut în anexă, dar cea mai importantă este prevederea art. 3 prin care se stabileşte că acesta "constituie elementul principal de fundamentare a salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale".

Din păcate, legea este neclară şi inaplicabilă, după cum afirmă şi reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică, instituţie desemnată, tot prin această lege, să stabilească anual valoarea coşului de consum prin ordin al preşedintelui acestuia. În anexa care stabileşte structura coşului, lipsesc la multe capitole elemente de preţ, dar şi elemente cantitative.

Prin urmare, după doi ani de la adoptarea acestei legi, valoarea coşului nu poate fi stabilită, pentru că INS nu poate calcula după anexa în vigoare şi, în continuare, salariul minim depinde tot de factorul politic şi nu de cel obiectiv economic.

Într-un Raport al Avocatului Poporului de la începutul anului 2022 privind respectarea dreptului la muncă şi protecţia socială a muncii, se arată că salariul minim este în prezent la mai puţin de jumătate din necesarul pentru un trai decent. Din cei 2.550 lei brut un salariat mai rămâne cu 1524 lei. Mult prea puţin faţă de necesarul de 2.708 lei reliefat de acest Raport. Culmea este că nici Avocatul Poporului nu a avut de unde să ia analize guvernamentale oficiale, pentru că acestea nu există. Evaluările din Raport se bazează pe un studiu finanţat de Fundaţia Friedrich-Ebert România şi realizat de cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) şi Syndex România.

Să sperăm că, odată cu adoptarea Directivei Parlamentului European şi a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, Guvernul nu va mai putea tergiversa stabilirea metodologiei de calcul şi a valorii coşului minim pentru un trai decent, pentru că, de ce nu, s-ar putea ca această lacună a legii româneşti să îi fi convenit Guvernului.

Altfel, nu ne explicăm cum, de doi ani, statul român nu a îndreptat eroarea din lege!

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

"România nu se poate întoarce în timp! Românii nu trebuie să trăiască sub teroarea economisirii forţate la energia electrică!"

România este un caz special în ceea ce priveşte relaţia cetăţeanului cu energia. Spre deosebire de cetăţenii din celelalte ţări europene, românii au trăit oroarea vremurilor în frig şi întuneric. România nu se poate întoarce în timp! Nu putem fi de acord ca românii să retrăiască vremurile nefaste de dinainte de 1989. Tocmai de aceea, vă îndemn să găsim cele mai bune soluţii la criza energetică! Identificarea acestor soluţii, precum şi aplicarea lor imediată sunt obligatorii pentru ca românii să nu sufere în sezonul rece care bate la uşă.

PSD a venit constant cu propuneri pentru combaterea efectelor negative ale crizei politice. Chiar şi Comisia Europeană a confirmat expertiza PSD, odată cu anunţarea celor două soluţii pentru combaterea creşterii preţurilor la energie, plafonarea acestora şi contribuţia de solidaritate din partea operatorilor care realizează profituri excesive.

Românii consumă de două ori şi jumătate mai puţină energie decât germanii, ceea ce înseamnă că deja nu fac risipă. Chiar şi înainte de pandemie, multe studii relevau faptul că unul din patru români făcea economie maximă la energia electrică pentru a evita costurile mari. Bineînţeles, noi nu suntem împotriva economiei la consum, acolo unde este cazul, dar ne opunem ferm economisirii forţate.

Este vital ca noi să-i sprijinim pe cei mai vulnerabili dintre români, să reuşim să identificăm acele soluţii care să-i facă pe aceştia să treacă mai uşor prin iarnă şi să nu sufere de frig şi în întuneric, din cauza preţurilor care au ajuns deja la un nivel exagerat. Promovarea unor astfel de măsuri de protecţie socială în actualul context economic dificil a fost principalul motiv care a stat la baza deciziei PSD de a intra la guvernare

Este un moment prielnic să ne gândim cu toţii, consumatori, companii, autorităţi, decidenţi politici la măsurile concrete pe care le putem pune în practică pentru limitarea efectelor negative ale crizei energetice.

Vă îndemn pe toţi, indiferent de afilierea politică să priviţi cu obiectivitate această situaţie şi să susţineţi soluţiile care nu vor readuce romanii nici în vremurile tulburi ale anilor de dinainte de Revoluţie, nici în situaţia de a munci doar pentru a plăti factura la energia consumată în cantităţi mici, dar cu costuri uriaşe.

Domnul Ioan Mang:

"Creşterea pensiilor, o necesitate!"

Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, pentru eliminarea plafonului de 9,4% din PIB în ceea ce priveşte pensiile a fost unul dintre motivele principale pentru care PSD a acceptat să intre la guvernare. Nu puteam să-i apărăm pe pensionari din opoziţie!

Problema pensiilor reprezintă o preocupare constantă a guvernărilor PSD. Am fost partidul care de fiecare dată a făcut totul pentru pensionarii României, pentru a le asigura un trai mai bun. La fel se întâmplă şi acum!

O regândire a jalonului din PNRR, referitor la acest plafon de 9,4% din PIB este una cât se poate de necesară. Dacă ar fi să rămânem pe actuala variantă - de-a dreptul criminală, impusă de USR - înseamnă că cei care vor intra în viitor în sistemul public de pensii vor "beneficia" de o scădere semnificativă a veniturilor. Nu putem accepta aşa ceva! Nu putem accepta ca nişte iresponsabili care se autointitulează progresişti să îşi bată joc de trecutul şi prezentul acestei naţii. La fel cum nu putem accepta ca pensiile seniorilor să rămână în continuare mici.

Soluţia pentru a ieşi din impas este o renegociere corectă cu membrii Comisiei Europene. Aceştia trebuie să înţeleagă circumstanţele obiective care ne determină să modificăm jalonul din PNRR.

Poziţia PSD este cât se poate de clară, pensiile nu vor scădea! Nu vom permite acest lucru, mai ales în actualul context economic deosebit de dificil pentru pensionari. Mai mult decât atât, PSD îşi menţine propunerea privind majorarea cu cel puţin 10%, de la 1 ianuarie 2023. Ar fi inuman ca majorarea să fie sub 10%, chiar dacă legea permite asta.

Este bine că am reuşit să-i convingem pe colegii de la PNL să-şi schimbe poziţia şi să accepte propunerea noastră, de a cere Comisiei renegocierea PNRR. Acum, toată coaliţia susţine nevoia acestei renegocieri şi sunt convins că şi la nivelul UE va exista înţelegere şi vom încheia cu succes negocierile, succesul însemnând un câştig pentru toţi pensionarii din România.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Uniţi stăm în picioare, divizaţi ne prăbuşim!"

Acum aproximativ 50 de ani, la Helsinki, era semnat Actul Final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Acesta consfinţea determinarea statelor semnatare de a lucra în favoarea păcii, securităţii şi dreptăţii, precum şi a dezvoltării continue a relaţiilor prieteneşti şi cooperării, precum şi sanctitatea următoarelor principii: nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, reglementarea paşnică a diferendelor, respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, egalitatea în drepturi a popoarelor şi dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, neamestecul în treburile interne etc.

Astăzi, din păcate, prin atacul ilegal, ilegitim şi nejustificat asupra Ucrainei, Federaţia Rusă, statul succesor al URSS, calcă în picioare toate aceste principii şi pune în pericol toată arhitectura de securitate şi ordinea politică care au garantat pacea pe bătrânul continent.

Deşi nu putem să comparăm situaţia cu drama trăită zi de zi de către naţiunea ucraineană, şi noi, ceilalţi europeni, ne vom confrunta cu o perioadă plină de încercări, mai ales din punct de vedere energetic. Este recomandat, şi subliniez, recomandat, să fim chibzuiţi şi să evităm risipa. Nimeni nu va fi obligat să se conformeze acestor recomandări, dar trebuie să fim conştienţi că totul este spre binele nostru. Mai mult, conservarea resurselor este şi o datorie morală faţă de lupta contra tiraniei ruseşti. Statele din vestul continentului au o dependenţă mai mare de gazul rusesc, dar nu au dat înapoi când a venit vorba în a impune sancţiuni Rusiei. România nu depinde atât de mult de gazul rusesc, aşa că putem arăta că suntem solidari cu tot continentul în faţa agresiunii ruse. Prin solidaritate, arătăm că întreaga Uniune Europeană apără valorile lumii libere.

Situaţia din România arată foarte bine. Nu depindem mult de importurile de gaz, deoarece suntem una dintre ţările europene producătoare de gaz. Producţia internă a crescut până la 25 milioane metri cubi şi este în continuă creştere. Doar din perimetrele marine din largul platformei continentale se extrag 3 milioane mc/zi, iar până la finele anului producţia va creşte la 4 milioane. De asemenea, se vor mai deschide exploatările din perimetrele de la Caragele, judeţul Buzău şi Boţeşti, judeţul Argeş, aflat încă în fază incipientă, care vor împinge producţia internă şi mai sus. Depozitele naţionale sunt peste 79% pline, depăşind cu mult ţinta de 57% de la 1 septembrie, dar şi ţinta de 68% de la 1 octombrie. Obiectivul european de 80%, la data de 1 noiembrie, va fi îndeplinit cu mult timp înainte de această dată şi chiar va fi depăşit. Prin cooperare şi solidaritate vom trece cu bine această iarnă şi vom arăta agresorului rus că Europa este puternică şi unită, mai ales în vremurile cele mai grele.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Europa trebuie să rămână unită!"

Discursul preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost susţinut anul acesta într-un context delicat, în care Europa este martoră în faţa războiului provocat de Federaţia Rusă, în faţa unei crize energetice care a interferat cu abilitatea fiecărui stat de a oferi cetăţenilor săi o comoditate esenţială, căldură. Oamenii sunt anxioşi cu privire la venirea iernii, se tem că nu vor avea cum să-şi încălzească locuinţele, iar copiii lor vor sta în frig. Tind să îşi aducă aminte de greutăţile prin care a trecut Europa Centrală şi de Est în timpul regimurilor comuniste. Există, într-adevăr, un aspect comun - acum, ca şi atunci, avem de-a face cu un stat agresiv, fără preocupare pentru drepturile sau libertăţile omului, cu o conducere iraţională şi un lider autoritar. Este, însă, o diferenţă fundamentală faţă de anii tulburi ai secolului trecut - comunitatea internaţională, în special UE şi NATO, dispun de armele pentru a susţine statele europene prin toate mijloacele, fie ele economice, militare, sau umanitare. Cea mai importantă armă rămâne însă, după cum a precizat şi preşedintele Comisiei Europene în discursul său, solidaritatea între ţările şi popoarele europene. Doar prin încrederea în victorie, încrederea într-un sfârşit al războiului din care Federaţia Rusă să înţeleagă că nu poate subestima forţa unei Europe unite şi solidare, putem câştiga cu adevărat războiul.

Vorbim despre solidaritate, despre cum luptă Ucrainei pentru a-şi menţine autonomia este lupta noastră, a tuturor. Dar nu trebuie să uităm că soldaţii ucraineni sunt cei care au contact direct cu violenţele produse de armata rusă şi îşi apără necontenit oraşele. Cu toate că au fost momente în care avantajul părea să fie al armatei ruse, în prezent, au fost eliberaţi peste 6.000 de kilometri de la începutul lunii septembrie şi până acum. Vedem o situaţie care indică perfect determinarea armatei ucrainene, o dovadă de curaj, un model pentru noi toţi. În schimb, este din ce în ce mai dificil pentru Vladimir Putin să recruteze soldaţi pentru a lupta pe teritoriul Ucrainei, o luptă nejustificată care produce zilnic numeroase victime.

Vedem pe front în fiecare zi materializarea antitezei dintre ambiţii dictatoriale şi valori democratice, iar cu această ocazie ne amintim elementele de coeziune care au menţinut Europa unită în faţa provocărilor de-a lungul timpului.

Este necesar să adoptăm această mentalitate şi împotriva inamicilor nevăzuţi. Crizele economică, energetică şi umanitară sunt copleşitoare, iar românii au tot dreptul să fie îngrijoraţi. Este o perioadă de provocare. Însă avem mecanismele pentru a o depăşi. Fondurile accesate prin PNRR vor fi folosite atât pentru a reconstrui segmentele afectate de criză, cât şi pentru a reforma, la nivel sistemic, domenii-cheie pentru prosperitatea şi buna funcţionare a ţării.

Actuala guvernare este orientată către soluţii pragmatice pentru a depăşi provocările curente. România rămâne alături de Ucraina, în calitate de membru al NATO şi al UE, prin disponibilitatea către asistenţă constantă.

Starea naţiunii este dominată de crize şi insecuritate. Privit altfel, este un prilej de punere la încercare a coeziunii europene, un test de solidaritate din partea factorilor agresivi, cum este Federaţia Rusă.

Am convingerea că vom trece acest test împreună!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Fac apel la autorităţi să retragă monumentul dedicat «eroilor» fostei Securităţi din Cimitirul Eroilor din Piteşti, oraşul în care s-au petrecut cele mai mari abuzuri ale Poliţiei Politice din regimul comunist!"

Totalitarismul comunist a fost condamnat în Parlamentul European în 2009. Astfel, au fost condamnate crimele împotriva umanităţii şi a nenumăratelor violări ale drepturilor omului comise de regimurile comuniste. Parlamentul României, în 2006, prin Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a statuat clar şi fără echivoc faptul că Securitatea a fost "o instituţie esenţială în susţinerea statului totalitar comunist, ilegitim şi criminal. Condamnând acest regim, statul democratic român condamnă instrumentele acestuia, în primul rând Partidul Comunist Român şi Securitatea".

Sigur, acest demers este afectat de impostura prezidenţială de atunci a lui Traian Băsescu care a spus că nu a colaborat cu Securitatea, ceea ce s-a dovedit a fi o minciună, ceea ce a condus la diluarea autorităţii şi moralităţii cu care ar fi trebuit să fie înzestrată această condamnare.

Dar adevărul istoric rămâne - Securitatea a fost braţul armat al Partidului Comunist care a menţinut la putere o elită cleptocratică, abuzivă, dictatorială şi criminală.

Orice încercare de relativizare a rolului jucat de Securitate este un afront adus victimelor regimului comunist şi ne scoate de pe orbita europeană, unde prezervarea şi consolidarea unei culturi a memoriei faţă de cei care au suferit de pe urma regimurilor totalitare este sacrosanctă.

Este un fapt documentat istoric că ofiţerii de securitate şi din alte unităţi ale Ministerului de Interne erau cei care acţionau direct pentru supravegherea şi intimidarea populaţiei.

De aceea, ridicarea unui monument funerar în onoarea foştilor ofiţeri de Securitate şi amplasarea sa în incinta Cimitirului Eroilor din Piteşti este o acţiune care contravine angajamentelor asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Mai mult, România a fost printre statele din estul Europei care a cerut la nivel european interzicerea negării şi banalizării crimelor comuniste, cât şi apologia lor.

Adevăraţii eroi ai României sunt tocmai victimele care s-au opus unui regim de persecuţie instrumentat de Partidul Comunist şi pus în practică de Securitate.

Fac apel la autorităţi să retragă monumentul dedicat "eroilor" fostei Securităţi din Cimitirul Eroilor din Piteşti, oraşul în care s-au petrecut cele mai mari abuzuri ale Poliţiei Politice din regimul comunist.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"PSD îşi centrează politicile pe implementarea pachetului social şi pe bugetul pentru anul 2023"

Toţi liderii naţionali şi locali ai Partidului Social Democrat vorbesc, de câteva săptămâni, strict despre acordarea priorităţii pentru construcţia proiecţiei bugetare, în timp util, destinată anului viitor şi despre cel de-al doilea pachet de măsuri sociale. Ambele noastre preocupări reflectă sprijinul pe care dorim să-l acordăm tuturor categoriilor de români care au nevoie de susţinere guvernamentală. Politicile cu care PSD s-a prezentat, încă de la 1 septembrie, în faţa tuturor românilor sunt seriile de soluţii pentru marile probleme cu care se confruntă mulţi dintre noi, dar şi majoritatea popoarelor europene, pe fondul crizei energetice şi al războiului, cu toată gama de consecinţe nefaste pe care acestea le provoacă.

În timp ce efortul nostru politic se concentrează pentru asigurarea cu resurse financiare a întregii societăţi, alte partide politice lucrează cu încrâncenare la blocarea acordării de sprijin pentru populaţia mai puţin favorizată, precum şi al celui destinat salvării IMM-urilor.

Demontarea fiecărei propuneri a PSD în spaţiul public nu va conduce niciodată la îmbunătăţirea vieţii românilor şi nici scandarea unor lozinci ireverenţioase şi instigarea la ură gratuită, chiar şi în situaţia în care aceste gesturi reprobabile sunt făcute la ceasuri târzii din noapte şi după consumarea necontrolată a diverselor licori bahice, ci doar vor adânci diferenţele societale, prin simpla instrumentare manipulativă a anumitor percepţii vechi de generaţii şi, concomitent, greşite.

Pe noi, cei de la PSD, ne interesează punerea în siguranţă a funcţionării tuturor domeniilor de activitate în plan naţional şi asigurarea cu resurse a celor care au nevoie de sprijin. Noi ne edificăm proiectele acestei toamne şi chiar ale iernii pe aceşti doi piloni de interes nu doar ai politicii noastre, ci chiar ai societăţii româneşti.

România nu are nevoie de niciun fel de nou scandal, mai mic sau mai mare, în actuala coaliţie de guvernare. Ţara noastră trebuie să parcurgă şi să iasă cât mai echitabil din neajunsurile provocate pe plan mondial! România trebuie guvernată astfel încât să evităm orice tip de derapaj, de la cel de limbaj şi până la cel decizional, ca să prevenim potenţialele sincope sau deviaţii de la finalitatea acestei coaliţii guvernamentale şi să nu avem de achitat, pe termen scurt sau lung, costurile vreunei decizii politice mai puţin inspirate.

M-aş bucura dacă, în contextul dificil prin care trecem cu toţii, unii dintre colegii de la celelalte partide parlamentare vor putea demonstra că pot rămâne fideli principiilor lor, însă fără să iasă în faţă doar ca să facă uz cu orice preţ de mesaje populiste, promisiuni fără acoperire şi afirmaţii sau sloganuri deşănţate.

Alegerile sunt departe, deci ar trebui să lăsăm la o parte sondajele de opinie şi să ne concentrăm mai temeinic pe actul guvernării. Este mult prea devreme să intrăm în retorica oricărui tip de campanie electorală. Aruncatul vinei asupra celorlalţi este un atribut al copiilor sau al celor care fug de orice tip de asumare. Iar noi, PSD şi PNL, ne-am angajat, în faţa tuturor românilor, anul trecut, să scoatem ţara din crizele intempestive şi dure şi care se succed şi se şi suprapun cu atâta viteză.

