Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 25 aprilie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Doamna deputat Alexandra Huţu.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă invit să vizitaţi municipiul Botoşani, pentru că aici veţi găsi unul dintre cele mai minunate lăcaşuri de cult din ţară - Biserica "Sfântul Gheorghe", care este şi ocrotitorul spiritual al oraşului. Veche de 472 de ani, biserica a fost ctitorită de Elena Rareş, aşa cum găsim menţionat şi în inscripţia slavonă aşezată deasupra intrării în biserică.

Însă, mai multe despre această bijuterie spirituală, vă invit să descoperiţi prin vizita pe care o veţi face la Botoşani. Dar până atunci, vreau să menţionez câteva aspecte derulate la sfârşitul săptămânii trecute în municipiul Botoşani.

Premergător zilei de 23 aprilie, data la care toţi creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, am avut onoarea şi privilegiul de a mă afla printre miile de botoşăneni care au luat parte la prima Procesiune a Învierii de la noi din oraş. La acest pelerinaj din inima Botoşaniului, în care preoţii au purtat pe umeri moaştele Sfântului Onufrie de la Sihăstria Voronei, unul dintre cei trei sfinţi care există în calendarul creştin-ortodox, din Botoşani, au fost prezenţi trei ierarhi.

A doua zi, m-am alăturat enoriaşilor care au venit să participe de data aceasta la un eveniment istoric - sfinţirea şi redeschiderea acestui simbol al oraşului nostru, Biserica "Sfântul Gheorghe", edificiu care a fost restaurat cu finanţare europeană şi cofinanţare de la bugetul local.

Slujba de sfinţire a bisericii, oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, a avut o semnificaţie deosebită pentru noi, botoşănenii. Datorită faptului că lucrările s-au terminat la timp, slujba de sfinţire a putut fi oficiată chiar în ziua în care îl sărbătorim pe Sfântul Gheorghe.

Şi pentru că trebuie să-i dăm Cezarului ce este al Cezarului, vreau să transmit sincere felicitări, de aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, primarului social-democrat, Cosmin Andrei, dar şi întregii echipe din Primăria Botoşani, care, împreună cu preotul paroh Dumitru Mateciuc, au muncit enorm pentru realizarea acestui obiectiv atât de important pentru oraşul nostru.

Iar în încheiere, voi da citire unui fragment din cuvântul rostit duminică de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei - "A fost frumos, a fost adânc, a fost înălţător. Duhul Măriei Sale Petru Rareş, al doamnei sale, Elena, al fiicei sale, Ruxandra, al ginerelui său, Alexandru Lăpuşneanu, al străbunilor săi, începând cu Petru Muşat, cu Alexandru cel Bun, cu Măria Sa Ştefan cel Mare şi Sfânt, toţi cei care i-au precedat şi toţi cei care i-au urmat se bucură astăzi".

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi părinţi şi elevi,

De-a lungul ultimilor 30 de ani, Partidul Social Democrat a demonstrat constant, prin fiecare guvernare, că a susţinut reformarea sistemului naţional de învăţământ, fie că vorbim de reabilitări şi construcţii de săli de sport, de şcoli, fie că ne amintim de introducerea primului program naţional de susţinere a elevilor cu hrană în şcoală.

În ultimele 30 de zile, PSD a organizat şi susţinut dezbateri privind reformarea Legii învăţământului în toată ţara, fiind singurul partid politic care a adus la aceeaşi masă sindicatele, asociaţiile profesorilor, elevilor, părinţilor, cultelor şi antreprenorilor.

Având în vedere că dezbaterile din Parlament au început deja, iar o parte dintre aceste amendamente rezultate în urma consultărilor au fost deja aprobate, consider oportun să trecem în revistă o parte dintre acestea, pentru o informare cât mai corectă a părinţilor şi elevilor.

Astfel, pentru învăţământul dual a fost aprobată posibilitatea angajării cu jumătate de normă a elevilor la operatorul economic aflat în relaţie cu şcoala. Această activitate prestată va fi echivalată cu orele de instruire practică, iar elevii care lucrează în aceste condiţii şi tutorii de la agenţii economici care îi instruiesc pe copii vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe venit.

Un alt amendament adoptat prevede reglementarea liceelor silvice, alături de cele agricole. De asemenea, au fost adoptate amendamente referitoare la prevenirea actelor grave de violenţă, prin instalarea camerelor video în sălile de clasă, şi adoptarea unui set de sancţiuni graduale pentru descurajarea elevilor care comit abateri disciplinare. Scopul urmărit este acela de educare a tuturor elevilor şi nu de a-i priva de aceasta.

Asistenţa medicală în şcoli va fi dezvoltată. Pe lângă cabinetele medicale, vor fi operaţionalizate şi date în folosinţă cabinete stomatologice pentru consultaţii şi intervenţii acordate gratuit elevilor.

Nu în ultimul rând, Partidul Social Democrat a propus adoptarea mai multor amendamente pentru sprijinirea elevilor români din diaspora, prin introducerea unor cursuri de "Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească", pentru toţi elevii care învaţă în cadrul unor unităţi de învăţământ din afara ţării sau în sistem on-line.

Dragi părinţi şi elevi,

După cum puteţi observa, ne ţinem de cuvânt şi vă asigur că nu ne vom opri până nu vom introduce în lege cele mai multe dintre propunerile dumneavoastră.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Christine Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Cu 8 milioane de euro care intră în ţara noastră în fiecare zi, bani europeni, românii simt avantajele de a fi stat membru al Uniunii Europene".

Stimaţi colegi,

Dacă vorbim despre avantajele pe care ţara noastră le are după aderarea la Uniunea Europeană, în bani, veştile sunt îmbucurătoare. Cifrele vorbesc de la sine despre cum s-a dezvoltat România cu sprijinul banilor de care beneficiază ca stat membru al Uniunii Europene. Datele oficiale arată că România este beneficiar al fondurilor Uniunii Europene, mai mult decât contributor. După 16 ani de la aderare, România a virat în bugetul Uniunii Europene aproximativ 26 de miliarde de euro, dar a primit în jur de 80 de miliarde de euro. În 2023, suma atrasă de România este de 11,3 miliarde de euro.

Doar prin Programul Operaţional Regional au fost atrase aproximativ 6 miliarde de euro. În cifre, vorbim despre 459 de kilometri de drumuri, 690 de kilometri de drumuri modernizate, 170 de kilometri de cale ferată, precum şi 14 aeroporturi şi 4 porturi. Au fost construiţi aproximativ 1.000 de kilometri de canalizare, 850 de kilometri de reţea de apă şi 200 de kilometri de reţea de apă au fost reabilitaţi.

Antreprenoriatul din România a beneficiat de susţinere, prin alocare de fonduri europene, 54.000 de companii au luat bani europeni pentru a-şi dezvolta afacerile. Au fost create aproximativ 65.000 de locuri de muncă, ceea ce este extrem de îmbucurător pentru România.

Acestea sunt numai câteva dintre cifrele de la nivel naţional. Investiţii importante, prin modernizare şi dotări, s-au făcut în şcoli şi în spitale, iar beneficiarii direcţi ai acestor îmbunătăţiri şi facilităţi sunt oamenii care au nevoie de servicii medicale sau, în învăţământ, elevii, studenţii şi profesorii.

Cel mai recent sondaj de opinie, de la Avangard, arată că 70% dintre români susţin rămânerea ţării noastre în Uniunea Europeană. În procent de 60%, românii au o părere bună despre Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu putem să ignorăm discursurile care incită la ură şi la respingerea Uniunii Europene şi trendul de euroscepticism, pentru că acestea sunt tot mai prezente în societate.

Din punctul meu de vedere, cea mai bună modalitate de a câştiga încrederea oamenilor este prin a le face viaţa mai uşoară şi mai plăcută, atât cât intră în responsabilitatea administraţiei publice. De aceea, îi îndemn pe toţi primarii şi pe toţi cei care sunt beneficiari de fonduri europene să atragă aceşti bani în comunităţile lor şi să convingă oamenii că se poate şi că ne este mai bine pentru că suntem membri ai Uniunii Europene.

Mulţumesc frumos, deputat al PNL, Christine Thellmann.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Balan.

Vă rog.

Domnul Ioan Balan:

Bună dimineaţa.

Declaraţia politică se intitulează - "Dacă nu vom sprijini fermierii români să facă investiţii, vom continua să mâncăm legume din import!" - 25 aprilie 2023.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Schimbările climatice din ultimii ani au pus la grea încercare soarta fermierilor români, care muncesc din greu şi cu resurse puţine ca să obţină produse de calitate. În ultimii trei ani, verile au fost marcate de secetă severă, pedologică, iar cei mai mulţi fermieri români şi-au văzut culturile compromise, pentru că nu au avut acces la o infrastructură modernă de irigaţii.

De asemenea, trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu mai este ca altădată, ci este marcată tot mai frecvent de succesiuni de vreme caldă, urmate de îngheţ şi chiar de ninsoare. Un bun exemplu este chiar primăvara acestui an, când, în luna februarie, am avut temperaturi specifice lunii mai, iar acum câteva zile, îngheţul şi precipitaţiile sub formă de lapoviţă şi ninsoare au afectat flora pomilor fructiferi, iar multe dintre răsaduri au fost deja compromise.

Stimaţi colegi,

Toate aceste provocări, cu care se confruntă românii care muncesc onest în agricultura românească, ar putea să fie înlăturate dacă fermierii români ar fi sprijiniţi financiar să facă investiţii care să-i protejeze de capriciile vremii, de secetă, de grindină, de îngheţ sau de unii dăunători. Dacă unii se întreabă de ce în pieţele sau în magazinele din România găsim legume şi fructe din import, atunci ar trebui să le spunem că statele unde se produc acele legume şi fructe importate se confruntă şi ele cu secetă sau cu fenomene meteorologice extreme, însă fermierii din acele state sunt într-o mare proporţie protejaţi de investiţiile pe care au fost sprijiniţi să le facă pentru salvarea culturilor. La ei, livezile şi viţa-de-vie sunt protejate de plase împotriva îngheţului şi a grindinei. Sistemele de irigaţii mobile sunt accesibile aproape tuturor fermierilor. Construcţia şi mentenanţa unei sere pentru culturile timpurii costă chiar mai puţin decât la noi. Acesta este motivul pentru care România importă legume şi fructe, în timp ce fermierul român îşi vede munca distrusă de capriciile vremii.

Stimaţi colegi,

Nu cred că este nimeni mulţumit de modul în care a fost abordată problema agriculturii româneşti în ultima perioadă. Modernizarea şi extinderea sistemului de irigaţii cu ajutorul banilor din PNRR a fost compromisă de gălăgioşii şi demagogii din USR, care au întocmit la secret condiţiile de finanţare şi cărora nu le-a păsat în niciun fel de soarta fermierilor români. Despăgubiri din partea Uniunii Europene pentru fermierii români afectaţi vom obţine graţie eforturilor diplomatice ale preşedintelui Iohannis, pentru că actualul ministru al agriculturii a ratat această şansă.

Îmi exprim speranţa că toţi membrii actualei coaliţii de guvernare înţeleg importanţa unei schimbări radicale de viziune în ceea ce priveşte agricultura românească. Începem un nou cadru financiar european, în care vom dispune de resurse europene nerambursabile fără precedent. Vreau să cred că vom obţine un consens naţional pentru ca finanţările următoare să susţină puternic infrastructura agricolă din ţara noastră, de la momentul înfiinţării culturilor şi până la depozitarea şi procesarea lor. Numai aşa vom putea să aducem pe mesele românilor produsele româneşti de calitate, accesibile prin preţ, iar fermierii se vor putea bucura de rezultatele muncii lor şi nu vor mai inventaria pagube.

Vă mulţumesc.

Ioan Balan, deputat, PNL.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Făgărăşian.

Vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Asistenţa consulară şi diplomatică trebuie consolidată pentru protejarea cetăţenilor români din străinătate".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De fiecare dată când un cetăţean american se confruntă cu o problemă în afara frontierelor ţării sale, Statele Unite îşi mobilizează toate resursele pentru a-l proteja. Spun acest lucru cu deosebită admiraţie faţă de partenerii noştri strategici, pentru că mi-aş dori ca şi ţara noastră să ajungă, la un moment dat, să aibă capacitatea, prin misiunile diplomatice şi serviciile consulare, să se poată comporta la fel. Din păcate, cunoaştem foarte bine că personalul consular şi cel din misiunile diplomatice este subdimensionat, salarizat relativ modest şi, în unele cazuri, lipsit de capacitatea tehnică şi logistică. În ultimii trei ani s-au făcut progrese semnificative, însă consider că este abia începutul unui proces care poate conduce la instituţii mai puternice, pe termen lung.

Stimaţi colegi,

Aflăm din presa din ţară şi din străinătate o serie de situaţii cu care se confruntă cetăţenii români stabiliţi în străinătate - familii cărora li se preiau copiii de autorităţile statului respectiv, pentru nu ştiu ce motive, români cărora li se refuză anumite drepturi sau care sunt discriminaţi, lucrători români exploataţi prin muncă, înfometaţi şi, în unele cazuri, neplătiţi. Am deosebită admiraţie pentru ambasadorii şi consulii noştri din statele Uniunii Europene, însă îi înţeleg cât de limitate le sunt mijloacele şi capacitatea de acţiune.

Personal, prin Legea pentru digitalizarea serviciilor consulare, am încercat să degrevez activitatea consulatelor de această misiune şi să uşurez viaţa a milioane de români din diaspora, care nu mai trebuie să se deplaseze sute de kilometri pentru a obţine un document.

De asemenea, mai am în elaborare şi alte acte normative menite să consolideze activitatea instituţiilor româneşti din străinătate şi să le orienteze către nevoile reale ale cetăţenilor români. Grijă şi protecţie pentru fiecare cetăţean român ar trebui să fie deviza după care să se orienteze toate instituţiile şi toţi angajaţii statului român din străinătate.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.

Vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Mediul de afaceri a trimis un mesaj public - România are nevoie de reorganizare teritorială"

USR a tot vorbit despre aceste lucruri. Şi consideră că are nevoie şi de o reformă administrativă reală.

Voi sunteţi singurii care puteţi decide dacă se fac reforme esenţiale pentru dezvoltarea României. Voi, prin puterea votului vostru.

PSD, PNL şi UDMR sunt alergici la reforme. Le-au ocolit mereu, căci sunt partide care funcţionează pe sistem electoral feudal. Au convingerea că pot câştiga mereu, fiindcă se bazează pe primarii-pioni care mereu controlează votul local, sub diverse forme. Este şi firesc ca aceste partide, aceste feude cu baroni, total nereformate, să ţină România în subdezvoltare.

Evident, există şi o altă cale de urmat - primarii care fac treabă bună câştigă întotdeauna. Însă PSD, PNL şi UDMR rar au încercat şi această cale. Preferă subdezvoltarea localităţilor şi, implicit, controlul cetăţenilor prin pârghii financiare.

PSD şi PNL fură din buzunarele românilor.

Dacă în 2022 au furat 16%, în 2023 au început bine - 15,5%. Da, inflaţia este hoţie. Românii trebuie să înţeleagă asta. Când cumperi mai puţin cu veniturile care nu ţin pasul cu inflaţia, înseamnă că ai fost furat. Da, PSD şi PNL au luat cele mai proaste măsuri împotriva inflaţiei şi au făcut-o cu intenţie, pentru că lor le cresc veniturile bugetare, în detrimentul veniturilor voastre. Şi acest aspect, dragi români, trebuie să-l observaţi şi să-l sancţionaţi; mai este doar un an.

PSD şi PNL folosesc banii pe care i-au furat de la români, prin inflaţie, pentru a creşte veniturile sinecuriştilor din instituţii publice. Pentru a creşte numărul tăietorilor de frunze la câini. Pentru a creşte numărul specialilor. Pentru a creşte acest statut social de caviar pe care îl apără cu dinţii. "Doar pentru noi" este sloganul PSD-ului şi PNL-ului, specialii contează.

Dacă voi nu veţi vota, votul specialilor va cântări mult mai mult!

Deputat Alin Apostol, USR.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Adrian Giurgiu.

Vă rog.

Domnul Adrian Giurgiu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

"România trebuie să crească urgent gradul de reciclare!"

România este codaşa Europei şi la capitolul "Mediu". Suntem pe penultimul loc la rata de reciclare, cu doar 14%.

Cifrele arată dezastruos. În 2021, în România se recicla oficial doar 11,3%, iar aproape 70% din deşeurile menajere ajungeau la gropile de gunoi.

Uniunea Europeană are ţinte clare pentru anul 2030 - reducerea deşeurilor menajere cu 20%, reciclarea a 70% din deşeurile menajere şi reciclarea a 55% din deşeurile de plastic.

Reuşeşte oare România să atingă aceste ţinte cu Tánczos Barna la Ministerul Mediului? Deşi conduce acest minister de aproximativ doi ani şi jumătate, Tánczos Barna susţine planul Uniunii Europene cu privire la reciclarea deşeurilor menajere doar declarativ.

Domnule ministru Tánczos Barna, e nevoie de implementare, nu de declaraţii politice!

Vă dau două exemple unde Ministerul Mediului tărăgănează.

Sistemul "Garanţie-Returnare" şi fabricile de reciclare din PNRR.

Aş începe cu Sistemul "Garanţie-Returnare" care are o întârziere de aproape doi ani. Trebuia să fie funcţional de la finalul anului 2021. Suntem în aprilie 2023 şi avem speranţa că SGR ar putea deveni operaţional în noiembrie 2023.

Programul este destinat reciclării ambalajelor din plastic, sticlă sau metal, ale băuturilor, ceea ce ar putea asigura ţării noastre o rată de reciclare mai mare şi este un sistem care funcţionează foarte bine în state precum Germania sau Ţările Nordice.

În plus, România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR şi la capitolul "Mediu". Programul pentru construcţia fabricilor de reciclare este blocat din cauza unor erori cuprinse în ghidul de finanţare.

286 de milioane de euro ne costă aceste erori! Este inadmisibilă această situaţie!

În acest moment avem doar 10 fabrici de reciclare care funcţionează la standardele Uniunii Europene. Prin PNRR putem construi încă 34!

Programul permite acoperirea unui maxim de 75% din costurile punerii în funcţiune a unei astfel de fabrici, restul sumei urmând a fi asigurată din surse proprii de către investitori.

Reciclarea trebuie să funcţioneze ca un parteneriat între stat, firmele de salubrizare şi cetăţeni.

Statul trebuie să creeze, în primul rând, cadrul legal, iar apoi să atragă fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene. Guvernul trebuie să lanseze apelurile de finanţare naţională fără nicio greşeală care să pună în pericol absorbţia banilor.

Administraţia locală trebuie să asigure, în primul rând, cetăţenilor servicii de salubrizare, care, în unele localităţi, nici măcar nu există. Şi vă dau exemplul din Târgu Mureş, acolo unde, de câteva săptămâni, cetăţenii stau cu munţi de gunoaie în faţa blocului. Este o situaţie alarmantă, care arată de fapt incompetenţa administraţiei locale conduse de Soós, susţinut de UDMR, partid aflat la cârma Ministerului Mediului.

Din punctul meu de vedere, autorităţile publice locale trebuie să devină mult mai active în tot ce presupune colectarea selectivă, dar mai întâi trebuie să asigure cetăţenilor servicii de salubrizare minime. Apoi putem vorbi de responsabilitatea cetăţenilor de a colecta selectiv.

Numai aşa putem creşte gradul de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor.

Vă mulţumesc.

Adrian Giurgiu, deputat al USR de Mureş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România este una dintre puţinele ţări din lume care se bucură de simpatie în China. Acest lucru se datorează relaţiilor istorice excelente, România fiind a treia ţară din lume care a recunoscut Republica Populară Chineză.

În ultimii ani, conducerile politice din ţara noastră au ales în mod unilateral şi surprinzător să răcească relaţiile cu acest partener- prieten care devine din ce în ce mai important.

În urmă cu zece ani, China dorea să stabilească relaţii comerciale şi politice cu Uniunea Europeană prin intermediul României.

Ministrul de externe al Chinei i-a propus prim-ministrului român Victor Ponta finanţarea în condiţii avantajoase a următoarelor investiţii:

- Modernizarea portului Constanţa, astfel încât toate mărfurile venite din China pentru ţările din Europa să intre prin acest port. România urma să primească toate taxele vamale de intrare a mărfurilor în Europa. Sumele care urmau să fie primite de ţara noastră erau uriaşe;

- Construcţia unei căi ferate de mare viteză - 350 km/h - pe ruta Curtici-Bucureşti-Constanţa, astfel încât toate containerele cu mărfuri chinezeşti să plece spre Europa repede, iar majoritatea TIR-urilor care intră la noi în ţară dinspre Vest să fie urcate în tren şi să ajungă în două oare şi jumătate în Bucureşti, şi în trei ore în Constanţa, eliberându-se, astfel, şoselele;

- Finalizarea Combinatului "Oltchim", cu producţie la capacitatea maximă proiectată, urmând ca toată producţia să fie cumpărată de China;

- Construcţia unui număr mare de ferme de porci, urmând ca, după asigurarea necesarului pieţei româneşti, tot surplusul să fie cumpărat de China;

- Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Din păcate pentru noi, toate aceste oferte avantajoase au fost refuzate inexplicabil de politicienii români.

Ţările din vecinătatea noastră au înţeles avantajele şi au ocupat imediat locul la care a renunţat de bunăvoie România.

China a cumpărat portul Pireu din Grecia. Cea mai mare investiţie din istoria Ungariei e făcută de China, într-o fabrică imensă de baterii pentru maşinile electrice. Tot în Ungaria, China construieşte cea mai mare universitate din Europa.

Distribuţia mărfurilor chinezeşti în Europa se va face prin Polonia.

Cea mai importantă legătură terestră comercială din lume, noul drum al mătăsii, va ocoli România. În Europa, din portul Pireu, drumul mătăsii va trece prin Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia şi Polonia. Între Belgrad şi Budapesta deja se construieşte, cu sprijin chinezesc, o cale ferată de mare viteză.

Putem observa cum politicienii români au izolat România.

România nu permite firmelor chinezeşti să participe la licitaţii importante.

În toamnă, noul ambasador al Chinei la Bucureşti, Excelenţa Sa Han Chunlin nu a fost primit la Ministerul de Externe ca să-şi prezinte scrisorile de acreditare, timp de două luni, fiind primit până la urmă de un secretar de stat de rang II.

Acesta a fost doar unul dintre gesturile urâte ale diplomaţiei române.

Diplomaţia chinezească a reuşit în mod eficient să pacifice traseul asiatic al drumului mătăsii. Războaiele din Afganistan, Irak, Iran şi Siria s-au încheiat. Iranul a făcut pace cu Arabia Saudită.

Ţările situate pe traseul noului drum al mătăsii vor avea avantaje mari şi o dezvoltare rapidă.

Ţări importante din vestul Europei, precum Germania sau Franţa, chiar şi Statele Unite ale Americii, au legături economice şi culturale importante cu China.

Preşedintele Macron, al Franţei, a vizitat China săptămâna trecută.

China are o dezvoltare extraordinară în toate domeniile, în special în dezvoltarea inteligenţei artificiale şi a tehnologiilor viitorului.

Fac apel la conducerea politică a ţării noastre să refacă, în cel mai scurt timp, legăturile de prietenie cu China şi să dezvolte relaţiile economice, culturale şi politice pe baza avantajului şi a respectului reciproc.

Vă mulţumesc.

Deputat Dumitru Flucuş, AUR, de la Braşov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Tema declaraţiei politice - "Importanţa cooperării interstatale".

Numeroase provocări cu care s-a confruntat întreaga lume, în ultimii ani, de la pandemia de COVID, până la criza de securitate cauzată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sub o formă sau alta, au evidenţiat nevoia de consolidare a cooperării între state, mai ales între cele vecine.

Buna vecinătate, respectul reciproc şi colaborarea dintre două state presupun şi schimburi reciproce de cunoştinţe, resurse sau expertiză pentru identificarea celor mai bune soluţii în domenii precum schimbările economice, energia, transportul, cercetarea, inovarea, ecologizarea, educaţia, ce contribuie la dinamizarea progresivă a relaţiilor bilaterale, în folosul cetăţenilor.

În cadrul declaraţiei politice de astăzi doresc să mă axez pe cooperarea ţării noastre cu statele din vecinătatea estică, respectiv Ucraina şi Republica Moldova, cu care avem o lungă istorie de cooperare sau un trecut comun şi cu care, în prezent, împărtăşim aceleaşi idealuri şi valori, în jurul cărora vom construi împreună un viitor prosper în marea familie europeană.

De aceea, chiar şi în aceste momente dificile pentru noi toţi, trebuie să identificăm şi să promovăm noi mecanisme pe care atât autorităţile centrale, cât şi cele regionale sau locale să le poată utiliza pentru consolidarea cooperării şi pentru o utilizare mai bună a întregului nostru potenţial, în vederea creării unui cadru de convieţuire sigur şi paşnic, folosind resursele oferite de Parteneriatul estic, precum şi cele guvernamentale.

Pentru a încuraja stabilirea şi consolidarea unor relaţii directe dintre oraşele şi regiunile din Europa Centrală şi de Est, în contextul eforturilor de integrare europeană ale Ucrainei, în perioada 19-20 aprilie, la Kiev, a fost organizat Summitul Internaţional al Oraşelor şi Regiunilor, eveniment la care au participat secretarul general al NATO, şefi de stat şi Guvern, precum şi oficialităţi din statele membre ale Uniunii Europene, prilej cu care între regiunile din Ucraina şi cele din Polonia, Cehia, Austria, Franţa, Statele Unite, precum şi alte state au fost semnate acorduri de cooperare care vor deschide calea unor colaborări intensificate în mai multe domenii.

Consolidarea dialogului şi a relaţiilor bilaterale în diferite domenii, precum şi cooperarea transfrontalieră în domeniul administraţiei publice, dintre regiunile de frontieră ale României şi Ucrainei, au reprezentat mereu obiective prioritare pentru Uniunea Ucrainenilor din România, motiv pentru care, în ultimii ani, am încheiat numeroase acorduri de colaborare cu autorităţi ale administraţiei publice locale, universităţi, instituţii şi organizaţii nonguvernamentale, care contribuie la promovarea înţelegerii între culturi şi apropierea între popoarele noastre, dovedind că Uniunea a fost mereu şi rămâne o punte de legătură solidă între cele două ţări prietene şi vecine.

În ultima perioadă au fost realizate numeroase progrese în ceea ce priveşte cooperarea cu statele din vecinătatea estică, în special la nivel central, însă noi, toţi, trebuie să depunem în continuare eforturi pentru creşterea vizibilităţii regiunilor noastre, în special a celor aflate la graniţa ţării noastre, utilizând toate oportunităţile pentru dezvoltarea acestora în toate domeniile.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae Roman.

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În ciclul "Puterea noastră ca români", astăzi voi analiza "Sărăcirea populaţiei din cauza inflaţiei".

Este posibil ca în perioada imediat următoare să fie dificil pentru majoritatea angajatorilor să indexeze salariile lucrătorilor cu rata inflaţiei.

Deşi indexarea salariilor poate fi o soluţie pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaţilor, există şi riscul ca aceasta să agraveze inflaţia şi să ducă la un cerc vicios, în care preţurile cresc şi puterea de cumpărare scade.

Multe companii întâmpină deja dificultăţi financiare în a face faţă cheltuielilor suplimentare necesare pentru a indexa salariile cu rata inflaţiei, situaţie care duce la creşterea costurilor de producţie şi, cel mai grav, la creşterea preţurilor pentru consumatori, ceea ce determină deja unele firme să reducă personalul sau să încetinească creşterea salariilor pentru a putea face faţă cheltuielilor suplimentare.

În această situaţie, este important ca angajatorii şi Guvernul să găsească soluţii echilibrate şi eficiente pentru a proteja puterea de cumpărare a angajaţilor şi pentru a menţine stabilitatea economică.

De asemenea, Executivul poate lua măsuri pentru a îmbunătăţi productivitatea şi pentru a reduce costurile de producţie, astfel încât companiile să poată menţine preţurile la un nivel stabil. Aceste măsuri pot include investiţii în infrastructură, educaţie şi tehnologie. În plus, ar putea lua măsuri şi de politică fiscală, prin reducerea taxelor pentru anumite produse sau servicii şi creşterea investiţiilor în programe sociale, pentru a sprijini populaţia cu venituri mai mici.

În concluzie, Guvernul poate lua o varietate de măsuri pentru a proteja economia împotriva inflaţiei, inclusiv ajustarea politicii monetare, îmbunătăţirea productivităţii, protejarea veniturilor şi economiilor cetăţenilor şi implementarea unor politici fiscale adecvate.

Ca membru al Parlamentului, înţeleg să fiu solidar cu orice măsură de protejare a populaţiei împotriva inflaţiei şi a altor ameninţări economice. Voi sprijini mereu adoptarea unor politici adecvate şi sprijinirea investiţiilor în domenii strategice, care ar putea contribui la protejarea economiei şi a populaţiei în faţa riscurilor economice.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga.

Vă rog.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Un subiect extrem de important pentru sistemul sanitar din România este punerea în dezbatere publică a Proiectului de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Strategiei Naţionale de Sănătate pentru perioada 2023 - 2030.

Potrivit documentului, obiectivul general al Strategiei Naţionale de Sănătate este de a întări capacitatea sectorului de sănătate, de a formula şi implementa politici de sănătate pentru asigurarea accesului echitabil la aceste servicii, reducerea inegalităţilor importante existente în sănătate, optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate în condiţii de cost - eficacitate crescute, folosind medicina bazată pe dovezi, cât mai apropiată de nevoile individului şi comunităţii.

Printre obiectivele principale ale strategiei se numără şi alocarea echilibrată şi echitabilă a resurselor financiare, îmbunătăţirea calităţii şi creşterea accesului la serviciile de sănătate, în beneficiul tuturor cetăţenilor României. În acest sens, este urmărită implementarea unei reforme reale a serviciilor de sănătate care să garanteze o diminuare semnificativă a diferenţelor privind gradul de acoperire a nevoilor de servicii sanitare de orice tip, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional sau local, asigurându-se astfel calitatea şi sustenabilitatea serviciilor de sănătate. În acest sens, dezvoltarea unor strategii la nivel local, judeţean sau regional poate creşte eficienţa resurselor utilizate şi monitorizarea rezultatelor.

Strategia Naţională de Sănătate 2023 - 2030 urmăreşte dezvoltarea unui sistem naţional de sănătate publică sustenabil, rezilient şi performant, acesta reprezentând un element esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. Tranziţia prelungită, marcată de reforme multiple şi provocarea pandemiei de COVID-19, a evidenţiat capacitatea suboptimală a sistemului de sănătate publică de a răspunde nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor şi profesioniştilor din domeniu.

De asemenea, conform Strategiei propuse, se vor dezvolta servicii de sănătate integrate la nivelul comunităţilor, astfel încât sănătatea să poată fi abordată în mod comprehensiv, pe baza mai multor factori determinanţi, precum cei sanitari, educaţionali şi sociali. O atenţie specială va fi acordată populaţiilor vulnerabile, precum copiii, bătrânii sau persoanele cu dizabilităţi. Viziunea pe termen mediu şi lung este ca aceste centre de medicină comunitară integrate să constituie un model de practică sustenabilă şi generalizată în comunităţile din România.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală primară, pentru ca aceasta să poată prelua serviciile medicale de bază, trebuie asigurat un cadru predictibil de dezvoltare, în care să se asigure formarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea sustenabilităţii financiare şi operaţionale a cabinetelor de medicină de familie. Sistemul de medicină primară trebuie să se debirocratizeze, asigurând servicii medicale de diagnostic, evaluare, tratament şi monitorizare a pacientului.

Sectorul spitalicesc nu se va rezuma doar la construcţia celor trei spitale regionale, de la Iaşi, Craiova şi Cluj-Napoca, ci se va dezvolta pe componentele de performanţă, siguranţă, eficienţă şi interoperabilitate, astfel încât să ofere pacienţilor servicii sigure, performante şi de calitate, într-o manieră accesibilă.

Un aspect foarte important este reprezentat de faptul că vor fi urmărite ţintele de eficienţă şi performanţă managerială la nivelul unităţilor spitaliceşti, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel regional sau naţional.

Strategia Naţională de Sănătate 2023 - 2030 propune furnizarea anumitor servicii medicale elective în unităţile sanitare publice, cu posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate, în baza unei plăţi reglementate conform legii şi suportate de către beneficiar, şi a posibilităţii programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări al spitalului.

