Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 15.08.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul senator Virgil Guran, vicepreşedinte al Senatului, asistat de doamna deputat Alexandra Presură, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Ion-Narcis Mircescu, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de doamna senator Alina-Ştefania Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Sorin Lavric, secretar al Senatului.

Domnul Virgil Guran:

Rog liderii de grup să vină puţin... la consultări.

Domnule Andronache, vă rog să veniţi şi dumneavoastră.

(Consultări.)

Stimaţi colegi,

Înainte să începem şedinţa de plen comun, o să-l... m-am consultat cu liderii de grup şi am stabilit să îi dăm cuvântul domnului deputat Nicu Fălcoi, să... (Probleme tehnice.)

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este o... (Probleme tehnice.)

Sper că acum mă aud. Da.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este o perioadă cu totul specială din an, un moment în care Timişoara, oraşul de unde vin şi pe care am onoarea să-l reprezint în Parlamentul României, tocmai şi-a comemorat victimele răpuse în acele prime zile ale Revoluţiei anticomuniste, în decembrie 1989.

Este o datorie de conştiinţă pentru orice român, pentru fiecare dintre noi în parte, să ne amintim cu recunoştinţă de acele zile cumplite în care miile de oameni care şi-au învins frica au ieşit pe străzi strigând: "Libertate!", "Jos comunismul!" şi "Vrem alegeri libere!".

Atunci Timişoara a devenit purtătorul de drapel şi vocea care, îndrăznind să strige, a dat curaj oamenilor. Ecoul strigătului de libertate al Timişoarei s-a auzit pretutindeni şi în câteva zile a cuprins toată ţara.

Am spus-o în fiecare an şi cred că avem datoria să o spunem de fiecare dată atunci când vorbim despre Revoluţia din Decembrie 1989, adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în acele zile va trebui să iasă la lumină, iar victimelor de atunci trebuie să li se facă oficial dreptate. Dosarul Revoluţiei trebuie soluţionat, pentru ca istoria să consemneze adevărul pe care îl datorăm generaţiilor copiilor şi nepoţilor noştri.

Fragila şi perfectibila noastră democraţie s-a născut atunci, în zilele lui decembrie 1989, datorită unor oameni pentru care nevoia de a fi demni şi de a striga cu voce tare ceea ce simt şi ceea ce gândesc a fost mai puternică decât frica de moarte, decât instinctul de conservare. Şi nu, nu sunt cuvinte mari, ceea ce avem acum, avem cu preţul jertfei de sânge a eroilor-martiri ai Revoluţiei. O revoluţie care, în spiritul ei, a fost exact aşa cum este scris în textul Proclamaţiei de la Timişoara - o revoluţie făcută de popor şi numai de el, fără amestecul activiştilor şi securiştilor, o revoluţie autentică, şi nu o lovitură de stat, categoric anticomunistă şi nu doar anticeauşistă.

În amintirea tuturor eroilor-martiri ai Timişoarei şi ai întregii ţări şi în semn de recunoştinţă şi omagiu pentru jertfa lor, vă cer să păstrăm acum un moment de reculegere.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Virgil Guran:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Vă rog să-mi daţi, tehnicul, prezenţa. (Vociferări.) E în regulă.

Şi vă anunţ că, din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 235.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Cu privire la proiectul ordinii de zi, vă anunţ că la Birourile permanente reunite a fost depusă scrisoarea doamnei Pocora Cristina-Ancuţa, prin care informează că renunţă la candidatura pentru funcţia de preşedinte al CNA.

Astfel, urmează să supunem votului proiectul ordinii de zi, din care vom elimina punctul 11, cel referitor la numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi? Nu sunt.

Supun votului ordinea de zi.

Vă rog să votaţi.

Pentru - 211, contra - 3, abţineri - una, nu votează - 3.

Proiectul ordinii de zi a fost aprobat.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură, doamna Mitrea.

Domnul Virgil Guran:

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului programul de lucru.

Vă rog să votaţi.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pe procedură vreau să intervin.

Domnul Virgil Guran:

Pentru - 240, contra - două, abţineri - două şi unul nu votează.

Programul de lucru a fost aprobat.

Pe procedură, vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Eu o să vă rog să ne daţi trei minute de consultări între liderii de grup.

Înţeleg că pentru putere este grabă mare să treacă o grămadă de proiecte, s-a mai făcut un Birou permanent, pe repede înainte, la Cameră, s-a încărcat foarte târziu lista cu ordinea de zi.

Vă rog să ne daţi trei minute pentru...

Domnul Virgil Guran:

Am înţeles.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...consultarea ordinii de zi.

Domnul Virgil Guran:

Liderii de grup, vă rog să veniţi la consultări.

(Consultări.)

În urma consultărilor, liderii de grup au de făcut propuneri.

Vă rog, cine prezintă?

Domnule Moşteanu, dumneavoastră?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

O să vă rog să retragem de pe ordinea de zi punctul 2.

Este o înlocuire la una din delegaţiile comune. O înlocuire a USR-ului.

Deci vă rog să...

În urma consultării cu liderii de grup, o să retragem acest punct de pe ordinea de zi.

Totodată, în urma consultării cu liderii de grup şi a adresei depuse în atenţia Birourilor permanente şi a plenului reunit, vă informăm că USR propune o schimbare la Delegaţia OSCE, şi anume pe poziţia de preşedinte va activa domnul deputat Ilie Dan Barna şi Radu Mihail... senatorul Radu Mihail va primi o poziţie de supleant, va activa ca supleant în această delegaţie.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Domnul Virgil Guran:

Da. Vă rog, domnul...

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc.

În locul proiectului retras de colegii de la USR, la punctul 2, va figura un proiect de hotărâre, tot... referitor la aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre. În sensul în care, în locul domnului Sas va fi propus, ca membru şi preşedinte pentru această Adunare Parlamentară, domnul Daniel Constantin, deputat al PNL.

Mulţumesc.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Mai sunt alte propuneri? Nu.

Le supunem votului. (Vociferări.)

Mai sunt?

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul PSD, prin demisia domnului Toader, renunţă la... care va ocupa o funcţie de supleant la OSCE, renunţă la această poziţie.

Şi mai am încă o precizare de făcut, la punctul 6 - ca să nu mai intervin tot pe procedură.

La punctul 6 de pe ordinea de zi avem Grupul de prietenie cu Emiratele Arabe Unite, unde, în urma discuţiilor avute cu liderii de grup, s-a hotărât ca funcţia de preşedinte să o ocupe Grupul parlamentar al PSD.

Şi, în calitate de vicelider, o să fac şi propunerea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Îl propunem pe domnul deputat Alfred Simonis, care este şi liderul Grupului PSD.

Vă mulţumesc.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Mai avem alte propuneri? Nu.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură.

Domnul Virgil Guran:

Ce anume? (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură. (Vociferări.)

Domnul Virgil Guran:

După vot.

Deci avem propunerea să retragem de pe ordinea de zi punctul 2.

Pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Bun. O să votăm modificările propuse când ajungem la punctul respectiv.

Doriţi pe procedură, domnule Simion? Sau cine?

(Doamna deputat Dumitrina Mitrea solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră, pe procedură, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să se consemneze faptul că mă voi retrage din Grupul de prietenie cu Republica Austria. De fapt, acest grup nici măcar nu a funcţionat. Trebuia, în perioada în care au fost dezbateri pentru Schengen, acest grup trebuia să funcţioneze foarte bine.

Ţinând cont că Austria nu a fost atât de prietenă cu noi şi ne-a dat un vot negativ, mă voi retrage din acest grup de prietenie şi vreau să se consemneze acest lucru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Virgil Guran:

Da, am luat act de ceea ce aţi spus.

Domnule Lavric, tot pe procedură?

Vă rog.

Domnul Sorin Lavric:

Nu fac decât să întăresc ceea ce a spus colega mea, doamna deputat Dumitrina Mitrea. Până astăzi am făcut parte din acest grup de prietenie, Austria-România. Începând de astăzi, noi doi nu vom mai face parte din acest grup, din motivul pe care îl ştiţi foarte bine, dreptul de veto prin care Austria ne-a împiedicat să intrăm în Schengen. (Aplauze.)

Domnul Virgil Guran:

Am înţeles.

Am luat act de hotărârea dumneavoastră.

Supun votului ordinea de zi, aşa cum a fost modificată, ordinea de zi în ansamblu.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 259, 16 contra, două abţineri, două "nu votez".

Ordinea de zi a fost aprobată cu modificările respective.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2021 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

Sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Vot, vă rog.

280 de voturi pentru, contra - 14, 0 abţineri, două "nu votez".

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2021 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Este scos, Virgil. (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

A fost înlocuit. (Vociferări.)

Domnul Virgil Guran:

A fost înlocuit. A fost înlocuit.

Nu supărăm USR-ul chiar astăzi, aşa, când... (Râsete. Vociferări.)

Sunt intervenţii de ordin general? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 276, contra - 15, 9 abţineri, 0 nu au votat.

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2021 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său, cu modificările respective, propuse de liderii de grup.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 281, contra - 14, 3 abţineri.

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 1/2008 privind constituirea Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

Sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterile pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său, cu propunerile care au fost făcute.

Să înceapă votul.

Voturi pentru - 289, 10 contra, o abţinere, unul "nu votez".

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 5, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 7/2021 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul.

Voturi pentru - 295, contra - 6, două abţineri.

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 6, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 25/2021 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său, inclusiv cu modificările propuse de liderii de grup.

Să înceapă votul.

Voturi pentru - 282, contra - 21, abţineri - 7.

La punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2021 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

Sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul.

Voturi pentru - 283, contra - 17, abţineri - 3, nu votează - 1.

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 8, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 12/2021 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Sunt intervenţii de ordin general? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său, şi cu propunerile care au fost făcute.

Să înceapă votul.

Voturi pentru - 305, contra - 8, o abţinere.

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 9, Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea constituirii Grupului de Luptă Aliat pe teritoriul României, sub conducerea Franţei.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă reamintesc că în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului de miercuri, 23 noiembrie 2022, au fost finalizate dezbaterile, urmând ca în şedinţa de astăzi să ne pronunţăm prin vot asupra proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Vă rog, vot.

Voturi pentru - 309, 5 contra, abţineri - 0, nu votează 2.

Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 10 al ordinii de zi avem numiri în funcţie, iar exprimarea votului se face în conformitate cu prevederile legale şi regulamentare, folosind procedura votului secret, cu buletine de vot.

Pentru celeritatea desfăşurării lucrărilor, vă propun să dezbatem aceste puncte, iar voturile aferente să se exprime în acelaşi timp.

Astfel, se va face un singur apel nominal şi veţi primi două buletine de vot.

Dacă sunteţi de acord cu propunerea?

Vă rog, vot.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Mircia Chelaru.)

Voturi pentru - 304, contra - 5, 3 abţineri.

A fost hotărâtă această modalitate de a vota.

Domnule Chelaru, doriţi explicarea votului, da?

Vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Intervin pentru explicarea votului pozitiv pe care l-am dat, privind constituirea Grupului de Luptă pe teritoriul României, sub comanda Franţei, ca naţiune-cadru.

Trei elemente sunt scoase în evidenţă.

În primul rând, faptul că Europa iese din acea indiferenţă aparentă pe care noi o suspectam ca fiind o lipsă de solidaritate. Iată că se demonstrează contrariul.

2. Implicarea activă a Franţei, în virtutea Parteneriatului Strategic, pe teritorialitatea strategică a României.

Mă bucură că undeva s-a subliniat, acolo, că această constituire de Grup de Luptă va duce şi la o amendare a relaţiilor, spunem noi, pe viitor îmbunătăţite, cu Belgia şi Ţările de Jos, ştiind ce mofturi de domnişoară bătrână face uneori Olanda.

Şi mulţumesc lui Dumnezeu că în acest Grup de Luptă nu se află Austria, că altfel cine ştie la ce ne mai aşteptam.

Din acest punct de vedere, creşterea capabilităţilor de ripostă, de reacţie... (Vociferări.)

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Austria nu e ţară NATO. E ţară neutră.

Domnul Mircia Chelaru:

Îmi permiteţi?

...creşterea capabilităţilor de luptă şi a puterii de descurajare prin prezenţă este foarte benefică pentru România.

Şi consider eu că, iată, în unanimitate, s-a dat un vot corect.

Şi ca să răspund cuiva care mă contra, din sală, în sensul pozitiv al cuvântului - chiar dacă Austria nu este în NATO, uneori face mai mult rău, aşa cum este ea, în stare neutră.

Dacă am asistat acum zeci de ani în urmă, în 1940, la primul Dictat de la Viena, în care ni s-a luat o parte din Ardeal, astăzi am asistat la al doilea "Dictat de la Viena", care a interzis românilor să circule în Europa.

De aceea o sancţionez sever...

Domnul Virgil Guran:

Vă rog să...

Domnul Mircia Chelaru:

..de la această tribună.

Domnul Virgil Guran:

...finalizaţi.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc şi eu.

Şi acum, după ce am votat cum vom proceda la punctul 10 şi 11, o să vă prezint punctul 10, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 18/2021 pentru alegerea membrilor şi a biroului Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Proiectul de hotărâre este afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar AUR propune numirea domnului Mircia Chelaru, în locul domnului deputat Georgel Badiu, în componenţa acestei comisii.

Conform prevederilor art. 99-100 din Regulamentul activităţilor comune, votul este secret şi se exercită prin buletine de vot.

Buletinul de vot va fi completat conform nominalizării.

De asemenea, vă reamintesc că după numirea noului membru al Comisiei SIE, acesta va depune jurământul în cadrul şedinţei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Am finalizat dezbaterea asupra acestui punct.

Aşa cum am precizat anterior, votul are loc după finalizarea dezbaterilor asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi.

La punctul 11, Numirea unor membri ai Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 23 şi 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Colegiul director al CNCD este organ colegial, compus din 11 membri, dintre care un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, numiţi, în şedinţă comună, de cele două Camere ale Parlamentului, după prezentarea avizului comun întocmit de comisiile permanente de specialitate.

Durata mandatului membrilor Colegiului director este de 5 ani, iar numirea acestora se face eşalonat, în funcţie de expirarea mandatelor.

În şedinţa de astăzi urmează să efectuăm numirea a doi membri în Colegiul director al CNCD pentru mandat de 5 ani, dintre care un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor de specialitate ale Parlamentului, pentru prezentarea avizului.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aviz comun privind numirea a doi membri ai Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

În şedinţa comună a Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, din data de 26 octombrie 2022, în vederea numirii a doi membri ai Colegiului director al CNCD, a fost prezentat Memorandumul Intern referitor la procedura privind depunerea candidaturilor pentru Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Anterior intrării în vigoare a acestei legi, Colegiul director era compus din 9 membri cu rang de secretar de stat. Potrivit Legii nr. 193/2022, actualmente în vigoare, Colegiul director este compus din 11 membri cu rang de secretar de stat, dintre care un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Având în vedere că, prin Hotărârea nr. 20/2020 şi Hotărârea nr. 21/2022, Parlamentul a numit 9 membri în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru ca acest organ colegial să fie complet, potrivit normelor legale în vigoare, adică să cuprindă 11 membri, se impune ca Parlamentul să mai numească încă 2 membri, dintre care un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au înaintat următoarele candidaturi:

- Dalu Ana Maria;
- Deaconescu Cynthia Carmen;
- Dumitrescu Maria Beatrice;
- Gheorghiu Luminiţa;
- Priboi Florin Bogdănel;
- Raiu Cătălin Valentin;
- Vârgă Mariana;

şi

- Suliman Secyl.

În data de 23 noiembrie 2022, doamna Deaconescu Cynthia Carmen şi-a retras candidatura.

Faţă de aceste considerente, membrii celor cinci comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să acorde aviz favorabil pentru candidaţii:

- Dalu Ana Maria;

- Dumitrescu Maria Beatrice;
- Gheorghiu Luminiţa;
- Priboi Florin Bogdănel;
- Raiu Cătălin Valentin;
- Vârgă Mariana;
şi
- Suliman Secyl.

Aveţi anexate documentele depuse pentru ocuparea celor două posturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii?

Vă rog, domnul...

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

La dezbateri generale am dorit să iau cuvântul.

Şi vă citesc ultima parte a avizului comun, care are şi semnătura mea, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse.

"Facem precizarea..." - citesc, aşadar, din aviz. "Facem precizarea că, potrivit art. 23 alin. (4) din O.G. nr. 137/2000, la numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice. Dintre membrii deja numiţi de Parlament, doi nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice.

Prin urmare, pentru a respecta rigorile legale precizate mai sus, la selectarea prin vot a doi candidaţi care să fie numiţi şi pe celelalte două posturi în Colegiul director, dintre care un reprezentant al Grupului minorităţilor naţionale, plenul reunit al Camerei şi Senatului urmează să aibă în vedere faptul că doar un candidat poate să nu fie licenţiat în ştiinţe juridice.

Anexat, alăturăm documentele necesare pentru ocuparea celor două posturi în Colegiul director al CNCD, depuse de către doamna Suliman Secyl şi domnul Raiu, din care reiese că aceştia nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice".

Ca atare, în măsura în care partidele de guvernământ doresc să susţină candidatura domnului Raiu Cătălin Valentin, aceasta va fi declarată neconstituţională la un control al Curţii Constituţionale, pentru că nu se va respecta Ordonanţa nr. 137/2000.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc şi eu.

Mai sunt intervenţii?

Domnul Lungoci? Nu.

Deci nu mai sunt intervenţii.

În conformitate cu prevederile art. 99-100 din Regulamentul activităţilor comune, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot.

Buletinul de vot va fi completat conform avizului prezentat.

Votul are loc după finalizarea dezbaterilor asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am finalizat dezbaterile.

Rog chestorii de la Senat să ia loc.

Aşa cum am hotărât, urmează exercitarea votului secret cu buletine de vot.

Avem în faţă...

Urnele, vă rog.

Avem în faţă două urne inscripţionate corespunzător.

Fiecare senator şi deputat va primi câte două buletine de vot.

Reamintesc semnificaţia votului în cazul votului secret cu buletine de vot, potrivit dispoziţiilor regulamentare:

- Senatorul şi deputatul votează pentru numire, lăsând neatinse numele şi prenumele persoanei propuse a fi numită şi votează contra numirii, tăind numele persoanei propuse;

- Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale căror nume nu au fost tăiate depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea.

Cu aceste precizări, urmează exprimarea votului.

Invit pe domnii chestori ai Senatului să ocupe locurile rezervate pentru înmânarea buletinelor de vot.

Secretarul Senatului.

Este aici domnul Mircescu, vă rog.

O voce din sală:

Dar nu avem buletine de vot.

Domnul Virgil Guran:

Buletinele de vot au sosit?

Gata, au sosit şi buletinele de vot.

Domnul Mircescu.

Dar rugămintea - repede, nu pierdem timpul, da?

