Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 13 decembrie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi, nu vi le mai reamintesc.

Domnule Florin Piper-Savu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Revoluţia ne-a redat nu doar libertatea, ci şi demnitatea".

Pentru români, luna decembrie nu este doar luna sărbătorilor şi a familiei, este şi luna în care ne amintim cu profund respect de cei care, în urmă cu 33 de ani, şi-au dat viaţa pentru libertate, pentru democraţie, pentru o ţară europeană, schimbând astfel istoria României.

Revoluţia română din 1989 a înlocuit totalitarismul cu libertatea. Revolta românilor, începută la Timişoara, a cuprins ca o flacără toată ţara şi a fost atât de puternică, încât a spulberat în câteva zile aproape patru decenii de dictatură comunistă.

România împlineşte 33 de ani de la Revoluţie, ani în care a continuat să îşi scrie istoria în democraţie şi libertate. În 1989, s-a produs un act fondator pentru ordinea democratică în care trăim astăzi. Eroii din decembrie 1989 au aspirat la o Românie democratică, deplin ataşată valorilor euroatlantice, în care fiecare român este ascultat şi protejat.

Anii care au urmat despărţirii de ceauşism au fost ani de sacrificii şi de schimbări economice dureroase, chiar de eşecuri.

Revoluţia din decembrie este momentul zero al noii Românii. Am plecat de acolo şi am ajuns astăzi unde suntem, în NATO şi o ţară membră a Uniunii Europene. Am reuşit ceea ce ne-am propus ca obiectiv strategic, integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO, pentru că am reuşit să fim solidari în promovarea intereselor noastre şi am păstrat dialogul politic şi social.

După 33 de ani de la sacrificiul eroilor care ne-au adus libertatea, merităm să fim trataţi corect, cu respectul cuvenit oricărui alt stat european. Din păcate, am constatat zilele acestea că cei 33 de ani de la Revoluţie nu au fost suficienţi pentru a câştiga respectul întregii Europe. Interese economice, politice sau nu, refuzul Austriei privind aderarea la spaţiul Schengen este pentru români refuzul unei Europe care ne priveşte în continuare ca o ţară de mâna a doua.

Solidaritatea de care a dat dovadă România în ultimul an, gestionarea la graniţă a crizei refugiaţilor, toată marfa din Ucraina care a tranzitat România şi a adus costuri suplimentare transportatorilor şi exportatorilor români, eforturile de a îndeplini condiţiile impuse pentru a obţine un drept ce ni se cuvine de 11 ani nu au contat pentru Europa.

Preţul şi sacrificiul cu care a câştigat libertatea poporul român nu trebuie uitate. Revoluţia ne-a redat nu doar libertatea, ci şi demnitatea. Libertatea, demnitatea şi democraţia sunt lucruri pentru care merită să lupţi, indiferent de circumstanţe.

Suntem datori noi şi toţi cei care ne vor urma să onorăm amintirea eroilor martiri din întreaga ţară, de ale căror nume se leagă astăzi libertatea noastră şi să protejăm idealurile câştigate cu preţul sângelui.

Deputat al PSD de Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi parlamentari,

Dragi colegi,

România a suferit un eşec cumplit în data de 8 decembrie, când Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne, care funcţionează sub egida Consiliului European, a respins candidatura ţării noastre la spaţiul Schengen.

Fără îndoială, gestul Austriei de a respinge candidatura ţării noastre şi de a folosi România ca o monedă de şantaj la adresa Uniunii Europene, cu scopul rezolvării unor probleme electorale interne, este absolut revoltător, iar noi, românii, nu trebuie să uităm să sancţionăm pe toate căile această atitudine umilitoare din partea Austriei. Prin acest vot, Austria a decis să se despartă definitiv de orice colaborare cu România, în pofida numeroaselor legături economice, comerciale şi chiar politice dintre aceste două ţări.

Da, o bună parte din eşecul suferit de România îşi are sediul în Austria, dar, până la urmă, este un eşec al României, adică un eşec usturător al politicii externe pe care a dus-o ţara noastră în ultimii ani.

Iar ceea ce mi se pare incredibil este că nu am văzut nici măcar o singură demisie de onoare, nici măcar una singură, din partea aparatului diplomatic şi de politică externă a României. E ca şi cum toată lumea din politica externă şi-a făcut treaba într-un mod ireproşabil, pentru care ar merita inclusiv unele bonusuri de recunoştinţă şi mulţumire - cum de fapt chiar s-a şi întâmplat cu un director din Ministerul Afacerilor Interne, responsabil de aderarea la spaţiul Schengen, care a fost decorat de domnul preşedinte Iohannis.

Eu nu vin aici să cer demisia nimănui. Nu am venit să arăt cu degetul acuzator spre nimeni. Îmi pun o singură întrebare, pe care o adresez, în special, celor responsabili de politica externă, dar şi celorlalţi funcţionari care au gestionat această problematică a aderării la Schengen - mai există onoare în România?

Cei din România, responsabilii din aparatul de politică externă, cei care s-au ocupat în mod direct de problema Schengen sau cei care ar fi trebuit să se ocupe, dar n-au făcut-o sau au făcut-o prost, aceşti decidenţi chiar n-au avut nicio vină pentru eşecul usturător suferit de ţara noastră?

Probabil că acest răspuns nu va veni niciodată şi inclusiv lipsa acestui răspuns ne arată cât de mult s-a degradat politica externă a ţării noastre!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Odată cu intrarea social-democraţilor la guvernare, s-a dat dovadă de responsabilitate şi reechilibrare în ceea ce priveşte finanţele României. Acestea sunt coordonatele definitorii ale gestionării bugetului naţional, cu un ministru PSD la Finanţe. După 12 luni de guvernare, încep să se vadă rezultate bune, fapt absolut de remarcat, dată fiind severitatea contextului general, economic şi geopolitic.

Cea mai importantă realizare o reprezintă creşterea investiţiilor, care sunt cu peste 20% mai mari faţă de anul trecut, în jur de 6 miliarde de euro până la final de an. Cea mai mare parte a acestor investiţii sunt realizate de Ministerul Transporturilor.

Totodată, se remarcă o creştere cu peste 500% a finanţării europene nerambursabile, comparativ cu anul trecut.

În acelaşi timp, e important de precizat că avem o creştere a veniturilor faţă de creşterea cheltuielilor, ceea ce a determinat şi un deficit bugetar mai mic decât cel prognozat, de 3,37%.

Aşadar, finanţele publice ale ţării s-au reechilibrat în 2022, chiar dacă s-au făcut mari eforturi şi există o presiune puternică generată de necesitatea asigurării protecţiei sociale, a creşterii veniturilor diverselor categorii de populaţie şi a menţinerii competitivităţii economiei. Nu trebuie uitat că subvenţiile au crescut cu 125%.

În ceea ce priveşte anul 2023, Partidul Social Democrat a propus un buget naţional al refacerii echilibrelor financiar-fiscale şi al consolidării, bazat pe investiţii consistente, dar şi pe programe de susţinere a populaţiei şi de sprijinire a economiei. Este un buget construit pe proiecte, menit să asigure o cheltuire cât mai riguroasă a banilor publici.

Multe ministere primesc mai mulţi bani faţă de anul în curs.

Caracteristica definitorie, aşa cum am subliniat, rămâne anvergura investiţiilor, de aproximativ 22 de miliarde de euro, în 2023, în creştere consistentă, cu un plus de 4 miliarde de euro, şi faţă de nivelul ridicat din acest an.

Încredere, realism, responsabilitate! Acestea sunt caracteristici definitorii ale construcţiei bugetare pe 2023, care direcţionează resurse majore pentru susţinerea investiţiilor, a populaţiei vulnerabile în faţa crizelor actuale şi pentru consolidarea economiei.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, Christine Thellmann, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Bugetul pe 2023 susţine creşterea calităţii vieţii, încurajează iniţiativele ambiţioase ale antreprenorilor şi ale autorităţile locale"

Stimaţi colegi,

Proiectul de buget pentru anul viitor este unul al dezvoltării României şi al echilibrului social. Este cea mai mare sumă alocată investiţiilor publice. Este un buget al echilibrului, deoarece conţine măsuri de susţinere a unor categorii vulnerabile. Bugetul pe 2023 susţine şi măsurile de plafonare şi compensare a facturilor pentru energie, pentru români şi companiile din România.

Prin acest buget, încurajăm investiţiile, sprijinim iniţiativele private, dar şi pe cele publice. Investiţiile înseamnă dezvoltare, modernizare, locuri de muncă, oportunităţi pentru comunităţile locale. Primarii gospodari vor putea accesa banii pentru proiectele importante de infrastructură, pentru şcoli, grădiniţe şi spitale.

Şi pentru Sibiu, bugetul pe 2023 asigură realizarea unor proiecte importante de modernizare. Primarii vor avea prin acest buget inclusiv sumele destinate cofinanţărilor proiectelor europene, dar şi fonduri destinate exclusiv dezvoltării infrastructurii rutiere, de sănătate sau învăţământ.

Eu mi-aş dori foarte tare să fie bugetat amendamentul meu pentru finanţarea lucrărilor de modernizare la Colegiul Tehnic "Mediensis" - Mediaş, judeţul Sibiu. Internatul Colegiului Tehnic "Mediensis" este în proces de reabilitare. Clădirea are o vechime de peste 35 de ani, iar ultima reabilitare majoră a avut loc în 1999. În acest moment, există foarte multe cereri de cazare, atât în timpul anului şcolar, din partea elevilor, cât şi pe perioada vacanţelor.

Salut, de asemenea, decizia Guvernului, de a majora, începând cu ianuarie 2023, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii. Astfel, începând cu luna ianuarie 2023, se majorează după cum urmează - de la 243 de lei la 274 de lei, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani.

Când ne gândim la bugetul pentru anul 2023, să nu uităm că avem un război la graniţă, în Ucraina. Apărarea şi securitatea României sunt priorităţi foarte importante, într-un context internaţional atât de imprevizibil. Avem nevoie de pace, de un stat sigur, să putem vorbi despre dezvoltare. Iar pentru a fi o ţară dezvoltată, trebuie să nu lăsăm pe nimeni în urmă, indiferent că vorbim despre copii, familii vulnerabile, antreprenori sau persoane vârstnice.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

George-Cristian Tuţă, vă rog.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Marţi, 13 - pisica neagră şi trei ceasuri rele pentru eficienţa legislaţiei de la noi, din Parlament".

De la începutul mandatului, am fost surprins să constat că avem peste 1.000 de iniţiative legislative pe fluxul parlamentar. Am spus-o de multe ori, şi de la această tribună, şi de câte ori am avut ocazia.

De trei decenii, colegii noştri parlamentari, care sunt încă sau care au fost, au avut cele mai bune intenţii, cea mai bună-credinţă, să găsească acele soluţii la problemele care îi enervau pe cetăţeni.

Din păcate, ceva s-a întâmplat - au pierdut din viteză ori au cuplat o treaptă inferioară şi s-au izbit de un zid, într-o arhivă sau, cum îi zicem noi, aici, în Parlament, într-un sertar.

Sunt conştient că au avut cea mai bună motivaţie în a iniţia acele proiecte de lege, dar eu consider că problema reală este lipsa de consistenţă. Folosesc acest termen, "consistenţă", ca reprezentativ pentru legislaturile trecute. Astăzi noi i-am zice "follow up", dar, indiferent de cum îi zicem, rezultatul este acelaşi, stagnarea legislaţiei, această stopare a inovaţiei administrative de care avem cu toţii nevoie.

Soluţia - vă spun sincer că nu o cunosc, dar, personal, mă încăpăţânez să am grijă de obiectivele pe care mi le-am propus de la începutul mandatului, acelea de a conecta întreaga Românie, de a creşte incluziunea financiară şi de a spori educaţia.

Acest efort va fi un efort pe termen lung. De aceea, cu fiecare ocazie pe care o avem, vă îndemn să vă urmăriţi obiectivele.

Personal, am depus trei amendamente la Legea bugetului, pe care o dezbatem zilele acestea în Parlament:

- Unul legat de educaţia financiară, pentru a celebra ziua pe care noi, cu toţii, am votat-o, 11 aprilie - Ziua Educaţiei Financiare;

- Am depus un alt amendament pentru a sprijini Ministerul Digitalizării, pentru crearea unui program care să conecteze toate cele 3.800 de clădiri ale şcolilor din România care încă nu au Internet de viteză;

- Şi al treilea amendament a fost o inovare, alături de comunitatea din Ilfov, în care am construit "Ora de Ştiut", i-am zis noi, împreună cu Digipedia, prin care copiii din şcolile din Ilfov pot urmări câteva emisiuni legate de viitor şi despre ştiinţă, după care dezbat lucrurile acestea cu profesorii.

Vă îndemn să faceţi lucrul acesta şi dumneavoastră!

Şi închei prin a vă transmite că vom intra în Schengen, dar pentru asta trebuie să fim consecvenţi şi concentraţi pe obiectivele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Michael Gudu?

Vă rog.

Domnul Michael Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amânarea dispoziţiilor Legii nr. 154/2021, care prevede ca persoanele persecutate etnic sau urmaşii acestora să primească o pensie lunară ca despăgubire pentru suferinţele trăite odată cu instaurarea regimului comunist în România, reprezintă nu doar un act injust, ci o eroare care trebuie corectată neîntârziat.

Statul român are obligaţia de a repara nedreptăţile comise de regimul comunist, prin punerea în aplicare a măsurilor reparatorii prevăzute de lege. Sperăm ca resursele financiare pentru plata drepturilor băneşti să fie identificate, astfel încât prevederile legii să devină efective, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

În acelaşi timp, este datoria mea, ca parlamentar de Tulcea şi reprezentant al comunităţii aromâne din Dobrogea, de a sprijini orice demers pentru a împiedica amânarea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 154/2021.

Persecutaţi pe pământurile lor de baştină, din Peninsula Balcanică, aromânii au găsit în Dobrogea un cămin sigur, în care şi-au putut păstra limba şi cultura. Alături de alte minorităţi naţionale, aromânii şi-au adus contribuţia la integrarea Dobrogei între graniţele României, ridicând şcoli, biserici şi ajutând la propăşirea comunităţilor în mijlocul cărora s-au aşezat.

În perioada 1948-1955, aromânii din Dobrogea au scris o pagină eroică, dar sângeroasă, prin mişcarea de rezistenţă pe care au iniţiat-o împotriva bolşevizării României.

Rezistenţa aromânilor a reuşit să strângă, sub numele de "Haiducii Dobrogei", peste 2.000 de partizani combatanţi şi susţinători locali care s-au opus cu înverşunare trupelor Miliţiei şi Securităţii.

În 1948, fraţii Nicolae şi Dumitru Fudulea au reuşit să strângă în jurul lor pe aromânii nemulţumiţi de sistemul opresiv, luptând împotriva autorităţilor aproape doi ani de zile, fiind vânaţi de Securitate şi, în cele din urmă, ucişi cu sălbăticie. Acelaşi destin tragic l-a împărtăşit Goga Puiu, conducător al mişcării de rezistenţă din sudul Dobrogei, dar şi mulţi alţi membri ai comunităţii aromâne, care, fie că s-au implicat direct, fie au sprijinit mişcarea de rezistenţă.

Cei care nu au fost ucişi de Securitate au fost condamnaţi la mulţi ani de temniţă grea, la muncă silnică pe viaţă, li s-au confiscat averile sau au sfârşit în coloniile penitenciare de la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Persecuţiile brutale ale autorităţilor comuniste au vizat, în aceeaşi măsură, alte minorităţi naţionale din Dobrogea, care nu au avut puterea de a organiza o rezistenţă armată împotriva regimului comunist.

Pentru urmaşii acestor eroi ai luptei anticomuniste, pe nedrept uitaţi şi prea uşor ignoraţi, reparaţia este, în primul rând, o chestiune de onoare. Vocea lor nu se face auzită până aici, de aceea, este datoria noastră, a reprezentanţilor aleşi, să facem cunoscute doleanţele lor.

Stimaţi colegi,

Amânarea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 154/2021 până în ianuarie 2024 şi, cine ştie, chiar dincolo de această dată, nu va face altceva decât să împuţineze numărul beneficiarilor compensaţiilor reparatorii. În ceea ce priveşte statul român, datoria morală rămâne, pentru că onoarea, domnilor parlamentari, nu poate fi prorogată!

Michael Gudu, deputat al PNL de Tulcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Eugen Terente?

Vă rog.

Domnul Eugen Terente:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos.

Au trecut mai mult de doi ani de când în vecinătatea incineratorului de deşeuri din localitatea Smârdan, judeţul Tulcea, aparţinând S.C. "Cazacioc&Co" SRL au fost găsite îngropate ilegal cantităţi imense de cadavre de animale, cadavre care erau declarate ca incinerate. Pentru faptele săvârşite au fost deschise două dosare penale care sunt înregistrate la Judecătoria Măcin, cei răspunzători fiind trimişi în judecată. Acuzaţiile aduse sunt infracţiuni prevăzute de Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, de Legea nr. 107/1996 privind apele şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Dar, stupoare! Incineratorul funcţionează în continuare. Autorizaţia integrată de mediu emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea, pentru acest obiectiv, a fost anulată, dar, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionarea incineratorului după anularea autorizaţiei integrate de mediu este doar o contravenţie sancţionată cu amendă.

În timpul funcţionării există în continuare posibilitatea poluării factorilor de mediu. Automonitorizarea emisiilor se face în continuare? Se face determinarea particulelor în suspensie - PM10 şi PM2,5 - evacuate în atmosferă?

Unul dintre principiile care stau la baza legislaţiei de mediu este "poluatorul plăteşte". Cine plăteşte pentru repararea prejudiciului asupra mediului produs de îngroparea cadavrelor de animale? Ce măsuri au fost luate până în prezent pentru reducerea efectelor poluării şi pentru stabilirea răspunderii de mediu, cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului?

Voi face demersuri pentru o iniţiativă legislativă, pentru ca şi funcţionarea unui obiectiv după anularea autorizaţiei de mediu sau a autorizaţiei integrate de mediu să fie încadrată ca infracţiune şi sancţionată în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnă deputat Denisa-Elena Neagu, vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

"România are nevoie de programe care să încurajeze producţia de energie!"

Am prezentat, în cadrul unei dezbateri la care au participat reprezentanţi ai Legislativului, experţi şi reprezentanţi ai industriilor din domeniu, un astfel de program - "Prima Casă Verde".

Programul propune un mecanism prin care românii pot accesa credite cu valoare de maximum 10.000 de euro, garantate şi cu dobândă subvenţionată de stat.

Banii vor putea fi utilizaţi exclusiv pentru renovarea aprofundată a locuinţei, pentru montarea de panouri fotovoltaice, pompe de căldură sau a oricărui alt sistem sau metodă de producere sau stocare a energiei sau de creştere a eficienţei energetice. Aceste investiţii vor duce la scăderea cheltuielilor cu energia electrică şi gazele naturale.

Mulţi români care ar dori să investească în termoizolarea locuinţelor sau în sisteme de producere a energiei electrice nu o fac, pentru că nu dispun de resurse financiare.

Aceiaşi români au o problemă cu costurile mari generate de explozia preţurilor la energie şi de proasta gestionare a acestei crize.

Proiectul "Prima Casă Verde" răspunde la această problemă - îi ajută pe români să beneficieze de noile tehnologii în materie de energie, cu ajutorul unei surse de finanţare fără costuri suplimentare, dobânda fiind subvenţionată.

Din estimările noastre, peste 500.000 de locuinţe ar putea beneficia de investiţii prin Programul "Prima Casă Verde", în primii trei ani de implementare. Subvenţionarea dobânzilor ar însemna aproape 1,45 miliarde de lei, adică puţin peste 29 de milioane de euro, ceea ce înseamnă mult mai puţin decât costurile cu plafonarea.

Suma necesară subvenţionării dobânzii este infimă, în comparaţie cu banii cheltuiţi de Guvern pentru susţinerea schemei de plafonare a facturilor la energie şi gaze. Aproape 30 de miliarde de euro era dator statul, la furnizorii de gaze şi energie electrică, la final de august 2022.

Iată cum, prin Programul "Prima Casă Verde" avem beneficii mari pentru cetăţeni, la costuri reduse pentru stat.

Vom depune proiectul în circuitul legislativ, până la finalul acestei sesiuni parlamentare.

Am încredere că, "Prima Casă Verde", un proiect care vine cu soluţii reale la actuala criză energetică, va fi bine primit de toţi colegii parlamentari, indiferent de culoarea politică.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Roman, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ciclul "Redeşteptarea poporului român", astăzi, în faţa dumneavoastră, voi prezenta declaraţia politică cu privire la "Pensiile militare, o umilinţă pentru majoritatea beneficiarilor".

Faptele par să o demonstreze. În Armata Română se comentează că fostul ei şef, actualul premier, şi-a vândut camarazii pentru o carieră politică. Indexarea pensiilor militare cu procente cuprinse între 1% şi 12,5% este o mare umilinţă adusă rezervei Armatei, în condiţiile în care premierul este un militar în rezervă. Pensia sa de 13.915 lei este suficientă pentru a nu fi interesat de procentul cu care îi va fi indexată. De altfel, îl ajută şi indemnizaţia de 14.000 de lei, pe care o primeşte numai de la locul de muncă.

Având în vedere perioada lungă în care pensiile militare, discriminatoriu, nu au fost luate în considerare pentru indexarea cu procentele legale generate de inflaţie, situaţia actuală ar putea fi considerată un prilej de bucurie pentru militarii în rezervă şi în retragere, chiar şi când unii dintre ei nu primesc nimic. Dar situaţia se prezintă altfel când comparăm cu rata inflaţiei, care, după cum bine ştiţi, este de 16%.

În 14 noiembrie, anul acesta, generalul-premier declara: "Nu putem avea unii creşteri diferenţiate de pensii". În actualele calcule se face uitată această declaraţie. Dacă se doreşte o egalizare a pensiilor - care sună a socialism, şi nu a social - să se decidă prin lege plafonul maxim de la care indexarea să fie minimă sau inexistentă. Poate ca acest prag să fie cu un leu mai mic decât valoarea pensiei actualului premier.

Indexările se fac discreţionar, după criterii ilogice, fără argumente, după bunul-plac al cine ştie cărui funcţionar din Ministerul Apărării Naţionale, cu aprobarea nepăsătoare a partidelor de guvernământ, devenite tot mai autoritare.

Se fac trimiteri dese la unele pensii militare care depăşesc 10.000 de lei. Acestea nu sunt multe, iar referirile nu precizează criteriile esenţiale care au determinat aceste cifre - gradul militar, funcţia deţinută şi condiţiile deosebite de muncă. În viaţa civilă, poate fi comparată pensia directorului cu cea a portarului sau a unui şef de serviciu?

În aceste condiţii, se pune întrebarea, ce mai apără militarii, în scopul întăririi structurilor de corp, onoare, integritate morală sau dreptul la o soldă mai mare şi, implicit, la o pensie pe măsură? Pentru că, după cum bine ştiţi, grija faţă de propria persoană este un instinct natural.

Actuala situaţie nu face decât să adâncească prăpastia dintre militari şi civili, aceştia din urmă beneficiind în totalitate de indexarea de 12%.

Militarii, prin formare, nu se descurajează în faţa greutăţilor profesiei, a privaţiunilor şi renunţărilor la care sunt obligaţi. Speră, se ştie, că Patria le va recunoaşte eforturile şi sacrificiile.

Aşa şi pentru cei care analizează situaţia pensiilor militare şi care nu trebuie să găsească argumente contrare.

Dacă există voinţă şi respect, totul este posibil!

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, vă rog.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Mâhnire, supărare, dezamăgire - acestea sunt sentimentele pe care le am faţă de refuzul aderării ţării noastre la Schengen! Această decizie reprezintă o umilinţă pentru poporul român, o decizie profund nedreaptă!

Noi nu am fost de-a lungul istoriei cotropitori. Nu am pornit războaie. Nu am subjugat popoare. Nu am vrut teritorii care nu ne aparţin. Am fost mereu un popor care şi-a apărat propriile meleaguri, care nu a vrut altceva decât să fie respectat. În vreme ce alţii ne-au cotropit şi au încercat să ne subjuge, noi am dat foc recoltelor şi am pârjolit tot pentru a ne apăra!

De data aceasta nu este o soluţie, dar trebuie să luăm atitudine, să impunem respect celor care ne consideră o ţară de mâna a doua.

Este momentul să începem să consolidăm poziţia României, o Românie care nu depinde de nimeni, acea ţară demnă care impune respect!

Nu putem accepta să mai fim acea naţiune care face orice ca să fie pe placul unora care nu dau doi bani pe ea. Trebuie să fim o naţiune puternică, respectată, demnă, care îşi apără interesele, resursele şi cetăţenii!

Mesajul meu este scurt şi răspicat - Forţa, România! Meriţi să fii acolo unde îţi e locul!

România poate străluci din nou, iar conducătorii acestei frumoase ţări se cuvine să reprezinte spiritul românilor şi să se inspire din el. Românii sunt oameni curajoşi, vrednici, care nu acceptă să fie cu capul plecat, ci dimpotrivă, îl ridică şi mai tare după o lovitură şi luptă.

Statul român, prin instituţiile sale, are obligaţia de a căuta imediat soluţii pentru a arăta că nu suntem un sat fără câini şi că butonul de comandă pentru naţiunea română este în România! Statul are obligaţia să fie cel care dă acest semnal al demnităţii naţionale.

Poate a venit momentul ca instituţiile statului să lucreze cu bănci româneşti, cât mai există şi cât mai rezistă. Poate că firmele româneşti care au capacitate de a finaliza mari proiecte de infrastructură trebuie ajutate, prin pachete financiare de creditare avantajoase. Petrolul şi pădurile noastre să nu mai genereze profit pentru firmele austriece, ci pentru români. Avantajul ar fi al României şi aşa n-ar mai trebui să acceptăm toate mofturile cu care vin firmele austriece.

La rândul nostru, putem avea conturi la bănci româneşti, putem să ne facem vacanţele în staţiuni româneşti.

Dar nu trebuie să ne oprim aici. Este momentul să reconsiderăm relaţia pe care ţara noastră o are, în cadrul Uniunii Europene, cu diferite state membre, în condiţiile în care suntem trataţi cu dublă măsură. Trebuie să începem să batem cu pumnul în masă şi să fim trataţi ca parteneri egali!

E nevoie ca România să îşi schimbe abordarea în privinţa politicii externe. Am fost prea mult timp naivii care se aruncă cu capul înainte şi acceptă toate directivele europene. Lucrurile trebuie să se schimbe!

În opinia mea, instituţia care ar trebui în momentul de faţă să încerce o resetare a politicii externe ar trebui să fie Parlamentul României, unde să avem o dezbatere care să orienteze politica externă a ţării noastre.

Aceste lucruri trebuie făcute acum! Nu putem să mai acceptăm încă o umilinţă a poporului român!

Forţa, România! Forţa, români!

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Alexandra Huţu, vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Dragi colegi,

Astăzi vreau să vă fac cunoscuţi elevii olimpici şi profesorii români laureaţi în acest an la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori, care s-a desfăşurat în perioada 2-12 decembrie, la Bogota, în Columbia.

Lotul olimpic al României la această olimpiadă, care a obţinut o medalie de argint şi cinci medalii de bronz, este format din următorii elevi: Stănoiu Ioana - cu medalie de argint -, Vulpe Vlad-Dorian, Nicolae Vladimir, Scurtu Mario-Cristian, Niculăesa Andrei-Casian şi Raţ Natalia - medaliaţi cu bronz. Elevii au fost însoţiţi de trei profesori din Bucureşti - Croitoru George-Alexandru, de la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul"; Bogdan Daniela, de la Colegiul Naţional "Sfântul Sava; şi Păunescu Victor, de la Liceul Tehnologic "Mircea Vulcănescu".

Îi felicit pe toţi, atât în numele meu, cât şi al botoşănenilor pe care îi reprezint în Parlament, şi mă înclin în faţa perseverenţei, a puterii de muncă, a seriozităţii şi curajului de care au dat dovadă de-a lungul pregătirii pe care au urmat-o.

În mod special vreau să îl felicit pe Niculăesa Andrei-Casian, medaliat cu bronz la această olimpiadă. Tânărul botoşănean cu domiciliul în comuna Copălău este elev al Colegiului "Mihai Eminescu" din municipiul Botoşani şi ne-a demonstrat dinainte de a participa la această olimpiadă că este un tânăr valoros şi ambiţios din cale afară. Totodată, vreau să-i felicit pe părinţii săi, Sorin şi Florentina şi, nu în ultimul rând, pe cei trei profesori botoşăneni care l-au pregătit - Cristina Bălăucă, la fizică; Liviu Huţanu, la biologie; şi Constantin Guceanu, la chimie.

Vă mărturisesc că eu am fost impresionată de dăruirea, sprijinul şi mai ales de sacrificiul pe care l-a făcut familia lui Casian, pentru a căuta instituţii cu laboratoare speciale, unde el să se poată pregăti. Astfel, a reuşit să facă practică la chimie la "Apele Române", iar facultăţile de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi l-au sprijinit şi i-au facilitat accesul în laboratoarele de fizică şi biologie.

Profesorii, aşadar, au propus, iar părinţii au asigurat transportul şi alte cheltuieli necesare.

Fără sprijinul şi implicarea familiei şi a profesorilor, care pun şi suflet în actul didactic, Casian nu ar fi beneficiat de aceste facilităţi pentru pregătirea sa, facilităţi care nu mai sunt asigurate, din păcate, de Ministerul Educaţiei.

Aşadar, pe această cale, fac apel şi către Ministerul Educaţiei, să acorde o mai mare atenţie şi să caute să susţină permanent aceşti copii, nu doar atunci când aceştia obţin medalii prin munca lor, ci să le ofere baze şi laboratoare de studiu şi de antrenament, să se ocupe într-adevăr de pregătirea şi dezvoltarea lor, pentru ca noi toţi să ne bucurăm împreună la gândul că România are un viitor sigur prin aceşti olimpici.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamnă deputat, PSD vă cedează locul. Vă rog. (Vociferări. Aplauze.)

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa şi mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă. Apreciez.

Veto-ul Austriei este sechestrarea dreptului României de a fi în Schengen.

Boicotul este dreptul nostru şi îl acţionăm! Pentru că degeaba ai un drept, dacă nu îl şi acţionezi. Politicienii români nu au fost capabili să acţioneze drepturile României. Deci, tot poporul trebuie să vină şi să rezolve situaţia!

Boicotul este revolta noastră diplomatică, la fel cum românii de astăzi boicotează. Şi românii de astăzi sunt "rebelii" din secolele XVIII şi XIX, aşa cum îi numeau habsburgii pe ţăranii ortodocşi.

Se găsesc tot timpul speriaţi şi trădători de ţară care să ne ruşineze, să ruşineze românii că, vezi Doamne, acum boicotează afacerile austriece. Sunt aceiaşi oameni care niciodată nu învaţă lecţia! Sunt aceiaşi oameni care aduc România în starea şi în situaţia de a fi victimă, când poţi să fii un exemplu de asertivitate a puterii tale şi a poziţiei pe care o ai.

Românii nu au doar dreptul la boicot, au datoria de a boicota afacerile austriece, pentru că e vorba despre pământurile şi despre resursele noastre, pentru că e vorba despre drepturile pe care noi le-am câştigat în Uniunea Europeană şi în tratatele pe care le avem cu partenerii strategici. Sunt drepturile noastre pentru care am muncit, am renunţat la surse de câştig pentru ţară, am trimis forţă de muncă în străinătate pentru aceste drepturi.

Deci nu poţi tu, Austria, să vii şi să ni le iei cu un veto!

Românii au primit o palmă, şi mai multe, şi au întors şi celălalt obraz.

Atunci când Strabag, pentru că ştia din documente secrete pe unde stau terenurile pe care se va construi autostrada, le cumpăra înainte, la preţuri mici şi derizorii, pentru ca mai apoi să fie răscumpărate de stat.

Am întors celălalt obraz atunci când Schweighoffer nu numai că ne tăia pădurile, dar mai şi furau, pentru că sunt nesătui.

Am întors celălalt obraz atunci când afacerile şi firmele austriece nu îşi plăteau datoriile faţă de bugetul statului.

Însă este o limită! Este o limită la tot! Iar aceste metode nu sunt deloc diplomatice din partea Austriei, sunt mârşave.

Boicotul arată, de fapt, cât de puternică este România în faţa Austriei. Pentru că dacă România nu ar putea să boicoteze, România nu ar avea putere.

România nu are nevoie de Austria! Chiar ar putea să prospere, pentru că industria lemnului şi industria petrolului ne-o putem manageria şi gestiona singuri.

Însă Austria, şi agitaţia, şi nervozitatea Austriei arată că Austria nu poate trăi fără România.

