Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 19 aprilie 2023, dedicată declaraţiilor politice, cu rugămintea către dumneavoastră să ne încadrăm în termenul de trei minute, pe algoritmul pe care deja îl cunoaşteţi.

Începem cu Grupul PSD şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Florin Piper-Savu.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Şansa unui viitor mai bun pentru România, prin educaţie".

În ultimele trei decenii legislaţia privind educaţia s-a modificat de prea multe ori, fără rezultate spectaculoase, tocmai de aceea România nu îşi permite încă o reformă superficială în acest domeniu.

PSD a fost singurul partid politic care a făcut consultări consistente atât la nivel naţional, cât şi regional, conştient că viitorul educaţiei din România este mult prea important pentru a fi decis în spatele uşilor închise.

Am participat la dezbaterile pe Legile educaţiei derulate în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor cu reprezentanţii actorilor implicaţi în procesul educaţional - societate civilă, asociaţii ale autorităţilor publice locale, sindicate, Ministerul Economiei, elevi, studenţi şi părinţi.

Toate ideile bune reieşite în urma acestui maraton al consultărilor au fost preluate pentru a fi supuse dezbaterii politice finale. PSD continuă seria dezbaterilor cu reprezentanţii profesorilor în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, dezbateri despre asigurarea demnităţii şi autorităţii dascălului în şcoală, astfel încât să existe un echilibru în responsabilităţile şi drepturile acestora, în raport cu cele ale elevilor.

Profesorul este garantul educaţiei de calitate şi PSD va susţine ca noile reglementări din Legile educaţiei să restabilească autoritatea profesorilor şi respectul pentru cadrele didactice.

În urma suitei de consultări publice avute de specialiştii PSD s-au desprins următoarele principii şi propuneri:

- bacalaureatul se va organiza într-o formulă clară, în funcţie de specificul liceelor; subiectele vor fi naţionale; oricare materie studiată în liceu - inclusiv religia - poate fi probă opţională, cu excepţia celor care sunt obligatorii - limba şi literatura română sau proba de disciplină specifică;

- admiterea în liceu se organizează, de asemenea, la nivel naţional, respectiv probele de concurs sunt stabilite de Ministerul Educaţiei; în acest fel se descurajează "industria meditaţiilor" şi discriminările între elevi, care ar fi apărut inevitabil dacă subiectele de examen ar fi fost făcute de licee;

- învăţământul dual capătă substanţă începând cu septembrie 2025, încurajând astfel formarea tinerilor pentru meserii cerute pe piaţa muncii;

- absolvenţii liceului pedagogic pot fi educatori/învăţători imediat după absolvire, ceea ce poate fi o soluţie pentru rezolvarea uriaşului deficit de personal calificat în domeniu.

Prin urmare, este de datoria noastră, a celor care am fost învestiţi prin votul românilor cu putere legislativă, să dăm românilor şi României şansa unui viitor mai bun, prin educaţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Dan Şlincu.

Se pregăteşte domnul deputat Chirilă.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Creşterile de preţuri reprezintă cea mai mare îngrijorare în rândul cetăţenilor în acest moment. Dar în acelaşi timp trebuie să observăm că inflaţia în aceste prime luni ale anului s-a înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu siguranţă lucrurile ar fi stat mult mai rău dacă nu s-ar fi insistat cu reglementarea şi plafonarea preţurilor la energie, în pofida criticilor numeroase exprimate anul trecut faţă de această măsură.

Cel mai important lucru este ca inflaţia să coboare cât mai repede sub 10%. Acesta este un obiectiv major al Partidului Social Democrat încă de anul trecut, când a insistat, şi într-un final a reuşit, să plafoneze şi să reinstituie preţul reglementat la energie.

Potrivit BNR, peste 70% din influenţa asupra inflaţiei provine din preţurile energiei. Dacă nu s-ar fi aplicat propunerea PSD de reglementare şi plafonare a preţurilor la energie, acum inflaţia anuală ar fi fost de peste 20%.

Cifrele arată clar curba descendentă pe care s-a înscris inflaţia în ultima perioadă, în pofida faptului că la unele produse esenţiale, inclusiv alimentare, sunt scumpiri comparativ cu anul trecut.

Piaţa alimentară continuă să manifeste influenţe ale costurilor energetice, însă sunt şi multe alte cauze, inclusiv conjunctural-speculative, care întreţin preţuri ridicate, mai ales la unele produse de larg consum.

De aceea, Partidul Social Democrat are în vedere un întreg set de măsuri care să frâneze puternic avansul preţurilor şi să menţină la niveluri cât mai accesibile posibil produsele esenţiale, în special pentru populaţia vulnerabilă. În acest sens, se realizează o analiză atentă pe tot lanţul comercial al alimentelor, pentru a se identifica profiturile excesive practicate de unii comercianţi. Soluţia nu este o plafonare a preţurilor, care poate genera penurie la anumite produse, ci o plafonare a profiturilor excesive, în special la alimentele de bază, la fel cum, la insistenţele Partidului Social Democrat, s-a intervenit pe piaţa energiei.

Este clar că rămâne extrem de importantă accelerarea reformelor necesare, astfel încât aceste măsuri, cu relevanţă pentru piaţa internaţională de capital, să ajungă să se simtă şi în buzunarele oamenilor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Chirilă, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Avrămescu, Grupul PNL.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi parlamentari,

În legătură cu exportul de cereale din Ucraina către Uniunea Europeană, fără taxe vamale, Comisia Europeană a acordat un sprijin de 56 de milioane de euro către statele afectate de perturbarea pieţei interne. României i-au revenit doar 10 milioane, pentru că formula stabilită de reprezentanţii Comisiei a fost greşit gândită, fără a ţine cont de particularităţile fiecărui stat. Comisia deja a recunoscut greşeala şi urmează să vină cu un nou ajutor, de 450 de milioane de euro, stabilit pe o formulă nouă, care urmează să fie analizată de statele membre. Nu ştim cât va reveni României din această nouă tranşă, dar, oricum, compensările acordate de Comisie sunt mult prea mici în raport cu pagubele produse.

De aceea, consider că România trebuie să se alăture grupului celorlalte state membre care au graniţă comună cu Ucraina, pentru a susţine şi negocia o poziţie comună atât în relaţia cu Comisia Europeană, cât şi cu oficialii din Ucraina. Iar până nu se va ajunge la o soluţie comună, este necesar să suspendăm şi noi, temporar, la fel ca celelalte state, importurile de produse agroalimentare din Ucraina.

Este clar că invazia Federaţiei Ruse în Ucraina a afectat grav sectorul agricol din această ţară, iar ulterior, prin deschiderea pieţei Uniunii Europene, au fost afectate şi statele din regiune, printre care se numără şi România.

Avem cu toţii probleme, fie că vorbim de fermierii ucraineni, fie că vorbim de fermierii români, polonezi, unguri, slovaci sau bulgari. Suntem toţi în aceeaşi tabără şi de aceea susţin că soluţiile trebuie să le luăm împreună, prin dialog şi înţelegere reciprocă. E clar că acele compensări propuse de Comisia Europeană nu sunt suficiente. Uniunea Europeană trebuie să fie solidară în acţiunile de sprijinire a Ucrainei. Asta înseamnă că restul Uniunii Europene trebuie să fie alături de România şi de celelalte state afectate de aceste exporturi din Ucraina.

Decizia de suspendare a importurilor, pe care trebuie să o ia şi România, e necesară, pentru că sprijinul oferit de Comisie este cu totul insuficient, mai ales că, în momentul de faţă, statele a căror piaţă agricolă internă nu a fost afectată intenţionează să prelungească regimul special de scutire de taxe vamale, acordat produselor ucrainene.

Susţin ideea ca România, Polonia, Ungaria, Slovacia şi eventual Bulgaria să formeze un bloc care să îşi susţină pe aceeaşi voce, dar cu mai multă forţă, interesele la nivelul Comisiei Europene.

Nimeni nu a pus problema în niciun moment să întrerupem tranzitul de produse agroalimentare din Ucraina. Toate statele menţionate sunt de acord să asigure culoare de tranzit către restul pieţei europene şi internaţionale. La fel trebuie să procedeze şi România. Să nu uităm că peste jumătate din aceste exporturi ucrainene au fost tranzitate prin România, ceea ce a reprezentat un sprijin important acordat vecinilor noştri, un sprijin care nu trebuie uitat atunci când vom sta la masa discuţiilor pentru rezolvarea problemelor fermierilor români sau din celelalte state.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Avrămescu.

Se pregăteşte domnul deputat Făgărăşian.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Finanţarea sportului din bani publici şi nevoia unei reale dezbateri naţionale".

Sportul este unul dintre cei mai buni ambasadori pe care o ţară îi poate avea. Sportivii români, prin performanţele obţinute în competiţiile internaţionale, au făcut ca steagul tricolor să fluture în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Rezultatul, însă, este doar un vârf de iceberg. În spatele oricărui sportiv cu performanţe există ani de zile de muncă, sacrificii personale şi sacrificii făcute de familiile din care provin.

Cu foarte mici excepţii, normalitatea în care trăiesc copiii şi juniorii noştri sportivi este una tristă. Stau şi mă întreb, oare câţi copii talentaţi ar fi putut obţine performanţe deosebite pentru ei şi pentru România, însă n-au avut norocul să se nască în familii suficient de potente financiar? Oare câţi părinţi sunt forţaţi să-şi rupă literalmente pâinea de la gură pentru a se asigura că cel mic va mânca o masă în plus sau oare câţi umblă pe la bănci şi IFN-uri pentru a putea plăti şi luna aceasta antrenorii, echipamentele sau deplasările la competiţii?

Am aflat săptămâna trecută că un fost ministru al apărării a depus o iniţiativă legislativă care ar oferi posibilitatea clubului de fotbal finanţat de armată, CSA Steaua, să promoveze în prima divizie a fotbalului românesc. Oare românii ştiu câte milioane de euro din bugetul apărării naţionale se duc pe finanţarea sportului din cadrul Armatei Române? Oare românii ştiu câte mii de euro, din bani publici, câştigă un sportiv la un club al statului român?

Nu vreau să mai vorbesc de inadecvarea dislocării fondurilor din bugetul Armatei, când noi avem un război la câteva sute de kilometri de graniţă. Vreau doar să întreb dacă este normal să finanţăm din bani publici un proiect născut din orgolii, când avem atâţia copii şi tineri valoroşi.

Implicaţiile sunt complexe, dar întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este simplă: "Ce ne dorim?". Ne dorim ca din banii publici să asigurăm baza materială necesară dezvoltării sportului la nivel de copii şi juniori sau ne dorim să finanţăm salarii de mii, chiar zeci de mii de euro, pentru un segment unde mediul privat ar trebui să-şi spună cuvântul, nu statul, şi, aş adăuga aici, nici unităţile administrativ-teritoriale.

Personal, ca liberal, mi-aş dori să reducem cât de mult posibil povara de pe familiile copiilor dornici să practice un sport. Mi-aş dori să ştiu că niciun părinte nu va mai umbla disperat după bani pentru a-şi trimite copilul la o competiţie. Mi-aş dori ca goana după trofee şi calificări în marile competiţii europene sau internaţionale, la nivel de seniori, să fie apanajul investitorilor privaţi, iar autorităţile să se ocupe de adevăratele lor responsabilităţi faţă de cetăţeni. Dar poate eu greşesc, poate viziunea mea nu este cea corectă. Însă de un lucru sunt sigur: avem nevoie de o discuţie despre ceea ce ne dorim noi, ca ţară, să se întâmple cu finanţarea sportului. Iar această discuţie va trebui să aibă loc cât mai repede cu putinţă.

Vă mulţumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Făgărăşian, Grupul PNL.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Mediul economic din ţara noastră este tot mai atractiv şi îi invit pe investitorii străini să vină în România".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Graţie măsurilor economice adoptate de guvernele liberale în ultimii trei ani şi jumătate, România a înregistrat cele mai mari rate de creştere economică din Uniunea Europeană şi a dezvoltat un mediu economic deosebit de competitiv.

Dacă până recent eram arătaţi cu degetul că nu avem autostrăzi, acum ne apropiem de 1.000 de km de drumuri rapide şi alte sute de kilometri sunt aproape de finalizare. Dacă până recent ni se spunea că nu avem industrie şi servicii, că suntem o economie nesemnificativă, ritmul în care s-a dezvoltat economia românească îi face invidioşi şi pe vecinii noştri ungari sau chiar pe portughezi. Asta pentru că în România, graţie măsurilor liberale, preţul materiilor prime şi al produselor energetice continuă să fie unul dintre cele mai competitive din spaţiul european, motiv pentru care investiţiile străine directe au ajuns, în guvernarea condusă de preşedintele Nicolae Ciucă, la un maxim istoric. Mai mult decât atât, cea mai valoroasă resursă economică, românii, continuă să fie atuul nostru naţional - oameni harnici, deosebit de bine pregătiţi şi creativi.

Stimaţi colegi,

Milioane de români muncesc şi trăiesc astăzi în afara frontierelor ţării. O parte semnificativă dintre aceştia se află în Italia, o ţară minunată, de care ne leagă nu numai o prietenie solidă, ci şi o istorie de aproape două mii de ani. Cred că ştim cu toţii că Italia a fost printre primele ţări care i-a primit cu braţele deschise pe românii care nu aveau un loc de muncă în România, aşa cum România i-a primit cu toată ospitalitatea pe investitorii italieni care au deschis primele întreprinderi în România post-comunistă. Nu am cele mai recente informaţii statistice, însă la ultimele evaluări, cei mai numeroşi investitori străini din ţara noastră erau investitorii italieni.

Stimaţi colegi,

În deplasările mele săptămânale în diaspora am promovat oportunităţile economice şi sociale deosebite pe care le oferă România pentru investitorii străini din Italia, Spania, Franţa sau Germania. Mulţi dintre investitori, precum şi autorităţile din statele respective cunoşteau deja avântul economic al României şi oportunităţile deosebite pe care le oferă economia noastră. Îmi exprim speranţa ca tot mai mulţi investitori să decidă să vină în ţara noastră şi, pe cât posibil, să aducă cu ei nu numai tehnologii noi, nu numai transfer de cunoaştere, ci şi angajaţi români care să decidă să se întoarcă în ţara natală.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Valentin Făgărăşian.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică are tema: "Românii au petrecut cel mai auster Paşte, dar preşedintele turist îi sfidează cu un nou turneu exotic".

Sper că aţi avut sărbători fericite, stimaţi parlamentari!

În schimb, românii simpli au avut parte de cel mai scump Paşte. Peste 75% dintre români au renunţat la majoritatea alimentelor tradiţionale pentru masa de Paşte. Carnea de miel a devenit o delicatesă, iar puţine familii şi-au permis luxul de a o avea pe masă. Preţul legumelor s-a dublat, un kilogram de zahăr a ajuns să coste cu 90% mai mult decât anul trecut, iar scumpirile nu se opresc.

Dacă s-ar mai da jos din avioanele de lux şi ar face piaţa, poate preşedintele turist Klaus Iohannis ar înţelege cum au ajuns să trăiască românii. Pensionarii şi familiile de rând au ajuns să supravieţuiască de la o zi la alta, sufocaţi de preţurile tot mai mari la alimente, servicii şi utilităţi.

Dar preşedintele plimbăreţ e prea ocupat cu un nou turneu exotic în Brazilia, Argentina şi Chile. Şi cum obrazul subţire cu cheltuială se ţine, domnul Klaus de la Sibiu nu poate zbura decât cu un avion de lux cu 19 locuri, sală de cinema şi bineînţeles un dormitor VIP pentru un preşedinte care doarme mai mereu.

Un preşedinte normal, din România normală pe care o tot promitea, ar prezenta cetăţenilor detaliile acestor vizite şi mai ales cât au costat, având în vedere că sunt plătite din bani publici. Avem în schimb un preşedinte lipsit de bun-simţ şi de respect faţă de cetăţenii care l-au ales şi care tratează o întreagă ţară cu dispreţ. Detaliile şi costurile vizitelor externe sunt secrete. Poate e mai bine aşa, ca să nu ne scârbim şi mai mult şi să ne pierdem total încrederea în demnitarii acestei ţări.

În timp ce primul turist al ţării se relaxează într-un nou turneu exotic, românii se confruntă zi de zi cu efectele unei crize economice reale.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, inflaţia se menţine în România la un nivel foarte ridicat - 14,5%. Ca o comparaţie, inflaţia medie din zona euro este de 6,9%. Cu alte cuvinte, în România preţurile cresc într-o lună cât cresc în şase luni în zona euro.

Toate acestea se întâmplă din cauza politicilor dezastruoase ale Coaliţiei PNL-PSD şi a modului incompetent în care guvernează. Doar în primele trei luni au cheltuit cu 23 de miliarde de lei peste încasările la buget. Practic, aceşti incompetenţi se împrumută pentru a umple găurile din buget, fapt care declanşează creşterea inflaţiei şi scumpiri în lanţ.

Cine decontează această incompetenţă? Românii de rând, care au simţit din plin acest lucru zilele trecute, când au petrecut cel mai auster Paşte din ultimii 30 de ani.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Brian Cristian este? Nu.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului AUR, pe domnul deputat Dumitru Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Hristos a Înviat!

În declaraţia mea politică de azi vreau să aduc un omagiu unui om simplu, care a fost înmormântat ieri.

Nenea Miron Flucuş, cunoscut de localnici ca Mironu’ lu Gheţ, s-a născut în comuna Şinca Nouă din Ţara Făgăraşului. A absolvit patru clase la şcoala din sat, iar apoi, când era adolescent, şi-a completat studiile până la 9 clase.

A studiat în amănunţime sistemul de Carte Funciară austro-ungar după ale cărui reguli era cadastrată zona noastră.

Pe parcursul vieţii a demonstrat că are o personalitate puternică şi un spirit de voluntariat ieşit din comun.

Când a fost luat în armată, tinerii din satele făgărăşene nu primeau arme, deoarece proveneau dintr-o zonă rebelă, iar comandanţii se temeau că, odată înarmaţi, ar fi putut să le scape de sub control. În aceste condiţii, tinerii din satele noastre erau duşi în armată la muncă, fiind dotaţi cu baroase, târnăcoape şi lopeţi. Nea Miron, în calitate de militar, a participat la construcţia barajului Vidraru, alături de alţi tineri din sat.

Deplasarea în formaţie a soldaţilor la locul de muncă, precum şi întoarcerea de la locul de muncă se făcea cu cântec. Toţi soldaţii cântau, doar Miron refuza să cânte.

Fiind scos la raport în faţa comandantului şi întrebat de ce refuza să cânte, Miron a răspuns senin că el cântă doar când e odihnit şi că după o zi de muncă grea nu mai poate cânta. Uimit de sinceritatea lui, comandantul unităţii i-a permis de atunci să nu mai cânte.

Întors acasă, a cerut permisiunea primarului de atunci să copieze arhiva de carte funciară a localităţii, pentru că atunci când regimul comunist se va sfârşi şi va cădea, dacă cineva va distruge arhiva, el să aibă o copie pentru sat, pentru ca proprietăţile să poată fi reconstruite în mod corect.

Evident că la început a fost refuzat. După insistenţe îndelungate, conducerea primăriei i-a dat acceptul ca duminica să poată intra în arhiva şi să o copieze.

În fiecare duminică nea Miron pleca cu bicicleta 15 km până la centrul de comună, intra în arhivă şi începea să transcrie cu pixul hărţile şi înscrisurile de carte funciară. A fost o muncă colosală. Pe vremea aceea nu existau copiatoare.

Fiecare familie din sat avea mai multe cărţi funciare şi fişe de posesie cadastrală. Multe din aceste documente erau scrise în limba maghiară, iar nea Miron le copia pe toate, chiar dacă nu cunoştea limba respectivă. După 25 de ani de muncă a reuşit să termine, având informaţiile transcrise într-un număr impresionant de caiete.

După 1990, când regimul comunist a căzut, toţi oamenii din sat care doreau să găsească acte pentru proprietăţile lor mergeau acasă la nea Miron. Acesta căuta în caietele lui, mergea în urmă cu câteva generaţii, găsea de la ce străbunic a plecat terenul şi le oferea toate informaţiile, în mod gratuit, concetăţenilor.

Atunci când eu am candidat pentru prima dată pentru funcţia de primar al comunei aveam 36 de ani şi eram socotit de localnici a fi cam prea tânăr. La o şedinţă desfăşurată la căminul cultural, nea Miron s-a ridicat şi a spus următoarele cuvinte: "Avram Iancu, la 25 de ani, conducea Revoluţia românilor din Transilvania, Napoleon, la 31 de ani, era împărat - Mitruţ e bun de primar!" Aceste cuvinte au convins oamenii prezenţi şi nimeni nu a mai spus că sunt prea tânăr.

Pe parcursul activităţii mele de primar, timp de 19 ani, nea Miron s-a remarcat participând la toate activităţile şi acţiunile comunităţii. Mereu venea cu idei pentru binele public şi făcea zile întregi de muncă voluntară.

A fost un exemplu pentru mine cum un om simplu, fără să se laude sau să încerce să iasă în evidenţă, fără să aibă interese personale, a făcut o muncă voluntară constantă ani de zile, pentru satul şi pentru ţara lui. Era convins că poporul şi ţara noastră vor avea un viitor frumos!

Nea Miron a plecat la cele veşnice în Săptămâna Luminată, având vârsta de 85 de ani. Îi aduc mulţumiri şi un ultim omagiu de la tribuna Parlamentului.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Vă mulţumesc.

Dumitru Flucuş, deputat de Braşov.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea neafiliaţilor, pe domnul deputat Ichim.

Se pregăteşte doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România Educată - un mare semn de întrebare pentru viitorul copiilor noştri".

Mult după perioada preconizată iniţial au ajuns în Parlament noile Legi ale educaţiei. În momentul lansării, Proiectul "România Educată" s-a dorit a fi viziunea consolidată şi unanim asumată a României pentru viitorul învăţământului românesc. Ni s-a promis o reformă structurală a sistemului de educaţie, pe toate palierele, prin măsuri documentate şi îndelung consultate, încorporate în două proiecte de lege: cea a învăţământului preuniversitar şi cea a învăţământului universitar.

Propunerile ministrului Deca, deşi au o formă oarecum îmbunătăţită faţă de varianta ministrului Cîmpeanu, eşuează regretabil în a-şi atinge obiectivul asumat: o viziune strategică pe termen mediu şi lung asupra educaţiei din România.

Cele două proiecte de lege pe care le dezbatem zilele acestea în comisiile parlamentare cuprind dezamăgiri peste care nu se poate trece cu uşurinţă. Se continuă cu încăpăţânare politizarea funcţiilor de decizie din sistem. Deşi am asistat la multe exerciţii de imagine în care conducerea ministerului s-a prefăcut că aplică legea şi a mimat organizarea de concursuri pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct, de fapt, situaţia nu s-a schimbat deloc. Sub masca meschină a reorganizărilor instituţionale, a schimbărilor de denumiri şi comasări de instituţii, cele două proiecte de lege nu elimină deloc influenţa politicului din conducerea şi administrarea unităţilor de învăţământ.

Dacă ne uităm la măsurile propuse observăm că foarte multe propuneri vor fi puse în aplicare numai prin legislaţie secundară, adică ordine de ministru şi hotărâri de Guvern. Asta va însemna o implementare exclusiv la îndemâna ministerului şi a ministrului, bineînţeles. În condiţiile în care niciunul dintre miniştrii educaţiei din ultimii 10 ani nu a rămas în funcţie mai mult de doi ani, această abordare centralizată nu ne conferă nicio garanţie că lucrurile se vor îmbunătăţii curând.

Pentru marile provocări ale sistemului, cum ar fi: desegregarea, reducerea abandonului şcolar, eliminarea inegalităţilor şi promovarea diversităţii, în cele două proiecte de lege ministerul propune fie o serie lungă de programe naţionale cu caracter general, fără direcţii de acţiune clare, a căror finanţare pe termen lung este incertă, fie înfiinţarea unor comitete, comisii sau divizii speciale, despre a căror componenţă nu ni se spune nimic.

Avem o criză în ceea ce priveşte cariera pedagogică, iar ceea ce propune ministerul sunt variante confuze, cu mari provocări în implementare şi a căror funcţionalitate este foarte incertă. Doar majorarea salariului, fără un context coerent de dezvoltare profesională, nu va funcţiona în a atrage şi a menţine interesul pentru meseria de dascăl.

Mi-aş dori ca în forma finală a acestor proiecte să regăsesc mai multe măsuri funcţionale, croite pentru interesul superior al elevului şi studentului.

Mulţumesc.

Cristian Ichim, deputat REPER de Bacău.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Dumitrina Mitrea, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Organizarea feroviară, o adevărată catastrofă!"

Stimate domnule Sorin Grindeanu, ministru al transporturilor,

Declaraţia politică de astăzi vă expune situaţia călătorilor care merg cu trenul pe diverse rute ale României.

Un cetăţean care a plecat de la Roman la Bucureşti a trecut prin diverse stări de anormalitate, create de întreg aparatul de conducere al CFR, instituţie pe care dumneavoastră, domnule Grindeanu, v-aţi asumat să o gestionaţi responsabil, ea făcând parte din portofoliul ministerului pe care îl conduceţi.

Un cetăţean care îşi îndeplineşte obligaţia de a urca într-un tren cu un bilet emis de instituţia CFR se trezeşte că un angajat care a emis acel bilet nu i-a adus la cunoştinţă faptul că biletul emis nu are număr de vagon şi nici loc în tren. Aşa că românul este obligat să stea 5 ore în picioare, pentru că unui angajat iresponsabil i s-a părut nesemnificativ să anunţe călătorul că nu are locuri disponibile.

Conductorul ridică din umeri şi acuză legislaţia care permite ca CFR să ofere locuri în tren, în picioare.

Întrebat şeful de tren cum se poate rezolva situaţia creată, răspunsul a fost de-a dreptul şocant: "Aşa funcţionăm de ani buni, nu am nicio soluţie, dar dumneavoastră aveţi soluţia să staţi pe un scaun pe care îl găsiţi liber, iar dacă vine ocupantul vă ridicaţi şi căutaţi un alt loc liber, şi tot aşa până la Bucureşti.".

Luni, domnule ninistru, acel călător am fost eu, ca mulţi alţi călători ai trenului InterRegio Suceava-Bucureşti, am suportat un astfel de tratament de "noaptea minţii", în România anului 2023, după 33 de ani de democraţie în care viaţa oamenilor ar trebui să fie mai bună.

Însă cel mai penibil lucru pe care l-am observat a fost faptul că, deşi nu am avut loc pe biletul cumpărat, în tren erau multe locuri neocupate, iar cei care aveau bilete fără loc se aşezau până îi ridica cineva. În ultima staţie, în Ploieşti, am mers prin toate cele 15 vagoane şi am constatat că de fapt trenul avea locuri, însă organizarea instituţiei numită CFR este una complet dezastruoasă, plină de incompetenţi, pornind de la vârful conducerii.

Şi vă explic de ce. Dacă 100 de călători cumpără bilete de la Buzău sau Ploieşti, pe o distanţă faţă de Bucureşti de 120 de km, blochează locurile până în momentul în care se vor urca în tren, iar călătorii care merg din Suceava sau Roman, la o distanţă de 360 km sau 560 km, vor rămâne fără locuri, aşa că angajaţii acestui sistem merg pe premisa că românul, dacă trebuie să ajungă la destinaţie, nu are importanţă în ce condiţii va merge.

Domnule Grindeanu, dumneavoastră pe unde vă plimbaţi? Ştiţi cu ce probleme se confruntă cetăţeanul român prin a cărui amabilitate dumneavoastră ocupaţi acest loc nemeritat? Şi spun acest lucru pentru că dumneavoastră nu aţi dat un concurs şi nici nu aţi fost ales de cetăţeni pe funcţia de ministru, ci aţi primit cadou această funcţie de la partidul dumneavoastră.

Aţi fost vreodată să vedeţi cu ce probleme se confruntă CFR Călători şi să oferiţi soluţii la probleme lor?

