Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 aprilie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Dragi români,

În calitate de reprezentant al judeţului Botoşani în Parlamentul României, vă rog să îmi permiteţi să vă transmit gândurile mele, acum, în Săptămâna Patimilor.

Paştele este o importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice prin sacrificiul lui Iisus Hristos. O sărbătoare a sufletului, a bucuriei depline şi a luminii divine.

Emoţia sărbătorilor pascale este specială pentru fiecare dintre noi şi este un prilej de a fi mai buni, mai toleranţi şi de a ne îndrepta gândurile spre cei care au nevoie de sprijinul nostru.

Este mai important ca oricând să învăţăm să preţuim ceea ce avem, să ne gândim la responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a-i proteja pe cei vulnerabili.

În aceste momente de cumpănă pentru regiunea noastră, cu un război la graniţă şi cu provocări multiple la nivel social şi economic, avem nevoie de susţinerea familiei europene din care facem parte. Avem nevoie de înţelegere şi solidaritate din partea instituţiilor europene, cu privire la problemele de ordin economic generate de acest conflict, care au afectat companiile româneşti, cu precădere fermierii şi producătorii români, care au suferit pierderi importante.

În acelaşi timp, trebuie să dăm dovadă de solidaritate socială şi de coeziune naţională, să ne păstrăm vii valorile, obiceiurile şi tradiţiile noastre, să fim buni creştini.

Fac apel la sufletul românesc, pentru conservarea valorilor etice fundamentale inspirate din religia ortodoxă.

Să ne păstrăm felul nostru de a fi, credinţa noastră, în care am crescut şi ne creştem copiii, şi poate bunul Dumnezeu va avea grijă de acest colţ de rai, de noi şi de urmaşii noştri, de poporul român.

Noi, românii, sărbătorim miracolul Învierii Domnului prin tradiţii şi obiceiuri dintre cele mai frumoase, iar Slujba Învierii ne reuneşte alături de familie şi de cei dragi, pentru că familia este, mai întâi de toate, un dar al lui Dumnezeu pentru umanitate.

De aceea, trebuie să facem tot ce ţine de noi să apărăm familia tradiţională, care trebuie să facă faţă astăzi multor provocări, multor crize sociale şi economice.

Să fim buni creştini şi să ne aplecăm mai mult în faţa lui Dumnezeu, cu mulţumire pentru tot ce avem şi cu rugăciune să ne aibă în pază.

În aceste zile pline de credinţă să avem parte de pace şi linişte sufletească.

Sfintele sărbători să vă umple sufletul cu încredere, lumină şi speranţă!

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Virgil Alin Chirilă, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Doamnelor şi domnilor colegi deputaţi,

În ultimele zile, opinia publică din România a fost de-a dreptul şocată de două incidente care s-au produs în sistemul nostru educaţional. Un elev a înjunghiat un cadru didactic, iar în altă unitate de învăţământ, un grup de elevi de 13 ani a batjocorit o doamnă profesoară, cu gesturi şi expresii obscene. Ambele evenimente s-au produs în sala de clasă, în prezenţa celorlalţi colegi.

Aici avem de-a face cu mai multe cauze care ne-au condus la aceste evenimente cutremurătoare.

În primul rând, este conduita inacceptabilă a elevilor în cauză, care se pare că a fost tolerată în propriile lor familii. Cu certitudine, părinţii acestor elevi au partea lor de răspundere. Iar eu aş spune că au cea mai mare parte.

În al doilea rând, lipsa aproape totală a sancţiunilor în cazul elevilor pentru astfel de fapte este cu certitudine o altă cauză importantă care se află la originea acestor două incidente.

Vă rog să ţineţi cont că în momentul de faţă, în baza unui ordin de ministru, emis în mandatul domnului Cîmpeanu, elevul care şi-a înjunghiat profesoara nu poate fi nici măcar exmatriculat. Dacă este pus în libertate până la finalizarea procesului, fie şi sub control judiciar, acest elev va reveni în aceeaşi unitate de învăţământ, în aceeaşi clasă, între colegii săi şi, foarte probabil, va putea participa chiar la orele susţinute de doamna profesoară pe care a înjunghiat-o. Un astfel de scenariu, cu un grad mare de probabilitate, ar fi de-a dreptul grotesc şi absurd.

Este limpede că lucrurile nu sunt în regulă. Mă refer strict la cadrul legal care reglementează activităţile din sistemul nostru de educaţie. Drepturile şi libertăţile acordate elevilor sunt absolut în regulă. Nu le contest. Dar lipseşte cea de-a doua parte, respectiv răspunderea elevilor şi, implicit, a părinţilor lor.

Aici mai este un aspect important. Elevii protagonişti din cele două evenimente nu prezintă doar un risc la adresa cadrelor didactice. Ei prezintă un risc şi la adresa colegilor lor. În plus, prin conduita lor, aceşti elevi perturbă grav actul educaţional şi astfel îi privează pe colegii lor de clasă de un serviciu public şi, în ultimă instanţă, de un drept garantat prin Constituţia României. În momentul în care unii elevi afectează prin conduita lor actul educaţional destinat tuturor elevilor, atunci trebuie să existe mijloace de a preveni şi de a sancţiona o astfel de conduită nocivă.

Susţin fără rezerve ca elevii să primească cât de multă libertate este posibil, însă fără să-i afecteze pe colegii lor şi pe profesorii lor. Dar când se depăşeşte această limită, trebuie să apară sancţiuni care să descurajeze un astfel de comportament.

În concluzie, Legile educaţiei au intrat în dezbatere parlamentară. Stă în puterea noastră şi, aş spune, în obligaţia noastră, să introducem reglementările necesare care să consolideze autoritatea cadrelor didactice şi care să protejeze interesul educaţional colectiv al elevilor în faţa unor comportamente deviante şi abuzive ale unora dintre ei.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Viorica Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În tradiţia poporului român, dascălul, preotul şi medicul erau cele mai respectate persoane ale comunităţii. În România educată, profesorilor le sunt puse vieţile în pericol, sunt batjocoriţi şi ameninţaţi, chiar în sălile de clasă şi chiar de către cei pe care încearcă să îi formeze.

Din păcate, cele două cazuri, din Bucureşti şi Prahova, din ultima perioadă, au scos în prim-plan probleme care se perpetuează de ani buni - violenţa în şcoli şi lipsa de autoritate a cadrelor didactice.

Nu mai putem vorbi despre incidente izolate, ci despre un adevărat fenomen ce ţine de siguranţa publică. Indiferent de partid sau de domeniul nostru de specialitate, consider că este momentul ca noi toţi cei care suntem aici, trimişi de români pentru a-i reprezenta, să luăm măsuri.

Şcoala trebuie să redevină un loc sigur, un loc în care toţi cei implicaţi, atât profesorii, cât şi elevii, să lucreze într-o atmosferă de respect reciproc şi să le fie garantată demnitatea. Putem atinge acest deziderat dacă ne implicăm cu toţii, prin instrumentele legislative pe care le avem la dispoziţie.

Propun ca fiecare dintre noi să analizeze Legile educaţiei, care sunt în Parlament, şi să venim cu amendamentele necesare pentru a restabili siguranţa şi respectul în şcoli. Drepturile şi obligaţiile părţilor implicate să fie clare, iar cei care le încalcă să fie aspru sancţionaţi.

România va avea un viitor de calitate doar dacă astăzi asigurăm o educaţie de calitate.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, Christine Thellmann, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "«România educată» redă prestigiul meseriei de cadru didactic".

Stimaţi colegi,

Guvernul a trimis în Parlament pachetul de legi ale educaţiei care vine cu reforme pentru a rezolva dintre problemele din şcoala românească.

Ultimele dezbateri din spaţiul public ne ilustrează situaţia delicată în care se află profesorii din foarte multe şcoli - lipsa de autoritate, lipsa de instrumente necesare pentru a stopa violenţa din şcoli şi posibilitatea de a interveni în anumite situaţii.

Salut faptul că dezbaterile au început în Parlament alături de reprezentanţi ai părinţilor, elevilor, studenţilor, sindicatelor şi ai societăţii civile şi academice. Până la data de 30 iunie, acest pachet de legi va trebui adoptat, deoarece reprezintă un jalon important din PNNR.

Ministerul Educaţiei are alocat, în prezent, unul dintre cele mai mari bugete din PNRR. Vorbim despre 3,6 miliarde de euro, care vor rezolva din problemele cu care sistemul de învăţământ din România se confruntă. Avem peste 400 de milioane de euro deja contractate şi peste 1,6 miliarde de euro care sunt la un pas de a fi contractate, prin cele 4 apeluri deschise sau în faza de evaluare.

În declaraţia mea politică de astăzi vreau să evidenţiez faptul că viitoarele cadre didactice şi toţi profesorii vor găsi un sprijin în aceste legi, pentru dezvoltarea carierei.

Cei cu vocaţie pedagogică vor putea alege, de pe băncile şcolii, între specializările: educaţie timpurie, pedagogia învăţământului primar, pedagogie generală şi mediere şcolară, oferite de liceele pedagogice.

Absolvenţii liceelor pedagogice, specializarea "Pedagogia învăţământului primar", vor avea dreptul să predea ca învăţători şi, conform noului cadru normativ propus, cu statut de debutanţi.

Pentru a obţine dreptul la liberă practică, absolvenţii de licee pedagogice trebuie să-şi completeze studiile cu un program universitar de licenţă cu specializarea "Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar" şi să promoveze examenul de licenţiere.

În plus, cadrele didactice titulare în unităţi de învăţământ din zone defavorizate beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe ţară, cu condiţia ocupării postului pentru o perioadă minimă de 5 ani şcolari.

Am speranţa că prin aceste legi şcoala românească va fi mai performantă, profesorilor li se va recunoaşte adevărata valoare în societate, iar elevii vor beneficia de un act educaţional de calitate.

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat de Sibiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Făgărăşian, vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Alexandru, tânărul cetăţean român căruia i s-a refuzat cazarea la o unitate hotelieră din Olanda, nu este primul român discriminat, însă îmi doresc să fie ultimul. Cunoaştem acest incident pentru că discriminarea la care a fost supus Alexandru a ajuns în atenţia mass-mediei din România şi din străinătate, însă, prin situaţia prin care a trecut el, au trecut mulţi alţi români - adulţi şi copii. Este relevant, în sine, mesajul ferm pe care îl afişează respectiva unitate - "Nu primim cetăţeni români", sub falsul argument că toţi românii sunt nişte infractori de drept comun.

Stimaţi colegi,

Nu este pentru prima dată când o să mi se spună că unii români care merg în străinătate fac fapte care aduc un grav prejudiciu de imagine tuturor românilor şi României. De fiecare dată am arătat, cu cifre ale autorităţilor din statele Uniunii Europene, că nu românii sunt sursa problemelor infracţionale din statele respective şi că milioanele de români care muncesc astăzi în străinătate sunt sursa creşterii economice europene şi principalul pilon de competitivitate - pentru că românii muncesc mult, bine şi pe salarii mai mici decât ale cetăţenilor din alte state. Mai mult decât atât, este profund nedrept ca pentru unul sau doi cetăţeni români care poate au săvârşit fapte greşite, să fie judecaţi şi stigmatizaţi peste 4,5 milioane de români care muncesc onest.

Stimaţi colegi,

Apreciez faptul că Ministerul Afacerilor Externe s-a autosesizat în acest caz şi vreau să cred că acţiunile diplomaţiei româneşti întreprinse în cazul lui Alexandru nu vor fi singulare, pentru că zilnic, în toate colţurile Uniunii Europene există un cetăţean român care este umilit, batjocorit, jignit sau căruia i se refuză drepturi fundamentale.

Am convingerea că proprietarul acelei unităţi hoteliere nu ar fi îndrăznit să refuze cazarea unor cetăţeni din state precum Germania, Franţa, Italia sau Marea Britanie, ştiind că un astfel de gest ar fi determinat o reacţie fermă a autorităţilor din statele respective!

De aceea, şi noi, românii, avem nevoie de instituţii mult mai puternice şi mai ferme care să apere drepturile românilor în tot spaţiul Uniunii Europene.

Mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Haos în bugetul României. Lipsesc 20 de miliarde de lei din buget. Adică echivalentul a 250 de kilometri de autostradă, de care România are mare nevoie.

Ca să acopere această gaură, PSD şi PNL împrumută România cu 61 de milioane de lei pe oră.

Cum s-a născut gaura aceasta de 20 de miliarde?

Între 2021 şi 2023, PSD şi PNL au angajat mii de oameni de partid la stat, au numit bibliotecar la conducerea şantierelor navale, fotomodele la conducerea ANRE, au creat sinecuri la ICR şi în Guvern, au înfiinţat noi şi noi agenţii, au stabilit un record de secretari de stat, au pompat bani mulţi în sporuri.

În paralel, PSD şi PNL au pus biruri pe românii care muncesc, au introdus suprataxarea contractelor part-time şi au pus noi taxe pe românii care muncesc.

Ieri, FMI a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru România, de la 3,1% la 2,4%. Românii resimt efectele inflaţiei, îndură cele mai mari scumpiri din ultimii 20 de ani - curentul, gazele şi încălzirea s-au scumpit cu 32%; pâinea - cu 27%; laptele - cu 28%; zahărul - cu peste 60%; ratele la bănci au crescut de câteva ori. România nu a mai trecut printr-o astfel de inflaţie din 2004.

Guvernului PSD-PNL îi convin scumpirile, căci cresc încasările la buget. Mai mulţi bani din taxe înseamnă pentru ei liber la dezmăţ pentru pensii speciale şi privilegii pentru ei. Ciolacu şi Ciucă, alături de cei din jurul lor, trăiesc într-o realitate paralelă. După un an şi jumătate, Guvernul PSD şi PNL începe să resimtă efectele unei guvernări inconştiente. O guvernare a risipei şi dezmăţului.

Noi - cu scumpirile şi taxele, ei - cu pensiile speciale şi sinecurile.

Aşa nu mai merge!

De aceea, USR a iniţiat o campanie de strângere de semnături pentru desfiinţarea pensiilor speciale. Şi, până acum, 53.000 de români au semnat pentru această campanie pe "Stop pensii speciale".

USR este din nou în stradă, peste tot în ţară, din uşă în uşă, pentru a discuta cu oamenii şi a strânge semnături pentru tăierea pensiilor speciale. De ce? Ca să nu mai ratăm fonduri din PNRR, să nu mai fim o ţară europeană împărţită inechitabil în două, a specialilor şi a muncitorilor suprataxaţi.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat, USR.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Miftode, da?

Vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Economiştii, finanţiştii, profeţii bugetelor ne ameninţă că vine criza. Se fac comparaţii cu 2008 şi cu alte momente în care graficele bunăstării au căzut în prăpastia lăcomiei. Fiecare român priveşte cu teamă spre viitor, dezorientat între a agonisi pentru zile negre şi a investi repede, înainte ca inflaţia să îl lase fără putere.

E contextul în care trag şi eu un semnal de alarmă, de o altă natură. Mai mult decât o criză economică, pe noi ne paşte o criză a resursei umane. Se simte deja acut în unele domenii - în construcţii şi în HoReCa importăm forţă de muncă necalificată. Se estimează că, spre finalul anului 2023, numărul muncitorilor străini se va ridica la câteva sute de mii. România suferă în primul rând de o criză acută de români.

Am asistat ieri la o dezbatere, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, care confirmă această realitate amară. Consecutiv, 5 reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai organizaţiilor non-guvernamentale au vorbit pe o singură voce. Sunt dispuşi să investească în calificarea rapidă a tinerilor, în şcoala cu practică şi teorie combinate în mod egal.

Au venit cu solicitarea să nu tergiversăm 10 ani transformarea învăţământului profesional în învăţământ dual. Avem nevoie de un acord politic rapid, transpartinic, de combatere a stigmatizării învăţământului profesional.

La Şcoala Germană Kronstadt din Braşov, procentul de angajare după absolvire este de 95%. 19 din 20 de elevi ai acestei şcoli sunt absorbiţi de industria locală.

Dacă vom avea tineri calificaţi, cunoscători ai unei meserii, criza economică profeţită va putea fi înfruntată de pe cu totul alte poziţii. Pentru că de muncă va fi.

Avem PNRR, acest adevărat "Plan Marshall" al Uniunii Europene. Pe lângă reformele esenţiale la care ne angajează, avem parte de o infuzie de 29 de miliarde de euro pentru proiecte energetice, logistice, agricole, de dezvoltare a infrastructurii şi altele. De asemenea, avem înainte atât oportunităţile pe care le implică reconstrucţia Ucrainei, cât şi cele ce ţin de migraţia centrelor de producţie ale companiilor mari, "friend-shoring-ul", spre sfera ţărilor democratice din Europa.

Fără oameni bine pregătiţi, vom pierde ocazia de a crea locuri de muncă bine plătite pentru cetăţenii noştri şi bunăstare pentru ţară. Trebuie să acţionăm acum, când Legile învăţământului sunt în Parlament, pentru a ne asigura că educaţia are o valoare practică şi oferă tinerilor şi României un viitor. Nu există nicio altă scurtătură posibilă, nici de stânga, nici de dreapta, nici cu mască ideologică, nici fără.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Todosiu.

Haideţi!

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică are tema: "Din «grânarul Europei», România a devenit o ţară care îşi falimentează propria agricultură".

Fermierii români din întreaga ţară au ieşit în stradă, disperaţi că vor ajunge la sapă de lemn. Tractoarele şi utilajele agricole au părăsit câmpurile şi au ajuns pe străzile marilor oraşe. Este dovada că agricultura României este într-o situaţie de criză, iar oamenii au ajuns să protesteze din disperare, pentru că statul este incapabil să îi ajute.

Problemele generate de războiul din Ucraina sunt doar picătura care a umplut paharul pentru fermieri.

Agricultura românească a devenit un sector neprofitabil din cauza politicilor publice păguboase promovate în ultimii peste 30 de ani. Rând pe rând, partidele politice care au gestionat portofoliul Agriculturii şi-au bătut joc de fermieri, tratând problemele acestora cu indiferenţă, incompetenţă şi dezinteres.

De foarte multe ori, România a negociat în genunchi cu Comisia Europeană subvenţiile pentru agricultorii sau crescătorii de animale. Este şi cazul recent - România a primit doar 10,5 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru despăgubirea fermierilor. Mult mai puţin faţă de cât a primit Polonia sau chiar Bulgaria.

Atât a putut domnul Daea de la PSD, care şi-a făcut temele precum un elev mediocru. Ministrul român al agriculturii nu a fost în stare să negocieze cu Comisia Europeană mai mulţi bani pentru fermierii români. S-a dus la Bruxelles cu un dosar incomplet şi cu date eronate, crezând că astfel îi păcăleşte pe oficialii europeni. Petre Daea trebuia să plece din minister în secunda 2, dar PSD şi PNL îl ţin în funcţie pentru că răspunde la comenzile unor baroni cu afaceri în agricultură.

Domnilor din PSD şi PNL, e timpul să deschideţi ochii şi să opriţi declinul agriculturii româneşti. Am ajuns ca dintr-o ţară agricolă să fim doar o piaţă de desfacere.

În pieţele marilor oraşe, roşia românească a fost înlocuită de mult cu roşia din Turcia. Carnea românească e tot mai rară în magazine şi am ajuns să importăm 80% din necesarul de carne de porc. De la "grânarul Europei", România a ajuns unul dintre cei mai mari importatori de produse agricole din Europa. Importăm anual alimente de miliarde de euro. De ce nu susţineţi producătorul român? De ce România îşi falimentează propria agricultură?

Ne mai despart doar câteva zile până la sărbătorile pascale, iar românii vor avea cel mai scump Paşte din ultimii ani. Chiar şi tradiţionala carne de miel, aflată în aceste zile în magazine, a ajuns să fie din import, în timp ce oierii români sunt în pragul falimentului, fără subvenţii serioase şi fără scheme guvernamentale de sprijin.

Actuala Coaliţie PNL-PSD trebuie să îşi asume dezastrul din agricultură, iar ministrul Petre Daea trebuie demis de urgenţă pentru că a făcut mult prea mult rău fermierilor români.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu, vă rog.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pentru a câta oară readuc în discuţie tema sănătăţii publice? Şi sunt nevoit să fac asta pentru că, în prezent, avem cel mai slab şi dezinteresat Minister al Sănătăţii pe care l-am avut vreodată!

După ce statul şi-a bătut joc de sănătatea oamenilor în pandemie, după ce au ars atâtea spitale, a venit vremea şi domnului Rafila, care nu face absolut nimic constructiv pentru sănătatea românilor.

Ba, mai mult decât atât, domnul Rafila are în prezent următoarele "performanţe":

- a blocat Planul naţional de combatere a cancerului;

- a angajat un general SRI ca şi consilier onorific;

- a adus spitalele din România în criză de materiale sanitare;

- nu a făcut nimic în privinţa combaterii infecţiilor nosocomiale, din cauza cărora mor zilnic foarte mulţi români; infecţii dobândite in spitale.

Vreau totuşi, pe această cale, să-i atrag atenţia domnului ministru Rafila că sănătatea cetăţenilor este mai importantă decât graţia şi aprecierea OMS-ului, căruia i-aţi făcut cadou atâtea milioane de euro din bugetul de stat.

Apucaţi-vă de treabă, domnule ministru, pentru că medicina României de azi arată ca o casă părăsită, fără uşi şi fără geamuri!

Vă mulţumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR de Sibiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dumitru Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "De ce falimentaţi fermierii români?".

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

În sfârşit fermierii români au protestat în toată ţara, cauza fiind invadarea pieţei noastre de cerealele din Ucraina. Acest protest reprezintă strigătul de disperare al fermierilor români, pe care, din păcate, Guvernul PSD-PNL-UDMR îl ignoră. La fel procedează şi preşedintele Klaus Werner Iohannis.

Din cauza dictaturii Bruxelles-ului, a incompetenţei şi a obedienţei voastre, aţi acceptat, într-un mod criminal, falimentarea fermierilor români prin încurajarea şi sprijinirea importului de cereale din Ucraina, cereale care nu respectă normele impuse de UE şi, pe cale de consecinţă, au preţuri mult mai mici în raport cu cele ale agricultorilor români, care, de altfel, sunt conforme cu normele UE. Această trădare şi falimentare a fermierilor români o faceţi în numele ajutorului umanitar acordat Ucrainei. Nimeni nu contestă situaţia grea din Ucraina, dar asta nu trebuie să ducă la falimentarea agriculturii româneşti.

Nemulţumirea fermierilor români reprezintă disperarea unor oameni care ajung în pragul falimentului. De ce? Pentru că voi, impostorii din PSD, PNL, UDMR, aflaţi la guvernare, aţi permis ca cel mai important sector economic, respectiv agricultura, să fie pus pe butuci. Aţi permis vulnerabilizarea fermierilor români în favoarea celor din Ucraina. Nu aţi dispus măsuri de protecţie a agricultorilor din România, nu aţi fost capabili de a acorda scheme de ajutor viabile pentru fermierii români, nu aţi mers la Bruxelles să le susţineţi cauza. Aţi tăcut mişeleşte, v-aţi prefăcut că subiectul nu există, în timp ce, spre deosebire de voi, alte state europene - Ungaria, Polonia, Bulgaria -, având o clasă politică responsabilă, au dispus măsuri de protecţie pentru propriii agricultori, mergând până la interzicerea importurilor de cereale din Ucraina. În acest timp, voi, Guvernul PSD-PNL-UDMR, încurajaţi şi favorizaţi agricultorii din Ucraina în raport cu cei din România. Mai grav este că susţineţi în continuare lipsa taxelor vamale pentru cerealele din Ucraina, cereale, de altfel, neconforme, care generează preţuri mai mici în raport cu cele din România. În timp ce silozurile din România sunt pline cu cereale din Ucraina - circa 9 milioane de tone -, agricultorii români nu au unde să-şi depoziteze marfa. Nici măcar subvenţia impusă de şefii voştri de la Bruxelles nu reprezintă un ajutor real.

Am rămas stupefiat auzind declaraţia ministrului Daea, care spunea că avem o situaţie grea din cauza unei decizii a Comisiei Europene. Adică, nu numai că ministrul Daea îşi recunoaşte propria incompetenţă, dar spune clar că România nu mai are pic de suveranitate, aflându-se, practic, sub dictatura Bruxelles-ului. Cu alte cuvinte, dacă Bruxelles-ul dispune, cozile de topor din România, reprezentate de PSD, PNL, UDMR şi minorităţi, execută ordinul fără nicio ezitare.

Domnilor Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor şi Petre Daea, sunteţi o ruşine pentru România. În numele fermierilor români pe care i-aţi adus în pragul falimentului, vă cer demisia!

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Adrian Giurgiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulţumesc.

"Fermierii români merită un ministru adevărat!"

Petre Daea trebuie să îşi dea demisia, nu să ţină discursuri comuniste. Fermierii au ieşit în stradă pentru că au nevoie de soluţii la problemele lor, nu de poveşti. Trebuie să avem un ministru care să atragă fonduri, să rezolve problema grânelor din Ucraina şi să îi ajute pe toţi fermierii, inclusiv pe cei mici.

Avem preţuri din ce în ce mai mari la mâncare şi fermierii nu au unde să îşi vândă producţia. I-am ajutat pe ucraineni şi îi vom ajuta în continuare, dar fermierul român nu trebuie să ducă în spate singur tot greul. Daea trebuia să negocieze cu Comisia Europeană ajutoare corecte. Nu 10 milioane de euro pentru toată agricultura românească.

Bulgaria, de exemplu, a primit o sumă de trei ori mai mare pentru o suprafaţă agricolă de trei ori mai mică.

Îi felicit, de aici, de la tribuna Parlamentului, pe fermierii care au ieşit în stradă, nu doar pentru că îşi cunosc drepturile, dar au şi avut curajul să lupte pentru ele. Continuaţi, nu vă lăsaţi!

Mai mult de atât, România s-a schimbat după fiecare protest, reformele în ţara noastră au venit doar în urma presiunii publice. Nu uitaţi de protestele de după Colectiv, când s-a schimbat Guvernul Ponta, şi protestele Rezist. Fără ele, Dragnea era încă în fruntea ţării. Aşa, o gaşcă de hoţi şi incompetenţi au ajuns la groapa de gunoi a istoriei. Tot acolo trebuie să ajungă şi Daea şi ceilalţi miniştri care fie habar nu au ce să facă, fie ştiu, dar fac prost sau părtinitor pentru ei şi camarila de partid.

Felicitări, fermieri! Ruşine, Daea, dă-ţi demisia!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Radu Tudor Ciornei?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Radiografia unui stat eşuat".

În ciuda promisiunilor calpe ale sforarului-şef al României, preşedintele Iohannis, în anul 2023, suntem extrem de departe de ceea ce înseamnă, chiar şi parţial, România educată.

Un stat eşuat nu înseamnă un stat în incapacitate de plată, ci, aşa cum e în cazul nostru, un stat care nu mai reuşeşte să ofere o educaţie solidă cetăţenilor, un sistem sanitar acceptabil şi o domnie incontestabilă a legii în faţa fărădelegii.

Subiectul zilei, fără doar şi poate, sunt imaginile oribile surprinse într-o şcoală din România, în care o profesoară este umilită cumplit de către nişte elevi de 13 ani. Dintre toate grozăviile văzute în filmare, pe mine m-a surprins cel mai tare apatia şi resemnarea profesoarei. Părea suferindă de sindromul Stockholm. Acolo era un adult, care putea lua oricând atitudine într-un mod profesoral, pro-activ, imperativ. Acolo nu era un om resemnat, cu voinţa distrusă. Acolo nu era un om prins de către nişte criminali, ţinut într-un subsol şi abuzat ani de zile. Era un om care trebuia să ofere educaţie unor copii. Unor copii care, cu siguranţă, la alte ore nu făceau aşa ceva. Mă întreb, de ce nu a reacţionat doamna profesoară? Poate a considerat totul o joacă de copii, nu ştiu.

Ce ştiu însă este că această situaţie este o alegorie perfectă pentru starea actuală din România. Cei doi elevi sunt exact precum Nicu şi Marcel, loazele unei clase, care habar nu prea au a scrie şi a citi decent, precum Nicu, sau habar nu au unde a fost şcoala, până pe la 30 de ani, ca Marcel. Cei doi batjocoresc o Românie abulică, lipsită de reacţie, trecând pe bandă rulantă legi împotriva cărora acum 6 ani românii au ieşit în stradă. Cineva spunea odată că visul oricărui puşcăriaş este să rescrie Codul penal. Ei bine, doamna Vicol, preşedintele Comisiei juridice, scrie amendamente care să ii dezincrimineze soţul. Frumos, nu?

Aici am ajuns, oameni buni! Aici am ajuns pentru că partidele politice consacrate trimit in Parlament oameni fără valoare, fără studii şi fără frică de Dumnezeu. Nu înţeleg cum adevărate brute, în cel mai propriu sens al cuvântului, condamnaţi penal, misogini, analfabeţi, în loc să dezbată idei, urlă din bănci ca nişte demonizaţi, fără să fie deranjaţi de chestori.

De ce ne mirăm de faptul că o profesoară dintr-o comună nu poate să ţină în frâu doi derbedei, când noi nu reuşim să impunem respectul şi bunul-simţ, aici, în Parlamentul României?

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea se referă la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu mai este organizaţia pe care noi am cunoscut-o în secolul XX şi la începutul secolului XXI.

Înainte erau 194 de state semnatare care contribuiau la această organizaţie. Astăzi, interesele particulare domină finanţarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi vă aduc aminte că Bill & Melinda Gates Foundation contribuie cu 782 de milioane de dolari, în timp ce statul american abia depăşeşte 200 de milioane.

Care este consecinţa acestui lucru? Interese particulare, interese private au început să domine Organizaţia Mondială a Sănătăţii, astfel că în acest moment ne confruntăm cu situaţia în care această organizaţie începe să iniţieze guvernanţa mondială.

La ce mă refer? Au început să stabilească ce medicamente se fabrică şi ce medicamente nu se fabrică. Au început să stabilească protocoale, au început să intervină între relaţia medic-pacient.

