Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă, prin rotaţie, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Începem şedinţa de astăzi dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Declar deschisă prima parte a şedinţei.

Ştiţi procedura, nu mai citesc.

Intrăm direct în proces: trei deputaţi ai PSD, trei ai PNL, doi ai USR şi câte unul AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

Începem cu Grupul PSD.

Doamna Rodica Paraschiv este?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Rodica Paraschiv:

Bună dimineaţa!

Stimate domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alcoolul şi drogurile la volan, un flagel în traficul rutier din România".

În 2022, potrivit rapoartelor oficiale date publicităţii de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, au fost înregistrate cele mai puţine accidente rutiere pe teritoriul României din ultimul deceniu. S-ar putea spune că anul trecut a fost mai sigur pe şosele, însă, cu toate acestea, România se află în continuare pe primul loc, între statele Uniunii Europene, la rata mortalităţii în accidente rutiere.

Astfel, în anul 2022, la nivel naţional au fost înregistrate 4.711 accidente, în care au decedat 1.634 de persoane şi au fost rănite grav alte 3.685.

Doresc să trag un semnal de alarmă nu numai asupra acestor cifre care continuă să fie îngrijorătoare, ci şi asupra problemelor tot mai mari pe care le generează conducătorii auto care se urcă la volan după ce au consumat băuturi alcoolice sau după ce au consumat droguri. Pare că a devenit deja un flagel care trebuie combătut cu implicarea tuturor instituţiilor statului.

Nu este zi în care poliţiştii de la Rutieră să nu depisteze în trafic şoferi băuţi, cu alcoolemii imense, sau conducători auto aflaţi sub influenţa drogurilor. Adevărate pericole publice, dacă punem la socoteală şi faptul că aceste substanţe duc la comportamente agresive în trafic, la viteză excesivă, la neatenţie. Toate acestea, combinate, sunt factori din care rezultă adevărate tragedii.

Poliţia Română derulează diverse campanii, atât de prevenţie, de responsabilizare a conducătorilor auto, cât şi acţiuni tot mai dese pentru depistarea persoanelor care conduc autovehicule după consum de alcool sau droguri.

În prezent se derulează, la nivel naţional, un proiect major cu finanţare europeană, pentru educaţie rutieră, prin care se doreşte modelarea factorului uman, prin responsabilizarea participanţilor la trafic.

Pe de altă parte, apreciez că s-au făcut paşi importanţi, în ultimii ani, în dezvoltarea infrastructurii destinate creşterii siguranţei rutiere. Montarea de atenuatori de impact, de parapete din beton sau cu cabluri, mai nou parapete cu rulouri, sistemele inteligente de monitorizare a traficului rutier - toate acestea le oferă şoferilor condiţii mai bune de circulaţie.

Este oare de ajuns pentru a-i opri pe iresponsabilii care devin pericole atât pentru propriile persoane, cât şi pentru ceilalţi participanţi la trafic? Cu siguranţă, nu!

Ce este de făcut? Legislaţie există, doar că trebuie aplicată, astfel încât sancţiunile să fie mai aspre şi să aibă urmări pozitive pentru siguranţa noastră, a tuturor, pe drumurile publice.

Şi, bineînţeles, continuarea şi intensificarea acţiunilor în trafic a poliţiştilor rutieri, care trebuie să fie fermi, să prevină şi să combată acest flagel al consumului de substanţe interzise în rândul conducătorilor auto.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Rodica Paraschiv, deputat, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Bogdan Andrei Toader.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Bună dimineaţa!

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Educaţia din România, la extreme".

Ieri, pe 2 mai, am sărbătorit tinerii din România. Noi, politicienii, ne-am întrecut în a le transmite urări de bine şi un viitor strălucit. Dar ne aflăm acum într-o mare dilemă: cum îi ajutăm noi, parlamentarii, prin modificările ce vor fi făcute - în curând, oficial - legilor educaţiei? Ne apropiem de dezbaterea în plen a legilor de care va depinde în mod real educaţia şi viitorul copiilor noştri, învăţământul românesc.

Îmi exprim speranţa că vom reuşi, prin schimbările aduse Legilor educaţiei, să scoatem din vrie şcoala românească!

Cred că sunteţi de acord cu mine că, în România, educaţia este la extreme.

Avem tineri excepţionali care câştigă concursuri internaţionale de o înaltă apreciere pedagogică şi, deseori, ştiinţifică, şi trebuie să recunosc faptul că sunt mândru că sunt ploieştean, unde licee precum Colegiul Naţional Mihai Viteazul şi Colegiul Naţional I.L. Caragiale au adevărate pepiniere de olimpici, viitori specialişti în IT, în robotică şi în alte domenii importante.

Avem copii şi profesori extrem de bine pregătiţi şi şcoli în care educaţia din unitatea de învăţământ se completează perfect cu educaţia de acasă, primită de copii de la părinţii lor. Avem clădiri impozante, construite după cele mai înalte standarde, unde laboratoarele destinate cursurilor speciale sunt adevărate incubatoare de formare a tinerilor informaticieni, chimişti, fizicieni sau biologi.

Avem, pe de altă parte, şcoli în care mai învaţă doar câţiva elevi, unde cursurile se desfăşoară concomitent cu elevi din clase diferite, unde copiii sunt nevoiţi să prindă câte ceva din ce li se predă la clasă. În aceste cazuri, nu putem vorbi despre educaţie, ci doar despre o încercare de a ţine pe linia de plutire unităţi de învăţământ sortite pieirii, odată cu îmbătrânirea populaţiei din anumite localităţi.

Avem încă şcoli fără apă curentă şi, implicit, fără toalete în interior, unde dezinteresul sau lipsa fondurilor lasă educaţia copiilor noştri pe ultimul loc.

Şi avem, din păcate, mult prea multe unităţi de învăţământ - şi sunt exemple cu nemiluita - în care profesorii sunt agresaţi de elevii certaţi cu disciplina şi cu legea, copii care sunt victime ale colegilor, chiar în incinta şcolilor.

Este responsabilitatea noastră să dezbatem şi să adoptăm schimbări benefice pentru învăţământul românesc. Trebuie să ne aplecăm mai mult şi foarte serios pe ceea ce vom vota, pentru că de votul nostru depinde educaţia copiilor din România, a viitoarelor generaţii.

Vă mulţumesc.

Bogdan Toader, deputat de Prahova.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la al treilea reprezentant al Grupului PSD, domnul Dan Şlincu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi parlamentari,

Partidul Social Democrat consideră că este necesară şi oportună promovarea solidarităţii sociale şi a echităţii, atât în ceea ce priveşte companiile care evită cât mai mult plata taxelor şi a impozitelor, în România, cât şi pentru cheltuielile instituţiilor de stat.

În acest sens, susţin, alături de colegii mei social-democraţi, o întreagă serie de măsuri, printre care se înscrie şi impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri pentru toate acele companii care plătesc un impozit pe profit mai mic decât echivalentul a 1% pe cifra de afaceri.

Statele membre din Uniunea Europeană au convenit să instituie o contribuţie de solidaritate temporară obligatorie, care să se aplice pe baza profiturilor întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul ţiţeiului, al gazelor naturale, al cărbunelui şi al rafinăriilor.

Aşadar, nu facem altceva decât să propunem extinderea, şi în România, a unei viziuni şi politici europene. Taxa de solidaritate este un concept aplicat efectiv în Uniunea Europeană, încă din septembrie anul trecut.

Ca argument suplimentar, PSD evidenţiază că, aşa cum orice IMM poate să achite 1% impozit pe venit, şi marile companii pot şi trebuie să ajungă să plătească tot atât. În fapt, regula e simplă: orice companie, indiferent că plăteşte impozit pe profit 16% sau pe venit, trebuie să plătească minimum echivalentul a 1% din cifra de afaceri. Această chestiune de bun- simţ a fost de altfel expusă public şi de reprezentanţi marcanţi ai mediului de afaceri român.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, sub umbrela căreia se află o mare parte dintre statele lumii, a fost cea care a pus în discuţie, încă din 2013, pachetul reformării fiscalităţii internaţionale.

Demarată, aşadar, după criza economică din 2008-2009, scopul declarat al reformei a fost acela de oferi statelor surse noi de venituri din impozite, în principal, prin instituirea unui mod echitabil de împărţire a taxelor plătite de multinaţionale.

Partidul Social Democrat cere colegilor de coaliţie şi din celelalte partide să susţină principiul de echitate şi solidaritate socială. Statul şi cetăţeanul trebuie să meargă în aceeaşi direcţie ca să depăşim cu toţii, cât mai bine, această perioadă complicată, marcată de riscuri şi incertitudini.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul PNL.

Domnul Roman nu este.

Domnul Giugea? Stănescu? Cozmanciuc? Muraru? Hărătău? Pardon! Popa? Popescu? Bălan?

Vă rog.

Îi citeam pe cei de la declaraţii depuse în scris.

Domnul Ioan Balan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Preţurile energetice s-au stabilizat şi au scăzut. Curând trebuie să vedem aceste schimbări şi în facturile noastre!"

Zilele trecute, preţul cu care se vindeau gazele naturale pe piaţa spot, operată de Bursa Română de Mărfuri, a coborât sub pragul de 191 de lei/MWh, fiind cel mai redus nivel înregistrat în ultimii aproape 2 ani, perioadă în care preţul gazelor naturale a atins şi un nivel de 6 ori mai mare, de 1.200 lei/MWh.