Dacă nu aveţi soluţii, domnule Grindeanu, vi le dau eu:

- cumpăraţi un program care să vă arate în timp real când se cumpără un bilet de tren şi care este destinaţia biletului;

- angajaţi directori responsabili, nu îi mai numiţi în funcţie de afinităţile dumneavoastră cu ei, astfel i-ar învăţa pe angajaţii din subordine să răspundă amabil unui călător;

- dacă clientul alege să stea în picioare ar trebui să plătească biletul la jumătate de preţ. Este aberant să plătească biletul întreg, atâta timp cât el ar trebui să stea în picioare sau să penduleze între vagoane, poate-poate găseşte un loc liber;

- mi s-a spus că nu aveţi vagoane să suplimentaţi; vedeţi ce rute aveţi mai puţin aglomerate şi relocaţi vagoanele către rutele aglomerate, astfel călătorii nu vor mai fi nevoiţi să stea în picioare;

- puneţi trenuri pe rute scurte sau călătorii care sunt la o distanţă redusă de Bucureşti să primească bilete fără loc, astfel nu vor mai bloca locurile celor care vin de la distanţe mari.

Domnule ministru, aşa ar trebui să funcţioneze o instituţie pe care o coordonaţi şi o conduceţi, aşa ar trebui să funcţioneze o ţară condusă de oameni capabili şi profesionişti!

Aşa va funcţiona România când AUR va fi la guvernare! Va preţui calitatea vieţii oamenilor!

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Invit pe domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Se pregăteşte domnul deputat Sorin Năcuţă.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Realitatea crudă a României educate!".

Copiii nu mai au modele, nu le mai cultivă nimeni dragostea de ţară şi de eroii autentici ai României. Unii sar cu cuţitul la profesoara care are curajul să ceară elevilor să scoată o foaie de hârtie pentru un extemporal surpriză. Alţii umilesc o altă profesoară şi simulează acte sexuale în spatele ei. Aceasta este realitatea crudă a României educate.

Acestea toate sunt efectele râzgâielilor unei generaţii pe care noi am cocoloşit-o. O generaţie de neputincioşi, veşnic într-o lene iremediabilă, pe care o numesc depresie, pusă pe seama celorlalţi, pe care îi învinovăţesc mereu pentru lipsa personală de chef pentru orice.

Familia tradiţională, extinsă, înregistrează un declin, iar din această cauză copiii nu mai au modele pe care să le urmeze. Adulţii sunt supuşi unor presiuni puternice, fiind obligaţi, de multe ori, să lucreze peste program. În acelaşi timp, trebuie să-şi crească fiii şi fiicele. Adesea, cei mici nu mai au legături strânse cu bunicii sau cu unchii şi mătuşile lor. Numeroşi părinţi cer ajutorul dascălilor, pentru că sunt conştienţi că fiecare copil trebuie să aibă un mentor, mai ales într-o societate influenţată puternic de mass-media care promovează vedete apărute peste noapte, cu un comportament îndoielnic.

Copiii au nevoie ca un adult în care au încredere să le ofere o perspectivă asupra vieţii. Iar cum familia tradiţională începe să piardă teren, şcoala joacă un rol tot mai mare.

Pentru premiile Oscar din anul 2021, Danemarca a trimis un film despre 4 profesori. Unul dintre ei predă muzică şi îi învaţă pe elevi cum să interpreteze şi să simtă până în suflet cântecele despre măreaţa istorie a ţării lor. La noi, e ruşine să cânţi aşa ceva. Am mari dubii că în România, pe undeva, se mai învaţă cântece despre patrie. Iar acum vrem ca geografia şi istoria României să fie scoase din programa şcolară.

Cine mai suntem noi, oameni buni?

Suntem dizolvaţi încet-încet, ca naţie, de nişte iresponsabili, impostori cu CV-uri pompoase, pline de studii neacreditate, proşti cu aere sau vânzători de neam.

Ne otrăvesc mintea, ca să uităm cine suntem şi cum am ajuns aici, de parcă nu e nimic greşit în a fi pribeag.

Un diplomat spunea odată că numai cine nu are ţară înţelege cât de important e să o ai şi să lupţi pentru ea!

Noi avem o ţară şi nu mai ştim cum să scăpăm de ea.

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat Aelenei Dănuţ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Sorin Năcuţă, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Manea, Grupul minorităţilor.

Domnul Sorin Năcuţă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ştirile false şi teoriile conspiraţioniste, metode cinice de capital politic!".

Astăzi, readuc în atenţia dumneavoastră o problemă de o importanţă majoră, care afectează în mod direct funcţionarea democraţiei şi starea de spirit a societăţii noastre, şi anume răspândirea ştirilor false şi a teoriilor conspiraţioniste, utilizate în majoritatea cazurilor pentru a se obţine capital politic, în mod cinic.

Trăim într-o eră în care informaţia se răspândeşte rapid şi fără frontiere, iar acest lucru a adus mai multe beneficii în societate, inclusiv accesul facil la informaţii de interes public şi transparenţă guvernamentală. Dar această libertate informaţională are şi un revers -este uşor să răspândeşti informaţii false şi să manipulezi percepţiile oamenilor.

Aceste ştiri false şi teorii conspiraţioniste contribuie la polarizarea societăţii şi la erodarea încrederii în instituţiile democratice, alimentând astfel un climat de divizare şi instabilitate, devenind deja un fenomen. Mai mult, acest fenomen este adesea exploatat de către anumite forţe politice care caută să obţină beneficii personale sau partizane, fără a se preocupa de consecinţele pe termen lung asupra societăţii.

Foarte multă lume este bulversată de volumul şi impactul dezinformărilor instrumentate cu ajutorul unor tehnologii aflate la îndemâna tuturor - televiziunea şi internetul.

Pentru combaterea dezinformării şi a teoriilor conspiraţioniste este imperios necesar să ne dezvoltăm capacitatea individuală de evaluare a informaţiilor din aceste medii, dar şi capacitatea instituţională, prin implementarea unor măsuri care să facă societatea funcţională şi stabilă, cu cetăţeni capabili să facă distincţia între adevăr şi fals, între fapte şi opinii.

Cred că este timpul să punem capăt exploatării cinice a acestor fenomene pentru capital politic, mai ales că ele generează îngrijorare şi segregare în rândul cetăţenilor şi pot crea riscuri majore pentru stabilitatea şi securitatea României.

Ultima dezinformare din aceste zile este cea conform căreia României i-a fost interzis, timp de 20 de ani, să achiziţioneze la Rezerva de Stat hrană care să ajungă populaţiei pe mai mult de 3 săptămâni. Prevederea ar fi fost inclusă, în 1997, într-un acord de împrumut cu Banca Mondială, care, în plus, ne-ar fi obligat să închidem toate societăţile agricole din ţară.

Teoria este pusă pe seama fostului ministru, domnul Adrian Chesnoiu, care, atunci când era ministrul agriculturii, ar fi descoperit această "conspiraţie" în documentele de la minister.

Pentru transparenţă, cer public domnului Adrian Chesnoiu să dezmintă sau să dovedească aceste afirmaţii.

Precizez că, în cursul anului trecut, Parlamentul României a votat o lege pentru completarea şi extinderea Rezervelor de Stat, pentru adaptarea la contextual internaţional actual, ceea ce demonstrează falsitatea teoriilor propagate pe paginile de socializare şi mass-media.

În calitate de reprezentanţi...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Sorin Năcuţă:

...ai cetăţenilor, avem responsabilitatea şi datoria de a lupta împotriva acestui fenomen, de a proteja democraţia şi de a promova informarea corectă şi responsabilă.

Vă mulţumesc frumos.

Sorin Năcuţă, deputat al PNL de Iaşi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi intră în dezbatere, în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, Legea învăţământului preuniversitar, o lege extrem de importantă pentru noi toţi, pentru toţi copiii acestei ţări. Şi am convingerea că o serie de măsuri pe care le-am iniţiat şi care sunt cuprinse în diferite proiecte de lege, unele dintre ele care au trecut deja de plenul Camerei, altele, de plenul Senatului, şi care vizează în mod clar îmbunătăţirea accesului copiilor romi la serviciile de educaţie, se vor regăsi cuprinse şi în acest nou proiect de lege a educaţiei.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am mai spus de la această tribună, în prezent este nevoie de o nouă viziune şi de o nouă abordare a comunităţilor de romi, în ceea ce priveşte valorificarea potenţialului social şi politic al minorităţii pe care o reprezint în Parlament.

Consider că este nevoie de un nou proiect politic, pe care îl putem realiza doar împreună şi doar cu sprijinul partidelor politice parlamentare, şi de aceea este mai mult decât necesar ca în noul program de guvernare să fie cuprinse o serie de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor români de etnie romă.

Dezvoltarea României trebuie să cuprindă în mod necesar şi cetăţenii care aparţin acestei minorităţi:

- Asigurarea accesului copiilor romi la educaţie, la serviciile de sănătate publică;

- Punerea în legalitate a romilor, cu acte de proprietate - şi aici este nevoie de modificarea şi completarea Legii locuinţelor;

- Dezvoltarea infrastructurii din comunităţi;

- Identificarea, formarea şi încadrarea de noi mediatori şcolari şi sanitari;

- Recunoaşterea oficială a Cultului Penticostal al Romilor, ţinând cont că peste 100.000 s-au declarat la ultimul recensământ ca aparţinând acestui cult religios;

- Reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Romi;

- Şi recunoaşterea în mod oficial a robiei romilor, a deportării romilor în Transnistria.

Toate acestea, coroborate cu susţinerea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Cultură a Romilor reprezintă o serie de măsuri care, subliniez, trebuie incluse în Programul de guvernare şi asumate politic.

Să nu uităm că România este o ţară care a acordat mai mult decât alte ţări protecţie şi recunoaştere minorităţilor naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Grupul USR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz. Nu e prezent.

Domnul Alin Apostol. Nu e prezent.

Doamna Oana Ţoiu. Nu este prezentă.

Domnul Radu Ciornei. Nu este prezent.

Doamna Monica Berescu. (Vociferări.)

V-am apelat. Aşteptaţi, după doamna. Vă pregătiţi dumneavoastră după aceea, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Brian Cristian.)

Doamna Monica-Elena Berescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Avem o majoritate toxică şi o coaliţie care blochează dezvoltarea mediului de afaceri"

Guvernul PNL-PSD deja a recunoscut că nu este capabil să facă investiţii cu banii de la buget, nu este capabil să gestioneze banii din PNRR şi, mai important, nu este capabil să simplifice sau să modernizeze legislaţia mediului de afaceri.

Majoritatea aceasta toxică nu înţelege avertismentele oamenilor de afaceri şi le pune piedici, blocând orice proiect legislativ care ar putea să îi ajute în activitatea lor. Încă de anul trecut am iniţiat un pachet legislativ care să vină să stimuleze unul dintre cele mai performante sectoare ale economiei noastre - IT-ul. IT-ul, în ultimii ani, conform unui studiu ANIS, a crescut de 3 ori. IT-ul dă aproape 7% din PIB-ul României.

Şi chiar şi în contextul unei legislaţii vrednice de pix şi ştampilă, IT-ul, într-un fel sau altul, reuşeşte să răzbată. Încă de anul trecut sunt în sertarele comisiilor 3 proiecte legislative care să ajute acest domeniu de afaceri; să ajute IT-ul. Şi nu numai. Să ajute IMM-urile. Să ajute investitorii să vină şi să investească până la un capital de 4 milioane de euro în companii, ca afacerile acestea să rămână în ţară.

Să ajute unicornii, pentru că cu toţii ne dorim în România afaceri de 1 miliard de euro. Însă statul român nu îşi doreşte să facă asta. Şi nu statul român, Coaliţia PSD-PNL. Fiecare dintre aceste proiecte a fost respins pe bandă rulantă la Senat.

Acum, aceste proiecte sunt în Cameră, dar zac în sertarele Camerei. Avem nevoie să sprijinim mediul de afaceri. Nu putem să mergem numai cu măsuri populiste, fără a ajuta aceste sectoare atât de importante ale economiei româneşti. Nu ne mai permitem să facem aceasta.

E suficient că această Coaliţie nu este capabilă să atragă bani şi să investească banii pe care îi avem deja din PNRR. E suficient că această Coaliţie este incompetentă în a sprijini mediul de afaceri.

Avem iniţiative extrem de bune care sunt acum la Cameră, dar care nu trec, doar pentru că nu sunt semnatari reprezentanţi ai acestei Coaliţii. Şi asta trebuie să înceteze.

Mulţumesc.

Deputat Monica Berescu, Circumscripţia nr. 24.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Brian Cristian, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul deputat Grădinaru, Grupul AUR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Hristos a Înviat!

Stimaţi colegi,

Săptămâna aceasta vin la comisiile parlamentare, pentru dezbateri, noile Legi ale educaţiei. Marile reforme promise în Proiectul "România Educată" s-au concretizat doar printr-o serie de promisiuni, majoritatea fără acoperire, şi câteva mici cosmetizări, pe ici, pe colo, care nu aduc nicio modificare, nicio reformă reală.

Pentru a avea o Românie cu adevărat educată este nevoie de finanţări reale în învăţământ, avem nevoie de salarii potrivite pentru profesori, este nevoie de şcoli autonome şi descentralizate şi, nu în ultimul rând, avem nevoie şi de o educaţie cu adevărat depolitizată, practic, separarea politicului de şcoală.

În ultimele nouă luni, USR a avut, a propus şi a organizat zeci de dezbateri privind Legile educaţiei, prin toată ţara, caravane, consultând mediul de afaceri, reprezentanţi ai părinţilor, ai profesorilor, ai elevilor, toţi actorii, practic, care au dorit să contribuie la modificarea şi la actualizarea noilor legi ale educaţiei.

De aceea, pe scurt, 10 dintre propunerile USR care se vor regăsi în cele peste 200 de amendamente pe care le-am depus deja sunt acestea:

- Un sistem de educaţie cu mai puţină teorie şi mai multă practică, adaptat secolului XXI;

- Un curriculum adaptat la nevoile actuale ale elevilor şi ale pieţei muncii, dezvoltat de specialişti în educaţie, în colaborare cu asociaţiile de părinţi;

- Propunem ca reducerea abandonului şcolar să devină o prioritate naţională reală prin programe precum "Masă caldă în şcoli", sprijin financiar în funcţie de venituri şi transport pentru elevi cu adevărat gratuit;

- Propunem un sistem de educaţie în care elevii merg la şcoală de la 8.00 la 17.00, primesc o masă caldă, fac teme şi activităţi extraşcolare;

- Ne dorim să garantăm siguranţa în şcoală;

- Propunem o salarizare mai bună pentru profesori şi premierea profesorilor pe criterii reale de performanţă;

- Un sistem în care şcolile decid singure ce profesori angajează;

- Propunem ca universităţile să asigure 100% din locurile de practică necesare pentru studenţi;

- Şi, bineînţeles, depolitizarea şcolilor şi universităţilor;

- Propunem un sistem de educaţie în care părinţii să aibă mai multe opţiuni;

- Şi vrem toleranţă zero pentru plagiat la şcoală, începând încă din gimnaziu;

- Nu în ultimul rând, elevii şi studenţii trebuie încurajaţi să aibă un stil de viaţă sănătos, prin educaţie fizică şi alimentaţie sănătoasă, prin ore de educaţie fizică şi sport organizate într-un format atrăgător. Dar asta înseamnă şi investiţii în infrastructura sportivă şcolară.

Stimaţi colegi,

Sper ca în aceste săptămâni să avem o dezbatere reală.

Sper ca toate amendamentele propuse, venind din partea tuturor partidelor, să fie dezbătute cu adevărat.

Şi, pentru a avea o lege cu adevărat bună pentru anii care urmează, pentru viitoarele generaţii, este necesar să contribuim cu toţii ca noile Legi ale educaţiei să fie cu adevărat în folosul cetăţeanului, şi nu pentru anumite grupuri de interese care doar încearcă să îşi conserve puterea.

Haideţi să avem o dezbatere bună!

Haideţi să lucrăm cu toţii pentru viitoarea Lege a educaţiei şi pentru viitorul acestei ţări!

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat USR de Maramureş.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit pe domnul deputat Grădinaru.

Se pregăteşte doamna deputat Laura Vicol, Grupul PSD.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Românii fără sărbători".

Pentru cei mai mulţi români, Sărbătorile Pascale înseamnă familie, credinţă şi lumină. Înseamnă clipele când copiii revin acasă, lângă părinţi, şi în care creştinii îşi urează cu bucurie - "Hristos a Înviat!".

Masa de sărbători ar trebui să fie un prilej de bucurie, nu un privilegiu acordat doar bogaţilor. Din nou, există mii de români la care nu se gândeşte nimeni! Este vorba despre românii cu dizabilităţi - despre copii, adulţi şi bătrâni fără sărbători, în cârje, în scaune cu rotile sau ţintuiţi pe patul de suferinţă. Români pentru care bucuria înseamnă primirea unui pachet de nimic, a unei sacoşe cu alimente sau a unei conserve de mâncare aruncată în bătaie de joc de funcţionarii statului.

Românii cu dizabilităţi reprezentau aproape 4% din populaţia ţării noastre. Poate părea un procent mic, însă nu este, fiindcă este vorba de oameni care suferă şi care sunt înjosiţi de un sistem nepăsător.

În România, un îngrijitor sau un asistent poate fi solicitat şi plătit doar în cazul unui handicap grav, diagnostic dat fără norme clare de judecată medicală. Vorbim, astfel, despre mii de părinţi care îşi îngrijesc copiii dependenţi de ajutor fără să primească niciun sprijin din partea statului, de familii părăsite de politica de nimic a României.

Nu există niciun studiu sau vreo statistică reală care să prezinte starea de fapt a lucrurilor. Să prezinte cum poate un om cu dizabilităţi să se îngrijească de unul singur, să îşi poarte de grijă sau să trăiască, în condiţiile în care banii acordaţi de stat sunt prea puţini pentru nevoile şi preţurile actuale, iar un asistent însoţitor este un lux acordat în prea puţine cazuri.

Persoanele cu handicap din România sunt dezumanizate de conducătorii noştri! Nu sunt luate în seamă ca persoane cu drepturi, cu nevoi, cu bucurii şi cu tristeţi. Pe conducătorii României nu îi dor lacrimile din ochii lor, nici suferinţa şi nici neputinţa, înjosirea şi nici nepăsarea!

Ne dorim o Românie a tuturor românilor! O Românie care să garanteze pentru fiecare cetăţean şi o ţară care să aline suferinţa şi să şteargă lacrimile românilor!

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR, Botoşani.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Laura Vicol.

Se pregăteşte domnul deputat Teniţă, de la neafiliaţi.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultimele săptămâni am fost martorii unor acte de violenţă şi comportament agresiv, deviant, aş putea spune, în unităţile de învăţământ. Nu am să reiau aici toate aceste evenimente. Cu toţii le cunoaştem. Iar asta ne-a făcut pe mulţi dintre noi să ne gândim din nou la problema violenţei în şcoli. Dar acest fenomen nu a apărut acum. El a existat, există şi va exista în continuare, atâta vreme cât nu se face aproape nimic pentru stoparea lui. Este suficient să ne uităm în presa anilor trecuţi. Trist este că de fiecare dată când au loc astfel de evenimente ne declarăm şocaţi, marcaţi, ca şi cum ar fi pentru prima dată când se întâmplă şi acum ne întrebăm ce este de făcut.

Primul pas pe care trebuie să îl facem este să recunoaştem fenomenul şi să trecem de la faza deplângerii şi lamentării la aceea a soluţiilor. Pentru că, fără soluţii, elevii şi profesorii vor fi în continuare victime ale agresiunilor, consumul de droguri va continua să fie parte din undergroundul vieţii din unele unităţi de învăţământ, iar efectele se vor vedea pe generaţii, nu doar azi şi nu doar mâine.

În Parlament se află Legile educaţiei şi poate nicicând nu a fost un moment mai bun pentru a lua măsuri în plan legislativ, cu scopul de a diminua aceste agresiuni din unităţile de învăţământ. Există propuneri în acest sens din plan politic, dar există şi un corp consistent de idei care ne vin toate de la societatea civilă. În loc să ne jucăm de-a politica, cred că ar trebui să facem cu adevărat politici publice.

Şi când spun "să ne jucăm de-a politica" mă refer inclusiv la acele discuţii şi discursuri ale unor colegi care se prefac a fi preocupaţi de acest fenomen, dar, în realitate, folosesc tema doar pentru a-şi exprima frustrările în raport cu adversarii politici. Cam ceea ce a făcut acum câteva zile un coleg, deputat al USR, domnul Ciornei cred că este numele său, care de la violenţa în şcoli a ajuns la aruncatul cu minciuni şi mizerii, la adresa mea, evident, întinând dulcele grai moldovenesc. Ca să nu mai spun despre faptul că acelaşi parlamentar al USR aducea reproşuri unui cadru didactic pentru că nu ar fi fost capabil - şi acum citez - "să ţină în frâu nişte derbedei".

Dacă vom continua aşa, să nu ne mirăm că la sfârşitul zilei nu va ieşi nimic bun.

Rolul nostru aici nu este să aducem reproşuri cadrelor didactice - şi nu vorbim de poliţişti, vorbim de profesori fără instrumente să se apere. Rolul nostru aici este să-i facem pe copii să distingă între bine şi rău, nu să-i facem pe copii "derbedei", să vedem cum protejăm marea masă a elevilor de bullying şi de violenţă şi cum comportamentele de acest tip pot fi schimbate prin măsuri concrete.

Nu trebuie să transformăm orice în teren de luptă politică nesănătoasă, spun eu. O luptă politică sănătoasă se duce pe idei şi nu este un concurs de aruncat lături între adversarii politici.

Mai multă muncă, mai puţin vorbărie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă preşedinte.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Ţoiu.

Veniţi, domnule Teniţă, vă rog.

Şi se pregăteşte doamna Ţoiu.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Mulţumesc mult, stimaţi colegi.

Pe scurt, intervenţia mea va fi despre Legile educaţiei.

Avem în Parlament aceste legi şi, din perspectiva mea, consider că ele sunt insuficient fundamentate şi nesatisfăcătoare în privinţa programelor de masă şcolară, adunate sub umbrela unui insuficient program conturat - Programul Naţional Integrat "Masă Sănătoasă".

Am să vă prezint principiile esenţiale care ar trebui să ghideze dezbaterea şi formularea unor legi mai eficiente, mai echitabile şi orientate spre rezultate:

1. Nevoile specifice ale copiilor cu intoleranţe şi alergii - meniuri adaptate pentru copiii cu alergii la lactoză sau gluten, prevenind astfel probleme de sănătate şi asigurând o alimentaţie echilibrată pentru toţi elevii. Un copil din zece suferă de intoleranţe sau alergii medii sau severe;

2. Monitorizarea eficientă a rezultatelor - analiza performanţei şcolare înainte şi după implementarea programului, evaluând impactul asupra absenteismului şi abandonului şcolar;

3. Achiziţii locale şi susţinerea lanţului scurt de aprovizionare - colaborarea cu fermieri locali pentru a furniza fructe şi legume proaspete, promovând astfel produsele ecologice şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale;

4. Minimum 500.000 de elevi să primească masă caldă -garantarea unor mese calde şi echilibrate pentru cel puţin 50% din elevii care beneficiază de programul de masă şcolară. După cum ştim, acum, în programul-pilot, 80% din mesele calde sunt, de fapt, sandvişuri reci;

5. Componenta educaţională şi grădini şcolare este un alt principiu. E nevoie să avem includerea unor lecţii despre nutriţie şi sănătate în curriculă şi implicarea elevilor în cultivarea legumelor în grădinile şcolare, acolo unde este posibil, mai ales în mediul rural;

6. Susţinerea producătorilor naţionali este un alt principiu. Mai exact, stabilirea unor contracte pe termen lung cu producătorii locali, asigurând un flux constant de alimente şi susţinând economia locală;

7. Favorizarea producţiei ecologice/bio - acordarea unui bonus în cadrul licitaţiilor de achiziţii pentru produsele ecologice, încurajând practici sustenabile şi responsabile în cadrul industriei alimentare;

8. Preţuri de referinţă indexate cu inflaţia - stabilirea unor preţuri echitabile pentru mesele calde, ajustate în funcţie de inflaţie şi diferenţiate în funcţie de tipul de masă oferită;

9. Achiziţii pe loturi distincte - facilitarea achiziţiilor pe loturi separate şi colaborarea cu producătorii locali mici şi medii, promovând dezvoltarea economică locală şi sustenabilitatea comunităţilor;

10. Mecanism de feedback transparent - crearea unui portal online, aşa cum au majoritatea ţărilor europene, unde părinţii, elevii şi profesorii să poată să comunice observaţiile şi sugestiile legate de programul de masă şcolară;

11. Meniuri elaborate cu experţi în nutriţie - consultarea cu nutriţionişti, pentru a elabora meniuri sănătoase şi echilibrate, adaptate nevoilor nutritive ale elevilor şi diversificate pe parcursul lunilor;

12. Includerea copiilor din zonele defavorizate în mod obligatoriu în acest program - asigurarea accesului la Programul de masă şcolară pentru copiii din zonele cu şomaj ridicat, abandon şcolar crescut sau venituri per capita scăzute, pentru a combate inegalitatea şi a îmbunătăţi oportunităţile educaţionale ale acestora.

Vă propun, aşadar, să avem în vedere aceste principii în discuţiile noastre şi să elaborăm un proiect de lege care să abordeze într-un mod eficient şi echitabil nevoile elevilor şi ale comunităţilor locale.

Prin includerea acestor principii, putem asigura că Programul de masă şcolară va avea un impact pozitiv asupra sănătăţii şi performanţei şcolare a copiilor, contribuind la dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi la susţinerea producătorilor locali.

Vă mulţumesc.

Cătălin Teniţă, deputat neafiliat de Bucureşti.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Oana Ţoiu.

Se pregăteşte domnul deputat Toda.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În ceea ce priveşte testele PISA, în 2018, elevii români au obţinut un scor mediu de 435 la matematică, sub media de 487 a ţărilor membre OCDE şi sub media de 476 a ţărilor membre ale Uniunii Europene. La citire, scorul mediu a fost de 440, sub media de 487 a ţărilor OCDE şi sub media de 481 a ţărilor membre UE.

Pe piaţa forţei de muncă, rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, în România a fost de 21,6% în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu media UE de 14,7%. Conform unui studiu Eurostat din 2021, salariul mediu brut pentru tinerii cu vârsta între 20 şi 34 de ani în România este sub media UE, atât la nivelul salariului brut, cât şi la nivelul salariului net.

Cu toate acestea, există şi cifre pozitive - în anul universitar 2021-2022, numărul total de studenţi înregistraţi la universităţile din România a fost de peste 500.000, comparativ cu un număr mai mic la începutul anilor 2000-2001. De asemenea, conform unui raport Eurostat, tot din 2021, 36,7% din absolvenţii români ai învăţământului superior au obţinut o diplomă în domeniul STEM - Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică -, comparativ cu media UE, care este mai mică în aceste domenii, de doar 28,6%.

Sper că aceste cifre ajută la înţelegerea problemei şi a progreselor făcute în educaţie şi pe piaţa muncii din România.

Această declaraţie a fost integral scrisă mai devreme în plen, în 60 de secunde, de ChatGPT. De ce am citit-o ca atare în plenul Camerei Deputaţilor? Este pentru că acesta este nivelul tehnologiei - accesibilă online, gratuit, în acest moment, în limba română.

Sigur că trebuie verificate, contextualizate toate aceste informaţii. Dar dacă poate face asta şi dacă nu v-aş fi spus că este făcută cu ChatGPT, probabil că ar fi fost greu de sesizat. Este un argument puternic pentru ca educaţia, pe care o reformăm zilele acestea, încercăm să o reformăm zilele acestea, să ţină cont de tehnologiile viitorului. Copiii noştri, copiii care acum sunt pe băncile şcolii şi o să ajungă în câmpul muncii, o să ajungă pe piaţa forţei de muncă, o să aibă nevoie de aceste instrumente, aşa cum şi noi am avut nevoie să ştim să citim, să scriem, să adunăm şi să folosim toate acestea. Pentru că fără capacitatea de a folosi noile tehnologii, o să fie în urmă, nu doar faţă de colegii lor de generaţie, ci şi faţă de colegii lor de generaţie din alte ţări.

