Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 29 martie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi - declaraţiile politice sau intervenţiile se prezintă în scris sau verbal; nu pot depăşi 3 minute.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, ştiţi algoritmul: 3 - PSD, 3 - PNL, 2 - USR şi câte unul - AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

Şi nu poate fi prezentată mai mult de o declaraţie.

Haideţi să intrăm direct în program.

Grupul PSD, domnul Tuhuţ.

Este domnul deputat?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Comunităţile din Alba, administrate de primarii Partidului Social Democrat, se dezvoltă în ritm alert"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum am precizat de fiecare dată când am avut oportunitatea, intrarea Partidului Social Democrat la guvernare a reprezentat un moment de cotitură în dezvoltarea României în ansamblu, dar în mod special a comunităţilor locale, iar acest lucru se datorează importanţei pe care PSD o acordă fiecărui român în parte, indiferent că acesta locuieşte în mediul urban sau rural.

Spre deosebire de perioada neagră de la începutul acestei legislaturi, atunci când majoritatea investiţiilor s-au realizat în mod total discreţionar, contând mai mult culoarea politică decât nevoia dezvoltării unitare a localităţilor şi eliminarea disparităţilor şi decalajelor de dezvoltare, atât dintre judeţe, cât şi dintre localităţi, această stigmatizare politică a luat sfârşit odată cu învestirea noii Coaliţii de guvernare din care face parte şi PSD.

Acest lucru s-a resimţit la nivelul comunităţilor locale prin corectarea modului în care erau alocate fondurile pentru dezvoltare. Pe scurt, cetăţenii nu au mai fost pedepsiţi pentru modul în care şi-au exercitat dreptul la vot, iar accesul la programele guvernamentale de dezvoltare locală a fost realizat în mod obiectiv, astfel încât toate comunităţile publice locale să dispună de fonduri pentru finanţarea diverselor obiective de interes local.

Odată instaurată regula competenţei administrative, în localităţile conduse de primarii PSD au fost demarate numeroase proiecte aşteptate de cetăţeni, precum: sală de sport, centru socio-medical, digitalizarea şi dotarea şcolii gimnaziale din comuna Stremţ. În oraşul Teiuş a fost demarată reabilitarea Liceului Teoretic, construcţia unei baze sportive, a unui bazin de înot şi centru multimedia, un nou pod peste Valea Geoagiului, precum şi modernizarea şi extinderea reţelelor edilitare. Un alt exemplu de bune practici este înregistrat în comuna Gârbova, acolo unde primarul PSD a obţinut finanţări pentru reabilitarea drumurilor, extinderea reţelei de canalizare şi alimentare cu apă potabilă. În comuna Ciuruleasa au fost obţinute fonduri pentru creşterea eficienţei energetice la şcoala gimnazială, precum şi pentru reabilitarea şi modernizarea primăriei.

Sunt fonduri nerambursabile, fie că vorbim de PNRR, fie că ne referim la Programul "Anghel Saligny" sau la fondurile disponibile prin Compania Naţională de Investiţii.

Exemplele pot continua şi vor continua atât timp cât factorul politic nu va condiţiona sau întârzia dezvoltarea tuturor comunităţilor locale.

Ca fost primar, cu 16 ani de experienţă în domeniul administraţiei publice, înţeleg pe deplin importanţa dezvoltării comunităţilor care stau la baza ţării noastre, în egală măsură cu restul colegilor mei din Partidul Social Democrat care acum fac parte din Guvern şi performează, aducând la îndeplinire fiecare promisiune.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Adrian Alda? Nu este.

Domnul Dan Şlincu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Falimentele succesive ale liderilor de pe piaţa asigurărilor de RCA arată fără dubii deficienţe sistemice. Autorităţile de reglementare şi control au eşuat. Şi e vorba aici de Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, dar şi de Consiliul Concurenţei.

De prea multe ori, neimplicarea sau superficialitatea instituţiilor responsabile de piaţa asigurărilor au dus la falimente pe seama buzunarului asiguraţilor, care au fost nevoiţi să suporte scumpiri succesive ale poliţelor RCA, ceea ce nu este deloc în regulă.

Autoritatea pentru Supraveghere Financiară are obligaţia legală să vină cu soluţiile necesare pentru ca niciodată falimente precum cele ale ultimelor patru companii de asigurări să nu mai poată fi posibile.

PSD susţine plafonarea preţului la RCA la valorile din primăvara lui 2022, concomitent cu o restructurare a întregului sistem, cu norme concrete prin care să fie trase la răspundere din timp companiile care îşi permit să înşele asiguraţii şi să nu le plătească daunele conform contractelor încheiate.

Practic, toate cele patru falimente de anvergură au avut o reţetă similară. Practicarea unor preţuri de dumping la RCA, tentante pentru clienţi, care în scurt timp duceau la obţinerea unei cote semnificative de piaţă, externalizarea şi scoaterea a cât mai mulţi bani din respectiva companie şi apoi falimentul; plus scumpirea poliţelor.

Paradele din ultima perioadă, cu amenzile date asiguratorilor, nu pot ascunde acest adevăr şi au fost praf în ochii românilor.

Prin urmare, ministrul PSD al finanţelor, Adrian Câciu, a propus o plafonare a preţului poliţelor RCA la nivelul din martie 2022, nu la cel din prezent, care este mai mare, dar şi o modificare a normelor şi procedurilor, pentru a nu mai ajunge în situaţia din ultimii 7 ani, cu falimente unul după altul şi cu milioane de oameni păgubiţi.

De asemenea, este susţinută de PSD şi intrarea companiilor de stat pe această piaţă de asigurări, astfel încât să se asigure o predictibilitate şi o stabilitate a sistemului. Ministrul finanţelor a dat termen de o lună instituţiei CEC Bank pentru a depune documentele necesare pentru autorizare ca asigurător de RCA. În paralel, PSD promovează rapid o reformare sistemică, de fond, care să crească concurenţa şi implicit să conducă la reducerea preţului poliţelor RCA.

Susţin, alături de colegii mei din PSD, reglementarea pieţei asigurărilor auto prin poziţionarea tarifelor la preţuri rezonabile, prin crearea de norme care să protejeze mai bine asiguratul, prin simplificarea relaţiei dintre client, asigurator şi service-uri şi, nu în ultimul rând, tragerea la răspundere a companiilor care nu respectă legea, pentru a preveni şi a lua măsuri din timp, care să contracareze pierderile suferite de cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Vă rog, domnule.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor,

Stimaţi colegi,

Dragi parlamentari,

Pe piaţa asigurărilor de RCA au avut loc patru falimente care i-au afectat semnificativ pe cetăţeni. Toate cele patru falimente au avut aceeaşi reţetă de "succes". În primă fază, aceste patru companii au oferit preţuri de dumping, cu mult sub oferta celorlalte firme de asigurări şi, din păcate, cu mult sub pragul necesar pentru acoperirea daunelor estimate. Preţurile foarte mici au favorizat apoi acumularea unor cote de piaţă uriaşe, destabilizând piaţa de RCA, în defavoarea celorlalte companii care au jucat corect. Apoi, când cererile de despăgubiri au început să curgă, banii încasaţi au dispărut, iar companiile au intrat în faliment. De fiecare dată, efectele negative au fost acoperite de stat, parţial de celelalte firme de asigurări, iar în cea mai mare măsură, de cetăţenii obişnuiţi, care au plătit preţuri la RCA din ce în ce mai mari.

În România, instituţia care veghează ca în piaţa românească să fie o competiţie corectă se numeşte Consiliul Concurenţei. Această instituţie ar fi trebuit, de bună seamă, să intervină atunci când cele patru companii falimentare din piaţa de RCA au început să practice acele preţuri de dumping. Am ajuns de patru ori în aceeaşi situaţie critică, după un parcurs aproape identic, mai ales pentru că acest Consiliu al Concurenţei a permis să se întâmple aşa ceva.

De aceea, şeful Consiliului Concurenţei a fost chemat în Parlament să explice cum de s-a putut întâmpla ca în mandatul său să aibă loc patru falimente majore pe piaţa RCA care au avut la bază aceeaşi cauză de concurenţă neloială, respectiv preţurile de dumping practicate în mod ostentativ, cu un deznodământ uşor de anticipat.

Domnul Chiriţoiu nu doar că nu a binevoit să se prezinte în faţa Parlamentului care l-a numit în acea funcţie, dar a şi minţit cea mai importantă instituţie din statul român, susţinând că trebuie să meargă la un eveniment inventat de dânsul, pentru a constata mai târziu că domnia-sa era la o vizită de plimbare prin Praga.

Acest gest de sfidare şi de bătaie de joc la adresa celor care îi reprezintă în mod direct pe cetăţenii români a fost posibil pentru că Legea Consiliului Concurenţei suferă de anumite anomalii care, în mod real, îi asigură domnului Chiriţoiu un mandat pe viaţă şi fără niciun fel de răspundere în faţa Parlamentului, care l-a numit în acea funcţie.

Aşa ceva este inacceptabil. Până şi preşedintele statului răspunde în faţa Parlamentului. Domnul Chiriţoiu nu este o entitate care pluteşte deasupra statului român.

De aceea, solicit în mod special colegilor noştri să reactivăm urgent Proiectul de modificare a Legii Consiliului Concurenţei în care să stipulăm concret că mandatul şefului acestei instituţii este limitat, că şeful acestei instituţii este obligat să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare, cu sancţiunea pierderii imediate a funcţiei.

De asemenea, la fel ca în cazul altor instituţii aflate sub control parlamentar, trebuie să menţionăm concret că ineficienţa în exercitarea funcţiei constituie temei pentru demiterea şefului acestui Consiliu al Concurenţei.

Stimaţi colegi,

Depinde numai de noi să facem din Parlament o instituţie puternică, astfel încât să devină cu adevărat organul reprezentativ suprem al poporului român, cum scrie, de altfel, în Constituţie.

Haideţi să aducem Parlamentul acolo unde îi este locul, cel mai important for decizional al ţării, cu cea mai mare reprezentativitate şi seriozitate, la care celelalte instituţii ale statului să se raporteze cu respect şi să răspundă la toate convocările comisiilor parlamentare!

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul parlamentar al PNL.

Doamna deputat Christine Thellmann.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Un sistem de educaţie mai corect pentru copiii noştri".

Stimaţi colegi,

Ca deputaţi, primim numeroase sesizări cu problemele pe care cetăţenii le resimt pe pielea lor în fiecare zi.

Astăzi vă voi da exemplul unor nereguli pe care mi le-au adus la cunoştinţă părinţii unor elevi.

Ultima problemă supărătoare pentru elevi, studenţi şi părinţi, pentru care mi s-a solicitat ajutorul, este legată de necesitatea de a găsi o soluţie pentru ca elevii şi studenţii să poată beneficia de acele gratuităţi pe care le au pe mijloacele de transport local sau feroviar, fără a mai fi nevoiţi să alerge periodic după avizarea carnetelor şi, mai ales, fără să trebuiască să plimbe zilnic cu ei carnetul de note, adeverinţe sau alte dovezi prin care fac dovada calităţii lor de elevi, respectiv studenţi, în baza căreia se eliberează biletul de tren sau biletul de autobuz.

Este clar că pentru sistemul de învăţământ, digitalizarea este o provocare a prezentului, dar şi a viitorului. Din punctul meu de vedere, modernizarea şi îmbunătăţirea sistemului de educaţie trebuie să aibă loc şi în sensul corectării situaţiilor care îngreunează viaţa de zi cu zi a elevilor şi a studenţilor, mai ales cea legată de dovezile şi actele pentru care ei pierd timp să le obţină, şi pentru situaţiile care îi fac să se simtă discriminaţi sau nedreptăţiţi.

Salut abordarea propusă de Ministerul Educaţiei în noile Legi ale educaţiei, prin care învăţământul va fi centrat pe elevi şi studenţi, care vor fi şi mai mult implicaţi în toate procesele decizionale. În acest fel, îmi exprim speranţa că problemele vor fi cunoscute la toate nivelurile de decizie, de la şcoală la autorităţi, şi că vor avea posibilitatea, nu doar să-şi facă auzite problemele, dar vor avea şi oportunitatea să propună direct factorilor de decizie, soluţiile pe care ei le identifică şi cred că sunt cele mai bune.

Creşterea performanţei în învăţământ este direct conectată cu facilităţile pe care tehnologia le poate oferi. Este clar că digitalizarea este soluţia pentru cele mai multe probleme din sistemul de educaţie, care până acum nu şi-au găsit soluţionarea. Mă bucur că, în urma unei întâlniri pe care am avut-o recent cu ministrul educaţiei, doamna Deca, am găsit toată deschiderea pentru implementarea unor măsuri care să corecteze în primul rând neajunsurile pe care copiii noştri le resimt în mod direct. Digitalizarea şi implementarea recomandărilor europene sunt o prioritate.

Deputat al PNL de Sibiu, Christine Thellmann.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Cătălina Ciofu?

Vă rog.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Decarbonizarea, energia verde şi energia nucleară sunt singurele căi spre un mediu curat şi o economie sănătoasă".

În mod normal, dacă aş fi la munte sau în orice zonă cu aer curat, m-aş bucura, pentru că aş spune că ploaia limpezeşte atmosfera, hrăneşte pământul şi aduce energii noi întregii naturi. Dar în majoritatea oraşelor afectate de smog există o mâzgă confuză care se depune pe asfalt şi pe care o regăsesc pe parbrizul maşinii şi nu pot să nu o vizualizez şi în plămânii noştri.

Desigur, această poveste este a fiecăruia dintre noi şi este o poveste gri despre o viaţă scurtată poate cu 10 ani.

În sensul acesta sunt, de altfel, şi concluziile Raportului întocmit de mişcarea Europe Beyond Coal, sub egida Alianţei pentru Sănătate şi Mediu - HEAL. Astfel, deşi Uniunea Europeană a parcurs un drum lung înspre eliminarea celui mai poluant combustibil fosil din vieţile noastre, cărbunele, statele din Balcanii de Vest sunt încă departe de acest obiectiv, dar nici în state precum România situaţia nu este mult mai bună, deşi aderarea este relativ mai recentă. Mai mult decât atât, statele membre ale UE, care se învecinează cu ţările din Balcanii de Vest, printre care se numără şi România, au suportat cele mai mari costuri medicale cauzate de poluarea de la termocentralele pe cărbune. România pierde anual 1,12 miliarde de euro de la bugetul public de asigurări de sănătate pentru tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluarea aerului.

Singura noastră şansă pentru a trăi mai bine şi mai mult, fără să înlocuim dependenţa nesănătoasă fizic de cărbune cu cea nesănătoasă strategic de gaz rusesc, este de a dezvolta Sectorul "Energie Verde" în România. Însă acest lucru nu se poate face în mod eficient decât cu fonduri din PNRR.

Iniţiative există deja. România are un potenţial foarte mare de a produce energie din surse regenerabile în modul cel mai rentabil. Spre exemplu, prin planul de măsuri REPower EU este facilitată Amenajarea Hidroenergetică Paşcani pe râul Siret. În zonele unde au funcţionat foste termocentrale, de exemplu unde există o resursă prin platforma rămasă, se poate folosi pentru a implementa un proiect de centrală nucleară cu reactoare modulare mici. Această platformă şi acest gen de amplasamente sunt asemănătoare celui de la Doiceşti, unde există aducţiune de apă necesară răcirii reactoarelor din sursă constantă. Banii europeni sunt la dispoziţia noastră şi sunt la îndemână, este nevoie doar să îi aducem aici.

Considerăm că energia nucleară este tot o energie curată, nepoluantă şi sigură. Iar tehnologia centralelor nucleare americane, deja avizată şi utilizată în Statele Unite, ne stă, la rândul ei, la dispoziţie, graţie parteneriatului strategic cu SUA. Cu sprijin american, prima astfel de centrală, ce va fi construită la Doiceşti până în 2030, va fi urmată de multe altele, ce vor face din România un exportator regional de energie de prim rang.

Acestea sunt, dragii mei, meritele conexiunilor existente, ale angajamentelor externe ale României. Pentru că izolaţi nu vom reuşi niciodată. Izolarea înseamnă sărăcie, subdezvoltare, înapoiere. Haideţi să scoatem, deci, România de la periferia Europei şi să o ducem în centrul politicii, economiei şi industriei mondiale. Al industriei verzi! Pentru că plămânii sunt chiar mai importanţi decât buzunarele, dar nici pe acestea nu le putem ignora!

Deputat al PNL, Cătălina Ciofu, Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Văd că de la PNL - domnul Avrămescu, Moisin, Făgărăşian sau Molnar nu sunt.

Mergem mai departe, la USR.

Domnul deputat Marian Lazăr.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată "Calea ferată, radiografia unor cârpeli continue".

Stimaţi colegi,

Ultimele evenimente feroviare reprezintă în fapt momentul capitulării Căii Ferate Române, care a reprezentat a doua armată a ţării, odată cu debutul Primului Război Mondial, când a devenit serviciu auxiliar al Armatei.

Evident, mă refer la accidentul produs în data de 13 martie 2023 în proximitatea staţiei Roşiori de Vede şi respectiv la accidentul petrecut în staţia Galaţi în data de 25 martie 2023, care s-a soldat, din nefericire, cu decesul unei angajate a CFR Călători. Acest ultim accident este relativ similar cu tragedia feroviară care a curmat viaţa unui mecanic de tren în data de 29 noiembrie 2016 la Bârseşti - Gorj când în timpul manevrei de cuplare, o locomotivă CFR Marfă a lovit cu o viteză ridicată o locomotivă staţionară care avea ataşată 20 de vagoane. La aceste două evenimente feroviare se adaugă şi accidentul din data de 28 martie 2023, care a fost provocat de deraierea, în zona localităţii Cernişoara din judeţul Vâlcea, a unei locomotive a CFR Marfă din care s-au scurs în sol aproximativ două tone de motorină.

Totuşi, deşi evenimentele feroviare din luna martie 2023 sunt de o gravitate extremă, cei îndrituiţi preferă în continuare să se raporteze direct sau indirect la greaua moştenire.

În acest sens, domnul Traian Preoteasa, director general al CFR Călători, afirmă că nu îşi poate asuma "subfinanţarea cronică a sistemului feroviar din ultimii 30 de ani", deşi pe parcursul exercitării funcţiilor de conducere deţinute în zona feroviară a preferat să-şi încaseze liniştit leafa de la stat, acceptând implicit situaţia precară din sistem. De asemenea, domnul ministru Grindeanu, întrebat fiind de ziarişti în legătură cu afirmaţiile sindicaliştilor care spun că: "se mută piese de la o locomotivă la alta", dacă această situaţie s-ar fi putut întâmpla şi în cazul locomotivei care a provocat accidentul de la Galaţi, acesta a afirmat, printre alte aspecte, că nu i se poate cere să fie: "încărcător-descărcător şi recepţioner de asemenea lucrări".

Această declaraţie survine în contextul în care în luna martie a acestui an titularul scaunului ministerial deţinut acum mai bine de 140 de ani de ministrul Nicolae Dabija, a socotit că este oportun să se mai prelungească cu şase luni termenul de reparaţii pentru garniturile CFR Călători, "motivând că nu sunt suficiente trenuri în trafic care să facă faţă numărului mare de călători".

Totodată, dragi români, nu putem vorbi la CFR Călători de existenţa unei viziuni manageriale orientate spre calitate, eficienţă şi legalitate, atâta timp cât trenul Interregio 72 pe relaţia Bucureşti Nord - Curtici a ajuns să circule cu vagon de clasa I doar între staţia Gara de Nord şi staţia Drobeta-Turnu Severin.

Nu în ultimul rând, despre planurile măreţe ale lui Grindeanu în domeniul feroviar consider că nu are sens să mai discutăm atâta timp cât s-a ajuns în situaţia în care trenurile circulă în zona oraşului Târgu Ocna pe un pod susţinut în grinzi de lemn.

Astfel, având în vedere situaţia actuală a căii ferate şi ţinând seama că măsurile tardive pe care le-aţi adoptat nu reprezintă decât simple cârpeli administrative, vă solicit, domnule Grindeanu, să vă înaintaţi demisia, alături de directorul general al CFR Călători.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul Sorin Muncaciu.

Vă rog, domnule.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că sunt în asentimentul a milioane de oameni de pe această planetă care s-au săturat de propaganda deşănţată a globaliştilor, a neomarxiştilor şi a aşa-zişilor progresişti! M-am săturat să urmăresc cretinismele care ni se prezintă la World Economic Forum, la parada globaliştilor bancar-corporatişti care conduc această lume ajunsă la limita iraţionalităţii!

M-am săturat să ascult narativul acestei secte de activişti de mediu care ne ameninţă cu apocalipsa încălzirii globale androgenice bazată pe voodoo-ştiinţa derivată din escrocheriile IPCC ale birocraţilor internaţionali! M-am săturat de toate aceste scenarii ale viitorului energiei verzi, ale idolatriei automobilelor electrice, ale scenariilor despre sfârşitul apocaliptic al lumii, m-am săturat de narativul suprapopulării planetei, de drama acumulării de dioxid de carbon şi pandemiei Corona, de conflagraţiile militare şi de dezastrele climatice fără niciun punct de întoarcere!

Cu toţii simţim demenţa mass-mediei care ne urlă în microfoane, difuzoare şi în camerele de filmat şi ziare, terorizându-ne cu ameninţările apocaliptice ale ştiinţei mediului, pervertite la nivelul prostituţiei politice, servind, astfel, intereselor înfricoşătoare ale oligarhiei, în detrimentul celor săraci cu duhul!

Aceia dintre noi care înţelegem în ce marasm ne târăsc globaliştii care domnesc peste această lume fracturată, avem nevoie să ne ridicăm împotriva ordinii mondiale în care acest cult diabolic, menit să distrugă gândirea normală a oamenilor, devine prevalent!

Sistemul este atât de corupt încât trebuie reformat din temelii!

Suntem minţiţi pe toate fronturile - educaţia ne face mai ignoranţi, în medicină vaccinurile mARN ne fac şi mai bolnavi, guvernanţa şi autoritatea internaţională ne calcă în picioare drepturile fundamentale, religia ne inhibă spiritul uman şi ne face să aşteptăm salvarea, în timp ce iadul devine realitate.

S-a declanşat un război împotriva umanităţii pe toate fronturile şi toţi suntem ţinte dacă ei reuşesc să ne facă să credem că nimic nu poate să schimbe marasmul în care ne târăsc!

Dar poate cel mai rău mit, la nivel planetar, este percepţia falsă conform căreia conştiinţa umană este produsul unui proces biologic.

Astfel, milioane de oameni trăiesc cu frica morţii! Lumea noastră, dominată de materialism, acreditează falsa paradigmă că fiinţa umană este o entitate, o maşinărie moleculară, că un câmp electromagnetic, biochimic generează conştiinţa şi conştiinţa de sine, deci este rezultatul unui rarisim accident cosmic.

Ce este de făcut?

Va trebui ca cei care înţeleg marasmul indus să determine prin mass-media alternativă marea trezire la realitate a maselor!

O mişcare paşnică, masivă, de nesupunere şi de protest va fi strategia pentru refuzul înrolării în gulagul digital şi, astfel, multe nedreptăţi vor fi corectate!

Va trebui să avem un Nürnberg II, pe lângă alte procese internaţionale, pentru judecarea celor care au cauzat genocidul contemporan, războiul trebuie să fie înlocuit de pace, cunoaşterea să înlocuiască ignoranţa, sănătatea să înlocuiască boala!

Iar politicienii compromişi să fie înlocuiţi de oameni oneşti, integri!

Pentru că speranţa nu moare niciodată!

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi.

Mersi.

Mergem mai departe.

De la Grupul parlamentar al UDMR, avem doar o declaraţie depusă în scris de doamna de doamna Rozália Biró, consemnăm.

Mergem la Grupul minorităţilor.

Domnul deputat Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin educaţia performantă înţelegem o educaţie care formează cât mai mulţi elevi cu rezultate şcolare deosebite, elevi care participă la concursuri, olimpiade naţionale şi internaţionale, inclusiv testări naţionale. Mai mult decât atât, un învăţământ de calitate se caracterizează şi printr-o participare activă la toate nivelurile de învăţământ, cu o rată a abandonului cât mai scăzută şi un procent cât mai ridicat al absolvenţilor integraţi socioprofesional.

Din păcate, de multe ori calitatea actului educaţional este influenţată atât de mediul socio-familial şi economic, cât şi de factori care ţin exclusiv de şcoală, în acest caz intervenţia putându-se realiza eficient printr-o serie de politici. Astfel, pe lângă creşterea nivelului de pregătire a Corpului profesoral şi modernizarea tehnico-materială a unităţilor de învăţământ, calitatea actului educaţional poate suferi îmbunătăţiri şi prin echilibrarea numărului de elevi dintr-o clasă sau organizarea de programe educaţionale extracurriculare şi de sprijin educaţional ce includ şi recompensarea elevilor pentru rezultate deosebite.

Cu toate acestea, deşi recunoaşterea performanţei are consecinţe directe asupra viitorului parcurs competiţional, aceasta rămâne una subapreciată în unele cazuri.

Uniunea Ucrainenilor din România a înţeles acest aspect, motiv pentru care anual organizează zeci de concursuri tematice şi tabere pentru elevii cu rezultate excepţionale, iar urmare a dialogului continuu cu Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene şi conducerea şcolilor, inclusiv colectivul didactic de specialitate, pentru prima dată în acest an, în ciuda lipsei unui reprezentant în cadrul Departamentului pentru Minorităţi din Ministerul Educaţiei, numărul participanţilor la concursurile şi olimpiadele şcolare, precum şi rezultatele acestora sunt în creştere.

Totodată, pentru stimularea performanţei şcolare înalte din învăţământul preuniversitar, am propus modificarea art. 110 alin. (4), prin diferenţierea prevederilor legate de premii obţinute la concursurile şcolare extraşcolare, de celelalte premii, inclusiv prin majorarea plafonului neimpozabil pentru premiile obţinute de elevi, studenţi şi cadre didactice coordonatoare, ca urmare a participării lor la competiţii şcolare şi extraşcolare, de la 600 la 1.200 de lei.

Astfel, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă invit să susţinem împreună înalta performanţă şcolară a elevilor din ţara noastră, prin toate mijloacele, inclusiv cele parlamentare, având în vedere că doar cu viitoarele generaţii performante ţara noastră va putea să se dezvolte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la neafiliaţi.

Domnul deputat Nicolae Roman este?

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi voi vorbi tot despre pensiile militare.

Din ticăloşie şi calcul electoral meschin, unii aşa-zişi politicieni, furibund şi nedocumentat atacă, tot mai des, subiectul delicat al pensiilor militare.

Sensibilitatea acestui subiect este generată de necunoaşterea aspectelor referitoare la carieră şi la viaţa militarilor, dar şi de situaţia actuală paradoxală a apărării ţării!

Din ipocrizie, cei care clamează despre viaţa militarilor, uită să amintească desele şi repetatele privaţiuni la care sunt supuşi aceştia - mutări repetate în zone diferite ale ţării, ruperea familiilor din mediul în care se dezvoltă, interdicţia dezvoltării unor afaceri sau a desfăşurării unor activităţi care să permită obţinerea unor venituri suplimentare, activităţi prelungite peste timpul normat constituţional de muncă, potrivit art. 42 din Constituţia României.

Nu mulţi dintre cei care critică pensiile militare cred că benevol ar dori să trăiască astfel.

Din varii motive, însă, nimeni dintre criticii acestor pensii nu vorbeşte despre Legea nr. 8/2006, modificată în 2016, care creează cadrul unor pensii speciale pentru cei care lucrează în media. De ce? Calcul de imagine?

Umilită şi batjocorită de unii politicieni şi analişti militari care nu ştiu nici cum arată o cazarmă sau cum se desfăşoară o zi de activitate militară, Armata Română, care suferă tot mai multe reduceri de structuri şi de personal, se găseşte în cea mai dificilă perioadă a existenţei sale: acum este aptă sau nu să-şi îndeplinească misiunea fundamentală de apărare a patriei?

Primii comandanţi ai ţării - preşedintele, premierul, şefii Camerelor parlamentare, pot argumenta şi doresc să explice de ce trebuie să ne apere ţara militari ai altor state?

Vor fi aceştia dispuşi să facă jertfa supremă pentru România?

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Alexandra Huţu? Nu este.

Domnul Vasile Cîtea? De asemenea, nu.

Marian Rasaliu? Nu.

Florian-Claudiu Neaga?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Doresc să semnalez încă o dată de la această tribună necesitatea unei dezbateri extrem de serioase şi aprofundate a situaţiei resurselor umane din domeniul sanitar.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 40% dintre medicii din Europa de Est se vor pensiona în următorii 10 ani.

Gravitatea acestei situaţii este cu atât mai mare din cauza faptului că încă nu există o strategie regională care să identifice soluţii rapide pentru gestionarea reducerii personalului din domeniul sanitar. Încă nu există politici unanim adoptate care să determine acţiunile necesare în vederea identificării resurselor viitoare necesare.

Toate aceste aspecte menţionate vor atrage consecinţe în viitorul apropiat, vor genera timpi mai mari de aşteptare pentru pacienţi, accesul pacienţilor la investigaţii şi servicii medicale va fi limitat, totul în timp ce spitalele şi centrele medicale se vor aglomera.

În tot acest timp, până vom atinge acest prag, statul este obligat să îşi concentreze eforturile în mod special asupra cadrelor medicale care încă sunt active şi îşi desfăşoară activitatea zi de zi. Guvernanţii vor trebui să-şi îndrepte atenţia către necesităţile medicilor şi ale personalului sanitar, să ofere un cadru propice dezvoltării profesionale şi un mediu de lucru modern şi adaptat standardelor europene în domeniu. Toate aceste aspecte au rolul de a contribui la creşterea atractivităţii acestor profesii pentru tineri, pentru ca în final cererea şi oferta să reprezinte un raport apropiat.

Este bine cunoscut faptul că România reprezintă o "fabrică" de medici, în mod special pentru Europa. În ultimii 5 ani ţara noastră a înregistrat o creştere a numărului de medici, în momentul de faţă fiind înregistrată o medie de 346 de medici la 100.000 de locuitori, ceea ce ne-a apropiat de valorile mediei europene.

Cu toate acestea, eforturile trebuie susţinute în continuare, pentru că înregistrăm în continuare două mari provocări. Una este legată de repartiţia teritorială a acestor medici şi, implicit, asistenţi medicali, iar cea de-a doua provocare este legată de fenomenul migraţiei forţei de muncă.

În acest sens, săptămâna trecută a avut loc la Bucureşti o reuniune la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa referitoare la problematica resurselor umane din sănătate, unde au fost dezbătute aceste aspecte menţionate anterior, precum şi efectele acestei migraţii.

Spre exemplu, România s-a confruntat o perioadă lungă de timp cu acest fenomen, în care peste 10.000 de medici din România au emigrat în general în ţări din vestul Europei, dar şi în Statele Unite sau Canada. Dar, în aceeaşi măsură, populaţia din regiunea noastră îmbătrâneşte, cetăţenii solicitând acces la servicii de sănătate într-un număr considerabil mai mare comparativ cu nivelul de acum 20 de ani.

Din această cauză, în perioada următoare va fi dezvoltat un proiect-pilot de realizare de centre comunitare în mediul rural care să ofere servicii medicale. Această iniţiativă porneşte de la necesitatea dezvoltării capabilităţilor medicilor care lucrează în mediul rural. Cu toate acestea, motivaţia medicilor şi asistenţilor medicali nu se rezumă strict la desfăşurarea activităţii în cabinete dotate şi la aspecte de ordin financiar, ci şi la posibilitatea de a se dezvolta şi pe plan personal şi de a-şi întemeia o familie.

Ca toate aceste lucruri să se poată dezvolta în mod unitar, constructiv şi durabil, România are nevoie de o strategie integrată care să identifice toate aceste provocări, iar printr-un amplu proces de dezbatere publică, actorii implicaţi să poată elabora propuneri, soluţii care ulterior să fie susţinute şi promovate de Guvern în ansamblul său.

Vă mulţumesc.

Deputat de Sălaj, Florian Neaga.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul PSD au mai depus declaraţii în scris - Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Silviu Macovei, Ioan Mang, Nicu Niţă, Romeo Lungu, Ştefan Muşoiu, Romulus Damian, Cristina Dinu, Daniel Ghiţă, Daniela Oteşanu, Mirela Furtună, Vasilică Toma şi Elena Stoica.

Mergem la Grupul PNL.

Domnul Avrămescu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Opriţi prăbuşirea natalităţii" şi este momentul în care am ales să las cifrele să vorbească pentru mine.

La nivel de ţară, ne confruntăm cu un fenomen alarmant - scăderea dramatică a natalităţii! Ştim deja că anul trecut, în România, am avut cel mai mic număr de nou-născuţi din ultimii 134 de ani! La asta se adaugă un proces de îmbătrânire accelerat şi un număr-record de tineri care aleg să îşi facă un viitor în zone mai dezvoltate ale ţării sau ale Europei.

Dacă pornim de la firul ierbii, de la cifrele din teritoriu, statisticile reci confirmă situaţia în care am ajuns, iar semnalele de alarmă pornesc încă de acum 30 de ani.

În judeţul Buzău, fiecare deceniu, din anul 1990 încoace, a însemnat un spor natural mai mic cu peste 1.000 de persoane! Mai exact, dacă vorbim despre anul 1990, sporul natural din judeţul Buzău era unul pozitiv, de 703. Peste 10 ani, în anul 2000, acesta nu doar că a devenit negativ, dar a ajuns la -1131. Peste alţi 10 ani, problema s-a adâncit şi mai tare, sporul natural ajungând la -2418, iar în 2020 vorbim despre un nou record - un spor natural de -3818, cu un total de 7338 de decese şi doar 3520 de nou-născuţi.

Dacă nu vrem să mergem atât de departe în trecut, este suficient să ne uităm doar la ultimii 10 ani şi să constatăm că 95% din totalul comunelor din judeţul Buzău au înregistrat un spor natural negativ! Mai exact, în ultimii 10 ani, din 85 de comune, 78 dintre ele au avut mai multe decese decât naşteri. De exemplu, comuna Chiliile, din munţii Buzăului, acolo unde, în ultimii 10 ani s-au născut doar 23 de copii, iar în 2021 nu s-a auzit niciun râs de bebeluş. O situaţie şi mai gravă se regăseşte în comuna Mărgăriteşti, acolo unde mai mulţi ani la rând au fost zero naşteri. Realist vorbind, am putea face studiu de caz pe fiecare comună în parte şi peste tot am găsi aceeaşi radiografie -naşteri puţine sau deloc, de trei ori mai multe decese, tineri plecaţi în străinătate şi multă linişte. Atenţie! Nu vorbim despre sate depopulate, ci despre comune cu sute şi mii de locuitori. Pe scurt, regăsim deseori imaginea singurătăţii în satele din Buzău cu doar câţiva oameni rămaşi sau întorşi acasă, de dragul copilăriei şi vremurilor de mult apuse.

Şi acum ne întrebăm: de ce s-a ajuns aici? Pentru că părinţii nu sunt ajutaţi! Autorităţile nu înţeleg importanţa dezvoltării unor proiecte menite să îi ajute pe cei care vor să îşi întemeieze o familie, acasă! Un exemplu este stimulentul de 1.500 de lei pentru nou-născuţi, pentru care am militat de la începutul anului, atât în judeţ, cât şi în municipiul Buzău, acolo unde valoarea estimată a stimulentului ar fi fost de aproximativ 900.000 de lei. Până în prezent, încercările mele de a-i face pe primari să înţeleagă cât este de necesar acest stimulent au primit răspunsuri pozitive puţine.

La această iniţiativă se adaugă necesitatea accesării de fonduri europene pentru construirea de creşe şi grădiniţe moderne, cu personal instruit şi copii învăţaţi de mici că acasă se poate construi un viitor frumos. Şi chiar se poate! Am vizitat luna aceasta, în judeţul Cluj, în comuna Sâncraiu, adevărate campusuri educaţionale în mediul rural, ce integrează un internat, cantină, bază sportivă, bazin de înot şi spaţii de învăţământ moderne. Totul, realizat prin fonduri europene.

Nu trebuie uitaţi nici părinţii tineri. Pentru ei, autorităţile pot dezvolta cursuri de specializare, în funcţie de zona în care locuiesc. Pentru cei de la munte - cursuri privind turismul şi modalităţi de promovare, iar pentru cei din zona de câmpie - cursuri despre agricultură sustenabilă şi construirea unui sistem alimentar sustenabil.

Pentru că, în final, trebuie să înţelegem că omul sfinţeşte locul.

Dar, uneori, omul alege să sfinţească alte locuri, pe acelea în care se simte auzit şi sprijinit!

Depinde de noi să frânăm acest trend periculos şi să nu lăsăm să treacă un nou deceniu fără să ne gândim la generaţiile viitoare!

Vă mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Radu Moisin este? Nu.

Atunci, domnul Valentin Făgărăşian, vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Fără reformarea reală a statului, românii vor continua să plece din ţară, iar cei plecaţi nu se vor întoarce!".