Am trăit 15 ani în străinătate, am lucrat cu cei mai isteţi, cei mai deştepţi oameni din sectorul financiar, de toate naţionalităţile: americani, englezi, nemţi, austrieci şi vă spun că diplomaţia dincolo, în lumea cealaltă, care ne-a negat nouă dreptul de a fi în Schengen, nu arată precum ceea ce fac Iohannis şi PNL-iştii.

Dincolo, singurul lucru care este respectat este puterea! Iar dacă ai putere şi nu o foloseşti, eşti trecut în categoria cealaltă, eşti un looser, un perdant, un ratat.

Noi, noua generaţie, am înţeles toate aceste aspecte. De aceea, românii sunt apreciaţi în străinătate. Pentru că am trăit printre ei, am lucrat cu ei, am învăţat de la ei, le-am înţeles jocul, iar acum, noua generaţie este gata să schimbe această clasă politică care nimiceşte România în fiecare zi.

Boicotul presupune un anumit efort din partea fiecărui român. Nu este un sacrificiu, nu este o opţiune, este o datorie, o ofrandă pe care fiecare român trebuie să o facă pentru a contribui la trezirea conştiinţei naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Avrămescu, vă rog.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România a căutat întotdeauna să fie un partener şi un aliat de nădejde atunci când state membre ale Uniunii Europene, NATO sau fără apartenenţă la aceste două organisme suprastatale, aşa cum este cazul Republicii Moldova sau al Ucrainei, au avut nevoie de sprijinul nostru, atât cât am putut să-l oferim.

Pe 8 decembrie, în urma Consiliului JAI, România a primit o mare lovitură prin votul împotriva aderării noastre la spaţiul Schengen, dat de Austria.

Nu ne aşteptam să ni se facă favoruri sau concesii, ţara noastră îndeplinind de 11 ani toate condiţiile tehnice reclamate de nevoile de funcţionare ale zonei Schengen. Am făcut eforturi, am investit miliarde de euro, crezând că doar de noi depinde progresul ţării noastre. Ne-am înşelat. În cele din urmă, s-a demonstrat că unele state sunt gata să ne închidă uşa în nas fără explicaţii pertinente sau chiar să încerce să ne strângă cu aceasta pentru a obţine de la noi avantaje politice sau economice, în schimbul acordării unui vot care ar fi trebuit, mai mult sau mai puţin, să fie o formalitate.

Poate unele lucruri în gestionarea dosarului Schengen puteau fi făcute mai bine sau poate nu. Rând pe rând, Comisia Europeană şi Parlamentul European, în urma rapoartelor de verificare întocmite de experţii de la Bruxelles, au confirmat îndeplinirea de către statul român a obligaţiilor ce îi reveneau în această chestiune.

Unele voci spun că România nu a negociat suficient de abil pentru a obţine un vot favorabil în unanimitate, aşa cum cere procedura. Dar întreb, de ce este nevoie de discuţii şi negocieri, atunci când vorbim despre obligaţii ale României, asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, care comportă doar criterii tehnice?

Puterea continentului european este dată de coeziunea dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai ales în aceste vremuri complicate, când Rusia ne demonstrează, încă o dată, ADN-ul barbar din care e făcută, atacând femei şi copii în Ucraina.

Astăzi, europenii trebuie să fie mai uniţi decât oricând.

Austria ne-a trecut prin furcile caudine, iar pentru aceasta faptă vor exista repercusiuni din partea statului român, dar şi din partea cetăţenilor români.

Aşa cum a exprimat şi preşedintele României, oamenii cu atribuţii şi responsabilitate, fie că sunt diplomaţi sau politicieni, trebuie să continue munca pentru realizarea scopului de ţară pe care ni l-am propus şi mai puţin să ne dispersăm inutil energia în căutarea de vinovaţi, elaborarea de scenarii de tipul "Ce s-ar fi întâmplat dacă?" sau declaraţii care mai de care mai furibunde la adresa Guvernului austriac, deşi total justificate.

Aşa cum am spus, paradigma în care România îşi gândeşte relaţiile cu alte state va suferi o schimbare importantă, iar momentul 8 decembrie nu va fi trecut cu vederea sau uitat, însă nu ne vom complăcea într-o statură de victimă legată de mâini şi de picioare.

Politicienii şi diplomaţii români vor depune toate eforturile necesare pentru atingerea obiectivului naţional, iar acesta va fi îndeplinit mai devreme sau mai târziu.

Avem o obligaţie sacrosanctă faţă de cetăţenii români de a ne asigura că interesele lor sunt respectate, iar de acest lucru ne vom achita folosind toate mijloacele necesare.

Vă mulţumesc.

Gabriel Avramescu, deputat al PNL Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ervin Molnar, vă rog.

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Statul român nu se va mai purta cu mănuşi în relaţia cu alte state"!

Data de 8 decembrie 2022 va rămâne cunoscută în mentalul nostru colectiv drept ziua celei mai mari nedreptăţi făcute României în istoria recentă.

Din cauza iresponsabilităţii oamenilor politici austrieci şi olandezi, spiritul şi solidaritatea europeană au fost puternic lovite, cum nici cea mai agresivă propagandă putinistă nu putea să o facă.

Statul român, de mai bine de 10 de ani de zile, îndeplineşte toate condiţiile tehnice prevăzute de acquisul Schengen.

Aşa cum foarte clar spune norma din tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană, dispoziţiile acquis-ului Schengen sunt obligatorii şi se aplică pe teritoriul statului dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare.

Chiar dacă votul în unanimitate al membrilor Consiliului este o condiţie sine qua non a aplicării prevederilor Schengen, este inadmisibil ca un stat, oricare ar fi el, să blocheze un al stat din a-şi îndeplini obligaţiile legale, prevăzute de tratat, printr-un vot pur politic, atunci când discutăm despre probleme cu valenţe strict tehnice, cum este cazul dosarului Schengen.

Toate instituţiile europene - Comisia, Parlamentul, grupuri de experţi şi aşa mai departe - au spus de fiecare dată că România a îndeplinit şi îndeplineşte condiţiile tehnice. Vorbim despre itemi obiectivi de evaluare, ce nu pot fi manipulaţi în niciun fel de către niciun politician. Numai că domnii din Austria şi Olanda nu văd lucrurile aşa. După ce prim-ministrul statului austriac a explicat că sistemul Schengen nu funcţionează, ministrul de interne al Austriei a votat cu două mâini aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen.

O lipsă mai acută de logică şi coerenţă în argumentare nu a mai existat recent la vreun lider european. Acest lucru ne arată făţiş determinarea de a nu primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, din motive cunoscute doar de domniile lor.

Se pare că atunci când statul român îşi apără propriile interese şi implicit interesele cetăţenilor săi, unele state, care pe hârtie ne sunt partenere şi aliate, par profund nemulţumite şi încearcă să ne strângă la uşă pentru a obţine avantaje economice şi politice de la noi.

Le transmit un mesaj ferm domnilor de la Viena şi Amsterdam, cât şi celor care se gândesc că România este o ţară care poate fi şantajată sau tratată cu dispreţ. Aţi profitat de bună-voinţa statului român, care a crezut în principiile pe care s-a fondat spaţiul comunitar european. Am crezut că suntem toţi uniţi, mai ales în aceste vremuri care pun credinţele şi coeziunea noastră la mare încercare. Dar pentru dumneavoastră lucrurile acestea sunt nişte abstracţiuni pe care nu daţi, din păcate, foarte mulţi bani.

Ne-am înşelat!

Am văzut că, în faţa unor interese limitate, aşa-zişii partenerii noştri sunt gata să ne trântească uşa în nas. Experienţa din 8 decembrie ne-a determinat să nu ne mai purtăm cu mănuşi.

România îşi va lua dreptul, de acum înainte, să urmărească strict interesele sale naţionale şi să negocieze la sânge orice alte măsuri care ar fi în beneficiul altor state.

Vă mulţumesc.

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Roşca, vă rog.

Domnul Mircea Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Dincolo de şocurile pe care ni le-au provocat crizele pe care le-am parcurs, trebuie să ne facă să înţelegem că atunci când trecem prin diverse încercări ele ar trebui să ne ajute să devenim mai uniţi, mai înţelepţi, dar şi mai puternici.

Pe parcursul pandemiei şi al războiului care ne-au afectat viaţa de zi cu zi mulţi credincioşi s-au rugat la Dumnezeu pentru ca oamenii să treacă mai uşor de aceste momente grele, iar El, prin puterea Sa nemărginită în dragoste faţă de noi, ne-a ajutat şi sunt sigur că, prin credinţa noastră, va fi lângă noi şi pe mai departe.

Dar noi am învăţat oare ceva din toate acestea? Suntem noi mai pregătiţi acum să facem faţă oricăror provocări care ar putea să mai apară? Oare după experienţele avute cu pandemia şi criza energetică ne-am trezit şi suntem gata să ne apărăm interesele, sănătatea, bunăstarea? Am învăţat noi că trebuie să ne protejăm resursele, economia, energia, agricultura, pădurile şi terenurile mai bine?

Înţelegem oare că prin investiţii în tot ce este al nostru, prin susţinerea producătorilor români şi achiziţionarea produselor generate de ei, prin utilizarea resurselor noastre, dar chiar şi prin simpla petrecere a concediilor sau vacanţelor în ţară ne sprijinim economia? Doar astfel devenim mai puternici în Europa şi în lume! Am început să investim în mod real în modernizarea şi dezvoltarea României, dar în momentul în care vom învăţa să ne apreciem ţara şi tot ce este românesc, abia atunci vom putea impune respectul care ni se cuvine, în niciun caz stând la mila şi discreţia altora.

Trag acest semnal de alarmă pentru că a mai venit o încercare asupra noastră, peste care va trebui să trecem, şi stă numai în puterea noastră pentru a depăşi această provocare.

Avem însă un lucru valoros de învăţat de aici, demnitatea!

Refuzul aderării la Schengen este un motiv de supărare pentru tot poporul român, pentru că am trăit o umilinţă nemeritată.

Respectul nu poate fi câştigat decât dacă suntem demni! Nu trebuie să mai plecăm capul vreodată în faţa nimănui, nu trebuie să ne considerăm inferiori altora! Din refuzul privind aderarea la Schengen ar trebui să învăţăm ceva, să ne preţuim ţara mai mult, să ne punem pe primul loc!

Stimaţi colegi,

Românii au dat un semnal de alarmă clar cu privire la ce ar trebui făcut. Am văzut în ultimele zile pe reţelele de socializare că au început deja să protesteze, refuzând serviciile de orice formă ale firmelor austriece şi, sper eu, îndreptându-se spre cele româneşti. Am văzut că mulţi au mers până acolo încât refuză să-şi mai petreacă concediile pe pârtiile din Austria. Dar suntem noi oare pregătiţi să le oferim alternativa în ţară?

În ultimii ani, administraţiile locale de pe Valea Prahovei, dar şi din alte zone montane ale ţării au depus eforturi uriaşe pentru a avea staţiuni moderne. Dar oare administraţia centrală le-a susţinut îndeajuns pentru a face ca aceste staţiuni să rivalizeze cu cele din Austria sau alte ţări europene?

Românii noştri de pretutindeni reacţionează, stimaţi colegi, dar noi ce facem? Ce măsuri ia statul român pentru a fi respectaţi în Europa şi în lume, pentru ca România să fie o forţă pe măsura potenţialului său?

Este un moment în care naţiunea trebuie să fie unită! Românii vor să fie demni, să fie respectaţi!

Esenţial pentru destinul naţiunii noastre este ca noi, toţi factorii de decizie din ţară, să învăţăm această lecţie. Înstrăinarea resurselor şi a companiilor strategice de stat, acceptarea concurenţei neloiale a companiilor străine faţă de cele româneşti, asocierea în parteneriate cu reprezentanţi străini care nu sunt de bună-credinţă, primatul interesului partenerilor străini în faţa interesului românilor, toate acestea trebuie să înceteze! Am trăit prea mult cu iluzia că, dacă vom închide ochii la toate, va fi mai bine pentru România.

Sper ca acum să fi înţeles cât de valoroase şi cât de însemnate sunt resursele ţării noastre, pe care trebuie să le apărăm şi în care trebuie să investim.

Sper, de asemenea, să înţelegem că nu este suficient să fim parteneri corecţi, aşa cum am fost în ultimii 30 de ani, ci trebuie să avem şi puterea să ne impunem punctul de vedere.

Este momentul ca acum să fim mai concentraţi asupra intereselor noastre, promovându-le cu demnitate în lume.

Românii au făcut primul pas. Pentru prima dată după destul de mult timp, văd o largă majoritate unită în acelaşi gând pentru ţară.

Acum este momentul, mai mult ca oricând, să rezonăm cu ei, integrând această stare plină de identitate naţională în Europa.

Doamnelor şi domnilor,

Dragi români,

Acum, în pragul sărbătorilor de iarnă, vă doresc tot binele din lume, dar, mai presus de orice, să îi mulţumim Lui Dumnezeu pentru tot ce avem şi pentru că suntem un neam special cu oameni frumoşi, dar să ne rugăm să fim mai buni, mai iertători, mai harnici, mai optimişti, mai curajoşi, luptători şi demni, dar mai ales, mai uniţi, în felul acesta devenind acea naţiune binecuvântată şi respectată în lume!

Dumnezeu să ne ajute!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Astăzi mi-ar fi plăcut să vorbim despre efectele pozitive pe care le are aderarea României la spaţiul Schengen, mi-ar fi plăcut să vorbim despre faptul că România va fi parte din spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2023, că aşa ni s-a spus, aşa ni s-a promis din partea guvernanţilor acestei ţări. Am fost asiguraţi de acest lucru.

Din păcate, nu ne aflăm în această situaţie! Ne aflăm în situaţia în care imaginea României în exterior este degradată pe zi ce trece. Pentru că, dincolo de gestul arogant, ticălos şi de rea-credinţă al cancelarului Austriei, de a încerca să îngenuncheze un popor care este pregătit de ani de zile să adere la Schengen, trebuie să ne uităm şi cine a permis acest lucru.

Cine a permis ca toţi cetăţenii acestei ţări să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua?

Cine a permis ca imaginea României în exterior să fie atât de slabă?

Sunt nişte întrebări esenţiale pentru a înţelege eşecul Schengen.

Pentru că este foarte greu ca imaginea României să fie una de luat în serios, în condiţiile în care defilăm cu un plagiator incompetent, precum Lucian Bode, un papagal penibil precum Rareş Bogdan, un birocrat lipsit de orice rafinament diplomatic, precum Bogdan Aurescu, sau un trădător sinistru, precum preşedintele acestei ţări, Klaus Iohannis.

Este inacceptabil ca milioane de români care muncesc şi plătesc taxele ţărilor din Uniunea Europeană să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua şi să fie obligaţi în continuare să piardă ore întregi la graniţă.

Iar acest lucru a fost permis de către preşedintele acestei ţări şi Guvernul lui, aceşti politruci care se joacă cu speranţele românilor şi care distrug orice idee de schimbare în bine. Oamenii aceştia ar fi capabili să ne fure şi mândria că suntem români! Dar acest lucru nu se va întâmpla! Nu se va întâmpla niciodată şi va ajunge ziua în care se va termina şi această bătaie de joc.

Dragi români,

Sunt conştient de faptul că aceste zile vă încearcă sentimente de frustrare, neputinţă şi revoltă. Este normal acest lucru, pentru că nimeni nu merită să fie tratat ca cetăţean de mâna a doua, nimeni! Pentru că locul nostru este în Schengen, este dreptul nostru, al tuturor românilor!

Dar nu vreau să uitaţi aceste sentimente, nu vreau să uitaţi aceste momente! Vreau să vă aduceţi aminte în ziua votului şi să ne ajutaţi să scăpăm de toate lichelele din politica românească, de cei care şi-au bătut joc de ţara asta timp de 30 de ani, de cei care îşi bat joc de noi zi de zi. Pentru că ţara noastră, pe lângă respect din partea partenerilor europeni, merită ca în fruntea acestei ţări să nu mai domine nepotismul, corupţia şi incompetenţa, iar acest lucru se poate întâmpla doar cu ajutorul vostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marius-Andrei Miftode, vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pe 10 decembrie s-au împlinit 74 de ani de când Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a asumat "Declaraţia Universală a Drepturilor Omului".

Cu acest prilej doresc să atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o avem pentru modul în care nu se respectă drepturile omului în ţara noastră, cu efecte la toate nivelurile societăţii.

Dacă ar fi să ne oprim la un singur drept grav încălcat, acela este dreptul la egalitate de şanse, în contextul în care ţara noastră ocupă un prim loc în Uniunea Europeană la numărul de copii expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Copiii care cresc în sărăcie sau în condiţii de excluziune socială întâmpină dificultăţi în parcursul şcolar, în starea generală de sănătate şi în realizarea întregului lor potenţial mai târziu în viaţă. De asemenea, ei se confruntă cu un risc mai mare de a deveni şomeri, săraci şi excluşi social la vârsta adultă.

Dintre statele membre ale UE, în 2021, cele mai mari procente de copii expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate în România. Vorbim de un înfiorător 41,5%.

Ce face clasa politică din România, pentru a combate acest dezastru? Ce măsuri concrete, coerente aţi luat la nivelul coaliţiei de guvernare, pentru a adresa această problemă uriaşă a societăţii?

Ce aţi făcut pentru acei copii care merg flămânzi la culcare sau pentru acei părinţi care sunt nevoiţi să aleagă între mâncare pentru familie şi rechizite sau ghete pentru copiii şcolari?

Când insistăm obsesiv pe masă caldă la şcoală, pe transport cu adevărat gratuit pentru toţi elevii, pe burse acordate corect şi la timp, pe depolitizare şi integritate, de fapt ne luptăm pentru şanse egale pentru aceşti copii şi pentru mărirea nivelului de incluziune.

Când insistăm pe "Fără penali în funcţii publice" şi pe "Fără pensii speciale", insistăm, de fapt, pe cinste şi echitate. Ele sunt absolut necesare ruperii lanţului slăbiciunilor care întreţin o formă de cleptocraţie pe spinarea celor mulţi şi defavorizaţi.

De ce să nu conştientizam că avem probleme fundamentale de remediat? Cât să mai tolerăm o astfel de stare a lucrurilor?

Politicienii au întors capul zeci de ani şi avem acum o societate divizată, polarizată, care îşi ţine o mare parte a cetăţenilor captivă în sărăcie lucie, fără oportunităţi, fără programe eficiente de integrare şi instruire, fără educaţie de calitate pentru un număr atât de mare de copii.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că suntem aici cu toţii pentru a lăsa această ţară mai civilizată şi cu mai puţine probleme decât am găsit-o la începutul mandatului.

Asta înseamnă o ţară fără copii în suferinţă, fără mame care nu ştiu ce să mai pună pe masă, fără elevi care nu pot ajunge la şcoală din cauza sărăciei.

Înseamnă o ţară în care încetăm să ne prefacem că îi educăm pe cei 40% analfabeţi funcţional care au reuşit poate să ajungă la şcoală, dar s-au lovit de realitatea amară a sistemului de învăţământ românesc, subfinanţat şi lipsit de reformă profundă de zeci de ani.

Ţara aşteaptă să ne trezim. Haideţi să ne trezim până nu e prea târziu şi dezastrul devine iremediabil!

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR Braşov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Schengen nu ne vrea! Nici poporul român nu vrea Schengen!".

Dragi români,

Zilele trecute, am asistat la o umilire a slugilor din conducerea ţării de către stăpânii lor. Mai precis, stăpânii slugilor le-au spus că au voie să se laude în faţa poporului român cu o posibilă intrare în Schengen a României. Doar că stăpânii lor nu doresc niciodată ca slugile să stea la aceeaşi masă cu ei, ci lângă masă şi pe post de paharnici.

Poporul român nu regretă deloc neintrarea în Schengen, deoarece a înţeles că locul la masa unor psihopaţi care se cred stăpânii Europei se plăteşte cu suveranitatea naţională şi cu sfinţenia iubirii de ţară.

În Biblia Sfântă este scris: "Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?".

Iuda l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginţi şi şi-a găsit sfârşitul în ştreang, aşa cum slugile trădătoare încearcă să vândă ţara pentru binele lor material, crezând că poporul român îi va uita.

Românii patrioţi nu îşi dau sufletul la schimb pentru un Schengen păgubos, dimpotrivă, îşi dau seama că prin intermediul Schengen-ului se jefuieşte ţara de resurse, prin intermediul Schengen-ului pot intra în ţară nestingheriţi tot felul de devianţi sexuali şi pedofili care spurcă credinţa creştină a poporului român. Folosindu-se de Schengen, slugile sunt în stare să vândă teiul lui Eminescu din Iaşi şi Sfinxul din Munţii Bucegi.

România este singura ţară din lume care are toate resursele necesare pentru a prospera, doar că este împiedicată de psihopaţii Europei, prin intermediul slugilor din conducerea ţării.

Teatrul ieftin şi murdar jucat la Bruxelles de actualii conducători de carton ai României este evident în ochii românilor care s-au săturat de minciunile ambalate colorat.

Avantajul otrăvit al Schengen-ului este prezentat a fi călătoria liberă între ţări, fără a fi controlat de fiecare dată la trecerea frontierei. Dar la ce bun să călătoreşti în ţări care te jefuiesc şi îţi pângăresc credinţa creştină? La ce bun să te laşi pradă mizeriilor morale care pătează ce e mai sfânt în om, adică demnitatea?

Schengen este doar un măr otrăvit, dar prezentat ca fiind frumos şi dulce. În realitate, este o capcană ce face parte din planul de anulare a suveranităţii naţionale.

Românii trebuie să ştie că neintrarea în Schengen nu a fost din cauza Austriei şi a Olandei sau a neîndeplinirii unor condiţii, ci a fost din cauza faptului că suveranitatea României nu a fost cedată, pusă pe tavă globaliştilor, aşa cum doresc unii politicieni de paie.

Nu România nu a intrat în Schengen, ci Schengen nu va intra în România!

Viitorul României aparţine Patrioţilor!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru Kocsis-Cristea, vă rog.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Ştiţi vorba "Necazul unora, norocul altora"?

Sună cinic, dar ar putea fi realitate!

Se întâmplă atât de multe lucruri în jurul nostru, care ne pot fi favorabile, atâtea lucruri din care ţara noastră poate avea de câştigat, dar nu facem nimic.

Avem un context unic, dar statul nostru pare fără cap, fără direcţie şi fără scop. Pare că nu suntem conduşi sau suntem conduşi de trădători.

A fost 1 decembrie. S-au bifat parade, depuneri de coroane şi discursuri sforăitoare despre trecut. Bifat şi plecat în ţările calde!

Marcel Ciolacu, liderul celui mai mare partid din România, a fugit în Dubai pe 1 decembrie, după parada militară de la Arcul de Triumf.

Atât a rezistat unul dintre conducătorii României de astăzi la frigul de 1 decembrie!

Vă daţi seama, dacă trebuia să facem Unirile de la 1918 cu asemenea specimene, cam ce ţară am fi avut noi, astăzi?

Prima provincie istorică care s-a unit cu România a fost Basarabia. Şi în ce moment a făcut-o? Când aveam jumătate din teritoriu ocupat de inamici şi negociam Pacea de la Buftea, capitularea, mai exact.

În acel moment greu, când eram aproape îngenuncheaţi, fraţii noştri români de peste Prut au vrut să se unească cu ţara, la 27 martie 1918. Vă daţi seama ce moment dătător de speranţă pentru soldaţi, pentru Guvern, pentru Rege, pentru toţi românii?

Oare ar mai fi existat unirile ce au urmat fără acel prim pas făcut de românii basarabeni? Ar mai fi existat unirea cu Bucovina şi unirea cu Transilvania?

Astăzi, avem o obligaţie morală şi o datorie istorică faţă de primii care s-au unit cu ţara, în 1918.

Astăzi, primii au rămas ultimii! Românii basarabeni au rămas în afara Ţării-mamă, iar noi nu facem nimic ca să folosim contextul ăsta favorabil.

Haideţi să lăsăm Dubaiul şi să fim şi noi măcar o dată în viaţă oameni de stat!

Haideţi să ne ridicăm şi noi măcar o dată la înălţimea înaintaşilor noştri!

Haideţi să facem potecă la Chişinău, să facem potecă la Bălţi, haideţi să-i aducem acasă pe cei ce au fost o dată primii şi poate peste 104 ani se vor scrie şi despre noi discursuri de Ziua Naţională!

Atât am avut de spus.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: Ilie Toma, Cristina-Elena Dinu, Georgeta-Carmen Holban, Vasilică Toma, Romulus-Marius Damian, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Mirela Furtună, Daniel Tudorache, Ioan Mang, Viorel Salan, Ioan Vulpescu, Mihai Weber, Daniel-Florin Ghiţă, Silviu Nicu Macovei, Florian-Claudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuţ, Ileana Cristina Dumitrache, Rodica Nassar, Marian-Iulian Rasaliu, Elena Stoica.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul deputat Mircea Fechet, Elena Hărătău, Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Gabriel Andronache, George Şişcu, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Alexandru Popa, Ioan Balan, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Valentin-Ilie Făgărăşian, Onuţ Valeriu Atanasiu, Şandru Cosmin, Stoian Maria.

Grupul AUR: Dumitru-Viorel Focşa, Antonio Andruşceac, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Sebastian-Ilie Suciu.

Minorităţile naţionale: Nicolae-Miroslav Petreţchi şi Varol Amet.

Neafiliaţi: Cristina Camelia Rizea, Dragoş-Cătălin Teniţă, Bogdan-Alexandru Bola, Dumitru Coarnă, Ciprian Ciubuc.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"MADR le explică fermierilor cum să acceseze cele 15,8 miliarde de euro destinate agriculturii"

PSD prin ministrul său, Petre Daea, a mutat la propriu biroul de la Ministerul Agriculturii în teren, astfel încât toţi fermierii români să ajungă să fie foarte bine informaţi despre cum să acceseze cele 15,8 miliarde de euro, cuprinse în Planul Naţional Strategic 2023-2027. Sub denumirea generică de "Caravana Cunoaşterii", MADR dinamizează comunicarea directă cu toţi investitorii din agricultură. Va prezenta, în cele mai mici detalii, planul de acţiune destinat dezvoltării acestui domeniu, precum şi pe cel privind satele româneşti, ambele fiind ţintele acestui program.

Pe lângă forma inedită a acestei campanii ample de informare, noi, cei de la PSD, am stabilit şi un calendar al întâlnirilor cu fermierii, astfel încât să folosim până la ultimul leu din toate sumele disponibile.

O astfel de campanie de informare este mai mult decât oportună şi reconfirmă şi ea preocuparea constantă social-democrată pentru agricultură şi investitorii implicaţi în această zonă principală de activitate, dar şi importanţa pe care o acordăm creşterii rezilienţei şi a predictibilităţii ei, precum şi dezvoltării comunităţilor rurale prin infuzarea integrală a acestor noi forme de sprijin.

Ştim cu toţii că nu putem vorbi despre satul românesc, pe care avem obligaţia să îl susţinem funcţional şi, pe cât posibil, cât mai autentic, fără să includem agricultura şi, în aceeaşi măsură, orice tradiţie, încă destul de bine conservată în aceste aşezări. Iar de reuşita dinamizării dezvoltării agriculturii depinde conservarea acestui tezaurizator autentic al românismului - satul.

Aşadar, mutarea accentului de la conformitate către rezultate şi performanţă, creşterea ambiţiilor în materie de mediu şi climă şi bunăstarea animalelor, un grad ridicat de flexibilitate în stabilirea regulilor detaliate de eligibilitate şi selecţie, extinderea sectoarelor pentru care se acordă finanţare din PNS, bunăstarea la taurine, irigaţii în sisteme locale, investiţii în perdele de protecţie sunt doar câteva dintre cele mai importante noutăţi şi avantaje pe care le oferă României această strategie, agreată de comunitatea europeană, pentru următorii patru ani.

Având în vedere că mereu s-au ridicat diverse voci extrem de vocale din opoziţie împotriva oricăror decizii venite de la Bruxelles, voi face şi câteva menţiuni prin care doresc să le elimin orice rezerve fermierilor care ar putea să evite întâlnirile în beneficiul lor, organizate de MADR. Concret, acest tip de plan se adresează tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, şi nu doar României. Numai că fiecare strategie de ţară are particularităţi diverse, în baza atributelor pe care le prezintă relieful său, dar şi necesităţile climatice regionale. Spre exemplu, România nu poate avea aceleaşi obiective privind agricultura ca alte state comunitare care se bucură de un regim al precipitaţiilor mult mai bogat, cum ar fi Belgia, Olanda sau chiar şi Franţa, şi Germania.

Şi pentru că tot am menţionat acest capitol imprevizibil al precipitaţiilor, ţin să subliniez că printre sectoarele deosebit de importante ale PNS România privind finanţarea consistentă se numără irigaţiile şi depozitarea şi procesarea prin intervenţiile din Pilonul II.

Pentru o informare şi mai conformă a tuturor agricultorilor, precum şi a românilor interesaţi sau implicaţi în acest domeniu, menţionez că Executivul European a aprobat, săptămâna trecută, strategia naţională, în totalitatea ei. 9,78 de miliarde de euro sunt prinse în Pilonul I, intitulat "Plăţi directe şi intervenţii sectoriale", iar alte 5,87 miliarde de euro vor fi alocate Pilonului al II-lea pentru dezvoltarea rurală.

În cele 1.900 de pagini ale Planului Naţional Strategic 2023-2027, sunt prevăzute 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Banii dislocaţi pentru FEGA se vor concretiza atât prin plăţile directe, cât şi prin intervenţii sectoriale, ambele măsuri fiind destinate pentru susţinerea pieţei. Cât priveşte FEADR, aceasta se va traduce prin instrumentele de sprijin incluse în politica de dezvoltare rurală.

În concluzie, trebuie să admitem că vorbim despre o serie de condiţionalităţi, dar şi despre bani alocaţi acestora, tocmai ca să le asigure susţinerea fermierilor nu doar în activitatea lor curentă, ci şi pentru transformările pe care le au de pus în practică, astfel încât să poată beneficia, în baza lor, şi pe viitor, atât de fonduri europene, cât şi de cele naţionale.

În speranţa că am reuşit prin aceste noi precizări să informez mai bine fermierii, dar şi să dezamorsez o retorică antieuropeană şi antiprogres agricol, specifică opoziţiei noastre, îmi exprim convingerea că această formă extinsă de diseminare pe scară largă a informaţiilor privind accesarea fondurilor europene va avea efecte optime pentru agricultura naţională şi va produce profiturile preconizate sau ţintite de investitori.

PSD a demonstrat şi acum că rolul său de a dinamiza domeniul agrar şi pe cel aferent instituţional este unul fundamental şi eficient, folosit strict pentru protejarea investiţiilor românilor, dar şi pentru creşterea calităţii vieţii prin asigurarea unei hrane cât mai calitative şi suficiente.

Domnul Gabriel Andronache:

"Constituţia, piatra fundamentală a statului democratic"

Imediat după căderea regimului comunist, reprezentanţii poporului român, deputaţii şi senatorii din noul Parlament, care au activat în Adunarea Constituantă, au adoptat, în 21 noiembrie 1991, după aproape un an şi jumătate de dezbateri aprinse, o nouă constituţie, bazată pe valori şi principii democratice.

La 8 decembrie 1991, o majoritate copleşitoare a votanţilor la Referendum şi-a exprimat voinţa pentru adoptarea noii Legi fundamentale a României, intrând în vigoare în aceeaşi zi.

Adoptarea noii constituţii a reprezentat unul dintre pilonii viitoarei dezvoltări democratice a ţării noastre. Printr-o foarte bună colaborare între partidele reprezentate în Adunarea Constituantă, s-a obţinut un text echilibrat, prin care s-a asigurat buna funcţionare a statului român postdecembrist. De asemenea, s-au creat premisele integrării ţării noastre în organizaţiile şi structurile politice internaţionale democratice. Puterile statului îşi regăsesc bine echilibrate cadrele în care trebuie să acţioneze pentru binele comun.

Totodată, cetăţenii României regăsesc în acest act fundamental libertăţile, drepturile, dar şi obligaţiile prin care aceştia să fie participanţi activi şi loiali în viaţa statului nostru, Constituţia având un rol primordial pentru a se consolida şi a se exprima suveranitatea, independenţa, indivizibilitatea, unitatea statului naţional român.

Un stat pe deplin democratic trebuie să-şi construiască principalele instituţii şi relaţii sociale pe o mulţime de valori general acceptate.

Un stat de drept, un stat democratic nu poate fi definit fără existenţa unei legi fundamentale puternice.

Deşi, din punct de vedere al vârstei istorice, Constituţia românească este încă tânără, totuşi unele norme din acest act fundamental necesită adaptarea la noile relaţii sociale dezvoltate în cei 32 de ani de democraţie liberală.