De asemenea, preţul petrolului pe pieţele internaţionale a scăzut şi el, fiind uşor de anticipat că şi energia electrică va urma aceeaşi tendinţă de scădere. Aşadar, invazia barbară, ilegală şi nejustificată a Federaţiei Ruse în Ucraina ne-a afectat puternic, însă, printr-o abordare comună şi coerentă la nivelul Uniunii Europene, am demonstrat că cea mai puternică armă a Rusiei în relaţia cu Uniunea Europeană, arma energetică, nu mai funcţionează aşa cum a crezut, în mod greşit, preşedintele rus.

Stimaţi colegi,

Nu cred că ne mai trebuie nicio lecţie din care să învăţăm cât de importantă este independenţa energetică a României. Graţie eforturilor Guvernului Ciucă am reuşit să traversăm criza energetică, provocată de Rusia, cu cele mai mici costuri posibile. Operatorii economici români au beneficiat de compensări şi plafonări, populaţia, de asemenea, a beneficiat de aceste măsuri, iar persoanele vulnerabile au primit sprijin financiar direct, prin diferite măsuri, cu finanţare europeană. Cu toate acestea, bugetul statului nu este un sac fără sfârşit, din care poţi să iei oricât vrei, pe timp nelimitat. De aceea, este necesar ca drumul investiţional, pe care l-a demarat Guvernul Ciucă în domeniul energetic, să fie continuat: exploatarea gazelor din Marea Neagră, în beneficiul românilor; capacităţi noi de energie electrică, în parteneriat cu Statele Unite ale Americii; creşterea capacităţilor de producţie de energie verde, din surse regenerabile.

Stimaţi colegi,

Veştile bune, care au apărut în ultima perioadă în domeniul energiei, trebuie să îşi facă prezenţa cât mai repede şi pe facturile românilor. Preţurile mici, cu care furnizorii achiziţionează energie astăzi, nu trebuie să se transforme în supraprofituri conjuncturale, iar populaţia nu trebuie să primească în continuare facturi cu tarife ca în perioada crizei energetice.

Am convingerea că autorităţile statului român vor veghea constant ca liberalizarea, mult hulită şi contestată, şi concurenţa loială între furnizori să înceapă să îşi arate roadele pentru români, prin preţuri mai mici, aşa cum astăzi ne bucurăm de beneficiile liberalizării în domeniul telefoniei, al internetului, al serviciilor de televiziune şi în multe alte domenii.

Vă mulţumesc.

Ioan Balan, deputat al PNL.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această dimineaţă se intitulează "Rusia continuă retorica agresivă la adresa Republicii Moldova şi a României".

Nu cu multe zile în urmă, unul din apropiaţii dictatorului de la Kremlin, Vladimir Putin, este vorba de Dmitri Medvedev, a venit să facă o nouă serie de declaraţii ameninţătoare şi insultătoare la adresa Republicii Moldova, dar, totodată, indirect, şi la adresa României.

Toate aceste cuvinte, aruncate într-o retorică agresivă, o retorică belicoasă specifică unui regim terorist, precum este regimul politic din Rusia lui Putin, nu fac decât să întregească această imagine pe care o avem cu toţii în această perioadă, în care asistăm la invazia barbară şi criminală pe care o desfăşoară Federaţia Rusă în Ucraina.

Din păcate, toate aceste chestiuni nu vin decât să confirme, încă o dată, faptul că Federaţia Rusă nu a renunţat niciodată la ceea ce reprezintă politica revanşardă, politica revizionistă, îmi permit să spun, una care nu ar mai trebui să mai aibă loc niciunde şi nicăieri, la nicio masă a dezbaterilor şi a discuţiilor politice în lumea contemporană. Nu întâmplător toate aceste lucruri se întâmplă atunci când Republica Moldova, susţinută puternic de România, şi-a asumat parcursul european.

Cred că nimeni şi nimic nu mai poate opri Republica Moldova, atât de la integrarea în Uniunea Europeană, dar şi de la ceea ce va reprezenta, cred eu, în mod natural, organic, firesc, democratic şi în virtutea alegerii propriilor săi cetăţeni, reunificarea, prin revenirea Republicii Moldova alături de Ţara Mamă, România.

Să nu uităm că, pentru Basarabia, ocupaţia rusească nu a însemnat decât teroare, crimă, deznaţionalizare, represiune, gulag, sărăcie şi înrobire, iar aceste lucruri ar trebui să nu le uităm niciodată. Şi, de aceea, cred că este un fapt fundamental acela că opţiunea către libertate şi democraţia Republicii Moldova, apropierea sa de Uniunea Europeană, şi, nu în ultimul rând, relaţia de frăţietate cu România, care se manifestă tot mai puternic în această perioadă, reprezintă lucruri care nu mai sunt astăzi reversibile. Drumul către lumea liberă a Republicii Moldova este unul deja limpezit şi clarificat, iar România şi Republica Moldova nu pot fi decât împreună, pentru că suntem o singură naţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

În continuare, domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Avem nevoie de o concurenţă mai puternică în sectorul transportului aerian de pasageri".

Boala lungă de care suferă Compania Naţională Tarom, însoţită de scoaterea din operare a companiei Blue Air, a afectat puternic piaţa transportului aerian din România. Puţinii transportatori care mai operează pe aeroporturile româneşti furnizează servicii de slabă calitate şi la preţuri mari, iar, de multe ori, românii rămân abandonaţi prin aeroporturi, fără să li se dea explicaţii, fără să li se acorde asistenţă şi compensaţii financiare. Din păcate, din cauza acestei situaţii inacceptabile, cei care suferă cel mai puternic sunt românii care călătoresc frecvent între Patria Mamă, România, şi statele Uniunii Europene, unde şi-au găsit un loc de muncă mai bine plătit.

Dacă până în anul 2020 lucrurile evoluau pozitiv, însemnând că un român din diaspora putea să vină acasă la familie, la preţuri reduse şi la timp, astăzi, călătoria cu avionul, din şi către România, a devenit o chestiune care ţine exclusiv de hazard.

Stimaţi colegi,

Îmi este greu să înţeleg de ce, după ani de zile în care se cunoaşte starea deficitară a Companiei Tarom, Ministerul Transporturilor nu identifică încă nicio soluţie pentru a face această companie competitivă prin costuri şi servicii.

De asemenea, nu înţeleg de ce Ministerul Transporturilor, deşi cunoaşte modul în care sunt umiliţi românii pe aeroporturile din propria ţară, nu are nicio preocupare pentru a face companiile să respecte legislaţia naţională şi comunitară în materie.

Este, de asemenea, inacceptabil faptul că Ministerul Transporturilor nu depune niciun efort pentru a spori concurenţa pe piaţa transportului aerian din România. Dacă Tarom nu poate, Blue Air nu mai există, iar Wizz Air îşi bate joc de călătorii români, de ce nu sunt invitate alte companii, care operează în Uniunea Europeană, să vină şi în România? Pe cine sperie concurenţa reală în această piaţă? Poate că nu ştim care sunt interesele economice din spatele acestei inacţiuni a ministerului, însă ştim sigur că românii sunt tot mai nemulţumiţi şi batjocoriţi de unele companii aeriene.

Este păcat că, după ce, ani de zile, românii au beneficiat de o piaţă bună în domeniul transportului aerian, să se gândească că e mai bine să meargă în Europa cu autocarul sau microbuzul, aşa cum se întâmpla în anii ʼ90.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul USR.

O invit pe doamna deputat Denisa Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

"Taxe mai mari pe salarii şi pe venituri suplimentare - asta vrea Coaliţia PSD, PNL şi UDMR"

Această coaliţie a guvernat doi ani doar pentru a-şi ocroti clientela de partid. Au sperat că vor putea să-şi conserve puterea prin şpăgi camuflate sub diverse venituri. Acum nu mai au bani pentru a plăti salarii pentru sinecuri, pentru pensii speciale sau diverse indemnizaţii.

Acesta este motivul pentru care coaliţia are tupeul de a propune supraimpozitarea veniturilor românilor. Nu contează că deja statul îi jecmăneşte pe români.

Un român munceşte primele şase luni doar pentru a plăti taxele la stat, iar ultimele şase luni pentru a-şi asigura cele necesare traiului.

Aşa arată taxarea cu aproape 50% a veniturilor celor care îşi declară taxele cinstit.

Domnule premier Nicolae Ciucă,

Domnule Marcel Ciolacu,

Domnule preşedinte Klaus Iohannis,

O să vă spun un singur lucru: nu mai pedepsiţi românii care muncesc şi performează. Dacă vreţi bani la buget, tăiaţi pensiile speciale şi atrageţi banii din PNRR.

Aţi adoptat toate soluţiile pentru a face economii la buget, înainte de a avea tupeul să vorbiţi iar despre taxări suplimentare? Vă spun eu: nu!

Nu aţi tăiat pensiile speciale. Ele ne-au costat anul trecut 12 milioane de lei, puţin mai mult de jumătate din cele 20 de miliarde de care aveţi nevoie la bugetul de stat.

Nu aţi rezolvat problema colectării TVA. România e pe ultimul loc la încasarea TVA, aproape 35% neajungând în conturile statului.

Polonia, de exemplu, are un deficit de doar 11,3%, dar Polonia are, de prin 2017, un sistem de raportare online al facturilor emise de companii.

România? Nu.

Nu aţi rezolvat nici cu evaziunea fiscală. Şeful ANAF spunea, anul trecut, că sunt peste jumătate de milion de români care nu-şi pot justifica veniturile incredibil de mari. Asta înseamnă 104 miliarde de lei din taxe neachitate la stat.