În momentul de faţă, în România, busola principală trebuie să ne fie viitorul bun al acestor copii. Şi jumătate dintre ei au fost parţial părăsiţi de educaţie, pentru că ştim că rata analfabetismului funcţional este de 44% acum şi cealaltă jumătate îşi doreşte să părăsească România. Pentru că, conform unui studiu Salvaţi Copiii, lansat acum câteva săptămâni, 55% din generaţia aceasta, mai mult de jumătate au decis deja că vor să studieze sau să muncească în altă ţară.

Reformarea sistemului de educaţie, astfel încât să le asigurăm un viitor bun acasă, depinde de introducerea viitorului în sala de clasă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Invit la cuvânt, din partea neafiliaţilor, pe domnul deputat Toda.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noua Lege a dialogului social nr. 367/2022, iniţiativă a PSD, a intrat în vigoare în data de 25 decembrie 2022, după ce a fost votată de parlamentarii Coaliţiei. Din păcate, aşa cum am subliniat în nenumărate rânduri, nu se mai regăseşte prevederea din legea anterioară, pe care o abrogă. Aceasta stabilea tribunalele drept instanţe competente material pentru soluţionarea conflictelor de muncă.

Această lipsă naşte o problemă de competenţă între judecătorii şi tribunale. Cu alte cuvinte, când un angajat este concediat sau nu îşi primeşte salariul, avem un conflict de muncă şi salariatul poate să se adreseze justiţiei. Doar că astăzi va fi plimbat de la o instanţă la alta. Pentru a evita această problemă gravă, imediat ce a început sesiunea legislativă, am depus un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 367.

În ciuda numeroaselor avize favorabile, tocmai Guvernul, cel care ar trebui să fie interesat să repare această greşeală, este cel care a comunicat un punct de vedere negativ. Pare incredibil că Executivul doreşte perpetuarea acestei probleme din justiţie.

Cunosc părerea unor colegi jurişti care consideră că reglementarea conflictelor de muncă trebuie să fie făcută de Codul muncii. Însă, până când se va interveni asupra acestei legi esenţiale, soluţia la îndemână era, evident, reglementarea sa prin Legea dialogului social. Repet, aşa cum o făcuse legea anterioară.

Liberul acces la justiţie este garantat de Constituţie. Dar ce acces e acela când, astăzi, tribunalele nu mai au temei juridic pentru a soluţiona conflictele de muncă? Ce stat de drept este acela în care cererea de chemare în judecată a unui cetăţean este plimbată de la o instanţă la alta, fiindcă legea nu prevede expres cui îi revine competenţa de a o judeca? Ce guvern este acela care, în faţa unei soluţii simple la această problemă, i se opune?

Avem nevoie de o justiţie funcţională pentru un stat de drept! Şi toate puterile în stat trebuie să colaboreze în interesul cetăţeanului şi al statului de drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Solomon. Nu este.

Din partea Grupului PNL, doamna Elena Hărătău. Nu este.

Grupul USR.

Domnul Lőrincz. Nu este.

Domnul Apostol. Nu este.

Domnul Ciornei. Nu este.

Din cadrul Grupului parlamentar AUR, cei care au fost înscrişi au susţinut intervenţiile.

La minorităţi, domnul Manea.

La neafiliaţi.

Dacă doamna Anamaria Gavrilă este în sală? Nu.

Domnul Mihai Ioan Lasca? Nu.

Domnul Dumitru Coarnă? Nu.

Domnul Dumitru Focşa? Nu.

Prin urmare, stimaţi colegi, o să dau citire celor care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului PSD - domnii deputaţi Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Viorel Salan, Daniel-Florin Ghiţă, Nicoleta-Matilda Goleac, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Silviu Nicu Macovei, Daniela Oteşanu, Cristina-Elena Dinu, Nicu Niţă, Vasilică Toma, Radu-Marcel Tuhuţ, Georgeta-Carmen Holban;

Din partea Grupului PNL - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Vetuţa Stănescu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă, Bogdan-Iulian Huţucă, Maria Stoian, Ervin Molnar;

Din partea Grupului AUR au depus declaraţii în scris - Raisa Enachi şi Lilian Scripnic;

Grupul UDMR - doamna Biró Rozália-Ibolya;

Şi din partea neafiliaţilor - Vasile Nagy şi Nicolae Roman.

Declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi.

Ne reîntâlnim la ora 10.00, pentru plen.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Şi agricultura are nevoie de diplomaţie"

Marele nostru om de stat, Nicolae Titulescu, a lăsat în urma sa nu doar unele repere politice, demne de inspiraţie pentru orice generaţii de politicieni, ci şi o serie de aprecieri, iar printre acestea cea privind diplomaţia este deosebit de relevantă pentru situaţia în care se află agricultura românească, la această oră.

"Experienţa m-a învăţat că numai sinceritatea şi cunoaşterea celorlalţi permit în diplomaţie culesul unor succese nu efemere, ci permanente", spunea fostul ministru de externe de la începutul secolului trecut.

Aşadar, politicianul român sublinia importanţa diplomaţiei, precum şi modul în care aceasta poate fi folosită cu succes pentru îndeplinirea anumitor scopuri.

În actuala "luptă" de pe piaţa europeană a cerealelor, agricultura naţională are şi ea nevoie de suportul diplomaţiei. În definitiv, toate domeniile de activitate, gestionate de miniştrii de resort, ajung, la un moment dat, şi în punctul în care eforturile trebuie conjugate şi cu acte diplomatice. Altfel spus, având în vedere faptul că aplicarea modelului polonez, îmbrăţişat şi de către Ungaria şi de către Bulgaria, a suscitat deja reacţii vehemente din partea Comisiei Europene, consider că este mai necesară ca oricând accentuarea discuţiilor diplomatice dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Kiev, pentru protejarea fermierilor români, afectaţi de exporturile de grâne ucrainene.

Ştim cu toţii, atât noi, parlamentarii şi europarlamentarii PSD, precum şi toţi fermierii, că, graţie eforturilor ministrului Petre Daea, vor veni mai mulţi bani europeni destinaţi despăgubirilor investitorilor în agricultură, dar şi că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat, zilele trecute, că va disloca de la buget şi alte sume pentru această situaţie. Însă, dincolo de toate deciziile luate intern pentru protejarea şi mai tranşantă a fermierilor şi pentru descurajarea intenţiilor unora, de retragere din activitate, România trebuie să poarte dialoguri diplomatice cât mai aplicate cu autorităţile din Ucraina pentru o posibilă suspendare temporară a exporturilor de cereale din această ţară.

Nu îmi pot permite, în calitate de simplu parlamentar, să mă erijez în locul ministrului de externe şi să mă pronunţ eu dacă este sau nu cel mai potrivit să implementăm modelul aplicat în Polonia şi Ungaria, motiv pentru care subliniez importanţa dialogului echilibrat şi cu partea ucraineană, precum şi cu Comisia Europeană.

Eu militez strict pentru ca interesele româneşti să fie protejate cât mai bine. Vorbesc şi despre investiţiile oamenilor, dar şi despre creşterea economiei româneşti şi chiar despre consumatorul final, adică românul de rând care trebuie să se hrănească pe cât posibil mai sănătos, dar şi mai ieftin.

Trebuie să reacţionăm cu înţelepciune, în aşa fel încât acumulările de cereale străine să nu devină şi mai mari şi să ne pericliteze, din nou, sectorul agricol pe toată durata conflictului armat, desfăşurat la graniţa de est a României.

În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi cu toţii de existenţa Acordului bilateral privind exporturile, menţionat de Kiev în disputa cu Varşovia, şi care s-a vrut, indirect, şi un gest adresat şi celorlalte state membre ale Uniunii Europene care intră sub incidenţa acestor tratate, printre care se înscrie şi ţara noastră. În schimbul de replici dintre Ucraina şi celelalte ţări care suportă anumite prejudicii, am mai observat că tot Kievul a făcut apel la negocieri pentru rezolvarea situaţiei.

Aşadar, este evident că pentru a evita extinderea diferendului cu Comisia Europeană şi cu Ucraina, România trebuie să se implice, pe linie diplomatică, şi mai asumat decât a procedat în cazul divergenţelor privind Canalul Bîstroe şi să identifice soluţiile convenabile pentru ambele părţi.

Şi în acest caz, la fel ca de fiecare dată când vine vorba despre protejarea profiturilor naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a asigurat sprijinul tehnic reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe pentru demararea discuţiilor diplomatice cu partea ucraineană.

Acest demers al MADR, realizat pentru a pune capăt acestei disensiuni, nu este singurul de acest fel.

Vă reamintesc tuturor, dragi colegi şi dragi fermieri, că noi, social-democraţii, am propus ca MAE să susţină în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, COREPER, desfăşurat chiar astăzi, ca Regulamentul 870/2022 privind regimul taxelor vamale pentru produsele ucrainene să fie aplicat diferenţiat la nivelul Uniunii. Mai exact, statele membre ale Uniunii Europene, care îşi asigură consumul intern din producţia proprie, ar trebui să permită doar tranzitul cerealelor din Ucraina către celelalte ţări comunitare care nu îşi pot acoperi necesarul de consum din producţia autohtonă.

Sunt convins că o astfel de măsură ar fi cu adevărat echitabilă atât pentru fermierii ucraineni, cât şi pentru fermierii din statele membre ale UE. Şi este şi foarte posibil ca punerea ei în practică să stingă tensiunile indezirabile şi redundante dintre ţările afectate de importul grânelor din ţara vecină.

Indiferent de alegerea pe care o vor face partenerii noştri de guvernare de la PNL, care deţin portofoliul MAE, nu trebuie să facem rabat de la niciun instrument diplomatic necesar pentru deblocarea acestei situaţii nefavorabile şi care ar putea avea efecte greu de diminuat pe termen lung asupra agriculturii româneşti.

Militez pentru susţinerea intereselor fermierilor români şi mă alătur, din nou, lor, prin intermediul acestei declaraţii politice, astfel încât aceştia să iasă cât mai echitabil din această situaţie.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Astăzi, doresc să atrag atenţia asupra unui proiect de mare importanţă pentru dezvoltarea infrastructurii sportive şi culturale a oraşului Iaşi şi a întregii regiuni de Nord-Est, şi anume, construirea Sălii Polivalente "Regina Maria" din Iaşi.

Recent, am primit veşti pozitive cu privire la demersurile legate de obţinerea autorizaţiilor necesare pentru acest proiect. Avizul de mediu a fost eliberat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, iar Autoritatea Aeronautică Civilă Română a acordat şi avizul necesar pentru eliberarea autorizaţiei de construire. Astfel, proiectul avansează în direcţia bună.

Guvernul României şi-a exprimat sprijinul pentru această iniţiativă, iar Compania Naţională de Investiţii S.A. a inclus Sala Polivalentă "Regina Maria" pe lista sinteză din cadrul Subprogramului "Săli de sport". Cu toate acestea, finanţarea şi calendarul de implementare a proiectului încă nu sunt clar stabilite.

Sala Polivalentă "Regina Maria" va fi construită în zona Moara de Vânt, lângă viitorul Spital Regional de Urgenţă. Valoarea estimată a investiţiei este de aproximativ 81 de milioane de euro. Acest proiect este esenţial pentru a oferi locuitorilor din Iaşi şi din întreaga regiune facilităţi moderne şi accesibile pentru sport, cultură şi evenimente sociale.

Indiferent de culoarea politică, vă rog să susţinem finanţarea şi implementarea proiectului Sălii Polivalente "Regina Maria" din Iaşi. Această investiţie nu doar că va îmbunătăţi calitatea vieţii locuitorilor, dar va contribui şi la dezvoltarea economică şi turistică a oraşului şi a întregii regiuni.

Haideţi să ne unim eforturile pentru a transforma acest proiect important în realitate, în beneficiul ieşenilor şi al locuitorilor regiunii de Nord-Est!

Domnul Eugen Bejinariu:

Sfintele Sărbători au pogorât Lumina peste oameni, armonie şi linişte în toata ţara. Le-am trecut şi petrecut în tihnă şi ne-am întors la febrilitatea de zi cu zi, la zumzetul muncii productive, la grijile şi apăsările obişnuite.

Activitatea partidelor din opoziţie, în aceste zile, comunicarea lor pioasă şi aplecarea lor, mult mai vizibilă anul acesta, către rânduiala bisericească a oamenilor în zilele de Paşte mi-au amintit apetenţa lor dintotdeauna de a ne reproşa faptul ca ne dorim linişte pentru oameni. Ani şi ani de-a rândul PSD rostea, în asentimentul alegătorilor săi, că liniştea este una dintre dorinţele constante ale oamenilor. În acest timp, opozanţii veneau cu megafoane în Parlament, hărţuiau politicieni pe stradă, urlau asurzitor pe toate canalele şi platformele sociale despre faptul că zgomotul, convulsiile sociale, demonstraţiile străzii şi în general neliniştea sunt fermenţii sociali care fac bine vieţii oamenilor. Creau haos cu unica justificare că doar dezordinea poate crea o aşezare mai bună a lucrurilor.

Mai ţineţi minte, oameni buni, când USR-iştii ne reproşau tuturor faptul că preţuim liniştea? Mai ţineţi minte când spuneau că liniştea foloseşte doar hoţiilor, că vacarmul creează starea de bine? Spuneau aceste lucruri în timp ce se îndestulau mişeleşte la umbra finanţărilor oculte şi contractelor hoţeşti de consultanţă.

Astăzi, după ani de pandemie, decese, drame şi panică prelungită, după criză medicală, apoi energetică, apoi economică, în ani de inflaţie şi nesiguranţă în aproape toate privinţele vieţii, a venit marea nelinişte, războiul. Agresiunea rusă a adus dincoace de graniţele României sute de mii de oameni amărâţi, familii de refugiaţi ucraineni, femei şi copii care şi-au împachetat viaţa în două boccele şi au plecat către niciunde. Ne-am recompus moralul prăbuşit de propriile probleme, ne-am suflecat mânecile şi le-am întins salvator mâinile. Un efort unanim românesc a ocrotit, sprijinit, adăpostit, hrănit şi salvat sute de mii de vecini năpăstuiţi. Şi tot unanim am realizat ce înseamnă cu adevărat liniştea. Ne-am reamintit că ţesutul social se consolidează atunci când oamenii au măcar certitudinea că păşesc pe teren solid, că ziua de mâine, oricât de grea e o zi cu linişte, fără zgomote de luptă, fără confruntări care aduc moartea, fără conflicte şi tragedii disruptive.

În istoria noastră recentă, în toate momentele esenţiale, s-a întâmplat ca PSD să fie responsabil cu guvernarea ţării. Şi mereu a ştiut să găsească modalitatea de a conduce către progres, în timp ce asigură liniştea vieţii de zi cu zi. Coaliţia PSD-PNL-UDMR, formula de guvernare în cadrul căreia facem cu toţii efortul zilnic de armonizare a viziunilor, de ajustare a formulelor de lucru, astfel încât să răspundem tuturor aşteptărilor pe care oamenii le au de la noi, această echipă eterogenă, dar coerentă şi eficientă, asigură cele mai importante ingrediente pe care se poate baza dezvoltarea României mai departe - stabilitate şi linişte.

Războiul agresiv din proximitate şi convulsiile geopolitice de pe toată planeta ne învaţă, acum mai mult decât oricând în trecut, cât de importante sunt aceste două realizări pe care PSD le-a asigurat românilor întotdeauna.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Ziua Internaţională a Romilor"

Întreaga lume sărbătoreşte la data de 8 aprilie, "Ziua Internaţională a Romilor", zi proclamată pentru prima dată la Congresul Mondial al Romilor, desfăşurat la Londra, în anul 1971.

Astfel, începând cu anul 1971, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, având ca scop standardizarea limbii romani, obţinerea de compensaţii pentru suferinţele din al Doilea Război Mondial, îmbunătăţirea situaţiei educaţionale, revendicarea drepturilor civile ale romilor şi păstrarea culturii şi a limbii romani.

În urma adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 66/2006, data de 8 aprilie reprezintă ziua în care se celebrează "Sărbătoarea etniei romilor din România". Totodată, legea prevede şi implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul asigurării egalităţii de şanse şi al combaterii discriminării, precum şi a celorlalte autorităţi centrale şi locale, pentru a sprijini organizarea de manifestări publice şi a unor acţiuni social-culturale dedicate acestei zile a etniei romilor. Prin aniversarea acestei zile, se urmăreşte atragerea atenţiei asupra minorităţilor rome din România şi asupra necesităţii egalităţii de şanse şi a activităţilor de combatere a discriminării.

Romii au o istorie dramatică, sunt răspândiţi în toata lumea şi mulţi se feresc să îşi declare etnia. Adesea priviţi cu ostilitate şi ca străini în propria ţară, au fost înrobiţi, deportaţi, discriminaţi, excluşi, izolaţi. Dar istoria înseamnă schimbare şi trebuie să ne focusăm pe incluziunea socială a romilor. Agenda 2030, care fixează obiective privind incluziunea socială, pentru a efectua schimbarea necesară are nevoie de măsuri şi politici eficiente de implementare.

Romii şi cultura lor au supravieţuit mai mult de un mileniu. În Europa, se estimează că sunt 10-12 milioane, cei mai mulţi în România, Bulgaria, Rusia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Spania şi Franţa, în Turcia aproximativ 2,75 milioane, în Statele Unite circa un milion, iar în Brazilia - 800.000. Numărul lor ar putea fi de fapt mult mai mare, mulţi romi evită să-şi declare etnia, pentru că, oriunde s-au dus, nu au fost bineveniţi.

Unii recunosc că sunt romi, dar nu vorbesc limba şi sunt integraţi în aceeaşi cultură ca şi majoritarii. Alţii, fie se definesc încă prin vechile meserii ale strămoşilor, au portul specific, păstrează limba şi trăiesc sub bulibaşă, fie păstrează doar limba şi unele coduri tradiţionale. Problemele sociale grave şi prejudecăţile legate de această etnie au făcut ca romii să fie adeseori priviţi ca cetăţeni de mâna a doua, în propria ţară sau în ţările unde au imigrat, iar această percepţie a dus la discriminare, excludere, izolare, respingere, violenţă, persecuţie.

Datele provizorii ale Recensământului din 2022 arată că informaţiile privind etnia au fost înregistrate pentru circa 16,5 milioane de cetăţeni, dintr-un total de peste 19 milioane. Români s-au declarat peste 14,8 milioane de persoane. Numărul celor care s-au declarat romi a fost de aproximativ 570.000 de persoane (3,4%).

Respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv egalitatea de tratament, este una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, comunitatea romă - una dintre cele mai mari minorităţi din UE şi din vecinătatea sa - încă nu beneficiază pe deplin de aceste drepturi, comunităţile de romi confruntându-se cu prejudecăţi, discriminare şi marginalizare, neavând acces, de multe ori, la servicii de bază, cum ar fi apă curată, salubrizare şi hrană. 80% din romi sunt expuşi riscului de sărăcie.

În România, în ultimii aproape 30 de ani, s-au introdus măsuri afirmative în educaţie pentru accesul romilor în învăţământul liceal şi universitar, fiind adoptată o Strategie guvernamentală pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor.

Cu toate acestea, progresele înregistrate nu pot fi durabile fără eforturi constante în combaterea stereotipurilor şi prejudecăţilor despre romi.

UDMR reafirmă valoarea dialogului între culturi şi reiterează importanţa respectării şi valorizării cuvenite a patrimoniului cultural şi identităţii rome, ca vector al dezvoltării unei societăţi incluzive, bazate pe respect reciproc.

Cele două sărbători, "Ziua Internaţională a Romilor" şi "Sărbătoarea etniei romilor din România", oferă ocazia de a reitera necesitatea combaterii ferme a atitudinilor generatoare de discursuri incitatoare la ură sau la infracţiuni motivate de ură împotriva reprezentanţilor comunităţii rome.

Ca formaţiunea politică care reprezintă interesele celei mai mari minorităţi naţionale din România, vom milita, în continuare, să sprijinim demersurile de eliminare completă a oricăror forme de discriminare şi excluziune la adresa romilor şi vom susţine, prin atribuţiile care ne revin, eforturile autorităţilor guvernamentale şi ale societăţii civile în favoarea interculturalităţii, precum şi a incluziunii sociale a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor, pentru că nimeni nu trebuie lăsat în urmă.

Pentru noi, "Ziua Internaţională a Romilor" reprezintă un moment de analiză şi de dialog direct cu minoritatea romă din România, o şansă de a duce mai departe acţiunile pozitive întreprinse până în prezent pentru combaterea discriminării romilor şi pentru asigurarea integrării lor în toate societăţile şi ţările europene.

Bogăţia unei ţări, atât din punct de vedere al patrimoniului construit şi cultural, cât şi din punctul de vedere al valorii resurselor umane de care dispun, este dată de multiculturalismul şi de multilingvismul cetăţenilor ei, valori care trebuie să fie păstrate, conversate şi sprijinite să dăinuiască pe meleagurile natale.

Acesta este principiul pe baza căruia UDMR doreşte să dezvolte şi să întărească dialogul intercultural cu minoritatea romă şi cu toate minorităţile din România, precum şi cu majoritatea românească pentru a trăi într-o Românie unde drepturile omului sunt respectate, există libertate de exprimare şi avem respect unul faţă de celălalt.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Judeţul Constanţa, un pol vital în securitatea energetică a României"

Constanţa reprezintă o fântână nesecată de resurse şi potenţial pentru România. Având ieşire la mare, judeţul Constanţa este un pol economic şi strategic deosebit de important pentru ţara noastră, beneficiind de o resursă umană de cea mai înaltă calitate profesională. Importanţa judeţului nostru a fost reiterată şi cu ocazia vizitei preşedintelui României, de săptămâna trecută.

Constanţa găzduieşte un important hub de expertiză în ceea ce priveşte energia regenerabilă. Este vorba despre Renewable Energy School of Skills, un centru ce oferă cursuri de calificare, recalificare şi dezvoltare a competenţelor pentru tehnicienii care lucrează în industria regenerabilelor pentru energie eoliană şi fotovoltaică. Existenţa acestui centru garantează Constanţei un rol de frunte în privinţa know-how-ului referitor la sursele de energie verde, atât de necesare astăzi. La centrul din Constanţa s-au format peste 10.000 de specialişti şi tehnicieni în acest domeniu, care este esenţial pentru atingerea scopurilor noastre naţionale şi ale Uniunii Europene privind contracararea schimbărilor climatice, atingerea neutralităţii climatice până în 2050 şi asigurarea unui mediu mai curat pentru noi, dar mai ales pentru generaţiile viitoare.

Judeţul Constanţa are avantajul de a beneficia de o gamă diversă de arii şi sectoare pe care se poate dezvolta. Pe lângă potenţialul turistic, economic, agronomic şi academic, Constanţa poate fi regiunea de bază a României în privinţa securităţii energetice, având în vedere că aici este "poarta de intrare" a gazelor din Marea Neagră în Sistemul Naţional de Transport şi principalul pol de exploatare a energiei regenerabile.

De la debutul invaziei ruseşti în Ucraina am văzut cu toţii cât de importantă este securitatea energetică, nu doar a noastră, ci a întregului continent european. Am realizat că dependenţa de ruşi este una total contrară intereselor noastre, de aceea, asigurarea necesarului de energie din surse proprii devine un imperativ, iar resursele de care se bucură judeţul Constanţa şi zona limitrofă, în special Marea Neagră, pot contribui substanţial la realizarea acestui deziderat, care nu doar că ne va oferi linişte aici, dar ne va ajuta să proiectăm interesele noastre şi în afara graniţelor, putând ajuta şi alte state încă dependente de Rusia.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România trebuie să preia modelul polonez, pentru a-şi proteja fermierii!"

România are datoria să îşi protejeze fermierii şi procesatorii, iar dificultăţile majore întâmpinate de fermierii români, ca urmare a facilitării comerţului cerealelor ucrainene, trebuie să fie rezolvate printr-un dialog diplomatic constructiv între cele două state.

Tocmai acesta a fost motivul pentru care PSD a cerut Ministerului Afacerilor Externe să înceapă negocierile pentru aplicarea în România a "modelului polonez" privind exporturile de cereale ucrainene către Uniunea Europeană.

Ce presupune acest model?

În Polonia s-a ajuns la o înţelegere cu autorităţile din Ucraina, astfel încât să se ţină cont de dificultăţile întâmpinate de fermierii din ambele state. Soluţia suspendării temporare a exporturilor, dar cu asigurarea tranzitului către alte state membre a fost stabilită de comun acord între polonezi şi ucraineni.

Nu vorbeşte nimeni despre interzicerea traversării teritoriului României de cerealele din Ucraina. România trebuie să fie în continuare alături de Ucraina şi să asigure tranzitul cerealelor din această ţară către state terţe din Uniunea Europeană şi către rutele comerciale din Marea Neagră.

Totodată, în mod firesc şi just, la nivelul Uniunii Europene ar trebui să se decidă ca statele membre ale Uniunii care îşi asigură consumul intern din producţia proprie să permită doar tranzitul cerealelor din Ucraina către statele membre care nu îşi pot acoperi necesarul de consum din producţia proprie. O astfel de măsură ar fi cu adevărat echitabilă atât pentru fermierii ucraineni, cât şi pentru fermierii din statele membre ale Uniunii Europene.

Sunt convinsă că Ministerul Agriculturii este pregătit să asigure sprijinul tehnic reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul discuţiilor diplomatice cu partea ucraineană.

De altfel, ministrul PSD al agriculturii nu stă cu mâinile-n sân!

Acţionează pe toate căile, pentru a-i sprijini pe fermierii români, care stau cu producţia în depozite şi au pierderi consistente, din cauza abundenţei de cereale din Ucraina pe piaţă, la preţuri foarte mici.

Domnul Vasile Cîtea:

"Guvernarea social-democrată - soluţia pentru România"

Doresc să aduc în atenţie următorii indicatori ai situaţiei economice a României:

• Indicele preţurilor de consum în luna martie 2023 - comparativ cu luna februarie 2023, este 101,01%;
• Rata inflaţiei de la începutul anului - martie 2023 comparativ cu decembrie 2022 - este 2,3%;
• Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2023 - comparativ cu luna martie 2022, este 14,5%;
• Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni, aprilie 2022-martie 2023 - faţă de precedentele 12 luni, aprilie 2021-martie 2022, este 15,3%.

Toate aceste rapoarte ilustrează realitatea pe care o resimţim în viaţa de zi cu zi a românilor - puterea de cumpărare a scăzut în ultimul an, nevoia de economisire este din ce în ce mai pregnantă, iar necesitatea unor măsuri care să vină în sprijinul oamenilor este absolut necesară din partea guvernării.

PSD a asimilat cu atenţie aceste previziuni economice care s-au transformat în realitate şi a inclus, încă de preluarea guvernării din noiembrie 2021, măsuri care să aibă ca scop principal susţinerea românilor în aceste vremuri grele.

Astfel, politici precum creşterea nivelului salariului minim pe economie, susţinerea activă a agricultorilor români, investiţia în sistemul de sănătate, plafonarea preţurilor la energie şi acordarea voucherelor de ajutorare pentru încălzirea locuinţelor, instaurarea unor măsuri fiscale în avantajul cetăţeanului şi investiţii în infrastructura rutieră, alături de măsuri de sprijin pentru tineri, studenţi, familii monoparentale, reforma educaţiei, cât şi creşterea pensiilor pentru cei vârstnici au reuşit să contracareze efectele inflaţiei şi să contrabalanseze pozitiv situaţia în faţa căreia au fost puşi majoritatea românilor.

Asemenea măsuri social-democrate au fost decisive în combaterea unui dezastru social şi au contat enorm în vederea evitării unui colaps al naţiei, în umbra crizelor care s-au instaurat în ţara noastră.