În calitate de român care, pentru aproape trei decenii, am locuit şi am muncit în afara frontierelor ţării, vă pot spune că motivele care au determinat migraţia masivă a cetăţenilor români în urmă cu 30 de ani erau cu totul diferite de cele de astăzi. După căderea comunismului, tranziţia economică marcată de şomaj masiv, inflaţie galopantă, sărăcie generalizată şi lipsa locurilor de muncă a fost cea care i-a determinat pe români să caute un loc de muncă în Europa Occidentală, pentru a putea să-şi susţină familiile rămase acasă. Graţie acelor români curajoşi care au trudit în străinătate, de cele mai multe ori umiliţi şi batjocoriţi, ţara noastră a reuşit să îşi revină economic, iar cele mai multe dintre familii au putut să depăşească greutăţile acelei perioade. Da, atunci salariile mari pe care le ofereau economiile dezvoltate ale Europei erau principalul vector al migraţiei. Astăzi însă lucrurile s-au schimbat.

Aflăm de la preşedintele Colegiului Medicilor din România că 3 din 4 absolvenţi ai universităţilor de medicină pleacă imediat după finalizarea studiilor din ţară. În condiţiile în care salariile medicilor români sunt comparabile cu cele din sistemele publice din Italia, Spania sau Franţa, mai este oare salariul cel care-i determină pe tineri să plece?

Aflăm, de asemenea, că pe şantierele din România se câştigă la fel de bine ca în Italia, Spania, Franţa sau Marea Britanie şi, cu toate acestea, românii continuă să aleagă un loc de muncă în afara ţării. Deci nu diferenţele salariale sunt cauza!

Astăzi, ceea ce îi determină pe români să plece din ţară, iar pe cei plecaţi să nu se întoarcă este lipsa reformelor structurale în marile sisteme publice. România nu e încă "o ţară ca afară"! Toţi românii ştiu că, în ţara lor, statul îţi ia aproape jumătate din salariu prin contribuţii şi impozit, dar nu-ţi oferă la schimb decât servicii publice de slabă calitate - un sistem de sănătate ineficient, marcat în continuare de birocraţie şi corupţie; un sistem de educaţie încă nereformat; un sistem de pensii inechitabil; o administraţie publică birocratică, ineficientă şi costisitoare; o infrastructură încă în construcţie; o grijă încă foarte modestă pentru familiile active care au copii.

Toate aceste cauze care îi îndepărtează pe români de România ar putea să fie înlăturate dacă cea mai mare parte a reformelor asumate de ţara noastră prin PNRR ar fi îndeplinită la timp. Din păcate, vedem că unele reforme care ar fi trebuit să pună capăt nemulţumirilor din societatea românească - reforma pensiilor speciale, reforma sistemului de sănătate, reforma fiscală - sunt întârziate, chiar dacă aceste întârzieri îi vor costa pe români miliarde de euro pierdute din fondurile europene.

Cred cu putere că PNRR reprezintă şi un test la adresa partidelor politice, care reflectă următoarele realităţi - PNL este singurul partid reformator; PSD este ezitant şi are cele mai mari întârzieri în reformă; USR confundă reforma cu buzunarul propriu, motiv pentru care a alocat banii pentru consultanţă inutilă făcută prin firmele şi ONG-urile lor; AUR este cel mai mare duşman al reformei şi partidul care vrea să ne ducă înapoi în timp, poate chiar înainte de anii '90.

Cei care cred că românii nu văd aceste realităţi se înşală amarnic.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ervin Molnar este? Nu.

De la Grupul PNL, au depus declaraţii în scris - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Corneliu Cozmanciuc, Iulian Muraru, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Adrian Cozma, Bogdan Huţucă, Maria Stoian, Marian Cruşoveanu, Costel Şoptică, Vetuţa Stănescu, George Stângă, Angelica Fădor, Ioan Balan şi Elena Hărătău.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Doamna Pollyanna Hangan.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor de la PSD şi PNL,

Opriţi mascarada! Spuneţi-le românilor adevărul - nu vreţi să tăiaţi pensiile speciale. Vă prefaceţi a nu ştiu câta oară că le tăiaţi şi tot cu banii în buzunar rămâneţi.

Spuneţi-le românilor de ce ţara noastră va pierde sute de milioane de euro pentru creşe, şcoli, grădiniţe şi autostrăzi sau spitale - pentru că voi nu tăiaţi pensiile speciale. Spuneţi-le că bunăstarea a 19 milioane de români nu contează pentru voi, deoarece sunt mai importanţi 200.000 de speciali.

Cum vă simţiţi, domnule Ciucă, cu 18.000 de lei, pensie specială, lunar, în timp ce două milioane de români, cărora le-aţi promis un trai mai bun, câştigă între 1.000 şi 2.000 de lei pensie?

Cum vă simţiţi, domnule Codruţ Olaru, cu 50.000 de lei pensie, pensionat la 49 de ani, în faţa unui om care şi-a făcut stagiul complet de cotizare şi primeşte, după mai bine de 30 de ani de muncă, mai puţin de 2.000 de lei pensie?

Dar voi nu trăiţi printre oameni, aşa că nu trebuie să vă uitaţi în ochii lor când îi minţiţi şi îi nedreptăţiţi. Voi nu coborâţi din maşinile de lux pe trotuarele sparte, nu ieşiţi la cumpărături în pieţele goale pentru că oamenii nu mai au bani de fructe şi legume proaspete.

Voi trăiţi în bula voastră, a specialilor rupţi de România reală, pe care nici nu vreţi să o cunoaşteţi. Voi nu aşteptaţi seara în uşa magazinului să se reducă preţurile la alimentele care expiră.

De 8 ori este mai mare pensia specială medie faţă de pensia obişnuită. Un român trebuie să muncească 100 de ani ca să câştige pensia voastră, a specialilor.

Este o nedreptate faţă de cei care au muncit toată viaţa şi nu primesc suficient pentru un trai decent. Este timpul să puneţi capăt acestei nedreptăţi pe care voi aţi creat-o şi să vă asiguraţi că toţi românii primesc pensii echitabile şi decente. Pentru asta sunteţi la guvernare, domnilor, nu pentru a vă păzi vouă înşivă pensiile speciale.

Pensia specială nu este un drept, este un privilegiu pe care vi l-aţi luat. Şi, numiţi-le cum vreţi, că tot speciale sunt, din moment ce noi toţi plătim pentru ele.

Nu există în lumea asta pensie mai mare decât salariul. Este doar o aberaţie românească.

Este timpul să vă concentraţi, doamnelor şi domnilor guvernanţi, pe nevoile celor care au muncit o viaţă întreagă şi care merită să trăiască cu demnitate şi respect, este timpul să nu vă mai bateţi joc de români şi de România.

Mulţumesc.

Sunt Pollyanna Hangan, deputat al USR de Hunedoara.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - "Sacrificăm banii din PNRR pentru spitale, şcoli şi autostrăzi sau renunţăm la pensiile speciale?".

Coaliţia de guvernare PNL-PSD are o dilemă în această perioadă - sacrificăm banii din PNRR pentru spitale, şcoli şi autostrăzi sau renunţăm la pensiile speciale? Întrebarea ar putea fi reformulată şi altfel - protejăm specialii cu pensiile lor nesimţite de mii de euro sau îndeplinim cerinţele Comisiei Europene, reformăm sistemul de pensii şi primim banii din PNRR?

Ca să-i ajute pe cei din PNL şi PSD să-şi rezolve dilema, USR a depus o serie de amendamente la Proiectul Legii pensiilor speciale. Mai exact, USR propune ceea ce îşi doresc toţi românii şi ce este scris ca jalon în PNRR - trecerea pensiilor speciale la sistemul contributiv.

Nedreptatea trebuie să înceteze, iar toţi pensionarii români trebuie să fie egali în faţa legii, aşa cum spune Constituţia. E timpul să punem stop pensiilor nesimţite şi privilegiilor pe care politicienii din PNL şi PSD le apără cu înverşunare. Cu ce este mai presus "specialul" Nicolae Ciucă, cu pensie specială de câteva mii de euro, faţă de bunicuţa din Munţii Apuseni, care se chinuieşte să trăiască în fiecare lună cu câteva sute de lei? Unde sunt echitatea, dreptatea şi, mai ales, unde este respectul faţă de majoritatea pensionarilor români care nu au avut norocul să fie în categoria "specialilor"?

USR propune singura soluţie reală pentru salvarea sistemului de pensii, care, în anii următori, ar putea intra în colaps. Această soluţie este desfiinţarea pensiilor speciale - inclusiv cele ale aleşilor locali. Asta înseamnă nu doar că nu se vor mai deschide noi dosare de pensii speciale, ci şi că pensiile speciale aflate în plată vor dispărea, beneficiarii lor păstrând doar pensia contributivă. De asemenea, pensiile din justiţie s-ar limita, aşa cum scrie în deciziile CCR, doar la categoria magistraţilor, s-ar elimina perioadele de asimilare, iar magistraţii s-ar pensiona la 63/65 de ani, cu stagiul complet de cotizare de 35 de ani, exact ca în sistemul public contributiv de pensii.

USR are curajul să spună clar: "Stop pensiilor speciale!" Am depus 5 proiecte de lege pentru eliminarea pensiilor speciale. Toate au fost respinse de majoritatea PNL-PSD, care le-a şi inventat, de altfel.

În acest moment, PNL şi PSD trebuie să decidă dacă sacrifică banii din PNRR pentru şcoli, drumuri, autostrăzi şi spitale, protejând în schimb pensiile speciale nesimţite.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică îl aminteşte astăzi pe marele cărturar Paul Goma.

Paul Goma s-a născut la 2 octombrie 1935 în satul Mana, judeţul Orhei, Basarabia, într-o familie de învăţători.

În martie 1944, familia Goma se refugiază din calea invadatorului sovietic în Transilvania. În 1949, Paul Goma intră prin concurs elev bursier la Liceul "Gheorghe Lazăr" din Sibiu. În 1952 este exmatriculat, după ce în luna mai a aceluiaşi an fusese convocat la Securitatea din Sibiu, fiind "reţinut" opt zile pentru că vorbise în clasă despre partizanii din munţi. Tatăl său reuşeşte să-l înscrie la Liceul "Negru Vodă" din Făgăraş.

În 22 noiembrie 1956, acuzat fiind de acte de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria, Paul Goma este arestat la Universitate, fiind dus la Ministerul de Interne. Va fi condamnat la doi ani de închisoare corecţională pentru delictul de "agitaţie publică". În martie 1958 este trimis la penitenciarul Gherla. În noiembrie este eliberat din închisoare, fiind trimis pentru 36 de luni cu domiciliul obligatoriu în satul Lăteşti, raionul Feteşti. Restricţia domiciliară avea să-i fie prelungită cu încă 24 de luni.

În decembrie 1966 publică volumul de debut "Camera de alături", singura carte pe care Paul Goma a reuşit să o publice în România înainte de plecarea în exil. În 1971, romanul "Ostinato", interzis de cenzură în România, apare la Editura "Suhrkamp" din Germania, apoi în Franţa la "Gallimard".

La 20 noiembrie 1977, după ce i s-a retras cetăţenia, Paul Goma pleacă definitiv, cu soţia şi fiul lor, din România. Sosiţi la Paris, vor cere imediat azil politic. Un reportaj realizat în Franţa acelor vremuri titra extrem de inspirat - "România, în 1977, a cunoscut două cutremure: unul de pământ, în 4 martie, altul al oamenilor, prin Mişcarea Goma". Din cauza cărţilor publicate în Occident, Uniunea Scriitorilor îl exclude din rândurile ei în 1977.

În exil fiind, va continua lupta împotriva regimului comunist de la Bucureşti.

În 2002, Paul Goma a publicat volumul "Săptămâna roşie (Basarabia şi Evreii)", în care descrie atrocităţile comise de populaţia neromână, în special de minoritatea evreiască, în timpul retragerii administraţiei române din Basarabia şi Bucovina, ca urmare a ultimatumului sovietic din iunie 1940.

Lucrarea a fost aspru criticată, fiind catalogată drept antisemită şi negaţionistă. Deşi documente cu privire la evenimentele descrise sunt cuprinse în arhiva Armatei Române şi în lucrări publicate de istorici cu renume, spre exemplu, Dinu C. Giurescu, "Săptămâna roşie" nu a fost considerată un studiu istoric, ci o încercare de reinterpretare a istoriei.

Ce a urmat a fost o veritabilă ostracizare a scriitorului basarabean. Intelectualii i-au întors spatele, revistele literare nu i-au mai publicat textele, iar numele lui a fost înconjurat de conspiraţia tăcerii. Pe cât de vertical s-a dovedit Paul Goma de-a lungul timpului, pe atât de laşi şi versatili s-au arătat scriitorii români.

Paul Goma s-a stins din viaţă la Paris, în noaptea de 24 spre 25 martie 2020, la vârsta de 84 de ani.

Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, i-a conferit post-mortem distincţia "Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni", "ca semn de preţuire a mărturisirii creştine din opera sa şi pentru curajul de a înfrunta dictatura ateistă, de a denunţa atrocităţile regimului sovietic de ocupaţie din Basarabia, oferind un exemplu de rezistenţă prin cultură şi civism".

Dumnezeu să-l odihnească în Împărăţia Sa!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la minorităţile naţionale, domnul Cătălin-Zamfir Manea?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ieri, Comisia pentru învăţământ din cadrul Camerei Deputaţilor a iniţiat o amplă dezbatere privind rolul educaţiei în combaterea fenomenului şi consumului de droguri în şcoli.

Şi o să plec de la un citat, mai curând o declaraţie a doamnei Ramona Dabija, şefa Agenţiei Naţionale Antidrog - pentru că ieri au fost răspunsuri halucinante, aş putea spune, din partea reprezentanţilor instituţiilor care au atribuţii pe această linie.

"E un mit acesta, că noi, cei de la Agenţia Naţională Antidrog, venim să spunem: «Spune nu drogurilor!». Rolul nostru este să spunem şi: «Dacă consumi, uite, aici, la numărul acesta, tu poţi primi ajutor şi nimeni n-o să-ţi facă dosar penal!»". Aceasta a declarat doamna Ramona Dabija, şefa Agenţiei Naţionale Antidrog.

Evident că lasă loc interpretărilor, ca şi cum consumul de droguri este o realitate pe care trebuie s-o acceptăm necondiţionat.

Da, este o realitate, tinerii şi copiii sunt afectaţi, pentru că este un fenomen care ar trebui să ne alarmeze pe noi toţi, în calitate de părinţi, în calitate de parlamentari, în calitate de decidenţi pe linia guvernamentală, şi evident că ar trebui să venim cu cele mai bune măsuri.

Prevenţia trebuie să o facem cu toţii şi ştiu că există o strategie antidrog pentru implementarea căreia majoritatea ministerelor şi a instituţiilor statului român au atribuţii specifice.

Sper ca aceste atribuţii să prindă şi contur şi să nu fie doar menţionate în fişa postului sau în documentele de organizare şi funcţionare ale respectivelor instituţii.

Aşadar, stimaţi colegi, prevenţia consumului de droguri în rândul tinerilor trebuie să reprezinte un obiectiv prioritar pentru toate unităţile de învăţământ din România şi, implicit, pentru Ministerul Educaţiei şi inspectoratele şcolare. Şi spun acest lucru gândindu-mă că, cu excepţia Săptămânii Altfel şi Săptămânii Verzi, în care copiii mai prind tot felul de informaţii, de pildă, în cadrul orelor de dirigenţie, nu ştim în ce măsură li se vorbeşte elevilor despre riscul la care sunt expuşi atunci când consumă droguri.

Aşadar, închei prin a ruga Ministerul Educaţiei şi inspectoratele şcolare să regândească conţinutul orelor de dirigenţie de aşa manieră încât prevenţia să se realizeze în primul rând în şcoală şi nu doar în afara ei.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la neafiliaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Droguri în şcoli - o dramă naţională despre care toată România ştie, însă nimeni nu face nimic. Drogurile acestea se află în băile şcolilor, pe holurile şcolilor şi duc la drame extraordinare, de cele mai multe ori, chiar la sinucideri. Este îngrozitor, pentru că adevărata pandemie în România asta este, şi nimeni nu vorbeşte despre ea.

Unde sunt guvernanţii noştri, PNL şi PSD? De ce tac?

De curând au fost prinşi nişte traficanţi de droguri. Printre ei, cei duşi la audieri, au fost copii ai unor oameni influenţi, chiar secretari de stat şi oameni din Direcţia Naţională Anticorupţie, din DNA. Foarte şocant! Aceştia sunt oamenii care ar trebui să ne protejeze. Iată de ce politicienii noştri tac. Iată de ce, încă o dată, oameni puşi de politicieni în funcţiile din instituţiile statului ne distrug viaţa, şi acum copiii.

România educată a devenit România drogată. O dramă naţională prin care distrugem copiii, prin ignoranţă, prin droguri, prin energizante, prin mâncare fast-food, care numai nutrienţi nu conţine, care îi slăbeşte, fizic şi psihic. Îi ţinem dependenţi de calculator şi de telefon. De ce? Pentru că nu avem programe de dezvoltare pentru ei, nişte programe care să le dezvolte potenţialul cu care au venit pe această lume.

Rezultatul? Sinuciderea este a doua cauză de mortalitate printre tinerii din România, şi asta după accidentele rutiere.

Părinţii nu sunt pregătiţi pentru aceste mari schimbări din societatea noastră, profesorii nu sunt pregătiţi să înţeleagă psihologic copiii, în fiecare fază de creştere şi dezvoltare a lor. Părinţii, de cele mai multe ori, sunt plecaţi de acasă, sunt la muncă în străinătate.

Iată unde am ajuns! Aceasta este imaginea României.

Şi întrebarea este unde sunt liderii noştri politicieni în această ecuaţie? De ce tac?

Acum vin politicienii şi ne spun că trebuie să dezbată, să facă dezbateri pe această temă. Serios? Într-o dezbatere vorbim despre argumente pro şi contra. Ce argumente pro poţi aduce aici? Este o problemă naţională de cel mai mare grad de urgenţă! Este nevoie de Poliţie, de Agenţia Naţională Antidrog în şcoli, să luăm pas la pas şcolile, să înţelegem de unde vin aceste droguri, cum le putem stopa şi cum putem scoate acest subiect din şcoli.

Avem nevoie de părinţi să se implice. Părinţii trebuie să provoace conducerea şcolii şi să elimine din şcoli această problemă.

E nevoie ca noi toţi să ne implicăm, pentru că numai dacă ne implicăm toţi, atunci vom avea oameni competenţi în funcţiile din instituţiile statului şi atunci vom avea societatea pe care noi ne-o dorim cu adevărat.

Mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Reluăm circuitul.

De la PSD, domnul Adrian Alda a venit? Nu.

Domnul Vasile Cîtea. Văd că este aici.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Cîtea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar social-democrat doresc să subliniez importanţa accesării fondurilor din PNRR şi nevoia de a ne concentra asupra uniformizării infrastructurii urbane şi rurale din România.

Analiza Comisiei Europene plasează statul român pe lista celor şapte naţiuni cărora le-a fost acceptată cererea de finanţare numărul 2 şi care se află în aşteptare privind cererea de plată numărul 3.

Cererea de plată numărul 3 are cele mai multe reforme menţionate şi va trebui ca reprezentanţii, care au atribuţii ce vizează îndeplinirea condiţiilor pentru ca această cerere să fie aprobată, să dea dovadă de maturitate politică şi să conlucreze pentru îndeplinirea jaloanelor impuse de Comisia Europeană.

Principala caracteristică a unei coaliţii politice este că la baza acesteia stă un compromis între două forţe politice opuse. Partidul Social Democrat a asigurat, încă de la începutul coaliţiei, un climat politic prietenos şi a fost dispus să poarte tratative pe orice proiect de lege şi orice reformă instituită în România. Rolul de membru în coaliţia de guvernare a fost asumat pe deplin de reprezentanţii PSD şi, în continuare, vom depune eforturile necesare pentru ca răspunsul finanţării PNRR să fie unul benefic dezvoltării fiecărei localităţi din România.

În concluzie, trebuie să înţelegem că aceste fonduri din PNRR oferă o şansă unică pentru ţara noastră, de a se moderniza şi de a ajunge la nivelul standardelor europene. Avem nevoie de un efort comun pentru a obţine aceste fonduri şi a le folosi în mod eficient pentru a ne transforma ţara în bine.

Trebuie să ne ridicăm şi să facem acest lucru pentru binele tuturor românilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Rasaliu înţeleg că nu este.

Mergem la PNL, unde mai erau domnul Moisin şi domnul Molnar. Nu sunt.

Mergem la USR.

Domnul Radu Ciornei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Alianţa oamenilor cinstiţi"

După ce în debutul acestei sesiuni parlamentare am tras un semnal de alarmă asupra faptului că balastierele de pe cuprinsul ţării sunt exploatate ilegal, imoral şi haotic de către mafiile locale tributare primarilor PSD şi PNL, am primit numeroase semnale din ţară şi din diaspora. Oameni cinstiţi, exasperaţi de furtul acestora fără capăt şi margini îşi dau mâna şi încep să documenteze toate abuzurile care distrug nu numai relieful ţării, dar şi speranţa că ne vom putea recăpăta vreodată fibra morală a acestei naţiunii.

Cu toate că am primit câteva telefoane anonime, prin care nişte voci binevoitoare îmi cereau să renunţ la încurajarea acestor investigaţii, vă anunţ că atâta vreme cât voi mai fi deputatul sucevenilor şi, implicit, al românilor, voi înainta pas cu pas în aceste investigaţii, care devin din ce în ce mai interesante. Exact ca în cazul lemnului, care nu poate fi pus în buzunar şi furat, este aceeaşi mafie trans-instituţională, cu ramificaţii politice, de la micile primării până la Garda de Mediu şi consiliul judeţean, de la inspectorii care îşi fac treaba pe sfert, controlând în bătaie de joc, anunţat, nişte unităţi extrem de solvabile, ca să nu zic altfel. Acest furt instituţionalizat, din care se adapă toţi cei care închid ochii, trebuie să înceteze!

Avem nevoie de controale pe bune, care să deceleze dimensiunile reale ale jafului. Avem nevoie de supraveghere audio-video şi de Radarul Balastierelor, program ce urma să fie funcţionalizat din 2020, dar, pur şi simplu, a fost aruncat la sertar. Avem nevoie de oprirea autorizărilor criminale ce distrug arii protejate.

Ministerul Mediului, dragi colegi, ar trebui să înceapă să protejeze... ariile protejate! Dar e prea greu...

În aceste zile, în care suntem pe cale să pierdem miliarde din PNRR pentru că ne protejăm "specialii", nu natura, începe să se cristalizeze o nouă alianţă. Alianţa oamenilor cinstiţi, ce doresc să oprească furtul. Am primit numeroase telefoane şi e-mailuri din ţară şi din Europa, chiar din îndepărtata Norvegie, prin care oameni cinstiţi doresc să se alăture efortului nostru şi al ONG-urilor implicate.

Domnule ministru Tánczos Barna,

Domnule prim-ministru Ciucă,

Alianţa celor care s-au săturat de jaful şi "violul" asupra naturii româneşti vă somează să trimiteţi Corpul de Control în teritoriu şi să scoateţi din adormire beizadelele angajate pe pile, pentru stăvilirea măcar parţială a acestei stări de fapt.

Balastierele de pe teritoriul României sunt o sursă de ilegalităţi în lanţ şi o puşculiţă de bani negri.

Destructuraţi mafia balastierelor prin funcţionalizarea imediată a Radarului Balastierelor!

Acţionaţi acum, până nu va fi prea târziu!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul AUR, domnul Dumitru Flucuş este? Nu.

Sebastian-Ilie Suciu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Scumpirile asigurărilor RCA".

Stimaţi colegi,

Vreau să readuc în discuţie problema Agenţiei de Supraveghere Financiară, şi anume responsabilitatea acesteia cu privire la scumpirea RCA-ului.

Este limpede că această scumpire este datorată incompetenţei ASF, şi anume eşecului acesteia în ceea ce priveşte misiunea sa de a supraveghea piaţa financiară în sfera asigurărilor auto obligatorii. În consecinţă, avem situaţia în care românii, din nou, trebuie să plătească pentru greşelile statului.

Când cetăţeanul greşeşte, statul îl taxează rapid şi necondiţionat, iar când statul greşeşte, cine plăteşte?

Deci, oricum o dai, cetăţeanul român plăteşte şi pentru greşelile sale, şi pentru greşelile altora. Vi se pare corect?

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR Sibiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul AUR au mai depus declaraţii în scris: Lilian Scripnic, Raisa Enachi, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy şi Boris Volosatîi.

De la Grupul minorităţilor, domnul Varol Amet este? Înţeleg că nu.

Mergem la neafiliaţi.

Domnul Dumitru Coarnă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Constituţia României nu se negociază!".

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Actuala putere politică reprezentată de Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor şi-au propus să contribuie la jefuirea totală a acestei ţări. Fără nicio urmă de conştiinţă sau de ruşine forţează adoptarea unor legi care sunt total împotriva interesului naţiunii. Aceste legi sunt impuse de la Bruxelles şi trebuie să fie adoptate chiar dacă încalcă flagrant Constituţia României. De ce? Pentru că trinomul Ciucă-Ciolacu-Hunor este obedient. Şi vor să ne transforme şi pe noi, şi generaţiile următoare în slugile Europei.

După ce au cedat o parte însemnată din resursele naturale ale României - petrol, gaze, păduri -, acum a venit rândul jafului total. Întreprinderile la care statul român mai are calitatea de proprietar trebuie să fie făcute şi ele cadou corporaţiilor străine. Evident, printr-o poveste frumoasă, în sensul că România este incapabilă să-şi gestioneze propriile resurse, iar corporaţiile străine ar fi cele mai potrivite.

Trinomul Ciucă-Ciolacu-Hunor, sub conducerea lui Klaus Werner Iohannis, este părtaş la lăcomia corporaţiilor: fac cadouri fără remuşcare companii precum Salrom, Romsilva, Hidroelectrica şi multe altele. Corporaţiile, cu sprijinul Bruxelles-ului, au pus ochii şi privesc lacome la aceste companii şi la profiturile pe care le vor obţine în urma acestui cadou. Au şi cozile de topor pentru a implementa acest proiect în principalele partide de guvernământ PSD, PNL, UDMR. Sigur, şi cu sprijinul USR.

Sub masca proiectului de lege, iniţiat de Guvernul Ciucă, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, PSD, PNL şi UDMR lucrează împotriva interesului naţional al României şi propun Parlamentului să fie complice la această înaltă trădare.

Însă aceşti impostori uită că aceste proprietăţi, pe care vor să le facă cadou marilor corporaţii, sunt bunuri proprietate publică care, potrivit Constituţiei României, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Şi, din acest motiv, ele nu pot fi listate pe pieţele reglementate.

Mai mult, Constituţia României spune cât se poate de clar faptul că proprietatea publică este garantată, ocrotită prin lege şi aparţine statului. Proprietatea publică nu aparţine nici lui Nicolae Ciucă, nici lui Marcel Ciolacu, nici lui Kelemen Hunor, şi nici măcar lui Klaus Werner Iohannis. Proprietatea publică aparţine României şi românilor. Şi, cu toate acestea, vreţi să le cedaţi. De ce vreţi să fiţi complici şi părtaşi la jefuirea şi falimentarea României? De ce executaţi orbeşte ordinele primite de la Bruxelles, care sunt împotriva acestui neam? De ce vreţi să transformaţi generaţiile următoare în sclavii şi milogii Europei?

Domnilor Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor, sunteţi o ruşine pentru România! Demersul vostru nu înseamnă numai cedarea totală a proprietăţilor aflate în posesia României. Demersul vostru înseamnă încălcarea Constituţiei pe care aţi jurat să o respectaţi!

Pentru toate acestea, domnilor Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor, în numele poporului român, care mi-a acordat încrederea, vă cer demisia!

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 13 Călăraşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la PSD nu a mai venit nimeni, de la PNL, de asemenea.

De la USR? Nu.

Nici de la AUR înţeleg că n-a mai venit domnul Flucuş.

Minorităţi?

Continuăm atunci cu neafiliaţii.

Domnul Mihai Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

"PNRR - instrument de şantaj şi îngenuncherea finală a României"

Dragi români,

În timp ce ministrul Cîţu achiziţiona sute de milioane de seruri ucigaşe, ministrul Ghinea de la USR se asigura că prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României - PNRR - ne pierdem şi ultimele urme de suveranitate.

În 2020, preşedintele Iohannis ne-a anunţat triumfător că "Am obţinut pentru România 80 de miliarde de euro, prin PNRR".

Astăzi, cei 80 de miliarde de euro se dovedesc a fi de fapt 29 de miliarde, dintre care 15 miliarde împrumuturi şi 14 miliarde granturi.

Mare atenţie, jumătate din finanţarea PNRR este un împrumut!

La ce s-a angajat România, prin ministrul trădător Ghinea, pentru a obţine aceste sume?

La mărirea vârstei de pensionare, la renunţarea la încălzirea pe lemne până în 2023, la modificarea legilor justiţiei, astfel încât să se obţină subordonarea Constituţiei României, dreptului Uniunii Europene, la închiderea minelor şi termocentralelor, şi la acceptarea sclaviei prin supraveghere digitală totală.

Tot pentru a îndeplini condiţiile impuse prin PNRR, astăzi se încearcă înstrăinarea ultimelor regii autonome şi a întreprinderilor cu capital de stat, cum ar fi: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, CEC, Tarom, Portul Constanţa, Romsilva şi altele.

Ce este cu adevărat tragic este unde ajung banii din PNRR:

- 21% în digitalizare - instaurarea controlului asupra populaţiei prin implementarea identităţii digitale şi digitalizarea administraţiei publice, a sistemului medical şi al educaţiei;

- 41% în reforme care să susţină obiectivele legate de mediu - tranziţia la costisitoarea şi cu adevărat nesustenabila energie verde.

Toate acestea nu sunt priorităţi pentru poporul român, sunt priorităţi doar pentru agenda Bruxelles-ului.

Pas cu pas ne pierdem independenţa energetică şi o înlocuim cu iluzia energiei verzi, ne pierdem independenţa alimentară şi o înlocuim cu hrană pe bază de gândaci, ne pierdem suveranitatea şi suntem obligaţi să acceptăm un lagăr digital.

Toate acestea, în condiţiile în care România contribuie anual la bugetul Uniunii Europene cu - atenţie! - 2,4 miliarde de euro.

Solicit Guvernului PSD să demonstreze că nu este la fel de trădător precum cel format din USR, PNL şi UDMR şi să renegocieze de urgenţă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, astfel încât pe primul plan să fie cu adevărat priorităţile poporului român.

Dragi români,

Viitorul României trebuie să aparţină Patrioţilor!

Deputat Mihai Lasca, reprezentant al Partidului PPR, Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Vă rog.

A, Dumitru Flucuş, de la Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt un unionist înnăscut şi îmi doresc reunificarea României în graniţele sale fireşti, consfinţite de Constituţia adoptată în urmă cu 100 de ani. România firească, cu respect pentru toţi cetăţenii ei, cu Oltenia, Banatul, Maramureşul, Bucovina, Ardealul, Muntenia, Dobrogea şi Basarabia înăuntrul ei.

Am fost aproape 20 de ani primar al comunei Şinca Nouă şi am înfrăţit-o cu o comună din Republica Moldova. Mulţi alţi primari din judeţul Braşov mi-au urmat exemplul. Bugetele noastre locale au ajutat infrastructura localităţilor înfrăţite şi am realizat proiecte.

Ca parlamentar, am iniţiat proiecte legislative care să sprijine fraţii din Republica Moldova, precum eliminarea roaming-ului, crearea unui fond public de investiţii pentru Republica Moldova, conectarea sistemelor de gaze şi energie electrică sau a căilor ferate.

Ca deputat, am reprezentat România în Republica Moldova, în delegaţia Comisiei pentru administraţie. Cunosc realitatea de peste Prut şi de aceea cred că relaţia noastră cu conducerea acestui stat trebuie clarificată.

Conducătorii politici ai Republicii Moldova, de la Snegur, Voronin sau Lucinschi, până la Filat, Plahotniuc, Dodon sau Maia Sandu, nu şi-au dorit şi nu îşi doresc unirea cu România.

România a fost bună doar să ofere sprijin, în special pe plan financiar, dar şi în materie de energie, gaz metan sau curent electric.

Liderii politici neunionişti de la Chişinău ne-au prins slăbiciunea şi nu oferă nimic.

În urmă cu 33 de ani, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, iar România a recunoscut-o, fără a evalua consecinţele acestui gest. Republica Moldova a aderat la CSI, adică în sfera de influenţă a Rusiei, unde se găseşte şi în prezent, şi evită în continuare unirea cu România.

Ucraina a sprijinit regimul separatist de la Tiraspol şi a luptat constant pentru scoaterea României din cadrul negocierilor 5+2 pentru Transnistria, reuşind asta în strânsă colaborare cu ruşii şi cu conducerea Republicii Moldova.

Maia Sandu menţine Republica Moldova în Comunitatea Statelor Independente, dar vorbeşte despre integrarea europeană a Republicii Moldova, uitând de promisiunea sa mai veche, că va milita pentru unire, prin care ar putea intra de îndată în Uniunea Europeană şi în NATO.

Nici Maia Sandu, nici conducerea actuală a României nu vorbesc despre unire, lăsând această temă în sarcina viitorului Guvern şi a următorului preşedinte.

Eterna "candidată" rămâne... nemăritată. Şi în CSI, şi în afara UE.

De acum înainte, sprijinul pentru acest stat va trebui acordat pragmatic. România trebuie să fie demnă şi să aibă un proiect, o viziune, o strategie, nu să rămână la stadiul de bancomat pentru Republica Moldova. Sprijinul necondiţionat, acordat de noi timp de 33 de ani liderilor acestui stat, trebuie să înceteze.

Vă cer să sprijinim Republica Moldova doar după limpezirea intenţiilor liderilor săi!

Dumitru Flucuş, deputat AUR de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Daniel-Sorin Gheba, de la neafiliaţi, este? Nu.

Dumitru-Viorel Focşa.

Vă rog, domnule deputat.

Este ultima intervenţie, apoi vom încheia şedinţa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "România - raiul sinecurilor".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Situaţia de pe piaţa asigurărilor din România este una cu adevărat îngrijorătoare şi se poate vedea cu ochiul liber cum frauda atinge deja dimensiuni colosale, iar cei care trebuie să plătească toate pagubele sunt tot românii, în timp ce adevăraţii responsabili sunt lăsaţi în pace, bine protejaţi de sistem, iar, în rarele cazuri, când intervine justiţia, dosarele sunt tărăgănate până când prescripţia îşi spune cuvântul.

Autoritatea de Supraveghere Financiară este una dintre cele mai inutile instituţii din România, care nu are nicio performanţă, reuşind să atingă recordul negativ al neprevenirii a patru falimente majore în ultimii 8 ani - Carpatica, Astra, City Insurance şi mai nou, ştiţi cu toţii, Euroins. Directorii de aici au salarii fabuloase, la care majoritatea românilor nici măcar nu îndrăznesc să viseze. Domnul Nicu Marcu, numit politic, evident, nu pentru că ar avea vreo competenţă, a primit acest domn Marcu, în anul 2022, 15 salarii - 15, anul are 12 luni! - de câte 12.000 de euro, dintre care unul a fost bonus de "performanţă excelentă" chiar pentru anul în care, culmea, City Insurance a intrat în insolvenţă şi acelaşi an în care ASF a ştiut că Euroins avea probleme de solvabilitate, dar s-a prefăcut că nu înţelege!

Restul membrilor din Consiliul de administraţie al ASF, desigur, şi ei numiţi politic, primesc salarii şi bonusuri asemănătoare. Ceilalţi directori ai ASF, după cum s-au fraudat banii publici, acordându-se prime, sporuri şi bonusuri ilegale în valoare de 11 milioane de lei, lucrează bine-mersi, acum, la BNR, în timp ce ASF n-a fost capabil să recupereze prejudiciul.

Cât mai trebuie să suportăm, stimaţi colegi, toate aceste căpuşe? Şi, de fapt, nu să le suportăm, ci să le plătim salariile din banii noştri?!

Pe de altă parte, alte căpuşe politice sunt secretarii de stat!

Dacă în 2010 numărul lor în Guvernul României era de 50, astăzi depăşeşte 200! 200 de oameni numiţi politic, pe funcţii de înaltă reprezentativitate, unele chiar cu rang de ministru, pentru care fişa postului nu prevede nici măcar studii superioare!

Asta e "România Educată" promisă de domnul preşedinte Klaus Werner Iohannis!

Vă reamintesc că fiecare secretar de stat e plătit cu mii de euro lunar şi are propriul său cabinet, cu consilieri, secretare, şofer, maşină de serviciu, cheltuieli decontate şi locuinţă de protocol. Toate plătite din banii noştri!

Pe lângă aceste sute de secretari de stat mai există şi subsecretari de stat, secretari generali şi secretari generali adjuncţi, toţi cu aparatul lor de lucru, cheltuielile aferente, beneficiile şi salariale aferente. Cu toţii sunt arondaţi şi prin aceste numeroase...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

... consilii de administraţie.

