Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, vicepreşedinte al Senatului, şi domnul Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul Ion-Narcis Mircescu, secretar al Senatului, şi domnul Ovidiu Victor Ganţ, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile, să putem începe şedinţa noastră. Vă rog. (Discuţii.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Doamnelor şi domnilor,

Cred că putem să începem. (Discuţii.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Avem rugămintea la un secretar din partea Senatului să ia loc la prezidiu. (Discuţii.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Vă mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România,

Stimaţi invitaţi,

Onorată asistenţă,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată marcării unui an de la declanşarea agresiunii militare a Federaţiei Rusiei asupra Ucrainei.

Vă invit să păstrăm un minut de reculegere în memoria victimelor agresiunii militare a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumim.

Daţi-mi voie, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să-l invit la tribună pe domnul vicepreşedinte al Senatului Sorin Cîmpeanu.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Distinşi invitaţi,

A trecut un an de rezistenţă a unei ţări eroice, care dă în fiecare zi proba curajului de a-şi apăra locul pe care şi l-a ales în lumea liberă.

Îmi amintesc de intervenţia de anul trecut a preşedintelui Zelenski în Parlamentul României, la câteva ore după ce revenise din oraşele eliberate, când ne-a arătat imagini cu ororile de la Bucea. Ne-a spus atunci ceva teribil: "Ei nici măcar nu se ascund." Ucraina a fost atacată de Rusia fără nicio justificare, cu o cruzime care nu a fost ascunsă.

Doamnelor şi domnilor,

Acum un an a fost pornit un război împotriva unei naţiuni suverane, împotriva unui stat independent, vecin nouă, care acum a devenit o ţară simbol prin lupta sa pentru o lume în care popoarele îşi aleg singure soarta, în care oamenii sunt liberi, în care familiile sunt în siguranţă, în care părinţii trăiesc pentru a-şi vedea copiii crescând, fără rachete, fără rachete care ţintesc grădiniţe, şcoli, spitale, blocuri de locuinţe, muzee sau clădiri istorice, pentru o lume în care un stat nu poate invada un alt stat, nu poate să-i distrugă oraşele şi să masacreze oameni nevinovaţi.

Niciun popor nu rămâne neutru când este negat dreptul poporului ucrainean de a-şi alege soarta şi însuşi dreptul său la existenţă. Nicio ţară nu poate rămâne tăcută. Ceea ce va conta enorm în perioada imediat următoare este determinarea popoarelor democratice de a ajuta Ucraina, o ţară care nu doar că se apără pe sine, dar apără însăşi ideea existenţei popoarelor libere pe glob. Sute de milioane de oameni, de o parte şi de alta a Atlanticului, le cer acum oamenilor politici să apere libertatea.

România a fost printre primele ţări, în primele zile, alături de Ucraina, iar această opţiune a fost asumată ferm şi clar de către preşedintele Klaus Iohannis şi de către premierul Nicolae Ciucă. Acum, când războiul ucrainean de apărare a intrat în cel de-al doilea an, Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român, transmite un mesaj ferm şi sincer de susţinere către poporul ucrainean: "Suntem cu voi şi vă vom ajuta cât va fi nevoie."

Până acum, peste 3,6 milioane de cetăţeni ucraineni ne-au trecut graniţa în ultimele 12 luni şi au primit tot sprijinul necesar. A fost un efort în care am pus multe resurse, dar mai ales am pus mult suflet şi empatie. Infrastructura românească a fost pusă la dispoziţie pentru ajutorul către Ucraina şi pentru exportul de mărfuri din această ţară. Am ajutat când sistemul energetic din Ucraina a fost atacat. Am susţinut Ucraina pentru integrarea europeană, pentru sancţiunile decise la adresa Rusiei sau pentru cererea de investigare de către Curtea Penală Internaţională a genocidului, crimelor de război şi împotriva umanităţii şi susţinem crearea unui tribunal pentru pedepsirea crimei de agresiune comise de către responsabilii ruşi în Ucraina.

La recentul Summit B9 de la Varşovia, România şi-a reafirmat determinarea de a ajuta Ucraina atât cât va fi necesar, poziţie solidară cu cea a statelor occidentale, respectiv cu ţările membre NATO.

Nu a fost un an uşor. Ştim, desigur, că abordări politice nesănătoase încă pot apărea, precum cea recentă referitoare la Canalul Bâstroe. O temă care în mod normal trebuia rezervată experţilor şi discuţiilor tehnice s-a transformat în subiect politic. Vom depăşi acest moment, lucrurile vor fi clarificate prin dialogul la nivel de specialişti, fără accente politice excesive. Impactul lucrărilor efectuate este o chestiune pe care numai experţii o pot clarifica, iar presupunerile, dezinformarea şi fake-news-ul nu îşi găsesc locul.

Să nu uităm anul 2022. A fost un an în care stabilitatea din România a ajutat întreaga regiune. A fost foarte important că am putut fi alături de Republica Moldova şi ei au simţit acest lucru în mod real.

Este responsabilitatea întregii lumi să facem tot ce putem pentru a aduce mai aproape ceasul victoriei. Ucrainenii vor trăi în pace, aşa cum merită, şi îşi vor decide singuri propriul destin. Românii şi România vor continua alături de ucraineni şi de Ucraina.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Îl invit acum la tribună pe domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

Domnule vicepreşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Excelenţa Voastră domnule ambasador,

Dragi invitaţi,

Întotdeauna când vorbeşti despre rău, aproape întotdeauna ai mai multe, chiar mai multe, cuvinte la dispoziţie decât atunci când ai vrea să vorbeşti despre bine. Dar când vorbeşti despre rău, întotdeauna este foarte, foarte complicat să începi o discuţie, un discurs, fie el şi în Parlamentul României.

În timp ce mă gândeam ce o să vorbesc astăzi, m-a ajutat istoria oarecum, pentru că fix acum un an de zile, împreună cu colegul meu Bogdan Ivan, în noaptea de 26 spre 27 februarie, am trecut în Ucraina cu 10 autocare şi am trecut în România peste 1 000 de femei şi de copii în siguranţă, după ce au stat două zile în frig.