Evaziune fiscală pe persoană fizică. Câţi din aceşti şmecheri au fost verificaţi până acum? Vă spun eu? Nu se ştie.

Până acum, statul s-a preocupat să-i sărăcească şi mai rău pe cei cu venituri mici, care muncesc cinstit, nicidecum pe cei care nu-şi pot justifica averile.

Consider că este nevoie de o schimbare de paradigmă în România. Este inacceptabil, într-o societate, ca cei care muncesc cinstit şi performează să se lupte din greu cu sărăcia, pentru că jumătate din munca lor este luată de stat.

PSD, PNL, UDMR, stop! Banii din munca românilor nu sunt ai voştri!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Următorul este domnul deputat Viorel Băltăreţu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Dezvoltarea Clujului, veşnica promisiune din broşurile electorale".

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută vă vorbeam despre inconştienţa cu care coaliţia de guvernare tratează problema scăderii natalităţii în România.

În timp ce PSD, PNL şi UDMR se luptă pentru ţara privilegiaţilor, România neprivilegiaţilor pierde drumuri, spitale şi şcoli, pensii şi salarii decente.

Şi pierde români, care nu-şi mai găsesc locul în ţara în care lipsa de respect pentru cetăţeni este, din păcate, normalitate.

Azi, vin cu dovezi din teritoriu.

În Cluj-Napoca avem două maternităţi de stat. Ambele, mai vechi de 100 de ani.

Colegii mei, consilierii locali şi judeţeni USR, au propus un proiect de hotărâre pentru semnarea unui protocol de colaborare în vederea realizării unei noi maternităţi în Cluj-Napoca. Zidul PNL-PSD-UDMR din Consiliul Judeţean Cluj s-a opus. Soluţia lor: "Aşteptăm. Poate Spitalul Regional, poate Spitalul pentru copii. Să vedem ce zice Ministerul Sănătăţii. Să mai aşteptăm 10 ani".

Domnilor actuali lideri ai Clujului, noi vă zicem: am aşteptat suficient.

Marile proiecte ale Clujului - că sunt cele de infrastructură rutieră, că sunt spitale publice moderne construite de la zero, că e reţeaua de transport sau de salubritate - ori nu există -, fiind amânate inexplicabil de mult, - ori sunt ineficiente şi necorespunzătoare standardelor unui oraş modern.

Clujul nu mai este ce a fost odată.

În loc să ne adaptăm rapid vremurilor actuale - prin digitalizare, optimizarea cheltuielilor cu aparatul administrativ, atragere de fonduri europene, proiecte de amploare realizate, nu promise - avem o administraţie locală şi judeţeană care bălteşte în gloria trecutului şi se complace în frumoase poveşti de PR.

Dar PR-ul nu ne face viaţa mai bună. Maternităţile moderne, autostrăzile, grădiniţele, parcurile industriale, funcţionarii publici competenţi - astea sunt activele unui judeţ care evoluează, care nu aşteaptă.

Fac astfel apel, de la această tribună, atât către autorităţilor locale din Cluj, cât şi către cele centrale, Guvern, ministere şi agenţii responsabile, să deblocheze fondurile necesare şi să urgenteze procedurile de realizare a proiectelor ce trenează de ani de zile, dar sunt atât de necesare şi de aşteptate de clujeni.

Vă mulţumesc.

Viorel Băltăreţu, deputat al USR de Cluj.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul AUR.

Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mascarada pusă în scenă, în ultimele luni, de triada Iohannis - Ciucă - Ciolacu în cazul Canalului Bîstroe a fost demascată de jurnalistul Ion Spânu de la Cotidianul, în articolul "Bîstroe: complicitate Ucraina - CE - autorităţile din România", publicat luni, 1 mai! Un veteran al presei româneşti a demascat, într-un final, trădarea mizerabilă a intereselor româneşti de către cei care conduc în acest moment destinele României.

La insistenţele lui Ion Spânu, Comisia Europeană afirmă în scris, în mod lipsit de echivoc, faptul că România şi românii trebuie să tacă, să nu investigheze şi să nu se opună lucrărilor pe care Ucraina le desfăşoară pe Dunăre. Citez din documentul oficial: "Există un risc clar şi previzibil că dezvăluirea unor astfel de informaţii, având în vedere această sensibilitate, ar putea aduce consecinţe dăunătoare climatului de încredere reciprocă dintre autorităţile acestei ţări şi ale Uniunii Europene".

Iată, dragi români, cum toată îngrijorarea mimată de Grindeanu, Aurescu şi Iohannis nu a fost decât un teatru ieftin! O minciună dezgustătoare, pe care Ciucă şi Ciolacu au rostogolit-o în spaţiul public, deşi aceştia erau perfect conştienţi de acţiunile de pe Dunăre şi de faptul că românii nu au voie să cunoască realitatea. Avem acum dovada că Iohannis, Ciucă şi Ciolacu au refuzat, pur şi simplu, să acţioneze în interesul statului român şi tolerează, în mod intenţionat, acţiuni care vor aduce grave prejudicii intereselor României.

Cum este posibil ca astfel de informaţii să fie practic secretizate fiindcă unii aşa-zişi lideri europeni consideră că opinia publică din România nu trebuie să descopere şi să vadă documentele exacte, întrucât lucrurile sunt atât de grave, încât, spun ei, ar afecta, pe de o parte, relaţia dintre România şi Ucraina, şi, pe de altă parte, relaţia amândurora cu Uniunea Europeană?!

Cât de laşi pot fi aceşti aşa-zişi conducători ai statului român, când ei preferă să nu strice imaginea Ucrainei, în loc să apere obiectivele strategice ale României? Cât va mai tolera poporul român astfel de slugi în fruntea statului?

Dacă în cazul Schengen, Iohannis, Ciucă şi Ciolacu au stat capră în faţa Austriei, fără se ridice măcar problema umilinţei abjecte şi total nejustificate la care Austria supune România, în cazul Bîstroe, aceleaşi personaje toxice stau în genunchi în faţa Ucrainei şi a marionetelor de la Bruxelles şi acţionează în mod evident în contra intereselor României!

De remarcat şi modul ruşinos în care presa "de calitate" de la Bucureşti, alimentată cu bani grei de PSD şi PNL, a îngropat subiectul Bîstroe ca să fie linişte pentru guvernare.

Alianţa pentru Unirea Românilor este singura formaţiune politică care acţionează în favoarea interesului naţional şi care a spus lucrurilor pe nume în cazul Bîstroe, şi nu numai: Iohannis, Ciucă şi Ciolacu au trădat interesele naţionale ale României!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem la Grupul minorităţilor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreschi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Tema declaraţiei politice: "Ziua naţională a tineretului".

Pe data de 2 mai am celebrat Ziua naţională a tineretului, ocazie cu care am putut reflecta asupra valorii pe care tinerii o aduc societăţii noastre, prin schimbare, inovare, mereu orientaţi către soluţii practice, creionând împreună un viitor mai bun pentru ţara noastră.

Deşi atunci când vorbim despre Ziua tineretului ar trebui să împrumutăm din bucuria celor pe care îi celebrăm, nu putem să ignorăm dificultăţile pe care le întâmpină tinerii din ziua de azi, care, imediat după traversarea perioadei COVID, trebuie să treacă şi de incertitudinile generate de contextul geopolitic, motiv pentru care trebuie să punem un accent mai mare pe încurajarea, promovarea şi sprijinirea tinerelor generaţii pentru atingerea obiectivelor în toate domeniile.

Astfel, trebuie să intervenim mai mult pentru crearea mai multor oportunităţi pentru tineri, inclusiv educaţionale pentru cei încadraţi în forma de învăţământ, recunoaşterea continuă a performanţelor tinerilor, crearea de programe de formare profesională conectate la piaţa muncii, pentru cei aproximativ 465.000 de tineri fără un loc de muncă, sporirea finanţării acţiunilor de voluntariat, creşterea numărului de programe naţionale dedicate start-up-urilor pentru tineri şi, nu în ultimul rând, susţinerea implicării acestora în politică.

Totuşi, trebuie remarcat un aspect pozitiv, în ultimul an acordându-se o atenţie sporită modului în care înţelegem să promovăm şi să susţinem tinerii performanţi, elevii participanţi la competiţiile şcolare şi extraşcolare beneficiind de o susţinere mult mai mare faţă de anii precedenţi.

Pentru cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, tinerii sunt cei care perpetuează cultura, tradiţiile şi limba maternă, acţionând drept factor determinant pentru progresul întregii comunităţi. Conştientizând acest lucru, Uniunea Ucrainenilor din România sprijină tinerii, pe toate palierele, prin susţinerea educaţiei pentru elevii care studiază în limba maternă, organizarea de activităţi educaţionale şi culturale destinate tinerilor, implementarea de proiecte care au drept scop dezvoltarea personală a acestora, inclusiv prin promovarea acestora în viaţa politică.

În ciuda situaţiei geopolitice complicate, în calitatea noastră de decidenţi politici, trebuie să rămânem racordaţi la nevoile reale ale tinerilor, actualizând în permanenţă politicile publice, implementând, responsabil şi la timp, programe şi proiecte care să vină în sprijinul tuturor tinerilor, indiferent de religie, etnie sau zona geografică.

La mulţi ani tuturor tinerilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la neafiliaţi, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Când vinzi resursele minerale, ştergi o ţară de pe harta lumii".

