Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 214.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de astăzi şi de mâine; programul de lucru pentru perioada 20-25 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 13-20 martie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, astăzi avem dezbateri politice în cadrul Orei Guvernului, iar de la ora 17.00 urmează primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea de interpelări adresate membrilor Guvernului.

De asemenea, daţi-mi voie să vă prezint o informare din partea domnului deputat Paladi George-Adrian, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD şi va activa în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

Însă, astăzi, în cadrul Biroului permanent, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu a confirmat adeziunea domnului deputat.

Pe cale de consecinţă, ca să citez exact, "domnul deputat Paladi George-Adrian va activa ca deputat neafiliat".

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Deci, liderii de grup, există intervenţii asupra ordinii de zi?

Voci din sală:

Nu.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Sau viceliderii de grup.

Vă rog, doamnă Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, există intervenţii.

Există Pl-x 740/2022 (Propunerea legislativă pentru reducerea poverii fiscale pe muncă). Este proiectul USR care reduce taxele pe muncă şi care nu are încă raport. Şi, la fiecare şedinţă de plen, vin aici să vă rog să convocăm, în paralel cu plenul, comisiile, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget, finanţe, care să dea raport, pentru că este o urgenţă să creştem veniturile românilor, în acest context de scumpiri peste scumpiri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să faceţi propunerea.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Un român...

Vreau doar să vă dau şi motivarea.

Un român care munceşte pe salariul minim pe economie câştigă 63 de lei pe zi. Trebuie să trăiască cu 63 de lei pe zi, care, în contextul scumpirilor, înseamnă că nu poate să-şi cumpere...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...mare lucru.

Avem scumpiri la coşul zilnic şi de 60%...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă deputat Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...pentru unele produse.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu aş vrea să vă întrerup, doar că...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să faceţi o propunere asupra ordinii de zi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...asupra ordinii de zi fac această propunere...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă bine am intuit, dumneavoastră mi-aţi...

Haideţi să nu vorbim în paralel.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...dacă mă lăsaţi să şi vorbesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu... ştiu, motivarea face parte dintr-o declaraţie politică.

Dumneavoastră aţi venit la microfon...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Motivarea face parte din...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să propuneţi ca două comisii...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...a convinge colegii să voteze.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să lucreze în paralel cu plenul. Am înţeles corect?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am două cerinţe astăzi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, haideţi să le luăm pe rând.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...în primul rând, să supuneţi votului Camerei Deputaţilor introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege care reduce taxele pe salariul minim, gradual, pe primii 3.000 de lei din salariu; sub rezerva primirii raportului.

Şi a doua cerinţă este ca cele două comisii, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, să se întrunească, să lucreze în paralel cu plenul, pentru a da un raport cât mai repede la acest proiect. Să vadă şi oamenii dacă chiar vreţi să reduceţi taxele pe muncă şi chiar să le creşteţi nivelul de trai. Pentru că una spuneţi, alta faceţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Doamnă Prună,

Prima dumneavoastră propunere - ştiţi foarte bine Regulamentul, aţi fost şi dumneavoastră pe acest scaun -, ca să se introducă ceva pe ordinea de zi, în cadrul şedinţei de astăzi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Trebuie acordul liderilor, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...trebuie acordul liderilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi, pentru că nu există acordul liderilor, vă cer să supuneţi votului.

S-au mai făcut astfel de lucruri aici, în Camera... Deputaţilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

A doua propunere...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...avem precedent.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamnă Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

S-a supus votului introducerea pe ordinea de zi. Chiar...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...din partea colegului lider de la PSD a existat acest tip de cerere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună, a doua propunere, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

A doua propunere am enunţat-o, ca cele două comisii să lucreze în paralel cu plenul, pentru a emite un raport pe Pl-x 740/2022.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Această propunere, conform Regulamentului, o să o supun votului pentru că este regulamentară.

Vă rog să vă pregătiţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Şi prima propunere este regulamentară, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Încuviinţarea plenului ca două comisii - Comisia pentru muncă şi Comisia pentru politică economică, bănuiesc, să lucreze în paralel cu plenul.

Vă rog să votaţi.

Cu 68 de voturi pentru şi 116 abţineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul suficient de voturi.

Pe procedură, pentru că este un anunţ de făcut, îl rog pe domnul Ringo Dămureanu.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Se împlineşte un an de când a trecut în nefiinţă acel domn blajin, în faţa căruia noi, marea majoritate a deputaţilor de astăzi, din actuala legislatură, am depus jurământul, decanul de vârstă al Parlamentului nostru, fost deputat AUR de Botoşani, o personalitate complexă, pe linie profesională şi administrativă, care ne-a onorat cu prezenţa de a-i fi colegi şi contemporani.

În numele Grupului parlamentar AUR, vă propun să păstrăm un moment de reculegere în amintirea celui care a fost domnul deputat Lucian Feodorov.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumim frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

Astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, potrivit art. 208 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema:

"1. Mecanismele de la nivelul ministerului care monitorizează, auditează şi previn conflictele de interese în acordarea premiilor şi rentelor viagere privind deciziile în beneficiu propriu sau beneficiul rudelor de gradul I;

2. Activitatea Ministerului Sportului în relaţia cu federaţiile naţionale şi clarificarea posibilelor ingerinţe în alegerile interne ale unora dintre acestea;

3. Prorogarea nejustificată a implementării legii de sprijin pentru sportivii juniori prin sprijinul material necesar echipamentelor, transportului şi hranei acestora".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri domnul Novák Carol-Eduard, ministrul sportului.

O voce din sală:

Huă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim, stabilit prin Regulament, pentru fiecare participant la dezbateri:

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea, în cazul nostru, USR - 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;

- de asemenea, 5 minute pentru reprezentantul Guvernului, adică ministrul vizat, pentru a răspunde;

- după aceea, celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute, exact cum am menţionat, adică USR;

- reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut, pentru a-şi prezenta punctul de vedere;

- iar la final, ministrul, adică reprezentantul Guvernului, are 5 minute pentru răspunsuri.

Domnule deputat Cristian Brian, vă rog, aveţi 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În sport, premiile se iau pe bază de performanţă. În schimb, în sportul românesc, ministrul Novák a introdus premierea pe bază de grad de rudenie. De ce? Pentru că poate. Dar asta înseamnă că îşi bate joc de munca tuturor sportivilor care se bat pentru medalii cu onoare şi multe sacrificii şi muncă.

USR l-a chemat azi în faţa românilor pe ministrul Novák, pentru a da explicaţii faţă de abuzurile din ministerul pe care îl conduce.

Mi-aş fi dorit să vorbim astăzi despre realizările domnului ministru, dar, din păcate, acestea sunt inexistente. Şi asta pentru că România nu are un ministru al sportului, ci un şmecher. Un şmecher care, în loc să se ocupe de dezvoltarea sportului din România, îşi îmbogăţeşte rudele, găştile de interese şi apropiaţii. Un şmecher care intervine în alegerile federaţiilor, atunci când rezultatele alegerilor nu-i convin, dar care, atunci când se întâmplă abuzuri în federaţii, nu ia nicio măsură. Un şmecher pus pe căpătuială, care a ratat toate obiectivele pe care le-a anunţat la începutul mandatului şi care are zero respect faţă de sportivi, faţă de profesionişti din sport şi faţă de România.

Cum este posibil ca exact în domeniul în care fairplay-ul, cinstea şi corectitudinea ar trebui să fie literă de lege, tocmai aici să avem parte de abuzuri grosolane?

Explicaţi în faţa ţării, domnule ministru Novák, despre toate premiile pe care vi le-aţi acordat dumneavoastră, fără a ţine cont de incompatibilităţi şi conflicte de interese!

Au fost multe, ştiu, probabil nu le mai ţineţi minte, dar vă fac eu un rezumat:

- V-aţi dat 75.000 de euro premiu când eraţi preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism;

- Aţi mărit din pix, fără pic de ruşine, cu 100%, primele pentru sportivii participanţi la Jocurile Olimpice, doar acele prime, pentru că acolo aveaţi interes direct. Restul sportivilor au stat luni de zile să aştepte ceea ce li s-ar cuveni;

- Aţi dat peste 100.000 de euro unei federaţii sportive care, ce coincidenţă, are secretar general o rudă de-a dumneavoastră;

- Şi cel mai recent exemplu, de altfel, cel care a fost şi cel mai mediatizat, şi care a scandalizat opinia publică - v-aţi premiat tatăl cu 112.000 de euro pentru Jocurile Paralimpice de la Tokio. Doar că, ce să vezi, aşa cum reiese din acte - acte pe care le am chiar aici - (Arată nişte documente.) ...tatăl dumneavoastră n-a făcut parte din delegaţia oficială. În numele tatălui, fiul, ministrul, premiază.

Dar, domnule ministru, vă aduc aminte că nu sunteţi ministru al familiei, ci al sportului.

Ar trebui să fiţi dumneavoastră un model de corectitudine şi fairplay; să încurajaţi performanţa, nu hoţia şi şobolănelile.

Vedem o dublă măsură din partea ministrului Novák şi când vine vorba despre federaţiile sportive. Novák a suspendat alegerile conducerii Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, deoarece rezultatele n-au fost pe placul lui; şi-a ameninţat subalternii din minister, pentru că n-au ascultat de ordinul politic; a refăcut abuziv alegerile din federaţie, cu cluburi sportive din anturajul lui; şi, de aceea, Federaţia Română de Hochei a depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru abuz în serviciu.

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat atunci când Federaţia Română de Schi Biatlon a blocat participarea sportivei cu cele mai bune rezultate la competiţii internaţionale la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 de la Beijing.