Importanţa deosebită a Constituţiei este punctată prin Legea nr. 120 din 8 decembrie 1995, astfel, actul normativ prevedea ca ziua de 8 decembrie să fie proclamată Ziua Constituţiei României.

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, dacă afirm, cu acest deosebit prilej, că toate acţiunile Legislativului României întăresc şi consolidează spiritul şi litera Constituţiei.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

"Amendamente la buget, dedicate educaţiei"

O importantă parte a personalului din învăţământ se confruntă, de ani de zile, cu o mare nedreptate - nu primeşte remuneraţia pe care o merită.

Este vorba despre personalul nedidactic şi didactic auxiliar ce nu este retribuit conform Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Vorbim despre oameni care muncesc din greu şi care primesc, de cele mai multe ori, puţin peste salariul minim pe economie. Oameni fără sprijinul cărora procesul educaţional ar fi mult îngreunat.

Pentru a repara această nedreptate, am solicitat suplimentarea bugetului Ministerul Educaţiei cu suma de 262 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal din învăţământ. Ca sursă de finanţare am indicat Fondul de Rezervă al Guvernului.

Tot cu destinaţia educaţie, am propus suplimentarea creditelor bugetare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Este vorba de 150.000 de lei necesari pentru întocmirea unui Studiu de fezabilitate Sala de Sport la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", Municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.

Vorbim despre unul dintre cele mai importante colegii din ţară, aflat în fruntea topurilor la orice capitol al activităţii şcolare. Elevii de aici au obţinut Premiul I şi Medalia de aur din partea Societăţii de Ştiinţe Matematice din România (SSMR), la Olimpiada Naţională de Matematică pentru liceu, argint la proba de proiect la Olimpiada Naţională la Limba Germană sau aur la Olimpiada Internaţională de Astronomie, pentru a da doar câteva exemple recente.

Anul trecut şcolar, două eleve au fost admise la prestigioasa Universitate Harvard, iar alte situaţii care reflectă performanţa sunt extrem de numeroase.

Iată de ce aceşti elevi merită cu prisosinţă o sală care să le permită desfăşurarea orelor de educaţie fizică în orice moment al zile.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Guvernul a demonstrat că vrea să îşi bată joc de românii persecutaţi de regimurile criminale"

Contrar intereselor şi drepturilor legale ale românilor, Guvernul PSD-PNL a publicat în Monitorul Oficial ordonanţa prin care dispune amânarea acordării compensaţiilor, în baza Legii nr. 154/2021, către sute de mii de români, printre care zeci de mii de dobrogeni, fără să motiveze în vreun fel urgenţa acestei măsuri, aşa cum ar fi cerut legea, fără să fie votată în Parlament, fără să conteze că şi Consiliul Economic şi Social a dat dreptate sesizărilor noastre şi a cerut, în avizul dat Ordonanţei, eliminarea prevederilor art. XXIII, adică a amânării dispoziţiilor Legii 154/2021.

Dar, aşa cum am promis, mergem împreună până la capăt. Şi pentru că mai toţi parlamentarii au tăcut mâlc şi au ocolit să se pronunţe pe acest subiect, mai ales dobrogenii din PSD şi PNL, îi vom forţa să îşi dea votul în faţa dumneavoastră. Îi vom vedea pe toţi cum vor fi obligaţi să treacă de la declaraţiile sforăitoare la fapte! Să arate clar dacă sunt pentru sau contra amânării! Cum vom face acest lucru?

Ei bine, săptămâna aceasta se votează Proiectul Legii bugetului de stat pentru 2023. Aşa că, am depus un amendament la acest proiect de lege, solicitând să se cuprindă în bugetul de anul viitor şi banii necesari pentru ca drepturile precizate în Legea nr. 154/2021 să devină efective începând cu data de 1 ianuarie 2023. Acest amendament va trece mai întâi prin Comisia de buget finanţe, acolo unde sunt mai mulţi parlamentari din Constanţa şi va fi supus votului. Ca să fiu sigur că toţi sunt în cunoştinţă de cauză, am solicitat în scris şi ministrului finanţelor, domnul Adrian Câciu, care va participa, teoretic, la lucrările Comisiei, să fie de acord pentru plata compensaţiilor către urmaşii persoanelor persecutate din motive etnice, începând cu 1 ianuarie 2023. Consider că orice prorogare, aşa cum îşi doreşte azi Guvernul PSD-PNL-UDMR, ar fi extrem de incorectă la adresa românilor şi, în special, a dobrogenilor. După Comisii, care îl vor adopta sau respinge, acest amendament va ajunge, joi, în plenul Parlamentului, unde va fi votat de toţi "aleşii neamului". Şi atunci vom vedea exact dacă vă reprezintă sau nu. Am făcut tot ce am putut să conving cât mai mulţi parlamentari şi guvernanţi de corectitudinea solicitării noastre, am prezentat motive şi am argumentat chiar şi cu practică a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Săptămâna aceasta, prin amendamentul pe care l-am depus, îi vom aduce pe guvernanţii PSD-PNL-UDMR acolo unde se temeau să ajungă, la un vot în faţa cetăţenilor, un act de voinţă asumat de fiecare parlamentar în parte. Au încercat să ne ocolească voinţa prin această ordonanţă, dar acum nu le mai dăm de ales.

Prin urmare, puteţi să începeţi să vă contactaţi parlamentarii şi să le cereţi să voteze amendamentul acesta, din respect faţă de lege şi de dumneavoastră.

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Marele pericol în care România este pusă de Guvernul Ciucă, prin semnarea Ordinului nr. 192/2022 de către ministrul apărării naţionale, ce va permite intrarea arsenalului nuclear pe teritoriul ţării noastre"

Prin Ordinul nr. 192/2022 al ministrului apărării naţionale, semnat de secretarul de stat, Eduard Bachide, se pregăteşte, în mod absolut uluitor, intrarea arsenalului nuclear pe teritoriul ţării noastre. Astfel, România, prin semnarea unui ordin, va permite, pentru prima dată, trecerea frontierei de stat de către forţe armate străine pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă sau de criză, nu numai cu echipamente militare, armament, muniţii şi explozivi, ci şi cu materiale radioactive.

Ordinul schimbă Ordinul ministrului apărării naţionale pentru Instrucţiunile privind operaţiunile de mişcare şi transport ale marilor unităţi şi unităţilor militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.4/2014. Această decizie, ar putea schimba în mod dramatic soarta ţării, deoarece se va acorda permisiunea armatelor străine de a intra pe teritoriul României cu "materiale radioactive", care, în contextul echipamentelor militare, nu poate însemna altceva decât arsenal nuclear, ceea ce în mod clar va pune ţara noastră într-un risc extrem faţă de Federaţia Rusă.

Introdusă printre schimbări ale vechiului ordin, modificarea art. 232 pare să fie singurul scop urmărit al acestui act normativ. În forma Ordinului din 2014, art. 232 prevedea doar că cererile pentru obţinerea aprobării de intrare/ieşire în vederea participării la acţiuni militare şi exerciţii se înaintează în termenele stabilite pe timpul conferinţelor de planificare a activităţilor, cu specificarea termenelor în care pot fi depuse aceste solicitări.

Potrivit modificărilor aduse, cererile pentru obţinerea aprobării de intrare/ieşire şi staţionare a forţelor armate aparţinând statelor membre NATO, Uniunii Europene şi Parteneriatului pentru Pace sau statelor cu care România a încheiat acorduri în domeniu sau de tranzitare a teritoriului naţional de către acestea se vor înainta cu cel puţin 4 zile lucrătoare înainte de data planificată a intrării în România.

Este important de precizat că din parteneriatul pentru pace face parte şi Ucraina. Intrarea pe teritoriul României este permisă forţelor, produselor şi echipamentelor militare sau a bunurilor materiale pentru asigurarea sprijinului, după caz, sau în vederea participării la exerciţii, activităţi de instruire şi ceremoniale pe teritoriul ţării, precum şi în scopul participării la operaţiuni ce se desfăşoară în afara teritoriului naţional. Cererile pentru obţinerea aprobării de intrare/ieşire şi staţionare sau de tranzitare formulate de forţele armate străine, altele decât ale NATO, UE şi cele din Parteneriatul pentru Pace, se vor înainta cu cel puţin 30 de zile înainte de data planificată a intrării în România a forţelor, produselor şi echipamentelor militare sau a bunurilor materiale pentru asigurarea sprijinului.

Acest Ordin al ministrului apărării naţionale prevede un termen de 48 de ore pentru aprobarea intrării în România în cazul intervenţiei armatelor străine din NATO şi UE. Unde ne va duce acest Guvern? Direct într-un conflict în care nu avem nicio implicare directă şi niciun rol? Puterea executivă reprezentată de Guvernul României, oare face planuri să ne arunce în război cu Federaţia Rusă?

Şi care este contextul internaţional în care se iau astfel de decizii terifiante pentru populaţia întregii planete, în special a Europei? Statele Unite ale Americii au accelerat trimiterea unei versiuni modernizate a unei bombe nucleare la bazele NATO din Europa, în contextul trimiterii unei telegrame diplomatice a oficialilor americani către aliaţii din NATO în cadrul unei reuniuni cu uşile închise de la Bruxelles.

În concluzie, întreb cum îşi respectă România angajamentele luate prin ratificarea dată Tratatului Internaţional privind interzicerea armelor nucleare ONU? Unde va ajunge România cu trupe străine pe teritoriul său de tipul trupelor de elită americane, ce aparţin Diviziei Aeropurtate 101 şi cu acces liber la tranzitarea cu arme nucleare şi cu substanţe radioactive, în condiţiile în care ţara noastră ar trebuie să stea neutră faţă de astfel de conflicte armate şi ar trebui să ne apărăm interesele naţionale, în loc să riscăm să fim atraşi într-un război de proporţii care nu ne aparţine?

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Egalitatea de şanse, în România"

Parlamentul României a adoptat pe 12 decembrie 2022 "Declaraţia Parlamentului privind consolidarea egalităţii de şanse în România".

În România, Agenţia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi trebuie să îşi facă datoria în acest domeniu, însă nu numai, fiindcă egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei trebuie să aibă loc în toate instituţiile publice, în toate companiile publice şi private şi desigur în întreaga societate românească, fiindcă doar aşa ne putem dezvolta ca societate, prin educaţie şi prin eliminarea tuturor formelor de discriminare.

Strategia Comisiei Europene pentru Egalitate de Şanse va propune cote de gen, de reprezentare între femei şi bărbaţi în companii prin directivă europeană, pe care şi România va trebui să le transpună până în 2026.

Timp de secole întregi, femeile au fost restricţionate şi drepturile şi libertăţile le-au fost încălcate. Aceste obiceiuri (cutume) care le-au poziţionat pe femei ca fiind inferioare bărbatului au fost transmise din generaţie în generaţie, şi încă trebuie să luptăm pentru a combate astfel de mentalităţi şi comportamente de violenţă împotriva femeilor şi astăzi.

În România, femeile şi-au câştigat dreptul de a-şi exercita opinia politica prin vot începând cu anul 1938, acest drept fiind stipulat prin Constituţia Statului, care de fapt era doar o lege scrisă pe hârtie, pentru că în realitate femeile se loveau de aceleaşi bariere. După 8 ani, pe 15 iulie 1946, atât femeile, cât şi bărbaţii au primit drept la vot egal. Astăzi, avem nevoie de mai multe doamne în politică, în instituţiile statului, în conducerea companiilor publice şi private, şi acest lucru trebuie sprijinit prin promovarea accesului egal la şanse în domeniile profesionale, în poziţiile de conducere şi deci eliminarea tuturor formelor de inegalitate.

PSD, partidul cu cel mai mare număr de femei parlamentari, primari, consilieri judeţeni şi locali, membri de partid, salută şi susţine aceste măsuri şi această declaraţie, nu doar din punct de vedere legal, dar şi din punct de vedere moral.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Paşi concreţi pentru definitivarea egalităţii de şanse în România"

Plenul reunit al Parlamentului României a adoptat, cu 235 de voturi pentru, 24 împotrivă şi cinci abţineri, Declaraţia privind consolidarea egalităţii de şanse în România, document care îşi propune să consolideze şansele femeilor de a participa semnificativ în toate domeniile de activitate şi la toate nivelurile de decizie.

România avea nevoie să facă un pas uriaş, instituţional, în ceea ce priveşte subiectul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, mai concret în scopul eliminării discriminării femeilor.

PSD şi-a fixat ca prioritate asigurarea efectivă a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, printr-o serie de propuneri legislative care să încununeze acest demers, dar şi prin încurajarea eliminării inegalităţii, a discriminării de gen, a combaterii prejudecăţilor şi stereotipurilor.

Avem imperioasă nevoie de o schimbare de mentalitate şi de atitudine în ceea ce priveşte egalitatea de şanse, deoarece în ultima perioadă s-a constatat un regres din acest punct de vedere, chiar dacă pârghiile de încurajare a participării depline şi egale a tuturor femeilor din România, precum şi demersurile care să dezvolte, finanţeze şi implementeze programe, iniţiative şi politici publice relevante, destinate îndeplinirii acestui obiectiv naţional, s-au înmulţit şi diversificat.

Indiferent de schimbarea inerentă a mentalităţilor, discriminarea femeilor în raport cu bărbaţii constituie încă o crudă realitate socială în România.

Prin acest document cu o valoare semnificativă pentru viitor, Parlamentul recunoaşte necesitatea implementării şi aplicării unui cadru legislativ care să elimine inegalităţile nedrepte şi să promoveze accesul egal la mandatele de reprezentare politică sau la responsabilităţile profesionale şi poziţiile de conducere ale femeilor.

De asemenea, Forul legislativ şi-a exprimat sprijinul în ceea ce înseamnă eliminarea tuturor formelor de inegalitate de gen, precum violenţa împotriva femeilor şi fetelor, căsătoria timpurie şi forţată, nerespectarea drepturilor reproductive, lipsa de echitate la angajare, diferenţele salariale între femei şi bărbaţi sau participarea inegală la luarea deciziilor private şi publice.

Având în vedere realitatea conform căreia femeile sunt, de cele mai multe ori, principalele victime ale nedreptăţii sociale, fie că vorbim despre recompensa materială a muncii, despre riscul şomajului sau despre agresiunile fizice şi de discriminare, consider că Declaraţia Parlamentului României este extrem de benefică şi importantă pentru evoluţia societăţii româneşti.

Trebuie să privim femeia la acelaşi nivel cu bărbatul, iar prin acţiunile noastre de zi cu zi să transmitem mesajul că egalitatea de şanse reprezintă o normalitate, într-o societate modernă şi echilibrată.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Aderarea României la spaţiul Schengen"

Decizia profund nedreaptă a Guvernului de dreapta din Austria şi a cancelarului Karl Nehammer de a da vot negativ României a surprins neplăcut pe toată lumea, cu atât mai mult cu cât opoziţia Austriei nu a pus frână doar unui obiectiv mult aşteptat de România, ci a fost o lovitură la adresa Uniunii Europene şi a principiilor sale fundamentale de unitate, stabilitate şi coeziune.

Suntem revoltaţi de această decizie care nu a fost întemeiată cu argumente reale, probate, adevărate, ci mai degrabă pe baza unei demonstraţii de forţă de natură politică.

Dar, dincolo de toate aceste piedici, nu vom renunţa să ne susţinem cauza. Avem datoria să găsim cele mai bune strategii pentru ca România să atingă obiectivul Schengen!

O primă şansă este acum, pe 15 decembrie, la Consiliul European, unde România poate şi trebuie să ceară organizarea unui Consiliu JAI extraordinar, care să repună pe agendă aderarea noastră la Schengen.

O altă şansă va fi anul viitor, când va avea loc o nouă întrunire a Consiliului JAI. Până atunci, România va avea tot timpul să se pregătească, să vină cu o strategie eficientă, să reia întâlnirile cu reprezentanţii altor guverne europene, să consolideze relaţiile cu alte state.

În mod clar, România nu va rămâne indiferentă la decizia Austriei de a se împotrivi aderării. Cu siguranţă vor fi consecinţe. Cât timp va exista actuala conducere politică la Viena, Austria nu se va putea baza pe votul României în instituţiile europene, iar România poate şi îşi va folosi dreptul de veto împotriva Austriei de câte ori va fi cazul.

Am văzut, în spaţiul public, diverse declaraţii venite din partea unor politicieni, formatori de opinie, reprezentanţi mass-media şi alţii, care încurajează boicotul la nivel economic la adresa Austriei.

Am susţinut întotdeauna, chiar înainte de această campanie de boicotare a firmelor austriece, că România trebuie să sprijine şi să încurajeze firmele cu capital românesc. Instituţii ale statului sau simpli cetăţeni pot opta pentru băncile, produsele şi serviciile româneşti. Cu atât mai mult acum, românii trebuie să susţină principiul "cumpără româneşte"şi să încurajeze firmele autohtone.

Trebuie însă să fim atenţi ca reacţia împotriva Austriei să nu devină o reacţie împotriva Europei.

Europa a fost alături de România în acest efort al aderării la Schengen şi ar fi incorect să suporte consecinţele unui blocaj al demersurilor de interes european.

Susţinerea enormă pe care a primit-o România, în special din partea familiei social-democrate europene, trebuie păstrată şi consolidată.

Cel mai inteligent răspuns la nedreptate nu este nici victimizarea, nici dorinţa de răzbunare, ci abordarea demnă, integră, bazată pe argumente incontestabile. Nu cerem îngăduinţa nimănui, ci doar ce merităm şi ni se cuvine.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"33 de ani de Românie democratică şi liberală"

"România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate." - aşa ne arată alineatul al treilea al primului articol din Legea fundamentală a statului român. Temelia organizării noastre astăzi, valorile şi principiile în care credem şi pe care trebuie să le apărăm constant de forţe potrivnice intereselor noastre au fost aşezate indisolubil de cei care, în decembrie 1989, au avut curajul să se ridice împotriva unui regim ilegitim şi criminal, care a oprimat poporul român mai bine de 40 de ani.

Anul acesta, când aniversăm 33 de ani de la căderea regimului comunist din România, gândurile mele se îndreaptă către victimele acelei psihoze şi dezordini create în decembrie 1989. Din nefericire, multe dintre aceste victime încă aşteaptă măcar o reparaţie morală în justiţie prin numirea clară a responsabililor de acea vărsare de sânge nevinovat.

Este adevărat, mulţi spun că România este departe încă de definitivarea unui regim democratic, aşa cum spune manualul. Poate au dreptate cei care susţin asta, dar, cu toate acestea, eu cred că România a făcut paşi importanţi în această direcţie şi am ajuns să atingem niveluri de democraţie într-un timp scurt, pe care ţări, cu un exerciţiu democratic mult mai vechi decât al nostru, au reuşit să le atingă în zeci sau sute de ani.

Mai avem mult de muncă, este evident, dar direcţia este cea bună. România şi poporul român iubesc libertatea şi democraţia, vărsând sânge în lupta cu tiranii care s-au folosit de toate mecanismele represive pentru a rămâne la putere. Un cântec născut în fervoarea din Piaţa Universităţii acelor zile fatidice de decembrie, semnat de Cristian Paţurcă, exprimă cel mai bine crezul celor care au ocupat străzile acum 33 de ani şi la care achiesez cu toată convingerea: "Mai bine haimana, decât trădător/Mai bine huligan, decât dictator/Mai bine golan, decât activist/Mai bine mort, decât comunist."

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Consolidarea economiei româneşti, prin sprijinirea mediului de afaceri"

Crizele suprapuse pe care le parcurgem ne-au făcut să înţelegem că, pentru a avea o economie puternică, avem nevoie de un mediu de afaceri solid, capabil să menţină forţa de muncă în ţară, dar şi să rivalizeze cu celelalte state europene.

Atât pentru mine, cât şi pentru colegii mei din PNL, prioritatea este aceea de a căuta soluţii, astfel încât să putem să sprijinim mediul de afaceri şi să reuşim ca prin măsurile pe care le luăm, prin dialogul susţinut pe care-l avem împreună cu mediul de afaceri, să asigurăm menţinerea unei dinamici corespunzătoare economiei româneşti.

Am spus-o de mai multe ori că, în situaţie de criză, o singură soluţie este viabilă, încurajarea investiţiilor! Nu putem însă avea investiţii, dacă nu avem un cadrul fiabil pentru dezvoltarea afacerilor. Investiţiile sunt, de altfel, o prioritate în bugetul pentru anul 2023.

Asigurarea mediului favorabil pentru afaceri este una dintre priorităţile PNL şi ale Guvernului. Prin crearea locurilor de muncă acasă, vom reuşi să asigurăm creşterea economică şi să contribuim la îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor noştri.

România se află, în prezent, în faţa unei opţiuni fundamentale pentru şansele sale de dezvoltare.

Într-un context dominat de cercul vicios al crizelor economice şi sociale, marcat de incertitudini şi dezechilibre financiare, modernizarea României necesită nu doar paşi imediaţi, de politică economică şi reformă instituţională, ci construirea unui model de dezvoltare economică, circumscris prezentului prin prisma propriilor avantaje competitive şi oportunităţi.

În viziunea PNL, modelul liberal de dezvoltare este ancorat în câteva repere economice şi instituţionale esenţiale:

• Stimularea mediului de afaceri, a investiţiilor şi a iniţiativelor antreprenoriale, care să genereze prosperitate în societatea românească, să dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public şi să încurajeze, în acelaşi timp, comportamentul onest în afaceri şi în relaţiile dintre stat şi contribuabili;
• Totodată, ne dorim să asigurăm echilibrul macroeconomic, al creşterii calităţii finanţelor publice, precum şi a întăririi disciplinei şi guvernanţei financiar-fiscale.

În acest context, obiectivul nostru, al PNL, la nivelul Legislativului, este acela de a elabora propuneri de reformă în domeniile fiscal-bugetar şi financiar, care să contribuie la implementarea modelului liberal de dezvoltare, pentru creşterea atractivităţii economice a României, simplificarea consistentă a sistemului de taxe şi creşterea predictibilităţii într-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru mediul de afaceri.

Prin tot ceea ce am întreprins şi vom întreprinde, vom continua să susţinem mediul de afaceri şi, desigur, vom folosi toate resursele financiare la dispoziţie, atât cele de la bugetul de stat, cât şi cele care ne provin din fondurile europene.

Trebuie să depăşim această situaţie dificilă pe care o parcurgem, nu o putem face decât împreună - reprezentanţii statului şi mediul de afaceri!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Să tragem aroganţa Austriei pe roată!"

După gestul inexplicabil şi incalificabil al Guvernului de la Viena de a bloca accesul României în spaţiul Schengen, a sosit ceasul să renunţăm ferm şi definitiv la atitudinea de "supus austriac" şi să facem un decont istoric cu o Austrie tot mai bântuită de fantasme şi fandacsii imperiale. A venit vremea să frângem aroganţa, perfidia şi ingratitudinea Austriei, devenită al doilea investitor şi profitor în România postcomunistă, cu roata lui Horea, metaforic vorbind.

În acest sens, propun Guvernului şi Parlamentului României să facă demersurile legale pentru anularea contractului de privatizare a PECO-PETROM pentru motive de obiect ilicit, de scop ilicit şi de dol, înşelăciune, prin nerespectarea unor clauze contractuale postprivatizare de către OMV Austria, care a realizat profituri de circa un miliard de euro anual în ultima perioadă.

Propun, de asemenea, Guvernului şi Parlamentului, naţionalizarea resurselor petroliere şi a rafinăriilor care au fost obiectul privatizării PETROM, cum a făcut recent Franţa, care este un stâlp politic, economic şi militar al Uniunii Europene şi NATO. Naţionalizarea este cu atât mai justificată, în condiţiile în care, ulterior achiziţionării pachetului majoritar de la PECO-PETROM, OMV Austria a ajuns sub controlul Concernului rus GAZPROM, un gigant aflat sub controlul serviciilor secrete de la Moscova.

Totodată, propun Guvernului şi Parlamentului iniţierea, respectiv adoptarea unei legi prin care sa fie majorate semnificativ redevenţele percepute pentru resursele naturale concesionate atât firmelor româneşti cât si firmelor străine.

Executivul şi Legislativul de la Bucureşti ar trebui să iniţieze şi să adopte de urgenţă un act normativ având ca obiect restricţionarea severă sau chiar interdicţia tăierii şi exploatării pădurilor româneşti de către lacomele companii austriece Holzindustrie Schweighofer, Kronospan şi Eger, care deţin un cvasimonopol în domeniu şi au obţinut profituri de miliarde de euro după intrarea României în Uniunea Europeană.

Parlamentul României ar trebui să adopte de urgenţă şi o declaraţie prin care să solicităm Austriei scuze şi despăgubiri financiare substanţiale pentru ocuparea şi exploatarea, ca să nu zicem jefuirea, timp de peste două secole a Transilvaniei, Banatului şi Bucovinei de Nord de către Imperiul Habsburgic, respectiv Imperiul Dualist Austro-Ungar (1700- 1918), precum şi pentru pagubele cauzate statului român de către armata austro-ungară în primul război mondial şi de către armata Germaniei hitleriste, în care Austria a fost încorporată, în urma referendumului din 1938/Anschluss, în al Doilea Război Mondial, luând în acest sens exemplul Poloniei.

În altă ordine de idei, ANRMAP, Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor ar trebui să purceadă la verificarea şi la anularea contractelor pentru construirea sau repararea de drumuri, poduri, aeroporturi şi autostrăzi atribuite pe ochi frumoşi omniprezentei şi omnipotentei companii austriece STRABAG, care şi-a deschis filiale în toate zonele ţării, deţine un cvasimonopol în domeniu şi a obţinut şi ea profituri de miliarde de euro.

Pe de altă parte, ar trebui ca atât simplii cetăţeni, cât şi instituţiile şi firmele româneşti să boicoteze produsele austriece din supermarketuri, să boicoteze benzinăriile OMV, să nu mai deschidă sau să-şi mute conturile de la băncile austriece prezente în ţară, BCR şi Raiffaisen Bank, şi să şteargă Austria de pe hartă ca destinaţie turistică.

În final, vreau să mai tranşez două chestiuni simbolice legate de Austria.

Solicit primarului USR şi Consiliului local al municipiului Alba Iulia să elimine de urgenţă procesiunea zilnică a schimbării gărzii imperiale în uniforme de epocă din Cetatea Alba Carolina.

Solicit, de asemenea, primăriţei FDGR şi Consiliului local al municipiului Sibiu să acopere de urgenţă statuia baronului Samuel von Bruckenthal din Piaţa Mare, ctitorită şi inaugurată în toamna anului trecut de preşedintele României, Klaus Iohannis, având în vedere că acesta a fost guvernatorul austriac al Transilvaniei în timpul reprimării atroce a răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan. O fi baronul Bruckenthal un iluminist pentru preşedintele predicator al României educate, dar pentru români a fost şi rămâne un criminal de neiertat. Procesiunea imperială habsburgică din Cetatea Alba Carolina şi statuia guvernatorului austriac von Bruckenthal din Sibiu constituie acte de ploconeală faţă de ţara succesoare a Imperiului Austriac, dar şi acte de gravă impietate la adresa marilor noştri eroi Horea, Cloşca şi Crişan şi a miilor de ţărani români ucişi sau schilodiţi de trupele imperiale austriece.

Doamna Elena Hărătău:

"Interzicerea candidaturii în alegerile locale şi parlamentare a persoanelor condamnate penal, un act de reparaţie morală de o valoare inestimabilă"

Parlamentul României şi-a însuşit un act de dreptate, absolut necesar şi reparatoriu, prin votarea unei legi care interzice candidatura la alegerile locale şi parlamentare a oricărei persoane condamnate penal.

Este vorba despre o propunere legislativă a parlamentarilor PNL, care modifică Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Din păcate, legea a fost permisivă până acum, fapt ce a condus, după 1989, la accederea a numeroase persoane condamnate penal în posturi de demnitate publică, precum funcţii de senator şi deputat, dar şi de primari sau preşedinţi de consilii judeţene.

Pe cale de consecinţă, în acest răstimp, am asistat la o serie de acte de corupţie comise tocmai de către aceşti aleşi, care, de cele mai multe ori, s-au ascuns pe băncile Parlamentului, pentru a scăpa de rigorile legii.

Bineînţeles, în opinia mea, acest demers trebuia iniţiat şi aplicat cu mai mult timp în urmă, cu celeritate, însă îmi exprim încrederea că, aşa cum bine spune o vorbă românească, "Mai bine mai târziu, decât niciodată"!

Potrivit Legii propuse de liberali, este modificat art. 52 alin. (14) din Legea nr. 208/2015, care va avea următorul cuprins: "Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, respectiv condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese, şi persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea."

Salut votul cvasicovârşitor al colegilor deputaţi pe marginea proiectului de act normativ, adoptat cu 250 de voturi pentru şi doar o abţinere, acesta fiind unica opţiune viabilă a reprezentanţilor tuturor partidelor politice reprezentate în Legislativ, de a da un semnal fundamental referitor la modalitatea de alegere a aleşilor.

Am votat cu toată deferenţa acest act normativ, în care Camera Deputaţilor a fost For decizional, cu speranţa că vom asista, astfel, la mult dorita însănătoşire a clasei politice româneşti, precum şi la dinamizarea participării oamenilor de valoare, de bună-credinţă, necorupţi şi integri, la viaţa publică a ţării, pentru a realiza în cele din urmă progresul şi bunăstarea la care aspirăm cu toţii.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"România merită să fie în Schengen!"

Decizia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene privind amânarea aderării României la spaţiul Schengen reprezintă o mare nedreptate făcută, din nou, ţării noastre, dar şi un afront adus poporului român.

Împotrivirea Austriei şi Olandei, care şi-au menţinut poziţiile din precedentele reuniuni în care s-a votat primirea noastră în Schengen, este, de această dată, total deplasată, având în vedere că îndeplinim, de ani buni, toate condiţiile necesare îndeplinirii acestui deziderat, cel de a face parte din acest areal de liberă circulaţie.

Trebuie să subliniem că ţara noastră a alocat, până acum, peste un miliard de euro, de la bugetul de stat şi din fonduri europene, pentru susţinerea măsurilor necesare aderării la spaţiul Schengen, cea mai mare parte a proiectelor fiind desfăşurate de aparatul central al Guvernului - Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor.

Fondurile utilizate de MAE pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi securizarea frontierelor externe, din cofinanţări UE şi contribuţie naţională, au avut ca principale obiective implementarea unor proiecte privind modernizarea reţelei consulare, prin reamenajarea la standarde europene a sediilor oficiilor consulare şi pentru dezvoltarea infrastructurii tehnice în materie de emitere de vize, conform acquisului de tip Schengen.

După ultima decizie, însă, nu putem vorbi despre vreun avantaj, ba, din contră, am fost trataţi iarăşi ca o ţară de mâna a doua, care nu prezintă garanţiile de bonitate şi securitate, aidoma celorlalte state din Uniunea Europeană.

Aderarea României la spaţiul Schengen este un drept ce decurge din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi se constituie într-un proces complex, al cărui scop este îndeplinirea standardelor tehnice, legislative şi operaţionale, în vederea ridicării controalelor la frontierele interne maritime, aeriene şi terestre, ce va contribui la consolidarea Pieţei Unice.

Totuşi, până acum, din cauza altor condiţii neîndeplinite, precum rapoartele negative ale Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind corupţia şi sistemul judiciar din România, votul de admitere în Schengen a fost amânat în mod repetat. De această dată, toate cerinţele au fost realizate, astfel încât nu mai exista niciun motiv plauzibil pentru neprimirea ţării noastre în zona de circulaţie liberă a Europei.

În actualul context geopolitic şi european, în care asigurăm de o manieră ireproşabilă flancul estic al NATO şi al Uniunii Europene, pe fondul războiului din Ucraina, românii merită să fie în Schengen şi trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni europeni.

Domnul Ioan Balan:

"România trebuie să investească puternic în infrastructura feroviară!"

Transportul pe calea ferată reprezintă, în toate statele dezvoltate, cel mai important mijloc de comunicaţii, atât pentru călători, cât şi pentru mărfuri. Rapid, sigur şi mai ieftin decât alte tipuri de transport, în România, acest element de infrastructură a fost neglijat în perioada care s-a scurs de la căderea comunismului şi până astăzi. Căile de rulare sunt învechite, viteza medie de deplasare este mai mică decât în perioada comunistă, locomotivele sunt uzate şi se defectează frecvent, trenurile noi se lasă aşteptate, iar gările arată precum imobile abandonate, fără proprietar.