În ultima perioadă, Parlamentul României a fost supus unui atac inimaginabil din partea coaliţiei toxice PSD-PNL-UDMR, având sprijinul minorităţilor şi al USR, prin care se încearcă să se treacă, într-un ritm alert şi total nejustificat, o serie de iniţiative legislative care vulnerabilizează profund România. Mă refer la PL-x 143/2023 şi PL-x 144/2023, dar şi la infama Lege Firea, PL-x 145/2023, prin care doriţi să separaţi copiii de familii.

Pe lângă acestea, aveţi în pregătire COM (2022) 695, prin care veţi da liber la adopţiile copiilor români de către cuplurile de acelaşi sex, dar şi închisorile intitulate mincinos "oraşele de 15 minute" - PL-x 47/2023.

Toate aceste iniţiative legislative criminale le faceţi în numele şi sub masca celebrelor jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR, pe care îl prezentaţi ca fiind panaceul universal în dezvoltarea României. În realitate, PNRR-ul şi jaloanele pe care USR le-a asumat în numele României sunt puse în aplicare de PSD-ul lui Marcel Ciolacu, cu riscul ştergerii României de pe harta lumii.

Dar, cu încăpăţânare, omiteţi să spuneţi adevărul despre PNRR. În primul rând, nu l-aţi supus aprobării Parlamentului României. De ce? Pentru a nu se cunoaşte modul josnic prin care aţi ales să predaţi România la cheie Înaltei Porţi, numită Bruxelles. Aţi ales să cedaţi gratuit şi ultimele regii autonome şi întreprinderi de stat şi daţi aparenţa legalităţii prin PL-x 143/2023. Aţi ales ca românii să fie deposedaţi de banii din bănci, de maşini, case şi terenuri printr-o simplă notificare semnată electronic de orice executor judecătoresc din UE şi Elveţia. Aşa a apărut PL-x 144/2023.

În final, doriţi ca România să plătească tribut în natură Înaltei Porţi. De această dată, asaltul îl daţi asupra copiilor românilor din ţară şi din diaspora. Aşa a apărut infamul PL-x 145/2023, Legea Firea, prin care copiii pot fi separaţi de familii în baza unor criterii relative, subiective şi absurde. Şi, pentru ca planul să fie complet, prin COM (2022) 695 permiteţi adoptarea copiilor de către persoanele de acelaşi sex. Care copii? Cei pe care, prin Legea Firea, îi includeţi automat în Observatorul Naţional al Copilului, parte a Sistemului Informatic Naţional pentru Adopţii. La fel procedaţi şi cu închisorile de cartier numite "oraşe de 15 minute".

Iniţial, prin PNRR, României îi erau alocate 80 de miliarde de euro care s-au transformat ulterior în 30 de miliarde, iar, din acestea, doar 10 miliarde sunt granturi. Restul înseamnă împrumuturi pe care tot românii le vor plăti.

Oare atât valorează resursele naţionale? Oare atât valorează conturile bancare, maşinile, casele şi terenurile cetăţenilor români? Oare atât valorează viaţa copiilor cetăţenilor români din ţară şi din diaspora? Oare atât valorează unitatea, integritatea şi suveranitatea României? 10 miliarde de euro?

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD.

Domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog, domnule deputat.

Apoi doamna Alexandra Huţu.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de azi am intitulat-o "Marea Neagră, Flancul Estic al NATO şi Balcanii de Vest - pilonii structurii zonale de securitate".

Valoarea geopolitică a regiunii Mării Negre s-a schimbat odată cu declanşarea războiului din Ucraina.

Acum a devenit absolut clar, pentru toate părţile implicate, şi nu numai pentru ele, că desfăşurarea de exerciţii militare ample şi blocarea luni la rând a unor zone importante ale Mării Negre nu au putut împiedica izbucnirea conflictului armat pe care îl vedem azi.

În acest sens au fost făcuţi deja primii paşi importanţi.

În primul rând, trebuie să amintesc, aici, eforturile Administraţiei Statelor Unite ale Americii pentru elaborarea Strategiei de securitate pentru Marea Neagră.

România a fost şi rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite ale Americii şi apreciază angajamentul consistent al forţelor SUA dislocate în ţara noastră, în scopul consolidării securităţii spaţiului euroatlantic pe flancul estic.

În opinia României, această strategie trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională şi integrată a descurajării, combinând aspectele care ţin de securitatea clasică cu cele care ţin de consolidarea rezilienţei.

România îşi doreşte ca, dincolo de asigurarea securităţii regiunii Mării Negre, strategia Statelor Unite ale Americii să includă o componentă economică relevantă, să consolideze statutul Mării Negre de rută comercială şi energetică majoră.

Un alt pilon fundamental al structurii de securitate din această parte a Europei este dată de consolidarea Flancului estic al NATO, ca parte a noii arhitecturi de apărare şi descurajare, pe care Alianţa o pregăteşte chiar în acest moment.

Nu în ultimul rând, trebuie reamintit un alt obiectiv strategic al României, şi anume asigurarea stabilităţii Balcanilor de Vest. Continuarea eforturilor în acest sens va putea fi realizată şi în cadrul iniţiativei regionale Procesul reuniunii miniştrilor apărării din Europa de Sud-Est. Anul acesta Romania va prelua preşedinţia rotativă a formatului pentru o perioadă de doi ani, putând valorifica ocazia pentru a sprijini adaptarea proiectelor generate de acest format zonal la mediul de securitate regională şi globală.

Cu siguranţă, seria de subiecte relevante de pe agenda Summitului NATO de la Vilnius, din luna iulie, va cuprinde, între altele, întărirea capacităţii de apărare pe flancul estic, consolidarea poziţiei NATO la Marea Neagră, efectele invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, dar şi sprijinul pentru partenerii vulnerabili precum Republica Moldova şi Georgia.

În calitatea ei de lider regional, România va continua să fie un aliat responsabil şi angajat în procesul de consolidare a securităţii regionale la Marea Neagră, în scopul identificării celor mai bune soluţii, în vederea implementării eficiente a deciziilor aliate privind importanţa strategică a Mării Negre.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Alexandra Huţu.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sâmbăta trecută a fost Ziua Veteranilor de Război, zi care ne oferă prilejul de a cunoaşte din ce în ce mai multe povestiri istorice de la cei care le-au trăit în cel de-al Doilea Război Mondial. Însă noi suntem obligaţi de conştiinţa patriotică să-i onorăm pe veteranii de război zi de zi, nu doar pe 29 aprilie.

Trebuie să renunţăm la a-i sărbători doar la evenimente oficiale şi la a-i evoca doar în discursuri elogioase. Drapelul României, plachete sau diplome aniversare, flori, dar şi îmbrăţişări şi strângeri calde de mâini pot fi oferite oricând veteranilor de război. Astfel, cei care au luptat pentru a apăra independenţa şi integritatea ţării vor simţi cu adevărat că suntem lângă ei şi că îi cinstim prin prezenţa noastră.

Poate consideraţi că această obligaţie revine doar în sarcina militarilor, a Guvernului, a autorităţilor locale sau a parlamentarilor, însă eu cred că toţi românii sunt datori să le arate respectul şi admiraţia pe care le-o poartă veteranilor de război, care nu au căutat scuze şi nu s-au împiedicat de neajunsuri pentru a da României ceea ce are nevoie - dragoste.

De aceea, noi putem în fiecare zi să contribuim la întărirea conştiinţei patriotice colective, prin gesturi, fapte şi atitudini demne faţă de aceştia. Fiecare, bineînţeles, după posibilităţile pe care le are.

În această idee, fără a dori să fiu lipsită de modestie, vreau să vă ofer exemplul personal - de fiecare dată când am întâlnit veterani de război, chiar dacă nu am avut altceva de oferit, mi-am cerut permisiunea de a le strânge mâna şi de a-i îmbrăţişa, în semn de recunoştinţă. E un gest simplu, dar care, făcut din inimă, creează o legătură directă între noi şi veteranii de război. Mai mult decât atât, îi încurajez şi pe cei din jurul meu să facă la fel. În mod deosebit, pe cei din generaţiile mai tinere.

Desigur, sunt mai multe activităţi pe care le-am desfăşurat pe parcursul anilor, dar nu voi insista asupra acestora acum, însă se cuvine să menţionez că niciodată nu am fost singură. Am avut întotdeauna sprijinul preşedintelui PSD Botoşani, Doina Federovici, al ministrului Marius Budăi, al colegului meu, deputat Dan Şlincu, fost prefect al judeţului Botoşani, dar şi al celorlalţi colegi social-democraţi, care nu au ezitat nicio clipă să susţină activităţile pe care le-am iniţiat, dedicate veteranilor de război.

Sigur că putem face mai mult. Dar pentru acest lucru este nevoie de implicarea tuturor.

De aceea, fac încă o dată apel către domniile-voastre - să ne valorizăm veteranii de război, atât cât mai avem timp. Şi vă rog asta pentru că, în prezent, mai sunt în viaţă 1.096 de veterani de război, dintre care 10% se află în judeţul Botoşani.

Le mulţumesc pe această cale veteranilor de război pentru lecţiile pe care le-am învăţat şi încă le învăţ de la ei, dar şi tuturor oamenilor cu care am colaborat până acum pentru a întări în conştiinţa colectivă sentimentul de respect faţă de înaintaşii noştri.

Tuturor celor care au plecat "fără să ştie pentru cât timp şi fără să stea pe gânduri, acolo unde ţara a tremurat", le doresc sănătate şi zile binecuvântate!

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă este? Nu.

Mergem la PNL.

Alexandru Popa? Văd că nu este.

Pavel Popescu, de asemenea, nu este.

Ne întoarcem la Grupul USR.