În concluzie, îmi exprim încrederea că această strategie, susţinută şi de alocările financiare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, va putea genera schimbarea în bine a întregului sistem sanitar românesc, atât de mult aşteptată de fiecare român, pacient, aparţinător sau cadru medical, creând bazele unui pact naţional pentru sănătate, cu obiective clare, multianuale, susţinut de toate partidele politice şi societatea civilă.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Florian Neaga.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Mobilitatea verde şi dezvoltarea infrastructurii pentru vehicule nepoluante - provocări pentru o Românie cu zero emisii".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mobilitatea verde reprezintă un concept care vizează utilizarea de tehnologii mai prietenoase cu mediul în sectorul transporturilor. Scopul este de a reduce impactul negativ al transportului asupra mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor poluanţi. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea vehiculelor electrice, a bicicletelor, a transportului public eficient sau a tehnologiilor de combustie mai eficiente.

Transportul durabil şi mobilitatea verde sunt aspecte-cheie ale oraşelor inteligente şi neutre din punct de vedere climatic.

Cunoaştem deja obiectivele Uniunii Europene - ca până în 2030 să reducem cu 50% emisiile de gaze cu efect de seră în transportul rutier, comparativ cu anul 1990. Acest lucru se poate realiza prin folosirea la scară mai largă a vehiculelor electrice, utilizarea combustibililor alternativi, precum şi a biocombustibililor, gaze naturale şi hidrogen. Totodată, Administraţia Biden a anunţat că va investi 15 miliarde de dolari în infrastructura de încărcare pentru vehicule electrice în Statele Unite.

Revenind la continentul nostru, îmbunătăţirea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice, prin instalarea a cel puţin 1.000.000 de astfel de puncte de încărcare, este, de asemenea, o măsură pentru care va trebui să conlucrăm până la finalul acestui deceniu.

Ca modele de bune practici, în conturarea viitoarelor politici şi proiecte, România poate urma exemplul Danemarcei, care a lansat în anul 2019 iniţiativa "Green Mobility Across Borders". Acest program reprezintă o colaborare între mai multe organizaţii din Danemarca şi Germania, cu scopul de a încuraja oamenii să folosească transportul public şi bicicletele, în scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

România trebuie să încurajeze mai ferm şi cu măsuri de impact mobilitatea verde, facilitând dezvoltarea infrastructurii de încărcare pentru vehiculele electrice, inclusiv prin subvenţionarea achiziţionării de astfel de vehicule. Finanţările vor trebui să ajungă şi la operatorii privaţi, pentru a-i susţine în transformarea parcului auto, din unul poluant în unul cu zero emisii, folosind maşini electrice.

Încurajez, aşadar, implicarea tuturor factorilor de decizie, şi nu numai, pentru dezvoltarea şi buna implementare a Planului Naţional de Mobilitate Urbană, în acord cu prevederile anunţate de Comisia Europeană încă din anul 2021, care vizează ca marile oraşe să elaboreze un astfel de plan destinat mobilităţii urbane durabile până în anul 2025.

Este nevoie, aşadar, de pregătire şi colaborare la scară largă pentru a asigura, întâi de toate, eficienţa transportului urban, finanţări alocate în această direcţie şi o colaborare strânsă între decidenţi şi principalele sectoare vizate.

Doar împreună putem încuraja alegerile sustenabile în materie de transport.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Băltăreţu.

Vă rog.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Pensiile speciale sau cum se joacă la păcănele viitorul României".

Oricât am vorbi despre cifre, că doar în 2023 pensiile speciale ne costă 12,5 miliarde de lei, că pierdem 2,8 miliarde de euro din PNRR, din care am fi putut construi autostrăzi, spitale şi şcoli, că pensia românului nespecial e în medie de 1.958 lei, în timp ce Valer Dorneanu, trebuie să recunoaştem, fost PSD, încasează halucinanta pensie de 41.000 lei lunar, tabloul sumbru, pe care aceste cifre îl pictează, tot nu arată adevăratul dezastru care ne aşteaptă - colapsul!

Azi, sistemul de pensii nu e sustenabil nici măcar pe termen mediu. Dacă nu intervenim rapid, românii vor rămâne fără pensii într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Chiar şi dacă excludem din calcule bomba cu ceas, numită pensii speciale, sistemul de pensii va intra în avarie. Natalitatea se prăbuşeşte în România - numărul nou-născuţilor este la minimul ultimilor 134 de ani. Suntem pe ultimul loc în Europa.

România se depopulează. Specialiştii spun că se nasc mai puţini copii decât înainte de 1900, când România era formată doar din cele două Principate.

Mai rău, din lipsă de speranţă, românii pleacă unde văd cu ochii. Iar cei care rămân nu sunt în niciun fel încurajaţi să crească familii; nu avem creşe şi grădiniţe suficiente, iar educaţia e un sistem totalmente neperformant, cu 50% de analfabeţi funcţional.

La fel de grav e că scăderea populaţiei României înseamnă reducerea numărului celor activi în muncă, în timp ce numărul persoanelor inactive rămâne constant. Cheltuielile cu sănătatea şi pensiile vor fi tot mai mari în anii următori şi vor pune o presiune uriaşă pe buget.

Este o urgenţă naţională să renunţăm la privilegii în sistemul de pensii şi să respectăm principiile contributivităţii şi ale echităţii. Şi e doar una dintre direcţiile necesare, într-o strategie pe termen lung, care să asigure bunăstarea tuturor românilor care muncesc cinstit. Avem nevoie de sisteme sociale moderne, eficiente, echitabile şi sustenabile.

Şi ce primim? Guvernanţi care joacă la păcănele viitorul nostru.

Stimaţi colegi,

Treziţi-vă măcar în ultimul ceas şi faceţi ce e corect. Votaţi împotriva pensiilor speciale!

Viorel Băltăreţu, deputat al USR de Cluj.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Legile educaţiei trebuie dezbătute real cu toţi factorii implicaţi - părinţi, profesori, studenţi şi elevi".

România trece, din nou, printr-un proces de modificare a legilor educaţiei. Din păcate, ca de fiecare dată, în ultimii 30 de ani, PSD şi PNL vor să modifice legile fără să aducă vreo îmbunătăţire reală în şcoli şi fără să se consulte cu cei direct afectaţi. Legile educaţiei trebuie dezbătute real cu părinţii, profesorii, studenţii şi elevii.

De ani buni, preşedintele Iohannis, dascăl de profesie, ne ameninţă cu o reformă extraordinară a şcolii româneşti, prin Programul "România Educată". Au trecut aproape două mandate ale domnului profesor Iohannis şi "România Educată" e doar o broşură frumos colorată. Chiar şi un student mediocru şi-ar fi dat mai mult interesul.

Educaţia din România este cu adevărat în pericol! Şcoala e sufocată de măsuri haotice luate pe genunchi de incompetenţii care s-au perindat pe la cârma Ministerului Educaţiei. Oamenii aceştia trăiesc în lumea lor şi nu înţeleg ceea ce ne spunea Spiru Haret: "Cum arată astăzi şcoala, aşa va arăta mâine ţara". Iar şcoala românească arată o imagine dezolantă: clădiri nemodernizate, fără dotări materiale şi, în unele cazuri, cu toalete în curte, fără condiţii minime de igienă. Copiii noştri au parte de acelaşi stil de predare, cu prea multă teorie şi prea puţină practică, cu manuale învechite şi neadaptate la societatea actuală şi la provocările de care vor avea parte în viitor actualii elevi.

Şcolile României nu mai sunt sigure nici pentru elevi şi nici pentru profesori. Violenţa şi discriminarea au devenit aproape o normalitate, consumul de droguri a ajuns să fie o problemă chiar şi în unele şcoli generale, iar educaţia sexuală continuă să rămână un subiect tabu. Din cauza acestei mentalităţi de Evul Mediu, suntem campionii Europei la numărul de mame minore, dar şi la numărul de cazuri de agresiune în care victime sunt minori.

"România Educată" înseamnă primul loc între statele europene la analfabetismul funcţional şi primele locuri la abandonul şcolar.

E timpul să ne trezim! Şcoala românească are nevoie de o reformă serioasă, începând de la reclădirea statutului profesorului. Dascălii noştri merită salarii corecte şi decente pentru că modelează viitorii cetăţeni ai acestei ţări. Familiile cu copii trebuie susţinute prin "Şcoala de la 8 la 17", o măsură care ar elimina abandonul şcolar. Elevii trebuie pregătiţi pentru viitor într-un sistem de predare cu mai puţină teorie şi mai multă practică. Acestea sunt doar câteva măsuri corecte propuse de USR şi care ar trebui luate în seamă pentru a crea cu adevărat acea Românie educată.

De la tribuna Parlamentului României, solicit public Guvernului şi ministrului educaţiei să dezbată serios noile legi ale educaţiei cu toţi factorii implicaţi. În acest moment este nevoie de un proces de consultare şi de o dezbatere serioasă privind reforma şi viitorul educaţiei din România.

Nu aveţi dreptul să vă bateţi joc de viitorul copiilor noştri!

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Vă rog.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi Hristos a Înviat!

Declaraţia de astăzi: "Drumul marketingului politic".

Săptămâna trecută, la Botoşani, a fost inaugurat şi sfinţit cu mare sobor de preoţi tronsonul de 12 km. de drum, denumit generic "Drumul Mănăstirilor". De fapt, drumul mănăstirilor a devenit drumul marketingului politic, adunând în acelaşi loc toţi politrucii judeţului, pregătiţi pentru fotografii care să le demonstreze truda şi meritele.

Autorităţile locale de la Botoşani se laudă cu realizări măreţe, însă pierd din vedere, în mod deliberat, că majoritatea comunelor din judeţ rămân într-o stare dezastruoasă atunci când vine vorba de infrastructură. Ei nu vor să ofere un trai mai bun pentru botoşăneni, ci găsesc proiecte fastuoase care să le aducă voturi şi să contribuie la imaginea fals gospodărească pe care şi-au creat-o.

În realitate, inaugurările cu fast sunt doar un joc politic, iar botoşănenii din mediul rural sunt obligaţi să trăiască în condiţii dezolante. Nu vorbim doar de infrastructură, vorbim de racordarea la utilităţi, de serviciile medicale sau de învăţământul din şcolile din sate, făcute pe genunchi de către profesori şi elevi.

Lozinca acestor politruci a fost "Totul pentru oameni", când, în realitate, au ajuns să facă totul pentru ei, pentru propria lor dorinţă de putere. Sunt comune care aşteaptă de ani întregi să primească condiţii optime de trai din partea unor politicieni locali care nu fac decât să se dea în spectacol. Primesc însă doar promisiuni de care s-au săturat cu toţii. Nu mai există scuze, există doar rea-voinţă, nepăsare şi indolenţă. Proiectele sunt alese, la Botoşani, după ambiţiile politice.

Ce va rămâne în urmă? Praf, pietriş şi noroi. În care nu vor trăi ei, ci oamenii simpli, oameni care i-au votat cu bună-credinţă, păstrându-şi speranţa în mai bine.

De 34 de ani rămâne în urma lor numai praf şi pietriş în întreaga ţară, peste întreaga Românie. Nu mai există niciun fel de scuze, de păreri sau de motive pentru stadiul în care am ajuns!

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR de Botoşani.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Manea Cătălin.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ieri, în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, a fost votat, în unanimitate, un amendament pe care l-am formulat pentru modificarea actualului Proiect de Lege al educaţiei şi care vizează includerea, ca disciplină şcolară, a "Istoriei robiei şi deportării romilor".

Eu cred că este un pas istoric, în primul rând pentru România, pentru că astfel ţara noastră, copiii noştri, generaţia actuală, generaţiile viitoare vor cunoaşte aceste adevăruri istorice, care, până în prezent au fost minimalizate, ca să nu spun ascunse.

Cunoaşterea de către cadrele didactice şi de către elevi a adevărului istoric privind evoluţia minorităţii rome în spaţiul românesc - şi aici mă refer în primul rând la robia romilor în Ţările Române, în Ţara Românească şi în Moldova, robie care a durat aproape o jumătate de mileniu, din anul 1385 şi până în anul 1856, deportarea celor peste 25.000 de romi în Transnistria, în timpul regimului Antonescu, precum şi exterminarea unui număr de peste 500.000 de romi în lagărele naziste din timpul celui de-al Doilea Război Mondial - reprezintă adevăruri istorice care trebuie cunoscute de către copii şi de către noi, toţi.

Şi spun acest lucru gândindu-mă la efectele din prezent, la toate dezbaterile care au avut loc, în ultimele zile, pe marginea Proiectului de Lege privind prevenirea separării copilului de familie. Şi am văzut cum mulţi dintre colegii noştri au tot felul de revelaţii, tot felul de dileme şi nu înţeleg că, de fapt, situaţia extrem de dificilă, de neimaginat, în care regăsim foarte mulţi dintre copiii care trăiesc în comunităţile vulnerabile, nu reprezintă nimic altceva decât efectele nepăsării clasei politice din 1990 şi până în prezent.

Stimaţi colegi,

Astăzi asistăm, practic, la un mod de exprimare din partea clasei politice, aş putea spune ipocrit, iar ca soluţie, pentru a depăşi această stare de ipocrizie, le sugerez tuturor colegilor şi tuturor formaţiunilor politice, aflate fie la guvernare, fie în opoziţie, să contribuie la dezvoltarea acestor comunităţi: infrastructură, acces echitabil la resurse şi dezvoltare echitabilă. În definitiv, şi acei copii vulnerabili, şi mă refer aici şi la copiii din rândul minorităţii pe care o reprezint aici, în Parlament, trebuie să aibă şanse egale.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Alături de obligativitatea Certificatului Verde, PL-x 145/2023 este cel mai sinistru proiect de lege care a fost vreodată propus în Parlamentul României.

Acest proiect de lege reflectă maleficul PNL şi USR, care au negociat acest jalon în PNRR, şi, din păcate, arată şi lăcomia PSD, care de-abia aşteaptă să ajungă la bani pentru a construi aceste centre de zi unde să fie închişi copiii.

Pentru că această propunere de lege asta face: ia un copil de acasă, în cazul în care, spre exemplu, părintele susţinător este în şomaj, sau părintele unic susţinător este plecat în străinătate, sau familia are adulţi cu dizabilităţi, sau are cel puţin un membru al familiei care nu este înscris la medicul de familie, sau are cel puţin un copil care are performanţe slabe la şcoală, sau are cel puţin un copil care este nevaccinat cu schema completă a Programului Naţional de Imunizări.

PSD se face încontinuu că nu are de-a face cu PNRR, însă, din păcate, cea care a propus acest proiect de lege în Parlament nu este nimeni altcineva decât doamna Gabriela Firea, de la PSD.

Toţi, o apă şi un pământ. Însă poate Dumnezeu ni i-a dat ca noi, cetăţenii, să învăţăm o lecţie, să învăţăm că puterea stă la noi, şi nu la ei, o mână de oameni, din păcate, fără coloană vertebrală.

Ieri, luni, 24 aprilie 2023, acest proiect de lege a fost dezbătut în Parlament, iar societatea civilă a avut oportunitatea de a aduce argumente împotriva acestui proiect de lege şi de a cere respingerea în totalitate a acestui proiect, să nu-l mai vedem în faţa noastră şi în Parlament.

Argumentele societăţii civile nu au putut fi contrazise de PNL-işti, USR-işti şi PSD-işti. Au făcut-o chiar pe doamna Firea să recunoască că dânsa este de acord. Este de acord să renunţăm la acest proiect de lege, este de acord să o luăm de la zero cu un nou proiect şi care să fie dezbătut şi conceput împreună cu societatea civilă.

Victorie pentru cetăţeni!

Iată, dragi români, că se poate! Se poate ca politicienii să facă ceea ce vor cetăţenii. Trebuie doar să acţionăm.

Felicitări reprezentanţilor societăţii civile, în special doamnei avocat Ioana Marina Alexandru, doamnei avocat Elena Radu, domnului psiholog Adrian Aciu, doamnei doctor Anca Niţulescu, domnului Aurelian Popa, domnului Pompiliu Diplan, domnului Eugen Lucan, domnului Stoian George Daniel şi tuturor cetăţenilor care nu au încetat a informa cetăţenii, pe toate mediile, pe toate canalele, despre ce se întâmplă în Parlament.

Cetăţenii au învins politicienii!

Felicitări!

Da, se poate!

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Sandu Viorica.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi despre fermierii români.

"Fermierii români trebuie protejaţi de impactul importurilor masive de cereale din Ucraina"

România a importat de 20 de ori mai multe cereale şi alimente din Ucraina, în 2022, faţă de anul 2021. Valoarea importurilor a depăşit un miliard de euro. În acelaşi timp, dintre toate statele Uniunii Europene, România a sprijinit cel mai mult Ucraina în privinţa exporturilor de cereale. Peste jumătate dintre acestea, respectiv peste 14 milioane de tone, au traversat teritoriul ţării noastre pentru a ajunge în pieţele ţărilor Uniunii Europene.

De la începutul războiului, România a condamnat ferm invazia rusă şi a susţinut Ucraina din toate punctele de vedere, în special în ceea ce priveşte refugiaţii. Peste 3 milioane de cetăţeni ucraineni au intrat, în ultimul an, în ţara noastră, iar peste 100.000 au ales să se stabilească aici. 75 de milioane de euro au fost cheltuiţi, anul trecut, pentru acomodarea acestora.

Nimeni nu poate nega prietenia şi bunele intenţii ale României faţă de vecinii noştri. Însă o parte din ajutorul oferit a fost "decontat" de fermierii români, importurile masive de cereale ucrainene i-au adus pe mulţi dintre agricultorii români în pragul falimentului.

În situaţii similare se află şi alte ţări din regiune. Pentru a-şi proteja propriul sector agricol, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria au interzis importurile cerealelor ucrainene.

Pe lângă concurenţa neloială, având în vedere că produsele ucrainene sunt scutite de taxe vamale, mai sunt ridicate şi probleme de siguranţă alimentară. Mai multe loturi de cereale, dintre cele ajunse în statele Uniunii Europene, erau contaminate cu pesticide interzise în Europa.

În urma analizării situaţiei, atât din punct de vedere economic, cât şi al siguranţei alimentare a populaţiei, Partidul Social Democrat a propus suspendarea, cel puţin temporară, a importurilor de cereale din Ucraina. În acelaşi timp, avem nevoie de adoptarea unui plan rapid de compensare a fermierilor români şi revitalizarea sectorului agricol naţional, unul cu tradiţie, extrem de important pentru economia noastră.

Ne dorim să rămânem alături de poporul ucrainean, atât prin ajutorul acordat refugiaţilor, cât şi prin alte forme de sprijin. Una dintre acestea este asigurarea, în continuare, a culoarelor de tranzit pentru cerealele ucrainene către state terţe.

Vă mulţumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galaţi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Vă rog.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţie mele de astăzi este "Amendamentele PSD vor îmbunătăţi sensibil proiectele legilor educaţiei".

Partidul Social Democrat este singura formaţiune politică din România care a luat realmente în serios dezbaterile pe cele două proiecte ale Legii educaţiei naţionale, organizând, în toată ţara, ample dezbateri şi consultări publice consistente pe această temă de mare importanţă pentru viitorul copiilor noştri.

În urma discuţiilor purtate cu cadrele didactice, organizaţiile profesionale, sindicatele, asociaţiile reprezentative ale elevilor şi părinţilor, au rezultat o serie de idei şi propuneri valoroase, concretizate în cele peste 800 de amendamente depuse de PSD.

Obiectivul fundamental al întregii clase politice, dar şi al societăţii este definitivarea unor legi ale educaţiei durabile, consolidate, stabile, care să poată asigura învăţământului românesc, în integralitatea sa, un proces educaţional de calitate, nediscriminatoriu, util şi stimulativ în ceea ce priveşte pregătirea elevilor, atât pentru parcursul viitor din viaţa profesională, cât şi pentru evoluţia personală.

Amendamentele propuse de PSD vizează creşterea calităţii actului educaţional, prin îmbunătăţirea condiţiei cadrelor didactice, a responsabilizării lor, dar şi a dinamizării gradului de implicare al elevilor. Susţinem, spre exemplu, reintroducerea învăţământului pedagogic de cinci ani, acordarea sprijinului necesar perfecţionării cadrelor didactice, mai ales a celor din mediul rural, prin stimulente dedicate acestora, exmatricularea pentru comiterea unor fapte grave, interzicerea accesului cu telefonul în orele de curs, înregistrarea şedinţelor cu părinţii, la solicitarea profesorilor, precum şi susţinerea dezvoltării învăţământului tehnic dual şi a celui silvic.

Astfel, Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor a admis amendamentul PSD referitor la introducerea posibilităţii angajării cu jumătate de normă a elevilor la operatorii economici aflaţi în relaţie cu şcolile, această activitate prestată fiind echivalată cu orele de instruire practică. Elevii care doresc să lucreze în condiţiile prevăzute, precum şi tutorii de la agenţii economici care îi instruiesc pe copii, sunt avantajaţi prin scutirea de la plata impozitului pe venit. Tot pentru susţinerea învăţământului dual s-a instituit prevederea ca unităţile de învăţământ să poată încheia contracte cu unul sau mai mulţi operatori economici şi cu una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale.

Referitor la siguranţa în şcoli, propunerile PSD au vizat prevenirea actelor de violenţă grave, prin instalarea de camere video în sălile de clasă, precum şi prin acordarea de sancţiuni graduale pentru cei care comit abateri disciplinare. Aceste dispoziţii se vor reglementa prin legislaţia secundară, deoarece scopul lor este îndreptarea elevilor, nu privarea acestora de educaţie.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală în şcoli, PSD a iniţiat amendamentul reintroducerii cabinetelor stomatologice în şcoli, pe lângă cele medicale. A fost eliminată, de asemenea, limita de minim 300 de elevi beneficiari, stipulată în proiectul propus de Guvern, în baza motivaţiei conform căreia serviciile medicale trebuie să fie accesibile tuturor elevilor, mai ales în unităţile de învăţământ din mediul rural.

Introducerea cursurilor de "Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească" este amendamentul nostru destinat susţinerii elevilor din diaspora, absolut necesar copiilor care învaţă în şcolile din afara ţării.

În acelaşi context, dorim încurajarea liceenilor merituoşi, care se remarcă prin obţinerea unor rezultate deosebite în procesul de învăţământ, prin introducerea claselor de excelenţă în licee, pentru maximum 50% din numărul total de clase a IX-a. Admiterea în aceste clase se va realiza...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

... în baza unor probe de verificare a cunoştinţelor.

Acestea sunt doar câteva dintre amendamentele formulate de PSD şi adoptate deja, în urma dezbaterilor, de către Comisia pentru învăţământ.

Toate aceste amendamente provin din consultările cu societatea civilă, cu reprezentanţi ai cadrelor didactice, ai elevilor şi părinţilor, iar adoptarea lor, de către Parlament, ne dorim să conducă la creşterea calităţii educaţionale, la reducerea abandonului şcolar şi a procentului analfabetismului funcţional.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Giurgiu, Cristina-Elena Dinu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Gianina Şerban.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Singura instituţie care poate avea grijă de copii este familia".

Aş vrea, de la bun început, să înţelegeţi că, în primul rând, vă vorbesc în calitate de mamă şi abia apoi în calitate de demnitar, pentru că rolul nostru aici este să facem auzită vocea poporului.

În zilele acestea, în care problemele cu care se confruntă românii sunt din ce în ce mai mari şi le este din ce în ce mai greu să asigure o masă familiilor şi un trai decent, Guvernului îi arde de alte lucruri şi ne trimite la dezbateri şi la vot proiecte de lege care nu au nicio legătură cu aceste chestiuni, care îi frământă pe oameni în zilele acestea, ba dimpotrivă, pot genera alte dureri de cap românilor.

Ultima născocire a Guvernului PNL - PSD - UDMR, şi anume Proiectul de Lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie - faimosul PL-x 145/2023, îl consider unul perfid, care, în loc să aducă un plus în viaţa noastră, pune sub semnul întrebării existenţa familiei în sine.

Am afirmat public şi afirm în continuare că acest proiect de lege trebuie respins în integralitate! Am să încerc să vă aduc la cunoştinţă câteva argumente în acest sens, dacă nu au reuşit cetăţenii României în toate e-mailurile pe care sunt convinsă că le-aţi primit şi dumneavoastră, aşa cum le-am primit şi eu.

Proiectul de lege, tocmai în contradicţie cu denumirea sa, de a preveni separarea copilului de familie, impune câteva reguli care, din cauza politicii duse în ultimii 30 de ani, vor duce la efectul invers, şi anume la abuzuri împotriva familiei.

Proiectul ne spune că familia care nu îşi vaccinează copilul, cu schema completă obligatorie de vaccinare, poate fi instituţionalizat. Există această schemă completă obligatorie? Sau va fi adaptată după nevoie, ulterior? Dacă luăm doar exemplul vaccinului anti-COVID, pentru care nimeni - şi reţineţi, nimeni! - nu-şi asumă responsabilitatea efectelor adverse, nu putem accepta obligativitatea aceasta.

Politica păguboasă a partidelor aflate la guvernare de-a lungul timpului a adus românii în pragul sărăciei şi se pare că acesta este un mod de viaţă impus şi de Guvernul actual. Iar sărăcia, prin acest proiect de lege, este pedepsită. Da, şi sărăcia este pedepsită, la fel cu instituţionalizarea copiilor.

Domnilor guvernanţi,

Stimaţi colegi,

Suntem aici să apărăm drepturile românilor, iar dreptul la un nivel de trai decent este asigurat de stat, sau ar trebui să fie asigurat de stat, aşa cum prevede Constituţia la art. 47 alin. (1). Putem spune că statul, prin guvernele sale, încă o dată, nu respectă Constituţia.

Din cauza aceleiaşi probleme, a sărăciei, românii au luat drumul străinătăţii. Şi au luat drumul străinătăţii pentru a găsi resurse să-şi poată întreţine familiile. Pentru asta sunt pedepsiţi, mai ales dacă în urmă au lăsat un copil. Dacă acel copil este lăsat în ţară, cu bunicii, acele familii sunt pedepsite.

Domnilor, ce a făcut România, ca stat, pentru a nu mai pleca românii în străinătate?

Ce a făcut România pentru aceste familii, să poată să trăiască decent în România? Au asigurat un trai decent aici? Nu. Au asigurat venituri juste pentru munca lor? Nu. Iar pentru că statul nu-şi îndeplineşte obligaţiile faţă de cetăţenii săi, tot ei trebuie să plătească.

Doamnelor, domnilor, avem legi, avem legi care protejează şi promovează drepturile copiilor. Puneţi-le în aplicare în litera legii, nu inventaţi aberaţii şi nu importaţi legislaţie proastă din alte ţări!

Încetaţi cu acest instrument de presiune asupra familiilor, asupra copiilor, pentru că reprezintă un pericol, deoarece introduce o serie de acţiuni care se iau tocmai împotriva familiilor de români.

Sunt sigură că, pe lângă scrisorile primite de la români, i-aţi văzut şi pe cei care sunt la porţile acestei instituţii, iar noi suntem aici pentru a le reprezenta interesele tuturor, nu să luăm măsuri împotriva românilor! Ascultaţi-i şi respingeţi în totalitate acest proiect atunci când va veni în faţa votului, pentru că AUR va vota împotriva acestui proiect legislativ!

Pentru că singura instituţie care poate cu adevărat să aibă grijă de copiii României este familia, şi noi trebuie s-o sprijinim în mod real, ...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Doamna Gianina Şerban:

... nu să o asuprim! Şi nu doar prin declaraţii politice şi populiste.

Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Focşa.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să profit de timpul meu pentru declaraţie politică pentru a aduce un apel din Ucraina, din Cernăuţi, din partea Eparhiei Cernăuţilor şi a Bucovinei de Nord.

Un părinte ortodox, român de etnie, ne-a rugat să ascultăm următorul apel, de strigăt de durere din Bucovina de Nord.

"Ortodocşii de etnie română din oraşul Cernăuţi ar putea fi scoşi în stradă, iar bisericile lor istorice riscă să fie înstrăinate pentru totdeauna. În contextul conflictului religios din Ucraina, desfăşurat în miezul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva poporului ucrainean, Consiliul Local Cernăuţi va examina în zilele care urmează un proiect de decizie, înregistrat la Departamentul de Dezvoltare Urbană şi Arhitectură, care prevede anularea dreptului de folosire a terenurilor din oraş pentru organizaţiile care aparţin Bisericii Ortodoxe Ucrainene, acuzată fără niciun temei de legături cu Patriarhia de la Moscova.

În ciuda faptului că Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a rupt definitiv de Patriarhia de la Moscova, fiind aduse o serie de modificări în statut, la sfârşitul lunii mai 2022, şi condamnării agresiunii ruse pe teritoriul Ucrainei, autorităţile şi presa continuă să o numească ca fiind subordonată Rusiei, ceea ce nu este adevărat.

1125165772810Suntem o biserică independentă, condusă de Sfântul Sinod, cu centrul la Kiev, iar toate lăcaşele de cult ale românilor din regiunea Cernăuţi aparţin acestei biserici, păstorită de Preafericitul Părinte Onufrie, Mitropolitul Kievului şi al întregii Ucraine. De zeci de ani ni s-a permis să ne rugăm Bunului Dumnezeu în limba română, de aceea am fost devotaţi acestei biserici care ne-a păstrat credinţa, dar şi graiul strămoşilor noştri.

Enoriaşii şi preoţii români nu au fost niciodată pro-ruşi, dimpotrivă, ştim prin ce au trecut înaintaşii noştri în perioada deportărilor, foametei şi a altor încercări coordonate de dictatorii de la Moscova. Aparţinem spiritual şi cultural poporului român şi avem un singur scop - să păstrăm patrimoniul cultural al românităţii pe teritoriul Ucrainei.

Din păcate, autorităţile din nordul Bucovinei, care este o regiune multietnică, ar putea copia deciziile luate în alte regiuni, în alte oraşe şi ţinuturi monoetnice ale Ucrainei. Bisericile care nu au dorit să se dezlipească de la Biserica Ortodoxă Ucraineană riscă să rămână fără terenurile pe care au funcţionat decenii la rând bisericile lor. Drept urmare, românii ar putea să-şi piardă o serie de biserici. Este vorba de Biserica «Înălţarea Domnului», de la Horecea Urbană, zidită în vremea Domniei lui Carol al II-lea al României şi sfinţită în prezenţa Mitropolitului Bucovinei, Hotinului şi al Maramureşului, Visarion, precum şi a numeroşi preoţi şi enoriaşi, la 21 noiembrie 1938. Este vorba de Biserica «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil» din Corovia, construită în 1908, de Catedrala «Sfântului Duh» din Cernăuţi, de Biserica «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil» din suburbia Roşa a oraşului Cernăuţi, de Biserica «Sfântul Nicolae», construită după modelul Mănăstirii de la Curtea de Argeş în perioada administraţiei româneşti.

Bisericile înaintaşilor noştri, unele ridicate din fonduri bisericeşti sau bani ai statului român, nu vor mai aparţine comunităţii româneşti din motive greu de explicat şi înţeles.

Rugăm autorităţile statului român - parlamentari, senatori, miniştri, secretari de stat, conducători ai statului în care locuiesc fraţii noştri de suflet - să intervină pe lângă autorităţile Ucrainei - centrale, regionale şi locale - ca să nu ia decizii nedrepte împotriva comunităţii româneşti şi a bisericilor ei. Orice hotărâre trebuie să ia în calcul opinia românilor din nordul Bucovinei, care nu îşi doreşte să devină din nou o victimă colaterală a războiului, care şi aşa a luat multe vieţi ale militarilor de etnie română..."

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"... care apară cu arma în mâini integritatea teritorială a statului ucrainean.

Solicităm consultări imediate cu membrii comunităţii româneşti - enoriaşi, preoţi, lideri de asociaţii, intelectuali, înainte de a adopta orice decizie privind soarta lăcaşelor de cult care reprezintă o valoare istorică şi culturală pentru noi".

Semnat, cu respect, preot paroh Pavlenco Pavel, la data de 23 aprilie 2023, din cadrul Eparhiei Cernăuţilor şi Bucovinei.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Hristos a înviat, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează "Este pregătită România pentru noua strategie NATO?".

La mai bine de un an de la începerea războiului din Ucraina, NATO îşi regândeşte concentrarea de forţe şi îşi schimbă tacticile revenind oarecum la capabilităţile din timpul Războiului Rece.

Concret, NATO trece de la conceptul de "descurajare prin represalii" - deterrence by retaliation -, la "descurajare prin interzicere/prevenire" - deterrence by denial.

Noul concept nu mai permite ca statele de la frontiera NATO să rişte vreo perioadă de ocupaţie rusă.

Drept urmare, pentru a concretiza conceptul "deterrence by denial", NATO a luat şi va mai lua măsuri pe mai multe direcţii. În primul rând este vorba de mărirea numărului de trupe plasate permanent de-a lungul graniţei estice a Alianţei şi de integrare a planurilor de luptă americane cu cele ale celorlalte ţări NATO. În plus, se au în vedere mărirea cheltuielilor militare şi prepoziţionarea unor echipamente militare, mai ales armament greu. Poziţionarea armamentului greu este obligatoriu pentru un sistem defensiv modern.