În anii ҆90, România avea una dintre cele mai extinse reţele de cale ferată din Europa, potrivit evaluărilor care s-au realizat în cadrul Programului Traceca. Din păcate, liniile secundare s-au suspendat sau au dispărut, trenurile pentru naveta lucrătorilor s-au sistat, iar magistralele principale au fost neglijate total, fiind la originea întârzierilor de sute de minute pe care le înregistrează majoritatea trenurilor.

Anul 2022 a adus pentru Moldova veşti deosebit de bune, prin ritmul în care au fost demarate lucrările la diferite tronsoane din autostrăzile pe care le aşteptăm de peste 30 de ani. Nu am cum să nu mă bucur, mai ales că unele loturi sunt construite de constructori români, care lucrează impecabil şi într-un ritm îmbucurător. Cu toate acestea, Moldova are nevoie şi de investiţii în infrastructura feroviară. Vă garantez că, dacă am avea o cale ferată de mare viteză, cei mai mulţi suceveni s-ar urca în tren, să vină la Bucureşti sau să meargă la Cluj ori Timişoara.

Însă nu putem să ne facem că nu vedem că trenul de la Suceava la Bucureşti are mai mereu întârzieri de zeci sau sute de minute, că apar avarii pe calea de rulare sau că oamenii tremură în vagoane, pentru că s-a mai defectat o locomotivă. Zilele trecute, sucevenii au fost foarte bucuroşi că s-au reintrodus trenurile Intercity de la Suceava la Bucureşti. Însă acest lucru nu a însemnat că trenul a parcurs distanţa mai repede, ci doar preţul biletului a fost mai mare, iar întârzierea a rămas aceeaşi, în jur de două ore. Cum să aibă oamenii încredere şi să aleagă călătoria cu trenul. dacă serviciile lasă de dorit?

La finalul acestei săptămâni, vom vota cel mai curajos buget alocat investiţiilor din ultimii 32 de ani. Apreciez că bugetul propus de premierul liberal Nicolae Ciucă pentru anul 2023 este cel mai curajos buget pentru investiţii, atât la nivelul comunităţilor locale, cât şi la nivelul ministerelor.

De aceea, văzând că Ministerul Transporturilor deja a alocat finanţări către reabilitarea mai multor magistrale de cale ferată din sudul şi vestul ţării, fac apel la actualul ministru să ia în considerare ca în anul 2023 să acorde o atenţie deosebită şi reabilitării infrastructurii feroviare din Moldova. O cale ferată modernă şi rapidă ar contribui puternic la dezvoltarea regiunii, iar călătoria cu trenul ar redeveni principalul mijloc de transport pentru distanţele lungi şi principala conexiune între provinciile istorice ale ţării.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Reacţiile României contra Austriei sunt naturale şi necesare pentru coeziunea europeană"

Este greu de descris dezamăgirea fiecărui român care a urmărit pe nerăsuflate creşterea speranţei, iar mai apoi eşecul absurd al aderării României la spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Sentimentul neputinţei în faţa nedreptăţii se transformă mult prea uşor în frustrare şi furie. Mai mult, lipsa argumentelor logice, raţionale, ale refuzului cancelarului austriac adaugă şi multă neînţelegere asupra unui episod care trebuia să fie o simplă formalitate tehnică.

Nu voi mai comenta prea mult absurdul poziţiei Austriei, fiindcă timpul ne va demonstra dacă actuala conducere a acestei ţări, până nu demult prietenă, a acţionat în interesul sau, dimpotrivă, contra dorinţei şi beneficiilor propriilor săi cetăţeni. Nu doresc să speculez asupra apropierii unor personaje importante din centrul Europei faţă de interese obscure, subversive şi chiar inamice intereselor europene. Din nou, timpul şi instituţiile abilitate vor aduce lumină şi asupra unor umbre negre pe cerul marii familii numită Uniunea Europeană.

Aş dori, în schimb, să fac unele precizări faţă de aşa numitele "răzbunări" ale ţării noastre contra deciziei incoerente de respingere a aderării României la Schengen.

În primul rând, nemulţumirea românilor este clar justificată. Avem îndeplinite de mai bine de zece ani toate condiţiile tehnice de aderare; covârşitoarea majoritate a ţărilor UE au recunoscut dreptul ţării noastre de a adera la Schengen, conform tratatelor semnate; rutele migraţiei ilegale în Europa nu trec prin România; am dovedit în contextul crizei Ucrainene că putem gestiona eficient fluxuri masive de emigranţi şi refugiaţi.

În al doilea rând, cancelarul şi ministrul de interne ai Austriei au acţionat chiar împotriva intereselor economice ale propriei ţări. După cum spuneam şi în declaraţia politică premergătoare votului din Consiliul JAI, Austria are companii foarte mari care activează şi fac profit pe teritoriul României. O eventuală aderare a României la Schengen ar fi facilitat suplimentar activitatea lor economică. De aceea, absurdul poziţiei cancelarului nu are cum să nu se răsfrângă negativ asupra acestor agenţi economici austrieci din România.

În al treilea rând, consider corecte şi perfect îndreptăţite toate reacţiile de răspuns faţă de Austria atât din partea populaţiei, cât şi a autorităţilor române. Apelul la boicot al românilor faţă de companiile austriece este expresia nedreptăţii la care cetăţenii României sunt supuşi gratuit, fără motiv, de încăpăţânarea iraţională a unor oameni. Românii nu sunt cetăţeni de mâna a doua în Europa, iar dacă Austria aşa ne consideră, simţim nevoia de a le dovedi că au mai mult de pierdut astfel.

Pe de cealaltă parte, autorităţile statului român sunt perfect îndreptăţite la rândul lor să ducă relaţiile diplomatice cu Austria la o răcire fără precedent. "Aşa vreau eu!" nu poate fi acceptată ca o practică diplomatică din partea Austriei, prin urmare nu putem avea reacţii diplomatice afective şi iraţionale cu un guvern austriac absurd.

Nu în ultimul rând, cancelarul Austriei nu pare să înţeleagă, dacă nu cumva înţelege prea bine, că România, chiar şi în afara Schengen, este membru deplin al Uniunii Europene. Prin urmare, Austria nu are cum să menţină influenţa în posturi cheie din Uniunea Europeană fără votul României. Cel mai recent exemplu este dorinţa Austriei de a obţine conducerea OSCE, o organizaţie europeană cheie mai ales în contextul conflictului din Ucraina. Viitorul premier al României, Marcel Ciolacu, a anunţat deja că ţara noastră nu va susţine candidatura Austriei.

România procedează corect arătând Austriei că absurdul conducătorilor săi, oameni aflaţi vremelnic la conducere, produce pierderi în ambele sensuri. România este perfect îndreptăţită să protesteze şi să acţioneze în consecinţă contra Austriei. Dovadă stau reacţiile celorlalte state europene care au condamnat în cor poziţia cancelarului austriac. Unii ar spune că UE se află la un punct de cotitură, foarte grav, pentru coeziunea şi unitatea sa; eu cred că acest moment ar fi venit mai devreme sau mai târziu şi este bine că a apărut acum.

România poate să arate că Europa are nevoie să fie unită şi puternică în faţa provocărilor majore venite tocmai din interiorul său! Austria va înţelege, cu ajutorul României, că nu poate exista în UE fără a respecta principiile părinţilor fondatori ai Uniunii şi fără a fi alături de toţi membrii "echipei".

Domnul Ioan Mang:

"Despre Schengen şi eşecul Dreptei"

Decizia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne de săptămâna trecută privind neacceptarea României în spaţiul Schengen va rămâne în istoria României drept un moment al eşecului.

Ratarea acestui obiectiv, ca urmare a votului negativ exprimat de Austria, înseamnă, în primul rând, un eşec al diplomaţiei româneşti. Este ruşinos că reprezentanţii României, în frunte cu preşedintele Iohannis, miniştrii Aurescu şi Bode, precum şi toţi ceilalţi responsabili nu au reuşit să anticipeze şi să contracareze votul negativ al Austriei, deşi tema migraţiei a fost de mai mult timp pe agenda Guvernului de la Viena.

Din păcate, Ministerul român de Externe este "campion" doar la nivel de vorbe, pentru că, la nivelul faptelor pe marile teme de politică externă, diplomaţii noştri sunt corigenţi pe linie - mă refer aici la protecţia minorităţilor româneşti de peste graniţe, Schengen şi ridicarea vizelor pentru SUA! Sub Iohannis, Aurescu şi toţi ceilalţi lideri de "dreapta", România a ajuns să nu mai aibă voce pe plan internaţional. Am ajuns să fim ecoul altora, al stăpânilor lui Iohannis.

Faptul că România îndeplineşte, de mai bine de 10 ani, criteriile de aderare la spaţiul Schengen, ţine de domeniul evidenţei.

Aşadar, decizia Austriei a fost strict una politică, luată de un partid politic, membru al PPE, care, din raţiuni electorale, aşa cum au făcut de-a lungul timpului de nenumărate ori partidele de dreapta din diferite ţări din UE, a ajuns la concluzia că poate obţine câteva voturi în plus la alegerile regionale din ianuarie 2023, dacă votează împotriva României. Ratarea acestui moment devine astfel un eşec politic al "dreptei" româneşti. Faptul că un guvern austriac de dreapta, din celebrul şi mult lăudatul Partid Popular European a umilit un preşedinte şi un premier PPE din România arată influenţa dreptei româneşti pe plan internaţional. Ea este sublimă, însă lipseşte cu desăvârşire!

Vă reamintesc că ceea ce a ţinut de PSD a fost îndeplinit, social-democraţii de la nivelul UE susţinând cauza României. Am folosit toate canalele social-democrate europene pentru a susţine candidatura României şi chiar pe ultima sută de metri, ţara noastră a primit un sprijin major din partea unuia dintre cei mai importanţi lideri social-democraţi europeni, premierul Germaniei. Olaf Scholz i-a solicitat cancelarului austriac să îşi schimbe poziţia în favoarea României, însă nu ne puteam aştepta ca Scholz să evite eşecul lui Iohannis, Ciucă, Aurescu, umiliţi de către propriii lor colegi de "dreapta".

Votul de joia trecută din Consiliul JAI este şi un imens eşec european. Austria şi Olanda au sabotat ideea de solidaritate europeană. Argumentul folosit de Austria în neacceptarea României şi a Bulgariei s-a bazat pe o minciună sfruntată privind migraţia ilegală. Conducătorii politici ai Austriei s-au dovedit astfel nişte politruci iresponsabili şi imorali, care nu au niciun dram de respect pentru ceea ce înseamnă adevărul şi spiritul european! În plus, decizia Austriei şi a Olandei demonstrează, încă o dată, că interesul comun, european va păli de fiecare dată în faţa interesului politic naţional.

România a dovedit că îşi respectă toate angajamentele asumate, fiind un partener corect, loial şi dedicat construcţiei europene. În schimb, Austria a dovedit contrariul.

Ce trebuie să înţelegem noi de aici? Poate înţelegem, până la urmă, că vorba veche din popor că "interesul poartă fesul" nu este deloc retrogradă, ci, din contră, este foarte la modă în toate marile capitale europene. Poate înţelege şi statul român să verifice cum au fost respectate clauzele de privatizare ale companiilor strategice, unele ajunse chiar pe mâini austriece. Nu din răzbunare, ci pur şi simplu pentru sustenabilitatea bugetului de stat şi pentru a ne convinge că nicio firmă nu are datorii către statul român.

Nu în ultimul rând, decizia privind ţara noastră reprezintă şi un eşec al politicii UE şi al viitorului ei. Această decizie iraţională şi profund incorectă a Vienei va alimenta şi mai mult valul eurosceptic deja existent, şi nu doar în ţara noastră, dar şi în multe alte state europene. Votul Austriei, în loc să întărească Uniunea Europeană, o va slăbi şi mai mult în faţa populiştilor şi aşa-zişilor suveranişti. UE se va confrunta cu o şi mai mare criză de încredere şi legitimitate, ceea ce, din păcate, poate avea efecte devastatoare pe termen mediu şi lung.

În încheiere, aş mai adăuga că, într-un fel, ar trebui să-i mulţumim Austriei, pentru că prin gestul său cinic începem şi noi să ne trezim la realitate. Da, am rămas în afara unui spaţiu prezentat ca fiind unul excepţional, dar, dacă ne uităm mai cu atenţie, vom observa foarte multe lucruri urâte şi greu de explicat. Tocmai de aceea această palmă simbolică primită de la "partenerii" noştri austrieci trebuie să fie o lecţie pentru diplomaţia şi politica europeană a României. Dacă nu suntem buni să fim acceptaţi la masa bogaţilor, măcar să nu mai acceptăm să fim slugile care le pun pe tavă o ţară întreagă, cu tot cu oameni şi cu resurse.

România trebuie să iasă, odată pentru totdeauna, din captivitatea bunăvoinţei altora. Nu putem accepta la infinit ca alţii să decidă pentru noi. Statul român nu este vasalul nimănui, ci un stat demn, egal celorlalte state ale Uniunii. Sunt voci care spun că după această lecţie austriacă usturătoare, România ar trebui să se gândească serios la un plan B, la o alternativă la Uniunea Europeană.

Din punctul meu de vedere, soluţia nu este însă RO-exitul! Nu poate fi şi nici nu trebuie să fie! În aceste vremuri complicate, locul nostru este în interiorul cetăţii, şi nu în afara ei. Nu avem nicio alternativă, aşa că, nu ne rămâne decât să ne ridicăm şi să schimbăm ceea ce nu ne place, să devenim ceea ce nu am fost până acum, şi asta în mijlocul UE! Este provocarea care ne stă în faţă în următoarea decadă.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"8 decembrie - o zi tristă pentru Proiectul european"

Ziua desfăşurării lucrărilor Consiliului JAI din 8 decembrie a concentrat 11 ani de speranţe şi aşteptări. Toţi românii au urmărit cu sufletul la gură evoluţia negocierilor din marja acestei întâlniri a miniştrilor de interne, cu gândul că, la finalul zilei, României i se va face dreptate după o perioadă lungă de timp, în care s-a aflat la poarta statutului de ţară membră a Uniunii Europene cu drepturi depline.

Deşi am făcut toate eforturile necesare pentru a îndeplini condiţiile tehnice aderării la spaţiul Schengen, s-a demonstrat că nu toată lumea doreşte ca ţara noastră să fie pusă pe picior de egalitate cu restul statelor membre UE, şi chiar unele non-UE. Prin vocea cancelarului său şi prin votul ministrului de interne, statul austriac a aruncat în aer munca întinsă pe ani buni a românilor care s-au străduit ca România să se achite de toate obligaţiile sale legale în vederea aderării la zona Schengen. Mai mult, alături de statul olandez, care făţarnic s-a agăţat de existenţa Bulgariei în moţiunea supusă votului, Austria a creat o breşă gravă în conceptul european al solidarităţii şi bunei cooperări între statele membre. România a fost întotdeauna un stat care în politica sa externă s-a ghidat după principii precum cooperarea loială cu aliaţii şi prietenii săi, negociere deschisă, raţiune şi înţelegere, chiar în momente în care ţara noastră nu avea nimic de câştigat. Însă ni s-a demonstrat că nu aceasta e abordarea corectă. De aceea, îmi doresc ca reprezentanţii statului şi cei cu atribuţii în diplomaţie şi urmărirea directă a intereselor ţării noastre să analizeze în profunzime ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, săptămâna trecută. Avem nevoie de o schimbare de filosofie în politica externă, la 180 de grade. România, prin reprezentanţii săi, va trebui să pună interesele naţionale înaintea oricărui principiu şi să urmărească cu prioritate obiectivele pe care le poate atinge statul nostru din nevoia altor state de a obţine sprijinul românesc.

Nu ne doream să se ajungă aici, dovadă acribia cu care am căutat să ne îndeplinim angajamentele în dosarul Schengen. Am fost naivi să credem că valorile şi principiile noastre sunt şi valorile tuturor celorlalte state europene, dar, din nefericire, 8 decembrie ne-a demonstrat contrariul. Când se va scrie istoria recentă a spaţiului european, nume precum Karl Nehammer sau Gerhard Karner vor trebui bine menţionate în categoria celor care au încercat să erodeze o idee născută din tenebrele războiului mondial, o idee care a adus peste 70 de ani de pace şi prosperitate pe acest continent, greu încercat în lunga sa istorie.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Opoziţia Austriei ne-a spulberat aşteptările, dar nu vom renunţa să reacţionăm!"

Votul de blam, acordat accederii României în spaţiul Schengen de către Austria, poate fi considerat şi o formă de protest vienez faţă de parcursul Uniunii Europene şi chiar împotriva valorilor ce completează drepturile egale ale statelor membre. Astfel de opinii radicale, care au confirmat şi prin vot curentul de frondă ţintit împotriva ţării noastre şi a Bulgariei, privind virtuala permeabilitate a graniţelor UE în faţa tendinţelor invazive de sorginte africană sau siriană, nu pot fi viabile nici măcar parţial. România este pregătită de foarte mulţi ani, din punct de vedere tehnic, să facă faţă unor presiuni migraţioniste. A devenit deja un truism această remarcă, nu doar conform românilor, ci şi conform majorităţii partenerilor noştri comunitari, în special celor din familia politică social-democrată.

Cert este că, dincolo de orice tip de retorică externă, incriminantă sau favorabilă mişcării politice tranşante a Vienei, democraţia comunitară a fost atinsă printr-o formă de opoziţie cu conotaţii limitative, deci negative. Altfel spus, putem vorbi lejer despre o atitudine non-democratică, transpusă într-un ambalaj democratic, cel al protestului, doar în baza unei justificări subţiri şi false privind potenţiala noastră incapacitate de a opri valurile de migranţi proveniţi din sud. Dar asta nu înseamnă că noi, toţi românii, şi, în special, clasa politică trebuie să ne lăsăm influenţaţi de asemenea strategii manipulative şi descurajante.

Din contră! Având în vedere că am văzut noile modalităţi de joc politic din spatele acestei decizii injuste, trebuie să continuăm demersurile de aderare la spaţiul Schengen într-un ritm şi mai susţinut decât până acum, pentru atingerea, în cel mai scurt timp, a acestui deziderat naţional.

Avem datoria să ne pregătim foarte minuţios toţi paşii pe care îi va face România de acum încolo, să atingem acest obiectiv major. Doar prin eforturi concertate ale întregii clase politice autohtone vom reuşi să ne impunem, din nou, în faţa tuturor statelor membre! Şi nu prin schimbarea regulii privind unanimitatea voturilor, normă pe cât de discutată şi înfierată, mai ales în ultimii ani, pe atât de respectată ad litteram de întreaga comunitate a statelor membre. Nu ne dorim să modificăm legile de funcţionare a Uniunii Europene, pentru că nu acesta este interesul nostru naţional.

În schimb, este vital să ne impunem drept un stat şi mai frecventabil, deschis cooperării mult mai consecvente pe orice palier de activitate şi care să facă şi dovada că îşi permite să negocieze cu oricare altă ţară membră nu doar în virtutea relaţiilor diplomatice tradiţionale, ci şi în baza rolurilor deosebit de grele, importante şi multiple pe care suntem obligaţi să le jucăm prin simpla noastră poziţionare strategică. Mai concret, este nevoie ca şi România să facă uz de dreptul său de a se opune tuturor deciziilor care nu ne sunt pe deplin favorabile. Nu este un îndemn la insurgenţă, ci doar o procedură pe cât de democratică, având în vedere scopul său nobil, pe atât de legitimă şi adecvată noilor premise pe care le-au generat unii prin modul lor discreţionar de a face politică în Uniune şi de a decide soarta altora, mai ales când nu e cazul.

Orice formă de încălcare a intereselor noastre naţionale trebuie să se concretizeze prin exprimarea deschisă a dezacordului românesc în plan extern. Accentuarea tuturor modalităţilor de a face lobby reprezintă şi ea un alt instrument de care România poate face uz. Şi vă pot garanta că şi acestea au eficacitate crescută. Le-am probat, alături de colegii mei de la PES activists, săptămâna trecută, în preziua votului şi vă putem confirma că gestul nostru a cimentat şi mai mult deciziile pozitive exprimate în favoarea integrării în spaţiul Schengen. Mai mult, a şi constituit o sursă de inspiraţie pentru colegii bulgari şi nu numai.

Tot o mare putere de a înclina balanţa decizională o au şi demersurile pe care noi, social-democraţii, le realizăm, la nivel european, în cadrul familiei politice de care aparţinem. La fel şi participarea directă a liderului PSD la Bruxelles, zilele viitoare, când are loc şedinţa Consiliului European.

Asta înseamnă să faci, cu adevărat, politică participativă pentru ţara ta şi pentru poporul tău!

Toate aceste considerente, vă rog să le trataţi ca pe nişte sugestii pertinente, strategii de care am făcut uz, în calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din această Cameră a Parlamentului, care au dat întotdeauna rezultate bune. Şi nu o spun doar eu, ci toţi membrii delegaţiilor străine cu care am interacţionat în ultimii ani, atât ca oaspete, cât şi ca gazdă.

Aşadar, nu trasez nimănui niciun fel de sarcină, ci vă împărtăşesc din experienţa mea personală. Şi cel mai probabil, mulţi dintre dumneavoastră aţi ajuns la aceleaşi concluzii în urma diverselor acţiuni politice pe care le-aţi iniţiat şi derulat sau la care aţi participat. Numai că prezentul ne solicită să le punem în practică, la modul cel mai pragmatic permis de normele de diplomaţie. PSD şi PES activists au făcut-o deja în ultimii ani şi nu doar pentru accederea în spaţiul Schengen, ci şi pentru o serie de obiective de ţară care poate nu au beneficiat de prea multă vizibilitate în România, dar au fost cu adevărat în favoarea noastră. Iar dacă trebuie să rememorez câteva dintre succesele social-democrate de pe plan european, voi menţiona negocierile pentru diversele bugete destinate tuturor tipurilor de programe şi subvenţii, pentru majoritatea planurilor naţionale strategice sau pentru exerciţiile bugetare în scopul prelungirii perioadei de accesare a fondurilor europene.

În concluzie, PSD a demonstrat mereu că poate schimba decizii cruciale în favoarea României, iar exemplul nostru ar trebui urmat şi de celelalte partide pentru că s-a dovedit lucrativ!

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Uniunea Europeană a aprobat Programul Operaţional Sănătate, în valoare de 3,6 miliarde de euro"

Profit de oportunitatea prezentei declaraţii politice pentru a aduce în atenţia opiniei publice adoptarea de către Comisia Europeană a Programului Operaţional Sănătate, al cărui buget va fi de aproximativ 3,6 miliarde de euro, destinat în premieră pentru finanţarea sistemului public de sănătate al României, finanţări substanţiale pentru prevenţia medicală, dar şi pentru activităţi de cercetare în domeniul oncologic.

Iată că datorită efortului susţinut al tuturor experţilor de la nivelul Ministerului Sănătăţii, sistemul sanitar din ţara noastră primeşte o nouă şansă, o şansă nesperată atât pentru cadrele medicale, dar mai ales pentru români, care vor avea în sfârşit posibilitatea de a se diagnostica şi trata la standarde europene.

Finanţarea acestui Program este asigurată prin intermediul alocărilor bugetare din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională şi din cadrul Fondului Social European. Totalul acestor bugetări însumează aproximativ 1,6 miliarde de euro, diferenţa de aproximativ două miliarde fiind acoperită printr-un împrumut pus la dispoziţie de către Banca Europeană de Investiţii.

Este pentru prima dată când România beneficiază de un program de finanţare destinat special sistemului sanitar. Acest fapt confirmă interesul ridicat şi importanţa pe care înţelege să o acorde Partidul Social Democrat unui domeniu care în trecut a fost vitregit de guvernările de dreapta care au închis peste 60 de spitale în trecut, din care doar o mică parte au mai putut fi operaţionalizate ulterior.

Cea mai importantă componentă a acestui Program este dedicată serviciilor de prevenţie. Mai exact, peste 800.000 de beneficiari, printr-un buget de 370 de milioane de euro, vor putea să apeleze la serviciile de prevenţie medicală pentru detectarea timpurie a cancerului de col uterin, cancerului mamar, cancerului colorectal şi, în premieră, a altor două forme de cancer, respectiv pulmonar şi de prostată.

În egală măsură privind importanţa noilor prevederi, Programul Operaţional de Sănătate instituie posibilitatea ca peste 50.000 de cadre din personalul medical din unităţile sanitare publice să beneficieze de fonduri pentru pregătirea şi perfecţionarea competenţelor medicale. Investiţiile constante în perfecţionarea resurselor umane constituie punctul central al întreg procesului de modernizare a sistemului sanitar românesc.

Ca exemplu, cadrele medicale se vor putea perfecţiona gratuit pentru a dobândi competenţele necesare în vederea operării roboţilor medicali, pentru chirurgie intervenţionistă sau orice alt tip de procedură modernă.

De asemenea, Programul cuprinde şi mult aşteptatele investiţii în spitale, pentru dotarea cu echipamente medicale de ultimă generaţie, precum şi alocarea fondurilor necesare finalizării celor 3 spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi.

Dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti rămâne unul dintre dezideratele actualei conduceri a Ministerului Sănătăţii, motiv pentru care, pe lângă cele 3 spitale regionale ce vor beneficia de o finanţare de 1,2 miliarde de euro, Programul va finanţa şi modernizarea, reabilitarea, consolidarea, construcţia de noi corpuri sau dotarea cu aparatură medicală de ultimă generaţie a altor 7 spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă. Bugetul asigurat pentru aceste modernizări se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro. În continuarea investiţiilor, cu un buget de peste 400 de milioane de euro, alte 20 de spitale de la nivelul municipiilor sau oraşelor vor beneficia de finanţare pentru a asigura accesibilitatea pacienţilor şi a oferi servicii medicale de calitate.

O altă premieră pentru ţara noastră este reprezentată de existenţa unui buget alocat pentru componenta de oncologie şi pentru ceea ce înseamnă dotarea şi modernizarea celor trei centre oncologice pe care le avem în România, Institutul Oncologic din Bucureşti, cel din Iaşi şi cel din Cluj-Napoca.

Investiţiile în sănătate nu se vor opri aici, Programul având ca obiectiv dezvoltarea componentei de cercetare prin finanţarea a două proiecte de mare anvergură. Primul proiect prevede utilizarea ionilor de carbon pentru tratamentul oncologic al tumorilor prin utilizarea laserului de la Măgurele, printr-o alocare bugetară de 80 de milioane de euro, iar cel de-al doilea urmând să sprijine activităţile de cercetare în domeniul oncologic prin utilizarea protonilor în procesul de tratare a pacienţilor, printr-o alocare de 70 de milioane de euro.

Domnul Nicolae Giugea:

"2023 este anul cu cel mai curajos buget pentru investiţii din ultimele 3 decenii!"

Am auzit multe voci care spuneau, într-un mod cu totul eronat, că românii nu înţeleg şi nu le pasă de importanţa alocărilor financiare pentru investiţii şi că beculeţele de Crăciun sau lalelele plantate pe brumă sunt mai importante şi mai utile decât o reţea modernă de canalizare şi de apă potabilă, o şcoală curată, un spital bine dotat, un sistem de transport în comun modern şi curat sau o stradă fără gropi. Acest tip de mentalitate rudimentară, închistată în logica potrivit căreia micii şi berea gratis sunt mai bune decât investiţiile în servicii publice, este, din păcate, încă împărtăşită de unii primari care au pe mână bugete de sute de milioane de lei ale unor unităţi administrativ teritoriale din sudul României. Spun din sud, pentru că, la Suceava, Cluj-Napoca sau Bihor, lucrurile nu stau deloc aşa, în condiţiile în care banii publici sunt direcţionaţi de Flutur şi Lungu, Boc şi Tişe sau Bolojan şi Birta către creşterea calităţii infrastructurii locale şi a serviciilor publice.

Haideţi să ne uităm cum s-au dezvoltat oraşele şi comunele sub administraţie liberală şi cum se fărâmă sub noi infrastructura locală în oraşele şi comunele conduse de unii reprezentanţi ai PSD sau USR.

Premierul Nicolae Ciucă a propus Parlamentului cel mai curajos buget pentru investiţii din ultimele 3 decenii, reuşind, în acelaşi timp, să aloce şi bani pentru majorarea pensiilor cu 12,5% şi sume pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile şi majorări salariale pentru unele categorii şi cofinanţări pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile. Oricine deschide paginile bugetului va constata că toate administraţiile publice locale din România care vor să modernizeze comunele şi oraşele prin proiecte de investiţii, au banii necesari asiguraţi.

De asemenea, toate proiectele majore de investiţii - autostrăzi, poduri, căi ferate - au creditele bugetare prevăzute în buget. Îmi exprim speranţa ca acest buget curajos să se transforme şi într-o execuţie bugetară pe măsură. Spun acest lucru pentru că au mai fost ani în care unele ministere au avut bani la dispoziţie, însă, banii au rămas necheltuiţi.

De asemenea, fac apel la primarii PNL ca, în anul 2023, să le demonstreze românilor, încă o dată, că administraţia publică liberală este un adevărat brand politic naţional şi singura în măsură să aducă dezvoltarea şi modernizarea în comunităţile locale.

Domnul Alexandru Popa:

"Amendamente la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023"

Guvernul Ciucă a gândit bugetul pe anul 2023 ca un buget al marilor investiţiilor, precum şi un buget de sprijin pentru domenii esenţiale aşa cum este agricultura. Cu toate acestea, am considerat că în bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale a fost necesară o corecţie, pentru a putea să venim în sprijinul fermierilor afectaţi de seceta pedologică.

Astfel, în calitate de deputat de Brăila şi de membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, am iniţiat alături de mai mulţi colegi din Partidul Naţional Liberal un amendament foarte important pentru fermierii români ale căror culturi au fost afectate de seceta din ultimii ani.

Având în vedere că în acest an avem de-a face cu o suprafaţă calamitată de aproximativ 1,2 milioane hectare, am propus prin acest amendament suplimentarea sumelor prevăzute la Anexa 3/22 - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu suma de 500.000 mii lei pentru acordarea de despăgubiri fermierilor afectaţi. Este important de ştiut că acest amendament a fost deja adoptat la dezbaterea şi avizarea bugetului Ministerului Agriculturii, în şedinţa comisiilor reunite ale comisiilor pentru agricultură din Camera Deputaţilor şi Senatul României, şi mai este doar un pas ca amendamentul să fie votat în plenul Parlamentului.

Pe lângă acest amendament, vreau să-i informez pe brăileni că am iniţiat şi alte amendamente importante pentru judeţul Brăila şi că mă voi bate cu toate forţele, în cadrul dezbaterilor din Parlament, ca acestea să fie sprijinite şi de ceilalţi colegi parlamentari şi să fie votate favorabil.

Am solicitat, astfel, alocări de fonduri pentru realizarea obiectivului "Reglementare şi semnalizare rutieră permanentă" în comuna Surdila - Greci, pentru modernizarea Şcolii Gimnaziale din comuna Surdila - Găiseanca, pentru amenajarea şi dotarea afterschool-ului de la Şcoala Profesională "Emil Drăgan" din comuna Grădiştea, precum şi pentru înfiinţarea unui afterschool în comuna Cireşu.

Am convingerea că toate aceste amendamente vor primi susţinerea colegilor din celelalte grupuri parlamentare, iar eforturile noastre de a contribui la îmbunătăţirea vieţii românilor să dea roadele aşteptate.

Încrederea brăilenilor care m-au votat să îi reprezint în Parlamentul României mă motivează în demersurile mele parlamentare şi mă ambiţionează să rezolv cât mai multe dintre problemele comunităţilor locale. Vreau să îi asigur pe această cale că vom trece cu bine peste provocările acestei perioade extrem de complicate şi că soluţiile propuse de PNL pentru Brăila vor produce efecte pozitive în perioada următoare!

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Decizia profund nedreaptă privind aderarea României la spaţiul Schengen"

Aş dori să încep declaraţia politică de astăzi cu un mesaj către cancelarul Austriei:

Pinocchio Karl Nehammer, alegerile nu se câştigă cu minciuni! Aţi minţit despre România şi poporul meu, vă minţiţi şi propriul popor!

O majoritate covârşitoare a statelor membre ale Uniunii Europene a spus pe 8 decembrie că România merită în Schengen! Le mulţumesc acestor state, dar şi europarlamentarilor români (PSD, PNL) care au luptat până în ultima clipă ca România să fie primită în spaţiul Schengen. Trebuie să folosim această susţinere enormă pe care a primit-o România, în special din partea familiei social-democrate europene, pentru a continua demersurile de aderare. Avem o şansă pe 15 decembrie, la Consiliul European. România trebuie să se lupte atunci pentru a cere organizarea unui Consiliu JAI extraordinar pentru reluarea votului privind aderarea noastră la Schengen.