Ministrul Novák intervine doar când are el chef, când are un interes politic.

Explicaţi şi asta în faţa românilor, domnule ministru!

Şi, ca şi cum toate acestea nu ar fi de ajuns, ministrul Novák a renunţat la bani în plus pe care Parlamentul i-a dat către Ministerul Sportului. Mă refer aici la acele tichete de sportiv de 150 de lei pe lună pentru toţi juniorii din România care participă la competiţii sportive. Legea a fost prorogată pentru că ministrului Novák nu-i pasă de mişcarea sportivă, ci doar de apropiaţii lui.

Acest ministru are în spate o coaliţie cu o majoritate de 70% şi ar fi putut face liniştit toate reformele de care are nevoie sportul din România.

Din păcate, se ocupă doar de găinării. Şi acesta este şi cel mai trist lucru. Că azi, în loc să vorbim despre dezvoltarea sportului, despre investiţii în baze sportive, sport de copii şi juniori, sport comunitar, finanţarea şi sponsorizarea sportului, trebuie să păzim ministerul de un individ care a luat instituţia pe persoană fizică.

Problemele rămân în continuare nerezolvate, iar acesta este încă un mandat ratat pentru sportul românesc.

De aceea, ministrul Novák trebuie să plece, iar coaliţia, care îl ţine în braţe, să găsească un om căruia să-i pese cu adevărat de sport.

La final, un singur lucru vă mai spun, domnule ministru. Aţi ridicat tupeul la un nivel atât de înalt, încât şi colegii de alianţă, cei de la PSD, ar putea să primească lecţii de la dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îl invit la microfon pe domnul Novák Eduard, ministrul sportului.

Aveţi 5 minute, domnule ministru.

O voce din sală:

Huă!

Domnul Novák Carol-Eduard (ministrul sportului):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor!

În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţie.

Vă mulţumesc pentru că... (Vociferări.) ...am ocazia să vorbim despre... (Vociferări.) ...procedura de acordare a premiilor şi despre activitatea Ministerului Sportului în relaţia... (Vociferări.) ...cu federaţiile naţionale.

La nivelul ministerului există mecanisme pentru prevenirea şi gestionarea conflictelor de interese. (Vociferări.)

În ceea ce priveşte mecanismele de verificare şi control, la nivelul Ministerului Sportului este aprobată o procedură de sistem pe conflict de interese şi o procedură operaţională pe rentă viageră. Toate documentele sunt verificate după proceduri clare... (Vociferări.) ...şi trebuie să îndeplinească criteriile de Hotărâre de Guvern... (Vociferări.) ... nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Toate acestea sunt supuse analizei unei comisii care înaintează referatul cu propunere spre aprobarea ordonatorului de credite, deci toate rentele şi premierile trec printr-o serie de verificări. (Vociferări.)

O voce din sală:

Mincinosule!

Minte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi...

Domnul Novák Carol-Eduard:

Vreau... (Vociferări.)

Vreau să clarific...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Haideţi să depăşim acest moment...

Domnul Novák Carol-Eduard:

...vreau să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...ascultând vorbitorul cu respectul cuvenit. (Vociferări.)

Domnul Novák Carol-Eduard:

Vreau să clarific un lucru - Ministerul Sportului nu premiază pe nimeni în nume propriu... (Vociferări.) ...există prevederi legislative foarte clare, în baza cărora se acordă premii pentru performanţele sportive, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007. Lista persoanelor premiate este întocmită şi înaintată împreună cu solicitarea de către federaţie, Comitetul Naţional Paralimpic, urmând ca solicitarea şi toate documentele care stau la baza acesteia să fie analizate din toate punctele de vedere.

Sunt mulţi sportivi în situaţia în care rude de gradul I se află în stafful lor; aduc rezultate deosebite pentru sportul românesc, iar drepturile pe care le primesc sunt baza meritelor de pe teren.

Aici nu este vorba despre Novák, fiul care şi-a premiat tatăl... (Vociferări.) ...este antrenor emerit... (Vociferări.) ...decorat în 2008... 2012 cu Ordinul "Meritul Sportiv", gradul 2 şi pe urmă gradul 1. A fost prezent ca membru al staffului, consilier sau consilier pe buget propriu la toate ediţiile Jocurilor Paralimpice din 2004, 2008, 2012, 2016, 2021 şi la toate Campionatele Mondiale, însumând 26 de medalii câştigate. A fost premiat de fiecare dată de către Ministerul Sportului pentru aceste rezultate.

Să ştiţi că este foarte frustrant, după toate aceste rezultate istorice obţinute pentru sportul românesc, să se vrea să se şteargă aceste rezultate.

Referitor la faptul că nu a fost prezent la Jocurile Paralimpice de la Tokio - Comitetul Internaţional Olimpic sau Paralimpic stabileşte pentru fiecare ţară şi sport în parte câte locuri îi dispune staffului tehnic, în funcţie de numărul sportivilor calificaţi. Este o situaţie normală, în toate sporturile, ca o parte dintre membrii staffurilor să nu facă această deplasare. Asta nu înseamnă că ei nu sunt premiaţi. Aşa este în toate sporturile.

În cazul ciclismului, antrenorul federal Cristiano Valoppi a fost desemnat de Consiliul de administraţie să fie delegatul pentru echipa de ciclism.

Tatăl meu a fost internat în spital, în Miercurea Ciuc, în data de 26 martie 2021, împreună cu bunica mea, de COVID. Din păcate, bunica n-a mai supravieţuit.

În această situaţie, tatăl meu nu avea nicio şansă să participe la Jocurile Paralimpice.

Aici nu vorbim de judecăţi de valoare, despre interpretări legate de ce este moral, ci despre lucruri concrete, despre ce prevede legea. Discutăm despre premieri ale unor performanţe obţinute pentru sportul românesc, totul - conform prevederilor legale.

Renta viageră. În sensul celor expuse până acum, ţin să menţionez că renta viageră este acordată în condiţiile legii şi reprezintă un drept al sportivilor de performanţă, conform art. 64 alin. (1) din Legea nr. 69/2000.

Potrivit alin. (10) al aceleiaşi legi, în perioada revenirii în activitate, ca sportiv activ, plata rentei viagere se suspendă. Dar în cazul meu - nu am revenit în activitate.

Până în momentul în care un sportiv nu are o legitimaţie sau o licenţă, nu este sportiv oficial.

În momentul în care voi fi apt, mă voi legitima şi, aşa cum prevede legea, voi renunţa la renta viageră.

Concluzionând, când am intrat în Cartea Recordurilor ca singurul ministru medaliat paralimpic, nu a fost conflict de interese? Atunci nu s-a sesizat nimeni că sunt şi ministru şi sportiv în acelaşi timp?

Rezultatele bune sunt bune, dar acordarea unor drepturi în urma lor înseamnă conflict de interese?

Dacă ne referim la afirmaţiile nefondate în ceea ce priveşte Federaţia Română de Hochei, vă aduc la cunoştinţă că Ministerul Sportului, potrivit art. 88 alin. (1) din Legea nr. 69/2000...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, domnule ministru, mai aveţi mult? Ca să ştim cum gestionăm timpul, că, atunci, s-ar putea să vă mai tai din cele 5 minute de la final.

Domnul Novák Carol-Eduard:

OK.

Două minute şi termin.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK.

Domnul Novák Carol-Eduard:

Da?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Novák Carol-Eduard:

Deci... în situaţii deosebite de încălcare a actelor constitutive, a statutelor actelor normative, poate dispune convocarea Adunării generale extraordinare pentru structurile de utilitate publică.

Suspendarea dreptului de vot chiar în ziua votului a aproape 50% din structurile cu drept de vot este cel puţin suspectă şi trebuie lămurită.

Mai mult, suspendarea dreptului de vot pentru neachitarea la timp a unor amenzi este, probabil, o măsură excesivă.

În urma sesizărilor numeroase primite prin delegatul desemnat, s-a dispus suspendarea, conform Hotărârii Guvernului nr. 884/2001.

Pasivitatea organelor de conducere a Federaţiei, nerespectarea dispoziţiilor ministerului, precum şi alte sesizări primite au condus la crearea situaţiei deosebite prevăzute în lege.

În fapt, ministerul a creat cadrul potrivit pentru a soluţiona această situaţie deosebită a federaţiei. Nimic mai mult.

În ceea ce priveşte prorogarea, a fost o decizie a Executivului, raportată la încadrarea în ţintele bugetare.

Aş vrea să adaug aici şi despre Ordinul nr. 500.

Este o frustrare să pretindem că suntem patrioţi, însă când este vorba de... (Vociferări.) ...măsuri concrete... (Vociferări.) ...pentru copiii noştri, pentru consolidarea naţiunii, ne ascundem după nişte scuze.

De mâine, dacă pe teren ar putea să joace 80% sportivii noştri, am avea rezultate în 4 - 6 ani. Aveam echipă naţională la handbal, volei, baschet; cu 40% ne trebuie 8 - 10 ani. În situaţia actuală, nu o să avem rezultate niciodată.

În fapt, aceste atacuri, pentru care ne aflăm astăzi aici, doamnelor şi domnilor, nu sunt nimic altceva decât o campanie de denigrare dusă direct de către Sindicatul pe sport şi tineret împotriva mea.

Dacă tot mă aflu aici, în faţa dumneavoastră, şi răspund în faţa unor sesizări ale sindicatului, până la urmă, ne întrebăm, care este rolul sindicatului - este să analizeze activitatea ministrului sau să reprezinte interesele salariaţilor?

În consecinţă, acest sindicat este unealta unui grup care doreşte să destabilizeze sportul şi acest minister.