Astfel de mişcări de trupe necesită eforturi logistice imense, mai ales din partea ţărilor vizate de pe flancul de est al Alianţei, inclusiv din partea României.

Dar este România pregătită pentru noua strategie NATO? Pe lângă faptul că trebuie să avem militari bine pregătiţi şi că este obligatoriu să achiziţionăm sisteme de armament modern, trebuie să relansăm industria de muniţii - pusă pe butuci după 1990. Este vorba de muniţii de toate felurile, atât pentru armament uşor, cât şi pentru armament greu, care trebuie să ajungă la zecile de mii de soldaţi care vor participa la lupte în cazul unui conflict.

Apoi, trebuie să repunem în funcţiune instalaţii de rafinare a petrolului pentru aviaţia de luptă, care este un combustibil diferit de cel pentru aviaţia civilă. Aliaţii nu pot aduce acest petrol de acasă. Dar, nu în ultimul rând, să nu uităm factorul uman! România a achiziţionat, în ultimii ani, tehnică modernă în toate domeniile structurii armatei: terestră, aeriană şi navală.

Câte cadre active are Ministerul Apărării Naţionale care au cursuri specializate pentru a o folosi la maxim în cazul unui conflict? Cadrele active sunt suficiente în momentul de faţă pentru a face faţă unui conflict în prima etapă? Câţi dintre rezerviştii actuali ştiu să o mânuiască şi să o exploateze? Sigur, trebuie regândită şi strategia de apărare a României în acest sens! Preşedintele României sigur nu mai are somn, din acest punct de vedere, în vizita de lucru din ţările din America de Sud!

Toate aspectele acestea de logistică nu sunt un moft. Dacă nu le punem la punct, nu putem avea un sistem defensiv eficient!

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat, Aelenei Dănuţ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Au mai depus declaraţii în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnii deputaţi: Virgil Alin Chirilă, Vasile Cîtea, Eugen Bejinariu, Mirela Furtună, Viorel Salan, Oana-Gianina Bulai, Silviu Nicu Macovei, Romulus-Marius Damian, Daniel-Florin Ghiţă, Ioan Mang, Georgeta-Carmen Holban, Daniela Oteşanu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Vasilică Toma, Nicu Niţă, Dan-Constantin Şlincu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Pavel Popescu, Ervin Molnar, Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Elena Hărătău, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Marian Cruşoveanu, George-Cătălin Stângă, Bogdan-Iulian Huţucă, Maria Stoian.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Radu Tudor Ciornei, Ştefan-Iulian Lőrincz, Brian Cristian, Radu Panait.

Grupul parlamentar AUR: Lilian Scripnic, Sebastian-Ilie Suciu, Raisa Enachi.

Din partea neafiliaţilor: Mihai Ioan Lasca, Daniel-Liviu Toda, Dumitru Coarnă, Vasile Nagy, Bogdan-Alexandru Bola.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"PSD creşte standardele de calitate pentru produsele autohtone"

Comisia Europeană a propus, la finalul săptămânii trecute, revizuirea standardelor de comercializare existente, aplicabile unei serii de produse agroalimentare. Ţintele Forului european sunt fructele şi legumele, sucurile rezultate din procesarea acestora, gemurile, mierea, carnea păsărilor de curte sau ouăle. Executivul comunitar vrea ca pe etichetele mierii, ale fructelor cu coajă lemnoasă şi ale celor uscate, ale bananelor coapte, precum şi ale fructelor şi ale legumelor curăţate, prelucrate şi tăiate, să fie indicată originea. În ceea ce priveşte amestecurile, ţările de origine vor trebui să figureze toate pe ambalajele, astfel încât să sporească transparenţa pentru consumatori.

De asemenea, prin intermediul acestei noi măsuri, Comisia Europeană vrea să promoveze şi mai accentuat producţia hranei comunitare, indiferent din ce state membre provine aceasta, şi desfacerea ei pe toate pieţele din Uniunea Europeană.

Salut acest demers, pentru că noile revizuiri propuse ale normelor de comercializare pentru produsele agroalimentare îi vor ajuta pe toţi consumatorii să facă alegeri în cunoştinţă de cauză pentru o alimentaţie mai sănătoasă şi să contribuie şi la prevenirea risipei hranei.

După cum bine ştiţi cu toţii, această soluţie a Forului european vine în completarea propunerii legislative pe care noi, parlamentarii PSD, am formulat-o deja, să putem oferi o nouă formă de sprijin atât producătorilor români, cât şi consumatorilor, în special pentru cei interni.

Fac referire la proiectul de act normativ prin care vom impune aplicarea tricolorului pe etichetele produselor româneşti. Nu este deloc un gest redundant sau simplist, aşa cum îşi permite opoziţia pe cât de vocală, pe atât de impotentă de facto, ci statuează şi mai clar dreptul cumpărătorilor de a fi cât mai informaţi. În acest fel, românii vor putea să identifice şi mai simplu care produse conţin materii prime autohtone.

Tricolorul, ca însemn distinctiv trecut pe eticheta produselor, va fi mult mai uşor de perceput şi de recunoscut de oricine, dincolo de expresia utilă a manifestării unui autentic patriotism economic sau de exigenţele Comisiei Europene care pretinde inscripţionarea ţărilor de origine prin intermediul literelor.

Iar acest demers al nostru, al parlamentarilor social democraţi, nu se suprapune sub nicio formă cu noile standarde ale Comisiei Europene, ci vine în completarea acestora, furnizând date şi mai concrete şi mai lizibile.

Mai mult, noi ne dorim să semnalizăm produsele la raft şi să încurajăm consumul celor româneşti. Indubitabil că, prin intermediul acestei noi soluţii, toţi românii ajung să susţină piaţa internă a muncii, salariile şi taxele care rămân şi sunt redistribuite în ţară. Altfel spus, vorbim despre încă o soluţie concretă pe care PSD o adaugă politicii sale asumate şi perseverente de sprijinire a economiei româneşti şi a producătorilor autohtoni.

Punctam, ceva mai devreme, că atât această modalitate a noastră de a sprijini economia României, precum şi cea a Executivului comunitar vor contribui, într-un procentaj mai mare, şi la scăderea risipei de alimente şi chiar şi la cea a reducerii deşeurilor rezultate în urma ambalării. Produsele destinate donării pot fi exceptate de la principalele cerinţe de etichetare. Acest lucru va reduce formalităţile administrative şi în această materie şi, prin urmare, va facilita angajamentul operatorilor în ceea ce priveşte donaţiile.

Referitor la acele fructe şi legume care nu ating decât normele nutriţionale, nu şi pe cele estetice, pentru că prezintă unele mici defecte externe, cum ar fi petele, ele vor fi scutite de respectarea standardelor de comercializare, putând fi vândute, în continuare, direct, la nivel local, de către producători. Continuarea neîngrădită a acestei practici le va oferi consumatorilor mai multe oportunităţi de a cumpăra fructe şi legume proaspete la preţuri mai accesibile şi le va aduce beneficii producătorilor activi în lanţurile scurte de aprovizionare. Iar acele produse afectate de dezastrele naturale sau de alte circumstanţe excepţionale pot fi, de asemenea, vândute, dacă sunt sigure pentru consum.

În cazul sucurilor de fructe, ele vor purta menţiunea "fără adaos de zaharuri".

Prin intermediul acesteia se doreşte clarificarea faptului că, spre deosebire de nectarurile de fructe, sucurile naturale nu pot conţine, prin definiţie, adaos de zaharuri. Cele reformulate vor avea indicat pe etichetă "suc de fructe cu zaharuri reduse". În paralel, conţinutul de fructe al gemurilor va creşte de la minimum 350 de grame la minimum 450 de grame, 550 de grame pentru produsele de calitate superioară, pe kilogramul de produs finit. Termenul "marmeladă", autorizat până în prezent numai pentru gemurile de citrice, ar putea fi utilizat în cazul tuturor gemurilor, oferindu-se astfel posibilitatea adaptării denumirii produsului la practicile cele mai utilizate pe plan local. Odată cu creşterea conţinutului de fructe, consumatorilor li se va oferi un produs cu mai puţine zaharuri libere şi cu mai multe fructe decât în prezent.

Toate aceste prevederi inovatoare se vor dovedi cruciale nu doar pentru o hrană cât mai potrivită pentru români, cât şi pentru expansiunea industriei alimentare şi, implicit, a noilor culturi ecologice şi prin conservarea recoltelor tradiţionale, specifice ţării noastre.

PSD va promova, în continuare, proiecte pentru susţinerea agriculturii, care să vină şi în beneficiul fermierilor, dar şi al consumatorilor.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Astăzi, doresc să vă reamintesc un capitol important şi dureros din istoria post-decembristă a României, Golaniada din 1990. Acest fenomen, cunoscut şi sub denumirile de Fenomenul Piaţa Universităţii sau Manifestaţiile din Piaţa Universităţii, a avut loc în perioada 22 aprilie - 15 iunie 1990 şi a adunat în fiecare seară în jur de 50.000 de oameni.

Golaniada a fost un protest anticomunist şi o manifestare a nemulţumirii generale faţă de evoluţia vieţii politice din România, în perioada imediat următoare Revoluţiei din '89. Protestatarii, numiţi "golani" de către preşedintele Ion Iliescu, au cerut o democraţie adevărată şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

În cadrul acestor manifestări, cunoscutul eminescolog, filosof, eseist şi traducător Petru Creţia a susţinut un discurs memorabil, în care a afirmat:

"Doresc, împreună cu toţi cei care sunt alături de dumneavoastră, să vă instig nu la dezordine socială, ci la o ordine socială nouă, mai dreaptă, mai liberă şi mai prosperă, întemeiată pe o legalitate reală şi pe promovarea în viaţa publică a spiritului de adevăr şi a probităţii politice..." - Petru Creţia

Acest discurs ne reaminteşte de importanţa luptei pentru democraţie şi justiţie în România.

Golaniada din 1990 a fost un moment de coeziune şi solidaritate în rândul populaţiei în căutarea libertăţii şi dreptăţii.

Să nu uităm niciodată sacrificiile făcute de acei curajoşi protestatari şi să ne asigurăm că democraţia adevărată şi respectul pentru drepturile fundamentale ale cetăţenilor rămân valori centrale în societatea noastră!

Domnul Alexandru Popa:

"Proiectul PNL de reformă a educaţiei, o necesitate pentru sistemul de învăţământ din România"

Este bine cunoscută implicarea Partidului Naţional Liberal în procesul de reformă profundă a sistemului românesc de educaţie! Iată că, după un amplu proces de consultări şi dezbateri publice, ministrul liberal al educaţiei a iniţiat şi a adus în dezbaterea Parlamentului, Proiectul Legilor educaţiei, prin care ne propunem ca toţi copiii din România, indiferent de mediul din care provin sau de particularităţile pe care le au, să poată beneficia de educaţie la standarde înalte!

Consider că s-a pierdut deja prea mult timp, iar Guvernul actual şi Parlamentul României au acum şansa să pună capăt nenumăratelor experimente nereuşite, care au fost promovate în ultimii ani de foşti responsabili din conducerea Ministerului Educaţiei!

Am ajuns, din păcate, în situaţia ca în 12 ani să fie adoptate peste 100 de acte normative de modificare a Legii educaţiei, cârpind pe ici şi colo, dar fără a obţine modernizarea atât de necesară a cadrului legislativ din domeniu şi adaptarea sa la provocările din învăţământ şi societatea actuală.

Trebuie precizat că în elaborarea actualului pachet legislativ au fost avute în vedere mai multe principii, printre care coerenţa, predictibilitatea, performanţa şi echitatea. Pe scurt, potrivit proiectului, în învăţământul preuniversitar educaţia va fi centrată pe elev şi pe nevoile lui de dezvoltare. Se propune, astfel, introducerea portofoliului educaţional, care va urmări activitatea elevului de la grădiniţă până la bacalaureat pentru o educaţie personalizată.

De asemenea, se pune accent pe măsurile de reducere a abandonului şcolar, aşa cum este Programul "Masă Sănătoasă", care presupune oferirea unei mese gratuite, cu produse 100% naturale, pentru aproximativ un milion de elevi. Măsura va oferi astfel un sprijin real familiilor din întreaga ţară, iar finanţarea anuală a programului va presupune un efort bugetar de aproximativ 2,5 miliarde de lei anual.

Referitor la învăţământul superior, noua lege introduce o serie de modificări importante, astfel: încurajarea orelor de practică în timpul studiilor, pentru ca la absolvire studenţii să fie mai bine pregătiţi pentru piaţa muncii; măsuri prin care va creşte transparenţa decizională în universităţi; încurajarea schimburilor universitare internaţionale şi introducerea de noi proceduri, clare şi transparente, de acordare şi anulare a titlurilor de doctorat.

În ceea ce priveşte finanţarea educaţiei, trebuie precizat că, în prezent, Ministerul Educaţiei are alocat unul dintre cele mai mari bugete din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba despre aproximativ 3,6 miliarde de euro care vor ajunge în şcoli, grădiniţe, universităţi sau cluburi ale copiilor etc., pentru a rezolva cât mai multe dintre problemele pe care sistemul educaţional din România le întâmpină.

Menţionez, pe această cale, că prioritatea zero pentru PNL în această sesiune parlamentară o reprezintă reforma educaţiei. Consider că fără o reformă reală a sistemului educaţional nu vom putea vorbi nici despre performanţă, nici despre competitivitate şi nici despre o creştere economică de lungă durată.

Am speranţa că acest pachet legislativ va beneficia de o dezbatere cât mai aplicată şi că va primi un vot favorabil din partea parlamentarilor din toate grupurile parlamentare!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Vrem egalitate de tratament între stat şi privat!"

În ultimii ani, am asistat la o întrecere în Parlament pentru depunea unor iniţiative legislative care să instituie noi şi noi zile libere în care nu se lucrează. Nimeni nu votează împotriva acestor iniţiative pentru că, normal, cum să fii împotriva acordării mai multor zile libere pentru români? Nu ai cum!

Dar oare câţi dintre cei care iniţiază aceste legi au plătit vreodată un salariu? Câţi ştiu ce înseamnă să ai o afacere, să faci un buget de salarii, să menţii un nivel de productivitate, ca să poţi rămâne competitiv pe o piaţă europeană cu concurenţă puternică? Este uşor să scrii iniţiative legislative care acordă noi şi noi zile libere, când habar nu ai ce povară pui în cârca celor care chiar muncesc, produc şi plătesc taxe şi impozite în ţara aceasta.

De aceea, am cerut, prin proiect legislativ, ca toate sărbătorile legale în care nu se lucrează să fie plătite de către stat de acum înainte. Statul ca angajator şi angajatorul privat trebuie aduşi pe poziţie de egalitate, adică în ambele cazuri, zilele libere stabilite prin lege să fie compensate din bugetul statului. Nu este deloc corect ca angajaţilor de la stat să le fie plătite zilele libere din bani publici, iar angajaţilor din privat, aceleaşi zile libere să le fie plătite din bani privaţi.

Banii publici din bugetul statului s-au adunat şi din taxele şi impozitele plătite de angajatorii privaţi, practic ei susţin plata zilelor libere pentru propriii angajaţi, iar indirect susţin şi plata zilelor libere ale angajaţilor de la stat. România are astăzi 17 sărbători legale, în care se acordă zile libere angajaţilor. Franţa are 11 zile, Italia 12 zile, Belgia 9 zile, iar în Germania zilele libere variază în funcţie de fiecare land, de la 9 la 13. Vor fi suficienţi "deştepţi" şi "binevoitori" care vor spune că Forţa Dreptei se poziţionează împotriva zilelor libere plătite. Absolut fals. Vrem să se acorde în continuare toate zilele libere, să fie plătite toate, să se mai acorde şi în plus dacă mai sunt parlamentari care au astfel de idei, dar să le plătească statul.

Dacă nu vom lua această decizie, la un moment dat genunchii celor care ţin în spate toată economia acestei ţări vor ceda de la greutatea tuturor sacilor pe care parlamentarii, Guvernul, statul, prin instituţiile sale, îi aruncă în spatele lor. Pare că în ţara aceasta nimănui nu îi pasă de privat, iar în ritmul ăsta o să batem calul care trage până îl omorâm de tot.

Dacă va exista voinţă politică şi această iniţiativă depusă de Forţa Dreptei va deveni lege, putem să transformăm România dintr-o piaţă a muncii neatractivă şi neprietenoasă cu mediul privat, în cea mai atractivă şi ofertantă piaţă a muncii pentru mediul privat.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Economiile planificate de Guvern nu sunt măsuri de austeritate. Nu vor fi afectate salariile şi investiţiile!"

În ciuda situaţiilor dificile cu care ne-am confruntat de câţiva ani încoace şi a impactului pe care state din regiunea noastră l-au resimţit, România şi-a menţinut echilibrul economic în aceşti ani şi s-a profilat ca una dintre cele mai stabile economii din regiune, cu o creştere a PIB-ului de aproximativ 5%. Rezultatele obţinute anul trecut de Guvernul condus de PNL privind creşterea economică, atragerea unei valori record în ceea ce priveşte investiţiile străine şi absorbţia fondurilor europene, ne determină să continuăm cu măsurile responsabile - şi aici includem desigur diminuarea risipei bugetare.

Foarte important de spus clar şi răspicat - nu este vorba despre măsuri de austeritate! Aceste măsuri nu vor viza anvelopa salarială, investiţiile şi nici nu vor fi introduse taxe şi impozite noi. Este un lucru spus şi de premierul Nicolae Ciucă şi de preşedintele Klaus Iohannis. Discutăm despre măsuri care nu vor afecta puterea de cumpărare a românilor, mai ales în această perioadă în care ne confruntăm cu o inflaţie ridicată. Este vorba despre măsuri de cumpătare a cheltuielilor, nimic mai mult. Trebuie reamintit că premierul Nicolae Ciucă a mai cerut şi anul trecut măsuri similare, prin care s-au redus cheltuielile la bunuri şi servicii cu 10%, iar la final de an am văzut că ne-am încadrat şi în ţinta de deficit şi nici nu am afectat investiţiile. Din contră, am avut valori record la investiţii în 2022.

Partidul Naţional Liberal a fost mereu un promotor al cheltuirii chibzuite şi sustenabile a banului public.

De aceea, vom susţine măsurile corecte de reducere a cheltuielilor, care să nu aducă atingere cetăţeanului român, dar care să facă o diferenţă simţitoare în ceea ce priveşte resursele economisite. Toate măsurile trebuie luate, însă, în urma unei analize clare, obiective, pentru a fi siguri că am luat măsurile corecte pentru situaţia de faţă.

Domnul Boris Volosatîi:

"Necesitatea încheierii unor acorduri în materie de educaţie între România şi Ucraina, în beneficiul românilor din Ucraina şi al ucrainenilor din România"

Zilele acestea, i-am interpelat pe ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, şi pe ministrul educaţiei, Ligia Deca, într-un subiect de actualitate şi de interes special pentru românii din Ucraina şi pentru România, ca stat înrudit.

Potrivit ultimelor relatări de presă de la Kiev şi unor comunicate oficiale, Ucraina şi Polonia vor lucra împreună pentru "îmbunătăţirea manualelor" de istorie şi geografie. Acest fapt a fost făcut public de Ministerul ucrainean al Educaţiei şi Ştiinţei, pe site-ul său, după întâlnirea ministrului Oksen Lisovîi cu ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Poloniei la Kiev, Bartosz Cichocki, la 14 aprilie, anul curent.

Ministerul ucrainean al Educaţiei şi Ştiinţei a mai raportat despre stadiul perfectării proiectelor a două acorduri internaţionale de cooperare în domeniul învăţământului superior şi activităţii instituţiilor de învăţământ preşcolar şi secundar general. Conform acestor Proiecte de Acorduri internaţionale de cooperare, învăţământul pentru minoritatea naţională polonă din Ucraina se desfăşoară în limba poloneză sau se studiază limba poloneză ca limbă a minorităţii naţionale polone din Ucraina.

De asemenea, Proiectele de Acorduri prevăd că Polonia va încuraja înfiinţarea în cuprinsul său de instituţii de învăţământ cu predarea în limba ucraineană şi studiul culturii şi limbii ucrainene. Părţile au anunţat că aceste două acorduri vor fi semnate într-un viitor apropiat.

În cadrul aceleiaşi întâlniri, părţile au convenit asupra interacţiunii în cadrul comisiei ucraineano-polone pentru îmbunătăţirea manualelor şcolare de istorie şi geografie, astfel încât să fie eliminate orice interpretări divergente.

După cum bine se cunoaşte, manualele de istorie din Ucraina perpetuează interpretările sovietice privind relaţiile româno-ucrainene şi româno-sovietice, inclusiv privind Pactul Ribbentrop-Molotov cu Protocolul adiţional secret şi consecinţele acestora pentru România.

Având în vedere că România are în Ucraina o importantă minoritate înrudită, confruntată cu dificultăţi cultural-identitare tot mai mari şi supusă riscurilor reale de aculturaţie, în special prin intermediul şcolilor publice, le-am cerut miniştrilor Bogdan Aurescu şi Ligia Deca să ne transmită dacă România a iniţiat cu partea ucraineană consultări sau negocieri privind convenirea şi semnarea unor Acorduri de cooperare în domeniul învăţământului preşcolar, primar, secundar general, universitar şi postuniversitar după modelul celor două Acorduri polono-ucrainene convenite deja şi care urmează a fi semnate. Am cerut de asemenea să se indica la ce nivel sunt purtate consultările sau negocierile româno-ucrainene în acest subiect - interministerial, interguvernamental, interstatal.

Totodată, le-am cerut celor doi miniştri interpelaţi să ne transmită dacă partea română a purtat consultări cu partea polonă, în vederea preluării bunei practici în relaţia cu Ucraina pe domeniul educaţional în limba maternă a minorităţii înrudite sau în domeniul predării limbii materne a acestei minorităţi.

În mod firesc, le-am cerut miniştrilor interpelaţi să ne transmită dacă partea română a propus înfiinţarea unei comisii româno-ucrainene pentru îmbunătăţirea manualelor şcolare de istorie şi geografie, astfel încât să fie eliminate orice interpretări divergente. În cazul în care o asemenea propunere nu a fost încă formulată, considerăm că partea română ar trebui să o lanseze cât mai curând posibil în dialogul său cu partea ucraineană.

România are multe lucruri de învăţat de la Polonia, în relaţia sa cu Ucraina postsovietică.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Familia este şi va rămâne pilonul de bază al societăţii!"

Familia este nucleul de bază al societăţii, dar câte familii îndeplinesc, oare, toate prerogativele unei familii unite?

Vă îndemn să gândiţi şi să vă gândiţi la acest aspect, în condiţiile în care, în România, cele mai întâlnite probleme ale familiei sunt violenţa asupra femeii, violenţa asupra copiilor, abuzul prin neglijenţă, abuzul emoţional şi sexual asupra copilului, divorţul şi implicit urmările sale.

Importanţa familiei în societate este covârşitoare. Familia stă la baza oricărei societăţi. Familia este unul dintre pilonii de echilibru, alături de Biserică şi de şcoală. Orice măsură cu caracter de protecţie socială trebuie să vizeze direct persoana asistată, dar indirect şi familia acesteia. Rolul statului trebuie să fie bine definit.

Problemele în căsnicie persistă şi din necunoaştere, din lipsa informaţiilor referitoare la existenţa instituţiilor ce oferă servicii specializate pe problematica cuplului.

Lipsa educaţiei poate duce la necunoaşterea drepturilor şi normelor după care trebuie să se desfăşoare căsnicia şi în acest sens apelez la promovarea direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului din colegiile şi implicit oraşele pe care le reprezentaţi, pentru cunoaşterea drepturilor familiei.

Familia înseamnă mai mult decât convieţuirea sub acelaşi acoperiş şi creşterea unui copil.

Familia înseamnă dragoste, respect reciproc, respectarea dreptului fiecăruia la evoluţie, libertate, copilărie şi educaţie sănătoase, întrajutorare.

Vă îndemn pe această cale să propunem, în oraşele de unde venim, acţiuni de conştientizare şi de întărire a rolului familiei în societate atât prin direcţiile generale de asistenţă socială, cât şi prin organizaţii guvernamentale care militează pentru familie şi binele acesteia.

Domnul Vasile Cîtea:

"Importanţa educaţiei în atingerea performanţelor sportive"

Astăzi, voi trage un semnal de alarmă asupra unei probleme care, cu siguranţă ne întristează pe toţi - declinul sportului românesc şi importanţa educaţiei în atingerea performanţelor sportive.

În ultimii ani, România a înregistrat o scădere alarmantă a performanţelor în sport, iar această situaţie trebuie să ne determine să luăm măsuri urgente pentru a schimba cursul actual al evenimentelor.

Educaţia reprezintă o piatră de temelie în dezvoltarea sportivilor şi, prin urmare, este esenţial să acordăm o atenţie mai mare acestui aspect al pregătirii lor. Tinerii sportivi trebuie să fie învăţaţi nu doar cum să îşi îmbunătăţească abilităţile sportive, ci şi cum să înţeleagă importanţa educaţiei şi cum să îşi dezvolte abilităţile intelectuale.

Din păcate, România se află într-o situaţie în care educaţia sportivilor este adesea neglijată sau insuficientă. Acest lucru se reflectă în performanţele slabe ale sportivilor noştri şi în incapacitatea noastră de a ţine pasul cu alte ţări. În multe ţări, educaţia sportivilor este considerată la fel de importantă ca performanţele lor pe teren şi sunt oferite oportunităţi pentru dezvoltarea personală şi profesională pe tot parcursul carierei sportive.

Acelaşi lucru este valabil în alte ţări europene precum Germania, Franţa, Spania sau Italia. Aceste ţări recunosc că educaţia este importantă nu numai pentru dezvoltarea personală a sportivilor, ci şi pentru performanţele lor sportive, iar rezultatele sunt vizibile în majoritatea sporturilor la care ne raportăm.

Educaţia poate ajuta sportivii să înveţe cum să îşi îmbunătăţească abilităţile sportive, cum să lucreze în echipă şi să înţeleagă importanţa muncii asidue şi a autodisciplinei. În plus, educaţia poate oferi sportivilor oportunităţi pentru dezvoltarea unor abilităţi precum gândirea critică, luarea deciziilor, precum şi o inteligenţă emoţională ridicată.

Prin urmare, este esenţial să acordăm o atenţie mai mare educaţiei tinerilor sportivi din România. Ar trebui luate măsuri pentru a se îmbunătăţi sistemul educaţional sportiv şi pentru a se asigura că tinerii sportivi sunt bine pregătiţi pentru viitorul lor atât pe terenul de sport cât şi în afara lui.

În primul rând, trebuie să investim în educaţia sportivilor şi să le oferim oportunităţi pentru dezvoltarea personală şi profesională. Aceasta poate include programe educaţionale pentru sportivi care îi ajută, aşa cum menţionam anterior, să îşi îmbunătăţească abilităţile de gândire critică şi luare a deciziilor, să înveţe despre managementul financiar, precum şi despre alte aspecte importante ale vieţii.

În al doilea rând, trebuie să îmbunătăţim calitatea educaţiei în general. Trebuie să investim în şcoli, în profesori şi în materiale didactice pentru a ne asigura că educaţia noastră este de cea mai bună calitate, iar tinerii noştri sportivi au acces la cele mai bune resurse.

În al treilea rând, trebuie să luăm măsuri pentru a combate abandonul şcolar şi pentru a încuraja tinerii sportivi să îşi continue studiile. Aceasta poate include oferirea de burse şcolare sau alte forme de sprijin financiar pentru a ajuta tinerii sportivi să îşi continue educaţia.

În cele din urmă, trebuie să recunoaştem importanţa sportului şi a educaţiei în cadrul societăţii noastre şi să promovăm aceste valori în rândul tinerilor noştri. Trebuie să lucrăm împreună cu organizaţiile sportive şi educaţionale pentru a încuraja tinerii să îşi dezvolte abilităţile sportive şi intelectuale, şi pentru a le oferi oportunităţi pentru a-şi construi viitorul.

În concluzie, educaţia este o parte esenţială a dezvoltării sportivilor noştri şi trebuie să acordăm mai multă atenţie acestui aspect în viitorul nostru. Prin investiţii în educaţia sportivilor şi îmbunătăţirea sistemului educaţional putem să ne asigurăm că tinerii noştri sportivi sunt pregătiţi pentru performanţe sportive de înaltă calitate şi pentru un viitor de succes.

Sper că acest semnal de alarmă va fi luat în considerare şi vom acţiona împreună pentru a aduce schimbarea necesară în sportul românesc.

Sper ca sportivi precum Simona Halep, David Popovici, Virgil Stănescu să nu rămână doar excepţii de la regulă şi să cream împreună o nouă generaţie de sportivi performeri care să ducă steagul României pe cele mai înalte podiumuri!

Doamna Cristina Burciu:

"Ziua Internaţională a Cărţii, 2023, «România citeşte»!"

Ziua Internaţională a Cărţii şi a drepturilor de autor, precum şi Ziua Internaţională a Bibliotecarului şi a Bibliotecilor publice, ambele celebrate în 23 aprilie, trebuie să aibă o conotaţie mult mai importantă pentru români. În această idee, Forul legislativ şi-a manifestat public dorinţa privind creşterea exponenţială a numărului oamenilor, şi în special al copiilor, care citesc şi sunt preocupaţi de lectură.

Pentru materializarea acestui demers, am votat actul normativ prin care s-a instituit "Anul Cărţii" în România, act normativ ce prevede derularea unor activităţi stimulative, mai ales în rândul elevilor, în scopul îndreptării atenţiei acestora spre a citi şi a se informa cu ajutorul cărţilor.

Cel mai important punct al legii a fost lansarea Programului naţional "România citeşte", derulat în toate unităţile şcolare din ţară, ce presupune organizarea săptămânală de activităţi literare în scopul încurajării lecturii, precum şi a unor întâlniri bianuale ale elevilor cu scriitori români contemporani, de anvergură naţională sau locală, care să le citească copiilor fragmente din propriile creaţii literare.

Potrivit studiilor sociologice, în România a scăzut drastic în ultima perioadă numărul persoanelor pasionate de citit. Rezultatele cercetării au relevat un fapt extrem de îngrijorător, respectiv că 22% dintre români nu citesc deloc cărţi, şi doar unul din cinci a citit o carte în ultimul an. Acelaşi studiu a mai dezvăluit şi realitatea că adulţii cumpără din ce în ce mai puţine cărţi, iar cele achiziţionate pentru copii sunt aproape exclusiv necesare şcolii.

După ce s-au confruntat cu aceeaşi situaţie privind diminuarea interesului copiilor şi tinerilor faţă de cărţi, mai multe ţări europene au declanşat campanii naţionale de promovare a lecturii şi literaturii. Aceste campanii au avut succesul scontat, atât prin majorarea considerabilă a dorinţei tinerilor şi elevilor pentru citit, cât şi prin creşterea generală a calităţii sistemului educaţional din aceste ţări.

Ziua cărţilor şi a bibliotecilor este un bun prilej de a mulţumi tuturor celor care lucrează în acest domeniu preţios, dar de multe ori ignorat, pentru pasiunea şi dăruirea de care dau dovadă în ceea ce priveşte promovarea cititului, a lecturii şi, în general, pentru încurajarea actului cultural-educativ de care avem mare nevoie.

De asemenea, îmi doresc ca elevii noştri să îşi îndrepte atenţia mult mai mult spre citit, atât la nivel şcolar, cât şi extraşcolar, mai ales în această perioadă în care studiul individual a devenit vital pentru procesul de învăţământ.

România are nevoie de dublarea consumului de carte şi de creşterea popularităţii lecturii, iar pentru reuşita acestui demers cu toţii suntem responsabili.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"PSD sprijină producătorii români"

Lumea a ajuns într-un punct în care orice se promovează are succes, dar nu tot ce se promovează are şi calitate.

Am susţinut întotdeauna fermierii şi producătorii locali, întrucât aceştia aduc pe mesele noastre calitate, dar, din păcate, produsul românesc, produsele care au la bază materii prime româneşti nu sunt suficient de promovate în ţara noastră.

Peste tot în Europa vedem în orice supermarketuri sau magazine promovate produsele de origine specifice ţării respective, mai puţin în România, unde, atunci când intrăm într-un supermarket, vedem evidenţiate tot felul de produse provenite din alte ţări, mai puţin produsele româneşti.

Produsul românesc trebuie promovat în lanţurile comerciale din toată ţara, iar PSD a iniţiat un proiect de lege prin care consumatorii să poată identifica mai uşor un produs care are la bază ingrediente româneşti.