Din păcate, în afara votului de conjunctură dat de Olanda, Guvernul de dreapta din Austria a ales să fie pe contrasens cu Uniunea Europeană. Timpul va demonstra că atât cancelarul, cât şi ministrul de interne din Austria, adevăraţii supuşi ai Rusiei, vor ajunge spre groapa de gunoi a scenei politice. Minciunile lui Pinocchio Nehammer vor fi taxate de propriul popor.

Deşi am primit sute de mii de refugiaţi ucraineni, tot noi am fost cei taxaţi! Ar trebui, de acum, la rândul nostru, să luăm atitudine. Lemnul, hidrocarburile şi băncile reprezintă afaceri bune pentru austrieci în România... până când? Să nu mai alimentăm de la companii austriece, să mergem la schi în România (Poiana Braşov, Sinaia, Predeal) sau Bulgaria (Bansko), Italia, Franţa, Germania! Şi înainte de această situaţie, PSD a susţinut principiul "Cumpără româneşte!". Cu atât mai mult acum, toţi românii trebuie să achiziţioneze produse româneşti.

Arătăm respect Austriei şi poporului austriac, dar vrem, la rândul nostru, să fim respectaţi! Ne-am săturat să fim o ţară de mâna a doua, căreia să i se aplice mereu dublul standard! România este un membru responsabil al Uniunii Europene şi poate asigura securitatea şi dezvoltarea acesteia.

Românii merită în Schengen!

Domnul Viorel Salan:

"Nu renunţăm, nu ne dăm bătuţi!"

Veto-ul Austriei din Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne împotriva României este revoltător şi, în acelaşi timp, o dezamăgire cruntă pentru noi, românii. El expune, dincolo de orice îndoială, existenţa unor standarde duble de politică în ceea ce priveşte statele membre ale Uniunii Europene.

Vorbim mult despre valori comune europene, despre egalitate şi democraţie, dar realitatea a arătat clar că valorile acestea sunt valabile doar pentru cei aleşi. Deşi în discursurile oficiale se afirmă mereu contrariul, există de fapt ţări de mâna a doua între membri Uniunii Europene şi, din păcate, România se numără printre acestea.

Să acuzi România fără niciun motiv pertinent pentru fluxurile de migranţi care vin spre Austria este rea-credinţă, iar oficialii de la Viena au dovedit lacune mari în ceea ce ar trebui să constituie o cunoaştere obiectivă şi cât mai completă a realităţii.

Cine acuză România şi Bulgaria pentru fluxul de imigranţi de pe ruta balcanică, aşa cum a făcut Austria, ignoră cu bună-ştiinţă faptul că cea mai importantă poartă de intrare este în altă parte şi în altă ţară, ce este de mult timp admisă în zona Schengen.

Cu adevărat gravă este constatarea că faptele nu joacă niciun rol în decizia austriacă în privinţa României. România este ţara est-europeană care a reuşit cele mai consistente reforme din ultimii 30 de ani, mereu implicată în democratizare, combaterea corupţiei şi apărarea independenţei justiţiei.

Poate este momentul acum să ne amintim şi ce concesii a făcut România, Austriei, în urmă cu 18 ani. La vremea respectivă, pentru a obţine statutul de "economie de piaţă funcţională" şi a fi acceptată în Uniunea Europeană, România a trebuit să privatizeze băncile, Petrom şi distribuţiile de energie.

Şi cerinţele au fost îndeplinite. Banca austriacă Erste a preluat cea mai mare bancă a României, BCR. Cu o cotă de piaţă de 13,9%, Erste - BCR este şi acum a doua bancă din România.

Tot în urmă cu 18 ani, OMV a preluat Petrom, dar nu şi datoria pe care aceasta o avea la bugetul de stat în valoare de 250 de milioane de dolari. Petrom asigura la privatizare jumătate din producţia naţională de gaze naturale şi întreaga extracţie de petrol, iar OMV a preluat totul, inclusiv resursele. Sau, ca să citez un fost politician: "Cine controlează Petrom, controlează economia, controlează şi politica". Nici acum nu îmi este clar dacă afirmaţia a fost un avertisment sau o premoniţie. Dar scopul a fost atins atunci şi România a devenit membră a Uniunii Europene.

Din această perspectivă, veto-ul Austriei împotriva României este expresia unui cinism sfidător garnisit de o vagă nostalgie imperială.

Ce are România de făcut în această situaţie? În primul rând să nu renunţe la ceea ce şi-a propus.

Suntem revoltaţi, dar nu renunţăm la luptă. Avem datoria să ne gândim ce va face România de acum încolo pentru a-şi atinge obiectivul Schengen.

Trebuie să folosim această susţinere enormă pe care a primit-o România, în special din partea familiei social-democrate europene, pentru a continua demersurile de aderare.

Avem o şansă acum pe 15 decembrie, la Consiliul European. România trebuie să se lupte în Consiliul de pe 15 decembrie, pentru a cere organizarea unui Consiliu JAI extraordinar. România trebuie să ceară Consiliului această întrunire extraordinară a JAI pentru reluarea votului privind aderarea noastră la Schengen.

O altă şansă va fi anul viitor când va avea loc o întrunire a Consiliului JAI. Trebuie să ne pregătim de pe acum pentru aceste momente. Vom continua să ne întâlnim cu prietenii noştri social-democraţi, cărora le mulţumim încă o dată pentru sprijinirea României.

În final, ca să respectăm adevărul în integralitatea lui, poate că şi Uniunea Europeană ar cam trebui să pună capăt obiceiului de a arăta către ţările din Est şi a da vina pe ele pentru a acoperi crizele statului de drept din Vestul Uniunii Europene.

Domnul Cosmin Şandru:

Peste România au trecut deja 33 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, însă, în fiecare an, începând cu 15 decembrie, Timişoara trăieşte momentul eliberării, plângându-şi, totodată, eroii.

Calea libertăţii a pornit din Piaţa Sfânta Maria, în seara din 15 decembrie, când oamenii au răspuns apelului pastorului reformat László Tőkés. De la o mână de oameni, s-au strâns zeci de timişoreni cu lumânări aprinse care şi-au exprimat oprobriul în deplină linişte, ca mai apoi protestul de solidaritate să se transforme într-o mişcare anticomunistă care s-a propagat cu o forţă miraculoasă în întreaga ţară.

Democraţia de care astăzi ne bucurăm s-a construit pe altarul sacrificării a 1.100 de români care încă îşi caută dreptatea.

Dar Timişoara nu a uitat! 1989 este o rană care sângerează. Eroii ne-au lăsat moştenire o ţară liberă dintr-o ţară literalmente înfometată, aflată sub controlul intruziv al regimului totalitar, fără acces la informaţie, fără libertatea de a călători în alte state.

Astăzi, după 33 de ani, putem obţine un paşaport în doar câteva zile, putem critica oficiali în mod public fără să ne fie teamă de represalii, ne simţim ocrotiţi în ceea ce putem numi în mod propriu, casa noastră.

Chiar dacă democraţia este departe de a fi perfectă, aş aminti despre ironia lui Winston Churchill referitoare la democraţia parlamentară: "Sistemul parlamentar e detestabil... dar e cel mai puţin rău din câte cunoaştem".

Recunoaşterea curajului eroilor, prin care România şi-a câştigat libertatea, o reprezintă înfiinţarea prin lege a Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din decembrie 1989, anul acesta, în 29 iunie.

Instituţia din clădirea istorică a fostei Comenduiri a Garnizoanei Militare va fi restaurată în acest scop şi va prezenta evenimentele care au stat la baza prăbuşirii comunismului din întreaga ţară. Imobilul a fost identificat cu ajutorul Primăriei Municipiului Timişoara în 2015 şi a fost ulterior transferat Ministerului Culturii.

Această instituţie este rezultatul nevoii profunde de a comemora sacrificiul suprem al conaţionalilor noştri sacrificaţi pentru libertate, pentru a le face cunoscut curajul generaţiilor mai tinere, dar şi tuturor turiştilor străini care vor să cunoască parcursul României de la comunism la democraţie.

Curajul eroilor acelor clipe eliberatoare ne îndeamnă să preţuim şi să apărăm valorile pentru care ei s-au jertfit fără ezitare, lăsându-ne moştenire o ţară liberă, îndreptată spre vest cu valori proeuropene.

"Eroii nu mor niciodată!"

Cinste eroilor din decembrie 1989!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Ipocrizie absolută"

Zilele trecute, am avut ocazia să aflăm adevărata faţă a partenerilor noştri sau, mai bine zis, să ne confruntăm cu făţărnicia celor pe care i-am lăsat să ne exploateze resursele.

Avem de-a face cu o situaţie complet paradoxală, prin care partenerii ne resping, iar concurenţii ne sar în apărare.

Aici mă refer la Austria, căreia i-am oferit lemnul, gazul, petrolul, construcţiile şi piaţa financiară din această ţară, iar drept "recunoştinţă" am primit un mare refuz de aderare la spaţiul Schengen.

Şi cine credeţi ca ne-a sărit în apărare?

Ungaria, statul cu care de-a lungul istoriei am fost în tabere opuse.

Vreau să subliniez faptul că ministrul de externe al Ungariei a avut o reacţie mai adecvată şi mai curajoasă decât Guvernul României, afirmând că situaţia de faţă este "o ipocrizie fără margini".

Deci, ne putem baza pe ei mai mult decât pe propriul nostru guvern?

Mai avem noi, oare, guvern, în această ţară? Mai are cineva timp să se ocupe de problemele românilor din România?

Pentru că Executivul nostru este mai preocupat de problemele Ucrainei, Europei, ale partenerilor de tot felul, şi mai puţin de problemele acestei ţări.

Deci, apără-mă Doamne de prieteni, că de duşmani mă apăr singur.

Doamna Maria Stoian:

"Simplificarea obţinerii certificatului de cazier judiciar, o nouă lege iniţiată de PNL în procesul complex de digitalizare a României"

Un proiect de lege extrem de important, care reglementează completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, a fost adoptat de Parlament, în urma votului final acordat de Camera Deputaţilor, în calitate de For decizional.

Actul normativ are ca scop simplificarea procedurii de obţinere a cazierului judiciar, după promulgarea de către preşedinte urmând ca şi eliberarea actului, nu doar depunerea cererii aferente să fie efectuată în formă electronică.

Este imperios necesară această lege, în momentul actual, România având nevoie de accelerarea procesului de debirocratizare şi de simplificarea proceselor administrative la nivelul tuturor autorităţilor publice centrale şi locale.

Românii vor fi beneficiarii direcţi ai noii legi care va reduce substanţial eforturile privind obţinerea documentelor emise de instituţiile publice, în speţă a cazierului judiciar, atât ca timp preţios câştigat, cât şi din punct de vedere financiar. Nu în ultimul rând, intrarea în vigoare a acestei legi va creşte gradul de accesibilitate al administraţiei publice pentru persoanele cu dizabilităţi fizice, care nu vor mai fi nevoite să se deplaseze la ghişeele care eliberează cazierul. Având în vedere că în România sunt aproximativ 200.000 de adulţi cu handicap fizic, dintre care un procent însemnat cu handicap locomotor, acestea vor putea interacţiona mult mai facil şi simplu cu instituţiile publice.

Art. 28 din noua lege prevede introducerea unui nou alineat, având următorul cuprins: "La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în urma consemnării opţiunii în cererea-tip prevăzută la alin.(1) şi (2), certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit şi în formă electronică. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată şi sunt asimilate înscrisurilor autentice. Noţiunea de semnătură electronică calificată are înţelesul dat de dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.".

Legea se încadrează în obiectivele de dezvoltare urbană sustenabilă şi de valorificare a resurselor de patrimoniu, asumate de PNL în Programul de guvernare 2021-2024, respectiv "Creşterea gradului de accesibilitate a populaţiei la serviciile publice, precum şi a calităţii serviciilor publice de interes local prestate, prin standardizare şi digitalizare, inclusiv prin dotarea acestora cu echipamente IT".

Simplificarea şi debirocratizarea impuse prin acest act normativ vor conferi cetăţenilor un grad sporit de predictibilitate care va contribui, în mod esenţial, nu doar la creşterea încrederii populaţiei în administraţia publică centrală şi locală, cât şi la îmbunătăţirea activităţii acesteia, prin soluţionarea mai facilă şi mai rapidă a solicitărilor populaţiei.

Am semnat şi am votat acest proiect de lege cu încrederea că procesul de reformă al digitalizării instituţiilor statului, iniţiat şi promovat de PNL, va fi aplicat în cel mai scurt timp, printr-un pachet viabil şi pragmatic de legi şi măsuri guvernamentale care să uşureze viaţa de zi cu zi a românilor.

Doamna Elena Stoica:

"Parlamentul susţine consolidarea egalităţii de şanse în România"

Reunite într-o şedinţă comună de plen, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, cu 235 de voturi pentru, 24 împotrivă şi cinci abţineri, Declaraţia Parlamentului privind consolidarea egalităţii de şanse în România. Documentul, agreat de marea majoritate a partidelor politice parlamentare, prezintă un set de măsuri care au ca scop realizarea acestui deziderat, însuşit în mod instituţional de forul legislativ al ţării.

Astfel, Parlamentul României declară că încurajează participarea deplină şi egală a tuturor femeilor din România şi demersurile care să dezvolte, să finanţeze şi să implementeze programe, iniţiative şi politici publice relevante.

De asemenea, recunoaşte necesitatea implementării şi aplicării unui cadru legislativ care să elimine inegalităţile nedrepte şi să promoveze accesul egal la mandatele de reprezentare politică sau la responsabilităţile profesionale şi poziţiile de conducere.

Declaraţia sprijină eliminarea tuturor formelor de inegalitate de gen precum violenţa împotriva femeilor şi fetelor, căsătoria timpurie şi forţată, nerespectarea drepturilor reproductive, lipsa de echitate la angajare, diferenţele salariale între femei şi bărbaţi, participarea inegală la luarea deciziilor private şi publice.

Totodată, Parlamentul României salută modificări şi iniţiative orientate pe stabilirea unei cote de reprezentare de gen pe listele de candidaţi pentru alegerile locale, parlamentare şi europarlamentare.

Declaraţia consideră oportună intensificarea demersurilor pentru a asigura o paritate reală pentru poziţiile eligibile şi pentru a creşte reprezentarea femeilor la nivel local, naţional şi european.

Forul legislativ al ţării îndeamnă toţi actorii politici şi instituţionali să contribuie la participarea semnificativă a femeilor în toate domeniile de activitate şi la toate nivelurile de decizie, să susţină eliminarea inegalităţii, discriminării de gen şi combaterea prejudecăţilor şi stereotipurilor de gen şi să depună eforturi pentru a lucra împreună în echipă.

În finalul documentului, Parlamentul susţine dialogul interinstituţional privind educaţia sensibilă la gen, care să promoveze incluziunea şi echitatea.

Această Declaraţie recunoaşte în mod semnificativ importanţa egalităţii de şanse ca un drept fundamental şi ca unul dintre principiile de bază pe care se clădeşte o societate durabilă, rezilientă, deschisă, paşnică, prosperă, incluzivă şi competitivă.

Sunt încredinţată că, în urma elaborării acestui document cu valoare nu doar de simbol, vom conştientiza cu profunzimea necesară, importanţa combaterii oricărei forme de discriminare directe sau indirecte la adresa femeilor, inclusiv aplicarea unor măsuri adecvate pentru a capacita femeile la realul potenţial de dezvoltare şi participare în viaţa economică, socială, politică, culturală şi civică a României.

Sunt convinsă că, în viitorul apropiat, societatea românească îşi va putea valorifica pe deplin potenţialul, prin recunoaşterea diversităţii de care dispunem, iar egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi va determina un plus semnificativ de productivitate şi competitivitate, condiţii absolut necesare pentru dezvoltarea generală a ţării şi progresul tuturor românilor.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Românii nu sunt cetăţeni de mâna a doua!"

Alături de milioane de români, am aşteptat şi eu votul din Consiliul JAI, unde România a fost, încă o dată, umilită!

Unicii responsabili pentru eşecul neacceptării noastre în spaţiul Schengen sunt politicienii români care, de 30 de ani, n-au făcut nimic altceva decât să-şi pună propriile interese - şi interesele de partid - mai presus de interesele celor care i-au votat şi ale ţării pe care trebuiau s-o reprezinte şi, până la urmă, din bugetul căreia erau şi plătiţi cu salarii la care românii de rând nici nu visau!

Iar declaraţiile prim-ministrului României, domnul Ciucă, ale ministrului afacerilor externe, domnul Aurescu, şi ale ministrului afacerilor interne, domnul Lucian Bode, sunt absolut stupefiante- nimeni din arcul politic care ar fi trebuit să asigure succesul aderării ţării noastre la spaţiul Schengen nu este vinovat şi cine îndrăzneşte să acuze aceste guvern de incapabilitate, destabilizează România! În plus, proaspăt trezit de pe bancheta din spate a maşinii de serviciu, domnul Bode îl mai citează şi pe Seneca, de parcă s-ar putea stabili vreo legătură, alta în afară că amândoi ştiau să citească, între marioneta politică de pe malul Dâmboviţei şi omul politic şi filosoful roman de pe malul Tibrului!

Altfel, singura concluzie în urma analizei pe care domnul Bode a făcut-o în mintea domniei sale este că "nu ne dăm bătuţi" şi că "mergem înainte, cu fruntea sus".

Revenind cu picioarele pe pământ, consider c-ar trebui să-i arătăm, clar, împăratului, că este gol! Şi da, ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, la Bruxelles, este un eşec major pentru politica românească, pe toată linia! Tot ceea ce a putut face România în faţa acestui vot negativ al Austriei, a fost să-şi recheme ambasadorul în ţară, să-şi ia jucăriile şi să plece, cum s-ar spune.

Desigur, ar fi putut adopta nişte măsuri puternice, precum ample controale la toate firmele austriece care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul nostru, stoparea traficului de material lemnos spre firmele austriece, mărirea redevenţelor care şi aşa sunt reduse la un minimum inacceptabil şi, pentru că tot avem un război la graniţele noastre, iar Austria nu e membră NATO, ba chiar are şi legături foarte strânse cu Rusia, ar fi putut naţionaliza tot ceea ce este cu capital austriac şi are legătură cu siguranţa naţională, OMV-Petrom, spre exemplu. Banca Naţională a României ar fi putut cere recapitalizarea urgentă a băncilor austriece de la noi şi, de asemenea, ar fi putut demara şi ea controale ample.

Dar niciuna dintre aceste măsuri fireşti nu se va întâmpla şi vă spun şi de ce, pentru că politicienii români pun, cum spuneam la începutul acestei declaraţii politice, interesele personale mai presus decât cele ale României, pentru că sunt corupţi şi laşi! Pentru că ştiu că, dacă ar dispărea din lumea politică, în lumea reală, în lumea de zi cu zi a românilor, nu ar avea nicio şansă! Iar dacă ei nu au nicio şansă, cum să aibă România una?

Din 2024, vă asigur că destinul României se va schimba!

Domnul Ilie Toma:

"Revoluţia din decembrie 1989"

Aveam 20 de ani în anul revoluţiei şi Dumnezeu a vrut să fiu aici la 33 de ani de la momentul când oameni cu etnii diferite, studii diferite, din regiuni diferite ale României şi-au învins frica, s-au unit şi au format un singur glas care exprima dorinţa de e ieşi de sub regimul comunist.

Cele doua etape ale regimului comunist din perioada ceauşistă, una caracterizată prin liberalizare şi construcţie orientată spre dezvoltare, cealaltă prin oprelişti, îngrădiri de drepturi cetăţeneşti, îndoctrinare, dictatură - într-un cuvânt, sunt adânc întipărite în memoria colectivă a poporului român.

Mulţi dintre noi ştim pentru ce a fost revoluţia română, ştim cum a fost şi ştim că, de fiecare dată de-a lungul istoriei, toate momentele critice, crizele şi tot ce acţiona împotriva noastră ne-au unit într-o singură dorinţă, cea a democraţiei.

Din 1989 până în prezent, s-au făcut paşi înainte, uneori s-a stagnat sau chiar s-a simţit un regres. Construcţia democraţiei în România pe fundaţia anilor de comunism nu a fost uşoară. Fiecare dintre noi am contribuit la România de astăzi cum am ştiut sau am putut mai bine. Cert este că niciodată nu este suficient ceea ce facem şi vremurile dificile la nivel naţional şi global sunt un semn că este momentul să ne reevaluăm faptele, obiectivele şi dorinţele. Noi, românii, mereu ne-am remarcat prin curaj şi puterea de a ne uni când totul părea că se îndreaptă spre direcţia greşită.

Să privim înapoi, spre Revoluţia din 1989 care punea capăt unei dictaturi odioase şi să privim spre viitor. Să ne reamintim durerea copiilor care şi-au pierdut părinţii, durerea răniţilor, frica din spatele speranţei. Să ne amintim ce am trăit pentru a nu uita ce ne dorim. Istoria ne ajută să înţelegem trecutul şi este pilonul de sprijin pentru prezent.

Voinţa democratică, alegerile libere, dreptul liber de exprimare al opţiunii, obţinute cu multe lacrimi de durere, ne-au adus pe noi aici, în Parlament, fapt care ne obligă moral, în primul rând, să punem România mai presus de orice.

Suntem diferiţi, da, dar avem un ţel, care ne ţine uniţi, România! În 1989, când glasurile tuturor strigau "Jos comunismul!", inima României a început să bată cu putere în pieptul fiecărui cetăţean al ei. Să nu permitem nimănui să o oprească!

Am aplaudat forţa românilor care au participat la revoluţie, am plâns la aflarea dramelor trăite în acele zile, am sperat şi am asistat la naşterea democraţiei.

Le sunt recunoscători revoluţionarilor, pentru curajul, jertfa şi sacrificiul lor.

Ne rugăm pentru odihna lor veşnică şi, totodată, în memoria lor, suntem datori să contribuim la protejarea României şi punerea intereselor ţării noastre mai presus de orice. Să încurajăm industria românească, să susţinem afacerile româneşti, să susţinem satul românesc şi agricultura, să cumpărăm produse româneşti. Să le spunem tuturor şi celor care au uitat sau au îndoieli, că România are identitate, cultură, valori, tradiţii, are un port popular.

Respectul, admiraţia şi recunoştinţa faţă de eroii Revoluţiei din 1989 le putem manifesta zilnic prin fapte pentru ţara noastră!

Avem datoria să revenim la crezul pentru care românii au luptat la Revoluţia din 1989 şi să transmitem adevărul istoric generaţiilor viitoare.

Cinste eroilor Revoluţiei din decembrie 1989!

Dumnezeu să ocrotească România!

Domnul Vasilică Toma:

"Legea bugetului de stat pentru anul 2023 este legea oamenilor şi trebuie tratată de către toţi parlamentarii cu respectul şi responsabilitatea cuvenite!"

Ne aflăm într-unul dintre cele mai importante momente ale activităţii noastre parlamentare anuale şi cred că acest moment trebuie tratat cu importanţa, seriozitatea şi implicarea cuvenite, lăsând deoparte manifestările al căror singur scop este acela de a face show şi a încerca să atragă capital de imagine personală şi de grup complet nefundamentate pe realitate.

Proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2023 este un proiect definitoriu şi, evident, este perfectibil. Însă, dincolo de acest caracter, pot şi putem spune, dovedit şi argumentat prin cifre şi date, că, pentru anul următor, avem un buget de stat sustenabil, structurat corect şi care ţine cont atât de priorităţile de dezvoltare ale domeniilor şi sectoarelor de activitate României, cât şi de măsurile ce trebuie luate şi implementate pentru fiecare categorie socială, respectând principiul solidarităţii şi al echităţii sociale.

Pentru că, doamnelor şi domnilor, construirea şi aplicarea bugetului de stat înseamnă date şi acţiuni concrete, care să reflecte realităţile sociale şi economice, să reprezinte interesele cetăţenilor şi să le îndeplinească nevoile, nicidecum declaraţii fanteziste sau demagogice, pretenţii absurde şi lupte doar de dragul de a poza în opozant şi critic atotştiutor.

De aceea, în aceste momente vă invit să participăm constructiv şi să tratăm acest proiect de lege cu respect şi seriozitate, pentru că el reprezintă şi trebuie să reprezinte fiecare român. Fiecare cifră pe care o cuprinde, fiecare alocare, fiecare măsură şi proiect cuprinse în el aparţin şi sunt destinate românilor şi României, iar responsabilitatea care ne revine este una uriaşă.

Prin Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023, oferim astăzi tuturor cetăţenilor României încrederea şi certitudinea normalităţii prin măsuri ce sunt destinate să le acopere nevoile. Oferim şi asigurăm şansa la dezvoltare pentru comunele şi oraşele României, pentru pensionari, pentru persoanele vulnerabile, pentru tineri şi copii, angajaţi şi angajatori, pentru transporturi, infrastructură, educaţie, sănătate, cercetare, pentru independenţa economică, pentru agricultură.

Şi depinde acum de noi să ne respectăm angajamentul pe care ni l-am asumat, acela de a reprezenta corect şi responsabil pe fiecare român. Iar aceasta se traduce prin a trata acest proiect la adevărata valoare şi, prin adoptare, de a-i asigura implementarea.

Aşadar, să respectăm toate acestea! Să ne respectăm rolul şi, mai ales, să respectăm românii şi România!

Domnul Daniel Tudorache:

Arătam în precedenta declaraţie politică că Austria şantajează România cu votul de la JAI, iar povestea imigranţilor este un pseudomotiv, realitatea este alta şi are mai multe valenţe.

Astăzi, vreau să vorbesc despre interesele investitorilor austrieci în România, din domeniul petrolului şi gazelor.

Surse politice susţin că reprezentanţii OMV cer statului român modificarea Legii offshore, astfel încât statul să menţină redevenţele cât mai scăzute pentru gazul pe care îl vor exploata, în special fiind vorba despre Neptun Deep, cel mai mare depozit natural de hidrocarburi din Marea Neagră, cu o estimare de până la 84 de miliarde de metri cubi, care nu a ajuns încă în faza de exploatare şi care va fi exploatat de OMV în calitate de concern majoritar în parteneriat cu Romgaz.

O altă "cerinţă" a austriecilor este tot referitoare la petrolul şi gazele din Marea Neagră şi constă în renunţarea la dreptul de preemţiune. Acest lucru înseamnă că OMV nu va mai fi nevoit să oferteze mai întâi statul român pentru gazele exploatate şi vom ajunge să le cumpărăm de la străini la preţuri duble, triple sau poate chiar înzecite.

România este unul dintre cei mai vechi producători de petrol şi gaze din lume, cu zăcăminte în curs de exploatare sau neexploatate încă care pot asigura dezvoltarea şi sustenabilitatea ţării noastre şi care pot consolida poziţia strategică a României. Reafirmarea poziţiei strategice a României în calitate de producător de gaze îi îngrijorează pe austrieci, nicidecum povestea inventată a imigranţilor ilegali care din cifrele oferite de statisticile oficiale nu are bază factuală.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Buget record pentru investiţii şi pentru programele de protecţie socială"

Profit de oportunitatea declaraţiei politice de astăzi pentru a aduce în atenţia opiniei publice câteva considerente asupra proiectului de lege al bugetului naţional pentru anul 2023. Construcţia acestui buget conturează pe deplin viziunea Partidului Social Democrat şi acoperă fiecare condiţionalitate pentru care PSD a decis să adere la coaliţia de guvernare.

De asemenea, este primul buget naţional construit pe programe. Resursele se alocă funcţional, pentru destinaţii şi programe precise, astfel încât să se monitorizeze clar cheltuielile, modul în care se derulează şi implementează proiectul sau programul respectiv, precum şi impactul în economie. Vorbim despre un buget sustenabil care alocă o finanţare record pentru investiţii cu o alocare de peste 7% din PIB, mai mare cu 26% faţă de anul precedent.

Din punct de vedere social, Partidul Social Democrat şi-a impus viziunea, rezultatul fiind o alocare substanţială pentru programele destinate susţinerii familiilor, a scăderii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, creşterea salariilor, pensiilor, alocaţiilor şi indemnizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi, precum şi dezvoltarea şi creşterea sustenabilităţii sistemului de asigurară sociale, cu o alocare totală de peste 111 miliarde de lei.

Din punct de vedere economic, acest buget pune accent pe reducerea decalajelor economice dintre regiuni, susţinerea industriei şi a companiilor care produc în România, şi creşterea competitivităţii produselor noastre industriale, ceea ce pentru PSD reprezintă un domeniu strategic.

Au fost dezvoltate, de asemenea, programe naţionale de sănătate curativă, în cuantum de aproximativ 8 miliarde de lei, urmărindu-se îndeaproape şi demararea construcţiei celor 3 spitale regionale deja contractate, din Cluj-Napoca, Iaşi şi Craiova.

În domeniul agriculturii, Partidul Social Democrat a propus dezvoltarea unui sistem integrat de susţinere a agriculturii, a fermierilor români şi a domeniilor conexe, cu o valoare de peste 22 de miliarde de lei, în timp ce în domeniul transporturilor s-a pus accent pe dezvoltarea rapidă a infrastructurii rutiere, acolo unde alocarea bugetară este de peste 11 miliarde, iar pentru dezvoltarea reţelei feroviare s-au alocat fonduri în cuantum de 5 miliarde.

Partidul Social Democrat rămâne un puternic susţinător al românilor, un partener în elaborarea soluţiilor care să vină în întâmpinarea crizelor suprapuse cu care se confruntă societatea, adoptând măsuri punctuale şi rapide care să ofere un sprijin adecvat fiecărui cetăţean în parte.

Domnul Varol Amet:

"Ziua etniei tătare"

Pe data de 13 decembrie a fiecărui an, comunitatea de tătari din România îşi serbează ziua etniei, acesta fiind un moment remarcabil şi plin de semnificaţie istorică. Evenimentul capătă o importanţă deosebită întrucât tătarii sunt singura minoritate din România care posedă o astfel de zi ca urmare a unui proiect de lege ce a fost propus, votat şi adoptat în Parlamentul României încă din anul 2006.

Semnificaţia zilei de 13 decembrie este legată de istoria tătarilor crimeeni, mai exact de Revoluţia Bolşevică din anul 1917, atunci când tătarii au încercat să scape de dominaţia rusă şi să se declare un stat autonom si independent. În acest scop, a fost convocat şi Congresul Tătarilor Crimeeni (Kurultay), pentru a ajuta la organizarea structurilor politice şi administrative menite să ducă la proclamarea Republicii Tătare Crimeene. Tătarii din România sunt de origine crimeeană şi s-au stabilit pe pământurile româneşti în urmă cu 800 de ani, fapt ce i-a ajutat de-a lungul secolelor să îşi câştige drepturile şi libertăţile de care se bucură în perioada actuală.

Comunitatea tătară din România îşi sărbătoreşte această zi importantă prin felurite manifestări artistice şi culturale în filialele UDTTMR din întreaga ţară, iar odată cu acest prilej, reuşeşte să conserve tradiţia, obiceiurile şi limba unei etnii ce îţi scrie istoria veac după veac.

Doresc să felicit comunitatea tătară cu ocazia acestui prilej important şi sper să se reunească anual în acelaşi cadru de sărbătoare!

Domnul Vasile Nagy:

"Oraşul Pecica"

Oraşul Pecica este situat în judeţul Arad, la o distanţă de 25 de kilometri de municipiul Arad, iar prima atestare documentară datează din 1329.

Bogăţia descoperirilor arheologice din această zonă au dat numele unei importante perioade istorice cunoscută sub denumirea de Cultura Periam-Pecica.

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Pecica se ridică la 12.762 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.024 de locuitori, majoritatea locuitorilor fiind români.

Deşi economia oraşului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar şi terţiar au avut evoluţii ascendente.

Alături de agricultură, industria petrolului şi a gazelor naturale este bine reprezentată aici.

Deschiderea punctului de frontieră de la Turnu şi punerea în valoare pentru viitor a zăcămintelor de ape termale ar putea fi atuurile cele mai importante pentru dezvoltarea economică a oraşului.

Astăzi, oraşul Pecica are suficiente probleme din cauza administraţiei locale, fiind într-un proces de modernizare continuu, cu multe proiecte în derulare şi cu proiecte care aşteaptă să înceapă.

Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităţilor de dezvoltare şi la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.

Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a oraşului Pecica trebuie să pună accent pe încurajarea dezvoltării IMM-urilor şi pe accesarea de fonduri europene.

Astăzi, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea mediului de afaceri şi a spiritului antreprenorial, pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale, pe dezvoltarea resurselor umane, pe conservarea şi protejarea mediului înconjurător şi pe dezvoltarea turismului.

Este necesar să stimulăm dezvoltarea economică prin dezvoltarea sectorului de construcţii, prin asigurarea unor surse de informare, prin consilierea cetăţenilor şi în special a tinerilor în legătură cu programele de finanţare, prin utilizarea eficientă a resurselor locale.