Când vorbeşti despre război, nu ai putea să vorbeşti în termeni politici sau să câştigi capital electoral. Şi aşa că n-o să vorbesc în aceşti termeni, ci vreau să vă arăt câteva imagini, pentru că imaginile întotdeauna fac cât o mie de cuvinte.

Dragi colegi,

Războiul este despre suferinţă şi despre experienţe care niciodată n-ar trebui să fie trăite de cei mai vulnerabili dintre noi. Şi suferinţă, de un an de zile, se întâmplă la puţin peste 100 km de unde locuiesc eu. Şi când vă spuneam de suferinţă, această poză am făcut-o eu, fix acum un an de zile, şi, dacă nu vedeţi până aici, încercaţi să vă închipuiţi că este o mamă, un tată şi doi copii, iar tatăl îşi îmbrăţişează soţia şi dă copiii unui străin. Mi-au dat un copil în braţe, nevorbindu-mi limba, dar spunându-mi să am grijă de acel copil.

Războiul este despre suferinţă, şi nu neapărat despre calcule politice. Părinţii şi străbunicii şi bunicii noştri au trăit şi al Doilea Război Mondial, au trăit şi invazii, au trăit şi crime, au trăit şi violuri. Maghiarii au trăit în ’56 invazii. Cehii şi slovacii le-au trăit şi ei în ’68. Dar nimeni din această Europă, a noastră a tuturor, nu s-ar fi gândit că în 2022 o să trăiască aceleaşi lucruri, în această epocă a solidarităţii, a înţelegerii şi a comunităţii internaţionale.

Vreau să vă mai arăt o poză. Este o maşinuţă de copil pierdută în faţa porţii din Vama Siret, pe care am înmânat-o unui alt copilaş, care plângea suferinţa. Prin suferinţa unuia am făcut o bucurie altuia, care era la fel de supărat într-un miez de noapte.

Şi pentru toţi cei care se întreabă - poate foarte rău intenţionat - de ce îi ajutăm pe prietenii şi vecinii noştri, vă mai arăt o poză. Este o familie mixtă, tată român, mamă ucraineană şi o fetiţă de 5 luni, pe care o chema - şi o cheamă - Sofia, care a trecut 900 km prin război ca să treacă în România. A plâns 17 ore, pentru că-n acest periplu i-a ieşit primul dinţişor. Dar a ajuns acasă în România, pentru că România, îmi place să cred, este casa tuturor celor care se află în suferinţă.

Şi închei spunându-vă că, pentru ca răul să triumfe, este suficient ca cei buni să nu facă absolut nimic. Mie îmi place să cred despre ţara mea că este o ţară bună, îmi place să cred despre românii noştri că sunt buni şi ei într-adevăr au făcut ceva: s-au aflat, se află şi cu siguranţă se vor afla de partea bună a istoriei.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dau cuvântul acum doamnei senator Nicoleta Pauliuc.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Doamnelor şi domnilor,

Cele 369 de zile care au trecut de la declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva statului democratic şi suveran Ucraina reprezintă o rană sângerândă în istoria continentului european. Peste 14 milioane de ucraineni, oameni nevinovaţi, copii, femei, bătrâni neputincioşi, au fugit din calea barbariei aduse de forţele invadatoare ruse, o tragedie umanitară cum continentul european nu a mai cunoscut de 80 de ani, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

În calitate de preşedinte al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, reiterez angajamentul ferm al ţării noastre pentru sprijinirea Ucrainei, ţară victimă şi eroină deopotrivă, pentru a ţine piept valului sălbatic venit dinspre Răsărit, parcă incapabil să înţeleagă şi să respecte viaţa umană.

Am fost în taberele de refugiaţi, am văzut suferinţa, deznădejdea, îndoiala şi spaima. Ca mamă, vă pot spune că sunt sentimente sfâşietoare. Tocmai de aceea, asumând un destin democratic european, orice încercare de cauţionare a agresorului sau de relativizare a culpei pentru această mare tragedie omenească trebuie respinsă de către România. Spun asta într-un moment în care văd că sunt mulţi care au obosit sau poate s-au plictisit de tema războiului şi promovează în spaţiul public românesc o desensibilizare forţată faţă de suferinţă.

Acest an cumplit ne-a ajutat însă pe noi, românii, să înţelegem mai bine cine suntem. Am dovedit că am îmbrăţişat principiile şi valorile europene, că suntem importanţi în arhitectura lumii occidentale, ca pavăză la frontiera estică a Uniunii Europene şi NATO. Am făcut paşi concreţi şi decişi în direcţia independenţei energetice, ne-am arătat în mod decisiv susţinerea pentru fraţii de peste Prut şi am înţeles că vremea disputei politice fără fond a trecut.

Nu am nici cea mai mică îndoială că, luptând de partea binelui şi având ca sprijin toate democraţiile liberale ale lumii, Ucraina va învinge şi va pune astfel stavilă setei de putere a unei Rusii care încă nu s-a desprins de imperialismul trecutului.

La fel de important pentru istorie şi pentru drumul înainte al societăţii umane este ca vinovaţii pentru această tragedie să fie traşi la răspundere în faţa unor tribunale internaţionale de război, tocmai pentru a funcţiona ca lecţie pentru cei care vor mai încerca vreodată să transforme războiul în mijloc de impunere a propriei voinţe.

Sunt convinsă că la capătul acestui război noi, cei care iubim libertatea şi dreptatea, vom ieşi mai puternici şi întăriţi în valorile şi convingerile noastre.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumesc, doamna senator.

O să vă rog să îmi permiteţi să-l invit la tribună pe Excelenţa Sa domnul Ihor Prokopchuk, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România.

Domnul Ihor Prokopchuk - Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România:

Stimate preşedinte al sesiunii,

Stimaţi deputaţi şi senatori,

Doamnelor şi domnilor,

Dragi prieteni,

De la bun început daţi-mi voie să vă mulţumesc în mod sincer pentru această adunare, pentru această întâlnire care marchează un an de la rezistenţa eroică a Ucrainei pentru integritatea teritoriului său suveran, care comemorează victimele războiului brutal şi neprovocat stârnit de Rusia împotriva Ucrainei şi care consolidează solidaritatea şi legăturile de prietenie între Ucraina şi România.