Asta a ajuns România, stimaţi colegi, un paradis al căpuşelor de partid, iar pentru asta sunteţi cu toţii vinovaţi, indiferent că vă numiţi PSD, PNL, UDMR şi restul naţionalităţilor din Grupul minorităţilor.

Vă mulţumesc.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat în Circumscripţia electorală nr. 14 Constanţa, membru şi secretar general în UNR.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie, domnul Bogdan-Alexandru Bola.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a transmis statelor membre o recomandare prin care sugerează să folosim la maximum potenţialul sector european al algelor, ca industrie puternică şi sustenabilă, considerând că a sosit momentul valorificării pe deplin a acestora, ca resursă regenerabilă în Europa.

Cu toate acestea, în contra recomandărilor Comisiei Europene şi a specialiştilor din domeniu, în Comisia pentru mediu a Camerei Deputaţilor, Ministerul Mediului mi-a comunicat sec că se opune valorificării algelor din Marea Neagră.

În multe alte ţări din lume algele marine sunt valorificate la maximum în industria farmaceutică şi cosmetică, în agricultură, ca îngrăşământ sau ca hrană pentru animale, şi chiar şi în industria alimentară.

Ştiţi bine că Marea Neagră ne oferă în fiecare an, gratuit, mii de tone de alge pe care România le aruncă apoi la gunoi.

De asemenea, este ştiut că multe ţări europene "cultivă" algele marine în scopurile mai sus-menţionate.

Specialiştii ne arată că algele marine prezintă o importanţă economică deosebită, datorită compoziţiei chimice şi biochimice, având un conţinut ridicat în minerale, micronutrienţi şi glucide, calitatea lipidelor şi proteinelor fiind comparabilă cu cea a plantelor terestre, datorită conţinutului ridicat în aminoacizi esenţiali şi a nivelului relativ ridicat al acizilor graşi nesaturaţi.

În 2020, pe vremea când conduceam Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, am propus valorificarea acestei resurse deosebit de valoroase. Planul viza preluarea algelor pe care curenţii le aduc la mal şi prelucrarea lor într-o hală pe care am fi construit-o în sudul litoralului. Investiţia ar fi fost una minimă pentru statul român, iar, după prelucrare, algele ar fi putut fi folosite în diferite industrii.

ABADL nu ar mai fi cheltuit astfel milioane de lei anual pentru strângerea şi aruncarea la gropile de gunoi a acestor alge marine - nu mai vorbim aici de forţa de muncă necesară, de efortul oamenilor, de mirosul emanat de algele în descompunere - şi am fi putut să facem un profit, să avem beneficii importante pentru statul român din prelucrarea acestora.

Din păcate, anul 2020 a fost anul unor schimbări majore, naţionale şi mondiale, şi cu toate că Guvernul Orban făcuse paşi înainte pentru a-l pune în practică, proiectul iniţiat de mine şi de foştii mei colegi stă încă ignorat şi îngropat în sertarele Ministerului Mediului.

Ba mai mult, Ministerul Mediului vine şi aruncă nonşalant în faţa noastră, în Comisia pentru mediu a Camerei Deputaţilor, faptul că ar fi prematură orice decizie cu privire la acest aspect, fiind necesare studii care să reflecte corespunzător raportul carbon consumat versus carbon eliminat, precum şi eventualele riscuri asupra ecosistemului.

Mai mult, adaugă domnii de la mediu, datorită condiţiilor actuale fizico-chimice şi a schimbărilor climatice, maricultura pentru Marea Neagră, în acest moment, nu ar fi recomandată.

Aşadar, Ministerul Mediului se încurcă în declaraţii sau minciuni, spunându-ne că nu are studii cu privire la un astfel de proiect, dar deja ştie că există un impact. Este de noaptea minţii, mai ales din cauza faptului că eu, personal, am citit studiile făcute în anii ʾ60 şi ʾ70 de statul român, privind folosirea algelor ca nutreţ pentru animale şi îngrăşământ pentru culturi, studii pe care le aveam de la Ministerul Mediului.

În ceea ce mă priveşte, voi continua toate demersurile pentru ca România şi Dobrogea să îşi urmărească interesul în această speţă, fiind inadmisibil comportamentul şi atitudinea funcţionarilor din Ministerul Mediului, care nu pot sau nu vor să fructifice un bun valoros pe care ţara noastră îl are de la natură.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Încheiem aici şedinţa declaraţiilor politice şi a intervenţiilor.

Continuăm în câteva minute plenul pe dezbateri legislative.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Educaţia românească are nevoie de o formă pretabilă de egalitarism între rural şi urban"

Egalitarismul superior nu reprezintă doar una dintre concepţiile inspiraţionale ale social-democraţiei, pentru că susţine eliminarea decalajelor de trai pentru toţi membrii societăţii, ci poate să devină un reper pentru învăţământul din România. Însă, strict în ceea ce priveşte respingerea oricăror artificii procedurale care să ascundă o asimilare superficială a cunoştinţelor de către elevi sau o predare şi o notare deficitare. Aşadar, nu vorbesc despre egalitarismul de sorginte franţuzească, dovedit nefuncţional pentru educaţie, ci despre o formă cât mai adecvată nevoilor elevilor noştri din mediul urban şi rural.

Eu militez să ne întoarcem la ceea ce s-a dovedit, în practică, solid şi eficient pentru învăţământ şi să îl adăugăm la noile cerinţe ale societăţii. Să ne folosim, din nou, de practici care au fost simple, clare şi eficace pentru studiu înseamnă să refuzăm să continuăm să perturbăm ritmurile şcolare şi toate reperele, mai vechi, în materie de educaţie. Adaptând vechea metodologie la materiile inovatoare, dictate de avântul tehnologiei şi de exigenţele pieţei muncii, va însemna, în primul rând, o nouă revoluţie în materie de educaţie, atât de necesară, mai ales în contextul nefericit, provocat de diversele "curente moderniste" discutabile. Multe dintre acestea s-au dovedit doar pierdere de timp şi tocirea şi mai accentuată a atractivităţii cursurilor.

În procesul de conturare, prin amendare a acestor legi, cu toţii trebuie să avem în vedere că educaţia este paşaportul pentru un anumit tip de viitor pentru fiecare copil în parte. Fireşte că ziua de mâine este favorabilă, preponderent, celor care se pregătesc cât mai temeinic pentru ea. Doar prin cunoaştere, creativitate şi curiozitate, copiii ajung adulţii responsabili de mâine.

Din aceste raţionamente şi, concomitent, cu îmbunătăţirea legislativă a noilor proiecte de legi ale educaţiei, România poate înfăptui noi paşi importanţi în scopul reducerii decalajelor existente între mediul rural şi cel urban.

Pe lângă faptul că PSD, partid pe care îl reprezint în Parlamentul României, susţine toate proiectele şi politicile publice sustenabile, însumate pentru împlinirea acestui deziderat, vă mărturisesc că am constatat că actul educaţional din mediul rural are nevoie de mai multă atenţie şi suport din partea noastră, a tuturor factorilor decidenţi privind acest subiect major.

Consider că este extrem de important să iniţiem mai multe măsuri de sprijinire a educaţiei din zona rurală, pe fondul abandonului şcolar ridicat şi al procentului însemnat de analfabetism funcţional, fenomene care afectează în mod îngrijorător învăţământul românesc.

Ştiţi şi dumneavoastră, la fel de bine ca şi mine, că sănătatea şi educaţia sunt domeniile de referinţă în estimarea gradului de democraţie şi civilizaţie ale fiecărei ţări. Ambele sectoare au mare nevoie de mai multă atenţie în zonele rurale, dezavantajate net faţă de cele urbane, din cauza îmbătrânirii populaţiei, a exodului tineretului spre oraşe sau peste graniţe, cât şi a prăbuşirii ratei natalităţii.

În opinia mea, este imperios necesar ca, de data aceasta, să rezulte o lege clară, solidă, concludentă, lipsită de ambiguităţi şi, mai ales, aplicabilă pe întreg spectrul educaţional. Cu cât noile legi vor fi mai predictibile, cu atât vor produce efectele scontate cât mai uniform pentru toate unităţile şcolare, fie ele localizate în Bucureşti ori în comunele de pe munte, din mijlocul Bărăganului sau din proximitatea Deltei Dunării.

Dacă, până în prezent, mulţi dintre foştii miniştri ai învăţământului şi-au permis să se autoiluzioneze că pot moderniza acest domeniu şi că îl pot orienta în direcţia aşteptărilor societăţii, acest lung şir de încercări şi de eşecuri, mai mult sau mai puţin răsunătoare, trebuie oprit. Repet că învăţământul transformă viitorul oamenilor, în timp ce frumuseţea cunoaşterii ne determină să deprindem, perpetuu, ceva nou.

O lege cât mai aproape de un standard superior va ajuta elevii, cadrele didactice, conducerile unităţilor, dar şi părinţii, şi, nu în ultimul rând, va elimina apariţia ulterioară a zecilor sau a sutelor de modificări suplimentare ale legislaţiei privind buna desfăşurare a învăţământului.

PSD a avut şi are, în continuare, ca obiective strategice asigurarea accesului neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii, combaterea abandonului şcolar, pregătirea viitoarei forţe de muncă, cât şi dezvoltarea afterschoolului pentru sprijinirea părinţilor care muncesc. De asemenea, PSD priveşte cu multă rezervă înmulţirea probelor examenului de bacalaureat, în forma propusă în prezent de proiectele legislative. Nici desfiinţarea liceelor pedagogice şi modificarea formării învăţătorilor nu pot fi soluţii bune. Cât priveşte desfăşurarea învăţământului special, trebuie să se ţină cont, în primul rând, de realitatea conferită de baza şcolară existentă în prezent.

În integralitatea lor, aceste iniţiative legislative esenţiale pentru viitorul copiilor noştri ar trebui să ne ofere garanţia că pe porţile şcolilor vor ieşi absolvenţi pregătiţi pentru toate domeniile de activitate.

Din toate aceste considerente, vă invit să ne mobilizăm cu toţii şi să ne aducem aportul personal, astfel încât dezbaterea acestui nou pachet de legi ale educaţiei să se transforme cu adevărat într-un moment istoric. Să obţinem o formă concludentă, inechivocă şi stimulativă pentru încurajarea proceselor de învăţare, atribute necesare dinamizării şi modernizării întregului sistem, precum şi atragerii elevilor de a participa cu drag la cursurile şcolare.

Domnul Alexandru Popa:

"România trebuie să îşi apere fermierii!"

În condiţiile în care ministrul agriculturii Petre Daea s-a arătat incapabil să ia atitudine în problema compensaţiilor acordate de Comisia Europeană pentru fermierii români afectaţi de importurile de cereale din Ucraina, prim-ministrul Ciucă şi preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-au asumat acest rol, lansând discuţii cu oficialii de la Bruxelles. Era obligaţia noastră să luăm atitudine şi să apărăm interesele fermierilor români care au fost grav afectaţi pe fondul tranzitului prin ţara noastră a cerealelor din Ucraina.

Astfel, în urma unei prime runde de consultări, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a admis faptul că fermierii români trebuie să primească un sprijin mult mai consistent pentru pierderile din ultimul an, recunoscând, fără echivoc, că este nevoie de sume mai mari pentru statele care au fost în prima linie pentru a limita efectele războiului asupra vecinilor noştri ucraineni.

Trebuie precizat că Partidul Naţional Liberal a fost singurul partid care a luat atitudine după negocierile dezastruoase purtate de echipa lui Petre Daea şi am demonstrat cu argumente solide că rezultatul primelor negocieri este de neacceptat pentru România şi că se impune o rediscutare. Fără intervenţia noastră şi a preşedintelui Iohannis nu am mai fi vorbit acum despre redeschiderea negocierilor cu oficialii Comisiei Europene, iar ţara noastră ar fi fost în imposibilitatea de a ajuta fermele româneşti aflate în pragul falimentului.

Aşa cum am spus de nenumărate ori, solidaritatea europeană trebuie să funcţioneze în egală măsură pentru toate statele membre ale Uniunii Europene! Pe această cale, îmi exprim speranţa că eşecul negocierilor purtate de ministrul Daea va fi corectat de Comisia Europeană, iar suma alocată pentru despăgubirea fermierilor români va fi pe măsura pierderilor suferite. Este important, aşadar, ca experţii europeni să ia în calcul toate aspectele despre cum România a fost afectată şi să constate că impactul a fost unul major, aşa cum a recunoscut, de altfel, şi preşedinta Comisiei Europene.

Eforturile României în favoarea facilitării exportului de grâne din Ucraina către restul lumii nu trebuie să se răsfrângă asupra fermierilor români, iar obligaţia noastră este să le apărăm interesele cu orice preţ!

Doamna Angelica Fădor:

Pentru a proteja populaţia şi economia de efectele severe generate de crizele multiple pe care le traversăm la nivel european, Guvernul Ciucă va continua să acţioneze responsabil, utilizând toate resursele pe care le are la dispoziţie, atât din bugetul naţional, cât şi din fonduri europene.

În această perioadă a început distribuirea celei de-a şasea tranşe a pachetelor cu alimente destinate categoriilor de români vulnerabili. Astfel, cel puţin 800.000 de beneficiari vor primi acest ajutor înainte de sărbătorile pascale de luna viitoare.

În total, prin acest program vor fi sprijiniţi 1,2 milioane de români care se află în situaţii dificile, aşa cum sunt cei care încasează venitul minim garantat sau alocaţie pentru întreţinerea familiei, precum şi cei aflaţi temporar în situaţii critice de viaţă - sinistraţi, persoane care locuiesc în aşezări informale sau persoane dependente, care au fost încadrate în această categorie conform unor anchete sociale.

Ajutorul constă în 12 alimente de bază cu o greutate totală de 25 kg., iar 90% din conţinut este produs în România. Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, împreună cu autorităţile publice locale au întocmit un calendar pentru distribuirea produselor, pentru a evita formarea cozilor la preluarea pachetelor.

În săptămâna premergătoare Paştelui, cardurile "Sprijin pentru România" vor fi încărcate cu 250 lei, reprezentând a doua tranşă din totalul de şase plăţi programate pentru acest an. Acest proiect european, care vizează 2,4 milioane de beneficiari, are un buget de aproape un miliard de euro şi este derulat de Guvern prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027.

Nu doresc să închei declaraţia politică fără a aminti de faptul că, anul acesta, vor fi lansate proiecte în valoare de 970 milioane euro pentru sprijinirea vârstnicilor, copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi. Printre rezultatele aşteptate la sfârşitul acestei perioade se numără:

- 300.000 preşcolari şi elevi beneficiari de vouchere pentru rechizite şi îmbrăcăminte;

- 60.000 nou-născuţi beneficiari de vouchere pentru trusou;

- 1.200.000 beneficiari de mese calde (vouchere/pachete cu alimente);

- 415.378 persoane vulnerabile, cu acces îmbunătăţit la servicii de sănătate, sociale şi educaţionale;

- 601 întreprinderi sociale înfiinţate în mediul rural.

Toate măsurile menţionate sunt răspunsuri la problemele cu care se confruntă românii, în special cei vulnerabili, precum şi economia ţării. Cu ajutorul acestora vom depăşi perioada dificilă şi nimeni nu va fi lăsat în urmă. Pentru că #NePasă!

Domnul Eugen Bejinariu:

Discursul public devine din ce în ce mai simplist şi mai agresiv. Ideea de competiţie politică se transformă din ce în ce mai apăsat în duşmănie, iar confruntarea între duşmani permite şi instrumente mârşave, nu-i aşa?

S-a instalat în retorica adresată publicului larg sintagma "partide vechi", partide pe care opoziţia progresistă încearcă să le înzestreze doar cu atribute negative. De când încoace s-ar fi ivit, oare, în percepţia lor "partidele noi"? Căci cel mai nou dintre ele nu este USR, autorul acestei diferenţieri fără substanţă, ci AUR - partid care a dobândit cea mai însemnată parte de alegători tocmai din rândul foştilor votanţi USR-işti.

Pentru noi, cei de la PSD, politicienii nu se împart în "nou" sau "vechi" - ar putea părea arogant şi pentru că deseori "mai matur" înseamnă "mai valoros" -, partidele nu se categorisesc în "cele de mai demult" şi "cele recent concepute", poate şi pentru că cele mai experimentate au conturat destinul euroatlantic al României, în care s-au ivit şi partidele mai recente.

Pentru noi, cei de la PSD, politicienii au valoarea pe care o conferă suma faptelor concrete ale fiecărui individ. Fiecare om înseamnă cât amprenta pe care şi-a pus-o concret pentru binele comunităţii, în decizii, măsuri şi împliniri care au contribuit la o viaţă mai bună a oamenilor.

În timp ce discursul partidelor din opoziţie se concentrează pe idei populiste şi pe cuvinte cât mai simple, politicienii de la putere gestionează un context mai aspru şi mai complicat decât a străbătut România în ultima jumătate de secol. Ieşirile publice ale politicienilor opoziţiei sunt agresive, dar lipsite de substanţa faptelor, sunt zgomotoase până la isterie, dar lipsite de legătură cu ceea ce-i preocupă pe oameni. Ei vorbesc în clişee, îşi fac machete şablon pe platformele sociale şi se concentrează pe ştiinţa de a sădi ură. Atât! Cu cât îşi pierd din susţinători, cu atât devin mai violenţi în limbaj, în atitudine şi în fapte, perpetuând ingredientele care îi conduc către eşec.

Este explicabil şi potrivit faptul că partidele opoziţiei din România scad în sondaje, dar este toxic faptul că în căderea lor poluează spaţiul public cu agresivitatea lor toxică. Confruntarea politică ar trebui să rămână în terenul luptei de viziuni, de idei, de soluţii pentru mai binele societăţii. În conduita politicianului de orice fel nu au ce căuta injurii, imprecaţii sau limbaj suburban. Acesta este, în fapt, felul în care politicienii mai proaspeţi au contribuit decisiv la denigrarea clasei politice în ochii publicului. Doar lipsa de profunzime îi împiedică să înţeleagă că nu eşti cu adevărat valoros dacă rezultă că eşti mai bun decât un adversar slab; eşti mai preţios dacă rezultă că eşti mai bun decât un adversar care este, la rândul lui, foarte bun. S-ar putea ca adresarea lor populistă, în cuvinte elementare şi rele să ajungă mai repede la alegători, dar oamenii, chiar dacă nu răspund sofisticat, preferă însuşiri care vin în cuvinte complexe, cele de cinci sau şapte silabe: maturitate şi responsabilitate.

Aceste însuşiri constituie zestrea de căpătâi a noastră, a celor de la PSD.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

UDMR a subliniat necesitatea focusării asupra familiei - celula de bază a societăţii - şi problemele familiilor noastre încă de la începutul acestui mandat, fiind menţionat în Programul de guvernare.

Situaţia geopolitică s-a schimbat radical din cauza războiului nejustificat şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Întreaga economie a Europei suferă în urma acestei decizii iraţionale. Mai mult ca oricând, este nevoie să ne concentrăm pe nevoile oamenilor, să adoptăm politici sociale care sprijină familiile şi categoriile vulnerabile, şi care să aibă menirea de a crea, cu adevărat, şanse egale între femei şi bărbaţi. Trebuie să fim conştienţi de responsabilitatea decidenţilor politici de a realiza acel sistem social care sprijină familiile monoparentale, persoanele de vârsta a III-a, precum şi persoanele cu handicap.

Incluziunea socială trebuie să fie întărită la toate nivelurile societăţii româneşti. Acestea reprezintă priorităţile Uniunii într-o perioadă plină de tensiuni, dominată de criza economică şi umanitară.

Asigurarea accesului egal la energie şi a securităţii aprovizionării cu energie la costuri accesibile trebuie să fie o prioritate absolută pentru Uniunea Europeană şi statele sale membre. Odată cu creşterea preţurilor la energie, tot mai mulţi cetăţeni şi consumatori din UE sunt afectaţi de sărăcia energetică, în întreaga Europă. Cei care se confruntau deja cu sărăcia energetică constată că situaţia li se agravează, iar consumatorii care până acum nu aveau probleme cu plata facturilor la energie sunt expuşi riscului de sărăcie. Această situaţie a fost influenţată de actualele tensiuni geopolitice, inclusiv de războiul din Ucraina şi de dependenţa statelor membre de importurile de energie. Trebuie adoptate măsuri urgente care să prevină şi să combată sărăcia energetică cu care se confruntă cetăţenii şi consumatorii din UE.

Nivelul prea ridicat al facturii este doar unul dintre indicatorii sărăciei energetice, care în 2020 afecta peste 35 de milioane de cetăţeni europeni. Estimăm că această cifră este în creştere. Dificultatea de a încălzi locuinţa, nivelul eficienţei energetice a locuinţei sau costul combustibilului contribuie la profilul acestui fenomen şi ne arată că elemente de politică socială, de politică energetică, de politică fiscală se întrepătrund în descrierea şi soluţionarea sărăciei energetice. Criterii privind sărăcia energetică trebuie incluse în tot mai multe dintre politicile noastre.

Pe lângă criza economică, cu perioade de inflaţie dramatică - în martie 2022, inflaţia anuală a energiei din UE a fost de 40,2% -, creşterile foarte mari la energie, cea mai mare rată anuală a modificării preţurilor la energie ajungând la 99,6 %, îi obligă pe cei mai vulnerabili să aleagă dacă alocă bani pentru mâncare sau pentru încălzire. Este o situaţie dramatică, în care drepturile de bază ale omului nu pot fi negociate.

Orice discuţie despre sărăcia energetică trebuie să includă şi contextul schimbărilor climatice şi al tranziţiei juste.

Conceptul de sărăcie energetică a evoluat de la o problematică asociată, în principal, sărăciei, ca fenomen social, la mai multe tipologii. Vorbim, de exemplu, despre sărăcie energetică de iarnă, sărăcie energetică de vară, concepte cuprinse în Legea consumatorului vulnerabil pe care o avem astăzi. În secolul al XXI-lea, nimeni nu trebuie lăsat la frig în mijlocul iernii sau să sufere de căldură în lunile de vară înfiorător de calde.

Pe fundalul acestei sărăciri energetice, anumite gospodării sunt mai vulnerabile decât altele. Dacă vorbim despre sărăcia energetică la nivel de gospodărie, termenul "gospodărie" este încă un concept prea abstract şi larg, care ascunde dinamica importantă.

Cum arată sărăcia energetică dincolo de uşa de intrare?

Nu toţi membrii unei gospodării sunt la fel de afectaţi de sărăcia energetică, de lipsa încălzirii, iar acest fapt depinde, în mare măsură, de timpul petrecut în incinta gospodăriei. Astfel, femeile preiau îngrijirea la domiciliu - de la îngrijirea copiilor, persoanelor în vârstă, până la îngrijirea internă -, ceea ce înseamnă că petrec mai mult timp acasă în comparaţie cu bărbaţii, pe baza percepţiei de gen, că femeile sunt cele care trebuie să-şi asume aceste activităţi casnice neplătite. Fapt care ne indică faptul că în perioadele de criză, această inegalitate se agravează, iar femeile tind să aibă venituri mai mici din cauza unor lacune de remunerare între femei şi bărbaţi, atât la nivelul plăţii salariilor, cât şi a pensiilor.

Sărăcia energetică loveşte mai puternic femeile, pentru că acestea, pur şi simplu, nu câştigă la fel de mult. În acest caz, mamele singure sunt expuse în special.

Un sondaj Eurofound, realizat primăvara trecută, care s-a concentrat pe capacitatea de a plăti facturile la energie, a constatat că aproape jumătate dintre respondenţii reprezentaţi de mame singure anticipează dificultăţi în a-şi plăti facturile în următoarele trei luni.

Există situaţii în care mamele singure le-au cerut propriilor copii să stea în bibliotecile publice pentru a-şi face temele, deoarece acasă era prea scump să menţină luminile aprinse.

De asemenea, sunt situaţii când femeile în vârstă stau mai mult timp în autobuze pentru a se încălzi, deoarece nu îşi pot permite facturile de încălzire.

Nu putem accepta aceste stări de fapt într-o lume dezvoltată, în care cetăţeanul contează. Acum este timpul să apelăm la acţiunea la nivel de UE. Trebuie să adoptăm o "gender lens" cu privire la soluţionarea sărăciei energetice pentru a ne asigura că cei mai vulnerabili sunt protejaţi.

Energia trebuie să fie o garanţie şi un drept de bază pentru toţi cetăţenii.

Realizăm că sărăcia energetică este o temă tot mai transdisciplinară şi oricât am vrea să ne izolăm în propriile noastre domenii, nu o mai putem face pentru că depindem unii de ceilalţi în rezolvarea acestei probleme. Înţelegem că nu există o singură soluţie, ori un singur actor care poate să propună soluţii, ci că este nevoie de cooperare. De aceea, obiectivul nostru este să ne gândim împreună cum putem produce schimbare pe subiectul acesta, care sunt actorii relevanţi, paşii necesari şi modelele prin care putem cu adevărat să avem o voce susţinută.

Există discuţii în curs de desfăşurare pentru un fond climatic social care să ofere sprijin financiar gospodăriilor vulnerabile, dar nu s-a ajuns la niciun acord, deocamdată. Numai cu voinţa politică şi soluţiile proactive putem atinge aceste obiective, dar trebuie să ne asigurăm că o soluţie nu este în detrimentul altei probleme existente şi nu va înrăutăţi lucrurile. De exemplu, reducerea orelor de funcţionare a unor grădiniţe, ca o modalitate de a economisi energie, măreşte povara îngrijirii pentru femei şi mai mult. Din perspectiva siguranţei, oprirea iluminatului public noaptea ar putea pune în pericol siguranţa femeilor, a familiilor.

Întrucât sărăcia energetică îşi are sursa în sărăcia generală, este esenţial ca România să se concentreze în continuare asupra reducerii sărăciei, în general. Această criză reaminteşte necesitatea constantă de a îmbunătăţi accesul la locuri de muncă, la incluziune socială şi la un nivel de trai decent, acordând o atenţie deosebită celor care locuiesc în zone rurale şi îndepărtate, şi de a sprijini creşterea economică.

Pentru că această criză energetică afectează în mod diferit grupurile de femei şi de bărbaţi, cum putem dezvolta soluţii personalizate?

Vă pot propune o abordare în 3 paşi:

Pasul 1: Trebuie să eliminăm inegalităţile de aprofundare pentru o tranziţie corectă şi justă în energie şi în alte zone - indicele centrat pe dimensiunea de gen a acordului verde.

Pasul 2: Având în vedere că sărăcia energetică afectează femeile şi bărbaţii, nu gospodăriile, UE şi statele membre trebuie să colecteze statistici de gen pentru a aprecia nevoile diferite ale femeilor şi bărbaţilor.

Pasul 3: Focusare la resurse şi utilizarea eficientă ale acestora fără risipe.

Există numeroase instrumente EIGE de integrare a dimensiunii de gen, de la evaluări bugetare, până la monitorizare şi evaluare.

Dacă avem voinţă politică şi consens, nimic nu ne împiedică să le punem în practică.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"În apărarea neintervenţionismului"

De la momentul "Revoluţiei Cognitive", definită ca debutul dezvoltării capacităţii omului de a gândi simbolic şi de a comunica prin intermediul limbajului, complexitatea activităţii umane şi a relaţiilor dintre grupuri extinse de indivizi a dat naştere activităţii economice şi a pieţei. Putem spune, fără riscul unei exagerări, că regulile pe baza cărora se desfăşurau, încă din cele mai vechi timpuri, relaţiile economice dintre indivizi sau grupuri nu s-au schimbat radical, aceasta fiind şi teoria marelui teoretician Ludwig von Mises.

Companiile româneşti nu pot fi ajutate cu politici intervenţioniste. Pe termen lung, acest lucru nu ajută nici firmele româneşti şi nici angajaţii români, deoarece distorsionează mecanismele pieţei, afectează libertatea indivizilor şi a entităţilor private, precum şi interesele economice ale acestora, fondurile necesare intervenţiilor statului fiind asigurate tot din colectarea de taxe şi impozite de la firme şi angajaţi. Politicienii care vorbesc despre o mai mare intervenţie a statului în economie urmăresc un singur lucru - voturile. Voturile facile.

Guvernele de stânga din întreaga lume au făcut acest lucru, însă, în final, singurul efect a fost acela că guvernanţii au decis ca unele companii să fie câştigătoare şi altele pierzătoare. Au câştigat cele care au primit subvenţii/ajutoare de la stat şi au pierdut toate celelalte firme, împreună cu angajaţii lor. Or, nu statul trebuie să decidă ce companie trebuie să se dezvolte şi care nu, ci consumatorii. Adică noi toţi, atunci când ne exprimăm preferinţa. Atunci când cumpărăm marca X în loc de marca Y, pentru că marca X ni se pare că oferă un raport mai bun între calitate şi preţ. Acestea sunt regulile pieţei, neschimbate în toată evoluţia istorică a activităţii economice.

Soluţia pentru o dezvoltare reală este crearea unui mediu de afaceri mai competitiv pentru absolut toate firmele româneşti. Putem face asta prin scăderea taxelor pentru companii, prin scăderea taxelor şi impozitelor pentru angajaţi, dar mai ales prin predictibilitate.

În România avem companii foarte mari care nu s-au dezvoltat cu sprijin de la stat, ci au crescut natural, pas cu pas. Au oferit servicii bune, iar românii au ajuns să le prefere chiar în detrimentul unor branduri internaţionale celebre.

Capitalul românesc poate fi protejat şi încurajat doar prin politici liberale clasice. Adică prin taxe şi impozite mici şi predictibilitate fiscală. Să lăsăm economia şi piaţa să îşi facă treaba, conform regulilor şi legilor proprii, aşa cum este normal. Nu există altă cale spre o dezvoltare economică sănătoasă şi armonioasă.

Domnul Boris Volosatîi:

"Reunirea Basarabiei cu România - un imperativ al zilelor noastre!"

Reunirea Republicii Moldova cu România este singura soluţie salvatoare pentru Basarabia noastră, într-un context geopolitic şi de securitate tot mai complicat de la o zi la alta.

Presiunea evenimentelor din Ucraina, când existenţa unei naţiuni întregi este pusă la îndoială şi ameninţată serios de centrul de putere de la Moscova, ne trezeşte pe toţi la realitate, aşa cum s-a întâmplat şi în 1918. Amintesc aici că Hotărârea Sfatului Ţării, din 27 martie 1918, a fost luată din imbold patriotic firesc, dar şi sub presiunea factorului răsăritean de instabilitate. Contextul geopolitic a contat şi contează în regiunea noastră.

Se vorbeşte tot mai mult, în ultimul timp, despre problema unirii sau a reunirii cu Patria istorică şi etnică România. Permiteţi-mi să nuanţez lucrurile. Unirea nu este în sine o problemă, pentru simplul fapt că unirea este, aşa cum spuneam mai sus, o soluţie. Singura soluţie rezonabilă, realistă, pragmatică, salvatoare pentru populaţia noastră. Revenirea, în timpuri de restrişte, la matricea naţională sau, cum spune chiar Declaraţia de independenţă din 1991, la "spaţiul istoric şi etnic al devenirii noastre naţionale" este, într-adevăr, o soluţie. Iar problema este doar una de timp.

Ne hotărâm acum să revenim, prin patria noastră istorică şi etnică, în spaţiul european sau expunem populaţia noastră din Basarabia riscurilor şi ameninţărilor reale de genul celor puse în aplicare de Moscova în imediata noastră apropiere. Politicienii de la Chişinău sunt puşi în faţa unei dileme: sau cu România în Europa sau de unii singuri în faţa acestor riscuri şi ameninţări cumplite. Nu putem sta neputincioşi, cu voinţa paralizată, în faţa tăvălugului războiului dezlănţuit de Moscova care visează refacerea URSS.

Îndemn pe toată lumea la realism, la responsabilitate lucidă. Niciun stat nu este mai important decât oamenii, pentru că statele există pentru oameni, nu oamenii pentru state. Aşadar, interesul nostru major trebuie să ţină de oameni, de protejarea lor, într-un cadru stabil şi de mai mare bunăstare, cum este cel al României mame. Statul post-sovietic de aici a fost, economic şi financiar, deja de câteva ori în pragul falimentului, deci s-a dovedit neviabil, incapabil să facă faţă necesităţilor stringente ale oamenilor de aici, abia-abia ridicându-se la nivelul produsului intern brut al oricărui judeţ mediu din România.

Măcinată cumplit de corupţie, incapabilă să-şi controleze întregul teritoriu, expusă total şantajului energetic rusesc, derutată spiritual şi identitar, ameninţată, ca şi Ucraina, de ambiţiile neoimperiale ale centrului de putere politică şi militară de la Moscova, prinsă în chingile sufocante ale CSI, tributară unor iluzii geopolitice, Republica Moldova de astăzi nu mai este acea Republică Moldova pe care ne-am dorit-o cu toţii în momentul prăbuşirii URSS.

Am mai spus şi repet: dacă Ucraina sau Georgia, care au ieşit de mult din CSI, ar fi avut la graniţa lor, în Uniunea Europeană şi NATO, câte o Patrie mamă ucraineană sau georgiană, din care să fi fost smulse istoric, vă asigur că ar fi preferat unirea cu patriile lor. Fraţii ucraineni şi cei georgieni nu au însă norocul pe care îl avem noi, basarabenii, de a avea Patria istorică şi etnică deja în cuprinsul Uniunii Europene şi al NATO. Ne-am bucurat de recenta lege de repunere în drepturi a denumirii corecte a limbii române în Constituţie şi în celelalte legi. Ne vom bucura şi mai mult dacă Parlamentul va face pasul de retragere a Republicii Moldova din CSI.

Să fim cinstiţi cu noi înşine. Salvarea noastră, a basarabenilor, poate veni doar de peste Prut. Clasa politică de la Chişinău trebuie să înţeleagă un adevăr simplu. Ne aflăm la o cotitură istorică. Trebuie să avem înţelepciunea şi puterea de a transforma dezavantajele interne şi dezavantajele geopolitice, culturale şi economice ale acestui moment de cumpănă în avantaje pentru oameni, avantaje pe termen lung. Clasa politică de la Bucureşti - putere şi opoziţie deopotrivă - este pregătită, vă asigur, pentru pasul hotărâtor spre unire, pe care îl aşteptăm cu toţii de la Chişinău. Unirea este soluţia. Unirea nu are alternativă reală.

Permiteţi-mi să readuc în atenţie cuvintele psalmistului, din Sfânta Scriptură: "Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună!"; "Unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac". (Psalmul 132)

Şi pentru că am pomenit numele Domnului, voi încheia cu o rugăciune:

Doamne, luminează mintea neamului meu. Trezeşte-l din "somnul de moarte". Dezleagă-i vederea cea dinlăuntru şi fă-l să vadă cu inima care-i sunt rădăcinile, cine-i este prieten şi frate. Nu-l lăsa, Doamne, să orbecăiască în neştire. Apără-l de cel viclean, dar şi de nerozia şi ignoranţa lui, de indiferenţă şi laşitate. L-ai făcut, Doamne, răbdător şi cuminte - pradă celor ce ne răpesc libertatea. Dă-i înţelepciune. Dar mai ales întoarce-i virtutea strămoşilor. Fereşte-l de ispita banului şi a trădării. Doamne, Tu care eşti calea, adevărul şi viaţa, luminează mintea neamului meu. Fulgeră-l cu lumina Ta. Trimite-i substanţa gândirii, pentru a nu mai rătăci niciodată...

Unirea face puterea! Trăiască ţara şi neamul românesc reunit!

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Necesitatea urgentării soluţionării situaţiei referitoare la pensiile speciale"

Coaliţia de guvernare, în prezent, nu-şi asumă soluţionarea situaţiei pensiilor speciale, pe care trebuie să le taie, şi procedează cât se poate de iresponsabil, prin tergiversare. Este clar că o situaţie privilegiată în unele categorii profesionale, care ies repede la pensie cu pensii foarte mari şi majoritatea se reîncadrează pe alte funcţii, trebuie să înceteze definitiv.

De curând, Comisia Europeană a luat o poziţie critică referitoare la proiectul de lege privind pensiile speciale, depus în Parlament, deoarece consideră că nu rezolvă principiul echităţii. În scopul rezolvării acestei situaţii, Comisia Europeană a dat o serie de recomandări, dintre care una constă în luarea în considerare a veniturilor obţinute în întreaga carieră. Prin această recomandare, în mod clar, a fost anulat proiectul de lege elaborat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi trimis Parlamentului de Guvern.

În prezent, România are pensionari care beneficiază de pensii speciale, majoritatea fiind judecători şi procurori, urmaţi de cei cu pensii militare, care au lucrat la MAI, MApN şi SRI, SIE şi STS, foştii salariaţi din zona corpului diplomatic şi consular al României, foşti salariaţi ai Curţii de Conturi etc

În 2023, bugetul pentru pensii speciale este de 0,85% din PIB, respectiv 12 miliarde de lei pe an. Se impune ca România să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, prin respectarea principiului sustenabilităţii şi contributivităţii, în caz contrar ţara noastră riscă să piardă fonduri europene de sute de milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă din tranşa a treia.