Prin acest proiect de lege, propunem afişarea tricolorului pe produsele ce conţin materii prime româneşti. Calitatea produselor din ţara noastră este una aparte şi de acest lucru suntem cu toţii conştienţi, dar, dacă nu este evidenţiat în rândul lanţurilor comerciale, consumatorul are tendinţa de a se îndrepta spre alte produse cu totul de altă provenienţă. Am încredere că toate grupurile parlamentare din Parlament vor recunoaşte necesitatea unei astfel de propuneri legislative şi o vor susţine la vot, pentru a veni în sprijinul tuturor românilor, atât consumatori, cât şi producători.

Produsele româneşti merită promovate, consumatorii români trebuie să fie informaţi cu privire la comercializarea produselor din materii prime româneşti, iar producătorii români sunt astfel susţinuţi şi ei la rândul lor. Promovăm calitatea şi vizibilitatea produselor româneşti şi în acelaşi timp încurajăm fermierii şi producătorii locali la păstrarea calităţii produselor româneşti.

Domnul Dumitru Rujan:

"Cred cu toată forţa în potenţialul României!"

Când măsurile economice şi sociale sunt corecte, rezultatele sunt pe măsură.

De aceea, este important să ne amintim că, în timpul Guvernelor PNL din ultimii trei ani, sprijinul financiar acordat mediului economic, suportul acordat populaţiei pentru a traversa criza energetică şi creşterea preţurilor de consum, precum şi ratele istorice de absorbţie a fondurilor europene ne-au adus următoarele rezultate concrete: una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Uniunea Europeană, una dintre cele mai stabile monede naţionale din regiune, o rată mică a şomajului, o creştere constantă a veniturilor salariale şi a pensiilor, o accelerare fără precedent a investiţiilor publice.

Atunci când ţara noastră a aderat la Uniunea Europeană, ne uitam cu relativă invidie la economia şi infrastructura vecinilor noştri din Ungaria, ne doream să avem o economică puternică, cel puţin ca cea a Portugaliei şi să ajungem din urmă state din Europa Centrală, care aderaseră la Uniunea înaintea României.

Astăzi, graţie politicilor liberale corecte din ultimii ani, România a ajuns din urmă Portugalia şi chiar a depăşit Grecia şi Ungaria în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut per locuitor. De asemenea, prin proiectele energetice liberale şi prin parteneriatul strâns cu Statele Unite ale Americii, România a devenit un mare jucător în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gazele naturale sau energia electrică. Aş mai adăuga şi faptul că, graţie uzinelor de la Piteşti şi Craiova, ţara noastră se află printre marii producători de automobile din Europa, cu peste jumătate de milion de maşini produse în anul 2022.

Sunt unul dintre cei care cred cu toată forţa că România, prin stabilitate politică şi politici economice corecte, liberale, va scrie o pagină din istoria economică modernă a Europei. România are un potenţial economic uriaş: are oameni harnici şi foarte bine pregătiţi, are resurse naturale diversificate, care pot fi utilizate cu chibzuinţă, are o poziţie geografică privilegiată la Dunăre şi Marea Neagră, are un potenţial turistic încă nevalorificat la adevăratul său potenţial, are ceea ce multe state dezvoltate ale Uniunii Europene nu au.

De aceea, cred cu putere că, dacă vom menţine ritmul de dezvoltare din ultimii ani, dacă vom continua să susţinem investiţiile publice şi private, educaţia, sănătatea şi sistemul nostru de apărare, într-un viitor foarte apropiat despre România se va vorbi cu respect ca despre o ţară în care îţi doreşti să trăieşti, să îţi întemeiezi o familie şi să îţi creşti copiii şi nepoţii.

Domnul Ervin Molnar:

"Românii din Sudan trebuie evacuaţi în cel mai scurt timp!"

De pe data de 15 aprilie, veştile privind evoluţia situaţiei din Sudan devin din ce în ce mai îngrijorătoare. În timp ce ţara se scufundă într-un război civil violent, în care se confruntă armata statului sudanez şi Forţele de Sprijin Rapid, grupare paramilitară bine organizată, numărul morţilor şi răniţilor creşte pe zi ce trece.

Statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, monitorizează, încă de la debutul încleştărilor armate, situaţia din Sudan, pentru a se asigura că cetăţenii români aflaţi acolo sunt în siguranţă. Deşi activitatea Ambasadei României la Khartoum a fost suspendată din anul 2021, iar serviciile de asistenţă şi protecţie consulară pentru cetăţenii români din Sudan sunt asigurate de Ambasada României la Addis Abeba, românii aflaţi în Sudan au fost contactaţi de misiunea diplomatică română, urmând să fie evacuaţi cu proxima oportunitate.

Până la această dată, nouă cetăţeni români şi un membru de familie, cetăţean sudanez, au părăsit teritoriul Sudanului în noaptea de duminică spre luni, cu un zbor de evacuare organizat de autorităţile franceze până în Djibouti. Task force-ul interinstituţional al MAE, prin misiunile diplomatice şi consulare române implicate, a eliberat titluri de călătorie pentru cetăţenii români care nu mai deţineau documente valabile. Din Djibouti urmează a fi identificate alte mijloace de transport până la destinaţia finală. Conform datelor de care dispunem, în Sudan s-ar mai afla 20 de cetăţeni români şi 3 membri de familie, cetăţeni sudanezi şi egipteni, care au solicitat sprijin în vederea evacuării.

La Ministerul Afacerilor Externe va funcţiona task force-ul interinstituţional în regim 24/7, până când toţi cetăţenii români care au solicitat asistenţă din partea României vor fi în siguranţă. Situaţia prin care trece poporul sudanez este una tragică, gândurile noastre fiind îndreptate către victimele nevinovate ale acestui conflict, care sperăm că se va soluţiona cât mai repede cu putinţă. Statul român este determinat să se achite de principala sa responsabilitate faţă românii din afara graniţelor, şi anume asigurarea protecţiei acestora şi acordarea de asistenţă în situaţii de urgenţă precum cea pe care o avem astăzi.

Nu în ultimul rând, doresc să mulţumesc angajaţilor din Ministerul Afacerilor Externe român şi aliaţilor noştri pentru efortul pe care îl depun în aceste zile, fără de care cetăţenii români din Sudan nu ar fi putut fi evacuaţi în siguranţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Criza importurilor cerealelor ucrainene se va rezolva cu dialog şi calm"

Cu toţii am auzit nemulţumirile agricultorilor legate de modul defectuos în care au fost gestionate negocierile privind ajutoarele europene în chestiunea cerealelor ucrainene. Fiind nevoie de abordări ferme şi calculate, nu de declaraţii politice şi lozinci, premierul Nicolae Ciucă a preluat personal problema şi a depus toate eforturile pentru ca fermierii români să nu fie afectaţi în criza cerealelor din Ucraina.

Guvernul României a aprobat o Hotărâre de Guvern pentru a operaţionaliza ajutorul în valoare de peste 20 de milioane de euro de care vor beneficia producătorii agricoli care au cultivat grâu şi deţin stocuri. Jumătate din această sumă provine din fonduri europene, iar jumătate din bugetul naţional. Concret, pe lângă cele 10 milioane de euro alocate iniţial de Comisia Europeană, Guvernul a mai alocat alte 10 milioane de euro din bugetul naţional. Acestor ajutoare li se va adăuga şi suma care îi va reveni României din pachetul suplimentar, anunţat de Comisia Europeană.

Al doilea pachet de sprijin este de aproximativ 100 de milioane de euro pentru fermierii din ţările afectate. Pachetul suplimentar este de două ori mai mare decât pachetul iniţial, iar acum este rolul Ministerului Agriculturii din România să facă toate eforturile ca suma ce ne revine să fie cât mai mare şi să ajungă cât mai rapid la fermieri. În plus, Comisia Europeană a transmis că vor fi adoptate măsuri preventive pentru anumite categorii de cereale produse în Ucraina, precum grâul, porumbul, rapiţa şi floarea-soarelui.

Statul român trebuie să facă toate eforturile pentru a asigura un echilibru între datoria de a ajuta vecinul ucrainean, aflat în mare nevoie astăzi, şi datoria sa de a-şi proteja interesele şi agricultorii. PNL a militat întotdeauna pentru o poziţie calculată şi raţională, bazată pe negociere şi dialog, şi nu pe decizii precipitate, luate sub imperiul emoţiilor. Sper ca Ministerul Agriculturii să performeze data viitoare mai bine decât a făcut-o acum, pentru a nu mai genera discuţii printre agricultori - care nu ne ajută cu nimic, ba din contră, slăbesc determinarea românilor în a ajuta efortul ucrainean de rezistenţă în faţa invadatorului rus, lucru de care suntem şi noi, ca ţară, direct interesaţi.

România trebuie să joace inteligent şi eficient în cadrul UE, iar aceasta este direcţia pe care o propune şi PNL, şi preşedintele Klaus Iohannis.

Doamna Mirela Furtună:

"PSD cere suspendarea importului de cereale din Ucraina"

Guvernul României trebuie să adopte măsuri urgente şi concrete prin care să protejeze agricultorii români de competiţia neloială şi incorectă pe care produsele agroalimentare din Ucraina o prezintă.

Astfel, PSD va solicita în coaliţia de guvernare adoptarea unei decizii politice care să dispună Guvernului României să emită în regim de urgenţă un act normativ pentru suspendarea temporară a importurilor de produse agroalimentare din Ucraina, la fel cum s-a întâmplat în celelalte state care au graniţă comună cu această ţară.

O astfel de măsură este necesară pentru protejarea fermierilor români, în contextul în care compensările primite din partea Comisiei Europene nu pot acoperi valoarea totală a daunelor suferite de aceştia, iar pe termen mediu şi lung afectează capacitatea României de a-şi asigura în întregime necesarul de alimente din surse proprii.

PSD susţine ca statele din estul Europei, care au fost afectate de exporturile din Ucraina, să poarte o negociere comună cu reprezentanţii Comisiei Europene şi cu partea ucraineană, astfel încât măsurile de sprijin destinate agriculturii Ucrainei să nu afecteze interesele fermierilor din statele învecinate.

În acelaşi timp, PSD consideră că România trebuie să sprijine în continuare Ucraina prin facilitarea tranzitului de produse agroalimentare din această ţară, către alte state din Uniunea Europeană sau către rutele comerciale de la Marea Neagră.

PSD va susţine întotdeauna interesele fermierilor români!

Doamna Elena Hărătău:

"Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor a decis sancţionarea tuturor formelor de violenţă fizică în şcoli"

Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor a finalizat dezbaterile mai multor secţiuni din Proiectul Legii învăţământului preuniversitar, după câteva săptămâni de muncă asiduă şi zeci de ore de discuţii. Cele mai importante dintre acestea se referă la drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului de învăţământ, precum şi la sancţiunile aplicabile elevilor.

În urma analizei de până acum a celor peste 1.000 de amendamente depuse, consider că forma propusă de Comisie, în ceea ce priveşte capitolele dezbătute şi votate până în prezent, face faţă cu brio exigenţelor privind instituirea unei educaţii de calitate, prin schimbările preconizate în acest pachet legislativ vital pentru prezentul şi viitorul educaţiei naţionale.

Consider că noile prevederi privind răspunderea disciplinară din acest act normativ sunt extrem de importante, deoarece era necesar să răspundem consecinţelor unor acte abuzive şi agresive, aşa cum s-au petrecut în unităţile şcolare din ţară în ultima perioadă.

Astfel, în ceea ce priveşte violenţa fizică sub orice formă din şcoli, Comisia a deliberat în mod indiscutabil sancţionarea acesteia. De asemenea, exmatricularea elevilor poate surveni doar în situaţii foarte grave, cu drept de reînscriere în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ.

Potrivit amendamentului adoptat referitor la acest subiect, înaintat de PNL, PSD şi Ministerul Educaţiei şi agreat de toate celelalte grupuri parlamentare, analiza disciplinară poate fi iniţiată de personalul şcolar, în urma unei încălcări a regulamentelor unităţii de învăţământ preuniversitar sau a comportamentului inadecvat al elevului.

Elevul şi părinţii/tutorii legali vor fi, în consecinţă, informaţi cu privire la natura încălcării şi vor fi convocaţi la o întâlnire formală. Elevii au dreptul la apărare şi nu pot fi supuşi unor sancţiuni colective. Pentru a putea fi sancţionaţi, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unităţii de învăţământ, în cadrul activităţilor extraşcolare sau în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online.

Sancţiunile ce pot fi aplicate elevilor, în funcţie de gravitatea faptei, sunt: observaţie individuală; mustrare scrisă; retragerea temporară sau pe durata întregului an şcolar a burselor de care beneficiază elevul; mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ; suspendarea elevului pe o durată limitată de timp; preavizul de exmatriculare; exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ; exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în altă unitate de învăţământ; exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învăţământul postliceal. Aceste sancţiuni pot fi însoţite şi de scăderea notei la purtare.

Toate sancţiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât şi părinţilor/tutorilor legali. Sancţiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz. Sancţionarea elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este interzisă în orice context.

Violenţa fizică sub orice formă se sancţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare, mai prevede amendamentul admis.

Potrivit formei adoptate de Comisia pentru învăţământ, mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ, suspendarea elevului pe o durată limitată de timp, preavizul de exmatriculare, exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ, exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în altă unitate de învăţământ, nu se pot aplica în învăţământul primar.

De asemenea, conform proiectului legislativ, preavizul de exmatriculare şi exmatricularea cu drept de reînscriere în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ se pot aplica în învăţământul obligatoriu numai în situaţii foarte grave, când prezenţa elevului în şcoală pune în pericol siguranţa elevilor sau a personalului din şcoală, afectând dreptul la educaţie, respectiv la muncă. Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maxim 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an şcolar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.

Elevii care au fost sancţionaţi beneficiază de consiliere, intervenţie psihologică şi psihoterapie, precum şi de activităţi remediale. Procedura de aplicare a sancţiunilor prevede în mod obligatoriu: informarea elevilor şi a părinţilor/tutorilor legali; intervievarea elevilor, în prezenţa părinţilor/tutorilor legali; după caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, în acord cu Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 şi a raportului de evaluare multidisciplinară realizat de acesta; oferirea posibilităţii de contestare a sancţiunii.

În procesul de sesizare şi analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinţii/tutorii legali se realizează în absenţa elevilor, într-un spaţiu dedicat, care asigură confidenţialitatea, în prezenţa consilierului şcolar şi a mediatorului şcolar, dacă este necesar.

Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unităţii de învăţământ sunt obligaţi să acopere, în conformitate cu prevederile art. 1357-1374 din Codul civil, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase. În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sancţionaţi cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor şcolare.

Remarc disponibilitatea şi solicitudinea doamnei ministru Ligia Deca, care a participat permanent la lucrările Comisiei pentru învăţământ, de dimineaţă până seara, având un aport substanţial în discuţiile pe marginea fiecărui articol şi alineat dezbătut.

Sunt convinsă că forma finală a Legilor educaţiei, ce va fi votată de Parlament, va întruni rezolvările marii majorităţi a solicitărilor şi doleanţelor tuturor celor implicaţi în procesul de învăţământ, elevi, cadre didactice, părinţi, conducerea şcolilor şi autorităţile abilitate, astfel încât noile acte normative să asigure calitatea mult dorită a sistemului, în paralel cu reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Invitaţie la lectură, invitaţie la bibliotecă! A citi o carte este ca şi cum ţi-ai face un nou prieten!"

Cu prilejul Zilei internaţionale a cărţii şi a drepturilor de autor, precum şi a Zilei internaţionale a bibliotecarului şi a bibliotecilor publice, celebrate recent, vreau să le mulţumesc tuturor celor care lucrează în acest domeniu preţios, dar de multe ori ignorat.

În calitate de deputat, le sunt recunoscătoare pentru pasiunea şi dăruirea de care dau dovadă în ceea ce priveşte promovarea cititului, a lecturii şi, în general, pentru încurajarea actului cultural-educativ, de care avem mare nevoie în toată ţara.

Îmi doresc ca elevii noştri să îşi îndrepte atenţia mult mai mult spre lectură, atât la nivel şcolar, cât şi extraşcolar, mai ales în această perioadă în care studiul individual a devenit vital pentru procesul de învăţământ.

România are nevoie imperioasă de dublarea consumului de carte şi de creşterea popularităţii lecturii, iar pentru reuşita acestui demers suntem responsabili cu toţii.

Însuşirea corectă a cititului, încă din primele clase ale ciclului primar, asigură succesul întregului proces de învăţare, atât în clasele mici, cât şi în etapele următoare. Învăţarea cititului îi ajută pe elevi să lucreze cu textele literare, să înţeleagă mesajele transmise de acestea, să poată explica sensul cuvintelor, să folosească dicţionarul ca mijloc de îmbogăţire a vocabularului.

Nu putem trece însă cu vederea faptul că evoluţiile ştiinţei şi tehnologiei din ultima perioadă încurajează elevii să devină pasivi, preferând televizorul, telefonul sau diverse jocuri pe calculator, în locul lecturii.

Pornind de la ideea că "a citi o carte este ca şi cum ţi-ai face un nou prieten", consider că rolul dascălului este de a le insufla elevilor dragostea pentru lectură, prezentându-le cărţi adecvate vârstei şi puterii lor de înţelegere. Cred că este foarte bine să se discute în clasă despre cele citite, despre imaginile întâlnite în cărţi, dezvoltându-se astfel imaginaţia şi capacitatea de exprimare ale elevilor.

Sunt convinsă, de asemenea, că procesul instructiv-educativ trebuie să-i ajute pe elevi să găsească în interiorul lor resursele necesare şi motivaţia care să le stimuleze interesul şi dragostea pentru citit.

Consider că trebuie să avem grijă permanent să continuăm să-i învăţăm pe cei mici că educaţia şi cultura, cartea şi credinţa, sunt pilonii formării şi dezvoltării lor viitoare.

La mulţi ani tuturor celor ce au ales să transforme în meserie dragostea faţă de carte şi de prietenii cărţilor!

Domnul Lilian Scripnic:

"România, la moment de răscruce!"

Privesc spre România şi observ că, în ultimii 33 de ani, această ţară a fost prădată în mod sistematic de către proprii politicieni, aceiaşi politicieni care au jurat credinţă poporului român, aceiaşi politicieni care au minţit cu nonşalanţă neamul românesc convingând oamenii să-i voteze, aceiaşi politicieni care au apărut din senin pe scena politică, fiind oameni purtători de tot felul de interese străine şi duşmane propriei patrii.

Aceşti actori negativi ai scenei politice din ultimii 33 de ani au făcut ca România să fie o ţară vitregită de proprii cetăţeni, milioane de suflete alegând calea străinătăţii. Politicienii au făcut ca România să fie vitregită de propriile resurse, pe care le-au înstrăinat pe redevenţe derizorii. Tot politicienii ultimilor 30 de ani au reuşit "performanţa" să pună la pământ toată economia internă a României, închizând fabrici, uzine şi întreprinderi cu capital românesc.

Toate acestea au fost făcute cu un singur scop, acela de aservire în mod total forţelor străine şi intereselor altor entităţi. Astăzi, fiecare domeniu din România este stăpânit de firme şi grupuri cu capital străin.

Am putea afirma că mai rău de atât nu se poate, dar această afirmaţie este una neadevărată din nefericire. Se poate şi mai rău! În aceste zile, eu şi colegii mei din AUR observăm mişcări importante pe plan legislativ care, dacă vor reuşi să fie adoptate, vor avea ca efect aservirea completă a României, înrobirea cetăţenilor, umilirea spiritului liber, sărăcirea completă a ţării, iar cel mai sumbru scenariu este suprimarea neamului românesc.

Pentru a fi concret, doresc a menţiona o serie de proiecte legislative care prevestesc ceea ce tocmai am afirmat anterior:

• Proiectul de Lege nr. 145/2023 reprezintă un proiect legislativ venit în plic pe axa Bruxelles - Bucureşti şi care, în forma lui actuală, reprezintă pârghia perfectă ca statul să aibă control discreţionar peste majoritatea familiilor din România. Astfel, statul va putea stabili fără hotărâri judecătoreşti sau rapoarte psihologice, sociale etc., dacă o familie este într-o stare precară financiară, de sănătate sau dacă un copil nu are schema completă de vaccinare, ca în aceste cazuri să poată decide o clasă de risc şi dacă doreşte să extragă fără probleme copiii din familiile vizate;
• Proiectul de Lege nr. 144/2023 este proiectul care conferă executorilor judecătoreşti din alte ţari ale UE posibilitatea de a exercita, chiar şi de la distanţă, autoritatea executorie şi judecătorească pe teritoriul României. Asta va contribui la slăbirea suveranităţii României şi creează puntea pentru favorizarea intereselor altor state pe teritoriul nostru;
• Proiectul de Lege nr. 143/2023 - acest proiect de lege înseamnă înstrăinarea celor peste 240 de regii autonome şi a celor peste 1.000 de întreprinderi cu capital de stat, cum ar fi: Nuclearelectrica, CEC Bank, Salrom, Hidroelectrica, Romgaz, Romsilva, Portul Constanţa şi altele. Este vorba despre bunuri proprietate publică, care, potrivit Constituţiei, sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, motiv pentru care nu pot fi listate pe pieţele reglementate;
• Legea oraşelor de 15 minute - această lege poate crea constrângere în libertatea de deplasare a cetăţenilor şi poate încuraja statul să aibă control organizat asupra tuturor cartierelor şi deplasărilor cetăţenilor.

Acestea sunt o parte dintre legile cele mai vizibile care se încearcă a fi introduse pe repede înainte în legislaţia românească.

Poporul român trebuie să fie informat! Interesul poporului trebuie să primeze, iar slujba politicienilor trebuie să fie pusă în folosul românilor. Dar, după cum putem observa, se încearcă implementarea progresivă a controlului asupra familiilor, asupra deplasărilor cetăţenilor şi înstrăinarea definitivă a ultimelor resurse ale ţării.

Pentru România se dă ultima bătălie!

Noi, patrioţii, suntem aici să o apărăm până la capăt! Ne rugăm bunului Dumnezeu, ca aşa cum a mai făcut-o şi în alte perioade istorice, să încurce şi astăzi planurile pline de venin ale globaliştilor, iar oamenii să se bucure de viaţă, de libertate, de familii şi de resursele pe care le-au primit ca o binecuvântare de la Creator!

Hristos să binecuvânteze România!

Domnul Ioan Mang:

"Despre Coaliţia PSD-PNL-UDMR"

Astăzi, aş dori să fac câteva precizări generale privind asumarea politică a partidelor care formează majoritatea guvernamentală şi parlamentară.

În primul rând, prin asigurarea stabilităţii politice şi guvernamentale, s-a dovedit că actuala coaliţie PSD-PNL-UDMR a fost cea mai bună soluţie pentru România în vremurile actuale de criză.

Să ne amintim de vechea alianţă de "dreapta" şi scandalurile eterne care au măcinat-o până la dispariţie. A fost o guvernare care a lăsat în urma ei numeroase probleme. A fost nevoie să gestionăm numeroase decizii neinspirate, ca să nu le numesc altfel - cel mai evident şi grav exemplu fiind legat de liberalizarea preţurilor la energie, subiect faţă de care USR se fereşte să-şi asume orice responsabilitate.

PSD, PNL şi UDMR sunt trei partide foarte diferite, fiecare cu ideologia sa şi cu baza sa electorală. Nu ne iubim, dar ne respectăm! Şi dincolo de lucrurile care ne despart, cred că am reuşit să găsim căile de dialog şi de negociere astfel încât să putem lucra împreună. Am reuşit să stabilizăm lucrurile în ţară şi să găsim soluţii la o serie de probleme majore.

Nu este uşor să menţii funcţională o coaliţie formată din trei partide atât de diferite, dar am reuşit şi pentru că majoritatea oamenilor au avut încredere că facem ceea ce trebuie. Iar PSD chiar face ce trebuie pentru România şi pentru români!

Am traversat cu bine o perioadă dificilă, cu război în plină desfăşurare în imediata vecinătate a ţării noastre şi, cred eu, este foarte important ca această coaliţie să fie menţinută cel puţin până în 2024.

Mai mult, în foarte multe domenii am reuşit să avem performanţă cum nu s-a reuşit înainte, de exemplu, la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Absorbţia integrală şi înainte de termen a fondurilor europene alocate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare în valoare de 4,5 miliarde de euro de către acest minister este o performanţă demnă de remarcat!

În fapt, absorbţia este chiar mai mare de 100%, pentru că s-au cerut şi angajat fonduri suplimentare, rămase necheltuite de pe alte segmente de finanţare europeană. Această evoluţie remarcabilă completează un bilanţ de excepţie pentru anul 2022, cu contracte de investiţii a căror valoare totală este mai mare decât valoarea tuturor contractelor semnate în cinci ani precedenţi. Datele şi faptele de până acum ne arată că mandatul ministrului PSD, Sorin Grindeanu a fost cel mai eficient şi cu cele mai multe proiecte şi rezultate din istoria ultimilor 30 ani.

Desigur, sunt încă multe proiecte de făcut şi mai sunt ministere unde lucrurile nu merg aşa cum ar trebui. Fiecare dintre partidele din coaliţie trebuie să-şi asume activitatea miniştrilor şi parlamentarilor săi. Da, suntem într-un parteneriat politic, iar deciziile importante sunt luate în urma unor discuţii între liderii noştri de la vârf, dar PSD nu poate fi responsabil pentru modul în care un reprezentant PNL conduce un minister. Într-o coaliţie trebuie să fim solidari, dar asta nu poate să ne împiedice să vedem realitatea şi să luăm atitudine atunci când lucrurile nu merg aşa cum ne-am propus sau atunci când activitatea unui ministru nu se ridică la nivelul aşteptărilor.

Zilele trecute, dădeam exemplul ministrului energiei care nu a îndeplinit toate jaloanele din PNRR şi ne pune în pericol de a pierde aproape 150 milioane de euro. Un alt contraexemplu şi mai recent este Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Mulţi dintre români nici nu ştiu că ar exista un astfel de minister, atât de "bine" îşi face treaba. Cât priveşte numele ministrului, acesta rămâne un ilustru necunoscut. Nici măcar asta nu ar fi o problemă, dacă şi-ar face datoria... Numai că România suferă grav la capitolul comerţ exterior, domeniul strategic de care se ocupă în mod direct acest minister.

În criza cerealelor din Ucraina, în loc să protejeze interesele României şi ale fermierilor români, ministrul se plimba pe culoarele Parlamentului şi singura lui grijă era să spună că nu este treaba lui să găsească soluţii. Vrea să scape de răspundere într-un domeniu pe care nu îl înţelege şi la care, este limpede, că nu se pricepe.

Problema grânelor ucrainene care au inundat piaţa românească este una care ţine de comerţul exterior, pentru că vorbim despre importuri, taxe vamale şi despre acorduri comerciale cu ţări din afara pieţei unice europene. Iar comerţul exterior este coordonat de Ministerul Antreprenoriatului, şi nu de Ministerul Agriculturii.

Până la urmă, însă, dincolo de înţelegerile politice, ultimul cuvânt în plan guvernamental îl are premierul României. Evaluările periodice, mai ales la nivelul cabinetului de miniştri, sunt mai mult decât necesare, iar preluarea de către PSD a funcţiei de prim-ministru în următoarea perioadă mi se pare cel mai potrivit prilej de analiză.

Sunt convins că multe lucruri se vor schimba şi vom reuşi să îmbunătăţim substanţial actul guvernării. Şi sunt la fel de convins că noua echipă ministerială va fi una şi mai dinamică şi mai eficace.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Proiectele Legilor educaţiei sunt proiectele viitorului României"

Zilele acestea, în Parlamentul României, are loc o dezbatere extrem de importantă pentru viitorul ţării noastre. Este vorba despre dezbaterea pe marginea proiectelor de lege ale educaţiei, cel al învăţământului preuniversitar, respectiv universitar. Încă de la elaborarea legilor educaţiei, pe lângă măsurile necesare pentru sistemul de învăţământ din România, au fost avute în vedere mai multe principii, acestea fiind coerenţa, predictibilitatea, performanţa şi echitatea. Consider că aceste principii se regăsesc cu succes în pachetul de legi ale educaţiei. Reformele din legile educaţiei asigură că toţi copiii, indiferent de mediul din care provin sau de particularităţile pe care le au, pot beneficia de educaţie. Echitatea este unul dintre principiile care se regăsesc în proiecte - de altfel, acesta este şi un principiu promovat de toate forurile europene. Vrem ca elevii noştri să simtă că şcoala este mediul care îi ajută să se dezvolte şi unde se pot simţi încurajaţi.

Este important de menţionat că adoptarea celor două legi reprezintă un jalon din PNRR, legile având termen de adoptare în Parlament, conform aranjamentelor operaţionale, 30 iunie 2023.

Totodată, vorbim şi despre o condiţie favorizantă pentru Programul Educaţie şi Ocupare. Ministerul Educaţiei are alocat, în prezent, unul dintre cele mai mari bugete din PNRR. Vorbim despre 3,6 miliarde de euro, care vor rezolva mai multe probleme cu care sistemul de învăţământ din România se confruntă. Avem peste 400 de milioane de euro deja contractate şi peste 1,6 miliarde de euro care sunt la un pas de a fi contractate, prin cele 4 apeluri deschise sau în faza de evaluare. Responsabilitatea este una uriaşă, dar copiii din România merită să aibă o lege orientată spre viitor, spre nevoile şi aspiraţiile lor.

În competiţia globală din ce în ce mai dură, România are nevoie de oameni bine pregătiţi, racordaţi la curentele de idei din toată lumea, pentru a fi competitivi în toate segmentele care contează. Am toată încrederea că dezbaterile din zilele acestea, unde sunt implicaţi toţi actorii din învăţământ, vor fi unele extrem de fructuoase, la capătul cărora copiii, dar şi profesorii şi părinţii să fie câştigaţi.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cercurile vicioase pe care le generează confuzia dintre educaţie, informaţie şi actul de predare"

Dezbaterile aprinse pe tema legilor educaţiei nu vor înceta nici după adoptarea mult îmbunătăţită a lor. Nu sunt veşti proaste sau pesimiste, ci o perspectivă corectă şi realistă. Nu voi aborda posibilitatea unor noi modificări ulterioare, pe care le-ar putea determina aplicarea legilor, ci rădăcina unor neajunsuri esenţiale, într-o oarecare măsură conexe lor, dar şi complementare.

Fac trimitere la termenul de educaţie şi la gama de valenţe pe care le are. În timp, din pricina numeroaselor sale semnificaţii, s-a ajuns la anumite confuzii. Iar despre aceste neclarităţi colective nu doar că ne împiedicăm în eforturile noastre legislative, ci, mai ales, în evoluţia şi păstrarea ordinii în societate.

Menţionez, încă din startul acestei declaraţii politice, că nu caut să identific vinovaţii pentru slaba pregătire a multor absolvenţi, ci să lămuresc, dintr-un alt unghi diferit, problematica aceasta atât de spinoasă a aşteptărilor pe care le avem faţă de sistemul şcolar şi rezultatele lui, care ne dezamăgesc de foarte multă vreme. Şi vă voi vorbi atât din calitatea mea de părinte a două eleve, precum şi din cea de elev şi student care a fost înmatriculat în sistemul de învăţământ comunist şi care a prins şi câţiva ani de şcoală pe sistem postrevoluţionar, cât şi din cea de parlamentar.

În copilăria noastră, ni se vorbea, adesea, despre cei "7 ani de acasă". Acei celebri ani, cu care erau apostrofaţi unii copii pentru diverse boacăne, se traduceau, subliniez timpul imperfect al verbului pe care l-am folosit, prin grija şi îndrumarea oferite de părinţi şi/sau de către bunici. Pe fondul schimbărilor societale provocate de diverşi factori, în principal din cauza multitudinii de activităţi acaparatoare, a elementelor disturbatoare, a orientării forţei de muncă autohtone către alte state, cât şi de prelungirea anilor de serviciu, voluntar sau nu, al seniorilor noştri, copiii foarte mici, ajunşi la grădiniţe şi creşe, îşi petrec cel mai mult timp în compania unor persoane străine, educatori şi îngrijitori. Este normal ca aceştia să nu poată aloca timp egal şi suficient instruirii şi dezvoltării tuturor micuţilor, spre disperarea părinţilor şi a bunicilor.

La rândul lor, aceştia, presaţi de prea multe preocupări şi responsabilităţi profesionale sau personale, pretind de la cei pe care îi plătesc pentru dezvoltarea intelectuală a copiilor lor şi aplicarea perceptelor comportamentale optime creşterii lor. Numai că îndeplinirea acestui deziderat necesar nu revine doar educatorilor sau profesorilor, ci ar trebui să cadă, în principal, în sarcina rudelor.

Vă rog să nu mă suspectaţi de iniţierea unor procese de intenţie, ci este responsabilitatea noastră, a părinţilor şi a rudelor, să le acordăm copiilor noştri cât mai multă atenţie şi afecţiune. Ei sunt cartea de vizită a fiecărei familii în parte şi tot ei sunt viitorul acestei naţiuni. Sunt ferm convins că nu există părinte sau bunic care să nu-şi dorească o soartă mult mai bună pentru urmaşii proprii, în care să identifice şi un sprijin de nădejde la bătrâneţe!