Trebuie să fim preocupaţi şi de capacitatea de dezvoltare a generaţiilor următoare, să avem grijă să asigurăm un climat de echitate prin manifestarea unor viziuni asupra procesului dezvoltării pe termen lung şi să asigurăm interconexiunea între dezvoltarea economică, nevoile sociale şi protecţia mediului.

Pentru ca Pecica să redevină un oraş prosper, modern şi curat este nevoie de proiecte de dezvoltare pentru conservarea şi managementul resurselor naturale, pentru producerea de energie verde şi de dezvoltarea socio-economică.

De asemenea, prin atragerea de investiţii pentru dezvoltarea şi consolidarea sectorului productiv, pentru stimularea colaborării dintre mediul de afaceri şi administraţia locală şi pentru acoperirea sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local oraşul va prospera.

Este nevoie să creştem calitatea vieţii locuitorilor oraşului Pecica şi prin crearea de spaţii de recreare şi zone de promenadă, locuri de joacă pentru copii şi spaţii pentru practicarea de diverse sporturi.

Este esenţial să avem în vedere îmbunătăţirea sistemului de educaţie prin deschiderea de şcolii profesionale pentru comunitate, iar readucerea în şcoli a celor care au plecat sau au abandonat şcoala să fie o prioritate.

Este important ca oraşul să devină o destinaţie atractivă pentru turism şi afaceri conexe prin promovarea turismului local pentru atragerea unor investitori care să desfăşoare activităţi productive.

Oraşul Pecica are nevoie de o dezvoltare economică echilibrată, durabilă şi ecologică!

Doamna Vetuţa Stănescu:

"A trăi în democraţie este o luptă în fiecare zi!"

Anul acesta aniversăm 33 de ani de la căderea regimului comunist din România, 33 de ani de la singura Revoluţie sângeroasă din Europa de Est a anului 1989, cauzată de obsesia patologică unui dictator decrepit de a fi torţionarul suprem al unui popor ţinut în foamete, întuneric şi teroare prin pârghiile represive ale regimului, reprezentate de Miliţie şi, mai ales, de "Braţul Înarmat" al Partidului, Departamentul Securităţii Statului. Chiar dacă în restul ţărilor aflate în spatele Cortinei de Fier prăbuşirea comunismului s-a făcut paşnic şi natural, cazul românesc va reprezenta mereu un episod aparte în istoria luptei popoarelor pentru libertate.

Revoluţia din decembrie 1989, nu lovitură de stat cum încearcă unele persoane să eticheteze evenimentul istoric din acele zile de decembrie, majoritatea provenite din cadrele fostului partid comunist şi ale Securităţii, a reprezentat un moment de inflexiune în istoria România, moartea primei Republici, una criminală care a înrobit naţiunea, şi naşterea celei de-a doua Republici, una bazată pe pluralism, democraţie, libertate şi drepturi garantate pentru toţi.

Declaraţia de Independenţă a SUA spune: "(...) toţi oamenii sunt egali, că ei sunt înzestraţi de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimţământul celor guvernaţi, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, şi să instituie nouă Guvernare".

În baza acestor drepturi naturale, poporul român a ieşit în stradă în decembrie 1989, strigând "Libertate!".

Vreau să le mulţumesc românilor care au avut curajul să iasă în stradă, strigând "Libertate!", şi să aduc un omagiu celor care prea devreme şi nedrept au fost luaţi dintre noi în acele zile tulburi! Istoria îi va cinsti şi onora. Singura şi cea mai adecvată metodă de a le respecta sacrificiul şi curajul adevăraţilor revoluţionari decembrişti este de a veghea constant la respectarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor câştigate atunci.

Chiar dacă astăzi avem o Constituţie, aniversată în fiecare an la 8 decembrie, în care se regăsesc fundamentele democraţiei şi ale statului român, oricând forţe şi curente contrare libertăţii pot profita de distorsiunile apărute în viaţa noastră politică, economică, culturală sau socială şi, folosindu-se de mecanismele sale, să înfrângă însăşi ideea de democraţie. Istoria ne oferă precedent pentru aşa ceva.

De aceea, la 33 de ani de la înlăturarea dictaturii comuniste şi în faţa unei ameninţări venite din tundra siberiană, trebuie să conştientizăm fragilitatea sistemului care ne garantează drepturile de care ne bucurăm acum şi să fim dispuşi să luptăm pentru ele.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"România needucată"

Nici în acest an Guvernul nu va aloca cei 6% din PIB, educaţiei, amânând, pentru al 12-lea an consecutiv, aplicarea legii!

Chiar dacă Produsul Intern Brut, pe 2023, a fost estimat de Comisia Naţională de Prognoză la 1.552,1 miliarde lei, ceea ce înseamnă că, dacă s-ar aloca 6% din PIB, bugetul pentru Educaţie ar trebui să fie de 93 de miliarde de lei şi, chiar dacă în Programul de guvernare al Guvernului Ciucă, la capitolul "obiective strategice în Educaţie" la pagina 86, se menţionează clar că "Guvernul va susţine creşteri graduale, până în anul 2024, pentru finanţarea educaţiei, de până la 18% din bugetul naţional (6% din PIB)", doamna ministru, fost consilier prezidenţial pe probleme de educaţie şi specialist, implicată direct în elaborarea Programului "România Educată", consideră că bugetul propus pentru Educaţie este "acoperitor pentru funcţionarea normală a sistemului de învăţământ în anul următor".

Zâmbim, trist, văzând gradul de umilire la care poate ajunge un om, doar pentru a-şi păstra scaunul de ministru cald - doamna Deca este dispusă să sacrifice viitorul copiilor noştri, doar pentru a rămâne în politică!

Îi reamintesc, pe această cale, stimatei doamne ministru, că actualul buget propus nu atinge nici măcar nivelul mediu de finanţare din Uniunea Europeană, care este de 4.7% din PIB!

Se pare că România Educată, în viziunea doamnei ministru, reflectă nu viitorul, ci prezentul, un guvern plin de plagiatori, instituţii pline de sinecurişti, plagiatori şi ei, universităţi în care s-au instaurat adevărate clanuri de familie şi care eliberează doctorate pe bandă rulantă plagiatorilor care căpuşează toate instituţiile statului, de la cele strategice, până la direcţiile despre care n-a auzit nimeni.

Pentru că, să fii ministrul educaţiei şi să accepţi cel mai mic buget pe care l-a primit, în istoria postdecembristă, ministerul pe care îl conduci, ştiind care sunt, de fapt, problemele reale ale învăţământului românesc, demonstrează, de fapt, cât de mult îi pasă doamnei Ligia Deca de viitorul copiilor noştri! De 2%, de atât îi pasă! Şi de salariul pe care îl încasează lunar, desigur!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Democratizarea accesului la cultură trebuie să devină o prioritate!"

Un studiu realizat în Marea Britanie arată că proporţia muzicienilor, scriitorilor şi a artiştilor ce provin din familii din rândul clasei muncitoare - gulerele albastre - s-a înjumătăţit faţă de anii ҆70.

Din analiza realizată de Oficiul Naţional de Statistică, rezultă că 16,3% dintre muncitorii sectorului cultural născuţi între 1953 şi 1962 aveau asemenea origini, iar acest procent a scăzut la 7,9% în cazul celor născuţi spre sfârşitul anilor ’90, începutul anilor 2000. O altă descoperire a studiului este că cei născuţi în familii de profesionişti - gulere albe - erau de 4 ori mai predispuşi la a avea o carieră în sectorul creativ decât cei cu părinţi muncitori.

Chiar dacă studiul a fost realizat în Marea Britanie, concluziile sale pot fi aplicate şi României. Potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Formare Culturală în ceea ce priveşte tendinţele de consum cultural, cele din România sunt foarte similare celor din Marea Britanie sau chiar Noua Zeelandă. Iar în România, consumul cultural este şi de trei ori mai mic pe anumiţi indicatori în cazul celor cu venituri scăzute, comparativ cu cei cu venituri ridicate. Spre exemplu, datele INCFC arată că numai 9% dintre cei ce provin din familii cu un venit de 1.580 de lei, adică un sfert dintre cei intervievaţi, intenţionează să viziteze un muzeu, comparativ cu 27%, procentul celor din gospodării cu venituri de 5000 de lei. De asemenea, 6% dintre cei din categoria cu cele mai mici venituri s-ar duce la teatru, versus 18% dintre cei din categorii superioare de venit. Aceste date ar trebui să provoace o maximă îngrijorare celor care sunt preocupaţi de viitorul societăţii româneşti, deoarece ele ne arată că activităţile culturale încep să fie accesibile numai celor cu venituri superioare. Acest lucru este greşit şi ar trebui combătută chiar şi numai percepţia sa! Cultura nu trebuie să devină apanajul elitelor, ea trebuie să fie liantul social, temelia oricărei naţiuni.

Democratizarea accesului la cultură, promovarea de politici publice care să facă actul cultural cât mai accesibil, indiferent de venituri, trebuie să devină o prioritate guvernamentală. Nu ne putem permite să devenim o naţiune aculturală. Avem o moştenire culturală bogată, însă trebuie să îi asigurăm şi un viitor!

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"Teme de interes pentru amendamentele la bugetul naţional pe 2023"

Sunt patru tipuri de amendamente la Bugetul naţional, pe care am decis să le propun, alături de colegii mei neafiliaţi, membrii celui mai proeuropean partid din România, Partidul REPER.

În primul rând, am propus o serie de patru amendamente care se referă la revigorarea sistemului naţional de biblioteci publice, în primul rând a celor din mediul rural.

Din păcate, acest sistem a decăzut foarte mult în ultimii 10-15 ani, iar comunităţile locale rurale suferă cel mai mult. Au fost închise sau trecute în conservare mii de biblioteci, iar fondul de carte şi echipamentele digitale sunt învechite, acolo unde există.

Propunem, aşadar, suma de 20 de milioane de lei pentru reînnoirea fondului de carte şi suma de 40 de milioane de lei pentru aparatura digitală şi serviciile digitalizate.

Ce înseamnă asta? Înseamnă un leu pentru fiecare cetăţean al României, dedicat cărţii, în bibliotecile publice, şi doi lei pentru digitalizare. Măcar atât cred că putem oferi, fără a clama că avem de toate.

În al doilea rând, am propus o serie de amendamente legate de drepturile sexuale şi reproductive. Vorbim despre extinderea programului de vaccinare HPV împotriva cancerului de col, despre suportarea costurilor pentru mijloacele de contracepţie pe termen lung pentru persoanele vulnerabile economic şi despre susţinerea programelor de tratament şi de prevenţie prin informare legate de flagelul HIV.

În al treilea rând, vorbim despre programele naţionale de alimentaţie şcolară. În acest domeniu, ne facem că facem. Clamăm că vrem să oferim copiilor României un viitor mai bun, dar mai mult de un copil din patru din mediul rural merg la culcare fără să fi mâncat.

Ce propun eu, alături de colegii mei din partidul REPER, este să trecem la un program naţional serios de masă caldă, să oferim aceste servicii zilnic pentru cel puţin un milion de copii. În acelaşi timp, să alocăm fondurile pentru 500 de cantine zonale care să gătească pentru copii, pentru seniori, pentru persoane aflate în necesitate, precum şi pentru edificarea unui număr de 5.000 de săli de mese, în cadrul şcolilor de pe tot cuprinsul ţării.

Am depus, de asemenea, peste 70 de amendamente pentru finanţarea unor investiţii locale.

Pentru că şi PSD, şi PNL, şi UDMR sunt la guvernare, 95% din primarii acestei ţări nu mai pot cere parlamentarilor proprii introducerea de amendamente pentru soluţionarea problemelor locale.

Le-am trimis eu un email, tuturor celor peste 3000 de primari, cerându-le să ne dea nouă, celor de la Partidul REPER, amendamentele lor, să încercăm noi să luptăm pentru ele. Măcar să rămână undeva scris că ei şi noi am căutat să promovăm construcţia unor şcoli noi, renovarea unor monumente de interes local, asfaltarea de drumuri locale, realizarea de dispensare sau de cantine locale, îndiguirea sau consolidarea unor zone aflate în risc de alunecare de teren, staţii de alimentare verzi, rampe subterane de depozitare gunoi şi multe altele.

Mi-au răspuns peste 25, de la toate cele trei partide, cu peste 100 de propuneri de amendamente privind obiective locale, unele dintre ele inclusiv cu studii de fezabilitate sau cu bugetări detaliate.

Am depus peste 70 dintre ele pe anexele ministerelor de profil. Sumele nu sunt mari, sub 15% din totalul bugetului alocat finanţării partidelor.

Acestea sunt cele patru direcţii ale amendamentelor mele:

- Susţinerea bibliotecilor ca centre de cunoaştere şi educaţie informală pe tot cuprinsul vieţii şi ca spaţii de dialog comunitar;

- Acţiuni concrete în ceea ce priveşte drepturile sexuale şi reproductive;

- Dezvoltarea programelor de masă caldă şcolară, prin extinderea majoră a numărului de beneficiari şi realizarea unor facilităţi de producţie şi de servire;

- Susţinerea obiectivelor de investiţii de interes local care fac mai bună viaţa comunităţilor.

Vă invit să votaţi amendamentele depuse de mine şi semnate alături de colegii mei reprezentând Partidul REPER: deputatele Oana Cambera, Cristina Rizea şi Simina Tulbure, deputaţii Andrei Lupu, Cristian Ichim, Alin Prunean, Lóránt Sas, Daniel Toda şi senatorul Cosmin Poteraş.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările noastre şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 88.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul - până la ora 11.00 - dezbateri; pauză - până la 11.30; vot final - la această oră; iar după încheierea sesiunii de vot final - cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

O modificare, domnule preşedinte, în interiorul ordinii de zi, şi anume, propun ca PL-x 286/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă), punctul 63 din ordinea de zi, referitor la ajutorul public judiciar, să ajungă pe locul 20, punctul 20 în ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi acordul liderilor?

Domnul Gabriel Andronache:

Am întrebat... nu i-am întrebat pe toţi colegii, dar... (Vociferări.) ...cred că nu e o problemă, e o chestiune de natură tehnică.

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu! (Râsete.)

Supuneţi votului! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci... (Vociferări.) "igen" sau "nem", domnule Simion? (Vociferări.)

"Nem". Bun.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, nu avem consens.

Supun votului dumneavoastră ca PL-x 286/2022 să figureze pe poziţia 20.

Vot, vă rog.

Cu 66 de voturi pentru, propunerea a fost aprobată.

Mai sunt şi alte intervenţii în legătură cu ordinea de zi? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023; PL-x 772/2022; procedură de urgenţă.

Doamna Sandu, vă rog, raportul Comisiei pentru buget.

Şi, la final, să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 772/2022 din 12 decembrie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 12 decembrie 2022.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, în conformitate cu prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Propun 5 minute - timp de dezbatere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timp de dezbatere - 5 minute.

Vot, vă rog.

Cu 98 de voturi pentru, aprobat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Nu există.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 19 există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă; PL-x 286/2022.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Un membru al Comisiei juridice!

Haideţi, domnule Cupşa!

Vă dau eu raportul.

Domnul Ioan Cupşa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul nu susţine iniţiativa.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul acesta de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Murariu, vă rog, dezbateri generale.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

300 de lei, venit pe membru de familie, pentru a-ţi putea apăra drepturile, prin scutire de taxă judiciară de timbru şi prin ajutor prin avocat plătit de stat, nu poate să constituie altceva decât o propoziţie privind dreptul de acces la justiţie, scris în art. 21 din Constituţie.

În realitate, un venit de 300 de lei pe membru de familie, pentru a putea beneficia de acest ajutor, e o glumă, e ca şi cum nu ar fi.

Prin acest proiect de lege, practic, majorăm, dublăm aceste praguri de venituri, astfel încât cât mai multe persoane vulnerabile să poată beneficia de ajutor public judiciar.

Şi mai are meritul să nu raportăm la o sumă fixă, ci la salariul minim pe economie, astfel încât, de fiecare dată când se actualizează salariul minim pe economie, şi aceste plafoane se actualizează corespunzător.

Vă rog să votaţi acest proiect, pentru a avea cu adevărat acces la justiţie. Să facem măcar un mic prim pas.

Şi, dacă suntem consecvenţi, vă rog să susţineţi, zilele următoare, şi amendamentul meu la Legea bugetului de stat, pentru ca Ministerul Justiţiei să susţină o adevărată campanie de informare, astfel încât informaţia chiar să ajungă la persoanele vulnerabile. Pentru că degeaba ai acces la justiţie dacă informaţia nu ajunge la tine. Informaţia privind facilităţile.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

35. Proiectul de Lege privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre; PL-x 326/2022.

Vă rog, domnule secretar de stat, în numele iniţiatorului.

Domnul Adrian Voican (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul supus dezbaterii se are în vedere crearea cadrului normativ necesar participării personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre, sens în care sunt avute în vedere, în principal, modalitatea de selecţie a personalului Ministerului Afacerilor Interne în vederea trimiterii în misiune la Centrul de Excelenţă, perioada şi procedura de trimitere în misiune a personalului MAI, respectiv situaţiile de încetare a misiunii înainte de termen.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică sau Comisia pentru apărare, vă rog, raportul.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Salan, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această iniţiativă este o completare necesară şi obligatorie, din punct de vedere juridic, pentru cadrul existent în momentul de faţă.

Aşa cum am scos în evidenţă şi în dezbaterile ce au avut loc în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Centrul de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre are o adresabilitate atât către NATO, dar şi către Uniunea Europeană, fiind acreditat ca centru de excelenţă NATO, dar nu se află în structura de comandă a Alianţei.

Organizaţia face parte din Colegiul European de Securitate şi Apărare, deţinând poziţia de lider de disciplină în domeniul contribuţiei militare în cadrul managementului crizelor şi răspunsului Uniunii Europene la dezastre.

Existenţa acestui statut juridic a impus şi alinierea cadrului legal aferent, printr-o reglementare specifică.

Adoptarea lui este benefică, aşa cum scotea în evidenţă şi reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, atât pentru selecţia personalului, pentru a stabili procedurile, dar şi situaţiile pentru încetarea misiunilor înainte de încheierea acesteia. Va permite astfel personalului Ministerului Afacerilor Interne să participe la activitatea Centrului de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre.

Grupul Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2022 pentru modificarea unor acte normative; PL-x 225/2022.

Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog.

Domnul Adrian Voican:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2022 se propune modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, în sensul instituirii dreptului pentru persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi, aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, de a deconta cheltuielile cu cazarea pentru aceştia, în cuantum de 50 de lei/zi/persoană găzduită, din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2022 pentru modificarea unor acte normative, în forma propusă de comisiile de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru apărare, Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru buget, vă rog, raportul.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa PL-x 225 din 3 mai 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2022 pentru modificarea unor acte normative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege în şedinţa din 26 aprilie 2022.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Suntem în procedură de urgenţă.

Ori domnul Tanasă, ori domnul Coleşa.

Domnul Tanasă.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Coleşa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa. OK.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este normal, ca un popor creştin şi chiar necreştin, să-i ajutăm pe cei în nevoi, să-i ajutăm cu cazare, să-i ajutăm cu mâncare, cu toate... fiind refugiaţi, dar a da sume ca 50 de lei/zi/persoană, doar pentru cazare plus celelalte cheltuieli, se ajunge ca pentru o familie - ştiu situaţii concrete, dar asta este regula, nu sunt excepţii - pentru o familie de patru, cinci persoane, cazată undeva, într-un apartament, la o periferie, să se achite mii de euro - 2.000, 3.000 de euro -, în condiţiile în care pentru copiii noştri nu sunt bani, pentru deducerile celor care câştigă bani cu multă sudoare şi au mulţi copii nu sunt bani pentru deduceri fiscale, în condiţiile în care pentru copiii noştri din şcoli nu sunt bani pentru mâncare, în condiţiile în care pentru bolnavii noştri din spitale nu sunt bani pentru mâncare şi pentru îngrijiri şi lista poate continua, considerăm incorectă o asemenea sumă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Salan?

Vă rog, Grupul PSD.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Conflictul militar ce a debutat în luna februarie şi se află încă în plină desfăşurare a creat un aflux foarte mare de cetăţeni care au intrat în România.

În toată această perioadă, românii au dat dovadă de solidaritate faţă de cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în astfel de situaţii, însă, pe lângă această situaţie, la nivelul Guvernului României a trebuit să se creeze un mecanism necesar pentru a sprijini unităţile administrativ-teritoriale aflate în acest fenomen. Astfel că, din acest motiv, a apărut necesară modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2022, astfel încât persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi să poată beneficia de un ajutor financiar şi, de asemenea, a apărut ca necesară modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, pentru ca să existe cadrul legal care să permită ajutor din partea Guvernului către unităţile administrativ-teritoriale.

Astfel că, în condiţii cu totul extraordinare, în acest an, prezentul proiect care este supus dezbaterii Camerei Deputaţilor este o completare necesară şi obligatorie.

Din aceste motive, Grupul Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Cu insistenţă a solicitat cuvântul domnul Laurenţiu Leoreanu, pe care i-l şi acord cu drag.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Nu cu insistenţă, cu decenţă.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, avem la graniţa de nord un conflict armat pe care nimeni nu l-a dorit. Invazia Rusiei este o certitudine şi acest lucru a creat drame majore.

Da, într-adevăr, este nevoie să avem grijă mereu, nu doar de copiii noştri, ci şi de bătrânii noştri şi de cetăţenii României, în general, dar în această situaţie în care Ucraina, vecinii noştri trec prin cu totul şi cu totul deosebite stări, iată că Guvernul României a instituit acest mecanism de sprijin pentru autorităţile locale şi astfel s-a creat o modalitate prin care pot fi sprijiniţi şi aceşti nefericiţi - apatrizii, cei care provin... refugiaţi din Ucraina şi pentru care România a acţionat, într-un spirit de solidaritate, într-un spirit european, aşa cum mereu a dovedit şi de foarte multe ori nu a fost recunoscut.

Cu toate acestea, noi trebuie să păstrăm o linie a responsabilităţii, a decenţei şi a solidarităţii umane. Drept pentru care Grupul PNL va susţine acest proiect de lege de adoptare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2022 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite de la nave; PL-x 99/2022; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? (Vociferări.)

Vă rog, se poate.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de ordonanţă are ca obiect reglementarea instalaţiilor portuare de predare a deşeurilor provenite de la nave, în scopul creării cadrului legal pentru protejarea mediului marin, în mod special a ecosistemului din Marea Neagră, împotriva efectelor negative ale deversărilor ilegale de deşeuri provenite de la navele care folosesc porturile româneşti. Prin ce anume? Prin îmbunătăţirea procesului de predare/primire controlată în instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor şi revizuirea formalităţilor de raportare aferente.

Proiectul de act normativ actualizează normele privind predarea deşeurilor, inclusiv notificarea prealabilă a predărilor cu regimuri speciale aplicabile pentru navele care fac escale frecvente sau regulate în port şi vizează:

- stabilirea cerinţelor pentru instalaţiile portuare;

- în al doilea rând, principiile de tarifare a navelor;

- în al treilea rând, procedurile specifice, precum şi exigenţele privind administrarea/monitorizarea acestora;

- şi nu în ultimul rând, răspunderea juridică şi sancţiunile în cazul nerespectării normelor stipulate.

Având în vedere cele expuse, Ministerul Transporturilor înţelegând să susţină proiectul de act normativ, avem rugămintea să adoptaţi prezentul proiect de lege.

Mulţumim anticipat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru mediu sau Comisia pentru industrii.

Vă rog, domnule Ilişanu.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2022 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite de la nave, transmis cu adresa PL-x 99/2022.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

...avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informaţiei; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului; avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei (UE) 2019/883 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019.

Proiectul vizează instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite de la nave, în scopul creării cadrului legal pentru protejarea mediului marin, în mod special a ecosistemului marin din Marea Neagră, împotriva efectelor negative ale deversărilor ilegale de deşeuri provenite de la navele care folosesc porturile româneşti.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 24 mai.

Membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţa din 15 iunie.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2022.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt, nici amendamente.

Proiectul rămâne la votul final.

Şi, pentru că sunt de la noi, din Ardeal, daţi-mi voie să-i salut pe studenţii Facultăţii de Drept de la "Babeş-Bolyai" din Cluj, aflaţi sus, la balcon.

Bine aţi venit în Parlamentul României! (Aplauze.)

Să sperăm că veţi avea... (Aplauze.) ...o zi minunată în mijlocul nostru! (Aplauze.)

Mergem mai departe.

38. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 390/2017; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă sau Comisia pentru sănătate.

Domnule Tătaru, de data aceasta nu vă chem şoptit, ci... vă rog, raportul comisiei, comun.

Şi să nu uitaţi să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 390/2017 din 30 octombrie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizele favorabile primite de la: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru buget, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de şanse.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 23 octombrie 2017.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Timp de dezbateri - două minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri - două minute.

Şi daţi-mi voie, domnule Tătaru, să vă felicit, nu credeam că există cineva cu o cadenţă verbală mai accentuată decât a mea!

Vot, vă rog. (Vociferări.)

V-am lăudat colegul, stimaţi liberali, nici aşa nu e bine? Domnul Tătaru.

Cu 143 de voturi pentru, două contra, 7 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi. (Vociferări.)

Nu dialoghez cu sala.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 58 există comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

O să am rugămintea să fiţi puţin atenţi.

4. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind protecţia avertizorilor în interes public; PL-x 219/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul.

Vă rog.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege transpune în legislaţia naţională Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii şi urmăreşte aducerea la îndeplinire a jalonului 430 din PNRR, obiectivul 14 - "Buna guvernanţă", reforma 6 - "Intensificarea luptei împotriva corupţiei".

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere prevederile directivei enunţate anterior, care instituie standarde minime în domeniul mecanismului de raportare şi protecţie pentru avertizorii în interes public, urmărindu-se totodată menţinerea standardului naţional existent din Legea nr. 571/2004, precum şi exigenţele de transpunere corectă şi completă a directivei evidenţiate în cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României, dar şi ultimele observaţii formulate de Comisia Europeană.

Vă solicităm un vot de adoptare astăzi, fiind necesară adoptarea proiectului de lege nu numai pentru a evita o eventuală condamnare în procedura de infringement deja deschisă, dar şi pentru evitarea consecinţelor neîndeplinirii obiectivului PNRR.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Doamna Morar.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

Avem de supus atenţiei dumneavoastră şi o notă de îndreptare a unei erori materiale, întrucât a fost omisă o sintagmă, la marginal 23 alin. (2).

Textul adoptat de comisie este următorul - "(2) Prezenta lege se aplică şi persoanelor ale căror raporturi de muncă nu au început încă şi care efectuează raportări prin intermediul canalelor de raportare interne sau externe, sau divulgă public informaţii privind încălcări ale legii obţinute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat".

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu plecaţi, timp de dezbatere?

Doamna Olivia-Diana Morar:

Timp de dezbatere - 5 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Generoasă.

Vă rog să votaţi.

Timp de dezbatere - 5 minute.

Vot, vă rog.

141 de voturi pentru, 4 contra, 4 abţineri.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog, daţi drumul la cronometru, intrăm la dezbaterea...

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Dezbateri generale, domnule Stelian?

Sau doamna Stoica?

Dezbateri generale, domnule Stelian?

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Nu daţi încă drumul la cele 5 minute, daţi drumul la cele două minute. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Acest proiect, după cum ştiţi, reprezintă jalon PNRR. El trebuia adoptat încă de la sfârşitul lunii martie 2022.

Am avut timp suficient. Din păcate, a fost ratat acest termen, nu a intrat în vigoare, aşa cum ar fi trebuit, pentru că în Comisia juridică s-au introdus nişte amendamente absolut nocive, care au compromis proiectul.

În loc să îmbunătăţească legislaţia, în loc să acordăm o protecţie sporită avertizorilor de integritate, proiectul făcea exact inversul - descuraja avertizorii de integritate în a mai formula sesizări şi raportări.

Din păcate, nici varianta aceasta nu este una corectă, pentru că, în ciuda unor cosmetizări ale instituţiei avertizorului de integritate anonim, se introduc anumite restricţii, în sensul în care se impune avertizorului anonim să introducă în textul pe care îl înaintează instituţiilor sau în comunicarea publică nişte "indicii temeinice". Indicii temeinice care, după cum ştiţi, în legislaţia noastră, stau la baza... în penal, la baza unor măsuri preventive, la baza unor arestări şi aşa mai departe. Adică trebuie avertizorul anonim să introducă nişte elemente factuale atât de relevante încât să conducă la anumite măsuri.

Este incorect. Nu se face decât să se restrângă sfera de aplicare a avertizărilor, a acestor raportări făcute de avertizorii de integritate anonimi, şi să se descurajeze prin această modalitate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...avertizările anonime.

Deci nu este o implementare integrală şi corectă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...a directivei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...Uniunii Europene. Din păcate, deşi a fost reîntors, retrimis textul de către Preşedintele României, în Comisia juridică s-a îmbunătăţit o parte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...însă s-a stricat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...o altă parte a legii. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu.

Dacă la amendamente admise, de la 1 la 50, există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la 51 la 100? Nu. Adoptate.

De la 101 la 150? Nu. Adoptate.

De la 151 la 200? Nu. Adoptate.

De la 201 la 238? Adoptate.

Dacă la Anexa nr. 1 există... (Vociferări.)

Dacă la Anexa nr. 1 există obiecţii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 3?

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Avem la 3.

O voce de la USR:

Respinse.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 3? Nu. Adoptată.

Dacă la amendamente respinse, de la 1 la 8, există intervenţii?

Vă rog, doamna Murariu.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc, mă bruiaţi.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Marginal 1 de la amendamente respinse.

Este vorba despre amendamentul privind avertizările anonime, în baza căruia, în Parlament, în plen, am retrimis la comisie acest proiect, la cererea ministrului justiţiei.

Acest amendament presupune ca avertizările anonime care cuprind suficiente informaţii privitoare la încălcarea legii să fie analizate.

Ei bine, astăzi, în cadrul Comisiei juridice, Ministerul Justiţiei a trimis un amendament identic cu acesta pe care l-am susţinut anterior. Şi susţinem să fie menţinut acest amendament, pentru că este exact poziţia Comisiei Europene.

În schimb, din păcate, a fost adoptat un alt amendament, care se referă, aşa cum spunea colegul meu, la "indicii temeinice" referitoare la încălcări ale legii.

Or, să existe informaţii cu privire la încălcări ale legii sau indicii temeinice sunt două aspecte complet diferite.

Şi, de fapt, a cere indicii temeinice înseamnă să îngreunezi mult sarcina avertizorului de integritate şi să se claseze pe bandă rulantă chiar şi acele avertizări care cuprind elemente adevărate şi care ar trebui analizate. Este o pârghie prin care, practic, să nu mai avem avertizări anonime.

Vă rog să votaţi pentru acest amendament. Este cel trimis de Comisia Europeană şi cel susţinut de ministrul justiţiei din partea PNL. Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Anexa cu amendamentele respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

45 de voturi pentru, 101 contra, 16 abţineri. Respins.

Mai există intervenţii?

Domnul Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 5 marginal de la amendamente respinse.

Se referă acest amendament la aceeaşi chestiune, a avertizărilor anonime. Şi este de neînţeles pentru noi faptul că, în ciuda unei comunicări foarte clare cu Comisia Europeană, a agreării unor anumite texte care se referă la aceste avertizări anonime, Parlamentul acum ar putea să restrângă foarte mult sfera avertizărilor anonime.

Amendamentul meu se referă la posibilitatea, pentru avertizorii anonimi, de a formula acele raportări în baza unor informaţii pe care le deţin, fără a exista condiţia de a fi şi anumite indicii temeinice în cadrul acestor raportări.

Această condiţie suplimentară nu face decât să facă inaplicabil textul de lege şi încă o dată ne facem că legiferăm, ne facem că mărim protecţia avertizorilor, în speţă, a avertizorilor anonimi; în realitate, nu facem decât inversul.

Aşa încât dacă nu se va adopta acest amendament este foarte posibil să nu scăpăm de infringement pe această lege şi să avem în continuare probleme, inclusiv pe atragerea fondurilor din PNRR, pentru că ştiţi că legea reprezintă jalon în cadrul PNRR.

Vă rog să votaţi acest text care permite avertizorilor anonimi să facă acele raportări la fel cum le fac şi ceilalţi avertizori, care îşi prezintă toate datele - nume, prenume, date de contact.

Această diferenţiere, discriminare nu este absolut deloc justificată şi nu întăreşte protecţia avertizorilor anonimi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Amendamente respinse, marginal 5.

Vot, vă rog.

Cu 43 de voturi pentru, 108 contra, 21 de abţineri, respins.

Vă supun votului dumneavoastră restul amendamentelor, de la 1 la 8, cu excepţia marginal 1 şi 5. (Vociferări.)