Dacă se întâmplă ceva, vin să vă anunţe că a venit cineva sau... da?

Vă rog.

Domnul Ion-Narcis Mircescu:

Începem cu miniştrii.

Cadariu Constantin-Daniel
Ciucă Nicolae-Ionel
Cseke Attila-Zoltán
Firea Gabriela
Romaşcanu Lucian
Tánczos Barna
Tîlvăr Angel

(Vociferări.)

Domnul Virgil Guran:

Haideţi, haideţi, mai repede, mai repede.

Domnul Ion-Narcis Mircescu:

Achiţei Vasile-Cristian
Aelenei Evdochia
Anastase Roberta Alma
Anisie Monica-Cristina
Antal István-Loránt
Azamfirei Leonard
Badea Viorel-Riceard
Banu Claudia-Mihaela
Berea Cristinel-Gabriel
Bica Dănuţ
Bîca Iulian-Mihail
Boancă Rodica
Bob Virgil-Marius
Bodea Marius
Bodog Florian-Dorel
Bordei Cristian
Bourceanu Septimiu-Sebastian
Brătescu Liviu
Breahnă-Pravăţ Ionela-Cristina
Bumb Sorin-Ioan
Busuioc Andrei
Cazanciuc Robert-Marius
Cătană Gheorghe Adrian
Cernic Sebastian
Chirteş Ioan-Cristian
Cionoiu Nicuşor
Cioromelea Valentin-Rică
Cîmpeanu Sorin Mihai
Cîţu Florin-Vasile
Corlăţean Titus
Cosma Dorinel
Costea Adrian
Creţu Gabriela
Cristescu Ionel-Dănuţ
Cristina Ioan
Császár Károly Zsolt
Cuc Alexandru-Răzvan
Darău Ambrozie-Irineu
Dăneasă Mircea
Deneş Ioan
Dinică Silvia-Monica
Dîncu Vasile
Dogariu Eugen
Dragu Anca Dana
Dunca Marius-Alexandru
Fejér László-Ődőn
Fenechiu Cătălin-Daniel
Firu Stela
Florean Ovidiu-Iosif
Genoiu Mihail
Georgescu Laura
Ghica Cristian
Gorghiu Alina-Ştefania
Guran Virgil
Hangan Andrei
Hatos Adrian
Humelnicu Marius
Ioan Raluca-Gabriela prezentă
Iordache Ion
Iovanovici-Şoşoacă Diana absentă
Ivan Dan
Kovács Irina Elisabeta
László Attila
Lavric Sorin
Mateescu Sorin-Cristian
Matei Constantin-Bogdan
Matieş Călin-Gheorghe
Mazilu Liviu-Lucian
Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio
Mihail Radu-Mihai
Mircescu Ion-Narcis prezent
Mirea Siminica
Mîndruţă Gheorghiţă
Moagher Laura-Mihaela
Mocioalcă Ion
Moş Patricia Simina Arina
Muntean Lucica Dina
Mureşan Claudiu-Marinel
Mutu Gabriel
Nazare Alexandru
Neagu Ionuţ
Neagu Nicolae
Negoi Eugen-Remus
Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin
Novák Levente
Oprea Ştefan-Radu
Oprinoiu Aurel
Oros Nechita-Adrian
Pandea Ciprian
Pauliuc Nicoleta
Pălărie Ştefan
Petcu Toma-Florin
Pistru Eusebiu-Manea
Pîrvulescu Eugen prezent
Popa Maricel
Popescu Ion-Dragoş
Postică Andrei
Potecă Vasilică
Poteraş Cosmin-Marian
Prioteasa Ion
Pufu Vlad-Mircea
Puiu Ovidiu
Purcărin Bianca-Mihaela
Răducanu Sebastian
Resmeriţă Cornel-Cristian
Romaşcanu Lucian absent
Rotaru Ion prezent
Rujan Ion-Cristinel
Sbîrnea Liliana
Scarlat George
Spătaru Elena-Simona
Stan Ioan
Stănescu Paul
Stocheci Cristina-Mariana
Streinu Cercel Adrian
Stroe Felix
Târziu Claudiu-Richard
Toanchină Marius-Gheorghe
Trifan Raoul-Adrian
Trufin Lucian
Turos Lóránd
Ţapu Nazare Eugen
Vela Ion Marcel
Veştea Mihail
Vicol Costel
Vlad Sergiu Cosmin e absent
Vlaşin Sorin
Voiculescu Liviu-Dumitru prezent
Zamfir Daniel-Cătălin
Zob Alexandru-Robert

Mulţumesc.

Camera Deputaţilor.

Domnul Virgil Guran:

Chestorii de la Camera Deputaţilor, vă rog, să ia loc.

Secretarul Camerei Deputaţilor?

Senatorii s-au mişcat mai repede. Sunt mai tineri un pic, de-asta!

Domnule ministru, să trăiţi!

Ne daţi, ne măriţi ceva sau nu? La senatori vorbesc, nu...

Lipseşte un chestor de la Cameră şi secretarul.

Cine citeşte?

Domnul Badiu, nu?

Haideţi un pic mai repede!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Deci Camera Deputaţilor.

Sorin Mihai Grindeanu absent
Hunor Kelemen absent
Lucian Nicolae Bode absent
Marian-Cătălin Predoiu absent
Virgil-Daniel Popescu absent
Sebastian-Ioan Burduja absent
Marius-Constantin Budăi prezent
Alexandru Rafila absent
Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei absent
Adomnicăi Mirela Elena prezentă
Aelenei Dănuţ
Albişteanu Mihail prezent
Albotă Emil-Florin absent
Alda Adrian prezent
Alexandru Victoria-Violeta prezentă
Alexe Florin-Alexandru prezent
Amet Varol prezent
Andrei Alexandru-Ioan absent
Andronache Gabriel prezent
Andruşceac Antonio absent
Apjok Norbert prezent
Apostol Alin-Gabriel prezent
Ardelean Ben-Oni absent
Atanasiu Onuţ Valeriu prezent
Avrămescu Gabriel-Ioan prezent
Axinia Adrian-George prezent
Badea Iulian-Alexandru prezent
Badea Mihai-Alexandru prezent
Badiu Georgel prezent
Balabaşciuc Călin-Constantin absent
Balan Ioan absent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius prezent
Barbu Costel absent
Barbu Florin-Ionuţ absent
Barna Ilie Dan prezent
Băcanu Cristian-Tudor absent
Bălăşoiu Aurel prezent
Băltăreţu Viorel prezent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor prezent
Benedek Zacharie absent
Benga Tudor-Vlad prezent
Berescu Monica-Elena prezentă
Biró Rozália-Ibolya prezentă
Bîlcea Ovidiu-Sergiu absent
Bîrcă Constantin prezent
Blaga Daniel-Codruţ prezent
Bola Bogdan-Alexandru absent
Bota Călin-Ioan prezent
Botez Mihai-Cătălin absent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Bulai Iulian prezent
Bulai Oana-Gianina prezentă
Burciu Cristina prezentă
Buzoianu Diana-Anda prezentă
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică prezent
Cambera Oana-Alexandra prezentă
Cazan Laurenţiu-Nicolae prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Cătăuţă Ana-Maria absentă
Căuş Vasile-Aurel absent
Chelaru Mircia prezent
Chesnoiu Adrian-Ionuţ absent
Chichirău Cosette-Paula absentă
Chira Claudiu-Marin prezent
Chirilă Virgil Alin prezent
Ciofu Cătălina absentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciornei Radu Tudor

Nu-l văd!

Ciornei Radu? Dumneavoastră sunteţi? Păi, da, dar,...

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Am urlat de trei ori!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Păi, da, dar nu vă văd! Păi, cum să vă aud? Păi, da, în vacarmul ăsta cine să vă audă?!

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Dacă am urlat de trei ori?

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Păi, n-aţi urlat destul de bine!