Este o onoare şi un privilegiu pentru mine să vă adresez cuvântul. Mă folosesc de această ocazie pentru a exprima gratitudinea profundă faţă de dumneavoastră şi toţi românii pentru răspunsul rapid la nevoile ucrainenilor şi pentru tot ajutorul dat în ultimul an, pentru... datorită acestei rezistenţe şi sprijinului acordat Ucrainei şi lumii democrate. Acest război, această agresiune rusă a luat foarte multe vieţi. Datorită dumneavoastră, mulţi ucraineni s-au bucurat în România de siguranţă şi de o primire generoasă.

Apreciem sprijinul României pentru ucraineni la toate nivelurile: la nivelul oamenilor, societăţii civile, sectorului privat, Parlamentului şi Guvernului. Mulţi dintre dumneavoastră au fost implicaţi personal. Cu câteva minute în urmă am văzut imaginile acestei implicări. România a fost în prima linie a răspunsului umanitar din primele ore ale războiului şi a arătat un sprijin consecvent în numeroase domenii, care a ajutat Ucraina nu numai să stopeze, ci şi să domine adversarul.

Anul trecut a fost marcat de atrocităţi oribile ale forţelor invadatoare, de atacuri teroriste împotriva civililor, tortură, violuri, deportarea forţată a miilor de ucraineni în Rusia, inclusiv copii, distrugerea în masă a infrastructurii civile. În prezent, autorităţile de aplicare a legii din Ucraina, împreună cu parteneri inclusiv din România, investighează zeci de mii de crime de război, crime împotriva umanităţii şi crime legate de genocid, deşi, în ciuda suferinţelor de pe câmpul de luptă, Rusia încă menţine obiectivele iniţiale să distrugă statalitatea Ucrainei. Ucraina doreşte pace. Nu doreşte stabilirea sferelor de influenţă, ci o pace de durată, conform principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Săptămâna trecută, Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie pe principiile păcii cuprinzătoare şi juste în Ucraina, care a fost sprijinită de majoritatea covârşitoare, 141 de voturi, pe când Rusia a fost din nou izolată, alături de cei câţiva care o susţin. Această rezoluţie reflectă susţinerea pentru formula planului de pace prezentat de preşedintele Zelenski, având scopul ultim de a alunga Rusia din Ucraina şi de a face lumea un loc mai sigur.

Stimaţi deputaţi şi senatori,

Ucraina rezistă agresiunii, încă. Suntem convinşi că Ucraina va învinge. Putin deja s-a confruntat cu un eşec strategic în îndeplinirea planurilor sale. Regimul rus a crezut că Ucraina este slabă. S-a demonstrat că a greşit. Regimul rus a crezut că Europa este slabă. Din nou, s-a dovedit că n-a avut dreptate. A calculat greşit tăria relaţiilor transatlantice şi voinţa ţărilor de a apăra democraţia şi pacea în Europa.

Acum la Kremlin cred că lumea o să se sature să sprijine Ucraina. Suntem încrezători că, din nou, împreună vom demonstra că greşesc. Solidaritatea cu Ucraina nu este o chestiune de alegere morală, de a fi de partea corectă a istoriei, ci un interes pentru toate ţările care cred în principiile legii internaţionale. Este clar că miza este mai mare decât Ucraina şi afectează în mod direct alte ţări şi întreaga Europă. Pentru a proteja libertatea Ucrainei, pentru a proteja libertatea ucrainenilor, asta înseamnă să garantăm securitatea Europei.

Ucraina nu este ultima ţintă a agresiunii militare a Rusiei. Au existat şi înainte ţinte şi vor mai fi şi altele, dacă nu punem capăt agresiuni Rusiei. Apărarea de către ucraineni a statului lor este fundamentală pentru independenţa statului Moldova.

Suntem recunoscători pentru asigurările din partea conducerii României, că această ţară va oferi Ucrainei asistenţă atât timp cât este necesar.

Avem de-a face cu un război complex în secolul XXI, iar răspunsul nostru trebuie să fie oportun, complex şi eficace.

Trebuie să câştigăm acest război şi să facem Rusia să se retragă în interiorul graniţelor sale. Viteza cu care se va încheia războiul depinde de sprijinul primit de ucraineni de la parteneri. Acesta nu trebuie să fie încetinit, pentru că nu va face decât să prelungească suferinţa şi distrugerile războiului.

Trebuie să consolidăm regimul de sancţiuni împotriva Rusiei, să o privăm de venituri pentru a finanţa şi de tehnologia necesară maşinii sale de război.

Trebuie să izolăm mai mult Rusia în cadrul organizaţiilor internaţionale, ca pe un regim terorist care nu respectă legea internaţională şi desfide legile de bază ale moralităţii. Rusia trebuie să fie exclusă din Organizaţia Naţiunilor Unite în integralitate.

Trebuie să stabilim un tribunal cu jurisdicţie specifică în domeniul crimelor din Ucraina şi legalizarea celorlalte instrumente pentru a aduce în faţa justiţiei responsabilii.

Ştim că lupta nu are loc numai pe câmpul de luptă, ci şi în domeniul informaţional. Războiul informatic rus este la fel de periculos ca şi cel convenţional. Rusia vrea să profite în cadrul relaţiilor dintre ţări pentru a dezbina aceste ţări.

Trebuie să dezvoltăm o strategie cuprinzătoare pentru ca Ucraina să fie reconstruită. Deocamdată, trebuie să ne concentrăm pe priorităţile imediate, incluse în planul de redresare rapidă a Ucrainei.

Anul trecut, un an foarte dificil, a adus o nouă dinamică între relaţiile dintre Ucraina şi România, făcându-le mai puternice şi mai diverse, inclusiv în ceea ce priveşte conectivitatea: în ianuarie anul acesta, preşedintele Zelenski şi preşedintele Iohannis au revizuit agenda priorităţilor şi au dat instrucţiuni specifice de stimulare a cooperării noastre, cei doi prim-miniştri s-au întâlnit anul trecut în noiembrie, există contacte permanente între Ministerele Afacerilor Externe ale celor două ţări şi alte ministere, în special Ministerele Energiei.