Şi vă dau un simplu exemplu. Este vorba despre Pandemic Treaty, adică un tratat care este negociat la nivelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de către 194 de birocraţi din statele respective şi care are nişte prevederi care, dacă va fi trecut anul viitor în lege, acest tratat va fi law abiding, adică va fi obligatoriu pentru toate statele, iar statele care nu se supun clauzelor acestui tratat vor fi sancţionate de către organizaţii internaţionale. Şi aici mă refer la Banca Mondială, la IMF, la WTO, adică va fi o pedeapsă pentru statele care, deşi au semnat, nu se supun.

Şi vă dau câteva exemple.

În primul rând, finanţarea. Finanţarea acestui Pandemic Treaty, deci un tratat care să prevină o nouă pandemie, va fi, 5% din bugetul alocat de fiecare stat, sănătăţii.

După aceea, declararea unei urgenţe de interes internaţional sau a unei noi pandemii va fi exclusivă a tehnocraţilor de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Ce înseamnă asta? Că statele nu vor avea un input dacă pe teritoriul lor se declară o stare de urgenţă de interes internaţional sau, Doamne fereşte, o nouă pandemie.

Tratamentul şi politicile sanitare vor fi stabilite tot de tehnocraţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Asta înseamnă o predare a suveranităţii naţionale, atât a guvernelor, cât şi a parlamentelor. Este de neadmis! Şi cel mai grav lucru, va fi instituit un corp semi-medical şi semi-militarizat care va forţa aceste hotărâri ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, când e vorba de prevenirea şi de tratamentul urgenţelor.

Din acest punct de vedere, nu putem să ignorăm faptul că guvernanţa mondială a început şi prin aceste tratate internaţionale statele renunţă la suveranitatea lor.

Vă anunţ că şi în Tratatul de la Maastricht România are dreptul să-şi conducă singură politica sanitară. Acest tratat internaţional - Pandemic Treaty - va şterge această suveranitate a statului român.

Nu suntem de acord să semneze Guvernul României, mă refer la Ministerul Sănătăţii, niciun fel de tratat care ignoră suveranitatea statului român asupra domeniului sănătăţii.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

"Oraşele de 15 minute - «sclavia modernă» oferită prin intermediul «mărului otrăvit» PNRR"

Dragi români,

În urmă cu o săptămână, pe ordinea de zi din Camera Deputaţilor s-a aflat Proiectul de Lege PL-x 47/2023, Legea mobilităţii urbane durabile, sau mai corect spus "oraşele de 15 minute", unul dintre obiectivele globaliştilor pentru implementarea "Agendei 2030".

Proiectul a trecut de Senat fără niciun fel de emoţii, fiind votat de toţi colegii de la PNL, PSD, UDMR, iar AUR s-a abţinut de la vot.

Legea nu doar că încalcă drepturile fundamentale, precum dreptul la liberă circulaţie, dar creează cadrul perfect pentru implementarea "oraşelor de 15 minute", a ţarcurilor moderne, a lagărelor digitale, aşa cum se menţionează chiar în expunerea de motive.

În spatele unor termeni precum "mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier", "comunităţi sustenabile", "oraşe sigure şi reziliente", sau "soluţii digitale şi ecologice de transport" se ascund restricţii de circulaţie, descurajarea deţinerii unui autoturism propriu, eliminarea maşinilor cu motoare clasice şi înlocuirea lor cu maşinile electrice.

Astfel se încearcă instaurarea controlului total asupra modului în care ne deplasăm în oraşe, dar şi asupra spaţiului de locuit şi al numărului de rezidenţi la hectar pentru obţinerea aglomerărilor urbane.

Toate acestea sunt obiective asumate prin PNRR, mărul otrăvit care ne este servit de Guvern ca singură şansă pentru redresarea României.

Pentru cele 29 de miliarde de euro care ar trebui să ajungă în România prin PNRR, dintre care jumătate sunt împrumuturi, ne pierdem independenţa energetică, alimentară, suveranitatea şi acum vor să ne oblige să acceptăm şi sclavia modernă mascată în utopia "oraşelor de 15 minute".

În timp ce românul de rând trăieşte foarte prost în România, aceasta este vândută pentru a îndeplini jaloanele PNRR, datoria externă a ţării noastre depăşind 150 de miliarde de euro.

Unde s-au dus aceşti bani?

Printre altele, în achiziţia de echipamente inutile şi de seruri ucigaşe, în timpul falsei pandemii, în proiecte pentru ajutorarea Ucrainei, în achiziţii de echipamente militare de mâna a treia plătite în avans "partenerului nostru strategic" SUA şi nu în ultimul rând în contribuţia anuală la bugetul Uniunii Europene, care a ajuns, în 2022, la 2,4 miliarde de euro.

Momentan, legea "oraşelor de 15 minute" a fost retrimisă la comisii, însă în curând va fi repusă pe ordinea de zi pentru vot, aici în Camera Deputaţilor, Cameră decizională.

Această lege, care la prima vedere nu pare aplicabilă, în acest moment creează contextul necesar pentru instaurarea sclaviei moderne şi a controlului total dorit de elitele psihopate care conduc lumea din umbră.

Dragi români,

Pentru a putea opri acest tăvălug de acţiuni anti-româneşti şi anti-umane este nevoie, în primul rând, să ne trezim şi să înlăturăm trădătorii de la conducerea statului român.

Doar treziţi şi uniţi putem reclădi România ca stat prosper, demn şi suveran.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, reprezentant al Partidului PPR, Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Mircia Chelaru, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Suntem în Săptămâna Patimilor şi ar fi trebuit să fi fost aici un cuvânt aducător de mulţumire Domnului Nostru pentru ceea ce a oferit umanităţii, prin jertfa Sa - bunătate, pace şi omenie.

Doar că, vezi, Doamne, în aceste vremuri destul de obscure, destul de întristate şi pline de griji mai apare, aşa, câte o provocare totalmente nefolositoare şi una dintre acestea se petrece chiar astăzi, undeva la Carei, ultima bornă a frontierei noastre de Apus, bornă pusă cu sângele a peste 380.000 de ostaşi români, bornă care consfinţeşte suveranitatea şi autoritatea statului român într-o teritorialitate recunoscută internaţional.

Doar că astăzi, preşedinta Ungariei, doamna Katalin Novák, s-a găsit să facă o vizită cât se poate de neprotocolară, fapt pentru care, ca să nu plece cu mâna goală din România, îi transmit o scrisoare, deocamdată deschisă, dar i-o trimitem şi fizic.

Stimată doamnă Katalin Novák,

"Stimată doamnă", pentru că sunteţi, totuşi, o doamnă şi vă tratez ca atare.

Vă adresez aceste rânduri în deplin respect pentru înalta demnitate pe care o deţineţi în ţara dumneavoastră.

Vă respect toate drepturile de care se bucură orice cetăţean european, inclusiv cel al liberei şi neîngrăditei circulaţii, pentru că sunteţi în Schengen.

Vă respect, de asemenea, libertatea de a vă programa timpul liber şi vizitele private, după cum doriţi, după cum vă e pofta inimii.

Dar, stimată doamnă Preşedinte Oficial al Republicii Ungare, nu pot să fiu de acord cu folosirea acestor drepturi şi libertăţi într-un mod cu totul lipsit de eleganţă şi respect faţă de cutumele de bun-simţ diplomatic care sunt acceptate de statele comunităţii europene. Constat că recidivaţi nonşalant. Mergeţi pe cărările bătătorite de înaintaşul dumneavoastră, Sólyóm László, care, tot aşa, o lua într-un pelerinaj prin Transilvania, în aceeaşi Săptămână Mare a anului 2007.

Înţeleg că profitaţi de slăbiciunile temporare - reţineţi, temporare - ale administraţiei de la Bucureşti, mai mereu temătoare şi supusă şantajelor de pe aiurea, roasă de boala cronică a zavistiei, neîntrecută în a abandona prestigiul şi demnitatea propriilor săi cetăţeni.

Mai pot să înţeleg că speculaţi impecabil miopia vinovată a unor oficiali români care nu pot deosebi sinceritatea de perfidie şi acceptă desantul revizionist de la Carei.

Dar refuz să înţeleg, şi cu atât mai puţin să fiu de acord cu atitudinea dumneavoastră de ignorare a autorităţii suverane a unui stat european prieten - subliniez, stat european prieten -, acceptând conştient rolul de agent electoral, provocator iredentist dar vânzător de speranţe deşarte.

Comunitatea maghiară din România nu poate fi confiscată, doamnă Preşedinte Oficial al Republicii Ungare, printr-o itinerantă vizită privată, fie şi în zona de frontieră, pentru a dezveli o statuie de semnificaţie simbolică. Poate doar să legitimaţi o anume falangă politică predilectă subminării statului român.

Comunitatea maghiară din România nu poate fi dislocată din modul de viaţă autohton, oricât de multe ordine şi medalii maghiare aţi atribui unor instigatori, autoproclamaţi lideri de profesie.

Fiţi binevenită în România ca soră creştină, ca cetăţean european, ca om de omenie şi ne vom bucura din toată inima noastră.

Dar nu încercaţi să legitimaţi, prin prezenţa dumneavoastră...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

... prin prezenţa dumneavoastră prezidenţială, enclavizarea conştiinţei unei comunităţi oneste şi valoroase, trăitoare pe teritoriul României prietene, şi nici pe aceia care sfidează spiritul românesc.

Cu aceste cuvinte, vă doresc o şedere scurtă, la care adaug gânduri de pace şi smerenie creştinească, atât de preţuite în aceste zile de rugăciune ale Postului Sfântului Paşte Ortodox Românesc.

Cu deferenţă protocolară, al dumneavoastră, general profesor doctor Mircia Chelaru, deputat în Parlamentul României, din Grupul Alianţa pentru Unirea Românilor.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Roman, vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din ciclul pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi, "Puterea noastră ca români", astăzi declaraţia mea politică are o întrebare: "Cât de speciale sunt pensiile speciale ale militarilor?".

De mai mult timp, presa atacă fără jenă militarii activi, rezerviştii şi pensionarii militari.

Atacurile, deşi nu sunt justificate, sunt concertate şi se referă în mod deosebit la veniturile şi pensiile acestora. Sunt foarte rare cazurile în care aceeaşi presă critică aminteşte numeroasele şi dificilele privaţiuni şi renunţări la care sunt supuşi militarii, dar şi familiile acestora, sau cauzele care au generat aceste stări.

De toate aceste situaţii sunt găsiţi vinovaţi doar militarii, fără ca din obedienţă autorii să aibă curajul de a-i indica pe adevăraţii vinovaţi - decidentul strategic şi clasa politică.

Nimeni nu se întreabă ce activităţi pot desfăşura aceşti disponibilizaţi, unde, în ce domeniu de activitate este utilă experienţa lor?

Militarii disponibilizaţi nu sunt agreaţi în colective noi de muncă, pentru că sunt adepţii respectării legii şi a rigorilor sociale, manifestă exigenţă şi corectitudine.

Locurile de muncă pe care le găsesc sunt, de cele mai multe ori, sub nivelul calificării lor, al expertizei şi poziţiei lor sociale.

Revenind la problema "pensiilor speciale" ale militarilor, cred că noi, clasa politică actuală, prin comisiile de specialitate, ar trebui să gândim un set de măsuri care să reducă semnificativ aceste noi privaţiuni, să pună calitatea de militar la acelaşi nivel cu ocupaţiile civile, redarea drepturilor existente la nivelul anului în care cu toţii strigaţi din rărunchi: "Armata e cu noi!".

Să începem cu criteriul de muncă nenormată, adică de efort susţinut impus fiecărui militar, deseori 24 din 24 de ore, şi nu 8 din 24 de ore, cum se lucrează în mediul civil, apoi să exprimăm opinii privind avantajele acestei ocupaţii.

Ce părere aveţi, stimaţi colegi parlamentari?

Vă rog să răspundeţi colegilor mei, militari de toate gradele, la cea mai grea întrebare: de ce?

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamna Raluca Turcan de la PNL s-a gândit să aresteze medical oamenii la domiciliu dacă îşi cer concedii medicale.

Ne vine să ne facem o cruce (Îşi face semnul Sfintei Cruci.) şi ne întrebăm dacă unii dintre PNL-işti, USR-işti şi domnul Arafat au rămas prinşi în timp, în aşa-zisa pandemie.

Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi al Personalului Contractual a reacţionat într-un mod extraordinar şi a spus, citez: "Nu vom mai verifica pe nimeni la domiciliu, pe criterii medicale! Este imoral, ilegal şi neconstituţional".

Wow! Românii se trezesc şi au început să spună nu acestor incapabili care s-au numit politic unii pe alţii miniştri, secretari de stat, preşedinţi de instituţii naţionale.

Românii nu au uitat cât de batjocoriţi au fost în aşa-zisa pandemie - ne-au interzis să mergem la biserică, ne-au batjocorit morţii, ne-au spus că rudele noastre care vin din străinătate trebuie să fie arestate medical la domiciliu şi au împrumutat ţara până au îngenuncheat-o!

Astfel, datoria României a ajuns la 50% din produsul intern brut şi a trecut de 150 de miliarde de euro.

Şi din acest motiv doamna Turcan a venit cu ideea aceasta minunată, să spunem aşa, de a nu mai plăti concediile medicale din bugetul statului sau să le reducă semnificativ prin a-i speria pe oameni.

Însă ce ne-a băgat în datorii nu sunt nici pensiile şi nici salariile bugetarilor. Ne-ar fi foarte uşor să spunem asta.

Cine ne-au băgat în datorii sunt politicienii: 120 de milioane de doze de vaccin, la o populaţie de maximum 20 de milioane de oameni, achiziţiile publice din pandemie, cu aşa-zisele măşti şi izolete, prin care politicienii îşi făceau şi ei bani, intermedierile de contracte cu statul, prin care se sustrag bani care, de altfel, ar fi parte a bugetului de stat sau privatizările companiilor de stat unde furtul este acoperit de secretizarea contractelor de vânzare-cumpărare, cum este cel de la Mintia. Dacă nu am avea acest furt, unde politicienii se pare că sunt tot timpul în mijlocul afacerilor, poate am avea şi taxe mici pe muncă şi am avea şi pensii decente.

Niciunul dintre proiectele adoptate în Parlament, cu majoritatea PNL şi PSD, nu sunt pentru fermieri, pentru cadre didactice, pentru medici, pentru antreprenorii români. Toate sunt pentru ca să ne aliniem unor cerinţe, unor jaloane, unor reforme cerute de alţii.

Deciziile în ţara aceasta trebuie să revină românilor! Avem nevoie de o nouă clasă politică şi nu putem să lăsăm mucegaiul vechiului sistem să se infiltreze în noua structură creată.

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ichim.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Fondurile europene sunt oportunitatea de modernizare pentru România".

De 16 ani, de când România face parte din Uniunea Europeană, absorbţia fondurilor europene ar fi trebuit să fie instrumentul de bază pentru modernizarea ţării, pentru profesionalizarea resurselor umane şi pentru dezvoltarea comunităţilor locale, care să aibă ca rezultat îmbunătăţirea vieţii românilor. Însă, timpul a demonstrat că rata de absorbţie este mult mai mică decât fondurile disponibile, chiar dacă în ultimii 10 ani România a atras aproximativ 55 de miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile.

În următorii şapte ani, România are acces la aproximativ 90 de miliarde de euro fonduri europene. Din aceştia, 29 de miliarde din PNRR, 52 de miliarde fonduri de coeziune şi agricole şi 10 miliarde rămase necheltuite din exerciţiul financiar 2014-2020, pe care îi mai putem cheltui până la finalul anului 2023.

Cel mai îngrijorător este faptul că din PNRR nu am reuşit să absorbim nici măcar 2% până acum, aşa cum regăsim chiar pe site-ul ministerului de resort, chiar dacă suntem în al treilea an de program. Toate aceste resurse financiare ar trebui să se regăsească ca investiţii în infrastructură, în modernizarea sistemului de sănătate, în agricultură şi educaţie. Cei mai mulţi bani din PNRR sunt alocaţi pentru adoptarea şi implementarea unor măsuri de reformă a instituţiilor statului şi a bunei guvernări. Or, tocmai acest lucru evită actuala coaliţie să îl facă. Reforma structurală înseamnă modernizare şi adaptare la contextul actual, înseamnă renunţarea la vechile metehne ale politicii, la supra-birocraţie, dar mai ales la incompetenţa numită pe criterii politice.

Soluţii există, dar aparent nu şi la îndemâna actualei Coaliţii. Avem nevoie de specialişti în fonduri europene care să ajute instituţiile, mai ales pe cele de la nivel local, să atragă cât mai multe fonduri. Ironic, există şi fonduri europene pentru asta, în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică.

Guvernul trebuie să îşi asume stilul acesta defectuos de economii şi investiţii şi să dea socoteală. România va face paşi înainte spre modernizare atunci când tot spectrul politic îşi va asuma profesionalismul şi responsabilitatea, interesul pentru cetăţean şi grija reală pentru bunăstarea ţării, ca valori fundamentale, nu ca mici popasuri o dată la patru ani, în campanie electorală.

Cristian Ichim, deputat REPER de Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Daniel-Liviu Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută am vorbit de la acest microfon despre nevoia de a avea o justiţie sănătoasă. Din păcate, astăzi, trebuie să abordez iarăşi acest subiect.

Guvernele PSD au atacat constant justiţia. Acesta e un truism. Dar, haideţi să ne amintim cine era ministrul justiţiei când Codul penal şi Codul de procedură penală erau adoptate de Parlament. Tocmai actualul ministru care lucrează la repararea lor, Cătălin Predoiu.

Ştim cu toţii cât de politizată e şi cum lucrează actuala Curte Constituţională. Totuşi, experţii în drept penal au explicat demult că prescripţia specială constatată a fi neconformă cu Legea fundamentală, de către CCR, era o inepţie juridică. Iar datorită acestui text de lege, conceput parcă să inducă în eroare procurorii şi să salveze infractorii s-au închis dosare celebre.

Acum câteva zile a scăpat pentru acest motiv rectorul Politehnicii Bucureşti, Mihnea Costoiu. Prejudiciul creat Ministerului Educaţiei prin fapta acestuia depăşeşte 10 milioane de euro. Ieri, Elena Udrea.

Tot prescripţia a pus capăt şi dosarului Hexi Pharma. Nelu Iordache, Bogdan Olteanu, Dorin Cocoş sau Mihai Chirica s-au bucurat şi ei de binefacerile unui Cod penal prost scris.

Nu doar politicieni sau afacerişti corupţi au fost salvaţi de prescripţie. Infractori mărunţi, dar care au distrus vieţi ori şi-au înşelat partenerii de afaceri, au scăpat basma curată.

Iar acum chemăm tocmai piromanul să stingă focul. Domnul Predoiu, care urla isteric zilele trecute în Parlament, când i se punea în faţă oglinda. Domnul Predoiu, care propunea un prag de 250.000 lei pentru abuzul în serviciu. Ministrul justiţiei din Coaliţia care nu a mai fixat un prag valoric mic, decent, pentru abuzul în serviciu, aşa cum cerea Curtea Constituţională. O nouă şmecherie care va permite, peste câţiva ani, altor inculpaţi să scape basma curată.

Fără justiţie, un stat se dezintegrează, spre bucuria duşmanilor externi şi a unora dintre noi. Un pas mic pentru a schimba această funestă direcţie este un nou ministru al justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Focşa a plecat? A plecat.

Dragoş-Cătălin Teniţă, vă rog.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Acum câteva zile, în vreme ce Republica Populară Chineză desfăşura exerciţii militare navale şi aeriene de amploare simulând încercuirea şi invadarea Taiwanului, am fost uimit să citesc afirmaţiile preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, făcute pe 9 aprilie. Este vorba, în principal, de afirmaţia sa că Europa ar trebui să evite să fie "prinsă în conflicte care nu sunt ale noastre", o referire clară la escaladarea tensiunilor din strâmtoarea Taiwan.

În contextul în care Beijingul îşi intensifică exerciţiile militare în Marea Chinei de Sud şi îşi manifestă în continuare sprijinul pentru agresiunea rusă în Ucraina, acesta este cel mai prost moment posibil pentru a transmite un semnal de indiferenţă cu privire la Taiwan. Aceste comentarii nu numai că nu ţin cont de locul vital al Taiwanului în economia globală, dar subminează angajamentul de decenii al comunităţii internaţionale de a menţine pacea în Strâmtoarea Taiwan.

Istoria este un judecător aspru al eforturilor din trecut de a împăca regimurile autoritare şi totalitare.

Să ne gândim ce s-a întâmplat la München înainte de al Doilea Război Mondial. Să ne întrebăm dacă nu cumva statele Europei nu au partea lor de responsabilitate în invazia Ucrainei, dat fiind faptul că nu au acţionat decisiv după ce au devenit clare pretenţiile expansionist-criminale ale regimului de la Kremlin, mai ales după invazia Crimeei, în 2014.

Vă întreb ceva.

Ce s-ar fi întâmplat dacă Statele Unite ar fi apelat la aceeaşi retorică pe care o favorizează acum preşedintele Franţei, după cel de-al Doilea Război Mondial? Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi zis că nu trebuie să se implice într-un conflict care nu este al lor, este între Uniunea Sovietică şi statele Europei Vestice?

Domnule Macron, cu toţii iubim Franţa. O iubim pentru că a formalizat ideea de libertate cetăţenească şi umană, a transformat-o într-o valoare universală legată de statul tuturor fiinţelor umane dotate cu raţiune şi simţire.

Cu toate acestea, regimul Republicii Populare Chineze nu îşi tratează astfel propriii cetăţeni. Populaţia Chinei este cenzurată şi supravegheată. Milioane de cetăţeni se află în lagăre de muncă forţată din cauza religiei sau originii lor etnice.

Ştim ce s-a întâmplat în Hong Kong, unde comuniştii chinezi au promis o ţară, două sisteme. Acolo, zeci de mii de protestatari au fost persecutaţi şi au fost nevoiţi să îşi părăsească definitiv patria.

Credeţi că un astfel de sistem este un jucător neutru în ordinea globală? Sau va exporta abuzuri ale drepturilor omului şi autoritarism, dacă va putea?

Europa are o responsabilitate faţă de această oază de libertate şi de valori europene numită Taiwan. Şi moral, dar şi pragmatic, ca îndatorire faţă de europeni.

Ce se întâmplă cu cei peste 20 de milioane de locuitori ai Taiwanului mâine, s-ar putea întâmpla poimâine cu cetăţenii Europei. Ei ne sunt fraţi întru valori, "like-minded partners", cum spun documentele Uniunii Europene, nu liderii partidului comunist chinez.

Şi încă ceva: parteneriatul economic, militar şi politic al statelor europene cu Statele Unite, parteneriat ce durează de mai bine de 75 de ani, este un parteneriat între egali, bazat pe valori comune, din care populaţiile ambelor continente au avut drept profit libertate şi prosperitate.

În schimb, prin tot ce a făcut în secolul acesta, China ne-a arătat că are de gând să îşi bazeze noua ordine mondială pe relaţii de vasalitate, aşa cum vedem că se întâmplă deja în anumite ţări ale Africii şi ale Asiei de Sud-Est.

Vă mulţumesc.

Cătălin Teniţă, deputat neafiliat de Bucureşti.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O nouă sfidare a autorităţilor de la Kiev la adresa României".

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Din păcate, autorităţile de la Kiev una zic şi alta fac, continuând politica de asimilare forţată şi distrugere a identităţii naţionale a românilor din regiunile româneşti pierdute în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, pact nedenunţat nici până în ziua de astăzi de autorităţile de la Bucureşti. Aşa că, după ce au distrus învăţământul în limba română, după ce şicanează instituţional, şi nu numai, puţinii şi curajoşii preoţi români, după ce au sfidat toate tratatele internaţionale în vigoare, adâncind canalul Bîstroe, acum a venit rândul încercării de a şterge amintirea masacrului de la Fântâna Albă, din tragica zi de Paşte, 1 aprilie 1941.

Anul acesta am fost prezent acolo şi am văzut cu ochii mei cât de ostentativ autorităţile regionale şi locale au sechestrat această sărbătoare de comemorare, determinând preoţii, împreună cu localnicii din comunele învecinate Cernăuţiului, să se mute în pădure, unde a fost aşezată prima cruce, peste o groapă comună, în 1991 inaugurată, pe 1 aprilie.

Aşa că autorităţile de la Kiev au permis cu mare greutate comemorarea masacrului făcut de trupele NKVD-ului, comunitatea românească din Bucovina de Nord, membri ai corpului diplomatic şi preoţi au dorit să comemoreze memoria miilor de români ucişi cu sânge rece în acel tragic 1 aprilie.

După cum vă spuneam, ceremonia nu s-a putut ţine civilizat şi respectuos la adresa comunităţii româneşti din Ucraina. Autorităţile ucrainene au înlăturat steagul României de lângă steagul Ucrainei şi au desfăşurat un simulacru de comemorare în limba ucraineană, cu preoţi ucraineni, astfel încât românii prezenţi la faţa locului s-au văzut nevoiţi, după cum vă spuneam, să desfăşoare ceremonia religioasă şi ceremonia civilă comemorativă într-un alt loc, în apropierea uneia dintre cele cinci gropi comune în care au fost îngropaţi români, victime ale trupelor sovietice.

Stimaţi colegi,

Acest gest demonstrează, încă o dată, politica duplicitară dusă de vecinii noştri, chiar şi acum, când aproape întreaga Europă le este alături, în acest război care se pare că nu se mai sfârşeşte. N-am văzut nicio reacţie oficială din partea Ministerului nostru de Externe, nicio reacţie din partea prim-ministrului Ciucă, de la preşedintele ţării nici atât, nu mai aşteptăm nimic.

Ţin să protestez oficial, pe această cale, împotriva acestor acte mizerabile de deznaţionalizare la care sunt supuşi românii din Ucraina! Am cerut explicaţii din partea domnului Aurescu, printr-o întrebare parlamentară, pentru a afla, cu toţii, care este poziţia oficială a unei instituţii care ar trebui să aibă în centrul activităţii sale interesele ţării, şi nu laşitatea!

Reiterez intenţia de a face un apel către colegii mei parlamentari ca Tratatul cu Ucraina să ne gândim să-l denunţăm.

Deputat de Constanţa, membru UNR, secretar general al Partidului Uniunii Naţionale Române, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ, Marian-Iulian Rasaliu, Eugen Bejinariu, Georgeta-Carmen Holban, Ioan Vulpescu, Romeo-Daniel Lungu, Ioan Mang, Nicu Niţă, Romulus-Marius Damian, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Vasilică Toma, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Daniela Oteşanu, Cristina-Elena Dinu, Florian-Claudiu Neaga, Mirela Furtună, Daniel-Florin Ghiţă.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Sorin Năcuţă, Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Elena Hărătău, Angelica Fădor, Maria Stoian, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă.

Din partea Grupului parlamentar al USR: domnul deputat Ion-Marian Lazăr, Ştefan-Iulian Lőrincz, Pollyanna Hangan, Denisa-Elena Neagu.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Lilian Scripnic, Silviu-Titus Păunescu, Radu-Vicenţiu Grădinaru, Raisa Enachi.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR: Rozália Biró.

Din partea neafiliaţilor: Vasile Nagy şi Bogdan-Alexandru Bola.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Programele de sprijin pentru fermieri, lansate de PSD, oferă noi oportunităţi investiţionale şi la câmpie, şi la munte"

Toate programele de sprijin pentru fermieri, iniţiate de către PSD, îşi dovedesc utilitatea. Indiferent că acestea vizează zonele întinse de câmpie, acolo unde dezvoltarea culturilor este fundamentală, sau pe cele montane, care, aparent, oferă mai puţine oportunităţi ocupaţionale, generatoare de profituri consistente, noi ne angajăm să le îmbunătăţim constant, astfel încât să răspundă cât mai prompt tuturor nevoilor întreprinzătorilor din toate categoriile.

Şi nu este vorba doar despre simpla mea apreciere legată de utilitatea şi importanţa acestor programe, ci ea este completată de datele operative, prelucrate de Ministerul Agriculturii, care vin şi îmi confirmă spusele.

Unul dintre programele cele mai de succes este cel destinat creşterii producţiei autohtone de roşii. Pentru Programul "Tomata" de anul acesta, s-au înscris cu 20% mai mulţi fermieri faţă de 2022. Şi mai îmbucurător este faptul că numărul fermierilor tineri care îl accesează, în 2023, este de şase ori mai mare decât în 2019. Iar acest lucru denotă atât creşterea popularităţii lui, cât şi a încrederii fermierilor tineri într-o astfel de afacere, precum şi apetenţa tuturor românilor pentru legumele autohtone, mult mai gustoase şi sănătoase în raport cu cele provenite din importuri.

Sunt convins că de acelaşi boom de atractivitate se vor bucura, în scurt timp, şi programele lansate pentru instituirea centrelor de colectare-prelucrare lapte, pentru înfiinţarea de centre colectare-prelucrare fructe de pădure şi ciuperci, şi cel destinat pentru întemeierea stânelor montane.

Având în vedere că PSD acordă un interes deosebit, prin intermediul ministrului Petre Daea, şi pentru acest segment de activitate, cele trei programe, care sunt deosebit de importante pentru noi, vor fi relansate şi optimizate, astfel încât noile criterii să permită un grad mai mare de finanţare, respectiv până la 65% pentru centrele de colectare.

Aşadar, aceste noi măsuri impuse de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se vor materializa printr-o creştere a intensităţii finanţării nerambursabile pentru sectorul zootehnic. Concret, dacă pe programele anterioare se acorda, pe partea de prelucrare un procent de 50%, începând din acest an, a crescut intensitatea cu 15%.

Prin urmare, pentru centrele de colectare-prelucrare lapte se va putea ajunge la o intensitate a finanţării de 65%.

Consider că acest procent este de mare interes pentru crescătorii de animale, mai ales dacă vorbim despre bovine, pentru că majoritatea celor care au accesat finanţarea au făcut-o cu scopul de a fonda noi centre de colectare-prelucrare lapte, deci în vederea obţinerii produselor primare.

Însă, cei mai avantajaţi de noile oportunităţi rămân tinerii investitori. În timp ce fermierii cu experienţă se vor bucura de ajutorul majorat la 65%, tinerii din acest domeniu de activitate pot să ajungă la un procent de 80% pentru partea de prelucrare. Pe programul trecut, chiar dacă erai tânăr fermier, nu se putea depăşi baremul de 50%.