În concluzie, aş mai dori să menţionez - obiectivul nostru la Ministerul Sportului este sprijinirea sportivilor, asigurarea condiţiilor necesare tinerilor, adulţilor pentru practicarea sportului şi sprijinirea sportului de performanţă.

Sportul trebuie să fie o prioritate naţională.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Înainte de a le da cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare, daţi-mi voie să remarc şi să salut prezenţa, în partea stângă, sus, a elevilor din diferite licee bucureştene, iar în dreapta, a studenţilor de la Universitatea Bucureşti, care, de Ziua Fericirii, au ales să vină în Parlamentul României. (Aplauze.)

Vă mulţumim, dragi tineri, pentru vizită! (Aplauze.)

Mergem mai departe.

Pentru că sunt câte 2 înscrişi, o să încerc să-i intercalez cumva.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Filip Havârneanu.

Domnule deputat, aveţi 5 minute împreună cu domnul Pop Rareş Tudor.

Vă anunţ de la bun început, ca să nu avem... (Vociferări.) ...discuţii ulterioare.

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Să ştiţi că aveţi noroc că la începutul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor nu se intonează Imnul României, pentru că, dacă se intona, aveaţi probleme încă dinainte de a începe.

Oricum, sportul românesc este cel mult monitorizat de către domnul Eduard Novák, pentru că noi vedem din sportul românesc ştiri, şi nu performanţă.

În loc să vorbim despre cum s-a dezvoltat infrastructura şcolară sportivă, citim despre cum domnul Novák se antrenează în cabinetul de ministru, în timpul programului de lucru, bineînţeles, pedalând în gol.

În loc să aflăm despre cum sunt susţinuţi sportivii cu un mare potenţial, aflăm despre ministru, care primeşte ilegal rentă viageră şi care este în conflict de interese, pentru că, da, îşi premiază tatăl, cu 112.000 de euro, pentru o competiţie la care nu a participat.

În condiţiile în care sportul din România stă pe umerii familiilor, umerii familiilor care investesc în copiii lor pentru a-i transforma în campioni, ministerul bugetează premii într-un cerc foarte, foarte restrâns... (Vociferări.) ...privat. Iar pentru asta ar trebui să daţi o explicaţie, domnule ministru. (Vociferări.)

În aceşti ani de mandat, singurul lucru care s-a schimbat este că sportul s-a mai prăbuşit puţin.

Vedem, la ultimele Jocuri Olimpice, de la Tokio, avem 4 medalii în total, este cel mai slab rezultat din ultimii 69 de ani.

Sportul de masă este desfiinţat treptat şi vedem asta, 50% din şcoli nu au săli de sport. În continuare, 63% din români nu au practicat niciodată niciun fel de sport, şi asta pentru că sportul se zbate între sărăcie şi subdezvoltare; dezvoltarea lui este în plan secundar.

În tot acest timp, domnul Novák încasează renta lunară, rămâne şi în activitatea de performanţă, primeşte şi indemnizaţia de ministru, iar strategia pe termen lung este, bineînţeles, amânată, în funcţie de cantonamentele domniei-sale.

Domnule Novák,

Pentru că tot v-am prins aici, haideţi să vă spun de ce ar trebui să vă ocupaţi cu adevărat, nu doar să daţi premii familiei dumneavoastră.

Sportul românesc este sponsorizat de industria jocurilor de noroc şi sunt încasate sume colosale, dar vedem încontinuu reclame, şi pe echipamente şi pe bannere, doar la păcănele şi jocuri de noroc.

Şi vreau să vă întreb dacă veţi face ceva în acest sens. Pentru că românii trebuie să fie încurajaţi să meargă să facă mişcare, să facă sport, nu să joace la păcănele.

Şi, dacă nu găsiţi altceva care stă în pixul dumneavoastră să faceţi, o să vă ajut eu cu un model de demisie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Bîlcea Ovidiu-Sergiu.

Aveţi 3 minute, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

O dezbatere privind prezentul şi viitorul sportului în România, în prezenţa domnului ministru, este necesară şi binevenită. Însă trebuie să ne asigurăm că, la o astfel de dezbatere, vom analiza cu adevărat sportul şi vom căuta soluţii la problemele cu care se confruntă.

Impresia mea este că, astăzi, colegii de la USR sunt preocupaţi mai degrabă de probleme politice, în încercarea de a se legitima şi manifesta ca partid de opoziţie, şi mai puţin la problemele structurale, pe care le consider prioritare.

Primul teren pe care jucăm, în calitatea noastră de deputaţi, este Comisia pentru tineret şi sport. Trebuie să spun cu regret că am văzut prea puţine iniţiative, idei, proiecte construite în interesul sportului, din partea colegilor din USR.

Sigur că ne aflăm în cadrul unui demers legitim şi îl tratez cu seriozitate. Voi ignora, aşadar, strategia de a ataca un ministru, folosind temele controversate, şi mă voi referi mai mult la problemele strategice ale sportului românesc.

Noi considerăm că domnul ministru Novák trebuie să răspundă la acuzaţiile care i se aduc în spaţiul public, indiferent dacă vin din partea presei, a opoziţiei politice sau a unor federaţii sportive.

O dezbatere parlamentară are mai mult sens să se concentreze pe obiective strategice, care pot fi atinse prin legislaţie coerentă, politici guvernamentale hotărâte, susţinerea din partea autorităţilor şi a mediului privat.

În opinia noastră, obiectivele strategice pe care trebuie să le atingă sportul românesc sunt următoarele:

- definirea sportului ca prioritate naţională. Aşa cum astăzi am conştientizat că problemele de mediu sunt esenţiale pentru calitatea vieţii şi am plasat Reforma verde în primele priorităţi, trebuie să înţelegem că sportul este esenţial pentru sănătatea românilor. Există o corelaţie între sportul de masă şi cel de performanţă, aspecte care nu pot fi disociate;

- salvarea sportului de performanţă la nivelul echipelor şi sporturilor individuale. Trebuie să stopăm declinul lipsei de performanţă, un fenomen accentuat de mulţi ani încoace;

- continuarea îmbunătăţirii bazei sportive. Ultimii ani au adus investiţii importante în baza sportivă din România, dar trebuie să găsim soluţii pentru a accelera investiţiile, în condiţiile în care avem la dispoziţie cele mai mari fonduri europene din istorie;

- identificarea unor noi surse de finanţare în sport. Astăzi, sportul de performanţă moare, în România, fără sprijinul autorităţilor locale. Este nevoie de curajul de a găsi noi surse de finanţare, care pot fi identificate în zona pariurilor sportive, de exemplu;

- parteneriatul cu mediul privat. Raritatea investitorilor privaţi în sport nu este o întâmplare. Avem nevoie de o legislaţie mai bună, care să încurajeze investiţiile private.

Acestea consider că sunt temele de dezbatere la care ne angajăm în prezenţa ministrului, indiferent cum se numeşte acesta, care trebuie rezolvate.

Este nevoie de dezbateri fără agendă politică, în care să primeze interesul pentru atingerea acestor obiective.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Ovidiu-Sergiu Bîlcea:

Domnule ministru Novák,

PNL este un partener loial de guvernare, cu care se poate construi pragmatic şi eficient.

Sprijinul nostru există, dar este condiţionat de un angajament ferm şi un plan de acţiuni care să dea încredere.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Axinia George.

Vă reamintesc că, împreună cu domnul Dan Tanasă, aveţi 3 minute.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru Novák,

Pentru noi, românii, sportul este o componentă fundamentală a identităţii noastre naţionale. Mergem cu steagul tricolor în mână să-i susţinem pe sportivii noştri care fac performanţă la nivel internaţional şi suntem copleşiţi de emoţii la fiecare medalie de aur obţinută de sportivii români, când se intonează Imnul naţional.

Din păcate, domnule Novák, veţi rămâne în istorie drept ministrul acestei ţări, care a transformat sportul într-o platformă de promovare a ideilor iredentiste maghiare.

Sunteţi ministrul care a consacrat intonarea Imnului Ţinutului Secuiesc în cadrul unor competiţii sportive desfăşurate pe teritoriul României.

Tot în mandatul dumneavoastră, la Finala Cupei României la Fotbal, suporteri ai echipei din Sfântu Gheorghe s-au întors cu spatele în timpul intonării Imnului României, iar apoi, după imn, au scandat: "Ungaria! Ungaria!".

Neînţelegând că sportul trebuie să faciliteze legăturile între naţiuni, să promoveze cooperarea şi înţelegerea etnică şi interculturală, aţi transformat domeniul într-un focar de tensiuni în societate şi l-aţi subordonat intereselor UDMR, respectiv intereselor Guvernului de la Budapesta.

Or, un asemenea comportament este, în opinia noastră, a celor de la AUR, absolut inadmisibil.

Am auzit criticile pe care vi le-au adus colegii mei şi aş mai adăuga câteva:

Numărul 1. Subfinanţarea sportului românesc.

Domnule ministru,

În acest an, federaţiilor de sporturi olimpice din România li s-a alocat ruşinoasa sumă de 20.000.000 de euro.

Ştiţi cumva câţi bani a primit Federaţia Română de Gimnastică?

Vă spun eu.

Vorbim de un sport care ne-a făcut celebri în toată lumea, şi bugetul pe anul acesta este absolut umilitor - 1,2 milioane de lei.

2. Lipsa de viziune în construcţia infrastructurii sportive.

Domnule Novák,

În timp ce Guvernul de la Budapesta a investit în judeţele cu populaţie maghiară din Transilvania, în arenele sportive, în înfiinţarea de academii, în echipe şi oameni, dumneavoastră nu ne-aţi prezentat nicio strategie pentru îmbunătăţirea infrastructurii sportive din România.