În ciuda războiului, Ucraina este dispusă să discute toate temele de pe agenda bilaterală, în special drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale - minoritatea română din Ucraina şi cea ucraineană din România.

Trebuie să consolidăm relaţiile bilaterale şi înţelegerea reciprocă prin relaţii interparlamentare.

Salutăm vizita realizată anul trecut şi dorim în continuare relaţii productive anul acesta.

În final, vă mulţumesc tuturor pentru sprijin, însă războiul continuă. Trebuie să ne concentrăm asupra asistenţei, în continuare, acordată Ucrainei pentru a câştiga.

Vă solicit în continuare sprijinul bilateral şi multilateral pentru a învinge agresorul rus şi pentru a restaura pacea de durată în Ucraina şi pe continentul european.

Doresc tuturor membrilor acestui Parlament: succes în activităţile dumneavoastră! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumim, Excelenţa Voastră.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Radu Oprea, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Domnule lider de grup, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan-Radu Oprea:

Mulţumesc mult, domnilor preşedinţi de şedinţă.

Excelenţa Dumneavoastră, domnule ambasador al Ucrainei,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Bunicul meu a fost pe front. Copil fiind, am încercat să-l determin să-mi povestească despre acea perioadă. A refuzat mereu, spunându-mi că a fost foarte greu, că oamenii nu mai erau oameni şi că putea muri în fiecare minut. A rezistat pentru că ştia că, acasă, bunica mea, tatăl meu, surorile lui sunt în siguranţă.

Bunicul meu a fost norocos, s-a întors acasă. Însă, apoi au venit ruşii şi nimic nu a mai fost în siguranţă. Violenţa, violul, foametea, furtul, durerea, moartea erau peste tot. Oricând, oricare membru al familiei putea fi victimă.

Cu toţii am sperat că tragicele amintiri ale războiului vor rămâne departe de noi, dar, în urmă cu un an de zile, conducătorii ruşi au devenit agresori din nou. De data aceasta au atacat Ucraina, dar putea fi oricare ţară, pentru că istoria se repetă, pentru că dispreţul ţarului, al secretarului general, al preşedintelui sau oricum s-a numit conducătorul rus... are acelaşi dispreţ faţă de valoarea vieţii oamenilor. Violul, violenţa, tortura, furtul, durerea, asasinatul, moartea au lovit poporul ucrainean pentru că armele conducătorilor ruşi sunt aceleaşi.

Am crezut că acest tip de război este departe, departe în trecutul nostru, dar nu este. Este aici, este acum şi este real. Dar, armata ucraineană şi poporul ucrainean au surprins o lume întreagă cu determinarea de a lupta. Kievul nu a căzut şi lupta pentru libertate a inspirat naţiunile democratice.

Marcăm astăzi, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentul României, un an de luptă îndârjită, continuă, de efort al naţiunii ucrainene de a-şi recâştiga teritoriile ocupate, de a se opune tiraniei şi terorii.

Însă ei nu puteau face acest lucru singuri. Alianţa Nord-Atlantică şi statele membre ale Uniunii Europene au fost solidare şi unite în sprijinul efectiv al Ucrainei, prin livrare de armament şi muniţie, prin primirea refugiaţilor de război, prin gestionarea crizei grâului sau a celei energetice. Sprijinul pentru Ucraina a crescut în intensitate şi va trebui să continue, pentru că armata ucraineană apără democraţia şi libertatea, valorile fundamentale în care noi credem. România, Europa, NATO sunt alături de poporul ucrainean.

Milioane de oameni au fugit din calea războiului. Peste 3,5 milioane au trecut graniţa României: femei, copii, bătrâni. Românii i-au primit cu braţele deschise. Oameni buni au arătat compasiune, decenţă, empatie. Ne-am deschis casele şi sufletele - şi pentru acest lucru vreau să le mulţumesc compatrioţilor noştri. Nu a contat dacă sunt bogaţi sau săraci, din mediul rural sau urban, cu toţii s-au implicat în a oferi un sprijin celor atât de încercaţi de ororile unui război.

PSD, prin preşedintele său şi al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a fost iniţiatorul Declaraţiei Parlamentului României care a condamnat, în urmă cu un an, invadarea Ucrainei şi a solicitat Guvernului şi preşedintelui României să susţină adoptarea unor sancţiuni cu impact major pentru actul profund ilegal săvârşit de Federaţia Rusă.

Guvernul a venit în sprijinul Ucrainei, dar şi al Republicii Moldova, unde consecinţele politicii ruseşti sunt resimţite.

Criza energetică a lovit Europa şi, implicit, România. Nu a fost uşor, este încă dificil, consecinţele le-am resimţit cu toţii, dar uniţi, prin politici juste şi echitabile, prin împărţirea corectă a poverii, având grijă ca nimeni să nu fie lăsat în urmă, vom trece şi peste aceste momente dificile.

Efortul de a fi în prima linie a libertăţii, de a gestiona cea mai lungă frontieră cu Ucraina, de a fi cea mai apropiată ţară NATO de linia frontului - Insula Şerpilor este la doar 45 de kilometri - aduce pe umerii României o mare responsabilitate, dar şi oportunităţi

Efortul a fost acela de a gestiona criza grâului, de a tranzita pe drumurile, căile ferate şi porturile româneşti peste 65% din exporturile fermierilor români. Faptul că nu s-a declanşat foametea în ţările care supravieţuiesc cu grâul produs în Ucraina se datorează şi României, cu consecinţe resimţite însă şi de agricultorii locali.

Oportunităţile sunt date de posibilitatea de a deveni mai relevanţi în strategia de securitate a Mării Negre, de a deveni, spre exemplu, un hub energetic regional, cu ajutorul investiţiilor partenerilor strategici, sau hubul logistic pentru reconstrucţia Ucrainei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Ştefan-Radu Oprea:

Aceste investiţii înseamnă o economie românească în creştere, mai puternică, care să genereze locuri de muncă şi salarii mai bine plătite.

De asemenea, invazia mie mi-a reamintit cât de mult trebuie să muncim pentru a ne îmbunătăţi propria democraţie aici, acasă, cât de importante sunt valorile fundamentale, democraţia şi libertatea, dar şi egalitatea socială şi economică, dreptatea în faţa legii, egalitatea de şansă şi o presă liberă şi vibrantă. Fără a crede puternic în aceste valori, vom cădea uşor pradă dezinformării, fake news-ului şi războiului hibrid.