Este mai puţin important faptul că şi eu provin dintr-un judeţ şi cu zonă montană, ci că aceste arealuri, cu constrângeri naturale severe, cuprind peste 30% din teritoriul naţional. Aşadar, reducerea depopulării şi creşterea nivelului de trai prin sprijinirea înfiinţării de activităţi agricole şi neagricole, sporirea gradului de procesare a materiilor prime, valorificarea produselor montane şi crearea lanţurilor alimentare scurte, îmbunătăţirea nivelului de educaţie a populaţiei, conservarea biodiversităţii şi punerea în valoare a patrimoniului cultural trebuie să se contureze, în continuare, şi mai bine ca priorităţi naţionale.

Agricultura montană din România este desfăşurată şi în prezent, în mare parte tradiţional, în sistem extensiv, fiind caracterizată prin ferme de mici dimensiuni şi cu o producţie redusă. Aceasta rămâne axată în principal pe creşterea animalelor, bovine şi ovine, pe culturile agricole permanente, cum sunt plantaţiile de arbuşti fructiferi, livezile, precum şi pe culturile agricole anuale de cartof şi rădăcinoase.

Din acest motiv, pentru a fi performante, aceste ferme trebuie să fie orientate către calitate. Propice le sunt şi resursele naturale aflate în stare bună de conservare, tradiţiile sănătoase în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv sau disponibilitatea unor materii prime agricole şi non-agricole de calitate.

Graţie acestor puncte forte, oferite de cadrul natural şi combinate cu sprijinul financiar guvernamental şi comunitar, a crescut numărul de unităţi de procesare a materiilor prime agroalimentare, iar producţia hranei, înregistrată pe schemele de calitate, a devenit mai variată.

Însă întotdeauna este loc de mai bine, motiv pentru care, pe lângă relansarea acestor trei programe de sprijin, adăugăm exclusiv şi orientările Uniunii Europene, confirmate deja ca bune practici de către alte state comunitare cu performanţe notabile pentru acest tip de zone investiţionale.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Sănătate pentru toţi!"

La 7 aprilie, în fiecare an, se celebrează "Ziua mondială a sănătăţii", fiind data la care a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, tratatul internaţional care recunoştea că sănătatea nu este doar un drept fundamental al omului ci şi un drept fundamental pentru pace şi securitate. Anul acesta, pe 7 aprilie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a sărbătorit cea de-a 75-a aniversare.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS, este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva, având în prezent 193 de state membre şi reprezentanţe în 147 de ţări. Aceasta oferă suport tehnic ţărilor membre, monitorizează şi evaluează starea de sănătate, abordând cele mai complexe provocări ale stării de sănătate a populaţiei în secolul 21.

În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii, zi marcată pentru prima dată în 1950. În ultimele şapte decenii şi jumătate, s-au înregistrat progrese extraordinare în protejarea oamenilor în faţa bolilor şi a distrugerilor, prin eradicarea variolei, reducerea incidenţei poliomielitei cu 99%, imunizarea copiilor, scăderea mortalităţii materne şi îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării pentru alte milioane.

În anul 2023, tema aleasă este "Sănătate pentru toţi", iar printre mesajele-cheie transmise, trebuie amintite următoarele: 30% din populaţia globală nu are acces la serviciile de sănătate esenţiale; aproape două miliarde de oameni se confruntă cu cheltuieli de sănătate catastrofale sau împovărătoare, cu inegalităţi semnificative care îi afectează pe cei din mediile cele mai vulnerabile; acoperirea universală de sănătate (UHC) oferă protecţie financiară şi acces la servicii esenţiale de calitate, scoate oamenii din sărăcie, promovează bunăstarea familiilor şi comunităţilor, protejează împotriva crizelor de sănătate publică şi ne aduce mai aproape de obiectivul #HealthForAll.

UDMR susţine necesitatea transformării acestui deziderat "Sănătatea pentru toţi" într-o realitate. Este nevoie de: asigurarea accesului oamenilor şi comunităţilor la servicii de sănătate de înaltă calitate, astfel încât să poată avea grijă de propria lor sănătate şi de cea a familiilor lor; profesionişti din domeniul sănătăţii care să ofere îngrijiri de calitate, centrate pe oameni; factori de decizie politică angajaţi să investească în acoperirea universală cu servicii de sănătate.

Datele statistice indică faptul că asistenţa medicală primară, ASP, este cea mai eficientă şi mai rentabilă modalitate de a aduce serviciile pentru sănătate şi bunăstare mai aproape de oameni, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un regres al fiecărei ţări în drumul spre atingerea dezideratului #HealthForAll.

Potrivit OMS, suprapunerea crizelor umanitare şi climatice, constrângerile economice şi războiul, au făcut călătoria fiecărei ţări către #HealthForAll mai urgentă, acum fiind imperios necesar ca liderii să ia măsuri pentru a-şi îndeplini angajamentele din domeniul sănătăţii, iar progresul trebuie accelerat dacă se doreşte îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă legate de sănătate, pentru că nimeni nu poate fi lăsat în urmă.

Pentru a face faţă acestor provocări, OMS îndeamnă ţările să ia măsuri urgente pentru a proteja, susţine şi extinde forţa de muncă din domeniul sănătăţii ca prioritate strategică. Investiţiile în educaţie, competenţe şi locuri de muncă decente trebuie să aibă prioritate pentru a răspunde cererii în creştere rapidă în sănătate şi pentru a evita o penurie estimată la 10 milioane de lucrători în domeniul sănătăţii până în 2030. Vizate sunt, în primul rând, ţările cu venituri mici şi medii. În acest sens, OMS a anunţat un program global de educaţie privind îngrijirea de bază de urgenţă, care vizează 25% dintre asistentele şi moaşele din 25 de ţări cu venituri mici şi medii, până la sfârşitul anului 2025, program care va oferi asistentelor şi moaşelor abilităţile şi competenţele necesare pentru a face o diferenţă majoră în salvarea de vieţi şi reducerea dizabilităţilor.

Suntem convinşi de faptul că un angajament reînnoit faţă de echitatea în sănătate va fi cheia pentru abordarea viitoarelor provocări în materie de sănătate. Având în vedere experienţa crizei de sănătate, la nivel mondial, declanşată de pandemia de COVID-19, foaia de parcurs a OMS include o schimbare urgentă de paradigmă către promovarea sănătăţii şi bunăstării şi prevenirea bolilor, abordând cauzele sale fundamentale şi creând condiţiile pentru ca sănătatea să prospere. OMS îndeamnă ţările să ofere servicii de sănătate, acordând prioritate asistenţei medicale primare ca fundament al acoperirii medicale universale.

Pandemia de COVID-19 a arătat că protejarea sănătăţii este fundamentală pentru economiile, societăţile, securitatea şi stabilitatea noastră. Învăţând din cea mai gravă pandemie din istoria recentă, OMS este pregătită să sprijine ţările lumii în timp ce negociază un acord de pandemie, să revizuiască Regulamentul internaţional de sănătate, precum şi alte iniţiative financiare, de guvernanţă şi operaţionale pentru a pregăti lumea pentru viitoare pandemii.

Trebuie să protejăm publicul de neinformare şi dezinformare. Viitorul sănătăţii depinde de cât de bine va fi aceasta împuternicită prin ştiinţă, cercetare, inovare, tehnologii digitale şi parteneriate care pun în prim-plan prevenirea.

Un sistem medical puternic înseamnă salvarea a milioane de vieţi, înseamnă reducerea cheltuielilor cu sănătatea cu zeci de milioane de euro, înseamnă, până la urmă, creşterea speranţei medii de viaţă.

UDMR este hotărât să sprijine toate iniţiativele şi politicile publice care susţin şi investesc în sănătate.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Petre «Catastrofă» Daea trebuie să plece de urgenţă!"

Din cauza Guvernului, fermierii români sunt la coada clasamentului când vine vorba despre despăgubiri primite de la Comisia Europeană. Este inadmisibil ca fermierilor noştri să le fie alocată cea mai mică sumă, de 10 milioane de euro, faţă de cele alocate fermierilor din Polonia (29,5 milioane euro) şi Bulgaria (16,7 milioane euro), în condiţiile în care pierderea suportată de fermieri este de 100 euro pentru fiecare tonă de grâu.

Pentru aceste motive, Forţa Dreptei cere demiterea urgentă a ministrului "Catastrofă", Petre Daea, care duce în faliment zeci de mii de fermieri români. De asemenea, solicităm nominalizarea unei persoane care să aibă tangenţă cu realitatea, să o înţeleagă şi să se preocupe în mod serios de problemele din agricultură. Butaforia şi circul din fruntea ministerului Agriculturii trebuie să ia sfârşit pentru că dăunează grav tuturor fermierilor din România. Totodată, actualul ministru nu a înregistrat niciun fel de progres în creşterea suprafeţei irigabile, fapt care va pune în pericol şi recolta din acest an. În ceea ce priveşte anul trecut, despăgubirile pentru secetă sunt un mare eşec. Din cele 365 de milioane de lei trâmbiţate în toamnă, doar o mică parte au ajuns la fermieri pentru cele 250.000 de hectare afectate.

Aceasta s-a petrecut din cauza modului de calcul greşit al despăgubirilor şi a tertipurilor prin care procesele verbale au fost manipulate pentru a-i favoriza poate pe anumiţi beneficiari. Pentru a înţelege mai bine: pentru cele 1,27 milioane hectare afectate de secetă, cultivate în primăvara anului 2022, s-au alocat abia 300 milioane lei (aprox. 250 lei/ha), în condiţiile în care cheltuielile pentru 1 hectar anul acesta vor fi de 5.500 - 6.000 lei.

Negocierea despăgubirilor pentru fermierii afectaţi de importul de cereale din Ucraina a arătat incapacitatea Guvernului de a reprezenta în mod eficient interesele legitime ale agricultorilor din România. Spre deosebire de incompetenţii Guvernului de la Bucureşti, cu prilejul vizitei sale în Polonia, preşedintele Ucrainei a anunţat un plan convenit cu omologul său care oferă soluţii pentru fermierii polonezi, afectaţi de prăbuşirea preţurilor ca efect al pătrunderii libere pe piaţă a cerealelor ucrainene.

În schimb, întârziatul premier Ciucă abia acum îşi pune problema să identifice soluţii reale împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene, fără a-i fi clar în mod concret ce fel de măsuri vizează. Mii de legumicultori vor rămâne fără subvenţii anul acesta! Pentru că Ministerul Agriculturii a impus creşterea pragului pentru acordarea Sprijinului Cuplat Vegetal pentru legume cultivate în sere şi solarii la 1 ha. În noul PNS s-a diminuat drastic (de 4 ori) alocarea de bani europeni pentru acest sprijin: de la 12.400.000 euro/an în perioada 2021-2022, la 4.2 mil. în 2023. Deci, în acest an legumicultorii vor primi 1.000 - 1.500 euro/ha, faţa de 4.844 euro în anii trecuţi. În acelaşi timp s-au alocat de la bugetul naţional 40 milioane euro în 2023 pentru aşa-zisul "program tomata", un program care nu are nici o legătura cu performanţa şi gândit din start pentru fraudare şi scopuri electorale.

Pentru toate aceste motive, Petre Daea - demisia!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Nu putem avea o educaţie de calitate, dacă profesorii nu sunt respectaţi!"

Respectul meu pentru profesori este nemărginit, întrucât ei m-au format în viaţă si formează generaţiile viitoare! Am realizat cu toţii lucruri minunate în viaţă pentru că pe profesorii noştri îi consideram nişte modele demne de urmat. Profesorii te învaţă, sunt mentori, prieteni, parteneri în formarea generaţiilor pentru viaţă şi viitor.

Însă nu poţi avea o educaţie de calitate dacă profesorii nu sunt respectaţi!

În ultimele zile am fost cu toţii şocaţi de evenimentele petrecute în şcoli. O profesoară de la un liceu din Bucureşti a fost înjunghiată de un elev. În Prahova, o profesoară a fost batjocorită de elevii ei în sala de clasă. Sunt situaţii revoltătoare care aduc în discuţie, pe de o parte, siguranţa în şcoli, iar, pe de altă parte, autoritatea profesorilor.

Sunt mamă, dar nu sunt genul acela de mamă stresată de note, pentru că am ştiut de la bun început că fiecare copil îşi găseşte drumul lui dacă e iubit şi respectat şi că treaba mea de părinte este de a-l sprijini să ajungă ceea ce el îşi doreşte. Am fost de multe ori revoltată de orele lungi şi temele stufoase care îi răpeau timp, de ghiozdanele grele şi încărcate cu tot felul de culegeri, cărţi şi caiete.

Întotdeauna am ţinut să îi amintesc un lucru: fiecare profesor trebuie respectat pentru munca pe care o depune, pentru că ei sunt adevăraţii şlefuitori ai viitorului acestei ţări.

Sunt multe de spus despre felul în care copiilor le este insuflat respectul faţă de muncă şi faţă de cei din jur. Dar totul porneşte de la valorile morale pe care le insuflăm copiilor noştri.

Fără valori morale, viitorul sună rău. Vom fi în vârstă şi vom "beneficia" din plin de această lipsă de valori morale pe care acum omitem să le transmitem copiilor noştri.

Este din ce în ce mai clar că nimic nu mai este ca altădată. S-a schimbat vremea, dar s-au schimbat şi vremurile. În multe cazuri s-a terminat cu cei şapte ani de acasă, cu respectul faţă de profesori sau faţă de persoanele în vârstă. O nestăvilită băşcălie a luat locul bunului simţ şi a comportamentului civilizat.

Unde au dispărut cuminţenia românului şi frica de mânia lui Dumnezeu? Neam de neamul nostru n-a cunoscut vreodată atâta violenţă şi dezmăţ!

Pentru unii profesori nu contează nici salariul acela foarte mic pentru munca pe care o desfăşoară, nici naveta pe care o fac. Îşi lasă bucăţi de suflet în fiecare copil pe care încearcă să îl educe. Ei merită respectul nostru. Acolo este vocaţia, acolo e harul! Acolo, felicitările şi aplauzele merită a fi auzite!

Însă trebuie spus foarte clar, nu este vina acestor tineri. Ei sunt victimele noastre, ale adulţilor! Asta doare crunt. Progresismul şi dezvoltarea prost înţelese şi-au atins limitele şi asta se vede în toate ţările occidentale. Au venit din urmă şi schimbă valorile care au cultivat şcoala, munca, responsabilitatea, competiţia, curajul, sacrificiul, respectul faţă de valorile sacre ale unui neam: părinţi, familie, dascăl, comunitate, credinţă, tradiţii.

Trebuie să luăm măsuri legislative pentru a preveni astfel de cazuri. Îngrijorarea nu este doar la profesori, ci şi la părinţii elevilor care au în clasă astfel de colegi agresivi şi lipsiţi de respect faţă de dascăli.

S-a mers prea departe. Este în mâinile noastre, ale celor care avem în dezbatere parlamentară Legile educaţiei, îndreptarea acestei situaţii. Noile legi trebuie să prevadă, pe lângă drepturi şi responsabilităţi pentru elevi, reinstituirea autorităţii cadrelor didactice şi să garanteze siguranţa celorlalţi elevi.

Domnul Vasile Cîtea:

"Traiul românilor - a trăi sau a supravieţui? Necesitatea măsurilor sociale"

Cifrele nu mint niciodată. Raportul trimestrului IV din 2022 arată negru pe alb: veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul IV 2022, în termeni nominali, 6,634 lei pe o gospodărie şi 2,648 lei pe persoană. Pe de altă parte, cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul IV 2022, în medie, de 5,842 lei lunar pe o gospodărie (2,332 lei pe persoană) şi au reprezentat 88,1% din nivelul veniturilor totale.

Cifrele prezentate arată o realitate dură pentru majoritatea populaţiei din România - veniturile medii lunare abia reuşesc să acopere cheltuielile totale ale populaţiei, ceea ce duce la o situaţie de vulnerabilitate şi nevoie de sprijin din partea Guvernului.

Într-un astfel de context, măsurile luate de PSD în timpul guvernării sunt cu atât mai importante şi necesare. Aceste măsuri au fost menite să ofere sprijin financiar şi de asistenţă pentru românii care se confruntă cu dificultăţi în acest context.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (62,7%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor (31,1%).

PSD a anticipat şi tratat principala direcţie în care pleacă banii românilor: plafonarea preţurilor la energie şi oferirea voucherelor de ajutor au minimizat pe cât de mult posibil cheltuielile şi au reuşit să combată efectele crizelor care bântuie deasupra economiei româneşti.

De asemenea, Partidul Social-Democrat este promotorul unei pieţe a asigurărilor reglementată corespunzător şi care să nu aibă alt interes în afară de siguranţa românilor.

În plus, PSD a insistat asupra importanţei protejării locurilor de muncă şi a menţinerii nivelului de trai, ceea ce a fost reflectat şi prin reduceri de impozite şi taxe pentru IMM-uri şi propunerea taxării marilor companii cu 1% pe cifra de afaceri pentru a echilibra balanţa în ceea ce priveşte angajaţii cu salarii mici şi medii.

Un alt exemplu constă în îngrijorătoarea statistică a cheltuielilor pentru investiţii, inclusiv pentru locuinţe, terenuri şi echipamente, categorie ce reprezintă doar, atenţie, 0,1% din cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

O astfel de problemă are un impact major pe termen scurt asupra calităţii vieţii oamenilor din România şi are implicaţii sumbre pe termen lung asupra creşterii economiei româneşti. PSD a reuşit să implementeze programe destinate tinerilor aflaţi la început de drum, studenţilor şi altor categorii sociale ce necesitau sprijinul autorităţilor pentru a putea găsi căi de a investi.

Toate aceste planuri au fost concepute cu scopul de a oferi oamenilor din România o şansă mai mare de a trăi o viaţă mai bună şi de a ieşi din stadiul de supravieţuire. Este important de menţionat că astfel de politici publice trebuie să fie susţinute şi implementate în timp, pentru a putea avea un impact real asupra vieţii oamenilor.

În concluzie, cifrele prezentate arată nevoia imperioasă a unor măsuri sociale care să ofere un sprijin real pentru românii care se confruntă cu dificultăţi financiare şi sociale. Politicele publice impuse de PSD în guvernare au fost menite să dezvolte traiul spre stadiul de trăire cu adevărat şi ar trebui să continue pentru a putea asigura o mai bună calitate a vieţii pentru cetăţenii României.

Doamna Cristina Burciu:

"Asigurarea viitorului copiilor care suferă de afecţiuni ale spectrului autist"

Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, aniversată recent, este un bun prilej pentru a atrage atenţia asupra necesităţii unor modificări a legislaţiei specifice, având în vedere lacunele existente în prezent în ceea ce priveşte asigurarea viitorului copiilor care suferă de afecţiuni ale spectrului autist.

În momentul de faţă, vocile publice de pe segmentul autismului militează doar pentru condiţii ce ţin de prezent: decontare terapii, incluziune în sistemul de învăţământ, etc. Potrivit unor informaţii, în ultimii zece ani aproape s-a triplat numărul copiilor cu autism în România. Atât centrele de terapie gratuită, cât şi terapeuţii, inclusiv cei privaţi, nu fac faţă numărului mare de copii care suferă de această afecţiune. Cea mai stringentă problemă a părinţilor acestor copii diagnosticaţi cu autism este lipsa locurilor de tratament.

Puţine dintre centrele specializate existente în prezent în ţară dispun de specialişti cu bună pregătire în spectrul autism.

În aceste condiţii, părinţii sunt trimişi de la un centru la altul, deoarece locurile sunt insuficiente, iar evoluţia afecţiunii se poate înrăutăţi până când se eliberează vreun loc.

Ministerul Sănătăţii are o datorie de onoare de a sprijini eforturile părinţilor copiilor bolnavi de aceste afecţiuni rare, deoarece orice acţiune derulată în perioada incipientă va putea avea drept consecinţă ameliorarea stării de sănătate a micuţilor.

În aceste condiţii, trebuie luată în considerare înfiinţarea centrelor de îngrijire permanentă, care pot fi susţinute financiar din diverse surse de finanţare donaţii, fonduri europene, în care copiii autişti să poată primi îngrijirile necesare (diverse forme de terapie), dar în care să poată avea şi activităţi ocupaţionale.

Pe de altă parte, cred că avem nevoie de creşterea gradului de educare a societăţii în raport cu autismul. România oferă acum un cadru destul de bun pentru aceşti copii, însă mulţi decidenţi omit (voit sau nu), să vorbească despre situaţia pe termen lung.

Nu în ultimul rând, trebuie să ţinem seama de condiţia neurologică a adulţilor autişti, care nu va lăsa o marjă prea mare de independenţă şi trebuie să fim pregătiţi pentru a ne asigura de calitatea vieţii lor. În ţara noastră avem specialişti foarte bine pregătiţi care pot susţine aceste centre: psihologi, medici psihiatri, personal din asistenţa socială, totodată părinţi care s-au ocupat de auto dezvoltare şi pot asigura resursa umană necesară.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Sărbători Pascale fericite tuturor!"

Ne aflăm în Săptămâna Patimilor, zile care preced Învierea lui Iisus, zile cu o încărcătură sufletească puternică. Sper ca în aceste zile să aveţi parte de linişte sufletească, de momente de întregire a familiei şi clipe minunate alături de toţi cei dragi vouă.

În faţa lui Dumnezeu nu suntem caracterizaţi după culoarea politică sau orice alte criterii şi îmi doresc ca şi noi înşine în această săptămână să uităm de aceste aspecte şi să oferim celor din jurul nostru doar bunătate.

Îmi doresc ca de această mare sărbătoare a Învierii Domnului toţi românii de pretutindeni să îşi calce pragul caselor părinteşti şi să fie alături de familiile lor, să se bucure împreună de toată iubirea pe care o emană Învierea lui Iisus Hristos.

Aşa cum am făcut de mic copil, o să fiu alături de cărăşenii mei la Înviere în Teregova, printre oamenii alături de care am crescut şi alături de familie.

Vă doresc tuturor Paşte fericit şi liniştit în sânul familiei!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD se opune cu fermitate scăderii salariilor românilor"

Partidul Social Democrat se opune categoric oricărei propuneri de revizuire a salariilor din sistemul bugetar, avansate de anumiţi parteneri din coaliţia de guvernare. În realitate, "revizuirea" înseamnă reducerea sau diminuarea veniturilor angajaţilor din sistemul de stat, iar formaţiunea noastră nu poate fi de acord cu o astfel de măsură.

Pe de altă parte, suntem de acord cu nevoia imperioasă de diminuare a cheltuielilor bugetare, însă acest demers trebuie realizat fără afectarea salariilor, mai ales în această perioadă extrem de dificilă, cu crize succesive, ce au condus la scăderea puterii de cumpărare şi evoluţia ascendentă a inflaţiei.

În aceste condiţii, PSD va propune în cadrul discuţiilor aferente subiectului din coaliţie eliminarea acestei soluţii din strategia fiscal bugetară, pe termen scurt şi mediu. În caz contrar, am asista la o nedorită discreditare a deciziilor bune şi necesare adoptate până în prezent în favoarea românilor de către coaliţia care susţine Guvernul României.

Ajustarea cheltuielilor publice este un proiect necesar României, însă PSD consideră că un asemenea obiectiv de mare importanţă nu se poate aplica prin hotărâri politice care impun scăderea salariilor.

După cum am mai subliniat, Partidul Social Democrat a intrat la guvernare într-o perioadă foarte grea pentru români şi România, după ce, anterior, celelalte formaţiuni politice şi-au dovedit ineficienţa în a promova fapte palpabile favorabile oamenilor şi mediului de afaceri.

Intrarea PSD la guvernare a însemnat stabilitate, predictibilitate, acţiuni pozitive şi măsuri concrete pentru uşurarea vieţii de zi cu zi a populaţiei şi revenirea economico-socială a ţării.

Din aceste circumstanţe, nu putem fi de acord cu adoptarea unor dispoziţii care prejudiciază calitatea vieţii oamenilor, iar o potenţială diminuare a salariilor ar fi total nefondată şi nejustificată.

PSD menţine ridicată ştacheta privind iniţierea politicilor publice şi a strategiilor guvernamentale şi administrative privind sprijinirea populaţiei şi a companiilor româneşti, astfel încât să trecem cu toţii, în bune condiţii, peste această perioadă complicată. În niciun caz nu vom agrea orice intenţie de scădere a salariilor, dimpotrivă, noi acţionăm constant în scopul protejării veniturilor, sporirii acestora, precum şi pentru creşterea puterii de cumpărare a tuturor românilor!

Sunt încrezătoare totuşi că, aşa cum PSD a acţionat şi până acum, cu maturitate, consens şi cooperare politică constructivă, vom identifica şi în acest caz cele mai bune variante în vederea eficientizării distribuţiilor financiare bugetare, fără a leza în niciun fel veniturile populaţiei.

Domnul Dumitru Rujan:

"România - destinaţie turistică necunoscută!"

Constatând frumuseţile inestimabile ale ţării noastre, Papa Ioan Paul al II-lea avea să afirme că România este "Grădina Maicii Domnului".

Ce altă metaforă mai frumoasă poate să descrie bogăţiile naturale, culturale şi istorice ale spaţiului carpato-danubiano-pontic? Cel alt îndemn ne mai trebuie pentru a ne mobiliza şi arăta lumii ce ţară frumoasă avem?

În zilele noastre, promovarea acestor bogăţii la nivel naţional şi internaţional trebuie făcută în mod consistent şi susţinut, atât de către autorităţile administraţiei publice locale, de către antreprenori şi locuitori, cât şi de către autorităţile centrale. Puţini europeni cunosc destinaţiile turistice remarcabile de la malul Dunării sau din Munţii Carpaţi, farmecul agroturismului românesc, bogăţia gastronomică românească sau frumuseţea apei şi a nisipului Mării Negre.

Cel mai puternic promotor al frumuseţilor României a fost şi este actualul rege al Marii Britanii, Charles al III-lea, îndrăgostit nebuneşte de plaiurile româneşti şi care, personal, a prezentat lumii întregi "Wild Carpathia" - o ţară frumoasă, cu sălbăticie şi oameni ospitalieri. Puţini europeni ştiu că Băile Herculane sau cele de la Geoagiu datează încă din epoca romană şi că dacii le exploatau încă din antichitate. Puţini ştiu şi că Brâncuşi este fiul plaiurilor româneşti. Or, faptul că România nu este atât de bine cunoscută la nivel internaţional trebuie să ne determine să avem o politică solidă şi susţinută pentru a o promova.

Promovarea României la nivel internaţional poate să sprijine activităţile economice din domeniul turismului naţional. Anii trecuţi, un număr important de români şi-au petrecut vacanţele în afara frontierelor, ceea ce nu poate decât să ne bucure, pentru că românii au oportunitatea să viziteze altă ţări. Însă, din păcate, mult prea puţini turişti străini au ales România ca destinaţie turistică, nu pentru că noi, românii, nu avem ce oferi, ci pentru că turiştii străini cunosc prea puţin despre ţara noastră. Fiecare destinaţie turistică din România poate să concureze cu oricare altă destinaţie turistică din străinătate.

Îmi exprim speranţa că programele de promovare pregătite de Ministerul turismului vor reprezenta doar începutul unei campanii naţionale prin care să facem cunoscut întregii lumi cât de frumoasă este ţara noastră.

Domnul Ervin Molnar:

"Restructurarea cheltuielilor bugetare nu va afecta salariile, locurile de muncă sau investiţiile"

Finanţele unui stat sunt o treabă extrem de serioasă, gestionarea lor trebuie obligatoriu să fie făcută cu cea mai mare responsabilitate şi chibzuinţă. În ultima perioadă, pe toate posturile de televiziune, se discută despre o mare nevoie de a face economii, deoarece actualul buget al României nu va mai face faţă ritmului accelerat şi volumului de cheltuieli de până acum. Anumite decizii mai mult sau mai puţin fericite vor fi luate în această chestiune, de aceea avem nevoie de o privire de ansamblu şi o analiză realistă asupra sectoarelor finanţate de la bugetul statului. Lucrul cu care vreau să fiu foarte clar din capul locului este că Guvernul nu are intenţia să reducă nici salariile angajaţilor din sistemul bugetar, nici locurile de muncă ale angajaţilor la stat, o astfel de discuţie neavând loc în cadrul Partidului Naţional Liberal şi nici în cadrul Coaliţiei de guvernare.

Premierul liberal, domnul Nicolae Ciucă, a fost foarte clar în această chestiune. Reducerea cheltuielilor bugetare nu se va face pe seama salariilor şi a investiţiilor, fie ele prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, fie prin fondurile naţionale. Orice intervenţie care aduce atingere investiţiilor, salariilor şi locurilor de muncă va afecta simţitor perspectiva de creştere economică a României, de aceea orice tăiere este imperios să nu includă aceste sectoare. Guvernul intervine acum pentru a nu fi nevoit să intervină pe final de an, când ţintele de deficit vor fi mai greu de atins.

Este, aşadar, o măsură preventivă, prin care România încearcă să aşeze finanţele publice pe coordonate sustenabile. Ministrul finanţelor, domnul Adrian Câciu, trebuie să vină în faţa ţării cu un plan sustenabil, care să aibă cu adevărat efectele scontate în ceea ce priveşte economiile de care avem nevoie pentru a ridica presiunea de pe bugetul de stat. Partidul Naţional Liberal este determinat să respecte angajamentele sale, dar mai ales este determinat să nu se abată de la politica sa fiscal-bugetară caracterizată prin prudenţă şi realism.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Şcoala trebuie să fie un loc în care profesorul şi elevul să meargă cu plăcere, nu cu frică!"

Cazul tentativei de omor la adresa profesoarei de la Colegiul Naţional "Ion Creangă" din Bucureşti şi cel al agresiunii asupra profesoarei din Prahova au revoltat o ţară întreagă. Faptele elevilor sunt incalificabile, iar aceştia, oricât ar încerca să se găsească vinovaţi în părinţi, sistem, minister etc., trebuie să îşi asume întreaga responsabilitate a faptelor lor şi să sufere consecinţele.