Anexa cu amendamentele respinse.

Vă rog să votaţi restul amendamentelor nediscutate.

Vot, vă rog.

Cu 36 de voturi pentru, 108 contra, 28 de abţineri, respinse.

Legea rămâne la votul final.

39. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2021 privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii în anul 2022, precum şi pentru modificarea alin. (10) al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă; PL-x 54/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă.

Sau un secretar.

Vă rog. (Îi înmânează raportul doamnei deputat Csép Éva-Andrea).

Mulţumesc că m-aţi salvat.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2021 privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii în anul 2022, precum şi pentru modificarea alin. (10) al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 februarie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2021, prin care se instituie acordarea, în luna ianuarie a anului 2022, a unui ajutor financiar în cuantum de 1.200 de lei pentru pensionarii sistemului public de pensii şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, cu venituri mai mici sau egale cu 1.000 de lei. Pentru pensionarii sistemului public de pensii şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri au valori cuprinse între 1.001 lei şi 1.600 de lei, inclusiv, ajutorul financiar se acordă ca diferenţă între nivelul de 2.200 de lei şi nivelul veniturilor cumulate din drepturile de pensie, respectiv drepturile prevăzute de actele normative cu caracter special.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 8 iunie 2022.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat proiectul de lege în şedinţa din 20 septembrie 2022.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt...

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Pe procedură, domnule Ilişanu, vă rog.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să supuneţi votului prelungirea programului de lucru până la dezbaterea PL-x 749/2022 (Proiectul de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier) şi PL-x 514/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor la PL-x 749 şi PL-x 514, ambele, pe 2022.

Vot, vă rog.

Cu 176 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, programul de lucru a fost... prelungit.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Mai avem două puncte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doar să ajungă cele două.

40. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2022 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România" finanţat de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, aprobat pentru perioada 1 octombrie 2018 - 31 martie 2023, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România".

Când veniţi la microfon, vă rog să nu mai citiţi titlul, că e suficient.

PL-x 252/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru sănătate.

Domnul Tătaru, vă rog.

Fără să mai citiţi titlul, că e lung rău.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege în şedinţa din 9 mai 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Neavând nici amendamente, rămâne la votul final.

41. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 31/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, stimată doamnă, în numele iniţiatorului.

Doamna Domnica-Doina Pârcălabu (secretar de stat, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2022 a avut ca obiect de reglementare punerea în concordanţă a prevederilor legale în ceea ce priveşte preluarea pachetului de acţiuni de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse pentru Societatea de Turism "BTT" SA, în conformitate cu prevederile Codului administrativ. De asemenea, reglementează funcţionarea Cancelariei Prim-ministrului, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Secretariatului General al Guvernului, asigură cadrul legal de plată a salariilor pentru personalul care nu fusese preluat de către Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, de la fostul Minister al Tineretului şi Sportului, şi pune în concordanţă denumirea Autorităţii pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţiei în conformitate cu noua formă de subordonare, prin trecerea de sub autoritatea fostului Minister al Muncii şi Protecţiei Sociale la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Domnica-Doina Pârcălabu:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru buget sau Comisia pentru administraţie, raportul, vă rog.

Domnule Chirilă, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prin adresa PL-x 31 din 9 februarie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Axinia, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această iniţiativă legislativă, puterea încearcă să ascundă o chestiune discutabilă în spatele unui demers corect.

Stimaţi colegi de la putere,

Nu puteţi să vă folosiţi de persoanele cu dizabilităţi pentru a spori cheltuielile Cancelariei Prim-ministrului şi aparatului viceprim-ministrului. Pur şi simplu, cele două problematici nu pot fi alăturate pe aceeaşi foaie de hârtie. Cei care au gândit acest joc demonstrează cinism, dispreţ faţă de români, în general, şi de persoanele cu dizabilităţi, în mod particular.

Grupul AUR votează împotriva acestei iniţiative legislative şi califică drept inacceptabilă încercarea iniţiatorilor de a se folosi de persoanele cu dizabilităţi pentru a creşte schema de personal şi beneficiile "şmecherilor" de la Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu sunt amendamente.

Proiectul rămâne la votul final.

Unul din cele două proiecte care ne-au fost solicitate.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 514/2022.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură, vă rog, raportul.

Domnul Drulă. Sau cineva de la Comisia pentru transporturi.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

Haideţi că citesc eu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul preşedinte Drulă, iertaţi-mă.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2022

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în conformitate cu prevederile art. 95.

Senatul, a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, acest proiect de lege, în 19 septembrie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au avizat favorabil.

E vorba de corelarea cadrului normativ care reglementează activitatea din domeniul feroviar cu legislaţia europeană care vizează acest domeniu.

Potrivit art. 62 din Regulament, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 7 decembrie 2022 şi, cu majoritate de voturi, au hotărât adoptarea unui raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise, prevăzute în anexa la prezentul raport.

Este o lege ordinară.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte Drulă.

Dacă doreşte cineva, din partea grupurilor parlamentare, să ia cuvântul? Nu.

Vă rog, domnule preşedinte, să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbateri. Am uitat să vă solicit acest lucru.

Domnul Cătălin Drulă:

3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să votaţi.

Timpi de dezbatere - 3 minute.

Vot, vă rog.

Cu 136 de voturi pentru, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

La dezbateri generale, domnul Ichim?

Domnul Cristian-Paul Ichim (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da?

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Stimaţi colegi,

România are nevoie de legislaţie privind monitorizarea traficului rutier, dar acest proiect de lege a fost făcut pe repede înainte, este incomplet şi nu se adresează tuturor cetăţenilor, şi la nivelul anilor la care suntem acum.

Nu am să o lungesc, pentru că avem bugetul, dar am să vă spun aşa - am să vin cu o nouă iniţiativă legislativă, pentru că în acest proiect de lege nu avem presemnalizări, semnalizări, nu avem foarte clar cine va implementa tot sistemul.

România are nevoie de legislaţie modernă, nu o legislaţie precum... (Vociferări.) ...da, da, cum o facem în acest moment, venind din partea funcţionarilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban (din sală):

Eşti la alt proiect.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Acesta este... cu monitorizarea traficului.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban (din sală):

Eşti la alt proiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ichim, cel cu monitorizarea e PL-x 749/2022, dar am rugămintea, colegelor de la stenograme, să mute intervenţia dumneavoastră la... (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Am să mă refer la acest proiect - 514. Şi acesta are...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Altceva!

Domnul Cristian-Paul Ichim:

...da, da... corect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E altceva, vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Domnule preşedinte,

Am să mă refer la acest proiect cu privire la căile ferate române, care se află într-o stare deplorabilă şi nu se face absolut nimic şi nu se investeşte.

Prin acest proiect de lege se mai formează încă câteva locuri unde puteţi distribui dumneavoastră, din Coaliţie, câteva posturi călduţe, pentru anumiţi funcţionari.

Cam despre asta este vorba.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobat.

Dacă de la art. 1 la art. 106 există obiecţii sau comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

42. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 şi a Legii nr. 53/2003 Codul Muncii; PL-x 604/2021.

Comisia pentru muncă şi/sau Comisia pentru cultură.

Nu este domnul Bulai?

Nu este domnul Bulai.

Comisia pentru muncă.

Doamna Csép.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 şi a Legii nr. 53/2003 Codul Muncii

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 şi a Legii nr. 53/2003 Codul Muncii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 16/1996, precum şi a Legii nr. 53/2003, intervenţiile legislative având ca scop clarificarea unor aspecte privind transferul documentelor cu valoare practică, aflate la creatorii de documente, operatorilor economici autorizaţi în prestarea de servicii arhivistice, precum şi reglementarea decontării din bugetul asigurărilor sociale de stat a cheltuielilor efectuate de către cetăţean cu serviciile arhivistice. De asemenea, modificările propuse au ca scop evitarea situaţiilor în care solicitanţii de documente de muncă nu pot identifica entitatea care a preluat documentele practice/arhiva de la angajatorul care a falimentat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 24 mai 2022 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexele care fac parte din prezentul raport preliminar.

Membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din data de 28 iunie 2022. La şedinţa comisiei au participat deputaţi, membri ai comisiei, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 şi a Legii nr. 53/2003 Codul Muncii, cu amendamentele admise redactate în Anexa nr. 1 şi cu amendamentele respinse redactate în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să-mi aduceţi raportul, că nu mă descurc fără el.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Bănuiesc, doamna... v-am văzut, aveţi amendament respins, mă gândesc, doamna Alexandru.

Sau la dezbateri generale? (Vociferări.)

În regulă.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Da.

Mulţumesc.

Sunt chiar iniţiatorul acestui proiect.

Un an de zile i-a luat Parlamentului şi explicaţia pentru acest an este că au crezut cei care au acum puterea că mă pedepsesc pe mine.

În realitate, dacă ar fi luat în dezbatere acest proiect de lege, în ultimul an de zile, cei care pur şi simplu aleargă dintr-un colţ al altuia al ţării, plătesc din banii lor ca să identifice şi să obţină adeverinţe de la societăţile aflate în faliment, ale căror arhive au fost preluate de diferite societăţi comerciale, dacă s-ar fi votat, o chestiune de bun-simţ, nu aţi mai fi pus, de un an de zile, oamenii pe drumuri, pentru că acest proiect se referă la obligaţia celor care au arhivele cu documentele practice, adică societăţile şi alte instituţii, cum sunt Arhivele Naţionale, care deţin documentele practice, adică adeverinţele necesare oamenilor ca să-şi reconstituie perioada activă, dacă votaţi acest lucru, îi scuteaţi de chinul de a căuta în orb, fără să ştie care societate a preluat ce arhivă.

Proiectul este foarte simplu, impune o obligaţie pentru aceste societăţi de a afişa pe site de la cine au preluat arhivele, cu toate modificările în denumirea societăţilor, pentru că, în timp, acestea, schimbându-şi denumirea, au creat confuzii în ce priveşte capacitatea oamenilor să identifice unde erau documentele lor de muncă; s-au stabilit termene până la care să se pună la dispoziţia oamenilor aceste adeverinţe, respectiv posibilitatea ca toată comunicarea prealabilă să se desfăşoare şi prin mijloace electronice.

Haideţi să faceţi şi treabă pentru oameni! O să se întoarcă roata. Ritmul în care lucraţi doar pentru agenda voastră şi a oamenilor care sunt interesaţi de eu ştiu ce alte lucruri, mai puţin agenda cetăţeanului, se răsfrânge în mod direct asupra ritmului în care se face treabă în această ţară.

O să se întoarcă roata şi o să venim şi o să facem treabă într-un ritm alert şi imediat ce oamenii ne semnalează...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...ca o problemă.

Prin urmare, proiectul este atât de simplu şi de bun-simţ pentru cei care îşi caută aceste documente.

În mod evident, vă mulţumesc pentru vot, dar mi se pare că e o chestiune pe care o puteam vota şi reglementa încă de acum... poate nu a doua zi după ce l-am depus, dar în niciun caz după un an şi mai bine, doar pentru că aţi vrut să mă pedepsiţi pe mine. A stat blocat, în Comisia pentru muncă, cu lunile, efectiv pentru a mi se aplica o pedeapsă.

Şi nu mă pedepsiţi pe mine, îi pedepsiţi pe oamenii care îşi căutau documentele...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...şi care mi-au cerut acest proiect, ca să le facă viaţa mai uşoară. E vorba de munca lor şi de recuperarea unor acte care i-ar ajuta să-şi refacă perioada activă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Ţoiu, tot dezbateri generale?

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul doamnei Violeta Alexandru este un proiect cât se poate de benefic, de care au nevoie pensionarii din ţara asta, pentru compensarea corectă a muncii pe care au avut-o atâţia ani de zile.

De altfel, este şi o variantă cu impact bugetar foarte mic, aproape inexistent, ceva ce rezolvă imediat nevoile cetăţenilor, fără a încărca bugetul public.

Este important, în acest context, să vă reamintesc că în acest moment Guvernul are, pentru recalcularea pensiilor, datorii cu care este semnificativ în urmă. Pentru că în momentul în care sunt găsite arhivele, în momentul în care oamenii pot să-şi completeze, practic, vechimea pe care o pot dovedi, este nevoie de această recalculare, care întârzie în multe dintre casele judeţene de pensii. Parte din sesizările care au ajuns de la noi, privind digitalizarea arhivelor, varianta separată de iniţiativa doamnei Violeta Alexandru, acolo unde au fost angajaţi, credem noi, puţin exagerat, un număr foarte mare de oameni, al căror mandat l-aţi şi prelungit, deşi trebuiau să termine până la sfârşitul anului trecut, este că oamenii au ajuns angajaţi, cu salariile plătite, cu câteva luni înainte să le ajungă calculatoarele pe care puteau să facă treaba respectivă.

Deci v-aş ruga, mai ales că am văzut acum, în noul buget, propuneri de mărire a unui număr de posturi, dacă se poate, când angajaţi oameni, să le daţi calculatoarele de la începutul muncii, ca să poată să facă treaba în paralel cu consumul bugetului public prin salarii; ar fi de apreciat de cetăţenii care duc povara acelor bugete.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Grupul AUR va sprijini şi va vota pentru acest proiect legislativ.

O felicităm pe doamna ministru pentru iniţiativă.

Şi, da, trebuie să semnalăm că, din nou, şi acesta este un caz în care pur şi simplu Coaliţia de guvernare nu reuşeşte să stabilească nişte priorităţi care, în mod evident, au un impact imediat asupra vieţii cetăţenilor.

E regretabil că acest proiect a fost ţinut atâta timp, deşi e unul extrem de benefic, care va avea un impact imediat asupra... asupra oamenilor.

Grupul AUR va vota fără doar şi poate acest proiect legislativ.

Felicităm... o felicităm pe doamna ministru pentru iniţiativă!

Şi facem un apel către toată lumea, să-l voteze.

Mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Problema adeverinţelor care nu se puteau obţine din arhive este mult mai veche, e o problemă care s-a perpetuat de 30 de ani de zile. Nu este, zic eu, vina nici a unei părţi, nici a celeilalte. Sau este vina tuturor. Pentru că tot greul aceasta, între timp, a fost dus de personalul caselor de pensii. Şi cu calculatoare şi fără, au reuşit oarecum să ţină pe linia de plutire casele de pensii.

Noi spunem că s-au creat posturi suplimentare. S-au creat, dar era nevoie, pentru că o mână de oameni - să vă spun ceva, un lucrător profesionist într-o casă de pensii nu se formează într-un an sau doi, se formează în cel puţin cinci ani. Şi, atunci, măcar... haideţi să-i apreciem pe aceştia pe care îi avem şi să nu mai plecăm urechea la unii funcţionăraşi, din diverse ministere, care habar nu au despre ce vorbesc, dar ei vorbesc şi fac legi. Tocmai de aceea s-a ajuns aici. Arhivele de multe ori sunt date unor firme private care cer bani, arhivele nu dobândesc personal în decursul lor de timp şi nu pot să satisfacă.

Ei, este un proiect bun, vom fi cu toţii de acord.

Şi încă o chestiune, felicit încă o dată personalul caselor de pensii, care a fost alături de oameni, de bunicii şi părinţii noştri!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am făcut o pauză, pentru binemeritatele aplauze.

Dacă la titlul legii există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 17 există obiecţii sau comentarii?

Proiectul rămâne la votul final.

25. Propunerea legislativă pentru stimularea investiţiilor în eficienţă energetică şi modificarea art. 291 alin. (3) din Legea 227/2015 Codul Fiscal; Pl-x 670/2022.

Doamna Prună, în calitate de iniţiator?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Avem în faţa noastră o lege extraordinar de bună, pe care am iniţiat-o împreună cu colegul meu, Adrian Wiener, şi cu domnul Alfred Simonis, de la PSD, ceea ce înseamnă că, iată, proiectele bune sunt susţinute transpartinic.

Este vorba de o lege care încurajează investiţiile în sisteme de producere mici de energie, încurajarea prosumatorilor, dar şi în eficienţa energetică, prin instalarea de pompe de căldură, de asemenea, prin instalarea de panouri solare termice.

Mă bucur, vă spun sincer, mă bucur că acest proiect a găsit susţinere transpartinică, că, în anumite comisii, de pildă, în Comisia pentru buget, finanţe, colegii şi-au adus contribuţia, prin amendamente, şi chiar au fost introduse acele kituri de instalare a panourilor fotovoltaice, în reducerea de TVA la 5%.

Genul acesta de proiecte reduce, până la urmă, factura la energie, în plină criză energetică.

Şi ştiţi că am mai spus-o de nenumărate ori de la această tribună, criza energetică se va termina atunci când vor începe cu adevărat investiţiile în producţia de energie.

Prosumatorii din România pot să fie încurajaţi cu astfel de legi, stimulaţi să-şi instaleze acele panouri fotovoltaice, reducând taxele pe care statul le aplică asupra lor.

Şi, încă o dată, proiectul acesta exact asta face, stimulează.

Am văzut acea "taxă pe soare", care, din fericire, a fost eliminată. Nu aceea este calea înainte pentru a stimula investiţiile.

Şi mă bucur că astăzi, în sfârşit, vom avea această lege adoptată şi, iată, românii vor putea, mai mulţi dintre ei, cei care îşi doresc, să devină prosumatori de energie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc încă o dată tuturor, pentru susţinere. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trăim momente înălţătoare, doamna Prună a spus de foarte bine de domnul Simonis.

Doamne, să ne ţină năravul!

Dar domnul Simion bănuiesc că va strica această concordie.

Vă rog, domnule Simion. (Vociferări.)

Nu, nu, staţi, că încă n-am ajuns la dezbateri generale.

Mulţumesc, domnule Simonis.

M-am lăsat dus de val.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci sau Comisia pentru industrii.

Vă rog, domnule Bende Sándor, cât de comprimat se poate.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru stimularea investiţiilor în eficienţă energetică şi modificarea art. 291 alin. (3) din Legea 227/2015 Codul Fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sigur, domnule preşedinte de şedinţă, că nu-mi doresc să opresc această iubire care pluteşte în aer...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Concordie, concordie.

Domnul George-Nicolae Simion:

Concordie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa.

Domnul George-Nicolae Simion:

...naţională între PSD şi USR, ca şi coiniţiatori ai acestei legi. Este totuşi spiritul sărbătorilor şi dragostea trebuie să prevaleze. Ştim de la domnii de la USR, în 2018, am învăţat că dragostea nu se votează... (Vociferări.)

Dar totuşi acea "taxă pe soare" a marelui nostru şi ilustrului nostru ministru, Virgil Popescu, de la Energie, totuşi, chiar dacă a devenit opţională, a produs efecte, pentru că a descurajat producătorii de energie pe fotovoltaice, i-a făcut să se gândească, bun, acum încep şi îmi fac o afacere pe fotovoltaice, dar în 2025, în 2026, o să vină statul să mă impoziteze şi, atunci, mai merită să investesc?

A fost o decizie proastă a lui Virgil Popescu. După cum am văzut cu toţii ce poate clasa politică aflată la guvernare, trâmbiţând... trei, patru luni înainte, vom intra în Schengen, vom intra în Schengen, şi ne-au dus exact... nu în Schengen.

Mulţumesc.

Şi continuaţi cu dragostea asta... (Vociferări.) ...permanentă! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Doamna Hangan Pollyanna, Grupul USR.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Suntem aici ca să găsim soluţii, mai ales într-o perioadă atât de dificilă precum aceea pe care o traversăm acum. În România, 60% din locuinţe sunt locuinţe individuale, iar, conform Comisiei Europene, peste trei milioane şi jumătate de locuinţe suportă montarea de panouri fotovoltaice.

Acest proiect ajută cetăţenii să ia o decizie mai uşoară în privinţa investiţiilor pe care le-ar putea face pentru a-şi produce singuri energia şi pentru a-şi minimiza costurile la facturi.

Aşadar, credem că acest proiect trebuie votat, pentru că în perioadă de criză, cu facturi mari, cetăţenii trebuie să facă paşi ca să se poată autosusţine.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, haideţi să facem un intermezzo, îi dau cuvântul domnului Coleşa, ca să nu fie doi colegi de la USR, unul după altul.

Vă rog, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

E un proiect bun, da, să încurajezi investiţiile, să taxezi mai puţin investiţiile în panouri fotovoltaice şi aşa-numitele sisteme de producere a energiei electrice sau termice cu emisii scăzute, însă această criză energetică se va termina atunci când producţia de energie va creşte, dar va creşte datorită nepolitizării, neideologizării acestui sector foarte important. Adică trebuie încurajate nu doar investiţiile în energia regenerabilă, ci în toate formele de energie eficiente. Pentru că mai verde înseamnă ieftin; verde înseamnă eficient.

Avem atât de multe gospodării individuale, ele trebuie încurajate să se încălzească şi pe lemne, este unul dintre cele mai eficiente şi mai... evident, regenerabile surse de energie.

Sunt necesare depolitizarea, încetarea cu această minciună numită încălzirea globală cauzată de om, împotriva căreia am lupta prin taxarea şi reducerea emisiilor de carbon, când bunăstarea economică este direct proporţională cu emisiile de carbon.

Deci trebuie să încurajăm orice formă de producere a energiei, indiferent de sursă, bazată doar pe criterii economice de eficienţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Am înţeles că nu avem încălzire globală.

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Dacă dragoste, aici, în Parlament, înseamnă să promovezi proiecte care să încurajeze investiţiile în sistemul energetic şi în producţia de energie electrică, atunci, să tot fie dragoste în Parlament! Chiar mi-aş dori să vedem astfel de proiecte care să fie susţinute de întreg Parlamentul şi care, până la urmă, să ducă la preţuri corecte la factura de energie.

Da, trebuie să încurajăm prosumatorii cât mai mult, nu să-i descurajăm prin tot felul de taxe, ci să-i încurajăm, iată, prin reducerea taxelor, precum TVA-ul, şi, în sfârşit, să reuşim să ieşim în mod real din această criză energetică, care, iată, ne chinuieşte de peste un an de zile.

Vă mulţumesc încă o dată pentru susţinere şi abia aştept să votăm acest proiect. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Este foarte interesant, şi pe mine mă frapează de fiecare dată faptul că proiecte extraordinare, pe care toate grupurile parlamentare anunţă că le susţin, sunt extrem de controversate şi de dezbătute în plen. E o chestiune pe care eu nu o înţeleg.

Domnul... un antevorbitor făcea referire la un proiect de ordonanţă.

Noi n-avem treabă cu proiectele sau cu ideile unui ministru, ale altui ministru, avem treabă cu ce se emite de Guvern şi, mai ales, cu ce facem noi în Parlament.

Ne aflăm într-un context global în care e o criză majoră, energetică. Senzaţia mea sau părerea mea este că această criză este cauzată şi de susţinătorii dumneavoastră de la Răsărit. Şi, cumva, pot să vă înţeleg supărarea, pentru că dacă noi permitem sau încurajăm investiţiile în fotovoltaice sau în sisteme de încălzire alternativă devenim total independenţi, total independenţi de prietenii dumneavoastră. (Vociferări.)

Prin urmare, pot să vă înţeleg supărarea şi pot să vă înţeleg că nu vă place dragostea, dar noi suntem îndrăgostiţi de poporul acesta şi de oameni, de români...

Voci de la USR:

Da.... (Râsete. Vociferări.)

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

... că aţi trimis cinci milioane în diaspora, aşa i-aţi iubit!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...dumneavoastră sunteţi îndrăgostiţi... (Vociferări.) ...sunteţi îndrăgostiţi de unii... (Vociferări.) ...de unii... (Vociferări.) ...despre care mie mi-ar fi ruşine şi să vorbesc.

E o idee foarte bună, care a plecat din zona USR, e adevărat, am îmbrăţişat-o şi am modificat-o, împreună cu colegii de la toate grupurile parlamentare, am îmbunătăţit această lege, am extins iar cadrul de aplicare, iar astăzi dăm un semnal foarte clar, indiferent de dezbaterile din spaţiul public, şi anume faptul că noi suntem de acord şi încurajăm investiţiile în sisteme alternative de încălzire, de producere a energiei şi aşa mai departe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlul legii există... (Vociferări.)

Există domnul Alexe, vă rog.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vorbesc şi în numele coiniţiatorilor din partea Partidului Naţional Liberal, care au fost de la început în sprijinirea acestui proiect - Gabriela Horga, Mara Calista, subsemnatul, domnul Mărculescu. Am fost de la început pentru acest proiect de lege.

Şi este bine să existe proiecte de lege sprijinite de toate partidele parlamentare.

Minorităţile, de asemenea, au sprijinit acest proiect.

Comisiilor şi Comisiei pentru industrii, iarăşi, trebuie să le mulţumim.

Acestea sunt lucrurile care duc România înainte şi, de aceea, este important ca, indiferent de partid, să le sprijinim.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă.

Un mix, şi cu un drept la replică.

Vă rog, domnule Tanasă.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Ce, am zis eu, domnule Tanasă, ceva?

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos pentru amabilitate, domnule preşedinte.

Voiam să-l rog pe domnul Simonis, dacă are să producă vreo probă indubitabilă a faptului că AUR are orice fel de legătură cu Rusia, că din nou e vânturată treaba asta, cu Rusia. (Vociferări.) Adică dacă s-a produs într-un fel, dacă aveţi vreo probă, vreo dovadă... (Vociferări.) ...a legăturii dintre AUR şi Rusia? Că înţeleg, atunci când noi folosim anumite epitete, apelative, cu privire la parlamentarii puterii, suntem "extremişti", suntem "golani", suntem... se schimbă Regulamentul pentru noi, ca să fim cumva sancţionaţi, în schimb - evident, exprimându-ne o opinie politică.

În schimb, atunci când vânturaţi tot felul de... nici nu mai ştiu cum să le spun... în spaţiul public, evident, fără niciun fel de dovadă, atunci este politică, atunci faceţi politică responsabilă, faceţi...

Deci, repet, v-am rugat în repetate rânduri să produceţi orice fel de probă a legăturii dintre Rusia şi formaţiunea pe care o reprezint, orice fel de probă, să produceţi, dacă se poate.

Altfel, evident, nu faceţi nimic altceva decât să vânturaţi... astea nu sunt acuzaţii, nu sunt... acesta nu e politicianism. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Astea sunt calomnii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simonis, fiindu-vă pomenit numele, cerându-vă probe.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi foarte atenţi la ceea ce am spus eu în intervenţia anterioară. Eu n-am vorbit nici de Rusia, nici de AUR. De ce v-aţi simţit dumneavoastră... trebuie să răspundeţi dumneavoastră. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Deci nu aveţi niciun fel de probă! Niciun fel de probă! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Miklós Zoltán?

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt.

Vreau să mulţumesc, la rândul meu, colegilor din Comisia pentru buget, finanţe, pentru că au acceptat propunerea noastră de amendare a proiectului iniţial, şi anume să extindem această facilitate de TVA redus, de la panourile fotovoltaice, la toate componentele care se montează, inclusiv inverter şi toate celelalte subcomponente, astfel încât tot ce se montează pe aceste case să aibă această facilitate, reducerea TVA.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu v-am auzit, dar mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii sau comentarii? Nu. Propunerea legislativă rămâne la votul final. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Doctorul Muncaciu! A apăsat.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Doi de grup!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Au... pe domnul Simion îl cunoaşteţi, a vorbit; pe domnul Tanasă îl cunoaşteţi, a vorbit.

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Doctorul Muncaciu, la titlu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică; PL-x 684/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, vă rog, domnul Bende.

La final, să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Stimaţi colegi,

În afară de acest proiect, mai avem încă două şi finalizăm.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege nr. 684/2022.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de act normativ.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun ca timp de dezbatere - două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

195 de voturi pentru, 3 contra, 5 abţineri. Aprobat.

Dezbateri generale, domnul Muncaciu? (Vociferări.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întâmplarea face că eficienţa are legătură cu ce am de spus.

Dumneavoastră, domnii din Alianţă, aţi votat Legea decarbonării, da? Prin această lege, dumneavoastră aţi scos din producţie centralele pe cărbune... (Vociferări.) ...şi nu le-aţi înlocuit cu nimic.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz (din sală):

Mai citiţi, domnule, mai citiţi!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Acum vorbim de panouri fotovoltaice, vorbim de consumatori locali, adică individuali, dar acele... (Vociferări.) ...centrale le-aţi scos.

Întrebarea se pune: de ce aţi făcut acest lucru? Pentru că trăiţi în GaGa Land, din cauza asta. (Vociferări.)

Încă o dată, domnilor de la USR....

Voci de la USR:

"GaGa Land"?! (Vociferări.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

...dioxidul de carbon în atmosferă este 0,0038... (Vociferări.) ...puteţi să înţelegeţi lucrul acesta? (Vociferări.) Omul produce în... (Vociferări.) ...4% din dioxidul de carbon. 4%! Asta înseamnă că în atmosfera terestră există 0,000152 dioxid de carbon. Pentru asta aţi închis minele... (Vociferări.) ...pentru asta aţi închis centralele pe cărbuni! (Vociferări.)

Şi vorbiţi de eficienţă?!

Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Citeam undeva că vacile şi boii fac cea mai mare poluare. (Vociferări.) Cu dioxid de carbon, evident. (Vociferări.)

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem în faţa noastră un proiect care transpune anumite măsuri de eficienţă energetică din directiva europeană.

De asemenea, am reuşit şi am discutat, iarăşi, la nivelul Comisiei pentru industrii şi servicii, susţinerea unui amendament de amânare a acelei obligativităţi de montare a repartitoarelor de energie termică.

Am discutat în ultimul ani cu zeci de administratori şi preşedinţi de bloc, care mi-au explicat această reticenţă pentru montarea repartitoarelor. Şi mă bucur că a existat înţelegere şi de data aceasta, la nivelul Comisiei pentru industrii, să amânăm acest termen cu un an. E vorba totuşi de nişte costuri în plus, dar mai ales de această reticenţă, cum vă spuneam, a oamenilor, de a monta aceste repartitoare.

Evident că principiul de a plăti cât consumi este unul corect, însă am decis, la nivelul comisiei, să luăm mai departe acest subiect, în următorul an, să îl discutăm şi să găsim o soluţie, astfel încât să nu mai fim confruntaţi anul viitor cu această chestiune a amânării repartitoarelor.

Şi vreau să le mulţumesc iarăşi tuturor colegilor, pentru susţinere şi înţelegere în susţinerea şi votarea acestui amendament, care a trecut, la acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, suntem în procedură de urgenţă, a vorbit domnul doctor Muncaciu, îmi pare foarte rău.

Doamna Florea Oana-Consuela, Grupul PSD.

Doamna Oana-Consuela Florea:

S-a vorbit de închiderea termocentralelor şi vă mărturisesc că atunci când s-a pus problema acestui vot nu am fost de acord. Ştiam că alte ţări deschid termocentralele; noi le închidem.

Acum am înţeles, înainte de vot, am întrebat şi eu specialişti şi mi s-a explicat foarte clar, şi de aceea am vrut să iau cuvântul, ca şi cei care se uită acum la noi să ia această informaţie.

Este vorba... nu este vorba de poluare, domnule Muncaciu, deloc. Nu din cauza poluării au deschis alţii termocentralele. Nu. Avem o tehnologie extrem de veche, unele funcţionau cu o singură turbină, cărbunele înţeleg că este de proastă calitate, este amestecat cu pământ. Statul român ar fi trebuit să investească o sumă enormă pentru a le înlocui cu o tehnologie modernă, o sumă pe care nu şi-o permitea; şi chiar dacă ar fi făcut acest lucru, cărbunele amestecat cu pământ oricum ar fi defectat acele instalaţii.

Despre asta este vorba, despre o retehnologizare.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Bravo! Corect!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Aşadar, îi mai dau cuvântul doamnei deputat neafiliat Gavrilă Anamaria.

În rest, de la USR a vorbit, de la AUR a vorbit.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Cu tot respectul, să fii la guvernare de 30 de ani şi să vii să spui că noi nu avem tehnologia, că este prea veche, că al nostru cărbune nu este bun deloc?! Despre ce vorbiţi? Despre ce vorbiţi? Ipocrizia aceasta?! (Vociferări.) PNL-ul este cel mai suveranist de azi-dimineaţă?! (Vociferări.) Opriţi-vă! Măcar... (Vociferări.) ...măcar staţi pe temele pe care vi le-aţi asumat... (Vociferări.) ...staţi pe ele!

V-aţi asumat egalitatea de gen, staţi pe aceea! (Vociferări.)

V-aţi asumat vaccinare... (Vociferări.) ...certificate, staţi pe aceea! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi în locurile dumneavoastră, că intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la 39 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003; PL-x 395/2022.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun.

Domnul Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege nr. 395/2022.

În urma examinării proiectului de lege, precum şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003 cu amendamentele admise care sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năcuţă, Grupul PNL.