Ciubuc Ciprian prezent
Cîtea Vasile prezent
Coarnă Dumitru prezent
Coleşa Ilie-Alin prezent
Constantin Daniel prezent
Cozma Adrian-Felician prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel absent
Cristea Andi-Lucian prezent
Cristescu Radu-Mihai prezent
Cristian Brian prezent
Crîstici Ognean prezent
Cruşoveanu Marian prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csoma Botond prezent
Cupşa Ioan absent
Damian Romulus-Marius absent
Dancă Ionel prezent
Dămureanu Ringo prezent
Dehelean Silviu absent
Dinu Cristina-Elena prezentă
Drancă Andrei-Iulian prezent
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Dumitescu Raluca Giorgiana prezentă
Dumitru Florian-Emil prezent
Dunava Costel Neculai
Enachi Raisa prezentă
Farago Petru prezent
Fădor Angelica prezentă
Făgărăşian Valentin-Ilie prezent
Fălcoi Nicu prezent
Fechet Mircea absent
Feodor Silviu absent
Fifor Mihai-Viorel prezent
Firczak Iulius Marian absent
Florea Daniel prezent
Florea Oana-Consuela prezentă
Floroiu Ionel absent
Flucuş Dumitru prezent
Focşa Dumitru-Viorel prezent
Folescu Cornel-Vasile prezent
Furtună Mirela prezentă
Gál Károly prezent
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilă Anamaria prezentă
Gavrilescu Graţiela Leocadia absentă
Georgescu Nicolae prezent
Gheba Daniel-Sorin prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghiu Bogdan absent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Ghiţă Daniel-Florin absent
Giugea Nicolae prezent
Giurgiu Adrian prezent
Gîdei Laurenţiu-Viorel prezent
Gliga Dumitriţa absentă
Goleac Nicoleta-Matilda prezentă
Grădinaru Radu-Vicenţiu prezent
Grecu Ion-Cătălin absent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Michael prezent
Hajdu Gabor prezent
Hangan Pollyanna-Hanellore prezentă
Havârneanu Filip prezent
Hărătău Elena absentă
Holban Georgeta-Carmen prezentă
Horga Maria-Gabriela absentă
Hurduzeu Florin-Silviu prezent
Huţu Alexandra prezentă
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iancu Marius-Ionel absent
Ibram Iusein prezent
Ichim Cristian-Paul prezent
Ignat Ion-Alin-Dan absent
Ilie Victor prezent
Ilişanu Claudiu-Augustin prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ion Stelian-Cristian absent
Ionescu George absent
Ivan Bogdan-Gruia absent
Ivănuţă Cristian-Daniel prezent
Kelemen Attila absent
Kiss János absent
Kocsis-Cristea Alexandru prezent
Kolcsár Anquetil-Károly prezent
Könczei Csaba prezent
Kulcsár-Terza József-György prezent
Ladányi László-Zsolt prezent
Lasca Mihai Ioan prezent
Lazăr Ion-Marian prezent
Lazăr Teodor prezent
Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent
Longher Ghervazen prezent
Lőrincz Ştefan-Iulian prezent
Lungoci Dumitru-Lucian prezent
Lungu Romeo-Daniel prezent
Lupu Andrei-Răzvan prezent
Macovei Silviu Nicu prezent
Magyar Loránd-Bálint prezent
Manea Cătălin-Zamfir prezent
Mang Ioan prezent
Manta Claudiu prezent
Marin Laurenţiu-Daniel prezent
Marşalic Jaro Norbert absent
Mărculescu Dumitru absent
Mărgărit Mitică-Marius prezent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Miftode Marius-Andrei prezent
Mihalcea Remus-Gabriel prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă
Miklós Zoltán prezent
Mina Marian prezent
Mircea Florin prezent
Miruţă Radu-Dinel absent
Mitrea Dumitrina prezentă
Miuţescu Gheorghe Adrian prezent
Moisin Radu-Marin prezent
Moldovan Sorin-Dan absent
Molnar Ervin prezent
Molnar Radu-Iulian absent
Morar Olivia-Diana prezentă
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Muncaciu Sorin-Titus prezent
Munteanu Remus prezent
Murariu Oana prezentă
Muraru Iulian-Alexandru prezent
Muşoiu Ştefan prezent
Nacov Gheorghe prezent
Nagy Szabolcs prezent
Nagy Vasile absent
Nassar Rodica prezentă
Năcuţă Sorin prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neaga Florian-Claudiu prezent
Neagu Denisa-Elena prezentă
Neaţă Eugen prezent
Nechita Aurel prezent
Niţă Nicu prezent
Orban Ludovic prezent
Ostaficiuc Marius-Eugen absent
Oteşanu Daniela prezentă
Özmen Oana-Marciana prezentă
Paladi George-Adrian prezent
Pambuccian Varujan absent
Panait Radu absent
Paraschiv Rodica prezentă
Pavelescu Nicolae prezent
Păunescu Silviu-Titus absent
Pecingină Gheorghe prezent
Petreţchi Nicolae-Miroslav absent
Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina prezentă
Piper-Savu Florin prezent
Pirtea Marilen-Gabriel prezent
Plăiaşu Gabriel prezent
Polak Tudor prezent
Poliţeanu Mihai-Laurenţiu prezent
Pop Darius absent
Pop Rareş Tudor prezent
Popa Alexandru prezent
Popa Radu Mihai absent
Popa Ştefan-Ovidiu prezent
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Pavel prezent
Popescu Vlad-Piedone absent
Popica Eduard-Andrei prezent
Predescu Ana-Loredana prezentă
Presură Alexandra prezentă
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Prunean Alin-Costel prezent
Puşcaşu Lucian-Florin prezent
Rasaliu Marian-Iulian prezent
Rizea Cristina Camelia prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu absent
Roman Nicolae prezent
Roşca Mircea prezent
Rujan Dumitru absent
Rusu Daniel-Gheorghe absent
Salan Viorel prezent
Sandu Viorica prezentă
Sas Lóránt-Zoltan absent
Sărmaş Ioan-Sabin prezent
Scripnic Lilian prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion George-Nicolae prezent
Simonis Alfred-Robert prezent
Solomon Adrian prezent
Stancu Ionel absent
Stancu Paul
Stativă Irinel Ioan absent
Stănescu Vetuţa absentă
Stângă George-Cătălin absent
Stoian Maria prezentă
Stoica Bogdan-Alin absent
Stoica Ciprian-Titi absent
Stoica Diana prezentă
Stoica Elena prezentă
Stoica Ştefan-Bucur absent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Sebastian-Ilie prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Szabó Ödön absent
Şandru Cosmin prezent
Şerban Ciprian-Constantin prezent
Şerban Gianina prezentă
Şimon Gheorghe prezent
Şişcu George prezent
Şlincu Dan-Constantin prezent
Şoldan Gheorghe prezent
Şoptică Costel prezent
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Ion prezent
Ştirbu Gigel-Sorinel absent
Tanasă Dan prezent
Tănase Antonel absent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă
Tătaru Nelu prezent
Teniţă Dragoş-Cătălin prezent
Teodoroiu Simona-Maya prezentă
Terente Eugen prezent
Thellmann Christine prezentă
Toader Bogdan-Andrei prezent
Tobă Francisc prezent
Toda Daniel-Liviu prezent
Todosiu Beniamin absent
Toma Ilie prezent
Toma Vasilică absent
Trăilă Cristina absentă
Trif Bogdan Gheorghe prezent
Tudorache Daniel prezent
Tuhuţ Radu-Marcel prezent
Tulbure Simina-Geanina-Daniela prezentă
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Tuţă George-Cristian prezent
Ţachianu Marian
Ţepeluş Laurenţiu-Cristinel prezent
Ţoiu Oana-Silvia prezentă
Ţuţuianu Marius-Horia prezent
Ungureanu Emanuel-Dumitru absent
Varga Glad-Aurel absent
Vecerdi Cristina-Agnes prezentă
Vexler Silviu prezent
Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina prezentă
Vîlceanu Dan absent
Volosatîi Boris absent
Vulpescu Ioan absent
Weber Mihai prezent
Wiener Adrian absent
Zakarias Zoltán absent
Zetea Gabriel-Valer prezent
Zisopol Dragoş Gabriel absent
Andrei Alexandru - prezent.
Botez Mihai-Cătălin - prezent.

Să mai citesc o dată? Nu cred că e cazul.

Nu a venit nimeni să reclame.

Asta e!

Să votăm şi noi.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, îi rog pe membrii Birourilor permanente să se reunească la sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru verificarea şi numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale cu privire la rezultatul voturilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 19 decembrie 2022, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 661/2022; adoptată în procedură de drept comun;

2. Legea privind instituirea anului 2023 ca "Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu"; PL-x 721/2022; adoptată în procedură de drept comun;

3. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 675/2022; adoptată în procedură de drept comun;

4. Legea pentru modificarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal; PL-x 739/2022; adoptată în procedură de drept comun;

5. Legea privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, a cerinţelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare şi a cerinţelor de raportare şi monitorizare a echipamentelor electrice şi electronice reutilizate; PL-x 397/2022; adoptată în procedură de drept comun;

6. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; PL-x 375/2022; adoptată în procedură de urgenţă;

7. Legea privind plata unei contribuţii financiare voluntare a României pentru susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC; PL-x 768/2022; adoptată în procedură de drept comun;

8. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore; PL-x 263/2022; adoptată în procedură de drept comun;

9. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 417/2021; adoptată în procedură de urgenţă;

10. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2022 privind prelungirea mandatelor unor membri ai Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei; PL-x 647/2022; adoptată în procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 19 decembrie 2022.

Vom relua lucrările în plen, după constatarea rezultatului voturilor de către membrii celor două Birouri permanente.

După o scurtă pauză

Domnul Virgil Guran:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Reluăm lucrările.

Invit la microfon pe domnul deputat Ganţ, pentru prezentarea proceselor-verbale referitoare la rezultatul voturilor.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

În ce ordine, domnule preşedinte? În ce ordine? Nu contează!

Domnul Virgil Guran:

Nu contează! În ce ordine aveţi dumneavoastră!

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Bine.

O voce din sală:

Prezenţa în sală?

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Nu-i nevoie de cvorum pentru asta!

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la alegerea unui membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerii de alegere a domnului deputat Chelaru Mircia, în calitatea de membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, au constatat următoarele:

- numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 466;

- numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 338;

- numărul total de voturi exprimate: 338;

- numărul de voturi anulate: 0;

- numărul total de voturi valabil exprimate: 338, din care:

- voturi pentru: 300;

- voturi contra: 38.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 466 de deputaţi şi senatori, au fost prezenţi 338, din care 300 au votat pentru numire, Birourile permanente au constatat că fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea domnului deputat Chelaru Mircia, în calitatea de membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Respectiv, proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unor membri ai Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate, prin vot secret, cu buletine, de către deputaţi şi senatori, asupra propunerilor de numire în funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, şi au constatat următoarele:

- numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 466;

- numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 338;

- numărul total de voturi exprimate: 338;

- numărul de voturi anulate: 24;

- numărul total de voturi valabil exprimate: 314.