Invazia şi tirania rusă au schimbat fundamental această regiune. Astăzi, vecinii noştri ucraineni luptă pentru libertatea lor, dar şi pentru a noastră. Trebuie să înţelegem realitatea situaţiei, a noii conjuncturi geopolitice în care ne aflăm, pentru ca, la capătul războiului, regiunea noastră să fie una mai stabilă şi mai prosperă - şi această ţintă o putem atinge doar dacă suntem solidari şi uniţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare USR, domnul Radu-Mihai Mihail.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Doamnelor şi domnilor,

Tupeu, minciună, cruzime, laşitate, ipocrizie - asta a caracterizat şi caracterizează toate regimurile teroriste. Asta caracterizează regimul Putin.

Regimurile teroriste au fost învinse toate prin fermitate, intransigenţă, neşovăire, neclintire şi prin solidaritate. Avem astăzi o sesiune specială, în care guvernarea actuală nu a avut curajul să votăm o declaraţie a Parlamentului României, aşa cum au făcut-o alte parlamente naţionale, aşa cum a făcut-o Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Asistăm cum "cozi de topor", parlamentari şi politicieni puşcăriaşi se gudură pe la recepţiile Ambasadei Rusiei, în timp ce, de un an de zile, mii de civili ucraineni nevinovaţi sunt omorâţi, mii de copii sunt practic răpiţi să fie duşi la reeducare în Rusia.

Conducerea Parlamentului nostru evită să ia o poziţie fără echivoc. USR a depus în urmă cu patru luni o propunere de hotărâre şi, acum 10 zile, încă o propunere de declaraţie, atât la biroul domnului Marcel Ciolacu, cât şi la biroul preşedintei Senatului, cerând condamnarea agresorului rus, susţinerea Ucrainei şi a Republicii Moldova.

La Parlament se stă şi se ascultă cum minţile luminate de la Kremlin spun că Transnistria e teritoriu rusesc şi cum planifică intervenţii în Republica Moldova. Se stă şi nu se reacţionează. Avem, în schimb, o şedinţă extraordinară, aceasta, cu simple declaraţii de la microfon.

Puţin domnilor, foarte puţin! E oare frică să nu-l supărăm pe marele vecin de la Răsărit? Nu, doamnelor şi domnilor, gata cu frica şi cu sferturile de măsură! (Rumoare, discuţii.)

Trebuie să spunem clar şi răspicat: Parlamentul României reafirmă sprijinul pentru poporul ucrainean şi lupta lui pentru libertate.

Din sală: Bravo! (Rumoare, discuţii.)

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Reafirmăm sprijinul fără echivoc faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a Ucrainei.

Calificăm acţiunile regimului Putin drept teroriste.

Susţinem toate măsurile necesare pentru a sprijini Ucraina pentru sancţionarea oamenilor lui Vladimir Putin şi a regimului său.

Susţinem implicarea României în eforturile de sprijin pentru populaţia civilă ucraineană.

Susţinem ca statul român să sprijine puternic Ucraina şi Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. (Intervenţii neinteligibile din sală.)

Asta trebuie să declarăm astăzi şi să ne asumăm, cu nume şi prenume, printr-un vot, afirmaţia că: Rusia se comportă ca un stat terorist şi că România este solidară cu victima terorizată în ultimul an, Ucraina.

Mulţumesc. (Aplauze, rumoare, vociferări.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumesc.

Dăm cuvântul acum domnului senator Claudiu Târziu.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Claudiu-Richard Târziu:

Stimaţi colegi,

Acum peste 500 de ani, Erasmus din Rotterdam a atras atenţia asupra elogiului nebuniei pe care îl practica societatea vremii sale.

Să nu cădem în ispita de a face azi elogiul războiului, căci războiul este nebunie. De aceea, reiterez poziţia AUR, exprimată în numeroase rânduri, de condamnare categorică a agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi totodată remarc că nicio parte implicată în acest conflict nu a evitat războiul. Or, statele au printre sarcinile lor principale şi pe aceea de a păstra pacea, căci politicienii declanşează războaiele foarte uşor, soldaţii le poartă, iar popoarele le suferă. Prin urmare, AUR va fi întotdeauna de partea popoarelor care suferă şi se va opune tuturor agresiunilor.

Dar, atenţie, mare atenţie: agresiunile nu sunt doar militare! În egală măsură vom respinge agresiunile împotriva minorităţilor naţionale de pe teritoriul unui stat, agresiunile împotriva mediului şi agresiunile economice, indiferent de motivele care le-au determinat. Nu putem asista nepăsători, de pildă, la procesul de asimilare forţată la care au fost supuşi pe timp de pace şi sunt supuşi pe timp de război românii din Ucraina...

Din sală: Aşa e!

Domnul Claudiu-Richard Târziu:

... cum nu putem ignora că Ucraina ameninţă să distrugă întreaga Deltă a Dunării pentru interesele ei politice, militare şi economice.

Revenind la război, atacul Rusiei asupra Ucrainei nu este decât o altă fază a războiului de expansiune dus de ruşi împotriva unor state independente, început în 1992, stimaţi colegi, în zona transnistreană - dacă vă spune ceva - a Republicii Moldova.

Legat de acel conflict, rămas îngheţat până azi, vă reamintesc că între Rusia şi Ucraina a existat un acord de tranzit de trupe, de muniţie şi de armament pe teritoriul ucrainean spre zona transnistreană şi că acest acord nu a fost denunţat, din păcate, de către Ucraina decât abia în anul 2015, la un an după ce Crimeea a fost anexată de Rusia. Astăzi, Ucraina este ea însăşi victimă a poftelor expansioniste şi intereselor militare şi economice ale Rusiei.

În spiritul valorilor europene, nu putem fi decât de partea Ucrainei, dar ar fi de aşteptat ca Ucraina să preţuiască solidaritatea şi ajutorul nostru şi să ne răspundă simetric. Ucraina trebuie să se dovedească un vecin bun, aşa cum noi ne dovedim pentru ea, şi poate începe chiar de astăzi.