Legat de acest prim cerc vicios, el antrenează încă unul, rezultat dintr-o altă falsă aşteptare, venită din partea societăţii. Mă refer la dorinţa generală ca mass-media să educe. Voi demonta şi acest mit, pentru că este foarte nociv şi determină şi noi expectative eronate. Mijloacele mass-media nu au avut niciodată, în ultimii peste 75 de ani, nici timpul necesar să educe şi nici vreo astfel de intenţie clară, atât la nivel mondial, cât şi în interiorul ţării noastre. Principalul său scop este să informeze cât mai corect şi în timp util. Şi, dacă contextul o permite, să recreeze telespectatorul, ascultătorul sau cititorul prin intermediul anumitor programe dedicate. Repet, nu şi să educe, ci doar să relaxeze.

Perioada comunistă abunda în emisiuni şi articole pline de manipulări şi dezinformări, combinate foarte abil cu programe artistice, festivaluri etc. Aşadar, programele de televiziune, articolele de presă şi de radio nu şi-au propus niciodată să facă demarcaţia dintre ce e bine şi ce e rău sau necesar pentru formarea oamenilor, mizând strict pe capacitatea de selecţie a fiecărui individ în parte, care le urmăreşte. În schimb, cărţile educă. Lectura acestora chiar contribuie la formarea caracterelor şi nu este nevoie de depunerea unor eforturi supraomeneşti pentru citit.

Indiferent cât de permisive sau de coercitive vor fi, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi, viitoare legi ale învăţământului, fără acei "7 ani de acasă" ai tuturor copiilor, nu vor putea repoziţiona întregul sistem la parametrii pe care noi i-am experimentat în şcoală şi pe care îi dorim şi pentru generaţiile viitoare de absolvenţi.

Acele caracteristici despre care vă vorbesc sunt siguranţa elevilor şi a profesorilor în şcoli, performanţele mult mai largi la învăţare, aprofundarea de către toţi copiii a noţiunilor de bază privind scrierea şi citirea corecte, dar şi a celor matematice şi de cultură generală. Suntem conştienţi cu toţii că avem nevoie de specialişti în toate domeniile de activitate, iar soluţia migrării copiilor către unităţile de învăţământ externe nu se va traduce decât prin accentuarea gamei vaste de neajunsuri provocate de necunoaşterea crasă, dar cosmetizată prin diplome, cu care ne confruntăm deja.

Fireşte că militez şi pentru implementarea unor proceduri eficiente de management al cazurilor de violenţă în şcoli şi pentru fixarea abordării preventive şi prin creşterea gradului de conştientizare a acestor probleme în rândul comunităţilor şcolare.

La fel ca şi toţi colegii mei din PSD, voi continua să lupt, pe linie parlamentară, pentru ca toţi copiii să beneficieze de dreptul la un mediu de învăţământ sigur şi sănătos, în care să se dezvolte şi să-şi atingă potenţialul maxim.

Domnul Nicolae Giugea:

"Austeritatea nu a fost niciodată o soluţie!"

Este condamnabil faptul că acei demnitari care au între atribuţii gestionarea finanţelor ţării au lansat unele zvonuri false de tipul "să se taie salarii, să se dea oameni afară, să se reducă substanţial cheltuielile", pentru că Ministerul Finanţelor nu a fost onest atunci când a întocmit bugetul pentru anul 2023 şi a supraestimat veniturile în raport cu totalul cheltuielilor. Chiar şi la nivel de zvon sau de idee absurdă, acele scenarii au făcut deja mult rău în economie şi în societatea românească, inducând o stare de panică nejustificată, cu efecte asupra consumului şi producţiei. Ca să califici aceste idei drept absurde şi toxice, nu îţi trebuie decât puţină memorie ca să îţi aduci aminte cât de mult rău au făcut politicile de austeritate implementate la nivelul Uniunii Europene cu ocazia crizei financiare din anii 2008-2011.

Mă bucur şi apreciez faptul că, atât preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, cât şi prim-ministrul Nicolae Ciucă au clarificat această chestiune afirmând că "austeritatea nu e o soluţie". Da, austeritatea nu a fost niciodată o soluţie, nici pentru România şi nici pentru o altă ţară. Dimpotrivă, România are nevoie de identificarea de resurse financiare suplimentare: pentru a asigura cotele de cofinanţare pentru proiectele europene pe care le realizează primăriile; pentru a accelera marile proiecte de investiţii din sectorul agricol, pentru care cei din USR au compromis finanţarea europeană; pentru majorarea semnificativă a salariilor în domeniul educaţiei, dacă vrem o şcoală performantă şi copii bine pregătiţi; pentru implementarea noilor legi ale salarizării şi pensiilor, ca să eliminăm inechităţile şi să stimulăm munca şi performanţa. Pentru toate acestea avem nevoie de bani mai mulţi, nu mai puţini.

Aşadar, responsabilii din Ministerul Finanţelor, începând cu actualul ministru, nu trebuie să-şi consume energia intelectuală ca să identifice de unde taie cheltuieli, ci să găsească soluţii pentru a aduce mai multe venituri la bugetul de stat.

Este drept şi faptul că, în sistemul public încă există risipă de resurse bugetare, dar risipa nu este nici în educaţie, nici în sănătate, nici în apărare şi nici în alte sectoare vitale, ci în aparatele birocratice din unele instituţii centrale. Or, nu putem să nu constatăm că, la un simplu îndemn al prim-ministrului Nicolae Ciucă, ministerele au şi găsit de unde să reducă unele cheltuieli inutile, pentru ca banii să meargă către probleme esenţiale pentru români şi România.

Domnul Nicu Niţă:

"900 milioane de lei pregătiţi de Ministerul Agriculturii, sub conducerea PSD, pentru despăgubirile fermierilor afectaţi de seceta din primăvara anului trecut!"

Declaraţia mea politică se referă la schema de ajutor de stat ce se acordă producătorilor agricoli afectaţi de seceta pedologică de anul trecut.

Ministrul PSD al agriculturii a prevăzut prin ordonanţă de urgenţă aproximativ 900 milioane de lei pentru acordarea sub formă de grant a producătorilor afectaţi de seceta pedologică de anul trecut.

Peste 148.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 1,11 milioane de hectare de culturi înfiinţate în primăvara anului 2022, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant în valoare de 900 de milioane de lei din partea Ministerului Agriculturii.

Schema de ajutor de stat se acordă producătorilor agricoli sub formă de grant pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, soia şi mazăre afectate de seceta pedologică în proporţie de peste 30% şi până la 100% inclusiv.

Conform datelor colectate de Ministerul Agriculturii, din cele peste 1.11 milioane de hectare afectaţi de seceta pedologică, peste 700.000 ha au fost cu porumb, peste 350.000 ha cu floarea soarelui, peste 50.000 ha cu soia şi peste 8.000 ha cu mazăre.

Ajutorul de stat sub forma de grant unitar prevede un cuantum maxim de 1.000 lei/ha aferent unui grad de calamitate de 100%, care este prevăzut în procesul verbal de constatare şi evaluare a pagubelor.

Ajutorul de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada martie - septembrie 2022 se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Schema ajutorului de stat se aplică pe întreg teritoriul României, iar sumele se plătesc până la data de 31 decembrie 2023.

Beneficiarii sunt eligibili la solicitarea schemei dacă deţin proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, întocmit până cel târziu la data de 30 noiembrie 2022 pentru culturile de porumb şi/sau floarea soarelui şi/sau soia şi/sau mazăre, înfiinţate în primăvara anului 2022 şi suprafeţe calamitate de seceta pedologică.

Domeniul agricol a fost, este şi va rămâne prioritar pentru ministrul Petre Daea şi pentru Partidul Social Democrat.

Doamna Daniela Oteşanu:

Programele pentru stimularea natalităţii şi susţinerea familiilor tinere iniţiate de Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse au început să fie puse în aplicare şi să aibă rezultate. Au fost înregistrate până la începutul acestei luni peste 14.000 de solicitări pentru decontarea FIV, dintre care deja peste 2.000 de vouchere a 15.000 de lei fiecare au fost emise. De asemenea, au apărut şi primele sarcini în cazul femeilor care au aplicat. Acesta este doar unul dintre multiplele soluţii concrete pe care PSD le-a transpus în programe şi măsuri care să susţină cheltuielile pe care le au familiile cu copii şi tinerii la început de drum fie că sunt studenţi, fie că doresc să-şi întemeieze o familie şi au nevoie de sprijin financiar.

În urma consultărilor pe care reprezentaţii social-democraţi din toată ţara le-au avut cu specialiştii din domeniul educaţiei, sănătăţii, finanţelor cu reprezentanţi ai asociaţilor de părinţi şi ai societăţii civile, în perioada următoare vor fi puse în dezbatere publică în acord cu opiniile exprimate, toate aceste programe, astfel încât să fie operaţionalizate până la începutul anului viitor.

Pe scurt, este vorba despre propunerea pentru reducerea TVA până la 5% la produsele esenţiale pentru creşterea copiilor. Apoi, se ia în calcul acordarea unor tichete valorice, în valoare de 1.500 de lei/lunar, pentru achitarea serviciilor oferite de after-school, creşe sau grădiniţe pentru familie cu venituri de maximum 2 salarii medii nete pe economie.

De asemenea, pe modelul din alte state europene, se doreşte introducerea unui card de reduceri pentru familiile numeroase, care va putea fi folosit pentru a obţine reduceri la transportul public, cumpărături, evenimente culturale etc. În ceea ce priveşte pregătirea mamelor pentru naştere se vor introduce voucherele Materna prin acordarea unui sprijin financiar pentru viitoarele mame în valoare de 2.500 de lei pentru achitarea consultaţiilor şi analizelor din timpul sarcinii, care nu sunt decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate. În acelaşi timp, sunt prevăzute vouchere pentru tratamente stomatologice în valoare 1.500 de lei pentru achitarea consultaţiilor, tratamentelor stomatologice, achitarea dispozitivelor medicale la copii.

La nivel fiscal, se propune un sistem de reducere a dobânzilor pentru creditele imobiliare acordate familiilor numeroase. Proiecte similare se aplică în state precum Marea Britanie, Polonia, Italia, Irlanda, Slovenia, Olanda, Canada, Norvegia, Suedia, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Chile, Mexic, Cehia.

În ceea ce priveşte protecţia mamelor care se întorc în câmpul muncii, se va formula o propunere legislativă pentru asigurarea stabilităţii locului de muncă pentru o perioadă de maximum un an în cazul mamelor care se întorc în câmpul muncii din concediul de creştere a copilului. Totodată, se prevede un program flexibil de muncă pentru părinţii cu copii până la vârsta de 3 ani printr-un program de muncă adaptat fiecărei familii şi posibilitatea de a lucra de acasă 1-2 zile pe săptămână.

A fost propus şi un program de sprijin financiar minim pentru copiii care au rămas în grija rudelor în timp ce ambii părinţi sunt la muncă în străinătate. În funcţie de anumite criterii, ajutorul va fi oferit persoanelor care-şi asumă creşterea acestor copii şi poate fi acordat strict pentru rechizite, haine, analize medicale etc. pentru aceşti copii.

Din păcate, în ultimii, în ţara noastră natalitatea se diminuează constant. În 2022 s-a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuţi din ultimii 134 de ani mai puţin de 160.000 de copii, în condiţiile în care în 1990, s-au născut 315.000 copii.

Măsurile guvernamentale deja implementate şi cele aflate în pregătire de Ministerul Familiei şi Egalităţii de Şanse vin în sprijinul familiilor care îşi doresc să aibă copii, dar care amână acest moment, de cele mai multe ori din motive financiare.

Statul român este obligat să vină urgent cu politici de încurajare a natalităţii şi de susţinere a mamelor şi a familiilor. Datele ultimului Recensământ al populaţiei au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic.

Având în vedere toate acestea, este necesar să se pună accent pe o promovare permanentă a politicilor de creştere a natalităţii şi de scădere a migraţiei ca factori ce ţin de strategia naţională de dezvoltare a României.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Radiografia unui stat eşuat II. Curtea Miracolelor"

Până ieri credeam că, din punctul de vedere a decăderii sistemului parlamentar, le-am văzut pe toate. Până să fac cunoştinţă cu colegii mei de plen, credeam că într-un Parlament ar trebui să ajungă adevăratele vârfuri ale unei naţiuni, nu scursurile, puşcăriaşii, hoţii, condamnaţii penal cu hotărâri definitive pentru acte de violenţă, corupţie sau furt, terorişti ai conspiraţiei, negaţionişti ai încălzirii globale, care mint de îngheaţă apele cum că vaccinurile ucid, că începând de Paştele viitor vom mânca cozonac din făină de greieri sau că vom lua copiii săracilor şi le vom vinde organele la licitaţie.

Am asistat, în cadrul şedinţei comune a Comisiilor pentru muncă şi sănătate şi familie la un spectacol grotesc, suburban, unde invectivele şi insinuările adresate unor colege ne-au adus într-o curte a miracolelor a politicii mondiale. Locurile membrilor comisiilor au fost ocupate abuziv de către persoane fără drept, care de la început până la sfârşit au urlat precum nişte demonizaţi, replicându-ne că ei sunt poporul care ne-a trimis acolo. Nimic mai fals! Cu toate că munca mea este pentru toţi românii, eu sunt reprezentantul sucevenilor care au votat USR.

Am auzit insulte, pentru că nu pot fi catalogate drept glume decât în galeriile de fotbal, de unde se trage George Simion, care ar fi făcut şi membrii unor autobaze să roşească. Sper ca, pe viitor, prezenţa la comisii a unor invitaţi să se facă conform prevederilor regulamentelor în vigoare, iar trivialitatea să fie sancţionată imediat, prin oprirea lucrărilor până ce părăsesc sala cei care tulbură şedinţele.

Totuşi, există ceea ce se numeşte solemnitate a şedinţelor, un mod prin care, în primul rând, ne respectăm pe noi şi pe cei care ne-au trimis aici, prin vot.

Dacă abdicăm de la valorile bunului simţ, ajungem curând o galerie de fotbal, nu o putere a statului. Acţionaţi sau ne scufundăm în derizoriu!

Domnul Radu Panait:

"Tradiţiile şi progresul nu se exclud reciproc"

Păstrarea tradiţiilor este crucială pentru orice societate, deoarece ele reflectă istoria, cultura şi identitatea unui popor. Tradiţiile ne aduc împreună ca naţiune şi ne ajută să înţelegem mai bine moştenirea culturală pe care o avem.

În weekendul trecut, am avut ocazia să particip la evenimentul "Danţuʹ la Şură", organizat în Soconzel, judeţul Satu Mare. A fost o oportunitate minunată de a admira frumuseţea naturală a regiunii Codru, portul popular şi tradiţiile strămoşeşti ale oamenilor ospitalieri care locuiesc acolo. Pe parcursul evenimentului, am discutat cu mulţi participanţi despre importanţa păstrării şi promovării tradiţiilor noastre autentice. Am subliniat că este responsabilitatea noastră, ca membri ai comunităţii şi ai naţiunii, să ne facem cunoscute tradiţiile şi să le transmitem mai departe, atât în ţara noastră, cât şi în străinătate.

Evenimente precum "Danţuʹ la Şură" nu doar că adună comunitatea locală, ci şi contribuie la păstrarea valorilor culturale şi a tradiţiilor care ne definesc ca popor. În plus, promovarea lor în afara graniţelor noastre contribuie la consolidarea imaginii ţării şi la creşterea aprecierii culturii româneşti în lume. Deşi tradiţiile şi progresul sunt adesea percepute ca fiind în conflict, într-o comunitate sănătoasă şi prosperă, ele pot coexista şi chiar să se completeze reciproc. Integrarea armonioasă a lor este vitală pentru dezvoltarea sustenabilă şi îmbogăţirea vieţii culturale a societăţii.

Tradiţiile nu trebuie privite ca un obstacol în calea progresului, ci ca o sursă de inspiraţie şi înţelepciune ancestrală. Învăţăturile şi tehnicile tradiţionale pot fi folosite în dezvoltarea de noi soluţii şi inovaţii, adaptându-se astfel la nevoile actuale ale societăţii şi la schimbările tehnologice.

Progresul tehnologic şi social poate ajuta la păstrarea tradiţiilor şi la transmiterea lor către generaţiile viitoare. Tehnologia modernă, precum reţelele de socializare şi platformele digitale, ne oferă posibilitatea să documentăm şi să promovăm tradiţiile şi patrimoniul cultural într-un mod mai eficient şi accesibil.

Găsirea unui echilibru între tradiţie şi progres este esenţială pentru dezvoltarea unei comunităţi prospere şi durabile. Tradiţiile oferă un cadru solid şi un punct de referinţă, în timp ce progresul aduce inovaţie şi oportunităţi de creştere. O societate care îmbrăţişează atât tradiţiile, cât şi progresul va fi capabilă să se adapteze la schimbările şi să evolueze armonios şi durabil.

În concluzie, îi încurajez pe toţi să participe la evenimente culturale şi să se implice în conservarea şi promovarea patrimoniului cultural, colaborând cu instituţiile locale pentru a asigura continuitatea acestor tradiţii. Prin aceasta, vom contribui la păstrarea moştenirii culturale pentru generaţiile viitoare şi la consolidarea unei identităţi naţionale puternice.

Doamna Raisa Enachi:

"Educaţia morală - dezvoltarea gândirii critice şi a autonomiei morale"

Suntem în a doua săptămână de discuţii privind Legile educaţiei şi, din păcate, nici în momentul de faţă nu s-a ajuns la vreun consens şi se pare că nici nu se doreşte grăbirea acestui proces de discuţii, având în vedere că prima şedinţă s-a suspendat la art. 3 din 246. De ce articolul 3? Pentru că este unul controversat şi care menţionează sintagma "dogme religioase". Se doreşte eliminarea acestei sintagme din prezentul articol, pentru a rămâne doar "principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii şi doctrine politice".

Cinci sute de pagini de amendamente trebuie discutate în şedinţele comisiei, însă controversele au apărut încă de la primele discuţii. Nici măcar Ministerul Educaţiei, reprezentat de un secretar de stat, nu are o părere despre acest amendament, lucru ce ridică un pertinent semn de întrebare. Cum e posibil ca Ministerul să nu aibă o poziţie clară în privinţa acestui amendament? Vorbim aici despre viitorul ţării, despre educaţia copiilor noştri şi, dacă aceştia nu îşi pot exprima opinia privind acest subiect, cum putem vorbi de restul schimbărilor care sunt majore şi vor defini întregul sistem educaţional?

Ministerul Educaţiei ar trebui să fie vocea elevilor, să se gândească la binele şi viitorul lor, să ia în considerare modul în care vor fi afectaţi elevii în urma unor schimbări, dar se pare că cerem prea mult dacă întrebăm care este părerea instituţiei privind acest articol.

"Dogmele religioase" se referă la doctrinele şi principiile fundamentale ale unei religii sau credinţe care sunt considerate a fi adevăruri absolute şi necontestabile. Acestea sunt, adesea, stabilite prin scripturi, tradiţii şi interpretări teologice şi sunt considerate a fi inspirate sau dictate de o autoritate divină. Exemple de dogme religioase includ credinţa în existenţa unui singur Dumnezeu, credinţa într-un anumit profet sau mesager divin, credinţa într-o anumită carte sfântă sau text religios, credinţa în anumite practici sau ritualuri religioase, precum şi credinţa în anumite principii morale sau etice.

Biserica Ortodoxă Română şi-a exprimat, deja, opinia despre aceste schimbări din Legile educaţiei privind abordarea temei diversităţii în mediul educaţional şi a faptului că se doreşte îndoctrinarea elevilor cu anumite convingeri care nu respectă întocmai credinţele religioase. Nu poate contesta nimeni că fiecare individ are o viziune asupra acestui aspect şi nici faptul că părinţii îşi pot creşte copii după bunul plac, dar copiii trebuie să aibă o bază şi să cunoască toate aspectele, pentru ca, pe viitor, să poată să îşi creioneze propriile alegeri, dar şi să urmeze propriile convingeri.

Diversitatea poate avea, într-un mod sau altul, efecte negative asupra educaţiei elevilor. Familia tradiţională este conceptul care trebuie să fie la baza creşterii unui copil. Promovarea diversităţii sexuale în şcoli poate afecta modul de gândire al minorilor, dar poate avea consecinţe şi asupra comportamentului acestora.

Ne dorim o Românie unită pe toate planurile, atât economic, cât şi cultural, care să promoveze ideea de binefacere. Credinţa şi morala creştină sunt parte integrantă a fiinţei noastre încă de la formarea poporului român!

Domnul Viorel Salan:

"Veteranii de război - simboluri ale curajului şi devotamentului faţă de ţară"

Democraţia în care trăim acum şi libertatea de care ne bucurăm s-au edificat prin jertfa supremă a tuturor eroilor ştiuţi şi neştiuţi din istoria milenară a României. Iar istoria şi eroii ei nu trebuie uitaţi niciodată.

În acest Panteon, un loc aparte îl ocupă veteranii de război. Lor trebuie să le fim recunoscători în fiecare zi pentru că au ales să lupte pentru a apăra independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială şi interesele de stat ale României.

An de an, la 29 aprilie, este sărbătorită Ziua veteranilor de război. Această zi aminteşte de data la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de "veteran de război", în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.

Şi-au dat viaţa lor pentru viaţa pe care o avem astăzi. Să nu uităm că românii au plătit scump în fiecare război. În Războiul pentru Independenţă de la 1877 şi-au sacrificat viaţa 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, iar în Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, victoria a fost obţinută cu jertfa a peste 335.000 de morţi şi dispăruţi, a peste 75.000 de invalizi şi a circa 650.000 de morţi din rândul populaţiei civile.

În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi.

Trebuie să amintim că veterani de război au fost nu doar dintre cei care au luptat în prima linie a frontului în unităţi militare - subunităţi, mari unităţi sau comandamente - la diferite eşaloane ori au făcut parte din formaţiunile logistice. Veterani au fost nu doar dintre comandanţii militari sau comandanţii gărzilor militare ori membri în comisiile militare de control şi recepţie în întreprinderi furnizoare de material de război. Veterani de război au fost şi dintre cei care au făcut parte din justiţia militară, poliţia militară, jandarmerie, din unităţi de pompieri militari şi companii de poliţie din cadrul Ministerului de Interne, care au acţionat în zona de operaţiuni. Veterani de război sunt şi cei care au devenit invalizi de război sau au fost prizonieri de război.

Toţi aceştia au dus războaiele României şi ale naţiunii române, iar recunoştinţa şi modestele noastre omagii nu pot acoperi pe de-a-ntregul imensele sacrificii pe care aceşti eroi le-au făcut pentru ca noi astăzi să putem avea o ţară, România, să vorbim şi să trăim româneşte în deplină libertate!

Vedem cum, de la o zi la alta, veteranii se sting, în tăcere, discret, aşa cum au trăit, ducând cu ei poveştile crunte ale războiului, dar şi mărturiile vieţilor grele pe care le-au trăit unii dintre ei în prizonierat sau, în timpurile comunismului instaurat după război.

Lor le datorăm respectul şi recunoştinţa noastră întreagă.

Şi mai avem o datorie - să facem cunoscut spiritul lor de sacrificiu pentru neam şi pentru ţară şi să transmitem mai departe tinerilor care vin convingerea că nu trebuie să ne uităm istoria.

În acelaşi timp, trebuie să ne înclinăm cu adânc respect în faţa veteranilor de război care mai sunt încă în viaţă ca mărturie vie a unor evenimente glorioase şi să aducem un pios omagiu celor care au trecut în eternitate!

Onor veteranilor de război! Recunoştinţă veşnică veteranilor României! Datorită lor suntem azi ceea ce suntem!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Politica externă a României"

Zilele trecute, şeful statului român a efectuat un turneu în America Latină, pentru a "consolida" relaţiile României cu Brazilia, Chile şi Argentina. Cu toţii ne aşteptam să vină cu acorduri, contracte şi perspective de dezvoltare a comerţului cu aceste ţări.

Dar ce a făcut preşedintele nostru?

Vreau să fac o paralelă cu preşedintele statului francez care a avut o vizită similară în China, la care au fost prezenţi oameni de afaceri francezi, iar delegaţia franceză a vizitat fabrici şi a semnat contracte economice serioase cu chinezii, întorcându-se cu rezultate materiale concrete.

Klaus Iohannis nu a făcut nimic din toate acestea, în schimb şi-a luat acoliţii şi nevasta, a mers să repete nişte poezii lipsite de conţinut prin toate emisferele, a vorbit despre România Educată, în timp ce şcolile din România colcăie de droguri, iar cel mai jenant lucru din acest "turneu de forţă" este faptul că preşedintele se scaldă în lux, de milioane de euro din banii noştri, ca să reprezinte interesele altui stat, şi anume, interesele Ucrainei, un stat care ne-a sfidat, umilit şi jignit, chiar şi atunci când le-am deschis larg braţele.

Sper că nu este cazul să reiterez bine cunoscutul incident cu nava Rostov, precum şi umilinţa la care au fost supuşi românii din Bucovina, unde, anul acesta, Kievul nu a permis comemorarea morţilor Masacrului de la Fântâna Albă şi multe altele despre care nu se prea vorbeşte la nivel oficial. Cu toate acestea, preşedintele nostru continuă din răsputeri să slăvească Ucraina peste tot pe glob. Această situaţie ridicolă îmi lasă senzaţia că Iohannis are mai mare grijă de ucraineni decât de români.

Oare ce sentimente nutreşte preşedintele nostru faţă de poporul care l-a ales? Pentru că, judecând după vizitele avute, a venit cu mâna goală şi cu multă slavă ucraineană. Dacă Klaus Iohannis doreşte să reprezinte interesele Kievului, atunci să-şi dea demisia şi să candideze la preşedinţia Ucrainei, să nu mai piardă timpul cu ipocrizia şi demagogia specifică mandatului său!

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Anul trecut, PSD, prin Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, a simplificat procesul de adopţie din România şi a început în premieră realizarea unei centralizări la nivel naţional cu privire la copiii aflaţi în situaţii de risc şi la familiile vulnerabile prin implementarea sistemului informatic naţional în care vor fi incluşi toţi aceşti minori. Instituţiile din domeniul protecţiei copilului şi adopţiei vor avea acces la o platformă digitală, vor şti care este situaţia acestor copii iar procesul de adopţie va fi mai uşor de parcurs de părinţii adoptatori şi de autorităţi.

Acest sistem a stat la baza Legii prevenirii separării copilului de familie şi a Observatorului Naţional al Copilului. Sistemul Informatic Naţional va înlocui actualele baze de date şi arhive electronice folosite de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Proiectul este în valoare de 9 milioane de euro, dintre care aproape 8 milioane de euro sunt fonduri europene nerambursabile. Noul sistem informatic va fi gata până finalul anului.

Ideea de bază a Legii prevenirii separării copilului de familie, în jurul căreia au fost gândite toate măsurile şi stabilite toate mecanismele de acţiune şi de intervenţie folosite de autorităţi, este păstrarea copiilor în familiile lor, alături de părinţi. Toate etapele care vizează prevenirea separării copilului de familie sunt gândite pentru a identifica acele soluţii de sprijin pentru ca familiile aflate în dificultate să-şi poată ţină în continuare copiii acasă, fără să-i priveze de lucrurile de strictă necesitate de care au nevoie şi de serviciile esenţiale pentru dezvoltarea lor, respectiv şcoală, asistenţă medicală, astfel încât să nu ajungă în punctul în care să ceară stabilirea unei măsuri de protecţie din partea statului pentru copii.

Scopul Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse este să avem copii sănătoşi, educaţi, care pornesc în viaţă cu şanse egale şi au parte de condiţiile minime obligatorii unei dezvoltări adecvate. O dezvoltare adecvată înseamnă un copil care are parte obligatoriu de câteva lucruri de bază - are ce mânca şi nu merge niciodată la culcare flămând, are întotdeauna îmbrăcăminte adecvată, merge la şcoală, este înscris la un medic de familie care îl monitorizează, acolo unde este cazul, pentru afecţiuni de care suferă şi îi administrează tratamentul potrivit şi se asigură, printre altele, că are acces inclusiv la vaccinurile din schema naţională de imunizare, recomandate de medici tuturor celorlalţi copii.

În momentul în care familia, din diferite motive materiale, sociale, din cauza educaţiei precare, a unor probleme medicale etc., nu este în măsură să asigure toate nevoile copilului, autorităţile au obligaţia să intervină şi să ofere sprijin. Acest sprijin este reglementat de Legea separării.

Concret, acele familii sunt identificate la nivel local, sunt înregistrate în Observatorul Copilului, iar primăriile vor lucra cu aceste familii tocmai pentru a preveni situaţiile de separare exceptând, fireşte, cazurile unde este vorba despre violenţă, abuz sau exploatare a copiilor. Astfel, copiii care provin din familii cu lipsuri materiale vor putea veni în centrele de zi unde vor primi mâncare şi ajutor la şcoală, cei cu risc de abandon şcolar vor fi ajutaţi să meargă la şcoală, cei care nu sunt în evidenţele niciunui medic vor fi înscrişi la medici de familie, cei fără acte vor fi înregistraţi etc.

Legea urmăreşte întărirea capacităţii primăriilor de a sprijini familiile în dificultate sa îşi crească copiii. Mai clar, autorităţile locale intervin doar în momentul în care familia este în dificultate şi în imposibilitate temporară sau permanentă de a asigura copiilor toate condiţiile de bază de care au nevoie pentru creşterea şi dezvoltarea lor. Iar soluţiile oferite de primării sunt tocmai pentru ca aceşti copii să nu ajungă în grija statului! Rolul autorităţilor locale este de a le asigura copiilor posibilitatea de a beneficia de drepturile pe care le au, respectiv la sănătate, la educaţie, la o îngrijire adecvată.

La nivelul comunităţilor locale sunt create structuri comunitare consultative alcătuite din conducătorul SPAS, care va fi preşedintele consiliului, un reprezentant al unei unităţi de învăţământ, un medic de familie, un poliţist local sau de proximitate, un preot sau un reprezentant al unui cult religios recunoscut, un consilier local, un reprezentant al unui ONG, acolo unde există.

Pentru prima dată este prevăzută finanţarea pentru activitatea de prevenire a separării copilului de familie. Serviciile sociale destinate prevenirii separării copilului de familie, centrele de zi, bugetul de stat, din sume defalcate din TVA, în proporţie de cel mult 50% din necesarul de fonduri stabilit în baza numărului de copii înregistraţi în Observatorul Copilului a standardului de cost pentru serviciile sociale aprobat prin H.G. Finanţarea centrelor de zi este condiţionată de înregistrarea copiilor în sistemul informatic.

Din păcate, se pleacă de la o practică destul de des întâlnită în prezent şi pe care încercăm să o corectăm şi, în final, să o eliminăm. Concret, în ultimii ani, în multe cazuri, multe autorităţi locale, în momentul în care identifică un copil care se află în unele din situaţiile de vulnerabilitate reglementate, apelează automat la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi solicită preluarea copilului în sistemul de protecţie specială, fără a căuta, acolo unde este posibil, variante să ajute acea familie să-şi păstreze copilul acasă. Este o practică total greşită, pe care nu ne-am dori să o perpetuăm, pentru că legea trebuie aplicată nu doar în litera ei, ci şi în spiritul ei, ceea ce înseamnă că, acolo unde este posibil, lucrătorii din asistenţă socială din cadrul primăriilor trebuie mai întâi să identifice variantele prin care să sprijine familia să depăşească momentul critic în care se află, să o informeze, să o consilieze, sa se asigure că primeşte toate beneficiile si serviciile existente, la care are dreptul şi abia în ultimă instanţă, după ce s-au asigurat că au toate aceste soluţii au fost aplicate şi nu funcţionează, iar lucrurile nu merg în direcţia bună, în interesul copilului, poate fi luat în calcul apelul la DGASPC, pentru o evaluare suplimentară.

Legea prevede proceduri preliminare care să preîntâmpine situaţiile în care copiii sunt separaţi de familiile lor. Toate prevederile din lege se referă la sprijinirea familiilor vulnerabile. Mai mult, în premieră, în România se va înfiinţa Observatorul naţional al copilului, prima bază de date cu informaţii despre toţi copiii vulnerabili din România, iar autorităţile locale vor primi finanţarea suplimentară în funcţie de numărul copiilor înscrişi în Observator.

Doamna Maria Stoian:

"Siguranţa consumatorilor români, în centrul preocupărilor conducerii liberale a Guvernului"

Problemele cu care se confruntă fermierii producători de lapte sunt în atenţia conducerii PNL a Guvernului României, premierul Nicolae-Ionel Ciucă organizând o serie de consultări cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri, ai procesatorilor şi ai reţelelor marilor magazine.