Domnul Sorin Năcuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă vorbesc în calitate de iniţiator, alături de colegii mei liberali.

Prin această iniţiativă se armonizează Legea apelor nr. 107 cu Legea nr. 85 a minelor.

La art. 33 din Legea apelor, unităţile administrativ-teritoriale au dreptul de exploatare în caz de situaţii de urgenţă, de calamităţi, în limita a 2.000 m³ de agregate minerale, cu avizul autorităţii de gospodărire a apelor.

În Legea minelor se prevede acelaşi drept de exploatare în limita a 2.000 m³ de agregate minerale, dar se solicită obligatoriu permisul de exploatare, ceea ce îngreunează sau face imposibilă intervenţia de urgenţă a autorităţilor competente, în cazul calamităţilor, a podurilor distruse, a obiectivelor economice şi a gospodăriilor individuale.

Grupul deputaţilor PNL va vota pentru această iniţiativă, evident.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Ultimul punct pe ziua de astăzi.

14. Proiectul de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier; PL-x 749/2022; procedură de urgenţă.

Comisia juridică, Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare sau Comisia pentru transporturi, vă rog, raportul.

Domnule Toma, vă rog, pe scurt.

Domnul Ilie Toma:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Cele patru comisii sesizate în fond şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă propun să propuneţi două minute - timp de dezbateri.

Domnul Ilie Toma:

Două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, două contra, 7 abţineri, cele două minute au fost aprobate.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă la...

Nu-mi scrie articolele admise.

Am înţeles că există un singur amendament respins. Dacă se susţine?

Vă rog.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"La art. 1, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Prin instituirea e-SIGUR se urmăreşte realizarea obiectivului general al Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 682 din 25 mai 2022, respectiv reducerea cu 50%, până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate, şi cu 50% a numărului persoanelor rănite grav în urma producerii accidentelor rutiere»".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Marginal 1, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Cu 141 de voturi pentru, 14 contra, 61 de abţineri, amendamentul respins a fost admis.

Stimaţi colegi,

Pauză - 10 minute.

Iar în această pauză, în faţa sălii de plen există un grup minunat de colindători din Bucovina, pe care vă invit să mergem să-i ascultăm.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

De unde din Bucovina?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Poiana Stampei.

Vă mulţumesc.

Ne vedem în 10 minute.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe sesiunea de vot final, daţi-mi voie să-l invit la microfon pe domnul Feodor Silviu să facă un mic anunţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Feodor:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Doresc să fac un anunţ, de fapt este o actualizare a invitaţiei pe care v-au transmis-o săptămâna trecută, organizatorii unui eveniment - Grupul minorităţilor naţionale din Parlamentul României, Comunitatea ruşilor lipoveni din România, Asociaţia Ivan Patzaichin - Mila 23.

Este vorba despre un eveniment legat de marele campion şi om Ivan Patzaichin, organizat astăzi, în Parlamentul României, la Salonul de recepţii, la ora 13.00, unde marcăm această mare personalitate care a adus glorie ţării. Şi sper că nu sunteţi superstiţioşi; astăzi, zi de marţi, data de 13, la ora 13.00, pentru că nici Ivan nu a fost superstiţios la calificări, acum 50 de ani, la Olimpiada de la München, cu pagaia ruptă, însă în finală a cucerit medalia de aur.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă aştept cu mare, mare drag!

Salonul de recepţii, nivelul S1, ora 13.00.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Bejinariu şi stimaţi colegi deputaţi de Suceava, cu "implantul" Bogdan Ivan de Bistriţa, mulţumim mult pentru minunaţii copilaşi care ne-au colindat mai devreme.

Felicitări!

Facem un vot de control.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, să luaţi loc în bănci, să vă puneţi sacourile...

Vot, vă rog!

258 de colegi prezenţi, suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 41/2022.

Vot, vă rog.

Cu 270 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, adoptat.

Domnul Aelenei?

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat împotrivă, pentru că oricum acest regulament nu se respectă şi ne se va respecta în continuare.

Sunt aici încălcări grave ale acestui Regulament de funcţionare a Camerei Deputaţilor.

Sunt multe de spus, dar nu mai spun, pentru că nu are niciun sens. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ori spuneţi, ori nu spuneţi, dar dacă tot veniţi la microfon, ar trebui să spuneţi!

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 69/2022.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 34 contra, două abţineri.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Am votat contra acestei modificări a Regulamentului Camerei Deputaţilor, prin care ne este reîngrădit dreptul la libera exprimare şi la informare.

Suntem trimişi în banca noastră, ni se spune să stăm cuminţi acolo, la locul nostru, indiferent de ce se întâmplă.

Am votat împotriva acestei modificări care nu respectă deciziile Curţii Constituţionale care spun că acest regulament trebuie corelat cu Statutul senatorilor şi al deputaţilor.

Mai mult, cei care ne spun să stăm cuminţi în banca noastră, că n-avem cei şapte ani de acasă şi aşa mai departe încalcă, se bagă cu picioarele, cu bocancii în orice regulament, în orice procedură, în orice lege, chiar şi în Constituţia României. Şi doar ieri a apărut acest exemplu în care am avut o declaraţie a Parlamentului privind egalitatea de gen, declaraţie care nu a intrat prin nicio comisie, de a cărei formă am fost informaţi cu extrem de puţin timp înainte, iar în Parlament ni s-a îngrădit de "n" ori dreptul de a veni la acest microfon şi de a aduce amendamente.

Deci despre aceste specimene vorbim, care ne spun să stăm cuminţi în banca noastră, să ne mângâie pe creştet, nu?

Nu vom face acest lucru, nu vom sta cuminţi în banca noastră şi vom urma interesele şi aspiraţiile naţiunii române.

Vă mulţumesc. (Râsete. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; PL-x 476/2019.

Vot, vă rog.

189 de voturi pentru, 34 contra, 47 de abţineri.

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partea bună este că bacşişul va putea fi plătit cu cardul.

Partea rea este că profitaţi de această ocazie ca să mai taxaţi şi bacşişul.

"Taxă pe soare", "taxă pe bacşiş", practic un buget întreg e construit pe o creştere semnificativă de taxe.

Faptul că puteam să reglementăm bacşişul fără să-l suprataxăm, fără să-l taxăm, adică să fie doar plătibil pe card, cum este acum plătibil cash, dar aţi insistat să puneţi şi această taxă este un lucru rău. Şi am avut un amendament care tocmai asta făcea. Spunea: "Măcar lăsaţi bacşişul să nu fie taxat!".

Partea bună este totuşi că s-a reglementat şi va putea fi plătit cu cardul, într-o limită de 15% - nu veţi putea plăti bacşiş mai mult de 15%, că aşa vrea Parlamentul -, dar în orice caz bugetul de stat va fi mai bogat, va mai lua nişte bani care se duceau acum la oamenii care muncesc în România.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Aţi făcut la finalul unei intervenţii a colegului meu, doctorul Muncaciu, o remarcă. Aţi zis că aţi citit undeva că vacile şi boii fac cea mai mare poluare şi aţi făcut această remarcă la finalul intervenţiei colegului meu, doctorul Muncaciu.

Dacă s-ar putea să faceţi precizări cu privire la remarca dumneavoastră, ce aţi vrut să spuneţi? (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ludovic Orban, vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Se pare că ideile absurde sunt perene.

Impozitarea bacşişului a mai fost introdusă o dată. La vremea respectivă Parlamentul nu a înghiţi găluşca.

Dacă vă aduceţi aminte, domnul Ponta şi cu domnul Teodorescu de la PSD au venit.

Acum văd că i-au convins şi pe nevrednicii lor colegi liberali (Râsete.) care s-au angajat că nu introduc nicio taxă, niciun impozit, nicio contribuţie şi, de fapt, votând acest proiect marca PSD, n-au făcut altceva decât să reglementeze o relaţie, care este o relaţie particulară între un furnizor de servicii şi un beneficiar de servicii, în care dacă un om e mulţumit îi dădea ceva în plus chelnerului care l-a servit.

Acum l-aţi reglementat, aţi stabilit maxim cât se dă bacşiş, ca şi cum bacşişul ar fi obligatoriu - dar voi aţi stabilit că există un prag maxim, un procent de 15% - şi îi şi taxaţi pe angajaţii care erau beneficiarii de bacşiş, le-aţi mai băgat o taxă, că înainte nu aveau niciun fel de taxă.

Sigur că o să vă mulţumească Ministerul Finanţelor, care o să încaseze nişte bani în plus, şi de asemenea o să vă mulţumească şi angajatorii din HoReCa, care îi plătesc cu salariul minim, şi în loc să le crească salariile din veniturile pe care le au, plătind astfel şi contribuţii, nu vor fi obligaţi, pentru că tot clientul care beneficiază de servicii va trebui să crească salariul angajaţilor din HoReCa, prin intermediul bacşişului impozitat de dumneavoastră.

Deci închei prin a vă spune: aţi mai încălcat o dată promisiunea electorală, aţi mai încălcat o dată Programul de guvernare, aţi introdus o nouă taxă pe bacşiş.

Să vă fie ruşine!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doar o mică menţiune, domnule Orban.

Nu mai e în PSD, şi e Teodorovici, nu Teodorescu!

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pare că n-a înţeles niciunul din antevorbitori despre ce e vorba în acest proiect.

O voce de la USR:

Explică-ne tu!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Paradoxal, pentru că e foarte simplu ce se face cu acest proiect.

Pe de o parte astăzi, în legislaţia în vigoare, angajaţii din HoReCa sau orice alţi angajaţi au obligaţia ca la finalul anului să declare bacşişul încasat. E de cinci ani în vigoare asta.

Bineînţeles că nimeni nu face niciun fel de declaraţie la finalul anului.

Ce aduce bun, suplimentar, această lege votată astăzi este că se poate plăti bacşiş cu cardul. (Vociferări.)

Deci nu doar că nu impozităm nimic, ci practic în viaţa de zi cu zi, în realitate, le dăm 90% din ce nu luau până acum, pentru că nu aveai dreptul să plăteşti cu cardul.

În marile oraşe, peste 90% din plăţi se fac cu cardul.

Astăzi nu au posibilitatea să plătească acel bacşiş angajatului.

După această lege pot plăti şi iau 90% din ceva ce se doreşte a fi dat şi până acum nu se putea.

Nu se impozitează nimic!

De ce avem un plafon de 15% maximal - care putea fi 15, 20, nu era o problemă - e pentru că fiind impozit doar de 10%, dacă ai fi lăsat fără acest plafon bacşişul s-ar fi putut plăti salarii în bacşiş şi plăteai, în loc de 30 şi ceva la sută, 10%.

E foarte clar! Legea ajută HoReCa, nu o încurcă. Oamenii vor avea mai mulţi bani în buzunare, nu mai puţini. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban, a vorbit domnul Dan Tanasă, îmi pare rău, la explicarea votului.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 641/2020.

Vot, vă rog.

Cu 275 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

(Doamna deputat Gianina Şerban solicită să ia cuvântul.)

Doriţi acum?

Explicarea votului?

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La explicarea votului voiam şi la propunerea legislativă anterioară să-mi daţi cuvântul şi aşa că o să spun acum.

Da, am înţeles, domnule lider, am înţeles foarte bine despre ce este vorba, dar...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Simonis mă cheamă!

Doamna Gianina Şerban:

Simonis! Nu am vrut să vă pronunţ numele, dar dacă dumneavoastră insistaţi, sigur!

AUR nu susţine plăţile cu cardul, adică scoaterea cash-ului de pe piaţă. Asta înseamnă! Asta urmează să se întâmple! Şi probabil că a fost anunţată aici la tribună Guvernarea "Nicu şi Marcel".

Ar trebui să se numească Guvernarea "Taxe şi impozite"!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A rămas oare pe stenogramă ce tocmai aţi spus? A rămas!

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 476/2022.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 8 contra, 3 abţineri.

Adoptată.

Proiectul de Lege privind instituirea...

Vă rog, explicarea votului, domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Domnule preşedinte,

Vă solicit public, de la acest microfon, să prezentaţi scuzele dumneavoastră colegului meu, doctorul Muncaciu, pentru replica pe care aţi dat-o la finalul intervenţiei pe care a avut-o dânsul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă...

Domnul Dan Tanasă:

Aş vrea totuşi să fiţi şi dumneavoastră...

Înţeleg, vă apreciez, sunteţi un MC mai degrabă decât un preşedinte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

Ştiu de glumă şi înţeleg remarcile şi înţepăturile acestea politicianiste,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă...

Domnul Dan Tanasă:

... însă remarca dumneavoastră reprezintă o insultă la adresa colegului meu, domnul doctor Muncaciu, motiv pentru care v-am cerut să vă explicaţi, aţi refuzat, m-aţi ignorat. E dreptul dumneavoastră să mă ignoraţi, însă este dreptul meu să vă solicit, de la acest microfon, să prezentaţi scuze publice colegului meu, domnul doctor Muncaciu, cetăţean american şi membru al Parlamentului României, pentru replica dumneavoastră de adineauri. (Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dan Tanasă, bănuiesc că domnul Muncaciu dacă avea ceva de obiectat la adresa unor spuse de-ale mele o făcea.

Nu am de ce să-mi cer scuze, pentru că afirmaţia mea nu avea absolut nimic de-a face cu persoana domnului doctor, ci cu o afirmaţie făcută despre încălzirea globală. Atât şi nimic mai mult!

Mulţumesc.

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Să ţineţi minte asta, domnule preşedinte! E uşor să ţii minte!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi trece o lege bună prin Parlament, o lege pe care o susţinem şi pe care am coiniţiat-o. Este vorba de o nouă deducere care se poate da, exact ca cea pentru Pilonul III, exact ca cea pentru asigurările de sănătate, pentru sălile de sport, pentru o viaţă sănătoasă, ca românii să poată să meargă la sală, să facă exerciţii şi să aibă un stil de viaţă mai bun, mai sănătos.

Vreau să mulţumesc în mod special colegilor Brian Cristian şi Tudor Pop pentru acest lucru, şi domnului Alfred Simonis şi Grupului PSD, care au susţinut această iniţiativă. (Aplauze.)

O voce de la PSD:

Altceva!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

E bine că putem să trecem şi iniţiative transpartinice prin Parlament şi care fac până la urmă bine României. Deci avem o deducere nouă care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, în limita a 400 de euro pe an, pentru a merge la orice sală de sport, nu doar sălile de sport care sunt arondate într-un grup anume sau care au anumite avantaje, absolut orice sală de sport.

Mulţumesc frumos.

Sper să treacă cât mai multe astfel de legi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Brian Cristian, nu vă pot da cuvântul, tocmai a vorbit domnul Năsui.

6. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti şi declararea unor municipii ca oraşe-martir ale Revoluţiei de la 1848; PL-x 397/2018.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 6 contra şi 57 de abţineri, aprobat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 75/2022.

Vă rog să votaţi.

Cu 207 voturi pentru, 9 contra şi 62 de abţineri, adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2021 privind modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă; PL-x 151/2021.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, 13 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023; PL-x 772/2022.

Vot, vă rog.

190 de voturi pentru, 87 contra, o abţinere.

Adoptat.

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ce aţi votat acum este faimoasa Lege a plafoanelor, o lege pe care o votaţi pentru că este o obligaţie în Legea responsabilităţii fiscal-bugetare să facă statul român mai întâi un plafon, în care să se încadreze şi deficitul şi cheltuielile, după care să facă bugetul astfel încât să se încadreze în acel plafon.

Ce se întâmplă în practică este o ocolire sistematică a acestei legi, într-un mod tipic pentru statul român, şi anume faptul că mai întâi facem bugetul, după care vedem care sunt cheltuielile pe care le avem şi care e deficitul care rezultă, după care facem Legea plafoanelor ca să se potrivească bugetului. Deci exact carul înaintea boilor!

Este păcat că practic arătăm că încă o dată un element care trebuia să fie un element de responsabilitate fiscal-bugetară poate fi perfect ocolit şi este perfect ocolit, sistematic, cu acordul Guvernului şi al majorităţii parlamentare.

Pe fond, avem o reducere a deficitului care de fapt se întâmplă prin amânarea unor cheltuieli, de la un an la altul, şi o creştere a cheltuielilor nominale care sunt plătite - cum? - prin taxe şi impozite mai mari şi prin împrumuturi, pentru că deficit este împrumut. Deficitul practic este cu cât ne vom împrumuta în plus anul viitor.

Toate lucrurile acestea o să nască şi mai multă inflaţie, şi mai multă presiune asupra economiei şi, din păcate, contrar la ce aţi spus şi anul trecut, când spuneaţi că nu o să crească taxele şi impozitele, se va întâmpla tocmai asta. Pe la jumătatea anului probabil că veţi realiza care este situaţia de fapt cu încasările şi tot şi veţi încălca încă o dată promisiunile de a nu creşte taxele şi le veţi creşte, după care veţi da din umeri că asta este, trebuie să combateţi deficitul, fără să vă ocupaţi de cheltuieli, fără să vă uitaţi să faceţi acea faimoasă strângere de curea - nu-i aşa, domnule Ciolacu? -, de care vorbeaţi la un moment dat? Nu s-a strâns nicio curea! Încă aşteptăm să se strângă cureaua!

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Vă rog.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Prea distinse domn coleg,

Acum doi ani de zile, când făceaţi parte din Guvern, aţi venit tot cu plafoane în Parlament.

Mai mult, aţi venit pentru prima oară şi ultima oară în istoria României cu bugetul prin asumarea răspunderii.

După un an de zile de guvernarea faimoasă aţi adus un deficit de 9,2% României.

Acesta a fost deficitul pe care onor dumneavoastră, când eraţi ministru, l-aţi lăsat României; şi împrumuturi de 200 de miliarde de lei, şi datorii numai la vaccinuri de un miliard de euro. (Aplauze.)

Cred că ar fi cazul să ieşiţi - mai ales că sunteţi un politician tânăr şi, din punctul meu de vedere, cu o anumită perspectivă - ieşiţi din ipocrizie!

Dacă doriţi să transmiteţi ceva, cel puţin nu o faceţi dumneavoastră, care aţi blocat toate programele de la Ministerul Economiei. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului, domnule Simion?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi, domnule Simion, că eu, prin Regulament, sunt obligat să-i acord drept la replică domnului Năsui.

O voce de la PSD:

Nu ţi-a zis numele! (Gălăgie.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Nu vă agitaţi, pentru că este o dezbatere civilizată!

Distinse coleg, cum mi-aţi spus şi mie,

Să ştiţi că în scurtul timp cât am fost la guvernare, şi eu şi colegii mei din USR, am făcut exact strângerea curelei. Am redus cheltuielile statului, am avut primul proiect de reducere a Ministerului Economiei, un minister mamut, cu 40% din posturi, şi am făcut fix ce trebuia să facem ca să reducem deficitul, ca să reducem cheltuielile.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu (din sală):

14.000 de angajaţi! 14.000 de angajaţi!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Nu la ministerele noastre! Să ştiţi că nu la ministerele noastre!

Şi dacă aţi vrea să faceţi lucrul acesta voi fi primul care vă voi lăuda şi voi spune: "Bine faceţi!". Asta ar trebui să facem, să strângem cureaua!

În momentul în care aţi spus să strângem cureaua m-am bucurat, să ştiţi, pentru că era exact ce ar fi trebuit să facă statul român. Şi dumneavoastră, în postura de conducător al Coaliţiei de guvernare, sunteţi într-o poziţie unică pentru a reuşi să faceţi lucrul acesta şi, din păcate, nu-l faceţi.

Prelungiţi agonia şi practic creşteţi în continuare cheltuielile statului, pe care le plăteşte: cine? Nu le plătiţi dumneavoastră, domnule Ciolacu, le plătesc contribuabilii români, şi ştiţi lucrul acesta, pentru că recent le-aţi crescut taxele şi impozitele şi pregătiţi tot felul de alte taxe, pe soare şi pe mai ştiu eu ce alte lucruri.

Asta era soluţia, dacă chiar voiaţi să faceţi o guvernare bună! Să faceţi ce am făcut noi în acele opt luni, adică să strângem cureaua şi să lăsăm mai mulţi bani în economie.

Voci de la PSD:

Hoţule! Hoţule! (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Şi schemele acelea de la Ministerul Economiei aş vrea să le luăm şi noi una câte una, să vedeţi că erau scheme vechi, ... (Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... implementate de colegi de-ai dumneavoastră, din care se fura cu duiumul.

Deci asta trebuie făcut: să reducem cheltuielile.

Dacă aţi fi făcut lucrul acesta era bine. Aţi spus asta, aţi spus şi că n-o să creşteţi taxele şi impozitele şi iată că le-aţi crescut.

Sper ca măcar anul viitor să vă ţineţi de promisiune! Amândouă! Şi să scădeţi cheltuielile, şi să reduceţi taxele! Sau măcar să nu le creşteţi, nu să minţiţi - cum aţi făcut anul trecut.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Eugen Bejinariu (din sală):

Peste 6.000 de oameni în consilii de administraţie!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai apăreţi, domnule Simion, aţi dezridicat degetul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

O singură întrebare am. Dacă să începem să strângem cureaua după ce se plăteşte miliardul pe vaccinuri sau înainte?! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion.

Drept la drept la replică, domnule Năsui, nu merge!

Vă rog, domnule Simion, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule preşedinte,

Prima oară pe procedură.

Explicaţi-mi şi mie, în calitate de ce a vorbit domnul Simonis acum?

Voci din PSD:

Explicarea votului!

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu, explicarea votului a făcut-o preşedintele Ciolacu!

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Drept la replică a avut domnul preşedinte Ciolacu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Simion, continuaţi!

Domnul George-Nicolae Simion:

Mă bucur, domnule preşedinte Ciolacu, că aflăm şi noi lucruri noi despre ce se întâmplă în timpul pandemiei, pentru că nu funcţionează Comisia specială cu privire la achiziţiile din timpul pandemiei. Un miliard datorii pentru vaccinuri!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu (din sală):

Aveţi dreptate! Aveţi dreptate!

Domnul George-Nicolae Simion:

Românii trebuie să afle aceste lucruri, măcar, aşa, din nişte scăpări şi din nişte replici.

Sper din tot sufletul să nu mai fiţi complici cu cei care au devalizat bugetul statului în timpul pandemiei şi veţi acţiona, pentru că vine în curând votul.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

10. Proiectul de Lege privind participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la Centrul de Excelenţă pentru Managementul Crizelor şi Răspuns la Dezastre; PL-x 326/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, aprobat. 272 de voturi.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2022 pentru modificarea unor acte normative; PL-x 225/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, aprobat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2022 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite de la nave; PL-x 99/2022.

Vot, vă rog.

269 de voturi pentru, o abţinere, aprobat.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2022 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România" finanţat de Fondul Global de Luptă împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, aprobat pentru perioada 1 octombrie 2018-31 martie 2023, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2020 pentru asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, a sumelor necesare acoperirii plăţii TVA aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate în cadrul Programului ROU-T-MOH "Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România "; PL-x 252/2022.

Vot, vă rog.

Cu 268 de voturi pentru, unul contra, aprobat.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 514/2022.

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, 26 contra, 50 de abţineri, aprobat.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 şi a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 604/2021.

Vot, vă rog.

Cu 286 de voturi pentru, unul contra, o abţinere, adoptat.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog, explicarea votului.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Vă mulţumesc.

În numele tuturor celor care au căutat să se descurce pe cont propriu în toţi aceşti ani ca să identifice unde le sunt documentele de muncă şi să-şi reconstituie vechimea, mulţumesc domnului Tanasă şi doamnei Oana Ţoiu pentru cuvintele frumoase.

Aşa cum mă cunoaşteţi, se pot face o groază de lucruri, dar concrete, nu poveşti, pentru oameni.

Ne împiedică orgoliile politice şi răutăţile acestea de a plăti poliţe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

16. Propunerea legislativă pentru completarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 670/2022.

Vot, vă rog.

265 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică; PL-x 684/2022.

Vot, vă rog.

Cu 261 de voturi pentru, 11 abţineri, adoptat.

18. Proiectul de Lege privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier; PL-x 749/2022.

Vot, vă rog.

Cu 266 de voturi pentru, unul contra, două abţineri, adoptat.

Domnule preşedinte Drulă, vă rog, explicarea votului.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege vine să îndeplinească un jalon pe care l-am pus în PNRR. E vorba de introducerea unei legislaţii prin care controlul contravenţiilor rutiere să se poată face în mod eficient şi eficace, cu mijloace automate.

În afară de asta, în PNRR mai sunt 1.000 de camere de măsurat viteza, fixe, 300 de radare mobile, 500 de alte sisteme de control automat.

Acum, dacă avem legislaţia, ea mai trebuie pusă şi în practică, şi aici e un termen cam larg în lege, după părerea mea, 24 de luni.

Sper să se mişte cât mai repede Ministerul Afacerilor Interne. Pe un proiect pe fonduri europene am văzut că mai degrabă erau preocupaţi să cumpere BMW-urile din acel proiect, un proiect care conţinea 4.000 de sisteme mobile, şi etilometre, şi alte echipamente pentru siguranţă rutieră.

Pe acest proiect este extrem de important pentru siguranţa rutieră din România ca aceste sisteme automate de generat procese-verbale, de procesat, de reducere a birocraţiei şi a portiţelor de scăpare să fie cât mai repede puse în practică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Benedek Zacharie, Grupul UDMR, vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul UDMR a votat această propunere legislativă. Dar ca să existe o eficienţă şi ca până în 2030 să putem reduce numărul accidentelor cu 50% ar fi cazul să fie monitorizate şi elementele de siguranţă şi administratorii drumurilor, pentru că vedem pe toate drumurile naţionale şi din păcate şi pe autostrăzi o grămadă de elemente de siguranţă lipsă, sau îndoite, sau ruginite.

Deci ar trebui dublat şi cu responsabilitatea administratorilor drumurilor.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ichim, deputat neafiliat, vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am votat pentru acest proiect de lege deoarece este jalon în PNRR şi nimic mai mult.

Modul simplist în care este acum prezentată siguranţa rutieră, monitorizarea traficului doar la nivel de CNAIR nu este suficient pentru a reduce numărul de accidente şi de morţi pe drumurile publice din România.

De aceea, revin şi spun: acest proiect şi această lege trebuie neapărat îmbunătăţită.

Şi cum dumneavoastră aţi spus, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu, putem face acest lucru în Parlamentul României, cu bună-credinţă şi pentru cetăţeni.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

19. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 362/2022.

Vot, vă rog.

Cu 262 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă; PL-x 286/2022.

Vot, vă rog.

Cu 267 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

(Doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc că aţi votat acest proiect de lege, cred că era şi timpul, pentru că practic îi ajutăm pe cei cu venituri reduse să aibă acces la justiţie.

Vă mulţumesc pentru asta.

Pe final de an e cazul să adoptăm şi astfel de proiecte de lege.

Şi, mai mult decât atât, am formulat un amendament la Legea bugetului de stat, prin care Ministerul Justiţiei să organizeze o campanie pentru accesibilizarea informaţiei pentru ca beneficiarii acestei legi pe care noi am votat-o astăzi să aibă informaţia şi să se adreseze instanţelor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru că am sărit-o pe doamna Ţoiu la precedentul punct, daţi-mi voie să-i dau cuvântul la explicarea votului.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Legea pe care tocmai am votat-o împreună şi de altfel aici este meritul tuturor partidelor, şi vreau să vă mulţumesc că dincolo de diferenţele pe care le avem între noi, deloc puţine şi deloc mici, când vine vorba de medicii de familie şi de susţinerea acestora avem, iată, un vot aproape unanim.

Iniţiativa legislativă prevede recunoaşterea vechimii în muncă a celor care au practicat meserii independente, în acest caz medicii de familie şi cabinetele medicilor stomatologi.

De ce este importantă această iniţiativă pentru recunoaşterea vechimii lor în muncă? Este să poată să aibă dreptul să participe la concursuri de angajare care cer o vechime minimă, pe care dumnealor nu o puteau dovedi până astăzi, în lipsa unei forme de angajare de tip contract de muncă, dar şi pentru o corectă salarizare a acestora şi încadrare pe grila de salarizare.

Speranţa noastră aici, dincolo de cele peste 12.000 de cabinete de medici de familie şi peste 16.000 de cabinete stomatologice care există în acest moment în România este că, odată ce este recunoscută vechimea şi vor avea dreptul la o salarizare corectă, o să putem să creştem mai uşor şi reţeaua de cabinete de medicină şcolară şi medicină stomatologică din şcoli.

Vă dau două informaţii foarte scurte, ca să aveţi un pic perspectiva amplorii fenomenului, din foaia de observaţie care citează Ministerul Sănătăţii, ce a dat cifre din 2019, pentru că acestea sunt cele disponibile.

În acest moment cabinete stomatologice şcolare în rural sunt doar patru, conform Ministerului Sănătăţii, pe datele din 2019, ultimele publicate, şi cabinete medicale în şcoli din rural doar 53.

Ca să vă daţi seama de diferenţă, cabinete medicale în şcoli, în urban, sunt 1.732.

Deci sperăm că odată ce pot să fie salarizaţi corect, pe baza vechimii lor, o să şi putem să atragem mai mulţi medici în cabinetele de medicină şcolară şi cabinetele stomatologice.

Vă mulţumesc mult pentru vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Au fost fix 45 de secunde.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 390/2017.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, unul contra, aprobat.

22. Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 219/2022.

Vot, vă rog.

Cu 191 de voturi pentru, 3 contra, 60 de abţineri, aprobată.

Domnul Ion Stelian, vă rog, explicarea votului.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Legea este una foarte importantă, din mai multe motive.

În primul rând că ea constituie un instrument important pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.

Pe de altă parte, ştiţi foarte bine că această lege reprezintă jalon PNRR şi o condiţie pentru a atrage aceşti bani. De aceea, aveam pretenţia ca legea să fie una bună, să fie una de transpunere întocmai a Directivei Europene, care ar fi trebuit transpusă încă din 17 decembrie 2021.

Nu s-a întâmplat lucrul acesta! Cu întârziere de aproape un an de zile a fost votată legea, după ce în iunie 2022 s-a votat o variantă catastrofală a legii.

Varianta aceasta este un pic mai bună decât aceea catastrofală votată în iunie 2022, dar prezintă deficienţe majore în privinţa încurajării avertizorilor anonimi în a formula acele sesizări şi acele informări către autorităţi şi către public.

De ce? Pentru că se impune o condiţie suplimentară ca aceste sesizări formulate de avertizorii anonimi să conţină indicii temeinice.

Deci este un nivel probatoriu aproape similar cu cel impus de lege pentru măsurile preventive, spre exemplu, din Codul de procedură penală. Exagerat, pentru că în felul acesta se vor descuraja toate aceste sesizări formulate de avertizorii anonimi.

Este păcat! Din acest motiv ne-am abţinut de la vot şi spunem foarte clar că se introduce o vulnerabilitate majoră în ce priveşte atragerea fondurilor din PNRR, pentru că acest proiect reprezenta o condiţie,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...un jalon în PNRR.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2021 privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii în anul 2022, precum şi pentru modificarea alin. (10) al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă; PL-x 54/2022.

Vot!

Cu 253 de voturi pentru, 5 contra, 3 abţineri, aprobat.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 31/2022.

Vot, vă rog.

Cu 182 de voturi pentru, 70 contra, 13 abţineri, adoptat.

25. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003; PL-x 395/2022.

Vot, vă rog.

Cu 252 de voturi pentru, 12 abţineri, adoptat.

Domnule Stângă, vă rog, explicarea votului.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Atât astăzi, în plen, cât şi în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, am votat în favoarea acestui proiect propus de colegii din Partidul Naţional Liberal, care vine să simplifice procedura pe care o urmează unităţile administrativ-teritoriale atunci când intervin în primă urgenţă. Mă refer la situaţiile meteo extreme care cauzează deteriorări ale infrastructurii rutiere sau a gospodăriilor, unităţile administrativ-teritoriale având posibilitatea să exploateze din resursele minerale pe care le au la dispoziţie pe raza unităţii administrativ-teritoriale, în cuantum de 2.000 de m³.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

S-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale; PL-x 476/2019; adoptată în procedură de drept comun;
2. Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023; PL-x 772/2022; adoptată în procedură de urgenţă;
3. Legea privind unele măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier; PL-x 749/2022; adoptată în procedură de urgenţă;
4. Legea privind protecţia avertizorilor în interes public; PL-x 219/2022; adoptată în procedură de urgenţă.

Două zile termen de sesizare pentru legile adoptate în procedură de urgenţă, 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de astăzi, 13 decembrie 2022.

Nu uitaţi de evenimentul de la ora 13.00, "Un an fără Ivan".

Vă invit cu mare drag!

Rog membrii Biroului permanent, la şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.57.