După verificarea şi numărarea voturilor, au rezultat următoarele:

- Doamna Dalu Ana-Maria: - voturi pentru: 40; voturi contra: 274;

- Doamna Dumitrescu Beatrice Maria: - voturi pentru: 0; voturi contra: 314;

- Doamna Gheorghiu Luminiţa: - voturi pentru: 0; voturi contra: 314;

- Domnul Priboi Florin Bogdănel: - voturi pentru: 3; voturi contra: 311;

- Domnul Raiu Cătălin Valentin: - voturi pentru: 275; voturi contra: 39;

- Doamna Vârgă Mariana: - voturi pentru: 5; voturi contra: 309;

- Doamna Suliman Secyl, propunerea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale: - voturi pentru: 286; voturi contra: 28.

Având în vedere rezultatul votului, Birourile permanente au constatat că a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru desemnarea în funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru un mandat de 5 ani, după cum urmează:

- Domnul Raiu Cătălin Valentin şi doamna Suliman Secyl, pentru un mandat complet.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Parlamentul României a hotărât numirea pe funcţii, potrivit proceselor-verbale prezentate.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aşa cum am anunţat, urmează depunerea jurământului de către noul membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

În acest scop, invit la tribună pe domnul Mircia Chelaru, care, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, va rosti textul jurământului, pe care îl va semna şi depune la preşedintele de şedinţă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Jurământ

Eu, Chelaru Mircia, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe,

Jur să apăr interesele României şi să respect Constituţia şi legile ţării,

Jur că, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia, voi păstra secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor considerate ca atare de lege, de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor,

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului de Informaţii Externe sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Drept pentru care, semnez.

Astăzi, 19 decembrie 2022.

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Virgil Guran:

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a întrerupt la ora 17.09.

Şedinţa s-a reluat la ora 18.09.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de doamna senator Alina-Ştefania Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Sorin Lavric, secretar al Senatului.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor,

Liderii de grup, vă rog să vă invitaţi colegii.

Doamnă preşedinte a Parlamentului European,

Doamnă preşedinte a Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Doamnelor şi domnilor europarlamentari,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi membri ai Corpului diplomatic,

Onoraţi invitaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, consacrată mesajului preşedintelui Parlamentului European, doamna Roberta Metsola.

Doamnelor şi domnilor,

Vă invit să ascultăm Imnul Uniunii Europene şi Imnul naţional al României.

(Se intonează Imnul Uniunii Europene.)

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Îmi face o deosebită plăcere să prezint în faţa plenului reunit al Parlamentului României distinsul nostru oaspete de astăzi, pe doamna Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European.

Vă invit să ascultăm discursul preşedintelui Parlamentului European, doamna Roberta Metsola.

Doamnă preşedinte, aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Doamna Roberta Metsola (preşedintele Parlamentului European):

Doamnă preşedinte a Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Dragi prieteni,

Sunt astăzi aici, în România, în acest moment profund simbolic, cu un singur mesaj, un singur apel: Nu renunţaţi la Europa! Nu renunţaţi la noi! (Aplauze.)

Acum, când lucrurile nu sunt neapărat la fel de clare cum erau acum două săptămâni, când strălucirea retoricii a fost umbrită de evenimente, când scandalurile de corupţie a câtorva ocupă prima pagină a ziarelor şi ecranele televizoarelor, în detrimentul muncii intense, de lungă durată, depuse de mulţi, când promisiuni făcute cu mult timp în urmă par a fi ignorate de dragul unor considerente înguste, mărunte, de ordin naţional, când cei pentru care Parlamentul European este, prin însăşi existenţa lui, o ameninţare, vor invoca oricare din aceste chestiuni pentru a împinge tot mai mulţi oameni spre confortul marginilor şi extremelor.

Acesta este momentul în care suntem chemaţi să conducem. Acum e vremea să ne ridicăm şi să ne arătăm uniţi. Când e greu. Când ar fi mai uşor să stăm şi să tăcem.

Şi aceasta a fost o săptămână grea pentru Europa din mai multe puncte de vedere. Ne-am străduit, am lucrat fără preget, eram atât de aproape, dar o decizie finală mai înainte de sfârşitul anului, care să asigure aderarea deplină a României la spaţiul Schengen, n-a fost să fie luată săptămâna aceasta.

Le-am spus liderilor că acesta a fost cel mai dezamăgitor curs pe care îl puteau adopta. Cred că decizia amânării a fost greşită.

Vreau să spun limpede: România este pregătită să adere la spaţiul Schengen. România este pregătită, dumneavoastră sunteţi pregătiţi de mai bine de un deceniu.

Şi vreau să spun încă şi mai clar: România va adera la Schengen şi o va face în curând, căci este dreptul vostru, căci este dreptul Europei.

Vremea când erau două Europe a trecut şi sunt convinsă că toată lumea va înţelege asta în curând.

Vreau, de asemenea, să mă mai refer la ceva ce am auzit recent. Acesta nu este vreun fel de cadou făcut României. Această aderare este în avantajul tuturor celorlalte state membre, la fel de mult ca şi al României. Este vorba despre securitatea noastră colectivă, despre egalitatea dintre europeni, despre capacitatea noastră de a face faţă, împreună, ameninţărilor comune. Este o piesă lipsă a puzzle-ului care reprezintă construcţia Europei. Şi înţeleg că este datoria şi responsabilitatea noastră de a pune curând această "piesă" la locul ei.

Îmi face plăcere să-l citez, pe acest subiect, pe preşedintele dumneavoastră, Klaus Iohannis. L-am citat şi săptămâna trecută.

A avut dreptate când a spus că graniţele fizice dintre naţiuni sunt mai uşor de desfiinţat decât zidurile pe care îi facem pe oameni să le construiască în mintea lor. Şi aceasta este provocarea aflată acum în faţa noastră.

Zidurile pe care Europa le-a ridicat şi trebuie acum înlăturate sunt atât între oameni, cât şi între naţiuni. Suntem cu toţii diferiţi, dar toţi merităm aceeaşi şansă - acesta este etosul Europei de astăzi. Pentru asta au fost revoluţiile Europei.

Aceasta este moştenirea ce ne-a fost lăsată în calitate de fii ai revoluţiei şi asta este ceea ce apărăm.

Şi nicăieri nu este mai limpede decât aici, în România, într-o zi de decembrie, aici, unde acum 33 de ani, o generaţie s-a ridicat să ceară libertate, egalitate şi drepturi, strigând: "Noi suntem poporul!". Lumea nu mai putea fi ţinută în lanţuri.

Vreau să spun ce onoare şi ce responsabilitate este pentru mine, care priveam în copilărie acele evenimente la televizor, să mă aflu acum, aici, cu dumneavoastră, prezentă în această Casă a democraţiei, la această importantă aniversare, reprezentând Parlamentul European.

România a trecut printr-o revoluţie pentru a-şi ocupa locul cuvenit la masa europeană, pentru a ajuta un continent să-şi modeleze forma şi pentru a ajuta la conducerea lui.

Acum, Europa priveşte către România din atâtea motive, aşa cum am privit spre Ucraina atunci când voi v-aţi deschis inimile şi căminele către atâţia care fugeau din calea războiului.

Nu vom uita niciodată imaginile cu români care alergau spre zonele de graniţă ca să ajute. Duceau jucării, pături, ursuleţi de pluş, alimente. Voi n-aţi aşteptat ca cineva să vă spună ce să faceţi. Pur şi simplu aţi făcut-o şi le-aţi dat speranţă celor refugiaţi, ce lăsaseră totul în urmă.

Solidaritatea României cu Ucraina a fost o adevărată demonstraţie a valorilor europene. România a arătat-o, găzduind peste 86.000 de refugiaţi din Ucraina şi facilitând tranzitul cerealelor ucrainene către ţări terţe.

Inima acestei ţări minunate se vede mereu şi mereu în toate.

Fie că e vorba de răspunsul dumneavoastră la invazia ilegală şi brutală a Rusiei, fie că este vorba despre trimiterea de medici naţiunilor de pe continentul european în timpul pandemiei, trimiterea de pompieri în alte ţări, care au ajutat la combaterea incendiilor de păduri, fie că e vorba de enorma responsabilitate pe care o îndepliniţi sprijinind în linişte democraţia din Moldova, România înţelege că toate acestea sunt provocările noastre comune la care nu putem răspunde decât împreună. Şi tot împreună trebuie să înţelegem că oamenii din toată Europa sunt azi îngrijoraţi. Îngrijoraţi de preţurile crescânde la energie, de inflaţie, de plata facturilor, de salariile ce trebuie să le ajungă până la sfârşitul lunii. Acestea sunt problemele reale cu care se confruntă familiile şi firmele din întreaga Europă.

Atunci când privesc spre Europa, europenii au nevoie să vadă o adevărată conducere europeană, decizii adevărate, acţiuni reale. Trebuie să le dovedim cetăţenilor noştri că Europa noastră merită apărată. Trebuie să le dovedim cetăţenilor că Uniunea Europeană este cel mai bun răspuns, că felul nostru de a fi funcţionează. Şi de aceea este esenţial să continuăm, să ne diversificăm şi să ne reînnoim eforturile pentru tranziţia energetică.

Dacă putem readuce sub control preţurile energiei, şi sunt sigură că putem face asta, putem face faţă problemei centrale care alimentează inflaţia, înainte ca să ajungă contagiunea în alte sectoare şi înainte ca un "tsunami" de catastrofe să înghită activele oamenilor şi să lovească sectorul bancar, financiar şi imobiliar.