Domnul deputat Eugen Terente.

Domnul Eugen Terente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "SOS viticultura!".

Uitaţi de autorităţi, mai puţin când este vorba de controale şi amenzi, afectaţi de costurile tot mai ridicate ale produselor fitosanitare, ale forţei de muncă şi ale utilităţilor, dar cu preţul de vânzare rămas mic de câţiva ani, viticultorii primesc lovitura de graţie de la ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea, prin importurile de vin ieftin din Ucraina.

De ani buni, preţul strugurilor şi al vinului bate pasul pe loc, în timp ce costurile au explodat. Preţurile produselor fitosanitare, de exemplu, au crescut cu peste 70%. La fel şi preţul combustibilului. Mâna de lucru este tot mai scumpă şi mai greu de găsit, iar procesatorii de struguri români sunt atent monitorizaţi de către stat, care aplică produselor lor cele mai dure criterii ale calităţii. Adăugăm aici şi un an 2022 secetos, în care producţia în vie a scăzut simţitor, şi avem imaginea unui sector al agriculturii care abia se mai ţine pe linia de plutire.

Prin această declaraţie politică fac apel către ministrul agriculturii, Petre Daea, să convoace urgent o întâlnire cu viticultorii, pentru a găsi soluţii la criza din sectorul viticol.

Cu cea mai mare suprafaţă cultivată de vie şi cu cel mai mare număr de viticultori din ţară, Vrancea, alături de producătorii din Tulcea, Iaşi, Constanţa, Dolj, au de suferit de pe urma acestor importuri.

Domnule ministru Daea, nu priviţi pasiv cum viticultura românească ajunge pe butuci!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Lazăr Marian.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele - "Unde nu-i cap, vai de picioare!".

Stimaţi colegi,

În urma unei întrebări adresate domnului Grindeanu, cu privire la situaţia măsurilor de restricţionare a circulaţiei rutiere la podul situat pe Drumul Naţional 67B, km. 119 - sensul Drăgăşani - sat Poganu -, am fost informat că traficul rutier şi pietonal pe acest obiectiv de infrastructură rutieră a fost restricţionat fără excepţii, fiind stabilită o varianţă ocolitoare pe ruta Drăgăşani - Orleşti - Drăgoieşti - Câmpu Mare.

De asemenea, se menţionează că ultima licitaţie pentru reabilitarea şi extinderea podului situat pe DN 67B, la km. 119 a fost demarată prin semnarea Contractului de lucrări nr. 775 din 19 mai 2010, contract ce a fost reziliat în iulie 2021, ca urmare a refuzului antreprenorului de a înainta proiectul tehnic actualizat.

În acest context, mi-a fost comunicat că se are în vedere construirea unui nou pod, care să preia circulaţia care se desfăşoară pe actualul pod, ce a fost construit în 1901 şi reabilitat în 2001, fără însă a se indica şi un termen orientativ de realizare.

Totodată, se precizează că a fost introdusă în programul achiziţiilor publice pe anul 2023 contractarea unor "Servicii de proiectare elaborare expertiză tehnică, studii nedistructive şi documentaţie tehnică punere în siguranţă pod pe DN 67B... în vederea redeschiderii circulaţiei rutiere", fără a se specifica un termen estimativ al demarării şi finalizării acestei proceduri de achiziţie.

Mai mult decât atât, am aflat pe această cale că CNAIR nu are în vedere realizarea unui pod provizoriu de pontoane în zonă, chiar şi în ipoteza în care se va stabili că nu se va putea asigura tranzitarea actualului pod în siguranţă, circulaţia urmând să se realizeze în continuare pe o rută ocolitoare.

Dragi români, rezumând aspectele semnalate anterior, încă o dată suntem nevoiţi să constatăm că, în afara perioadei de campanie electorală, PSD şi PNL nu sunt preocupate de soluţionarea problemelor concrete ale cetăţenilor din mediul rural.

În acest sens, consider că abordarea stahanovistă care se remarcă în ultima perioadă la nivelul ministerului de resort a impactat deciziile manageriale adoptate la nivelul C.N.A.I.R., atâta timp cât se apreciază în mod indirect că amprenta de carbon va fi identică, atât în situaţia în care cetăţenii din localităţile Verguleasa, Poganu, Dumitreşti se vor deplasa cu maşina la Drăgăşani pe ruta ocolitoare indicată, cât şi în ipoteza în care aceştia vor traversa direct râul Olt, pe un pod de pontoane.

Din nefericire, situaţii relativ similare celei de la Drăgăşani mai există în ţară, fapt ce mă face să mă gândesc cât de actuală este expresia românească "Unde nu-i cap, vai de picioare!".

În final, reiterez solicitarea adresată domnului ministru Grindeanu, de a nu mai ţine cu dinţii de scaunul ministerial, pe care vremelnic îl ocupă, şi de a-şi prezenta demisia de onoare din cabinetul guvernamental.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul deputat Ringo Dămureanu.

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

"Luaţi mâna de pe proprietăţile şi copiii României! Românii vor ieşi în stradă"

O guvernare străină de drepturile şi interesele fundamentale ale românilor ne impune legi în aparenţă frumoase şi constructive, însă otrăvite, ca şi mărul din poveste.

Proiectul de Lege nr. 47/2023, deja aprobat de Senat şi de comisiile avizatoare şi raportoare, reglementează aşa-numita "mobilitate urbană durabilă". Sub pretextul "viitorului verde", românilor li se pregătesc oraşe-cuşcă, precum în pandemie, care vor anula libertatea de mişcare şi vor impune planuri de reorganizare a oraşelor şi de "calmare" a traficului.

Proiectul de Lege nr. 143/2023 - de asemenea, aprobat de Senat - privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice va afecta proprietatea publică, punând la îndoială însăşi raţiunea deţinerii de către stat şi de unităţile administrativ-teritoriale a întreprinderilor publice, cu revizuirea politicii de participare a statului în economia naţională.

240 de regii ale statului, incluzând Salrom, Hidroelectrica şi Romsilva, vor fi privatizate, încălcând cele mai elementare principii legale.

În România, bogăţiile de interes public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi sunt inalienabile. Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin Constituţie şi aparţine statului român sau unităţilor administrativ-teritoriale. Legea naţională nu permite ca acestea să fie date unor firme sau companii care reprezintă interese străine, ci numai în administrarea regiilor autonome ori instituţiilor publice, sau pot fi concesionate ori închiriate, sau pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.

Proiectul de Lege nr. 144/2023 - şi acesta adoptat de Senat - urmăreşte modificarea şi completarea Legii executorilor judecătoreşti şi va permite ca românii şi proprietăţile lor să fie executate silit de orice executor din Europa, inclusiv Elveţia, chiar şi prin e-mail, creând serioase probleme pentru proprietatea privată a românilor.

În fine, Proiectul nr. 145/2023, aflat într-o sinistră succesiune cu cele anterioare, şi el adoptat de Senat, este un alt măr otrăvit, care declarativ îşi propune să prevină separarea copiilor de familie, însă, în realitate, urmăreşte efectul total opus. Potrivit proiectului, preţul pus de capii Uniunii Europene pe acesta şi cele similare este unul fabulos - 30 de miliarde de euro.

Românii vor ieşi în stradă sâmbătă, 6 mai, la porţile Parlamentului, căruia i se va cere să apere şi să reprezinte interesul suprem naţional şi Legea fundamentală a ţării, şi să nu îi umilească pe români în propria ţară.

Vă aşteptăm pe toţi alături, să salvăm România!!!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe. Grupul minorităţilor.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Stimate domnule preşedinte,

Distinşi colegi deputaţi,

Încep prin a vă reaminti tuturor faptul că astăzi romii din România reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate naţională din ţara noastră, şi de aceea consider că întreaga clasă politică românească, precum şi instituţiile fundamentale ale statului român, precum Parlamentul României, Guvernul României, structurile autorităţilor administraţiei publice locale, trebuie să intervină cu măsuri concrete în procesul de dezvoltare echitabilă a comunităţilor de romi, în special a celor situate în mediul rural.

Stimaţi colegi,

În prezent este nevoie de o nouă abordare a comunităţilor de romi, mai ales în ceea ce priveşte valorificarea potenţialului social şi politic al minorităţii pe care o reprezint în Parlament.

După 22 de ani de la adoptarea primei Strategii a Guvernului României pentru romi, este nevoie de un nou proiect politic, pe care îl putem realiza, evident, doar împreună.

În ultima perioadă, alături de colegii mei din cadrul Partidei Romilor, am lucrat la elaborarea unor măsuri şi politici publice pentru comunităţile de romi. Este momentul ca în noul Program de guvernare să fie cuprinse şi aceste măsuri care să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale romilor din România.

Dezvoltarea României trebuie să cuprindă în mod necesar şi cetăţenii care aparţin minorităţii rome. De aceea, în prezent, aşa cum am subliniat, se impune o nouă viziune privind abordarea minorităţii rome.

Principalele măsuri care ar trebui cuprinse în noul Program de guvernare vizează:

- Asigurarea accesului şi menţinerea unui număr cât mai ridicat de copii romi în sistemul de învăţământ;

- Acces la serviciile de sănătate publică pentru cei mai sărmani oameni;

- Punerea în legalitate a romilor cu acte de proprietate - şi aici este nevoie de modificarea legislaţiei, şi vă solicit sprijinul pentru a modifica actul normativ, pentru a le asigura acestor oameni necăjiţi, până la urmă, dreptul la o locuinţă;

- Dezvoltarea infrastructurii din comunităţile de romi;

- Încadrarea de noi mediatori şcolari şi sanitari;

- Sprijin politic pentru Proiectul de Lege privind înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Cultură al Romilor din România;

- Nu în cele din urmă - susţinerea ca în trunchiul comun să fie inclusă şi disciplina "Istoria, robia şi deportarea romilor".