Spre deosebire de unele voci din PNL şi din opoziţie, PSD nu va utiliza niciodată cuvinte goale şi nici nu ne vom lansa în promisiuni imposibile. N-am făcut-o niciodată şi nici nu o vom face vreodată! PSD a generat prosperitate ori de câte ori s-a aflat la guvernare, singur sau în diverse parteneriate politice. PSD a făcut mereu dovada că ştie să guverneze prin fapte, nu prin vorbe, iar oamenii ne-au răsplătit străduinţa prin votul lor majoritar.

Aşadar, deciziile bune ale PSD şi recunoştinţa electoratului ne-au legitimat mereu drept cel mai mare şi mai puternic partid din România!

Ne-am asumat această formulă de guvernare şi trebuie să ducem lucrurile la bun sfârşit. România are nevoie de un guvern stabil, nu doar ca să trecem şi de iarna asta, ci mereu! Aşadar, avem nevoie de măsuri calculate şi de responsabilitate, venite din partea întregii clase politice şi asta încearcă să facă PSD, chiar dacă nu este pe placul multor politruci!

Festivalurile demagogiei politice au apus de multă vreme. Doar naivii mai pot crede în astfel de nonsensuri, iar poporul român este un popor inteligent, dar poate mult prea tolerant în faţa unor instigări cu iz politic şi manipulativ, etern îndreptate împotriva PSD.

Indiferent de ce va face PNL, UDMR sau opoziţia, noi vom rămâne mereu angajaţi în sprijinul şi în folosul celor mulţi, şi nu doar al unor categorii şi aşa privilegiate de soartă! Noi privim către viitorul României, nu către aparatul de propagandă al opoziţiei care generează doar demagogie şi timp pierdut în van!

Domnul Nicolae Giugea:

"O economie performantă nu cunoaşte sintagma «salariul minim»!"

Nu s-a întrebat nimeni de ce, în mai multe rânduri, cetăţenii elveţieni au refuzat, prin referendum, prin voinţa lor, să aibă o lege care să stabilească nivelul salariului minim care se poate acorda salariaţilor la nivel naţional? Şi în cazul Confederaţiei Elveţiene nu vorbim despre un salariu minim de câteva sute de euro, ci de peste 3.700 de euro, adoptat temporar într-un canton francez, nu la nivel naţional.

Nu îşi pune nimeni întrebarea de ce, în România, unul din trei angajaţi din economie este plătit cu salariul minim? Personal, nu intru între cei care freamătă de bucurie după decizia europeană de uniformizare a salariului minim pe economie la nivelul statelor membre, pentru că şi teoria, dar şi practica ne demonstrează că prezenţa salariilor mici este expresia economiilor slabe, slab capitalizate, cu productivitate redusă a muncii. Apoi, nu cred că ne dorim ca toţi angajaţii din ţară să aibă salarii minime, ci salarii mari, obţinute în domenii tehnologice de vârf, cu valoare adăugată brută superioară.

În nicio economie nu vor exista salarii mari, atâta vreme cât activităţile productive sunt bazate pe o utilizare intensivă a muncii slab calificate, în detrimentul muncii superior calificate şi dotate cu elemente moderne şi performante de capital. Dacă ne uităm la evaluările Băncii Naţionale şi ale Comisiei Europene, în România doar câteva zone, cum ar fi Bucureşti-Ilfov, Cluj sau Sibiu, au economii bazate pe activităţi superioare, lucru reflectat şi în nivelul salariilor din aceste regiuni. Dar ce ne facem cu restul ţării, unde productivitatea este mică şi salariile pe măsură?

La Craiova suntem norocoşi că un investitor precum Ford generează valoare adăugată mare, transfer de tehnologie şi efecte pozitive în economia judeţului. La fel se bucură şi argeşenii cu fabrica Dacia. Dar cu o floare, nu se face primăvară!

Pentru dezvoltarea economică puternică, avem nevoie de mulţi investitori puternici care să stimuleze şi dezvoltarea capitalului autohton. Este îmbucurător faptul că investiţiile străine directe au crescut substanţial în anul 2022, demonstrând că România are încă multiple atuuri de competitivitate: angajaţi bine calificaţi, resurse de calitate. Însă ştim cu toţii că investiţiile majore se duc tot în zonele puternic dezvoltate, acolo unde se interconectează cu alte investiţii deja existente şi unde administraţiile locale primesc investitorii cu braţele deschise, nu îi gonesc de la uşă.

De aceea, cred că atenţia actualei coaliţii de guvernare ar trebui să se concentreze pe o distribuţie armonioasă a investiţiilor publice şi private la nivel naţional şi pe o atenuare a decalajelor de dezvoltare între provinciile ţării. Doar atunci vom avea şi la Craiova, şi la Calafat salarii mari ca la Bucureşti sau Cluj Napoca.

Domnul Nicu Niţă:

"Programul «Tomata», iniţiat de PSD, este un real succes!"

Declaraţia mea politică se referă la numărul foarte mare de beneficiari care au dorit să acceseze acest program de sprijin iniţiat de Partidul Social Democrat.

Partidul Social Democrat susţine creşterea producţiei agroalimentare interne, pentru a diminua dependenţa României faţă de importuri şi pentru combaterea creşterii preţurilor.

Unul dintre programele care a fost iniţiat de PSD, atunci când a fost la guvernare şi sistat de fosta guvernare, a fost reluat odată cu revenirea Partidului Social Democrat la guvernare.

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I şi în ciclul II de producţie, sprijinul maxim prevăzut este de 4.000 euro/beneficiar. În ciclul I, beneficiarii programului pot încasa 3.000 de euro, iar pentru ciclul II sprijinul este de 1.000 de euro.

Programul "Tomata" prevede şi cele două perioade în care beneficiarii trebuie să cultive tomatele, pentru ciclul I - 1 martie şi 10 iunie, iar pentru ciclul II, între 15 octombrie şi 9 decembrie.

Ministerul Agriculturii a prevăzut pentru anul 2022 un buget de 225 de milioane de lei, dar din cauza depăşirii numărului iniţial estimat de beneficiari, ministrul PSD a întreprins toate demersurile pentru a asigura resursele financiare necesare achitării obligaţiilor de plată către beneficiarii schemei de ajutor de minimis înscrişi în Program, în Ciclul I de producţie.

Bugetul alocat iniţial a fost prevăzut pentru asigurarea sprijinului a 15.000 de beneficiari, dar fiindcă numărul solicitărilor este mult mai mare, peste 17.000 de solicitări depuse, ministrul PSD al agriculturii a luat decizia de a propune spre aprobare Guvernului suplimentarea bugetului iniţial.

Astfel, Guvernul României a adoptat recent o Hotărâre care modifică H.G. nr. 148/2022 pentru Aprobarea Programului de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate pentru anul 2022.

Prin acest act normativ, suma de 225 de milioane lei, alocată iniţial pentru Ciclul I de producţie, a fost suplimentată cu 40 milioane de lei, pentru ca toţi beneficiarii înscrişi în program să poată primi sumele cuvenite.

Numărul mare de beneficiari înscrişi în program demonstrează faptul că Partidul Social Democrat vine cu programe serioase care să vină în sprijinul fermierilor români.

Pentru plata beneficiarilor din ciclul II de producţie, având în vedere că în prezent nu poate fi estimat numărul potenţialilor beneficiari eligibili pentru ciclul II de producţie şi nici resursele financiare necesare pentru aplicarea integrală a schemei de ajutor de minimis, ministrul PSD al agriculturii a anunţat că va iniţia demersurile necesare pentru asigurarea tuturor resurselor financiare necesare pentru plata tuturor beneficiarilor.

Partidul Social Democrat îşi respectă angajamentele. Aşa cum am promis, sprijinim programele menite să întărească securitatea alimentară a ţării, să reducă deficitul comercial, să susţină legumicultorii şi să aducă pe masa românilor produse proaspete, curate, de calitate şi cu gust.

Domnul Alexandru Popa:

"Comisia Europeană a aprobat prima cerere de plată pentru România"

2,6 miliarde de euro vor fi disponibilizaţi pentru economia României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. României i-a fost aprobată prima cerere de plată de către Comisia Europeană, ca urmare a faptului că actuala echipă guvernamentală, coordonată de prim-ministrul Ciucă, a reuşit să îndeplinească ţintele şi jaloanele asumate la negocierea PNRR. Efortul colegilor din Guvern a fost unul uriaş, însă a meritat cu prisosinţă!

Trebuie menţionat, în acest context, că aceste fonduri se vor adaugă prefinanţării pe care ţara noastră a primit-o deja, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, şi vor fi direcţionate în domenii cheie pentru modernizarea României: realizarea obiectivului de investiţii Autostrada Moldovei, construcţia de noi creşe, renovarea unor obiective sociale importante, precum şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii care să ne asigure pe termen mediu şi lung independenţa energetică.

Totodată, consider că este vital să direcţionăm aceşti bani către acele proiecte de investiţii menite să aducă bunăstare şi dezvoltare comunităţilor locale, mai ales în acest context economic şi geopolitic complicat, cu multe crize suprapuse. Angajamentul PNL şi al Guvernului Ciucă este de a susţine toate acele proiecte de investiţii care sunt valoroase pentru comunităţile locale.

De aceea, vreau să îi încurajez pe reprezentanţii autorităţilor locale să folosească la maxim aceste oportunităţi de finanţare, fie din fonduri europene nerambursabile sau pe anumite componente din PNRR, fie prin programe de finanţare derulate la nivel naţional, aşa cum este Programul "Anghel Saligny". Investiţiile înseamnă, pe lângă dezvoltare şi modernizare, crearea de noi locuri de muncă, fiind cea mai bună modalitate de a duce la creşterea veniturilor cetăţenilor şi de a le asigura un trai decent la standarde europene!

Partidul Naţional Liberal are ca obiectiv prioritar buna guvernare, iar pentru a putea livra rezultate conform aşteptărilor românilor este nevoie de efort şi implicare din partea tuturor. Doar aşa vom putea fructifica oportunităţile pe care le avem la îndemână! Ţara noastră nu a avut niciodată până acum un buget atât de consistent alocat investiţiilor, fapt ce ne va permite să construim acea Românie modernă pe care ne dorim să o lăsăm copiilor noştri şi în care tinerii să rămână pentru a-şi construi un viitor!

Prin noi înşine pentru România!

Doamna Raisa Enachi:

"Transporturile aeriene din România rămân la sol"

Tot ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, întreaga criză, nu s-a reflectat doar în domeniul sănătăţii, ci şi în cel economic, social şi umanitar. Ca parte a unui efort "global", guvernele din întreaga lume au impus blocaje totale sau parţiale, au închis graniţele, au impus restricţii stricte de călătorie şi au emis avertismente care atenţionează împotriva călătoriilor inutile. Deoarece aceste măsuri au dus la o scădere fără precedent a cererii de călătorii aeriene, aviaţia a devenit unul dintre sectoarele cele mai afectate.

Reducerea drastică a călătoriilor aeriene a cauzat o lipsă severă de lichidităţi în industria aviaţiei, punând în pericol viabilitatea financiară a acesteia şi punând în pericol milioane de locuri de muncă dependente de industrie. Toate părţile interesate din domeniul aviaţiei, inclusiv, dar fără a se limita la companiile aeriene, aeroporturile, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi producătorii aerospaţiali, precum şi toţi participanţii din lanţul valoric, se confruntă cu provocări ce presupun continuitatea afacerii şi chiar supravieţuirea ei.

Aduc în discuţie subiectul companiei aeriene româneşti Blue Air, care avea probleme de ceva vreme - anunţul de marţi, 6 septembrie 2022, că toate zborurile operate de compania aeriană vor fi anulate, a luat prin surprindere pe toată lumea de pe piaţa locală. Aceasta a inclus atât clienţii, cât şi piaţa formată din operatorii aerieni şi turoperatori.

Ministerul Mediului, prin Agenţia Fondului pentru Mediu, a dispus îngheţarea finanţelor companiei din cauza faptului că aceasta nu şi-a achitat o datorie de 28 de milioane de lei. Ca răspuns, firma a declarat că toate zborurile vor fi oprite până la ridicarea reţinerii. A doua zi, Ministerul Mediului a aprobat deblocarea conturilor Blue Air şi a dispus reeşalonarea datoriilor pe o perioadă de 12 luni.

Ar fi trebuit să se implementeze soluţii din timp, ştiut fiind că în perioada anterioară s-a trecut prin multe circumstanţe dificile, în afară de criza COVID, a existat o perioadă în care au existat probleme legate de serviciile la sol şi de lipsa personalului de zbor. Alte companii aeriene au anulat, de asemenea, zboruri din diverse motive. Dar nu am auzit niciodată ca o companie aeriană să îşi anuleze toate zborurile, aşa cum au făcut-o cei de la Blue Air.

Pentru a nu crea complicaţii pentru pasageri, atât autorităţile statului, cât şi Blue Air au fost obligate să respecte legile şi să ajungă la un acord. Acest lucru sugerează că nu au fost luate toate măsurile până în ultima secundă pentru a preveni această problemă, iar acum compania Blue Air dă vina pe autorităţi, iar autorităţile dau vina pe Blue Air, ceea ce nu cred că este cea mai bună poziţie.

În ciuda afirmaţiei companiei, potrivit căreia notificarea se aplică doar avioanelor care plecau de pe aeroporturile naţionale, clienţii de pe aeroporturile naţionale şi internaţionale au fost nevoiţi să se descurce singuri, găsind rute alternative spre casă. Sute de pasageri se aflau, deja, la porţile de îmbarcare pentru zborurile de întoarcere spre casă, când au aflat că zborul lor a fost anulat.

În aceste condiţii, pasagerii trebuie să suporte acest inconvenient, şi uităm că, până la urmă, ei sunt cei care susţin întreaga afacere şi, prin urmare, merită respect. Pasagerii, în această situaţie, vor rămâne cu un mare disconfort, inclusiv financiar. În consecinţă, reputaţia companiei are de suferit. Un tip de transport esenţial este cel aerian, bineînţeles, dacă sunt respecte toate liniile directoare.

S-a convenit repatrierea românilor cu ajutorul Tarom, care ar urma să primească 5 milioane de lei din banii de rezervă ai Ministerului Transporturilor. Chiar dacă compania naţională a fost desemnată să repatrieze cetăţenii, situaţia este complicată, deoarece Tarom ar trebui să aloce flotă şi personal pentru fiecare zbor şi să găsească un slot liber pe fiecare dintre aeroporturile unde sunt blocaţi românii, totul respectând propriul program de zbor.

În plus, Blue Air a emis un comunicat prin care îşi avertizează clienţii cu zboruri planificate până la 10 octombrie 2022 să nu ajungă la aeroporturile de plecare.

Pe lângă pasageri, companiile de turism care au contractat zboruri charter de la Blue Air sunt, de asemenea, sunt afectate în mod negativ şi trebuie să plătească despăgubiri turiştilor, ca urmare a anulării zborurilor Blue Air. Agenţiile de turism au puţine şanse să îşi recupereze banii în aceste zile din cauza obligaţiilor tot mai mari ale Blue Air faţă de furnizorii săi, care, potrivit informaţiilor oferite de oficialii companiei, se ridică la 230 de milioane de euro.

În toamna anului 2020, ministrul Lucian Bode, predecesorul lui Cătălin Drulă la Ministerul Transporturilor, a pus în aplicare O.U.G. nr. 139/2020, prin care statul a dat 300 de milioane de lei Companiei Blue Air, prin EximBank, bani pe care statul nu-i va recupera niciodată. Asigurările furnizate sunt mizere în comparaţie cu suma acordată de statul roman, 300 de milioane de lei - şase avioane învechite şi un teren în pădurea Băneasa, pe care nu se poate construi. Conform legislaţiei din 2020, statul ar trebui să deţină în acest moment 75% din Blue Air, aflată în insolvenţă. Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să se ocupe de acest acţionariat al statului.

Dacă nu avem spitale, şcoli noi, şosele, drumuri sau instituţii publice reformate, este pentru că furtul este predominant în România. Acest lucru este susţinut pe scară largă de parlamentari ai PNL şi PSD. Şi ţineţi cont că totul se face legal! Pentru că, odată ajunşi la putere, politicienii mediocri exploatează pârghiile guvernamentale pentru a oferi corporaţiilor şi escrocilor acces la fondurile publice!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Modificări la Ordonanţa de urgenţă pe energie"

În ultima vreme, România a trebuit să facă faţă mai multor crize suprapuse. IMM-urile au avut şi ele foarte mult de suferit de pe urma pandemiei, a războiului din Ucraina şi a crizei de pe piaţa energiei. Odată cu venirea iernii, lucrurile se pot înrăutăţi şi mai mult în lipsa unor modificări punctuale la Ordonanţa pe energie.

Vă supun atenţiei o serie de probleme cu care se confruntă IMM-urile şi care trebuie corectate cât mai repede. Plata în avans a energiei practicată de furnizori reprezintă o grea "încercare" pentru bugetul companiilor. Consider că interzicerea plăţii în avans a energiei practicată de furnizorii reprezintă o variantă care trebuie luată în calcul. În eventualitatea în care nu se poate interzice plata, atunci plata în avans să fie făcută pe maximum o lună, calculată ca medie pe trimestru. Am ales această variantă pentru că trimestrul I este iarna şi, după cum bine ştim, consumul este mai mare faţă de celelalte trimestre.

Cum credeţi că vor avea capacitatea de a efectua plăţi în avans societăţile aflate în proces de reorganizare? Conform Legii insolvenţei, plăţile la utilităţi se fac la trei luni. Efortul financiar de a face plăţi în avans pe trei luni ar fi semnificativ. Aceste companii riscă să reintre în insolvenţă. Nu cred că ne dorim acest lucru!

Neconcordanţele nu se opresc aici. Dacă se pretind garanţii colaterale în bani, atunci trebuie să dispară avansurile, dar menţinerea atât a garanţiilor, cât şi a avansurilor este de neimaginat.

Dacă nu se fac aceste modificări, se vor produce efecte în lanţ care vor afecta puternic în final economia, dar şi cetăţenii. Nu ne dorim ca după această iarnă să crească numărul falimentelor. Mediul de afaceri trebuie sprijinit şi susţinut cum se cuvine!

Domnul Viorel Salan:

"Termocentrala de la Mintia, o privatizare dubioasă"

Ultima analiză a Băncii Naţionale a României o spune foarte clar. Şocul inflaţionist vine din şocul pieţelor de energie. Peste jumătate din creşterea ratei inflaţiei în România provine din preţurile mari ale energiei.

Cum a luat naştere această criză? Politicile stimulative din perioada pandemiei, efortul de a menţine lanţurile de aprovizionare şi războiul au creat circumstanţele favorabile unei transmisii rapide a preţurilor mari la energie în restul preţurilor, în principal în cele ale alimentelor.

Desigur nu doar la noi a apărut acest fenomen. Mecanismul inflaţionist a funcţionat similar în toată Europa. Ceea ce a făcut diferenţa a fost maniera în care guvernele au decis să facă faţă acestei provocări.