Putem proteja competitivitatea Europei, putem salva locurile de muncă, putem crea altele mai bune şi putem oferi oamenilor şansa de a-şi regăsi entuziasmul şi speranţa care i-au determinat pe primii visători să pună temelia Europei, atunci, la început. Pentru asta trebuie să facem în aşa fel încât economiile noastre să continue să crească. Acesta este singurul mod de a achita datoriile acumulate în timpul pandemiei şi de a găsi resursele de care avem nevoie pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm astăzi.

Şi, dragi prieteni, permiteţi-mi să spun că asta nu poate avea loc în detrimentul protejării valorilor noastre şi a statului de drept.

Am început acest discurs spunând că a fost o săptămână grea. A fost una dintre cele mai lungi, pentru mine şi pentru Parlamentul European. Am avut de-a face cu scandaluri de corupţie care poate ar fi părut mai la locul lor pe Netflix.

Baza a tot ceea ce credeam că ştim s-a zdruncinat. Privim la oameni care, sigur, trebuie să fie prezumaţi nevinovaţi şi care se presupune că ar fi acceptat genţi cu bani de la unii legaţi de ţări terţe autocratice. Am răspuns rapid. Am asigurat asistenţă deplină autorităţilor judiciare de aplicare a legii, pentru a asigura că dreptatea se va face şi justiţia îşi poate urma cursul.

Am mai spus-o şi o voi repeta: Nu va exista niciun fel de impunitate! Niciuna! Nimic nu se va acoperi şi nimeni nu va fi deasupra legii!

Voi face nişte reforme radicale privind deschiderea, transparenţa şi standardele în viaţa publică, care vor zdruncina instituţia şi vor reconstrui încrederea.

Dar ceea ce este important pentru mine, este un mesaj că cei care comit asemenea acte trebuie să înţeleagă că vor fi prinşi şi aduşi în faţa justiţiei.

Aceasta este baza statului de drept!

Toată săptămâna trecută m-am gândit adesea la lecţiile pe care le-am învăţat de la acei români care s-au ridicat atunci, în timpul Revoluţiei de acum 33 de ani. Au dorit din partea Europei ceea ce acum aşteaptă din partea Europei şi asta este ceea ce mă motivează.

Capacităţile Uniunii Europene sunt imense.

În special, Alina şi Marcel, ceea ce faceţi voi îmi dă încredere în democraţia parlamentară din România.

Tot mai mulţi oameni vor căpăta încredere în Uniunea Europeană. Este încă greu pentru femei pe piaţa muncii. Mai sunt provocări. Putem şi trebuie să facem să fie mai uşor pentru ele.

În special, Alina şi Marcel, ceea ce faceţi voi, cum spuneam, îmi dă mare încredere în democraţia parlamentară de aici.

Împreună vom ieşi mai puternici din crizele cu care ne confruntăm azi.

Vom reuşi, vom izbândi!

Un grup de tineri, recent, m-a întrebat ce fel de Europă aş dori să văd.

Răspunsul meu a fost: una a speranţei. Speranţă prin acţiune. Speranţă că dacă Europa trebuie să fie mai sigură, mai puternică şi mai rezilientă, atunci nu trebuie să ne dăm la o parte din faţa unor discuţii şi decizii dificile. În privinţa securităţii asta înseamnă să facem paşi pentru a construi o Uniune a securităţii şi apărării reale.

Privind energia, înseamnă să investim în surse alternative.

În domeniul climatic, înseamnă să investim în tranziţia verde.

În domeniul economiei, înseamnă să asigurăm flexibilitate, fără să "legăm" mâinile generaţiilor viitoare.

Iar în privinţa păcii şi democraţiei, asta înseamnă să rămânem neabătuţi, hotărâţi în apărarea valorilor noastre.

Europa noastră trebuie să rămână un loc unde să poţi fi acolo unde doreşti să fii, în care potenţialul tău să nu fie afectat de statut, de rasă, de gen, de religie, de orientare sau dizabilităţi, acolo unde nu există o Europă veche şi una nouă, nu este o Europă mică şi una mare, o Europă în care nimeni nu este mai presus de lege, o Europă care nu lasă pe nimeni în urmă, o Europă a speranţei.

Aceasta este Europa pe care trebuie să o construim, este Europa pentru care toţi trebuie să luptăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Invit la tribună pe doamna Alina-Ştefania Gorghiu, preşedintele Senatului.

Doamnă preşedinte...

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

(Coboară la tribună.)

Stimată doamnă preşedinte a Parlamentului European,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Prezenţa ta, Roberta, astăzi, în Parlamentul României, este un semnal că, în aceste vremuri complicate, solidaritatea, unitatea şi coeziunea proiectului european continuă să fie foarte importante.

În faţa crizelor multiple care au pus la încercare nu doar calitatea vieţii, dar şi securitatea noastră colectivă, Europa a ştiut să se unească. Întreaga clasă politică europeană, inclusiv cea românească, a înţeles să aibă un răspuns solidar.

Cu toţii înţelegem că prioritatea zero, acum, este ca unitatea europeană să funcţioneze. Însă România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să fie respectată de toţi!

Dragi români,

Revoluţia din 1989, despre care vorbim în aceste zile poate mai mult ca în alte zile ale anului, a răsturnat dramatic regimul totalitar comunist şi a îndreptat ţara, încă din primul moment, în direcţia integrării europene şi euroatlantice.

Am ştiut la momentul acela şi am putut să ne mobilizăm în momentele de criză cu care se confruntă tot spaţiul european, am fost prompţi de fiecare dată când a fost nevoie şi ni s-a cerut ajutorul şi am demonstrat unitate şi seriozitate. Am fost responsabili, am fost proactivi în apărarea drepturilor şi bunăstării cetăţenilor noştri, dar n- am uitat că omenia şi solidaritatea nu se termină nici la graniţele României, nici la graniţele Uniunii Europene.

Pentru tot ceea ce a realizat poporul nostru în aceste trei decenii, respectul pentru România în Europa trebuie să devină o realitate; şi nu doar la nivel declarativ!

România este un partener de încredere pe care toate statele europene se pot baza. De aceea, dragi români, rezultatul votului din 8 decembrie din Consiliul JAI este unul complet injust.

Poziţia Austriei a fost total inadmisibilă, pentru că a ignorat nu doar realităţile României şi realizările ţării noastre, ci şi poziţiile clare ale celorlalte state membre ale UE.

Un dialog constructiv de acum înainte este cheia obligatorie a depăşirii acestui impas. Şi o spun răspicat tuturor: România are în continuare acest obiectiv strategic naţional pe care îl va realiza cu siguranţă - intrarea în spaţiul Schengen! Şi suntem mai determinaţi ca oricând să rezolvăm şi acest capitol, aşa cum spune preşedinta Parlamentului European, cât mai curând posibil.

Doamnelor şi domnilor,

Să ştiţi că, dintre cetăţenii Uniunii Europene, românii sunt printre cei cu cea mai mare încredere în proiectul european. Suntem pe locul 3 în topul atitudinilor pozitive faţă de Uniunea Europeană. Şi vă rog să le spuneţi şi celor care încă nu sunt lămuriţi că ar fi păcat să lovească în cel mai puternic atribut pe care îl are poporul român în faţa Europei!

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă, pentru susţinerea acestui obiectiv şi pentru faptul că aţi fost, sunteţi şi am convingerea că veţi fi un prieten deschis al ţării noastre.

Mulţumesc şi partenerilor europeni - toţi cei care au susţinut România în Schengen, şi care ştiu realitatea obiectivă: România aduce plusvaloare securităţii regiunii şi Uniunii Europene, în ansamblul său.

Vom continua să întărim securitatea euroatlantică la Marea Neagră.

După ce am crescut bugetul pentru apărare la 2,5%, vom continua să protejăm frontierele Europei. Şi avem ca obiectiv întărirea, în continuare, a Uniunii Europene.

Chiar dacă - şi subliniez acest lucru - chiar dacă nu suntem încă în spaţiul Schengen, noi, România, deja apărăm Uniunea Europeană, flancul estic al NATO, şi nu doar atât.

Extinderea Uniunii Europene nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată o slăbiciune. De aceea, stimaţi colegi, vom continua să sprijinim Republica Moldova şi Ucraina pe parcursul lor european.

România a muncit foarte mult în ultimul an. Am reuşit eliminarea MCV, creşterea economică de 5,8%, creşterea absorbţiei fondurilor europene la 77% şi cel mai mare buget de investiţii din ultimii 32 de ani.

Am demarat procedurile de aderare la OCDE. Am dovedit că suntem o ţară sigură pentru investitori şi pentru antreprenori, dar şi o ţară cu graniţe foarte sigure.

Când în jurul nostru se va ridica vocea stridentă a populismului, a izolaţionismului şi a negării evidenţelor, vom alege mereu calea argumentelor şi a faptelor, şi nu pe cea a şantajului. Pentru că ştim că noi, România şi Europa, avem încă mult de lucru.

Toate eforturile ţării noastre arată că suntem preocupaţi ca românii să nu sufere. Dar suntem conştienţi de problemele pe care le au zi de zi. Şi noi, la fel ca ceilalţi cetăţeni europeni, ne facem griji pentru preţul la energie, pentru inflaţie, pentru facturi, pentru faptul că nu ajung unor familii banii de la o lună la alta.

Şi pentru că, Roberta, aţi vorbit despre tineri şi speranţă în intervenţia de mai devreme, vă spun că şi noi, în România, suntem foarte atenţi la acest subiect.

Unitatea europeană nu poate fi realizată fără tineri şi femei.

În timpul preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, România a fost prima ţară care şi-a asumat un obiectiv din Strategia Uniunii pentru Tineret, şi anume condiţii de muncă de cea mai bună calitate.