Toate acestea reprezintă măsuri care ar trebui asumate politic.

De aceea, fac apel, pe această cale, către liderii principalelor formaţiuni politice, domnul Marcel Ciolacu, domnul Nicolae Ciucă şi domnul Kelemen Hunor, să îşi asume politic toate aceste măsuri şi, evident, să avem o direcţie mult mai clară şi mult mai bună pentru cei mai defavorizaţi oameni din această ţară.

În definitiv, cu toţii avem datoria să promovăm un cadru social de bună convieţuire, lipsit de incidente şi conflicte, un cadru social echitabil absolut pentru toţi cetăţenii României, indiferent de etnia lor.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la neafiliaţi.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Românii au fost legaţi la ochi de marea secretizare a politicienilor. De ce? Ca să nu afle. Să nu afle ce fac politicienii, şi astfel să nu poată să-i tragă la răspundere.

Au secretizat PNRR-ul, pe baza căruia se fac legi. Legi care vor influenţa viaţa şi cultura românilor pentru totdeauna.

Au secretizat lista ajutorului militar pentru Ucraina, şi astfel românii habar nu au cât de expusă la război este România.

Au secretizat contractele din pandemie, pentru care România s-a îndatorat cu miliarde de euro. Miliarde de euro pe care tot românii, tot noi şi copiii noştri vom trebui să îi dăm înapoi prin suferinţa austerităţii.

Au secretizat corespondenţa şi ilegalităţile pe tema Canalului Bîstroe, un drept pe care România l-a câştigat cu eforturi imense de-a lungul anilor, şi nici acum nu ştim care este cu adevărat situaţia.

Toate acţiunile politicienilor, care sunt de fapt trecători prin funcţiile lor, au consecinţe grave pe termen lung şi chiar pentru totdeauna pentru români.

Politicienii conduc ţara într-un mod tiranic şi au interzis românilor accesul la informaţii publice, pentru că astfel nu pot să-i tragă la răspundere.

Cum poţi să spui că trăim într-o democraţie şi că a noastră coaliţie de guvernare oferă stabilitate, când tot ce oferă este tiranie şi minciună, tot ce oferă este să-i ţină pe români în întuneric cât mai mult?

Cetăţenii au dreptul să ştie ce conţine PNRR-ul în forma lui completă.

Cetăţenii au dreptul să ştie dacă vor şi dacă decid ei să îşi dea drepturile şi libertăţile în schimbul banilor.

Cetăţenii au dreptul să ştie ce se află în contractele de vânzare-cumpărare a activelor statului şi a companiilor de stat care se vând pe bandă rulantă.

Cetăţenii au dreptul să ştie care este ajutorul militar oferit Ucrainei, şi astfel să ştie care sunt implicaţiile pentru România în războiul din Ucraina.

Românii au dreptul să ştie adevărul.

Doar aşa vom putea trăi fără suferinţă, cu putere şi demnitatea pe care o merităm.

Vă rog, desecretizaţi PNRR-ul în forma lui completă, desecretizaţi contractul de vânzare-cumpărare a Mintiei!

Ce aveţi de ascuns?

Mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Revenim la PSD.

Virgil Alin Chirilă. Înţeleg că nu a venit.

PNL - Alexandru Popa, Pavel Popescu nu.

Grupul USR.

Brian Cristian, Alin Apostol.

Domnule deputat Brian, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

A trecut şi ziua de 2 mai, Ziua Naţională a Tineretului, şi încă un an în care asistăm, cu dezamăgire, la modalitatea în care clasa politică şi mai ales actuala Guvernare PSD-PNL îi tratează pe tinerii din România.

Noua Lege a Tinerilor a fost atacată la CCR, iar termenul de soluţionare a fost amânat de 10 ori.

Educaţia are un buget de doar 2,19% din PIB, un minim istoric. Anul European al Tineretului, anul 2022, a fost un dezastru, atât la nivel de resurse alocate, dar mai ales la nivel de rezultate.

Strategia Naţională de Tineret este blocată la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Iar acelaşi minister, care a preluat componenta de tineret de la fostul MTS, a angajat 230 de persoane doar în ultimele luni, dar nu face nimic pentru viitoarele generaţii din România.

Colac peste pupăză, Ministerul Turismului intenţionează să închidă staţiunea Costineşti, dacă nu se iau măsuri de remediere pentru siguranţa turiştilor.

Dar ceea ce mi se pare interesant şi ciudat este faptul că se face referire doar la BTT, acel Birou de Turism pentru Tineret, care în acest moment se află tocmai în subordinea companiei de stat aflate în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Am spus de la preluarea mandatului doamnei Firea că înfiinţarea acestui nou minister are mai degrabă la mijloc interese ce ţin de domeniul imobiliar decât interesele tinerilor şi iată că acest lucru se întâmplă. Tot ce au vrut să facă a fost să mute Biroul de Turism pentru Tineret, care are un patrimoniu impresionant, de la Ministerul Tineretului şi Sportului la ministerul nou-înfiinţat. Iar acum vedem cât de dezastruos este administrată baza materială, astfel încât urmează să se închidă tocmai staţiunea tineretului.

Toate aceste lucruri ne arată cât de deconectată este clasa politică de la tinerii din ţară, pe care îl bagă în seamă doar la ocazii speciale. De aceea nu se simt reprezentaţi, iar o mare parte dintre ei îşi doresc să plece din ţară, din lipsă de oportunităţi. Şi asta pentru că, din păcate, vedem că pentru guvernanţii noştri investiţia în tineri este opţională şi că aceştia văd banii alocaţi activităţilor şi programelor de tineret ca pe o cheltuială, şi nu ca pe o investiţie.

Stimaţi colegi, trebuie să menţinem o comunicare constantă cu tinerii şi să le alocăm resursele necesare, pentru că este important ca ei să fie ascultaţi, băgaţi în seamă şi sprijiniţi de fiecare dată când au nevoie, nu doar la ocazii speciale, când politicienii vor atenţie sau titluri onorifice de capitale, fie ale tineretului, fie de alt fel, pentru oraşele lor.

Mi-aş dori o clasă politică care să fie cu adevărat atentă la nevoile viitoarei generaţii, şi nu doar declarativ sau în momentele speciale, când dă bine să te adresezi tinerilor.

La mulţi ani tuturor tinerilor din România!

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la AUR.

Domnul Stoica înţeleg că nu este.

La neafiliaţi.

Nicolae Roman? Nu mai este în sală.

Liviu-Daniel Toda?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aproape 90% dintre elevii români nu sunt capabili să înţeleagă un text. Ne confirmă această situaţie de necrezut ultimul studiu întocmit de o platformă educaţională în colaborare cu Ministerul Educaţiei. Iar 42% dintre aceştia sunt încadraţi în categoria "analfabeţi funcţional"! Îngrozitor!

Deja companiile se plâng că absolvenţii sunt tot mai slab pregătiţi. Peste câţiva ani, aceşti copii şi adolescenţi se vor angaja. Cum va putea funcţiona economia României cu tineri care nu vor înţelege bine atribuţiile din fişa postului sau obligaţiile din contractul de muncă?

Cea mai mare greşeală pe care o putem face este să învinovăţim aceşti elevi. Ei sunt la începutul vieţii şi caută modele în adulţi, sunt un burete care absoarbe ceea ce văd. Responsabilitatea formării lor aparţine familiei şi şcolii, iar eşecul lor este eşecul societăţii româneşti.

Când unui copil i se spune că nu cartea îl va ajuta în viaţă, ci trebuie "să ştie să se descurce", ce interes ar mai avea pentru şcoală? Când adulţii se laudă că nu pun mâna pe o carte, dar se pricep la orice, prin ce minune ar putea fi copiii lor altfel?

Şcoala! Avem programe demne de anii ’80. Punem elevii să memoreze comentarii şi texte, dar nu îi învăţăm să le analizeze, să le înţeleagă. Multe universităţi au încăput pe mâna unor familii pentru care performanţa academică şi studiul sunt noţiuni necunoscute. Asta în vreme ce învăţătorii şi profesorii sunt plătiţi în bătaie de joc.

Şi cum tot acest tablou nu ar fi dramatic, anul acesta Educaţia a primit cel mai mic buget din ultimii 30 de ani! Aşa înţelegem noi să construim "România educată".

Suntem la decenii de învăţământul din Occident. Nu trebuie să inventăm nimic, e suficient să copiem ce au făcut alţii cu succes. Domnilor guvernanţi, e atât de greu? E atât de greu să renunţăm la interesele de clan şi, măcar în acest domeniu atât de important pentru viitorul nostru, să punem în prim-plan interesul societăţii?

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Reluăm ordinea.

Au depus declaraţii în scris:

De la Grupul PSD - Bejinariu, Cîtea, Mang, Muşoiu, Alda, Holban, Rasaliu, Damian, Furtună, Goleac, Toma, Dinu, Oteşanu, Tuhuţ, Neaga, Niţă, Macovei şi Ghiţă;

De la Grupul PNL - Roman, Giugea, Stănescu, Cozmanciuc, Muraru, Hărătău, Rujan, Burciu, Cruşoveanu, Stângă, Huţucă, Stoian şi Molnar;

De la Grupul USR - Todosiu, Ciornei şi Panait;

De la Grupul AUR - Scripnic, Grădinaru, Păunescu, Ilie Suciu, Volosatîi;

De la neafiliaţi - Vasile Nagy şi Bola Alexandru.