Ce a făcut Germania când criza energetică a apărut şi a cuprins întreaga economie germană? În Germania, care doreşte intens să-şi "înverzească" economia, cărbunele acoperă încă până la un sfert din energia utilizată. În prezent, mai sunt conectate la reţeaua electrică 151 de termocentrale pe cărbune, iar ultima termocentrală pe cărbune a fost pusă în funcţiune anul trecut, lângă Dortmund. Guvernul german doreşte ca aşa-numita rezervă de reţea, adică centralele electrice care sunt de fapt destinate situaţiilor de urgenţă şi care nu fac parte din piaţa obişnuită a energiei electrice, să producă în această perioadă de criză.

Cum a răspuns România în faţa crizei energetice? România a închis unităţi de producere a energiei electrice fără să se pună mare lucru în loc, ceea ce am putea numi o politică de declin economic garantat. Un exemplu devenit clasic în acest sens este cazul Termocentralei de la Mintia.

După 50 de ani de activitate, deşi este obiectiv strategic, Termocentrala Mintia a intrat în insolvenţă din noiembrie 2019, a fost oprită în februarie 2021 şi a intrat în conservare în iunie 2021. La sfârşitul lunii august 2022, a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro, dar nu înainte să fie investiţi în retehnologizare peste 150 de milioane de euro.

Rămâne complet neclar de ce a fost aleasă această formă de privatizare prin închiderea termocentralei. De asemenea, este greu de înţeles de ce nu s-a ales ca soluţie alternativă pentru transformarea termocentralei iniţierea unui demers de finanţare cu bani din Fondul de Modernizare? Termocentrala ar fi putut continua să producă energie cu grupul retehnologizat până la sfârşitul crizei din energie şi până când ar fi fost realizate centrala pe gaze sau parcurile fotovoltaice. Dar în România, politica de criză energetică înseamnă, pe scurt, să închizi capacităţi de producţie fără să pui ceva nou în loc.

Cert este că statul român a făcut o afacere păguboasă când a decis să finalizeze vânzarea Termocentralei de la Mintia, iar cei care au avut cel mai mult de pierdut au fost, desigur, oamenii.

În Proiectul "Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050", pus în dezbatere publică, primul dintre cele opt obiective strategice enumerate se referă la "asigurarea accesului la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii". Din acest punct de vedere, măsura practică a închiderii Termocentralei de la Mintia nu se potriveşte deloc cu teoria strategică a Ministerului Energiei. De aici şi până la o evidentă absenţă de viziune nu mai este decât un pas. Dacă ar fi existat o viziune în interesul naţional al României, această termocentrală ar fi fost menţinută în reţeaua energetică de rezervă pentru a fi reactivată în situaţii de urgenţă cum este şi criza de acum.

În acelaşi timp, trebuie să constatăm că, între materiile prime, cărbunele ocupă încă o poziţie importantă. Ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40%, în 2010, la 35%, în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. În tot acest timp, datorită marilor consumatori, lumea şi-a dublat capacitatea de producere de energie prin arderea cărbunelui.

De asemenea, dacă ar trebui să gândim în termeni strategici, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o ţară sau regiune. Spre comparaţie, eolienele nu pot produce energie când vântul nu bate, funcţionarea panourilor solare este afectată de cerul plin de nori sau de întuneric, iar hidrocentralele depind de nivelul apei din râuri.

În aceste condiţii, să nu te pripeşti cu închiderile marilor unităţi producătoare de energie devine un test de maturitate şi discernământ politic!

Vrem că România să fie un important jucător regional în piaţa de energie? Vrem să obţinem independenţa energetică a României şi să transformăm ţara într-un hub energetic pentru regiune? Atunci, este obligatoriu să nu diminuăm capacitatea de producţie existentă, fără să punem mai întâi altceva mai bun în loc!

O remarcă se impune aici. În Europa, presiunile sunt ca statele emergente precum România şi Polonia să renunţe rapid la cărbune. Dar aici este rolul guvernelor de a găsi mereu soluţii în beneficiul naţiunilor ale căror destine le gestionează.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Antiromâni decoraţi cu «Steaua României»"

Aduc astăzi în discuţie acutizarea decăderii morale, a lipsei de scrupule şi pragmatismului Machiavellian manifestat din ce în ce mai evident de către preşedintele României.

Eu am îndoieli referitor la discernământul preşedintelui nostru, Klaus Werner Iohannis, aceste îndoieli fiindu-mi alimentate de numeroasele sale gafe cu un caracter evident antiromânesc, iar cireaşa de pe tort a fost decorarea lui Marian Ilici Lupu cu Ordinul Naţional "Steaua României".

Legea nr. 77 din 7 mai 1999 - Art. 1 descrie scopul acestui ordin:

(1) Se reinstituie Ordinul Naţional Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare, aduse statului şi poporului român.

(2) Unităţilor militare le poate fi conferit Ordinul Naţional "Steaua României" pentru fapte deosebite săvârşite în timp de pace sau pentru acte de eroism în timp de război.

(3) Ordinul Naţional "Steaua României" poate fi conferit şi cetăţenilor străini pentru contribuţia lor deosebita la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi de prietenie cu România sau pentru fapte şi servicii excepţionale aduse statului şi poporului român.

Cine este acest Marian Ilici Lupu, care a fot decorat cu cel mai înalt ordin românesc şi ce servicii excepţionale a oferit el poporului şi ţării noastre?

Acest Marian Ilici Lupu a fost preşedintele Parlamentului Moldovean şi a fost preşedintele interimar al Republicii Moldova, născut politic în Partidul Comunist al lui Voronin, duşman declarat al limbii române. Marian Lupu susţine ideea privind existenţa poporului şi naţiunii moldoveneşti şi faptul că Republica Moldova, din punctul de vedere al construcţiei naţionale, al construcţiei politice reprezintă o entitate distinctă faţă de România. Marian Lupu se opune unirii Republicii Moldova cu România.

În anul 2013, când Traian Băsescu i-a îndemnat pe moldoveni să se unească cu România, realizând astfel şi integrarea europeană, Lupu a declarat "Niciodată! Moldovenii au identitatea lor. După aproape 23 de ani de independenţă, sondajele arată că 80% se consideră moldoveni". În anul 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, el a declarat că "Unirea este o iluzie, iar statalitatea, suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova sunt lucruri sfinte".

Acest Lupu, catalogat de presa din Republica Moldova şi România drept antiromân, primeşte din partea preşedintelui României cel mai înalt ordin al statului, pentru contribuţia lui deosebita la dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi de prietenie cu România sau pentru fapte şi servicii excepţionale aduse statului şi poporului român.

Permiteţi-mi, deci, să fiu în continuare sceptic în ceea ce priveşte luciditatea politică şi discernământul preşedintelui nostru, Klaus Werner Iohannis.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Salariul minim la nivelul Uniunii Europene, susţinut şi de PSD în România, devine realitate"

În calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, vă anunţ că proiectul PSD iniţiat în urmă cu doi ani pentru instituirea salariului minim european a fost aprobat de către Parlamentul European.

Aşadar, Uniunea Europeană a dat undă verde unui salariu minim european de 50% din valoarea salariului mediu pe economie din fiecare stat membru. Această decizie va fi adoptată în cadrul unei Directive care va deveni obligatorie pentru fiecare stat membru. Directiva trebuie implementată în următorii 2 ani.

Aplicarea deciziei UE privind salariul minim european va conduce, în România, la o creştere cu 500 de lei a salariul minim, adică puţin mai mult decât a propus recent PSD, respectiv 3.050 lei în loc de 3.000 de lei.

Ceea ce doresc eu şi colegii mei parlamentari şi din Guvern, este să adoptăm cât mai rapid şi noi această normă europeană, astfel încât să intre în vigoare în mai puţin de 3 luni, de la 1 ianuarie 2023. Astfel, mecanismului recomandat în Directivă, prin care salariul minim este stabilit la 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie, ar conduce la o creştere a venitului minim, de la 1 ianuarie 2023, la o valoare apropiată de 3.000 lei brut, aşa cum a propus recent PSD pe baza datelor economice existente din România. Pentru a se întâmpla acest lucru, PSD va susţine în Coaliţia de guvernare ca Guvernul şi Legislativul să adopte chiar din acest an, prevederile Directivei europene adoptate recent de Parlamentul European cu privire la salariile minime adecvate din Uniunea Europeană.

Directiva adoptată recent de Uniunea Europeană confirmă că analiza economică a PSD a fost corect fundamentată, iar majorarea propusă este adecvată în contextul social existent. De altfel, şi deciziile din domeniul energetic prezentate recent de reprezentanţii Comisiei Europene au atestat justeţea propunerilor promovate de PSD în acest domeniu, precum plafonarea preţurilor şi introducerea unei contribuţii de solidaritate pe profitul excesiv al companiilor din sectorul energetic.

Conform Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, statele membre se pot ghida pentru evaluarea gradului de adecvare al salariilor minime legale "în raport cu nivelul general al salariilor brute de 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut."

Vă reamintesc că Partidul Social Democrat a susţinut încă din 2020, din perioada Guvernului Orban, introducerea unui salariu minim european reprezentând 60% din media salarială naţională la nivelul fiecărui stat membru. Atunci, în contextul pandemiei şi al liberalizării pieţei de energie, PSD a decis să acţioneze la nivelul instituţiilor europene pentru a institui o protecţie socială minimă la nivelul Uniunii Europene, prin intermediul unei petiţii publice şi a unei campanii publice de convingere derulate de toţi europarlamentarii social-democraţi din România.

Şi atunci, şi acum, cu atât mai mult susţinem instituirea salariului minim european, astfel încât fiecare cetăţean să aibă parte de o minimă creştere a nivelului de trai.

Introducerea salariului minim european va limita exodul social şi va crea oportunităţi egale la nivel european. Mai mult, toate studiile arată că majorarea salariilor minime contribuie la creşterea productivităţii muncii la nivelul întregii economii.

În cele 9 luni de guvernare, prin combinarea măsurilor de stimulare economică cu măsurile sociale, PSD a reuşit să acopere în mare măsură costurile generate de inflaţie. Fiecare român are dreptul la un standard de viaţă decent şi acces la servicii publice de calitate.

Doamna Elena Stoica:

"Lecţiile preţioase ale vieţii şi activităţii Reginei Elisabeta a II-a"

Liderii lumii au adus, ieri, un ultim omagiu celui mai longeviv monarh britanic, defuncta Regină a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, în cadrul unor ceremonii fără precedent.

Odată cu decesul Reginei, a dispărut, fără îndoială, un simbol al decenţei şi eleganţei, a stabilităţii, răspunderii şi responsabilităţii. Este greu de crezut că va mai exista o femeie care să definească atât de complex şi distins în acelaşi timp, conceptul de echilibru, atât în rigorile politice impuse de monarhie, cât şi în viaţa zbuciumată a familiei Casei Regale britanice.

Elisabeta a II-a a fost primul monarh britanic care a marcat 70 de ani de la urcarea pe tron, ani în care fosta suverană a condus destinele britanicilor şi a ţărilor din Commonwealth, ceea ce ne stârneşte sentimentul de admiraţie, nu doar prin modul inspirat şi înţelept în care s-a impus pe scena politică mondială, ci şi prin imaginea sa plăcută, dezirabilă şi respectabilă, un model de urmat pentru foarte mulţi cetăţeni ai lumii.

Încoronarea Reginei Elisabeta a II-a, în 1952, a coincis cu începutul erei curselor aeriene comerciale, fapt care i-a permis acesteia să devină conducătorul de stat ce a efectuat cele mai multe vizite oficiale.

Extrem de interesant este faptul că, în cele şapte decenii cât a fost Regină, Elisabeth a făcut mai mult de 130 de vizite în străinătate, toate fără să deţină paşaport. Motivul este acela că paşapoartele britanice sunt emise în numele ei, regina neavând nevoie de un asemenea document.

Cu siguranţă, nimic nu va mai fi la fel după dispariţia Reginei, cu adevărat un simbol al puterii şi un diplomat discret pe scena politicii internaţionale, un model de inspiraţie, unic, într-o lume în continuă dezumanizare şi descreştere morală şi socială a umanităţii.

Regina Elisabeta a II-a lasă întregului mapamond un ansamblu de lecţii vitale pentru fiecare, de la şefi de stat, la oameni simpli, fără pregătire şi fără pretenţii. Viaţa şi activitatea fostei suverane vor rămâne, cu certitudine, în istorie pentru totdeauna, iar felul în care le-a orchestrat vor fi, fără îndoială, transpuse în adevărate lecţii de diplomaţie pentru generaţiile viitoare.

În ceea ce priveşte cumpătarea, înţelepciunea, respectul şi capacitatea de a sintetiza şi a discerne între bine şi rău, sunt elemente cheie necesare în orice nivel de relaţionare cu cetăţenii unei ţări, inclusiv a noastră.

God save the Queen!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

Jaful banului public a atins, în România, cote inimaginabile, existând, deja, o complicitate tacită între toate instituţiile care ar trebui să ne protejeze pe noi, cetăţenii, împotriva acestor "băieţi deştepţi".

Decizia Autorităţii de Reglementare în Energie, ANRE, de a desemna producătorul naţional de gaze, Romgaz, drept Furnizor de Ultimă Instanţă (FUI) de gaze, calitate care va obliga compania să preia în portofoliu clienţii finali care rămân fără furnizor, este încă un tun financiar dat pe spinarea românilor!

Cum este posibil ca decizia Comitetului de Reglementare al ANRE să fie dată fără o analiză temeinică a faptului că Romgaz nu deţine infrastructura necesară gestionării unui număr mare de clienţi finali, care ar putea fi preluaţi în regim de furnizare de ultimă instanţă, adică un sistem informatic, personal specializat, contracte încheiate cu cei 37 de operatori de distribuţie, software-uri pentru determinarea profiluri de consum?

Cine va avea de câştigat după ce Romgaz a fost obligată să vândă producţia de gaze la un preţ reglementat de 150 lei/MWh către furnizori şi CET-uri, iar acum trebuie să-şi răscumpere gazele la un preţ de 1.243,19 lei/MWh pentru consumatorii care au rămas fără furnizori?

Desigur, aceiaşi "băieţi deştepţi" care, de data asta, au băgat această decizie direct sub nasul membrilor Comitetului de reglementare al ANRE!

Cine are de pierdut? Noi, cu toţii!

Cine o să vândă rapid şi pe bani mulţi, nişte software-uri de gestiune a clienţilor către Romgaz?

Cine o să vândă sau o să închirieze nişte clădiri, rapid şi pe bani mulţi, pentru call center-urile pe care trebuie să le realizeze Romgaz?

Acest jaf instituţional generalizat trebuie oprit!

Iar noi, cei de la AUR, vom face asta, pentru că România este a românilor, şi nu a băieţilor deştepţi!

Domnul Daniel Tudorache:

"De acum, Regina va domni veşnic în ceruri!"

Am avut privilegiul să fim contemporani unei legende, unui simbol al regalităţii, stabilităţii, o femeie care a domnit şi a condus monarhia Regatului Unit 70 de ani şi, totodată, suntem martorii unor momente istorice culminante, trecerea acestei mari Regine Elisabeta a-II-a în nefiinţă şi proclamarea Prinţului Charles al III-lea ca Rege.

Ieri, 19 septembrie 2022, Regatul Unit şi întreaga lume si-au luat adio de la suverana care a domnit 70 de ani.

România a iubit-o pe Regină şi a stimat mereu Casa Regală a Marii Britanii, iar între cele două state s-au legat de-a lungul anilor relaţii de prietenie şi diplomatice fructuoase şi din prisma regalităţii.

Prinţul Charles, proclamat Rege la Regatului Unit, a fost şi este o prezenţă constantă în România, un mare iubitor al ţării noastre, declarându-şi public iubirea şi preţuirea pentru România în repetate rânduri, achiziţionând de-a lungul timpului mai multe proprietăţi în Maramureş şi Transilvania, a înfiinţat o fundaţie în ţara noastră şi s-a transformat un ambasador al României în lume.

Regina Maria a României a fost născută în 1875 în Anglia. Deviza Reginei Maria a României a fost "România în gând, inimă şi suflet", a crezut în România modernă şi unită, a întărit relaţiile României cu Occidentul şi a avut un rol crucial în destinul şi evoluţia României. Vizitele sale externe au determinat mulţi lideri europeni să aibă o atitudine favorabilă faţă de România. Patriotismul Reginei Maria rămâne un model şi o sursă de inspiraţie pentru noi toţi.

Iată, deci, că relaţiile diplomatice ale României şi Regatului Unit dăinuie, din perspectiva monarhiei, cel puţin de la nivelul anilor 1893-1895.

În final, doresc să aduc un omagiu celei care a fost suverana Regatului Unit 7 decenii şi care de astăzi a părăsit Regatul pământesc şi va domnii în Regatul Ceresc, alături de Regina Maria a României.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Transportul aerian de călători trebuie să revină la normal. Efectele negative pentru români şi România sunt importante!"

Mi-aş fi dorit să observ mai multă implicare în rândul autorităţilor din România în ceea ce priveşte perturbările puternice ale transportului de călători din şi către România. De mai bine de 5 luni, aproape toate zborurile planificate au plecat cu întârzieri semnificative. De asemenea, mii de zboruri au fost anulate intempestiv şi sute de mii de călători au rămas blocaţi prin aeroporturi, din ţară sau din străinătate. Privind de la televizor ştirile despre haosul din aeroporturi, poate părea o chestiune fără prea mare importanţă, însă mi-aş dori ca factorii responsabili să se pună în pielea românilor care află că zborul lor a fost anulat, care nu au bani să cumpere bilete de 10 ori mai scumpe la altă companie, iar statul român nu mişcă un deget pentru a îndrepta această situaţie.

Miile de zboruri anulate nu înseamnă doar sute de mii de români necăjiţi pentru că au economisit un an întreg ca să meargă în vacanţă, iar concediul lor a devenit un coşmar. Miile de zboruri anulate au descurajat sute de mii de români care muncesc în străinătate ca să vină peste vară acasă la părinţi şi copii. Câţi îşi pot permite să cumpere bilete dus-întors care costă până la o mie de euro? Vă garantez că cei mai mulţi renunţă şi consideră că este mai bine ca banii aceştia să-i trimită acasă familiilor. Oare nu v-aţi întrebat de ce zeci de mii de copii au mers în prima zi de şcoală singuri, fără să aibă alături pe mama sau pe tata?

Apoi, cu această nesiguranţă în transportul aerian, mă întreb câţi investitori străini sau câţi turişti străini se mai gândesc să vină în România. Aş mai adăuga la acest context de anormalitate, atitudinea unor companii aeriene care nu au acordat niciun fel de asistenţă călătorilor români abandonaţi prin aeroporturi. Despre rambursarea preţului biletelor sau respectarea Regulamentului european privind drepturile călătorilor nici nu mai are sens să vorbim!