Îmi doresc să continuăm la fel şi cred că avem nevoie de o participare activă a cât mai multor tineri la deciziile statului. Avem nevoie de o evaluare amplă, atât în România, cât şi la nivel european, astfel încât să fie implicaţi real tinerii în viaţa publică.

Eu sunt unul din mulţii susţinători ai scăderii vârstei de vot la 16 ani, pentru că eu cred că aşa vom avea o Românie şi o Europă pe mâini bune şi cât mai repede.

O Europă unită şi eficientă înseamnă însă şi egalitate de şanse între bărbaţi şi femei. Parlamentul European a adoptat, după zece ani de polemici, de discuţii, de dezbateri, o directivă pentru introducerea cotelor în companii.

Îmi exprim speranţa că România va transpune această directivă în cel mai scurt timp, iar acest lucru vă asigur că va veni firesc, după ce Parlamentul României va adopta cotele de reprezentare echitabilă a femeilor şi bărbaţilor în politica românească.

Doamnelor şi domnilor,

Democraţia europeană înseamnă dialog transparent în fiecare zi.

Convingerea mea este că trebuie să rămânem uniţi şi de astăzi înainte în jurul acestor doi piloni: stabilitate internă şi solidaritate europeană.

Doar aşa putem rămâne puternici, iar puternici fiind ne putem apăra principiile, valorile, libertăţile în jurul cărora am construit proiectul european.

Şi pentru că suntem la final de an, o să vă rog să-mi permiteţi ca, la finalul intervenţiei, în numele Parlamentului României, să mulţumesc tuturor românilor pentru că, împreună şi doar împreună, am reuşit să depăşim şi acest an plin de încercări!

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să-l invit la tribună pe domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

(Coboară la tribună.)

Stimată doamnă preşedinte al Parlamentului European,

Stimată doamnă preşedinte al Senatului,

Stimate domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor europarlamentari,

Excelenţele Voastre,

Doamnelor şi domnilor ambasadori,

Dragi colegi,

Îi mulţumesc doamnei Roberta Metsola pentru mesajul puternic de solidaritate şi unitate transmis poporului român în plenul Parlamentului României. (Aplauze.)

Suntem la finalul unui an care va marca cu siguranţă istoria Europei moderne. În luna februarie, Rusia a invadat Ucraina şi a generat cea mai mare criză de securitate a generaţiei noastre. Ameninţarea valorilor şi a propriului mod de viaţă erau lucruri care până atunci nu puteau fi luate în calcul. Dincolo de planul individual, a trebuit, ca stat, să ne confruntăm cu numeroase provocări logistice şi economice, iar acum, pe măsură ce iarna se adânceşte, ne preocupă costurile ridicate ale facturilor la energie pentru cetăţenii, industria şi companiile noastre.

Cu toate acestea, anul 2022 este un an al speranţei şi al umanităţii. Este anul în care cetăţenii europeni s-au remarcat prin solidaritate extraordinară cu ucrainenii, majoritatea mame cu copii, care au fugit din calea războiului.

Este, de asemenea, anul în care state precum Republica Moldova, Ucraina şi Georgia s-au apropiat mai mult ca niciodată de marea familie europeană.

Pentru România, 2022 este anul în care a fost ridicat Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Toate obiectivele au fost îndeplinite în mod corespunzător, iar raportul din noiembrie al Comisiei Europene arată fără niciun dubiu că statul de drept reprezintă garanţiile de siguranţă necesare în România.

După 15 ani, ridicarea MCV este o realizare remarcabilă, pentru care vreau să-i felicit pe toţi cei implicaţi şi să le mulţumesc pentru efortul pe care l-au făcut.

În mod special, aş dori să vă felicit pe dumneavoastră, parlamentarii din Parlamentul României, şi pe domnul ministru al justiţiei.

Stimată doamnă preşedinte Metsola,

Sunteţi unul dintre oamenii care ştiţi cel mai bine ce înseamnă să lupţi pentru dreptate. Aţi fost una dintre vocile puternice care s-au ridicat împotriva injustiţiei atunci când una dintre conaţionalele dumneavoastră a fost ucisă cu sânge rece. Într-un gest profund simbolic, aţi refuzat categoric să daţi mâna cu nedreptatea, cu corupţia şi cu minciuna. Aţi luptat cu un sistem putred, pentru că aţi crezut că este o cauză corectă. În definitiv, aţi luptat pentru adevăr şi pentru dreptate şi asta v-a dat forţa pentru a lupta până la capăt.

De aceea, doamnă preşedinte, cred că înţelegeţi foarte bine lupta poporului român pentru dreptate. Iar astăzi dreptatea pentru noi înseamnă aderarea la spaţiul Schengen, alături de fraţii şi surorile noastre din Europa.

Şi sunt recunoscător că această luptă nu o purtăm singuri. Avem alături de noi Parlamentul European, Comisia Europeană şi marea majoritate a statelor şi guvernelor europene. Avem alături de noi parteneri puternici, care au dat un mesaj ferm de susţinere pentru România şi pentru locul său în Europa.

Din păcate, Guvernul de dreapta austriac a ales arbitrar şi nejustificat să ignore munca şi speranţele a milioane de români.

Sunt convins că înainte să ridice ziduri inutile în acea parte a Europei, cancelarul austriac ar trebui să-şi dărâme propriile ziduri de cinism şi sfidare cu care s-a înconjurat în această perioadă. A închis iraţional uşi în faţa prietenilor loiali, când singura uşă pe care trebuia să o închidă era în faţa opresiunii, a tiraniei şi a morţii care se abat asupra Europei dinspre Kremlin.

Spre deosebire de alţii care încă şovăie, România a ieşit definitiv, încă de acum 33 de ani, din spatele Cortinei de Fier. Ne-am vindecat rănile anilor grei ai represiunii comuniste şi ne-am ridicat ca o naţiune mândră şi puternică. Împreună, stat şi societate, am făcut tot ceea ce trebuia pentru a fi pregătiţi să ne luăm locul binemeritat la masa liderilor europeni.

De aceea, cererea noastră de a fi membri ai spaţiului Schengen este perfect legitimă. Şi nu mă bazez când spun asta pe drumul luminos care ne aşteaptă în faţa noastră, ci mă bazez pe drumul lung pe care l-am parcurs deja în spate. Aderarea la NATO şi Uniunea Europeană au fost etape esenţiale care au transformat profund statul şi societatea, astfel încât astăzi putem să ne definim pe deplin ca o naţiune liberă, democratică şi occidentală. De aceea trebuie să fim în spaţiul Schengen. Toată lumea ştie că îndeplinim condiţiile tehnice încă din 2011.

Acesta a fost un act politic ratat care nu trebuie să se mai repete niciodată. Trebuie să ne luăm acest angajament în faţa cetăţenilor noştri, în faţa celor care stau cu zilele în vămi, în cozi kilometrice, în faţa tuturor celor care au de pierdut prin faptul că România nu este încă în Schengen. Avem obligaţia să ducem această luptă până la capăt.

Doamnelor şi domnilor,

Nu avem voie să ne pierdem încrederea. Am obţinut deja respectul partenerilor noştri europeni, prin modul în care ne-am făcut datoria în prima linie a apărării securităţii şi unităţii europene. Acest eşec de etapă nu poate fi definitoriu. Acest eşec trebuie însă să-i înveţe pe cei care vor fi responsabili cum să câştige data viitoare.

Şi cred că dumneavoastră, doamnă preşedinte Metsola, sunteţi o sursă incredibilă de inspiraţie pentru noi. Aţi fost aleasă membru în Parlamentul European în 2013, după două încercări nereuşite. Două. Dar nu aţi renunţat niciodată, pentru că un luptător nu poate renunţa niciodată la visul său. Iar astăzi demonstraţi din plin că încă se mai poate face politică prin consens, că puteţi uni, pentru binele public comun, zone politice atât de diferite. Această poveste de succes trebuie să ne dea curaj să mergem mai departe.

Noi am ales să fim parteneri corecţi, aşa cum a făcut întreaga Europă, încă din luna februarie, dar iată că un vot a aruncat în aer tot acest echilibru, atât de greu câştigat şi atât de preţios, al unităţii europene.

Vom continua însă să ne facem datoria ca şi până acum, ca garanţi ai securităţii graniţelor europene.

Vom continua să primim populaţia care fuge din calea războiului.

Vom continua să oferim soluţii pentru criza alimentară care ameninţă nu doar Europa, ci şi ţările din Africa.

Vom continua să sprijinim Republica Moldova, într-un moment în care are atât de multe crize.

Pe scurt, România va continua să fie parte a soluţiei europene.

Dar în acelaşi timp, alături de partenerii noştri, vom fi şi mai determinaţi să întoarcem rezultatul acestui vot nedrept. Argumentele sunt de partea noastră. Dreptatea este de partea noastră. Europa este de partea noastră. Şi cred că în construirea acestui nou plan trebuie să pornim de la prietenii pe care îi avem - Parlamentul European, Comisia Europeană şi guvernele europene.

Sunt convins că vom avea în dumneavoastră un partener de încredere. Cunoaşteţi foarte bine regiunea noastră. Dumneavoastră, personal, aţi fost în acest an în Republica Moldova şi Ucraina şi acum sunteţi în România.

Astăzi, în Parlamentul României, am dat împreună un mesaj puternic de unitate şi solidaritate europeană. România îşi doreşte pe deplin să pună umărul la consolidarea proiectului european.

Şi sunt convins că şi Uniunea Europeană înţelege că doar atunci când România va fi în Schengen, Europa va fi unită pe deplin.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Vă rog să-mi permiteţi să-l invit la tribună pe domnul Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul Guvernului României.

Aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă (prim-ministrul Guvernului României):

Doamnă preşedinte al Parlamentului European,

Doamnă preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari şi europarlamentari,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Distinşi membri ai Corpului diplomatic acreditat la Bucureşti,

Doamnelor şi domnilor,

Sunt deosebit de onorat să urez bun-venit doamnei Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European.

Îmi exprim aprecierea faţă de cooperarea excelentă pe care o avem cu Parlamentul European şi cu domnia-sa, personal. O colaborare fundamentată pe obiectivul nostru comun, de consolidare a proiectului european.

Românii au plătit cu propriul sânge dorinţa de a se alătura democraţiilor europene şi de a se bucura de respectarea drepturilor fundamentale. În decembrie 1989, înlăturarea regimului comunist ne-a deschis perspectiva integrării noastre europene şi euroatlantice. Aderarea noastră la NATO şi Uniunea Europeană a aşezat România în rândul naţiunilor care respectă valorile unei societăţi libere şi democratice, statul de drept şi dreptul internaţional.

Mă bucur că am astăzi o nouă ocazie de a-i transmite doamnei preşedinte Metsola întreaga noastră apreciere pentru rolul cheie în adoptarea unui răspuns rapid şi puternic al Uniunii Europene la provocările cu care s-a confruntat în acest an, în primul rând în ceea ce priveşte gestionarea consecinţelor dramatice ale războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina.

Doamnelor şi domnilor,

Anul care se încheie a fost deosebit de greu, iar răspunsul nostru comun a fost solid.

Am demonstrat că împreună putem face faţă acestor încercări. Am reuşit, în faţa provocărilor, să ne consolidăm unitatea şi solidaritatea.

În actualul context geopolitic, în care valorile de bază ale Europei şi spaţiului euroatlantic - libertatea, democraţia, supremaţia legii şi apărarea drepturilor fundamentale - sunt puse la încercare de războiul brutal pornit de Rusia împotriva Ucrainei, Uniunea a reuşit să reafirme validitatea modelului european, precum şi soliditatea valorilor şi principiilor pe care este fundamentată.

România a fost în prima linie de acţiune de la începutul acestui război. Autorităţile române au acţionat unitar, coordonat, în deplină solidaritate cu poporul ucrainean. Hub-ul internaţional umanitar operaţionalizat la Suceava, sprijinul oferit celor peste trei milioane de refugiaţi din Ucraina, dintre care peste 100.000 au ales să rămână la noi, reprezintă dovada empatiei şi dorinţei noastre de a fi alături de acest greu încercat popor.

Eforturile instituţionale au fost completate şi susţinute exemplar de solidaritatea şi generozitatea arătate cetăţenilor ucraineni de români, societatea civilă şi mediul de afaceri.

În acelaşi timp, România s-a implicat activ în facilitarea transportului şi tranzitului a peste 10 milioane de tone de cereale şi produse agricole ucrainene către pieţele internaţionale.

Doresc să evidenţiez, de asemenea, sprijinul european acordat Republicii Moldova, inclusiv ca urmare a eforturilor constante ale României în acest sens.

Am apreciat foarte mult şi mulţumim doamnei preşedinte pentru susţinerea vocală şi consistentă a Parlamentului European pentru Guvernul de la Chişinău şi calea reformelor pe care acesta s-a angajat, calea integrării europene.

Decizia din iunie a Consiliului European de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat şi de a recunoaşte perspectiva europeană a Georgiei a fost una istorică, iar România a luptat pentru acest obiectiv cu determinare.

Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană şi mizăm în continuare pe sprijinul Parlamentului European în acest sens.

Doamnelor şi domnilor,

Trăim într-o vreme de schimbări rapide, adesea mai rapide decât capacitatea noastră, a tuturor, de a identifica cele mai bune răspunsuri. Pandemia şi războiul din Ucraina au adus modificări substanţiale nu doar în planul raporturilor geopolitice, ci şi în agenda europeană şi în preocupările opiniei publice. Deşi Europa şi-a dovedit solidaritatea în raport cu încălcările dreptului internaţional de către Federaţia Rusă, proiectul nostru de viitor este în mod foarte serios pus sub semnul întrebării şi necesită, mai mult decât oricând, abordări comune.

Criza resurselor energetice, migraţia, schimbările climatice, declinul forţei economice europene - toate aceste teme vor genera, cel mai probabil, dezbateri extrem de intense în viitor. Neîncrederea publică în soluţiile şi funcţionarea birocraţiei europene nu va ajuta succesul acestor dezbateri.

Aş vrea să spun în acest context că votul din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria a generat revoltă, frustrare şi dezamăgire la nivelul întregii societăţi româneşti, cu atât mai mult cu cât România a parcurs o serie de paşi importanţi în acest an, pentru a ne apropia de momentul aderării depline. Acest vot s-a întâmplat, deşi ne-am bucurat de o susţinere europeană largă din partea statelor membre şi a instituţiilor europene, inclusiv a dumneavoastră, doamnă preşedinte, susţinere pentru care vă mulţumim. (Aplauze.) Regretăm că o opoziţie singulară, a Austriei, a dus la acest rezultat care neagă un drept legitim al României.

În acest context, vreau să punctez un aspect care mi se pare extrem de important.

Dacă în planul agendei europene decizia din Consiliul JAI a părut o chestiune secundară, pentru o naţiune constitutivă a Europei acest vot a ridicat un serios semn de întrebare, la care Europa trebuie să mediteze. Pentru că a fost un test pe care nu România trebuia să-l treacă, ci Europa l-a picat. Perioada următoare va fi marcată de numeroase asemenea teste, fie că e vorba de criza energetică, de migraţie, de extinderea Uniunii Europene sau de relaţiile ei externe. Dacă vom lăsa interesele naţionale să prevaleze, dacă vom urma exclusiv calculele electorale, majorităţile politice, simpatiile sau antipatiile naţionale, ne putem pregăti pentru un eşec.

Europa nu este doar o simplă declaraţie politică privind valori împărtăşite, ci ea se construieşte pas cu pas, prin atitudini şi abordări. Avem de ales între a fi cu adevărat o Europă puternică sau a ne confrunta cu disoluţia acestui proiect. În acelaşi timp, suntem pe deplin încredinţaţi că spaţiul Schengen va deveni mai puternic, mai sigur şi mai prosper prin integrarea României în interiorul său. Ca urmare... (Aplauze.) ...ca urmare, vă asigur că rămânem angajaţi şi vom avea o atitudine constructivă pentru realizarea cât mai rapidă a acestui obiectiv. Am convingerea că, la fel ca şi până acum, vom beneficia de susţinerea fermă a Parlamentului European.

Anul 2022 a adus şi aspecte pozitive pentru România. Mă refer aici cu precădere la raportul privind România din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prezentat de Comisia Europeană la 22 noiembrie. Raportul reprezintă o recunoaştere şi o confirmare la nivel european a faptului că direcţia reformelor pe care am urmat-o cu consecvenţă în ultima perioadă este cea corectă.

Contextul geopolitic extrem de complicat generează şi multiple provocări în plan economic, pe care va trebui să le gestionăm cu mare atenţie în perioada următoare. Guvernele sunt chemate să vină cu soluţii concrete şi eficiente pentru a reduce inflaţia şi a gestiona preţul la energie. Trebuie să ne asigurăm că deciziile noastre sunt realiste şi echilibrate şi servesc protejării cetăţenilor noştri şi interesului comun al consolidării construcţiei europene.

De altfel, Uniunea Europeană a demonstrat în multiple ocazii că este capabilă să gestioneze şi să depăşească orice provocări. Planul de redresare pentru Europa, care încurajează statele membre ale Uniunii să realizeze reforme şi investiţii semnificative, este un foarte bun exemplu în acest sens.

România este hotărâtă să folosească toate oportunităţile oferite de acest instrument. Semnarea, la Bucureşti, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, a Acordului care va permite furnizarea de energie electrică pentru ţările europene, prin cablul submarin din Marea Neagră, pe ruta Azerbaidjan - Georgia - România, reprezintă cea mai recentă dovadă concretă a rolului pe care ţara noastră este dispusă să şi-l asume în regiune şi la nivelul Uniunii.

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi, consolidarea rezilienţei interne şi externe, solidaritatea, coeziunea şi principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă sunt mai actuale ca oricând. Este absolut necesar să răspundem aşteptărilor cetăţenilor prin iniţiative şi soluţii concrete la nivel european, care să conserve unitatea şi să evite accentuarea unor diviziuni sau a unor cercuri diferite de dezvoltare.

Guvernul pe care îl conduc susţine necesitatea de a avea poziţii convergente cu privire la temele majore ale agendei europene şi mă bucur că perspectivele cooperării României cu Parlamentul European sunt foarte bune.

În final, doresc să vă mulţumesc pentru tot sprijinul pe care l-aţi acordat Guvernului României anul acesta, să vă urez să aveţi un Crăciun liniştit şi fericit şi să privim cu încredere la anul care vine - 2023.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Doamnă preşedinte al Parlamentului European, Roberta Metsola,

Vă mulţumim.

A fost o onoare să vă avem printre noi, astăzi, să vă ascultăm mesajul. Suntem convinşi că dialogul dintre Parlamentul European şi Parlamentul României va fi în continuare unul eficient, onest, constructiv, aşa cum a fost încă din etapele premergătoare aderării.

La final de an, vă urăm succes în atingerea tuturor obiectivelor pe care le aveţi!

Vă mulţumim frumos.

Declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.02.