Domnule Novák,

Prin acţiunile dumneavoastră, în poziţia pe care o ocupaţi în Guvernul României, aţi dovedit că nu ştiţi ce înseamnă fairplay-ul, spiritul de echipă, perseverenţa, disciplina şi respectul faţă de adversari.

Dacă la criticile pe care le-am formulat le mai adăugăm şi pe cele de nepotism şi favoritism, de ingerinţe în alegerile interne ale unor federaţii, de stopare a încurajării sportului de performanţă la juniori, este clar, domnule ministru, că tot ce faceţi este împotriva românilor şi a României.

Este limpede că trebuie să vă daţi demisia.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

I-aţi mai lăsat 9 secunde colegului dumneavoastră.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

10! 10!

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Daniele, ne mai dai un minut...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul lider, Csoma Botond. (Vociferări.)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ora Guvernului reprezintă un element esenţial al unei democraţii parlamentare.

Când un ministru este solicitat să vină în faţa Parlamentului, este bine că vine în faţa Parlamentului.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Extremistule!

Horthystule!

Domnul Csoma Botond:

Şi miniştrii UDRM niciodată n-au dat bir cu fugiţii, au venit când au fost solicitaţi să dea nişte explicaţii în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară la minister.

Este... (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Horthystule!

Domnul Csoma Botond:

...este foarte uşor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat! (Se adresează domnului deputat Dan Tanasă.)

Domnul Csoma Botond:

...dacă dorim...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aşa i-ai spus şi lui Ghiţă?

Aşa i-ai spus şi lui Ghiţă?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Inclusiv colegului meu i-am spus acelaşi lucru şi am intervenit, domnule lider de grup.

Dacă se...

O voce din sală:

Vicelider.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vicelider.

Aţi folosit un cuvânt periculos, domnule deputat, pe care n-aş vrea să-l aud pe stenogramă sau altundeva.

Vă rog, păstraţi-vă în termeni eleganţi de dezbateri parlamentare.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Care? "Horthyst"?

E declaraţie politică.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat! (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Declaraţie politică, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

E declaraţie politică.

Declaraţie politică, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Botond.

Domnul Csoma Botond:

Este foarte uşor să cauţi nod în papură, dar să vii cu anumite critici constructive e mai greu, stimaţi colegi.

Trebuie să vedem că sportul românesc are şi o problemă sistemică, şi una managerială. Şi nu mă refer la ultimii 2 ani, să spun aşa, putem vedea, în ultimii 15 ani, că nu mai obţinem medalii la competiţiile internaţionale.

Nu cred că avem copii mai puţin talentaţi acum, când am avut acum 25 sau 30 de ani, sau am devenit mai leneşi sau mai puţin perseverenţi. Sigur că este o problemă sistemică, care cauzează acest fapt, că obţinem aceste medalii puţine la număr.

Şi aici trebuie să facem o analiză, în loc să venim cu atacuri de natură personală.

Pe de altă parte, avem un ministru - cred că singurul ministru din istoria României care a fost şi sportiv... sportiv de performanţă, care a obţinut o medalie, singura medalie a României la Jocurile Paralimpice.

Eu cred că ar trebui... (Vociferări.) ...ar trebui să-l preţuim în acest sens, nu să facem atacuri de natură personală şi etnică la adresa ministrului. (Vociferări. Gălăgie.)

Dar nu mă aşteptam la altceva.

Sigur, ştiu că dacă nu-l chema "Novák" sau îl chema... avea un nume de rezonanţă latină, să spun aşa, sigur că nu era supus... (Vociferări.) ...unor atacuri de acest fel.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Măscăriciule!

Lipă a fost sportiv de performanţă!

Măscăriciule!

Horthystule! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi!

Domnul Csoma Botond:

M-am aşteptat la aceste atacuri, sigur.

Doamnelor şi domnilor,

Cred că... (Vociferări.) ...cred că... (Vociferări.) ...cred că avem o problemă sistemică. (Vociferări.)

UDMR şi-a asumat, prin această strategie a sportului, să avem un sport comunitar, să avem sport în educaţie, să avem şi sport de performanţă şi cred că trebuie să ne axăm pe rezolvarea acestor probleme, şi noi vom merge în această direcţie.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Da, rezolvă la tine în Ungaria! În Ungaria să rezolvi, horthystule! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Csoma Botond:

Iar discuţia... (Vociferări. Gălăgie.) ...iar discuţia legată de legalitate este una pur politicianistă.

Domnul ministru a explicat foarte bine şi foarte clar care sunt procedurile prevăzute de lege privind acordarea acestor premii şi acordarea rentei viagere.

Tot mă gândesc şi îmi pun întrebarea, dacă nu îl chema pe domnul ministru "Novák", oare se punea această problemă, de ce a fost premiat, dacă avea un alt nume? (Vociferări. Gălăgie.)

Nu ştiu, eu cred că în România anului 2023 trebuie să ne punem şi această întrebare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu cred că trebuie să avem această falsă discuţie de moralitate.

Şi îngăduiţi-mi şi mie, aşa, la finalul...

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, este chiar finalul.

Domnul Csoma Botond:

...la final să fac şi eu o declaraţie...

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Csoma Botond:

...politică.

Să le transmit tovarăşilor din Epoca de Aur că avem şi noi o vorbă, avem o vorbă... (Vociferări. Gălăgie.) ...la noi, în Ardeal... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

În Ungaria.

Domnul Csoma Botond:

Foaie verde ananas,

Papagal ai fost,

Papagal ai rămas!

Doamne, ajută! (Aplauze.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Eşti departe de ţara mea, horthystule!

Marş în Ungaria! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă readuc aminte... (Vociferări. Gălăgie.) ...cu eleganţă că au mai fost miniştri ai sporturilor, sportului, tineretului şi sportului, mari sportivi - Gabi Szabó şi Elisabeta Lipă, din ce îmi aduc aminte.

În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului USR, al doilea.

Domnul Pop Rareş Tudor.

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Aţi declarat, ţin minte, la prima audiere, că vă doriţi să ajungeţi cel mai bun ministru al sportului pe care l-a dat România. Foarte frumos.

Doi ani şi ceva mai târziu, aţi ajuns cel mai controversat ministru al sportului şi, totodată, cel mai contestat. Nu doar de mişcarea sportivă, ci şi de propriii parteneri de coaliţie.

Ceva însă aţi făcut dumneavoastră, şi colegii mei din USR au subliniat foarte bine ce.

Haideţi să spunem însă şi ce n-aţi făcut.

Aţi făcut o strategie care pe hârtie sună grozav. Într-un univers paralel sunteţi deja cel mai bun ministru al sportului pe care l-a dat România.

Avem o nouă lege a sportului, nu-i aşa, am început construcţia a 42 de baze sportive naţionale, numărul de sportivi profesionişti legitimaţi creşte ca Făt-Frumos, într-o săptămână, cât alţii în 10 ani, programul de infrastructură sportivă rurală a fost demarat, rugbyul românesc vă iubeşte, ce să mai zic, nici nu mai ştiu cum să vă mai laud de aici, de la tribună!

Evident, glumesc. În realitate este fix pe dos.

Să luăm, de pildă, cadrul legal al sportului românesc.

În Strategia naţională pentru sport ne-aţi promis o nouă lege a sportului, cu termen martie 2023, adică luna asta.

Daţi-mi voie să vă întreb, în ce stadiu suntem cu această lege?

Ne-aţi mai promis că veţi transforma sportul de performanţă prin reorganizarea modului de funcţionare a federaţiilor olimpice şi neolimpice şi prin implementarea unor noi modele de organizare a cluburilor afiliate la aceste federaţii. Termen - octombrie 2022, respectiv, decembrie 2022.

Domnule ministru,

COSR-ul vă răspunde la telefon? Domnul Covaliu colaborează cu dumneavoastră? Sau sunteţi un pic izolat?

Tot în Strategia asta ne-aţi mai promis un ghid de bune practici în ceea ce priveşte infrastructura sportivă, dar şi o nouă metodologie de finanţare a federaţiilor.

Cireaşa de pe tort - alocarea bugetară bazată pe performanţe, ceea ce, vă spun sincer, recunosc, România n-a văzut niciodată, dar vă asigur că nici n-o să vadă în acest mandat al dumneavoastră.

La fel, ne-aţi zis că veţi dezvolta programe de infrastructură sportivă locală în colaborare cu grupurile de acţiune locală şi cu Asociaţia Comunelor. Aici în ce stadiu suntem? Aţi demarat acest program?

Apropo de imagine şi marketing, punctul 7 din Strategie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Într-o ţară în care sportul este parazitat de industria de jocuri de noroc, în care copiii şi tinerii trebuie să înghită zilnic tone de reclame, da, la jocuri şi la păcănele, doar ca să poată urmări o competiţie sportivă la televizor sau pe teren, dumneavoastră nu aţi iniţiat nici măcar o campanie naţională în care să promovaţi sportul de masă, la TV, la radio, în online sau pe publicitate stradală.

Nimic, dar absolut nimic din ce aţi prins în strategia aceea nu se întâmplă.

De aceea, domnule ministru, vă cerem să plecaţi de la conducerea ministerului. Nu doar pentru ceea ce aţi făcut, ci mai ales pentru ceea ce n-aţi făcut. Pe scurt, aţi irosit 2 ani şi ceva din timpul sportului românesc.

Dar rămâne aşa cum am stabilit - într-un univers paralel sunteţi deja cel mai bun ministru al sportului, însă aici...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Rareş Tudor Pop:

...în România, pentru sportul românesc, sunteţi un mare dezastru.