Partidul Social Democrat şi-a setat prioritatea majoră de a întâmpina greutăţile românilor cu strategii pertinente, axate pe fundamente solide şi argumente întemeiate.

Cu siguranţă că efectul pe care îl urmărim cu toţii este acela de a reduce treptat şi sigur nivelul inflaţiei. Acest rezultat se va cascada asupra tuturor ramurilor industriei, economiei şi, în ultimă fază, ale societăţii, şi va creşte puterea de cumpărare a românilor, astfel aceştia căpătând un nivel de trai mult mai îmbucurător.

Astăzi, trebuie să conştientizăm impactul decisiv pe care măsurile social-democrate le-au avut asupra evoluţiei indicatorilor economici menţionaţi şi să conlucrăm în continuare spre eradicarea efectelor negative ale vremurilor grele pe care le traversăm la nivel mondial, care se răsfrâng asupra societăţii româneşti.

Partidul Social-Democrat a anticipat cu succes provocările vremurilor actuale şi o face în continuare.

Partidul Social-Democrat activează cu spirit proactiv şi va funcţiona astfel încât să fie, în continuare, aliatul principal al românilor!

Doamna Cristina Burciu:

"PNL propune soluţii concrete şi pragmatice pentru sprijinirea familiilor cu copii mici"

Partidul Naţional Liberal doreşte îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a familiilor cu copii mici, printr-un proiect legislativ care îşi propune sprijinirea părinţilor, prin atingerea mai multor obiective importante pentru tinerele familii.

Scăderea natalităţii este o problemă vitală în acest moment pentru societatea românească, fapt ce impune intervenţii legislative concrete care să diminueze declinul demografic în care ne aflăm.

Conform ultimelor informaţii oficiale, în luna februarie a acestui an s-au născut cu peste 2.500 mai puţini copii decât în ianuarie 2023, fapt îngrijorător, dacă ne raportăm la regresul accentuat al natalităţii. De asemenea, România se află în pericol iminent de a nu mai putea susţine plata pensiilor, într-un orizont nu foarte îndepărtat de timp.

Astfel, statisticienii estimează că, în anul 2050, România va fi în pericol să aibă o populaţie de doar 15 milioane, din care o treime vor fi pensionari, ceea ce înseamnă că plata pensiilor va constitui o problemă greu de gestionat.

Pentru a rezolva aceste disfuncţionalităţi, PNL a iniţiat un proiect de lege care prevede reducerea TVA la 5% pentru anumite categorii de produse pentru copii. Este vorba despre o serie de alimente indispensabile sugarilor, precum laptele praf, dar şi pentru îmbrăcăminte, încălţăminte, şerveţele, scutece, scaune auto şi alte categorii de produse indispensabile creşterii în bune condiţii a micuţilor.

Adoptarea legii reprezintă un sprijin binevenit pentru părinţii cu copii mici, încurajarea natalităţii fiind un obiectiv primordial al PNL şi al Guvernului condus de premierul liberal Nicolae Ciucă.

Consider extrem de favorabil acest proiect de act normativ, deoarece avem nevoie, indiscutabil, de măsuri urgente şi sustenabile, pentru a opri declinul demografic cu care se confruntă România.

Nu în ultimul rând, stimularea puterii de cumpărare a părinţilor cu copii mici va avea şi efectul de a da un imbold concret creşterii natalităţii, deoarece orice ajutor acordat familiilor pentru a se decide să aibă şi să crească copii reprezintă un avantaj deloc neglijabil.

Proiectul de lege al PNL este salutar şi binevenit în această perioadă dificilă, nu doar pentru tinerele familii, ci pentru toţi românii. Din această perspectivă, susţin acest demers concludent şi voi vota pentru adoptarea proiectului în momentul în care va fi supus votului în Camera Deputaţilor.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"România trebuie să fie doar o ţară de tranzit a exporturilor de cereale ucrainene către UE!"

PSD nu rămâne indiferent la problemele dificile şi delicate cu care se confruntă fermierii români care au suferit pierderi însemnate în urma exporturilor scutite de taxe vamale ale cerealelor din Ucraina. Una dintre soluţiile propuse de noi este solicitarea adresată Ministerului Afacerilor Externe de a demara, în regim de urgenţă, un dialog diplomatic cu autorităţile din Ucraina, în vederea suspendării temporare a exporturilor de cereale pe piaţa românească, după modelul aplicat în Polonia.

În opinia mea, acest demers nu înseamnă, în niciun caz, îndepărtarea României de la acordarea oricărui tip de sprijin acordat Ucrainei, în această perioadă groaznică prin care trece ţara vecină. Dimpotrivă, PSD reafirmă că România trebuie să fie în continuare alături de Ucraina, inclusiv prin asigurarea tranzitului cerealelor din această ţară către state terţe din Uniunea Europeană şi către rutele comerciale din Marea Neagră.

Apreciez însă faptul că a fi alături de Ucraina nu înseamnă, în mod automat, că nu trebuie să fim receptivi la greutăţile incredibile prin care trec, în ultimul an, producătorii români de cereale, majoritatea acestora rămânând cu cantităţi impresionante nevândute, din cauza preţurilor reduse ale grânelor provenite din ţara vecină.

Dificultăţile majore întâmpinate de fermierii români, în urma înlesnirii comerţului cerealelor ucrainene, trebuie soluţionate într-un fel, după ce Comisia Europeană a decis să nu acorde despăgubirile în cuantumurile cerute de România, dar şi de alte state din regiune.

În consecinţă, diferendul creat poate fi soluţionat, credem noi, prin discuţii diplomatice constructive şi pragmatice, între cele două state. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va oferi întreg sprijinul tehnic reprezentanţilor MAE, în cadrul întrevederilor cu partea ucraineană.

Nu în ultimul rând, PSD propune susţinerea din partea României, în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, COREPER, ca Regulamentul 870/2022 privind regimul taxelor vamale pentru produsele ucrainene să fie aplicat diferenţiat, la nivelul Uniunii Europene. Cred că este o măsură pozitivă, binevenită, care ar rezolva problemele existente în prezent, determinate de gradul sporit de nemulţumire, rezultat în urma favorizării comercializării cerealelor din Ucraina.

Propunerea noastră concretă este ca ţările membre ale Uniunii Europene care îşi asigură consumul intern din producţia proprie trebuie doar să asigure tranzitul cerealelor din Ucraina către statele care nu îşi pot acoperi necesarul de consum din producţia internă.

Sunt convinsă că o astfel de decizie ar fi oportună şi echitabilă, nu doar pentru producătorii de cereale ucraineni, cât şi pentru fermierii din toate ţările UE.

Domnul Dumitru Rujan:

"Agricultura românească produce, însă nu este protejată!"

De Sfintele Sărbători de Paşte, de anul acesta, românii au făcut faţă, cu mare dificultate, cheltuielilor, pentru că preţul ridicat al produselor alimentare le-a limitat puternic opţiunile. Magazinele şi pieţele au fost, ce-i drept, pline cu oferte ale comercianţilor, însă nu cu ouă româneşti, ci cu ouă din Polonia, nu cu făină românească, ci din Germania, nu cu brânză de la stână, ci cu lapte şi brânzeturi din Ungaria sau Italia. Până şi carnea de miel sau miezul de nucă au venit din import, din mai multe state din Uniunea Europeană sau chiar din exteriorul UE, deşi România este unul dintre cei mai mari şi mai recunoscuţi producători la nivel european.

Această situaţie este inacceptabilă, în condiţiile în care fermierii români muncesc mult, obţin produse de cea mai bună calitate şi nu au cum să îşi valorifice munca. La Caraş-Severin, judeţ cunoscut pentru efectivele mari de ovine, mieii fie au rămas la stână, fie au plecat la export, în cazul în care ciobanii au fost norocoşi şi cineva le-a vrut produsele la un preţ acceptabil.

Nu vreau să se înţeleagă greşit că aş avea ceva cu produsele care vin în România, pe calea importului. Dimpotrivă, consider că acele produse diversifică oferta din piaţa românească şi sporesc concurenţa.

Problema agriculturii româneşti este aceea că fermierii români nu au nici cel mai mic sprijin să poată să îşi valorifice produsele, atât în ţară, cât şi la export. Ciobanii aruncă lâna, pentru că nu au ce face cu ea. Unii legumicultori au întors brazda peste unele culturi, pentru că nu au avut unde şi cui să le vândă sau cum să le depoziteze. Alţii rămân cu produsele nevândute din cauza unor elemente vizibile de concurenţă neloială. În tot acest timp, ne întrebăm cu toţii - unde-i ministrul agriculturii? Unde sunt aprozarele sale falimentare, care nu au fost decât nişte tunuri imobiliare? Unde sunt fabricile de lână, care să colecteze materia primă de la ciobani? Cum de avem în continuare în ţară pestă porcină africană şi gripă aviară? Ce a făcut pentru ca cerealele ucrainene să nu îi devasteze pe fermierii din România?

Am pus aceste întrebări ştiind că sunt mai degrabă retorice. Este de apreciat faptul că majoritatea colegilor din coaliţie au înţeles necesitatea înlocuirii actualului ministru al agriculturii, pentru că nici nu vrea şi nici nu poate să răspundă exigenţelor şi provocărilor din agricultura modernă. România are nevoie, cât mai rapid, de o viziune şi de politici orientate către sprijinirea fermierilor români şi către o bună valorificare a muncii lor. Riscurile alimentare asupra Europei nu au dispărut, iar prin politici corecte şi măsuri de sprijin, România şi fermierii români pot avea numai de câştigat.

Domnul Ervin Molnar:

"România creşte producţia de gaze naturale şi scade importurile"

Pe zi ce trece, România îşi consolidează securitatea şi rezilienţa energetică. Agresiunea rusească împotriva Ucrainei ne-a arătat tuturor cât de important este să nu depindem de state agresive, nedemocratice şi revizioniste, care folosesc moneda energetică pentru a şantaja alte ţări şi pentru a-şi impune interesele lor politice, economice şi strategice. În privinţa noastră, am făcut paşi importanţi pentru a ne pune la adăpost cât mai bine de distorsiuni regionale sau internaţionale. România a importat, în primele două luni din 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 175.300 tone echivalent petrol, cu 64,9% (-324.500 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de 1,258 milioane tone echivalent petrol, cu 7,2% (84.000 tep) peste cea din perioada ianuarie-februarie 2022.

De asemenea, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat pentru 2023, în ultima prognoză a echilibrului energetic publicată, o producţie de gaze de 7,61 milioane tep şi importuri de 2,185 milioane tep, în creştere cu 2,1%, respectiv în scădere cu 6,2%, de la an la an.

Aceste cifre şi estimări nu pot fi decât îmbucurătoare, ţara noastră performând din ce în ce mai bine. Avem o responsabilitate mare în această privinţă, a garantării securităţii energetice a României, nu doar faţă de propriii noştri cetăţeni, ci şi faţă de vecinii şi aliaţii noştri, în special Republica Moldova, ameninţată constant de această sabie a lui Damocles rusească, care se manifestă ba prin ameninţări voalate cu invazia sau războiul, ba prin acţiuni subversive împotriva securităţii energetice a statului moldovean.

Dacă vrem să devenim un adevărat lider regional, un vârf de lance în promovarea valorilor euroatlantice şi a securităţii statelor membre ale UE şi NATO, atunci, trebuie să arătăm că suntem un stat puternic şi stabil, ceea ce necesită performanţă pe mai multe paliere, iar unul dintre acestea, printre cele mai importante, este cel energetic.

Cu privire la acest aspect, ţara noastră arată bine, iar potenţialul de creştere este încă unul mare!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Indicatorii economici sunt favorabili României"

Perspectivele economice ale României sunt din ce în ce mai îmbucurătoare. Cifrele arată că Guvernul României, condus de Partidul Naţional Liberal, a luat deciziile corecte pentru economia românească, ceea ce a făcut ca ţara noastră să se regăsească într-o situaţie mult mai fericită decât multe alte ţări din regiune.

Conform datelor INS, inflaţia a ajuns la 14,5% în luna martie, revenind la valoarea din luna mai a anului trecut, continuându-şi trendul descendent. Evoluţia inflaţiei a început să se tempereze din luna decembrie. Acest lucru arată că presiunile asupra creşterilor de preţuri s-au redus, iar vârful puseului inflaţionist a fost depăşit încă din noiembrie 2022. Prelungirea plafonării tarifelor la energie a temperat inflaţia, care ar fi depăşit 20% în lipsa acestei măsuri, potrivit calculelor Băncii Naţionale.

Sunt conştient că poate pentru mulţi români aceste cifre nu reprezintă argumente suficiente, deoarece majoritatea resimt aceste fluctuaţii economice pe propriile buzunare, mai ales când trebuie să facă cumpărături, să plătească facturi sau rate. Însă trebuie să ştim că, având în vedere contextul regional şi internaţional în care ne aflăm, România s-a menţinut pe linia de plutire, ajungând la unele dintre cele mai mici inflaţii din acest colţ de Europă.

Prin comparaţie, în Ungaria inflaţia a ajuns la 25,2% în martie, valoare care nu a mai fost în ţara vecină de la mijlocul anilor ҆90. Mai mult, Leul şi-a menţinut stabilitatea, graţie măsurilor luate de Guvern, care a atras în 2022 investiţii străine directe, a realizat investiţii majore ale statului în economie şi a atras fonduri europene, marcând valori-record pentru fiecare dintre aceşti trei indicatori. În ciuda condiţiilor dificile de pe plan internaţional, România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 4,8%, lucru care transmite investitorilor un semnal de stabilitate, rezilienţă şi demonstrează că ţara noastră are potenţial de dezvoltare sustenabilă.

Pentru 2023, FMI estimează o creştere economică de 2,4%, iar Banca Mondială estimează avansul economiei româneşti la 2,6%. În contextul unui an dificil pe plan internaţional, cu stagnări ale statelor dezvoltate, obţinerea unei creşteri economice este o reuşită. Estimările BNR ne arată că inflaţia va ajunge la 11,2% până la finalul acestui an, iar în 2024 va atinge nivelul înregistrat înainte de războiul din Ucraina.

Este foarte important să avem în continuare stabilitate la guvernare pentru a ne atinge ţintele privind inflaţia, deficitul, precum şi creşterea economică, iar Partidul Naţional Liberal are resursa umană necesară pentru îndeplinirea lor.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Preşedinta Ungariei a primit o lecţie meritată, la Carei"

În presă, inclusiv în cea românească, au apărut alegaţii că, la recenta vizită efectuată de preşedinta Ungariei, Katalin Novák, în municipiul Carei, judeţul Satu Mare, unde a participat la inaugurarea unei statui a poetului şi politicianului Ferenc Kölcsey, autorul imnului actual al Ungariei, românii prezenţi ar fi avut un comportament extremist, ar fi înjurat-o şi ar fi creat un incident de securitate, întrucât i-ar fi pus integritatea fizică în pericol. Nimic din toate acestea nu este adevărat.

La eveniment au participat în jur de 1.000 de persoane, dintre care vreo 300 erau români, printre aceştia şi un grup de 40-50 de membri ai Asociaţiei Calea Neamului, iar restul maghiari. Gruparea românească s-a postat în mijlocul participanţilor, vizavi de oficialităţile prezente, de care toţi participanţii au fost despărţiţi cu un gard metalic, pe care a fost întins un tricolor românesc având o lungime în jur de 30 de metri.

Românii au adus şi au fluturat zeci de drapele naţionale, dintre care unul, pe care era inscripţionat "Deşteaptă-te române!", era imens, având un băţ de vreo 6 metri. Pe un alt steag tricolor mai mare era inscripţionat "Ceva este etern: Transilvania, pământ de românesc", iar perpendicular pe podiumul de pe care urma să se vorbească a fost amplasată, la vreo 3 metri înălţime, o imitaţie de bornă kilometrică vopsită roşu-galben-albastru şi inscripţionată "România", în faţă şi în spate. Sintagma "Ceva este etern" a fost sloganul Universităţii de vară de la Băile Tuşnad, ediţia 2022, la care premierul ungar Viktor Orbán a rostit un discurs rasist şi antioccidental foarte criticat un plan naţional şi internaţional. Borna vopsită roşu-galbenă-albastră a avut rolul să-i amintească preşedintei Ungariei că se află în România, după ce în primăvara anului trecut, cu prilejul primei vizite efectuate în ţara noastră, a postat pe Facebook o fotografie în care s-a pozat provocator lângă o bornă vopsită în culorile naţionale ale Ungariei, amplasată pe masivul Piatra Secuiului din judeţul Alba.

Preşedinta Ungariei s-a aflat într-o vizită privată, fără să înştiinţeze şi să solicite agreementul autorităţilor române, dar acestea au luat măsuri de protecţie impresionante. Sute de poliţişti şi jandarmi au înţesat oraşul şi perimetrul în care s-a derulat evenimentul. Pe acest perimetru a fost prezent şi un efectiv al SPP, iar în apropiere erau parcate două microbuze inscripţionate Brigada Antiteroristă a SRI. Acestora li s-au alăturat poliţiştii locali aflaţi în subordinea primarului oraşului Carei, Jenő Kovács, amfitrionul evenimentului, amfitrion care, potrivit directorului unui ziar local, a fost amendat în ziua evenimentului, pentru că a amplasat statuia lui Kölcsey în faţa Primăriei, fără să aibă avizul obligatoriu al Ministerului Culturii şi fără să deţină autorizaţie de construire, care trebuia emisă de Primăria pe care o conduce.

Aşa cum am mai arătat, Ferenc Kölcsey nu a avut nicio legătura cu oraşul Carei, fiindcă s-a născut în localitatea Săuca, situată la aproximativ 50 de kilometri, şi-a făcut studiile liceale la Satu Mare, unde există o statuie şi un liceu cu numele său, iar studiile universitare la Budapesta.

Nu a existat vreo legătură nici între data dezvelirii statuii şi data naşterii sau morţii autorului imnului Ungariei. În plus, a existat o statuie a lui Kölcsey în parcul Castelului din Carei, alături de statuile altor personalităţi ale istoriei şi culturii maghiare. Primarul Jenö a invocat că această statuie s-ar fi deteriorat, dar, în acest caz, ar fi trebuit să amplaseze statuia nouă în locul în care s-a aflat iniţial. Primarul UDMR-ist al oraşului Carei a ţinut să o amplaseze însă în faţa Primăriei, pe strada mare, ca să vadă şi să înţeleagă lumea că s-ar afla într-un oraş maghiar, deşi circa 40% din locuitori sunt români. Este vorba, deci, despre o ţâfnă şi ambiţie personală a primarului Jenö, cu care a atras-o pe preşedinta Ungariei într-un eveniment ilegal şi inoportun. Ceea ce a făcut Jenö-bacsi miroase a abuz în serviciu şi nu este exclus să ajungă la răcoare cu fuduliile lui cu tot.

Cu ocazia vizitei efectuate la Carei, în Miercurea Mare a românilor, preşedinta Katalin Novák a adus cu ea o duzină de gărzi de corp şi un cor din Ungaria, ai cărui membri erau îmbrăcaţi în culorile naţionale maghiare. La ora 17, programată pentru începerea festivităţii, corul adus a început să cânte imnul naţional al Ungariei, dar românii grupaţi în jurul reprezentanţilor Asociaţiei Calea Neamului au scandat "Aici este România, ţara noastră!", "Transilvania, pământ românesc", "Trăiască, să trăiască, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească! şi au intonat imnul naţional "Deşteaptă-te, române", acoperind total corul maghiar. Dezlănţuiţi de provocările maghiare, românii au continuat scandările în forţă, liniştindu-se după o jumătate de oră, şi de-abia atunci şi-au făcut apariţia, vădit timoraţi, preşedinta Ungariei şi primarul oraşului Carei. Festivitatea a început cu intonarea, la difuzor, a imnului naţional al României, urmat de cel al Ungariei, pe parcursul cărora au încetat huiduielile.

Primul oficial care s-a adresat publicului prezent a fost primarul Jenö Kovács, care a vorbit în limba maghiară şi a fost primit de români cu huiduieli şi cu scandările "Trădătorule!", "Iudă!", "Limba română!". Edilul oraşului Carei s-a blocat după rostirea a patru fraze şi i-a predat microfonul preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, vicepremierul Guvernului României, care a fost huiduit şi mai puternic. Hunor a avut un discurs lung, cel mai lung de la această festivitate, şi cam plicticos. A fost vorbitorul cel mai huiduit, huiduielile la adresa lui fiind însoţite de scandările "Trădătorule!", "Globalistule!", "Eşti plătit din banii românilor", "Demisia!". După ce s-a scandat de câteva ori "Limba română!", Hunor a rostit câteva fraze şi în limba oficială a statului al cărui reprezentant este.

A urmat discursul preşedintei Katalin Novác, care a fost aplaudată intens de maghiari, în timp ce românii au reluat scandările "Aici e România, ţara noastră!", "Transilvania, pământ românesc", "Trăiască, să trăiască, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească", dar acestea nu au fost continue, ci la anumite intervale de timp.

După ce preşedinta Ungariei a început să vorbească, un bărbat din grupul compact de maghiari din partea dreaptă a fluturat un steag maghiar, iar o femeie a scos şi a pus pe gardul despărţitor un steag secuiesc înfăşurat, pe care nu l-a desfăşurat însă. După încheierea discursului, un grup de maghiari din partea dreaptă a scandat câteva minute "Rio, rio, Hungario!", scandare la care românii au ripostat cântând "Treceţi batalioane române Carpaţii" şi strigând "Amintiţi-vă 1919: opinca românească pe Parlamentul din Budapesta. Atunci v-am scăpat de comunism, unde-i recunoştinţa voastră?".

După inaugurarea monumentului, Katalin Novák a făcut o scurtă baie de mulţime, dând mâna peste gardul despărţitor cu maghiari din grupul mai masiv din dreapta, de la care s-a deplasat la grupul mai restrâns din stânga. Atunci, un român care avea un steag tricolor în mâna dreaptă şi o pereche de opinci pentru femei în cea stângă, pe care le-a scuturat aproape continuu în cursul festivităţii, i-a strigat în limba maghiară "Kati-neni (tanti Cati), ţi-am adus o pereche de opinci!", iar preşedinta Ungariei s-a îndreptat provocatoare spre grupul de români. Imediat, românii din spate au început să strige "Afară, afară!", "Pleacă acasă!", "Du-te-n pustă!", iar o voce singulară a strigat "Du-te-n pusta mă-tii!". Instantaneu, cei 10-12 bodyguarzi proprii, cam tinerei şi vădit timoraţi, au deschis umbrelele şi au introdus-o rapid în autoturismul cu care venise, care a plecat în trombă. Primarul Jenö a rămas dezorientat pe platou, neştiind de ce preşedinta Katalin Novák a plecat în grabă, fără să-şi ia rămas bun.

Nimeni nu i-a adresat vreo înjurătură şi nimeni nu i-a pus integritatea fizică sau viaţa în pericol, pentru că participanţii nu aveau cu ce obiect periculos să arunce, având în vedere că toată lumea a fost strict controlată de forţele de ordine, la accederea în perimetrul de desfăşurare a festivităţii. Festivitatea a început cu o jumătate de oră întârziere şi a durat o oră, cu o oră mai puţin decât era programat.

Consider că preşedinta Ungariei a primit la Carei o lecţie necesară şi nu o să-i ardă să mai facă vizite private provocatoare.

Cu siguranţă, o să-i rămână în memorie sunetele puternice şi stridente ale unei tălăngi româneşti scuturate pe tot parcursul festivităţii de un cioban neaoş din Maramureş!

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

"Cea mai importantă bogăţie a ţării - copiii"

Declinul demografic înregistrat în ultimele trei decenii, care a cuprins aproape întregul continent european, creează numeroase probleme economice, sociale şi politice, cum ar fi: scăderea şi îmbătrânirea populaţiei, afectarea sustenabilităţii sistemelor de asigurări sociale, schimbări majore pe piaţa forţei de muncă, creşterea insecurităţii politico-militare, precum şi slăbirea coeziunii sociale.

Din perspectiva securităţii naţionale, populaţia reprezintă un element definitoriu al puterii unui stat. Ca atare, declinul demografic este considerat, pe bună dreptate, o vulnerabilitate care generează riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia Europeană a decis să aloce peste două mii de miliarde de euro, în perioada 2021-2027, pentru a face ca Europa să devină mai ecologică, mai digitală şi mai rezilientă. În acest sens, este evident că o abordare coordonată, care să integreze principiile durabilităţii, ecologiei şi digitalizării în diverse politici europene, poate contribui şi la inversarea tendinţelor demografice negative. De aceea, luând în considerare aceste riscuri, la nivel european, politicile de suport pentru familiile cu copii reprezintă în prezent o temă de interes major.

În cazul României, comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, procesul de declin demografic este de departe cel mai pronunţat. Cele două cauze majore sunt prăbuşirea natalităţii şi un val uriaş de emigrare a populaţiei tinere, peste patru milioane. Prăbuşirea natalităţii, cel mai important factor al depopulării, este explicat de specialişti prin faptul că, odată cu începerea perioadei de tranziţie, populaţia României a trecut la o cultură a fertilităţii reduse, deciziile de a avea sau nu copii fiind preponderent de ordin socio-economic şi, în plan secundar, minor chiar, de ordin socio-cultural.

Ţinând cont de aceste aspecte, Partidul Social Democrat a inclus în Programul de guvernare 2021-2024 măsuri concrete şi eficiente cu privire la stimularea natalităţii, protecţia familiei şi a tinerilor. Prin urmare, împreună cu partenerii de guvernare, am decis că susţinerea familiilor trebuie să devină un obiectiv naţional şi o prioritate pentru Guvern. Politicile publice ce vizează familiile au avut în vedere tendinţele demografice, procesele de migraţie internă şi internaţională, realităţile de pe piaţa muncii din România şi din UE, precum şi sustenabilitatea sistemelor de protecţie socială.

Desigur, aceste politici pot şi trebuie să fie îmbunătăţite continuu. În acest sens, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin Pachetul legislativ pentru creşterea natalităţii, a propus recent unele măsuri suplimentare.

Luând în considerare că îmbătrânirea populaţiei este o problemă de securitate naţională, propun ca, luând ca model consensul politic în ceea ce priveşte alocarea pentru Armată a unui procent de cel puţin 2,5% din PIB, şi în cazul stimulării creşterii demografice să existe un consens al clasei politice şi al opiniei publice în ceea ce priveşte adoptarea măsurilor de ordin financiar şi nu numai, menite să ducă la creşterea natalităţii.

Trebuie ca acum, indiferent de condiţiile economice şi de contextul politico-militar internaţional şi zonal (ori poate că tocmai de aceea!), să creăm condiţiile necesare pentru ca tinerii să-şi dorească şi să-şi permită să aibă copii.

Şi pentru ca rezultatele să nu se lase prea mult aşteptate, este necesar, mai mult ca oricând, să creştem statutul şi prestigiul familiei, instituţia care are în grijă cea mai importantă bogăţie a ţării, copiii!

Doamna Elena Hărătău:

"Paşi concreţi pentru edificarea Autostrăzii Moldovei"

Definitivarea Autostrăzii A7 intră în linie dreaptă, după ce ultimul lot al porţiunii Bacău-Paşcani, respectiv Mirceşti-Paşcani, a obţinut autorizaţia de construire.

Salut cu bucurie anunţul oficialilor CNAIR, în acest sens, care au dat asigurări ferme că, la începutul lunii mai, va fi emis ordinul de începere a lucrărilor pe acest lot al secţiunii Bacău-Paşcani.

Faptul că, în prezent, toate loturile Autostrăzii Moldovei deţin autorizaţii de construire în regulă, reprezintă, în opinia mea, un pas vital spre edificarea acestui obiectiv de maximă importanţă, nu doar pentru regiunea Moldovei, ci şi pentru toată România.

Lotul 3 al secţiunii Bacău-Paşcani, respectiv Mirceşti-Paşcani, are o lungime de 28,09 kilometri, autostrada beneficiind de trei noduri rutiere, şapte poduri, două pasaje şi 32 de podeţe. Costurile pentru execuţia lucrărilor vor fi de 1,76 miliarde lei, fără TVA, finanţarea fiind asigurată din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, constructorul român care şi-a adjudecat licitaţia având la dispoziţie 30 de luni pentru finalizare.