Noi, cei de la Partidul Naţional Liberal, considerăm că aceste situaţii complicate trebuie gestionate printr-o abordare echilibrată, deoarece în şcoală toată lumea, copil şi profesor, trebuie să se simtă în siguranţă, nu să meargă cu frică să înveţe sau să îşi exercite profesia. Acum, când avem legile educaţiei pe masă, trebuie căutate soluţiile adecvate pentru a creşte autoritatea profesorului şi a proteja meseria de dascăl. Dar, în acelaşi timp, nu trebuie ca prin măsurile şi normele pe care le legiferăm să transformăm şcoala într-un loc cu tendinţe carcerale/corecţionale. Soluţia cea mai periculoasă ar fi abordarea populistă, în care elevii sunt trataţi, a priori, ca nişte infractori. O astfel de abordare, deşi facilă, nu ar face decât să ascundă problema sub preş.

Poziţia ministrului educaţiei, de a consulta specialiştii din Ministerul Afacerilor Interne şi Protecţia Copiilor, este una echilibrată şi pragmatică. Este necesară implicarea instituţiilor cu atribuţii, inclusiv de la Ministerul Public, respectiv a societăţii civile în dezbaterea şi identificarea soluţiilor pentru aceste probleme care au marcat sistemul de educaţie din România. Avem nevoie de un set variat de măsuri prin care să descurajăm comportamentele deviante din partea unor elevi, iar pe de altă parte să asigurăm un cadru adecvat de educare a tinerilor din România. Măsurile trebuie să cuprindă norme clare de gestionare a unor astfel de situaţii, dacă din nefericire se vor repeta incidentele de acest gen, dar mai ales să caute evitarea lor, prin implicarea crescută a părinţilor şi psihologilor.

Fiind părinte la rândul meu, înţeleg îngrijorările tuturor părinţilor cu privire la aceste evenimente, de aceea vreau să îi asigur că Guvernul României şi Ministerul Educaţiei depun toate eforturile pentru a minimaliza probabilitatea ca ceva similar să se întâmple.

Doamna Mirela Furtună:

"Fără cereale ucrainene pentru consumul românilor!"

România îşi poate asigura consumul intern de cereale din producţia proprie, iar siguranţa alimentară este foarte importantă pentru un stat.

Din păcate, unele măsuri adoptate la nivelul Uniunii Europene, dar şi al României, afectează pe termen scurt producătorii agricoli români, iar pe termen mediu şi lung capacitatea României de a susţine producţia agricolă cerealieră.

PSD solicită Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Agriculturii să iniţieze discuţii diplomatice cu autorităţile din Ucraina pentru suspendarea temporară a exporturilor de cereale pe piaţa românească, după modelul aplicat în Polonia. Ţinând cont numai de faptul că România îşi asigură necesarul de consum intern din producţia proprie, este incorect şi nu este necesar să fie vândute în intern cerealele din Ucraina.

Totodată, PSD consideră că România trebuie să fie în continuare alături de Ucraina şi să asigure tranzitul cerealelor din această ţară către state terţe din Uniunea Europeană şi către rutele comerciale din Marea Neagră.

Dificultăţile majore întâmpinate de fermierii români ca urmare a facilitării comerţului cerealelor ucrainene trebuie să fie rezolvate printr-un dialog diplomatic constructiv între cele două state. Ministerul Agriculturii din România este pregătit să asigure sprijinul tehnic reprezentanţilor MAE în cadrul discuţiilor diplomatice cu partea ucraineană.

Totodată, PSD propune ca România să susţină în cadrul "Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană" (COREPER) ca Regulamentul 870/2022 privind regimul taxelor vamale pentru produsele ucrainene să fie aplicat diferenţiat la nivelul Uniunii. Astfel, statele membre ale UE care îşi asigură consumul intern din producţia proprie ar trebui să permită doar tranzitul cerealelor din Ucraina către statele membre care nu îşi pot acoperi necesarul de consum din producţia proprie. O astfel de măsură ar fi cu adevărat echitabilă atât pentru fermierii ucraineni, cât şi pentru fermierii din statele membre ale UE.

Prin adoptarea acestor măsuri vom reuşi să protejăm producătorii români de competiţia incorectă pe piaţa internă cu producătorii ucraineni şi, de asemenea, vom proteja capacităţile agricole de producţie pe termen mediu şi lung. Menţionez de competiţia incorectă, deoarece producătorii agricoli români trebuie să respecte mult mai multe condiţionalităţi de mediu pentru producerea cerealelor, conform dreptului Uniunii Europene, ceea ce înseamnă un cost de producţie mult mai mare şi o producţie la hectar sensibil mai mică.

PSD susţine producătorii agricoli români!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Preşedinta Ungariei pune iar paie pe foc!"

În plin război sângeros la graniţele noastre din Nord şi din Est şi în Săptămâna Mare a majorităţii românilor ortodocşi şi greco-catolici, preşedinta Ungariei, Katalin Novák, tulbură iar apele româno-ungare, care sunt oricum mai tulburate ca niciodată după a doua conflagraţie mondială, îndeosebi de creatorul şi tutorele său politic, tot mai revanşardul şi revizionistul premier Viktor Orbán.

Şefa statului ungar pune iar paie pe foc după actele provocatoare, pline de tupeu şi de fanfaronadă, la care s-a dedat în cursul lunii mai 2023, când a efectuat prima vizită în străinătate, după investirea sa ca preşedinte al ţării vecine şi tot mai puţin prietenă. A fost o vizită tendenţioasă în Transilvania, cu opriri şi participări la evenimente la Cluj-Napoca şi Alba Iulia. A fost o vizită pe care a declarat-o ca având un caracter privat şi a efectuat-o fără să înştiinţeze autorităţile române şi fără să le ceară acordul, conform uzanţelor internaţionale.

În capitala simbolică a Transilvaniei, s-a întâlnit cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier al României, iar după această întâlnire, imitându-l pe primul premier al Ungariei postcomuniste, József Antall, şi-a asumat, printr-o postare pe Facebook, calitatea de "reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc, în interiorul sau în exteriorul graniţelor Ungariei".

În ziua următoare a postat pe Facebook mai multe fotografii în care este pozată făcând jogging în Parcul Central din Cluj-Napoca, urmărind să sugereze astfel că se simte ca acasă în Transilvania şi că de fapt distincţia dintre Ungaria şi această provincie românească nici nu ar mai fi relevantă. Mai pe şleau, Katalin Novák a vrut să arate că nici măcar nu se mai sinchiseşte de vreo reacţie a României, afirmând că este preşedintele maghiarilor de peste tot, oriunde ar trăi aceştia.

În capitala Marii Uniri, preşedinta Ungariei a participat la dezvelirea statuii lui Gábor Bethlen, unul dintre ultimii principi maghiari ai Transilvaniei, în secolul 17, dorind să accentueze existenţa unei co-suveranităţi româno-ungare asupra Transilvaniei. A urmat provocarea maximă, prin postarea unor fotografii lângă o bornă de hotar de pe masivul Piatra Secuiului din Munţii Apuseni, care era proaspăt vopsită în culorile drapelului Ungariei. Novák şi vopsitorii bornei au vrut să transmită subliminal că şi acolo se află teritoriul Ungariei.

Prin aceste gesturi, preşedinta Ungariei şi-a dat poalele peste cap, arătând că este "aceeaşi Mărie cu altă pălărie", respectiv un Viktor Orbán în fustă, care zâmbeşte mult şi face jogging şi declaraţii proeuropene, cum bine a descris-o profesorul şi analistul Dan Dungaciu. În opinia sa, Katalin Novák este un produs "orbanist" pentru Occident, fiind inventată de premierul Orbán pentru a spune exact ce gândeşte el, dar altfel. Rolul ei este să compenseze deficitul de imagine publică a lui Orbán, să intre pe uşile care lui îi sunt închise.

După niciun an, preşedinta Katalin Novák recidivează, făcând, în Miercurea Mare a românilor ortodocşi şi greco-catolici de pretutindeni, o vizită declarată tot privată în municipiul Carei, judeţul Satu Mare, situat la câţiva kilometri de frontiera cu Ungaria. Aici va participa astăzi, de la orele 17, împreună cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, la dezvelirea statuii poetului şi politicianului maghiar Ferenc Kölcsey, autorul actualului imn al Ungariei, care a fost adoptat în 1989.

Autorul imnului maghiar a trăit între 1790-1838, perioadă în care Ungaria se afla sub ocupaţia Imperiului Austriac. El s-a născut în localitatea Săuca, judeţul Satu Mare, pe atunci comitatul Satu Mare, situată la circa 40 de kilometri de Carei, şi a făcut studiile liceale la Satu Mare, iar studiile universitare la Budapesta. În ultimii ani de viaţă, a fost membru în Parlamentul de la Budapesta, denumit Dieta Ungariei.

Prin urmare, autorul imnului Ungariei nu are nicio legătură cu oraşul Carei. Inaugurarea statuii nu are legătură nici cu ziua de naştere sau cu ziua de deces a lui Kölcsey.

Ridicarea unui monument al lui Ferenc Kölcsey la Carei a fost iniţiativa primarului UDMR, Jenő Kovács, şi a fost aprobată de consilierii UDMR şi FDG, care deţin majoritatea în Consiliul Local. Monumentul a fost realizat cu susţinerea financiară a Guvernului Ungariei. Primarul Kovács a sfidat presa locală românească şi implicit opinia publică, refuzând să facă publice autorizaţia de construire a monumentului şi avizele obligatorii, dintre care cel mai important este avizul Ministerului Culturii. Mai mult, în ultimele zile au apărut ştiri că programul evenimentului a fost tipărit numai în limba maghiară şi a fost distribuit doar presei maghiare, iar la festivitatea de inaugurare vor fi arborate numai steaguri maghiare. După ce ieri şi-au anunţat prezenţa la Carei reprezentanţi ai unor organizaţii şi partide naţionaliste şi patriotice româneşti, care vor să protesteze paşnic purtând drapele naţionale, un oficios al primăriei editat de consilierul personal al primarului, care-i este naş de căsătorie, lasă să se înţeleagă că va fi interzisă arborarea drapelelor româneşti la eveniment, întrucât constituie "instigare".

Cert este că organizatorii vizitei şi comanditarii lor nu au menajat deloc sensibilitatea românilor. După cum se ştie, Careiul a intrat în istoria şi în memoria publică românească drept "ultima brazdă de pământ românesc eliberată de sub jugul fascisto-horthist" în al Doilea Război Mondial, fapt petrecut în 25 octombrie 1944, dată la care este sărbătorită în fiecare an Ziua Armatei Române. Pentru veşnica slavă şi pomenire a militarilor români căzuţi atunci în luptă, la Carei a fost ridicat cel mai impresionant Monument al Ostaşului Român, care a fost realizat de cunoscutul sculptor Vida Gheza. Românii de aici şi din jur nu au uitat cum fie ei, fie strămoşii lor au fost trataţi cu brutalitate, bătuţi, schingiuiţi, ucişi de către armata şi autorităţile ungare în negrul an 1940, după cedarea nord-vestului Transilvaniei, prin Dictatul de la Viena, fiind alungaţi în Munţii Apuseni şi în Maramureş, de unde au fost aduşi după Marea Unire pentru a popula zona Careiului. În memoria acestora, a fost ridicat în Carei Monumentul românilor expulzaţi şi refugiaţi în urma Dictatului de la Viena.

Principalul vinovat pentru tulburarea convieţuirii interetnice româno-maghiare din Carei este considerat primarul Jenő Kovács, aflat la al cincilea mandat, care a devenit tot mai arogant şi şovin în ultimii ani, deşi este căsătorit de multe decenii cu o româncă. Kovács a fost un duplicitar parşiv sub aspectul apartenenţei sale etnice. Înainte de răsturnarea regimului comunist şi mai bine de un deceniu după, când a fost director la Fabrica Mobicrasna din Carei şi a deţinut un mandat de primar în anii 1996-2000, candidând şi fiind ales din partea unui partid zonal, Noua Democraţie din Nord-Vest, s-a dat român, prezentându-se şi semnându-se Eugen Covaci.

Apoi, a pierdut alegerile, fiind succedat de doi primari UDMR, cu care nu a avut relaţii deloc cordiale. A revenit în funcţia de primar în 2008, de data aceasta candidând şi fiind ales pe listele UDMR. Ulterior, s-a dat maghiar, prezentându-se sub numele Jenő Kovács, şi a făcut cu aplomb politica UDMR, preocuparea sa principală devenind separatismul interetnic şi maghiarizarea zonei. A devenit unul dintre cei mai importanţi şi influenţi lideri ai UDMR la nivel judeţean şi se laudă că are prieteni sus-puşi la Budapesta.

Pentru provocările sale cu iz revizionist şi iredentist, Guvernul României ar trebui să-i interzică preşedintei Ungariei să mai intre în România în aşa-zise vizite private şi chiar să o declare persona non grata.

A venit vremea ca provocările şi jignirile oficialilor maghiari să fie stopate, fără reţineri sau menajamente. În sprijinul adoptării unei interdicţii de acces în România împotriva preşedintei Ungariei, care este conducătorul simbolic al statului vecin, putem invoca mai multe precedente europene. Cel mai recent s-a petrecut în data de 17 iulie 2023, când, cu motivarea că nu a fost informat despre vizită, Guvernul de la Zagreb i-a interzis preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, să intre în Croaţia pentru a efectua o vizită privată la fostul lagăr de exterminare de la Janosevac, în scopul comemorării sârbilor ucişi aici în cursul celui de-al Doilea Război Mondial.

În data de 21 august 2009, Guvernul de la Bratislava i-a interzis preşedintelui Ungariei, László Sólyom, să intre în Slovacia, unde trăieşte o minoritate de 450.000 de maghiari, pentru a inaugura în oraşul Komárno o statuie ecvestră a primului rege maghiar, Sfântul Ştefan, cu motivarea că şi-a fixat vizita în mod tendenţios la o dată sensibilă, în care Ungaria a invadat Cehoslovacia în 1968, împreună cu URSS şi alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, şi că nu i se poate asigura securitatea. În urma acestui incident, Ungaria a sesizat Comisia Europeană, solicitându-i să introducă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene o acţiune în constatarea neîndeplinirii de către Slovacia a obligaţiilor care îi revin, referitor la respectarea dreptului la liberă circulaţie şi a dreptului de şedere conferite cetăţenilor europeni prin Tratatul Uniunii Europene şi prin Directiva 2004/38.

Comisia Europeană a respins plângerea Ungariei şi a dat dreptate Slovaciei, apreciind că dreptul Uniunii nu este aplicabil în cazul vizitelor efectuate de şeful unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru. Ungaria a introdus atunci la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene o acţiune directă în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Slovaciei. Comisia Europeană a intervenit procedural în susţinerea Slovaciei, care a avut câştig de cauză şi la înalta instanţă europeană. Mai exact, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins acţiunea formulată de Ungaria în ansamblul său, motivând, în esenţă, că statutul de şef de stat prezintă o anumită specificitate, ce decurge din faptul că este reglementat de dreptul internaţional, ceea ce face ca, pe plan internaţional, acţiunile sale, precum prezenţa sa in străinătate, să intre sub incidenţa acestui drept, în special a dreptului relaţiilor diplomatice. În opinia Curţii, o astfel de specificitate este de natura să deosebească persoana care se bucură de acest statut de toţi ceilalţi cetăţeni ai Uniunii, astfel încât accesul acestei persoane pe teritoriul unui alt stat membru nu este supus aceloraşi condiţii precum cele aplicabile celorlalţi cetăţeni.

În consecinţă, Curtea apreciază că împrejurarea că un cetăţean al Uniunii exercită funcţia de şef de stat este de natură să justifice o limitare, întemeiată pe dreptul internaţional, a exercitării dreptului de circulaţie pe care dreptul Uniunii îl conferă acestei persoane. Astfel că, în final, Curtea constată că dreptul Uniunii nu îi impunea Slovaciei să garanteze accesul preşedintelui Ungariei pe teritoriul său.

În concluzie, Guvernul României are toate temeiurile faptice şi juridice pentru a interzice accesul preşedintei Ungariei pe teritoriul ţării noastre.

Doamna Elena Hărătău:

"România are nevoie de dinamizarea şi reconsiderarea atractivităţii turistice!"

Partidul Naţional Liberal susţine eliminarea inechităţii existente între angajaţii de la stat şi cei din sistemul privat în ceea ce priveşte acordarea voucherelor de vacanţă, fapt pentru care militează pentru corectarea acesteia. Din aceste considerente, PNL a propus un proiect legislativ prin care se doreşte acordarea tichetelor pentru sectorul privat din bugetul naţional.

În paralel, însă, este evident că avem mare nevoie de dinamizarea activităţii operatorilor de turism autohtoni, care, în vederea creşterii gradului de atractivitate, trebuie să aducă o serie de îmbunătăţiri în ceea ce înseamnă propunerile adresate turiştilor.

Apreciez că toţi cei angrenaţi în industria turistică trebuie să-şi diversifice ofertele, să le multiplice în mod dinamic, astfel încât să-i determine pe români să cheltuiască în ţară o parte din sumele destinate vacanţelor anuale petrecute în străinătate.

Aplicarea acestui demers ar conduce, automat, la atragerea unor sume mai mari la bugetul de stat, din care să poată fi susţinută măsura de acordare a voucherelor de vacanţă pentru angajaţii din sistemul privat.

În prezent, de voucherele de vacanţă pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern beneficiază şi salariaţii din privat, însă în mod direct, din partea angajatorilor.

Consider că se impune o discuţie constructivă pe acest subiect în coaliţia de guvernare, deoarece sunt voci care susţin că decontarea acestor vouchere de vacanţă pentru sistemul privat de către stat este nesustenabilă, din punct de vedere financiar. Impactul bugetar al potenţialei adoptări a acestei măsuri a fost calculat la aproximativ un miliard de euro, pentru anul viitor, sumă care ar putea avea un efect nefast asupra bugetului naţional.

În concluzie, cred că se impune o reconsiderare a atractivităţii turistice autohtone, deoarece nu putem transforma România într-o destinaţie aflată în topul preferinţelor cetăţenilor români şi străini fără ca serviciile oferite să fie, cu adevărat, la cel mai înalt nivel.

Nu în ultimul rând, avem nevoie de dinamizarea promovării externe a ofertelor turistice autohtone, astfel încât să reuşim să atragem cât mai mulţi vizitatori din străinătate, acesta fiind principalul barometru de măsurare a potenţialului turistic.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Eficientizarea investiţiilor din sănătate trebuie dublată de asigurarea unor resurse umane bine calificate!"

Preocuparea conducerii PSD a Ministerului Sănătăţii pentru eficientizarea investiţiilor în sistemele de sănătate publică este constantă, materializarea acesteia fiind concretizată prin documentele programatice iniţiate în ultima perioadă.

Astfel, România a adoptat anul trecut prima Strategie Multianuală pentru Dezvoltarea Resurselor Umane pentru Sănătate, iar în acest an au fost publicate Planurile Sectoriale de Acţiune pentru Dezvoltarea Forţei de Muncă în Sănătate pentru perioada 2023-2030, cu asistenţă tehnică din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Cele două strategii-politici publice iniţiate de Ministerul Sănătăţii au fost considerate un model în regiune, în cadrul Forumului Global la nivel înalt în domeniul Resurselor Umane în Domeniul Sănătăţii, desfăşurat recent la sediul OMS din Geneva.

Prin prezenţa prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii, ţara noastră a participat la sesiunea "Educaţie şi ocuparea forţei de muncă în domeniul sănătăţii", alături de SUA, India, Brazilia, Niger, Zimbabwe. Discuţiile s-au concentrat pe strategiile referitoare la mecanismele de corelare a educaţiei din domeniul sănătăţii cu evoluţiile de pe piaţa muncii, dar şi cu necesităţile actuale ale tuturor tipurilor de pacienţi.

În urma discuţiilor de la Geneva, s-a stabilit că principiile Declaraţiei de la Bucureşti pentru Resursa Umană în Sănătate, document internaţional de referinţă semnat de 50 de state membre ale Regiunii OMS Europa, vor fi puse în practică de statele membre după adoptarea rezoluţiei destinate acestui domeniu, în luna octombrie, în Kazahstan.

Sunt în asentimentul conducerii Ministerului Sănătăţii, care se pronunţă pentru nevoia unor proceduri adecvate privind colaborarea intersectorială în scopul educaţiei, integrării pe piaţa muncii şi menţinerii forţei de muncă sustenabile în domeniul sănătăţii. De altfel, ţara noastră a avut iniţiativa rezolvării acestei probleme la nivel european, deoarece este evident că avem nevoie de stabilitate şi predictibilitate în ceea ce priveşte specialiştii din domeniul sănătăţii, pentru a reduce cât mai mult fenomenul migraţiei forţei de muncă bine pregătite.

Consider că investiţiile din sănătate care vor fi realizate în perioada următoare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi din alte fonduri europene şi naţionale, trebuie dublate de asigurarea unor resurse umane calificate în toate regiunile ţării.

Pe lângă asigurarea aparaturilor necesare de înaltă tehnologie şi performanţă pentru sistemul public de sănătate, avem imperioasă nevoie de cadre medico-sanitare şi specialişti pricepuţi în domeniu, deoarece utilitatea serviciilor destinate pacienţilor depind, în mare măsură, de capacitatea resurselor umane.

Domnul Ioan Balan:

"O altă reformă necesară şi urgentă, cea a instituţiilor publice!"

În cursul ultimilor doi ani, am adresat mai multe întrebări şi interpelări autorităţilor centrale care au atribuţii directe în domeniul supravegherii pieţei asigurărilor de răspundere civilă obligatorie. Am primit garanţii scrise că nu sunt probleme, că tarifele la RCA au crescut doar temporar, că piaţa îşi va reveni şi că totul va fi ca înainte. Realitatea ne-a demonstrat că două dintre cele mai mari societăţi de asigurări s-au prăbuşit, cu girul şi concursul autorităţilor responsabile, iar românii trebuie să plătească preţul falimentelor.

De asemenea, am fost printre puţinii parlamentari care au cerut asigurări de la Autoritatea de reglementare în domeniul energiei cu privire la riscurile potenţiale determinate de liberalizarea pieţei şi de criza energetică provocată de agresiunea rusă din Ucraina. Mi s-a transmis că nu trebuie să am motive de îngrijorare, că preţurile la energie vor scădea, că va creşte concurenţa în piaţă şi toată lumea va fi fericită. Realitatea ne-a demonstrat fix contrariul, iar explozia preţurilor la energie nu a fost oprită decât prin măsuri extrem de costisitoare adoptate de Guvernul Ciucă. Un alt exemplu, dar nu ultimul, se referă la asigurările scrise pe care le-am primit de la ANSVSA că ţara a scăpat de pesta porcină africană, că la noi gripa aviară este istorie şi că fermierii români nu trebuie să îşi facă griji. Exact pe invers, la peste 5 ani de la apariţia pestei porcine, sute focare sunt încă active, iar sute de ferme sunt puse pe butuci de aceste epidemii care afectează zootehnia românească.

Românii au tot mai puţină încredere în instituţiile statului român şi acest lucru îşi găseşte justificarea obiectivă în faptul că acestea nu îşi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de lege şi nu ocrotesc interesele românilor care, din buzunarul lor, le susţin financiar, prin impozite şi taxe. Ori de câte ori aceste instituţii, bine plătite, nu îşi fac treaba, Guvernul Ciucă trebuie să găsească soluţii şi să repare pagubele generate de ele.

De aceea, este important ca reformele demarate de Partidul Naţional Liberal în multiple domenii - educaţie, fiscalitate, fonduri europene, infrastructură, administraţie - trebuie să fie extinse şi cu o amplă reformă a instituţiilor şi autorităţilor publice centrale. Rolul şi scopul reformelor trebuie să fie acela de a face aceste instituţii utile pentru societate şi economie, funcţionale şi capabile, profesioniste, astfel încât interesele generale ale românilor să fie protejate în mod real.

Domnul Lilian Scripnic:

"Fermierii români, în faţa colapsului"

Vineri, 7 aprilie 2023, a fost o zi marcată de o serie de proteste ale fermierilor români. Anumite surse ne informează că 7.000 de fermieri au ieşit la proteste în întreaga ţară şi au blocat mai multe drumuri.

În calitate de deputat de Galaţi, am pactizat cu cauza fermierilor şi am participat personal la protestele organizate în comuna Oancea, judeţul Galaţi, la graniţa cu Republica Moldova. Am avut oportunitatea să interacţionez direct cu fermierii şi să le înţeleg durerile care i-au scos în stradă.

Aceştia şi-au manifestat supărarea faţă de lipsa de iniţiativă din partea Guvernului României, menit să-i susţină, Guvernul având, de altfel, obligaţia să apere interesele economice autohtone şi implicit ale propriilor cetăţeni.

Fermierii au mai reclamat şi multiple şicane şi tot soiul de tertipuri, prin care fermierul român este împiedicat să-şi vândă marfa în Portul Constanţa, preţul de dumping practicat de cei care vând şi cumpără cerealele ucrainene, lipsa unor despăgubiri serioase care să le asigure continuitatea culturilor din viitor, dar şi lipsa unor controale de calitate aplicate după standardele europene faţă de cerealele provenite din Ucraina, acestea nefiind supuse aceluiaşi regim de control strict ca cerealele provenite din spaţiul comunitar. Acestea sunt principalele motive de supărare ale fermierilor.

Proteste similare au avut loc şi în Polonia, acolo unde ministrul agriculturii şi-a dat demisia în semn de solidaritate cu fermierii polonezi, iar în Bulgaria ministrul agriculturii a fost prezent la proteste alături de fermieri pentru a cere despăgubiri serioase Comisiei Europene.

În tot acest tablou, România are un ministru al agriculturii absent, cu abilităţi precare de negociere reuşind contraperformanţa de a obţine cea mai mică sumă dintre cele trei ţări despăgubite în această etapă, în condiţiile în care România sacrifică infrastructură rutieră şi producţie agricolă pentru a facilita intrarea cerealelor ucrainene pe piaţa europeană.

Solicit Guvernului să ia măsuri urgente pentru a informa UE despre practica dumpingului din Portul Constanţa şi suprimarea acestuia!

Solicit Guvernului să ia măsurile necesare pentru a se asigura că cerealele ucrainene corespund normelor de calitate cerute de UE şi să dovedească că acestea nu sunt modificate genetic!

Solicit Guvernului intervenţie financiară rapidă şi despăgubiri economice reale pentru a ajuta agricultura României să supravieţuiască!

Solicit Guvernului să dispună măsuri imediate care să permită fermierilor români să-şi tranzacţioneze marfa în Portul Constanţa!

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

"Autostrada Moldovei, obiectiv strategic al PSD"

Autostrada Moldovei începe să prindă contur. După ce Ministerul Transporturilor, coordonat de social-democratul Sorin Grindeanu, a reuşit performanţa să termine într-un timp record procedurile de licitaţie şi de semnare a contractelor, deja au început să se vadă rezultatele pe teren. Săptămâna trecută, la numai două luni de la începerea lucrărilor, s-au turnat primii kilometri de asfalt, între două sectoare, Buzău-Focşani, în zona Râmnicu Sărat.

Prin intermediul Ministerului Transporturilor, PSD şi-a dovedit expertiza şi performanţa în gestionarea marilor proiectele de infrastructură rutieră. Acest rezultat a fost posibil datorită modificărilor promovate în legislaţia achiziţiilor publice prin care s-a redus semnificativ perioada de contestare a licitaţiilor şi au fost restrânse termenele din procesul de atribuire a contractelor.

Autostrada Moldovei este deosebit de importantă pentru dezvoltarea României, deoarece va contribui la îmbunătăţirea conectivităţii între regiuni, la dezvoltarea economică şi îmbunătăţirea siguranţei rutiere, dar şi la protejarea mediului. Ea va facilita transportul de mărfuri şi persoane, va contribui la atragerea de investiţii, la creşterea turismului şi va reduce traficul rutier pe drumurile naţionale.

Asta înseamnă guvernarea social-democrată! Asta înseamnă un ministru dedicat, competent şi axat pe rezultate. Este doar începutul visului de peste 30 de ani de a lega nordul Moldovei de Bucureşti printr-o autostradă.

Autostrada Moldovei este un obiectiv strategic al PSD! Am toată încrederea că ritmul lucrărilor va rămâne la fel de alert. Aceşti primi kilometri de autostradă sunt doar rezultatul faptului că dacă există pricepere, atunci se poate!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Magazinele tradiţionale trebuie ajutate să se adapteze vremurilor actuale!"

Doresc să aduc în atenţia dumneavoastră o situaţie care poate părea surprinzătoare, însă, cu siguranţă are un potenţial negativ real pentru un număr foarte mare de români! Este vorba despre situaţia îngrijorătoare a magazinelor tradiţionale, în special a micilor întreprinzători din mediul rural.

România este ţara europeană cu cea mai mare pondere a populaţiei care trăieşte în mediul rural, aproape 50%. Ştim cu toţii că, din nefericire, în ţara noastră există un foarte mare decalaj de dezvoltare şi putere economică între mediul urban şi cel rural, inclusiv în ceea ce priveşte veniturile sau puterea de cumpărare. Mai mult decât atât, accesul românilor din mediul rural la locuri de muncă este, în continuare, problematic.

În urmă cu mai bine de 25 de ani, în România erau aproape 150.000 de chioşcuri şi magazine săteşti, mici întreprinzători care asigurau traiul familiilor lor cu mic comerţ cu amănuntul, în special în mediul rural. În ultimii ani, scăderea numărului acestor mici întreprinzători este din ce în ce mai dramatică - în 2013 mai erau doar 70.000 de astfel de puncte de lucru, în 2017, doar 57.000, pentru ca în 2022 să mai funcţioneze 38.000 de mici magazine alimentare.

Nu vorbim aici doar despre drama unor familii care au fost nevoite să găsească noi surse de venit; nici nu ne aplecăm asupra accesului românilor din mediul rural la o varietate de produse care ar ajunge mai greu în comunitate; interesul nostru trebuie să se centreze pe faptul că micile afaceri dispar în detrimentul unor lanţuri uriaşe de magazine, chiar supermarket-uri care "înghit" micii antreprenori.