Vă mulţumesc. (Aplauze, discuţii.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul senator Turos Lóránd.

Domnul Turos Lóránd:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Excelenţa Voastră, domnule ambasador,

Stimaţi colegi,

A trecut un an de când sirenele de alarmă din Ucraina au avertizat prima oară populaţia de atacurile agresorilor. După luni de zile de negocieri, discuţii politice, tensiuni s-a întâmplat ceea ce cu toţii credeam că este de domeniul trecutului: s-au auzit focuri de arme şi strigăte disperate în Europa.

Urmăream în direct, în faţa ecranelor, bombardamentele şi am văzut la graniţă cozile imense de refugiaţi. Milioane de cetăţeni ai Ucrainei, care odinioară poate îşi făceau griji pentru problemele cotidiene, au lăsat în urmă roadele muncii de-o viaţă, distruse, în câteva clipe, de bombe, de invazia agresorilor.

De pe o zi pe alta s-au schimbat priorităţile. Viaţa şi libertatea au devenit cele mai importante şi pentru mulţi libertatea a fost şi este mai presus de orice. Ei sunt cei care sunt dispuşi să înfrunte chiar şi moartea pentru libertate. Ei sunt eroii care chiar cu preţul vieţii îşi apără libertatea individuală şi libertatea comunităţilor din care fac parte.

Ei sunt cei care ne dovedesc, de mai bine de un an de zile, că în Europa secolului XXI, fiecare popor are dreptul să-şi aleagă destinul, viitorul şi că nimeni, nicio ţară, nicio putere politică, militară, nu are dreptul de a schimba cu forţa această decizie.

Nu există niciun motiv, niciun argument care ar putea legitima agresiunea militară faţă de o ţară, un popor care, în mod democratic, îşi alege viitorul.

Stimaţi colegi,

Rezistenţa Ucrainei a surprins asupritorii care credeau că în câteva zile îşi ating obiectivele şi îşi impun voinţa în detrimentul unui popor suveran.

Această rezistenţă a fost posibilă pe de o parte, devotamentului eroic a celor care şi-au apărat ţara, sfidând orice pericol şi, pe de altă parte, acele solidarităţi de care a dat dovadă Europa şi lumea liberă.

Este cert că această solidaritate a avut şi consecinţe negative asupra economiilor europene, dar sunt convins că au contribuit şi contribuie în continuare la apărarea suveranităţii şi libertăţii ţării vecine şi, implicit, a libertăţii Europei.

Cu toţii ne-am dat seama că libertatea, care în urmă cu un an era de la sine înţeleasă, trebuie protejată, trebuie apărată. Încălcările de drepturi comise de Rusia nu se limitează doar la teritoriul Ucrainei, este, de fapt, un război împotriva Occidentului, împotriva valorilor democratice şi împotriva lumii libere.

Vedem astfel cum stabilitatea democratică europeană este ameninţată, iar noi, şi în aceste condiţii trebuie să muncim în continuare, să menţinem cetăţenii României şi Europei în siguranţă, trebuie să promovăm libertatea.

Acum un an speram cu toţii că acest război se va sfârşi cât se poate de repede, că milioanele de refugiaţi care au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara, acele mame care treceau graniţe în braţe cu copiii, cu lacrimi în ochi şi cu durere în suflet, se vor putea întoarce în curând acasă, se vor reîntregi familiile dezbinate şi îşi vor găsi locul şi viitorul pe pământurile natale.

Din păcate, acest sfârşit de război se vede foarte îndepărtat, iar noi trebuie să fim pregătiţi să sprijinim în continuare rezistenţa faţă de agresori, trebuie să conştientizăm zi de zi că nicio agresiune nu poate fi tolerată.

Şansa Ucrainei faţă de agresori este şansa Europei şi şansa lumii libere în perspectiva unui parcurs democratic, solidar şi liber.

Stimaţi colegi,

UDMR a susţinut, susţine şi va susţine în continuare valorile democratice, libertatea individuală şi a popoarelor, şi parcursul european al ţărilor care doresc să-şi asume aceste valori.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Are cuvântul acum domnul deputat Stroe Ionuţ-Marian.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cine şi-ar fi închipuit, dragi colegi, că într-o Europă modernă vom ajunge să comemorăm un an de război. Un an de război în care Rusia a declanşat această agresiune, de neimaginat pentru nimeni, asupra unui stat independent, democratic şi liber, bombardând şi având numeroase agresiuni asupra unor comunităţi nevinovate.

Aceşti oameni trăiau, până acum un an, în pace, nu existau niciun fel de probleme şi nimeni nu şi-ar fi putut imaginat, în această Europă, că vom trăi asemenea momente. Din păcate, voinţa unui dictator şi a regimului său a călcat în picioare pacea şi destinul acestui popor. Şi am văzut cu toţii ororile comise, am văzut imagini greu de văzut la televizor. Am văzut cadavre înşirate pe străzi, am văzut gropi comune, copii, bătrâni ucişi, am văzut familii, locuinţe, şcoli, spitale, biserici, clădiri de patrimoniu distruse şi am realizat cât de fragil poate fi prezentul unui popor, al unei ţări, şi cât de rapid se poate schimba destinul a milioane de oameni. Am realizat cu toţii că soarta ucrainenilor ne priveşte pe toţi, pe români, pe toţi europenii şi o neimplicare, clamată de unii, ar fi însemnat o validare tacită a unor orori împotriva cărora am luptat acum câteva decenii. Şi e foarte bine că am fost şi noi în prima linie de sprijin umanitar pentru Ucraina, că am ajutat şi am contribuit la salvarea de milioane de vieţi, pentru că sentimentul solidarităţii, sentiment definitoriu pentru Uniunea Europeană şi pentru NATO, s-a văzut, iar României i s-a reconfirmat faptul că se bucură de cele mai puternice garanţii de securitate din istoria noastră.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Dar, dragi colegi, de un an de zile a devenit foarte limpede că această agresiune a Rusiei nu este doar pe câmpul de luptă, prin tactici militare, ci şi printr-un război hibrid, un război propagandistic pe care Putin îl poartă cu întreg Occidentul, inclusiv cu România, cu dezinformări, cu ştiri false, cu cenzură, toate transpuse într-un discurs public instigator la ură şi obiectivul lor este, şi trebuie să-l conştientizăm cu toţii, de a stabiliza şi de a slăbi societăţile europene, de a încerca şi de a crea falsa aparenţă că Uniunea Europeană sau democraţiile noastre sunt fragile şi nefuncţionale şi, în mod evident, că această propagandă, şi trebuie să recunoaştem, funcţionează şi, atenţie, ar putea chiar reuşi dacă vor continua să existe cozi de topor care să propage şi să multiplice informaţii şi teorii utile propagandei ruseşti; chiar şi România. Şi false subiecte sunt lansate în spaţiul public, prin care unii vor să ne spună în subtext că Ucraina ar fi cumva duşmanul nostru, şi nu Putin. Este inadmisibil!