Pentru situaţia neplăcută, companiile aeriene dau vina pe aeroporturi, iar companiile aeroportuare pe companiile aeriene. Dacă, într-adevăr, problemele sunt legate de capacitatea aeroportuară, mi-aş dori să văd Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii luând la bani mărunţi administraţiile aeroporturilor româneşti şi, acolo unde se impune, să se realizeze imediat investiţiile necesare. Dacă însă problemele sunt cauzate de companiile aeriene, de înţelegeri neconcurenţiale între acestea sau de practici înşelătoare, atunci soluţia trebuie să vină tot din partea autorităţilor române.

Să nu ne înţelegem greşit! Nu doresc să văd companii aeriene care dispar din România şi nici aeroporturi închise! Dimpotrivă, vreau să văd că piaţa transportului aerian se bucură de o concurenţă loială, de multe companii care prestează servicii de calitate, la preţuri accesibile tuturor românilor!

Domnul Vasile Nagy:

"Organizaţiile sindicale"

Potrivit definiţiei legale prevăzută de Legea dialogului social, sindicatul este o formă de organizare voluntară a angajaţilor, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul.

Sindicatele din România reprezintă organizaţii fără caracter politic, constituite pentru apărarea şi promovarea intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor şi ale drepturilor acestora, prevăzute în legislaţia muncii şi în contractele colective de muncă, fiind independente faţă de organele de stat, faţă de partidele politice şi faţă de oricare alte organizaţii.

Atunci când vine vorba despre drepturile angajaţilor, cea mai eficientă formă de organizare dovedită de-a lungul timpului este sindicatul.

Rolul acestuia este apărarea drepturilor şi promovarea intereselor de natură profesională şi socială a angajaţilor, negocierea unor condiţii decente şi echitabile de muncă şi salarizare atât la nivel individual, cât şi colectiv.

Sindicatele pot asista angajatul la negocierea şi încheierea contractelor individuale de muncă, pot participa la negocierea colectivă, la acţiuni colective mitinguri, proteste, greve, reprezintă şi apără interesele angajaţilor în faţa instituţiilor publice şi a instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, sindicatele mai pot acţiona şi prin organizarea activităţilor de tip ştiinţific, cultural artistic sau a cursurilor de pregătire şi de calificare profesională, prin organizarea şi sprijinirea asociaţiilor şi cluburilor sportive, precum şi a unităţilor economico-sociale ale acestora.

Unul dintre cele mai importante roluri ale sindicatului, reprezentantul salariatului, este libertatea să întreprindă orice acţiune prevăzută de lege pentru promovarea intereselor şi apărarea drepturilor membrilor săi.

Afilierea sindicală a fost statică sau în declin în ultimii ani în România din cauza faptului că atragerea de salariaţi mai tineri a stagnat sau a înregistrat o scădere.

Sindicatele au nevoie să dezvolte noi strategii şi tactici pentru a contracara scăderea numărului de membri, iar membrii existenţi trebuie să devină mai activi, astfel încât sindicatul să poată atrage mai mulţi membri, pentru că oricine doreşte să fie tratat corect la locul de muncă şi nu doreşte să se confrunte cu discriminarea, cu prejudecăţi sau persecutare de către managerul sau angajatorul său.

Sindicatele au luptat întotdeauna pentru condiţii echitabile la locul de muncă, fiind dedicate promovării echităţii, şi pot asigura condiţii echitabile la locul de muncă dacă beneficiază de sprijinul salariaţilor.

Angajatul are nevoie de afilierea sindicală ca element de încredere, reuşind să obţină beneficii, încrederea că în momentele dificile sindicatul va fi alături de el, încrederea că sindicatul îi va promova interesele.

Este necesar ca aceste organizaţii sindicale să discute despre problemele reale ale salariaţilor, despre lucrurile care chiar contează, nu doar despre salariu, ci despre egalitate şi tratament echitabil la locul de muncă.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Teatrul Hirschl - când patrimoniul cultural încurcă"

Subiectul actualei declaraţii se referă la soarta patrimoniului cultural într-o "societate de piaţă", cum devine, pe zi ce trece, societatea românească, în care tot ce ţine de moştenirea culturală, materială sau simbolică este judecat doar prin prisma valorii sale de piaţă, iar piaţa e nemiloasă cu ea, şi nu doar în România. Lucrurile sunt mai grave la noi din cauza unei prelungite treceri la "economia de piaţă", care relativizează totul, începând cu dreptul de proprietate.

Un caz de manual, în acest domeniu ceţos, dar extrem de profitabil, este cel de la Arad, legat de clădirea Teatrului Hirschl. Aceasta a fost construită de Iakob Hirschl şi lăsată prin testament comunităţii arădene, deci, cel puţin în teorie, bun public. Este, alături de Teatrul din Oraviţa, cel mai vechi teatru "din piatră" de pe actualul teritoriu al României.

Cazul, cunoscut în oraş, care a făcut obiectul mai multor anchete şi articole în presa locală, este rezumat în felul următor de Gheorghe Schwartz, cel care mi l-a semnalat: "Fiind situat în centrul municipiului Arad, tentează poziţia, dar, fiind monument istoric, nu poate fi demolat. Aşa că, este ajutat să se prăbuşească singur, existând şi un proiect pentru un bloc pe acest teren. La un moment-dat, dispărând testamentul, au apărut nişte urmaşi. Nefiind în stare să-l renoveze, (urmaşii) l-au oferit (la început gratis, apoi la un preţ modic) primăriei. Dar toate instituţiile care ar fi avut dreptul de preemţiune - Primăria, Consiliul Judeţean, Ministerul, Inspectoratul judeţean - s-au dezis de acest drept. La începutul anului 2021, clădirea, aflându-se într-o stare jalnică, dar cu structura de rezistenţă încă viabilă, am început o campanie pentru a mai salva acest simbol al culturii naţionale."

Este clasicul mod de operare al "criminalilor de patrimoniu", aceasta în ciuda modificărilor aduse în timp legilor din domeniu. Există o clară complicitate între stat şi privat în domeniul patrimoniului cultural material, o complicitate în rău, nu în bine, din păcate. Că nu este treaba pieţei să servească binele public, deşi reglementarea funcţionării ei priveşte tocmai acest aspect, al rezolvării conflictului între exigenţele ei şi binele public, tinde să devină scuza universală.

Văd că sunt zone în România în care se construieşte cu sârg un soi de Rai "liberal", şi asta nu este nicio aluzie la culoarea politică a celor care le păstoresc, rai din care "binele public" este alungat, deşi respectivele administraţii, locale şi judeţene, trăiesc şi funcţionează din banii contribuabililor, care nu primesc nimic în loc, pentru că viaţa lor nu se rezumă doar la relaţii de piaţă. Este un proces de ştergere, lentă, dar sigură, a reperelor care dau identitate locurilor şi oamenilor care vieţuiesc acolo. Poate pentru mulţi faptul că în clădirile de patrimoniu disputate de la Arad au avut loc evenimente la care au participat personalităţi precum Mihai Eminescu nu mai contează. Ne lepădăm de orice moştenire care nu ne umple conturile.

Poate că administraţia din Arad va găsi timp să apeleze la fondurile din PNRR, şi să facă din teatrul Hirschl un punct de referinţă în peisajul cultural şi arhitectural al oraşului, pentru că, până la urmă, dreptul de preemţiune este universal, nu este doar pentru unii, şi pentru alţii, nu. Un exemplu în acest sens este Vila Florica, acolo unde liberalismul românesc îşi serbează an de an aniversarea. În 2017 am exercitat dreptul de preemţiune al statului român şi astfel Ansamblul Brătianu din Ştefăneşti-Argeş a putut fi păstrat în circuitul public. Am demonstrat astfel că, dacă se vrea, se poate!

Această declaraţie politică este şi un gest de solidaritate cu reprezentanţii societăţii civile arădene şi de apreciere a eforturilor lor pentru salvarea patrimoniului cultural arădean. Moştenirea culturală, felul în care o apărăm şi o promovăm dau măsura identităţii noastre, naţională şi europeană, deopotrivă. Societatea de piaţă nu duce nicăieri, şi nici nu construieşte identităţi şi solidarităţi.

Domnul Beniamin Todosiu:

"Pensionarii români merită respect şi pensii decente!"

PNL şi PSD s-au întrecut pe rând, în ultima perioadă, în promisiuni faţă de cei peste 5 milioane de pensionari din România. Toate acestea au rămas doar vorbe, iar tot mai mulţi vârstnici se văd în pragul sărăciei din cauza creşterilor de preţuri la alimente şi utilităţi.

Pensia românului de rând nu mai face faţă valurilor de scumpiri, iar acest lucru o arată foarte clar datele Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, pensia medie a ajuns la 1.850 de lei, după ce a crescut cu 11 procente în decurs de un an. Dar, dacă ne uităm doar în acest an la faptul că inflaţia a ajuns la peste 15%, este clar că majorările de pensii nu au cum să acopere scumpirile.

Coaliţia sărăciei PSD-PNL promite majorarea pensiilor românilor cu 8%, un procent care arată ipocrizia celor care guvernează România. Într-o explicaţie simplă, rata inflaţiei este în prezent la 15,32%. Potrivit legii, acest procent al inflaţiei ar trebui luat în considerare în calculul majorării pensiilor din 1 ianuarie 2023. Acest lucru demonstrează că acea creştere promisă de PSD şi PNL nu va acoperi nici măcar inflaţia, adică creşterile de preţuri din ultima perioadă.

În tot acest timp, această coaliţie toxică PNL-PSD continuă să protejeze specialii României, pensionarii care încasează mii de euro în fiecare lună. Astfel, pensiile speciale au crescut de 160 de ori mai mult decât pensia medie, iar numărul celor care se bucură de aceste beneficii se îngroaşă de la an la an.

Efortul bugetar pentru plata pensiilor speciale a crescut la peste 10 miliarde de lei, faţă de aproximativ 6,3 miliarde de lei cât s-au cheltuit în 2016. Aproape s-au dublat aceste sume.

Vechea clasă politică ne spune public că îşi doreşte desfiinţarea acestor pensii, însă în realitate ele au tot crescut şi s-au adăugat noi categorii de pensionari speciali. Am văzut în ultima perioadă colegi parlamentari care duc o luptă pe reţelele de socializare împotriva pensiilor speciale, deşi, cu ceva vreme în urmă, se grăbeau să le voteze cu două mâini.

În tot acest timp, Legea USR privind eliminarea pensiilor speciale este ţinută de peste 4 luni la sertar de conducerea Parlamentului şi nu este introdusă în dezbatere.

Acestea sunt dovezile reale că PSD şi PNL protejează specialii şi nu le pasă de pensionarii de rând. Nu vor echitate şi respect pentru pensionarii care au muncit o viaţă, iar în final încasează o pensie de mizerie.

Fac un nou apel public pentru crearea unui consens politic care să ducă la eliminarea pensiilor speciale şi astfel să aducem echitatea între pensionarii români!

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român - «Suveranitatea şi UE»"

Asistăm, neputincioşi, popor oropsit, la o sarabandă a preţurilor şi a facturii utilităţilor fără precedent.

Nimănui nu-i pasă de poporul român!?

În ţară, furnizorii, fără oprelişti, măresc preţul serviciilor oferite, în ritm halucinant, provocând drame inimaginabile, tragedii pentru familiile şi oamenii care muncesc, ale şomerilor sau ale pensionarilor, toţi fiind disperaţi să procure banii pentru ca să plătească facturile care înregistrează sume ce depăşesc cu mult şi foarte mult valoarea veniturilor celor sus menţionaţi.

România, spoliată şi supusă presiunilor bogaţilor europeni, a trecut, după cum bine ştim, de la a zecea economie din EU în 1989, la stadiul de imensă piaţă de desfacere şi de ţară colonie.

Au fost vândute şi au fost distruse şi comercializate la fier vechi fabrici, uzine, combinate, sisteme de irigaţi şi de hidroameliorări, spitale şi şcoli, structuri şi infrastructuri militare şi civile de interes strategic. Toate acestea s-au produs fără ca să fie tras cineva la răspundere pentru distrugerea sau pentru nerespectarea clauzelor contractuale de privatizare.

Statul nu manifestă dorinţa de a-şi apăra poporul, interesele şi cetăţenii săi.

Deşi este negată vehement, realitatea unei Uniuni Europene cu două viteze, în care românii sunt consideraţi un popor de mâna a doua, este evidentă prin ultimele măsuri impuse de Bruxelles şi adoptate urgent de un guvern obedient prin acte normative cu aplicabilitate aproape imediată.

Cei 250 kW/oră stabiliţi prin O.U.G. nr. 119/01.09.2022, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 864/01.09.2022, sunt alocaţi unei locuinţe româneşti, încălzite din surse tradiţionale. Acestea sunt ruşinos de mici faţă de cotele alocate unor gospodării din ţări dezvoltate precum Germania, Belgia, Danemarca, care folosesc energia electrică în mod generalizat, în gospodării.

Cum sunt egale, în aceste condiţii, statele în interiorul Uniunii?

Cum se asigură drepturi egale tuturor cetăţenilor din interiorul graniţelor Uniunii Europene?

Cum explică Guvernul această situaţie?

Să ne fie ruşine la toţi, ne comportăm ca nişte laşi!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 192.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; de la 11.00 la 11.30 pauză şi de la 11.30 vot final. Bănuiesc că nu va mai rămâne aşa! Iar la încheierea şedinţei de vot final - cele două şedinţe, cea a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Înainte, domnule Moşteanu, de a vă da cuvântul, daţi-mi voie să vă citesc iniţiativele legislative pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 168 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; PL-x 150/2022; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel încât toată dezbaterea noastră de săptămâna trecută şi-a găsit finalul acum.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Bună dimineaţa!

La fel cum am cerut şi săptămâna trecută, la fel cum am cerut şi ieri, domnule preşedinte de şedinţă vă rog să supuneţi la vot scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 442/2022 (Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii), e vorba de Legea CSM.

USR a cerut în repetate rânduri, mai cerem şi acum, să scoatem de pe ordinea de zi şi să aşteptăm avizul Comisiei de la Veneţia, aşa cum a cerut şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Deci vă rog să dăm un vot pentru scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 442/2022.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doriţi să interveniţi, doamna Morar? Acum?

Vă rog.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Motivaţia pentru scoaterea proiectului PL-x 442/2022 de pe ordinea de zi nu este sustenabilă, întrucât raportul APCE nu solicită acest aspect. Raportul APCE este preponderent pozitiv pentru România şi reflectă un proces de evaluare aplicabil tuturor ţărilor membre ale Consiliului Europei, nu doar României. Procesul de evaluare APCE este diferit de procesul de monitorizare în domeniul justiţiei desfăşurat de Comisia Europeană.

Ministerul Justiţiei lucrează în coordonare cu Comisia Europeană în cadrul MCV şi sunt chestiuni care trebuie îmbunătăţite vizavi de aceste aspecte şi asta se întâmplă acum, în dezbaterea parlamentară din comisia specială de analiză a acestui pachet legislativ.

În concluzie, nu este nevoie de o nouă sesizare a Comisiei de la Veneţia, în adoptarea acestui pachet legislativ, întrucât raportul pe care l-a citat antevorbitorul meu vorbeşte despre faptul de a se ţine cont de recomandările de până acum pe care Comisia de la Veneţia le-a dat, la fel şi raportul GRECO, iar noi suntem datori, în dezbaterea parlamentară, să ţinem cont de acest aspect.

Mai mult decât atât, nu se doreşte decât a se crea o temă falsă. USR a avut la dispoziţie, în timpul cât a condus Ministerul Justiţiei, în anul 2021, să sesizeze in integrum pe proiectele de lege în cauză Comisia de la Veneţia, şi nu a făcut-o. Din nou doreşte doar o tergiversare şi invocă aspecte care nici măcar nu sunt reale şi sunt lipsite de adevăr.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vom avea ocazia să dezbatem când ajungem la proiectul de lege.

Doamna Consuela Florea.

Pe procedură.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Îi reamintesc domnului preşedinte de şedinţă că în momentul în care un lider de grup cere scoaterea de pe ordinea de zi trebuie să facem vot pe această cerere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să facem şi vot!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Dezbaterea pe fondul proiectului este la dezbateri, aşa cum scrie şi în Regulamentul de desfăşurare a şedinţelor Camerei Deputaţilor.

Deci, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să respectaţi Regulamentul şi să facem un vot pe ce am cerut mai devreme.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vom face un vot, domnule Moşteanu, doar că sunt intervenţii pe procedură, ca urmare a intervenţiei dumneavoastră, şi eu nu pot să încalc Regulamentul, să nu le dau cuvântul.

Ajungem şi la vot, domnule Moşteanu! (Vociferări.)

Nu mă certaţi, că o să confund numele, din Consuela în Consuelo, şi nu e bine!

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Aţi solicitat scoaterea de pe ordinea de zi motivând că trebuie să aşteptăm avizul Comisiei de la Veneţia. OK! Eu despre acest motiv... (Vociferări.)

Vă rog, mergeţi în bancă! Acum eu iau cuvântul! (Râsete.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vă rog să dăm vot, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Consuela Florea, să ştiţi că îmi place despre dumneavoastră!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vă rog să daţi un vot!

Doamna Oana-Consuela Florea:

Bun!

Deci tot aud de o săptămână treaba asta...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe scurt!

Doamna Oana-Consuela Florea:

...cu Comisia de la Veneţia...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe scurt, doamna Consuela Florea!

Doamna Oana-Consuela Florea:

Asta a fost susţinerea liderului de grup! Trebuie să lămurim.

Nu trebuie cerut, dragi colegi, avizul Comisiei de la Veneţia. De ce? Pentru că noi facem aceste legi ca să vrem să ridicăm MCV-ul, ca în toamnă, la sfârşitul lui octombrie, să intrăm în Schengen.

Comisia de la Veneţia este un organ consultativ al Consiliului Europei! MCV-ul ţine de Uniunea Europeană, iar Guvernul României, în speţă Ministerul Justiţiei, lucrează îndeaproape cu Comisia Europeană pentru ridicarea MCV-ului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Aş spune mai multe.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Gata!

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. (Vociferări.)

Acum mă certaţi că nu dau drumul la vot!

Vă rog, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc.

Florin Iordache ar fi mândru de discipolii lui! (Râsete. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 442/2022.

Vot, vă rog.

Cu 139 de voturi contra, 72 pentru, propunerea dumneavoastră nu a fost adoptată.

Daţi-mi voie să remarc ecranele noi şi mari pe care le avem. E totuşi o îmbunătăţire.

Trecem şi intrăm în ordinea de zi.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 454/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dacă nu, dau cuvântul domnului Solomon, Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului comun.

Şi la mulţi ani, domnule deputat!

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 în scopul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Uniunii Europene nr. 1152/2019 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor de muncă în Uniunea Europeană şi a Directivei Uniunii Europene nr. 1158/2019 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor.