Problema aceasta, a dispariţiei micilor magazine în faţa forţei uriaşe a companiilor multinaţionale, nu este însă nouă în economie şi nici specifică României, deşi acum suntem şi noi afectaţi. Încă din anii ҆90, în Franţa, drama magazinelor de proximitate, a celor tradiţionale, a scos în stradă mii de francezi nemulţumiţi de "universalizarea" comerţului comunitar. Presa vremurilor de atunci atrăgea atenţia asupra dispariţiei unui comerţ "de suflet", în care vânzătorul şi cumpărătorul se cunoşteau de ani de zile, iar relaţia lor apropiată avea şi un efect social, comunitar, foarte puternic, nu doar aspectul strict comercial. Lanţurile de mari magazine au depersonalizat comerţul mic, alimentar, iar imposibilitatea micilor antreprenori francezi de a se opune agresivităţii supermarketurilor a creat multe tulburări sociale şi economice în acei ani.

Iată, acum, în România pare că ne confruntăm cu o situaţie foarte asemănătoare cu cea menţionată anterior. Îmi permit să vă reamintesc soluţia salvatoare pe care francezii au găsit-o pentru a-şi prezerva micul comerţ tradiţional, atât de important din punct de vedere comunitar, superspecializarea magazinelor tradiţionale. Într-un supermarket este extrem de confortabil să faci cumpărăturile, fiindcă găseşti aproape orice categorie de produse, însă calitatea şi varietatea produselor este aproape standardizată. De cealaltă parte, un mic magazin tradiţional super-specializat pe produse de panificaţie, şi doar această categorie de produse, va oferi clienţilor produse unicat sau reţete extrem de rafinate care nu se vor găsi aproape nicăieri în altă parte. La fel, alături a apărut un mic magazin cu brânzeturi într-o varietate şi de o calitate imposibil de găsit într-un supermarket. Apoi, au apărut mici magazine specializate pe carne, compot şi dulceaţă, ciocolată, cafea şi ceai, legume, condimente şi aşa mai departe. Astfel, în mai puţin de 10 ani, în Franţa micile magazine de proximitate nu doar că s-au salvat de la dispariţie, dar, prin superspecializare, au prosperat şi au adus o clientelă mai numeroasă, fidelizată, şi au putut comercializa produse cu valoare adăugată mai mare.

Trebuie să luăm în considerare sprijinirea micilor antreprenori, mai ales din mediul rural, de a-şi găsi un specific anume şi de a se reinventa, pentru a nu dispărea în faţa marilor lanţuri de magazine "cu de toate". Consider că putem asigura programe de protejare şi de încurajare a unui comerţ cu produse tradiţionale, româneşti, din ce în ce mai rafinate şi mai specializate, revigorând, astfel, comerţul tradiţional sătesc din România!

Domnul Ioan Mang:

"Violenţa în şcoli şi noile Legi ale educaţiei"

Evenimentele petrecute în ultimele zile în şcolile din România - înjunghierea unei profesoare şi batjocorirea alteia - ne arată o problemă extrem de gravă privind statutul şi protecţia profesorilor.

Cred că s-a mers prea departe cu libertatea prost înţeleasă a unor elevi care îşi bat joc de profesori şi au impresia că au toate drepturile, fără nicio obligaţie. Nu aş dori să se înţeleagă însă că vina ar fi exclusiv a elevilor, expuşi la rândul lor la diverşi factori nocivi, mai ales în mediul online. Din păcate, nu avem doar două cazuri izolate de violenţă, ci o problemă a întreg sistemului de educaţie din ţara noastră. Sistemul actual nu funcţionează corespunzător!

Nu putem avea o educaţie de calitate, dacă profesorii nu sunt respectaţi, iar lucrurile nu pot continua aşa, pentru că este vorba despre viitorul României. Trist este şi că aceste tipuri de comportament trădează modul în care şcoala, ca instituţie, este percepută şi respectată în ţara noastră.

La începutul mandatului său de preşedinte, Klaus Werner Iohannis lansa un proiect pompos, "România Educată" pentru a susţine "reaşezarea societăţii pe valori". Astăzi, realitatea ne arată că de proiectul prezidenţial s-a ales praful. "România educată" a fost o lozincă şi a rămas tot la fel!

Vizavi de cele două cazuri menţionare, o altă problemă la fel de gravă este că în noul proiect al Legilor educaţiei, iniţiat de Ministerul Educaţiei, nu se regăsesc măsuri specifice pentru a asigura autoritatea profesorilor, astfel încât să evităm cazurile în care aceştia sunt agresaţi fizic sau verbal de elevi sau părinţi.

Partea bună este că acest proiect a ajuns acum în Parlament, deci avem ocazia să facem schimbări şi să-i aducem îmbunătăţiri. PSD a desfăşurat consultări la nivel naţional, regional şi chiar şi judeţean - am organizat o dezbatere şi la Oradea în urmă cu câteva săptămâni - cu profesori, părinţi, reprezentanţii sindicatelor, elevi şi studenţi, iar propunerile acestora se vor regăsi în amendamentele depuse de mine şi de colegii mei.

Noile legi ale educaţiei trebuie să prevadă, nu doar drepturi, dar şi responsabilităţi pentru elevi. Ele trebuie să reinstituie autoritatea cadrelor didactice şi să garanteze siguranţa celorlalţi elevi.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

"Implementarea reformelor asumate prin PNRR, în varianta USL 2.0"

Mi-am propus să formulez câteva observaţii pe marginea actualei dispute guvernamentale privind unele măsuri ce trebuie adoptate în vederea implementării PNRR.

Încă de la început trebuie menţionat faptul că statul român şi-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor speciale, cât şi a salarizării unitare, iar la nivel bugetar se vehiculează ideea unei ajustării de urgenţă a cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei.

În acest sens, ministrul Boloş declara recent că Legea salarizării unitare este inclusă în cererea de plată numărul 4 din PNRR, cu termen de implementare în luna decembrie. Totodată, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene menţiona că statul român cheltuie cu salariile 110 miliarde de lei, iar în anul 2021 cheltuielile salariale reprezentau 37% din totalul veniturilor încasate, fapt ce ne situează pe primele locuri în Uniunea Europeană.

De cealaltă parte a structurii guvernamentale, PSD, prin vocea Secretarului General Paul Stănescu, se disociază categoric de poziţia PNL exprimată de ministrul Marcel Boloş privind o revizuire a salariilor bugetarilor, menţionând că "(...) trebuie să ajustăm cheltuielile publice, dar acest obiectiv nu se va face prin soluţii imorale, de tristă amintire, precum tăierile salariale din perioada Băsescu".

Dragi români, actuala struţocămilă guvernamentală şi-ar fi dorit să poată interveni asupra situaţiei existente prin metoda clasicelor cârpeli bugetare, rostogolind adoptarea unor măsuri de ajustare structurală a deficitului bugetar după finalizarea anului electoral 2024, aşa cum s-a mai întâmplat în perioada 2008-2009.

Din nefericire pentru protagoniştii USL2.0, acest scenariu nu este unul fezabil atât timp cât măsurile importante care trebuie realizate prin PNRR, respectiv reforma pensiilor speciale cât şi cea a sistemului unic de salarizare, nu vor putea fi prorogate până după finalizarea campaniei electorale din 2024.

De asemenea, implementarea defectuoasă a măsurilor asumate prin PNRR va conduce în mod automat la blocarea de către Comisia Europeană a întregului pachet de finanţare acordat, fapt ce va avea consecinţe asupra calităţii şi nivelului de trai al românilor.

Mai mult decât atât, intenţia de a reduce deficitului bugetar cash şi ESA în 2023 la 4,4% din PIB şi respectiv sub 3% în 2024, conform Strategiei Fiscal-Bugetare şi implicit ieşirea României din procedura de deficit excesiv, va rămâne doar un deziderat atât timp cât nu se vor realiza toate reformele structurale asumate prin PNRR.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"NATO, o alianţă cu 31 de membri"

Am fost martorii multor momente istorice în ultimul deceniu, iar, din păcate, un procent semnificativ din acestea au avut conotaţie negativă. Acum, lucrurile stau diferit. Acum, putem spune că am asistat la restructurarea arhitecturii geopolitice globale pentru a ajunge mai aproape de idealurile noastre democratice.

Prin materializarea politicii "uşilor deschise", Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice. Valabilă încă din momentul încheierii Tratatului de la Washington, politica de extindere a NATO are ca scop principal integrarea oricărui stat care se dovedeşte capabil să promoveze mai departe obiectivele Alianţei.

După actele de agresiune ale Federaţiei Ruse din februarie anul trecut, a început să devină din nou vizibilă o linie de demarcaţie care a împărţit arealul geopolitic în două părţi, similar delimitării din Războiul Rece, între statele aproape de valorile occidentale şi cele care simpatizau regimul autoritar al Moscovei. Diferenţa faţă de secolul trecut este experienţa şi nivelul de pregătire al spaţiului transatlantic. Faptul că atacurile Federaţiei Ruse asupra regiunii nu au reuşit să destabilizeze Alianţa ne confirmă clar acest lucru.

România şi-a afirmat poziţia în configuraţia geopolitică curentă încă din momentul aderării la NATO în 2004. După ce am îndeplinit condiţiile necesare pentru a deveni membru, ne-am focusat asupra oferirii de sprijin şi consiliere pentru statele în curs de aderare, demonstrând astfel susţinerea pentru extinderea graniţelor NATO. Instrumentul principal utilizat în acest proces este Planul de Acţiune (i.e. Membership Action Plan/ MAP), prin care statul candidat beneficiază de asistenţă şi sprijin din partea membrilor pentru a îndeplini calităţile necesare.

Aderarea statelor nordice a fost urgentată de ameninţările cu care se confruntă alianţa la momentul actual, însă procesul de aderare nu a fost cu nimic mai puţin riguros. Includerea Finlandei în NATO este şi meritul nostru şi ne bucurăm de avantajele pe care le-am obţinut, dintre care, cel mai evident este dublarea graniţei NATO cu Federaţia Rusă. Menţionăm că Finlanda împarte cu Federaţia Rusă o frontieră de 1.340 de kilometri în partea de est, frontieră care este acum un simbol al libertăţii.

Ca stat care se situa preponderent într-o zonă de neutralitate pe plan extern, Finlanda a înţeles rolul Alianţei ca scut de securitate pentru Europa şi a depus eforturi pentru a ajunge să contribuie la soliditatea acestuia, exportând astfel şi mai departe raţionamentele de securitate ale NATO. În schimb, statul nordic se bucură de acum înainte de protecţia garantată de Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

Ceea ce reprezintă pentru noi o victorie în istoria relaţiilor internaţionale este nu mai puţin de un eşec şi o ruşine pentru regimul lui Vladimir Putin care, de dinainte de evenimentele de pe 24 februarie 2022, a condamnat extinderea NATO ca o formă de ameninţare la adresa securităţii statului rus. După cum a afirmat şi preşedintele SUA, Joseph Biden, Vladimir Putin spera la finlandizarea, neutralitatea NATO şi a obţinut fix inversul.

La mai bine de un an de la răsturnarea echilibrului internaţional de către Kremlin, forţa de rezistenţă este şi mai puternică. Pericolul nu a trecut, poziţia noastră rămâne la fel de fermă, dar trebuie să celebrăm orice victorie obţinută în bătălia împotriva represiunii ruse, iar extinderea NATO este una majoră.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"De ce urmărim eşecul României în Uniunea Europeană, şi nu realizarea intereselor ţării noastre?"

Titlul pe care l-am dat acestei declaraţii politice nu este eronat, ci pur şi simplu sper să vă atragă şi mai mult atenţia asupra expozeului meu. Şi nu doar să vă captez interesul, ci să vă şi determin să analizaţi mai amănunţit aceste raţionamente, astfel încât întreaga clasă politică românească să ajungă, în sfârşit, să vorbească într-un singur glas la Bruxelles. Pentru că o astfel de voce puternică românească se va face şi mai bine auzită în orice organ decizional comunitar în asemenea măsură încât, în timp, va ajunge să fie dată drept exemplu, aşa cum se întâmplă deja cu modul în care Croaţia sau Finlanda îşi promovează interesele naţionale. Am nominalizat aceste două state, dar nu sunt singurele ţări membre ai căror politicieni au renunţat să aducă de acasă, în Parlamentul European, disputele interne, optând pentru consens, astfel încât toate ţintele lor naţionale să fie atinse cât mai facil şi cât mai rapid. Este cea mai constructivă modalitate de a pune umărul pentru proiectele stringente pe care ţara noastră le are de dus până la capăt. Nu vorbesc doar despre integrarea în spaţiul Schengen, ci şi despre toate celelalte oportunităţi finanţate din bani europeni de care trebuie să beneficiem până la ultimul euro. Multe dintre aceste ocazii ajungem să le exploatăm prea puţin sau chiar spre deloc din pricina lipsei consensului politic intern. Şi astfel unii dintre noi fac dovada că nu învaţă din greşelile trecutului decât într-o mică măsură şi că puţinul câştig electoral al lor, al opoziţiei, rezultat din scandalurile internaţionale, aruncă în derizoriu toate eforturile noastre susţinute, ale politicienilor croiţi să facă treabă.

Aşadar, dezbinarea cu care ne prezentăm în faţa Uniunii Europene este mai importantă pentru unii colegi din opoziţie, decât interesele legitime ale ţării noastre. Regret că fac o astfel de observaţie, însă este pertinentă şi dureroasă.

Mai grav este că episodul recent, provocat de eroarea de calcul a Comisiei Europene privind acordarea despăgubirilor pentru fermierii români, acompaniată de "cruciada" pornită împotriva ministrului Petre Daea, are mai multe antecedente decât ne-am dori noi, în întreaga istorie de după momentul intrării noastre în Uniunea Europeană.

Vă voi da un singur exemplu, pe cât de relevant, pe atât de exhaustiv şi edificator - construcţia Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către fosta guvernare integral de dreapta, PNL-USR. Este cea mai flagrantă demonstraţie că unii dintre politicienii români îşi doresc eşecul altor politicieni autohtoni strict ca să obţină un avantaj politic imagologic, pe plan intern. Numai că preţul pe care îl plătim cu toţii dincolo de graniţe este unul foarte costisitor, plus că poate conduce la blocarea acordării anumitor finanţări sau la amânarea sine die a alocării fondurilor respective din pricina inadvertenţelor politicilor interne. Iar afirmaţiile conform cărora ar exista în UE un curent anti-românesc devin derizorii, dacă una spunem acasă şi alta facem afară, respectiv declaraţii care ştirbesc reputaţia propriei noastre patrii.

Cu alte cuvinte, asemenea comportamente denotă lipsa totală de preocupare pentru adevărata agendă a cetăţeanului şi mult prea multa atenţie acordată strict propriei cariere politice. Nu mai vorbesc despre deficienţa de implicare pentru promovarea şi apărarea intereselor naţionale ale României şi dincolo de frontierele UE, pe unde mai ajung unii dintre politicienii opoziţiei, în deplasări oficiale sau particulare. Derobarea de obligativitatea înregimentării în demersurile ce presupun mobilizări comune nu converg decât spre noi eşecuri ale României. Fie că vorbim despre insuccese mai mici sau mai mari, acestea corodează, în timp, încrederea celorlalţi parteneri europeni în toţi politicienii români, nu doar în cei care creează aceste neajunsuri.

Dragi colegi, nu prin asemenea stratageme se câştigă respectul Uniunii Europene sau se schimbă percepţia de la nivel mondial a ţării noastre. Nu vreau să dau lecţii de diplomaţie, ci îi rog pe toţi oamenii politici să se gândească doar la acel tip de strategii prielnice nouă, tuturor românilor!

În contextele geopolitice şi geostrategice fluide, actuale este cu atât mai mare nevoie să purtăm cu toţii mesaje unitare, ferme, fără niciun fel de echivoc, legate de ţara noastră!

România şi românii au nevoie de o reprezentare cât mai asumată şi responsabilă, nu doar pe plan intern, ci, în egală măsură, şi pe plan extern. Din aceste motive, îmi doresc ca asemenea derapaje, care reflectă neînţelegerile interne sau nevoile de câştig electoral ale unei părţi a opoziţiei chiar şi cu preţul sacrificării propriei ţări, să nu se mai repete niciodată!

În plus, este deosebit de important ca întreg electoratul să înţeleagă toxicitatea acestor gesturi politicianiste şi să ia atitudine la următoarele alegeri împotriva celor care trădează interesele naţionale, în cunoştinţă de cauză şi în mod repetat. Continuând în acest stil de învrăjbire, nu vor face altceva decât să pericliteze viitorul copiilor noştri, să le reducă din şansele la o viaţă mai bună şi mai sigură. Iar România şi românii nu merită să încapă pe mâinile unor astfel de diletanţi!

Trebuie să avem cu toţii în vedere şi că PSD niciodată nu a pătat renumele ţării noastre, umblând cu pâra prin instituţiile europene! Niciodată reprezentanţii PSD din Parlamentul naţional sau din cel european nu s-au poziţionat împotriva intereselor capitale ale României! Din contră, am făcut cu toţii tot ce ne-a stat în putinţă pentru conturarea unor perspective optime pentru fiecare cetăţean în parte!

Aşadar, dacă PSD poate, de ce alţii aleg să se joace cu soarta noastră, a tuturor românilor? Menţionez că adresez această întrebare strict pentru a trezi cât mai multe conştiinţe.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ziua Mondială a Sănătăţii sub deviza «Sănătate pentru toţi»"

În urmă cu 75 de ani, la iniţiativa comună a mai multor state interesate de securitatea sanitară globală, s-a semnat un tratat care a stipulat faptul că sănătatea nu reprezintă doar un drept fundamental al omului ci şi un drept fundamental pentru pace şi securitate, punându-se astfel bazele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acest moment istoric, înregistrat la data de 7 aprilie a devenit în mod simbolic şi îndreptăţit Ziua Mondială a Sănătăţii.

Deviza celebrării Zilei Mondiale a Sănătăţii din acest an este "Sănătate pentru toţi", având în vedere că fiecare dintre noi am realizat de curând cât de importantă este sănătatea familiilor şi a celor dragi nouă, atunci când vieţile ne-au fost puse la încercare de către pandemia de coronavirus. Majoritatea dintre noi am realizat atunci care sunt de fapt cele mai importante lucruri şi cum să le prioritizăm. Am realizat că fără sănătate nu putem avea nimic din toate lucrurile care păreau absolut normale, iar pentru a ne bucura de sănătate, avem nevoie în primul rând de un sistem medical modern, eficient, profesionist.

Pentru ca toate aceste deziderate să devină realitate, avem nevoie de dezvoltarea infrastructurii sanitare, fie că vorbim despre spitale, fie că ne referim la ambulatoriile de specialitate sau cabinetele medicilor de familie, la dezvoltarea de centre medicale comunitare. Accesul la medicamente eficiente, moderne dar şi accesibile pacienţilor reprezintă o altă prioritate. Pentru toate aceste lucruri, social-democraţii acordă o importanţă deosebită strategiei de dezvoltare a serviciilor medicale, reuşind alocarea în perioada următoare a unor bugete record pentru dezvoltarea sistemului sanitar.

Pentru a putea garanta sănătate pentru toţi, România are nevoie să investească continuu în pregătirea cadrelor medicale şi a personalului sanitar. Încrederea românilor în sistemul naţional de sănătate nu poate creşte fără empatie, respect şi adevăr. Accesul la servicii medicale de un nivel calitativ cât mai ridicat trebuie să rămână în continuare liber şi neîngrădit, aşa cum am susţinut şi în precedentele intervenţii, prevenţia trebuie să fie principiul fundamental de dezvoltare a serviciilor medicale din ţara noastră, viziune care să plaseze pacientul în centrul valorilor.

Acesta trebuie înţeles cu toate nevoile şi posibilităţile lui, putând la rândul său contribui covârşitor la îmbunătăţirea calităţii vieţii, dacă înţelege corect necesitatea prevenţiei, primare şi secundare, pentru că sănătate înseamnă, înainte de orice demers din punct de vedere medical, o filosofie de viaţă sănătoasă, echilibrată.

În acest sens, s-au făcut şi se fac demersuri importante în sistemul de sănătate pentru tranziţia de la abordarea tehnică, statistică, la una concentrată pe om şi pe nevoile foarte diferite, particulare, ale pacienţilor. Specialiştii din sistemul de sănătate depun eforturi considerabile pentru dezvoltarea unui sistem cât mai cuprinzător şi eficient, care să asigure fiecărui român în parte, indiferent de condiţia socială, acces la servicii medicale pentru a-şi îngriji sănătatea sa şi a familiei.

În final, doresc să îmi exprim încrederea că toată munca depusă de profesioniştii din sănătate, împreună cu asociaţiile pacienţilor, vor genera o schimbare majoră a sistemului sanitar din ţara noastră, o îmbunătăţire a relaţiei medic-pacient şi o garanţie reală a faptului că "Sănătatea pentru toţi" nu va rămâne un simplu slogan.

Domnul Nicolae Giugea:

"Ţintele ecologice stabilite de UE au devenit generatoare de euroscepticism!"

După ce Uniunea Europeană a ratat aproape toate obiectivele de mediu stabilite prin Agenda 2000, noul suflu ecologist care marchează instituţiile europene stă la baza unor obiective şi ţinte care pot fi cu uşurinţă catalogate drept aberante sau chiar imposibil de îndeplinit, chiar şi de către statele cele mai dezvoltate din Uniune.

"Fără autovehicule cu motoare termice în numai câţiva ani" - sună unul dintre obiectivele adoptate recent. La prima vedere, am putea fi de acord, însă, cum poţi să ajungi la un asemenea obiectiv în rândul noilor state membre, unde mai mult de jumătate din parcul auto este reprezentat de maşini uzate, cu vechimi şi de peste 20 de ani? Cine are resursele financiare să facă tranziţia, de la o maşină uzată, la una electrică, performantă, care costă cât un apartament cu două camere, confort I. A calculat cineva care va fi impactul renunţării la motoarele termice asupra mecanizării din agricultură sau asupra transportului de mărfuri? Cu cât ne scumpeşte mâncarea o asemenea decizie?

"Fără exploatări miniere şi fără energie produsă pe cărbune" - este deja un obiectiv la care s-a renunţat, temporar, pe fondul agresiunii ruse în Ucraina. Faptul că la nivelul întregii Uniuni Europene energia costă astăzi şi de trei ori mai mult decât în urmă cu doi ani este rezultatul acestei viziuni înguste - închidem mine şi termocentrale, fără să punem nimic în loc.

Vacile distrug stratul de ozon, pentru că emit cantităţi enorme de metan! Aceasta este o altă absurditate, cu impact vizibil asupra preţurilor la produsele lactate intermediare sau la cele finale. Pare că abia acum au descoperit "experţii" că vacile sunt organisme vii, mănâncă furaje şi emit gaze, în timp ce unul se vinde cu sistem antifurt, iar laptele la sticle de 400 ml.

Nu m-am opus niciun moment, ci, dimpotrivă, susţin cu toată forţa drumul către o economie europeană curată, sustenabilă pe termen lung. Însă nepriceperea unor actori instituţionali din instituţiile europene, reflectată în propuneri de politici care mai de care mai absurde, nu face decât să creeze neîncredere în rândul cetăţenilor şi chiar o reacţie firească de respingere a propunerilor care vin de la Bruxelles.

Mai mult decât atât, unele propuneri alimentează propaganda şi euroscepticismul, precum şi ascensiunea unor formaţiuni politice extremiste, de tipul - UE ne dă să mâncăm insecte, UE ne pune să dărâmăm sobele, pentru că nu ne mai putem încălzi cu lemne, UE este sursa răului.

Anul următor, vom avea atât alegeri la nivelul Parlamentului European, cât şi o reconfigurare a celorlalte instituţii. Îmi exprim speranţa că energia decidenţilor europeni se va concentra pe politici realiste şi utile care să ne conducă la o creştere a calităţii vieţii din toate punctele de vedere, inclusiv în ceea ce priveşte componenta de mediu.

Domnul Nicu Niţă:

"Fermierii români afectaţi de importurile de cereale din Ucraina vor primi încă un ajutor din partea Comisiei Europene!"

Ministrul PSD al agriculturii a cerut Comisarului pentru agricultură o revizuire a sprijinului oferit pentru fermierii români afectaţi de afluxul de cereale din Ucraina. Prima tranşa oferită României de către Comisia Europeană este de 10 milioane de euro, o sumă foarte mică şi care nu este suficientă pentru fermierii români afectaţi.

În ciuda unor declaraţii venite din partea unor politicieni români care au spus că ministrul PSD al agriculturii nu a întreprins demersurile necesare ca România să obţină o sumă mult mai mare, au fost contrazişi chiar de preşedinta Comisiei Europene, care a recunoscut că cei din Comisie au greşit şi că ministrul Daea a avut dreptate când a cerut în repetate rânduri să se ţină cont de particularităţile României, de secetă, de comportamentul fermierilor români de a vinde producţia direct la recoltare şi, nu în ultimul rând, de faptul că ţara noastră a asigurat culoare de transport pentru cea mai mare parte din exporturile de grâne ucrainene, nu doar către Europa, ci şi către Orientul Mijlociu şi Nordul Africii.

În plus, agricultorii români trebuie să ştie că, indiferent de valoarea despăgubirilor ce vor fi acordate de Comisia Europeană, PSD şi ministrul agriculturii sunt pregătiţi să completeze respectiva sumă, astfel încât efectele negative resimţite să fie cât mai reduse.

Astfel, până la aprobarea unei noi tranşe venite din partea Comisiei Europene, ministrul PSD al agriculturii va suplimenta acest sprijin de la bugetul naţional cu încă 10 milioane de euro.

Partidul Social Democrat şi ministrul PSD al agriculturii susţin şi sprijină fermierii români, prin găsirea soluţiilor pentru a le oferi la timp sprijinul necesar, astfel încât aceştia să aibă predictibilitate şi stabilitate în activitatea lor.

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD propune mecanisme şi soluţii de reducere a scumpirilor produselor alimentare şi de susţinere a fermierilor locali"

Încep să se vadă din ce în ce mai accentuat beneficiile reglementării preţurilor la energie, măsură care a fost adoptată anul trecut de Coaliţie şi Guvern doar în urma insistenţelor PSD. Acum marea provocare este preţul alimentelor şi asigurarea pieţei de desfacere interne a produselor agroalimentare locale care să ajungă pe masa fiecărui român, inclusiv prin sprijinirea producătorilor din domeniul agroalimentar autohton.

Banca Naţională a României a confirmat deja importanţa copleşitoare a măsurilor promovate de PSD în combaterea scumpirilor şi scăderea inflaţiei. Dacă anul trecut nu s-ar fi plafonat şi apoi reglementat preţurile la energie, facturile ar fi fost de patru ori mai mari.

De la începutul acestui an, PSD a căutat şi a propus mecanisme şi soluţii astfel încât să fie pus frâu scumpirilor produselor alimentare de bază, ceea ce va contribui major la reducerea şi mai accentuată a inflaţiei, atât în beneficiul populaţiei cât şi al economiei.

Aceste creşteri de preţuri reprezintă cea mai mare îngrijorare în rândul cetăţenilor. Dar în acelaşi timp, trebuie să observăm că inflaţia în aceste prime două luni ale anului s-a înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu siguranţă lucrurile ar fi stat mult mai rău dacă PSD nu ar fi insistat cu reglementarea şi plafonarea preţurilor la energie, în pofida criticilor numeroase exprimate anul trecut faţă de această măsură.

Suntem foarte preocupaţi să implementăm cele mai bune soluţii pentru combaterea scumpirii alimentelor, în special a celor de bază, esenţiale, care continuă să fie un factor important de alimentare a inflaţiei şi este puternic resimţit de marea majoritate a populaţiei.

Alături de colegii mei parlamentari social-democraţi am solicitat Consiliului Concurenţei şi tuturor instituţiilor abilitate o analiză atentă pe tot lanţul comercial al alimentelor, pentru a se identifica profiturile excesive practicate de unii comercianţi. În opinia noastră, soluţia nu este o plafonare a preţurilor care poate genera penurie la anumite produse, ci o plafonare a profiturilor excesive, în special la alimentele de bază, la fel cum, la insistenţele PSD, s-a intervenit pe piaţa de energie şi cum a propus PSD şi în cazul poliţelor RCA. În contextul crizelor economice şi financiare globale, este inacceptabil unii comercianţi să îşi multiplice profiturile pe seama celor afectaţi de inflaţie.

La iniţiativa PSD, coaliţia a luat în dezbatere un program de stimulare a producţiei interne la produsele agroalimentare. PSD a propus măsuri concrete pentru creşterea capacităţii de procesare a produselor agricole, astfel încât o parte cât mai mare din produsele româneşti să fie procesate în ţară şi să se reducă astfel importul de alimente.

La nivel parlamentar, am susţinut alături de colegi mei iniţiativa legislativă privind lanţul scurt de aprovizionare cu alimente. Aceasta este în favoarea fermierilor români şi susţine utilizarea produselor alimentare proaspete de pe plan local. Prin scurtarea distanţelor de transport dintre producător şi instituţiile beneficiare, fermierii români şi hrana românească vor avea prioritate faţă de cea din import.

Lanţul scurt de aprovizionare reprezintă o prioritate naţională din perspectiva securităţii alimentare a ţării şi este în acord cu strategia europeană "Farm to Fork". Inclusiv directivele Uniunii Europene prevăd achiziţionarea de produse alimentare din propria ţară.

Proiectul legislativ vine în sprijinul producătorilor locali şi prevede ca instituţiile publice în care se prepară sau se servesc mâncăruri gătite sau produse alimentare să le achiziţioneze în primul rând pe cele din surse locale, cât mai apropiate de locul de consum. Astfel produsele de import vor fi achiziţionate doar dacă nu sunt produse pe plan local. Astfel hrana românească va avea prioritate în şcoli, spitale, unităţi militare şi în toate instituţii publice care achiziţionează servicii de catering.

Dacă se achiziţionează roşii din Spania sau mere din Polonia, creşte gradul de poluare prin transport, importăm inflaţie şi susţinem economia din acele ţări, în loc să susţinem economia românească. În plus, produsele aduse de la distanţe mari nu vor avea prospeţimea celor de pe piaţa locală.

Un traseu cât mai scurt de la fermă la furculiţă asigură alimente mai proaspete, mai sănătoase şi mai ieftine consumatorilor, susţine producătorii şi economia ţării noastre.

Cel mai important lucru este, pe de o parte, ca inflaţia să fie coboare cât mai repede sub 10%. Acesta este un obiectiv major asumat de PSD încă de la anul trecut când a insistat şi, într-un final, a reuşit să plafoneze şi să reinstituie preţul reglementat la energie. Ministerul Finanţelor, însă deţinut de PSD, dă tot concursul şi contribuie cu tot ce poate pentru ca BNR să reuşească reducerea cât mai consistentă a inflaţiei.