O zi bună! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aţi depăşit cu aproape un minut timpul alocat.

Deşi domnul Tanasă mai are 9 secunde, vă rog să vă încadraţi într-un minut.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mulţumim.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultima oară când am dat minute în plus n-am ieşit bine.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Adevărul din spatele mânărelii pe care o faceţi la Federaţia Română de Hochei este următorul. Aţi înfiinţat în Harghita şi Covasna nenumărate cluburi de hochei cu 2-3 membri, ca să aveţi majoritate să controlaţi şi să puneţi mâna pe Federaţia Română de Hochei.

Dacă aţi văzut că cluburile de acolo nu reuşesc să pună mâna pe Federaţia Română de Hochei, aţi intervenit dumneavoastră, domnule ministru, şi călcaţi cu bocancii peste Federaţia Română de Hochei.

Ce faceţi dumneavoastră acolo este inacceptabil!

Iar, tot de numele dumneavoastră se leagă Steagul secuiesc şi nenumărate scandări iredentist-şovine pe stadioanele din România.

Să vă fie ruşine, domnule ministru! Cu Steagul secuiesc şi cu Imnul Ungariei pe stadioanele de fotbal şi de hochei din România!

Să vă fie ruşine!

Puteţi să mergeţi cu ele la Budapesta, nu pe stadioanele din România!

Pe stadioanele din România trebuie să încurajaţi sportivitatea, nu să vă exprimaţi mentalitatea dumneavoastră retrogradă de honved.

Să vă fie ruşine!

Demisia! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Conform adresei scrise, înainte de colegii din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Chira Claudiu-Martin are un minut.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Bună ziua!

Mulţumesc.

Domnule ministru,

Vorbesc în numele deputaţilor neafiliaţi, peste 20 de deputaţi neafiliaţi, şi doresc să vă pun câteva întrebări.

Spuneaţi, în decembrie 2021, că aveţi la Ministerul Sportului 3 proiecte foarte mari - Strategia pentru sport, digitalizarea şi legislaţia. Şi, desigur, altele mici, dar foarte importante şi ele - reorganizarea sistemului de specializare a antrenorilor, salarizarea şi bazele sportive.

Iată că suntem în martie 2023 şi dorim şi noi să ştim în ce stadiu aţi ajuns cu aceste proiecte şi să aduceţi clarificări cu privire la situaţiile reclamate de sindicalişti care reprezintă salariaţii din cluburile sportive, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor, Ministerul Sportului şi federaţiile sportive naţionale. Printre acestea, enumăr câteva:

- necesitatea clarificării cazurilor de potenţiale conflicte de interes la nivelul ministerului;

- lipsa de transparenţă privind descentralizarea şi reorganizarea;

- blocarea activităţilor şi programelor specifice;

- inexistenţa criteriilor de acordare a bugetelor către unităţile subordonate ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

20-30 de secunde, vă rog.

- blocarea Proiectului "Strategia Naţională pentru Sport"; şi

- inechităţi privind premierile pentru rezultatele sportive.

Totodată, dorim o clarificare privind lipsa de cooperare dintre Ministerul Sportului, condus de dumneavoastră, şi Ministerul Tineretului şi Familiei, care a dus la blocarea a 29 de proiecte din bani europeni şi de la buget, întrucât ministerul condus de dumneavoastră nu a reuşit să facă transferul acestor proiecte către ministerul condus de doamna Firea.

Iar ultimul punct - dorim să cunoaştem strategia ministerului cu privire la atragerea altor tipuri de sponsori pentru sportul românesc - în momentul de faţă stăm la mâna caselor de pariuri -, mai ales în contextul noilor iniţiative legislative privind interzicerea reclamelor la jocurile de noroc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Novák, mai aveţi 3 minute din cele 5.

Vă rog.

Domnul Novák Carol-Eduard:

Deci, încă o dată, bună ziua, doamnelor şi domnilor!

Am ascultat cu interes aceste acuze şi... de toate felurile.

O singură remarcă - niciodată n-am luat 75.000 de euro, domnule deputat Brian, este tot o minciună a sindicatului, deci puteţi să încheiaţi treaba asta, că nu e adevărat.

Domnul Brian Cristian (din sală):

Avem documentul! Vi-l arăt!

Domnul Novák Carol-Eduard:

Da? Aveţi extras de cont? N-aveţi.

Deci, vă rog mult.

Bun. Mai departe, aş dori să vorbesc un pic despre acest minister.

Acest minister - timp de 20 de ani, de când s-a elaborat această lege, Legea nr. 69/2000, federaţiile au prins o libertate care poate nu le parveneau. Şi, în această situaţie, rezultatele de la Sidney - de la 24 de medalii olimpice, am ajuns la 4 medalii doar, 83% regres în sportul românesc.

Toate acestea au nişte cauze. Cauzele au fost - foarte mulţi miniştri în aceşti 20 de ani, nu era niciun criteriu stabilit de... nicio presiune asupra federaţiilor, deci era cumva discuţia, daţi-ne bani şi lăsaţi-ne în pace!

Ei, aici am ajuns astăzi, doamnelor şi domnilor, că discutăm despre dezastrul sportului românesc, care, din fericire, de 2 ani reuşeşte să obţină rezultate.

Nu ştiu cum, cumva, avem rezultate. Avem rezultatele din 2000, avem 16 medalii la Campionatele Mondiale de Seniori. Cred că este un pas important.

Desigur, avem foarte mult de lucru încă, de aici încolo, dar sunt nişte semne pe care putem să ne bizuim şi să construim mai departe.

Sunt, domnule Tanasă, am fost preşedintele Federaţiei Române de Ciclism timp de 8 ani. Credeţi-mă, nu am luat-o acasă, la Miercurea Ciuc, am ridicat această federaţie din faliment. O federaţie care deconta cheltuielile unor loturi naţionale care nici nu făceau deplasarea. Am ridicat această federaţie, fiind acum, actual, cea mai bună federaţie din Balcani.

Credeţi-ne, nu ne trebuie nicio federaţie, nu luăm nici hocheiul, nici ciclismul, nu luăm nimic în Miercurea Ciuc.

Deci, noi vrem ca sportul românesc să lucreze, că avem potenţial. Sportivii noştri au adus rezultate importante.

Şi dacă noi reuşim împreună, aici, cu dumneavoastră, că toate aceste proiecte - "Strategia" este pentru toată ţara, "Hercules" e pentru toată ţara. Toate proiectele noastre.

Sunt singurul ministru care a început descentralizarea. (Vociferări.)

Toţi colegii dumneavoastră care au venit la mine...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Zi de hochei!

Domnul Novák Carol-Eduard:

V-am povestit înainte.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Zi de hochei!

Domnul Novák Carol-Eduard:

V-am povestit.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

De ce te-ai băgat acolo?

Domnul Novák Carol-Eduard:

Deci... (Vociferări.) ...dacă mă lăsaţi să termin... cum am spus, noi lucrăm pentru sportul românesc în acest minister... (Vociferări.) ...de 2 ani avem rezultate şi continuăm munca, cum am făcut-o şi până acum.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbaterile au fost încheiate.

Înainte de a declara şedinţa închisă şi de a-l invita pe domnul Roman, pe procedură, domnul Ghiţă.

Vă rog.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să ţinem un moment de reculegere în memoria lui Rudel Obreja, un fost mare sportiv şi preşedinte al Federaţiei Române de Box.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Declar şedinţa închisă.

Urmează sesiunea de răspunsuri la întrebări şi interpelări.

Domnule Roman, vă rog.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 20 martie 2023, consacrată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, după care vom prezenta interpelările adresate membrilor Guvernului.

Prima întrebare, domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, domnul Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR, pentru domnul secretar de stat Paşca: "Susţinerea intervenţiei STS şi SRI în activităţile specifice unui avocat. Care este poziţia Ministerului Justiţiei faţă de Legea digitalizării avocaturii?" nr. 8.512A.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Paşca (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi domni deputaţi Acatrinei şi Puşcaşu,

Având în vedere întrebarea dumneavoastră, adresată Ministerului Justiţiei, referitoare la "Poziţia faţă de Legea digitalizării avocaturii", vă aducem la cunoştinţă următoarele.

În cuprinsul întrebării dumneavoastră faceţi referire la Legea digitalizării avocaturii, a cărui proiect a fost lansat în dezbatere pe 9 februarie 2023, solicitând să vi se comunice poziţia ministerului faţă de această lege, respectiv, faţă de intervenţia STS şi SRI în activităţile specifice unui avocat.

Raportat la obiectul întrebării, precizăm că Propunerea legislativă privind serviciile profesionale efectuate de avocat în format electronic a fost iniţiată de un grup de deputaţi şi senatori şi înregistrată la Senat sub nr. B47/2023, în data de 6 februarie. Astfel, cum rezultă din fişa propunerii legislative de pe site-ul Senatului, la data de 27 februarie, procedura legislativă a încetat, întrucât propunerea a fost retrasă de către iniţiator.

Totodată, precizăm că, prin adresa 1.744/2023, Secretariatul General al Guvernului a solicitat punctul de vedere al Ministerului Justiţiei cu privire la propunerea legislativă sus-menţionată, însă, întrucât procedura legislativă a încetat, punctul de vedere al instituţiei noastre nu a mai fost elaborat, practic, rămânând fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Întreb autorii interpelării dacă au întrebări suplimentare pentru domnul secretar de stat.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei (din sală):

Nu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În regulă!

La poziţia nr. 2 avem o solicitare din partea domnului Chirilă Virgil Alin, deputat al PSD, pentru MAE, care ne solicită o amânare.

Punctul nr. 3, Ministerul Afacerilor Interne.