România nu-şi permite să rateze îndeplinirea jalonului 215 privind reformarea pensiilor speciale şi respectarea principiului contributivităţii printr-un proiect de lege privind pensiile speciale, ce vor genera cheltuieli pe care statul român le poate susţine pe termen lung din bugetul de stat.

Fondurile PNRR se bazează pe 3 piloni, iar Comisia Europeană este intransigentă în privinţa respectării obligaţiilor pe care şi le-a asumat România pentru a primi banii europeni. Guvernul şi Parlamentul României trebuie să îşi respecte angajamentele făcute şi să îndeplinească reformele, inclusiv cea referitoare la pensiile speciale, pentru că este necesar ca cererile de plată să fie onorare integral.

Alianţa de guvernare însă arată o bâjbâială totală, iresponsabilitate şi o tergiversare de nepermis. PNL-ul şi PSD-ul îşi pasează reciproc rezolvarea acestei situaţii, punând în pericol îndeplinirea obligaţiilor asumate de România. Cearta dintre cele două partide ar putea costa România 3,1 miliarde de euro, şi în aceste condiţii consider că trebuie determinate autorităţile să acţioneze prompt şi corect pentru ca România să nu rateze alocarea de fonduri europene de miliarde de euro. Acest blocaj instituţional pe acest subiect persistă de prea mult timp.

În concluzie, consider că va trebui tranşată definitiv această problemă, care trenează de ani de zile, şi să fie restabilită echitatea, prin respectarea principiului sustenabilităţii şi contributivităţii, iar pensiile încasate, indiferent de categoria profesională, să fie stabilite conform acestor principii.

Domnul Costel Şoptică:

"Fermierii români au nevoie de compensaţii pentru pierderile provocate de războiul din Ucraina"

Odată cu aderarea României la UE, evoluţia sectorului agricol românesc a fost una cât se poate de vizibilă şi notabilă, însă din discuţiile recente pe care le-am avut cu fermierii, aceştia mi-au semnalat faptul că, în ultima perioadă, sectorul agricol a început să regreseze puternic ca urmare a crizei îngrăşămintelor, secetei îndelungate şi a mediului de securitate regional - războiul din Ucraina.

Potrivit specialiştilor, din punct de vedere agricol, şi nu numai, ţara noastră a fost cea mai afectată ţară de războiul din Ucraina, deoarece se află în imediata vecinătate a conflictului. Acest fapt a determinat rolul preponderent în asigurarea culoarelor de solidaritate pentru mărfurile cu origine ucraineană. Astfel s-a declanşat o spirală de creştere a costurilor de producţie agricolă, ce a fost puternic resimţită de fermierii români care au făcut eforturi pentru a înlesni exporturile de cereale din Ucraina.

Aceste implicaţii negative puteau fi reechilibrate în luna martie, ca urmare a alocărilor din fondul de rezervă PAC, fermierii români urmând să primească compensaţii financiare din partea Comisiei Europene. Însă, din nefericire, România va primi o sumă derizorie, doar 10,05 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care primeşte 29,5 de milioane de euro, sau cu Bulgaria, care primeşte 16,75 milioane de euro.

Aceste compensaţii sunt infime, raportat la nevoile fermierilor, dar, ţinând cont de faptul că prin ţara noastră a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina, conform declaraţiilor doamnei Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene: "60% din grânele din Ucraina au tranzitat România".

Pe acest fond, reiterez mesajul fermierilor: "România are peste 5 milioane de hectare de semănat în această primăvară, iar fermierii au nevoie de lichidităţi, pentru a se aproviziona cu motorină, piese de schimb, pesticide, îngrăşăminte sau material semincer" şi solicit domnului Petre Daea, ministrul agriculturii, să redeschidă discuţiile cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în vederea revizuirii formulei de calcul pentru asigurarea sumelor cuvenite pentru despăgubirea fermierilor români.

Doamna Cristina Burciu:

"Românii din categoriile vulnerabile, sprijiniţi concret pentru creşterea puterii de cumpărare şi a calităţii vieţii"

Sprijinul categoriilor vulnerabile ale populaţiei este în centrul preocupărilor Guvernului Ciucă, în contextul dificilei perioade pe care o traversăm din punct de vedere social şi material.

Consider că investiţiile aflate în derulare, în domeniul economic şi al infrastructurii, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi prin alte categorii de fonduri europene şi alocări din bugetul naţional, trebuie dublate de susţinerea românilor aflaţi în situaţii financiare precare.

Astfel, în acest an, Executivul va derula proiecte în valoare de 970 de milioane de euro, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), condus de PNL, apelurile în acest sens fiind destinate ajutorării vârstnicilor, copiilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

Până în 2027, România are la dispoziţie suma de 4,15 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială. Acesta îşi propune ţinte concludente în vederea creşterii calităţii vieţii românilor aflaţi în risc de vulnerabilitate şi sărăcie, scopul fiind majorarea puterii de cumpărare şi acordarea de sprijin punctual în situaţiile unde se înregistrează cele mai stringente nevoi.

Demersurile concrete destinate copiilor vizează acordarea pentru 60.000 de nou-născuţi de vouchere pentru trusou, în timp ce pentru 300.000 de preşcolari şi elevi vor fi distribuite vouchere în scopul cumpărării de rechizite şi îmbrăcăminte. Programele guvernamentale vor avea ca efect o viaţă mai bună pentru alţi 84.798 de copii, care vor beneficia de stimulentele acordate prin programele de incluziune ce vor fi implementate.

Un număr de 1.200.000 de vârstnici şi persoane cu situaţii materiale grele vor primi, în acest an, mese calde, vouchere în vederea achiziţionării de produse alimentare, precum şi pachete cu alimente. De asemenea, situaţia generală va fi ameliorată, prin alocările financiare dedicate, pentru un număr de 11.035 persoane vârstnice, precum şi pentru aproape 10.000 de persoane cu dizabilităţi. Nu în ultimul rând, prin aceste măsuri vor fi înfiinţate 601 întreprinderi sociale în mediul rural, iar aproape 40.000 de persoane vor ieşi din situaţia de excluziune locativă.

Rezultatele preconizate pentru finalul acestui an, în urma aplicării acestor programe de sprijin, se vor concretiza prin îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate, sociale şi educaţionale pentru un număr de 415.378 de persoane vulnerabile.

Consider apreciabil că România are, pentru prima dată, un program cu finanţare europeană special dedicat grupurilor vulnerabile. În ultimii ani, Guvernul PNL a reuşit scoaterea din criză a unui număr semnificativ de români, prin alocări multiple din fonduri europene şi bugetul de stat, care au contribuit la relansarea vieţii românilor cu venituri mici şi posibilităţi materiale limitate.

Reprezentanţii PNL din Guvernul Ciucă pregătesc pentru acest an şi alte măsuri de susţinere, în avantajul persoanelor care au realmente nevoie de ajutor, astfel încât împreună să depăşim cu succes această perioadă grea.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Combaterea consumului de droguri în rândul tinerilor din România"

O să încep cu următoarele date furnizate de Agenţia Naţională Antidrog în 2023, raportate la anul 2021:

- 6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16-34 de ani declară consumul de droguri în ultima lună. Vorbim de câteva mii de elevi şi studenţi.

- 28% consumă Cannabis sau substanţe psihoactive (aşa numitele legale).

Vârsta primului consum de droguri, din păcate, a scăzut la 13 ani.

Raportându-ne la aceste date, ne putem da seama la ce amploare a ajuns consumul de droguri în România. Suntem cu toţii conştienţi de efectele acestor substanţe, dar, din păcate, cei mai puţin conştienţi sunt tinerii care încep consumul la vârste tot mai fragede.

Adicţia este o boală cronică, ea trebuie în primul rând prevenită! Stoparea consumului de droguri ar trebui începută din şcoli. Aici tinerii ajung să consume aşa-numitele legale, care circulă în şcoli la ordinea zilei, chiar sub ochii cadrelor didactice. Din păcate, şcolile au devenit principalul loc unde se furnizează drogurile. La colţul magazinului din curtea şcolii, la petrecerile/balurile organizate în licee şi facultăţi. Aceste locuri, datorită faptului că sunt populate de tineri uşor de influenţat, au ajuns să fie principalele terenuri ale distribuitorilor de droguri. Fenomenul necesită acţiuni concrete din partea poliţiei: controale regulate în interiorul şi în vecinătatea instituţiilor de învăţământ! Aici, din nou, este nevoie de colaborare între instituţiile de învăţământ şi poliţie!

Deşi, din păcate, există un deficit al centrelor de reabilitare cu psihiatri şi psihologi pentru cei care suferă de adicţie, trebuie să luăm urgent măsuri, astfel încât tinerii să nu fie nevoiţi să calce pragul acestor centre.

Cel mai important aport în combaterea consumului de droguri îl are în acest moment Ministerul de Interne. Însă pentru o strategie eficientă şi pe termen lung este nevoie şi de implicarea Ministerului Educaţiei şi a Ministerului Sănătăţii, iar primul pas este să identificăm adevăratele necesităţi în acest moment şi, desigur, să facem posibilă reglementarea lor. Prevenţia este considerată una dintre principalele metode de combatere a consumului de droguri şi se poate realiza doar prin colaborarea instituţională pe mai multe niveluri: de la cei din educaţie, profesori, consilieri şcolari, la cei din sănătate, prin intermediul psihologilor, medicilor de familie, cabinetelor medicale din şcoli, la cei din Interne, DIICOT, Poliţie sau ANA, la cei din Biserică, preoţi, profesori de religie, şi, desigur, la nivel de societate civilă, prin ONG-uri, prin asociaţii ale părinţilor şi ale elevilor.

Toţi aceştia trebuie să fie implicaţi, astfel încât măsurile de prevenţie să fie coerente, concrete şi continue! Campaniile de informare trebuie să fie create astfel încât să fie eficiente, iar apoi să fie în mod obligatoriu prezente în toate şcolile din România, cât mai des şi pe termen lung. Este misiunea Agenţiei Naţionale Antidrog de a elabora, coordona, evalua şi monitoriza, la nivel naţional, politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri şi, deci, mă întreb în câte dintre şcolile din România a fost prezentă aceasta, cu acţiuni de informare, anual, sau cum asigură punerea în aplicare a Strategiei Naţionale în domeniul drogurilor 2022-2026 şi la nivel local.

Cooperarea interinstituţională este esenţială în procesul de prevenţie, de educaţie şi protejarea sănătăţii elevilor. Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Afacerilor Interne trebuie să colaboreze prin reprezentanţii instituţiilor subordonate, astfel încât campaniile de informare pe adicţie să fie cât mai eficiente, iar campaniile de informare să aibă loc de mai multe ori pe an în toate instituţiile şcolare din ţară şi să îi privească în primul rând pe elevi, dar şi pe profesori, cât şi pe părinţi.

Conştientizarea acestei probleme este de interes naţional. Pericolul drogurilor în societate este unul real, se poate întâmpla oricui şi la orice şcoală, indiferent de prestigiul şcolii sau de performanţe. Tocmai de aceea, transparenţa, eliminarea stigmei sociale, informarea şi cooperarea tuturor părţilor, instituţii centrale şi locale, ONG-uri, profesori, părinţi, elevi, sunt extrem de importante.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD susţine impulsionarea participării femeilor în viaţa politică românească"

În prezenţa a peste 300 de doamne şi domnişoare social-democrate din municipiu şi judeţ, am fost reconfirmată în funcţia de preşedinte al OFSD Giurgiu, în cadrul Conferinţei Judeţene de Alegeri.

Mulţumesc pentru încredere tuturor colegelor mele, care mi-au încredinţat un nou mandat de preşedinte, şi, de asemenea, le felicit pe toate doamnele alese în Biroul Politic Judeţean şi în Consiliul Politic Judeţean. Avem, acum, o echipă de conducere unită, energică şi consolidată, cu doamne şi domnişoare de calitate, responsabile şi animate de dorinţa de a face performanţă.

Ţinta mea este să facem din această organizaţie una dintre cele mai puternice din ţară şi, de aceea, vom aduce alături de noi tot mai multe femei respectate şi apreciate în comunitate, atât datorită activităţii lor profesionale, cât şi calităţii lor umane, doamne care rezonează cu doctrina social-democrată şi îşi doresc să se implice în proiectele noastre.

Cu siguranţă, vor fi multe demersuri de succes pe care OFSD Giurgiu le va derula în viitor, astfel încât Organizaţia de femei să fie vizibilă, implicată şi să îşi demonstreze capacitatea de acţiune, de caritate şi de susţinere a celor aflaţi în nevoie, îndeosebi a femeilor, copiilor şi vârstnicilor.

În ultimul an, măsurile guvernamentale, legislative şi sociale, adoptate de Guvernul şi majoritatea parlamentară PSD, au avut ca efect direct îmbunătăţirea condiţiei femeii, atât în societate, cât şi în politică.

Este evident că în toate domeniile de activitate, unde femeile ocupă un rol primordial, fie că vorbim de sprijinul familiilor şi al copiilor, fie de încurajarea accesului pe piaţa muncii, sau eliminarea discriminărilor legate de salarii şi pensii, guvernarea PSD a adoptat strategii şi politici publice pozitive, iar rezultatele sunt cele aşteptate de către reprezentantele sexului frumos.

De altfel, respectarea drepturilor femeilor şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi constituie puncte cheie în Programul de guvernare al PSD şi pentru următorii doi ani. Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social propus de noi românilor.

Astfel, va fi promovat un set de prevederi antidiscriminare, pentru diminuarea substanţială a acestor fapte. De asemenea, vor fi dinamizate procesele legislative pentru a ne atinge obiectivele fixate, atât în ceea ce priveşte respectarea drepturilor femeilor, cât şi în creşterea fermităţii luptei împotriva fenomenului violenţei împotriva femeilor.

Partidul Social Democrat este singurul partid din România care are în Programul de Guvernare un capitol distinct destinat femeilor: "Respect şi demnitate pentru femei". În conformitate cu acesta, în prezent sunt în derulare o serie de programe menite să îmbunătăţească viaţa româncelor, precum formarea unei reţele naţionale de experţi în domeniul egalităţii de şanse, Programul naţional pentru combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, proceduri comune de lucru la nivel interinstituţional privind raportarea, colectarea şi monitorizarea datelor în domeniul violenţei în familie.

Totodată, vor fi lansate noi proceduri de lucru privind măsurile de prevenire a cazurilor de violenţă în familie, dar şi normele metodologice privind consilierea psihologică în situaţiile de divorţ, în care au fost înregistrate antecedente privind violenţa în familie, astfel încât, România să dea un exemplu concludent de bune practici în domeniul combaterii cu succes a violenţei domestice.

Voi încuraja şi în continuare punerea în aplicare a prevederilor destinate susţinerii femeilor din Programul de guvernare al PSD, mai ales a celor din mediul rural, care urmăreşte sprijinirea tinerelor mame, protejarea sănătăţii femeilor, asigurarea de locuri de muncă, dezvoltarea de mici afaceri, securitatea financiară pentru pensionare, preţuri mai mici la produsele pentru nou-născuţi, sprijinirea copiilor din mediul rural cu părinţi plecaţi în străinătate şi, nu în ultimul rând, pedepsirea agresorilor în cazurile de violenţă în familie.

Sunt convinsă că salvarea politicii româneşti poate fi determinată şi de implicarea semnificativă a segmentului doamnelor de succes în plan profesional.

Domnul Dumitru Rujan:

"Declinul demografic afectează judeţele care nu oferă oportunităţi tinerilor!"

Chiar dacă Institutul Naţional de Statistică nu ne-a oferit până acum decât rezultate provizorii privind Recensământul populaţiei şi gospodăriilor, proces derulat în anul 2021, o primă concluzie se desprinde cu maximă claritate - România este afectată de un declin demografic profund. Populaţia ţării a scăzut în mod accentuat, nu numai ca efect al migraţiei forţei de muncă tinere către statele dezvoltate ale Uniunii Europene, ci şi ca rezultat al unei natalităţi în scădere şi a unei îmbătrâniri accentuate a populaţiei. Evident că, în plan teritorial, situaţia diferă de la un judeţ la altul, de la o localitate la alta, factorul determinant fiind dezvoltarea economică şi oportunităţile pe care judeţele le oferă tinerilor.

Dacă unele judeţe, precum Ilfovul sau Suceava, au câştigat populaţie, judeţele unde investiţiile sunt puţine, infrastructura este slab dezvoltată şi oportunităţile inexistente, precum judeţele Caraş-Severin sau Hunedoara, populaţia a scăzut puternic, cu până la 50 de mii de persoane, în numai 10 ani.

Am fost ales deputat şi reprezint unul dintre cele mai frumoase judeţe ale României - Caraş-Severin. Este un judeţ căruia nu-i lipseşte nimic pentru a fi puternic din punct de vedere economic şi a se dezvolta. Are un potenţial turistic deosebit, are pământ roditor şi păşuni bogate, are resurse ale solului şi subsolului din abundenţă, are munţi bogaţi şi oameni harnici. Are, în schimb, tot mai puţini tineri şi tot mai mulţi părinţi şi bunici rămaşi acasă, pentru că tinerii pleacă la studii, găsesc un loc de muncă la oraş şi nu se mai întorc în casa părintească. Caraşul are tot mai puţină industrie, care se luptă din toate puterile să nu se prăbuşească. Caraşul nu are o infrastructură rapidă de transporturi, care să conecteze economia locală şi porturile de la Dunăre de reţeaua rapidă de drumuri europene, prin autostrăzi şi drumuri expres. Or, fără aceste elemente esenţiale, cum i-am putea judeca pe tineri că pleacă după o viaţă mai bună în alte judeţe sau chiar în alte state ale Uniunii.

Declinul demografic pe care îl traversează ţara noastră şi care se va adânci şi mai puternic nu poate fi înfrânt, dar poate fi frânat şi gestionat responsabil. Dacă privim cu atenţie la acele aşezări din România în care populaţia a crescut în ultimii ani şi populaţia este alcătuită preponderent din tineri, vom observa că acolo investiţiile publice sunt de calitate, că tinerii îşi pot duce copiii la şcoli, creşe şi grădiniţe noi, că toţi cetăţenii au acces la servicii de sănătate moderne, că utilităţile de bază sunt deja în toate gospodăriile şi că investitorii privaţi oferă locuri de muncă foarte bine plătite.

Aşadar, soluţii pentru stoparea declinului demografic există, şi ele presupun investiţii publice şi private, servicii publice de calitate şi locuri de muncă superioare. Pentru aceste motive, îmi exprim speranţa că traiectoria pe care prim-ministrul Nicolae Ciucă a impregnat-o dezvoltării României, prin susţinerea investiţiilor publice la un nivel istoric, să fie dusă mai departe, cât mai mult timp.

Domnul Ervin Molnar:

"27 martie 1918 - unirea Basarabiei cu România"

27 martie reprezintă o dată importantă pentru istoria noastră, o zi cu semnificaţie aparte pentru construcţia noastră statală. La 27 martie 1918 Basarabia se unea cu România, după mai mult de un secol de când ruşii au rupt din corpul vechii Moldove o bucată de teritoriu stăpânită de români, teritoriu pe care Imperiul Ţarist a încercat, cu toată puterea sa administrativă şi coercitivă, să îi şteargă identitatea sa culturală şi naţională.

Anul 1918 reprezintă un moment de dreptate pentru România. Însemnătatea momentului este cu atât mai mare, cu cât aruncăm o privire şi pe contextul în care s-a realizat. În 1918, Armata şi administraţia românească se aflau în refugiu în Moldova, trupele germano-bulgaro-turce nu păreau să îşi oprească avansul, făcându-se inclusiv planuri pentru refugiul familiei regale şi al administraţiei în ceea ce astăzi este Ucraina, sau chiar mai departe.

Când totul părea fără speranţă, când toate obiectivele cu care am plecat la luptă, şi pentru care tinerii români se sacrificaseră, păreau nişte idealuri apuse, basarabenii, într-un gest de mare curaj, decid unirea cu Vechiul Regat. Din nefericire, vicisitudinile istoriei au făcut ca, din vara lui 1940, românii basarabeni să fie din nou separaţi de fraţii lor, această realitate persistând până astăzi.

De la căderea comunismului, România a fost ţara cea mai apropiată de Republica Moldova. Ori de câte ori a fost nevoie, din puţinul nostru, cum spune o vorbă populară, statul român a căutat să vină în sprijinul administraţiei de peste Prut.

Astăzi, mai mult ca niciodată, Republica Moldova are nevoie de ajutorul nostru în lupta contra maşinaţiilor Moscovei, care caută cu orice preţ destabilizarea statului moldovean şi înlocuirea conducerii politice pro-atlantice şi pro-europene. Statul român este determinat să asiste în continuare Republica Moldova pentru a-şi atinge obiectivele privind o mai bună integrare în structurile europene şi asimilare a valorilor euroatlantice.

Rusia, ţara care a cauzat atât de multă suferinţă tuturor românilor, trebuie să ştie clar că România nu va sta impasibilă la acţiunile sale subversive, acoperite sau nu. Cunoaştem foarte bine de ce este capabil acest stat, care îi sunt tacticile, metodele şi strategiile. Orice ameninţare la adresa securităţii Republicii Moldova nu va rămâne fără răspuns din partea Bucureştiului, asta trebuie să ştie foarte bine Rusia!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"1923 - un secol de la adoptarea legii fundamentale a reîntregirii"

Adoptarea Constituţiei din 1923 este un moment special în istoria modernă a României. După aproape cinci ani de război şi stare de luptă (de la 4/17 august 1916, data intrării noastre în război, până la 1 aprilie 1921, data la care Armata română trece pe picior de pace), conflagraţie în urma căreia România obţine câştiguri pe care nici cele mai optimiste voci - la 1916 - nu le puteau anticipa, dublându-şi teritoriul şi populaţia, după alţi cinci ani de la gloriosul an 1918, Parlamentul României, Guvernul liberal şi Regele vor da ţării reîntregite o nouă Constituţie care să înglobeze noua realitate politică şi geografică a României.

Constituţia unificării, aşa cum mai este cunoscută legea fundamentală de la 1923, a fost păstorită de marele jurist, membru al Partidului Naţional Liberal, Constantin G. Dissescu şi marele om politic şi om de stat, Ion I.C. Brătianu, prim-ministrul României şi preşedintele Partidului Naţional Liberal.

Printre inovaţiile aduse de Constituţia din 1923 se numără acordarea cetăţeniei tuturor celor care nu beneficiau de aceasta înainte de 1918, în special locuitorii de origine evreiască, care s-au sacrificat pentru cauza naţională şi în Războiul de Independenţă şi în Primul Război Mondial, dar care abia după terminarea Marelui Război vor avea parte de toate drepturile meritate. O altă mare schimbare adusă de noua Constituţie este legiferarea votului universal, pentru bărbaţii de peste 21 de ani, precum şi acordarea caracterului de factură constituţională a legilor pentru reformele agrare din 1921.

Constituţia din 1923 va avea o viaţă scurtă, până în 1938, când Regele Carol al II-lea instaurează regimul dictaturii sale personale şi adoptă o nouă Constituţie. După 23 august 1944, la 31 august Regele Mihai I va repune în vigoare 37 de articole din cele 138 ale Constituţiei din 1923, care va fi definitiv ucisă, iar odată cu ea şi democraţia românească pentru următorii 40 de ani, la momentul adoptării primei Constituţii comuniste în aprilie 1948.

Anul acesta este un prilej pentru a reflecta la munca înaintaşilor noştri, la realizările lor. Istoria ne ajută să realizăm că, deşi au trecut mulţi ani de la momentele pe care astăzi le aniversăm sau celebrăm, ceea ce acei oameni au făurit atunci beneficiază de toate premisele modernizatoare şi vizionare ce au clădit un stat naţional unitar şi indivizibil.

Doamna Mirela Furtună:

"Comisia Europeană îi dă dreptate lui Petru Daea"

Salutăm faptul că, în cele din urmă, Comisia Europeană a admis argumentele ministrului agriculturii, iar situaţia României trebuie tratată într-un mod particular, având în vedere că ţara noastră a asigurat cea mai mare parte a exportului de cereale din Ucraina.

Prin declaraţia preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, referitoare la statele din prima linie care nu trebuie să sufere din cauza dezavantajelor create, Bruxellesul admite că cei din comisie nu au ţinut seama de particularităţile României, prezentate de ministrul român al agriculturii, Petre Daea. Comisia Europeană a luat în calcul doar datele INS, fără a ţine seama de cele de la Ministerul Agriculturii.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis i-a dat dreptate ministrului Petre Daea şi a admis faptul că au fost impuse compensări fără nicio negociere, desfiinţând astfel toate criticile liberalilor şi ale altor politicieni, că ministrul nu ar fi negociat eficient. În realitate, ministrul nu a avut posibilitatea de a negocia.

Citez din declaraţia domnului preşedinte Iohannis: "Comisia Europeană a folosit o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni. (...) Este foarte ciudat ca pe aceste speţe să nu se negocieze, să se folosească formule".

Procedura stabilirii formulei de către Comisia Europeană a fost descrisă inexact de către Iohannis când a spus că aceasta pleacă de la datele Ministerului Agriculturii. Tocmai asta a fost problema, anume că cei din comisie nu au ţinut cont de datele ministerului! Formula s-a stabilit pe baza datelor statistice de la INS, care nu reflectau particularităţile României.

În plus, agricultorii români trebuie să ştie că, indiferent de valoarea despăgubirilor ce vor fi acordate de Comisia Europeană, PSD şi ministrul agriculturii sunt pregătiţi să completeze respectiva sumă, astfel încât efectele negative resimţite să fie cât mai mult ameliorate.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Fermierii români vor beneficia de compensaţii suplimentare de la Uniunea Europeană!"

Situaţia compensaţiilor pentru fermierii români afectaţi de importurile de cereale din Ucraina va fi rezolvată în cele din urmă. Dar fără intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis la Consiliul European şi a europarlamentarilor PNL, fermierii români rămâneau dezavantajaţi.

Comisia Europeană va reveni asupra cifrelor alocate fermierilor români, după ce preşedintele Klaus Iohannis a prezentat situaţia dificilă în care se află aceştia. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că ajutorul dat de Uniunea Europeană fermierilor din România, afectaţi de importurile de cereale ucrainene ieftine, nu este suficient.

Soluţiile pot fi găsite prin dialog şi prin prezentarea argumentelor în faţa oficialilor de la Bruxelles! Nu printr-o retorică populistă sunt rezolvate problemele românilor, ci prin demersuri tehnice şi bine argumentate.

Este important ca anumiţi miniştri să trateze mai serios problemele cu care se confruntă românii, în acest caz fermierii noştri, pentru că, dacă ne uităm pe suma care a fost propusă României, adică 10 milioane de euro, înseamnă nici măcar 20% din valoarea despăgubirilor. Putem observa cu ochiul liber că România a fost clar dezavantajată din cauza modului în care ţara noastră a fost reprezentată prin Ministerul Agriculturii. Asta înseamnă că cei care ţin relaţia cu Comisia Europeană, în speţă ministrul agriculturii, nu şi-au făcut treaba. Pentru că acum vorbim pe cifre! Ceea ce ar fi trebuit să primească România reflectă activitatea ministerului în relaţia cu Comisia Europeană.

Fermierii români nu pot fi bătaia de joc a nimănui. Dacă ne interesează siguranţa alimentară a României, dacă ne interesează să valorificăm acest sector agricol, care aduce mereu plusvaloare la bugetul naţional, trebuie să ne comportăm ca atare cu agricultorii români, trebuie să luptăm pentru ei şi să aducem fiecare ban pe care îl putem primi de la Comisia Europeană.

După intervenţia preşedintelui Iohannis şi luările de poziţie ale europarlamentarilor liberali, s-a dovedit, încă o dată, că România nu este marginalizată la nivelul Uniunii Europene, aşa cum încearcă să acrediteze unii miniştri, pentru a-şi acoperi propriul eşec. Dimpotrivă, opinia ţării noastre este luată în seamă atunci când este înţeles mecanismul în care funcţionează Comisia Europeană şi instituţiile europene în ansamblu.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

"Transportul feroviar, prioritate naţională"

La sfârşitul lunii trecute, am fost cu toţii martori ai unei tragedii de proporţii în Grecia. Din cauza lipsei de comunicare două trenuri s-au izbit frontal, în urma incidentului rezultând numeroase victime.

Şi în ţara noastră au avut loc incidente feroviare în ultima perioadă, care puteau să conducă la carnagii majore.

Astfel, în data de 21 februarie s-a petrecut un eveniment care se putea solda cu victime în localitatea Işalniţa, judeţul Dolj. Aflându-se pe o linie închisă circulaţiei feroviare, 20 de muncitori care executau lucrări specifice au reuşit să evite la timp un tren InterRegio care primise undă verde să circule. Din nou vorbim de incompetenţa angajaţilor CFR, care trebuiau să verifice starea căii ferate.

Despre coliziunea din judeţul Teleorman cred că am fost cu toţii informaţi. La baza incidentului a stat, conform spuselor reprezentanţilor Ministerului Transportului, o eroare umană de coordonare. O eroare care putea să fie o copie a ceea ce s-a întâmplat în Grecia.

În aceeaşi zi, de 13 martie, a avut loc un alt incident, lângă Sibiu, unde un angajat al CFR s-a răsturnat cu un utilaj feroviar, se pare tot în urma unei erori.

Practic, prin această declaraţie politică trag un semnal de alarmă asupra calităţii şi a pregătirii unor angajaţi ai CFR. Aş fi foarte curios să văd cum se face evaluarea periodică a acestor persoane, atât din punct de vedere profesional, cât şi psihologic, sau, mai bine zis, dacă se face?!

Să nu uităm că aceste persoane au în mâinile lor sute de suflete care circulă zilnic cu trenurile.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"De ce dispar monumentele eroilor neamului din Cluj?"

În cursul lunii septembrie 2022, opinia publică a aflat stupefiată că unul dintre monumentele cele mai importante ale Clujului, Crucea de pe dealul Cetăţuie, denumit Monumentul Eroilor Neamului, inaugurat cu 26 de ani în urmaş, va fi înlăturat, pentru motivul că nu îşi mai are loc în proiectul de modernizare a ansamblului urban Cetăţuia.

Crucea de pe Cetăţuie este dedicată memoriei martirilor Revoluţiei de la 1848-1849 şi are denumirea Monumentul Eroilor Neamului. Monumentul a fost realizat de arhitectul Virgil Salvanu şi a fost dezvelit şi sfinţit la 1 decembrie 1997 de către mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Bartolomeu Anania şi de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS George Guţiu, în timpul mandatului de primar al lui Gheorghe Funar. Monumentul, realizat din piatră, bronz şi inox, are o înălţime de aproape 23 m şi o greutate de 60 de tone. Crucea a fost edificată în locul celei din lemn de stejar, care a fost ridicată între 1936-1937, prin grija episcopului greco-catolic Iuliu Hossu şi a ministrului Valer Pop, dar a fost dinamitată în 1948 din dispoziţia autorităţilor comuniste.

Proiectul de reabilitare a Cetăţuii prevede reabilitarea integrală a amplasamentului cu reconfigurarea sistemului de alei pietonale, refacerea şi amplificarea măsurilor de stabilizare a versantului, restaurarea şi punerea în valoare a monumentului Fortificaţiei Vauban, păstrarea vegetaţiei valoroase existente, precum şi realizarea de noi plantări pentru creşterea biodiversităţii arealului parcului, realizarea de zone de joacă şi sport, care să crească atractivitatea amplasamentului.

În incinta fortificaţiei se propune amenajarea unei zone centrale pietonale cu suprafaţa de călcare din agregate stabilizate legate. Valoarea totală estimată a investiţiei este de 206 milioane de lei.

Proiectul de reabilitare a Cetăţuii a fost câştigat de o asociere între doua firme olandeze, Metapolis Architects şi Atelier Mass, şi Ana-Maria Horhat. Conform Primăriei Cluj-Napoca, termenul estimat pentru realizarea lucrărilor de execuţie este de 24 luni de la finalizarea licitaţiei şi primirea ordinului de începere de la primărie. Proiectul prevede înlăturarea ansamblului reprezentat din scările, soclul şi construcţia propriu-zisă a crucii, pentru restaurarea şi punerea în valoare a bastionului Sud-Estic a Fortificaţiei Vauban, actualmente ilizibil din cauza acestei construcţii. Primăria Cluj-Napoca nu precizează ce se va întâmpla cu Crucea de pe Cetăţuie, dacă va fi dată la topit sau reamplasată în altă zonă a oraşului. Cert este că municipalitatea clujeană, în frunte cu primarul Emil Boc, preferă valorificarea unei construcţii habsburgice de tristă amintire, Fortul Vauban, unui monument dedicat eroilor neamului românesc.

La sfârşitul lunii ianuarie 2023, un alt simbol al Clujului a fost doborât, asemenea unei popice, în Piaţa Ştefan cel Mare. Statuia lui Iuliu Maniu din centrul Clujului a fost dărâmată cu excavatorul, iar soclul a fost efectiv smuls din pământ, cu doar câteva zile înaintea comemorării a 70 de ani de la moartea sa, în data de 5 februarie 1953, ca martir al naţiunii române, decedat în temniţa comunistă de la Sighet.

În data de 28 ianuarie 2023, imaginea locului unde a fost statuia lui Iuliu Maniu din Cluj era una dezolantă: soclul smuls din pământ, iar statuia dărâmată cu excavatorul, învelită şi aruncată între gunoaie.

După cum se ştie, Iuliu Maniu a fost unul din cei mai mari oameni politici şi de stat, luptător unionist şi făuritor al României Mari, preşedintele Consiliului Dirigent, care a administrat Transilvania între 1919-2022, fost ministru şi prim-ministru al statului român reîntregit. Iuliu Maniu a fost avocat şi era iubit de ţărani, care îi spuneau "avocatul celor năpăstuiţi".

Statuia lui Maniu din Cluj a fost realizată în anul 2018 şi inaugurată în 8 ianuarie 2019, lucrările fiind finanţate de familia academicianului clujean Emil Burzo. Pe soclul statuii a fost scris mesajul: "simbol al democraţiei şi libertăţii". Cazul i-a revoltat pe clujeni, opinia publică şi mai multe asociaţii şi fundaţii criticând aspru faptul că statuia a fost dată jos cu excavatorul pentru lucrările din zonă. Potrivit unor angajaţi ai primăriei clujene, există un proiect european de amenajare şi a acelei zone şi se crede că statuia o să fie repusă tot acolo, dar că nu se ştie sigur. Cel mai probabil statuia lui Iuliu Maniu a fost demolată în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar noaptea ca hoţii, pentru a nu stârni supărarea oamenilor. Statuia lui Iuliu Maniu îndepărtată, pe furiş, fără explicaţii din partea autorităţilor, culcată la pământ, cu o coroană la picioare, acoperită împreună cu murdării este imaginea noii democraţii şi libertăţi, aşa cum o pregătesc cei vremelnic aflaţi în funcţii de conducere azi, în România, a afirmat în perioada respectivă europarlamentarul Cristian Terheş.

Statuia lui Maniu a fost demolată din ordinul primarului Emil Boc, care, culmea ironiei, a participat la inaugurarea acesteia cu doar câţiva ani în urmă, cu cocarda tricoloră pe pieptu-i scos. Potrivit surselor noastre, lucrările din zonă au fost proiectate şi sunt supravegheate de un arhitect de naţionalitate maghiară. În urma protestelor opiniei publice, statuia şi soclul au fost repuse recent la loc, fiind înconjurate de excavatoarele şi camioanele cu care se continuă lucrările.

În prima decadă a lunii martie a.c., grupul statuar "Şcoala Ardeleană" a fost "aruncat" cu indiferenţă între betoanele demolate în faţa Universităţii Babeş Bolyai (UBB), care îngroapă, pe zi ce trece, verdele oraşului. Unele ziare locale au criticat dur UBB pentru faptul că nu a adoptat nicio poziţie, respectiv nu a comentat şi nu a criticat această situaţie. Întrebat care este poziţia oficială a UBB, în legătură cu scandalul privind grupul statuar "Şcoala Ardeleană", rectorul Daniel David a declarat că acest scandal a fost "stins" şi el a fost cel care l-a înştiinţat pe primarul oraşului Cluj-Napoca cu privire la această problemă. Totodată, rectorul UBB a semnalizat primarului Boc că sunt luări de poziţie diferite faţă de proiectul legat de "Şcoala Ardeleană" şi a precizat că edilul clujean ar fi afirmat că se va reveni la forma iniţială.

Ansamblul format din statuile din bronz înalte de trei metri ale celor trei personalităţi marcante ale mişcării iluministe, cunoscute sub numele de "Şcoala Ardeleană", a fost amplasat la intrarea principală a Universităţii Babeş Bolyai, de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 1, în centrul oraşului. Acestea reprezentau un omagiu adus mişcării culturale româneşti din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, generată de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, cu sediul central în Blaj. Mişcarea a contribuit la emanciparea spirituală şi politică atât a românilor transilvăneni, cât şi a celor de peste Carpaţi, iar, prin operele lor, reprezentanţii Şcolii Ardelene au intenţionat să trezească conştiinţa naţională a românilor. Printre cele mai importante realizări ale mişcării se numără introducerea grafiei latine în limba română, care până atunci era scrisă cu caractere chirilice. Grupul statuar se afla la doar 5 minute distanţă pietonală de Piaţa Unirii şi Bulevardul Eroilor, iar în faţa monumentului se află o placă de marmură care includea numele celor trei personalităţi şi anii în care au trăit.