Pe de altă parte, este esenţial să reuşim să susţinem producţia alimentară internă prin programe de ajutor financiar a fermierilor români şi prin punerea pe piaţă a produselor locale cât mai naturale şi sănătoase pentru populaţie.

Intenţia PSD, prin ministerele pe care le gestionează, este de a guverna astfel încât să crească rezilienţa şi performanţa companiilor româneşti şi antreprenorilor locali. De altfel, rezultatele economice ale anului trecut îşi au originea inclusiv în sprijinul sistematic asigurat prin pachete de programe şi ajutor de stat bine ţintite care au asigurat multiplicare şi plusvaloare.

Doamna Raisa Enachi:

"Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara!"

Ne dorim o ţară educată şi, cu toate acestea, permitem acte de agresiune în şcoli. Este o problemă la nivel naţional, de la agresiuni verbale în rândul elevilor la agresiuni fizice faţă de profesori. Din cauza libertăţii de gândire prost înţelese, elevii consideră, din oricare motiv, că li se cuvin anumite drepturi, dar şi că li se permit încălcarea unor drepturi de conduită în unităţile de învăţământ. Cele mai multe acte de acest tip au loc în învăţământ liceal. Amintim, aici, ultimul caz şocant ce a avut loc într-o unitate de învăţământ, când un elev de doar 16 ani şi-a înjunghiat profesoara dintr-un motiv banal. Acest lucru este inadmisibil! Trebuie gândit un sistem de prevenire, pentru ca atât profesorii, dar şi elevii să se poată simţi în siguranţă în şcoli!

În perioada de adolescenţă, copiii pot fi foarte emotivi, iar unii dintre aceştia nu îşi pot controla emoţiile, devenind mult mai agresivi. Acest lucru a fost sesizat atât de profesori, cât şi de poliţişti care consideră că aceste comportamente agresive sunt şi o consecinţă a claustrării din pandemie - peste 8.000 de cazuri de agresiuni, făcute de minori, au fost înregistrate anul trecut, spre exemplu. Acţiunile acestora sunt puse adesea pe seama tulburărilor psihice, a depresiilor. Aceste condiţii, într-adevăr, prezintă o problemă reală ce poate avea consecinţe grave, cu victime, precum în cazul profesoarei de japoneză.

Tocmai de aceea, ar trebui să fie un consilier în fiecare şcoală care să aibă cunoştinţe de psihologie comportamentală, la care elevii să poată apela cu încredere.

Noţiunea de libertate este interpretată greşit de anumiţi elevi, regulamentul de conduită interioară este încălcat, iar aceste fapte se răsfrâng în sistem. Unităţile de învăţământ ar trebui să fie un spaţiu sigur, lipsit de agresiuni, bullying, însă, la noi, este foarte puţin probabil ca acest lucru să fie posibil, sau, cel puţin, nu în viitorul apropiat. Iar vina este împărţită între autorităţile competente, părinţi şi elevi. Spre exemplu, unii dintre părinţi sunt total împotriva aparatelor de scanare, găsind acest lucru jignitor. Nici elevii nu sunt de acord ca aceste acţiuni, care par severe pentru vârsta lor, să fie adoptate, cu toate că ar fi doar pentru sporirea siguranţei tuturor! În cazul în care aveţi un adolescent, nu aţi vrea să îl ştiţi în siguranţă? Toată această nepăsare ar putea cauza decesul unei persoane! Nu putem permite elevilor cu probleme de comportament să facă alte victime, trebuie gândită această problemă în profunzime, pentru a identifica vinovatul în astfel de cazuri şi, desigur, trebuie de găsit soluţii.

Ministerul Educaţiei ar trebui să găsească soluţii de prevenire, să lupte mai mult să fie adoptate nişte măsuri, nu doar să afirme că trebuie tras un semnal de alarmă! Sistemul educaţional actual este depăşit şi nu pare să se întâmple ceva care să diminueze aceste situaţie. Nu este primul caz de acest gen şi, cu siguranţă, nu va fi ultimul, dacă nu vor fi luate măsuri drastice! Violenţa în şcoli este de neacceptat şi nu trebuie trecută cu vederea, dacă vrem o convieţuire armonioasă, dacă vrem să fim o societate civilizată!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Protestele fermierilor români faţă de decizia Comisiei Europene, în legătură cu exportul cerealelor ucrainene"

Protestele fermierilor au marcat sfârşitul de săptămână în mai multe oraşe sau puncte de frontieră din ţara noastră. Ne referim la un protest justificat al celor care muncesc, îngrijesc şi preţuiesc pământul care ne dă pâinea cea de toate zilele. Trebuie însă menţionat faptul că fermierii nu protestează faţă de Ministerul Agriculturii, ci împotriva Comisiei Europene. Decizia Comisiei Europene de a permite intrarea în UE a grânelor ucrainene fără taxe vamale şi fără a se limita doar la tranzitare a afectat mult statele din regiune, inclusiv România. Ajutoarele au fost insuficiente şi distribuite în mod inechitabil, după cum au admis şi oficialii Comisiei Europene.

Ministerul Agriculturii a luat mai multe măsuri pentru a-i sprijini pe fermierii români afectaţi şi va continua să susţină cauza lor la Bruxelles. Ministerul Agriculturii a elaborat deja actul normativ pentru a dubla cu bani de la bugetul de stat orice ajutor acordat de Comisie în legătură cu exporturile din Ucraina. Dublarea sumei de bani europeni este nivelul maxim permis de regulamentul UE.

De asemenea, Ministerul Agriculturii a propus experţilor europeni un nou algoritm de alocare care să ţină seama de suprafaţa cultivată cu cereale în fiecare stat solicitant. În această privinţă, România ar fi pe primul loc cu 6 milioane de hectare, urmată de Polonia cu 3,5 milioane şi Bulgaria cu 2 milioane.

Un lucru este sigur - taxele vamale trebuie reintroduse! Avem datoria să ne protejăm fermierii şi producţia românească!

Doamna Maria Stoian:

"Fonduri europene pentru combaterea sărăciei şi îmbunătăţirea integrării tinerilor pe piaţa muncii"

Configurarea programelor cuprinse în Politica de Coeziune a Uniunii Europene destinate României pentru perioada 2021-2027, în valoare de peste 46 de miliarde de euro, reprezintă un succes al Executivului de la Bucureşti, condus de primul-ministru liberal Nicolae Ciucă.

Finanţările aferente Politicii de Coeziune sunt complementare fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi sumelor importante pe care România le mai are de cheltuit din perioada de programare 2014-2020. Toate aceste resurse financiare constituie o garanţie solvabilă a faptului că Guvernul liberal va reuşi implementarea reformelor aşteptate de oameni, transpuse pragmatic prin creşterea calităţii vieţii acestora.

În prezent, concentrarea Executivului rămâne constantă pe creşterea economică şi iniţierea de noi programe de dezvoltare care să răspundă interesului public şi să susţină România în vederea depăşirii cu succes multiplelor provocări economice şi crizelor succesive cu care încă ne confruntăm.

Politica de Coeziune este cel mai valoros instrument finanţat de Comisia Europeană în beneficiul românilor, scopul acesteia fiind consolidarea unei strategii solide de dezvoltare echilibrată a întregii ţări din punct de vedere teritorial şi social.

Fondurile europene sunt indispensabile României în actuala perioadă, având rolul de a susţine dezvoltarea economică şi socială echitabilă, cu soluţii adecvate pentru combaterea sărăciei şi îmbunătăţirea integrării pe piaţa muncii, în special a tinerilor.

De asemenea, fondurile aferente Politicii de Coeziune vor fi folosite pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, pentru a oferi tuturor copiilor şanse egale la viaţă şi educaţie, acest deziderat fiind în centrul preocupărilor instituţiilor europene.

Consider esenţiale pentru români finanţările asigurate prin intermediul acestui program, în condiţiile în care acestea vor acoperi domenii esenţiale, precum sănătatea, educaţia, transporturile, infrastructura, locurile de muncă, dezvoltarea regională.

Sunt convinsă că realizarea acestor investiţii va conduce la o creştere economică sustenabilă, dar şi la recuperarea decalajelor de inovare, conectivitate, dezvoltare durabilă şi tranziţie verde, pe care România încă le are faţă de alte state europene.

Nu în ultimul rând, fondurile distribuite ţării noastre prin intermediul Politicii de Coeziune vor contribui determinant la reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială în care se află mulţi români, cu atât mai mult cu cât ne confruntăm cu mari probleme legate de dezvoltarea inechitabilă a zonelor ţării, iar judeţul Teleorman este un exemplu elocvent în acest sens.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Tinerii nu sunt încurajaţi să rămână în România după terminarea studiilor!"

Cei mai buni tineri absolvenţi ai universităţilor româneşti aleg, din păcate, de cele mai multe ori, să părăsească ţara, iar în cazul în care decid să rămână aici, în niciun caz nu pot performa în sistemul bugetar, dominat de sinecuri. Iar recenta numire a unui pensionar special militar, care a ocupat, anterior, încă două sinecuri - membru în comisia de tragere la Loteria Română şi membru în consiliul de supraveghere la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, demonstrează din plin opacitatea şi politizarea sistemului bugetar, precum şi lipsa voinţei de schimbare şi profesionalizare. Ce o fi recomandat un militar să fie membru în cele două comisii amintite anterior, nimeni nu ştie, poate doar politicienii din coaliţia de guvernare care îşi împart funcţiile bine plătite din bani publici!

De altfel, dragi români şi stimaţi colegi, i-am adresat o întrebare parlamentară domnului prim-ministru al Guvernului României, Nicolae Ciucă, prin care îi solicit, imperios, să îmi precizeze care au fost criteriile pentru care l-a susţinut şi numit pe domnul Ion Dinescu, pensionar militar, cu pensie specială, repet, în funcţia de secretar general al Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, care sunt indicii de performanţă pe care trebuie să îi îndeplinească acesta şi care sunt termenele periodice de evaluare ale domnului tânăr pensionar al sistemului.

De asemenea, l-am chestionat pe prim-ministrul Guvernului şi despre politicile promovate, pentru a atrage tinerii absolvenţi cu merite deosebite în funcţii care ar trebui să le ofere posibilitatea să profesionalizeze sistemul bugetar. Cu alte cuvine, să ne spună cum şi când va elimina sinecurile în favoarea oamenilor potriviţi la locurile potrivite!

Românii au ajuns la capătul puterilor! Ne-am săturat să plătim, din banii noştri, aceste căpuşe!

Domnul Vasilică Toma:

"Fermierii şi consumatorii români au nevoie de informaţii şi demersuri corecte şi precise!"

Cred că este corect faţă de toţi fermierii şi consumatorii români să existe o informare corectă în ceea ce priveşte formele de sprijin disponibile pentru crescătorii de bovine, derulate în anul 2023.

Şi pentru că suntem cu toţii datori să contribuim la această informare, este necesar şi trebuie să se ştie că fermierii români care cresc bovine primesc un sprijin total de 675 de euro pe an per animal, compus din următoarele:

- Ajutor Naţional Tranzitoriu carne - 66 euro/cap animal

- Sprijin cuplat zootehnic - 338 euro/cap animal

- Ecoschemă bunăstare vacă lapte - 100,18 euro/cap animal

- Ajutor de stat Ucraina - 73 euro/cap animal

- Registrul genealogic - 6,06 euro/cap animal

- Control producţia de lapte - 16,16 euro/cap animal

- Motorină în zootehnie - 56 litri/cap animal = 18,45 euro

Să nu confundăm, aşadar, valoarea şi importanţa sprijinului de stat acordat fermierilor, prin Ministerul Agriculturii, cu disfuncţionalităţile care apar în piaţă şi care au nevoie să fie remediate prin vigilenţa şi implicarea imediate a altor instituţii şi factori responsabili!

Solicit Consiliului Concurenţei să îşi facă datoria şi să intervină pentru a stopa orice formă a concurenţei neloiale şi a oricăror înţelegeri ilegale din piaţă care afectează preţul laptelui şi, odată cu aceasta, munca fermierilor noştri!

În plus, ca şi în cazul problemelor apărute în domeniul energiei şi pe piaţa de carburanţi, consider necesar ca, aici, în Parlament, să acţionăm de urgenţă printr-o reglementare care să stopeze specula pentru obţinerea de profituri excesive, care afectează deopotrivă fermierii şi consumatorii români!

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"România devine cel mai mare prelucrător al lânii din Uniunea Europeană, datorită unei scheme de ajutor a Ministerului Economiei"

Profit de oportunitatea acestei declaraţii pentru a sublinia una dintre cele mai importante reuşite înregistrate în această perioadă de Guvern, mai exact în domeniul economic, unde, sub conducerea colegului şi prietenului meu, Florin Spătaru, România va investi sume considerabile în industriile prelucrătoare.

Nu mai puţin de 300 de milioane de euro au fost puşi la dispoziţia antreprenorilor din industriile prelucrătoare prin intermediul unei scheme multianuale de granturi de la bugetul de stat. La sfârşitul anului trecut, nu mai puţin de 97 de companii depuseseră proiecte pentru accesarea acestor fonduri, însumând o cerere de ajutor pentru dezvoltare de aproximativ 600 de milioane de euro. Este un mare succes, din perspectiva interesului mediului de afaceri. Totalul investiţiilor asumate este de 430 de milioane de euro, pentru care sprijinul statului este de 198 de milioane de euro, practic la fiecare 2 euro investiţi, statul finanţează un euro.

Acest rezultat denotă faptul că actualul ministru al economiei înţelege pe deplin nevoile şi solicitările marilor antreprenori, precum şi oportunităţile pe care aceştia le pot dezvolta cu un ajutorul statului. Personal consider că statul şi marii industriaşi trebuie să conlucreze pentru a genera plus valoare, profit şi bunăstare pentru cetăţeni.

Programul stimulează investiţiile noi sau procesele noi de prelucrare. Criteriile au fost construite astfel încât să extindă industria prelucrătoare a ţării, motiv pentru care firmele câştigătoare în actuala etapă au coordonatele financiare şi de personal specifice unui companii mici, dar în spatele fiecăreia dintre cele selectate se află expertiză şi resurse consistente. De asemenea, investitorii au la dispoziţie 6 luni pentru a demara investiţiile. În cazul în care acest lucru nu este realizat, compania respectivă îşi pierde finanţarea iar locul acesteia este preluat de următoare de pe listă.

Este pentru prima dată în ultimii 30 de ani când o astfel de iniţiativă este fundamentată şi promovată de Guvern, iar rezultatele nu întârzie să apară, fiind generate investiţii care vor impacta varii domenii. Un exemplu relevant pentru mecanismul şi scopul acestei scheme de ajutor de stat este cel al companiei româneşti care angajează o investiţie de 182 de milioane de lei pentru construirea celei mai mari unităţi de procesare a lânii din Uniunea Europeană. Aceasta va procesa o cantitate de aproximativ 25.000 de tone pe an.

Iată ca astfel, doar printr-un singur proiect, România va deveni cel mai mare prelucrător al lânii, o gură de aer pentru toţi crescătorii de ovine din ţară, o garanţie a revitalizării unui întreg domeniu de activitate, o gură de aer pentru sute de localităţi aşezate în zonele montane, o şansă pentru mii de români.

Acesta este motivul pentru care Partidul Social Democrat a intrat la guvernare. Am promis proiecte care să genereze locuri de muncă şi oportunităţi pentru fiecare categorie socială şi în fiecare domeniu de activitate. Acesta este doar un exemplu despre cum ar trebui un partid să guverneze.

Domnul Vasile Nagy:

"Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare din România"

Infrastructura este cea mai importantă resursă logistică a transportului feroviar şi dezvoltarea acesteia trebuie să fie privită din perspectiva necesităţii dezvoltării transportului feroviar. În prezent, reţeaua de infrastructură din România se află într-o stare necorespunzătoare şi nu beneficiază de mentenanţă şi reînnoire adecvată.

Capacitatea insuficientă a infrastructurii rutiere nu poate oferi servicii satisfăcătoare, iar infrastructura feroviară nu poate contribui eficient la descongestionarea reţelei rutiere, din cauza stării tehnice necorespunzătoare care limitează sever competitivitatea serviciilor de transport feroviar.

Investiţiile în infrastructura feroviară impulsionează creşterea economică, creează bunăstare şi locuri de muncă, favorizează accesibilitatea geografică, comerţul şi mobilitatea persoanelor. Ele trebuie să fie planificate astfel încât să maximizeze impactul pozitiv asupra creşterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului. Principala prioritate strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii feroviare este creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă, în principal prin creşterea nivelului de performanţă al infrastructurii feroviare. Principala direcţie de acţiune trebuie să vizeze recuperarea restanţelor privind reînnoirea infrastructurii, cu accent pe refacţia liniilor curente şi directe.

Reînnoirea infrastructurii feroviare trebuie să fie completată cu recuperarea accelerată a restanţelor privind reparaţiile curente, precum şi cu întreţinerea infrastructurii la nivelul necesar pentru funcţionarea în regim permanent. Statul este proprietarul infrastructurii feroviare şi, prin urmare, are obligaţia de a asigura finanţarea necesară pentru mentenanţa, reînnoirea şi dezvoltarea acesteia.

Finanţarea necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare duce la degradarea acesteia şi la apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă. Subfinanţarea întreţinerii curente a infrastructurii şi a reparaţiilor duce la creşterea exponenţială a probabilităţii de apariţie a accidentelor.

Pentru a realiza aceste obiective, este necesară o strategie coerentă şi sustenabilă de dezvoltare a infrastructurii feroviare care să prevadă investiţii în modernizare şi reînnoirea infrastructurii existente, dar şi în dezvoltarea unor noi proiecte. Această strategie trebuie să fie bazată pe o analiză riguroasă a nevoilor şi oportunităţilor existente, luând în considerare atât aspectele tehnice, cât şi cele economice şi de mediu.

Un alt aspect important este implicarea tuturor actorilor relevanţi în procesul de dezvoltare a infrastructurii feroviare, de la autorităţile publice centrale şi locale, până la operatorii de transport feroviar şi asociaţiile de transportatori. Aceştia trebuie să colaboreze în vederea realizării unor obiective comune şi a unor proiecte integrate, care să asigure o dezvoltare armonioasă a întregului sistem de transport feroviar.

În final, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare din România reprezintă o necesitate imperioasă pentru asigurarea unui transport eficient şi competitiv, care să contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţării şi la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. Este nevoie de o abordare integrată şi coerentă a acestui subiect, care să asigure o dezvoltare durabilă şi sustenabilă a întregului sistem de transport feroviar.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Măsurile luate de Guvernul liberal au protejat buzunarele românilor"

Sărbătoarea Paştelui este cel mai important eveniment din an pentru comunitatea creştină. Cu toate că această perioadă ar trebui să fie marcată numai de celebrarea Învierii Mântuitorului şi a învăţăturii iubirii pe care a propovăduit-o, mulţi români sunt justificat copleşiţi de grijile pământene, în special în ceea ce priveşte preţurile la produsele şi alimentele necesare pregătirilor ce se fac în această perioadă. Guvernul României, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, prin măsurile eficiente şi corecte pe care le-a luat, a reuşit să pună la adăpost România de criza globală care a lovit în valuri, ţara noastră fiind printre cele mai puţin afectate ţări din regiune.

Alături de Banca Naţională a României, Guvernul României a reuşit să menţină stabilitatea monedei naţionale, mare parte din acest succes fiind obţinut prin investiţiile străine directe pe care România le-a atras în 2022, investiţiile directe ale statului român în economie şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene, înregistrându-se valori-record pentru fiecare dintre aceşti trei indicatori.

În ciuda condiţiilor dificile pe plan internaţional, România a înregistrat o creştere economică de 4,8%, lucru care a transmis investitorilor un semnal de stabilitate, rezilienţă şi demonstrează că ţara noastră are potenţial de dezvoltare sustenabilă. Ţara noastră are una dintre cele mai mici inflaţii din regiune. Prin comparaţie, în Ungaria, inflaţia continuă să crească; reţinem că a ajuns la 25,7% în ianuarie, un maxim faţă de ultimii 27 ani. Creşterea inflaţiei a început să se tempereze din luna decembrie. Acest lucru arată că presiunile asupra creşterilor de preţuri s-a redus, iar vârful puseului inflaţionist a trecut. Prelungirea plafonării tarifelor la energie a temperat inflaţia, care ar fi fost cu 5% mai mare, potrivit calculelor şi estimărilor BNR. De asemenea, Banca Naţională estimează că inflaţia va scădea considerabil şi prognozează că la sfârşitul anului 2023 va ajunge la 11,2%, iar în 2024 va atinge nivelul înregistrat înainte de războiul din Ucraina.

Aceste cifre ne arată că economia românească merge pe o pantă ascendentă, optimistă. Măsurile bune privind politica monetară şi controlul inflaţiei trebuie să continue pentru ca românii să se bucure de o putere de cumpărare crescută, iar impactul fluctuaţiilor de pe plan global să nu îi afecteze simţitor. PNL va susţine întotdeauna o politică în domeniul economic şi fiscal predictibilă, bazată pe dialog cu experţii şi actorii implicaţi, atât din mediul public, cât şi din cel privat.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"România educată, înjunghiată"

Într-o singură zi, Iohannis şi-a dat arama pe faţă în ceea ce priveşte respectul şi grija sa faţă de educaţia şi de educatorii copiilor români.

Din "România educată", proiectul naţional pentru educaţie, a devenit "România înjunghiată", după fapta tragică săvârşită de un elev, la Ploieşti, care şi-a atacat cu un cuţit profesoara, în timpul unei ore de curs.

Tot felul de analişti, psihologi sau invitaţi apar de nicăieri pe la posturile de televiziune luând apărarea elevului cu pricina, găsind motive şi cauze ameţitoare pentru justificarea faptei sale. Cum se poate justifica setea de sânge şi de răzbunare a unui copil faţă de profesorul de la catedră, profesor care ar trebui să-i fie model şi călăuză şi pe care ar trebui să îl respecte?

Se vorbeşte doar despre drepturile elevilor, despre libertatea lor totală, dar nu şi despre îndatoririle lor! În mod contradictoriu, preşedintele Iohannis, profesor şi el, nu spune, niciodată, nimic despre drepturile profesorilor!

Până la ora actuală, nu există nicio lege şi niciun organ care să apere cadrele didactice din învăţământul românesc, cadre didactice, oameni educaţi, ce se sacrifică făcând ani de zile navetă în şcolile rurale, ore întregi, fără să se plângă, oameni pentru care programul standard de 8 ore este depăşit de nevoile şi dorinţele elevilor, oameni care au în mâini viitorul României, cadre didactice, însă, fără şase case construite "din pregătirile extraşcolare".

În final, aş vrea să amintesc despre un obicei din societatea japoneză, una dintre cele mai evoluate civilizaţii umane. În Japonia, profesorii sunt singurii care nu se apleacă în faţa împăratului. Acest lucru arată rolul pe care aceştia îl au în societate - profesorii sunt cei care îi fac oameni şi pe împăraţi, precum şi pe toţi ceilalţi, din toate categoriile sociale.

Îmi doresc să trăim ziua în care să conştientizăm cu adevărat prezenţa eroilor de lângă noi, a celor ce fac clădirea viitorului să pară atât de simplă. Fără să schimbăm sistemul de învăţământ în mod real, şi nu doar pe hârtie, fără să conştientizăm importanţa profesorilor din întreaga ţară, nu vom putea să ajungem o societate normală, civilizată şi evoluată!

Domnul Ioan Vulpescu:

"SRL-izarea instituţiilor de cultură bucureştene"

Un fenomen îngrijorător are loc în spaţiul cultural bucureştean, sub administraţia Nicuşor Dan. Sub acoperirea unei pretinse "reforme", instituţiile de cultură aflate în subordinea Primăriei Capitalei şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti au fost supuse în ultimii doi ani unui atac continuu, care n-a făcut altceva decât să le şubrezească. Pe modelul observat la unele administraţii liberale din ţară, care au desfiinţat instituţii culturale, mai întâi s-a încercat comasarea mai multor teatre, fără ca cei care au propus acest lucru să realizeze că nu este posibil să împarţi acelaşi personal între mai multe teatre, având în vedere că piesele se joacă în aceleaşi zile şi aproximativ la aceleaşi ore. Când planurile privind comasarea au eşuat, deoarece s-au dovedit a fi nerealiste şi, pe alocuri, chiar nelegale, s-a trecut la pasul următor, şi anume, îndepărtarea managerilor incomozi, prin evaluări a căror corectitudine lasă de dorit. Mulţi dintre cei îndepărtaţi abuziv au contestat în instanţă demiterea lor şi unii au obţinut deja decizii favorabile.

Cu toate acestea, primarul general ignoră deciziile date pe fond de instanţele de judecată şi continuă să îşi aplice planul, fiind recent aprobate Caietele de obiective elaborate în vederea organizării şi desfăşurării concursurilor de proiecte de management.

Din analiza sarcinilor impuse viitorilor manageri, în Caietele de obiective, putem observa că în viziunea administraţiei Nicuşor Dan teatrele nu sunt instituţii culturale, al căror obiectiv ar trebui să fie realizarea actelor culturale de calitate, la cele mai înalte standarde, ci sunt asemuite unor societăţi comerciale, care ar trebui să urmărească profitul, să limiteze cheltuielile şi să maximizeze veniturile. Astfel, celor ce vor fi unşi manageri, pentru că avem toate indiciile să presupunem că în multe cazuri nu va fi vorba despre un concurs corect, li se cere să eficientizeze cât de mult pot costurile, iar fiecare premieră să rămână în repertoriul instituţiei minimum 50 de reprezentanţii şi, în acelaşi timp, să îşi crească cât de mult pot veniturile proprii. Aceste cerinţe vor face ca teatrele să se transforme tot mai mult din instituţii de cultură în spaţii de divertisment, deoarece vor fi obligate să se orienteze către spectacole din ce în ce mai comerciale şi să renunţe la spectacolele de nişă şi la cele experimentale.

Totodată, viitorilor manageri li se cere să devină cât mai creativi în obţinerea de noi surse de finanţare, iar focusul lor nu va mai fi unul cultural, ci unul pecuniar.

Statisticile culturale ne arată o realitate îngrijorătoare - doar românii cu venituri medii sau mari mai au acces la actul cultural. Obiectivul instituţiilor de cultură finanţate de la bugetul public, fie el central sau local, nu trebuie să fie monetizarea culturii. Managerilor teatrelor bucureştene ar trebui să li se ceară să umple sălile de spectacole pentru ca tot mai mulţi bucureşteni să poată lua contact cu actul cultural-artistic de calitate, şi nu să vândă cât mai multe bilete, astfel încât să obţină venituri cât mai mari. Scopul instituţiilor publice de cultură trebuie să fie acela de a face accesibil actul cultural unui număr cât mai mare de persoane, nu acela de a obţine venituri pentru administraţia locală.

Condamn cu fermitate SRL-izarea teatrelor bucureştene şi solicit administraţiei Nicuşor Dan să reevalueze rolul instituţiilor culturale în societate!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Am participat la o întâlnire între membrii Comisiei naţionale de cultură ai PNL, membrii Comisiei de cultură ai PNL Bucureşti şi Alexandru Bâlea, manager partener Artmark, pe tema unor iniţiative legislative în domeniul cultural privat.

Au mai participat Diana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, Liviu Jicman, preşedintele ICR, Daniel Şandru, preşedintele executiv IICCMER, Irina Dumitriţa Solomon, secretar de stat Cancelaria prim-ministrului, Radu Carp şi Mihai Firică, membri în Consiliul de administraţie ai TVR, Costin Hazarian, consilier municipal al PNL şi preşedintele Comisiei de urbanism şi specialişti în domeniu.

Am discutat despre încurajarea iniţiativelor private în domeniul artei şi, în special, a artei contemporane, despre nevoile şi provocările actuale ale pieţei de artă, dar şi despre relaţia artist-instituţii şi despre modalitatea în care promovăm efectiv cultura românească, atât în interiorul graniţelor ţării, cât şi în afara lor.

În cadrul dezbaterii, a fost abordat şi proiectul de Cod al patrimoniului, din perspectiva patrimoniului cultural naţional mobil. Specialiştii PNL din domeniul culturii au ridicat problema unor limitări normative care s-ar institui, în măsura în care Codul ar fi adoptat în forma ultimei sale publicări în vederea consultării.

Concluziile dezbaterii au fost clare: considerăm absolut necesară o atenţie sporită asupra nevoilor artiştilor şi asupra facilitării valorificării oportunităţilor, pe de o parte, pentru a încuraja promovarea culturii româneşti şi, pe de altă parte, pentru a oferi mai mult sprijin artiştilor şi pieţei de artă din România.

Conform rapoartelor publicate de Artmark, piaţa de artă din România a înregistrat o creştere constantă în ultimii ani. În 2020, valoarea totală a pieţei de artă din România era estimată la aproximativ 15 milioane de euro, cu o creştere de 7% faţă de anul anterior. Acest progres se datorează în mare parte eforturilor sectorului privat, a casei de licitaţii Artmark şi a colecţionarilor care investesc în opere de artă. Dezvoltarea sectorului cultural privat este esenţială pentru creşterea şi sustenabilitatea oricărei societăţi. Sprijinind creşterea sectorului cultural privat, ne putem asigura că moştenirea noastră culturală continuă să evolueze şi să prospere pentru generaţiile viitoare.

Unul dintre beneficiile principale ale sectorului cultural privat este capacitatea sa de a-şi asuma riscuri şi de a experimenta idei noi. Spre deosebire de instituţiile publice de cultură, organizaţiile private nu sunt supuse presiunilor politice sau constrângerilor birocratice. Acest lucru le permite să fie mai inovatoare şi mai agile în a răspunde tendinţelor şi nevoilor culturale în schimbare.

Mai mult, sectorul cultural privat ajută la diversificarea ofertelor culturale ale unei comunităţi. Cu o serie de organizaţii şi afaceri care lucrează pentru a crea experienţe culturale, există o varietate mai mare de opţiuni disponibile publicului. Acest lucru promovează schimbul şi înţelegerea culturală şi poate ajuta la înlăturarea barierelor sociale şi culturale.