Toţi cei care folosesc politic aceste subiecte, pentru a câştiga capital electoral sau pentru a-şi îndeplini sarcinile obscure, trebuie respinşi. Scopul acestor promotori ai teoriilor ruseşti este scindarea societăţii şi, evident, generarea unui sentiment de adversitate faţă de ţara vecină, faţă de Uniunea Europeană, faţă de NATO.

Aşadar, facem apel, şi de la tribuna Parlamentului, la decenţă, la responsabilitate şi la moralitate, pentru că acest tip de discurs propagandistic şi viciat poate influenţa felul în care societatea, în ansamblul ei, răspunde sau acţionează într-o astfel de perioadă critică pentru viitorul democraţiilor europene. Lumea civilizată, alături de care suntem şi noi, luptă pentru dreptul la viaţă, luptă pentru libertate, pentru pace, iar locul României trebuie să rămână de această parte a istoriei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Excelenţa Voastră, domnule ambasador,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Acum un an, viaţa a milioane de ucraineni s-a schimbat radical.

În dimineaţa zilei de 24 februarie 2022, sute de mii de mame, în loc să-şi trimită copiii la grădiniţă sau la şcoală şi apoi să meargă la serviciu, în zgomotul asurzitor al sirenelor antiaeriene şi al exploziilor rachetelor ruseşti, au fost nevoite să plece spre frontiera de vest a Ucrainei, pentru a-şi căuta adăpost în ţările vecine.

Decizia nebunească a regimului de la Moscova, condusă de un dictator, de a acapara teritorii noi prin anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 şi continuată prin declanşarea războiului pe scară largă, neprovocat, împotriva unui stat suveran şi independent, Ucraina, pe lângă faptul că a afectat vieţile a milioane de oameni nevinovaţi, a afectat şi sistemul geopolitic internaţional, creând provocări nemaiîntâlnite de la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Toată drama prin care trec vecinii noştri ucraineni ne-a făcut să conştientizăm mai bine faptul că libertatea, în toate formele ei, după viaţă, e bunul cel mai de preţ pe care ucrainenii au demonstrat că sunt hotărâţi s-o apere cu preţul propriei vieţi, luptând pentru dreptul de a-şi decide viitorul.

Trebuie să rămânem conştienţi că regimul lui Putin a declanşat un război pe scară largă nu doar împotriva unui stat vecin, suveran şi independent, ci împotriva unor valori pe care le împărtăşim şi noi, marea familie europeană.

Ne-am putut convinge că acest război nu este doar unul clasic al armelor, ci unul hibrid, ce întruneşte elemente precum finanţarea unor mişcări separatiste, activităţi de destabilizare şi subminarea securităţii unui stat sau unor regiuni, cu cele precum derularea unor campanii de propagandă, dezinformare şi atacuri cibernetice.

Pentru a-şi atinge scopul, Rusia şantajează, ameninţă, invadează şi destabilizează state, generează crize de securitate umanitare şi alimentare, comportament care ameninţă în mod direct pacea mondială. Din păcate, în ultimul an, astfel de încercări putând fi observate în tot mai multe state cu o viziune proeuropeană.

Cu toate acestea, NATO şi Uniunea Europeană sunt mai unite şi mai determinate ca niciodată să îşi apere valorile şi principiile şi să sprijine Ucraina şi poporul ucrainean atâta timp cât va fi nevoie. Încă de la începutul invaziei, România, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice, a fost alături de Ucraina, adoptând măsuri menite să sprijine statul şi poporul ucrainean, inclusiv prin:

- acordarea asistenţei economice şi financiare, ajutor umanitar, protecţie civilă;

- implementarea mecanismului de protecţie temporară;

- asigurarea continuării educaţiei şi sprijinului pentru procesul de învăţare al copiilor şi studenţilor ucraineni;

- sprijin pentru investigarea şi tragerea la răspundere a autorilor crimelor de război;

- facilitarea tranzitului cerealelor, inclusiv susţinerea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Societatea românească, indiferent de etnie, religie, zona de provenienţă, a manifestat o atitudine de solidaritate fără precedent faţă de populaţia ucraineană. Peste 3,5 milioane de ucraineni trecând prin ţara noastră, dintre care aproximativ 110 mii stabilindu-se pe teritoriul României.

Mai mult, acum un an, la data de 28 februarie, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului a adoptat declaraţia comună prin care condamnă agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, numărându-se printre primele legislative care a condamnat agresiunea împotriva Ucrainei.

De asemenea, la 23 noiembrie a adoptat declaraţia prin care a recunoscut Holodomorul, foametea deliberată din anii ʼ32-ʼ33, drept o crimă îngrozitoare împotriva poporului ucrainean şi împotriva umanităţii.