Pe reţelele sociale a izbucnit un scandal de amploare, iar printre primii care au intervenit au fost reprezentanţii Institutului de Istorie "George Bariţiu" al Academiei Române, care au precizat clar că eliminarea din peisaj a unor simboluri care onorează o comunitate denotă lipsa de respect faţă de valorile româneşti. Pe lângă "aruncarea" de pe soclu a grupului statuar "Şcoala Ardeleană", un alt scandal a lovit comunitatea clujeană, mai exact eliminarea bustului lui Emil Racoviţă, unul dintre cei mai mari savanţi români de al cărui nume este legată UBB şi unul dintre cele mai performante licee din ţara noastră. Acest proiect, de amenajare urbană a străzii Mihail Kogălniceanu, strada Universităţii şi străzile adiacente, este realizat de firma Mossfern Arhitectura, condusă de omul de afaceri Macalik Arnold Ernő. Potrivit proiectului, bustul marelui savant Emil Racoviţă urmează să fie eliminat. Primăria Cluj-Napoca va achita 10 milioane de euro, bani obţinuţi din fonduri europene, pentru modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu şi a străzilor adiacente.

Doborârea statuilor marilor români a devenit, se pare, un nou hobby al municipalităţii clujene. În spatele acesteia se află însă voci şi forţe oculte din ţară şi din afara ţării.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

"Valorile morale ale politicianului român"

​Datele celui mai recent recensământ ne arată că populaţia rezidentă a ţării noastre a scăzut la puţin peste 19 milioane de locuitori, iar faţă de recensământul anterior, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori. Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul credincioşilor ortodocşi din România a scăzut de la 16,3 milioane de locuitori la aproape 14 milioane, o scădere dramatică, de 2,3 milioane.

Care sunt motivele acestei scăderi uriaşe nu suntem noi în măsură să apreciem, Biserica Ortodoxă Română va analiza probabil cauzele acestui declin îngrijorător. Însă nu despre declinul ortodoxiei în ţara noastră vreau să vă vorbesc, ci despre tema unei sfinte liturghii săvârşită în Postul Paştelui, cea a vindecării slăbănogului din Capernaum.

Minunea îl are ca protagonist pe un slăbănog din Capernaum, un consătean de-al Mântuitorului. Deşi bolnav, merită menţionat că acesta nu era singur în lupta lui cu suferinţa: patru prieteni îl purtau pe umerii lor, iar Iisus Hristos l-a vindecat datorită credinţei acestora, credinţa fiind una dintre virtuţile teologice.

Desigur, vă puteţi întreba ce legătură există între vindecarea slăbănogului din Capernaum şi poporul român.

Aşa cum ne informează zilnic mass-media, dar şi instituţiile Uniunii Europene, suntem printre ultimii din Europa în ceea ce priveşte natalitatea şi speranţa de viaţă, nivelul de trai, calitatea sistemului sanitar ori cea a învăţământului. Şi exemplele negative ar putea continua, din păcate. Iar o parte din vină o avem şi noi, politicienii.

Acestea fiind spuse, nu este greu să asemănăm spiritul şi trupul poporului nostru cu cele ale slăbănogului. Şi pe cine se poate sprijini poporul român în aceste vremuri dacă nu tot pe cei patru stâlpi care îl ajută să îşi păstreze echilibrul şi demnitatea naţională: Legislativul, Executivul şi Justiţia, ca puteri ale statului, şi Biserica, puterea sa spirituală?

Biserica împarte virtuţile în religioase şi morale.

Cele religioase sunt credinţa, nădejdea şi dragostea.

Cele morale, sau cardinale, sunt acelea care ar trebui să călăuzească viaţa fiecăruia dintre noi: înţelepciunea, dreptatea, cumpătarea şi curajul.

Virtuţile morale pot fi practicate de oricine, spre deosebire de cele teologice, care sunt darurile lui Dumnezeu prin har. Prin urmare, ele reprezintă fundamentul moralităţii naturale.

Pentru noi, reprezentanţii Legislativului, cele patru virtuţi sau valori morale s-ar traduce astfel:

• Să fim înţelepţi în tot ceea ce facem, să înţelegem că lupta politică nu trebuie să fie luptă decât împotriva răului care slăbeşte şi dezbină societatea!;

• Să fim drepţi, să facem legile pentru oameni! Să-i dăm justiţiei legi clare şi, mai ales, pârghii pentru a face dreptate în societatea românească, societate mult prea încărcată de ură şi dezbinare în ultimele două decenii. Pe scurt, să nu confundăm răul cu binele. Să ne aducem mereu aminte că "...cel ce nu săvârşeşte dreptatea nu este din Dumnezeu..." (1 Ioan 3,10);

• Să fim cumpătaţi, pentru a nu ne situa niciodată deasupra semenilor, pentru a nu-i privi de sus pe cei care şi-au pus în noi toate speranţele;

• Şi, nu în ultimul rând, să fim curajoşi, să fim tari! Tăria (în latină fortitudo) ne dă puterea şi constanţa în căutarea binelui. Curajul ne face să rezistăm în condiţii vitrege, ne ajută să răzbim şi să nu ducem o viaţă mediocră. Înţelepciunea şi dreptatea sunt virtuţile prin care hotărâm ce anume să facem; curajul ne dă puterea să o facem.

Aşadar, trebuie ca noi, oamenii politici, să avem credinţă, şi mai ales să nu uităm că avem alături de noi Biserica. Secole la rând Biserica Ortodoxă a desfăşurat o bogată activitate culturală în ţările româneşti. În mănăstiri, şi nu altundeva, au luat fiinţă primele şcoli româneşti, contribuind astfel la formarea şi afirmarea conştiinţei de unitate naţională a românilor de pretutindeni.

Din păcate, în aceste vremuri tulburi, când extremismul şi populismul tind să reînvie şi să aibă din ce în ce mai mulţi adepţi, mă bucur să constat că în Parlamentul României nu doar noi, cei din Partidul Social Democrat, ci şi colegii cu care suntem la guvernare, împărtăşim aceleaşi principii în ceea ce priveşte apărarea şi asumarea valorilor creştine. Este necesar, parcă mai mult ca oricând, să ne aducem aminte de anii de prigoană comunistă, când creştinii şi Biserica, în general, au fost sub o presiune politică uriaşă. Să fim cumpătaţi, aşa cum le stă bine unor creştini, însă să avem de partea noastră şi celelalte trei virtuţi morale: înţelepciunea, dreptatea şi curajul.

Să nu ne pierdem identitatea naţională, fiindcă ne-am pierde nu doar rădăcinile, ci, mai ales, ne-am rătăci într-o lume în care vor conta mai mult decât orice frumuseţea limbii şi bagajul cultural al fiecărui popor în parte. Acestea vor face diferenţa şi vor îmbogăţi umanitatea; tehnologia şi inteligenţa artificială vor fi mijloacele prin care vor fi asigurate prosperitatea şi coeziunea socială.

Închei, amintindu-vă că România a fost prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a avut relaţii oficiale cu Comunitatea Europeană, că locul ţării noastre a fost şi este în Europa. Însă, pentru a face parte cu mândrie din această familie europeană, trebuie să fim întregi la suflet şi la trup, iar asta nu se poate face fără ca noi, politicienii, să avem adânc înrădăcinate în fibra noastră umană valorile morale.

Doamna Elena Hărătău:

"Reforma pensiilor trebuie concentrată pe sustenabilitate şi contributivitate!"

În acest moment, nu există niciun proiect legislativ aflat în fluxul parlamentar referitor la creşterea vârstei de pensionare în România, aşa încât cei care lansează în spaţiul public astfel de subiecte nu au niciun fel de fundament real.

Mai mult, apariţia ostentativă a acestui subiect, generată de decidenţi care-şi exprimă poziţia de împotrivire pentru a-l exploata politic, nu reprezintă altceva decât minciuni şi acţiuni de cameleonism, ce vor fi taxate ca atare de către electorat.

Alinierea vârstei de pensionare este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă termenul este anul 2035. Este vorba despre un jalon care urmează a fi dezbătut după Legea pensiilor speciale, deoarece există o procedură dificilă, astfel încât reformele cheltuielilor publice cu pensiile să poată fi validate de către Comisia Europeană.

Conform legislaţiei existente în prezent, această aliniere a vârstei de pensionare la bărbaţi şi femei este trecută textual în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fiind prevăzută acordarea anumitor stimulente şi facilităţi pentru cei care s-au pensionat şi doresc să muncească în continuare până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Acest fapt nu înseamnă automat că vârsta standard de pensionare va fi prelungită până la 70 de ani.

O decizie finală pe marginea acestui subiect va fi adoptată de coaliţia de guvernământ, însă abia după analiza de oportunitate a soluţiilor tehnice, de către Ministerul Muncii.

PNL susţine că respectivul jalon din PNRR are un impact considerabil asupra românilor, iar soluţia trebuie să fie extrem de bine analizată, astfel încât să fie eliminate din start orice aspecte litigioase care să afecteze viaţa românilor.

În prezent, oficialii guvernamentali lucrează la finalizarea jalonului aferent pensiilor speciale, demers extrem de dificil din cauza volumului de muncă imens, în care sunt implicate mai multe ministere. Analizele desfăşurate pe acest subiect au primit al doilea set de observaţii din partea Comisiei Europene, referitoare la analiza de sustenabilitate şi alinierea pensiilor la contributivitate.

În viziunea PNL, reforma pensiilor speciale trebuie să mai conţină, fără echivoc, condiţiile referitoare la vechimea în profesie, limita de vârstă şi stagiul minim de cotizare, elemente definitorii ale definitivării unui proiect legislativ favorabil, sustenabil şi aplicabil.

Doamna Alexandra Huţu:

"PSD este singurul partid care organizează dezbateri aprofundate cu toţi factorii implicaţi pentru realizarea unui sistem de educaţie modern, incluziv, adaptat la noile realităţi economice şi sociale"

Aşa cum ştiţi, Partidul Social Democrat, de la începutul lunii martie, organizează dezbateri şi consultări concrete şi serioase cu reprezentanţii sindicatelor din educaţie, cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor, dar şi cu membrii asociaţiilor aleşilor locali, ONG-uri, parlamentari, specialiştii din domeniul învăţământului.

Ceea ce ne interesează în mod deosebit pe mine şi pe colegii mei social-democraţi este să reuşim să identificăm împreună cu toţi factorii implicaţi în sistemul de învăţământ soluţii pe termen mediu şi lung care să ducă la rezultate pe toate palierele - modernizarea şi digitalizarea infrastructurii educaţionale şi a resurselor de studiu; asigurarea accesului egal şi neîngrădit la educaţie pentru toţi copiii; garantarea transportului gratuit pentru elevi pentru toate tipurile de transport, pe tot parcursul anului calendaristic; consolidarea învăţământului dual, prin implicarea mediului privat, bazat pe însuşirea unor aptitudini practice şi cunoştinţe profesionale, care să permită absolvenţilor un acces cât mai bun pe piaţa forţei de muncă; instituirea la nivel naţional a programelor şcoală după şcoală pentru sprijinirea părinţilor care muncesc; creşterea programelor de formare a dascălilor; stimularea dialogului şi participării elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice la guvernanţa unităţilor şi instituţiilor responsabile de învăţământul românesc şi, nu în ultimul rând, susţinerea capitalului uman din educaţie.

Bineînţeles că avem nevoie mai mult ca oricând de modernizarea arhitecturii curriculare, prin dezvoltarea şi adaptarea la cerinţele actuale existente pe piaţa muncii a învăţământului dual, prin cointeresarea şi stimularea mediului privat, realizarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ, antreprenori şi organizaţii profesionale. Aceste deziderate se impun atât pentru ciclul preuniversitar, cât şi pentru cel superior.

Referitor la salarizarea cadrelor didactice, PSD consideră că este necesară creşterea salariilor în două zone din sistemul de învăţământ preuniversitar: la profesorii debutanţi, pentru a atrage absolvenţii bine pregătiţi şi la profesorii care lucrează în mediul rural, pentru asigurarea accesului egal la educaţie în toate zonele.

Toate programele şi măsurile pe care le-am descris trebuie definite de la bun început ca programe naţionale pe termen mediu şi lung, indiferent ce partid sau coaliţie se află la guvernare.

În urma tuturor consultărilor care se vor finaliza la începutul lunii aprilie, PSD va contribui, prin amendamente formulate în Parlament, în procesul de analiză şi dezbatere, la realizarea unor legi ale învăţământului care să aducă stabilitate pe termen lung a cadrului legislativ şi îmbunătăţirea majoră a calităţii educaţiei, inclusiv a condiţiei elevului şi dascălului.

Pentru noi, social-democraţii, Legile educaţiei reprezintă o prioritate strategică a ţării, chiar dacă nu gestionăm direct domeniul învăţământului la nivelul Guvernului.

Avem nevoie să construim o bază solidă care să nu se mai modifice de la an la an şi care să fie adaptată la realităţile actuale şi viitoare de pe piaţa muncii.

PSD a pledat de fiecare dată pentru consultare publică şi transparentă, pentru că această arhitectură a sistemului de educaţie este mult prea importantă pentru a fi decisă în spatele uşilor închise.

România nu-şi permite încă o reformă superficială în acest domeniu.

Îmi doresc să avem şi în Parlament dezbateri constructive, atât între partidele din coaliţia de guvernare, dar mai ales cu sindicatele şi asociaţiile direct interesate de aceste legi, în special cu reprezentanţii cadrelor didactice, ai părinţilor, elevilor şi studenţilor.

Domnul Ioan Balan:

"Creşterea cifrei de şcolarizare în universităţile de medicină este un imperativ, chiar de anul acesta!"

Cu ajutorul fondurilor externe nerambursabile şi cu alocările de la bugetul naţional, România investeşte în modernizarea şi extinderea unităţilor sanitare, în aparatură performantă şi înlocuirea dotărilor, în atragerea în uzul medical a celor mai inovative medicamente.

După atâţia ani de aşteptări, spitalele regionale de urgenţă de mare capacitate de la Iaşi, Cluj şi Craiova vor începe să prindă contur, graţie eforturilor Guvernului condus de Nicolae Ciucă, de a identifica resursele financiare necesare acestor investiţii.

De asemenea, prin efortul administraţiilor locale, unele unităţi sanitare pot fi catalogate la standarde europene. Este cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, care, graţie investiţiilor susţinute şi realizate de preşedintele Gheorghe Flutur, este un spital modern, bine dotat, la fel ca spitalele din statele dezvoltate. Tot prin grija preşedintelui Gheorghe Flutur, la Suceava vom avea, în curând, un spital nou pentru tratarea afecţiunilor oncologice.

Chiar dacă infrastructura sanitară din România se îmbunătăţeşte de la o zi la alta, ştim cu toţii că cea mai importantă resursă din unităţile sanitare o reprezintă medicii. Or, din acest punct de vedere, România, nu doar că înregistrează un deficit uriaş de medici specialişti şi medici de familie, ci mulţi dintre aceştia, în următorii ani, vor ieşi din sistem, la împlinirea vârstei de pensionare.

Zilele trecute, directorul Biroului Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din Europa prezenta date extrem de îngrijorătoare, potrivit cărora, până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani şi nu există un plan sustenabil de înlocuire a acestora.

De asemenea, preşedintele Colegiului Medicilor din România, domnul Daniel Coriu, ne anunţa recent că, din cei aproximativ 3.800 de studenţi care finalizează studiile în universităţile de medicină din România, doar 1.000 dintre ei obţin avize de liberă practică, adică rămân să profeseze în ţară. Or, în aceste condiţii, este firesc să ne întrebăm - de unde asigurăm medici în spitalele şi secţiile noi pe care le construim şi le dotăm acum? Ce soluţii avem pentru a înlocui medici care urmează să se pensioneze?

Este, fără îndoială, nevoie de o amplă dezbatere publică pentru identificarea motivelor pentru care tinerii absolvenţi de medicină continuă să aleagă să-şi construiască o carieră în alte state dezvoltate ale lumii. De asemenea, cred cu putere că, în condiţiile în care unul din patru absolvenţi de medicină rămân să profeseze în ţară, domnul ministru Rafila ar trebui să suplimenteze de urgenţă, încă din acest an universitar, cifrele de şcolarizare la toate universităţile de medicină din ţară, pentru a preîntâmpina un deficit şi mai mare de medici în viitorul apropiat. Avem mulţi tineri bine pregătiţi care vor să devină medici, care vor să rămână în ţară şi care nu se pot pregăti pentru că locurile la admitere sunt puţine. Avem universităţi de medicină de foarte mare prestigiu, lucru reflectat în recunoaşterea internaţională a calităţii medicilor români.

Vreau să cred că domnul Rafila va înţelege necesitatea acestui demers şi riscurile la care poate fi supus sistemul de sănătate în absenţa unor măsuri care să genereze un număr mai mare de medici, la nivel naţional.

Domnul Lilian Scripnic:

"Căile Ferate Române şi lista tragediilor naţionale"

Guvernarea falimentară de care a avut parte România, începând din anul 1989 şi până astăzi, se reflectă printr-o serie de tragedii pe care populaţia de rând a fost şi este nevoită să le experimenteze.

Indiferenţa, lăcomia, incompetenţa şi corupţia celor care trebuiau să vegheze asupra bunului mers al naţiunii au transformat această ţară într-un ţinut al neprevăzutului şi al dramelor.

Anul trecut, un lift vechi de 42 de ani al Spitalului de Urgenţă din Brăila a căzut în gol 3 etaje, cauzând răni şi o sperietură semnificativă persoanelor din interiorul ascensorului;

În anul 2015, avea loc tragedia naţională din Clubul Colectiv; din cauza lipsei de avize şi a controalelor de siguranţă necesare, 90 de persoane aveau să decedeze arzând de vii, iar alte 186 să sufere răni;

În 2010, 6 bebeluşi îşi pierdeau viaţa în urma incendiului din Maternitatea Giuleşti;

Între 14 noiembrie 2020 şi 11 noiembrie 2021, nu mai puţin de 11 incendii au avut loc în spitalele din România, incendii care au curmat viaţa a zeci de persoane.

În această listă de tragedii se înscrie, din nefericire, şi accidentul feroviar din seara zilei de 25 martie 2023, care a avut loc în Gara Galaţi, unde o locomotivă a izbit un vagon, cauzând decesul conductorului şi rănirea altor 3 persoane. Din informaţiile obţinute până în acest moment, tragedia ar fi fost cauzată de o defecţiune tehnică a locomotivei, care nu a putut fi oprită înainte de cuplarea cu vagonul.

Incidentul survine după ce în urmă cu doar două săptămâni alte două trenuri s-au ciocnit în judeţul Teleorman.

CFR devine, astfel, un motiv de îngrijorare semnificativ pentru români. Căile ferate din ţară însumează un total de 10.628 de kilometri, dar, din anii ҆90 şi până acum, statul a abandonat nu doar investiţiile în modernizarea liniilor de tren, ci şi întreţinerea acestora, ceea ce face ca astăzi să avem accidente reprobabile din cauza lipsei de implicare a statului în infrastructura reţelelor ferate.

De pildă, datele oficiale arată că, în anul 2020, cu bani de la buget, Compania CFR Infrastructură a reparat doar 20 de kilometri de cale ferată.

Având această realitate şocantă în faţa ochilor, este momentul potrivit pentru ca toată clasa dirigentă a României, o clasă beneficiară de multe privilegii nemeritate, să dovedească un minim de bun simţ, decenţă şi să-şi asume eşecurile repetate, încetând să mai mimeze actul guvernării. Fiecare zi scursă sub guvernarea acestora adânceşte România în crize, lipsuri şi falimente.

Românii sunt trataţi cu multă persiflare de politicieni miopi la nevoile şi urgenţele populaţiei.

Un stop hotărât trebuie să pună capăt indiferenţei şi incompetenţei care ne expune în faţa pericolelor dintre cele mai grave!

Viaţa românilor trebuie să fie o prioritate în România! Siguranţa vieţilor noastre ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern!

România este motivul de bucurie a celor ce o iubesc, iar cei ce o iubesc trebuie să o guverneze!

Trăiască România!

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

"Sportul - instrument de promovare a dialogului între indivizi şi culturi"

În fiecare an pe 6 aprilie, sărbătorim Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace, ocazie numai bună pentru a ne aminti despre puterea sportului de a aduce o schimbare pozitivă în societate şi despre rolul pe care îl are activitatea fizică în general. Sportul nu doar că îmbunătăţeşte sănătatea oamenilor, dar poate fi şi un instrument deosebit de puternic pentru a promova pacea şi multiculturalismul.

Valorile care stau la baza sportului, precum fairplay-ul, solidaritatea, respectul pentru ceilalţi şi toleranţa sunt, de asemenea, fundamentul unei societăţi echitabile şi prospere.

Ca social democrat, cred că toţi oamenii ar trebui să aibă acces la oportunităţi egale, ceea ce înseamnă inclusiv posibilitatea de a participa la activităţi sportive şi educaţionale. De aceea, consider că este nevoie de investiţii semnificative atât în infrastructura sportivă, cât şi în programele de sport şi educaţie fizică pentru copiii din toate comunităţile, inclusiv din cele defavorizate. Nu putem crea o lume mai bună decât creând oportunităţi pentru toţi copiii. Un adult de succes este un copil care, la un moment dat, a învăţat să-şi depăşească limitele şi să aibă încredere în sine, indiferent de eşecurile prin care a trecut. Perseverenţa este una dintre cele mai importante lecţii pe care le putem primi din sport.

Sportul poate fi un instrument pentru reducerea sărăciei, promovarea unui stil de viaţă sănătos şi pentru creşterea coeziunii sociale, dar nu numai. El poate fi utilizat şi ca o modalitate de a promova pacea şi înţelegerea între diferitele culturi. Iar în zilele noastre avem nevoie de pace mai mult ca oricând. În sport, poate mai mult decât în orice alt domeniu, oamenii pot să-şi depăşească diferenţele culturale, etnice, de vârstă sau de gen şi să lucreze împreună pentru un scop comun. Valorile specifice sportului, precum toleranţa şi respectul faţă de ceilalţi, ne pot ajuta să construim relaţii solide atât între indivizi, cât şi între culturi.

Dragi colegi, în preajma acestei zile, vă rog să reflectaţi asupra puterii sportului de a genera schimbare în societatea noastră, să conştientizăm necesitatea de a asigura acces tuturor copiilor şi tinerilor la diferitele ramuri sportive şi să ne asigurăm că au resursele necesare pentru a avea acces la programe care să le sprijine abilităţile şi talentele sportive!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Cu o economie extrem de complexă, România ajunge la «performanţa» de a avea cele mai sărace regiuni din Europa!"

Am urmărit cu reală bucurie şi mândrie totodată, ultimele analize realizate de Centrul pentru Dezvoltare Internaţională a Universităţii Harvard referitoare la nivelul de complexitate la care a ajuns economia României în ultimii 15 ani. Conform Indicelui Complexităţii Economice (ECI) al Harvard Kennedy School of Government, economia României este a 19-a cea mai complexă şi sofisticată din lume. Ne situăm mai sus decât Polonia (26) sau Bulgaria (39) şi cu doar câteva locuri sub China (17) sau Franţa (18). Pentru a înţelege mai bine acest indice, ECI se referă la nivelul de diversificare a ramurilor economice şi al coşului de export, mai precis cât de variate şi complexe sunt produsele pe care le exportă în lume. Ţările îşi îmbunătăţesc ECI prin creşterea numărului şi complexităţii produselor pe care le exportă. ECI este un instrument mai nuanţat al potenţialului de dezvoltare şi al capacităţilor structurale ale economie şi, de asemenea, un indicator important în explicarea tendinţelor de creştere, cum ar fi PIB-ul per capita.

În cazul României, înregistrăm o adevărată performanţă în creşterea complexităţii economice, fiindcă am urcat 19 locuri din 2005, explozia economică fiind apoi clar datorată includerii ţării noastre în clubul select al ţărilor membre ale Uniunii Europene. Aşa cum ştim deja, România a avut o creştere economică fulminantă în ultimii ani, PIB-ul ţării crescând cu 788% în ultimii 23 de ani, de la aproximativ 38 miliarde dolari în anul 2000 la 385 de miliarde dolari în 2022. Mai mult, indicatorul ECI Harvard prevede că economia României o să crească cu 2,9% pe an, până în 2030.

Iată, România a intrat deja în categoria ţărilor cu venituri înalte - high-income economy - şi, cel puţin din punct de vedere economic, nu mai suntem o ţară mică!

De aici se extrag două concluzii importante:

- România încă nu se comportă la nivel internaţional conform puterii economice. Jucăm slab pe scena politică internaţională şi nu reuşim să capitalizăm influenţa pe care ar trebui să o avem. Mai mult, politica externă a ţării noastre nu a reuşit să transforme forţa economică în forţă politică pe scena internaţională. De aceea, este nevoie de o strategie nouă, coerentă şi perfect adaptată "ligii" în care "jucăm";

- Românii sunt, totuşi, nemulţumiţi, iar cei mai mulţi dintre ei nu resimt concret în nivelul de trai această complexitate deosebită a economiei şi nici creşterea economică solidă. Motivul este că dezvoltarea economică nu a ajuns peste tot. România este a patra cea mai inegală ţară din UE, după cele trei ţări baltice. Mai mult, Eurostat arăta, în 2021, că avem cel mai mare procent de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din UE - 34%! Iar inegalitatea regională este imensă - două regiuni din România, Nord-Est şi Sud-Est, sunt pe ultimele două locuri, 233 şi 234 din 234, conform indicelui competitivităţii regionale.

Prin urmare, există un risc real de a scăpa România în jos, pe panta extremismului şi a populismului, din cauza faptului că la oamenii obişnuiţi aceste performanţe economice nu se simt. Dimpotrivă, unul din trei români se află în risc de sărăcie, ceea ce este inacceptabil într-o societate civilizată.

De aceea, vă îndemn, stimaţi colegi, să luaţi în considerare cel puţin două direcţii principale de acţiune imediată - redirecţionarea cât mai eficientă a performanţei economice a României în creşterea nivelului de trai pentru populaţie, începând de la creşterea salariilor, în special cel minim, şi până la reduceri de impozite şi taxe şi, în al doilea rând, o adevărată luptă pentru a reduce decalajele de dezvoltare între regiunile României. Aici lucrurile sunt extrem de vizibile şi trebuie să începem imediat asigurarea tuturor fondurilor, cu celeritate, pentru construcţia de autostrăzi, căi ferate şi aeroporturi cargo în regiunile Nord-Est şi Sud-Est.

Domnul Ioan Mang:

"Despre PNRR şi reforma educaţiei"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, PNRR, a fost conceput într-un mod tare ciudat, ca să folosesc un termen elegant, de fostul Guvern PNL-USR. El ar trebui să asigure dezvoltarea României, prin sprijinirea nivelului de adaptare la situaţii de criză, în contextul recuperării după criza Covid-19, cât şi valorificarea potenţialului de dezvoltare economică, prin reforme majore şi investiţii cheie. În practică, PNRR a ajuns un pretext pentru a implementa "reforme" pe repede înainte, gândite superficial, inclusiv într-un domeniu strategic precum cel al educaţiei.

Ca dascăl şi ca om preocupat de soarta şcolii româneşti şi a educaţiei pe care o oferim noilor generaţii, nu pot să nu observ că sub presiunea timpului şi a riscului de a pierde sume importante de bani, noile propuneri de "reformă" venite din partea Ministerului Educaţiei nu îmbunătăţesc aproape cu nimic sistemul de învăţământ. Din contră!

Tocmai pentru a evita situaţia unei reforme doar de dragul reformei şi de dragul accesării unor bani europeni, Partidul Social Democrat a iniţiat o serie de dezbateri publice asupra noilor legi ale educaţiei, dezbateri la care am invitat toţi actorii relevanţi - elevi, studenţi, părinţi, profesori, specialişti etc. - astfel încât să asigurăm o bază solidă viitoarelor schimbări.

Pe lângă consultările de la nivel naţional, astfel de dezbateri au loc şi la nivel local. În calitate de deputat, personal, am organizat, săptămâna trecută, la Oradea, un astfel de eveniment la care am avut onoarea să participe peste 50 de dascăli din întreg judeţul Bihor.

Educaţia copiilor noştri trebuie să fie prioritatea noastră a tuturor, pentru că viitorul lor este, de fapt, viitorul societăţii româneşti. Tocmai de aceea, Legile educaţiei au o importanţă vitală şi ele trebuie dezbătute pe larg şi schimbate, acolo unde este cazul. Proiectele de lege care intră în dezbaterea Parlamentului trebuie să fie cât mai bine ştiute şi de către cât mai mulţi. Este o condiţie esenţială pentru a obţine legitimitatea şi acceptarea socială atât de necesare unor reforme ample. Pe de altă parte, scopul acestor întâlniri de lucru este de a prelua şi de a susţine amendamente şi propuneri cât mai aplicate, astfel încât să aducem o îmbunătăţire reală a viitorului cadru legislativ.

Până pe 31 martie vrem să strângem cât mai multe opinii din societatea civilă, pe care să le transpunem apoi sub forma unor amendamente şi să le susţinem în coaliţie şi în comisiile parlamentare de specialitate. Varianta supusă dezbaterii de către Ministerul Educaţiei suportă îmbunătăţiri majore, îmbunătăţiri pe care sper că le vom putea realiza aici, în Parlament. România trebuie să aibă o legislaţie stabilă, capabilă să-i ajute efectiv pe elevi şi studenţi, să îmbunătăţească condiţia dascălului şi să răspundă provocărilor viitorului.

Mă opresc deocamdată aici. După ce vom finaliza acest proces de consultare publică, aş vrea să vin în faţa dumneavoastră şi să vă prezint concluziile PSD şi propunerile care s-au degajat din aceste discuţii aplicate.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"O soluţie echitabilă în dosarul compensaţiilor pentru fermierii români este tot ce ne dorim!"

Acum două săptămâni, România primea o veste nefavorabilă. În urma "negocierilor" eşuate ale ministrului agriculturii, Petre Daea, România s-a ales cu cele mai mici compensaţii pentru fermierii români afectaţi de importurile de grâne ucrainene. Astfel, România urma să primească cea mai mică sumă, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia care primeşte 30 de milioane de euro, şi Bulgaria care primeşte 16 milioane de euro, deşi ţara noastră exportă cea mai mare cantitate de cereale din Ucraina, exporturile fermierilor români scăzând cu aproximativ 1,5 milioane de tone de grâu, iar preţul unei tone de grâu s-a depreciat cu peste 100 de euro.

Este salutară intervenţia preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în acest dosar. Semnalele arată că, datorită acestei poziţii a preşedintelui, Comisia Europeană ia în calcul reanalizarea calculelor făcute în cazul României. Există, aşadar, şanse reale ca fermierii români să obţină un plus la sumele anunţate până acum. Implicarea preşedintelui României demonstrează, încă o dată, că pentru a găsi rezolvări la problemele apărute, trebuie să acţionezi ţintit şi informat, prin dialog şi cooperare. Nu retorica populistă rezolvă problemele, ci demersurile tehnice şi bine argumentate. Toţi adversarii societăţii deschise şi ai spaţiului comunitar european trebuie să înţeleagă foarte bine că România nu este marginalizată la nivelul UE, aşa cum încearcă să acrediteze unii. Dimpotrivă, opinia ţării noastre este luată în seamă atunci când este înţeles mecanismul în care funcţionează Comisia Europeană şi instituţiile europene în ansamblu. Incidentul referitor la compensaţiile pentru exportul de grâne ucrainene este unul nefericit, faţă de care suntem optimişti că se va rezolva în favoarea României, iar fermierii noştri vor primi sumele adecvate.

În ciuda acestei neînţelegeri la nivel european, România nu îşi va schimba poziţia privind susţinerea economiei, populaţiei şi a efortului de război al Ucrainei, care în aceste momente încearcă cu toate puterile să alunge cotropitorul rus.

Libertatea vine mereu cu un cost, iar România, alături de celelalte democraţii, este dispusă să plătească şi ea un preţ pentru apărarea sa, incomparabil mai mic decât preţul plătit la ora aceasta de poporul ucrainean.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Facilităm absorbţia de fonduri europene!"

Din momentul în care am îndeplinit condiţiile necesare aderării la UE, s-au materializat o serie de oportunităţi de dezvoltare pentru ţara noastră, oportunităţi pe care guvernarea liberală le-a prioritizat întotdeauna, indiferent de provocările pe care le-a avut de întâmpinat, pentru că ştim că singura cale înainte este alături de Europa.

Prin toate programele demarate în parteneriat cu Uniunea Europeană, am reuşit să aducem România mai aproape de standardele occidentale şi totodată să împărtăşim know-how-ul nostru şi punctele tari cu celelalte state membre. Acum, am făcut un alt pas în această direcţie, prin care ne dorim creşterea eficienţei şi diminuarea timpului de absorbţie a fondurilor UE, "prin utilizarea unor resurse specializate în domeniul financiar, cu expertiză pentru categoriile de beneficiari avuţi în vedere", susţine Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în motivaţia unui proiect de ordonanţă de urgenţă, aprobat săptămâna trecută, într-o şedinţă de Guvern.

Mai exact, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va coopta ca parteneri băncile de pe piaţa din România şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti, în procesul de derulare a proiectelor IMM prin Programul Operaţional Competitivitate şi PNRR. Băncile vor completa un gol esenţial şi vizibil în ceea ce priveşte "resursele tehnice şi de personal ale structurilor de specialitate implicate din cadrul MIPE".

Ordonanţa reglementează cerinţele minime pe care instituţiile financiar-bancare trebuie să le îndeplinească, rolul exact pe care îl au partenerii bancari, precum şi mecanismul de implementare şi obligaţiile ce vor reveni beneficiarilor pentru cele două tipuri de finanţări în cauză, POC şi PNRR. Colaborarea cu ICI Bucureşti va deservi implementării apelului de proiecte corespunzător Investiţiei 3.1 - Scheme de ajutor pentru sectorul privat din PNRR şi evaluării proiectelor cu nivel ridicat de complexitate în dezvoltarea de tehnologii digitale, două activităţi premergătoare implementării unor proiecte viabile din punct de vedere tehnologic. Pentru aceste proiecte, partenerii bancari vor asigura servicii financiare şi tehnice în procesul de autorizare şi derulare. Urmează ca procedura detaliată a activităţilor demarate de fiecare partener să fie aprobată prin Ordin comun între Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Secretariatul General al Guvernului.

Un alt avantaj important al acestei iniţiative constă în crearea cadrului legal pentru implicarea instituţiilor financiar-bancare în verificările preliminare ce sunt efectuate asupra cererilor de transfer, prefinanţare, rambursare şi plată ale acestora, nu doar în derularea plăţilor - a declarat ministrul Marcel Boloş.

Prin cooperarea activă dintre stat şi privat vom putea potenţa implementarea reformelor prevăzute în PNRR şi nu numai. Este o ocazie notabilă pentru a ne gândi la viitor şi cum vom putea încheia astfel de parteneriate pentru a favoriza eficienţa şi în alte domenii, cum ar fi educaţia, sănătatea şi infrastructura. Un astfel de proiect marchează un moment fără precedent pentru noi, fiind o etapă necesară evoluţiei societăţii, prin acordarea de ajutor suplimentar IMM-urilor.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Deşertificarea poate fi redusă şi prin intermediul noilor instrumente financiare"

Dacă, în urmă cu aproximativ 15 ani, în ţara noastră se vorbea doar despre pericolul apariţiei deşertificării, din nefericire, în prezent, am ajuns să căutăm cele mai performante soluţii pentru combaterea acestui fenomen şi, în completare, să ducem campanii de informare ample, ca să convingem proprietarii de terenuri aflate sub spectrul acestei ameninţări, să ia măsuri în regim de urgenţă.

În privinţa instalării fenomenului deşertificării, nu putem indica niciodată cu cea mai mare acurateţe vinovaţii principali. Acesta este un proces frecvent, devenind, în ultimii ani, din ce în ce mai accelerat. Fenomenul se produce din cauza schimbărilor climatice, a folosirii în mod excesiv a combustibililor, dar şi pentru că emisiile atmosferice de CO₂ şi alte gaze care reţin căldură sunt mai pronunţate.

De asemenea, agricultura industrială este şi ea un factor nociv pentru mediu. Aşadar, sub imperiul acestor condiţii cumulate, ea devine un proces normal al pământului, însă nu unul sănătos. Atlasul Mondial al Deşertificării, respectiv studiile realizate de către Comisia Europeană, arătă că aproximativ 75% din suprafaţa terestră a Pământului este deja degradată şi se îndreaptă spre o deteriorare şi mai mare. Însă, schimbările climatice, care deja se fac din ce în ce mai resimţite şi în România, pot duce la amplificarea efectelor deşertificării.