Astfel, se urmăreşte consolidarea cadrului legal privitor la drepturile salariaţilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă reglementate prin Codul muncii, precum şi în cadrul raporturilor de serviciu, aşa cum sunt statuate de prevederile Codului administrativ, din perspectiva necesităţii de aliniere a legislaţiei naţionale de profil la normele şi exigenţele europene, incidente în materie, în contextul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, aşa cum a fost ratificat prin Legea nr. 157/2005, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisiile propun plenului adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise şi respinse prezentate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Axinia Adrian-George, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi susţinem drepturile lucrătorilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Luni, 1 august 2022, era termenul-limită până la care statele membre ale UE trebuiau să transpună în legislaţia naţională directive privind transparenţa şi previzibilitatea condiţiilor în muncă. La noi s-a depăşit termenul. Probabil că dacă era vreun alt interes ne mişcam mult mai repede. Nu şi când este vorba despre interesul, drepturile salariaţilor şi ale funcţionarilor publici.

Un alt aspect pe care vi-l expun este faptul că de obicei aceste directive intră în circuitul legislativ din partea Guvernului. De data aceasta a intrat strict ca iniţiativă a colegilor senatori şi deputaţi ai PSD. Remarcăm încă o dată resursele inepuizabile ale colegilor de la PSD, prin care îşi îmbunătăţesc palmaresul legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acceptăm felicitările dumneavoastră.

Domnul Seidler, Grupul USR.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Avem un exemplu-şcoală de folosire a funcţionarilor publici, deci a instituţiilor statului, în interesul partidului.

Da, aţi auzit bine! Folosirea funcţionarilor publici în interesul partidului! Pentru că acest proiect de lege a fost scris în Ministerul Muncii şi a fost servit pe tavă iniţiatorilor.

De aceea nici nu a dorit să ia cuvântul nimeni din partea iniţiatorilor, pentru că nu ştiu ce să spună despre el, pentru că nu au scris ei proiectul.

Dacă vă uitaţi la expunerea de motive şi la avizul Consiliului Legislativ acest proiect de lege este neconstituţional, dacă cunoaştem jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

În plus, aşa cum s-a spus, cum reuşim oare aproape de fiecare dată să ne punem în situaţia de a fi la limita infringementului?

Cum, în doi ani de zile, ministerul... Apropo, e prezent aici cineva din partea Ministerului Muncii? Nu.

La dezbaterea modificării Codului muncii Ministerul Muncii nu a considerat că e oportun să trimită pe nimeni, cum nu a considerat oportun, timp de doi ani de zile, să aibă o iniţiativă de transpunere în legislaţia naţională a două directive! S-au lăsat pe ultimul moment şi sub ameninţarea infringementului acum adoptăm pe repede-nainte un proiect de lege.

Raportul pe care sunt sigur că nu l-aţi citit - nici n-aveaţi când - a fost pus pe site la ora 10.00.

Suntem, aşadar, în situaţia de a dezbate în plen un raport pe care majoritatea parlamentarilor nici de ar fi dorit nu aveau cum să-l citească, dar vă veţi exprima prin vot într-o oră asupra acestui proiect. Alt motiv de neconstituţionalitate!

Pe fond, flexibilizarea relaţiilor de muncă, informarea suplimentară a angajatului înainte de angajare sunt subiecte cu care suntem de acord cu siguranţă. Dar cum nu reuşiţi niciodată să nu băgaţi o şopârlă, cu ocazia aceasta aţi suprabirocratizat relaţiile de muncă. S-a discutat foarte mult despre asta aseară,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...în comisie - şi o să închei - dar, încă o dată, să foloseşti funcţionari publici în interesul partidului, să naşti un proiect de lege neconstituţional şi care suprabirocratizează relaţiile de muncă, asta înseamnă să fii USL! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai există... Ba mai există!

Domnule Solomon, vă rog!

Domnul Adrian Solomon:

Aproape că nici nu merită să comentăm ce a spus antevorbitorul meu, pentru că tot ceea ce facem noi aici este neconstituţional, în viziunea USR-ului.

Şi vedem cum pe legislaţia muncii au un talent deosebit de a bloca evoluţiile şi din punct de vedere salarial, şi al drepturilor, şi tot atacă la Curte cu speranţa că vor amâna, bloca aceste modificări.

Ceea ce am făcut noi, prin acest proiect de lege, e cât se poate de corect. Am transpus două directive care, în esenţa lor, se referă la drepturile salariaţilor.

Eu înţeleg că reprezentaţi doar interesele angajatorilor, dar să fiţi convinşi că alegătorii sunt mai mulţi în partea cealaltă, a angajaţilor, şi trebuie să vă gândiţi şi la ei, pentru că de aceea reprezentaţi oameni şi nu reprezentaţi entităţi economice sau de orice altă natură.

Prin urmare, pentru cetăţenii din România care sunt activi şi lucrează, transparenţa şi informarea, alături de scrierea în fiecare contract individual de muncă a acestor drepturi, este primordială faţă de orice dezbatere fără nicio legătură cu subiectul.

De aceea, noi vom susţine acest proiect de lege. Nu e vorba de infringement, nu e vorba de întârzieri sau neîntârzieri. Doi ani de zile Partidul Social Democrat nu a fost la Ministerul Muncii, iar graba cu care am depus noi acest proiect se leagă totuşi şi de un steguleţ în PNRR, iar ceea ce trebuie să ştiţi, stimaţi colegi, aceste directive sunt finalizate de către comisie, Parlament şi Consiliu în timpul preşedinţiei Consiliului deţinute de către România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Adrian Solomon:

Deci în iunie 2019, pe lângă semnătura preşedintele Parlamentului European este semnătura reprezentantului României pentru preşedinţia Consiliului.

Prin urmare, e o lege bună, e o lege care are drepturi pentru salariaţi, e o lege care nu aduce prejudicii angajatorilor,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Solomon!

Domnul Adrian Solomon:

... ci doar îi pune să fie corecţi, în raporturile cu salariaţii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Seidler, pe procedură, pentru că drept la replică nu e cazul.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cât despre grija pentru angajaţi a unui partid care se numeşte - dar doar se numeşte, n-are nicio legătură cu social-democraţia - am văzut recent cum îi supraimpozitaţi pe cei mai săraci dintre românii care lucrează, pe cei care au salariul minim pe economie sau fracţiune de normă, mai exact, din salariul minim pe economie, aceia merită supraimpozitaţi, presupuşi a fi toţi nişte frauduloşi. Asta este grija pentru muncă a unui partid care se pretinde îngrijorat de soarta angajaţilor din România.

Mai este ceva. Mai este un proiect legislativ pe parcurs, dacă vă interesează salariile pentru învăţământ, depus de USR. Pe acela îl respingeţi. Dar am văzut că aveţi pe parcurs legislativ, în schimb, creşterea salariilor pentru cei din conducerea inspectoratelor şcolare.

Dacă doriţi să le creşteţi salariile celor din conducerea inspectoratelor şcolare, majoritatea cu carnet de partid - haideţi să o spunem drept, că altfel nici nu se poate ajunge pe o asemenea funcţie! - poate vă ţineţi de promisiunea făcută public şi mai tăiaţi din cheltuielile ilegale, de altfel, pentru televiziuni şi poate le daţi salarii de la partid, că oricum sunt membri de partid. Măcar să fiţi oneşti, aşa cum spunea chiar un reprezentant al dumneavoastră, în Parlament! Să fie pe faţă, de ce o mai daţi întoarsă?! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coarnă, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu susţin această iniţiativă legislativă, am participat în mod direct la dezbaterile de la Comisia pentru muncă. Aseară au fost dezbateri reale, pot să spun, şi pot compara cu PL-x 422, unde nu a fost acelaşi lucru, dar aseară au fost dezbateri reale, au fost membri ai sindicatelor, reprezentanţi ai mediului de afaceri, au fost luate în discuţie toate amendamentele, ba chiar mai mult de atât, o mare parte dintre aceste amendamente au fost votate în aceste comisii reunite, deci nu văd un impediment pentru care nu trebuie să votăm această iniţiativă legislativă. Este adevărat că ea în mare parte priveşte angajaţii şi probabil pe unii îi deranjează lucrul acesta.

Forţa de muncă din România pleacă în mod sistematic şi masiv din această ţară tocmai pentru că i se încalcă aceste drepturi. Or, Pl-x-ul pe care noi îl discutăm astăzi vine şi aduce în sprijinul angajaţilor nişte drepturi pe care cu toţii ar trebui să le respectăm.

Eu sunt pentru acest Pl-x şi voi vota în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 62 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

3. Continuăm cu Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii; PL-x 442/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, Guvernul României, doreşte să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul George Cătălin Şerban (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc.

Prin Programul de guvernare 2021-2024, Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea justiţiei cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul Comisiei Europene privind statul de drept şi desigur şi a deciziilor CCR.

De asemenea, intrarea în vigoare a legilor justiţiei constituie jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prezentul proiect de lege, care priveşte organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, răspunde, în opinia noastră, acestor deziderate, fiind aduse modificări importante în materia alegerii membrilor CSM, funcţionării CSM, atribuţiilor secţiilor în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor, organizării şi funcţionării inspecţiei judiciare.

Totodată, proiectul menţine soluţia separării deciziei în privinţa carierei judecătorilor şi procurorilor, ţinând seama de dihotomia Secţie de judecători, Secţie de procurori.

În concluzie, pentru aceste motive susţinem adoptarea prezentului proiect de lege de către Camera Deputaţilor, în calitatea sa de Cameră de reflecţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul preşedintelui Comisiei speciale comune, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule Andronache.

Ulterior să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii

În temeiul dispoziţiilor art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, Senatul fiind Cameră decizională.

CSM a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observaţii.

Avem aviz favorabil şi de la Consiliul Legislativ, de asemenea de la Consiliul Economic şi Social.

Guvernul este iniţiatorul proiectului.

Proiectul are ca obiect reglementarea organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, propunându-se spre abrogare Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Membrii comisiei au examinat această iniţiativă legislativă în mai multe şedinţe, iar în urma examinării iniţiativei legislative şi a documentelor anexate, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Amendamentele admise sunt redate în Anexa I şi amendamentele respinse le regăsim în Anexa II la raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cu privire la timpii de dezbatere, domnule preşedinte, în temeiul art. 120 din Regulament, la dezbaterile generale propunerea este de maximum 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, potrivit procedurii de urgenţă descrise în Regulament, un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar poate lua cuvântul. Totodată, pentru deputaţii neafiliaţi, un singur reprezentant, pe timpul prevăzut de Regulament, un minut.

Cu privire la dezbaterile pe articole, domnule preşedinte, propun un timp general de dezbatere - în cadrul căruia să se discute amendamente admise şi respinse - de 60 de minute, ulterior urmând a proceda dumneavoastră, în calitate de preşedinte, la supunerea la vot a amendamentelor, fără a mai exista intervenţii, potrivit dispoziţiilor regulamentare în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci 5 minute maxim pentru grupurile parlamentare, un minut pentru deputaţii neafiliaţi, 60 de minute timpi pentru amendamente.

Vă rog, vot.

Cu 170 de voturi pentru, 14 contra, 4 abţineri, un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Ca să încheiem această procedură am nevoie ca un lider de grup să vină şi să propună prelungirea programului de lucru până la finalizarea acestui punct, pentru că cele 60 de minute vor depăşi timpul alocat.

Domnule Andronache, vă rog.

Aşa e procedura.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

În continuarea propunerilor de procedură pe care le-am realizat, în calitate de lider de grup acum, propun ca timpul alocat acestei şedinţe să fie până la finalizarea dezbaterilor pe Proiectul de Lege 442/2022.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra acestui proiect de lege.

Vot, vă rog.

Cu 183 de voturi pentru, 10 contra, programul de lucru a fost adoptat.

Pe procedură, domnul Grosaru

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, este important, având în vedere acest proiect de lege care este fundamental pentru funcţionarea sistemului judiciar în România, vă rog frumos să aveţi în vedere faptul că acest proiect de lege nu poate să intre în dezbatere, având în vedere că votul asupra acestuia a fost viciat datorită funcţionării neconstituţionale şi neregulamentare a Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, având în vedere că reprezentantul în Comisia juridică a acestui grup, domnul deputat Ionel Stancu, este incompatibil. Am menţionat acest aspect, l-am ridicat de fiecare dată, drept urmare acest vot a fost viciat.

Mulţumesc frumos.

Drept urmare, acest proiect de lege are probleme.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul are probleme. (Vociferări.)

Nu, nu, era o glumă! E în regulă!

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule Grosaru. Îmi era dor de dumneavoastră!

Aşadar, intervenţii din partea grupurilor parlamentare, domnul...

Şi daţi drumul la timp, vă rog!

Domnul Sorin Muncaciu, Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Domnule preşedinte,

Nu vă supăraţi, am cerut cuvântul pe procedură.

Aici este vorba de o lege...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

...care a fost adusă de către onor Ministerul Justiţiei în timpul vacanţei judecătorilor.

Întrebarea este de ce face Ministerul Justiţiei o asemenea manevră şi cum o să răspundă în faţa Comisiei Europene, când noi aducem legile justiţiei în vacanţa judecătorilor? Acesta este un aspect.

Al doilea aspect, de ce se discută în condiţii de urgenţă, pentru că nu avem timp să deliberăm şi nu avem timp să ne gândim serios la articolele respective dacă mergem în condiţii de urgenţă. Nu?

Iar al treilea lucru şi cel mai important este faptul că organizaţiile civile, asociaţiile judecătorilor, inclusiv CSM-ul, depun amendamente, dar dacă nu sunt susţinute de grupurile parlamentare aceste amendamente nu se discută.

Motiv pentru care eu vreau să ştiu care este democraţia în această sală?! De ce acceptăm?

Eu propun ca legile justiţiei să nu se discute în condiţii de urgenţă. Acesta este adevărul. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Am rugămintea la cei doi deputaţi neafiliaţi să discute între ei; un singur vorbitor.

Domnule Andronache, vă rog.

Sau aveţi procedură, domnule Rusu?

Vă rog, procedură.

Dar, ca să nu mai păţesc ce-am păţit mai devreme, vă rog să-mi indicaţi şi articolul din Regulament asupra căruia vă referiţi procedural.

Vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Domnule preşedinte,

Pe procedură.

În primul rând, vreau să întreb, dacă există vreun articol în Regulament care permite consilierilor să stea în băncile deputaţilor? Sau cei de la AUR au nevoie de consiliere juridică în timpul procesului...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă...

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Aveţi dreptul, firesc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă!

Există consilieri ai grupurilor parlamentare care ocupă locurile dedicate parlamentarilor?

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Da, sunt doi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă da, rog chestorii Camerei Deputaţilor să îndrepte acest lucru. Sau apelez la conştiinţa lor, să părăsească sala.

Vă mulţumesc.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

În altă ordine de idei, vreau încă o dată să stabilim, tot pe procedură, dacă se respectă aici, în sala de plen, doar cutuma sau se respectă Regulamentul?

Cutumele - şi plenul este suveran doar în anumite limite, prevăzute de lege.

Nu putem şi nu este normal să nu dăm cuvântul deputaţilor independenţi, neafiliaţi, dacă aceştia au dreptul, prin Constituţie şi prin Regulament, la cuvânt.

Nu puteţi îngrădi de aici, de la microfon, dreptul de a lua cuvântul, unui deputat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Să revenim!

Mai există vreo procedură? Ca să înţeleg. Nu.

La dezbateri generale, Grupul PNL, domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O completare la ceea ce a afirmat domnul Rusu - îi citez din art. 120 alin. (1) din Regulament - "Durata luării de cuvânt a reprezentantului", domnule Rusu, "deputaţilor neafiliaţi este de un minut". A reprezentantului!

Închisă fiind această chestiune de procedură, revin la dezbaterile generale şi vă informez că în privinţa Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, aceasta a fost în dezbatere, ca de altfel şi celelalte două propuneri legislative, timp de doi ani de zile.

Toate asociaţiile profesionale, de asemenea, organizaţiile neguvernamentale şi-au exprimat punctul de vedere.

Şi-a exprimat punctul de vedere asupra acestui proiect şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Ca atare, Ministerul Justiţiei, printr-un proces care merită subliniat, de sinteză, a reuşit să includă în acest proiect opiniile majoritare de la toate autorităţile relevante din domeniul justiţiei. Este un cumul al propunerilor acceptate de marea majoritate a acestor instituţii; de asemenea, de marea majoritate a asociaţiilor profesionale.

La modul general, e bine de subliniat faptul că la dezbaterea acestei legi în Comisia specială au participat reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Public, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ai Asociaţiei Magistraţilor din România, ai Uniunii Judecătorilor din România, ai Coaliţiei pentru Apărarea Statului de Drept, ai Asociaţiei Procurorilor din România, ai altor asociaţii profesionale.

Gradul de reprezentativitate în cadrul dezbaterilor a fost unul ridicat.

De asemenea, în opinia mea, în mod evident dezbaterile au fost dezbateri aplicate pe textele de lege şi au fost desprinse concluzii care au fost susţinute de majoritatea parlamentară.

Nimeni nu poate invoca faptul că acest proiect nu a fost un proiect dezbătut în amănunt. El a fost dezbătut în amănunt şi reprezintă, practic, modul în care majoritatea parlamentară îşi exprimă voinţa cu privire la această lege de organizare.

Totodată, majoritatea opiniilor exprimate în comisie au fost opinii favorabile acestei propuneri legislative.

În privinţa chestiunii legate de suspendarea dezbaterii în prima Cameră sesizată a acestei propuneri legislative, în mod evident, această chestiune nu poate fi susţinută şi luată în calcul, deoarece ştim foarte bine că procedura stabileşte un termen de adoptare tacită în prima Cameră sesizată.

Existând termenul de adoptare tacită, indiferent dacă cineva şi-ar dori să suspende această procedură, reglementările vor ajunge în Camera decizională fără a putea fi dezbătute.

Eu nu cred că cei care propun chestiunea aceasta îşi doresc lucrul acesta.

Vă mulţumesc mult.

Şi vă informez că Grupul Partidului Naţional Liberal va vota această propunere legislativă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Coarnă.

Vă rog, aveţi un minut.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa de ieri a acestei comisii s-a adoptat cu majoritate de voturi scoaterea de pe ordinea de zi a acestui PL-x, motivată de faptul că nu avem o corelare a celor trei legi despre care vorbim noi în justiţie - Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 şi Legea nr. 317/2004; vorbim de un pachet juridic.

În condiţiile în care dumneavoastră veţi adopta astăzi acest proiect, există posibilitatea să avem probleme în reglementare, în ceea ce priveşte celelalte două legi.

Deci sunt trei legi care, practic, ar trebui votate în bloc. Domnul preşedinte a propus lucrul acesta, iar comisia, în unanimitate, a votat acest aspect.

Sigur că nu se ţine cont de acest lucru.

Eu am formulat amendamente.

Şi dacă vă uitaţi un pic cu atenţie, o să vedeţi că ducem în derizoriu activitatea CSM.