Secţiunea de autostradă Bacău-Paşcani are o lungime totală de 77 de kilometri, valoarea investiţiei, finanţată integral prin PNRR, fiind de 4,68 miliarde de lei fără TVA. Tronsonul este compus din trei loturi, respectiv Săuceşti-Trifeşti - 30,3 kilometri, Trifeşti-Gherăeşti/Mirceşti - 18,9 kilometri şi Mirceşti-Paşcani - 28,09 kilometri.

Emiterea ultimei autorizaţii de construire aferente lotului 3 asigură constructorului un front de lucru pe 250 de kilometri, remarcabil fiind că antreprenorul român a câştigat execuţia pentru toate secţiunile din A7, de la Buzău la Paşcani, ceea ce înseamnă, implicit, folosirea forţei de muncă locale şi regionale, inclusiv din judeţul Bacău.

Consider apreciabil faptul că Guvernul condus de prim-ministrul liberal Nicolae Ciucă îşi respectă angajamentele luate în faţa românilor, în speţă a moldovenilor, iar onorarea condiţiilor contractuale ale lucrărilor Autostrăzii Moldovei reprezintă o garanţie substanţială în acest sens.

Sunt încrezătoare că finalizarea Autostrăzii Moldovei, în lungime de 320 de kilometri, va avea loc în termenul stabilit prin contract, respectiv până în anul 2026.

Realizarea acestui obiectiv fundamental pentru moldoveni şi băcăuani va conduce, în mod incontestabil, la crearea de noi locuri de muncă, la conectivitatea Moldovei cu restul ţării şi, nu în ultimul rând, la creşterea calităţii vieţii locuitorilor de aici şi scoaterea din izolare a zonei.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Soluţii sustenabile pentru reducerea cheltuielilor statului"

PSD are soluţii pentru diminuarea cheltuielilor aparatului bugetar, însă acestea sunt sustenabile, pragmatice, fără să afecteze veniturile salariale. În opinia noastră, orice formă ar fi agreată, în vederea optimizării alocaţiilor bugetare destinate sistemului de stat, nu presupune, în niciun caz, scăderea câştigurilor angajaţilor.

Bineînţeles, partidul nostru este de acord şi susţine cu fermitate stoparea risipei banului public, însă acest demers trebuie realizat prin soluţii concrete, predictibile şi aplicabile. Există o serie de măsuri prin care se poate stopa risipa bugetară, dar nu prin implicarea salariilor, într-o perioadă dificilă pentru toată lumea, în care viaţa românilor este oricum prejudiciată de rata inflaţiei, de crizele succesive, de scumpiri şi de diminuarea puterii de cumpărare.

Considerăm, în consecinţă, că orice fel de diminuare salarială ar însemna accelerarea amputării puterii de cumpărare, fapt ce ar putea avea consecinţe economice severe pentru întreaga societate.

În acelaşi timp, reducerile cheltuielilor publice nu pot implica nici investiţiile, care, de asemenea, nu pot fi micşorate, ci din contră, ele trebuie susţinute puternic în continuare, deoarece asigură baza creşterii economice durabile a României.

Conducerea Ministerului Finanţelor a demarat un dialog responsabil pe tema ajustării cheltuielilor bugetare, însă niciodată ministrul PSD al finanţelor nu a sugerat tăierea salariilor sau reducerea investiţiilor.

În scopul reuşitei dezideratului scăderii consumului bugetar, PSD propune o serie de modalităţi concludente, fără a impieta însă salariile oamenilor şi cuantumul investiţiilor statului.

O primă măsură se referă la reducerea cheltuielilor neesenţiale, în special a achiziţiilor tuturor ministerelor şi companiilor statului, bineînţeles fără afectarea investiţiilor. A doua soluţie este eliminarea imediată a bonificaţiilor nemeritate, mai ales a celor acordate pe durată nedeterminată. A treia propunere este interzicerea cumulului pensiei încasate de "tinerii pensionari", reangajaţi la stat înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare.

Toate aceste prevederi sunt fiabile şi vor conduce, iremediabil, la scăderea cheltuielilor sistemului de stat, fără, repet, afectarea salariilor şi investiţiilor. Doar prin aplicarea celor trei măsuri se poate realiza reducerea propusă a cheltuielilor cu 20 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă însă doar 3% din totalul de 608 miliarde de lei al bugetului naţional.

Sunt convinsă că există şi alte soluţii pentru diminuarea cheltuielilor statului, iar reprezentanţii PSD din Guvern le vor identifica şi prezenta în cel mai scurt timp, astfel încât discuţiile pe această temă să excludă, în mod exhaustiv, orice intenţie de lezare a vieţii românilor.

Domnul Ioan Balan:

"Investiţiile de mediu trebuie accelerate pentru a proteja sănătatea, populaţia, gospodăriile şi agricultura!"

Cele mai multe dintre efectele generate de fenomenele meteorologice extreme ar putea fi înlăturate dacă, în anii următori, autorităţile centrale responsabile cu gestiunea problemelor de mediu ar accelera şi prioritiza investiţiile de mediu, cu impact asupra calităţii vieţii oamenilor. De exemplu, perdelele forestiere ar fi un sprijin real pentru protejarea infrastructurii rutiere, atunci când zăpezile abundente şi viscolul pun autorităţile în mare încurcătură, iar oamenii rămân blocaţi pe drumurile naţionale. De asemenea, decolmatarea albiilor râurilor şi a pâraielor, consolidarea malurilor şi reabilitarea digurilor ar apăra populaţia şi culturile agricole de inundaţiile care se produc aproape în fiecare primăvară. În multe zone din România, primăvara este sinonimă cu sezonul inundaţiilor care devastează gospodării şi culturile agricole. Gropile ecologice de deşeuri ar proteja populaţia împotriva emisiilor de gaze toxice, iar calitatea apei din pânzele freatice, una dintre marile bogăţii ale ţării, ar fi păstrată. Atât în Suceava, cât şi în alte zone din ţară, multe fântâni au apa afectată de infiltraţii, iar apa nu mai este potabilă.

În contextul crizei energetice determinată de agresiunea barbară a Rusiei din Ucraina, eforturile autorităţilor române s-au concentrat pe stimularea politicilor care promovează energia verde şi un consum energetic mai eficient. Din fericire, energia fotovoltaică şi eoliană, becurile economice şi investiţiile în eficienţa energetică a clădirilor îşi arată deja roadele, ceea ce înseamnă că aceste investiţii utile trebuie continuate.

În acelaşi timp, în cadrul Programului Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, măsurile de mediu pe care le enunţam mai devreme ar trebui să prindă o mai mare consistenţă. Aer mai curat şi apă potabilă, spaţii verzi mai extinse şi păduri mai multe, deşeuri mai bine colectate, selectate şi depozitate sunt obiective pe care trebuie să ni le dorim şi să ajungem, pentru că ele reprezintă un indicator important pentru calitatea vieţii.

Am convingerea că, printr-o negociere directă şi consistentă cu reprezentanţii Comisiei Europene, România poate obţine finanţări consistente pentru a sprijini autorităţile locale şi centrale să promoveze politici durabile în România.

Domnul Lilian Scripnic:

"Un semnal de alarmă pentru familiile din România!"

În calitate de deputat, dau curs încrederii cu care am fost investit de către români în această poziţie reprezentativă şi aleg să rămân în slujba poporului român, fiind conectat la iniţiativele legislative şi la mişcările politice ce pot atenta la calitatea şi securitatea vieţilor celor ce trăiesc în România.

Prin această declaraţie politică fac cunoscut că pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor din data de 19 aprilie 2023 se află spre adoptare Proiectul de Lege privind, Organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie. Acest proiect, PL-x 145/2023, a fost retras ulterior, graţie presiunii exercitate de societatea civilă prin vocea instituţiilor specializate în drepturi şi libertăţi, astfel că, în acest moment, proiectul de lege a fost retras şi nu mai este pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, fiind trimis comisiilor, în vederea schimbării propunerii legislative.

Cu toate acestea, doresc să trag un semnal de alarmă şi să fac nişte aprecieri pe speţa acestui proiect de lege. Consider că în spatele titlului acestui proiect de lege se ascunde o iniţiativă legislativă mascată prin cuvinte frumos elaborate, dar care riscă să producă confuzie şi neînţelegere.

Spun asta pentru că, după aprecierile mele, dar şi a unor entităţi non guvernamentale din România, ce militează pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, dacă PL-x 145/2023 va fi adoptat de Camera Deputaţilor, în forma actuală, riscă să afecteze în mod radical viaţa de familie, dar mai ales modalitatea de creştere a propriilor copii ai familiilor din România.

România este o ţară în care familia joacă un rol important, fiind bine înrădăcinată în mentalul colectiv, asigurând contextul necesar unei dezvoltări armonioase şi echilibrate a societăţii. Familia din România nu are nevoie de o instituţie de tip "Big Brother’’, care să-i supravegheze fiecare mişcare şi care să intervină discreţionar atunci când consideră că este cazul, ci, mai degrabă, familia are nevoie de oportunităţi prin care nivelul de calitate a vieţii să crească, cum ar fi noi locuri de muncă, instituţii de învăţământ cât mai profesioniste şi adaptate la nevoile copiilor, dar şi spaţii ecleziale unde familia să celebreze momentele importante ale sale sau unde să-şi regăsească echilibrul interior prin asistenţă şi consiliere spirituală.

În prezent, avem în faţa noastră o iniţiativă legislativă ce ameninţă contextul familial pe care îl apreciez ca fiind echilibrat şi poate anula anumite libertăţi ale familiilor de la noi, iar pentru a nu pierde aceste libertăţi suntem obligaţi să apărăm interesele familiilor din România şi să afirmăm că scopul declarat al acestui proiect de lege este aparent unul nobil, urmărindu-se, în mod oficial, ajutorarea familiilor aflate în situaţii de "risc", dar, în realitate, odată trecută această lege se va putea ajunge la:

• Situaţii banale în care părinţii vor fi în situaţia prezumţiei de "culpabilitate";
• "Instituţionalizarea" masivă a copiilor;
• Creşterea rolului şi a implicării statului în "apărarea interesului copiilor" în detrimentul părinţilor;
• Riscul de implementare a unor măsuri abuzive, lipsind pârghiile legale şi judiciare de control, prevenire şi remediere;
• Restrângerea mediului familial doar la părinţi, fiind exclusă familia naturală extinsă;
• Implementarea unui sistem de tip "Big Brother", intitulat "Observatorul Naţional al Copilului", care poate viza orice copil din România.

Cu alte cuvinte, legea poate oferi puteri discreţionare unei instituţii a statului care va putea să nu ţină cont de Constituţie sau de drepturile internaţionale ale omului, deliberând pe baza unor indicatori relativi şi subiectivi, dacă o familie este într-o situaţie de risc sau nu, fără să mai aibă nevoie de un raport psihologic şi de o hotărâre judiciară, având posibilitatea, în acelaşi timp, să dispună singură separarea familiei sau îngrădirea anumitor libertăţi, exact pe modelul instituţiilor de tip "Barnevernet" din Norvegia sau "Jugendamt" din Germania, instituţii care şi-au arătat limitele şi judecăţile eronate asupra mai multor familii pe care le-au lezat de-a lungul vremii.

Astfel, cu titlu de exemplu, familiile vizate sunt cele în care se identifică oricare din următoarele situaţii:

• Situaţia economică precară a familiei;
• Condiţii de locuit precare existente în familie;
• Starea de sănătate precară a unui membru al familiei;
• Starea de dizabilitate a unui membru al familiei;
• Nivelul de educaţie scăzut al membrilor familiei;
• Anumite comportamente ale copilului, cum ar fi: comportament delicvent; consum de alcool şi droguri; tentativă de suicid; abandon şcolar etc., chiar dacă părinţilor nu li se poate reproşa nimic raportat la comportamentul copilului lor!

Lipsind criterii clare şi bine detaliate, aceste aspecte pot fi extrem de relative şi interpretabile, riscându-se stabilitatea multor familii ce pot ajunge pe lista familiilor cu grad de risc, fără să existe, de fapt, nici un risc real.

Proiectul de Lege a trecut de Senat în data de 6 martie 2023, acolo unde singurii care au votat împotrivă au fost 12 senatori AUR!

Cer comisiilor de specialitate să-şi asume cu responsabilitate evaluarea implicaţiilor acestei legi şi să delibereze o nouă formă prin care familiile cu adevărat aflate în situaţie de risc şi vulnerabilitate să fie sprijinite spre edificarea lor şi nu spre dezintegrare şi suprimarea conceptului de familie. Familia naturală este singurul loc unde copiii îşi pot găsi echilibrul şi resursele necesare pentru a deveni oameni destoinici ai societăţii, iar pentru părinţi familia este locul unde aceştia îşi găsesc motivaţia de a lupta cu intemperiile vieţii privind spre odraslele lor pentru un viitor mai luminos! Familiile sănătoase şi unite sunt garanţia unui viitor mai bun!

Dumnezeu să binecuvânteze familiile din România!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Trei lucruri despre care preşedintele Iohannis ar fi trebuit să ne informeze înainte de vizita în America de Sud!"

Sunt nevoit, din nou, să îmi manifest îngrijorarea cu privire la politica externă a României, mai ales în vremurile actuale atât de volatile şi de tensionate!

După cum foarte bine cunoaşteţi, responsabili de politica externă a ţării noastre sunt preşedintele României şi ministrul afacerilor externe. Însă, după cum am afirmat în nenumărate rânduri, în privinţa unor subiecte sensibile pentru ţară ar fi normal ca atât preşedintele, cât şi ministrul afacerilor externe să vină în faţa Parlamentului şi să comunice direcţia în care îndreaptă ţara în raport cu alte naţiuni. Personal, consider extrem de important ca deciziile strategice, de poziţionare externă a României, să nu fie cufundate în obscuritate şi lipsă de transparenţă.

Îngrijorarea despre care vă vorbeam la început se referă la vizita actuală a preşedintelui Iohannis în America de Sud. Aflăm din comunicatele oficiale că au loc întrevederi la cel mai înalt nivel cu preşedinţi de stat din America de Sud, unele repetate chiar după 20 de ani. Tot telegrafic, ni se comunică aspecte generale cum ar fi "relaţiile bilaterale şi comerciale". Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale emis astăzi, 18 aprilie 2023, "cei doi preşedinţi (ai României şi Braziliei - n.n.) vor discuta despre stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale, cât şi temele de actualitate de pe agendele regionale şi respectiv cea internaţională [...] aspect care va fi concretizat şi prin adoptarea de către cei doi preşedinţi a unei Declaraţii comune".

Din păcate, Preşedinţia a eşuat în a transmite public agenda şi intenţiile cu privire la cel puţin trei aspecte extraordinar de sensibile legate de turneul preşedintelui Iohannis în America de Sud.

În primul rând, nu ştim care este agenda externă a României cu privire la întărirea relaţiilor bilaterale. Ce anume vom "întări" şi în ce direcţie? Mai mult, nimeni nu ştie dacă s-a făcut o analiză de costuri - beneficiile întăririi acestor relaţii cu Brazilia şi cum for afecta relaţiile cu UE şi SUA. Acest aspect poate periclita foarte mult relaţiile noastre cu partenerii tradiţionali. Spre exemplu, fix în acelaşi timp când preşedintele Iohannis se întâlnea cu preşedintele brazilian da Silva, SUA acuza Brazilia că susţine şi propagă narativele de dezinformare ale Rusiei şi Chinei în privinţa războiului din Ucraina! Oare nu cumva România se află în riscul de a comite o gafă diplomatică, mai ales că nu ştim ce vorbeşte preşedintele ţării acolo?

Mai mult, care este comentariul Preşedinţiei României, ţară membră a NATO, faţă de poziţionarea Braziliei ca "prietenă a Rusiei" după cum declara ministrul rus Lavrov în timp ce mulţumea Braziliei că "a înţeles situaţia Rusiei cu privire la Ucraina"? Care este situaţia la nivel declarativ faţă de refuzul Braziliei de a sprijini Ucraina?

În al treilea rând, preşedintele avea datoria faţă de români, dar şi faţă de celelalte ţări europene de a explica poziţia diplomatică pe care o va avea România faţă de Acordul UE-Mercosur. Se ştie deja că acordul, iniţiat în 2019, ar putea deschide piaţa europeană către mărfurile din Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay. Însă ce se cunoaşte mai puţin este faptul că proiectul de acord este blocat de mai mulţi ani din cauza îngrijorărilor europarlamentarilor faţă de respectarea normelor europene de calitate (foarte stricte tocmai pentru a proteja populaţia!) şi faţă de politicile de mediu ale sud-americanilor, mai precis îngrijorări legate de distrugerea pădurilor amazoniene şi afectarea populaţiilor indigene, îngrijorări la care ţările Mercosur încă nu au răspuns satisfăcător.

Ultima ţară care se opune vehement acestui acord este tocmai Austria, ţara care a blocat şi aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Cu ce mesaj s-a dus preşedintele Iohannis în Brazilia în aceste condiţii? Ce are de gând să discute şi care este poziţia noastră?

Nu ar fi fost mai normal să cunoaştem înainte de a pleca spre America de Sud decât să ne trezim cu declaraţii telegrafice sau prea generale asupra unor subiecte de importanţă capitală pentru poziţia României în lume?

Stimaţi colegi parlamentari, consider că ar trebui să facem front comun pentru a determina o mai bună consultare a instituţiilor statului implicate în politica externă cu reprezentanţii aleşi ai poporului şi de a impune o transparenţă mult mai bună a agendei ţării noastre. La urma urmei, esenţa democraţiei presupune că nimeni nu are un cec în alb pe niciun subiect, consensul fiind calea de a ne asigura un viitor predictibil şi prosper.

Domnul Ioan Mang:

"Despre abuzul de poziţie dominantă şi concurenţa neloială"

În urmă cu două săptămâni, am abordat un subiect sensibil, dar extrem de important, pentru funcţionarea economiei româneşti: exploatarea micilor producători autohtoni de către marile lanţuri de magazine şi nevoia unor măsuri de intervenţie din partea statului român. Astăzi, voi continua să mă refer la problemele cu care se confruntă "piaţa" din România şi voi aborda ceea ce se cheamă abuzul de poziţie dominantă şi concurenţa neloială.

Am observat cu toţii că în supermarketuri sunt tot mai multe produse care se vând "sub marcă proprie" sau, cu alte cuvinte, ca şi cum ar fi fost produse şi ambalate chiar de către magazinul respectiv. Aceste produse "sub marcă proprie" sunt semnificativ mai ieftine decât celelalte produse din aceeaşi gamă, devenind astfel extrem de atractive pentru cumpărători.

Problema pe care doresc să o semnalizez este că producătorii sau comercianţii români independenţi sunt nevoiţi să "concureze" cu aceste produse care se identifică drept mărci proprii, în condiţiile dezavantajoase şi uneori arbitrare, impuse de marile lanţuri de magazine, condiţii ce nu se aplică însă şi "mărcilor proprii".

Aş aminti printre aceste condiţii un volum minimal/maximal de produse comercializate în incinta supermarketului, un retur obligatoriu al produselor nevândute sau expirate, o plată a facturii la 90-150 de zile, o taxă de raft, o taxă de reclamă/promovare, taxa de deschidere a unei noi facilităţi, un tarif logistic/de transport şi depozitare etc.

Într-o astfel de "piaţă", nu este de mirare că laptele care se vinde sub marcă proprie este 5 lei, în timp ce laptele sub marcă independentă ajunge la 8-9 lei, chiar şi peste 10 lei!

În ceea ce priveşte calitatea acestor produse "proprii" ale magazinelor, cele mai multe sunt din categoria "low cost", adică mai ieftine şi de mai slabă calitate pentru a le păstra atractive, însă am întâlnit şi cazuri când calitatea produselor a fost identică, uneori chiar şi furnizorul, diferenţa fiind doar la preţ!

Prin aceste practici comerciale abuzive ale marilor reţele internaţionale de magazine, producătorii români ajung la mâna comercianţilor, ca să nu zic că încep să lucreze, mai degrabă, pentru supermarketuri, evident, în condiţiile şi cu specificaţiile tehnice ale acestora din urmă.

Şi nu doar producătorii sunt dezavantajaţi de aceste poziţii dominante ale marilor lanţuri comerciale. Micii comercianţi autohtoni, magazinele mici din cartierele oraşelor, încep să dispară sau se chinuie să supravieţuiască. Este greu să te lupţi în preţuri şi în reclame cu nişte coloşi internaţionali care domină piaţa! Nu mai spun că un lanţ de super-marketuri are şi facilitatea de a se împrumuta din grupul din care face parte sau din ţara de rezidenţă fiscală a societăţii-mamă la dobânzi avantajoase, în timp ce producătorii şi comercianţii români trebuie să se împrumute mult mai scump. Să tot progresezi în aceste condiţii...

Nu în ultimul rând sunt afectate şi interesele cumpărătorilor. De exemplu, românii cu venituri mici încep să cumpere tot mai multe produse ieftine şi de slabă calitate şi se expun astfel unor riscuri privind sănătatea! Vor cheltui mai puţin, într-adevăr, pe termen scurt, însă pe termen lung, costurile ar putea fi mult mai mari. Şi nu doar pentru consumatori, ci şi pentru bugetul public şi societatea românească în general.

Unii dintre dumneavoastră vor spune că nu este nimic greşit în tot ceea ce se întâmplă pe piaţa românească şi că aşa este normal să fie într-o piaţă comună, extinsă şi fără bariere. În teorie, vă dau dreptate. Practica însă ne dovedeşte că acolo unde instituţiile statului nu supraveghează aşa-zisa piaţă liberă, comercianţii, sau cu alte cuvinte intermediarii dintre cerere şi ofertă, în goana lor după profit, tind să profite în mod incorect de poziţia lor dominantă şi să impună condiţii dezavantajoase pentru alţii.

Tocmai de aceea, cred că, de exemplu, Consiliul Concurenţei, dar şi alte instituţii ale statului ar trebui să joace un rol mult mai activ şi să intervină, inclusiv prin sancţiuni, pentru a opri practicile necinstite.

Repet ce am spus şi altă dată, nu mai putem accepta la infinit ca România să fie victima unora sau altora. Avem nevoie de o abordare patriotică din partea instituţiilor statului român, aşa cum de altfel se întâmplă în toate ţările UE şi chiar din lume.

România trebuie să aibă grijă de producătorii şi consumatorii autohtoni, şi nu de comercianţii internaţionali!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"PSD continuă seria măsurilor de susţinere a tuturor persoanelor vulnerabile"

Sprijinul oferit categoriilor vulnerabile a fost, întotdeauna, plasat în centrul preocupărilor tuturor guvernărilor social democrate. Desigur că această grijă este şi acum o prioritate pentru toţi miniştrii PSD şi va continua să rămână unul dintre obiectivele noastre constante.

Românii din categoriile sociale mai puţin favorizate ne confirmă, în dialogurile pe care le purtăm frecvent cu ei, că toate formele de ajutor, pe care PSD le-a impus în faţa partenerilor liberali de guvernare, le-au crescut puterea de cumpărare, determinându-le îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vieţii, în ciuda contextului dificil extern şi cu implicaţii inerente interne.

Însă consider că este loc de mai bine pentru toată lumea, indiferent de aprecierea de care PSD continuă să se bucure din partea populaţiei.

Cele 970 de milioane de euro, alocate în acest an de către guvern pentru derularea mai multor proiecte ai căror destinatari finali sunt vârstnicii, copiii şi persoanele cu dizabilităţi, reprezintă nu doar un răspuns necesar şi prompt pentru un anumit spectru de necesităţi, dar şi una dintre măsurile salutare implementate pentru aceste categorii sociale.

Prin intermediul Programului "Incluziune şi Demnitate Socială", România are la dispoziţie, până în 2027, suma de 4,15 miliarde de euro pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Cu ajutorul acestor fonduri, PSD îşi propune noi ţinte concludente în vederea creşterii calităţii vieţii românilor aflaţi în risc de vulnerabilitate şi de sărăcie. Mai concret, scopul nostru, al PSD, este majorarea mai accentuată, ca până acum, a puterii de cumpărare şi acordarea de sprijin punctual în situaţiile în care se înregistrează cele mai stringente nevoi.

Programele guvernamentale destinate copiilor se vor adresa atât nou-născuţilor, precum şi preşcolarilor şi elevilor. Părinţii a peste 60.000 de bebeluşi vor fi beneficiarii unor vouchere pentru trusou. De asemenea, alţi 300.000 de copii de grădiniţă şi şcolari vor primi ajutoare financiare tot sub formă de vouchere pentru achiziţionarea de rechizite şi îmbrăcăminte. Mai mult, miniştrii PSD au decis, prin intermediul măsurilor luate, să asigure o viaţă mai bună pentru încă 84.798 de copii. Aceştia se vor bucura de stimulentele oferite prin programele de incluziune ce urmează să fie implementate, pe parcursul lunilor următoare.

În ceea ce priveşte celălalt segment de populaţie, 1.200.000 de vârstnici şi persoane cu situaţii materiale grele vor beneficia, pe parcursul acestui an, de mese calde, vouchere pentru achiziţionarea de produse alimentare, precum şi pachete cu hrană. Mai mult, procesul de pauperizare a populaţiei va fi decelerat şi prin alte alocări financiare dedicate. Acestea vizează un număr de 11.035 persoane în vârstă, precum şi aproape 10.000 de români cu dizabilităţi. În completarea acestor măsuri, vor fi înfiinţate 601 întreprinderi sociale în mediul rural.

Pe de altă parte, graţie cumulului acestor decizii protecţioniste, potrivit estimărilor făcute de specialişti, aproximativ 40.000 de persoane vor ieşi din situaţia de excluziune locativă. Referitor la chestiunile ridicate de spaţiile locuibile, aproximativ 220.000 de români, respectiv familiile care au mai mult de cinci copii, persoanele care nu pot munci sau cele vârstnice care trăiesc fără niciun sprijin vor primi noi vouchere în valoare de 4.000 de lei. Prin intermediul acestora, vor putea fie să-şi renoveze casele, fie să-şi schimbe electrocasnicele. Însă veştile bune nu se opresc aici, fapt care confirmă atenta preocupare a PSD manifestată faţă de pensionari. În premieră pentru ţara noastră, lansăm un pachet integrat de servicii sociale, adaptabil nevoilor individuale ale bătrânilor.

Concomitent, rezultatele estimate pentru finalul acestui an, în urma aplicării acestor programe de susţinere, se vor concretiza prin îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate, sociale şi educaţionale pentru un număr de 415.378 de persoane vulnerabile.

Dragi colegi, trebuie să admitem cu toţii că este apreciabil că România are, pe lângă programele finanţate din fonduri proprii, şi un program cu susţinere financiară europeană prins în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, apeluri special dedicate grupurilor vulnerabile. Dacă anii trecuţi, miniştrii PSD au reuşit să scoată din criză un număr semnificativ de români prin alocări multiple din fonduri europene şi de la bugetul de stat, cu siguranţă această nouă formă de acordare bănească va contribui la ameliorarea vieţii populaţiei cu venituri mici şi cu posibilităţi materiale limitate.

Reprezentanţii PSD din Guvern au în lucru pentru acest an şi alte măsuri de ajutorare a persoanelor care au cu adevărat nevoie de stimulente financiare în plus, astfel încât să depăşească într-un mod cât mai echitabil şi mai decent această perioadă grea, provocată de instabilitatea economică mondială, dar şi de războiul din Ucraina.

La rândul meu, voi încuraja, în continuare, punerea în aplicare a prevederilor destinate susţinerii acestor segmente sociale şi la nivelul judeţului Ialomiţa, aşa cum am făcut-o cu succes şi până acum, alături de întreaga echipă a PSD.

Domnul Nicolae Giugea:

"România are nevoie de o reformă administrativă structurală, pentru a se putea dezvolta pe termen lung!"