Organizaţiile internaţionale avertizează că dispariţia pădurilor şi a perdelelor forestiere din zonele de câmpie, de la noi, riscă să se transforme într-o ameninţare la siguranţa naţională. Sună îngrijorător. La fel sunt şi estimările cercetătorilor pentru următorii 30 de ani. Potrivit acestora, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Climatologii subliniază că peste 11 milioane de români vor fi afectaţi de creşterea temperaturilor, de reducerea drastică a rezervelor de apă şi de deşertificare. Având în vedere că sunt zeci de mii de hectare înghiţite de nisip în judeţul Dolj, iar această tendinţă distructivă pentru tot ceea ce înseamnă ecosistem tinde să se instaleze şi în alte judeţe din Moldova şi din Câmpia Română, nu poate fi vorba despre un pesimism exacerbat.

Este evident că, la noi, acest proces a luat amploare în ultimii ani, mai ales din cauza defrişărilor din păduri. Se ştie că îndepărtarea copacilor duce la eliminarea rădăcinilor care leagă solul şi îl face susceptibil de deshidratare şi erodare. La acelaşi rezultat indezirabil duc şi păşunatul excesiv, supracultivarea sau irigarea necorespunzătoare. Pe lângă aceste cauze, se mai poate vorbi şi despre unele motive economice, tehnologice sau demografice. Toate aceste elemente au ca numitor comun faptul că pământul nu este gestionat conform legislaţiei.

Dar, dincolo de toate analizele, proprietarii de pământ şi fermierii trebuie ajutaţi şi încurajaţi să îşi protejeze terenurile arabile. Un efort colectiv trebuie făcut pentru ca solurile degradate să fie revitalizate şi să se gestioneze cât mai eficient aprovizionarea cu apă. Iar ministrul responsabil de declinul calităţii terenurilor româneşti a urmat, probabil, sfaturile PSD, care a susţinut de la bun început necesitatea acordării de sprijin financiar ferm, destinat combaterii deşertificării. Pe lângă definitivarea cât mai rapidă a Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a deşertificării şi a degradării terenului, "Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026", finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, trebuie şi mai mult mediatizată, mai ales graţie instrumentelor de ajutoare financiare pe care le oferă.

În acest sens, am avut, recent, o nouă întrunire de lucru cu mai multe autorităţi ale judeţului Ialomiţa, precum şi cu secretarul de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Dan Ştefan Chiru, şi cu reprezentantul Gărzii Forestiere Naţionale, Cristian Ungureanu, dar şi cu primari, producători agricoli şi deţinători de terenuri pretabile pentru împădurire, pe tema implementării acestei campanii. În legătură cu sumele acordate prin acest program, subliniez, din nou, că, în ghiduri, există o flexibilitate foarte mare cu privire la tipurile de soluri care pot fi supuse plantării arborilor, denumirea acestora fiind cea de "terenuri pretabile la împăduriri".

Le atrag atenţia nu doar agricultorilor ialomiţeni, ci şi celor din judeţele vecine că, în viitorul apropiat, acest instrument de finanţare va deveni foarte important şi asta pentru că, în ciuda tuturor eforturilor pe care le-am depus la nivel parlamentar, atât în legislatura trecută, cât şi în acest mandat, pentru reluarea lucrărilor abandonate la Canalul Siret-Bărăgan, acest obiectiv continuă să fie păstrat, de factorii de decizie principali, strict pe hârtie.

Mai concret, atragerea fondurilor din PNRR prin "Campania Naţională de Împăduriri 2022-2026" se dovedeşte, încă o dată în plus, o investiţie de o importanţă crucială pentru stoparea deşertificării, pentru o viaţă cât mai stabilă, pentru un mediu înconjurător cât mai sănătos, precum şi pentru continuarea dezvoltării acestor judeţe şi pentru creşterea nivelului de trai al tuturor locuitorilor lor.

Sunt de părere că vom reuşi să rezolvăm pozitiv acest inconvenient, dacă toţi proprietarii de terenuri vizaţi se vor implica constructiv în procesul de combatere a deşertificării.

Nu este momentul pentru noi amânări, ci pentru conjugarea eforturilor pentru recâştigarea tuturor suprafeţelor. România trebuie să redevină o ţară verde 100%, aşa cum am moştenit-o noi din moşi-strămoşi şi aşa cum ar trebui să o încredinţăm, la rândul nostru, copiilor şi nepoţilor.

Domnul Nicolae Giugea:

"Să negociezi cu Uniunea Europeană interesele fermierilor români, îţi trebuie şi ştiinţă şi putinţă!"

Când un înalt demnitar al statului român doarme, la propriu, atunci când intervine în direct la emisiuni televizate sau când trebuie să ia decizii pentru asanarea sectorului agricol, ar fi bine să-i sugerăm să îşi găsească altă meserie şi să nu mai chinuiască sute de mii de fermieri români cu decizii care mai de care mai trăsnite. Am constatat cu surprindere că nici măcar colegii de partid ai actualului ministru nu sunt mulţumiţi de activitatea domniei-sale şi nu l-ar mai vrea la conducerea ministerului, după luna mai a acestui an. Mă bucur că au constatat şi domniile-lor ceea ce eu spun de mult timp, însă cred că este deja şi prea mult şi prea târziu pentru seria de eşecuri ale actualului ministru.

Ultima nefăcută a domnului Petre Daea, respectiv eşecul anunţat al negocierilor cu Executivul European referitoare la acordarea compensaţiilor pentru fermierii români afectaţi de importurile de grâne din Ucraina, a umplut paharul. România primeşte o compensaţie ridicolă, de circa 10 milioane de euro, adică nici măcar un euro pe hectar, dacă ne raportăm la suprafaţa agricolă muncită anual de fermierii români. Dacă unii ar putea zice că cei de la Comisia Europeană sunt zgârciţi, aceştia ar fi contrazişi imediat de sumele primite de Bulgaria sau de Polonia, mult mai puţin afectate decât România. Inutil încearcă domnul Daea să se justifice că nu ştiu ce formulă de calcul a condus la această compensaţie nedreaptă sau că nu ştiu ce informaţii nu au fost luate în calcul de oficialii Comisiei. Rezultatul nepriceperii domniei-sale vorbeşte de la sine.

Ameninţările privind o eventuală criză alimentară s-au diminuat, dar nu au dispărut. Dimpotrivă, conflictul militar din Ucraina şi presiunea pe care o pun alternativele energetice asupra sectorului agricol încă menţin aceste riscuri. În acest context, credeţi că domnul Daea ar fi cel mai potrivit să anticipeze riscurile şi să ia cele mai bune măsuri? Nu ne-a demonstrat deja ce poate şi cât poate?

Ar fi foarte bine ca acei colegi responsabili din actuala coaliţie de guvernare, care înţeleg bine situaţia şi riscurile, să-i facă un bine domnului Daea şi să-l elibereze de misiunea pe care nici nu o înţelege şi nici nu o poate înfăptui.

Domnul Nicu Niţă:

"Niciun metru pătrat din pădurile României nu va fi vândut atât timp cât PSD va fi la guvernare!"

Declaraţia mea politică se referă la implicarea şi susţinerea de către Partidul Social Democrat a extinderii suprafeţelor forestiere din România.

Odată cu dispariţia pădurilor, poluarea nu mai poate fi combătută şi, implicit, apare o degradare a stării de sănătate a populaţiei, iar ecosistemul este în dezechilibru, distrugând flora şi fauna.

România ocupă un ruşinos loc la coada clasamentului din Uniunea Europeană la capitolul "suprafaţă împădurită". Mai exact, avem suprafeţe de păduri pe 29% din totalul teritoriului ţării, cu aproape 10 procente mai puţin decât media europeană.

Partidul Social Democrat va propune şi va susţine măsuri de regenerare a pădurilor, astfel încât să reuşim să creştem suprafaţa forestieră a României.

Pădurile din România sunt decimate de tăierile şi transporturile ilegale, iar implicarea autorităţilor cu responsabilităţi în această problemă trebuie să fie foarte fermă. Astfel, Partidul Social Democrat va propune înăsprirea legislaţiei, astfel încât tăierile ilegale să fie pedepsite la fel de dur precum corupţia.

Coaliţia de guvernare din care PSD face parte a lansat Programul Naţional de Împăduriri care este finanţat prin PNRR, obiectivul fiind împădurirea a aproximativ 56.700 de hectare.

Partidul Social Democrat a propus şi când nu se afla la guvernare o serie de măsuri pentru stoparea jafului din pădurile României. Una dintre propunerile PSD care a trecut deja de votul Parlamentului prevede interzicerea exportului de masă lemnoasă în anumite condiţii, fiind totodată prevăzută interdicţia directă de export de buştean. Scopul acestei măsuri este acela de a nu mai permite masei lemnoase neprocesate să părăsească teritoriul nostru naţional. Astfel, lemnul eventual exploatat, în condiţii raţionale, va fi prelucrat în România, ceea ce va crea noi locuri de muncă, dar şi perspectiva protejării pădurilor.

PSD are un program referitor la împăduriri şi trebuie să ne implicăm cu toţii pentru ca în această perioadă suprafaţa împădurită a României să crească şi să reuşim să găsim soluţiile administrative prin care să putem cumpăra pădurile care sunt astăzi într-o altă proprietate, nu a statului.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD a pus în dezbatere publică 10 programe pentru susţinerea familiilor care au copii"

PSD este singurul partid care a organizat până în prezent consultări şi dezbateri ample privind două probleme majore din viaţa românilor cu impact asupra copiilor şi familiilor. Este vorba despre identificarea celor mai bune soluţii pentru promovarea noilor Legi ale educaţiei pentru învăţământul preuniversitar şi superior şi de măsuri concrete de sprijinire a familiilor care au copii. Având în vedere că propunerile de proiecte de legi nu sunt finalizate şi vor ajunge în perioada următoare în Parlament şi atunci vor fi reluate discuţiile, doresc să mă refer la programele propuse de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, care au deja stabilite măsurile concrete.

Aşadar, pe scurt este vorba despre:

Propunerea pentru reducerea TVA până la 5% la produsele esenţiale pentru creşterea copiilor, lapte praf, mâncare pentru bebeluşi, scutece, produse de igienă);

Acordarea de vouchere în valoare de 1.500 de lei/lunar pentru plata programelor de tip after-school, creşe sau grădiniţe pentru familiile cu venituri de maximum două salarii medii nete pe economie, aproximativ 8.000 de lei;

Distribuirea cardului familiilor numeroase şi cardului pentru tineri, care vor putea fi folosite pentru a obţine reduceri la cumpărături în marile magazine, locuri pentru distracţie, restaurante sau librării, inclusiv pentru reduceri la transport, cumpărături, evenimente culturale etc;

Acordarea voucherelor Materna, care constau într-un ajutor financiar în valoare de 2.500 de lei pentru achitarea consultaţiilor şi analizelor din timpul sarcinii, care nu sunt decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate;

Reducerea dobânzilor pentru creditele imobiliare acordate familiilor tinere, cu mai mult de doi copii;

Asigurarea stabilităţii locului de muncă pentru o perioadă de maximum un an, în cazul mamelor care se întorc în câmpul muncii din concediul de creştere a copilului;

Sprijinirea părinţilor cu copii până la vârsta de 3 ani, printr-un program de muncă flexibil şi posibilitatea de a lucra de la distanţă, una-două zile pe săptămână;

Vouchere pentru tratamente stomatologice în valoare 1.500 de lei, pentru achitarea consultaţiilor, tratamentelor stomatologice, achitarea dispozitivelor medicale;

Sprijin financiar pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, prin acordarea de vouchere pentru rechizite, haine, analize medicale etc;

Concurs naţional de proiecte pentru familie pe care să le deruleze organizaţiile şi fundaţiile, cu acordarea de granturi.

Realitatea ultimului referendum, care a arătat că suntem mai puţin cu un milion de persoane, accentuează importanţa programelor şi măsurile susţinute de PSD, ca priorităţi naţionale pentru stoparea declinului demografic.

Încă din 2021, PSD a propus tuturor forţelor politice încheierea unui acord pentru elaborarea Strategiei Naţionale pentru Demografie. Iar intrarea PSD la guvernare a însemnat înfiinţarea şi asumarea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, cu misiunea esenţială de a opri declinul demografic, prin măsuri şi programe de sprijin a tinerelor familii.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"România, 30 de ani de apartenenţă la Francofonia instituţională"

În martie 2023, Ziua Internaţională a Francofoniei (20 martie), este pusă sub semnul aniversării a 30 de ani de apartenenţă a României la Francofonia instituţională, eveniment marcat în cadrul Conferinţei Internaţionale "Francofonia viitorului: educaţie pentru dezvoltare durabilă", prin primirea Secretarului General al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), doamna Louise Mushikiwabo, de către Klaus Iohannis.

Dat fiind că luna martie reprezintă Luna Francofoniei, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român au organizat o serie de peste 60 de evenimente pentru a marca semnificaţia politică, socială şi economică a participării României la Francofonie, subiectele comune de dialog şi acţiune între cele două ţări fiind educaţia, cultura, sustenabilitatea economică, de mediu, socială, competitivitatea şi solidaritate democratică.

Ca stat-far al francofoniei în regiune, România şi-a asumat întotdeauna responsabilitatea şi misiunea în cadrul comunităţii francofone, devenind prima ţară din regiune care a găzduit Conferinţa Ministerială a Francofoniei în anul 1998 şi Summitul Francofoniei în anul 2006.

Cu această ocazie specială, este necesar să amintim şi alte realizări marcante la nivel instituţional, precum: stabilirea Biroului regional al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei la Bucureşti, cursuri de formare în limba franceză pentru diplomaţi şi funcţionari publici, Conferinţa femeilor francofone din 2017 şi, nu în ultimul rând, Bursele "Eugene Ionesco", acordate sutelor de doctoranzi şi cercetători postdoctorali, în 2007, care au reuşit să lege nu mai puţin de 37 de ţări. Toate acestea nu doar au evidenţiat angajamentul francofon al României, ci au transpus în practică solidaritatea, una dintre valorile care se găsesc în inima Francofoniei.

Un proiect emblematic în România îl constituie inaugurarea lucrărilor din 2022 a Casei Francofoniei, fiind a doua casă a francofoniei din lume, după Paris. Aceasta îşi propune să devină un centru regional care va găzdui evenimente culturale şi ştiinţifice, menite să promoveze performanţa şi să sprijine tinerii studenţi şi cercetători.

O altă realizare cu o valoare deosebită este Memorandumul de Înţelegere semnat la începutul anului 2023 la Paris, între ministrul sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi ministrul sănătăţii şi prevenţiei din Franţa, François Braun. Documentul de cooperare defineşte cadrul legal pentru facilitarea colaborării în domeniul sănătăţii, precum şi negocierea şi semnarea altor documente de cooperare între instituţiile omoloage.

Influenţa franceză este printre cele mai puternice în lexicul limbii române, iar după ani şi ani, pentru români, limba franceză nu reprezintă doar o limbă de circulaţie internaţională, ci o limbă de suflet, care ne aminteşte că suntem parte din familia naţiunilor latine, francofone şi că păstrăm şi apărăm aceleaşi valori.

Astăzi, observăm că francofonia joacă în continuare un rol important în modernizarea şi dezvoltarea ţării noastre. Fie că vorbim despre educaţie sau sănătate, fie că ne referim la aspecte economice sau culturale, cred că mereu vor veni noi generaţii de elevi, studenţi, specialişti în diverse domenii care vor da viaţă francofoniei şi vor duce mai departe istoria, limba şi valorile comune şi mai ales, moştenirea unui parteneriat puternic care să implementeze proiecte atât pentru dezvoltarea României, cât şi a Franţei.

Vive la Francophonie!

Doamna Raisa Enachi:

"Bătaia de joc a Autorităţii de Supraveghere Financiară"

Ne confruntăm cu o situaţie cutremurătoare, în care Autoritatea de Supraveghere Financiară, ASF, anunţă decizia de suspendare a activităţii Euroins. Este a patra companie de asigurări din ultimii opt ani care intră în insolvenţă, alături de Astra, Carpatica şi City Insurance. De la ultimul faliment pe piaţa asigurărilor, ASF nu şi-a îmbunătăţit în vreun fel activitatea de prevenire a acestor dezastre. Dacă instituţia şi-ar fi făcut treaba, nu am fi în această situaţie, în care tot românii vor avea de suferit şi vor suporta consecinţele. Mai trist este că cei din conducere, mai exact preşedintele ASF, nu îşi asumă această incompetenţă şi nu consideră că trebuie să îşi dea demisia! Anul trecut a câştigat peste 180.000 de euro din banii noştri şi, cu toate acestea, a permis frauda de la City Insurance!

Mă întreb, oare, cum poate preşedintele ASF să afirme că nu trebuie să-şi dea demisia, când, după ce a primit bonusuri de performanţă, Euroins a dat încă o lovitură bugetului naţional?! Ca urmare a "profesionalismului" dumneavoastră, cu ghilimelele de rigoare, o gaură uriaşă va fi la buget, iar preţurile pe care oamenii o să le plătească vor creşte cu până la 71%! Desigur, poate această creştere nu înseamnă prea mult pentru preşedintele ASF, că doar are un salariu de 12.000 de euro, dar, în lumea reală, majoritatea românilor trăiesc cu salariul minim pe economie!

Trebuie să ştim cu toţii că o companie nu se află în prag de insolvabilitate de pe o zi pe alta! Acest lucru are loc pe parcursul a mai multor luni, chiar ani. Dacă ASF era conştient de aceste probleme şi, mai mult, dacă era în cunoştinţă de cauză că nu sunt respectate prevederile legale, de ce a mai permis funcţionarea Euroins? Pentru că, după cum recunoaşte şi compania de asigurări, în comunicatul de presă, această situaţie era cunoscută de câţiva ani. Şi, totuşi, compania a continuat să funcţioneze, fiindu-i aplicate doar o serie de amenzi simbolice, de-a lungul ultimilor doi ani. Conducerii ASF pare că îi scapă anumite amănunte privind toate aceste companii de asigurări, astfel nu am mai fi în postura în care 2,5 milioane de români au poliţe RCA în momentul de faţă la Euroins. Acestei Autorităţi de Supraveghere Financiară îi revine tocmai rolul de a preveni aceste situaţii în care companiile de asigurări intră în stare de insolvabilitate prin adoptarea unor măsuri. În schimb, ASF a trecut cu vederea peste aceste amănunte! Timp de două luni nici măcar nu au răspuns cererilor de prezentare în Parlament, cu toate că Autoritatea se află sub control parlamentar. Interesul pentru piaţa imobiliară este inexistent, având în vedere că patru companii de asigurări au dat faliment şi niciuna nouă nu a fost înfiinţată.

De-a lungul celor doi ani, de când ASF a început să amendeze Euroins, românii nu au ştiut cu ce probleme se confruntă această companie şi era datoria ASF să înştiinţeze şi să facă aceste probleme vizibile, pentru a putea preveni, astfel, această situaţie. Abia când situaţia a scăpat de sub control, s-a crezut de cuviinţă că este de ajuns să se publice acum, în pragul falimentului, un comunicat, prin care să se justifice nişte acţiuni anemice, de parcă românilor le-ar fi de folos cu ceva, în momentul de faţă. De menţionat este şi că Euroins va da statul român în judecată, pe motivul că, în ciuda faptului că asigurătorul şi-a achitat datoriile faţă de stat, ASF a luat decizia de a-i suspenda activitatea. Preşedintele Eurohold, Assen Hristov, menţionează că licenţa Euroins ar fi fost retrasă ilegal.

Purtătorul de cuvânt al ASF afirmă că Fondul de Garantare va achita toate creanţele celor despăgubiţi, însă este de necrezut, având în vedere situaţia similară cu care ne-am confruntat în cazul ultimului faliment, al City Insurance.

Ce se va întâmpla cu toţi acei români care şi-au achitat poliţele RCA? Până la urmă, banii pentru acest Fond de Garantare sunt tot din taxele pe care românii le plătesc, taxe ce vor creşte considerabil în perioada următoare. De ce trebuie românii să suporte consecinţele incompetenţei din rândul conducerii ASF? Atât de mare a ajuns corupţia, încât unii sunt în stare să ia de la gura românului pentru a se îmbogăţi?

Noi, Alianţa pentru Unirea Românilor, cerem demisia celor care conduc ASF!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Cetatea Braşovului trebuie redată braşovenilor!"

Cetatea Braşovului ar putea fi una dintre principalele atracţii ale Braşovului, oraş care reprezintă unul dintre cele mai importante poluri turistice din România. Din păcate, aceasta este închisă publicului de prea mulţi ani şi se degradează într-un ritm accentuat. Nu putem accepta acest joc continuu de-a "alba-neagra" cu Cetatea Braşovului!

Ministerul Finanţelor a procedat absolut corect prin cedarea dreptului de administrare către Primăria Braşov. Prima etapă a consultărilor s-a făcut la nivel interministerial. Atât MAI, cât şi Ministerul Educaţiei, prin intermediul Universităţii Transilvania din Braşov, au fost interesate să preia cetatea. Ministerul Finanţelor nu a transferat proprietatea, ci dreptul de administrare. Decizia sa arată că deciziile Ministerului Finanţelor se iau în funcţie de interesele cetăţenilor şi nu după culoarea politică a reprezentanţilor acestora.

De luni, 27 martie, au început consultările Guvernului cu autorităţile administraţiei publice locale. Este nevoie de un consens din partea tuturor formaţiunilor politice, pentru ca obiectivul final să fie atins.

Cetatea Braşovului trebuie să revină Braşovului, braşovenilor! În nici un caz, soarta acestui monument istoric nu trebuie să reprezinte subiect de campanie electorală.

Să ne preţuim istoria şi clădirile emblemă!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Autoritatea de Supraveghere Financiară îşi bate joc de români!"

Recentele dezvăluiri din presă despre complicitatea Autorităţii de Supraveghere Financiară, care a ajutat jucători importanţi de pe piaţa asigurărilor, în detrimentul cetăţenilor de bună-credinţă, sunt de-a dreptul scandaloase!

Şi, în caz că nu vă amintiţi, o să vă ajut cu câteva detalii.

Întâi, ASF a lăsat City Insurance să încaseze încă 6 luni bani de la români, după ce descoperise că City a escrocat asiguraţii şi statul, deci aproape patru ani compania de asigurări ne-a minţit pe toţi că dispune de fonduri suficiente, fonduri pe care, evident, nu le avea.

În perioada martie-septembrie 2021, românii au fost lăsaţi să achiziţioneze poliţe fără nicio valoare, de la o companie fără solvabilitate şi care scosese mari sume de bani din ţară!

Apoi, Autoritatea de Supraveghere Financiară a ştiut încă de la începutul anului 2021 că Euroins nu dispunea de fondurile necesare existenţei pe piaţă şi, cu toate acestea, a trebuit să treacă încă doi ani până când ASF să constate că problemele Euroins nu s-au rezolvat, ci s-au agravat, doi ani, în care compania a mai încasat încă peste 800 de milioane de euro de la românii de bună-credinţă, cei care le plăteau şi salariile "băieţilor deştepţi" de la ASF.

Şi apropo de salarii, pentru cele două performanţe pe care tocmai vi le-am amintit, domnul Nicu Marcu, directorul ASF, tocmai a primit, pentru anul 2022, 15 salarii a câte 12.500 de euro, dintre care unul a fost bonus de "performanţă excelentă" pentru anul în care, culmea!, City Insurance a intrat în insolvenţă şi acelaşi an în care ASF a ştiut că Euroins avea probleme de solvabilitate, dar s-a prefăcut că nu înţelege!

Românii trăiesc la limita subzistenţei, abia având bani de medicamente, de facturi, de rate, toate crescute accelerat, iar directorul numit politic al unei Autorităţi ia lunar un salariu al cărui cuantum mulţi dintre concetăţenii noştri nu reuşesc să îl pună deoparte de-a lungul unei vieţi întregi!

Aceasta este România normală? Aceasta este România coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR?

Din 2024, toate aceste personaje, care aproape că ne-au falimentat ţara, vor fi trase la răspundere, iar prejudiciile recuperate şi întoarse în folosul statului român!

Doamna Maria Stoian:

"Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, un demers concret al PNL pentru diminuarea fenomenului"

Partidul Naţional Liberal tratează cu prioritate adoptarea celor mai potrivite măsuri privind reducerea şi prevenirea abandonului şcolar, în contextul dezbaterilor privind noile Legi ale educaţiei.

Pentru a rezolva problemele existente în prezent, referitoare de combaterea acestui fenomen îngrijorător, Guvernul liberal Nicolae Ciucă, prin Ministerul Educaţiei, a demarat runda a II-a a Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar - PNRAS.

În vederea implementării corespunzătoare a acestui proiect investiţional, responsabilii educaţiei au lansat în consultare publică Ghidul Solicitantului, aferent acestei scheme de granturi, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C15 Educaţie.

Programul prevede alocarea sumei de 265 de milioane de euro, oferind posibilitatea unităţilor de învăţământ de a beneficia de proiecte finanţate cu până la 300.000 de euro fiecare.

Prin intermediul acestui apel de proiecte, unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine granturi pentru intervenţii care să conducă la diminuarea riscului de abandon şcolar, îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de elevi în cadrul evaluărilor naţionale, creşterea procentului de elevi care finalizează învăţământul gimnazial. De asemenea, banii pot fi folosiţi în scopul creşterii participării absolvenţilor clasei a VIII-a la Evaluarea Naţională, precum şi pentru facilitarea ratei de tranziţie de la învăţământul secundar inferior, la învăţământul secundar superior.

Proiectele se adresează unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, cu personalitate juridică, care înregistrează o rată de abandon şcolar ridicată şi performanţe şcolare scăzute la nivel gimnazial.

Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar reprezintă o strategie concretă, mai ales pentru a sprijini prezenţa la şcoală a copiilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse, prin măsuri ţintite şi clare, care să conducă la diminuarea abandonului şcolar aflat la cote alarmante în prezent în România.

Sunt convinsă că accesarea în număr cât mai mare a acestor finanţări va conduce la revitalizarea şcolilor la nivel naţional, unul dintre obiectivele vizate fiind de a le oferi elevilor tot sprijinul de care au nevoie, pentru a-şi dezvolta competenţele corespunzătoare vârstei.

Doamna Elena Stoica:

"Investiţia în producerea de baterii electrice pentru autovehicule, o şansă uriaşă pentru dinamizarea economiei naţionale"

Partidul Social Democrat susţine atragerea de investiţii externe în România, în vederea realizării creşterii economice de care ţara noastră are nevoie, respectiv pentru îmbunătăţirea vieţii românilor, prin creşterea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare, în actuala perioadă grea cu care ne confruntăm.

În acest sens, reprezentanţii noştri în Guvern acţionează constant şi dinamic, în scopul atragerii mediului de afaceri internaţional, a cărui prezenţă solidă în ţara noastră poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică, pe lângă alocările din PNRR şi fondurile europene.

Un demers concret în acest sens a fost iniţiat de către ministrul PSD al economiei, Florin Spătaru, care a solicitat oficial, printr-un memorandum, să fie mandatat pentru a începe negocierile cu o mare companie străină, în vederea demarării producţiei de baterii pentru maşini electrice în ţara noastră. Aceste acţiuni palpabile demonstrează, din nou, realitatea conform cărora deţinătorii social democraţi ai portofoliilor ministeriale au spirit de iniţiativă şi lucrează eficient, chiar şi în domenii care, formal, revin partenerilor de coaliţie.

Identificarea unor investitori străini care să fie interesaţi de producţia bateriilor pentru "electromobilitate", precum şi a oportunităţilor de finanţare se va putea realiza printr-un mecanism de tip schemă de ajutor de stat, potrivit propunerii avansate de ministrul economiei.

Implicarea României în acest domeniu cu un mare potenţial de viitor este motivat de realitatea conform căreia, în prezent, lipsa bateriilor pentru autovehiculele electrice constituie una dintre marile probleme la nivelul Uniunii Europene şi al SUA.

În aceste condiţii, producerea de baterii devine un imperativ strategic al României, în vederea asigurării tranziţiei către o energie verde, curată, cât şi pentru modernizarea şi competitivitatea industriei autohtone de profil.

Realizarea acestei investiţii va conduce la crearea de noi locuri de muncă, sigure şi bine plătite, va impulsiona cercetarea şi inovarea şi, nu în ultimul rând, va pregăti industria românească în vederea respectării angajamentelor şi obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice stabilite de Uniunea Europeană.

Bateriile electrice reprezintă în prezent o resursă esenţială pentru industria auto, fiind parte componentă a unui lanţ valoric strategic, domeniu care necesită investiţii substanţiale, precum şi stimularea inovării.

Consider că, în contextul definitivării unei strategii consolidate pentru politica industrială, România are imperioasă nevoie de stabilizarea unei baze industriale integrată, durabilă şi competitivă la nivel mondial.

Salut demersurile PSD în sensul creării de plus valoare industrială, din convingerea că tranziţia către energia curată, prin investiţii concludente în acest domeniu, va contribui determinant la creşterea economică şi la o viaţă mai bună pentru români.

Domnul Vasilică Toma:

"Împreună cu Basarabia - aceeaşi identitate, acelaşi neam, aceeaşi ţară!"

De 105 ani încoace, ziua de 27 martie reprezintă unul dintre acele momente atât de preţioase care ne confirmă că, în ciuda tuturor greutăţilor istorice, o ţară este dată de credinţa neclintită în identitate şi dorinţa uriaşă de a depăşi orice obstacol pentru a fi acelaşi neam.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat Unirea Basarabiei cu România, afirmând un adevăr istoric incontestabil, aceea că locul nostru este împreună!

În toţi aceşti ani, am traversat şi noi, şi fraţii şi surorile noastre din Basarabia, momente extrem de grele, care ne-au făcut atât de mare nedreptate, au adus o suferinţă cruntă şi au încercat să ne dezbine. Însă, în ciuda lor, am demonstrat şi continuăm să demonstrăm că familia românească este cu mult mai puternică şi că locul nostru este unul singur, împreună!

Anul acesta, ziua de 27 martie a fost şi va rămâne pentru totdeauna încununată de evenimentul istoric petrecut cu o săptămână în urmă şi care constituie un moment definitoriu pentru identitatea noastră comună românească, şi anume, promulgarea Legii prin care limba de stat a Republicii Moldova este cea română, care arată încă o dată puterea şi credinţa uriaşe în marele nostru vis naţional.

Nici că se putea o modalitate mai bună de a marca unirea Basarabiei cu România petrecută în urmă cu un secol. Nici nu se putea o reiterare şi mai mare şi o reafirmare a unui adevăr care, în ciuda oricăror vicisitudini şi obstacole, ne spune tuturor acelaşi lucru, că suntem şi rămânem o mare familie, cu aceeaşi identitate, aceleaşi dorinţe şi că unitatea pe care noi o purtăm în inimi şi în suflet, de-o parte şi de alta a Prutului, este la fel de puternică ca acum 105 ani.

Şi cred că actul istoric petrecut de curând în Chişinău trebuie recunoscut şi valorizat de acum încolo pe măsura însemnătăţii sale pentru identitatea noastră comună.

Am fost, suntem şi vom fi mereu aceeaşi mare familie pe care greutăţile nu fac altceva decât să o întărească şi mai tare pentru a fi mai unită ca oricând.

De aceea, astăzi şi mereu, consider că mesajul de la 27 martie 1918 este şi trebuie să rămână reper şi prioritate a ceea ce însemnăm ca neam şi ţară:

"Republica Democratică Moldovenească, Basarabia, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria... în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa, România."

Domnul Varol Amet:

"Luna sfântă a Ramazanului"

Membrii comunităţii musulmane din România au intrat de joi, 23 martie 2023, în Luna sfântă a Ramazanului.

Ramazanul este una dintre cele mai importante perioade ale anului la musulmani, în care, timp de patru săptămâni, milioane şi milioane de adepţi ai religiei Islamului se abţin de la a mânca în timpul zilei ca un act de sacrificiu care le aminteşte de provocările cu care se confruntă zilnic cei săraci.

Lungimea şi durata Ramazanului variază de la o ţară la alta în fiecare parte a lumii, în funcţie de orbita soarelui din fiecare regiune. În medie, musulmanii postesc de la 12 la 16 ore pe zi.

Timp de 30 de zile, credincioşii musulmani vor posti de la răsăritul până la apusul soarelui şi se vor dedica vieţii spirituale mai mult decât în restul anului, ei urmând să petreacă această perioadă în reculegere şi rugăciune, pentru primenirea fizică şi spirituală.

Conform religiei islamice, Postul Ramazanului este un act de pietate şi recunoştinţă faţă de Allah, Cel care i-a revelat Profetului Muhammed Cartea Sfântă Coranul, iar tradiţia spune că în această perioadă sunt deschise porţile Paradisului, cele ale iadului sunt ferecate, iar diavolii sunt încătuşaţi.

Specifică acestei perioade este cina tradiţională de iftar, cina de post, care are loc după asfinţitul soarelui şi este servită alături de familie şi prieteni.

Postul specific Lunii Ramazan reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului, alături de Mărturisirea credinţei, Shahada, Cele cinci rugăciuni obligatorii, Salah, Pelerinajul la Mecca, Hajj, şi Contribuţia anuală de solidaritate cu nevoiaşii, Zakat.

Luna Ramazan semnifică începutul revelării Coranului Cel Sfânt Profetului Muhammed (PbuH) de către Îngerul Gavriil, eveniment ce a avut loc în Noaptea Sfântă de Kadir, a 27-a noapte din Luna sfântă Ramazan, în Peştera Hira din muntele Nur, de lângă oraşul Mecca, în anul 610, revelaţie ce a durat 23 de ani.

În această lună, a iertării şi a milei, musulmanii trebuie să aibă, cu precădere, un comportament specific preceptelor Islamului, postul fiind considerat un mijloc de purificare, un exerciţiu de autocontrol şi o dovadă de credinţă.

Fie ca omenirea să întâmpine Luna sfântă Ramazan fără greutatea suferinţelor fizice şi spirituale, iar la finalul Lunii Ramazan să celebrăm Ramazan Bayram-ul fără de greutatea spirituală a păcatelor!

Fie ca Luna sfântă Ramazan să fie binecuvântată!

Închei prin a transmite:

Ramazan Ayîmîz qayîrlî bolsîn!

Ramazan Ayımız hayırlı olsun!

Ramadan Kareem!

Domnul Vasile Nagy:

"Strategii pentru combaterea corupţiei în vămi"

Punctele de trecere a frontierei din România asigură tranzitul persoanelor şi mărfurilor peste frontieră, conform acordurilor bilaterale şi internaţionale la care ţara este parte. Cu toate acestea, România se confruntă cu probleme majore de corupţie în vămi, iar investigaţiile şi arestările vameşilor corupţi nu au dus la o soluţionare a problemei.

Corupţia facilitează intrarea de ţigări de contrabandă, băuturi alcoolice şi exploatarea sexuală a minorelor în vestul Europei sau migraţia clandestină. Există şi o componentă semnificativă de corupţie indusă de cerere, în care firmele oferă mită ofiţerilor vamali pentru a obţine un avantaj competitiv.

Această corupţie nu doar că reprezintă o barieră informală în calea comerţului liber, dar are şi consecinţe negative asupra investiţiilor străine şi poate duce la pierderi pentru bugetul public. Corupţia din vămi implică nu doar vameşi şi poliţişti de frontieră, ci şi şefi de instituţii şi politicieni.

În plus, lipsa de personal şi tehnologie digitală face ca vămile din România să fie insuficient pregătite pentru a face faţă cererilor de securitate ale spaţiului Schengen.

Eliminarea corupţiei din vămi este o problemă complexă şi necesită abordări multiple. Unele dintre soluţiile posibile ar putea fi introducerea tehnologiei digitale:

- Automatizarea proceselor vamale şi eliminarea interacţiunii umane în aceste procese poate reduce semnificativ oportunităţile pentru corupţie; implementarea unui sistem modern de monitorizare şi control al frontierei, care să permită o mai bună vizibilitate asupra traficului şi să reducă contactul direct între ofiţerii vamali şi persoanele care tranzitează frontiera ar putea fi o soluţie;

- Consolidarea capacităţii instituţionale - instituţiile responsabile cu aplicarea legii ar trebui să primească suficient personal şi resurse pentru a-şi îndeplini atribuţiile, astfel încât să poată face faţă eficient cerinţelor unui control riguros la frontiera României;

- Sancţiuni mai dure şi mai eficiente - este important ca autorităţile să ia măsuri dure împotriva celor implicaţi în corupţie, inclusiv prin intermediul proceselor judiciare şi a sancţiunilor disciplinare, dar şi prin confiscarea averilor obţinute prin metode ilegale;

- Măsuri de transparenţă şi control - îmbunătăţirea transparenţei în procesele vamale şi instituirea unor mecanisme de control intern pentru ofiţerii vamali pot ajuta la prevenirea corupţiei şi la identificarea rapidă a cazurilor de încălcare a legii;

- Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi salarizarea - unele dintre cazurile de corupţie din vămi pot fi cauzate de salarizarea slabă şi condiţiile de lucru necorespunzătoare ale ofiţerilor vamali; creşterea salariilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pot contribui la reducerea tentaţiei de a recurge la practici corupte.