Remarc faptul că, în urma discuţiilor purtate, Executivul a efectuat propria analiză referitoare la situaţia creată în ultima perioadă, propunând soluţii concrete cu privire la sprijinul fermierilor şi al procesatorilor, astfel încât să salvăm piaţa laptelui, care are o veche şi statornică tradiţie în ţara noastră.

Deciziile de susţinere a producătorilor de lapte presupun intervenţii sustenabile pentru optimizarea funcţionării întregului lanţ de producţie şi distribuţie, de la fermier până la raft, astfel încât, pe de o parte, zootehniştii să nu mai ajungă în situaţia neplăcută de a arunca laptele şi, pe de altă parte, consumatorii români să fie realmente în centrul preocupărilor autorităţilor abilitate. În acest fel, grija principală a Guvernului condus de PNL este ca toţi cetăţenii români să aibă acces la produsele necesare pentru un trai decent, inclusiv la lapte de calitate, produs în România.

În vederea susţinerii efective a fermierilor şi a pieţei laptelui, vor fi acordate ajutoare financiare în două etape, prima începând cu 15 mai a.c., pentru cererile în valoare de 21,6 milioane de euro, depuse de crescătorii de vaci de lapte până la data de 23 martie 2023. A doua tranşă de ajutor va fi distribuită în al doilea semestru al anului, după finalizarea următoarei sesiuni de depunere a cererilor de plată.

De asemenea, fermierii români vor primi compensaţii în valoare de 22 de milioane de euro, pentru pierderile cauzate de războiul din Ucraina

Tot pentru susţinerea producţiei interne de lapte, în cel mai scurt timp va fi corectată şi adaptată măsura care prevede ca procesatorii să primească o primă de 10% din valoarea producţiei prelucrate în România.

Nu în ultimul rând, în scopul valorificării corespunzătoare a laptelui şi instituirii unei alimentaţii sănătoase, Executivul liberal va extinde şi dezvolta proiectele naţionale "Programul pentru şcoli" şi "Masa caldă în şcoli", începând cu viitorul an şcolar. Astfel, vor fi distribuite produse lactate copiilor în fiecare zi în care frecventează cursuri şcolare şi nu doar de trei ori pe săptămână, ca şi până acum. În plus, va fi actualizat preţul pachetelor de care vor beneficia elevii, precum şi fluidizarea procedurilor de achiziţie. În acelaşi context, va fi majorat numărul unităţilor de învăţământ în care se va acorda o masă caldă sau un pachet alimentar elevilor.

Salut implicarea prim-ministrului în deblocarea pieţei laptelui, parte esenţială a supravieţuirii şi dezvoltării industriei agroalimentare româneşti, cu convingerea că soluţiile propuse vor fi în măsură să încurajeze cererea şi, implicit, să garanteze asigurarea securităţii alimentare a României şi siguranţa cetăţenilor noştri.

Domnul Vasile Nagy:

"Plasticul într-o nouă viaţă - Căi sustenabile de reciclare a materialelor polimerice"

Plasticul a devenit o parte indispensabilă a vieţii noastre de zi cu zi. Însă, odată ce îşi îndeplineşte scopul iniţial, acesta ajunge să polueze mediul şi să afecteze în mod negativ ecosistemul. În acest context, reciclarea devine o soluţie importantă şi necesară pentru gestionarea responsabilă a deşeurilor plastice.

Există diferite metode de reciclare a materialelor polimerice, iar unele dintre ele sunt mai eficiente decât altele. Printre cele mai populare căi de reciclare se numără reciclarea mecanică, reciclarea chimică şi reciclarea energetică. Reciclarea mecanică presupune transformarea materialelor plastice în granule şi folosirea acestora pentru producerea de noi obiecte, precum cutii sau sticle. Aceasta este o metodă de reciclare relativ simplă şi eficientă, dar nu poate fi folosită pentru toate tipurile de plastic.

Reciclarea chimică, pe de altă parte, implică transformarea materialelor plastice în substanţe chimice mai simple, care pot fi apoi folosite pentru producerea altor materiale. Această metodă este mai costisitoare decât reciclarea mecanică, dar poate fi utilizată pentru a recicla şi plasticul de calitate inferioară.

Reciclarea energetică este o metodă de reciclare în care deşeurile plastice sunt arse pentru a produce energie. Această metodă este folosită, în general, atunci când nu se pot folosi alte metode de reciclare, însă ea poate fi controversată din cauza impactului său asupra mediului.

În ultimii ani, au fost dezvoltate şi alte căi de reciclare a materialelor polimerice, care sunt mai sustenabile şi mai ecologice. De exemplu, reciclarea biologică sau biodegradarea este o metodă prin care materialele plastice sunt descompuse în mediul natural în compuşi mai simpli. Această metodă este ideală pentru materialele plastice biodegradabile sau pentru cele care sunt uşor de descompus în mediul natural.

De asemenea, au fost dezvoltate şi tehnologii noi care permit reciclarea plasticului în mod inovator şi creativ. De exemplu, există companii care transformă deşeurile plastice în filamente pentru imprimante 3D, pentru a crea obiecte noi. Această metodă este eficientă şi sustenabilă, deoarece permite utilizarea deşeurilor plastice pentru a crea noi produse.

Una dintre cele mai inovatoare şi promiţătoare căi de reciclare a materialelor polimerice este reutilizarea acestora pentru producerea de combustibili şi produse petrochimice. Această metodă se numeşte "reciclare chimică" şi implică descompunerea materialelor plastice în molecule de mai mică dimensiune, care pot fi apoi utilizate pentru a produce noi produse.

O altă metodă de reciclare este transformarea deşeurilor plastice în noi produse, prin procese de topire şi turnare. Acest proces implică topirea plasticului şi turnarea acestuia în forme noi, cum ar fi ţevi sau blocuri de construcţie. Această metodă de reciclare are un mare potenţial în construcţii, înlocuind materialele tradiţionale, precum cimentul şi betonul.

O altă modalitate inovatoare de reciclare este utilizarea tehnologiei blockchain, pentru a urmări şi a gestiona fluxul deşeurilor plastice. Prin crearea unui sistem transparent şi sigur pentru monitorizarea şi gestionarea deşeurilor, se poate reduce riscul de poluare şi se poate creşte eficienţa procesului de reciclare.

În concluzie, reciclarea este esenţială pentru a gestiona poluarea plasticului şi pentru a încorpora materialele polimerice într-o economie circulară. Prin utilizarea de metode inovatoare şi sustenabile, cum ar fi reciclarea chimică şi transformarea deşeurilor în noi produse, putem reduce cantitatea deşeurilor plastice şi putem transforma acest material într-un bun preţios, care poate fi reutilizat într-o varietate de moduri.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Dezinformarea cu privire la Legea prevenirii separării copilului de familie"

Am asistat, în ultimele două săptămâni, la o adevărată campanie de dezinformare grosolană cu privire la Legea prevenirii separării copilului de familie.

Dezinformarea este uriaşă. Se invocă faptul că noua lege va permite statului să vină să ia copiii din sânul familiei, dacă părinţii nu îndeplinesc anumite condiţii. Această afirmaţie este pur şi simplu o minciună!

Subliniez cât se poate de clar că nicio prevedere din această lege nu se poate aplica fără acordul părinţilor. Există multe alte prevederi legale în Codul civil, dar şi în alte legi care reglementează necesitatea acordului părinţilor. Deci, nimic din această lege nu se va face fără acordul părinţilor.

În al doilea rând, vă rog să citiţi prevederile legii şi veţi vedea că peste tot se vorbeşte de "sprijinirea" familiilor. Nu există obligaţii impuse familiilor. Pentru cei care dezinformează, le spun că diferenţa dintre "a sprijini" şi "a obliga" este la fel de mare ca între alb şi negru. Familia aflată în situaţii vulnerabile câştigă drepturi prin această lege. Nu i se impune nicio obligaţie.

În al treilea rând, în lege se vorbeşte despre acordarea unor servicii sociale în centre de zi. Subliniez‚ de zi! Ce înseamnă asta? Că centrele funcţionează doar în timpul zilei, apoi se închid. Nu rămâne nimeni peste noapte în ele, nici copiii, nici personalul. Toată lumea merge acasă, când se termină programul. Copiii merg acasă la ei! Acesta este şi scopul legii, ca serviciile sociale pentru sprijinirea acestor copii să se acorde fără a fi nevoie de separarea copiilor de familie, cum se întâmpla până acum.

Avem nenumărate cazuri cumplite, în care părinţii care nu au suficiente resurse materiale pentru a-şi creşte copiii îi duc la acele case de copii, la orfelinat cum li se mai spune în popor. Sunt obligaţi să scoată copiii din familie, să-i lase acolo perioade lungi de timp, pentru a beneficia de mâncare şi îmbrăcăminte. Proiectul de lege propus de Ministerul Familiei vine să pună capăt acestor situaţii cumplite. Astfel, statul oferă sprijinul fără a mai fi nevoie de separarea copiilor de familiile lor.

Merg în centrele de zi, fac şcoală, teme, sunt consultaţi medical sunt îndrumaţi şi primesc o masă caldă, rechizite şi îmbrăcăminte, iar când se termină programul se reîntorc acasă, alături de părinţii şi fraţii lor. Dacă părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate, copiii revin în fiecare zi acasă la bunici sau la cei la care au fost lăsaţi în grijă de părinţii lor.

Să terminăm, deci, cu minciunile şi cu dezinformarea. Este o lege bună, de care au nevoie mulţi părinţi, pentru a le putea asigura copiilor lor o dezvoltare corespunzătoare. În plus, este şi un angajament în PNRR.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Apicultorii români sunt în pericol!"

Am văzut, în ultima perioadă, că agricultorii europeni, mai ales cei români, polonezi, bulgari, cehi şi maghiari au suferit direct, dar nu din rea voinţă, din cauza prevederilor lăudabile iniţial de suspendare a taxelor vamale a importurilor de cereale din Ucraina. Din păcate, bunele intenţii şi graba de a ajuta o ţară în nevoie a făcut ca agricultura europeană, mai ales din Est, să fie grav afectată.

În legătură cu această situaţie, un aspect despre care prea puţin se vorbeşte, este legat de cadrul legislativ al Comisiei Europene, prin care UE şi Ucraina aplică cu titlu provizoriu un acord de asociere începând din noiembrie 2014. Acest acord a apărut ca o reacţie la invazia în Peninsula Crimeea, de către Federaţia Rusă. Ca parte a acestui acord de asociere, din ianuarie 2016 se aplică cu titlu provizoriu un acord de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, DCFTA. Aceasta reduce tarifele cu care se confruntă întreprinderile europene atunci când exportă în Ucraina. Acordul facilitează schimburile comerciale prin eficientizarea procedurilor vamale şi prin apropierea progresivă a legislaţiei, normelor şi procedurilor ucrainene, inclusiv a standardelor, de cele ale UE.

Evident, o apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeană este benefică de ambele părţi, însă introducerea, în 2021, a mai multor facilităţi către importurile din Ucraina, a provocat dezechilibre majore în dinamica pieţei comune europene, atât de bine legiferată, controlată şi calitativă prin standardele foarte ridicate. Referitor la aceste standarde, inclusiv agricultorii şi fermierii din România au făcut eforturi deosebite de a asigura calitatea necesară a produselor româneşti pentru a putea fi acceptate şi comercializate pe piaţa europeană. Acest efort de respectare a standardelor de calitate a presupus ani de muncă şi sacrificii, inclusiv financiare importante pentru agricultura românească. Aceste investiţii în timp, muncă, bani şi dotări trebuie recuperate, cum e şi normal, prin comerţ liber în UE.

Din nefericire, graba Comisiei Europene de a sprijini Ucraina în efortul său de război a făcut ca piaţa europeană să fie invadată de cantităţi uriaşe de produse agricole ucrainene. Acest lucru a lovit extrem de puternic agricultorii europeni, mai ales că iniţial ridicarea taxării şi a altor restricţii, inclusiv de calitate, a făcut ca piaţa să fie penetrată şi de produse insuficient controlate calitativ sau chiar cu deficienţe faţă de normele europene. Problema este că iniţial Europa trebuia să fie doar să fie tranzitată de cerealele din Ucraina, nu să devină piaţă de desfacere.

În ultimele zile, s-au făcut eforturi pentru a se reduce impactul importurilor de cereale ucrainene, în paralel cu o serie de facilităţi şi măsuri de sprijin pentru agricultorii români. Din păcate, însă, nu este vorba doar despre cereale.

Apicultorii români au depus eforturi extrem de mari în ultimii ani pentru a obţine certificate europene de conformitate, acreditări şi recunoaşteri ale calităţii mierii româneşti, inclusiv în zona bio şi a apiculturii eco. Standardele europene presupun ca aceste certificări să fie întocmai respectate, fără adaosuri de zahăr procesat sau alte substanţe nenaturale amestecate în mierea de albine.

Din ce în ce mai multe semnale vin din partea apicultorilor români, că se află în pericol nu doar din cauza condiţiilor meteorologice vitrege, dar şi din cauza unor importuri necontrolate de miere de albine din Ucraina. Mai mult, chiar dacă relativ puţini, sunt unii comercianţi români care importă liber miere de albine din Ucraina, de calitate mult mai slabă ca cea românească, o amestecă cu cea autohtonă certificată european şi, apoi, pentru un profit rapid, o comercializează pe pieţele UE drept miere la standarde europene.

Impactul negativ al unor astfel de practici necontrolate este unul dublu - pe de o parte, piaţa românească, implicit europeană, este invadată de miere de albine neconformă şi la un preţ foarte mic, fapt ce pune în pericol existenţa economică a producătorilor locali; pe cealaltă parte, amestecul de miere din România cu miere extracomunitară duce la scăderea calităţii aşa zisei mieri româneşti care are efect asupra scăderii masive a încrederii clienţilor europeni în mierea românească, fapt care afectează toţi apicultorii români. Deja asociaţiile de apicultori acuză o scădere importantă a cererii externe pentru mierea de albine din România!

Se impun măsuri urgente de protejare a producţiei de miere de albine de calitate superioară din România!

Precum s-au găsit soluţii, ce-i drept, temporare şi parţiale, pentru cerealele din Ucraina, vă îndemn să facem eforturi serioase pentru a proteja apicultorii români!

Atrag din nou atenţia asupra practicilor neloiale şi incorecte de amestec al mierii extracomunitare cu mierea de albine certificată european şi produsă în România! Instituţiile Statului de control al calităţii acestor alimente superioare să desfăşoare acţiuni masive de descurajare a unor astfel de practici tocmai pentru a proteja prestigiul şi calitatea pe care o asigură apicultorii români!

Domnul Vasilică Toma:

"Cabinetul de medicină şcolară nu este un moft, ci o necesitate!"

Cabinetul de medicină şcolară nu este un moft, ci o necesitate, medicul generalist care lucrează aici este prietenul părintelui şi acţionează împreună cu acesta pentru binele copilului.

Fiecare unitate de învăţământ din ţară ar trebui să dispună de un astfel de cabinet, în care medicii de medicină şcolară şi asistenţii să-şi desfăşoare activitatea. Sănătatea copiilor reprezintă o prioritate pentru noi toţi, iar factorii cu putere de decizie trebuie să se implice în programe care să vină în sprijinul acestei idei.

Atunci când mă gândesc la o instituţie de învăţământ, indiferent de tipul sau gradul său, mă gândesc la un mediu în care orice copil poate învăţa în cele mai bune şi favorabile condiţii pentru sine. Şi nu mă refer aici doar la un corp didactic impecabil, o programă adecvată, infrastructura necesară. Mă refer la tot ceea ce ţine de starea de bine a copilului. Iar, după părerea mea, starea de bine este un întreg care are în centrul său o stare de sănătate optimă - sănătate fizică, mintală, emoţională - un întreg fără de care orice act educaţional este din start ratat sau incomplet.

De aceea, urmărind tema discuţiei de azi, sunt de părere că problematica medicinii şcolare ar trebui să reprezinte un centru de discuţie şi de preocupare la fel de important ca pregătirea şi activitatea cadrelor didactice şi actul educaţional în sine, menit să ofere copiilor noştri cele mai bune condiţii de învăţare, formare şi dezvoltare ca o trambulină pentru o viaţă adultă în care aceştia să se poată bucura de bunăstare la toate nivelurile.

Educaţia începe de la educaţia pentru sănătate, cea individuală şi cea generală, pentru că sănătatea constituie partea fundamentală a fiecăruia dintre noi. Şi unde se poate învăţa aceasta mai bine decât într-o instituţie de învăţământ? Acolo unde fiecare copil poate să vadă că grija pentru sănătatea lui este luata în serios, că există condiţii pentru a i se acorda ajutor ori de câte ori are nevoie, că există grijă şi preocupare, că există modele în acest sens şi persoane dedicate care le pot insufla preocuparea pentru un stil de viaţă în care sănătatea se află pe primul loc.

Şi, cât se poate de concret, mă gândeam în aceste zile, de când a început şcoala, de câte cazuri de boală în rândul copiilor am auzit, din diverse şi variate surse, însă având toate o rădăcină comună, virusul sau, mai precis, virusurile care ameninţă secundă de secundă sănătatea copiilor în şcoli.

În toate aceste zile, mi-au fost aduse la cunoştinţă cazuri în care copiii, dar şi restul familiilor lor au suferit de dureri acute de cap, de vărsături, greaţă, dureri acute de stomac şi alte derivate ale acestor stări.

Să fie doar o simplă întâmplare sau coincidenţă?

Eu, personal, cred că nu!

Consider că este un alt motiv sau principalul motiv pentru care medicina şcolară ar trebui luată în serios şi poziţionată pe locul pe care îl merită.

Pentru că stau şi mă întreb ce au gândit şi gândesc copiii care se întorc de la şcoală bolnavi, iar apoi îşi văd sora, fratele, mama, tata, bunicii, bolnavi la rândul lor.

Mă gândesc ce simt şi ce cred părinţii cărora le este teamă că din nou vine şcoala şi, odată cu ea, o serie de îmbolnăviri. A nu se înţelege că judec sau critic în vreun fel spaţiul şcolar. În orice comunitate există riscuri inevitabile. Însă cum ar fi dacă aceste riscuri ar fi prevenite, explicate?

Cum ar fi dacă ar exista o grijă în educaţia pentru sănătate şi cum ar fi dacă copiii şi familiile lor ar fi liniştite că, oriunde ar fi aceştia, există un loc şi oameni pregătiţi să le sară în ajutor, să le explice şi să le asigure confortul fizic, emoţional şi mintal?

Pentru că medicina şcolară este despre prevenţie, despre suport, despre educaţie, informare, formare şi mai ales siguranţă, siguranţa de a ţi se acorda întreg suportul de care ai nevoie fix atunci când ai nevoie, siguranţa îndepărtării nedumeririlor şi a fricilor, siguranţa că cineva veghează şi că nu eşti expus complet.

Nu putem rezolva totul dintr-o dată. Sunt perfect conştient de asta. Însă cred că putem face în aşa fel încât să progresăm, pentru ca mediul şcolar, oriunde s-ar afla el, să beneficieze de tot ce are nevoie pentru ca toţi copiii şi familiile lor să fie în siguranţă, îngrijite, ocrotite, informate şi ghidate.

Pentru mine, cabinetul medical şcolar şi personalul său sunt la fel de importante precum sala de clasă şi cadrul didactic.

Ele formează un întreg, fără de care nu putem afirma niciodată că oferim sau că suntem preocupaţi de bunăstarea copilului cu tot ceea ce aceasta presupune.

Medicina şcolară reprezintă şi oferă gradul de bunăstare a unui popor şi a unui stat, gradul acestora de stare de bine, de sănătate, de a fi.

De aceea, vă invit să îi acordăm medicinii şcolare locul său binemeritat şi să definitivăm odată pentru totdeauna acest întreg, pentru copiii de azi şi pentru societatea de mâine.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 96.

Reamintesc programul de lucru: între orele 10.00-12.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 12.00-12.30 - pauză; vot final la 12.30; la încheierea şedinţei de vot, şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Domnule Popa,

Ştiu că aveţi o intervenţie.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să permitem Comisiei pentru învăţământ să lucreze în paralel cu plenul.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului deputat.

59 de voturi pentru, 3 contra, 3 abţineri, 3 colegi nu votează.

Adoptat.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La rugămintea colegilor din Guvern, o să propun patru modificări în ordinea de zi. Nu adaug proiecte noi pe ordinea de zi, însă o să propun schimbarea ordinii de dezbatere.

Şi anume, pentru PL-x 558/2022, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, de la nr. crt. 56 din ordinea de zi, să devină punctul 28 în ordinea de zi.

Apoi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Haideţi să le luăm pe rând!

Domnul Gabriel Andronache:

Da, asta şi fac!

A, doriţi să le supuneţi la vot?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Da, da, da!

Vot, vă rog.

PL-x 558/2022, de pe 56 pe 28.

62 de voturi pentru, 12 împotrivă, 4 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

PL-x 229/2023, Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE)2015/2365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE)2017/1132, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, se află în prezent la punctul 122 în ordinea de zi şi vă rog să fiţi de acord să devină punctul 29 în ordinea de zi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

PL-x 229/2023, de pe 122 pe 29.

Vot, vă rog.

Cu 68 de voturi pentru, 22 contra, o abţinere, adoptată.

Domnul Gabriel Andronache:

PL-x 759/2022 este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2022 privind unele măsuri pentru participarea României la Fondul Alianţei Nord-Atlantice de Inovare. Este în ordinea de zi la pct. 125 şi propunem să devină pct. 30 în ordinea de zi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

PL-x 759/2022, de pe 125 pe 30.

Vot, vă rog.

76 de voturi pentru, 19 contra, 4 abţineri, adoptată.

Domnul Gabriel Andronache:

Şi ultima propunere, cu bunăvoinţa dumneavoastră, PL-x 85/2022, Proiectul de Lege privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România.

În prezent acest proiect se află la nr. crt. 121 în ordinea de zi şi propunem să devină pct. 45 în ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

PL-x 85/2022, de pe 121 pe 45.

Vot, vă rog.

67 de voturi pentru, 22 de voturi contra, 13 abţineri.

Adoptată.

Dacă nu mai sunt intervenţii, intrăm în ordinea de zi.

24. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii preţurilor îngrăşămintelor COM (2022) 590; PHCD 16/2023.

Comisia pentru afaceri europene?

De la Comisia pentru afaceri europene avem pe cineva?

(Domnul deputat Viorel Băltăreţu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Viorel Băltăreţu:

Hotărâre privind adoptarea...

Dar aici trebuie să-mi daţi raportul.

OK.

Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii preţurilor îngrăşămintelor

În temeiul prevederilor art. 67 şi art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 163-188 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic...

Dar nu-mi daţi...? Nu cred că ăsta e raportul!

Ăsta e? Da? Bun.

Luând în considerare opinia nr. 4c-22/186 adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 29 martie 2023, Camera Deputaţilor:

1. Susţine comunicarea referitoare la asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii preţurilor îngrăşămintelor.

2. Subliniază că este necesar sprijinul Uniunii pentru creşterea numărului de unităţi de producţie a îngrăşămintelor, în special a celor deţinute de întreprinderi mici şi mijlocii şi de cooperative sociale din mediul rural, astfel încât să fie asigurată rezilienţa sectorului îngrăşămintelor agricole şi apropierea producţiei de locul utilizării, ceea ce conduce la scăderea amprentei ecologice.

3. Recomandă intensificarea cercetării ştiinţifice pentru identificarea de soluţii avansate pentru producţia şi aplicarea îngrăşămintelor, cum ar fi cele bazate pe alge sau pe nanotehnologii.

4. Recomandă promovarea practicilor agricole diversificate şi a obţinerii de amoniac verde şi de biometan la nivelul unităţilor agricole şi industriale mici, în special a celor cu scop social.

5. Recomandă încurajarea utilizării îngrăşămintelor organice din surse locale, în paralel cu promovarea produselor organice locale prin târguri şi susţinerea iniţiativelor de cooperare în acest sens între producătorii din state membre diferite.

6. Recomandă sprijinirea cooperării dintre statele membre în educaţia non-formală şi în învăţământul de specialitate în domeniile agriculturii de precizie, a agriculturii ecologice şi a agroecologiei.

7. Recomandă implicarea comunităţilor locale în promovarea măsurilor agroecologice în întreaga Africă.

8. Indică elaborarea de recomandări specifice şi direcţii comune de acţiune pentru producţia îngrăşămintelor destinate culturilor furajere şi pentru sprijinirea cercetării ştiinţifice şi a tehnologiilor inovative în acest sector.

9. Susţine eforturile de promovare a comerţului mondial cu îngrăşăminte agricole bazat pe reguli şi includerea aspectelor sociale şi de mediu în acordurile comerciale ale Uniunii.

10. Recomandă integrarea politicilor de mediu, de agricultură şi industriale în strategii pe termen lung la nivelul Uniunii Europene, care să includă sprijinirea micilor ferme şi a producătorilor de îngrăşăminte organice.

11. Recomandă ca producţia de produse agricole importate din ţările care au dobândit statutul de ţară candidată să folosească aceleaşi standarde de producţie ale îngrăşămintelor ca şi statele membre ale Uniunii Europene.

Această hotărâre urmează să fie adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc mult.

Doamna Hangan, vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

USR susţine recomandările din acest document, dar haideţi să recunoaştem că România se află departe de aceste recomandări.

Sectorul agriculturii şi cel al producţiei de îngrăşăminte pentru agricultura din România se află într-un mare impas, şi asta pentru că producătorii au fost lăsaţi de izbelişte, în voia unor forţe economice faţă de care nu au avut niciun fel de control.

Vorbim de îngrăşăminte organice, precum cele bazate pe nanotehnologii sau pe alge, însă să nu uităm că avem companii producătoare de îngrăşăminte din România care au trebuit să oprească producţia pentru că nu au mai avut acces la gaz, gaz care reprezintă materia primă pentru aceste companii şi, astfel, România, din producător şi exportator de îngrăşăminte pentru agricultură, a ajuns în ultimul an să importe masiv.

Mai mult decât de nişte recomandări, avem nevoie rapid de acţiuni concrete şi ştiţi bine că dumneavoastră, domnilor din Coaliţia de guvernare, puteţi să luaţi rapid aceste măsuri, de exemplu să reduceţi impozitarea pentru companiile de profil sau să susţineţi investiţiile în cercetare, prin acordarea de facilităţi fiscale. Şi se poate face asta rapid şi eficient.

De astfel de măsuri ar avea nevoie companiile producătoare de îngrăşăminte, pentru că altfel, doamnelor şi domnilor, vom rămâne la stadiul de recomandări şi declaraţii.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu?

Aveţi obiecţii la titlu, domnule Muşoiu?

Domnul Ştefan Muşoiu (din sală):

La dezbateri.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La dezbateri? Fiţi atent!

Domnul Ştefan Muşoiu:

În cadrul noii Politici Agricole Comune a Uniunii Europene sprijinul financiar este disponibil pe scară largă pentru fermieri, în vederea optimizării utilizării îngrăşămintelor, permiţându-le astfel să obţină beneficii de mediu, climatice şi economice.

Cele mai bune practici din statele membre arată că o utilizare mai eficientă a azotului, gradul de utilizare a îngrăşămintelor poate fi redus, menţinându-se sau chiar crescând randamentele, precum şi având un impact pozitiv asupra fertilităţii solului, în ansamblu.

Creşterea eficienţei utilizării în Uniunea Europeană ne va reduce nevoia de îngrăşăminte, reducând tensiunile de pe piaţa mondială. În acelaşi timp sunt necesare recomandări specifice şi direcţii comune de acţiune pentru producţia îngrăşămintelor destinate culturilor furajere şi pentru sprijinirea cercetării ştiinţifice şi a tehnologiilor inovative în acest sector.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului.

La titlu, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ştefan Muşoiu.)

25. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cadrul de politică al UE privind materialele plastice de origine biologică, biodegradabile şi compostabile COM (2022) 682; PHCD 17/2023.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cadrul de politică al Uniunii Europene privind materialele plastice de origine biologică, biodegradabile şi compostabile COM (2022) 682

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de către Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene a susţinut, în principal, Cadrul de politică al Uniunii Europene privind materialele plastice de origine biologică, biodegradabile şi compostabile, a recomandat consolidarea cooperării externe pentru fundamentarea abordării Uniunii Europene referitoare la standardizarea materialelor plastice biodegradabile şi compostabile şi a recomandat cercetări la nivelul Uniunii Europene pentru a identifica metode accesibile pentru gestionarea amestecurilor de deşeuri.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 5 aprilie 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Alexandru Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună dimineaţa tuturor!

Permiteţi-mi, în primul rând, să felicit Coaliţia de guvernare pentru imensul succes de a nu face nimic în legătură cu ceea ce au anunţat, şi anume cumulul pensiei cu salariul la stat.

Felicitări!

După săptămâni în şir de "copt" această problemă şi dezbatere în şedinţele Coaliţiei, efectiv aţi lăsat lucrurile cum sunt şi n-aţi mai făcut nimic. Laşitate cât cuprinde! Ce să vă spun? Îmi vine să vă aplaud!

Acum, pe problema pe care o avem acum în discuţie, pare o şedinţă, aşa, letargică, pare o şedinţă în care bifăm nişte comunicări de la comisie, când, aşa cum bine a spus colega mea mai devreme chiar sunt prinse acolo nişte lucruri serioase. În loc să aprobăm comunicări de la comisii, poate că această instituţie, care este Parlamentul, îşi ia în serios rolul de a scutura Ministerul Mediului, de exemplu, ca să vedem ce înţelege din ceea ce comisia elegant spune în aceste documente.

Noi suntem praf la tot ce înseamnă economie circulară, suntem praf la tot ce înseamnă colectare selectivă a deşeurilor şi tragem după noi această problemă de ani de zile, şi în mediul urban, unde este cea mai mare provocare, şi în mediul rural, şi noi stăm, care pe telefon, care se gândeşte la cum plouă afară, şi adoptăm nişte comunicări, când, de fapt, problema este, în primul rând, la ministerul de resort.

Lasă comunicările de la comisie, dar, totuşi, în această ţară, în acest moment, noi nu facem ce trebuie să facem. Nu mai ştiu care este riscul de infringement pe care comisia, cu ceva vreme în urmă, ni-l punea în vedere, dar, fraţilor, haideţi să terminăm cu festivismele şi cu aprobat comunicări, că avem o problemă cât casa.

Nu facem nimic în acest domeniu al colectării deşeurilor şi al valorificării fracţiei reciclabile şi stăm şi ne uităm, şi ne întrebăm cine o să mai vină pe funcţie sau cine o să plece.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Întreb dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

26. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind Planul de acţiune al UE împotriva traficului de bunuri culturale COM (2022) 800; PHCD 20/2023.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind Planul de acţiune al Uniunii Europene împotriva traficului de bunuri culturale COM (2022) 800

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisiile pentru tehnologia informaţiilor şi telecomunicaţiilor, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de către Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, a rezultat un număr de trei recomandări cu privire la susţinerea Planului de acţiune al Uniunii Europene împotriva traficului de bunuri culturale, sprijinirea dezvoltării de mijloace tehnice inovative destinate combaterii traficului de bunuri culturale şi susţinerea eforturilor entităţilor mici şi mijlocii, de digitalizare şi conservare digitală a patrimoniului cultural.

Opinia a fost supusă dezbaterii şedinţei Comisiei pentru afaceri europene în data de 12 aprilie 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

27. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea Iniţiativei UE privind polenizatorii - Un nou pact pentru polenizatori COM (2023) 35; PHCD 21/2023.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea Iniţiativei UE privind polenizatorii -Un nou pact pentru polenizatori COM (2023) 35

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut noul pact pentru polenizatorii Uniunii Europene, a recomandat ca Programul "Life" al Uniunii Europene să prevadă o cofinanţare locală redusă, în cazul protejării polenizatorilor în zonele rurale, având în vedere resursele lor financiare restrânse, a recomandat mijloace accesibile micilor fermieri pentru a aplica metodologia de modernizare europeană a biodiversităţii, pe terenurile agricole care colectează informaţii privind habitatul polenizatorilor.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 aprilie 2022 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă; PL-x 558/2022.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate şi familie, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. Intervenţiile legislative vizează modul de stabilire a zonelor în care se înfiinţează centrele de permanenţă, respectiv aprobarea criteriilor prin notă de aprobare...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Mai tare!

Domnul Rareş Tudor Pop:

...semnată de ministrul sănătăţii, cu privire la mediul rural.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aşa!

Domnul Rareş Tudor Pop:

Da. Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 24 octombrie 2022. La lucrările comisiei au fost prezenţi deputaţi conform listei de prezenţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 septembrie 2022.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2022.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, ...

Domnul Rareş Tudor Pop:

Ba da, ba da, ba da! Eu vreau...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Tot dumneavoastră?

Vă rog.