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR, este?

"Aparatele de testare rapidă a conducătorilor auto pentru substanţe psihoactive", 8.469A.

O invit la cuvânt pe doamna subsecretar de stat Claudia Benchescu-Pecingină, pentru răspuns.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Aparatele de testare rapidă a conducătorilor auto pentru substanţe psihoactive", vă comunicăm următoarele.

Referitor la denumirea completă a produselor DrugTest şi compania care le produce, conform informaţiilor puse la dispoziţie de IGPR, la 6 martie 2023, structurile teritoriale de poliţie rutieră utilizau 171 de aparate DrugTest, din care 117 aparate model Dräger DrugTest 5000, produs de Dräger AG & Co. KGaA Germania şi 54 de aparate model Aquila Scan WDTP-10, produs de Schenzhen Electronics Group Co. Ltd. China.

În ceea ce priveşte preţul de achiziţie al aparatelor pentru dotarea structurilor teritoriale de Poliţie Rutieră, menţionăm că nu au fost achiziţionate în mod centralizat.

Cât priveşte substanţele psihoactive ce pot fi identificate, precizăm că aparatele utilizate de structurile teritoriale identifică următoarele substanţe.

Aparatul model Dräger 5000: amfetamină, benzodiazepină, adică diazepam, matamfetamină, metadonă, ketamină, opiate, tetrahydrocannabinol.

Aparatul model Aquila Scan conţine: amfetamină, cocanină, metamfetamină, benzodiazepină, opiacee, tetrahydrocannabinol, metadonă, ketamină şi ecstasy.

Privitor la marja de eroare a aparatelor, menţionăm faptul că producătorii nu menţionează marje de eroare, ci limite minime de identificare.

În legătură cu numărul de teste pozitive ale aparatelor care s-au dovedit a fi negative, în urma analizelor probelor biologice, din informaţiile existente la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române rezultă faptul că această structură nu centralizează informaţii despre numărul testelor preliminare pozitive care au fost infirmate în urma analizelor de laborator, a mostrelor biologice de sânge, respectiv urină, prelevate subiecţilor, numai acestea din urmă având relevanţă pentru procedurile judiciare.

Potrivit datelor centralizate la nivelul IGPR, situaţia constatării infracţiunilor de conducere sub influenţa substanţelor psihoactive în perioada 2017-2023 se prezintă astfel: anul 2017 - 145 de infracţiuni; 2018 - 337; 2019 - 728; 2020 - 740; 2021 - 1.535; 2022 - 2.866, iar în luna ianuarie a anului curent - 273 de infracţiuni, un număr total 6.624 de infracţiuni.

În ceea ce priveşte numărul anual de dosare penale de conducere sub influenţa substanţelor psihoactive clasate în perioada 2017-2023, facem precizarea că, potrivit datelor existente la nivelul IGPR, în perioada 1 ianuarie 2017 - 28 februarie 2023 au fost înregistrate 1.321 de soluţii de clasare pentru infracţiunea prevăzută la art. 336 alin. (2) din Codul penal, respectiv conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Îl întreb pe domnul deputat dacă doreşte să intervină.

Vă rog.

O rog pe doamna subsecretar de stat să îl urmărească pe colegul deputat, dacă va fi nevoie de alte precizări.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc de răspunsuri, doamnă subsecretar de stat.

Având în vedere numărul mare de cazuri clasate, în urma acestor controale, şi având în vedere şi informaţiile din spaţiul public, care ne-au arătat multiple cazuri în care aceste teste rapide efectuate nu au avut o acurateţe mare, ci dimpotrivă, în momentul în care s-au făcut recoltările de teste biologice, am văzut situaţii în care oameni care au fost puşi sub acuzare, în cele din urmă, n-au avut absolut nimic în sistem, cred că ar fi mult mai bine ca acele dosare penale să fie deschise doar în urma recoltării probelor biologice.

Şi vă rog să luaţi acest lucru în considerare, pentru că acestea au un grad de acurateţe de 100% şi ar fi mult mai simplu şi pentru agenţii constatatori, şi pentru tot sistemul, dar şi pentru persoanele care ar fi puse sub acuzare, pentru că am văzut, în spaţiul public, şi probleme cu persoane care au fost poate "mânjite" în spaţiul public şi care, până la urmă, s-a dovedit că au fost nevinovate.

Vă rog frumos să luaţi în considerare această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mai doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Am luat act de propunerea dumneavoastră şi va fi transmisă la nivelul ministerului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă subsecretar de stat.

O să vă rog să rămâneţi la microfon pentru a răspunde domnului deputat la următoarea interpelare, legată de subiectul "Fraudă în programul de sprijin a refugiaţilor ucraineni", 8.470A.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, până în prezent, în scopul decontării din bugetele inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti - Ilfov, a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, a fost alocată suma de 750.070 mii lei.

De asemenea, menţionăm că la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu se regăseşte o bază de date cu informaţii referitoare la persoanele fizice sau juridice cărora li s-au decontat sume de bani pentru această natură de cheltuieli, legiuitorul neinstituind o cerinţă expresă pentru o astfel de evidenţă în sarcina acestei instituţii.

Totodată, în ceea ce priveşte mecanismele de prevenţie a delapidării acestor sume de bani, menţionăm că, potrivit art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 336/2022, cu modificările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale din unităţile, subdiviziunile administrativ-teritoriale care au primit cereri, conform art. 2, prin serviciile sociale, pot efectua verificări privind realitatea informaţiilor din cererile depuse de persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă sunt întrebări? Nu.

E în regulă.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Următoarea intervenţie, tot pentru domnul deputat de la USR, Brian Cristian, "Deţinerea şi utilizarea muniţiei necesare practicării tirului sportiv şi a biatlonului", 8.361A.

Aici aţi solicitat amânare, da, doamna secretar de stat? Sau puteţi oferi ...

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

O avem! O putem oferi, suntem pregătiţi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

E în regulă!

Vă rog.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră privind deţinerea şi utilizarea muniţiei necesare practicării tirului sportiv şi a biatlonului, vă comunicăm următoarele.

Directiva prevede faptul că "Statele membre se asigură că fiecare pachet elementar de muniţie completă este marcat astfel încât să indice numele producătorului, numărul de identificare a lotului, calibrul şi tipul de muniţie".

Se poate observa că legislaţia specifică regimului armelor şi al muniţiilor este mai restrictivă la nivel naţional decât la nivel european, aspect datorat prerogativelor conferite statelor membre care în procesul de transpunere a directivelor pot introduce şi dispoziţii mai restrictive.

Aşadar, considerăm că rezolvarea problemei se poate realiza strict prin demersuri legislative care trebuie să respecte exigenţele directivei în discuţie.

Necesitarea marcării muniţiei a avut la bază raţiuni operative, ţinând cont de faptul că acest tip de muniţie este folosit adeseori în comiterea infracţiunilor de braconaj cinegetic, infracţiuni de uz de armă fără drept, în vederea ajutorării eforturilor de stabilire a trasabilităţii atât a armei deţinute ilegal, cât şi a muniţiei folosite în vederea comiterii infracţiunii.

Din analiza prevederilor art. 90 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se poate observa faptul că legiuitorul nu a instituit obligativitatea marcării tuturor elementelor componente care alcătuiesc muniţia, fiind suficientă prezentarea acestora pe un singur element, aşa cum este tubul cartuş, cât timp sunt respectate condiţiile prevăzute de actul normativ mai sus-menţionat.

Referitor la limitarea numărului de cartuşe pe care un club sportiv îl poate achiziţiona în vederea desfăşurării activităţii sportive, menţionăm faptul că domeniul vizat este reglementat prin dispoziţii legale, imperative, astfel că analiza oportunităţii limitării numărului de cartuşe achiziţionate pentru activitatea sportivă poate fi realizată prin consultări între entităţile interesate şi autorităţile care exercită controlul în domeniu, fundamentate pe argumentele pro şi contra acestei limitări, activitate ce poate fi realizată în cadrul procesului de revizuire legislativă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă mai sunt întrebări suplimentare?

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc pentru răspunsuri şi clarificări.

Vă anunţ că avem o serie de amendamente pentru o lege care în acest moment se află pe circuit, privind regimul armelor şi muniţiilor, iar dacă această lege va fi respinsă pe motive de bicameralism, avem o iniţiativă legislativă separată prin care prevedem anumite excepţii privind acele tipuri de muniţie pe care ni le-au solicitat reprezentanţi ai Federaţiei Române de Tir.

Considerăm că este important să deblocăm activitatea a două federaţii, că nu este doar cea de tir, este şi cea de biatlon, şi în acest context, când vor veni legile la ministerul dumneavoastră, pentru obţinerea de avize sau puncte de vedere, vă rugăm să ţineţi cont de documentaţia pe care v-o trimitem, astfel încât situaţia pe care o întâmpinăm în momentul de faţă să fie deblocată.

Vă mulţumesc încă o dată de date şi răspunsuri.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna subsecretar de stat, dacă aveţi un răspuns şi pentru domnul deputat Gabriel Zetea.

Vă rog.

Grupul PSD.

Doamna Alexandra Huţu (din sală):

Nu e în sală!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

Încercăm să facem pentru toată lumea procedura, să vă vină rândul la fiecare dintre dumneavoastră.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Cazul şoferului din Baia Mare depistat pozitiv la 7 substanţe, negativ la analizele de laborator", vă comunicăm următoarele.

Aparatul DrugTest este destinat identificării simultane, calitative a substanţelor sau claselor de substanţe din saliva umană.