Nimeni nu poate contesta faptul că România s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, ajungând să depăşească, din punct de vedere economic Ungaria, Portugalia şi alte state membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, nu putem să nu observăm că dezvoltarea economică nu este una armonioasă ci, dimpotrivă, decalajele interne s-au adâncit. Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca, Suceava, Arad şi localităţile din judeţul Ilfov au devenit adevăraţi poli de atracţie pentru investiţiile străine, lucru reflectat într-un PIB/locuitor mai mare decât media europeană, într-un nivel al salariilor comparabil cu marile centre urbane occidentale şi într-o creştere a calităţii vieţii. La polul opus se află Oltenia şi Bucovina, provincii istorice care figurează de ani buni în clasamentul celor mai sărace zone din Uniunea Europeană.

Lipsa infrastructurii rapide de transporturi, lipsa investiţiilor străine, lipsa serviciilor publice de bază şi migraţia masivă a tinerilor au dus aceste regiuni într-o spirală a subdezvoltării din care se pare că vom ieşi cu mare dificultate. De asemenea, structura administrativă a ţării a devenit o adevărată piedică în calea dezvoltării, pentru că administraţiile publice locale din comune şi din oraşele mici nu dispun de resurse financiare pentru a realiza investiţii publice care să atragă atât investitorii, cât şi populaţia tânără.

Guvernul condus de Nicolae Ciucă a făcut mai mulţi paşi concreţi în direcţia reformei administrative. De exemplu, consorţiile administrative adoptate anul trecut reprezintă un punct important de plecare în direcţia creşterii calităţii actului administrativ şi al utilizării raţionale a resurselor publice.

De asemenea, Guvernul Ciucă a mai reuşit un pas important, de această dată în domeniul fondurilor europene, prin creşterea gradului de descentralizare a utilizării acestora, în special la nivelul Programului operaţional regional. Aşadar, unele progrese deja au fost realizate şi utilitatea acestora se va vedea în scurt timp.

Cu toate acestea, pentru a putea creşte capacitatea administrativă a ţării mai sunt necesare reforme structurale substanţiale, atât în ceea ce priveşte descentralizarea financiară, cât şi în organizarea serviciilor publice şi al realizării investiţiilor în plan regional.

Îmi exprim speranţa că actuala coaliţie de guvernare va acorda, în viitorul apropiat, o deosebită atenţie reformei administrative, o reformă aşteptată şi de primari şi de consilierii locali sau judeţeni, dar mai ales de către cetăţenii care finanţează din buzunarele lor funcţionarea statului român.

Doamna Daniela Oteşanu:

M-aş fi aşteptat ca toţi românii să susţină propunerea PSD ca Ministerul Afacerilor Externe să iniţieze un dialog diplomatic cu Ucraina pentru suspendarea temporară a exportului cerealelor din această ţară, după modelul din Polonia. Fostul premier, Dacian Cioloş, a considerat însă că e mai potrivit să critice PSD, pe motiv că nu ministrul de externe negociază clauzele comerciale.

Dacă domnul Cioloş tăcea, filosof rămânea! Acordul din Polonia nu s-a realizat între miniştrii agriculturii din cele două ţări, ci pe cale diplomatică, după vizita preşedintelui Zelenski. Ministerul Afacerilor Externe nu poate lipsi de la masa discuţiilor dintre România şi alte state, la fel cum nu a lipsit nici în cazul discuţiilor cu Ucraina în privinţa Canalului Bîstroe.

PSD a mai cerut ca România să acţioneze şi la nivelul Uniunii Europene unde să propună o aplicare diferenţiată a Regulamentului european care scuteşte de taxe vamale produsele ucrainene. Şi aici, MAE are un rol esenţial, prin ministrul de Externe şi ambasadorul României de la Bruxelles, care stabilesc poziţia ţării noastre.

E grav că domnul Cioloş nu cunoaşte aceste aspecte după ce a fost prim-ministru, ministrul agriculturii şi comisa european pe agricultură.

Este bine că până la urmă ministrul român al afacerilor externe a ţinut cont şi de apelul public al PSD şi a deschis dialogul diplomatic cu Ucraina în privinţa unui acord de suspendare temporară a exporturilor de cereale pe piaţa românească, după modelul aplicat în Polonia şi Ungaria. Ministrul Agriculturii din România va aborda cu celeritate acest subiect cu omologul său ucrainean, imediat după parcurgerea protocoalelor diplomatice dintre ministerele de externe dintre cele două ţări.

Suntem solidari cu ucrainenii, ne implicăm şi îi ajutăm la maximum posibil pe refugiaţi, le-am asigurat inclusiv condiţii să muncească şi să trăiască la noi. România s-a purtat exemplar pentru sprijinirea Ucrainei încă de la primele ore după declanşarea invaziei Federaţiei Ruse. Dar, în acelaşi timp, trebuie să avem curajul şi demnitatea de a solicita partenerilor noştri europeni să ţină cont de interesele cetăţenilor români şi aici mă refer în special la afectarea fermierilor noştri care au rămas cu cerealele în depozite din cauza celor importate din Ucraina, dar şi la consumatorii noştri care nu au acces la produse sănătoase şi proaspete locale din cauza invadării pieţei cu produse agroalimentare de la ucraineni, de o calitate inferioară care au generat o concurenţă neloială.

Sunt de acord că importul produselor agroalimentare din Ucraina trebuie abordat în mod unitar la nivelul Uniunii Europene, dar modelul polonez şi cel maghiar trebuie luate în considerare cel puţin prin suspendarea temporară a scutirii de taxe pentru produsele ucrainene în statele membre afectate grav de exportul de cereale din Ucraina, fără însă a se limita culoarele de tranzit către alte ţări.

Doamna Raisa Enachi:

"Legile învăţământului într-o «Românie Educată!»"

Fiecare nou ministru care este desemnat la conducerea Ministerului Educaţiei are impresia că deţine idei revoluţionare, prin care va aduce doar beneficii sistemului educaţional din ţara noastră. Schimbări majore au loc o dată la câţiva ani, schimbări ce, din păcate, doar îi derutează mai rău pe elevi.

În realitate, cât de benefice sunt oare aceste schimbări? Ce progrese a înregistrat sistemul educaţional în ultimii ani? Dacă toate aceste schimbări sunt în folosul elevilor, de ce nu se observă acest lucru? O nouă serie de propuneri va fi dezbătută privind Legile educaţiei, printre care amintim introducerea religiei ca probă opţională, introducerea unei noi probe de bacalaureat, admitere diferită la licee şi multe altele.

Noul proiect de lege va introduce un portofoliu obligatoriu încă de la grădiniţă, portofoliu ce constă într-un fel de cv cu note de la diferite activităţi extraşcolare. Ne dorim să avem copii care să înveţe din plăcere, cărora să le fie stârnită curiozitatea prin diferite activităţi şi, cu toate acestea, se introduc notele de la grădiniţă. Adică de la grădiniţă, copiii vor fi nişte roboţei care vor participa la activităţi care le displac şi vor alerga după note pentru că, pe viitor, admiterea la anumite cicluri de învăţământ va fi pe baza acelui portofoliu. Adică, pe scurt, vor învăţa de mici că viaţa este o continuă competiţie.

Într-adevăr, activităţile extraşcolare trebuie promovate, dar sub nicio formă nu trebuie definite de note! În plus, cât de sigur este că dacă unui copil îi place să deseneze la grădiniţă, va alege arhitectura sau design-ul la facultate? Până la urmă, cel mai probabil, cu toţii ne vedeam ocupând alte posturi când eram întrebaţi despre ce vrem să devenim atunci când eram la grădiniţă.

Un alt aspect ce se doreşte a fi adoptat, este introducerea mai multor teste de evaluare online, pe parcursul şcolar, al elevilor claselor a V-a şi a IX-a, ceea ce va complica şi mai mult procedurile atât dinspre partea elevilor, cât şi din partea profesorilor, având în vedere că există, deja, un calendar de evaluare periodică al elevilor.

Introducerea religiei ca materie de bacalaureat, opţională, a dat naştere, deja, la vii dispute în societate. În plus, se mai doreşte şi introducerea a unei materii diferite, pentru profilul uman şi se va da o probă scrisă la matematică sau ştiinţele naturii, iar pentru profilul real, elevii vor avea de ales între istorie, filosofie sau psihologie. Se presupune, astfel, că elevii aleg aceste profiluri pentru că ştiu ce facultate vor urma după terminarea ciclului liceal, şi pentru a scăpa de anumite materii care le displăceau în şcoala gimnazială. Acum, vor fi obligaţi să înveţe şi mai mult, şi la materii care nu ţin de specializarea lor, astfel că, în loc să le fie uşurat întreg procesul de absolvire al liceului, acesta le este îngreunat.

Consider că toate aceste proiecte de lege ar trebui să vină în ajutorul elevului, ci nu să-l împiedice, să îl pună la o muncă în plus, şi cheltuieli suplimentare, dacă luăm în considerare că mulţi elevi vor fi nevoiţi să apeleze la pregătirile individuale la materiile ce nu ţin de specializarea lor pentru a putea promova examenul.

Haideţi să ne gândim, mai ales când deţinem funcţia de ministru al educaţiei, şi la copii, nu doar la faptul că dorim să fim remarcaţi la noul post, pentru că schimbări au avut loc mereu, însă niciuna dintre acestea nu s-au dovedit a fi, după cum s-a văzut până acum, în favoarea elevului!

Domnul Viorel Salan:

"Regiunea Mării Negre trebuie să redevină stabilă, sigură şi prosperă!"

În secolul în care trăim, soluţia finală a oricărui conflict militar deschis rămâne negocierea diplomatică.

Din această perspectivă, Bucureştiul a găzduit recent două evenimente diplomatice importante care au avut ca obiect situaţia de securitate din zona Mării Negre după un an de conflict armat deschis.

Mă refer aici la Prima Conferinţă privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea şi la reuniunea Trilateralei România - Ucraina - Republica Moldova, la nivel de Ministere de Externe, care a beneficiat de participarea miniştrilor apărării din cele trei state.

Prima Conferinţă privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea a reprezentat o ocazie importantă de evaluare a impactului multidimensional al războiului de agresiune a Federaţiei Ruse care şi-a propus să dezbată, împreună cu statele din regiune şi partenerii internaţionali, soluţii pentru securizarea regiunii Mării Negre.

De asemenea, evenimentul a urmărit identificarea de soluţii pentru intensificarea cooperării practice în domeniul securităţii între statele riverane Mării Negre. Aspecte legate de războiul informaţional şi atacurile cibernetice au fost, de asemenea, abordate prioritar.

Trilaterala România-Republica Moldova-Ucraina la nivel de miniştri de externe a fost lansată în 2022, iar pe agenda celei de a doua reuniuni s-au aflat teme relevante ale contextului actual cum ar fi: evoluţiile din regiune; stadiul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei şi acţiunea hibridă a Moscovei împotriva Republicii Moldova; sprijinul acordat de NATO şi UE pentru Ucraina şi Republica Moldova; modalităţi de consolidare a cooperării trilaterale în vederea contracarării ameninţărilor actuale şi creşterii rezilienţei celor două state.

Declaraţia Comună de la finalul reuniunii a atestat faptul că Marea Neagră, rămâne o regiune de importanţă strategică pentru continentul european şi pentru regiunea euroatlantică şi că trebuie făcute toate demersurile necesare pentru a pentru a consolida rezilienţa şi stabilitatea, securitatea şi prosperitatea în această zonă.

Desfăşurarea la Bucureşti a acestor evenimente este o dovadă a rolului-cheie jucat de România în ecuaţia regională de securitate, marcată de agresiunea rusă împotriva Ucrainei şi de ameninţările multiple, convenţionale şi hibride, cu care se confruntă regiunea Mării Negre.

Cea mai importantă lecţie a situaţiei în care ne aflăm acum este aceea că problemele de securitate din Marea Neagră nu mai pot fi considerate doar o chestiune regională, ci au aspect global. Iar regiunea trebuie privită acum ca un centru de greutate strategic, esenţial pentru apărarea colectivă a NATO, pentru viitorul securităţii europene.

În acelaşi timp, prioritatea României este de a transforma regiunea Mării Negre dintr-o zonă de conflict într-o zonă de pace, stabilitate şi prosperitate.

Doamna Maria Stoian:

"România poate deveni lider european în securitatea cibernetică"

România are capacitatea de a se deveni un lider puternic în securitatea cibernetică, atât la nivel european, cât şi global, fapt reliefat de oficialii guvernamentali ai PNL în discuţiile recente purtate cu comisarul european pentru piaţă internă, Thierry Breton. Acesta a avut o serie de întâlniri cu premierul liberal Nicolae Ciucă, cu responsabilii din ministerele decidente, în cadrul vizitei în România înscriindu-se şi inspectarea noului sediu al Centrului european de competenţe în materie de securitate cibernetică, ECCC, care se va deschide oficial luna viitoare.

Prezenţa la Bucureşti a comisarului pentru piaţa internă Thierry Breton reprezintă încă o dovadă a atenţiei acordate României de către Comisia Europeană. Discuţiile s-au axat, în special, pe consolidarea capacităţii de apărare a ţării noastre şi a Uniunii Europene, în ansamblu, deoarece, în aceste vremuri complicate de războiul din Ucraina, fiecare stat acţionează dinamic şi aplicat pentru întărirea forţelor de securitate, apărare şi siguranţă naţională.

România a reiterat susţinerea consolidării capacităţii de apărare europene, mai ales prin realizarea obiectivului de alocare a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul apărării naţionale. Mai mult, Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă estimează creşterea acestui procent la 2,5% din PIB, fapt ce va genera creşterea competitivităţii ţării noastre în provocările aflate pe agenda imediată a Uniunii Europene şi a NATO.

Relansarea industriei de apărare este un obiectiv primordial al României, întărirea capacităţilor de rezilienţă şi de răspundere oricăror provocări actuale şi viitoare fiind în plină desfăşurare.

De asemenea, s-a punctat subiectul competitivităţii economice a României, îndeosebi în ceea ce priveşte tranziţia verde, capitol aflat în centrul atenţiei Comisiei Europene. În acest sens, consider că iniţiativele de susţinere a îndeplinirii obiectivelor verzi şi de digitalizare ale Uniunii Europene trebuie să rămână neutre, în ceea ce priveşte tehnologiile utilizate în scopul decarbonizării.

Nu în ultimul rând, oficialul european a remarcat progresele făcute de România în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, inteligenţa artificială şi competenţele digitale, acestea fiind alte priorităţi de prim rang ale Comisiei Europene.

În acest context, inaugurarea ECCC, prima agenţie europeană găzduită de ţara noastră, reprezintă un succes uriaş pentru noi, în jurul acesteia urmând să se dezvolte un adevărat ecosistem naţional şi european, ce va reprezenta un mare avantaj al României, nu doar în combaterea securităţii cibernetice, ci şi pentru dezvoltarea şi modernizarea economico-socială a ţării.

Domnul Vasilică Toma:

"Mitul bugetarului vinovat pentru toate trebuie să dispară!"

Sunt câţiva ani deja de când bugetarii au devenit ţapul ispăşitor şi vinovaţii de serviciu pentru cei care, în loc să găsească soluţii eficiente pe termen lung, nu peticeli populiste, le este mult mai comod să arate cu degetul şi să folosească "bugetarii sunt de vină" pe post de scuză şi explicaţie universale la toate problemele, că, deh, doar e mult mai uşor să dezbini şi să creezi falii sociale! Această falsă împărţire a forţei de muncă şi a oamenilor trebuie să dispară. Mitul bugetarului vinovat pentru toate trebuie să dispară. Pentru că, incredibil sau nu, bugetarii sunt şi ei oameni. Şi sunt cei care asigură funcţionarea unor domenii de care avem nevoie cu toţii. Şi nu, nu trebuie să li se taie salariile, nu trebuie concediaţi doar pentru că bugetul statului întâmpină probleme a căror cauză este departe de a fi aceşti angajaţi. Aşa cum nu trebuie afectat niciun salariu şi niciun loc de muncă a angajaţilor români.

Într-o firmă care întâmpină dificultăţi, un bun manager nu le rezolvă concediind sau tăind salariile tocmai acelora care asigură activitatea, ci reduce cheltuielile inutile. La fel, statul român trebuie să-şi rezolve deficitul prin eliminarea odată pentru totdeauna a tuturor acelor pierderi care nu au nicio legătură cu resursa umană, ci cu modul de alocare şi cheltuire al banilor pe acţiuni sau lucruri fără utilitate reală.

Eu cred că a venit momentul în care să punem punct stigmatizării bugetarilor. Să încetăm falsele războaie şi diferenţele create artificial care nu au nicio legătură cu fondul real al situaţiei.

Şi dacă tot suntem în Săptămâna Luminată, poate nu ar strica un pic mai multă umanitate reală şi mult, cu mult mai puţină ipocrizie şi retorică de dragul unor procente care, în viziunea unora, scuză orice rău.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Conştientizarea autismului nu trebuie să rămână fără susţinere!"

Având în vedere faptul că luna aprilie este dedicată în cea mai mare parte, acţiunilor şi demersurilor conştientizării gravităţii creşterii numărului de cazuri de autism în rândul copiilor, doresc ca în cadrul declaraţiei politice de astăzi, să dau glas, de la tribuna Parlamentului, tuturor acestor voci neauzite ale copiilor care se luptă zilnic pentru o viaţă normală.

De asemenea, pentru sporirea conştientizării la nivel mondial, a fost adoptată Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului, marcată în fiecare an la data de 2 aprilie, motiv pentru care, aşa cum am amintit, întreaga lună reprezintă o bună oportunitate pentru a se demara acţiuni de susţinere a tuturor copiilor care au nevoie de empatie şi sprijin concret.

În prezent, în România, un copil din 54 este diagnosticat cu această afecţiune. În acest moment, în ţara noastră trăiesc peste 558.000 de oameni care duc această luptă, între aceştia fiind incluşi atât copiii cărora li s-a pus acest diagnostic, cât şi familiile acestora. Doar în judeţul Alba sunt câteva sute de copii diagnosticaţi cu autism, iar numărul este într-o continua creştere la nivelul întregii ţări.

Pentru o cât mai bună înţelegere a gravităţii acestui fenomen, trebuie să ştiţi că nivelul la care ajung costurile periodice pentru o familie care susţine independent şedinţele de stimulare cerebrală sunt de peste 250 de euro pentru o singură şedinţă. Provocarea este cu atât mai mare cu cât aceste şedinţe de antrenament neuronal, aşa cum sunt denumite de specialişti, trebuie susţinute ani de zile, săptămânal şi într-un mod continuu ca terapiile să înregistreze rezultatele aşteptate de fiecare familie în parte.

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese majore în ceea ce priveşte creşterea gradului de conştientizare şi acceptare a autismului, cu precădere în rândul copiilor, iar această reuşită se datorează în mod special cadrelor medicale, cercetătorilor şi comunităţii academice internaţionale care au pus accent pe datele ştiinţifice relevate prin intermediul paradigmei neurodiversităţii.

Pentru a îmbunătăţi viaţa acestor semeni şi pentru a contribui semnificativ la schimbarea destinelor unor copii minunaţi, e nevoie de mai mult decât un status pe conturile de socializare, este necesar ca noi, autorităţi, organizaţii sau oameni simpli să punem capăt discriminării, să susţinem strategii şi programe şi, cel mai important, să acordăm mereu o mână de ajutor.

Din acest punct de vedere, este şi datoria noastră să promovăm în primul rând calităţile demonstrate ştiinţific cu care sunt înzestrate aceste persoane şi mă refer aici la gama largă de talente pe care le pot dezvolta spre deosebire de noi toţi ceilalţi.

În încheiere, îmi exprim pe deplin încrederea în faptul că prin prisma dedicării colegilor mei din Guvern, România va ajunge în sfârşit să susţină pe deplin terapiile moderne de stimulare cerebrală pentru fiecare copil care este diagnosticat cu autism.

Domnul Vasile Nagy:

"Îmbunătăţirea sistemului de învăţământ - abordări şi soluţii pentru o educaţie de calitate"

Îmbunătăţirea sistemului de învăţământ este o problemă vitală pentru societatea noastră, deoarece educaţia este unul dintre pilonii fundamentali ai progresului social şi economic. Un sistem de învăţământ eficient şi de înaltă calitate poate asigura dezvoltarea personală a fiecărui individ, oferindu-i abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a-şi construi o viaţă prosperă şi satisfăcătoare, dar şi dezvoltarea comunităţii şi a naţiunii în ansamblu.

Pentru a obţine o educaţie de calitate, trebuie să identificăm problemele actuale ale sistemului de învăţământ şi să propunem soluţii concrete şi eficiente pentru a le rezolva. Una dintre problemele majore ale sistemului de învăţământ este învechirea programelor de studiu şi absenţa relevanţei lor pentru lumea de astăzi. O altă problemă a sistemului de învăţământ este lipsa accesibilităţii şi a egalităţii în educaţie. Utilizarea metodelor tradiţionale de predare, cum ar fi lectura şi memorarea de informaţii, pot fi demotivante pentru elevi şi pot duce la o înţelegere superficială a subiectelor, în loc de o înţelegere profundă şi aplicabilă în viaţa de zi cu zi. Infrastructura şi resursele limitate, inclusiv lipsa de facilităţi, echipamente şi personal adecvat. Pregătirea inadecvată a profesorilor poate afecta abilităţile lor de predare şi capacitatea de a răspunde nevoilor specifice ale elevilor, ceea ce poate duce la o educaţie de calitate mai scăzută.

Există soluţii care pot fi implementate pentru a îmbunătăţi sistemul de învăţământ şi pentru a asigura o educaţie de calitate.

Actualizarea programelor de studiu - programele de studiu trebuie să fie revizuite şi actualizate în mod regulat pentru a reflecta schimbările din societate şi pentru a asigura relevanţa şi utilitatea lor pentru elevi. De exemplu, programele de studiu ar trebui să includă şi competenţe de viaţă, cum ar fi abilităţi de comunicare, rezolvare de probleme şi gândire critică.

Promovarea accesibilităţii şi egalităţii în educaţie - este important ca toţi elevii să aibă acces la o educaţie de calitate, indiferent de originea socială sau de situaţia financiară. Acest lucru poate fi realizat prin acordarea de burse şi ajutoare financiare pentru elevii defavorizaţi şi prin asigurarea că toţi elevii au acces la resurse educaţionale, cum ar fi manuale, tehnologii şi facilităţi de învăţare.

Utilizarea tehnologiilor digitale - tehnologia poate fi folosită pentru a îmbunătăţi procesul de învăţare prin furnizarea de materiale educaţionale interactive şi personalizate, precum şi prin facilitarea comunicării între elevi şi profesori. De asemenea, tehnologia poate fi folosită pentru a monitoriza progresul elevilor şi pentru a identifica nevoile lor de învăţare.

Formarea profesorilor - profesorii sunt cheia succesului în procesul de învăţare şi dezvoltare a elevilor. Prin urmare, este important ca profesorii să aibă acces la programe de formare continuă şi de dezvoltare profesională pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile de predare şi pentru a fi la curent cu cele mai recente cercetări şi descoperiri în domeniul educaţiei.

Acestea sunt doar câteva dintre soluţiile care pot fi implementate pentru a îmbunătăţi sistemul de învăţământ. Este important să se lucreze împreună pentru a dezvolta o abordare integrată pentru a asigura o educaţie de calitate şi pentru a pregăti elevii pentru un viitor prosper.

În concluzie, îmbunătăţirea sistemului de învăţământ este o sarcină complexă, dar crucială pentru societatea noastră. Abordarea problemelor sistemului de învăţământ prin actualizarea programelor de studiu, promovarea accesibilităţii şi egalităţii în educaţie, utilizarea tehnologiilor digitale şi formarea profesorilor sunt câteva dintre soluţiile cheie care pot asigura o educaţie de calitate şi îmbunătăţirea sistemului de învăţământ în ansamblu.

Este important să colaborăm şi să încurajăm o abordare integrată pentru a transforma sistemul de învăţământ într-unul care să ofere o educaţie de calitate, care să permită elevilor să se dezvolte şi să devină cetăţeni activi şi încrezători într-un viitor prosper.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Reducerile de cheltuieli nu vizează salariile, locurile de muncă sau investiţiile"

De ceva timp, în spaţiul public, pe fondul ştirii că este nevoie de o reducere a cheltuielilor publice, unele voci ţin să alarmeze gratuit românii, în special angajaţii la stat, cu anunţuri privind reduceri de salarii sau investiţii. Vreau să fiu foarte clară în această privinţă, Guvernul nu intenţionează să reducă nici salariile angajaţilor din sistemul bugetar, nici locurile de muncă ale angajaţilor la stat. O astfel de discuţie nu a avut loc nici în PNL, nici la nivelul coaliţiei. Partidul Naţional Liberal, prin vocea preşedintelui său, prim-ministrul Nicolae Ciucă, a susţinut din prima clipă când aceste discuţii au apărut că reducerea cheltuielilor bugetare nu se va face pe seama salariilor şi a investiţiilor, fie ele din PNRR sau fonduri naţionale.

Fără îndoială, există o problemă legată de deficitul bugetar din primele trei luni ale acestui an. Această problemă este una gestionabilă şi poate fi rezolvată prin tăierea unor cheltuieli nenecesare. Este exclusă vreo discuţie privind salariile şi investiţiile. Trebuie, însă, să explicăm de ce această discuţie s-a ivit tocmai acum, deoarece unii pot fi tentaţi să creadă că ţara va colapsa în perioada următoare. Nici vorbă de aşa ceva. Guvernul intervine acum ca să nu fie nevoit să intervină pe final de an, când ţintele de deficit vor fi mai greu de atins. Este, aşadar, o măsură preventivă, prin care România încearcă să aşeze finanţele publice pe coordonate sustenabile.

PNL consideră că măsurile de reducere a unor cheltuieli bugetare trebuie dublate de cele privind stimularea creşterii economice. Dacă vom avea o creştere economică mai mare, vom reuşi o colectare mai mare la buget. Soluţia pentru depăşirea deficitului bugetar este, aşadar, o creştere economică mai mare, nu austeritatea. Ministerul Finanţelor ar trebui să vină cu soluţii privind reducerea deficitului bugetar, deoarece este ministerul care are tabloul general al finanţelor publice din România şi ştie cel mai bine zonele care pot fi ajustate. Nu putem miza doar pe reducerile bugetare punctuale cu care vor veni ministerele, este necesar ca Ministerul Finanţelor să propună măsuri pentru reducerea structurală a deficitului. Noi, cei de la Partidul Naţional Liberal ne-am asumat dintotdeauna responsabilitatea ca principal vector al acţiunii noastre politice, atât la nivel central, cât şi local.

De aceea, vom fi foarte atenţi ca România să fie bine administrată şi guvernată, pentru a nu afecta nici cetăţenii, nici bunul mers al treburilor guvernării.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Să nu-i negăm limbii române, originea!"

Astăzi mă adresez dumneavoastră pe marginea unui subiect care ţine de tradiţiile şi valorile noastre culturale, de originea limbii pe care o vorbim. În timp ce în Franţa, ministrul educaţiei naţionale, Jean-Michel Blanquer, a prezentat noi măsuri de dezvoltare a predării limbilor latină şi greacă veche la gimnaziu şi liceu, dinspre mediul universitar românesc mi s-a adus la cunoştinţă faptul că Proiectul Legii educaţiei exclude limba latină dintre disciplinele de Bacalaureat ce pot fi alese de elevii profilului umanist, specializarea filologie.

Învăţarea limbilor clasice, în special a limbii latine, trebuie să rămână o prioritate în sistemul nostru educaţional. Aceste limbi nu sunt doar o cale de dezvoltare a abilităţilor lingvistice ale elevilor, ci sunt şi o poartă de acces la tradiţiile şi valorile noastre culturale străvechi. Ele sunt importante pentru poporul român nu doar pentru că noi suntem urmaşii unui popor care a moştenit limba latină şi cultura romană, ci şi pentru că ele au o contribuţie semnificativă la dezvoltarea cunoaşterii despre istoria, literatura şi filozofia lumii antice.