Domnul Rareş Tudor Pop:

Da. Centrele de permanenţă reprezintă o soluţie pentru decongestionarea unităţilor de primiri urgenţe. Centrele de permanenţă reprezintă o soluţie pentru a asigura serviciile de sănătate în mediul rural. Centrele de permanenţă sunt o temă recurentă în spaţiul public şi în sistemul de sănătate. Din păcate, în ultimii ani, au fost de cele mai multe ori pe hârtie.

USR susţine acest proiect, prevederile din ordonanţă sunt foarte bune. Ne dorim foarte mult să avem medicii care să poată susţine aceste centre de permanenţă. Ne dorim foarte mult ca, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să deconteze la timp acest tip de servicii şi o să urmărim îndeaproape, să vedem cum se implementează această ordonanţă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Suciu Sebastian-Ilie.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Partidul AUR o să susţină acest proiect. Mai mult decât atât, am încercat şi am identificat că sunt foarte multe zone la nivel naţional în care lipseşte cu desăvârşire orice cadru medical care ar putea aduce, într-un fel sau altul, un aport, să vină să ofere nişte servicii medicale cetăţenilor de acolo. Tocmai de asta o să venim şi în sprijinul acestei incapacităţi de a acoperi întreaga zonă, prin acel program pe care l-am promis, de spital mobil.

Tocmai de asta, noi o să susţinem şi o să facem toate demersurile ca acest proiect legislativ să fie implementat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Wiener Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Cum s-a spus, problema centrelor de permanenţă este de a decongestiona, de a scoate din spital, în principiu din unităţile de primiri urgenţe, cazurile de cod alb sau verde, urgenţele minore, urgenţele care pot fi gestionate fără măsuri intervenţionale majore.

Din păcate, această formă de asociere a medicilor de familie a fost, de-a lungul anilor, una abuzată, au fost centre de permanenţă în care au fost două-trei prezentări pe zi, care-şi desfăşurau, practic, activitatea lângă alte centre de permanenţă, în timp ce în alte zone, cum tot s-a mai spus, nu se găsesc efectiv cinci medici de familie care să se asocieze şi să formeze un centru de permanenţă care să asigure continuitatea asistenţei medicale în zonele mai defavorizate.

Această ordonanţă de urgenţă, practic, stabileşte nişte criterii pentru înfiinţare, depolitizează, dacă vreţi, pentru că de multe ori era mândria primarului că a deschis un centru de permanenţă, la care erau două-trei prezentări pe zi, dar în continuare rata internărilor evitabile, adică ineficienţa sistemului primar de asistenţă medicală din România rămâne foarte, foarte mare. Este un instrument pe care trebuie în continuare să-l dezvoltăm şi să-l folosim la capacitatea lui şi în scopul pentru care au fost înfiinţate.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Revenim la poziţia 3.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

De la 28 la 3?!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; PL-x 511/2016; procedură de urgenţă.

Guvernul României.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Sebastian Ioan Hotca (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Sebastian Hotca, vicepreşedinte al ANPC.

O.U.G. nr. 52/2016 a transpus în legislaţia naţională prevederile Directivei 2014/17/UE.

Actul normativ se aplică tuturor contractelor de credit ce au ca obiect transferul dreptului de proprietate asupra unui imobil ori ce sunt garantate cu bunuri imobile, respectiv contractelor de credit legate în vreun fel de bunuri imobile destinate consumatorilor.

Pentru a putea desfăşura activitatea, intermediarii de credit trebuie să primească admiterea corespunzătoare şi să fie introduşi în Registrul naţional al intermediarilor de credite.

Autoritatea competentă cu acordarea admiterii şi înscrierea în Registru, asigurarea funcţionării Punctului unic de informare şi supraveghere a respectării prevederilor legale este ANPC.

Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să aprobaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 52/2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să trimită Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi un raport preliminar prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

În consecinţă, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi şi propunere pentru timpii de dezbatere.

Doamna Viorica Sandu:

3 minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

3 minute - timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

103 voturi pentru, 13 contra, 8 abţineri. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

29. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2015/2365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE)2017/1132, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 229/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 229 din 29 martie 2023, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2015/2365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE) 2017/1132, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare asigurarea cadrului legislativ necesar punerii în aplicare, la nivel naţional, a dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a unor regulamente şi directive europene, prin: desemnarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, în calitate de autoritate unică la nivel naţional, pentru rezoluţia contrapărţilor centrale, abilitată să aplice instrumentele de rezoluţie şi să exercite competenţele de rezoluţie prevăzute de Regulamentul (UE) 2021/23; desemnarea Ministerului Finanţelor drept minister responsabil cu exercitarea în România a funcţiilor încredinţate ministerului competent.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2015/2365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE) 2017/1132, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele de tehnică legislativă prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpii de dezbateri, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp de dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

113 voturi pentru, 8 contra, 4 abţineri. Adoptat.

Domnul Axinia, vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că este nevoie de reglementarea cadrului legislativ pentru a transpune în România directivele europene, dar, prin acest proiect de lege, ASF-ul capătă mai multă forţă.

Să nu uităm că a patronat mai multe falimente în domeniul asigurărilor!

Această instituţie trebuie depolitizată şi în cadrul acesteia trebuie să activeze doar oameni profesionişti, nu sinecuri, cum se întâmplă în prezent.

De asemenea, trebuie verificări stricte, în legătură cu activitatea ASF, de către instituţiile abilitate, aşa cum am solicitat prin cererea pe care am depus-o la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În schimb, prin acest proiect de lege, ASF capătă şi mai multă forţă.

Suntem pentru unificarea tuturor instituţiilor de control ale statului, dar nu putem oferi atribuţii noi ASF-ului, care nu şi-a îndeplinit vechile atribuţii, pentru care a fost creată.

Din acest motiv, AUR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Victor, vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Dormiţi liniştiţi, ASF lucrează pentru dumneavoastră!

Asta face acest proiect. Dă dreptul ASF-ului, în baza unui regulament al Uniunii Europene, să suspende de la tranzacţionare instrumentele anumitor instituţii de intermediere financiară. Adică protecţia investitorilor în piaţa de capital este asigurată de ASF. Asta votăm astăzi.

Vom vota şi noi "pentru", pentru că altă instituţie nu există, însă România are nevoie de instituţii competente, care să nu doarmă când cad pe capete asigurătorii pentru RCA, cum s-a întâmplat în trecut.

Avem nevoie de aceste instituţii care să fie capabile şi să ia măsuri rapid şi pentru a proteja cetăţenii. Şi asta o facem angajând oameni competenţi, nu pe pile.

Trebuie să punem stop nepotismului în instituţiile de stat, mai ales în cele de vârf, cum este cea despre care vorbim acum, ASF-ul. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Un singur vorbitor de grup, domnule Simion.

La titlu dacă sunt intervenţii? (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

La titlu vrea să ia...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu. Adoptat.

(Domnul deputat George-Nicolae Simion vine la tribună.)

Nu v-am dat cuvântul.

Aveţi un singur vorbitor de grup, e procedură de urgenţă, a fost domnul Axinia. (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Aveţi la articole? La care?

Domnul George-Nicolae Simion:

La art. 1.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Suntem la titlu.

Domnul George-Nicolae Simion:

Bine.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La amendamente admise dacă sunt intervenţii?

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Specificaţi, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nicu Marcu - 15.000 de euro pe lună, 15 salarii pe an, şi-a dat singur bonusuri! Şi în continuare vreţi să promovaţi această şleahtă!

Minciunile Guvernului că va reduce cheltuielile bugetare doar asta sunt, minciuni.

Vă bateţi joc de români! Aţi ajuns la 1.340.000 de posturi la buget. Nu a crescut numărul profesorilor, nu a crescut numărul...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să încheiaţi...

Domnul George-Nicolae Simion:

... pompierilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, închei, dar până închei eu...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Păi, nu vă referiţi la articolul...

Domnul George-Nicolae Simion:

...încheiaţi voi ţara.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încheiaţi dumneavoastră, ca să nu închid eu microfonul.

Domnul George-Nicolae Simion:

Asta este bătaia de joc a actualei Guvernări.

Şi legea aceasta asta face - mai multe sporuri, mai multe beneficii, o organigramă şi mai mare pentru ASF, că am văzut cât de bine s-au descurcat.

Mulţumim din suflet partidului... unic! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2022 privind unele măsuri pentru participarea României la Fondul Alianţei Nord-Atlantice de Inovare; PL-x 759/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru tehnologia informaţiei, pentru prezentarea raportului.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2022

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează regimul juridic general al participării României la Fondul NATO de Inovare.

La dezbaterile celor 3 comisii au participat atât invitaţi...

Membrii comisiilor au examinat separat acest proiect de lege.

Şi, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

31. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 602/2022.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Potrivit prevederilor art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au reexaminat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect are ca scop principal protejarea victimelor traficului de persoane.

Concret, ceea ce facem cu această propunere este să transpunem corect normele europene privind domeniul combaterii traficului de persoane şi să facilităm obţinerea actelor de identitate.

În acest sens, persoanele care au fost obligate să presteze muncă sexuală sau cerşetorie nu vor mai putea fi sancţionate; victimele traficului de persoane vor avea dreptul la acte de identitate în regim de urgenţă, reducem termenul de la 30 la 15 zile, iar actele de identitate vor putea avea o valabilitate extinsă, care poate fi - 1, 7 sau 10 ani.

Ce reuşim cu această prevedere? Victimele cărora le-au fost confiscate documentele de către traficanţi vor putea avea acces imediat la serviciile de asistenţă şi alte forme de sprijin şi protecţie de care au nevoie.

Iar nu în ultimul rând, oferim posibilitatea ca domiciliul declarat de către victimă să fie o adresă de avocat sau adresa unei organizaţii neguvernamentale, scutind astfel victima de a se mai deplasa în localităţile de origine, unde, cel mai probabil, pot activa reţelele traficanţilor.

Vreau să le mulţumesc colegilor mei, Radu Mihail şi Silvia Dinică, pentru acest proiect.

Iniţiativa legislativă a fost depusă în contextul în care România este prima ţară-sursă din Uniunea Europeană pentru victimele traficului sexual, conform Raportului Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii din anul 2022.

În cazul de faţă nu există nuanţe; este alb sau negru. Ori eşti de partea victimelor, ori de partea traficanţilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Badiu Georgel, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, ştiţi cum e vorba aceea - Diavolul se ascunde întotdeauna în detalii.

Nu i-aş învinovăţi prea mult pe colegii de la USR, pentru că ştim ce hram poartă ei şi ce urmăresc. I-aş învinovăţi mai mult pe cei de la Ministerul de Interne, pentru că au tratat cu foarte mare superficialitate acest aspect. Nu ştiu cine s-a ocupat de studiul acestui proiect de lege, dar, cu certitudine, nu prea are ce să caute în locul pe care îl ocupă acolo.

Proiectul de lege, practic, conferă unele drepturi suplimentare, dacă pot spune aşa, celor care practică prostituţia şi practică cerşetoria. Pentru că, aşa cum am arătat şi la Comisia juridică, una este să nu fii sancţionat, pentru că eşti o victimă a traficanţilor de persoane, şi alta este să nu fii sancţionat, în condiţiile în care tu ajuţi, tu sprijini cerşetoria sau prostituţia.

Este o mare diferenţă între teza I şi teza a II-a din cele două articole din Legea nr. 61, care se doresc a fi modificate.

Chestiunea cu actele de identitate - asta este o vrăjeală, pentru că ştim că în cazuri extreme, actele de identitate se eliberează în aceeaşi zi. Nicidecum nu e nevoie să reducem de la 30 de zile la 15 zile.

Practic, dedesubtul este acela de a face imposibilă aplicarea sancţiunilor pentru cerşetorie şi pentru prostituţie. Acesta este dedesubtul real al acestui proiect de lege.

Îmi pare rău că nici colegii de la Comisia juridică nu s-au aplecat cu atenţie asupra acestui proiect şi iată că ne vedem puşi în situaţia să promovăm o lege care va face ca toţi cei care "activează", să zicem aşa...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Georgel Badiu:

...în domeniul cerşetoriei şi prostituţiei în România să fie exoneraţi de răspunderea contravenţională şi, implicit, şi de răspunderea penală.

Veţi vedea...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să încheiaţi...

Domnul Georgel Badiu:

...ulterior...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc frumos.

Veţi vedea ulterior consecinţele.

Şi sper ca onorat Guvernul României să vină cu o propunere de corecţie în următoarea perioadă.

Îmi pare rău că nu au luat legătura cu cei din teritoriu, pentru că li s-ar fi atras atenţia, ar fi fost traşi de mânecă şi ar fi intervenit pentru o corecţie la acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Ilie Victor, vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ar fi comic dacă n-ar fi de-a dreptul trist - AUR vine şi ne urechează că nu ştim să scriem proiecte.

AUR, cei care... îţi ajung degetele de la o mână să le numeri proiectele trecute în legislatura asta, ei ne zic: nu sunt bine scrise proiectele USR!

Şi, apoi, mai bat obrazul şi către Coaliţia de guvernare şi zic: domnule, nu ştiu, nu eraţi atenţi acolo.

Ei, care votează, cu PSD, toate mizeriile, de la pensii speciale până la... (Aplauze.)

Voci de la USR:

Mărirea salariilor!

Domnul Victor Ilie:

...până la orice gândeşte domnul Ciolacu sau domnul Ciucă!

Ruşine să vă fie!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Mincinoşilor!

Domnul Victor Ilie:

Învăţaţi să scrieţi proiecte! Învăţaţi... învăţaţi să citiţi proiectele! PL-x 145, acela pentru care minţiţi mii, zeci de mii de oameni care, săracii, sunt speriaţi că le ia statul copiii de acasă!

Citiţi şi nu mai minţiţi, domnilor! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Cred că a vorbit un USR-ist mic, dar nu-l mai văd pe aici. Unde...?

Cine minte?

Voci de la USR:

Tu.

Domnul George-Nicolae Simion:

Voi, care, sub pretextul protejării minorităţilor, de la minorităţile sexuale la cei exploataţi, faceţi legi care nu sunt aplicabile.

O voce de la USR:

Serios?

Domnul George-Nicolae Simion:

Faptul că voi vă opuneţi apărării suveranităţii României, faptul că voi vă opuneţi dezbaterii, faptul că voi aţi introdus jaloane, prin domnul Ghinea, în PNRR... (Vociferări.) ...care obligă acest Parlament să voteze pe repede înainte PL-x 145, PL-x 144, PL-x 143, PL-x 47/2023...

USR-ist mic ce eşti, nu mai minţi lumea! (Râsete.)

Voi, cu Ghinea, prin acest PNRR păgubos... (Vociferări.) ...distrugeţi toate bogăţiile României. Toate regiile autonome... Salrom, Hidroelectrica, Romsilva vor fi privatizate. (Vociferări.)

Voi, nu ei! (Vociferări.)

Cu privire la vot alături de PSD, o să vedem la legea asta cine votează cu PSD-ul. (Vociferări.)

În general, la toate legile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Din partea USR, o singură intervenţie.

Domnul Rodeanu, da?

Sau domnul Lőrincz.

(Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu vine la tribună.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Când erai la UTC! Zi-ne când erai la UTC!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Cred că a vorbit un URSS-ist mic pe aici... (Vociferări.) ...nu-l mai văd. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Da, sunt... multora nu le convine PNRR-ul.

Multora nu le convine că suntem stat european.

Multora nu le convine... (Vociferări.) ...prezenţa aliaţilor noştri, aici, în ţară, care ne garantează securitatea naţională...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

PCR Galaţi! UTC-PCR Galaţi!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

...ca membrii ai Alianţei!

Multora nu le convine că Moldova nu va fi următoarea.

Multora nu le convine că USR-ul spune adevărul.

Şi adevărul ar trebui să-l spuneţi...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Hai, vino...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

...oamenilor...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

...la subiect!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

...din faţa clădirii de aici, oamenilor care au fost ieri în comisii. Să nu-i mai dezorientaţi, să nu-i mai agitaţi şi să nu le mai povestiţi tot felul de baliverne! (Vociferări.)

Nu ştiu dacă aş putea să fac apel la ruşine, nu cred că este locul aici pentru... şi momentul, dar probabil că va veni şi acea vreme în care veţi sta acolo, în fundul sălii... (Vociferări.) ...şi vă veţi ascunde de români. (Vociferări.) Pentru că minciunile voastre...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aşa făceai şi cu vaccinul!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

...vor fi devoalate. (Aplauze. Vociferări.)

Voci de la AUR:

Aaaa! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Gianina Şerban.)

Doamna Şerban Gianina, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

La balcoane avem un grup de copii din localitatea Domneşti, judeţul Ilfov, pe care îi salut cu drag (Aplauze.) şi sper ca în viitor (Aplauze.) să avem cât mai mulţi copii în vizită, în Parlamentul României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

38. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul transporturilor rutiere; PL-x 125/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2022 transpune Directiva nr. 1057/2020, precum şi Dispoziţiile Regulamentului nr. 1055/2020, cunoscute amândouă sub titulatura generică de "pachetul de Mobilitate I".

Prin asta se actualizează normele privind detaşarea conducătorilor auto.

În al doilea rând, se redefinesc condiţiile de acces la ocupaţiile de transportatori.

În al treilea rând, se reconsideră condiţiile de efectuare a transportului rutier, precum şi controlul care operează în acest sector de activitate.

Având în vedere considerentele de mai sus, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii înţelege să susţină forma raportului comun al Comisiilor pentru industrii, pentru muncă şi pentru transporturi, faţă de care avem rugămintea să acordaţi un vot favorabil.

Mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru transporturi.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, al Comisiei pentru industrii şi servicii şi al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură; PL-x 125/2022

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 14 martie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Două minute timpi de dezbatere.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două minute timpi pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 6 contra, 9 abţineri.

Adoptat.

Din partea grupurilor?

Domnul Lazăr Ion-Marian.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ordonanţa Guvernului nr. 12/2022 instituie o serie de modificări la patru acte normative aflate în vigoare, respectiv la nivelul O.U.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, O.G. nr. 37 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, O.G. nr. 26 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier şi Legea nr. 16 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Modificarea acestor acte normative a fost determinată de intrarea în vigoare a următoarelor norme de drept derivat european, ce fac parte din pachetul legislativ de Mobilitate I al Parlamentului European.

Din nefericire, dragi colegi, deşi acţiunea introductivă ce face obiectul cauzei C547/2020 a fost introdusă pe 23 octombrie 2020, reprezentanţilor statului român le-au trebuit nu mai puţin de 14 luni ca să promoveze o serie de măsuri provizorii, în cadrul aceluiaşi dosar, prin care să solicite Curţii să dispună suspendarea executării art. 1 pct. 3 din Regulamentul UE nr. 2020/1055 al Parlamentului. Chiar şi aşa, după 14 luni, această acţiune a fost respinsă, reţinându-se de către Curte, în alte considerente, că, din cuprinsul punctelor 42-46 din prezenta ordonanţă, rezultă că probele prezentate de România nu permit să determine amploarea costurilor suplimentare la care ar fi expuşi operatorii de transport români, ca urmare a aplicării măsurii de litigiu.

În 14 luni statul român nu a fost capabil să fundamenteze exhaustiv amploarea costurilor suplimentare la care sunt expuşi transportatorii români, atunci când aceştia trebuiau să se asigure că vehiculele folosite în transportul internaţional se întorc la unul din centrele operaţionale din statul membru, respectiv în termen de opt săptămâni de la plecarea acestora.

Din păcate, toate aceste costuri vor fi susţinute de transportatorii români.

USR va susţine această lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La amendamente admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

39. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe; Pl-x 143/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Notă asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 cu Pl-x 143/2022.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil, prin reprezentanţii părţii patronale.

Consiliul Fiscal a avizat favorabil.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Senatul a respins propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor două comisii au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu amendamente respinse, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

42. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2021 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 53/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Bună ziua!

Florin Dobrescu, de la Ministerul Muncii.

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, stabilirea modalităţii de decontare a serviciilor turistice pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi prelungirea unor termene.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale susţine raportul comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism.

Vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială sau Comisia pentru antreprenoriat şi turism, pentru prezentarea raportului.

Şi vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbateri, la final.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru antreprenoriat şi turism pentru PL-x 53/2022

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 14 februarie 2022.

La întocmirea prezentului raport comun, membrii celor două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului şi avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Două minute timpi de dezbateri.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpi pentru dezbatere două minute.

Vot, vă rog.

106 voturi pentru, 8 contra, 6 abţineri.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E pe procedură. Ulterior.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voucherele de vacanţă sunt date predominant la stat. 91% din voucherele de vacanţă care au fost date anul trecut au fost pentru angajaţii de la stat, care apoi evident că licitează pentru servicii turistice cu ele în industria turistică şi creează, de fapt, două clase de consumatori - cei care au voucherul şi cei care n-au -, cei din privat care n-au voucher plus cei de la stat care au. Şi atunci ce se întâmplă este că, predominant, cei care lucrează la stat rămân şi îşi fac vacanţa pe litoral sau altundeva, pe când cei care lucrează în privat se orientează spre alte locuri, şi asta creează şi un stimulent foarte negativ pentru industria turistică de a se baza pe o cerere sigură care e acolo, indiferent de preţurile sau serviciile pe care le oferă.

Nu aşa este ajutată această industrie.

De fapt, ceea ce vedem de 33 de ani este exact această subminare a industriei turistice, prin aceste subvenţii, de fapt, care se dau, până la urmă, tot din banul public, tot din banii contribuabililor, pentru că şi aceste vouchere de vacanţă se plătesc de undeva, se plătesc din taxe şi impozite.

Dacă am vrea cu adevărat să ajutăm industria turismului să fie competitivă la nivel internaţional, şi nu doar să stea pe o subvenţie pe care o primeşte an de an de la bugetul de stat, prin aceste vouchere de vacanţă, ar trebui să reducem taxarea muncii, mai ales, şi mai ales cea din sectorul acesta care are greutăţi, are foarte multe greutăţi în a găsi forţă de muncă. Doar aşa am putea să dezvoltăm lucrurile. Altfel, nu facem decât să dăm încă o subvenţie pentru nişte servicii pe care le vedem cum sunt şi le vedem la ce preţuri sunt.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La amendamente admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Andronache, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să propun o nouă modificare în ordinea de zi, fără a adăuga proiecte pe ordinea de zi.

Şi anume, vă propun ca pct. 49, PL-x 587/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000), pct. 50, PL-x 10/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură) şi pct. 55, PL-x 505/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2022 pentru modificarea art.34 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare) să devină în ordinea de zi punctele 70, 71 şi 72.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Punctul 49, PL-x 587/2021, de pe pct. 49 pe pct. 70, da?

Vot, vă rog.

84 de voturi pentru, 45 contra, 7 abţineri.

Adoptată.

PL-x 10/2023, de pe pct. 50 pe 71?

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 82, contra - 47 şi 7 abţineri.

Adoptată.

Şi ultima propunere a fost: de pe pct. 55, PL-x 55...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

PL-x 505/2022.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

... PL-x 505/2022, pe pct. 72. Da?

Vot, vă rog.

85 de voturi pentru, 46 contra, 5 abţineri.

Adoptată.

43. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Către un sector european al algelor puternic şi sustenabil COM (2022) 592; PHCD 9/2023.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Către un sector european al algelor puternic şi sustenabil COM (2022) 592

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, nota de informare transmisă de către Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut comunicarea referitoare la dezvoltarea unui sector european al algelor puternic şi sustenabil, a recomandat cercetări ştiinţifice la nivelul Uniunii Europene pentru promovarea culturii microalgelor, ca materie primă pentru produse farmaceutice, şi a recomandat susţinerea antreprenoriatului european în domeniul algelor, în special a microîntreprinderilor cu potenţial inovator şi încurajarea culturii algelor în toate regiunile Uniunii Europene.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 7 martie 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de către Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem în faţă un proiect de hotărâre a Camerei Deputaţilor privind Comunicarea Comisiei Europene în sectorul european al algelor puternic şi sustenabil.

Deci, în document ni se spune despre necesitatea de a promova cultura algelor, de mai multe feluri, ca modalitate de a contribui la realizarea mai multor obiective ale Pactului verde european.

Pactul verde european are şi chestiuni bune, cum ar fi soiurile şi rasele tradiţionale dar, în general, dacă urmăm, cel puţin în sectorul energetic, acest document, ne ducem spre criză şi faliment, după cum se întâmplă în energie.

Dar, revenind la alge, tot în document ni se trasează modalităţi noi de hrănire a populaţiei lumii. Cum? În primul rând, prin valorificarea acestui potenţial al mărilor şi oceanelor, care în prezent este folosit doar pentru peşte, şi se doreşte a fi folosite şi algele, ca sursă de hrană. (Vociferări.)

Noi susţinem valorificarea potenţialului mărilor şi oceanelor, dar până la alge, ca sursă de hrană pentru populaţie, trebuie să realizăm potenţialul piscicol, energetic - nu suntem în stare să ne extragem hidrocarburile - sau cel naval.

Mai mult, toată lumea susţine îngrăşămintele organice, inclusiv din alge, dar noi trebuie să fim siguri că producţia agricolă nu va scădea şi pentru acest lucru avem nevoie de un preţ la energie mic, adică să reuşim să facem azot, în primul rând, pentru a nu scădea producţia agricolă.

În esenţă, urmând prevederile acestea care ni se pun în faţă, pe care scrie "Pact verde european", ne ducem spre faliment şi spre modificarea unor obiceiuri de hrană tradiţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Nu, nu ne ducem spre ceea ce ziceaţi dumneavoastră!

Nu, nu mai minţiţi poporul de aici, de la microfonul Parlamentului!

Una este să poţi să consumi şi alta este să fii obligat să consumi!

Toate aceste chestiuni duc la posibilitatea de a consuma, dacă cineva doreşte.

Dumneavoastră minţiţi în mod repetat în spaţiul public spunându-le oamenilor că Uniunea Europeană ne obligă să mâncăm insecte sau ne obligă să mâncăm alge.

Deci aceste minciuni, o dată pentru totdeauna, trebuie denunţate de aici, pentru că (Vociferări.) atâta timp cât de la microfonul Parlamentului, şi nu numai, nu faceţi altceva decât să denigraţi Uniunea Europeană, lucraţi în beneficiul acelei entităţi statale care îşi doreşte cel mai mult acest lucru, adică a Rusiei. De asta, să nu vă mai miraţi, când veţi fi etichetaţi, pe bună dreptate, drept agenţi de propagandă rusească, pentru că asta sunteţi. Iată, dovedit şi aici, precum faceţi şi în afara Parlamentului, în spaţiul public, minţiţi despre ceea ce Uniunea Europeană ne-ar obliga, deşi nu o face.

Încetaţi să mai minţiţi! Până la urmă cineva trebuie să vă denunţe minciunile astea repetate! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci aţi asistat la o mostră de populism şi de minciună! (Vociferări.)

Am vorbit pe document, foarte tehnic, foarte argumentat şi s-a revenit cu o placă care vine, vine, este repetată cu obstinaţie. De ce? Pentru că acesta este principiul lui Stalin, lui Lenin, care ne spune: "Minţiţi, minţiţi, minţiţi, căci până la urmă ceva tot se va prinde!".

O voce de la USR:

Ai prins lecţia!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu a vorbit deloc tehnic, deloc argumentat, am făcut referire la criza energetică în care ne aflăm, criză energetică cu multiple implicaţii. Am făcut referire la ce ni se propune în document şi ca răspuns avem o placă cu eterna melodie, eterna frază că am fi noi oamenii nu ştiu cui şi ai altcuiva, când, de fapt, suntem singurii oameni, singurul partid al românilor, (Râsete. Vociferări.) care nu avem niciun schelet în debara de a spune adevărul. (Vociferări.) Dacă există o criză energetică pe care putem s-o corectăm, care este indusă prin măsuri fiscale şi legislative, o spunem, indiferent din partea cărei entităţi vin aceste direcţii. (Vociferări.)

Da, am răspuns.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Doar vreau să subliniez că AUR interzice consumul de alge, da? Asta trebuie să...

Şi, Doamne fereşte ca AUR să ajungă vreodată la guvernare, că ne va spune ce să mâncăm şi ce să nu mâncăm! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Turnător de mic ai fost! Te-a băgat în Parlament şi uite ce faci!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii.

Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

44. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2021 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în contextul evoluţiei situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008; PL-x 187/2021; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie pentru prezentarea raportului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2021 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în contextul evoluţiei situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru abrogarea unor prevederi din O.U.G. nr. 70/2020

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au fost sesizate, prin adresa PL-x 187/2021 din 10 mai 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, în legătură cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea condiţiilor de decontare, începând cu trimestrul II al anului 2021, a serviciilor medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi, a programelor naţionale de sănătate curative, a serviciilor medicale acordate în unităţile sanitare din asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic şi a serviciilor acordate de unităţile spitaliceşti care furnizează consultaţii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat.

Totodată, se doreşte ca, începând cu trimestrul II al anului 2021, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, să se poată realiza şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare. Începând cu aceeaşi perioadă, pentru pacienţii cronici, medicii de familie vor putea prescrie inclusiv medicamentele restricţionate. În acelaşi timp, sunt stabilite noi condiţii de decontare pentru investigaţiile paraclinice, serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu şi sanatoriile/secţiile sanatoriale din spitale.

Prin completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii farmaciei nr. 266/2008, sunt introduse modificări ce vizează finanţarea/cofinanţarea de la bugetul de stat a spitalelor publice din reţeaua MAI, creşterea numărului de membri ai Consiliului de administraţie al CNAS, de la 7 la 9, utilizarea cardului de sănătate şi acordarea de asistenţă medicală, în afara specialităţii medicului, pentru persoanele diagnosticate cu COVID-19.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 4 mai 2021.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru apărare, Comisiei pentru egalitatea de şanse, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru administraţie publică, Comisiei juridice şi avizul negativ al Consiliului Economic şi Social.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 20 septembrie 2022.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege şedinţa din 18 octombrie 2022.

A fost prezent domnul Aurel George Mohan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt înscrieri? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la...

Doamna Alexandru.

Vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Dumnezeu să mai înţeleagă ce vreţi de la această ţară!

Sub pretenţia că faceţi medicină la distanţă, acces la... aşa, ce aţi introdus în acest proiect de lege?

Apropo de toată dezbaterea asta, din ultimele zile, cum vă chinuiţi, chipurile - dar sunteţi ridicoli, sincer - să economisiţi bani, că nu mai poate bugetul suporta.

Deci propuneţi suplimentarea membrilor Consiliului de administraţie al CNAS. De ce? Vă spune CES foarte clar - care este motivul pentru care premierul trebuie să mai numească un om şi preşedintele României? Dar ce legătură au aceşti oameni cu funcţionarea unei instituţii care se ocupă cu domeniul sanitar şi care trebuie să se canalizeze tehnic pe sănătatea românilor?

Care este considerentul pentru care mai adăugaţi în Consiliul de administraţie încă un om al Preşedinţiei României şi încă un om al Premierului? Explicaţi-mi, că nu înţeleg, că tot încercaţi să faceţi economie.

Doi la mână. Vă spune Consiliul Economic şi Social foarte clar - şi citiţi ce spun aceste instituţii, din moment ce le trimiteţi proiectele de lege - creşteţi indemnizaţia fără nicio justificare. Au muncit prea mult? A făcut cineva o evaluare, să vedem dacă performanţa lor în aceste funcţii justifică o creştere? Apropo de toată această mascaradă, cum încercaţi să economisiţi bani la buget.

Deci, ce încerc să spun aici este că de la începutul acestui mandat - nu ştiu ce aţi făcut în mandatele trecute, că nu eram aici, dar pentru mine este foarte clar - strategia de a ascunde în nişte proiecte, care au în esenţă un obiectiv generos şi util pentru oameni, a unor "şopârle" de creştere a banilor pentru tot felul de tovarăşi şi de creştere a puterii funcţiei lor este ridicolă pentru oamenii serioşi care ne urmăresc şi care citesc proiectele pe care le aprobăm în Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, doamna Barcari Luminiţa, vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Daţi-mi voie să vă semnalez prezenţa în plen, la balcon, a elevilor claselor a VIII-a de la Şcoala Gimnazială "Sf. Andrei" din Slobozia. (Aplauze.)

Bine aţi venit, dragi copii! (Aplauze.)

Şi daţi-mi voie, şi din partea dumneavoastră, să le spun - multă baftă la evaluarea naţională!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ne întoarcem la poziţia 2, Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 10 alin. (12) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 585/2020; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Vă rog, domnule Ilişanu.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea articolului 10 alin. (12) din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 alin. (12) din Legea nr. 82/1993. Potrivit expunerii de motive, se doreşte ca terenurile din perimetrul Rezervaţiei, domeniu public de interes naţional, pe care sunt amplasate active deţinute de persoane fizice şi/sau juridice să poată fi închiriate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", prin încredinţare directă, către deţinătorii legali ai acestor active.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat nefavorabil.