Raţiunea incriminării conducerii unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe - art. 336 din Codul penal - este aceea a protejării siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, activitate a cărui normală derulare este condiţionată de interzicerea conducerii vehiculelor de către persoane aflate sub influenţa unor substanţe interzise de lege, cum sunt cele din categoria substanţelor psihoactive.

Referitor la marja de eroare a aparatelor DrugTest menţionăm faptul că producătorii nu menţionează marje de eroare, ci limite minime de identificare.

Totuşi, menţionăm că, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022, cu aparatul DrugTest, model Aquila Scan WDTP-10, au fost efectuate 2.446 de testări preliminare a prezenţei în organism a unor substanţe psihoactive, din care 863 au fost pozitive - un procent de 35,3%.

Referitor la numărul de aparate DrugTest, model Aquila Scan, facem precizarea că, la nivel naţional, structurile teritoriale de poliţie rutieră utilizează 54 de astfel de aparate, din care trei sunt utilizate de poliţiştii rutieri din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş.

Precizăm faptul că, în toate cazurile în care au fost depistaţi în trafic conducători auto aflaţi sub influenţa substanţelor psihoactive, poliţiştii rutieri din cadrul IPJ Maramureş au utilizat doar mijloace tehnice certificate din dotarea unităţii, cu respectarea procedurilor legale în vigoare.

Menţionăm şi faptul că îmbunătăţirea cadrului legal este în atenţia structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pornind de la situaţiile întâlnite şi experienţa practică dobândită în domeniu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă subsecretar de stat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat al USR, Adrian Giurgiu?

"Situaţia accidentelor DN15" 8.182A.

Vă rog, doamnă subsecretar de stat.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină:

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, din informaţiile puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei Române rezultă că la nivelul acestei structuri au fost înregistrate, în perioada 1 ianuarie 2018 - 15 februarie 2023, pe raza unităţilor administrativ-teritoriale Suseni şi Brâncoveneşti, judeţul Mureş, respectiv DN15E 578, 18 accidente rutiere grave, soldate cu şase persoane decedate, şase persoane rănite grav şi 17 persoane rănite uşor.

De asemenea, menţionăm faptul că, la nivel naţional, a fost implementată Strategia Naţională privind Siguranţa Rutieră pentru perioada 2022 - 2030, document de politici publice care stabileşte cadrul şi planificarea implementării obiectivelor şi planurilor de acţiune în domeniul siguranţei rutiere, definite ca atare, în acord cu normele şi liniile directoare ale noilor politici ale Uniunii Europene.

Obiectivul general al Strategiei Naţionale privind Siguranţa Rutieră, pentru perioada 2022 - 2030, este reducerea cu 50% până în anul 2030, comparativ cu anul 2019, a numărului persoanelor decedate şi cu 50% a numărului persoanelor rănite grav, în urma producerii accidentelor rutiere.

Astfel, în vederea creşterii gradului de disciplină rutieră, în cursul anului 2023 vor fi continuate activităţile specifice pentru implementarea proiectelor aflate în derulare şi accesarea altora noi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt întrebări suplimentare?

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc pentru răspuns şi pentru informaţiile acordate, dar, din păcate, aţi văzut că informaţiile sunt destul de triste, vorbim despre persoane decedate. Şi, din păcate, din nou, nu am regăsit soluţii pentru a evita astfel de situaţii pe viitor. Este un drum unde, într-adevăr, cu vizibilitate foarte bună, totuşi au loc accidente din cauza configuraţiei drumului şi a acelei intersecţii. O bandă în plus pentru a se putea face la stânga, pe sensul de mers spre est, ar putea să reducă foarte mult numărul de accidente care au loc în acea intersecţie şi s-ar putea efectiv salva vieţi.

Aş vrea ca pe viitor să includeţi în aceste răspunsuri şi în strategie şi partea aceasta clară de soluţii practice, care să reducă cu adevărat numărul de accidente.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnule secretar de stat Balanişcu, aveţi o întrebare de la domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul AUR, "Motivul nerăspunderii în termen legal la întrebarea nr. 7.909A din 4 ianuarie 2023".

Puteţi să interveniţi sau aţi venit pentru altceva?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea nr. 7.909A/2022, având ca obiect "Întârzierile în soluţionarea cererilor de finanţare şi politica de personal la Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti", vă comunicăm următoarele.

Situaţia programelor desfăşurate de către AFM la data de 1 ianuarie 2023, dar şi a stadiului dosarelor la data de 18 ianuarie 2023 este următoarea:

Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 - 2024, denumit generic Programul Rabla Clasic - solicitanţi persoane juridice, sesiunea 08.02.2022 - 31.01.2023, a avut un buget alocat de 289.787.000 lei. Au fost depuse 8.522 de dosare de finanţare, dintre acestea au fost analizate 7.412 dosare şi aprobate 6.330.

Şi am câte o prezentare pentru fiecare dintre programe.

Pentru eficientizarea timpului o să las răspunsul scris, ca să nu...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aşa, în sinteză, vă rog frumos.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

OK.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu:

Mulţumesc şi eu.

La data de 1 ianuarie 2023, AFM avea 245 de posturi ocupate, dintre care 17 salariaţi implicaţi direct în analiza şi soluţionarea cererilor de finanţare. Şi ca paranteză, aşa cum a fost precizat de foarte multe ori la nivelul comisiilor de specialitate, este o structură subdimensionată faţă de nevoia din acest moment.

În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, cu modificările şi completările ulterioare, precizăm faptul că a fost suplimentat numărul maxim de posturi cu 94, pentru care se vor demara procedurile de ocupare conform legislaţiei în vigoare.

În perioada 2021 - 2022 s-a pensionat un salariat cu funcţia de referent de specialitate care a fost implicat în analiza, evaluarea şi implementarea cererilor de finanţare.

Tot în aceeaşi perioadă, la nivelul biroului Resurse umane nu a fost înregistrată nicio cerere de menţinere în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare, în baza art. 56.

Potrivit aceluiaşi articol din Codul muncii, continuarea activităţii unui salariat după împlinirea vârstei de pensionare se poate realiza prin manifestarea de voinţă a ambelor părţi.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul secretar de stat Claudiu-Vasile Răcuci, de la Ministerul Dezvoltării, solicită amânarea pentru răspuns la interpelarea domnului deputat Lazăr Ion-Marian, "Implementarea la nivel naţional şi în judeţul Vâlcea a sistemului de management al calităţii, respectiv al procesului de certificare a calităţii serviciilor - ISO 9001, pentru serviciile către cetăţeni".

Aceleaşi solicitări de amânare le avem pentru domnul deputat Chirilă Virgil Alin, pentru "Situaţia cerealelor din Ucraina".

Amânare pentru "Acordarea cardului de energie în judeţul Mehedinţi", tot pentru domnul deputat Chirilă Virgil Alin, Grupul PSD.

Şi solicitare amânare pentru "Starea gării din municipiul Sighişoara", domnul deputat Giurgiu Adrian, Grupul USR.

Mergem mai departe şi intrăm la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa din 20 martie 2023.

Domnul deputat Sorin Moldovan, Grupul PNL? Nu e în sală.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, vă rog, minorităţi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: "Situaţia alarmantă a Drumului Judeţean 185 Crăciuneşti - Lunca la Tisa, judeţul Maramureş".

Stimate domnule prim-ministru,

Deşi există numeroase politici guvernamentale, datorită cărora infrastructura rutieră din ţara noastră a început să fie adusă mai aproape de standardele europene, mai sunt încă drumuri ce necesită intervenţii urgente din cauza gradului ridicat de deteriorare. Multe dintre acestea reprezintă căi unice de acces pentru numeroase localităţi şi sunt folosite zilnic de cetăţeni, deteriorarea acestor drumuri riscând să lase localităţi întregi complet izolate.

Acesta este şi cazul Drumului Judeţean 185, care leagă localitatea Lunca la Tisa, judeţul Maramureş, de restul judeţului, după ce o porţiune considerabilă de carosabil s-a prăbuşit anul trecut, cu risc ridicat de producere a unor accidente. Mai mult decât atât, porţiunea prăbuşită de drum poate afecta inclusiv linia de cale ferată din proximitate şi poate astfel perturba sau chiar întrerupe traficul feroviar.

După ce anul trecut, atât eu, cât şi autorităţile publice locale, am sesizat problema autorităţilor judeţene, abia în data de 23 februarie anul curent, o delegaţie, formată din reprezentanţi ai SC Drumuri şi Poduri Maramureş, ISU Maramureş, Instituţiei Prefectului Judeţului Maramureş, Sucursalei Regionale Căi Ferate Cluj, SGA Maramureş şi Primăriei Bocicoiu Mare, s-a deplasat la faţa locului, constatând agravarea fenomenelor de alunecare de teren active de adâncime şi de suprafaţă la kilometrul 67+750 al terasamentului Drumului Judeţean 185, din cauza scurgerilor de pe versanţi ale apelor de suprafaţă şi subterane.

În lipsa intervenţiei prompte a autorităţilor locale, masa de pământ aflată în mişcare a început să afecteze inclusiv limita gabaritului căii ferate paralele cu porţiunea de drum afectată, punând în pericol nu doar stabilitatea drumului, ci şi siguranţa infrastructurii şi a traficului feroviar, cu posibilitatea producerii unor evenimente nedorite pentru participanţii la trafic.

Mai mult, în cazul prăbuşirii versantului, situaţie probabilă în lipsa unor măsuri concrete imediate, atât circulaţia rutieră, cât şi cea feroviară, care leagă Maramureşul istoric de restul ţării, inclusiv de Ucraina, vor fi blocate, iar localitatea Lunca la Tisa va rămâne complet izolată.