Sectorul cultural privat creează, de asemenea, oportunităţi economice pentru indivizi şi comunităţi. Organizaţiile culturale pot oferi locuri de muncă şi pot stimula economiile locale, în special în zonele cu oportunităţi economice limitate. Mai mult, investiţiile private în sectorul cultural pot atrage turişti şi alţi vizitatori, generând venituri suplimentare pentru comunitate.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările noastre şi vă anunţ că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 134.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Şi vă reamintesc programul de lucru: până la ora 11.00 -dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 11.30, iar la această oră sesiunea de vot final, care va continua cu cele două şedinţe - Biroul permanent şi Comitetul liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Greu în dimineaţa aceasta, stimaţi colegi!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Îmi scriu oamenii că nu mai fac faţă scumpirilor, şi mai ales acum, în prag de Paşte. Şi sper să nu mă întrerupeţi sau să nu-mi închideţi microfonul, de data aceasta.

Dacă nu vreţi să mă ascultaţi pe mine, poate totuşi vreţi să-i ascultaţi pe oamenii care îmi scriu. (Vociferări.)

"Suntem o familie cu doi copii şi abia mai facem faţă cu salariile astea mizere. Nu-mi vine să mai cumpăr nimic de la supermarket când văd preţurile", mi-a scris cineva. (Vociferări.)

"Eu, de exemplu, am 19 ani, am plecat din România pentru că nu aveam posibilitatea de a merge mai departe. Familia mea nu mă putea susţine financiar şi, dacă putea, o făcea prin împrumuturi..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

"... ceea ce nu mi-am dorit. Am ales să plec, să-mi strâng bănuţii pentru ..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

"...a-mi continua studiile..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat, am o rugăminte mare la dumneavoastră:...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

"... şi mulţi tineri ca mine aleg aceeaşi variantă".

Domnule preşedinte de şedinţă, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să faceţi o propunere asupra ordinii de zi.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

O propunere asupra ordinii de zi vreau să fac.

Anume, ca cele două comisii raportoare, pentru muncă şi pentru buget, finanţe, să se întrunească şi să dea un raport la Pl-x 740/2022 (Propunerea legislativă pentru reducerea poverii fiscale pe muncă). Este acel proiect de lege al USR care vizează reducerea taxelor pe primii 3.000 de lei din salariu, ca oamenilor să le rămână mai mulţi bani în buzunar şi să facă faţă acestor scumpiri care, până la urmă, afectează românii, mai ales pe cei care lucrează pe salarii mici...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... şi iată că pleacă din România, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... aleg foarte mulţi calea străinătăţii sau o duc foarte, foarte greu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, doamna Prună, ...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sper să votaţi de data aceasta, stimaţi colegi, şi dacă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... aveţi propunerea...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... nu vreţi să mă ascultaţi pe mine, să-i ascultaţi pe oameni.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi o propunere prin care cereţi încuviinţarea plenului ca două comisii, şi anume Comisia pentru muncă şi Comisia pentru ...

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... buget, finanţe, bănci...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... şi buget.

E în regulă!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Iar mi-aţi închis microfonul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu eu v-am închis niciun microfon!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... să lucreze în paralel cu plenul şi să dea un raport la ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E-n regulă!

Bine, doamna Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... Pl-x 740/2022.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru permisiunea plenului ca două comisii să lucreze în paralel cu plenul.

Vot, vă rog.

Cu 43 de voturi pentru, 5 contra şi 70 de abţineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o propunere de retrimitere la comisii a PL-x-ului 145/2023, punctul 9, Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie, deoarece am dorit să amendăm legea, în sensul eliminării dintre criteriile de risc a vaccinării complete, a alfabetizării şi a sărăciei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, propuneţi retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, bănuiesc,...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... a punctului 9 de pe ordinea de zi, PL-x 145/2023.

Vot, vă rog.

Cu 23 de voturi pentru, 71 contra şi 33 de abţineri, propunerea dumneavoastră nici de această dată nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Domnul Moşteanu?

Pe procedură, domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă, vă anunţ că, în conformitate cu prevederile art. 112 din Constituţia României şi art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputaţii USR, împreună cu deputaţii de la Forţa Dreptei, vă înaintează moţiunea simplă intitulată "De la grânarul Europei la ruşinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună ştiinţă agricultura românească", moţiune împotriva domnului Petre Daea, acum, într-o perioadă de Paşte, când oamenii merg în pieţe şi văd cele mai mari preţuri din ultimii 30 de ani. (Aplauze.)

Voci de la USR:

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să o înmânaţi secretarilor de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 18/2023.

Proiectul a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ; Pl-x 36/2023.

Comisia juridică, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Doamna preşedinte Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993. În principal, intervenţiile legislative preconizate vizează stabilirea duratei mandatului de 5 ani pentru preşedintele Consiliului Legislativ şi pentru preşedinţii de secţie, mandat care poate fi reînnoit o singură dată.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi cu amendamentul respins din Anexa nr. 2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Stelian.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ori "domnul Ion Stelian", ori "domnul Ion"!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Un pas înainte şi doi înapoi, cam asta este reforma la dumneavoastră.

Este o problemă de ani şi ani de zile, aceea că mandatele în funcţiile de conducere ale Consiliului Legislativ nu erau limitate în timp.

S-a tot discutat, toate partidele au fost de acord, s-a venit acum cu un proiect care, chipurile, ar reglementa această chestiune şi ar rezolva această problemă, dar - ce să vezi? - problema nu e rezolvată, pentru că proiectul este cu dedicaţie pentru deţinătorul actual al funcţiei de preşedinte al Consiliului Legislativ, domnul Florin Iordache. Acesta poate beneficia, potrivit proiectului de lege, de prelungirea mandatului pentru încă 5 ani de la intrarea în vigoare a legii, după care mandatul i se poate reînnoi încă 5 ani de zile. Deci 10 ani de zile de acum încolo domnul Iordache poate, până după ieşirea la pensie, exercita funcţia de preşedinte în această instituţie foarte importantă pentru România. Este o instituţie fundamentală menţionată în Constituţie. Politizarea excesivă a acestor funcţii este un lucru îngrozitor pentru România.

Până la urmă, haideţi să vedem ce l-a recomandat pe domnul Florin Iordache. În afară de câteva "şurubăreli" din acestea pe care le-a făcut cu mai multă sau mai puţină pricepere, în funcţiile pe care le-a deţinut, în afară de obedienţa totală faţă de partid şi de conducerea de partid, în afară de nişte studii de mecanică, urmate de drept şi de un doctorat la Chişinău, bineînţeles în relaţii internaţionale, şi cum putea să lipsească diploma de la Colegiul Naţional de Apărare. În afară de toate aceste aspecte, în realitate, ce-l recomandă pe domnul Iordache este faptul că primeşte ordine de la partid.

Şi vă rog să observaţi avizele din ultima perioadă ale Consiliului Legislativ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu o să vă rog să finalizaţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Finalizez.

E simplu de înţeles. Avizele pentru proiectele venite din partea Opoziţiei sunt în linii mari negative, pentru că provin de la Opoziţie. Atunci când provin de la PSD, PNL, avizele sunt favorabile,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... deşi ar trebui să fie negative.

Haideţi să nu ne batem joc de o instituţie fundamentală...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...a statului român! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Aplaudaţi, că aveţi ce aplauda!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Nu facem o lege pentru o persoană.

Din ce ştiu eu, colegii dumneavoastră de la USR - poate dumneavoastră nu vă mai amintiţi - l-au votat pe domnul Iordache în funcţia în care este.

Şi preşedintele României tot două mandate de 5 ani are. E vorba de un principiu, nu de o persoană.

Dar dacă tot vorbim de persoană, pe dumneavoastră ce vă recomandă ca ministru al justiţiei? (Aplauze.)

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Studiile juridice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Drept la replică.

Domnul Vasile-Daniel Suciu (fără microfon):

Explică-mi tu mie în ce temei pot să-ţi dau drept la replică! Explică-mi! Pe intervenţia ei.

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Păi, vă spun ce mă recomandă. Păi, s-a adresat direct, vreau să-i răspund.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Într-adevăr, nu este vorba de o persoană, e vorba de toate persoanele din Consiliul Legislativ, cărora, prin aceste modificări, le acordaţi pensii speciale.

Citiţi cu atenţie proiectul de lege. Toate prevederile care se referă la funcţionarii publici parlamentari li se vor aplica şi angajaţilor Consiliului Legislativ.

Mi se pare incredibil să vină cineva la microfon să ne pună la punct pe chestiuni care sunt de natura evidenţei. Creaţi nişte beneficii. Măcar asumaţi-vi-le cu demnitate, nu cu mahalageală şi cu venit să pui la punct pe cineva de la microfon.

Proiectul de lege, aparent, este despre punerea în ordine a unor lucruri. În esenţă, pentru că asta faceţi cu fiecare proiect pe care-l aduceţi aici, strecuraţi noi şi noi privilegii; de data aceasta pentru actualul preşedinte, dar mai ales pentru toată funcţionărimea şi angajaţii, de fapt, mă scuzaţi, ai Consiliului Legislativ.

Deci lăsaţi pusul la punct de la microfon, citiţi proiectul de lege şi pe urmă mai bine rămâneţi fără să vorbiţi, decât să îndrăzniţi să mai luaţi cuvântul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 10 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă de la 11 la 20 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la 21 la 25?

Doamna Vicol.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc.

Solicit respingerea amendamentului adoptat la marginal 24.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Stelian-Cristian Ion.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi o secundă, că m-a bruiat domnul Stelian!

Deci, dacă am înţeles bine, marginal 24, la amendamente admise, solicitaţi...

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Respingerea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...respingerea amendamentului.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Da. Da, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Comentarii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK. Stop! (Vociferări.)

Staţi o secundă!

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Este un... (Vociferări.)

Domnule Moşteanu, este un amendament admis şi dorim să vă explicăm...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, ce facem, nu votăm? (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache:

Da, votăm imediat!

Doar vă dăm câteva argumente pentru a susţine acest amendament.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da, dar pe noi de ce nu ne lăsaţi să... (Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache:

Grupul PNL a propus acest amendament pentru a exista unitate de reglementare, în raport cu ceea ce Camera Deputaţilor a votat în sesiunea trecută la Consiliul Concurenţei.

Amendamentul vine şi propune ca în situaţia în care se aprobă durata mandatelor de 5 ani de zile să înceteze mandatele în curs, să se facă noi audieri şi noi alegeri. Noi susţinem acest amendament.

Într-adevăr, există o chestiune de contradicţie între amendament şi un alt text care ar fi trebuit eliminat, însă suntem primă Cameră sesizată şi chestiunile de tehnică legislativă pot fi soluţionate în Camera decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu sunt de acord cu colegul şi prietenul meu Gabi Andronache. Chiar dacă suntem primă Cameră sesizată nu putem vota o dublă reglementare, în speranţa că Senatul va corecta această lege.

Suntem o Cameră a Parlamentului, o instituţie serioasă, cred eu, şi nu putem vota ceva care ştim că este greşit, în speranţa că se va corecta la un moment dat.

Această lege a plecat de la ideea ca preşedintele Consiliului Legislativ să nu mai fie pe viaţă în acea poziţie. Am instituit şi am semnat această iniţiativă, împreună cu colegii mei, pentru a avea maximum două mandate a câte 5 ani. Nu înţeleg care e supărarea. Poate îl vreţi pe domnul Iordache, în continuare, pe viaţă, la Consiliul Legislativ, (Râsete.) că altfel nu înţeleg de ce vă opuneţi.

Pe de altă parte, trebuie eliminată una din cele două reglementări care, practic, constituie o dublă reglementare.

De aceea, dacă suntem o Cameră serioasă a Parlamentului, vom elimina această dublă reglementare, urmând ca Senatul să hotărască în consecinţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu nu înţeleg în ce instituţie serioasă ne desfăşurăm activitatea şi după care Regulament ne desfăşurăm activitatea, pentru că niciodată, niciodată când am vrut să argumentăm pentru un amendament, pentru sau contra, nu am fost lăsaţi, s-a început imediat procedura de vot. Acum, unii au mai multe drepturi decât alţii, să înţeleg.

În altă ordine de idei, înţeleg că nu se mai fac angajări, renunţăm la sinecuri, curăţăm aparatul de stat, dar voi, în continuare, inclusiv în Consiliul Legislativ şi în alte instituţii, comiţii, comitete vreţi să faceţi acelaşi lucru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Moşteanu.

Suntem la articole.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da. Şi salut această iniţiativă de a dezbate fiecare articol. Cred că dezbaterea este esenţa parlamentarismului. Aş vrea să devină un obicei acest lucru şi vă rog să ţineţi minte şi pe viitor, domnule preşedinte de şedinţă.

Legat de acest amendament, USR va vota împotriva respingerii. Noi suntem de acord ca Iordache să plece imediat a doua zi cum intră în vigoare această lege, să plece de la Consiliul Legislativ, şi să punem pe altcineva acolo noi, Parlamentul, un om înţelept, care poate să fie un garant de independenţă faţă de partide.

Legat de ce l-a întrebat mai devreme pe colegul meu, s-a spus "ce-l recomandă pe colegul meu, Stelian, să fie ministru?". (Vociferări.)

O voce de la PSD:

Garsoniera.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Studiile, experienţa şi curajul de a sta în faţa unor aşa-zişi politicieni care erau traşi cu sfori de nişte băieţi cu epoleţi, (Aplauze.) curajul de a sta în faţa lui Iohannis şi a-i spune că el trebuie să-şi facă doar treaba care e scrisă în Constituţie pentru preşedinte, şi pentru asta îl apreciez. Dacă ar fi fost mai mulţi miniştri ca Stelian Ion am fi avut o ţară mai bună, mai mulţi miniştri curajoşi. (Vociferări.)

Şi, în final, fac un apel la PNL şi PSD să-şi facă temele mai bine. Iohannis ne-a garantat linişte şi a spus că e nevoie de această alianţă pentru linişte şi armonie. Or, vedem că este a doua zi, după ziua de ieri, de la Ora Guvernului, când îşi trag unii altora ghionturi de la microfon. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, conform procedurii, eu voi supune votului dumneavoastră un amendament admis. Cei care vor respingerea acestui amendament să voteze împotrivă.

Vot pentru marginal 24.

Vot, vă rog.

Marginal 24 a fost respins cu 87 de voturi contra, 12 abţineri şi 58 de voturi pentru.

Domnule Stelian, amendamentul respins, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Amendamentul se referă tot la durata mandatelor care sunt în derulare.

Dacă aţi respins acea idee ca mandatele să înceteze la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii avem şi varianta ca aceste mandate să continue, dar o perioadă de doi ani de zile, nu de cinci ani de zile, pentru că doi ani de zile şi cu cei trei ani care au curs deja de când domnul Iordache este la şefia acestei instituţii ajung la un total de cinci ani, exact cât propuneţi să fie mandatul. Altfel, consecinţa va fi că mandatul va fi pe viaţă. Pe viaţă, în sensul în care vorbim de viaţa activă, de momentul până la ajungerea la pensie. Şi predecesorul domnului Iordache a fost în această funcţie timp de 17 ani, până a ieşit la pensie. Domnul Iordache nu mai este la prima tinereţe. Este rezonabil să credem că în 10 ani de zile probabil se va retrage din activitate. Nu e normal să menţineţi politruci în funcţii atât de importante, pentru a deturna aceste instituţii şi a vă da avize după cum vă convine. Este absolut anormal.

Aşa încât, vă propunem ca acest articol să sune în felul următor: "Mandatele preşedintelui Consiliului Legislativ şi preşedinţilor de secţie aflate în curs încetează la 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Fac menţiunea că nu mai dăm posibilitatea reînnoirii acestor mandate, potrivit amendamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Amendamente respinse, număr de ordine 1, singurul amendament respins.

Vot, vă rog.

Cu 55 de voturi pentru, 95 contra, 14 abţineri, amendamentul este respins.

Propunerea rămâne la votul final.

Ne întoarcem la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 183/2021.

Comisia pentru agricultură şi/sau Comisia pentru mediu.

Domnule Ilişanu, vă rog.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu amendamente admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu. Nu sunt.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 10 aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Propunerea rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2023 pentru modificarea art. 205 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi prorogarea unor termene; PL-x 188/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog, în calitate de iniţiator.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2023 are ca obiect modificarea art. 205 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin care se dă astfel posibilitatea Ministerului Educaţiei să acorde burse pentru stagii şi studii universitare şi postuniversitare, stagii universitare complete de masterat şi doctorat, pentru stagii postdoctorale şi de cercetare în străinătate, din fonduri constituite în acest scop.

De asemenea, modificarea art. 361 alin. (3) lit. b) şi d) din Legea nr. 1/2011, prorogarea termenului de aplicare a prevederilor art. 74 alin. (5) din Legea nr. 1/2011, referitoare la evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a, cât şi la admiterea la liceu, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024, şi derogare de la prevederile art. 19 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, mandatele aflate în curs de exercitare ale membrilor Consiliului Agenţiei Române pentru Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior se prelungesc până la data de 31 decembrie 2023.

Având în vedere importanţa reglementărilor propuse, Ministerul Educaţiei solicită adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2023.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Intotero, vă rog, raportul Comisiei pentru învăţământ.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 188 din 20 martie 2023, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, proiectul de lege mai sus menţionat.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 205 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi prorogarea unor termene, cu scopul de a acoperi vidul legislativ în ceea ce priveşte aplicarea recomandărilor europene şi a măsurilor asumate de România la nivel naţional şi internaţional, în ceea ce priveşte politicile educaţionale în domeniul mobilităţii academice şi participarea tinerilor români la programe de studiu complete.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, în şedinţa din data de 5 aprilie 2023, comisia, cu 16 voturi pentru şi două abţineri, a hotărât adoptarea proiectului de lege în forma propusă de iniţiator.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Căuş Vasile, din partea Grupului PNL, vă rog.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa aprobării unei ordonanţe de urgenţă cu trei părţi.

Dacă în ceea ce priveşte partea a doua şi a treia sunt simple elemente de ordin tehnic care au rolul de a îndrepta unele dereglări generate de perioada de pandemie, prima parte a acestei ordonanţe îmi produce o dublă satisfacţie, pe de o parte, în calitate de membru al Parlamentului României, şi, pe de altă parte, în calitate de participant la sistemul educaţional.

Sprijinul pe care Guvernul îl poate acorda studenţilor români care reuşesc să fie admişi la universităţi de prestigiu din străinătate este un sprijin bine meritat, pentru că aceşti studenţi aduc numele României prin cinstea pe care o reprezintă pe locuri fruntaşe în lume. Şi vă spun asta pentru că am avut parte, în decursul activităţii mele, să asist de câteva ori la activităţi desfăşurate în universităţi de prestigiu din străinătate, în speţă o universitate din Franţa, unde, urmare a rezultatelor obţinute de studenţii români de acolo, doctoranzii şi cadrele didactice care au obţinut, probabil, o bună parte şi o parte foarte mare din rezultatele facultăţii şi ale universităţii, îmi permisesem la vremea respectivă, mai în glumă, mai în serios, să solicit colegilor mei să adopte limba română ca şi a doua limbă de comunicare în universitatea respectivă. Şi, mai în glumă, mai în serios, colegii au fost de acord.

Pentru aceste rezultate studenţii români care ajung la aceste universităţi şi au rezultate foarte bune merită să fie sprijiniţi şi eu susţin, împreună cu Partidul Naţional Liberal, adoptarea, aprobarea acestui PL-x.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Miftode Marius-Andrei, Grupul USR.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unei ordonanţe de urgenţă cu trei măsuri în domeniul educaţiei, fără legătură între ele, fără altă legătură între ele.

Întâi se stabileşte că Guvernul poate acorda prin Ministerul Educaţiei burse pentru stagii complete de masterat şi doctorat la instituţii din străinătate.

Justificarea măsurii este puţin stângace şi lasă să se înţeleagă că dacă tot plătim să fim membri prin CA-uri, măcar să-i promovăm pe ai noştri.

Cum bursele acestea vor prinde bine totuşi, dacă era singurul articol din această lege, ar fi fost acceptabil.

A doua măsură este de amânare a modului de desfăşurare a evaluării naţionale.

Legea nr. 1/2011 prevedea o evaluare în 5 probe, între care şi proba de matematică şi ştiinţe.

Justificarea măsurii este o recunoaştere a încremenirii Ministerului Educaţiei - "Premisele necesare pentru evaluarea transdisciplinară a absolvenţilor nu sunt asigurate".

Din 2011 nu sunt asigurate. Şi deja trecem la altă lege a educaţiei, fără ca aceasta să-şi fi trăit potenţialul.

A treia măsură este de prelungire a mandatelor a 6 membri din Consiliul ARACIS.

Nu s-a putut organiza concurs pentru că, vezi Doamne, acum 2 ani am trecut printr-o pandemie. Dar a trecut ceva timp de atunci!

E nefericit modul în care treceţi o măsură bună, dar prost justificată, pe lângă altele, care să acopere incompetenţa sau interesul de grup politic.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 38 alin. (l) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi pentru modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii; PL-x 113/2022.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia pentru muncă şi/sau Comisia juridică, raportul.

Domnul Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun

PL-x 113/2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 38 din Legea nr. 217/2003 şi a art. 4 din Legea nr. 61/1993, în sensul instituirii posibilităţii încasării alocaţiei de stat pentru copii de către părintele căruia i s-a încredinţat minorul pentru creştere şi educare, în situaţia emiterii de către instanţa de judecată a unui ordin de protecţie în caz de violenţă domestică.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului şi avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Florea Oana-Consuela, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Vă mulţumesc.

Cred că e important să vorbim despre această iniţiativă legislativă, pentru că ea rezolvă o problemă actuală.

Profit de faptul că sunt televiziunile aici şi sunt oameni care se uită la noi.

Pe scurt, de cele mai multe ori, în cazul unui conflict, mama pleacă cu copiii din casă, tatăl rămânând la domiciliu. Acesta continuă să încaseze alocaţia minorilor, mama aflându-se în imposibilitate de a beneficia de aceşti bani, care, desigur, le revin copiilor, pentru că copiii, nu-i aşa, sunt titularii acestor alocaţii.

Această lege vine să rezolve această problemă.

Şi este bine de ştiut pentru toate mămicile care sunt în această situaţie - o copie a ordinului de restricţie sau a hotărârii judecătoreşti va fi trimisă la Agenţia Naţională pentru Plăţi, astfel încât această instituţie să fie... să ia la cunoştinţă de noul domiciliu şi contul în care se va vira această sumă, astfel încât copiii să beneficieze de drepturile lor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Iniţiativa este una foarte bună, Grupul AUR o va susţine, însă profit de această ocazie să atrag atenţia Coaliţiei de guvernare că nu face suficient pentru copiii României. Şi mă refer aici, bineînţeles, şi la alocaţii.

Vă atrag atenţia din nou că societatea civilă vorbeşte de sute de mii de copii care se culcă în fiecare seară flămânzi şi că nu faceţi suficient în acest sens.

Şi subliniez faptul că absolut toate iniţiativele legislative promovate de Alianţa pentru Unirea Românilor, în ceea ce priveşte sprijinirea familiei şi creşterea natalităţii, au fost respinse de Coaliţia de guvernare.

Însă, repet, AUR va vota acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Calista Mara-Daniela, Grupul PNL.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc, domnule Daniel Suciu.

Este bine ştiut faptul că una din cauzele pentru care femeia stă alături de soţul abuziv este această dependenţă financiară.

Din păcate, atunci când vine vorba şi de un copil, presiunea financiară pe care o mamă care vrea să se separe de soţul abuziv o are este de două ori mai mare.

Faptul că vom da dreptul mamei să poată să iasă din acest mediu abuziv, să nu trebuiască ca acel copil să treacă prin aceste traume, dându-i totuşi posibilitatea de a-şi întreţine copilul şi de a plăti toate cele necesare... Că vorbim de copii mici sau de copii mai mari, cheltuielile sunt şi aşa foarte scumpe, foarte mari. Dându-i această posibilitate, reuşim să o scoatem pe aceasta din mediul toxic. Atât pe mamă, cât şi copilul sau copiii.

Vă rog foarte mult să votăm acest proiect de lege, unul extrem de necesar.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Andrea Csép, Grupul UDMR.

Vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu avem destule măsuri de protecţie pentru acele femei care se află în imposibilitatea de a se gospodări singure, de a avea grijă de ele însele, de a avea grijă de copiii lor, eventual, de persoanele cu dizabilităţi din familiile lor.

De fiecare dată când Parlamentul României adoptă o lege care vine în sprijinul acelor femei care devin vulnerabile şi sunt într-o situaţie de agresiune, violenţă, zi de zi, cred că este binevenită şi este o necesitate pentru societatea noastră.

Totuşi, trebuie să vorbim foarte mult despre fenomenul violenţei domestice şi să facem toate demersurile necesare ca să stopăm acest fenomen şi să spunem - zero toleranţă pentru orice fel de abuz.

Acest proiect de lege, aşa cum au zis şi colegele mele, antevorbitorii mei, previne acea problemă financiară de care are parte acea femeie care necesită să plece de acasă, acea femeie care are nevoie de a se îngriji de acei copii.

Şi cred că da, prin adoptarea acestui proiect de lege, vom ajuta.

Şi vă îndemn pe toţi ca să votăm acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 aveţi obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor; PL-x 236/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, vă rog, domnul Dunava, prezentaţi raportul.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Hangan Pollyanna-Hanellore, Grupul USR.

Vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Poliţele de asigurare obligatorii ale locuinţelor ar trebui să-i protejeze pe români atunci când casele lor sunt devastate de dezastre naturale, precum cutremure, inundaţii sau alunecări de teren, dar se pare că dumneavoastră, domnilor din Coaliţia de guvernare, vă propuneţi să transformaţi aceste tipuri de poliţe într-un fel de noi taxe.

Şi am să vă explic, atât dumneavoastră, cât şi românilor, de ce spun acest lucru.

În primul rând, v-aţi hotărât să creşteţi preţul pentru asigurările obligatorii de locuinţe cu mai mult de 30% şi aţi invocat inflaţia, însă nu v-aţi propus să creşteţi şi valoarea de asigurare a locuinţelor pentru care se fac poliţe PAD.

În al doilea rând, propuneţi prin acest proiect ca funcţionarii din primării, personalul din primării şi instituţii să poată să emită aceste tipuri de poliţe de asigurare. Şi nu faceţi asta oricum, ci propuneţi prin acest proiect ca UAT-urile să aibă acces la bazele de date cu cetăţenii români care deţin sau nu deţin poliţe de asigurare PAD şi, de asemenea, propuneţi ca sumele încasate din amenzile ce ar putea fi aplicate românilor care nu deţin poliţe de asigurare PAD să intre în bugetele primăriilor.

Nu faceţi altceva decât să transformaţi primăriile într-un fel de mici agenţii de asigurare şi vă miraţi ulterior că avem în România o piaţă de asigurări complet disfuncţională.

USR nu va susţine un astfel de proiect de lege.

Şi vă rog şi pe dumneavoastră să vă gândiţi bine, de două ori, înainte de a vota un proiect de lege care propune noi creşteri de preţuri pentru români.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Mitrea Dumitrina, Grupul AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă, practic, este o completare a Legii nr. 260/2008.

PAD-urile sunt asigurări obligatorii de locuinţe. Din păcate, nu s-a făcut niciun fel de campanie din partea instituţiilor statului, ca oamenii să înţeleagă la ce le-ar folosi aceste PAD-uri.

Într-adevăr, o creştere, nici nu ştiu, a acestor asigurări, nu ştiu cât de benefică poate fi pentru oameni, atâta timp cât ei nu ştiu la ce îi ajută aceste asigurări.

Eu am lucrat timp de 20 de ani în domeniul asigurărilor şi ştiu că aceste propuneri legislative - de multe ori, în zonele inundabile, oamenii nici măcar nu au ştiut că puteau să recupereze banii, ca urmare a acestor asigurări, dacă le-ar fi avut şi dacă statul i-ar fi informat corect.

A fost greu companiilor de asigurări să facă campanie să le explice oamenilor de ce ar trebui să dea aceşti bani în mod obligatoriu. Cu atât mai mult nu înţeleg cât de uşor le-ar fi acum instituţiilor statului să facă campanie cu aceste creşteri de preţ.

Eu spun că indiferent ce am face, pe români oricum nu i-am proteja.

Un punct bun la această propunere legislativă - vorbim şi de alte protecţii pe care le-ar putea avea românii.

Însă nu este o propunere legislativă care să fie într-adevăr în ajutorul românilor.

Şi, în plus, primăriile nu au cum să fie în stare să facă aceste asigurări oamenilor şi să le aducă plusvaloare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 50 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului; PL-x 542/2022.

Domnul Leoreanu, Comisia pentru apărare, vă rog, prezentarea raportului comun.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa PL-x 542/2022, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, în sensul că poliţistul poate beneficia de compensaţie pentru chirie atunci când locuinţa închiriată se află în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea sau pe o rază de până la 70 km în jurul acesteia.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente admise.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege cu amendamente.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, şi eu sunt de acord şi voi vota această iniţiativă legislativă.

Este o propunere de circa 5 ani de zile, de când eram la Sindicat.

Practic, e vorba de o excepţie de la lege. Avem doar poliţiile de frontieră şi poliţia de autostrăzi. Practic, oamenii nu puteau să-şi primească acea indemnizaţie pentru chirie, pentru că legea era extrem de strânsă şi, atunci, am simţit nevoia să introducem acest amendament.

Este un proiect de lege care ajută, practic, în mod special, poliţia de frontieră - şi vorbim de cea din zona aeroporturilor, poliţia de frontieră din zona Deltei Dunării şi poliţia din cadrul IGPR, din zona autostrăzi.

Eu voi vota acest PL-x.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Şi Grupul AUR va vota această propunere care în mod evident... orice lege care este benefică şi sprijină corpul poliţiştilor din România este binevenită.

În acelaşi timp, profit de ocazie să vă reamintesc, să reamintesc Coaliţiei de guvernare că îşi bate joc în continuare de poliţiştii din România.

Din păcate, sindicatele poliţiştilor reclamă faptul că Coaliţia de guvernare nu le plăteşte încă drepturi salariale restante.