Dintre cei care mai sunt prezenţi, domnul deputat Nicolae Roman.

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din ciclul "Puterea noastră ca români", declaraţia politică de astăzi sună în felul următor - "Suntem săraci, plini de nevoi, dar nepăsători!".

România se află într-o situaţie foarte complexă şi complicată. În 1981, Clubul de la Paris - organizaţie informală care reuneşte mai multe state industrializate - ne-a obligat să ne plătim datoriile de ţară.

Dar în 2005, acelaşi Club de la Paris cere să fie iertată datoria Irak-ului faţă de România, de circa două miliarde de dolari.

Instituţiile abilitate ale statului român nu au urmărit ca datoria altor state faţă de noi să fie recuperată, astfel:

1, Zambia - 30 de milioane de dolari;

2. Libia - 50 de milioane de dolari;

3. Siria - 100 de milioane de dolari;

4. Mozambic - 126 de milioane de dolari;

5. Sudan - 170 de milioane de dolari;

6. Egipt - 470 de milioane de dolari;

7. Fosta URSS - actuala Federaţie Rusă - un miliard de dolari, la combinatul de la Krivoi Rog, unde lucrările începute în 1986 au fost oprite în 1997.

În contul acestor sume, România a executat lucrări complexe de construcţie a unor rafinării, instalaţii petroliere, drumuri, şcoli, clădiri ale unor instituţii civile şi industriale, fabrici de ciment, conducte de alimentare cu apă, sisteme de irigaţii.

S-a încercat recuperarea unor datorii, cum ar fi cazul celor ale Zambiei, unde un fond internaţional a cumpărat datoriile de 30 de milioane de dolari de la Guvernul Radu Vasile, pentru 3 milioane de dolari, şi apoi, prin instanţe, a obţinut ca statul zambian să-i plătească 15,5 milioane de dolari.

În această perioadă, când datoria externă a României este de peste 150 de miliarde de euro şi continuăm să ne îndatorăm, referitor la aceste datorii şi recuperarea lor, situaţia este total lipsită de transparenţă.

Nu există date din care să rezulte care este instituţia statului român preocupată să recupereze aceste datorii.

Ca orice român preocupat de trecut, dar mai ales de viitorul ţării, mă întreb şi întreb şi eu - nu ştim, nu putem să recuperăm aceste datorii?

Guvernul poate da explicaţiile necesare? Atâta timp cât legislaţia comunitară nu a anulat politicile de recuperare a datoriilor, vă rog să-mi comunicaţi, domnule prim-ministru, situaţia la zi a acestora.

Urmează să trimit document scris.

Vă mulţumesc.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Paul Ichim.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei politice de astăzi - "Modernizarea legislaţiei privind obţinerea permisului auto este o prioritate pentru salvarea de vieţi omeneşti".

O componentă extrem de importantă a siguranţei rutiere o reprezintă pregătirea candidaţilor care vor obţine permisul de conducere auto, iar aici rolul şcolilor de şoferi este esenţial. Astfel, pregătirea teoretică şi practică pentru viitorii conducători auto în şcolile de şoferi este la fel de importantă ca şi educaţia dată copiilor în "cei 7 ani de acasă ".

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România şi-a asumat îmbunătăţirea gradului de educaţie şi instruire a participanţilor la trafic, printr-o serie de abordări noi în procesul de formare şi testare. Din nefericire însă, până în prezent, nu avem o analiză asupra acestui proces, în pofida datelor statistice extrem de îngrijorătoare şi a semnalelor de alarmă trase de specialişti. În anul 2022, aproximativ 1 din 3 elevi a reuşit să promoveze examenul pentru permisul de conducere din prima, în România.

Ca deputat, membru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură, sunt în mod constant interesat să lucrez pentru modernizarea legislaţiei şi caut mereu ca, prin fiecare proiect nou pe care îl depun, să ajut la salvarea unor vieţi. De aceea, am depus o propunere legislativă privind separarea examenului auto teoretic de cel practic şi oferirea posibilităţii pentru candidaţii la obţinerea permisului de conducere de a participa la examenul teoretic oriunde în ţară.

Am iniţiat acest proiect pentru că eu consider că avem nevoie de o modernizare a legislaţiei în acest domeniu. Este nevoie să punem un mai mare accent pe îmbunătăţirea pregătirii cursanţilor, a normelor şi metodologiei de concurs, prin creşterea rolului şi responsabilităţii instructorilor auto în actul de pregătire al viitorilor participanţi la trafic.

Separarea pregătirii teoretice de pregătirea practică va oferi posibilitatea elevului să înceapă, efectiv, pregătirea practică şi după susţinerea examenul de promovare a probei teoretice, cu condiţia finalizării pregătirii teoretice, aşa cum se procedează în majoritatea ţărilor Uniunii Europene. În multe situaţii, elevii se prezintă la traseu după luni de zile de la momentul când au condus ultima dată.

În acelaşi timp, avem nevoie de eliminarea timpilor foarte mari de aşteptare de la promovarea examenului teoretic până la participarea efectivă la examenul practic. Unul dintre multiplele motive pentru care tinerii conducători auto îşi pierd îndemânarea de a conduce preventiv este faptul că, din momentul în care sunt declaraţi admişi şi până la participarea la proba practică a examenului, trec foarte multe zile. În multe judeţe, aceşti timpi de aşteptare sunt foarte mari, depăşind chiar şi 3 luni.

Oferirea posibilităţii pentru candidaţii la obţinerea permisului de conducere de a participa la examenele teoretice şi practice oriunde în ţară înseamnă tot o modernizare a legislaţiei actuale. Examenul practic pentru obţinerea permisului de conducere este organizat după aceleaşi principii şi standarde în toată ţara, diferenţa făcându-se doar la traseele pe care candidaţii le parcurg pe timpul examinării. Acelaşi lucru este valabil şi la proba teoretică.

Proiectul legislativ depus de mine a primit deja un raport preliminar de adoptare, în unanimitate, în cadrul Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, şi le mulţumesc colegilor care au înţeles care este scopul iniţiativei legislative.

Trebuie să schimbăm ceva şi dacă nici pierderea de vieţi omeneşti nu ne mai impresionează, înseamnă că funcţionăm greşim la nivel social.

Pentru mine, niciun preţ nu este prea mare şi, indiferent de obstacole, voi continua să lupt pentru ca România să nu mai fie în acest top al ruşinii, care se termină cu drame.

Vă mulţumesc.

Cristian Ichim, deputat REPER de Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

"PL-x 145/2023 sau «Legea separării copiilor de părinţi»"

Acest proiect legislativ este iniţiat la ordinul Bruxelles-ului de către ministerul condus de Gabriela Firea.

Ce prevede acest proiect legislativ?

Copilul este considerat în risc de separare de familie, dacă familia care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea lui se confruntă cu una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

- situaţia economică şi condiţiile de locuit precare existente în mediul său familial şi/sau în comunitate, respectiv situaţie de risc de sărăcie monetară sau sărăcie extremă;

- dacă trăieşte în sărăcie extremă;

- dacă are venituri reduse şi nu primeşte beneficii de asistenţă socială;

- dacă are părintele unic susţinător sau ambii părinţi fără ocupaţie sau în şomaj;

- dacă starea de sănătate precară a unuia sau mai multor membri ai familiei exercită influenţe negative asupra copilului;

- dacă starea de sănătate precară a unuia sau mai multor membri ai familiei, inclusiv dizabilitatea acestora;

- nivelul de educaţie scăzut al membrilor familiei;

- mediul abuziv, violent existent în familie şi comportamentele la risc care pot afecta negativ relaţiile dintre adulţi şi copii.

Copilul este considerat a fi în risc de separare şi în anumite situaţii de vulnerabilitate cu care se confruntă, cum ar fi: comportamentul delincvent, părăsirea repetată a domiciliului, consumul de alcool şi de droguri, tentativă de suicid şi abandon şcolar, chiar dacă familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea lui nu se confruntă cu niciuna dintre situaţiile prevăzute la alin. (1).

Să nu uităm că, din păcate, o mare parte dintre elevii şcolilor gimnaziale din România consumă droguri şi alcool.

Care mai sunt familiile care riscă să le fie separaţi copiii de părinţi:

- dacă a avut sau are unul dintre mai mulţi membri condamnaţi la o pedeapsă privativă de libertate;

- are unul sau mai mulţi membri care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie;

- are unul sau mai mulţi copii nevaccinaţi cu schema din Programul naţional de imunizări.

Şi în perioada pandemiei mincinoase am fost îndemnaţi să ne imunizăm, iar acum mor oamenii pe capete de la "imunizarea eficientă" sugerată de preşedintele României, de partidele Bruxelles-ului şi de mulţi alţii;

- familia, dacă are unul sau ambii părinţi analfabeţi, copiii pot fi extraşi din familiile lor de către autoritatea statului;

- are unul sau mai mulţi copii de vârstă şcolară care au fost înscrişi într-o formă de învăţământ sau care nu frecventează cursurile unei forme de învăţământ obligatoriu...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

- are unul sau mai mulţi copii cu performanţe şcolare slabe sau cu frecvenţă şcolară redusă.

Acestea sunt doar câteva dintre condiţiile şi situaţiile în care copiii pot fi extraşi din familiile lor, pot fi furaţi.