Guvernul, prin adresa transmisă cu nr. 2194 din 10 aprilie 2021, nu susţine.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Faceţi propunere şi pentru timpii de dezbateri, vă rog.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

3 minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

3 minute - timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

108 voturi pentru, 6 contra, 5 abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Domnule Simion, parcă doreaţi să interveniţi, nu?

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, domnule preşedinte de şedinţă.

Am în faţă o declaraţie a secretarului de stat de la Ministerul Transporturilor, domnul Ionel Scrioşteanu, din 7 aprilie, referitoare la Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" - măsurătorile de pe Canalul Bîstroe vor fi gata, în 10-12 zile vom avea rezultatele.

A trecut şi Săptămâna Luminată, rezultatele măsurătorilor de pe Canalul Bîstroe nu au venit.

Este un subiect ţinut sub preş, pentru ca opinia publică să nu se inflameze.

Aparent acum aşteptăm - ne-a comunicat domnul Grindeanu - nişte rezultate de la experţii ucraineni. Pentru că noi am trimis acolo nu ştiu ce, nişte oameni de paie, am trimis o navă cu experţi ucraineni.

E o bătaie de joc la adresa Deltei Dunării.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" din 2016 nu mai are un plan pentru a calcula impactul asupra biosferei, acolo, în Delta Dunării.

Fac un apel de la tribuna Parlamentului către domnul Grindeanu, să recapete ce i-a luat domnul Iohannis... (Vociferări.)

Are legătură cu Delta Dunării, are legătură cu felul în care Canalul Bîstroe distruge biosfera din Delta Dunării.

Domnule Grindeanu, sper că ne auziţi, lăsaţi politica struţului şi dovediţi bărbăţie!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Rodeanu, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Şi din conţinutul proiectului de lege, dar şi din cadrul dezbaterilor pe acest proiect, din cadrul comisiilor reunite, s-a reliefat un singur lucru, adică un lucru foarte important - Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării" nu are un plan de management, iar acest proiect, printre altele, nominalizează cumva rolul ministrului de resort, care va contura un plan de acţiune prin ordin de minstru.

Deci vom avea un ministru locţiitor al guvernatorului Rezervaţiei "Delta Dunării". Este mai mult decât o politizare.

Iar USR va vota împotriva acestui proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

46. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 215 alin. (1) şi completarea art. 522 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; Pl-x 14/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva?

(Doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.)

Iniţiator, da?

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Stimaţi colegi,

Vă citesc câteva poziţii cu privire la o zi normală din instanţă a participanţilor la actul de justiţie.

Citez - "Ce bine că avem ghid de bune practici între profesioniştii dreptului! La Judecătoria Buftea, doamna magistrat F. a dispus citarea a 60 de dosare la 8.30. După 2 ani de pandemie, chiar ne era dor să stăm unii peste alţii, ca o dovadă a respectului dintre noi. Oare dumneaei poate respira?". Am încheiat citatul. (Vociferări.)

Altcineva - "Nu e normal să pleci deodată cu stagiarul tău, la 8.30, să-ţi rezolvi cauza la Bistriţa, apoi să ajungi la Suceava, iar ea să stea tot în sala de judecată, la Cluj-Napoca, aşteptând să i se ia cauza la ora 17.00".

Prin acest proiect de lege, votat în unanimitate în Comisia juridică - şi pentru asta le mulţumesc colegilor mei -, îndreptăm aceste probleme ale actului de justiţie din fiecare zi.

Practic, fixăm cauzele pe ore, aşa cum a fost în pandemie.

E vorba despre o mai bună administrare a actului de justiţie şi, subliniez, cu respect faţă de justiţiabil.

Este vorba doar de o continuare a ceea ce s-a început în pandemie, a funcţionat bine, este testat. Şi e bine să continuăm bunele practici. Procedurile care dau rezultate e bine să continue. Şi acest proiect face acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Sunteţi iniţiator, domnule Simion? Nu v-am văzut.

Voci de la USR:

Nu este.

Doamna Oana Murariu (din sală):

Nu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu.

Haideţi să continuăm cu Comisia juridică, apoi intrăm şi în dezbateri.

Pentru prezentarea raportului.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 215 alin. (1) şi completarea art. 522 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Legii nr. 134/2010. Potrivit expunerii de motive, adoptarea unui astfel de act normativ va contribui la buna administrare a şedinţei de judecată, în sensul evitării aglomerării sălilor de judecată, prin obligativitatea stabilirii unor intervale orare orientative diferite pe grupe de cauze, respectiv fixarea cauzelor în care se administrează probaţiune extinsă în intervalele finale ale şedinţei de judecată.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Simion, dezbateri generale.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aş vrea să denunţ un atac inimaginabil la independenţa justiţiei, făcut de doamna deputat Oana Murariu la adresa judecătorilor din Judecătoria Buftea.

Altminteri, aglomeraţia din sălile de judecată putea fi reglementată printr-un ordin de ministru, prin regulamente interne. Nu e nevoie să arătăm cu degetul către judecătorii din ţară.

Poate aveam nevoie de alţi miniştri la Justiţie decât i-am avut.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Propunerea rămâne la votul final.

47. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 512/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Doamna Viorica Sandu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege, a avizelor primite şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, în şedinţa din 18 octombrie 2022, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în forma adoptată de Senat.

În cursul dezbaterii, domnul deputat Victor Ilie a depus un amendament ce a fost respins prin vot, amendament ce se regăseşte în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpii, doamnă deputat, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două minute - timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

109 voturi pentru, 7 contra, o abţinere. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Raportul comisiei conţine un amendament respins. Dacă se susţine? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

48. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2022 privind unele măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 192/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri în domeniul fondurilor europene, în scopul implementării acţiunilor de sprijin acordate prin intermediul fondurilor externe nerambursabile, prin care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale este desemnat ca entitate publică ce va asigura securitatea cibernetică şi dezvoltarea de noi măsuri în cadrul sistemului informatic integrat - IMM RECOVER.

Totodată, se reglementează ca Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să poată beneficia de finanţare din fonduri externe nerambursabile sau rambursabile pentru dezvoltarea, mentenanţa şi securitatea cibernetică a sistemului informatic integrat - IMM RECOVER, pe toate componentele sale.

Vă rugăm respectuos să acordaţi un vot favorabil.

Vă mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Doamna Viorica Sandu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2022 privind unele măsuri în domeniul fondurilor europene

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2022 privind unele măsuri în domeniul fondurilor europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

45. Proiectul de Lege privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România; PL-x 85/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri?

Domnul Fechet, din partea iniţiatorilor? (Vociferări.)

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, vă rog.

Domnul Mircea Roşca:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România, transmis cu adresa PL-x 85/2022 din 8 martie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind registrul electronic al istoricului vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în România, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Timp de dezbatere - 3 minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Fechet, vă rog.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să-i salut pe elevii Şcolii Gimnaziale "Ştefan cel Mare" din comuna Zemeş, judeţul Bacău. Sunt nişte elevi olimpici care vizitează Parlamentul.

Şi, pe această cale, le urez bun venit în Parlamentul României, la Camera Deputaţilor! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? (Vociferări.)

Domnul Toma.

Dacă apăsaţi după ce termin de vorbit, eu nu am de unde să vă ştiu gândurile, să ştiţi.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc.

Dar în Ardeal avem chestiunea aceasta, de a aştepta să termine celălalt de vorbit şi pe urmă intrăm noi.

Asta a fost.

Mulţumesc foarte mult.

Registrul electronic va ajuta absolut toţi cetăţenii care îşi cumpără un automobil, merg în service şi pot verifica direct dacă numărul de kilometri a fost dat înapoi, dacă toate datele tehnice ale vânzătorului corespund exact şi nu vor mai avea posibilitatea samsarii să joace piaţa aşa cum îşi doresc dânşii.

Aţi văzut, ştiţi dumneavoastră foarte mult, când mergi în târg şi întrebi, cât costă maşina asta, dacă este bună, îţi spune, îşi face treaba de banii ăia, îşi face treaba, ia-o liniştit! După care descoperi că e al nu ştiu câtelea proprietar, care a dat, şi a dat, şi a dat înapoi kilometrajul.

Or, este foarte normal ca să fie lucrul acesta pentru toată lumea, în mod egal, şi să ştim ce cumpărăm.

PSD va vota favorabil acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Coleşa.

Evident, după domnul Toma...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, îmi pare rău că trebuie să vă anunţ, acest serviciu de verificare pe baza numărului sau cifrului maşinii cumpărate, în baza de date a celor de la RAR, există de... poate nu chiar de 10 ani, dar aproape.

Deci... probabil că se transformă o legislaţie secundară într-una principală.

Sistemul informatic există, numărul de kilometri la fiecare inspecţie tehnică periodică... (Vociferări.) ...se trece în baza de date. Şi în prezent, uitaţi-vă pe maşinile dumneavoastră, folosind datele de înmatriculare ale maşinilor dumneavoastră, puteţi să vedeţi kilometrajul, la fiecare inspecţie tehnică periodică.

Deci este un lucru care deja există de ani mulţi, prin, probabil, strădania celor de la RAR, nu a politicienilor români, cu siguranţă.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Intervenţii la titlu? Nu. Adoptat.

Amendamente admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Oprim dezbaterile aici.

12.30 - vot final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Înainte să intrăm în şedinţa de vot final, o intervenţie pe procedură, domnul Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Venind spre tribună mă gândeam cum e istoria asta.

În mod normal, ar trebui să fie o înşiruire de fapte în timp, numai că ea ajunge să fie foarte diferită, în funcţie de cine o percepe.

Marea majoritate a oamenilor o privesc ca pe o "felie" de timp, tăiată în secţiuni foarte subţiri, pusă în caiet, precum frunzele în ierbar, după aceea citită, de generaţii după generaţii, la fel.

Pentru alţii, istoria este un lucru, din păcate, dureros de viu, pe care-l trăieşte fiecare generaţie în parte.

Şi despre o asemenea istorie vreau să vă spun câteva cuvinte, despre lucruri care aparent s-au întâmplat demult, acum patru generaţii, dar pe care niciuna dintre generaţii nu le-a uitat şi nu le-a perceput altfel. Este vorba de genocidul din Imperiul Otoman, împotriva armenilor. Nu există familie de armean care să nu aibă pe cineva care a murit atunci, acolo. Este vorba de oameni care au avut ca singură vină că făceau parte dintr-un alt popor şi că aveau o altă religie. Chiar li s-a oferit ca variantă să-şi schimbe religia şi răspunsul a fost unul foarte simplu: "Decât să-mi pierd sufletul, mai bine-mi pierd trupul!". Este răspunsul pe care l-au dat foarte mulţi dintre armeni, inclusiv bunicii mei, care au reuşit să fugă dintr-un convoi care-i ducea spre Siria, să-i îngroape în deşerturile din Deir ez-Zor. Au reuşit să fugă din convoi, să scape. Tata s-a născut pe drum, a fost un caz rar, fericit.

Şi mai există o categorie de oameni care trăiesc istoria ca pe o poveste secretă şi despre care afli de foarte puţine ori. Sunt familii armene care trăiesc în continuare în Turcia, care şi-au schimbat religia, dar au continuat să practice creştinismul acasă, ca un fel de cult secret, să-şi vorbească în continuare limba acasă şi despre care, din când în când, aflăm că există în comunităţi mici, tăcute, dar niciodată resemnate.

Despre istoriile astea aş fi vrut să vă vorbesc şi să reflectăm mai mult şi cu speranţa că va veni o zi a reconcilierii, în care, aşa cum mă înţeleg eu bine cu prietenul meu Iusein, se vor înţelege la fel popoare care vor avea rănile istoriei închise. Pentru că asta ne dorim.

Niciunul dintre noi, şi sunt convins că nici poporul turc, nici poporul armean, nu-şi doreşte altceva. Singurele dorinţe ciudate pot să vină din partea conducătorilor vremelnici.

De aceea, privesc cu speranţă spre ziua în care lucrul acesta se va întâmpla, spre ziua când şi Parlamentul României va recunoaşte genocidul, pentru că eu cred că am rămas unul din foarte puţinele parlamente care nu a făcut acest pas, şi spre ziua în care se va aşeza normalitatea şi aceste "felii" de timp vor ajunge precum frunzele presate din ierbar, să poată să fie văzute, dar nu trăite de generaţiile care urmează.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Haideţi să facem un vot de control.

Vot, vă rog.

234, suntem în cvorum.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 22/2023.

Vot, vă rog.

241 de voturi pentru, 18 contra, o abţinere, un coleg nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Revizuirea planului de acţiune al UE în materie de combatere a traficului cu specii sălbatice de faună şi floră COM (2022) 581; PHCD 13/2023.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, 3 contra, o abţinere. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind progresele înregistrate în direcţia realizării Spaţiului european al educaţiei COM (2022) 700; PHCD 14/2023.

Vot, vă rog.

217 voturi pentru, 30 contra, 13 abţineri. Adoptat.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă rog să aveţi răbdare, pentru că la dezbaterile generale s-au menţionat tot felul de minciuni.

De ce am votat contra, da?

Deci, suntem pentru un spaţiu european al educaţiei, care să aibă grijă de cei defavorizaţi, săraci. Suntem de acord cu aceste lucruri, dar nu despre unul contaminat cu ideologii străine, de principiile şi valorile noastre perene, verificate în mii de ani.

Şi despre ce este vorba?

De exemplu, pe lângă teoria învinovăţirii activităţii umane generatoare de dioxid de carbon, care ar genera încălzirea globală şi aşa mai departe, pe lângă aceasta avem egalitatea de gen, care este menţionată de foarte multe ori în acest document, de aproape zece ori, şi în referirile la alte documente, unde, la rândul ei, este menţionată de foarte multe ori, fiind unul dintre subiectele principale.

În general, acest termen nu este clar definit în legislaţia europeană, însă în această reţea enormă de documente este, până la urmă, definit, aşa cum este definit parţial chiar şi în manualul de egalitate de gen care este promovat în şcolile româneşti, şi cum este definit genul.

Genul ar fi un rezultat, un construct al normelor sociale, comportamentale şi de rol care variază în societăţi şi variază de-a lungul timpului. Genul este, în general, definit ca masculin, feminin şi non-binar.

Deci pentru acest lucru, să fie clar, pentru acest... (Probleme tehnice.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Vorbeşti singur.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

... noi am votat contra.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii preţurilor îngrăşămintelor COM (2022) 590; PHCD 16/2023.

Vot, vă rog.

252 de voturi pentru, 5 contra, o abţinere. Adoptat.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cadrul de politică al UE privind materialele plastice de origine biologică, biodegradabile şi compostabile COM (2022) 682; PHCD 17/2023.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 3 contra, o abţinere. Adoptat.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind Planul de acţiune al UE împotriva traficului de bunuri culturale COM (2022) 800; PHCD 20/2023.

Vot.

258 de voturi pentru. Adoptat.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea Iniţiativei UE privind polenizatorii - Un nou pact pentru polenizatori COM (2023) 35; PHCD 21/2023.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, 5 contra. Adoptat.

8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Către un sector european al algelor puternic şi sustenabil COM (2022) 592; PHCD 9/2023.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, 3 contra, 23 de abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor; PL-x 603/2022.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru. Adoptat.

Cristian Brian, vă rog, explicarea votului.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin amendamentele USR aduse la acest proiect de lege, practic se deblochează activitatea a două federaţii sportive, respectiv Federaţia Română de Tir Sportiv, Federaţia Română de Schi-Biatlon. (Vociferări.)

Prin aceasta vreau să mulţumesc încă o dată celor două comisii care au preluat sugestiile de la Comisia pentru tineret şi sport, respectiv colegilor mei din Comisia pentru apărare, Bogdan Rodeanu, şi din Comisia juridică, Silviu Dehelean.

Practic, prin adoptarea acestei legi vom merge înainte cu activitatea, în continuare, a celor două federaţii sportive.

Le urez mult succes sportivilor români pe aceste ramuri şi hai România! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003; PL-x 156/2023.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, 5 contra. Adoptat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Explicarea votului.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Ungureanu, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

După cum vedeţi, am aprobat o lege în aproape unanimitate, dacă nu cumva unanimitate, care merge la norme la Ministerul Sănătăţii.

Ieri, domnul Rafila a anunţat că Planul Naţional de Combatere a Cancerului, pe care l-am votat în unanimitate, nu mai este.

În iunie ar fi trebuit să fie gata normele şi acum el anunţă că la anul bugetează ceva şi s-ar putea să facă un registru naţional de cancer în acest an.

Dacă dumneavoastră credeţi că e în regulă să vă puneţi dumneavoastră, ca iniţiator pe un plan de cancer, domnul Rafila să se pună acolo, iniţiativa să fie a unui medic oncolog de aici şi să faceţi poze toţi - domnul Ciucă, domnul Iohannis -, să ziceţi că facem medicină personalizată, adică ce am votat astăzi, în Planul Naţional de Combatere a Cancerului, la care aţi renunţat ieri, e nebunie curată. Iar domnul Iohannis l-a premiat cu ceva ordin care se termină "cu grad de ofiţer" acum două zile.

Măi, oameni buni, de la PNL,

Măi, oameni buni, de la PSD, (Vociferări.)

Omul ăsta a amânat Planul Naţional de Combatere a Cancerului, apoi l-a desfiinţat, fiind iniţiat de către PSD.

Nu mai înţelege nimeni, nimic!

Deci, degeaba votăm lucruri pentru pacienţi, medicină personalizată, ce vreţi dumneavoastră. Nu face norme!

Republica Moldova are Plan Naţional de Combatere a Cancerului din 2016!

Măi, oameni buni, din 2016!

Polonia, Italia, America, la care ne uităm cu respect, majoritatea de aici, sunt modele pentru...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...Planul Naţional de Combatere a Cancerului, la care a renunţat Rafila, ieri!

Măi, oameni buni, am votat toţi ceva care se desfiinţează la minister! Ce rost mai are Parlamentul?! Pe cuvântul meu!

Vă întreb la modul cel mai serios: ce rost mai aveţi, această majoritate de 75%,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

... dacă aveţi un ministru care vă desfiinţează legile?! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cuprinzător privind transportul aerian dintre statele membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est şi Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, semnat la 17 octombrie 2022, la Bali, Indonezia; PL-x 125/2023.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru. Adoptat.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2022 pentru modificarea şi completarea art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 732/2022.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă; PL-x 558/2022; lege ordinară.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 5 contra. Adoptat.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; PL-x 511/2016.

Vot, vă rog.

223 de voturi pentru, 33 contra. Adoptat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Năsui, vă rog.

Domnule Năsui, vă rog! Aşa vă numiţi! (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mă bucur să-l văd în plen şi pe domnul Ciolacu, care ne onorează astăzi cu prezenţa.

Aţi votat, probabil, pentru această ordonanţă, asta în timp ce spuneţi că vreţi să strângeţi cureaua, vreţi să limitaţi cheltuielile statului, să îngheţaţi posturile.

Iată că astăzi aţi mai adăugat încă 200 de posturi la ANPC. (Vociferări.) Una ziceţi, alta faceţi!

Ar trebui să vă pună poza în dreptul definiţiei ipocriziei, în dicţionar.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2022 privind unele măsuri pentru participarea României la Fondul Alianţei Nord-Atlantice de Inovare; PL-x 759/2022.

Vot, vă rog.

252 de voturi pentru, 4 contra, o abţinere. Adoptat.

Domnule Chelaru, vă rog, explicarea votului.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am ţinut să explic votul pozitiv pe care l-a dat grupul nostru şi, în acelaşi timp, onoratei Camere să-i reţin atenţia asupra acestei legi de o importanţă excepţională.

Din păcate, n-am avut acces la dezbatere, pentru că s-a trecut pe repede-nainte şi nu s-a observat intervenţia făcută de subsemnatul.

Dar, în câteva cuvinte, vreau să vă informez - probabil că plec de la premisa că majoritatea aţi studiat această lege - că România se angajează într-o mare competiţie continentală, alături de alte 23 de state, în abordarea timpului care vine. Este vorba de proiectarea acestei bătălii a viitorului în domeniul înaltelor tehnologii.

Nu ştiu în ce măsură - şi ar fi trebuit să fie aici Ministerul Cercetării şi Inovaţiei pentru a explica câteva dintre elementele pe care trebuia să le avanseze - în ce măsură România, prin ambiţiile sale, va reuşi să genereze cele patru centre de excelenţă şi a se reţine în ce domeniu de excelenţă România se angajează în anii următori, respectiv până în 2034: în tehnologii cuantice, inteligenţă artificială, nanosateliţi şi platforme hipersonice. Ceilalţi au solicitat, în acelaşi timp, într-un mod complementar, ca România să le fie partener pentru celelalte încă trei deosebite, respectiv în biotehnologie, augmentare biologică şi spaţialitate.

În perioada de 14 ani România trebuie să dea 34 de milioane de euro. Dar dacă ei - mă refer la cei care sunt angajaţi în aceste centre de dezvoltare tehnologică - nu sunt capabili să atragă către România fondurile, vom fi doar contributori şi asistenţi la ceea ce fac alţii.

Îmi doream aici să impunem ca ministerul în sine...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Mircia Chelaru:

... la perioadele pe care le va stabili, probabil, Comisia pentru apărare sau altele, similare, să raporteze în ce măsură aceste angajamente pentru care plătim aceşti bani sunt preluate şi ambiţiile noastre atinse, ca ţară producătoare de produse inteligente şi novative.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 602/2022.

Vot, vă rog.

215 voturi pentru, 23 contra, 12 abţineri. Adoptat.

Domnul Lőrincz Iulian, vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La dezbateri generale s-au zis nişte enormităţi aici, la tribuna Parlamentului.

Un profitor de pensie specială de la AUR, un "special", în comparaţie cu toţi cetăţenii oneşti ai acestei ţări, a spus că vrem să dezincriminăm cu acest proiect prostituţia.

Dacă dânsul nu înţelege ce înseamnă acest lucru - înseamnă să elimini un articol din lege şi a nu se mai aplica.

Ceea ce facem acum este să înlăturăm responsabilitatea contravenţiilor pentru o singură categorie - victimele traficului de persoane.

Dacă nu înţelegeţi cum funcţionează instituţia - Parlamentul României -, poate ar trebui să lăsaţi loc altei persoane mult mai pregătite.

Vreau să vă aduc aminte că USR este primul partid din istoria politică a României care a integrat într-un program de guvernare, drept urgenţă, combaterea traficului de persoane.

USR este primul partid din istoria politică a României care a înfiinţat un serviciu dedicat special pentru combaterea traficului de persoane în cadrul DIICOT. Colegul meu, Stelian Ion, a făcut acest lucru la Ministerul Justiţiei.

USR este partidul care a propus...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Ai emoţii?

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

...la dezbaterea privind bugetul României o alocare mult mai consistentă, pentru a combate acest fenomen, pentru a sprijini instituţiile de profil.

USR este partidul care a propus în Comisia pentru buget, finanţe... (Vociferări.) ...colegul meu, Victor Ilie, şi colega mea, Oana Ţoiu, ca Proiectul de Lege care prevede achiziţia de brăţări electronice care protejează victimele violenţei domestice să fie bugetat pentru întreaga ţară, nu cum şi-a dorit doamna Gorghiu, doar pentru 4 judeţe.

Cred că un subiect atât de important pentru România n-ar trebui să aibă niciun fel de culoare politică. Toate partidele politice ar trebui să fie împotriva acestui fenomen, împreună cu societatea.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnul Badiu.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acelaşi populism ieftin din partea plăgii care a acaparat o mică parte din politica românească în ultimii ani.

Sperăm ca peste un an şi jumătate să nu mai auzim de ei, să nu mai treacă pragul de 5%... (Aplauze.)

O voce de la AUR:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Georgel Badiu:

...pentru că şi foştii lor parteneri de guvernare sunt scârbiţi de ce-au păţit cu ei... (Vociferări.) ...şi noi ne minunăm de câte obrăznicii, câte vorbe deşănţate auzim din partea acestor indivizi.

Eu le-aş sugera să pună osul la treabă şi să lase politicianismul acesta ieftin.

Eu înţeleg că sunt undeva la 5% şi sunt în scădere... (Vociferări.) ...dar... totuşi, asta nu le dă dreptul să vină la tribuna Parlamentului... (Vociferări.) ...să înşire tot felul de bazaconii.

Da, ştim, ei sunt cu şorţuleţe, cu căciuliţe, cu tot felul de chestii cu dedicaţie de la cetăţeanul acela de peste Ocean, al cărui nume începe cu "S", îl ştiţi cu toţii, aţi auzit de el... (Vociferări.) ...un personaj extrem de nociv, pe care nu-l vrea nimeni din lumea civilizată, nimeni nu vrea să se asocieze cu Soros, dar iată că avem un excrement al lui Soros în Parlamentul României.

Să le fie ruşine! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul transporturilor rutiere; PL-x 125/2022.

Vot, vă rog.

211 voturi pentru, 22 contra, 13 abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2021 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene; PL-x 53/2022.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, două voturi contra, 15 abţineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Doamna deputat Alexandru Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am să-mi justific votul, că sunt la această secţiune.

Am votat împotrivă şi am curajul să mă uit la dumneavoastră şi în acelaşi timp să vă rog să reflectăm asupra unui program care nu are efectele pe care le-a scontat şi care, oricum, nu se poate continua la nesfârşit. E vorba despre acordarea de vouchere pentru turism.

Am să fiu foarte directă - sunt împotriva acestui mecanism acordat angajaţilor de la stat.

În primul rând, că de-a lungul anilor a creat o frustrare în mediul privat, când adevărata soluţie era oprirea lui în mediul de stat.

Dacă doream ca angajaţii de la stat care sunt stresaţi să plece în vacanţă, soluţia era ca pentru cei care într-adevăr au un stres pe umăr să primească salariul corespunzător.

A plăti aceste vouchere care sunt purtătoare de impozit, şi nu de contribuţii, este o formă de şmechereală-păcăleală, de a nu creşte celor care merită, în sistemul public, salariile, la nivelul la care să îşi permită o vacanţă, când doresc, cum doresc, unde doresc dânşii.

Vă atrag atenţia că modificările pe care le-aţi făcut acum sunt absolut incorecte faţă de sistemul de apărare.

Cu alte cuvinte, spuneţi că cei din sistemul de apărare trebuie să avanseze bani de la ei, iar ceilalţi, care compun sistemul public, primesc vouchere înainte. Au, n-au bani - că poate n-au bani -, avansează nişte bani de la ei, după care se prezintă la decont la unităţile militare, la poliţie sau unde lucrează dânşii.

Nu este corect! Nu este un regim corect, nici măcar pentru tot sistemul public.

Asistenţii personali, alte persoane care sunt plătite din bani publici, în administraţia locală, nu primesc aceste vouchere, de exemplu.

Deci ele sunt o sursă continuă de tensiune şi de nemulţumire în sistemul public...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...pe lângă faptul...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...că sunt o manieră injustă de a-i strecura un bonuleţ pe de lături, când, de fapt, dacă vrei să-i creşti salariul şi el e bun, fă acest lucru, cu plata contribuţiilor corespunzătoare.

Pentru industria de turism - şi o spun cu toată seriozitatea - din 2009 se acordă acest program, se implementează acest program. De ce stau la mila statului? Este o formă de a nu încuraja performanţa în industria de turism. Acolo trebuie băgaţi bani în investiţii serioase din fonduri europene. Şi faceţi acest lucru, oprind această birocraţie caraghioasă pentru micile investiţii în pensiuni şi în obiective de turism. Opriţi acest caraghioslâc de birocraţie care te face să fugi de bani europeni astăzi în România, în loc să faci investiţii!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Ajutaţi oamenii...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...doamnă deputat.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...să fie performanţi în domeniul HoReCa şi în domeniul turismului, nu-i ţineţi anesteziaţi la nişte vouchere care, de fapt, înseamnă o păcăleală, în primul rând pentru sistemul public, pentru că primeşte şi cel care nu face performanţă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnă deputat...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...şi celălalt.

Şi în niciun caz nu voi susţine pentru sistemul privat, pentru că soluţia corectă - şi mă apropii de final - este oprirea acestui program din 2009.

Un program de acest gen se acordă pe o durată limitată. Ai ajutat o industrie. Poate te îndrepţi spre construcţii, poate vrei să faci, nu ştiu, parcuri verzi...

Voci din sală:

Timpul!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...şi să dai celor care plantează copaci.

Nu este normal ce faceţi. Nu este sănătos pentru această ţară. Este o abordare populistă care va fi decontată de copiii noştri mai târziu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2021 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în contextul evoluţiei situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008; PL-x 187/2021.

Vot, vă rog.

216 voturi pentru, 32 de voturi contra, 13 abţineri. Adoptat.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 215 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; Pl-x 14/2022; lege ordinară.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru. Adoptată.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 512/2022.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2022 privind unele măsuri în domeniul fondurilor europene; PL-x 192/2022.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere. Adoptat.

Legi ordinare. Respingeri.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe; Pl-x 143/2022.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 26 contra, 3 abţineri. Adoptată.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

Ne bucurăm că suntem sursă de inspiraţie pentru proiecte pe care le copiaţi.

Din colegialitate şi ca să nu pierdem timp, data viitoare putem să semnăm împreună, cu toţii, aceste proiecte. Pentru că împreună, cu liftul, mergem sus, la casierie. Tot plătiţi de români.

Ce vreau însă să vă spun şi să atrag atenţia? Când vorbim despre anveloparea blocurilor - şi poate vom face un amendament în această zonă - este să nu mai permitem primarilor să anvelopeze şi acele blocuri care sunt încadrate în grad de risc seismic, pentru că facem mai mult rău decât bine.

Prima dată trebuie să evaluăm, să consolidăm şi apoi să punem o altă greutate pe aceste clădiri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Legi organice. Adoptări.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2021 pentru modificarea art. 5 pct. IV indice 4 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; PL-x 462/2021.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere. Adoptat.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andruşceac, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Este foarte bine că respectăm indicaţiile pe care le primim de la Uniunea Europeană şi mărim vârsta până la care se pot plăti asigurări de şomaj.

Este foarte bine că încercăm să găsim măsuri care să vină în sprijinul ocupării cu forţă de muncă aflată în şomaj a deficitului de pe piaţa muncii. Avem însă o mare problemă - nu avem investiţii, deci nu avem locuri de muncă.

Doar să peticim şi să mărim vârsta celor care nu se află în căutarea unui loc de muncă, care nu se află într-o formă de învăţământ şi nici într-o formă de reconversie profesională nu este altceva decât o peticire a unei asistenţe sociale pe care nu ne-o mai permitem mult timp.

Deci eu v-aş propune să ne aplecăm asupra nevoilor tinerilor, a celor cărora se adresează această lege, până în 30 de ani, prin crearea de locuri de muncă şi un învăţământ dual şi învăţământ profesional, să-i încadrăm la locurile de muncă şi apoi nimeni nu se opune creşterii lor profesionale.

Dar dacă ne prefacem că îi perfecţionăm, cu cursuri de o săptămână sau două, nu-şi vor găsi loc în piaţa muncii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

25. Proiectul de Lege privind completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; PL-x 142/2023; lege organică.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

26. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale; PL-x 535/2022; lege organică.

Vot!

257 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

27. Proiectul de Lege pentru completarea art. 51 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, pentru modificarea şi completarea art. 514 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru completarea art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei; PL-x 373/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, două voturi contra. Adoptat.

28. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr.1095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2015/2365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE) 2017/1132, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 229/2023; lege organică.

Vot, vă rog.

215 voturi pentru, 27 contra, 12 abţineri. Adoptat.

29. Proiectul de Lege pentru completarea articolului 4 indice 3 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 585/2020; lege organică.

Vot, vă rog.

202 voturi pentru, 50 contra, două abţineri. Adoptat.

Domnul Simion, explicarea votului, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi am votat, la acest proiect de lege, "pentru".

La dezbaterile generale n-a fost prezent domnul ministru Grindeanu şi trebuie să-i readuc aminte ce am spus şi la dezbaterile generale.

Domnule Grindeanu, vrem rezultatele măsurătorii de pe canalele Bîstroe şi Chilia cât mai repede.

Dacă acceptăm să le facă experţii ucraineni înseamnă că n-am înţeles nimic.

Iar votul la PL-x-ul anterior, cu ASF - pentru colegii de la USR care l-au susţinut, au votat "pentru", pentru sinecuri, pentru mai multe locuri la stat, pentru potenţarea acestei instituţii...

Voci de la USR:

Voi aţi votat!

Domnul George-Nicolae Simion:

...numite ASF.

Dar de data asta aţi primit şi voi locuri acolo, nu?

Noi am votat contra şi voi aţi votat pentru.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Rodeanu, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Da, s-a mai încurcat mai devreme şi Judecătoria Buftea cu Studiourile "Buftea", nu ne mai mirăm că se încurcă proiectele între ele şi părerile coerent politice... aşa.

Dar haideţi să discutăm despre ce am votat mai devreme.