În general, eliminarea corupţiei din vămi necesită un angajament susţinut şi coordonat între instituţiile publice, societatea civilă şi sectorul privat, precum şi sprijinul şi monitorizarea comunităţii internaţionale.

Domnul Ioan Vulpescu:

"O bibliotecă veche într-o societate nouă"

Biblioteca sau "poarta locală spre cunoaştere, care oferă condiţiile de bază pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, independenţa deciziilor şi dezvoltarea culturală a individului sau grupurilor sociale", aşa cum este descrisă în Manifestul Bibliotecii Publice IFLA-UNESCO 2022 şi Manifestul bibliotecilor către Europa, este acel spaţiu indispensabil oricărei societăţi civilizate.

O forţă viabilă în sprijinul educaţiei, culturii şi a informării, misiunea bibliotecii este aceea de a sprijini individul în traversarea, cu succes, a perioadei de tranziţie de la copilărie la maturitate, prin punerea la dispoziţie atât a resurselor, cât şi a unui mediu care să vină în întâmpinarea nevoilor sale specifice, legate de dezvoltarea intelectuală, emoţională şi socială.

În ultimii 33 de ani, constatăm o scădere a numărului de biblioteci din România, cauzele fiind multiple.

Astfel, dacă în anul 1990 funcţionau pe teritoriul României 16.655 de biblioteci, în anul 2019, înainte de pandemie, reţeaua naţională mai era formată din numai 9.323 de biblioteci. Într-un interval de 29 de ani, au fost închise 7.332 de biblioteci. Unele dintre acestea au dispărut odată cu instituţiile care le-au înfiinţat, respectiv bibliotecile de cercetare, bibliotecile de întreprindere şi bibliotecile sindicale, altele au fuzionat, cum e cazul bibliotecilor şcolare, iar altele au fost închise din varii motive, printre care şi nepăsarea administraţiilor publice locale.

Adaptându-se la realităţile vremurilor în care trăim, bibliotecile au devenit centre de incluziune digitală, pe lângă faptul că oferă acces online la informaţii. Dar societatea informaţională reprezintă mai mult decât conexiunea la Internet. Bibliotecile pot oferi informaţia şi infrastructura tehnologică de comunicare, TIC, pot ajuta oamenii să îşi dezvolte abilităţile de a gestiona eficient informaţia şi pot conserva informaţia, pentru a asigura acces continuu pentru generaţiile viitoare. Ele oferă o reţea stabilizată de instituţii locale şi de încredere, prin care se adresează eficient noilor audienţe şi populaţiilor marginalizate.

În acest moment, se află, în plină derulare, mai multe programe de îmbunătăţire a dotărilor şi de ridicare a nivelului profesional al bibliotecarilor. Prin PNRR, au fost alocate fonduri importante pentru ca bibliotecile să devină hub-uri de dezvoltare a competenţelor digitale. În acest mod, se reliefează mai pregnant faptul că, simultan cu rolul de îndrumător/consilier în relaţia cu cititorii - copii, adolescenţi, tineri, adulţi - cu cele mai diferite preocupări şi niveluri de pregătire, bibliotecarul devine un specialist de clasă în promovarea de modalităţi noi, moderne, de stimulare a lecturii cu elemente care îi întregesc profilul profesional. Deşi este evident că rolul lor pentru dezvoltarea societăţii este unul important, bibliotecarii fac parte din categoria de profesii cele mai prost plătite din sectorul bugetar.

Iar dacă bibliotecile par a fi pregătite să se adapteze noilor nevoi ale societăţii, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre Legea bibliotecilor nr. 334/2002, care nu mai răspunde noilor cerinţe şi realităţi din domeniu. Legea va fi revizuită în curând, astfel încât bibliotecile să răspundă într-o manieră mai bună imperativului constituţional de a conferi cetăţenilor condiţiile necesare pentru exercitarea libertăţilor şi drepturilor lor fundamentale consfinţite în art. 29-33 din Constituţia României, respectiv libertatea de exprimare, dreptul la informaţie, dreptul la învăţătură şi accesul la cultură.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 160.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 şi 11.00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11.00 - 11.30 pauză; ora 11.30 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Avem o iniţiativă pentru care Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi ale căror termene pentru dezbatere şi vot final au fost depăşite.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Investiţii prioritare în domeniul siguranţei rutiere în România - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022; PL-x 6/2023.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnule Popa, vă rog, intervenţii la ordinea de zi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Eram înainte.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am mai multe propuneri de modificare a ordinii de zi, cu care vă rog să fiţi de acord.

Poziţiile 1 şi 2 rămân neschimbate.

Şi de la poziţia 3 vă rog să fiţi de acord să introducem două jaloane PNRR.

La poziţia 3 este vorba despre PL-x 715/2022, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2022 privind licenţa industrială unică.

Am discutat cu liderii de grup, domnule preşedinte, şi am acordul.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O secundă!

Le luăm pe rând. Ştiu că aveţi multe.

Avem acord.

Vot, vă rog, pentru...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Nu mai supunem la vot, că avem acordul. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Conduc eu sau...?

Vot, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

E consens!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

116 voturi pentru, contra - 4, o abţinere, 3 colegi nu votează.

Adoptată.

Următoarea propunere, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

La poziţia 4 o să introducem al doilea jalon, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2022 privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentanţelor societăţilor şi organizaţiilor economice străine. Este vorba despre PL-x 589/2022. Cel de-al doilea jalon PNRR.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru poziţia 4, PL-x 589/2022.

121 de voturi pentru, două voturi contra, 3 abţineri, 4 colegi nu votează.

Adoptată.

Următoarea propunere, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

La poziţia 5 de pe ordinea de zi vă rog să fiţi de acord să mutăm PL-x 272/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap), care se află pe poziţia 8, să-l punem pe poziţia 5, să-l aducem mai în faţă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Ciprian, nu mai supune votului, că avem consens pe toate.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Dacă e consens nu se mai supune votului.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

124 de voturi pentru, 3 contra, o abţinere, 3 colegi nu votează.

Adoptată.

Liderii de grup, vă rog frumos! (Consultări.)

Continuaţi, domnule Popa!

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La poziţia 6, să mutăm PL-x 194/2020 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului), care se află pe ordinea de zi, de pe poziţia 7 pe poziţia 6.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Cu 126 de voturi pentru, 5 contra, o abţinere, 2 colegi nu votează, adoptată.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Pe poziţia 7 să mutăm Pl-x 745/2022 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale), care se află pe poziţia 11.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Pentru - 126, contra - 4, o abţinere, 2 colegi nu votează.

Adoptată.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Pe poziţia 8 să aducem Pl-x 793/2022 (Propunerea legislativă privind personalul Curţii Constituţionale), care se află pe poziţia 12.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Popa.

120 de voturi pentru, 8 contra, 2 colegi nu votează.

Adoptată.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Pe poziţia 9 să mutăm PL-x 34/2023 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022 şi a Contractului de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 II - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022), care se află pe poziţia 13.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

123 de voturi pentru, 7 contra, o abţinere, un coleg nu votează.

Adoptată.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Pe poziţia 10 să mutăm PL-x 116/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea Programului de gestionare a câinilor fără stăpân), care se află pe poziţia 28. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mai sunt trei.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

127 de voturi pentru, 5 contra, 8 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Pe poziţia 11 să mutăm PL-x 83/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare), care se află pe poziţia 20.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

124 de voturi pentru, 3 contra, 9 abţineri, 3 colegi nu votează.

Adoptată.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Pe poziţia 12, PL-x 236/2020 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor), care se află pe poziţia 17.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

129 de voturi pentru, 5 contra, 9 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Pe poziţia 13, PL-x 585/2020 (Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 10 alin. (12) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării").

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

124 de voturi pentru, 4 contra, 11 abţineri.

Adoptată.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Şi ultima, pe poziţia 14, PL-x 160/2023 (Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa (România) - Leuşeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 9 februarie 2023, la Albiţa).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

126 de voturi pentru, 5 contra, 12 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

O să vă rog şi eu, domnule preşedinte de şedinţă, să fiţi de acord să supuneţi la vot mutarea, de pe 46 pe 15, a PL-x 494/2021, Proiectul de Lege privind protecţia arborilor remarcabili.

Mulţumesc.

Deci, de pe 46 pe 15.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Moşteanu.

141 de voturi pentru, 6 contra, 5 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte,

Vă spun din start că avem consens pe cele două propuneri, deci nu va trebui să le supuneţi votului.

PL-x 77/2023, de pe poziţia 31, vă rog să-l treceţi pe poziţia 16 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor), respectiv PL-x 515/2022 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă şi apă uzată finanţate din fonduri europene şi pentru modificarea unor acte normative), de pe poziţia 32 pe poziţia 17.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

PL-x 77/2023, de pe 31 devine 16, şi PL-x 515/2022, de pe 32 devine 17, da?

Am luat act.

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

O să vă cer din nou să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor ca cele două comisii raportoare pe PL-x 740/2022, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, să se întrunească şi să lucreze în paralel cu plenul. Este vorba de proiectul USR de reducere a taxelor pe muncă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am aici, în telefon, mii de mesaje de la familii care nu mai fac faţă scumpirilor şi dublării ratelor la bănci.

Vă cer de fiecare dată, la fiecare şedinţă de plen, să se întrunească aceste două comisii, să discutăm o dată acest proiect de lege care nu face decât să crească gradual cu 1.000 de lei salariile românilor, reducând taxele.

Nu vă cer astăzi nici să votaţi pentru mărirea pensiilor speciale, că asta sigur aţi face-o în secunda doi, nici pentru mărirea indemnizaţiilor parlamentarilor, că şi aici aţi vota cu două mâini...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Am înţeles propunerea, doamna Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Nu, vă cer doar să creştem nivelul de trai al oamenilor care muncesc cinstit în această ţară şi care cu 63 de lei pe zi, cu cât trebuie să trăiască oamenii care lucrează pe salariul minim, nu o pot face. Merg la supermarket, văd scumpiri peste scumpiri şi trăiesc la limita sărăciei. Şi foarte mulţi dintre ei aleg să plece...

Voci din sală:

Timpul! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... peste hotare.

În Marea Britanie avem 1,3 milioane de români care au fugit de sărăcie, de aici, din România. (Vociferări.)

Poate ar trebui să ne gândim să-i aducem înapoi!

Nu mai votaţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea doamnei Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... la un îndemn politic!

Gândiţi-vă la oamenii aceştia care trăiesc rău în România!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

41 de voturi pentru, 3 contra, 92 de abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da. Vin până la dumneavoastră, domnule preşedinte, prima dată. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Pentru a fi sigur că ordinea de zi este aşa cum ne-o dorim toţi liderii de grup fac menţiunea că PL-x 502/2022 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice), care este punctul 18 în ordinea de zi şi asupra căruia nu s-a făcut nicio propunere de modificare, rămâne punctul 18 în ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis, vă rog.

Dacă mai sunt intervenţii la ordinea de zi? Nu.

Pe procedură, domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord cu propunerea de a permite Comisiilor pentru politică economică, pentru industrii şi servicii, şi pentru muncă şi protecţie socială să se reunească împreună în paralel cu plenul, să dezbată PL-x 128/2023 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie).

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Simonis.

104 voturi pentru, 26 contra, 30 de abţineri.

Adoptată.

Pe procedură, domnul Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am considerat de cuviinţă să vă informez şi pe dumneavoastră, pentru că aşa am fost rugat de la Cernăuţi.

În Parlamentul României sunt foarte mulţi români, dar haideţi să vedem cum simţim pentru fraţii de la Cernăuţi. (Vociferări.)

Cimitirul din Cernăuţi, Horecea, este pus la licitaţie. Locaţia în care avem înmormântaţi români care au promovat limba română acolo, în Imperiul Habsburgic - Eudoxiu Hurmuzachi, îl avem pe primul profesor al lui Eminescu, Aron Pumnul, şi mulţi alţi mitropoliţi şi oameni de vază ai românimii. Până şi sora iubitului nostru poet, Aglaia Eminescu, care a concertat în foarte multe situaţii prin Bucovina de Nord cu Ciprian Porumbescu, ne roagă să intervenim pentru a nu se distruge acest sit sacru al românimii.

Iar eu, ca deputat în Parlamentul României, vă spun că mă gândesc să ies şi public şi să vă cer şi dumneavoastră să denunţăm tratatul cu Ucraina dacă autorităţile de la Kiev nu cunosc ce înseamnă buna vecinătate şi cooperare cu vecinii săi. (Aplauze.)

O voce din sală:

Trăiască Kremlinul!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Niciun Kremlin!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Declaraţiile politice au fost dimineaţă, domnule deputat.

Domnul Coleşa.

Sper că nu faceţi declaraţie politică şi dumneavoastră, că vă tai microfonul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu, nu, nu, deloc, domnule preşedinte de şedinţă!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Aş vrea să fac o propunere pentru a reliefa modul de lucru al partidelor guvernamentale.

Aş propune ca toţi care mai sunt în sală, de la ce comisii nu lucrează în timpul plenului, deşi plenul îl avem maximum de două ori pe săptămână, câte o oră, să ne întrunim în timpul plenului, care nu va mai exista, astfel încât să avem totuşi un plen în care suntem toţi prezenţi şi unde discutăm PL-x-uri pe care le ştim cât de cât din timp.

Deci, vă rog să supuneţi la vot ca toate comisiile care mai sunt în sală să se întrunească în paralel şi să-şi discute ordinea de zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

La ce te referi?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aţi făcut o propunere sau o glumă, ca să înţeleg?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Propunere.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Ştirbu, doriţi să interveniţi?

Intrăm în ordinea de zi atunci.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2022 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; PL-x 278/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Pavel-Casian Niţulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2022 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale propune instituirea unei excepţii de la prevederile art. 117, conform căreia entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere, fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială, de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale, având ca obiect execuţia restului rămas de executat pentru realizarea şi dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei electrice, în situaţia în care aceasta reprezintă mai puţin de 40% din stadiul fizic aferent obiectivului de investiţii.

Drept urmare, propunem aprobarea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică, pentru industrii şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Domnule Popa?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2022 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate pentru dezbaterea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege spus dezbaterii are ca obiect de reglementare achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit expunerii de motive, proiectul vizează instituirea unei excepţii de la prevederile art. 117, conform căreia entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale, având ca obiect execuţia restului rămas de executat pentru realizarea şi dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice, în situaţia în care aceasta reprezintă mai puţin de 40% din stadiul fizic aferent obiectivului de investiţii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte proiectul de lege în formă adoptată de Senat.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpii?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Timp de dezbatere, propun două minute.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Popa - timp de dezbatere două minute.

108 voturi pentru, cinci contra, patru abţineri.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la...

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Este un proiect de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă.

USR va vota împotriva acestui proiect.

Nu suntem de acord cu excepţii de la sistemul achiziţiilor publice, mai ales că acest proiect, spune Guvernul, nu-i mai elimină pe cei care sunt blacklist-aţi. Deci dacă ai avut un istoric foarte prost de lucru cu statul român, în continuare poţi să primeşti, cu dedicaţie, o lucrare pentru sectorul energetic. Asta sub pretextul războiului. Însă trebuie să rămânem transparenţi, să dăm o şansă corectă tuturor firmelor din piaţă, să vină să lucreze pentru statul român. Statul român, statul, în general, este cel mai mare contractor din orice economie şi trebuie să respecte regulile jocului.

Această ordonanţă nu respectă regulile jocului şi USR va vota împotrivă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La amendamente respinse, dacă sunt intervenţii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2022 privind licenţa industrială unică; PL-x 715/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul? Nu.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Păi, n-au cum, că sunt în şedinţă acum, în paralel cu plenul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2022 privind licenţa industrială unică

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, la fel Consiliul Economic şi Social.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 20 martie 2023.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă menţionată mai sus şi documentele care o însoţesc.

La lucrările Comisiei pentru industrii au participat 19 membri.

La Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, 14.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două Camere au hotărât, cu majoritate de voturi - o abţinere - să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2022.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun două minute, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

Timpi de dezbateri două minute.

113 voturi pentru, 5 contra, 3 abţineri.

Adoptat.

Domnule Stoica, nu mai interveniţi? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 41? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2022 privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentanţelor societăţilor şi organizaţiilor economice străine; PL-x 589/2022.

Guvernul României? Nu avem.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru antreprenoriat, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2022 privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentanţelor societăţilor şi organizaţiilor economice străine

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 5 octombrie 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

La şedinţa Comisiei pentru antreprenoriat şi turism deputaţii au fost prezenţi în număr de 19.

La Comisia pentru politică economică, 14.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2022, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 272/2021.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 272/2021 din 16 iunie 2021, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 14 iunie 2021.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informaţiei, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului...

Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc frumos.

Faceţi o mare greşeală continuând cu această politică de a creşte veniturile.

De exemplu, în acest caz se propune, pe lângă creşterea numărului de persoane care fac parte din aceste comisii de evaluare a persoanelor, în vederea eliberării certificatului de persoană cu dizabilităţi, şi mărirea indemnizaţiei, care urcă de la 1% la 5% din indemnizaţia primarului.

Această abordare pe care o aveţi, de a arunca cu bani fără să faceţi curăţenie înainte, fără să acceptaţi şi să împingeţi Guvernul, pentru că sunteţi partide politice care aveţi pârghiile politice să scuturaţi pe cei care nu-şi fac treaba - în cazul de faţă, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii -, această politică de a arunca cu bani înainte să acceptaţi că la nivelul acestor comisii lucrurile nu sunt în regulă, se dau certificate şi acolo unde nu este cazul, iar cei care cu adevărat au nevoie să aibă aceste certificate sunt umiliţi şi trataţi în mod necorespunzător.

Pentru cei care au dreptul să aibă aceste certificate, indemnizaţiile şi veniturile sunt umilitoare, în timp ce alte închipuite persoane cu dizabilităţi primesc - urmează să verificaţi şi să vedeţi de ce - diferite certificate, tocmai pentru că încurajaţi comisiile, şi cu cei care îşi fac treaba, dar mai ales cu cei care nu-şi fac treaba, să vină să facă lobby la dumneavoastră, să le măriţi veniturile fără să-i evaluaţi dacă fac o treabă corectă.

Duceţi această ţară în direcţia greşită.

Ne vom abţine la acest vot.

Şi vă transmit un semnal - duceţi această ţară în direcţia greşită, aruncând cu bani, fără să faceţi curăţenie înainte!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; Pl-x 745/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Domnul Georgel Badiu:

Pl-x 745/2022.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, trimisă cu adresa Pl-x 745 din 1 februarie 2022.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa vizează aspecte referitoare la atribuţiile şi activitatea Curţii Constituţionale a României.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Curtea Constituţională este o instituţie fundamentală pentru statul român.

Din păcate, în ultimii ani, activitatea Curţii Constituţionale s-a degradat foarte mult.

O voce de la PSD:

Extraordinar!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Numirile care s-au făcut acolo au fost unele bizare; au fost acuzaţii de plagiat; au ajuns acolo, de multe ori, politruci.

Până să modificăm Constituţia, în sensul în care să schimbăm optica de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, avem de făcut nişte modificări importante, legislative. Modificări ale Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.

Şi, sesizând problemele care au existat de-a lungul timpului, am propus câteva puncte care ar reprezenta o adevărată reformă a Curţii Constituţionale.

Spre exemplu, este foarte important să se menţioneze în mod expres în textul legii că sunt obligatorii şi dispozitivul şi considerentele pe care se bazează dispozitivul unei decizii a Curţii Constituţionale.

De asemenea, nu este în regulă faptul că de multe ori Curtea Constituţională impune Legiuitorului o anumită soluţie. Legiuitorul este singurul care ar trebui să aibă această putere.

Când s-a elaborat această Constituţie, s-a dat Curţii Constituţionale "o radieră, şi nu un creion", se spunea atunci în mod plastic. Trebuie să revenim la acest lucru.

De asemenea, şedinţele Curţii Constituţionale trebuie să fie publice, să aibă oricine acces, să fie transmise şi ar trebui să fie publice şi actele pe care se întemeiază deciziile.

Ar trebui să existe o judecată, cel puţin pentru excepţiile Curţii Constituţionale, în două etape, cum a existat odinioară - şi e constituţional, pentru că am avut asta în Constituţie - în primă instanţă şi în recurs. Evident, din completuri formate din judecătorii Curţii Constituţionale.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mai am câteva puncte.

Vă cer indulgenţă, domnule preşedinte, voi termina foarte rapid.

O chestiune importantă - atunci când intervin decizii CEDO sau decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, este important ca această Curte Constituţională să aibă posibilitatea revizuirii deciziilor sale, în conformitate şi cu deciziile CEDO sau ale CJUE; bineînţeles, judecătorii Curţii fiind cei care se vor pronunţa pe aceste aspecte.

De asemenea, e important ca procesele să se judece, cauzele să se judece în termen de maximum 60 de zile, nu după ani şi ani de zile, speţe extrase cu penseta, pentru a se da anumite soluţii.

Preşedintele n-ar trebui să poată să îşi reînnoiască mandatul. Preşedintele Curţii.

De asemenea, judecătorii raportori ar trebui să fie numiţi prin tragere la sorţi, nu arbitrar, de preşedintele Curţii Constituţionale.

Putem vorbi şi despre ridicarea imunităţii. Este absolut normal ca ridicarea imunităţii să se facă nu de către însuşi organul în cauză, de către Curtea Constituţională, ci de către cei care au numit judecătorii la Curtea Constituţională.

Deci e o revenire asupra unor texte care erau echilibrate.

Aşa încât vă solicit respectuos să daţi un vot împotriva respingerii şi să purtăm o discuţie serioasă pe ce înseamnă reformă a Curţii Constituţionale în România.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, propunerea legislativă rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă privind personalul Curţii Constituţionale; Pl-x 793/2022.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Lupu Andrei, vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Stimaţi colegi,

Vorbim aici despre un proiect pe care suntem obligaţi să-l adoptăm, fiindcă noi, Parlamentul, ne-am asumat acest lucru, atunci când am votat noile Legi ale justiţiei. La finalul lor, la finalul Legii nr. 303, se menţionează expres că în 60 de zile de la adoptarea respectivei legi, 60 de zile care au trecut deja, vom avea un proiect care reglementează statutul personalului Curţii Constituţionale.

În mod normal, în astfel de situaţii, Guvernul iniţiază un proiect de lege.

N-a iniţiat Guvernul, nu-i nimic, am iniţiat noi o propunere legislativă, de aici, din Parlament.

În acest moment este foarte neclar ce se întâmplă cu acest personal al Curţii Constituţionale.

Din păcate, nu avem o reglementare, aşa cum se întâmplă în cazul magistraţilor de la orice alte instanţe sau în cazul magistraţilor-asistenţi de la ÎCCJ.

Nu ştim care este răspunderea magistraţilor-asistenţi de la Curtea Constituţională; nu ştim cum ar trebui să fie numiţi în mod normal; nu ştim care sunt sarcinile lor.

Din păcate, pentru aceşti magistraţi foarte importanţi în România, e vorba de 21 de magistraţi, dar pentru cea mai importantă, dacă vreţi, să-i spunem instanţă non-judiciară, din păcate, în momentul acesta, singura instituţie care poate să reglementeze pentru ei este Curtea Constituţională, prin regulamente interne.

Şi ştim cu toţii foarte bine că în mod real situaţia magistraţilor-asistenţi de la Curtea Constituţională nu este cea mai transparentă, ştim că ajung acolo mai mult sau mai puţin prin prietenie cu unii dintre judecători, să-mi fie iertat că vorbesc despre asta.

Ştim la fel de bine că activitatea lor acolo este mai mult sau mai puţin dependentă de unii dintre judecători.

Şi la fel de bine ştim că, în realitate, aceşti magistraţi-asistenţi influenţează mai mult de 70% din deciziile Curţii Constituţionale.

Un subiect foarte important pe care noi am omis până acum să-l reglementăm, pe care... Ministerul Justiţiei nu ştiu de ce omite să iniţieze un proiect de lege.

Şi ajungem astăzi, noi, cei care ne-am asumat să reglementăm subiectul...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog...

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

...să respingem...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

...singura reglementare pe care o avem în acest moment pe masă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Stelian.

Sunteţi iniţiator, domnule Stelian Ion?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Poftiţi?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu sunteţi iniţiator.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La dezbateri.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, la dezbateri.

Domnul Andronache, pe procedură.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Pentru...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Stelian...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...suntem la iniţiatori, mai aveţi puţină răbdare!

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deoarece am modificat ordinea de zi şi pentru a putea dezbate proiectele înscrise la începutul şedinţei în ordinea de zi, vă rog să supuneţi votului plenului prelungirea programului de lucru cu o jumătate de oră.

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Vot pentru propunerea domnului Andronache.

106 voturi pentru, unul contra, o abţinere, 2 colegi nu votează. Adoptată.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sau Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui cadru normativ clar şi predictibil în ceea ce priveşte personalul din cadrul Curţii Constituţionale. Iniţiativa legislativă reglementează modalitatea prin care se poate accede în funcţia de magistrat-asistent, dorindu-se ca aceasta să fie în principal prin concurs, cât şi modalitatea de desemnare a prim-magistratului-asistent.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind personalul Curţii Constituţionale, având în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Domnul Ion.

Zi, ori eşti Stelian, ori eşti Ion.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Îmi amintesc, la şedinţele Comisiei speciale pentru elaborarea legilor justiţiei, când a venit acest subiect, au fost discuţii aprinse, pentru că era evident pentru toată lumea că se creează vid legislativ prin abrogarea unor articole şi atunci s-a optat... domnul Cătălin Predoiu a optat pentru această variantă - în termen de 60 de zile să se modifice legea sau să se adopte o nouă lege care să reglementeze situaţia magistraţilor-asistenţi.

În prezent ne aflăm în afara oricărui cadru legal. Este foarte periculos ce se întâmplă, pentru că activitatea magistraţilor-asistenţi este una extrem de importantă. Îi ajută pe judecătorii Curţii Constituţionale să redacteze deciziile. Mulţi dintre aceşti judecători n-ar putea ei înşişi. Anvergura profesională, din păcate, nu le permite să facă această activitate.

De asemenea, chestiunile legate de răspundere, răspunderea magistraţilor-asistenţi, nu sunt clar reglementate şi nu sunt reglementate de lege.

Aşadar, nu pot concluziona decât că Ministerul Justiţiei şi Guvernul României nu-şi fac absolut deloc treaba. Mai mult încurcă lucrurile. Fac în aşa fel încât să pierdem mulţi bani europeni din PNRR, doar ca să salveze pensiile speciale, dar ceea ce trebuie să facă nu fac. N-au făcut decât să emită un punct de vedere în care lasă la aprecierea Parlamentului dacă va fi adoptat sau nu acest proiect, ca şi cum ei n-ar avea nicio părere, ca şi cum ar fi în plus.

E adevărat, sunt în plus, nu-şi fac treaba.

De aceea, o discuţie serioasă pe acest proiect trebuie purtată.

Aş opta pentru un vot împotriva respingerii şi pentru a discuta aplicat pe fiecare propunere în parte. Poate aveţi, cei din Puterea actuală, unele sugestii de amendamente. Dar nu putem lăsa aşa, nereglementată, o zonă întreagă, importantă, care ţine de o instituţie fundamentală a României, de Curtea Constituţională.

Asta e definiţia haosului.

Şi se transformă, încet-încet, România într-un sat fără câini.

Trebuie să avem norme clare, ele să fie reglementate la nivel legislativ, nu prin tot felul de regulamente interne care...

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...într-un fel sau altul fac anumite jocuri, dar nu sunt reglementate, nu sunt adoptate transparent, nu sunt rezultantul voinţei celor aleşi, voinţei poporului, până la urmă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Lupu Andrei, vă rog.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Aş vrea să aduc o clarificare.

Am văzut că raportul de respingere a fost justificat prin avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Membrii Comisiei juridice şi membrii Comisiei pentru muncă din Cameră ştiu foarte bine că toate observaţiile Consiliului Legislativ au fost preluate prin amendamente la acest raport, care în acest moment se găsesc în forma supusă plenului, pentru că au fost aprobate şi în Comisia juridică şi în Comisia pentru muncă.

Deci argumentul că respingem acest proiect întrucât Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ, din păcate, nu mai stă în picioare.

M-aş bucura dacă ar exista argumente reale, din partea reprezentanţilor majorităţii, pentru a respinge acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022 şi a Contractului de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 II - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022; PL-x 34/2023.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Alin Andrieş, secretar de stat, Ministerul Finanţelor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea a două contracte de finanţare încheiate între România şi Banca Europeană de Investiţii - în speţă: Contractul de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 şi Contractul de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 II -, în valoare de 87 de milioane de euro, respectiv 123,6 milioane de euro. Prin aceste contracte se vor finanţa lucrări de investiţii - reabilitări, extinderi, consolidări, reabilitări capitale, modernizări, dotări - aferente a 26 de unităţi spitaliceşti din localităţi precum: Moineşti, Salonta, Rupea, Bucureşti - Sector 4, Mangalia, Sf. Gheorghe, Segarcea, Miercurea Ciuc, Sighetu Marmaţiei, Târgu Mureş, Roman, Piatra Neamţ, Sinaia, Slatina, Aleşd, Călăraşi, Techirghiol, Mangalia, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Urlaţi, Alexandria, Zimnicea şi Turnu Măgurele.

Ministerul Finanţelor susţine adoptarea proiectului de lege în forma raportului elaborat de comisie, respectiv forma prezentată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, raportul, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022 şi a Contractului de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 II - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea a două contracte de finanţare încheiate între România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 87 de milioane de euro, respectiv 123,6 milioane de euro. Prin aceste contracte se vor finanţa lucrări de investiţii - reabilitări, extinderi, consolidări, reabilitări capitale, modernizări, dotări - pentru localităţile enumerate mai devreme de reprezentantul Guvernului.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor, un raport de adoptare a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Alexandru Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Aţi trecut la o altă categorie. După împărţirea banilor din bugetul naţional în funcţie de culoarea politică, aţi trecut, văd, la lucruri mai sofisticate.

Acest împrumut este despre fonduri care se duc exclusiv - mi-am încărcat într-o bază de date toate primăriile care sunt beneficiare ale acestui proiect de împrumut - exclusiv către primăriile PSD şi PNL, câteva la UDMR.

Deci, cine este, poate, primar independent sau, poate, primar de la o altă formaţiune politică, acela stă fără investiţii. Acela stă şi aşteaptă la o competiţie deschisă în care toţi să pună proiecte pe masă şi să se aleagă cele care sunt cu adevărat fezabile şi în funcţie de anumite criterii.

Astăzi împărţiţi banii, atât din bugetul naţional, cât şi din alte resurse, cum este cazul acestui împrumut, exclusiv pe criterii politice.

Uitaţi-vă la lista beneficiarilor de la cap la coadă - primarii PSD, adică comunităţile conduse de primarii PSD, şi comunităţile conduse de primarii PNL, câteva la UDMR!

Nu aşa se face treabă în această ţară.

Politizaţi, dar aveţi şi bun-simţ să arătaţi că mimaţi măcar o competiţie transparentă pentru accesul la aceste resurse!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea Programului de gestionare a câinilor fără stăpân; PL-x 116/2023.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru...

Flucuş Dumitru?

Vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această iniţiativă legislativă permite autorităţilor locale să-şi poată alege modalitatea de încredinţare a serviciului specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân, fie prin gestiune directă, prin gestiune delegată sau prin concesiune.

Este o iniţiativă legislativă favorabilă atât cetăţenilor, cât şi animalelor.

Ştiţi că au fost multe cazuri în care copii sau femei sau alte persoane au fost atacate, unele chiar omorâte de către câini, şi în acelaşi timp şi câinii fără stăpân sunt agresaţi de tot felul... câteodată de cetăţeni asiatici sau de alte persoane.

Deci această reglementare vine în sprijinul ambelor părţi, atât a oamenilor, cât şi a câinilor fără stăpân, şi noi o susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere al Consiliului Concurenţei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Botez Mihai-Cătălin, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam să vă spun că avem invitaţi, la balcon, elevi de la mai multe şcoli.

Avem invitaţi şi de la Vaslui, de la Şcoala Generală "Mareşal Constantin Prezan" din Dumeşti.

E un exerciţiu pe care putem să îl facem cu toţii, să-i invităm şi să vadă unde se produce legislaţia bună pentru România.

Bine aţi venit!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Badiu Georgel, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR susţine proiectul de lege aflat în dezbatere acum şi vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare; PL-x 83/2023.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnule Ciornei... nu sunteţi iniţiator. Nu.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie au fost sesizate, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea acestei legi privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul transmiterii suprafeţei de teren de 20 ha, aflată în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava, în domeniul public al municipiului cu acelaşi nume.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a propunerii legislative cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciornei Radu, vă rog.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am fost întrebat de foarte multe ori, de colegi sau de jurnalişti: ce faci tu pentru Suceava?

A trebuit să explic delicat faptul că legile sunt pentru toţi.

Însă, astăzi, am ocazia să votez împotriva decapitării Staţiunii de Cercetări Agricole din Suceava, o instituţie care până acum a fost un fanion în cercetarea agricolă din România.

Nu contează către cine se duce pământul, atâta vreme cât SCA Suceava rămâne fără obiectul muncii.

Votul meu nu poate fi decât unul negativ, având în vedere avizele negative ale CES, Consiliului Legislativ şi, mai ales, al Academiei de Ştiinţe Agricole.

Nu poţi ucide un om şi să-i donezi averea ulterior, spunând că ai făcut-o pentru o cauză bună.

Vom avea grijă ca iniţiatorii acestui rapt să rămână în memoria sucevenilor drept groparii Staţiunii de Cercetări Agricole.

USR va vota împotriva acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Molnar.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Stimaţi colegi,

Proiectul ăsta este un exemplu foarte clar că parlamentarii din România nu dau doi bani pe cercetarea din această ţară. Mai mult, dacă cercetarea ar avea doi bani, şi pe aceia i-am lua şi i-am da primarilor să îi cheltuiască.

Avem, pe parcursul parlamentar, cinci legi diferite, prin care se ciopârţeşte pur şi simplu patrimoniul Academiei de Ştiinţe Agricole, prin transferuri de terenuri la autorităţile locale.

Dar, dintre toate, legea aceasta este cea mai toxică, pentru că aceasta atacă securitatea alimentară naţională. Prin acest transfer de pământuri, Academia de Ştiinţe Agricole nu va mai putea desfăşura activitatea sa, prin care face cercetare în domeniul alimentar, mai exact cercetare în domeniul seminţelor care sunt rezistente la diferitele schimbări climatice. Şi asta este foarte important pentru viitorul agriculturii din România, mai ales în perspectiva extinderii procesului de deşertificare pe care îl vedem în ţară.

Dar problema este mai gravă aici, stimaţi colegi, anume că această lege, la fel ca toate celelalte cinci pe care le mai avem, este profund neconstituţională.

CCR a spus foarte clar: "Asemenea transferuri de terenuri se fac prin hotărâre de Guvern, nu prin lege, în Parlament".

Motivul pentru care aveţi această lege acum în faţa votului este pentru că nimeni din Guvern nu vrea să-şi asume o hotărâre de Guvern. Şi motivul este unul foarte simplu: pe hotărârea de Guvern cineva trebuie să-şi pună semnătura şi nimeni nu vrea să facă lucrul acesta, pentru că ştie că pe viitor poate fi tras la răspundere, inclusiv în faţa legii.

Stimaţi colegi,

Am mai avut acum trei săptămâni o lege exact ca aceasta, lege pe care preşedintele Iohannis şi Guvernul României au contestat-o la CCR.

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Ca să ştiţi acum ce fel de ilegalitate vă este pusă în faţă să votaţi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simion George.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, domnule preşedinte.

Vreau să vă zic că ce s-a întâmplat acum la Comisiile reunite pentru muncă, pentru industrii, pentru politică economică a fost ceva fără sens. După ce că cei din Guvernul coaliţiei au dat o lege prin care n-au putut taxa OMV Petrom, ne-a fost prezentat un amendament cu trei minute înainte, pe care trebuia să-l votăm.

Arăt acum imagini cu prezenţa de aici, pentru că jumătate din Parlament era reunit...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

...în acele comisii.

Da, lucrăm de peste o lună...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Avem un regulament. Dacă tot vorbiţi de el, ştiţi că nu aveţi voie să filmaţi decât din banca dumneavoastră!

Domnul George-Nicolae Simion:

Lucrăm de peste o lună şi jumătate...

O să vorbesc şi despre această lege şi despre cum USR-ul are drag foarte mare de Academia de Ştiinţe. (Vociferări.)

Da, domnule Moşteanu?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Drept la replică!

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi, AUR, votăm această lege pentru proiectul pe care ni l-a prezentat Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Am făcut această promisiune, ne-am asumat, suntem un partid care susţine credinţa, suntem un partid care susţine iniţiativele şi munca socială a bisericii, pe care voi, cei de la USR, o denigraţi.

Spuneaţi nu mai demult de acum câteva luni: "Vrem spitale, nu catedrale!".