Totodată, pe parcursul acestui an, pe lângă sporirea cooperării între cele două state, în special la nivel regional, a fost reluată şi cooperarea interparlamentară, inclusiv la nivel de grupuri de prietenie şi comisii de specialitate, în atenţia reprezentanţilor acestora aflându-se numeroase teme de interes comun, inclusiv cele legate de măsurile şi condiţiile în care se asigură exercitarea reală de către minorităţile etnice a drepturilor şi libertăţilor de valoare universală, demonstrând că, în ciuda contextului regional extrem de dificil, generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, cele două state prietene, şi vecine, pot găsi mai multe puncte comune, inclusiv modele de bune practici, care să ne unească, în locul celor care pot să ne dezbine, aşa cum îşi doreşte Federaţia Rusă.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt multe aspecte care ar trebui enunţate, din păcate, timpul nu ne permite să le abordăm pe toate astăzi, aici. Cu toate acestea, trebuie subliniate două dintre acestea: lumea liberă, civilizată, condamnă agresiunea rusă, iar datorită sprijinului nostru comun, Ucraina şi poporul ucrainean este liber, continuă să se apere şi luptă pentru idealurile noastre comune, înţelegând să aleagă speranţa în locul fricii, democraţia, în locul tiraniei.

Doamnelor şi domnilor,

În acest context, când utilizarea forţei redevine forma prin care se încearcă, în mod ilegal, direcţionarea viitorului Europei, afectând securitatea şi valorile democratice, suntem nevoiţi să adoptăm în continuare măsuri unitare şi decisive pe plan naţional şi pe cel extern, precum şi în cadrul multilateral, rămânând uniţi în angajamentul nostru faţă de democraţie, statul de drept, drepturile omului, valorile europene, pentru care poporul ucrainean astăzi plăteşte cu sânge.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul acum domnul deputat Bulai Iulian.

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne, stimaţi domni,

Dragi elevi, dragi eleve,

Stimate domnule ambasador,

Războiul din Ucraina reprezintă un test de solidaritate pe care românii l-au trecut cu brio, statul român, amorţit, a primit o lecţie de bună organizare şi de solidaritate de la poporul român, în numele umanităţii şi adevăratelor valori româneşti: ospitalitatea şi toleranţa.

Le mulţumesc din inimă, în numele USR, milioanelor de români care au ajutat refugiaţii ucraineni ajunşi în România.

Vineri, săptămâna trecută, pe 24 februarie, am fost prezent la Kiev, în Parlamentul Ucrainei. I-am povestit preşedintelui Parlamentului Ucrainei despre solidaritatea românilor, arătată refugiaţilor ucraineni. Mi-a strâns foarte călduros mâna şi mi-a mulţumit. I-am transmis că-i vom susţine până când Ucraina va câştiga războiul. Dacă nu îi susţinem acum pe vecinii noştri, monstrul de la Moscova va pune ghearele pe Republica Moldova şi pe restul Europei. Orice război reprezintă oportunităţi de asumare a adevăratelor valori sau de identificare a trădătorilor.

Astăzi, în această şedinţă solemnă, în faţa dumneavoastră, în numele USR, vreau să mulţumesc sincer Bisericii Ortodoxe Române şi Patriarhului Daniel pentru poziţionarea clară şi corectă împotriva războiului de agresiune din Ucraina, împotriva criminalului Putin, împotriva politicii postsovietice a Rusiei, această corectă decizie, şi demnă, va fi apreciată şi preţuită mulţi ani de acum înainte.

La polul opus se află trădătorii naţiei, partidul extremist, pro-rus, eurosceptic, anti-NATO, care mâine ar închina ţara direct lui Putin şi care-şi ia lumină de la acest criminal de război... (Rumoare.) Manipularea şi diversiunea făcută de AUR, încurajată activ de către PSD, sabotează solidaritatea românilor faţă de ucraineni... (Vociferări.) În tot acest timp, preşedintele Klaus Iohannis tace...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Iulian Bulai:

Ucraina trebuie să învingă. Suntem aici să ajutăm până la capăt, România nu are voie să tacă în aceste momente, ci să ajute activ şi să comunice asta.

Închei, citind cuvintele extraordinare ale lui Mihai Şora, scrise cu o zi înainte să moară: "Am desenat, în linii cât mai simple şi inteligibile. Pentru că nu se poate altfel şi pentru că nu există, în faţa barbariei, jumătăţi de măsură, ezitări, îngăduinţă care să absolve criminalii de faptele lor, să le bagatelizeze, să le pună în surdină. Curajul ucrainenilor este dătător de speranţă, eroismul lor ne însufleţeşte şi pe noi. Sursum corda!"

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Din partea deputaţilor şi senatorilor neafiliaţi are cuvântul domnul deputat Andrei Lupu, singurul care a făcut solicitare scrisă.

Vă reamintesc, timpul alocat este două minute.

Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Excelenţa Voastră,

Stimaţi colegi,

Acum un an, lumea întreagă era înspăimântată de înaintarea armatei ruse în Ucraina. Nimeni nu dădea nicio şansă Kievului să reziste în faţa unui invadator încrezător în propriile şanse şi arogant cu toţi cei care-i condamnau faptele.

A trecut un an şi Kievul rezistă. Ucraina rezistă. Ucrainenii luptă şi ne demonstrează că forţa brută şi primitivă nu câştigă întotdeauna. La un an distanţă, avem un regim autoritar la Moscova, care seamănă din ce în ce mai mult cu cel din Coreea de Nord. Lucrurile sunt mai clare ca oricând.

Suntem însă în prezenţa şi a altui război. Există suficiente voci care ne îngrijorează astăzi, atunci când cer în continuare capitularea Kievului pentru a opri vărsarea de sânge. Propaganda rusească lucrează astăzi cu motoarele turate la maximum şi cei care hrănesc acest monstru devin cu fiecare frază la fel de vinovaţi ca cei care ucid cu sânge rece.

La un an distanţă de la începutul războiului, nimeni nu are voie să se îndoiască de cine este victima şi cine este agresorul în acest război. O confuzie voită este o lipsă de respect la adresa victimelor.

Pentru unii politicieni români aş avea de spus un singur lucru: atât idealismul, cât şi pragmatismul politic, astăzi presupun acelaşi lucru, să susţinem Ucraina până la capăt, fără dar, fără dacă, fără nicio condiţionare.

În loc să stârnim false dezbateri cu privire la Ucraina, cu privire la Rusia, cu privire la orice ţine de acest război, astăzi, noi, reprezentanţii poporului român, ar trebui să spunem mai des şi cu mult mai mare încredere: Sláva Ukrayíni! (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Am încheiat intervenţiile.

Vă mulţumesc pentru participare şi vă rog să îmi permiteţi să declar închisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

O zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.09.