Atrag atenţia şi asupra utilării foarte proaste a poliţiştilor.

Poliţiştii au nevoie de alocări bugetare mult mai consistente, pentru că nu ne putem juca cu ordinea şi cu siguranţa în societatea românească.

Vă solicit, aşadar, Coaliţiei de guvernare, să încetaţi să vă mai bateţi joc de poliţişti, pentru că nu ne putem juca, repet, cu ordinea şi cu siguranţa.

Dar vom sprijini şi vom vota acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnul Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să fiţi de acord şi dumneavoastră şi colegii să prelungim programul de lucru, pentru a dezbate încă două proiecte:

- PL-x 640/2020 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile), care se află pe poziţia 8, adică este următorul;

- şi PL-x 511/2021 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative), care se află pe poziţia 15.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru, pentru a discuta încă două proiecte de lege.

Vot, vă rog.

Cu 154 de voturi pentru, 9 contra, programul de lucru a fost prelungit.

Domnul Leoreanu, la dezbateri generale; ne întoarcem.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vreau să precizez că şi parlamentarii care susţin Coaliţia de guvernare susţin acest proiect de lege.

L-am susţinut, l-am dezbătut, l-am amendat, astfel încât Corpul poliţiştilor să beneficieze de această facilitate. Corp al poliţiştilor care în ultima perioadă, din condiţii obiective sau subiective, a fost mult depopulat.

Iar, în acelaşi timp, şi din cauză că primesc repartiţie în diferite locuri, nu neapărat aşa cum şi-ar dori sau unde sunt familiile, au nevoie de un sprijin în acest sens.

Deci Grupul deputaţilor Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Floroiu, Grupul PSD.

Se pregăteşte doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Domnul Ionel Floroiu:

Bineînţeles că şi Grupul PSD sprijină acest proiect de lege, un proiect de lege care abordează în mod unitar în ceea ce priveşte asigurarea cazării şi chiriilor pentru poliţişti, un proiect de lege binevenit în situaţia actuală pentru Poliţia română.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Eu cred că oamenii care ne urmăresc trebuie să-şi facă o idee înainte să meargă la vot despre cum gândesc oamenii care fac politică.

Cu tot respectul pentru colegii din Poliţie, opinia mea este foarte clară aici. Nu are de ce să fie asimilat salariul poliţistului cu solda militarului şi o să mă explic de ce.

În România trebuie să acceptăm că lucrurile trebuie făcute corect.

Una este să fii militar şi alta este să fii poliţist, adică funcţionar public cu statut special.

Proiectul de lege, aparent inofensiv, nu face decât să adâncească această problemă care înseamnă ceva profund incorect pentru modul în care ar trebui aşezate lucrurile în România. Una este să fii în uniformă, militar, şi alta este să fii funcţionar, să ai dreptul la grevă, să ai dreptul la sindicat, să lupţi pentru drepturile tale, perfect adevărat, dar cele două nu se pot amesteca şi nu se pot confunda.

Eventual, între jandarmerie şi cei în uniformă militară s-ar putea face o similitudine.

Prin urmare, cu mici paşi pe care îi faceţi, cu o mică modificare, ici-colo, nu faceţi decât să adânciţi dezordinea şi lipsa de viziune - apropo de cum trebuie aşezate lucrurile în această ţară.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 aveţi obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile; PL-x 640/2020.

Suntem în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi domni şi doamne deputat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vorbiţi puţin mai tare.

Doamna Andreea Anamaria Naggar:

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, precum şi a unor măsuri temporare de sprijin al acestora. Proiectul propune reglementarea raporturilor dintre zona urbană şi cea rurală, precum şi categoriile de investiţii care pot fi finanţate la nivel urban în baza unor strategii de dezvoltare.

Rugămintea noastră este să adoptaţi proiectul de lege cu amendamentele formulate şi adoptate în comisiile raportoare.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică şi/sau Comisia pentru buget.

La final, domnule Tuţă, să nu uitaţi să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a acestui proiect.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Proiectul propune reglementarea raporturilor dintre zona urbană şi cea rurală, precum şi categoriile de investiţii care pot fi finanţate la nivel urban în baza unor strategii de dezvoltare. Majoritatea municipiilor şi oraşelor au adoptat practica elaborării Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană, valorificând rolul acestor strategii în planificarea locală.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare.

Domnule preşedinte.

Vă propun un timp de două minute pentru dezbaterea acestui proiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Două minute - timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

130 de voturi pentru, 25 contra. Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Domnul Apostol Alin, Grupul USR, la dezbateri generale, vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Această propunere legislativă are două mari probleme.

Prima ar fi faptul că se constituie zone urbane funcţionale în plus faţă de zonele metropolitane.

Toate acele prevederi venite prin ordonanţa de urgenţă puteau fi foarte bine integrate în Legea zonelor metropolitane.

Am adoptat Legea zonelor metropolitane acum un an de zile, ca să bifăm un jalon PNRR, dar în acest moment nu există niciun proiect local prin care să se instituie o zonă metropolitană. Şi se mai creează încă o propunere legislativă care reglementează un subset din cadrul zonelor metropolitane.

Să zicem, OK, legiferăm încă o dată acelaşi lucru pe care l-am legiferat, dar ce este mai grav în această propunere legislativă a venit din partea unui deputat PNL ce a introdus un amendament pentru mafia din Ilfov.

Da, îmi asum acest argument, pentru că se instituie practic o deplasare a banilor din aceste zone urbane funcţionale, de la sectoare, către oraşele din Ilfov.

Practic, înainte, pe propunerea Guvernului, aveam 40% la Bucureşti, 40% la sectoare şi 20% la cele 8 oraşe din Ilfov; prin amendamentul propus de PNL, avem acum 50% pentru Bucureşti şi sectoare şi 50% pentru cele 8 oraşe din Ilfov.

Deci, practic, cei 6 primari de la PNL şi cei 2 primari de la PSD ai acestor 8 oraşe vor primi 50% din finanţare. Celelalte comune, practic, nu vor primi nimic, deşi unele comune au mult mai mulţi locuitori decât multe dintre oraşele din Ilfov, iar sectoarele vor pierde masiv din aceste fonduri pentru dezvoltarea urbană. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău să observ că ori nu citiţi proiectele pe care le votaţi, ori faceţi aceste proiecte cu rea-voinţă, ca localităţile care ar trebui să obţină finanţare europeană să nu beneficieze de finanţare europeană.

Aţi prevăzut în această lege o condiţionalitate care cere ca pentru a fi eligibile, acele localităţi să înregistreze o creştere a populaţiei pe 3 ani consecutivi.

Ori nu mergeţi în teritoriu şi staţi doar acasă şi nu mai ieşiţi pe stradă, ori nu realizaţi că aveţi şi datele de la INS şi nicio localitate sau... nu ştiu unde aţi văzut dumneavoastră creşteri ale populaţiei în localităţile periurbane, dar acea prevedere, pe care am cerut în mod expres, în Comisia pentru buget, să o scoateţi de acolo, face această lege inoperabilă.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Bine, Andruşceac!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tuţă, Grupul PNL.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă asigur, stimaţi colegi, că prin acest proiect toată lumea câştigă, nu pierde nimeni.

Nu este vorba să se mute dintr-o parte în alta, ci, din contră, pe baza fondurilor europene, în urma unor strategii foarte clare de dezvoltare integrată - şi nu ştiu dacă colegul de mai înainte înţelege termenul de "integrat", asta înseamnă - în legătură cu celelalte. Şi, dacă s-ar uita puţin pe harta judeţului Ilfov, ar vedea că cele 8 oraşe... 7 dintre ele sunt marginale Bucureştiului.

Şi vedem cu toţii care este problema generală a Capitalei.

Iar asta este o soluţie pentru a rezolva problema din Capitala noastră.

Mereu am spus că soluţiile pentru Bucureşti trebuie să vină împreună cu judeţul Ilfov.

Şi, practic, asta face acest proiect - creează echitate în dezvoltare, aşa cum şi logica programului european o are, de a echilibra zonele de dezvoltare şi să nu mai avem comunităţi în care te chinuieşti să ieşi cu maşina de pe o stradă de 4 metri şi alte părţi unde risipesc banii.

De aceea, vă recomand şi Grupul parlamentar al PNL votează acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Antonel Tănase.

Domnul Antonel Tănase:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Observăm că "Coaliţia lui Nicu şi Marcel" îşi bate joc de bucureşteni în continuare.

Bucureştenii nu au greşit cu nimic. Nu trebuia să taie de la Bucureşti.

Dacă voiau să ajute judeţul sau comunităţile din Ilfov, puteau să suplimenteze din alte bugete sau din Fondul la dispoziţia Guvernului, din Fondul de rezervă, puteau să suplimenteze; nu trebuiau să taie de la Bucureşti.

Bucureştenii sunt astfel pedepsiţi pentru că nu au vrut să fie în Firea lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 23 există obiecţii sau comentarii?

Amendamente respinse?

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; PL-x 130/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, raportul.

Domnul Alda, vă rog.

Varianta scurtă.

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, valabilă până la data de 31 decembrie 2023.

La lucrările comisiei, deputaţii au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise redate în anexa prezentului raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bănuiesc că vreţi să propuneţi două minute - timp de dezbateri.

Domnul Adrian Alda:

Două minute - timp de dezbateri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să votaţi.

Timp de dezbateri - două minute.

137 de voturi pentru, 8 contra, două abţineri.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale, domnul Emil Dumitru, Grupul PNL.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Sectorul creşterii vacii de lapte din România se confruntă cu probleme foarte mari.

Este foarte bine că venim astăzi cu legea de aprobare în care acordăm nişte sume de bani din bugetul naţional, practic, 44 de milioane de euro.

România are un deficit pe lapte şi produse procesate din lapte de un milion de tone. Practic, reuşim să ne mai producem doar 45% din cantitatea de lapte pe care o produc fermierii noştri... (Vociferări.) ...ceea ce este foarte grav. Avem 15 judeţe unde nu funcţionează programul "...laptele" în şcoli - şi aici Ministerul Agriculturii trebuie să ia măsuri.

Şi bineînţeles că vom acorda sume necesare pentru ca sectorul zootehnic să se dezvolte...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Am depus moţiune!

Domnul Florian-Emil Dumitru:

...pentru că numai aşa putem, bineînţeles, ca cerealele - materie primă - pe care românii le produc, fermierii români, să poată să fie integrate şi să facem valoare adăugată în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Flucuş Dumitru, Grupul AUR.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Evident, este binevenit orice sprijin pentru agricultura românească, în special pentru sectorul zootehnic.

Ştiţi că toţii că am ajuns să cumpărăm din import peste 80% din hrana noastră.

Şi, sprijinind producţia internă, va trebui să ajungem chiar să ne asigurăm tot necesarul şi chiar să şi exportăm.

Astăzi vom depune un proiect de lege, împreună cu colegii de la AUR, care să reglementeze interdicţia desfacerii pe teritoriul României a cerealelor din Ucraina, tocmai ca să sprijine producţia noastră internă.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 8 există obiecţii? Nu.

Dacă la Anexele nr. 1 - 4 aveţi obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ultimul proiect de astăzi.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative; PL-x 511/2021; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru politică economică, vă rog, raportul.

Nu uitaţi timpii de dezbateri, la final, vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În şedinţa din ziua de marţi, 4 octombrie 2022, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, sesizate în fond, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun suplimentar prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr.1.

Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere propus - două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Două minute - timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

Cu 124 de voturi pentru, 27 contra, aprobat.

Domnul Orban, la dezbateri generale, vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă mir că nu ia cuvântul la acest proiect de lege aproape nimeni în afară de mine, pentru că este un proiect de lege care, din păcate, arată mentalitatea actualei Coaliţii de guvernare, cu privire la societate.

Adică actuala Coaliţie îi pedepseşte pe actorii economici corecţi, pe actorii economici care respectă concurenţa, respectă legea, îi respectă pe clienţii care au cumpărat poliţe de asigurare. Îi pedepseşte, punându-i să plătească pentru actorii economici, adică firmele de asigurare care dau ţepe, care iau banii de la oameni ca să cumpere poliţe de asigurare şi după aceea scurg banii luaţi de la oameni şi nu mai au capacitatea de a plăti toate daunele pe poliţele de asigurare pe care au primit bani.

Vă dau, aşa, ca să înţelegeţi ce faceţi prin acest proiect de lege.

Este ca şi cum dacă într-o clasă 3 elevi chiulesc şi 20 de elevi sunt prezenţi, absenţele se împart egal şi pentru cei care sunt prezenţi, absenţele celor care lipsesc.

Este ca şi cum noi, cei care ne plătim taxele, am fi puşi să plătim taxe mai mari pentru cei care nu-şi plătesc taxele.

Este o aberaţie economică.

Şi aşa e o piaţă reglementată, în loc să călcăm în picioare ASF-ul, să demitem conducerea ASF-ului pentru faptul că a permis 4 piraţi pe piaţa de asigurări, care au ajuns în poziţia de lider de piaţă şi au intrat în faliment, în insolvenţă, în incapacitatea de a-şi plăti obligaţiile financiare, noi îi pedepsim pe legea aceasta pe cine? Pe asigurătorii corecţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...pe cei care n-au intrat în incapacitate de plată.

După ce i-am pus să plătească, nu 1%, cât era contribuţia la Fondul de garantare, anul trecut am crescut la 4% - adică voi, Coaliţia, nu noi -, acum îi puneţi să plătească o contribuţie specială...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban...

Domnul Ludovic Orban:

...atunci când...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să încheiaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...Fondul de Garantare a Asiguraţilor nu are bani să-i despăgubească pe... (Vociferări.) ...clienţii păgubiţi de aceşti ţepari, îi puneţi tot pe cei din firmele corecte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban, vă rog să...

Domnul Ludovic Orban:

...serioase...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...finalizaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...să plătească contribuţia specială.

Nu votaţi aşa ceva! Este anormal! Este nefiresc!

Este o societate în care noi trebuie să încurajăm...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Ludovic Orban:

...pe cei care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

...respectă legea, pe cei care au un comportament corect, şi nu să îi lăsăm să scape pe cei care au furat, pe cei care i-au păcălit pe clienţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege vine ca urmare a tuturor falimentelor răsunătoare care au existat în piaţa RCA. Falimente care au existat, trebuie să o spunem, mai ales din cauza incompetenţei sau cârdăşiei ASF-ului în reglementarea şi supravegherea acestei pieţe.

Practic, ASF-ul nu şi-a făcut datoria. A lăsat să funcţioneze scheme piramidale ani la rândul. Şi asta de ce? Pentru că ASF-ul acela nu ne-a venit de la Uniunea Europeană, nu ne-a venit din Franţa, din America sau de altundeva, sau de la Putin, ne-a venit din acest Parlament, sunt reprezentanţii pe care i-aţi votat, membri de partid, habarnişti profesionişti care n-au ştiut decât să încaseze lefuri de 14.000 de euro pe lună, să-şi secretizeze salariile, dar în niciun caz să facă ceea ce trebuiau să facă, şi anume supravegherea pieţei asigurărilor.

Prin acest proiect de lege, ce se face acum este că se instituie "o nouă contribuţie specială" - vă place termenul acesta de "special", inventaţi tot felul de noi termeni -, care, de fapt, este o forţare a asiguratorilor care au fost oneşti în piaţă, care au taxat cum trebuie, care... nu au folosit scheme piramidale, care s-au gândit că trebuie să mai plătească şi daune la un moment dat, îi taxaţi pe ei, luaţi bani de la ei ca să acoperiţi daunele provocate de schemele piramidale.

Şi, atunci, întrebarea se pune - ei de unde vor scoate banii aceia? V-aţi întrebat? Că nu vor veni acţionarii cu ei. Nu o să zică niciun acţionar german, francez sau altceva, hai să subvenţionăm riscurile auto din România. Nu! Vor veni din preţul RCA pe care îl vor plăti tot românii.

Şi apoi tot dumneavoastră vă veţi duce la televizor sau veţi veni la această tribună şi vă veţi plânge, vai, cât de scump este RCA-ul, veţi plânge de mila românilor, că plătesc prea mult, când, de fapt, voi sunteţi sursa acestor costuri mai mari.

Este o ipocrizie totală acest proiect de lege.

Practic, instituiţi deci această subvenţie a celor oneşti către cei care nu sunt oneşti, scumpind şi mai mult RCA-ul, subordonând FGA-ul, adică Fondul de Garantare a Asiguraţilor, şi mai mult conducerii ASF, domnului Nicu Marcu, care şi-a demonstrat iarăşi "competenţa" în...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...în asigurări.

Este o ruşine!

Să vă fie ruşine că continuaţi acest demers! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

Domnule Pavel Popescu, vă reamintesc, procedură de urgenţă. (Vociferări.)

Nu vă mai jucaţi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În 2019, când trebuia numită noua conducere de la ASF, îmi amintesc că domnul Orban era preşedintele Partidului Naţional Liberal şi susţinea cu toată tăria numirea acestei conduceri la ASF.

Să înţeleg că astăzi se căieşte pentru acea susţinere. Pentru că altfel mi-e greu să înţeleg de ce atunci a susţinut conducerea ASF, iar acum spune că nu e bună conducerea ASF.

În altă ordine de idei, domnul Orban "a înţeles" ...că n-a înţeles nimic.

Acest proiect de lege vine să reglementeze o discriminare între societăţile de asigurări cu capital românesc şi societăţile de asigurări care au acţionariat străin.

Ce vine să spună proiectul de lege? Ca să nu mai păţim ca în cazul Petrom, ca să stăm să vedem unde se plăteşte impozitul, în România, sau la sursă, sau la Viena, sau aşa mai departe, acest proiect de lege vine să spună că şi societăţile de asigurări care au administratori din ţări membre ale Uniunii Europene sunt obligate să contribuie la Fondul de garantare.

De ce să contribuie la Fondul de garantare? Pentru a putea creşte plăţile pentru păgubiţi.

Deci ceea ce votăm noi astăzi înseamnă instrumentul legal prin care dăm posibilitatea să achităm aceste despăgubiri pentru nişte cetăţeni care nu au nicio vină pentru falimentul acestor societăţi.

Am vrut să fac aceste clarificări pentru ca şi cel care "a înţeles", dar n-a înţeles nimic să ştie ce votează.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 83 există obiecţii sau comentarii?

Dacă se susţine vreunul dintre cele 3 amendamente respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne revedem la ora 11.40, pentru votul final.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor,

Am rugămintea să vă ocupaţi locurile, să putem începe sesiunea de vot final.

Stimaţi colegi de la UDMR, vă rog să vă ocupaţi locurile.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Vom face un vot de control pentru a verifica cvorumul pentru sesiunea de vot.

Vot, vă rog.

229 de colegi prezenţi.

Rog liderii de grup să consulte listingul de vot.

Începem cu Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 18/2023.

Vot, vă rog.

Cu 245 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, aprobat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

2. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 183/2021.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 4 contra, 35 de abţineri, adoptată.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor; PL-x 236/2020.

Vot, vă rog.

Cu 169 de voturi pentru, 62 contra, 12 abţineri, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane şi rurale din România cu finanţare din fonduri externe nerambursabile; PL-x 640/2020.

Vot, vă rog.

Cu 174 de voturi pentru, 59 contra, 6 abţineri, adoptat.

Domnul Apostol, explicarea votului.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Nu-mi dau seama dacă deputaţii de la PSD sau PNL de Bucureşti au realizat tocmai ce au votat. Au realizat, practic, un transfer de 120 de milioane de euro din POR către cele opt oraşe din Ilfov.

Nu ştiu dacă... Doamna Firea nu este prezentă astăzi. (Vociferări.) Practic, doamna Firea a transferat - probabil viitor candidat la Bucureşti - a transferat din banii Bucureştiului o parte însemnată către Voluntari. Da? Şi sper că sunteţi conştienţi şi să vă duceţi în teritoriu la votanţii dumneavoastră din Bucureşti şi să le spuneţi acest lucru, că aţi transferat 120 de milioane de euro. (Vociferări.) Şi, ca o paranteză, comunele din Ilfov primesc 35 de milioane de euro. 32 de comune, dintre care Chiajna, care are 43.000 de locuitori, cea mai mare comună, primeşte, împreună cu toate celelalte, 35 de milioane de euro, pe când celelalte oraşe din Ilfov primesc 200 de milioane de euro.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doar o menţiune, doamna Firea este senator, şi nu deputat. Credeam că ştiţi asta. (Vociferări.)

5...

(Doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru solicită să ia cuvântul.)

A, doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bucureştiul, la PSD, este condus de cineva din Ilfov. Ca să fim corecţi!

Acum şi PNL Bucureşti e condus tot de cineva din Ilfov.

Aici este eminamente o demonstraţie de forţă politică, n-are nimic de-a face cu o gândire coerentă despre ce-i trebuie Bucureştiului şi cum poate fi ajutat.

Sunteţi parlamentari care veniţi din toate judeţele ţării, dar veniţi în Capitală pentru accesarea de servicii şi pentru a avea o activitate profesională şi dumneavoastră, şi cei cu care lucraţi.

Ceea ce faceţi pentru o Capitală care are nevoie, prin comparaţie cu alte oraşe, de un volum mai mare de fonduri, pentru că dimensiunea şi nevoile acestui oraş sunt incomparabile cu ale oricărui municipiu din ţară, este să penalizaţi politic un oraş care a plecat pe o cale corectă de dezvoltare şi care nu vă convine că este făcută în mod corect.

Alegătorii de Bucureşti trebuie să înţeleagă că aici este o răfuială politică, n-are nimic de-a face cu ceea ce trebuie să beneficieze acest oraş pentru a face proiecte pentru creşterea calităţii vieţii bucureştenilor şi a celor care vin în oraşul nostru pentru accesarea de servicii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pavel Popescu, Grupul PNL.

O voce de la AUR:

Arlechino! (Vociferări.)

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi se pare caraghios să o văd pe doamna colegă tăindu-şi venele aici pentru administraţia Bucureştiului (Vociferări.) şi îmi aduc aminte că acum câţiva ani ea şi cu actualul şef, fostul nostru şef, îşi tăiau venele de-a dreptul pentru a-l pune pe Nicuşor Dan primar al Bucureştiului. L-am pus!

Fără a transforma această discuţie în una politică, eu vă spun ce face PNL-ul astăzi. Încearcă să-l trezească pe Nicuşor Dan, să înţeleagă şi el, într-un mod vizionar, cam cum arată conceptul de Bucureşti extins, care, fără doar şi poate, prin simpla geografie, doamna deputat, nu poate să nu includă şi judeţul Ilfov, că suntem lipiţi unii de alţii. Şi mi-aş dori ca şi în Bucureşti să se întâmple lucrurile aşa cum se întâmplă la Consiliul judeţean Ilfov, din punct de vedere al dezvoltării şi viziunii.

Asta am vrut să spun, din partea PNL.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Dacă la nivel naţional avem Guvernarea Nicu şi Marcel, se pare că la Ilfov avem Guvernarea locală Tuţă şi Thuma.

Singurul argument al acestui proiect de lege, din partea iniţiatorului, a fost acela de a-l ajuta pe actualul preşedinte al Consiliului judeţean să-şi întărească poziţia de baron local.

Din păcate, în Partidul Naţional Liberal numai de naţionalism şi liberalism nu este vorba! Aţi ajuns să copiaţi modelele FSN şi PSD şi să vă transformaţi într-o baroniadă locală. Cu fiecare ocazie pe care o aveţi asta faceţi.

Şi mă alătur şi eu colegului din Opoziţie şi vă spun - să vă fie ruşine! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; PL-x 130/2023.

Vot, vă rog.

Cu 243 de voturi pentru, unul contra, o abţinere, adoptat.

Domnul Flucuş Dumitru, Grupul AUR.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un lucru minunat, însă aş dori ca să ne extindem nu doar la crescătorii de bovine, şi la cei de ovine, şi la apicultură, şi la tot ce se produce în ţara asta. Tot sectorul zootehnic trebuie sprijinit. Peşti... orice pentru a avea mâncare în România.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Prunean?

Domnul Alin-Costel Prunean:

Din septembrie anul trecut ceream ministrului Daea să vină în Comisia pentru agricultură să discutăm o schemă de ajutor pentru crescătorii de vaci. Evident că n-a auzit; dânsul era pe câmp şi atunci, ca şi acum.

Crescătorii de vaci au ajuns la disperare. Dau laptele cu 1,5 lei la procesatori şi îl găsim pe raft la 10-12 lei. Asta cei care mai au contracte, pentru că pe zi ce trece tot mai multe contracte sunt reziliate.

Daea bate în continuare câmpii şi dumneavoastră îl ţineţi acolo.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

I-a tăiat Virgil curentul la irigaţii!

Domnul Alin-Costel Prunean:

Sectorul vegetal, de asemenea. N-a fost în stare Petre Daea să furnizeze nişte date statistice la Comisia Europeană pentru a obţine nişte compensaţii în urma efectelor provocate de importul de cereale din Ucraina.

Trimiteţi-l pe Petre Daea în pensie! Poate mai salvăm ceva din agricultura românească.

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Trimiteţi-l pe Virgil la Jilava!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6...

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

A, domnul Moşteanu!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, eu vreau să traduc scurt pentru cei care nu sunt la curent cu politica internă din partidele din acest Parlament.

Speech-ul de mai devreme al domnului Pavel Popescu, care a ridicat o odă la adresa noului lui şef de la PNL Bucureşti, preşedintele Consiliului judeţean Ilfov, domnul Thuma, aşa-zisul Haşul din stenogramele de la Aeroportul Otopeni.

Şi fac un apel către colegii mai tineri din Parlament. Păi, este un lucru bun pentru însănătoşirea politicii, însănătoşirea democraţiei, ţineţi spatele drept şi haideţi să nu mai vedem astfel de apucături comunistoide la politicieni...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu,...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...tineri! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... eram la sectorul bovin. (Vociferări. Aplauze.)

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor şi pentru modificarea altor acte normative; PL-x 511/2021.

Vot, vă rog.

Cu 168 de voturi pentru, 47 contra, 33 de abţineri, adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

7. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ; Pl-x 36/2023.

Vot, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Coaliţia "unită"!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 120 de voturi pentru, 69 contra şi 62 de abţineri, (Aplauze.) propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi. Se va întoarce la comisii.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2023 pentru modificarea art. 205 alin. (10) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi prorogarea unor termene; PL-x 188/2023.

Vot, vă rog.

Cu 207 voturi pentru, un vot contra, 41 de abţineri, adoptat.

Explicarea votului doamna Simina-Daniela Tulbure.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Datele UNESCO arată că în jur de 40.000 de tineri români sunt plecaţi la studii în străinătate.

De ce să vorbim despre susţinerea studenţilor? Doar 16% din populaţia României a absolvit o facultate, adică 3 milioane de persoane. Cu toate acestea, cei mai mari contributori la veniturile statului român sunt persoanele cu studii superioare.

Aşadar, pentru a avea mai multe persoane care să contribuie la bugetul statului trebuie să avem şi persoane cu studii superioare. Experienţele academice internaţionale pot reprezenta un impuls pentru mediul nostru educaţional.

Totodată, România, ca stat, trebuie să investească în cetăţean, care să se poată dezvolta în centre universitare de top din întreaga lume.

Acest program de burse pe care Guvernul planifică să-l lanseze este o pârghie care contribuie la fructificarea potenţialului tinerilor români. Desigur, aceste programe trebuie să fie extinse prin burse dedicate serviciului public, programe de fellowship gândite pe domenii şi internaţionalizare reală a sistemului nostru de învăţământ superior.

Totuşi, expunerea la practici academice diverse este fără doar şi poate utilă pentru tinerii noştri.

Eu însămi am studiat în Marea Britanie şi vă pot spune clar şi răspicat că ajută foarte mult atât la dezvoltarea personală, cât şi profesională a tinerilor. Tinerii noştri din străinătate vor să se întoarcă acasă şi noi trebuie să le oferim motivele pentru a se întoarce.

Nu este suficient ceea ce facem pentru studenţii noştri. Susţin orice demers, susţin tinerii şi studenţii români, dar cred cu tărie că putem să facem mult mai mult.

REPER va vota pentru acest proiect de lege. Am votat, de fapt, de altfel.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de Lege pentru completarea...

(Doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu solicită să ia cuvântul.)

Doamna Ţoiu?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Pe 30 aprilie anul acesta expirau mandatele membrilor ARACIS, şi Guvernul, în loc să organizeze procedura de selecţie, concursurile, desemnările - ARACIS, un for extrem de important pentru calitatea învăţământului în România - s-a hotărât că, în general, încurcă să mai schimbe oamenii din funcţiile în care au ajuns să fie puşi, când poţi să pui pixul pe foaie şi să le prelungeşti sine die.

Ce fac este că prelungesc mandatele membrilor de acum ai ARACIS, spunând că o procedură nouă de selecţie ar încurca buna activitate.

Îi vedem rotindu-se unii cu ceilalţi, aşa cum îi vedem refuzând să organizeze alegeri, refuzând să mai organizeze concursuri cinstite, pentru că, odată ce cineva s-a aşezat pe scaun şi are un prieten care are un pix care poate să scrie o ordonanţă de urgenţă, poate să stea acolo până la pensia specială. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

9. Proiectul de Lege pentru completarea art. 38 alin. (l) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi pentru modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii; PL-x 113/2022.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, proiectul a fost adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului; PL-x 542/2022.

Vot, vă rog.

Cu 233 de voturi pentru, unul contra, 12 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul Coarnă, explicarea votului.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

Am votat pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Practic, elimină o discriminare între funcţionarii publici cu statut special - este vorba despre poliţiştii din zona de frontieră şi poliţiştii din cadrul IGPR -, pentru că în zona militară - vorbim de Legea nr. 80 - exista această reglementare. Practic, acum s-a făcut într-un fel dreptate şi sigur că vorbim despre poliţiştii din zona aeroporturilor, vorbim de poliţiştii din zona Deltei Dunării şi de cei din cadrul IGPR, zonele din mediul rural, poliţiştii de la posturile de poliţie comunale şi cei din cadrul Direcţiei Rutiere Bucureşti, practic cei din zona autostrăzilor.

Am votat pentru.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă doresc tuturor o Săptămână a Patimilor în linişte şi pace!

Să ne revedem cu bine săptămâna viitoare!

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.04.