Avem o anomalie, una dintre ele - cei care sunt aleşi şi au funcţii de conducere să-şi rezerve funcţia timp de 6 ani. Deci, repet, îşi rezervă funcţia timp de 6 ani, iar acea funcţie va fi ocupată prin delegare. Aceasta înseamnă 12 mandate de delegare, pentru că un mandat are 6 luni. Înseamnă că eu vulnerabilizez justiţia. Ar fi un prim element.

Dacă privim în continuare în lege, eu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi, iar dacă aveţi amendamente respinse...

Domnul Dumitru Coarnă:

Am...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să puteţi să le explicaţi atunci când veţi susţine...

Domnul Dumitru Coarnă:

Dacă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...la vot.

Domnul Dumitru Coarnă:

Auziţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

...oricum, a fost pe repede înainte. A fost termen - 48 de ore de depunere a amendamentelor, când vorbim de trei legi importante. În termen de 48 de ore am fost obligaţi să depunem amendamente. Până vineri, domnule preşedinte, la ora 24.00. Că eu am depus la ora 23.00.

Aceasta nu înseamnă că noi dezbatem corect legile justiţiei în România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc şi eu.

Dar încă o dată dumneavoastră daţi dovadă de dictatură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa e.

Doamna Florea Oana-Consuela - Consuela! -, Grupul PSD.

Am rugămintea la liderii de grup să vină puţin până la mine; în timp ce vorbeşte doamna deputat. (Consultări.)

Doamna Oana-Consuela Florea:

Foarte pe scurt, legile au fost formulate în 2020; ele au stat în dezbatere publică până în 2021, după care a venit un nou Guvern, colegii de la USR, care au avut tot timpul să sesizeze comisia pe care şi-o doreau.

Deci nu este nicio urgenţă decât faptul că avem Consiliul JAI la sfârşitul lunii octombrie şi trebuie să ridicăm MCV-ul. Despre asta este vorba.

De ce nu au sesizat atunci Comisia de la Veneţia? Ar trebui să ne răspundă ei.

Mulţumesc.

(Consultări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La dezbateri generale, domnul Ion Stelian, Grupul USR, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Filmul acesta l-am mai văzut acum vreo patru ani de zile...

Domnul Marian Mina (din sală):

Stăteai în garsonieră! (Râsete.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...când aici, în faţă, erau domnul Cătălin Predoiu, colegii din PNL, certându-l pe domnul Iordache şi pe Liviu Dragnea, pentru că măcelăresc legile justiţiei.

Între timp, colegii din PNL s-au maturizat, au venit cu altă formulă, au învăţat de la cei din PSD cum se face reforma în justiţie.

Vă reamintesc că şi în 2017 PSD-iştii ne promiteau că fac reformă în justiţie şi ridică MCV-ul. Suntem în acelaşi film. Din păcate, un film prost, pentru că aceste propuneri legislative sunt nocive; în loc să corecteze ce s-a stricat în 2017, ne afundă mai mult.

Şi trag un semnal de alarmă, stimaţi colegi. Nici nu ştiţi ce facem prin aceste legi, mulţi dintre dumneavoastră. Luăm din ADN-ul sistemului judiciar din perioada Năstase - Stănoiu şi retrezim la viaţă un monstru care pe atunci era foarte viu şi foarte activ. Recreăm un sistem judiciar piramidal, veleitar, clientelar, prin tot felul de modificări făcute în toate articulaţiile acestor legi, astfel încât puterea în sistemul judiciar să fie deţinută de câţiva oameni - de şefii de instanţe, de procurorii de rang înalt, de şefii de parchete, de membrii CSM.

Bineînţeles că asta este modalitatea prin care nu mai ai nevoie nici de Ordonanţe nr. 13, nici de amnistii şi graţieri, pentru că având unele numiri politice la nivelul parchetelor, având conexiuni cu câţiva oameni din sistem, e suficient să rezolvi totul; pentru că judecătorii şi procurorii vor fi în subordinea şefilor direcţi.

Selecţia nu se va mai face pe criterii meritocratice, se va face pe bază de interviuri, fără examene. Aşa se vor promova judecătorii şi procurorii la instanţele superioare.

Nici vorbă de reformă a CSM! Nici vorbă de reformă a Inspecţiei Judiciare! Se revine la variante nocive care au fost votate în 2018 prin amendamentele preluate de PSD de la CSM. Asta s-a întâmplat, o răsturnare de amendamente şi de situaţie.

De ce vă feriţi ca dracul de tămâie de Comisia de la Veneţia?

E o întrebare retorică, pentru că ştim cu toţii. Pentru că nu vă convine acest aviz din partea unui organism internaţional independent, format din cei mai mari profesionişti ai dreptului din Europa şi nu numai; vă convin doar opiniile Curţii Constituţionale formate din... (Vociferări.) ...din membri numiţi politic.

Comisia de la Veneţia nu e bună pentru dumneavoastră! De ce? Pentru că, spre exemplu, la SIIJ aţi grăbit lucrurile exact cum faceţi acum - repede, repede, trebuie să desfiinţăm SIIJ ca să ridicăm MCV! A venit avizul, la câteva zile, şi v-a reproşat faptul că aţi grăbit lucrurile la acel moment. La fel faceţi şi acum.

Bineînţeles că nu se puteau cere avizele Comisiei de la Veneţia în 2021, pentru că aţi blocat - şi PNL, mai ales, UDMR au blocat legile justiţiei. Nu se puteau trimite Comisiei de la Veneţia proiecte, drafturi, trebuiau trecute prin Guvern. Or, domnul Klaus Iohannis a vrut să-şi impună propria viziune asupra modului de construcţie a acestui sistem judiciar în care numirile procurorilor de rang înalt trebuie să fie în continuare politice.

Nu aţi revenit asupra acestor chestiuni, deşi minţiţi cu neruşinare când spuneţi că respectaţi avizele Comisiei de la Veneţia, că respectaţi recomandările GRECO! Nu se întâmplă lucrul acesta! Unde este procedura schimbată fundamental la numirile procurorilor de rang înalt? Ce faceţi cu Poliţia Judiciară?

Repet, ce faceţi cu CSM-ul şi cu Inspecţia Judiciară care în continuare va fi, cum a fost pe vremea domnului Netejoru, numit prin ordonanţă de urgenţă, politic, de PSD şi Tudorel Toader... (Vociferări.) ...în conducerea acestei Inspecţii Judiciare.

Vreţi să faceţi din justiţie un monstru care - ţineţi minte ce vă spun acum - foarte posibil să se întoarcă şi împotriva dumneavoastră la un moment dat, pentru că nu-l mai stăpâneşte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...nimeni. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aţi finalizat.

Am rugămintea la colegii de la stafful tehnic să pornească...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog, domnule Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Foarte, foarte scurt, pentru că s-a vorbit mult şi s-a spus mai nimic.

E adevărat că am preluat amendamentele CSM-ului, care CSM este garantul independenţei justiţiei în România, însă e foarte important sau foarte interesant ceea ce a spus domnul fost ministru al justiţiei în intervenţia Domniei Sale, şi anume - "pentru voi" - adică pentru parlamentari, citez acum - "nu este important ce spune această Comisie de la Veneţia, care este o comisie care dă un aviz consultativ, şi este important doar ce spune CCR-ul".

Domnule ministru, CCR-ul nu este organ consultativ şi e normal să ţinem cont de ceea ce spune CCR-ul. (Aplauze.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Iată cum vedem încă o dată cum se încalcă Regulamentul! Era un singur vorbitor de grup, aşa se stabilise - procedură de urgenţă, domnul Andronache a subliniat asta. De la PSD au vorbit doi oameni, pentru că lor li se permite. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În interiorul celor 5 minute... domnule Muncaciu, aţi mai vorbit, dar aţi vorbit pe procedură. (Vociferări.)

Domnule Muncaciu... (Vociferări.) ...nu, domnule Muncaciu, aţi vorbit pe procedură şi acum doriţi să vorbiţi în numele grupului, vă rog.

Apropo, s-a pomenit "dracul" în discursuri. Domnule Moşteanu, diavolul chiar stă în detalii.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu credeam că vreodată în vreo formă voi putea să fiu de acord cu domnul fost ministru.

Într-adevăr, aceste legi ale justiţiei, aşa cum ne-au fost prezentate, au o... cum să spun, un lucru antidemocratic în ele, în sensul că inspectorii-şefi, şefii de departament au puterea.

Erau acele colegii de conducere. Păi, ce s-a întâmplat cu colegiile de conducere? În actuala lege, aceste colegii de conducere nu mai sunt democratic alese, ci inspectorul-şef decide împreună cu vicele şi formează majoritatea în aceste colegii. Este inadmisibil! Este inadmisibil!

După aceea, de ce în aceste legi judecătorii nu au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii acestei ţări? Un judecător nu poate să recuze din completul de judecată care îl va judeca un alt judecător. De ce se întâmplă lucrul acesta? Este neconstituţional.

Nu pot cetăţenii acestei ţări să aibă dreptul să recuze un judecător şi judecătorii să nu poată să recuze.

De aceea, vă spun că aceste legi sunt făcute pentru a menţine controlul politic.

Uitaţi-vă şi la cum se numesc procurorii-şefi! Nu se poate să venim şi să criticăm pe cei din PSD că au măcelărit legile justiţiei şi noi să reintroducem conducerea pe bază nedemocratică! Adică tot ministrul justiţiei este acela care decide în ultimă instanţă! Nu se poate!

Şi, încă o dată, domnule ministru... adjunct, dumneavoastră sunteţi de acord ca legile justiţiei să fie propuse de Executiv, când în mod normal ar trebui să fie apanajul justiţiei? (Vociferări.) Asociaţiile profesionale şi CSM-ul, ei ar trebui să facă legile justiţiei, nu Executivul! (Vociferări.)

Aici eu cred că este o... (Vociferări.) ...nerespectare a dreptului, a separaţiei puterilor în stat. De ce vine Ministerul Justiţiei cu legile justiţiei, când ar trebui să vină CSM-ul? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

A, aţi spus că aţi susţinut amendamentele CSM-ului? Nu e adevărat, noi le-am susţinut. Noi am dat CSM-ului posibilitatea să susţină aceste amendamente. Nu mai spuneţi că...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Noi, Parlamentul, nu noi, PSD!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

A, nu noi, Parlmentul, noi, AUR! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Vă rog, daţi drumul la cele 60 de minute!

Începem cu Anexa I - amendamente admise, care sunt într-un număr de 578.

La discuţia cu liderii de grup mi s-a solicitat indulgenţă; o să o am.

O să merg de la 1 la 100. Şi am rugămintea la colegi, în interiorul acestor articole, să vină să susţină articole - scoatere, respingere, cum cred de cuviinţă. Avem 60 de minute să facem acest lucru.

Aşadar, de la art. 1 la art. 100, Anexa I - amendamente admise. Dacă există intervenţii?

Domnul Stelian? Nu.

De la 101 la 200 - amendamente admise. Dacă există intervenţii? Nu.

De la 201 la 300 - amendamente admise. Dacă există intervenţii? Nu.

De la 301 la 400. Dacă există intervenţii? Nu.

De la 401 la 500? Există intervenţii.

Domnul Ion Stelian, vă rog.

Vă rog să indicaţi şi marginal, pentru că am înţeles că avem acelaşi raport în faţă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă indic marginal 405 şi 410. Se referă la acelaşi aspect şi se...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Le luăm pe rând, aşa e procedura.

405, marginal.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu, dar voi vorbi o singură dată, pentru a face economie de timp.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este o chestiune foarte gravă asupra căreia s-a intervenit în Comisia specială, în sensul în care pe viitor, în ciuda faptului că proiectul de lege includea şi varianta concursului pentru selecţia inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, acest criteriu obiectiv al concursului tip grilă, test-grilă a fost eliminat. Este un lucru negativ. În felul acesta se face loc arbitrariului în privinţa selecţiei acestor inspectori - inspector-şef şi inspector-şef adjunct - şi, practic, nu mai laşi la dispoziţie decât elementul subiectiv, acela al interviului. Este total greşit şi în ton exact cu ce vă spuneam la dezbaterile generale. Se pun cu mâna nişte şefi de instituţii extrem de importante, pentru a putea fi dirijate acele instituţii, cum s-a întâmplat în trecut. Pentru că nu inventăm, s-a întâmplat cu domnul Lucian Netejoru, căruia i s-a prelungit mandatul chiar prin ordonanţă de urgenţă, ce a atras o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, nefavorabilă României.

Haideţi să renunţăm la maniera aceasta de a numi oameni fără criterii obiective!

Şi vă rog să daţi un vot împotriva amendamentelor de la 405 şi 410 din calupul de amendamente admise.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, vă rog să vă pregătiţi cartelele, anexa cu amendamentele admise, marginal 405.

Vot, vă rog.

Cu 151 de voturi pentru, 70 contra, amendamentul rămâne.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente admise, marginal 410.

Vot, vă rog.

Cu 149 de voturi pentru, 69 contra, două abţineri, amendamentul rămâne.

Doamna Oana Murariu.

Suntem în continuare între 400 şi 500.

Nu e doamna Oana Murariu.

Domnul Ion Stelian.

Dar vedeţi că mi-aţi apăsat!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, am apăsat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La marginal 411, în aceeaşi idee, din păcate, s-a propus în Comisia specială un amendament cu privire la selecţia directorilor Inspecţiei pentru judecători şi pentru procurori prin interviu, şi nu prin concurs, cum este acum în lege şi cum se regăsea iniţial în proiect.

De aceea, vă propunem să votăm împotriva acestui amendament şi să lăsăm criteriul meritocratic, pe bază de concurs, de test-grilă, pentru a selecta aceşti directori.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa cu amendamentele admise, marginal 411.

Vot, vă rog.

Cu 155 de voturi pentru, 68 contra, două abţineri, amendamentul rămâne.

Mai departe.

Domnule Stelian, vă rog, rămâneţi prin preajmă! (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Nu te grăbi, dar timpul curge! (Vociferări.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La... marginal 429 este un amendament prin care s-a înlocuit posibilitatea pentru colegiul de conducere al Inspecţiei Judiciare să poată sesiza revocarea inspectorilor judiciari.

Este un regres.

Şi solicităm un vot împotriva acestui amendament.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente admise, marginal 429.

Vot, vă rog.

Cu 157 de voturi pentru, 66 contra, două abţineri, amendamentul rămâne.

Mai departe.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 445, marginal. Tot în ideea întăririi exagerate a puterii inspectorului-şef este şi noua atribuţie care se inserează prin amendamentul din Comisia specială, acela de a desemna inspectorii judiciari şi celelalte categorii de persoane care reprezintă Inspecţia Judiciară de a numi şi revoca membrii supleanţi în cadrul comisiilor de evaluare.

Iată, se va ocupa şi de aceste comisii de evaluare! Şi va numi şi comisiile de selecţie!

Este exagerată puterea pe care i-o conferim - i-o conferiţi, de fapt - inspectorului-şef.

Şi solicităm vot împotriva amendamentului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să votaţi!

Marginal 445, amendamente admise.

Vot, vă rog.

Cu 172 de voturi pentru, 50 contra, 3 abţineri, amendamentul rămâne.

Mai departe.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 479, marginal. Este tot un amendament de întărire a puterii inspectorului-şef.

Noi dorim să se menţină în continuare posibilitatea ca inspectorii judiciari să fie numiţi în funcţie în urma unui concurs organizat cu sprijinul INM, de secţia corespunzătoare a CSM, în funcţie de direcţia de inspecţie pentru care se organizează concursul, nu pe alte considerente şi nu prin alte mijloace de selecţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente admise, marginal 479.

Vot, vă rog.

Cu 159 de voturi pentru, 66 contra, 3 abţineri, amendamentul rămâne.

Mai departe.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Voi sări la amendamentul de la marginal 479, cu rugămintea de a reveni ulterior colega mea.

La marginal 479... nu, 445. Este un amendament prin care se dă posibilitatea inspectorului-şef să numească membrii comisiilor de... de evaluare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar n-am discutat 445? L-am discutat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Scuzaţi, mă uit imediat! (Vociferări.)

Da, 479. Este un amendament care se referă la selecţia inspectorilor judiciari.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian, am avut până acum 405, 410, 411, 429, 445 şi 479. Deci pe acestea le-am avut.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În regulă.

497.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa da!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Amendamentul prin care membrii comisiilor de concurs, deci cei care aleg, până la urmă, sau decid cu privire la cine devine inspector judiciar - aceste comisii vor fi alese, prin ordin, de inspectorul-şef.

Solicităm să revenim asupra acestei propuneri şi să revenim la varianta iniţială a textului din proiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa I - amendamente admise, marginal 497.

Vot, vă rog.

Cu 159 de voturi pentru, 65 contra, 4 abţineri, amendamentul rămâne.

Mai aveţi?

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Mai avea colega. Şi revin.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai are colega.

Doamna Murariu, vă rog.

Tot până în 500?

Doamna Oana Murariu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Marginal 466, dar cu incidenţă asupra a încă 8 marginale.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci ne întoarcem la 466.

Doamna Oana Murariu:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Doamna Oana Murariu:

Este un amendament important, deoarece, aşa cum am spus anterior, are incidenţă asupra a încă 8 articole şi vizează răspunderea magistraţilor, mai concret, Inspecţia Judiciară.

Este un amendament propus de PSD şi care, din păcate, a fost votat în comisie, cred că... cu nod în gât. Este vorba despre eliminarea colegiului de conducere al Inspecţiei Judiciare şi rămânerea puterii într-o singură mână, cea a inspectorului judiciar. (Vociferări.)

Peste tot, la toate instanţele, la toate parchetele, avem colegiu de conducere. La Inspecţia Judiciară l-am eliminat. Şi asta înseamnă că inspectorul judiciar decide tot, cu privire la toate dosarele, cu privire la tot ce înseamnă organizare, regulamente. Tot ce înseamnă răspunderea magistraţilor în România pe componenta sa disciplinară este în mâna unui singur om.

Ne dorim asta?

Noi votăm contra acestui amendament.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente admise, poziţia 466.

Vot, vă rog.

162 de voturi pentru, 70 contra, 4 abţineri. Adoptat.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Trecem de 500, domnule Stelian?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu trecem, mai avem două la admise, de la 400.

481.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Imediat.

Este un amendament care se referă la răspunderea disciplinară.

S-a introdus în art. 81 la lit. b) o normă care face trimitere la încălcarea normelor Codului deontologic. Este o interdicţie, practic, de a deveni inspectori judiciari pentru cei care au fost sancţionaţi disciplinar sau pentru încălcarea normelor Codului deontologic. Este o amestecare a acestor noţiuni. Ar trebui să existe o singură variantă de răspundere, cea disciplinară, nu şi cea referitoare la nerespectarea Codului deontologic, pentru că în felul acesta ai nişte criterii predictibile.