Limbile clasice nu sunt doar o chestiune academică, ci sunt o parte integrantă a patrimoniului cultural şi lingvistic al poporului român. Ele ne ajută să înţelegem şi să valorificăm bogăţia tradiţiilor şi valorilor culturale ale strămoşilor noştri, care au influenţat nu doar cultura europeană, ci şi cultura mondială în ansamblu.

Învăţarea limbilor clasice contribuie, de asemenea, la dezvoltarea abilităţilor de gândire critică, analitică şi creativă ale elevilor, ceea ce este esenţial pentru succesul lor în carieră şi viaţă. Revenind la exemplul Franţei, guvernanţii francezi consideră latina esenţială nu doar pentru cei cu profil umanist, ci şi pentru cei care doresc să urmeze o carieră în medicină sau chiar inginerie, domenii în care vocabularul tehnic este în mare măsură de origine antică.

Reintroducerea limbilor clasice în sistemul nostru educaţional nu este o opţiune, ci o necesitate. Ce spune despre noi, ca naţiune, faptul că alegem să ne renegăm originile? Că ne decuplăm de la valorile şi spiritul educaţiei europene? Să fim mândri de moştenirea noastră culturală şi să ne asigurăm că ea este transmisă mai departe prin educaţie.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Despre independenţa individuală»"

În evoluţia fenomenului de subjugare a populaţiei româneşti de către marile corporaţii, se înscriu şi măsurile luate pentru desfiinţarea producătorilor agricoli naţionali mari şi mici. Trebuie să devenim o naţiune de consumatori, să ne transformăm într-o imensă piaţă de desfacere!

Astfel, pe lângă sezonierele boli aviare şi porcine apărute anual în preajma unor mari şi importante sărbători ortodoxe, când se permite consumul produselor din carne de porc şi interdicţia consumului produselor autohtone din motivele sus arătate.

Mai mult decât atât, Guvernul este ineficient în aplicarea cadrului legal pentru dezvoltarea producţiei agricole a micilor şi marilor fermieri. Subvenţiile acordate prin APIA, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, sunt ridicole şi infime, exemplu fiind suma de 200 euro/ha pentru producătorii de cartofi. O astfel de "generozitate" este tratată cu refuz de către fermieri, suma acoperind doar o foarte mică parte a cheltuielilor.

Faţă de toate acestea, se impun următoarele întrebări:

La ce finalitate poate duce o astfel de politică?

Cine răspunde pentru distrugerea fermelor individuale şi pentru starea de depreciere a agriculturii naţionale şi a micilor şi marilor fermieri?

De ce sunt susţinute măsurile de desfacere a unor produse din ţările vecine sub preţul produselor autohtone?

Mai sunt independenţi românii să hotărască ce fac cu hrana lor?

Cine îi mai ajută şi le susţine interesele fermierilor români?

Când se va opri politica de desfiinţare a agriculturii de subzistenţă din România?

Popor român, mai poţi suporta?

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei...

Prezenţa? Prezenţa?

200? 100?

... şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 100.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Programul de lucru: între orele 10.00 şi 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11.00 şi 11.30 - pauză; la 11.30 - vot final, cu prezenţă fizică; la încheierea şedinţei de vot final, şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, şedinţa Comitetului liderilor Grupurilor parlamentare; ora 13.00 - şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pentru modificări la ordinea de zi, liderii, dacă aveţi?

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem două propuneri de modificare a ordinii de zi, în sensul în care două proiecte care sunt pe ordinea de zi să fie aduse mai în faţă, pentru a fi dezbătute şi votate astăzi.

Şi anume, vă propunem ca la punctul 12 în ordinea de zi să fie adus PL-x 603/2022, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. Este la punctul 110, în prezent, în ordinea de zi.

Şi, de asemenea, la punctul 13 în ordinea de zi să fie înscris PL-x 535/2022, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, proiect care se află, în prezent, la punctul 88 în ordinea de zi.

Am discutat cu toate grupurile parlamentare, cu liderii de grup; toţi liderii de grup sunt de acord cu aceste modificări.

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

PL-x 603/2022, de pe punctul 110 se mută pe punctul 12, şi PL-x 535/2022, de pe 88 pe 13.

Alte intervenţii, dacă mai sunt, la ordinea de zi?

La ordinea de zi, domnule Coarnă?

Domnul George Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am retrimis ieri în Biroul permanent PL-x 145/2023 (Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie).

Inclusiv din partea Ministerului Familiei şi din partea altor factori decidenţi există rugămintea în comisii ca să fie înlăturate toate sintagmele dăunătoare. Am văzut acolo că dacă un copil nu are schema completă de vaccinare se încadrează la această lege. Şi, de aceea, rugămintea pentru...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Faceţi propunerea, domnule Simion!

Domnul George-Nicolae Simion:

Am o rugăminte către colegi, în comisiile de lucru, să fie foarte atenţi la PL-x 145/2023.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot la PL-x 145/2023 o să fac şi eu trimitere.

Eu cred că trebuie respins în totalitate acest proiect de lege. El, conceptual, este...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coarnă, dacă aveţi propunere la ordinea de zi.

Declaraţiile politice au fost la 8.30.

Domnul Dumitru Coarnă:

...pornit greşit.

Am înţeles lucrul acesta. O jumătate de minut şi încheiam.

Propunerea mea e că acest PL-x 145/2023, care e un PL-x criminal, să fie trimis în plen cu raport de respingere. Conceptual este construit greşit. Cum să previi separarea copiilor de părinţi?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Asta e treaba comisiilor, domnule Coarnă!

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

E şi treaba noastră, a Parlamentului. Rugămintea mea este...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mergeţi în comisie şi faceţi propunerea aceasta, nu în plen!

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc pentru faptul că mi-aţi îngăduit un minut, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Cu drag.

Intrăm în ordinea de zi, dacă nu mai sunt alte intervenţii.

Berescu Monica?

Vă rog.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Încetaţi să mai aberaţi de la tribuna Parlamentului, că nu separă nimeni copiii de părinţi pentru că nu au schemă de vaccinare! (Aplauze.)

Citiţi proiectul acela de lege şi nu mai îndobitociţi oamenii cu informaţii eronate!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea...

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Muncaciu, dacă aveţi propuneri la ordinea de zi. Dacă nu, nu vă mai dau cuvântul.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Dumneavoastră să terminaţi cu aberaţiile de la Bruxelles! Asta-i problema. Nu ne mai daţi nouă lecţii!

Voci de la USR:

Hai, hai!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Terminaţi cu aberaţiile de la Bruxelles! Asta-i problema! (Rumoare.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Nu pot să-i las!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 19/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 354/2022.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi unităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2¹) al art. 27 din Legea nr. 18/1991.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 5 aprilie 2023, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea proiectului de lege la cele două comisii raportoare, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse, redate în Anexele nr. 1 şi nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Csaba, vă rog.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vin dintr-un judeţ cu mai multe zone necooperativizate. Ştiu ce înseamnă ca în zonele acestea fermierii mici, producătorii mici să nu îşi poată dovedi drepturile pe care le au asupra proprietăţilor funciare pe care le folosesc din tată în fiu.

Dezvoltarea fermelor, afacerile lor au de suferit din cauză că lipsa titlului de proprietate îi împiedică să acceseze fonduri, fie din surse europene, cum ar fi cele de dezvoltare rurală, fie de la bugetul de stat, diferite scheme de ajutor de stat, proiecte pe Legea muntelui.

Mai mult decât atât, nici finanţatorii privaţi, băncile, fondurile de investiţii agricole nu le acordă încredere, fermierii neputând da garanţiile imobiliare necesare.

Prin acest proiect de lege rezolvăm această situaţie care persistă de mult timp şi dăm o şansă fermierilor din aceste zone.

Având în vedere toate acestea, considerăm că acest proiect de lege este binevenit.

În consecinţă, UDMR îl va vota.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iau cuvântul şi în calitate de iniţiator, şi de susţinător al proiectului.

Cei care suntem parlamentari în judeţe cu zone montane ştim foarte bine că există mari probleme în ceea ce priveşte punerea în posesie. În zonele de munte foarte multe tranzacţii s-au făcut prin acte de mână, din generaţie în generaţie.

Acum dăm posibilitatea prefecturilor, comisiilor judeţene de fond funciar să aplice în mod unitar legea, şim acolo unde se poate face dovada faptului că proprietarii de terenuri au plătit impozite pentru acele terenuri, sunt în registrele agricole şi acele terenuri nu fac obiectul unor revendicări din domeniul public şi privat al statului, al unităţilor administrativ-teritoriale, practic se creează premisele pentru eliberarea certificatelor de proprietate.

În acest fel, aşa cum spunea şi colegul de la UDMR, practic, oamenii vor putea să intre în legalitate pe terenurile lor, vor putea accesa fonduri europene, vor putea dezvolta construcţii şi practic vor putea să facă dovada proprietăţii.

Vă invit să susţineţi cu toţii acest proiect, pentru că el vine să facă dreptate pentru cei care locuiesc în zone necooperativizate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu.

La amendamente admise? Nu.

Respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 30 noiembrie ca Ziua naţională a tezaurului uman viu; Pl-x 620/2022.

Domnule Roman, doriţi să luaţi cuvântul, ca iniţiator? Nu.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru cultură, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru declararea zilei de 30 noiembrie ca Ziua naţională a tezaurului uman viu

Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 30 noiembrie ca Ziua naţională a tezaurului uman viu a fost transmisă cu adresa Pl-x 620/2022 din 17 octombrie 2022, înregistrată la Comisia pentru drepturile omului, cât şi la Comisia pentru cultură.

Senatul a fost prima Cameră sesizată.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil această propunere legislativă.

A fost o dezbatere intensă şi în Comisia pentru cultură, care propune un raport de adoptare a Propunerii legislative pentru declararea zilei de 30 noiembrie ca Ziua naţională a tezaurului uman viu, cu amendamentele admise.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o mare nevoie ca în România să asigurăm o mai bună protecţie pentru cei care reprezintă ultime "insule" de cunoştinţă nişată, culturală şi folclorică. Aceasta este o realitate. În mici comunităţi trăiesc persoane cu un talent extraordinar, dobândit sau moştenit, care performează în artele spectacolului sau în arte plastice, vizuale.

Acestea fiind spuse, da, avem o nevoie, dar nu printr-o lege a unei zile a tezaurului uman viu se poate rezolva această problemă care este foarte complexă. Nu există un sistem de asigurare pentru ei, nu există un sistem de beneficii sociale, nu există un sistem de pensii pentru aceste persoane. În schimb, va fi o zi naţională dedicată unei singure persoane, care nu ajută..., ajută, de fapt, comunitatea locală, primarul, să poată să-i dea un ban acelui singur om, o singură zi pe an.

În comisie am corectat această anomalie şi am spus să fie o zi pe an, dacă tot vrea domnul iniţiator, dar să fie ajutorul constant, adică în fiecare zi a anului să se poată acorda acest ajutor.

Bălmăjeala rămâne, pentru că un cadru legislativ care să ajute constant nu doar autorităţile locale să sprijine aceste persoane rămâne, avem această nevoie, dar rămâne o fală a facerii unei legi fără să intre în profunzimea acestei probleme, anume rezolvarea pe termen lung, constant, cu cadrul legislativ naţional, pentru a întâmpina această problemă.

Fac apel la înţelegere că avem nevoie să ajutăm aceste persoane, dar nu într-un mod populist, aşa cum un coleg parlamentar a ales să o facă, alegând o singură zi, ajutând o singură zi pe an aceste persoane.

Soluţia este să avem o lege a meşteşugarilor, care a fost respinsă în legislatura trecută de către Parlament, şi acolo să avem inclusă şi această menţiune de ajutor constant, permanent, cu cadrul legal, în toate zilele anului şi pentru tezaurul uman viu din România.

Fără acest tip de reglementare, această lege rămâne o încercare populistă de a ajuta punctual, dar fără a intra în problemele reale ale acestui ultim tezaur viu, care poate fi multiplicat, dacă se lucrează acum la nivel legislativ, profund, nu doar superficial, pentru a consacra o zi unei singure persoane dintr-o comunitate, fără a avea un cadru legal de sprijin, ajutor, în restul anului, nu doar din partea autorităţii locale, cât şi din partea autorităţilor centrale.

Grupul USR se va abţine la această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţeleg că şi iconarii, şi pictorii celebri ai României, şi toţi meşteşugarii şi artizanii care mai sunt în viaţă sunt un pericol pentru o anumită zonă politică. Dacă ceea ce ne spune UNESCO despre tezaure umane vii este o chestiune populistă, atunci sigur că pot fi de acord cu antevorbitorul meu.

Îmi pare foarte rău că politizaţi absolut orice, îmi pare foarte rău că nu pierdeţi niciun prilej să atacaţi satul românesc.

Luni dimineaţă am participat la un obicei tradiţional românesc, unic în România, "Statul la vase" se numeşte, în Comuna Şugag din judeţul Alba, unde tinerii căsătoriţi, cu un an înainte, încep slujba, Sfânta Liturghie, apoi, împreună cu tot satul, în costume populare şi cu Sfânta Biserică, împărtăşesc tradiţiile româneşti, le sunt înmânate acele frumoase icoane pe sticlă, de la Laz, şi lucrurile astea, da, trebuie susţinute.

Dacă dumneavoastră aveţi ceva cu satul românesc, eu chiar vă invit să nu fiţi populişti, să nu fiţi ipocriţi şi să nu mai participaţi fizic la aceste manifestări.

Satul românesc trebuie apărat, satul românesc trebuie respectat, tradiţiile româneşti trebuie respectate.

Şi, vă repet, dacă chiar vă deranjează lucrurile acestea, vă rog, nu fiţi populişti, nu fiţi ipocriţi, nu mai participaţi la astfel de manifestări.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

(Domnul deputat Iulian Bulai se îndreaptă spre tribună.)

Nu vă numiţi Gheorghe Andrei, domnule Bulai.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, Hristos a Înviat!

Este foarte important că putem avea o zi de conştientizare şi de valorizare la nivel public a ceea ce reprezintă tezaurul uman viu. Eu cred că foarte puţini oameni cunosc, la nivelul opiniei publice, importanţa acestor tezaure umane vii, iar importanţa acestor oameni care sunt păstrătorii unor tradiţii, unor valori, unor precepte, unor obiceiuri, unor datini, unor meşteşuguri populare care tind să se stingă tot mai mult, este una absolut fundamentală pentru ceea ce reprezintă păstrarea şi cultivarea conştiinţei naţionale a poporului român, şi nu doar atât. Ea este parte integrantă din patrimoniul imaterial UNESCO. Cred că patrimoniul UNESCO reprezintă o prioritate pentru orice societate care ţine la educaţie, la cultură şi la identitate şi o zi în care să ne gândim la aceşti oameni, o zi în care să-i punem în lumină este extrem de importantă, mai ales ţinând cont de un aspect: foarte mulţi dintre cei care au beneficiat de acest titlu binemeritat, de tezaur uman viu, sunt oameni care trăiesc în mediul rural, sunt oameni care nu au acces la mass-media, sunt oameni în vârstă şi oameni care au nevoie de respect din partea autorităţilor publice locale şi centrale, şi nu doar atât, au nevoie de recunoaştere şi de cunoaştere, în acelaşi timp, din partea societăţii româneşti.

Mi se pare un lucru absolut lăudabil faptul că vom avea o zi în care să ne gândim la acei ultimi păstrători ai unor elemente de identitate şi spiritualitate românească, pe care altfel am risca să le pierdem pentru totdeauna. Şi cred că orice pas pe care îl facem pentru păstrarea şi cultivarea celor care au primit acest titlu de tezaur uman viu din partea UNESCO este unul de mare însemnătate şi valoare, nu doar pentru cultura românească, ci şi pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, la care noi, România, suntem parte şi la care contribuim cu valoarea şi cu ceea ce reprezintă cultura noastră, atât la nivelul culturii tradiţionale pe care astăzi o punem în valoare, prin această iniţiativă legislativă pe care cred că este foarte bine s-o votăm şi s-o susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Chelaru Mircia, AUR.

Domnule Bulai şi domnul Moşteanu, o să vă rog să vă hotărâţi cine intervine. Aţi avut o intervenţie deja!

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Intervenţia mea este direct conexă cu chiar ziua aleasă şi să explicăm pe parcursul unui minut ce înseamnă acest tezaur viu.

Prima condiţie pusă de UNESCO este aceea a unicităţii. Tezaurul material viu, uman viu este mai mult decât oriunde în această Europă, în acest spaţiu extraordinar. Domnul Roman vine din Munţii Apuseni. Avem acolo, la Câmpeni, undeva, o supravieţuitoare, în toată Europa, care ştie încă limbajul ausonic, acest limbaj care este transferat prin tulnic. Undeva, UNESCO recunoaşte aceste valori, noi însă le ţinem dosite sau ne e ruşine să ieşim cu ele pe piaţă. Problema unicităţii se regăseşte pe acest spaţiu binecuvântat, în foarte multe locuri. Nu am identificat noi atât de mulţi oameni pe câţi trăiesc ei în acest spaţiu al României.

Faptul că s-a ales şi ziua de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, "Cap-de-Iarnă", întemeietor de credinţă creştină, spune foarte multe. Şi aş vrea, cu toate că am unele reţineri, undeva, acum câţiva ani în urmă, s-a scos Ziua românilor de pretutindeni de pe 30 noiembrie şi a fost pusă într-o zi de duminică, de sărbătoare, în ultima zi a lunii mai.

Revenind la această paranteză, a produce o celebrare a tezaurului uman viu în România nu este doar un gest formal şi o atenţionare, şi către alţii din jurul nostru, că, într-adevăr, valoarea ancestrală şi unicitatea, aşa cum spunea Blaga, în eternitatea lor, s-au născut în satul românesc, în societatea arhaică românească,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi.

Domnul Mircia Chelaru:

... dar o societate predispusă permanent către o modernitate calculată şi foarte salvatoare de valori umane.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Judeţul Hunedoara, alături de judeţul Alba, evident, este recunoscut pentru numărul cel mai mare din ţară de tezaure umane vii. Vă pomenesc aici de taragotistul Pera Bulz, vă pomenesc de mătuşa Vinca din Ţara Pădurenilor. Ştiţi ce importanţă are această doamnă? Prin viu grai, fără să aibă scris, toate cântecele pădureneşti, din urmă cu 250 de ani, sunt păstrate în memoria individuală a ei şi le spune fără nicio greşeală.

Păi, eu, ca şi urmaş al unei străbunici de 96 de ani, care a rămas văduvă în Primul Război Mondial, bărbatul ei care a căzut pe front, având 21 de ani, străbunicul meu, şi nu s-a mai căsătorit niciodată; şi a crescut două fete, fără să aibă niciun serviciu, doar din munca pământului românesc, acolo unde se producea hrana curată şi se creşteau animalele ecologic, pe care marile valori ale lumii mondiale acum vor să ni le distrugă, nu trebuie să iau cuvântul şi să spun: satul românesc nu trebuie să moară?

Stimaţi colegi,

Eu vă apreciez foarte mult, dar să ştiţi că acolo, la sat, culturile şi animalele nu se cresc de pe computere şi nici cu spray-uri şi parfumuri. Acolo este munca aia adevărată, a românului, pe care dumneavoastră trebuie s-o apreciaţi, pe care dumneavoastră trebuie s-o promovaţi şi s-o respectaţi.

Dacă n-aţi avut ocazia şi nu ştiţi, vă invit eu acolo, la noi, în Ardeal, acasă, la Hunedoara, ca să vedeţi ce înseamnă toate aceste lucruri şi să puneţi valoare pe trăirile românilor, pe trăirile satului românesc.

Dumnezeu să ne ajute să nu ne pierdem identitatea, pentru că alţii aşa vor! Dar eu vă felicit că mai sunteţi încă aici, în forul suprem al statului român, luptători pentru ceea ce înseamnă România şi românism.

Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Din partea Grupului USR, ultima intervenţie, domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Dacă nu v-am cunoaşte, v-am crede.

Mă uit la Hunedoara, care e un judeţ ţinut în subdezvoltare fix de PSD, de 30 şi ceva de ani (Aplauze.) şi acum vorbesc de tradiţii şi de patriotism de la această tribună. Patriotism înseamnă să nu furi şi să-ţi ajuţi toţi oamenii, toţi concetăţenii, atunci când ai puterea politică. Şi nici voi de la PSD, nici voi de la PNL şi fostul PD n-aţi făcut asta când puteaţi să o faceţi. Indiferent de cine a condus comunităţile alea, de la PNL, PD sau de la PSD, le-aţi lăsat în noroaie şi acum staţi cu patriotismul în gură şi faceţi proiecte de legi care, de fapt, nu fac nimic. Spuneţi că se pot face evenimente pentru aceşti oameni extraordinari pe care, da, îi iubim cu toţii şi pe care îi respectăm cu toţii, se fac evenimente în toate comunităţile, toate autorităţile locale fac evenimente, nimic nu-i împiedică să facă aceste evenimente.

Şi ca să vedeţi cât de lipsită de sens este această propunere de lege au făcut un amendament în care au spus că şi-au dat seama că e rost de o combinaţie şi de sifonat bani, au făcut un amendament care spune că pot... Zice aşa: "pot face astfel de evenimente pe tot parcursul anului", că au zis: "De ce să dăm un tun doar în această zi şi să nu dăm oricând avem de prăduit nişte bani?".

Asta sunteţi, nişte falşi, nişte combinatori care vă uitaţi numai la cum mai puteţi să furaţi din banul public! Asta aţi făcut 30 şi ceva de ani, asta faceţi în continuare! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Toma, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Pentru stimatul meu coleg care a vorbit mai înainte, hai să vă spun ceva: funcţia nu are nimic de-a face cu omenia! Vă spun că judeţul Hunedoara a fost distrus tocmai de dreapta. Din cele 16 mine, de exemplu, doar Partidul Social Democrat n-a închis niciuna şi patru au rămas în picioare datorită Partidului Social Democrat. Şi pensiile, şi recunoaşterea drepturilor oamenilor sunt în judeţul Hunedoara tot datorită Partidului Social Democrat, că spuneţi că la nivel naţional Hunedoara are cea mai mare medie a pensiilor.

Păi, vedeţi, noi ne recunoaştem pe cei care au muncit. Vedeţi dumneavoastră?

Încercaţi totuşi să respectaţi pământul ăsta românesc care a fost udat cu munca, sângele şi lacrimile strămoşilor noştri care au trăit la ţară!

Voci de la USR:

Aaa!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Tanasă Dan.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Da, aşa este, satul românesc trebuie salvat. Satul românesc trebuie salvat de PSD şi de PNL, şi de UDMR, pentru că satul românesc este ţinut în noroaie. Care sat? Despre care sat românesc vorbiţi voi, de la PNL şi de la PSD? Ăla pe care îl ţineţi fără canalizare, ăla pe care îl ţineţi în noroaie şi fără gaz? Despre satul ăla vorbiţi voi şi despre acele tradiţii?

Atâta ipocrizie de se rupe cămaşa de pe PNL şi de pe PSD pentru tradiţie. Aceiaşi PSD şi PNL care au votat împotriva proiectului AUR, care a propus o oră de tradiţie românească în programa şcolară, şi PSD şi PNL au votat împotrivă, iar acuma se rupe cămaşa de pe ei. Să apere, domnule, tezaurul viu! Dar timp de 33 de ani n-aţi putut iniţia, chiar n-aţi putut, că aţi guvernat ţara asta timp de 33 de ani! 33 de ani nu v-aţi dat seama că tezaurul uman viu trebuie protejat, că avem în ţara asta oameni care se pricep la nişte tradiţii extraordinare, care fac lucruri deosebite şi care trebuie protejaţi? Nu! V-aţi trezit acum cu un proiect de lege pe care, sigur, noi, cei de la AUR, o să-l sprijinim, pentru că e vorba de sprijinirea tradiţiilor, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să atragem atenţia asupra ipocriziei PSD şi PNL, pentru că nimic din actualul context legislativ nu vă împiedică să-i sprijiniţi pe oamenii ăştia, să le asiguraţi un venit, să le daţi de la consiliile judeţene sau consiliile locale, să-i sprijiniţi, să le daţi toată recuzita de care au nevoie şi să-i lăsaţi să facă ceea ce ştiu ei să facă mai bine - să prezerve şi să dea mai departe tradiţiile.

Aşadar, vă rog, mai uşor cu ipocrizia, dragi colegi de la PSD şi de la PNL. Nu vă interesează absolut deloc tradiţiile, nu vă interesează deloc satul românesc. Satul românesc l-aţi adus şi l-aţi lăsat în Evul Mediu, la nivel de noroaie. Asta este preocuparea pe care o aveţi! Şi, mai mult decât atât, v-aţi asigurat că satul românesc este depopulat. Să vă reamintesc că milioane de români au plecat din satul românesc, pe care voi acum vă daţi, vă rupeţi cămeşile de pe voi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog!

Domnul Dan Tanasă:

... că-l apăraţi?

Sunteţi nişte ipocriţi, nişte prefăcuţi şi nu aţi făcut absolut nimic timp de 33 de ani pentru satul românesc şi pentru tradiţii. Iar acum veniţi cu un proiect de lege...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Sigur că da, foarte bine!

AUR va sprijini acest proiect de lege, pentru că este unul benefic, dar nu putem să nu remarcăm ipocrizia PSD şi PNL. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituţională şi rezistenţa plasei de siguranţă financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR; PL-x 189/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Alin Andrieş, secretar de stat la Ministerul de Finanţe.

Obiectivul Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este acela de consolidare a cadrului instituţional şi a mecanismului de finanţare pentru protecţia depozitelor şi rezoluţia bancară în România.

Caracterul preventiv al împrumutului, în valoare de 406 milioane de euro, presupune faptul că tragerea se realizează de către Fondul de garantare a depozitelor bancare doar dacă apar factori declanşatori stabiliţi prin acordul de împrumut, neexistând astfel obligaţia tragerii sumelor dacă nu apare nevoia de resurse din partea fondului.

Vă rugăm, fiţi de acord cu ratificarea Acordului de garanţie.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului?

Să faceţi propunere şi pentru timpii de dezbatere la final, vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 189 din 20 martie 2023, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituţională şi rezistenţa plasei de siguranţă financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituţională şi rezistenţa plasei de siguranţă financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR. Aplicarea prevederilor acordului şi tragerea sumelor împrumutului se realizează de împrumutat, respectiv de către Fondul de garantare a depozitelor bancare.

Ministerul Finanţelor încheie cu împrumutatul o convenţie de garantare, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de garanţie, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din data de 28 martie 2023.

La lucrările comisiei, deputaţii şi-au înregistrat prezenţa conform listei de prezenţă.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, domnul Alin Marius Andrieş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituţională şi rezistenţa plasei de siguranţă financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR, în forma iniţiatorului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp pentru dezbateri - cinci minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2022 privind unele măsuri în vederea protejării consumatorului final în ceea ce priveşte utilizarea materialelor lemnoase şi a produselor derivate din lemn, pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece; PL-x 707/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul a vizat, aşa cum foarte bine ştiţi, plafonarea preţului la lemn de foc şi suntem în faza în care şi-a produs deja efectele pentru că sezonul rece s-a încheiat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru industrii?

Vă rog, domnule preşedinte.

La final, propuneri pentru timpii de dezbateri, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, prin adresa PL-x 707/2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2022 privind unele măsuri în vederea protejării consumatorului final în ceea ce priveşte utilizarea materialelor lemnoase şi a produselor derivate din lemn, pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor raportul comun, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de către Senat.

Amendamentele respinse se găsesc în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte, propun două minute timp de dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Timp de dezbatere două minute.

Vot, vă rog.

135 de voturi pentru, 6 contra, 3 abţineri, 5 colegi nu votează.

Adoptat.

Doamna deputat Sandu Viorica, din partea PSD, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Urmează să votăm Ordonanţa de urgenţă nr. 134, prin care a fost plafonat preţul metrului cub de lemn de foc la 400 lei, o ordonanţă care a produs efecte bune şi a ajutat mulţi români, în special pe cei vulnerabili, să treacă peste perioada aceasta grea, perioada sezonului rece.