Uite că Biserica Ortodoxă Română face şi operă de caritate şi vrea să creeze spitale în Bucovina, ceea ce domnul Flutur nu s-a învrednicit să facă! (Vociferări.)

Sigur că da!

Voi, cei de la USR, după ce aţi fost la guvernare, aveţi o preocupare deosebită pentru cercetare.

Cred că-i suficient, domnule Moşteanu, ce faceţi aici, în plen!

O lună şi jumătate am lucrat doar lunea şi marţea şi acum v-a apucat vrednicia, cu comisii întrunite în paralel cu plenul. Jumătate din plen nu este prezent!

Nu e normal deloc! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Mulţumesc pentru dreptul la replică.

Simion s-a coborât de pe TikTok. Văd că tocmai...

Domnule Simion, haideţi un pic la treabă!

Domnule Simion?

Să-l cheme cineva pe Simion la muncă! E mai mult pe TikTok decât pe aici! Vine, strigă, pleacă... (Vociferări.)

Revenind la proiectul ăsta, este un proiect neconstituţional, cum spunea şi colegul meu. A fost în comisii dezbătut, au venit cei de la Ministerul Agriculturii... (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu, că mă striga...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Du-te la locul tău, la treabă!

Hai, că ai zis că vrei să stai la muncă! (Aplauze.)

Au venit cei de la Ministerul Agriculturii şi au expus nişte argumente foarte clare de ce nu trebuie cedat terenul ăla pentru nimic - nici nu contează ce se face acolo - şi au spus: "Terenul ăla este important pentru o bancă de seminţe".

Acelaşi Simion şi aceiaşi oameni de la AUR se dau cu fundul de pământ toată ziua că trebuie să ne producem totul aici, în România, să nu mai importăm alimente. (Aplauze.)

Da, suntem de acord, dar pentru asta e nevoie să sprijinim cercetarea, e nevoie să sprijinim institutele, acest institut care are terenuri, într-adevăr, în toată ţara, terenuri din care tot felul de "băieţi deştepţi"... (Vociferări.) Şi am făcut un inventar. Au fost în ultimul an şase proiecte prin care diverşi baroni şi baronaşi luau nişte terenuri de la acest institut de cercetare, care are terenuri în fiecare judeţ sau aproape în fiecare judeţ, pentru diverse obiective, mai mici sau mai mari.

Ei, bine, dacă vreţi să ne facem hrană singuri - şi putem să ne facem hrană singuri, în România -, daţi bani la cercetare, lăsaţi terenurile acolo.

Haideţi să nu ne mai batem joc de aceste institute, haideţi să găsim alte terenuri, pentru că domeniul public al statului este foarte mare, foarte vast, inclusiv în judeţul Suceava e loc. Statul are terenuri pentru a face orice, de la biserici până la spitale, autostrăzi şi aşa mai departe. Lipsesc însă discernământul şi voinţa politică. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând să clarificăm despre ce este vorba.

Deci este vorba de atribuirea a 20 de hectare din domeniul public, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Suceava, către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Este vorba de un teren urban, în primul rând.

Şi în al doilea rând trebuie să clarificăm ce s-a întâmplat cu terenurile acestei Academii de Ştiinţe Agricole în timpul ultimelor guvernări.

Am vorbit personal cu preşedintele Academiei, domnul Tabără, care a venit la comisiile reunite raportoare, unde am fost şi eu prezent, şi am fost singurul care am susţinut, în ciuda faptului că iniţiatorii erau acolo. Este vorba de 1.500.000 - reţineţi, 1.500.000 de hectare! - care în aceşti ani au fost ilegal luate de la Academie, nu transferate către stat sau instituţii, sau biserici, ci către persoane şi entităţi private în mod ilegal. 1.500.00 de hectare! Şi acum venim cu 20 de hectare - 20 din 1.500.000! -, într-o zonă urbană, pe care putem să le înlocuim cu alte hectare şi spunem că nu putem să le dăm bisericii, în condiţiile în care Cuza, pe care îl lăudăm atâta, a luat Bisericii un sfert din terenul arabil agricol al ţării, în mod ilegal.

Noi suntem datori Bisericii, datori vânduţi! N-am fi existat ca stat, ca naţiune, fără biserică. Biserica ne-a făcut ca stat şi naţiune! Şi, în condiţiile acestea, dăm 20 de hectare. Pentru ce? Pentru cămin de bătrâni, centru social, cantină, policlinică socială, adică pentru servicii sociale,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...pe care le va face în locul statului, pentru că statul nu este capabil să le facă.

Am fost singurul, în comisiile raportoare, care am susţinut acest proiect, în ciuda faptului că PSD şi PNL se laudă că ei au fost şi ei vor face.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Gavrilescu Graţiela, vă rog.

Nu mai...?

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin prezenta vreau să vă aduc la cunoştinţă că îl pun sub acuzare pe preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, pentru infracţiunea de înaltă trădare. (Aplauze. Vociferări. Râsete.)

Aduc dovezi. (Aplauze. Vociferări.)

O voce de la USR:

Atât!

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem...

Domnule Prunean, nu vă pot da cuvântul. Un singur neafiliat. Unul singur.

O voce din sală:

La puşcărie!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem...

Dar interveniţi, că nu a fost...

Domnule Prunean, vă rog, interveniţi, că nu a fost pe subiect domnul Grosaru.

Domnul Alin-Costel Prunean:

A susţine credinţa sau biserica nu înseamnă să luăm de la educaţie şi cercetare şi să dăm la biserică. Nu cred că asta e dovadă de ataşament faţă de biserică sau în felul ăsta ne putem manifesta credinţa.

S-a spus tot aici, de la microfon, că în urmă cu două-trei săptămâni am mai avut un proiect, prin care două hectare erau luate de la aceeaşi Academie de Ştiinţe Agricole pentru Liceul Agricol din Turda, pentru ca acest liceu să poată aplica la PNRR. Terenul, curtea şcolii, terenul de sub şcoală nu aparţinea şcolii. Acest liceu nu poate accesa fonduri europene pentru a se dezvolta.

Şi, ce credeţi, cine a contestat la CCR? Cel care a gândit "România Educată".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu.

La articolele admise? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Simonis, vă rog, pe procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi propune o nouă prelungire a programului şi va suna aşa: până la epuizarea dezbaterilor pe următoarele proiecte de lege: PL-x 128/2023, PL-x 160/2023, PL-x 494/2021, PL-x 77/2023, PL-x 515/2022, PL-x 502/2022, PL-x 161/2022 şi PL-x 161/2023.

Ai mai zis ceva pe lângă? Ai mai zis unul? (Vociferări.) Şi PL-x 494 pe ce an?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pe 2021.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe 2021.

Ca să nu mai dăm timp, prelungim programul de lucru până epuizăm dezbaterile la toate aceste proiecte care au rapoarte depuse. Estimăm 30 de minute, în jur de 30 de minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Simonis.

135 de voturi pentru, 12 contra, două obţineri.

Adoptată.

Domnul Andruşceac?

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Domnule preşedinte,

Dacă tot ne-am propus să trecem legi, după ce am lucrat mai bine de o lună câte două zile, în Parlament, şi am luat parte la mascarada din Comisiile reunite pentru muncă, pentru industrii şi pentru economie, acum prelungim pentru două proiecte, pe care iarăşi vă grăbiţi să le treceţi dumneavoastră, eu propun să intrăm în normalitate şi să prelungim programul de lucru până la epuizarea tuturor proiectelor trecute pe ordinea de zi.

Vă rog să supuneţi la vot. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog.

67 de voturi pentru, 3 contra, 86 de abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Doamna Oteşanu? Nu.

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa (România) - Leuşeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 9 februarie 2023, la Albiţa; PL-x 160/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Adrian Petcu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi.

Prezentul demers vizează exprimarea consimţământului statului român de a deveni parte a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României, în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa - Leuşeni rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la Albiţa, la 9 februarie 2023.

Prin încheierea acordului de referinţă se creează cadrul juridic bilateral necesar pentru implementarea conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între cele două guverne, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului.

Să faceţi şi propunere, domnule preşedinte, vă rog, pentru timpii de dezbatere.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevedere art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa (România) - Leuşeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 9 februarie 2023, la Albiţa, trimis cu adresa PL-x 160/2023.

Conform dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Conform dispoziţiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 20 martie 2023, şi au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa (România) - Leuşeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 9 februarie 2023, la Albiţa.

În raport cu obiectul şi conţinutul acestuia, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpii, domnule preşedinte, pentru dezbateri, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă propun două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, două minute timp de dezbatere.

142 de voturi pentru, 13 contra, două abţineri.

Adoptat.

Din partea grupurilor... domnul Lőrincz, vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Mulţumesc, domnule preşedinte şedinţă.

USR va vota pentru ratificarea Acordului încheiat între Republica Moldova şi România pentru ca românii şi camioanele ce transportă mărfuri pe ambele maluri ale Prutului să nu stea cu orele şi zilele la cozi.

Pe 28 februarie, în urmă cu o lună, în momentul în care compania Wizz Air a decis anularea tuturor zborurilor către şi dinspre Chişinău, am cerut demararea procedurilor de reducere a termenelor de aplicare a acestui acord şi este important ca acest acord să nu dureze doar şase luni, aşa cum este prevăzut în perioada iniţială, ci să devină o practică extinsă.

Mai mult, vin şi cer Guvernului României să semneze acelaşi acord şi pentru un control comun pentru Vama Sculeni, de lângă Iaşi, în aşa fel încât românii din Republica Moldova să nu stea la cozi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Boris Volosatîi, vă rog.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am să vă expun poziţia Grupului AUR, dar nu doar a Grupului AUR, ci a tuturor celor care trăiesc în cealaltă parte a Prutului.

Toate vămile dintre Prut şi pe Prut trebuie să fie verificate doar de partea română şi să avem un singur control, să nu stăm la aceste cozi, dacă vrem să fim parte a acelei declaraţii în care întotdeauna, în perioada de alegeri, spunem că "Basarabia e România".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Rusu Daniel, vă rog.

Domnule Botez, nu puteţi interveni. Un singur vorbitor de grup. Procedură de urgenţă. (Vociferări.)

Nu?

Domnule Barna, procedură?

După domnul Rusu.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Ieri am fost, împreună cu câţiva parlamentari din întreg spectrul politic al Parlamentului României, prezent la manifestările prilejuite de 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, la Chişinău.

Toată lumea clama că Basarabia e România, toată lumea spunea că este de acord ca această graniţă să nu mai existe.

Dar noi, într-una votăm fel şi fel de tratate şi de legi care să împământenească mai mult acest fapt.

Eu zic să cădem odată şi odată de acord şi să desfiinţăm această graniţă nedreaptă de la Prut.

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Barna, pe procedură, vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nimic nu face mai credibilă şi mai limpede în ochii oamenilor activitatea Parlamentului decât posibilitatea lor de a asista direct la şedinţe, nu doar prin mijloace electronice.

Şi, în acest context, salut participarea a peste 20 de cetăţeni din Sibiu - îi aveţi acolo, îi salutăm - la şedinţa noastră de astăzi pentru a vedea ce facem zi de zi aici, mă rog, câte o zi. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege privind protecţia arborilor remarcabili; PL-x 494/2021.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri?

Buzoianu Diana-Anda, vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Acum câţiva ani mai mulţi specialişti, academicieni, 50.000 de români au lansat o platformă care se chema pe atunci arboriremarcabili.ro. Această platformă a strâns în jurul ei zeci de mii de români care susţin protejarea arborilor seculari care au o valoare inestimabilă. Iată că avem şi noi şansa astăzi să votăm protejarea lor. Parlamentul poate să facă un pas important ca să protejăm practic nişte elemente esenţiale pentru ecosistemul din natura şi din pădurile din România.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind protecţia arborilor remarcabili.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; punctul de vedere negativ al Guvernului.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt înscrieri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă avem intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor; PL-x 77/2023.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa PL-x 77/2023 din 15 februarie 2023, cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 72/2016, în sensul majorării numărului membrilor Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor, de la 7 la 9, precum şi stabilirea componenţei Consiliului, respectiv şapte avocaţi activi şi doi pensionari, dintre care trei membri să fie aleşi din Filiala Bucureşti-Ilfov, iar ceilalţi membri să fie aleşi din celelalte filiale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă şi apă uzată finanţate din fonduri europene şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 515/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 109/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de apă şi apă uzată finanţate din fonduri europene şi pentru modificarea actelor normative

În urma dezbaterii şi a opiniilor liber exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2022, proiecte finanţate din fonduri europene, şi pentru modificarea unor acte normative.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpii, vă rog, să faceţi propuneri.

Domnul Ilie Toma:

Două minute, vă rog frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp de dezbatere două minute.

Vot, vă rog.

173 de voturi pentru, nouă contra, o abţinere. Adoptat.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie; PL-x 128/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie.

Prin această ordonanţă de urgenţă a Guvernului se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene, care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie.

Ministerul Finanţelor susţine adoptarea ordonanţei de urgenţă în forma raportului cu amendamentele admise în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Comisia pentru industrii, Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru politică economică, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie

În urma dezbaterilor şi a opiniilor liber exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp de dezbatere, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Două minute, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, două minute, timp pentru dezbatere.

154 de voturi pentru, 35 contra. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare. dacă sunt înscrieri?

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Înainte să intru pe dezbateri generale, am o intervenţie pe procedură.

Văd reprezentantul Guvernului astăzi în sala de plen, dar la comisie, la comisiile reunite, atunci când am cerut ca reprezentantul Guvernului să vină şi să ne spună câţi bani va încasa statul român de pe urma acestei suprataxe, ni s-a spus că nu este relevant acest lucru, că nu ne pasă nouă de cât... de cât trebuie să încaseze statul şi alte asemenea. O bătaie de joc, efectiv, o bătaie de joc, ceea ce s-a întâmplat astăzi!

Şi acum o să am şi intervenţia la dezbateri generale.

Taxe, taxe. Asta ştie acest Guvern al specialilor, să pună de fiecare dată - taxe pe muncă, taxe pe chirii, taxe pe microîntreprinderi, taxe pe resurse, taxe pe tot ce mişcă în ţara asta, mai puţin pe cei care sunt apropiaţi de putere, pe cei pe care îi apăraţi cu atâta vehemenţă, adică pe "speciali".

Cum să votăm o ordonanţă de urgenţă care ne ia de proşti? Ne ia de proşti, pentru că această ordonanţă de urgenţă taxează compania românească "Romgaz" aproape 1.000.000.000 lei, bani care trebuiau să meargă în investiţiile din exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Şi ne mai şi spuneţi în motivarea acestui amendament care a fost votat la această ordonanţă astăzi că, de fapt, există o scădere drastică a nivelului de trai al cetăţenilor şi asta impune ca statul să ia măsuri.

Păi, dacă a scăzut nivelul de trai al cetăţenilor, voi luaţi taxe la buget de stat, taxaţi companiile care de fapt ar trebui să investească în gazele din Marea Neagră, ar trebui să creeze locuri de muncă şi să plătească taxe la buget din profituri, deci luaţi aceşti bani de la companii şi nu le lăsaţi să-i investească, şi banii aceştia îi duceţi tot în cheltuieli curente, la cei care sunt apropiaţi de voi, în loc... în loc să duceţi aceşti bani în scăderea taxelor pe salariile tuturor românilor, dacă tot recunoaşteţi că a scăzut nivelul de trai, acel proiect - zero taxă pe salariul minim, pe care vă cer cu insistenţă să-l puneţi pe ordinea de zi la fiecare şedinţă a plenului şi refuzaţi.

Refuzaţi de fapt pentru că nu vă pasă de oamenii care trăiesc în această ţară, ceea ce este o ruşine!

Şi am mai cerut ceva la dezbateri - să fie transparenţă. Banii din această suprataxare să se ducă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...să se ducă pe site-ul ministerului, să putem să verificăm şi noi, lunar, cât încasează statul român din aceste fonduri.

O voce din sală:

Timpul!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

N-aţi vrut.

Dar o să susţin amendamentul, la amendamente respinse.

Evident că nu vom vota această bâlbâială, această bătaie de joc pe banii oamenilor care muncesc şi trăiesc cinstit în această ţară. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Unii afirmă foarte-foarte des şi apăsat că USR-ul este partidul multinaţionalelor şi al marilor companii străine care investesc în România.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Fără îndoială.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Eu nu ştiu dacă e aşa, însă ori de câte ori încercăm să taxăm o mare companie, o multinaţională, USR-ul este agresiv, vehement şi se împotriveşte.

Trageţi dumneavoastră concluziile! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Ruşine!

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Miklós Zoltán, UDMR, vă rog.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună vine la tribună.)

Doamna Prună, nu v-am dat cuvântul, nu aveţi niciun drept la... (Vociferări. Gălăgie.)

Nu, îmi pare rău.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (fără microfon):

S-a spus un neadevăr de aici.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Zoltán.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Cele 3 crize majore care au marcat ultimii 3 ani - pandemia, creşterea preţurilor la energie şi conflictul militar ruso-ucrainean - au generat şi încă vor mai genera costuri economice şi sociale enorme.

Încă din luna iunie a anului trecut, UDMR a propus introducerea unui impozit de solidaritate pe profiturile acelor companii care au înregistrat rezultate financiare excepţionale, nesperate şi pur conjuncturale, fără legătură cu competitivitatea produselor sau a serviciilor furnizate. Nu a fost să fie, deşi am avut dreptate.

Acum dezbatem o asemenea soluţie, din motivul implementării unei directive europene care ne obligă să facem acest pas şi care nu face altceva decât să confirme oportunitatea poziţiei exprimate de UDMR acum un an.

Ca urmare, implementarea acestui regulament trebuie cât mai curând urmată şi de o măsură naţională prin care să introducem un impozit suplimentar, nu doar pentru întreprinderile producătoare sau care extrag ţiţei, cărbune sau gaze naturale, ci şi pentru companiile din alte domenii, care au înregistrat, la rândul lor, profituri conjuncturale, cum ar fi traderii de pe lanţul comercial, cum ar fi băncile comerciale beneficiare de evoluţia dobânzilor crescute, comercianţii de medicamente sau cei care prestează servicii medicale.

UDMR este oricând dispus la dialog şi la conlucrare pentru elaborarea unei asemenea măsuri naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi din Coaliţia de guvernare,

Spunea mai devreme liderul Grupului PSD că de câte ori încearcă Puterea să taxeze profiturile uriaşe care au fost făcute de companiile străine - pe legi date tot de dumneavoastră - nu ştiu cine nu-i lasă.

Stimaţi colegi din Coaliţia de guvernare,

Aveţi o majoritate atât de confortabilă încât orice dorinţă a dumneavoastră poate să se transforme într-un proiect clar, care să permită taxarea celor despre care vorbiţi. Dar nu în modul acesta, nu pe repede-nainte, oprind lucrările plenului şi făcând comisii comune, câte 3 comisii grămadă, nefiind în stare...

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Nu vă place la grămadă?

Domnul Antonio Andruşceac:

...să prezentaţi un impact bugetar, cu toate că exerciţiul financiar pe 2022 s-a încheiat şi ar fi trebuit să ştiţi măcar lucrul ăsta, spunându-ne că reprezentantul Guvernului nu vine să susţină...

O voce din sală:

Timpul!

Domnul Antonio Andruşceac:

...punctul de vedere al Guvernului, dar ce să vedeţi, se teleportează apoi în sala de plen.

Nu în felul acesta dovediţi românilor că doriţi cu adevărat taxarea!

Nu în felul acesta, mincinos, spunând că 15% din voturi se împotrivesc voturilor dumneavoastră prin care puteţi schimba orice!

Lucrul acesta îl faceţi şi la ceea ce ar trebui să însemne eliminarea inechităţilor din sistemul de pensii. Veniţi şi spuneţi că veţi suprataxa partea de necontributivitate cu 15%, ceea ce noi am spus, cei de la AUR, acum două luni de zile, numai că noi ceream o suprataxare reală...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog...

Domnul Antonio Andruşceac:

...de până la...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

...90%.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Miuţescu, vă rog.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Bună ziua!

De câteva săptămâni, în societatea românească este o dezbatere pe această ordonanţă şi trebuie să vedem foarte clar că cei care au formulat această ordonanţă ori au fost incompetenţi, ori au făcut cu premeditare, în aşa fel încât să pierdem de la bugetul statului peste... sute de milioane de euro.

La presiunea opiniei publice, din ultimele săptămâni, această ordonanţă a fost coafată astăzi într-o şedinţă comună a comisiilor, fără prezenţa reprezentantului Guvernului, care era chemat pentru a spune ce înseamnă, de fapt, ca şi sume, această modificare prin amendament.

Şi, evident, trebuie să spunem că, dacă această ordonanţă a fost concepută premeditat, şi intenţia se pedepseşte în Codul penal.

Trebuie să fim serioşi şi, după părerea mea, această modalitate de lucru în comisii, pe fugă, pe repede înainte, nu face decât să aducă neclaritate, prejudicii şi vom vedea mai târziu care vor fi rezultatele.

Noi, cei din Forţa Dreptei, evident că nu putem fi de acord cu acest mod de lucru, motiv pentru care cred că ne vom abţine de la vot.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Să mai spulberăm din abureli.

O abureală este aceea că noi, Coaliţia, suprataxăm cetăţenii.

Este evident faptul că suprataxarea vine ca urmare a unei norme europene, nu altfel, şi vizează companiile care activează în acest domeniu.

Spulberând această abureală, care a fost spusă de aici, de la acest microfon, remarc însă un adevăr grăit de unul dintre antevorbitorii mei, din opoziţie, şi anume că prin această taxă am da banii către cetăţenii români, care, citez, ar fi: "apropiaţii noştri".

Păi, da, aşa este! Cetăţenii români sunt apropiaţii noştri, ai partidelor din Coaliţie, nu ai dumneavoastră, cei care aţi vorbit mai înainte, din opoziţie.

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

La respinse, doamna Prună, da?

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Este un amendament care a fost respins în comisiile reunite, la art. 9 - "Ministerul Finanţelor va publica pe pagina proprie de Internet, într-o secţiune separată, sumele colectate în baza prezentei ordonanţe de urgenţă. Actualizarea privind sumele colectate se va face lunar".

Înainte să daţi votul, stimaţi colegi, eu totuşi sper că înţelegeţi că transparenţa ar trebui să fie ceea ce guvernează activitatea partidelor politice din România şi, evident, şi a Guvernului.

E păcat că nu vreţi să adoptaţi acest amendament.

Şi cred eu că cu atâţia bani pe care i-a încasat statul român, şi din creşterea preţurilor, pentru că TVA-ul acela care e încasat a crescut, accizele, încasările din accize au crescut, iată, acum mai suprataxaţi Compania "Romgaz", pentru că despre asta ştim sigur.

Şi apropo de ce s-a spus mai devreme aici, da, mi-ar plăcea ca şi Compania românească "Romgaz" să devină o multinaţională, dar n-o lăsaţi voi să devină multinaţională, pentru că o ţineţi sub cheia politicului, faceţi numiri politice acolo. (Vociferări.)

Şi acum, după ce că a făcut nişte profituri excepţionale, le mai şi luaţi la buget aproape 1.000.000.000 de lei, sigur, bani care trebuiau să se ducă în investiţii, investiţii în extracţia de gaze care ar ajunge tot la români, atenţie, pentru că ceea ce aţi făcut, tot prin legi date de-a lungul timpului, aici, în Parlament, e că aţi redus producţia de gaze în România şi ne-aţi făcut dependenţi de surse externe, în speţă, gaze ruseşti, acum câţiva ani.

Este o ruşine ceea ce faceţi!

Nu înţelegeţi absolut nimic - cum ar trebui statul să taxeze economia - şi continuaţi să duceţi la sapă de lemn oamenii care muncesc în această ţară.

Vă rog să votăm acest amendament. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 2, doamnă Prună, da?

Marginal 2, amendament respins.

Vot, vă rog,

75 de voturi pentru, 3 contra, 144 de abţineri, un coleg nu votează.

Amendamentul a rămas respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice; PL-x 502/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Marius Viorel Poşa (subsecretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării):

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind serviciile de tip cloud guvernamental urmează să asigure interoperabilitatea bazelor de date ale instituţiilor statului şi prin care orice cetăţean va putea vedea ce instituţie, când şi în ce scop i-a accesat datele.

Ordonanţa reglementează regimul juridic al proprietăţii intelectuale, jurnalizarea şi auditul cloud-ului privat guvernamental. În acest sens, se prevede ca, cel puţin anual, sau de două ori, sau de câte ori este nevoie, să se dispună activităţi de audit de conformitate pe linia protecţiei, calităţii, securităţii şi trasabilităţii platformei, după caz, pentru anumite componente ale acesteia, finanţate prin bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Vă rugăm să ne acordaţi un vot pozitiv pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc,

Comisia pentru administraţie, Comisia pentru tehnologia informaţiei sau Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului.

Vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Ioan-Sabin Sărmaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 19 septembrie 2022.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil proiectul de act normativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea regimului juridic privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea unei infrastructuri de tip cloud, denumită "Platformă de Cloud Guvernamental", destinată utilizării de către autorităţile şi instituţiile publice. Proiectul vizează regimul juridic general privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea, la nivel naţional, a unei infrastructuri de tip cloud hibrid.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2022 privind înfiinţarea, administrarea şi dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autorităţile şi instituţiile publice, cu amendamente admise şi amendamente respinse, redate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Timp de dezbatere propus - două minute.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot pentru timp de dezbatere - două minute.

161 de voturi pentru, 42 contra, 10 abţineri. Adoptat.

Din partea grupurilor... imediat... nu-mi apare cine e înscris la cuvânt.

Miruţă Radu-Dinel, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De când USR a făcut agenda acestui Guvern, cu PNRR-ul, văd că începeţi să utilizaţi la Ministerul Digitalizării acest termen de digitalizare, dar îl utilizaţi foarte timid, pentru că România n-are nevoie doar de un act normativ, România are nevoie ca acest termen de digitalizare să aibă în spate o consistenţă care să facă bazele de date interacţionabile.

Acest lucru nu se întâmplă prin acest proiect de lege, pentru că în acest proiect de lege nu există obligaţia instituţiilor statului de a migra înspre cloud-ul guvernamental. Sau, mai bine zis, nu există nicio măsură dacă instituţiile statului nu vor vrea să migreze spre cloud-ul guvernamental.

Iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, şi nu aveţi curajul să aplicaţi sancţiuni celor care nu vor vrea să-şi migreze infrastructura în partea de cloud, nu vom simţi niciun beneficiu al digitalizării.

Aşadar, e bine că aţi început, e bine că USR a pus acolo 500.000.000 de euro pentru un proiect istoric pentru România, dar începeţi să aveţi mai mult curaj! (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bravo, domnule profesor!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Popescu Pavel, vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a veni la pupitru, stimate antevorbitor, vă recomand să consultaţi art. 8 din lege, unde scrie clar că instituţiile au obligaţia de a interconecta sistemele.

Înainte să veniţi, să citiţi legea!

Din acest punct de vedere, Partidul Naţional Liberal, nu doar că a fost promotorul acestui proiect de lege, colegii mei de la comisie, Sabin Sărmaş, ministrul digitalizării, Burduja, şi alţi colegi au pus umărul în acest proiect în ultimii ani de zile.

Trebuie să spunem şi lucrurilor pe nume. Există această bucurie a proiectelor care vin în România, implementate după ani de zile.

Cloud-ul nu este astăzi cea mai mare descoperire a omenirii. Astăzi avem tehnologii care vor schimba lumea în mod dramatic.

Şi ceea ce îmi doresc eu astăzi, ceea ce ne dorim noi astăzi, este să facem acest cloud cât mai rapid, să le dăm românilor baza minimă de digitalizare, cât şi competenţele minime de digitalizare pentru o lume care nu va mai arăta, poate chiar de anul acesta, aşa cum a arătat până astăzi.

PNL susţine această iniţiativă legislativă pentru că este parte majoră a trecerii ei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Chelaru Mircia, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi amintesc dezbaterile sensibile, delicate, unele de o intimitate adâncă, asupra acestei legi, în cadrul Comisiei pentru apărare, şi cuvântul meu vrea să vă reţină atenţia asupra importanţei de excepţie a acestei legi, pentru că, în opinia noastră, este saltul pe care, practic, îl face România în întregul său, societatea românească, către lumea care vine.

Este o lege care prefigurează societatea viitorului.

Cu sau fără voia noastră, vom fi acolo.

Problema e dacă vom fi pregătiţi sau nu.

Şi apariţia în spaţiul public a unor temeri majore că, de fiecare dată, spaţiul virtual, elemente de platformă, cloud etc. sunt vulnerabilităţi asupra persoanei mi se par a fi paseiste, profund anacronice, pentru că, aşa cum am discutat atunci cu reprezentanţii, şi ai STS-ului, şi ai Autorităţii pentru Digitalizarea României, există precedente în toată lumea şi nu inventăm noi mersul pe jos şi gaura la macaroană.

Partea practică, aplicativă, este una care se desfăşoară cu viitorul în faţa noastră.

Din acest punct de vedere, această lege este precursoarea societăţii digitalizate de mâine şi România trebuie să fie, măcar din acest punct de vedere, inteligentă şi în avangardă.

Grupul nostru va vota pentru această lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Teniţă.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Bună ziua!

Pe... foarte-foarte pe scurt, am lucrat în zona aceasta de digitalizare şi de cloud cam vreo 15 ani, când nici... să zicem, soluţiile actuale nu erau implementate nici în alte ţări.

Ce se întâmplă în legea asta, care este absolut minunată sau ar trebui să fie minunată, este că e aşa de prost scrisă încât nu va permite marilor companii româneşti care au soluţii de cloud pentru alte guverne să implementeze. De ce? Această lege va fi un "e-România 2.0". Iarăşi vom vedea companii de tipul UTI, Siveco, companiile lui Ghiţă, care vor face cea mai proastă digitalizare.

De ce e chestiunea asta?

Am să vă spun.

Sunt două... două articole care trebuie modificate pentru a permite şi licenţierea, nu numai software tip proprietate, software care va fi scump şi prost, cum vedem la Casa Naţională de Asigurări, de exemplu.

Deci aici vom fi cu această digitalizare făcută prin această lege, vă spun foarte sincer.

A doua problemă este legată de drepturile la propriul acces la date al cetăţenilor. Am reuşit să obţin o modificare a legii care să permită, cum spun şi domnii, clamează, de fapt, dar este fals, accesul continuu şi gratuit printr-o aplicaţie, s-a băgat în lege, după aceea ne-am trezit că a mai venit un raport suplimentar care a scos fix amendamentul acela din lege.

Eu am să supun cele două amendamente încă o dată la vot.

Vă rog să înţelegeţi că această lege este necesară, dar e scrisă prost şi va distruge ideea de digitalizare în România pentru încă 4-5 ani.

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 3 martie ca "Ziua solidarităţii româno-polone"; PL-x 161/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ionel Floroiu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru instituirea zilei de 3 martie ca "Ziua solidarităţii româno-polone"

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 3 martie ca "Ziua solidarităţii româno-polone".

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege mai sus menţionat în şedinţa din 21 martie 2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea zilei de 3 martie ca "Ziua solidarităţii româno-polone" în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

În calitate de preşedinte al Grupului de prietenie româno-polon din Parlamentul României, aş vrea să solicit tuturor colegilor să voteze acest proiect de lege, având în vedere istoria noastră comună, având în vedere parteneriatul strategic care ar trebui să funcţioneze între cele două state prietene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Longher, vă rog.

Domnul Ghervazen Longher:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege foarte bun şi aşteptat.

Iată că după 100 de ani de diplomaţie româno-polonă vine acest proiect de lege să confirme încă o dată colaborarea foarte bună între aceste două state.

Ştim foarte bine că România a ajutat foarte mult Polonia în cel de-al Doilea Război Mondial, şi-a deschis graniţele pentru diplomaţi, pentru armată, care au trecut prin România, şi, nu în ultimul rând, şi pentru tezaurul Poloniei, care a trecut prin România, situaţie în care ştim foarte bine că România a riscat extraordinar de mult.

Eu mă bucur foarte mult că orice polonez, mic sau mare, în Polonia, ştie că România a ajutat extraordinar de mult acest aspect, ca tezaurul Poloniei să treacă prin România.

Şi iată că venim şi noi acum şi confirmăm încă o dată că aceste două state sigur că au o istorie comună.

Şi vedem astăzi agresiunea Rusiei faţă de Ucraina şi, iarăşi, această solidaritate România-Polonia, care ajută foarte mult populaţia ucraineană şi vedem cât de importantă este această colaborare între aceste două state.

Grupul nostru va vota acest proiect de lege.

Şi mulţumim încă o dată iniţiatorilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Finalizăm dezbaterile aici.

5 minute - pauză.

Ne întoarcem cu votul final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci.

Începem cu un vot de control.

Vot, vă rog.

214 prezenţi.

I. Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie; PL-x 128/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

178 de voturi pentru, 71 de abţineri, 3 colegi nu votează.

Adoptat.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, am votat pentru abţinere, deoarece această lege este făcută prost, transpune un regulament al Comisiei Europene. Transpunerea însă este făcută mot à mot, neadaptată la condiţiile noastre.

În primul rând, îi impozitează doar pe cei care extrag hidrocarburi, gaz, ţiţei şi aşa mai departe, lăsându-i netaxaţi pe cei care fac profituri strict din vânzare.

Pe de altă parte, impune un prag de 75% pentru cei care au cifra de afaceri din acele coduri CAEN care ţin de extracţia hidrocarburilor, prag care este absolut subiectiv şi trebuia adaptat la condiţiile noastre, adică trebuia scăzut.

În acelaşi timp, este o dovadă evidentă că noi nu putem vorbi de o piaţă liberă energetică. În momentul în care noi venim şi îi taxăm în mod sistematic pe cei care produc energie dintr-un anumit tip de combustibil, în mod subiectiv, nu mai este vorba de piaţă liberă. În momentul în care preţul zilei următoare se face luând în considerare cel mai mare preţ oferit de un producător de energie pentru a acoperi cererea, nu mai putem vorbi de piaţă liberă.

Faptul că venim cu tot felul de artificii, de taxe, de impozite, de redistribuiri arată că nu este vorba de o piaţă liberă şi creşte în mod artificial costurile.

Trebuie să depolitizăm domeniul energiei, să scoatem acele taxe care îi taxează în mod sistematic pe o parte a producătorilor de energie şi astfel creşte în mod artificial preţul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2022 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale; PL-x 278/2022; procedură de urgenţă.

Vot, vă rog.

203 voturi pentru, 43 contra, 12 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2022 privind licenţa industrială unică; PL-x 715/2022; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, o abţinere, un coleg nu votează.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2022 privind autorizarea şi funcţionarea în România a reprezentanţelor societăţilor şi organizaţiilor economice străine; PL-x 589/2022; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru antreprenoriat propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 5 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022 şi a Contractului de finanţare - Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 II - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 15 decembrie 2022 şi la Luxemburg la 19 decembrie 2022; PL-x 34/2023; lege ordinară.

Vot, vă rog.

213 voturi pentru, 30 contra, 11 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnule Andruşceac, vă rog, explicarea votului.

Domnul Antonio Andruşceac:

Deşi sub buna intenţie se ascund incompetenţa şi neputinţa de a ajuta în mod real sistemul medical, iată că votaţi un proiect care înseamnă un nou împrumut, de peste 200 de milioane de euro, în condiţiile în care chiar în acest proiect pe care ni l-aţi propus şi pe care l-aţi votat scrie clar că actuala guvernare nu a fost capabilă să finanţeze spitalele - reconstrucţie şi dotări din planurile care au fost votate.

Nu aţi fost capabili să luaţi bani din PNRR, nu aţi fost capabili să accesaţi POS şi POR, şi spuneţi asta în proiect, cu subiect şi predicat, că nu aţi fost în stare să luaţi banii alocaţi pe POR, că nu aţi fost în stare să luaţi de pe POS bani. Şi atunci veniţi şi vă împrumutaţi din nou la Banca de Investiţii, în condiţiile în care semnătura pe care aţi dat-o la Luxemburg este tocmai ca, în cazul unui litigiu, să nu prevaleze legislaţia din România, cu toate că achiziţiile le faceţi pe baza legislaţiei din România.

Hotărâţi-vă în ce ţară trăim, una supusă celor din Luxemburg şi legislaţiei lor, sau legilor din România?! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea Programului de gestionare a câinilor fără stăpân; PL-x 116/2023.

Vot, vă rog.

215 voturi pentru, 4 contra, 39 de abţineri, 3 colegi nu votează.

Adoptat.

Domnul Tănase Antonel, vă rog.

Domnul Antonel Tănase:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am văzut că acest proiect de lege nu este susţinut de Guvern, pentru că Guvernul susţine sterilizarea câinilor fără stăpân, şi nu eutanasierea lor.

În concluzie, noi ce să înţelegem? Că Nicu şi Marcel sunt doi ipocriţi, cu întreaga majoritate care îi susţin. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa (România) - Leuşeni (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 9 februarie 2023, la Albiţa; PL-x 160/2023.

Vot, vă rog.