Aşa încât propunem eliminarea acestui amendament de la 481 marginal, la admise.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente admise, marginal 481.

Vot, vă rog.

Cu 167 de voturi pentru, 66 contra, 4 abţineri, amendamentul rămâne.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

490.

În cadrul probei interviului - se menţionează în textul amendamentului care a trecut de Comisia specială - că se va analiza şi conduita morală a candidatului.

Or, chestiunea aceasta a fost criticată în unele decizii ale Curţii Constituţionale, neputându-se transforma comisia de evaluare, de examinare, într-o instanţă morală.

Dacă nu ai criterii obiective, criterii stricte pe baza cărora să te raportezi în asemenea evaluări, dai naştere arbitrariului.

De aceea, propunem revenirea la textul iniţial, pentru a nu da naştere acestor abuzuri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 490, amendamente admise.

Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 48 contra, 4 abţineri, amendamentul de la 490 rămâne.

Mai departe.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Trecem la amendamente respinse, din punctul nostru de vedere, dacă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi o secundă!

Deci, de la 500 la 578, nu mai există intervenţii.

Mulţumesc.

Trecem la Anexa II - amendamente respinse.

Avem 282.

Rămânem cu aceeaşi procedură.

De la 1 la 100?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De la 1 la 100.

De la 6 la 63, mai puţin 8 şi 16, unde avem...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi o secundă!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...alte discuţii, deci de la 6 la 63 marginal, respinse, avem foarte multe amendamente care propun o altă modalitate de alegere a membrilor CSM.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian Ion...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...indicaţi-mi de la Anexa II - amendamente respinse, marginalul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Marginal 6.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ca să fie mult mai simplu, să facem cum am făcut ca şi până acum.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De la marginal 6 până...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...la 63.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci îmi cereţi să supun votului 6, 7, 8... până la 63; nu o să vă mai rămână timp.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Eu nu le susţin decât o dată; le supuneţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci vreţi să dau un singur vot pentru toate?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă. (Vociferări.)

OK.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Au legătură între ele. N-are rost să pierdem vremea, să susţinem acelaşi lucru de mai multe ori.

Deci vă spuneam...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am nevoie de acordul liderilor de grup pentru acest lucru, pentru că altfel trebuie să dau vot nominal pe fiecare marginal, ca şi până acum.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am spus, cu excepţia...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă tot... tot discutăm procedural.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Deci stafful ar trebui, cred, să noteze cu atenţie, de la 6 la 63, mai puţin 8 şi 16.

(Consultări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Stelian Ion, amendamente respinse, Anexa II, marginal 6.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte,

Atunci, susţinem primul articol care se referă la acest subiect. Dacă se respinge, este evidentă voinţa puterii de a le respinge pe toate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Deci primul articol este cel de la 6 marginal. Vă spuneam, o nouă viziune asupra modalităţii de alegere a membrilor CSM.

Aceasta nu este invenţia noastră, este o propunere care se regăsea chiar în septembrie 2020 în proiectul de lege pus în dezbatere la acel moment. Este o propunere venită din zona reformatoare a justiţiei, dacă îmi permiteţi să mă exprim aşa, la care, din păcate, domnul ministru a renunţat pe parcurs.

Diferenţa majoră este, în propunerea noastră, aceea că dăm posibilitatea tuturor judecătorilor şi procurorilor să voteze care sunt reprezentanţii lor, ai judecătorilor şi ai procurorilor, în CSM. Acum se votează pe niveluri, pe bisericuţe. Adică votează doar judecătorii de la judecătorie pe cine trimit în CSM, judecătorii de la tribunal, pe cine trimit în CSM, fără să poată să interfereze diferitele niveluri, ceea ce este greşit, pentru că se afectează baza de vot.

Dăm posibilitatea unui scrutin universal. Este o variantă constituţională, dar în felul acesta, practic, facem în aşa fel încât să conteze voinţa majorităţii judecătorilor şi procurorilor şi să nu se poată face niciun fel de jocuri de culise cu privire la aceste alegeri, care sunt mai uşor de făcut dacă păstrăm varianta actuală şi am văzut la ce componenţă nocivă, toxică a dus această variantă actuală a procedurii.

Dacă vrem să reformăm ceva - şi ne uităm, cu jind, poate, peste Prut, unde, în ciuda unor opoziţii din sistemul judiciar, se încearcă reforme. Dacă vrem să reformăm ceva trebuie să ne asumăm schimbări curajoase şi schimbări de fond, nu doar de formă.

Vă rog să dăm un vot pozitiv şi să permitem o modalitate de alegere reprezentativă sau mai reprezentativă, mai corectă, a magistraţilor în Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi atenţi!

Anexa II - amendamente respinse, marginal 6.

Vot, vă rog.

Cu 53 de voturi pentru, 173 contra, 19 abţineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Stelian Ion...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Spuneţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...suntem în interiorul articolelor de la 1 la 100 şi mai sunt...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, mai avem.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...mai sunt şi alţi colegi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mai am la 8.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Până...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu ştiu dacă mai e cineva înainte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...până acum, aproape jumătate din timp l-aţi consumat doar dumneavoastră. O să vă...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... mai facem şi o alternanţă. O să mai invit şi de la neafiliaţi şi de la AUR şi după aceea o să reveniţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În regulă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...dar revenim la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR, pentru susţinerea amendamentului respins, vă rog.

Marginal, domnule Titi Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Marginal 1, Anexa II - amendamente respinse.

Dragii mei colegi,

CSM, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei şi având în vedere rolul justiţiei în societate, Consiliului îi revine şi o importantă responsabilitate socială, iar acest fapt trebuie subliniat şi la nivelul legislaţiei primare.

CSM trebuie să răspundă şi în faţa societăţii pentru mersul justiţiei, nu doar în faţa magistraţilor, pentru că puterea judecătorească este o putere a statului, şi nu o afacere sindicală.

Dragi colegi,

Justiţia este un serviciu public şi de aceea ea trebuie centrată pe justiţiabil, aşa cum educaţia este centrată pe elev, iar sănătatea este centrată pe pacient.

Este anormal ca justiţia să fie centrată pe magistraţi, ca serviciu public.

Vă rog frumos să daţi un vot pentru acest amendament.

Nu este o chestiune de fond, este o chestiune de formă, dar foarte importantă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, cu alte cuvinte, dumneavoastră solicitaţi adoptarea marginalului 1 de la amendamente respinse.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Aşa este, domnule preşedinte.

Şi vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

Pentru stenogramă: 22 de voturi pentru - inclusiv votul domnului Titi Stoica; nu i-a mers consola -, 201 voturi împotrivă.

Mai aveţi?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Da, mai avem şi numărul 2, foarte aproape.

Având în vedere necesitatea unei bune organizări a alegerilor, sens în care se impune constituirea unei structuri care să asigure supravegherea şi coordonarea cu caracter permanent a procedurii alegerilor, trebuie reglementată şi la nivelul legislaţiei primare constituirea Comitetului electoral permanent la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

Dragi colegi,

E o chestiune de a avea, exact cum avem şi la celelalte tipuri de alegeri, o comisie electorală care să asigure buna desfăşurare a alegerilor.

În acest context, domnule preşedinte şi dragi colegi, vă rog să daţi un vot pozitiv adoptării amendamentului respins aflat la marginal 2.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamente respinse, marginal 2.

Vot, vă rog.

Aţi putut vota, domnule Stoica?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Nu, nu merge.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 19 voturi pentru, 208 contra, 19 abţineri, amendamentul rămâne respins. (Vociferări.)

De la acea consolă nu se poate vota.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă rog frumos să dispuneţi către stafful tehnic, cu prima ocazie să reparăm şi acest aspect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dispun de resurse inimaginabile de răbdare.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Marginal 9. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine o majoritate de voturi sau dacă doar unul dintre candidaţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie obţine majoritate de voturi se organizează un tur doi.

E simplu. Ştiu că unora nu vă place acest tur doi, dar este un principiu democratic esenţial să avem parte şi de un tur doi de alegeri între candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi şi astfel să existe o mai bună reprezentativitate.

Dragi colegi şi domnule preşedinte, vă rog frumos să acordaţi un vot pozitiv acestui amendament respins. Este susţinut şi de Consiliul Superior al Magistraturii, este însuşit şi de colegii noştri de la USR.

Vă rog frumos.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa cu amendamente respinse, marginal 9.

Vot, vă rog.

Cu 164 de voturi contra, 60 pentru, 16 abţineri, amendamentul rămâne respins.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, o să continui cu marginal 15.

Din nou, dragi colegi, este o propunere, însuşită de Grupul parlamentar AUR, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, şi care ne spune că reglementarea din cuprinsul art. 10 din proiect nu oferă o soluţie potrivită pentru situaţia în care în procedura de desemnare la nivelul unei curţi de apel sau de parchet de pe lângă curte de apel se înscrie doar un singur candidat pentru un grad de jurisdicţie. În astfel de situaţii, judecătorii şi procurorii votanţi trebuie să aibă posibilitatea de a-şi exprima şi un vot negativ, fiind necesară adaptarea procedurii de vot la această situaţie.

Foarte pe scurt, dragi colegi, pe lângă opţiunea de a vota pentru un candidat sau altul, să existe şi posibilitatea unui vot negativ.

Aşa ar trebui să fie, cei care votează să aibă cu adevărat dreptul de a alege.

Domnule preşedinte şi dragi colegi, mai îmi încerc încă o dată norocul şi vă rog frumos să supuneţi votului, cu un vot pozitiv, acest amendament respins de la număr marginal 15.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 15.

Vot, vă rog.

Cu 161 de voturi contra, amendamentul rămâne respins.

Mai...?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Da.

Numărul 16, următorul. "Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi (4). Hotărârile adunărilor generale sunt trimise colegiului de conducere al curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, care stabileşte rezultatul votului."

Din nou, este un amendament venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, este susţinut şi de colegii noştri din Grupul USR.

Dacă îl votaţi, dragi colegi, promit că mă opresc aici. Dacă nu, am să continui.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dumnezeu să vă ajute!

Marginal 16, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Domnule Titi Stoica, 158 de voturi contra, 61 pentru. Nem. Rămâne respins.

Mai departe.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Trecem din nou la marginal 41. Din nou, este susţinut şi de colegii noştri de la USR, şi de colegii mei din Alianţa pentru Unirea Românilor.

Trebuie prevăzută posibilitatea votării unui număr mai mic de candidaţi, în cazul în care nu există opţiunea acceptabilă pentru alegători de a desemna numărul maxim prevăzut de lege.

În acest caz, ar trebui ca dacă au fost votate mai multe persoane decât cele prevăzute la alin. (3) să existe opţiunea de a fi un vot nul.

Vă rog frumos, dragi colegi, un vot pentru susţinerea acestui amendament de la numărul 41, marginal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 41.

Vot, vă rog.

Cu rugămintea să vă înţelegeţi cu domnul Moşteanu, pentru că respinge titulatura de "colegii noştri".

Cu 150 de voturi contra, 65 pentru, amendamentul de la 41 rămâne respins.

Mai departe.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trec peste încercarea dumneavoastră nereuşită de a face o glumiţă, mergem la numărul 42.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Treceţi peste! Treceţi peste!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Am să trec, am trecut, vă iert, sunt un bun creştin.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc pentru creştinismul afişat cu atâta generozitate de la microfon.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Da.

Daţi-mi voie, vă rog, să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă dau.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...continui.

Marginal 42. Consiliul Superior al Magistraturii - reglementarea din cuprinsul art. 14 din proiect nu oferă o soluţie potrivită pentru situaţia în care la nivel naţional numărul candidaţilor desemnaţi este egal cu numărul locurilor eligibile. În astfel de situaţii, judecătorii şi procurorii votanţi trebuie să aibă posibilitatea de a-şi exprima şi un vot negativ, fiind necesară adaptarea procedurii de vot la această situaţie.

Ca atare, se impune acest amendament.

Vă rog să supuneţi votului, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamente respinse, marginal 42.

Vot, vă rog.

Cu 54 de voturi pentru, 162 contra, 20 de abţineri, amendamentul de la marginal 42 rămâne respins.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Ajungem la 66.

Vă rog, foarte important, vă rog frumos să fiţi atenţi, dragi colegi! Este o chestiune cât se poate de importantă.

Mă adresez aici în special colegilor mei cu o mare experienţă juridică.

Sper să fiţi de acord şi să votăm pentru acest amendament, pentru reprezentanţi ai societăţii civile - să fie specialişti în domeniul dreptului cu o vechime de cel puţin 18 ani.

Este acelaşi criteriu impus şi la CCR.

Vă rog frumos să fiţi de acord, este foarte important ca cei care ajung în Consiliul Superior al Magistraturii să aibă cu adevărat o experienţă juridică foarte bună.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 66, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 152 de voturi contra, 23 pentru, 49 de abţineri, amendamentul rămâne respins. (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Titi, nu votează ai tăi! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Cum nu votează? N-au cum.

Da. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mergem mai departe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu conturbaţi vorbitorul!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Apreciez, ca întotdeauna...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ştiu.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...sunteţi un gentleman atunci când vă doriţi. (Râsete. Vociferări.) Da.

Am să las la numărul 74 pe colegul meu, Mihai Badea, dacă vrea să îl susţină. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Colegii noştri se înţeleg foarte bine.

Domnule Moşteanu, vă rog să nu îl mai certaţi pe domnul Titi Stoica pentru acest apelativ. (Vociferări.)

Domnule Badea, colegul nostru, vă rog.

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu este vorba despre art. 74, e vorba de punctul 68 marginal, referitor la art. 19 alin. (3) din proiect.

Este un amendament la articolul care permite judecătorilor sau procurorilor cu funcţii de conducere în instanţe şi parchete să-şi rezerve funcţiile acestea de conducere pe toată durata mandatului de 6 ani la CSM.

Acum, rezervarea unei funcţii de execuţie e ceva normal şi firesc. S-a făcut întotdeauna şi nu avem nimic de obiectat aici. De fapt, asta şi propune amendamentul nostru - să revină pe funcţia de execuţie. Deşi, în paranteză fie spus, şi cu asta s-au făcut nişte abuzuri. Bunăoară, chiar preşedintele Iohannis şi-a rezervat postul de profesor la Colegiul "Brukenthal" din Sibiu, pentru mai bine de 22 de ani. (Vociferări.)

Bine, sperăm ca peste 2 ani să-şi recapete postul. Sunt sigur că au foarte mare nevoie de dumnealui acolo, la catedra de fizică.

Acum, încheind paranteza, nu este absolut... nu este deloc..., nici normal, nici moral şi nici sănătos pentru sistemul de justiţie... (Vociferări. Gălăgie.) ...ca cineva să-şi rezerve funcţia de conducere... (Vociferări. Gălăgie.) ...pe timpul mandatului la CSM. (Vociferări. Gălăgie.) Este ceva ce nu se întâmplă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi...

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

...în nicio altă situaţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi, că a mers bine până aici, vă rog!

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Este un alt pas către concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns de oameni, ceea ce în justiţie nu este normal.

Ce vreau să vă spun este că ar trebui să se întoarcă în funcţia de execuţie. Asta ar fi situaţia. Cum a fost, de fapt, până în 2005. Pentru că, în caz contrar, din nou, ajungem la - cum a spus bine reprezentanta unei asociaţii profesionale de procurori, la Comisia juridică -, ajungem să transformăm sistemul de justiţie într-o cazarmă, într-o unitate militară. Asta vreţi să faceţi, ştim acest lucru.

Vă rugăm, aşadar, să votaţi acest amendament, să schimbăm forma actuală a legii. Să se întoarcă în funcţia de execuţie, şi nu de conducere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 68, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 54 de voturi pentru, 146 contra, 28 de abţineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Coarnă, la ce articol aveţi? Marginal? (Vociferări.)

Cât?

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

66, 67, 68.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

66 l-am votat deja, deci nu se poate.

67, eventual. (Vociferări.)

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

66, în altă formă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

66, în altă formă.

Păi, staţi o secundă!

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Da, sunt mai multe amendamente.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E în regulă?

Domnul Dumitru Coarnă:

Nr. crt. 66.

Şi aici e vorba de acea vechime. Am propus vechime de 7 ani pentru principiul simetriei juridice.

Toată lumea trebuie să aibă ori 7, ori 18, nu e o problemă, dar nu putem să venim pentru o categorie socio-profesională cu un nivel de vechime în profesie de 7 ani, iar pentru cei din societatea civilă şi profesori universitari să o ducem la 18 ani.

Principiul simetriei juridice spune că trebuie să fim într-o corelare şi eu am propus lucrul ăsta. E vorba de nr. crt. 66, art. 19: "cel puţin 7 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior". Să-l adoptăm.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

66, varianta a doua.

Vot, vă rog.

Cu 25 de voturi pentru, 188 contra, 15 abţineri, nr. crt. 66 respins.

Domnul Dumitru Coarnă:

Nr. crt. 67, e vorba de lit. d) de la articolul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şaizeci şi...?

Domnul Dumitru Coarnă:

Şapte. Următorul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

67.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da.

Să fie eliminată lit. d): "nu au şi nici nu au avut calitatea de membru al unui partid politic în ultimii 6 ani şi nu au îndeplinit în ultimii 6 ani funcţii de demnitate publică".

Printre condiţiile de electivitate ale reprezentanţilor societăţii civile nu pot fi şi acelea negative. Adică practic noi interzicem... La fel, e vorba de principiul simetriei juridice, dacă a făcut parte dintr-un partid politic să nu poată să fie ales. Aici avem... Dacă vreţi, nu pot exista condiţii mai stricte pentru alegeri în CSM decât cele prevăzute pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Şi avem şi o decizie a Curţii care indică lucrul acesta.

Şi rugămintea mea este să eliminăm litera d) de la art. 19, nr. crt. 67.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamente respinse, marginal 67.

Vot, vă rog.

Cu 19 voturi pentru, 194 contra şi 17 abţineri, amendamentul rămâne respins.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Nr. crt. 68, chiar dacă a fost discutat, am o altă formulare. Dar până la urmă scopul final ar trebui să fie identic.

Vorbim de art. 23, poziţia 68.

Şi aici e vorba de acea rezervare a funcţiilor de conducere.

Atenţie! Mandatul unui membru al CSM este de 6 ani. Dacă rezervi această funcţie de conducere, logica juridică ne spune că nu putem veni decât prin delegare de competenţă. Delegarea de competenţă nu poate fi mai mare de şase luni. Asta înseamnă 12 mandate de delegare de competenţă, înseamnă o vulnerabilitate majoră a sistemului judiciar, pentru că acei oameni sunt gestionaţi politic. Şi vă dau un exemplu: Tribunalul judeţean Călăraşi, unde domnul George Şerban Cătălin a fost preşedinte, din 2019 vicepreşedintele funcţionează prin delegare de competenţă, din 2021 preşedintele funcţionează prin delegare de competenţă, jumătate din judecătorii tribunalului funcţionează prin delegare de competenţă. Este un tribunal vulnerabil politic, pentru că până la urmă această reglementare trebuie să separe politicul de justiţie. Dar legea, în ansamblu..., sunt câteva articole de forţă care practic pun justiţia în subordinea politicului şi fiecare dintre noi o să ajungem în faţa instanţelor de judecată. Ceea ce votăm astăzi o să ne afecteze şi pe noi. Nu poţi să rezervi acele funcţii pentru şase ani de zile! Sunt şase ani, nu sunt şase luni! Dacă dumneavoastră consideraţi că este în regulă, eu nu!