Concluziile comisiei constau în necesitatea imediată a efectuării unor studii de fezabilitate şi geotehnice, precum şi a lucrărilor aferente, însă pentru iniţierea acestora este nevoie de resurse financiare, iar la faţa locului nu s-a prezentat niciun reprezentant al conducerii consiliului judeţean.

Astfel, luând în considerare nevoia urgentă de intervenţie, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi dacă sunteţi la curent cu cele menţionate mai sus, precum şi măsurile imediate care trebuie şi vor fi luate de Guvern pentru a soluţiona problema semnalată şi pentru a preveni pericolul izolării localităţii şi întreruperii traficului feroviar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Doamna deputat Oana-Consuela Florea nu este.

Domnul deputat Mina nu este.

Domnul deputat Gabriel Zetea nu este.

Domnul Dumitru Coarnă nu este.

Adrian Alda, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al educaţiei, Ligia Deca.

Obiectul interpelării: "Extinderea Proiectului EduLib - Biblioteca virtuală".

Doamnă ministru,

Principalul obiectiv al Proiectului EduLib - Biblioteca virtuală îl reprezintă crearea unui mediu coerent integrat, administrat şi protejat, centralizat, capabil să răspundă nevoilor specifice elevilor şi cadrelor didactice. Prin intermediul acestui avantaj se facilitează accesul la noi tehnologii de învăţare, precum şi conţinuturi educaţionale moderne.

În judeţul Arad, aproximativ 20 de unităţi de învăţământ sunt beneficiarele acestui proiect, motiv pentru care vă rog să-mi precizaţi dacă aveţi în vedere extinderea sa pentru mai multe şcoli primare de la nivel naţional, dar şi pentru ciclul liceal. În plus, vă rog să-mi comunicaţi când vor fi disponibile şi alte conţinuturi decât cele extrase din manualele şcolare, în platforma acestor biblioteci digitale.

Solicit răspuns scris.

Adrian Alda, deputat al PSD Arad.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Şlincu nu este.

Doamna deputat Prună nu este.

Domnul deputat Radu-Vicenţiu Grădinaru, Grupul AUR? Nu.

Domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului sănătăţii, domnul Alexandru Rafila.

Obiectul interpelării: "Solicităm majorarea bugetului Ministerului Sănătăţii, pentru programul de consultaţii în ambulatoriu şi cel de analize medicale gratuite, prin eliminarea finanţării partidelor de la bugetul de stat".

Domnule ministru,

În ambulatoriul Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava programările la consultaţii pentru pacienţi se fac la o distanţă de peste trei luni faţă de momentul solicitării, ignorând nevoile populaţiei. Perioada de aşteptare este prea mare, în trei luni se poate agrava starea de sănătate a unui pacient. La ambulatoriu, consultaţiile sunt plătite de Casa de Sănătate, dar numai pentru 20-25 de consultaţii pe zi, dar cererea este mult mai mare.

De asemenea, legislaţia din România prevede decontarea unui set standard de analize gratuite în baza pachetelor PREV 5 şi MONITOR prevăzut de H.G. nr. 696/2021 şi modificat prin H.G. nr. 1.540/2022, decontate de Casa de Sănătate, iar pacienţii trebuie să aştepte trei luni până la programarea efectivă a analizelor.

Întrucât pare să fie o strategie a actualului Guvern, ne exprimăm îngrijorarea că aceste servicii medicale sunt programate a fi acordate pacienţilor care "mai rezistă trei luni de la apariţia unor boli" şi/sau pentru cei pe care îi ajută bunul Dumnezeu.

Sunt voci care spun că trebuie o mai bună organizare, un alt management, mai performant ori mai mulţi medici şi, în toate cazurile, mai mulţi bani.

Faţă de această situaţie, vă solicităm să găsiţi soluţii pentru alocarea de sume suplimentare de la bugetul Ministerului Sănătăţii pentru un plan de acţiuni privind reducerea termenului de programare pentru serviciile medicale prezentate mai sus. În cazul în care nu găsiţi soluţii, solicităm să cereţi prim-ministrului emiterea unei ordonanţe de urgenţă pentru ca aceste sume să provină din eliminarea finanţării partidelor politice parlamentare de la bugetul de stat.

Faţă de această situaţie, solicităm să răspundeţi la următoarea interpelare:

Care este data la care veţi rezolva această problemă, iar pacienţii îndreptăţiţi vor avea acces la ambulatoriul Spitalului Judeţean şi la analize gratuite în timp util?

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Nicolae Ciucă.

Obiectul interpelării: "Speranţa de viaţă - printre ultimii din Uniunea Europeană".

Stimate domnule prim-ministru,

Majorarea vârstei de pensionare, asumată de Guvern, ascunsă prin PNRR, ridică nenumărate probleme. Cei mai loviţi sunt cei care au o etate apropiată de momentul în care ar putea să iasă anticipat la pensie, potrivit legislaţiei încă valabile, ori care au atins deja criteriile de vârstă şi perioada necesară de cotizare.

În contextul în care ţara noastră are a doua cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, mulţi români se tem că se vor bucura prea puţin sau deloc de beneficiile unei pensii binemeritate. Românii sunt printre locuitorii europeni cei mai afectaţi de îmbătrânire prematură. Perspectiva de a munci până la 70 de ani nu e deloc fericită pentru nimeni! Vârsta medie a decesului pentru bărbaţi este de 70 de ani şi a femeilor de 78 de ani. Cu majorarea vârstei de ieşit la pensie ar însemna că persoana respectivă a muncit toată viaţa. O viaţă dedicată în totalitate locului de muncă, unde eşti supus la stres, griji, posibile accidente de muncă. Nu este posibil aşa ceva!

Doar Marea Britanie este singura ţară în care, teoretic, nu mai există vârstă de pensionare.

De exemplu, în Germania, pensionarii pleacă sistematic prin programe turistice pentru seniori, plătind sume minime.

Pensionarii noştri sunt mult mai modeşti. Dar măcar lăsaţi-i să fie pensionari o vreme, să-şi vadă cuponul şi să se bucure, atât cât pot, că le-au fost viraţi banii în cont, în fiecare lună!

Cei mai mulţi sunt fericiţi dacă au strictul necesar, dacă pot plăti facturile, medicamentele şi mâncarea zilnică.

Domnule prim-ministru,

Dumneavoastră vă revine misiunea de a proteja şi apăra interesele pensionarilor şi, în această ordine de idei, vă rog să-mi precizaţi:

1. Consideraţi că este în favoarea oamenilor să lucreze până la 70 de ani, iar statul să poată plăti pensii speciale prin care unele categorii să iasă cu 20 de ani mai devreme la pensie?

2. În care dintre meseriile din societatea noastră mai fac faţă cu brio, fizic şi intelectual, cei cu vârste de peste 60 de ani?

3. Ce randament credeţi că mai poate aştepta, în general, un antreprenor de la un salariat de peste 60 de ani?

Solicit răspuns în formă scrisă.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Ghiţă nu este.

Doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului educaţiei, doamna Ligia Deca.

Stimată doamnă ministru,

Vă aduc la cunoştinţă o situaţie particulară, pe care mi-a adus-o la cunoştinţă primarul comunei Cordăreni, din judeţul Botoşani, judeţ pe care îl reprezint în Parlament, situaţie referitoare la Şcoala Gimnazială "Mihai Munteanu" din comuna dumnealui.

Cu toate că vă prezint o situaţie particulară, eu cred că aceasta se întâlneşte în foarte multe comunităţi rurale din ţară.

Astfel, încep prin a vă informa că, în această comunitate locală, primarul Cristi Dumitraş, împreună cu membrii consiliului local, a realizat investiţii importante în domeniul educaţional şi vă exemplific: modernizarea unităţii de învăţământ, printr-un proiect finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală; construirea unei săli de sport cu 102 locuri; dotarea şcolii cu echipamente IT, prin Programul Operaţional Competitivitate; implementarea Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar; Proiectul Fundaţiei "Nouă ne pasă", pentru învăţământul primar, iar în curs de aprobare este proiectul de reabilitare energetică finanţat prin PNRR.

Pe lângă aceste proiecte, pe care comuna Cordăreni le-a implementat sau le implementează în domeniul educaţiei, mai există şi alte proiecte, la nivel local, menite să dezvolte şi să îmbunătăţească serviciile de utilităţi publice, iar, în prezent, primăria nu mai dispune de resurse pentru decontarea navetei celor 14 cadre didactice care predau în comună, 14 din 28 de cadre didactice în total. Cei 14 profesori navetişti sunt suplinitori şi fac naveta de la o distanţă mare pentru doar două - trei ore de cursuri pe zi, astfel neputându-se implica în nicio activitate a şcolii, întrucât în momentul finalizării programului pleacă imediat din incinta şcolii. Mai mult decât atât, este afectată şi performanţa şcolară a elevilor de la această unitate de învăţământ, prin prezenţa redusă a acestor cadre didactice la nivelul şcolii.

Aşadar, având în vedere aspectele prezentate, vă rog să-mi comunicaţi dacă pentru această şcoală, şi cred că şi pentru altele aflate în aceeaşi situaţie, se pot distribui orele de la materiile respective, de la suplinitorii care fac naveta, la titularii care au domiciliul în localitatea în care se află şi unitatea de învăţământ unde predau. Acest lucru este necesar pentru a scădea presiunea financiară de pe autorităţile locale şi vă rog să-mi transmiteţi dacă veţi susţine un amendament la noua Lege a educaţiei preuniversitare, prin care cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice să fie preluate de Ministerul Educaţiei.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Doamna deputat Pollyanna Hangan nu este.

Prin urmare, am finalizat lista colegilor care au avut interpelări adresate Guvernului.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.39.