Aşa cum spuneam, această ordonanţă a ajutat mulţi români, dar a fost şi un exemplu bun de colaborare între Parlament şi Guvern.

În continuare, deşi a trecut sezonul rece, ar trebui să rămânem concentraţi pe găsirea de noi soluţii similare pentru provocările de care au parte românii. Deci trebuie să ne concentrăm, pentru că în continuare ROBOR-ul, IRCC-ul, inflaţia se menţin la cote ridicate, preţurile cresc în continuare şi, de asemenea, şi ratele.

De aceea, trebuie să intervenim, să găsim un echilibru, să găsim o soluţie prin care să stabilizăm aceste rate, să intervenim pentru echilibrul economiei şi pentru susţinerea afacerilor locale, dar şi a consumatorilor.

Partidul Social Democrat deja lucrează la un pachet de măsuri în acest sens şi ne aşteptăm să găsim înţelegere şi colaborare la celelalte partide, ca şi în cazul de faţă, al Ordonanţei nr. 134.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, avem în faţă un proiect legislativ pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă dată de Guvern în octombrie 2022, prin care s-ar fi plafonat preţul la lemnul de foc, o lege care nu doar că nu a protejat oamenii faţă de preţurile foarte mari la energie şi la lemnul de foc, ci, din contră, a creat condiţii de speculă, fiind o dovadă reprezentativă a incompetenţei Guvernului.

De ce? Avem 3 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc, dintre ele 2,5 milioane au venituri sub media naţională, deci sunt în pericol de sărăcire.

Şi ce face Guvernul? Dă în luna octombrie o ordonanţă de urgenţă prin care plafonează, aşa-zis plafonează preţul la 400 lei per metru cub. Dă amenzi foarte mari celor care nu respectă.

Însă, să impui un preţ fix, indiferent de condiţii, dar mai ales în condiţii de inflaţie galopantă, înseamnă o mare tâmpenie, înseamnă să creezi o piaţă speculativă.

În primul rând, lipsa lemnului de foc de la comercianţii care nu au putut să se încadreze în acest preţ a însemnat crearea unei pieţe speculative, preţuri speculative mai mari.

Un alt efect implicit a fost mărirea preţului lemnului şi pe piaţa neagră. Ocoalele silvice au vândut peste acest preţ. În judeţul Cluj niciun ocol silvic nu a vândut cu acest preţ, ci cu preţuri mai mari.

AUR a propus o suprataxare a profitului excesiv, însă Guvernul, partidele guvernamentale au ales să respingă acest amendament pe care l-am făcut chiar în momentul în care acest proiect a intrat la Camera Deputaţilor.

Voi susţine...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...acele amendamente care ar fi transformat această lege într-una funcţională, şi nu într-una care a creat condiţii de speculă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Rodeanu, vă rog.

Aţi schimbat?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

N-am cartelă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

A, OK!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ronald Reagan spunea că cele mai periculoase cuvinte din vocabular sunt: "Bună ziua, sunt de la Guvern şi am venit să vă ajut!". Cam aşa este şi această ordonanţă prin care Guvernul a constatat că lemnele sunt scumpe şi, ce să vezi, a venit cu soluţia să nu mai fie deloc. Decât să fie scumpe, hai să nu mai fie! Practic, nu are cum, niciun stat, oricât de puternic este el, inclusiv România comunistă nu a reuşit să contrazică cererea şi oferta.

Ce se întâmplă atunci când vă supăraţi pe un preţ că e scump? E exact ca atunci când vă supăraţi pe termometru că indică că este frig afară. Nu e vina termometrului! Degeaba spargeţi termometrul sau degeaba plafonaţi termometrul! Frig tot va fi afară. Tot ce se va întâmpla este că veţi răci, veţi ieşi neîmbrăcat adecvat şi veţi răci. Exact asta se întâmplă şi atunci când plafonaţi preţul la diferite lucruri, de exemplu la lemne. Şi ce s-a întâmplat de data aceasta a fost crâncen, pentru că aţi lăsat sute de mii de oameni care depindeau de acele lemne fără lemne în timpul iernii. A fost un eşec total al Guvernului, o vină care s-a dat de la Ministerul Mediului către prim-ministru şi a fost un ping-pong întreg cu cine este de vină, dar nimeni n-a reparat această mizerie.

Ce se întâmplă când plafonezi preţul? Sunt patru lucruri.

În primul rând, creşte cererea pentru bunul respectiv, că preţul este mai mic, şi asta este exact ce s-a întâmplat cu picul de lemn care s-a mai găsit, a fost, a dispărut rapid de pe rafturi.

2. Schimbi stimulentul oamenilor de a mai produce şi de a oferi acel lucru, pentru că nu mai au interesul să-l producă, tocmai atunci când era mare nevoie de acel lucru. Tocmai când era mare nevoie de lemne ele au dispărut de pe piaţă.

Lemnele pe care le avem le risipim, exact ceea ce se întâmpla în iarna aceasta, se exportau lemne de foc. În timp ce românii aveau nevoie de ele, noi le exportam, pentru că ăsta este stimulentul pe care l-aţi dat dumneavoastră în piaţă.

Şi 4, creaţi o piaţă neagră, pentru că oamenii care sunt disperaţi după lemne vor plăti pentru ele mai mult şi veţi ajunge să forţaţi românii să plătească şi mai mult pentru lemnele de foc.

Ăsta este rezultatul unui intervenţionism absolut idiot în viaţa oamenilor, care a dus la mai multă suferinţă şi mai multă sărăcie în România.

Nu mai... Lăsaţi pachetele de măsuri, lăsaţi-ne în pace! Este în regulă! Nu trebuie să mai ajutaţi pe nimeni, că am văzut că atunci când ajutaţi, răul pe care îl faceţi..., exact cum a fost făcut şi cu acest O.U.G.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Orban, vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Parlamentul ar trebui să controleze activitatea Guvernului şi atunci când Guvernul o comite să îl taxeze şi să îndrepte deciziile complet eronate din punct de vedere economic.

Această Ordonanţă nr. 134 privind plafonarea lemnului de foc a arătat că Guvernul este o adunătură de analfabeţi economici, o adunătură de indivizi care habar n-au nimic despre economie şi care habar n-au nimic despre piaţa lemnului.

Cum să decizi plafonarea preţului la lemnul de foc şi la produsele de lemne pentru încălzire, la 450 de lei la lemnul de foc, când exploatarea pe picior la licitaţiile făcute de Romsilva ducea preţul la 400-450 de lei? Unde sunt costurile de exploatare? Unde sunt costurile de transport? Cum se stabileşti un preţ de 450 de lei pentru toată ţara asta, când una este accesul la lemnul de foc în localităţi unde există păduri, în localităţi de munte, alta este preţul la lemnul de foc şi la produsele de încălzire în localităţi de câmpie şi aşa mai departe.

Ordonanţa a fost dată la mişto, numai ca să păcălească românii, cei peste 3 milioane de români care se încălzesc cu lemn de foc, că Guvernul face ceva pentru ei. Nu numai că n-a făcut nimic pentru ei, a creat o criză gravă pe piaţa lemnului. În primul rând a creat o discriminare între cei care s-au aprovizionat cu lemne, pentru că ordonanţa a fost dată în octombrie şi cine-i gospodar se aprovizionează cu lemne din timp, nu stă până la începerea sezonului rece; discriminare între cei care s-au aprovizionat şi cei care nu s-au aprovizionat.

După intrarea în vigoare a ordonanţei au dispărut aproape complet lemnul de foc şi produsele de lemn folosite la încălzire de pe piaţa oficială. Magazinele, centrele comerciale au scos de la vânzare lemnele şi produsele de lemn, s-au creat reţele paralele pe OLX, s-a vândut lemn la negru şi s-a vândut la preţuri mult mai mari.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi.

Domnul Ludovic Orban:

Tot ce am anticipat în momentul emiterii Ordonanţei nr. 134 s-a adeverit, că preţul a crescut şi că s-a creat o criză artificială, prin Ordonanţa de Guvern care afecta grav gospodăriile care se încălzesc cu lemne.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Că Guvernul este incapabil, că Guvernul habar n-are de economie, că Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă la mişto, asta este! Sunt proşti, sunt incapabili, sunt populişti, sunt analfabeţi economici, dar dumneavoastră, ca deputaţi, ...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

... nu puteţi să votaţi prin lege o asemenea aberaţie economică.

Forţa Dreptei va vota împotriva ordonanţei de urgenţă şi la fel ar trebui să facă orice om care are scaun la cap şi care înţelege măcar abecedarul economiei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Cupşa, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cuvintele grele, după tonul ridicat, eu am o rugăminte să vă fac.

Sunt prezenţi, alături de noi, la balcon, cei care vor fi, sunt de fapt, şi vor fi viitorul nostru, cei care dovedesc că educaţia cu adevărat este importantă, cu adevărat contează.

Vă rog, salutaţi-i pe cei care, elevi merituoşi fiind, olimpici, ne-au vizitat astăzi. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Raportul comisiei conţine un amendament respins. Dacă se susţine?

Vă rog, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Acest amendament l-am depus încă din lunile noiembrie-decembrie, când a ajuns la Camera Deputaţilor, şi în loc să fie aprobat şi să avem acest PL-x în timp, în Parlament, şi nu după ce el şi-a făcut...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Amendamentul, domnule deputat!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... şi-a produs efectele şi cică fiind în procedură de urgenţă.

Deci, la art. 1 alin. (1) propun următorul text: "Se aplică o contribuţie de solidaritate de 90% pentru partea din cota de profit care depăşeşte valoarea de 10% pentru următoarele sortimente de materiale lemnoase, necesare pentru încălzirea în sezonul rece: lemn de foc, resturi de lemn, tocătură, rumeguş".

La fel era - nu-l mai citesc - la alin. (2), unde "Se aplică aceeaşi contribuţie de solidaritate de 90% pentru partea din profit care depăşeşte 10% pentru celelalte derivate din lemn de foc: brichete, peleţi..." şi aşa mai departe.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Marginal 1, amendament respins.

Vot, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

USR votează contra. Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

24 de voturi pentru, 33 contra, 101 abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; PL-x 578/2021.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, vă rog.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru prevenirea şi controlul pestei porcine africane la porcinele deţinute şi cele sălbatice din România, cu scopul reducerii efectelor negative asupra sănătăţii animalelor, respectiv a consecinţelor economice, sociale, culturale şi de mediu, prin aplicarea măsurilor de control al pestei porcine africane. Proiectul vizează toate tipurile de exploataţii de porcine de pe teritoriul României şi dimensiunea acestora, responsabilităţile operatorilor şi cerinţele de biosecuritate pentru fiecare tip de exploataţie, obligaţiile operatorilor care deţin porcine în cadrul exploataţiilor tip gospodăresc şi comerciale, strategia de management şi de vânătoare a porcilor mistreţi, creşterea capacităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală, campanii de informare, cerinţele privind mişcarea porcinelor pe teritoriul României, realizarea controalelor oficiale veterinare şi a altor activităţi de control oficial interinstituţional de către autorităţile competente, în vederea urmăririi implementării acestor măsuri.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de Lege privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Magyar Loránd-Bálint, vă rog.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca iniţiator vreau să iau cuvântul.

Grupul UDMR a elaborat acest proiect legislativ ca să rezolvăm o problemă existentă în sectorul de creştere a porcilor.

Ştim foarte bine că pesta porcină africană a dus la blocarea întregului sector de creştere a suinelor, producând pagube economice însemnate prin cheltuielile impuse de combaterea bolii şi prin pierderile înregistrate de producătorii de carne de porc.

Eu vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru agricultură că împreună am reuşit să facem o lege care cred că satisface atât cerinţele crescătorilor în sistem intensiv de suine, cât şi ale gospodăriilor populaţiei.

Cred că am reuşit să facem o lege bună prin care salvăm acest sector în România.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Könczei Csaba, UDMR, vă rog.

Domnul Könczei Csaba:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dezbatem un proiect de lege pe care l-am iniţiat.

Avem 3 mari obiective:

1. Să reglementăm posibilitatea creşterii şi valorificării porcinelor pe teritoriul României, atât din exploataţiile mici, gospodăriile populaţiei, fermele de familie, fermele de semisubzistenţă sau subzistenţă, cât şi din exploataţiile de dimensiuni industriale;

2. Al doilea obiectiv este combaterea pestei porcine africane. Astfel, proiectul reglementează transportul porcinelor vii pe teritoriul naţional şi sancţionează drastic transportul, respectiv comerţul neautorizat sau fără documente al acestora, aceste activităţi fiind vectorul principal de propagare al PPA;

3. Al treilea obiectiv deosebit de important este de a oferi un cadru legislativ prin care creăm premisele acoperirii integrale a consumului intern de carne de porc într-un viitor cât mai apropiat.

În prezent este cunoscut faptul că abia 25% din cererea internă poate fi satisfăcută de producătorii autohtoni, fapt inacceptabil pentru o ţară cu potenţialul României.

Sperăm, aşadar, ca prin legea pe care o vom vota astăzi să contribuim la stabilizarea şi ulterior la creşterea efectivelor de porcine.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Miruţă Radu-Dinel, USR, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din sălile Palatului Parlamentului şi de pe holurile acestea pline cu marmură, unii dintre dumneavoastră nu înţeleg cum se trăieşte cu adevărat în România reală.

Acest proiect de lege, la art. 3 alin. (1) lit. m), interzice reproducerea porcilor în propria gospodărie.

În forma trecută şi de PSD la Senat, interziceaţi chiar hrănirea porcilor cu resturi alimentare.

Nu ştiu, v-aţi fi aşteptat să se facă comandă prin aplicaţie pentru hrana porcilor, poate, eventual, din altă parte, din altă ţară.

Deci, după ce votaţi acest proiect de lege, românii în propria gospodărie vor avea voie să crească porci, dar nu vor avea voie să-i reproducă. (Vociferări.)

Transformaţi prin lege în contravenient orice om cinstit care vrea, în această ţară, în fundul curţii lui, în spatele casei, să îşi reproducă porcii pentru propria familie.

Domnilor de la PSD, să modernizaţi nu înseamnă să nu ţineţi cont de realităţile din această ţară.

Să modernizaţi nu înseamnă să călcaţi în picioare tradiţii.

Tocmai acum, când v-aţi umplut buzunarele de la scumpiri, aţi decis să intraţi cu bocancii în propria gospodărie a fiecărui om.

De la PNL nu se mai aşteaptă cred că niciun român la nimic, pentru că nici PNL nu ştie la ce să se mai aştepte şi pe unde se mai situează. (Vociferări.)

Dar, stimaţi colegi social-democraţi... (Vociferări.) ...poate în ultimul moment, în al doisprezecelea ceas, înţelegeţi o soluţie corectă şi respingeţi acest proiect de lege... (Vociferări.) ...fix pentru acest amendament care nu dă voie la reproducere. (Vociferări.)

Măcar de ruşinea... măcar de ruşinea numelui... (Vociferări.) ..."Social Democrat", care ar trebui să vă oblige la astfel de lucruri, dacă pentru oamenii de la ţară oricum n-aţi mai făcut nimic în ultima perioadă. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trebuie să susţin faptul că colegii din Comisia pentru agricultură, silvicultură au făcut îmbunătăţiri substanţiale la această lege, faţă de forma foarte restrictivă care a venit de la Senat.

Totuşi - deci s-au aprobat anumite amendamente, multe... fundamentale.

Mulţumesc pentru... în special pentru un amendament venit de la AUR prin care se permite finanţarea cercetării pentru obţinerea unui vaccin care să aibă ca scop chiar eradicarea acestei boli.

Totuşi, Grupul AUR nu va vota această lege, din cauză că aduce nişte constrângeri substanţiale, în primul rând, fermelor de subzistenţă şi gospodăriilor ţărăneşti.

În principiu, noi suntem pentru libertăţi, pentru o viaţă cât mai normală şi mai firească. Nu ne dorim nimic care să constrângă atât oamenii în gospodăriile lor, cât şi în viaţa normală, de zi cu zi; nu vrem ca să fie speriaţi cetăţenii de virus, pentru ca să se vaccineze sau nu vrem ca să fie speriaţi de terorism, de terorişti, ca să renunţe la libertăţile lor; nu ne dorim să fie speriaţi de hoţi, ca să renunţe la banii lichizi.

Şi considerăm că aceste suprareglementări privind creşterea porcului aduc mai multe deservicii decât servicii.

Sperăm ca în timp să ajungem ca România să fie o oază de libertate în care vor veni să se stabilească mulţi cetăţeni din ţările din jur care se vor sătura de constrângerile şi de restricţiile care vor fi şi în Est şi în Vest, în zona aceasta.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Magyar Loránd-Bálint solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să atrag atenţia colegului de la USR să nu vină aici şi să prezinte nişte neadevăruri.

Prin această lege noi nu interzicem reproducţia porcilor.

Haideţi să citiţi ce este reglementat prin această lege şi să întrebaţi pe colegii din Comisia pentru agricultură de conţinutul acestui proiect legislativ. (Vociferări.)

Veniţi aici la microfon şi ziceţi nişte neadevăruri.

Colegul de la AUR, care, cu ocazia şedinţei din Comisia pentru agricultură şi cu ocazia dezbaterilor, timp de câteva săptămâni, a fost prezent, ştie foarte bine că legea nu este restrictivă. Cu ocazia şedinţei din comisie chiar a votat acest raport.

Aşa că nu prea înţeleg despre ce vorbesc dânşii.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Giugea, vă rog.

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Probabil avem o vocaţie naţională, aceea de a ne pricepe cu toţii la fotbal şi la agricultură.

Fiindcă ne pricepem atât de bine la fotbal, vedem unde a ajuns fotbalul.

Agricultura - mai sunt unii care se ţin contra, să o ţină pe linia de plutire.

Dragi colegi,

Agricultura nu se face prin... în exclusivitate prin proceduri şi directive. Agricultura lăsaţi-o pe mâna specialiştilor!

Acum 150 de ani, Regele Carol I primea următorul sfat - "Majestate, să vindem grâne învelite în piei de animale!". Puneţi baza pe zootehnie - acesta era mesajul.

Nu s-a schimbat nimic în 150 de ani.

În momentul de faţă exportăm grâne purtătoare de subvenţie. Şi mi-aş permite o comparaţie - exportăm un vagon, un vapor de grâu, importăm un vapor, un vagon de făină sau un portbagaj de biscuiţi.

Iar zootehnia este marea problemă a agriculturii româneşti.

Efectivul de bovine a scăzut la 15% faţă de cel de acum câteva zeci de ani. 15% din untul consumat în România este asigurat din producţia internă.

Iar Programul "Porcul românesc", într-adevăr, lansat cu atâta hărmălaie şi tam-tam, a avut un succes nebun - 15% din carnea de porc este asigurată din producţia internă.

Stimaţi colegi,

Vă propun să lansăm un proiect de lege specială prin care porcul românesc să fie considerat specie pe cale de dispariţie. (Aplauze.) În felul acesta vom putea asigura într-adevăr existenţa în continuare a porcului românesc.

Şi să fim foarte atenţi la oaie! Să nu ne trezim că rămânem cu bucălaia din "Mioriţa".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Miruţă.

O să vă rog să fiţi scurt. Am depăşit deja timpul pentru dezbateri de 15 minute aproape.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Foarte scurt.

La art. 3 alin. (1) lit. m) este definită exploataţia non-comercială de porcine ca fiind "exploataţie non-profesională de subzistenţă... deţinută de persoane fizice, în care porcii sunt crescuţi... pentru îngrăşare şi sacrificare".

A fost scos cuvântul "reproducţie".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dumitrescu Raluca Georgiana, PSD, vă rog.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

O completare, domnule preşedinte.

La art. 3 alin. (1) lit. k) s-a produs o eroare materială şi a fost omisă Asociaţia Familială - AF din anexe.

În Anexa nr. 5, la art. 1 pct. 4, după sintagma "deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie" trebuie adăugat - DDD.

Această notă este pentru Departamentul Legislativ şi se referă la PL-x 578/2021, care este acum în dezbatere.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Lasca, ultima intervenţie.

Domnul Lasca!

Poate reuşiţi să staţi şi în faţă, dacă tot am depăşit timpul cu 15 minute, nu vă plimbaţi 5 minute prin sală!

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

Remarc că în acest Parlament aceleaşi partide - PNL, PSD, UDMR - şi uneori USR dau legi total împotriva românilor.

Cum vă permiteţi să interziceţi reproducerea porcilor în gospodăriile româneşti? Ce argumente aveţi? (Vociferări.)

Românii cresc şi mănâncă porci de sute de ani în urmă.

Cum veţi spune electoratului că le interziceţi să crească porci şi să şi-i reproducă şi să şi-i hrănească cu resturile din gospodăriile lor? (Vociferări.)

Ruşine să vă fie! (Vociferări.)

Nu meritaţi să reprezentaţi românii! (Vociferări.)

Ruşine să vă fie! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pauză - 15-20 de minute, până la votul final.

Mulţumesc.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci.

Vom începe cu un vot de control.

Vot, vă rog.

Domnul Buican!

(Domnul deputat Cristian Buican îşi ocupă locul la prezidiu.)

205 prezenţi.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 19/2023.

Vot, vă rog.

243 de voturi pentru, 12 contra, o obţinere, un coleg nu votează. Adoptat.

Domnul Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu, nu, nu, din greşeală.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Legi ordinare. Adoptări.

2. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 30 noiembrie ca Ziua naţională a tezaurului uman viu; Pl-x 620/2022.

Vot, vă rog.

202 voturi pentru, 13 contra, 42 de abţineri, un coleg nu votează. Adoptată.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituţională şi rezistenţa plasei de siguranţă financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR; PL-x 189/2023.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, două voturi contra, două abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Mina Marian?

Domnule deputat, doriţi să interveniţi?

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2022 privind unele măsuri în vederea protejării consumatorului final în ceea ce priveşte utilizarea materialelor lemnoase şi a produselor derivate din lemn, pentru încălzirea locuinţei în sezonul rece; PL-x 707/2022.

Vot, vă rog.

177 de voturi pentru, 76 contra, 12 abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Domnul Flucuş, vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum am anunţat, am votat împotriva acestei ordonanţe de urgenţă.

Şi vreau să vă aduc la cunoştinţă câteva propuneri pe care noi le-am avut şi care credem că ar fi foarte utile ca în acest an să fie aplicate, pentru că aprovizionarea cu lemn de foc a început deja.

Mulţi cetăţeni au centrale pe lemne cu gazeificare care nu pot arde lemnele verzi care se iau toamna târziu. Deci mulţi cetăţeni au început aprovizionarea de acum.

După noi, în viziunea noastră, nu plafonarea la o sumă fixă e soluţia, ci punerea pe piaţă a unei cantităţi mai mari de lemn. Acest lucru poate fi făcut prin modificarea Codului silvic, astfel încât persoanele vulnerabile sau cei care îşi doresc, să poată avea acces în pădure şi să adune crăcile şi vârfurile şi resturile lemnoase care nu sunt recoltate de către agenţii economici. Pe ei îi interesează lemnul important şi foarte multe resturi lemnoase rămân şi putrezesc în pădure, milioane de metri cubi.

Or, acum, ocoalele silvice nu au bază legală ca să le dea acte de provenienţă acestor oameni care ar fi interesaţi, ca ei să le poate transporta acasă.

Deci acest lucru se poate rezolva prin modificarea Codului silvic.

Şi a doua propunere care e absolut necesară este scurtarea modului de elaborare a amenajamentelor silvice care se fac o dată la 10 ani şi care în ultimii ani se elaborează foarte greoi, pentru că s-a introdus... se cere un aviz de mediu şi acest aviz de mediu se eliberează între un an, 2, câteodată aproape de 3 ani.

E inadmisibil că foarte multă masă lemnoasă rămâne nevalorificată din cauza acestor încetineli.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Buzoianu Diana-Anda.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulţumesc.

Aş vrea să "felicit" acest Parlament.

"Felicitări" că aţi reuşit să arătaţi încă o dată ce înseamnă lipsa dezbaterii şi cum aţi reuşit să duceţi în derâdere dezbaterea şi Parlamentul!

Pentru că noi tocmai am votat, în cazul în care nu ştiaţi, un proiect de lege care nu mai e aplicabil, pentru că ordonanţa de urgenţă era aplicabilă până pe data de 31 martie, adică acum câteva săptămâni. (Vociferări.)

Asta - deşi ordonanţa şi proiectul de lege este în procedură de urgenţă. Asta, pe formă.

Pe fond, proiectul de lege a scos lemnul din piaţă, a băgat acest lemn pe piaţa neagră, a reuşit să crească un val nepermis de mare de tăieri ilegale din pădurile din România.

Şi nu o spun eu, nu o spune USR-ul, o spun experţii, care au tras un semnal de alarmă cu privire la această ordonanţă, efectiv din momentul în care aceasta a fost aplicabilă; o spun asociaţiile de mediu care au urmărit, monitorizat video transporturile de lemn şi au văzut că a crescut numărul transporturilor de lemn ilegale.

Şi, dacă vă vine să credeţi sau nu, dragi colegi de la PSD şi PNL, o spun chiar colegii dumneavoastră. Pentru că în Comisia raportoare, Comisia pentru mediu de la Senat, atât colegii de la PSD, cât şi colegii de la PNL au spus cu cuvintele lor că sunt împotriva acestui proiect.

Sigur, când a venit momentul votului, n-au mai fost atât de curajoşi şi au lăsat să treacă proiectul tacit la Senat.

Pe scurt, ne aflăm în faţa unui proiect mult prea târziu adoptat şi total greşit pe fond, care deja a produs efecte nefaste pentru pădurile din România. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

5. Proiectul de Lege privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; PL-x 578/2021.

Vot, vă rog.

190 de voturi pentru, 26 contra, 49 de abţineri. Adoptat.

Domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Da.

Mulţumim domnului care ne-a acuzat că n-am şti ce votăm.

Am votat contra Legii porcului astăzi.

Şi e, din păcate, trist felul în care statul român caută să se bage în gospodăria omului, să-i spună ce are voie să crească în aer liber, ce are voie să crească la el în coteţ.

Cum? Sub pretextul unor cauze nobile, nu e aşa?

Pentru că la fel ne-a acuzat doamna de la USR, la începutul acestei şedinţe, legat de PL-x 145/2023 (Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie), că nu ştim, că nu există aşa ceva în lege, ea necitind legea.

Art. 5 alin. (3) lit. b) - "b) are unul sau mai mulţi copii nevaccinaţi cu schema din Programul Naţional de Imunizări". Asta spune.

Şi, atunci, ce facem? Permitem statului să intervină. Că statul trebuie să aibă grijă, dacă nu sunt toţi vaccinaţi, acolo, în acea familie, trebuie să intervină statul. (Vociferări.)

Dacă creşte porci în aer liber, ca să evite transmiterea pestei africane, trebuie să intervină statul.

Trebuie să fie instituţiile statului băgate în cât mai multe domenii, că statul are cea mai bună grijă de noi.

Asta e problema şi cu Legea porcului, de aceea am votat contra.

Asta e problema şi cu PL-x 145/2023, care are prevederi dubioase. Tocmai v-am citit una dintre ele.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Probleme cu statul român şi vaccinarea?

Nu de alta, dar AUR a depus un amendament la acest proiect de lege, prin care cere Guvernului României să finanţeze cercetarea pentru un vaccin împotriva pestei porcine.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aşa. Ei, şi?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Atât. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Legi organice... (Aplauze.)

Legi organice. Adoptări

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 354/2022.

Vot, vă rog.

243 de voturi pentru, un vot contra, 7 abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi atenţi, urmează vot pentru moţiunea simplă. (Vociferări.)

7. Moţiunea simplă iniţiată de 56 de deputaţi; MS 3/2023.

Vot, vă rog.

83 de voturi pentru, 174 contra, o abţinere, un coleg nu votează.

Moţiunea a fost respinsă.

Membrii Biroului permanent sunt aşteptaţi în sala de şedinţă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.46.