Şi am făcut un amendament, în sensul că: "Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai CSM încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 68, amendamentul domnului Coarnă, respins.

Vot, vă rog.

Cu 50 de voturi pentru, 152 contra, 21 de abţineri, respins.

Domnul Dumitru Coarnă:

Nr. crt. 72, la art. 27.

Aici vorbim din nou de CSM, de garantul independenţei justiţiei, şi vorbim de şedinţele CSM.

O să vedeţi că iniţiatorul ne spune aşa: "Lucrările plenului CSM se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri. Dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările plenului se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora".

Aceasta înseamnă că noi eliminăm voinţa majorităţii membrilor săi. CSM este compus din 19 membri.

Dacă o să treacă reglementarea făcută de Guvern, avem situaţia clară unde şase membri CSM vor dispune. 6 din 19! Şi dacă ne uităm în articol, aţi eliminat secţiile de judecători şi procurori. Nu vorbiţi deloc despre aceste secţii, pentru că avem două secţii în cadrul CSM.

Amendamentul meu este în felul următor: "Lucrările plenului CSM se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri", ca să pot să iau o majoritate de vot cu 10. Şi atunci vorbim de independenţa şi garantarea independenţei justiţiei, nu de 6 membri. "...iar lucrările secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora".

Şi mai e o discuţie.

Membrii CSM, prin fişa postului, sunt obligaţi să participe la şedinţe.

Cum adică, acceptăm? El îşi ia salariul - 300 de milioane, 30.000 de lei - şi nu merge la şedinţă, nu mai face nimic altceva. Omul acela este membru al CSM. Eu nu pot să accept! Cum să nu fie prezent la şedinţă! Ar trebui o sancţiune în lege, să fie destituit din funcţia publică dacă nu participă la şedinţe. Pentru ce îl plătim pe acel om, ca să nu participe, să avem un vot de 6 membri, din 19?!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 72, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 68 de voturi pentru, 144 contra, 11 abţineri, marginal 72 rămâne respins.

Doamna Oana Murariu.

Vă rog.

Domnule Toma, aţi apăsat din greşeală!

Doamna Oana Murariu:

Domnule preşedinte,

Eu am două amendamente în următorul calup, de la 100 la 200, pentru că am observat că alţii nu au mai solicitat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai are cineva amendamente până la 100? (Vociferări.)

Dar nu vreţi să vorbiţi cu domnul Stelian Ion, că are?

A, indulgenţa!

Doamna Oana Murariu:

Îmi permiteţi?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc frumos.

Este vorba de marginal 138, o dată.

Din nou vorbim de inspecţia judiciară, unde tocmai aţi votat un lider suprem.

Aici e vorba de un amendament în care rezoluţiile inspectorilor care efectuează cercetarea disciplinară a magistraţilor să fie supuse confirmării directorilor direcţiilor de inspecţie pentru judecător sau pentru procuror, iar nu inspectorului-şef, tocmai pentru a nu pune toată puterea în mâna unui singur om.

Vă rog să admiteţi amendamentul nostru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamente respinse, marginal 138.

Vot, vă rog.

Cu 73 de voturi pentru, 147 contra, respins.

Doamna Oana Murariu:

Şi cel de-al doilea, la marginal 167.

Aici este vorba despre principiul paralelismului de forme şi competenţe. Membrii CSM sunt foarte dificil numiţi în funcţie, după alegeri, în adunările generale ale procurorilor şi judecătorilor din instanţe şi ulterior pot fi revocaţi foarte uşor, printr-un simplu vot între ei.

Ei, în cadrul plenului CSM, se pot revoca dacă vreunul dintre ei are o sancţiune disciplinară.

Or, noi propunem să fie eliminată sancţiunea disciplinară a avertismentului pentru simplul motiv că se poate face abuz dacă cineva ridică tonul sau vorbeşte mai imperativ, sau lipseşte la o şedinţă poate fi sancţionat disciplinar, astfel încât ar putea fi efectiv eliminat, revocat din CSM.

Pot exista abuzuri, astfel încât amendamentul nostru este mai echilibrat.

Vă rugăm să-l votaţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamente respinse, marginal 167.

Vot, vă rog.

Dacă eraţi atentă, aflaţi că acea consolă nu merge pentru vot.

Domnule Coarnă, urmează domnul Muncaciu.

Cu 148 de voturi contra, 67 pentru, 8 abţineri, respins.

Domnul Muncaciu urmează.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Domnule preşedinte,

Sunt cavaler, respect dreptul doamnei de a prezenta, dar eu rămân încă la cele până într-o sută.

Şi uitaţi-vă la 74: "Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, prin reprezentanţii lor legali, sunt invitate să participe la lucrările comisiilor de specialitate, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere...".

Acest amendament a fost susţinut de noi şi vă rog să vă exprimaţi părerea, pentru că eu cred că Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul să participe la şedinţele...

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Supuneţi la vot!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Supuneţi la vot?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, ne-am întors la marginal 74.

Vot, vă rog.

Cu 60 de voturi pentru, 151 contra şi 15 abţineri, nr. crt. 74 este respins.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Marginal 75, amendamentul care se referă la art. 29.

Aici este vorba de transmiterea pe net şi menţinerea probei video atunci când este vorba de lucrările plenului secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii şi menţinerea acestora timp de cinci ani. Este... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog lăsaţi vorbitorul să susţină amendamentele, indiferent din ce grup faceţi parte!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Deci, "...se transmit în direct pe pagina de Internet a Consiliului şi se înregistrează audio-video. Înregistrarea se publică pe pagina de Internet a Consiliului pentru o durată de 5 ani". E foarte simplu!

Avem nevoie să rămână dovadă la ce s-a discutat în aceste şedinţe. Care e problema?! E un lucru democratic şi tehnologic posibil în secolul XXI!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 75.

Vot, vă rog.

Cu 25 de voturi pentru, 154 contra, 53 de abţineri, 75 marginal respins.

Mai departe.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Şi marginal 94.

O voce din sală:

Care marginal?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

94.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-am auzit eu. Vă rog, nu dialogaţi cu sala! Eu v-am auzit. Eu vă aud foarte bine.

Marginal 94, domnule Muncaciu.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Deci, "Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii, printre care organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor: b) face propuneri privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătorilor".

Pardon! Se elimină. Consiliul Superior al Magistraturii.

O voce de la PSD:

Ce se elimină?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Se elimină. Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe mine mă întrebaţi, domnule Muncaciu?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Nu, nu, nu, supuneţi la vot, ăsta e amendamentul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK.

Anexa II - amendamente respinse, marginal 94, că asta aţi spus.

Vot, vă rog.

(Rezultatul votului: 60 de voturi pentru, 150 contra, 15 abţineri.)

Vă mulţumesc.

Domnule Stelian Ion, vă rog.

Mai avem şapte minute.

Vă rog.

O voce de la PSD:

Mai mult decât a fost el la minister!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Avem amendamente importante la articolele de la marginal 84 până la 104.

Primul este la 84.

E vorba de atribuţiile CSM.

Din păcate, proiectul acesta nu face decât să continue viziunea imprimată în 2018, la acel moment, şi anume de splitare, de împărţire a CSM-ului în două secţii şi de preluare a tuturor atribuţiilor de către secţii de la plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Asta face ca plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care contează cel mai mult până la urmă, pentru că are şi membri de drept, şi reprezentanţi ai societăţii civile, să nu mai conteze pe chestiuni fundamentale pentru justiţie. Şi mai înseamnă că secţiile, acolo unde, prin cvorumul modificat faţă de plen şi prin componenţa diferită se pot manipula mai uşor voturile, să dobândească puterea cea mai mare în sistemul judiciar.

De aceea, propunem revenirea la concepţia potrivit căreia plenul este cel care trebuie să aibă plenitudine de competenţe.

De aceea, vă solicit să votaţi pentru amendamentul de la marginal 84.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 84.

Vot, vă rog.

Cu 54 de voturi pentru, 152 contra, 23 de abţineri, respins marginal 84.

Mai departe.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mai avem de la 108, dar nu ştiu dacă aţi anunţat doar până la 100 calupul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am trecut deja, pentru că am ajuns şi la 167.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da.

108, domnule preşedinte.

De la 108, 109 şi celelalte, 113, acestea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian, ca să nu mai avem o nouă discuţie pentru acest subiect, 108. Atât!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

108. Atât! Pentru că este primul articol care se referă la acelaşi lucru, şi anume la conferirea calităţii de titular al acţiunii disciplinare pentru preşedintele Înaltei Curţi. Celelalte articole se referă la procurorul general. Dar noi nu suntem de acord cu extinderea sferei titularilor acţiunii disciplinare şi pentru alte categorii decât pentru inspecţia judiciară.

A pune în mâna preşedintelui Înaltei Curţi sau a procurorului general şi acest instrument, procurorul general fiind şi numit politic. Ştim bine cu toţii viziunea asupra căreia nu se revine în acest proiect. A pune acest instrument de presiune, această sabie deasupra capului fiecărui judecător şi procuror, în condiţiile în care preşedintele Înaltei Curţi este şi cel care face parte din secţia pentru judecători şi care face parte din completul care se va pronunţa asupra acţiunii disciplinare, în condiţiile în care preşedintele Înaltei Curţi este şeful instanţei supreme, care dă decizia finală în privinţa răspunderii disciplinare, este excesiv.

Înseamnă că facem exact ceea ce am spus mai devreme: punem în mâna câtorva oameni puterea absolută în sistemul judiciar, în ideea greşită şi periculoasă că prin astfel de mijloace se poate controla sistemul judiciar.

Este deosebit de periculos! Nu ne-a cerut nimeni, nici Comisia de la Veneţia, nici Comisia Europeană, nici GRECO, nici absolut nimeni să procedăm de o asemenea manieră şi să extindem sfera titularilor acţiunii disciplinare.

Vă solicit să supuneţi la vot marginal 108.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Suntem la marginal 108, Anexa II - amendamente respinse, amendamentul la comun Grupul USR şi domnul Coarnă. Acesta este.

Vot, vă rog.

Stimaţi colegi,

Mai avem foarte puţin timp. Îi rog pe cei care doresc să intervină să vorbească între ei.

Cu 74 de voturi pentru, 155 contra, 6 abţineri, marginal 108 a fost respins.

Domnul Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mai susţin amendamentul de la marginal 168, domnule preşedinte, care se referă la chestiunea revocării membrilor CSM pentru motivul neîndeplinirii atribuţiilor legale şi regulamentare. Este esenţial ca, odată aleşi, membrii CSM să poată răspunde în faţa celor care i-au ales. Altfel, putem avea de-a face, cum s-a întâmplat, cu derapaje mari ale acestor membri aleşi, pentru că este un mandat lung, nu dau socoteală în faţa nimănui, nici măcar în faţa magistraţilor care i-au ales. Este esenţial să avem un mecanism eficient prin care judecătorii şi procurorii care au ales şi au trimis în CSM membri să-i poată şi revoca, atunci când aceştia nu respectă legea sau nu respectă regulamentele care organizează activitatea CSM. Altfel, vom avea un CSM compus din persoane care nu dau explicaţii nimănui, nici măcar în faţa celor care i-au ales. Şi aici nu avem de-a face cu un mandat imperativ, pentru că noi vorbim de nerespectarea legii, nu nerespectarea promisiunilor făcute în faţa alegătorilor magistraţi.

Vă solicit supunerea la vot a amendamentului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 168.

Vot, vă rog.

Cu 72 de voturi pentru, 153 contra, 4 abţineri, amendamentul de la marginal 168 a fost respins.

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Timpul alocat prin votul dumneavoastră susţinerii amendamentelor şi dezbaterii amendamentelor s-a epuizat.

Am avut 60 de minute ...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Păi, dar v-am cerut înainte permisiunea ca să solicit prelungirea cu un sfert de oră!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, aveţi acest drept, pe procedură, să solicitaţi prelungirea.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Solicitasem să iau cuvântul pentru a vă cere să prelungim programul cu un sfert de oră. Nu mai avem foarte multe amendamente. Un sfert de oră cred că e o durată de timp rezonabilă pe care puteţi să o acceptaţi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Să nu vă pregătiţi încă!

Domnul Simonis. (Vociferări.)

Prin acordul unanim al liderilor se vor mai susţine încă şapte amendamente, cu rugămintea, evident, de a nu perora mai mult decât este cazul asupra fiecăruia.

Cine urmează?

Domnul Andruşceac sau domnul Badiu. Hotărâţi-vă!

Domnul Badiu Georgel.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Marginal 180. O să ne mişcăm repede, ca să ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sper!

Domnul Georgel Badiu:

...câştigăm timp.

Articolul 66: "Directorul economic şi personalul de conducere din subordinea acestuia care are calitatea de funcţionar public este numit prin concurs, în condiţiile legii, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit.

În cazul în care mandatul nu este reînnoit, personalului prevăzut la alin. (2¹) i se asigură un post de execuţie".

Vot, vă rog, propuneţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa da!

Anexa II - amendamente respinse, marginal 180.

Vot, vă rog.

Domnule Badiu, vă urez foarte mult succes să ajungeţi pe acest scaun, să dispuneţi dumneavoastră vot!

Cu 24 de voturi pentru, 142 contra, 48 de abţineri, marginal 180 este respins.

"AMR" 6.

Domnul Georgel Badiu:

Marginal 189: "Inspectorul-şef este ordonator principal de credite".

Este un amendament al CSM-ului, preluat de noi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru marginal 189, amendamente respinse, Anexa II.

Vă rog să votaţi.

Încă 5!

Cu 57 de voturi pentru, 148 contra, 20 de abţineri, marginal 189 este respins.

Mai departe, domnule Badiu.

Domnul Georgel Badiu:

Marginal 237: "Inspectorul-şef nu poate să îndeplinească acte în lucrări aflate pe rolul Inspecţiei Judiciare, ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei vizate, imparţialitatea inspectorului-şef ar putea fi afectată, precum şi în caz de conflict de interese".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 237.

Vă rog să votaţi.

Mai departe. După ce voi anunţa rezultatul votului.

Cu 61 de voturi pentru, 147 contra, 18 abţineri, marginal 237 este respins.

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

La acest vot se vede că vă doriţi menţinerea conflictului de interese.

La marginal 240: "este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef, asigurând îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege sau regulamente în caz de absenţă sau de imposibilitate de exercitare a acestora de către inspectorul-şef, precum şi în situaţiile prevăzute la art. 76 alin. (2)".

La fel, este un amendament propus de CSM şi preluat de noi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 240.

Vot, vă rog.

Mai urmează doar două amendamente susţinute de către colegii de la USR. Aceasta a fost înţelegerea!

Cu 27 de voturi pentru, 150 contra şi 52 de abţineri, 240, marginal, respins.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că au mai rămas doar două amendamente respinse ale USR.

Vă mulţumesc.

Domnule Badiu, vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Stelian Ion, ultimele două amendamente.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Va fi unul singur, pentru că se referă la acelaşi subiect.

Am propus, în privinţa Inspecţiei Judiciare, o reformă din temelii, pentru că Inspecţia Judiciară, aşa cum a funcţionat până acum şi cum, din păcate, funcţionează, nu reprezintă un anticorp al sistemului judiciar care să cureţe sistemul judiciar de persoanele care comit abuzuri, comit nelegalităţi şi reprezintă o ghioagă pe spinarea - dacă-mi permiteţi - a magistraţilor curajoşi, a magistraţilor bine pregătiţi şi a celor vocali, care îi deranjează pe mai marii zilei, să spun aşa, politicieni sau nepoliticieni. Aşa încât Inspecţia Judiciară trebuie reformată din temelii. În viziunea noastră asta înseamnă desfiinţarea actualei formule şi înfiinţarea a două inspecţii judiciare, una pentru judecători, una pentru procurori,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginalul?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... care să aibă la bază nişte principii foarte clare, acelea de selecţie meritocratică...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian, marginal?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am spus. La 109 este primul articol, dar sunt foarte multe legate de această idee şi nu le voi susţine pe toate, îl susţin pe primul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 109.

Vot, vă rog.

Şi chiar ultimul, domnul Coarnă.

Vă rog.

Varianta scurtă, domnule Coarnă!

51 de voturi pentru, 151 contra, 24 de abţineri - 109 respins.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Varianta scurtă.

Nr. crt. 131. E vorba de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O sută treizeci şi?

Domnul Dumitru Coarnă:

Unu! 131.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

131.

Domnul Dumitru Coarnă:

131 art. 47 alin. (8). E vorba de: "Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este definitivă". Asta înseamnă că a luat calea de atac a recursului justiţiabilului. Oricare dintre noi putem să fim în această situaţie.

Amendamentul propus de mine este cel pe care îl avem astăzi în reglementarea actuală, adică în termen de 15 zile justiţiabilul să poată să depună recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este extrem de simplu!

Gândiţi-vă că oricare dintre noi, dintre dumneavoastră, veţi fi puşi în situaţia asta şi vi s-a luat o cale de atac.

Legea nr. 554/2004 este Legea contenciosului administrativ. (Vociferări.)

Mulţumesc, domnule Simonis, m-am conformat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa II - amendamente respinse, marginal 131.

Vot, vă rog.

Cu 31 de voturi pentru, 179 contra, 11 abţineri, marginal 131 este respins.

Stimaţi colegi şi stafful tehnic,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru votul în bloc pentru celelalte amendamente respinse rămase, mai puţin marginalele: 1, 2, 6, 9, 15, 16, 41, 42, 66, 67, 68, 72, 74, 75, 84, 94, 108, 138, 168, 180, 189, 237, 240, 109 şi 131.

Vot, vă rog.

Amendamentele respinse, mai puţin cele menţionate, au fost respinse cu 64 de voturi pentru, 159 contra, 20 de abţineri.

Dezbaterile fiind finalizate, pauză cinci minute. Ne întoarcem la sesiunea de vot final.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Liderii de grup, vă rog să vă chemaţi colegii în sală!

Începem sesiunea de vot final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul!

243 prezenţi, suntem în cvorum.

Liderii de grup, sunt probleme? Nu.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un deceniu digital pentru copii şi tineri: noua strategie europeană "Un internet mai bun pentru copii" (BIK+); COM(2022) 212; PHCD 67/2022.

Se adoptă cu votul majorităţii.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, 3 contra şi o abţinere. Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 454/2022; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.