Vreau să anunţ că în România sunt alocaţi 50 de milioane de euro pentru construirea viitoarelor închisori pentru copiii României. Copiii vor fi extraşi şi adunaţi, şi ţinuţi în aceste centre.

Ce se doreşte prin această lege antiromânească şi antiumană?

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încheiaţi, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Ca România să fie...

O clipă, vă rog.

Ca România să fie adusă la standardul ţărilor dezvoltate, precum Germania, Olanda, Suedia, Danemarca, Finlanda, unde copiii sunt furaţi de către autorităţi din grădiniţe şi şcoli, fără a fi părinţii anunţaţi şi avertizaţi.

În numele părinţilor din România, în calitate de parlamentar, părinte şi cetăţean al României, solicit respingerea şi eliminarea acestei legi criminale, numită "Legea Firea", prin care se urmăreşte separarea copiilor de părinţi în România.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Am epuizat lista deputaţilor înscrişi la declaraţii politice.

Declar această primă parte a şedinţei închisă.

Continuăm de la ora 10.00.

O zi bună tuturor!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Lansez un apel pentru reducerea pesticidelor atât de nocive pentru sănătatea întregii biodiversităţi!"

Folosirea pesticidelor, de multe ori în exces, în agricultură, fie din neatenţie, fie dintr-o doză prea mare de precauţie, conduce la o serie de probleme ireversibile pentru mediul înconjurător, precum şi pentru diverse specii şi chiar şi pentru sănătatea oamenilor. De aici rezultă o întrebare pe cât de legitimă, pe atât de necesară privind dorinţa noastră de a conserva şi proteja cât mai bine natura în detrimentul sau în favoarea unor culturi hiperbolice, estetice, dar lipsite de sustenabilitate pe termen lung şi, implicit, toxice pentru sănătatea consumatorilor şi chiar a insectelor care ajung să intre în contact cu ele.

Comisia Europeană prezenta, pe la mijlocul lui 2022, o propunere legislativă vizând, printre altele, reducerea utilizării lor, deci şi a riscurilor legate de pesticidele chimice cu 50% până la sfârşitul deceniului în curs. Această recomandare a fost intens contestată, criticii exprimându-şi preocuparea faţă de impactul ei asupra industriilor agricole şi a securităţii alimentare europene.

Este posibil ca acea sugestie a Executivului European să fi conţinut, în forma iniţială, mult prea multe reglementări şi să statueze şi o supraveghere continuă. În plus, momentul lansării ei nu a fost tocmai cel mai propice, având în vedere zvonistica privind o criză alimentară globală, susţinută de blocajele incipiente ale transporturilor de cereale ucrainene.

Dincolo de părerile foarte numeroase pro şi contra şi de luările de poziţie, diametral opuse şi mult prea rigide pe acest subiect, problema pesticidelor utilizate excesiv sau în mod necontrolat se reflectă clar în multe dintre fructele şi legumele care ne ajung în farfurie. Poate că procentul de 4% al alimentelor care depăşeau, în 2021, limitele autorizate de reziduuri de pesticide nu este unul înspăimântător, însă faptul că un fruct atât de popular cum este grepfrutul a constituit un adevărat atentat la sănătatea noastră, trebuie să îi pună pe gânduri şi să îi responsabilizeze mai mult pe producători.

Potrivit Agenţiei Europene pentru Mediu, AEM, 83% din solurile agricole testate în cadrul unui studiu realizat în 2019 conţineau pesticide.

Mai mult, în 2020, au fost detectate niveluri preocupante de pesticide în 22% din siturile supravegheate pe unele dintre râurile şi lacurile din Europa. La nivelul întregii comunităţi europene, cel mai mare număr de depăşiri ale pragului de preocupare a fost înregistrat în cazul substanţelor imidacloprid, din familia insecticidelor neonicotinoide, şi metaclor, un erbicid. Cea mai mare concentraţie a lor a fost înregistrată în nordul Italiei şi nord-estul Spaniei. Cât priveşte apele subterane, cele mai frecvente depăşiri ale cotei de îngrijorare le-a înregistrat atrazina, un erbicid interzis încă din 2007.

O cercetare elaborată, în principal, în Spania, Letonia, Ungaria, Republica Cehă şi Regatul Ţărilor de Jos între 2014 şi 2021, a stabilit că cel puţin două pesticide erau prezente în organismul a 84% dintre repondenţi.

Ştim cu toţii că, pentru om, expunerea la pesticide chimice, în principal prin alimente, dar şi pe cale aeriană determină dezvoltarea de boli cardiace, respiratorii şi neurologice, precum şi a diverselor forme de cancer.

Conform studiilor Agenţiei Europene pentru Mediu, "s-a constatat cu îngrijorare că toate pesticidele verificate au fost detectate în concentraţii mai ridicate la copii decât la adulţi". Această observaţie te lasă perplex, din cauză că indică în cel mai tranşant mod că viitorul nostru, copiii de astăzi, au şanse mai reduse la o sănătate satisfăcătoare şi chiar la viaţă. Asemenea concluzii trebuie să ne mobilizeze să luăm cele mai adecvate soluţii, astfel încât să putem beneficia de recolte suficiente, dar şi de calitate, nu doar estetice.

În paralel, trebuie să avem în vedere şi protecţia pe care ar trebui să le-o oferim şi insectelor, în special albinelor, pe an ce trece mai afectate şi în număr din ce în ce mai mic, prin reducerea acestor substanţe. Nu trebuie să omitem că de acestea depind mai multe procese din natură, cel mai important fiind polenizarea.

În sprijinul acestor observaţii, voi invoca datele unui studiu german, care a evidenţiat un declin de 76% al insectelor zburătoare în zonele protejate într-o perioadă de 27 de ani şi a identificat pesticidele ca fiind unul dintre factorii acestei scăderi.

Din aceste motive, mă alătur şi eu apelului lansat de către AEM pentru diminuarea dependenţei de pesticide, pe cât este posibil, în fiecare gospodărie. Subliniez pentru cei refractari că nu doar România trebuie să ia astfel de măsuri urgente şi salutare, ci şi celelalte 26 de state membre.

Ca să avem o viaţă mai bună, trebuie să adoptăm cu toţii alte modele de a practica agricultura, cum ar fi agroecologia.

Faptul că în statele cu agricultură puternic industrializată precum Austria, Germania şi Franţa, alături de Spania şi Italia au fost vândute cele mai mari cantităţi din majoritatea grupelor de substanţe active, pentru a susţine randamentul culturilor, nu trebuie să servească, sub nicio formă, drept exemplu investitorilor români în acest domeniu de activitate de bază. Din contră, trebuie să ne ţinem cât mai departe de astfel de măsuri iresponsabile şi care nu provoacă decât pagube pe toate planurile vieţii!

Diminuarea întrebuinţării de pesticide va contribui la scăderea poluării apei, solului şi aerului, decelerând subminarea biodiversităţii şi dezvoltarea multor boli! Acordând mai multă atenţie modului în care facem agricultură, investim în sănătatea şi în viitorul nostru şi al copiilor noştri!

Domnul Alexandru Popa:

"Veste bună pentru România - un nou pachet de susţinere pentru fermieri"

Implicarea prim-ministrului liberal, Nicolae Ciucă, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă fermierii români, a fost esenţială, în contextul în care afacerile acestora au fost grav afectate de importul şi tranzitul grânelor din Ucraina pe teritoriul ţării noastre.

În acest sens, este important de ştiut că oficialii Comisiei Europene au încheiat un acord provizoriu cu cele 5 state membre afectate de situaţia cerealelor din Ucraina, printre care şi România, prin care se vine cu un nou pachet de susţinere a fermierilor, în valoare de 100 de milioane de euro. Negocierea acestui nou pachet a fost posibilă după ce oficialii guvernamentali din cele 5 state afectate - România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi Polonia - au transmis preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare comună prin care s-a solicitat adoptarea de urgenţă a unui set de măsuri prin care să poată fi reduse dezechilibrele create în piaţă de importurile masive de cereale din ţara vecină.

Aşa cum am mai spus public, România rămâne alături de Ucraina în faţa agresiunii ruseşti, iar abordarea Guvernului României în această problematică a fost una strict europeană! Consider că excesele unilaterale pot complica şi mai mult situaţia, tocmai de aceea este de lăudat faptul că autorităţile române au avut o poziţie corectă şi echilibrată, astfel încât vom putea să le garantăm fermierilor români un sprijin mai consistent decât dacă am fi procedat individual în această speţă.

Fondurile pe care le vor primi fermierii din România se adaugă celor 20 de milioane de euro alocate deja, jumătate bani europeni şi jumătate de la bugetul de stat. Mai trebuie menţionat, totodată, că prin acordul încheiat se stabileşte retragerea măsurilor unilaterale luate de unele state europene şi se permite interzicerea importului a 4 produse agricole ucrainene: grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea soarelui. De asemenea, un alt aspect important al acestui acord este acela că oficialii Comisiei Europene au prevăzut şi o procedură accelerată de investigare a impactului pe piaţă, ceea ce va permite ca şi pentru alte produse să poată fi luate măsuri de restricţionare începând cu data de 5 iunie, dacă situaţia o va cere.

Prin această decizie a Comisiei Europene, de stopare a importurilor de grâu, porumb, rapiţă, floarea soarelui şi seminţe de floarea-soarelui din Ucraina, consider că vor fi protejate în mod real interesele producătorilor români de cereale, iar sprijinul UE pentru Ucraina nu va fi în niciun fel periclitat, în condiţiile în care tranzitul cerealelor ucrainene prin ţara noastră va fi permis în continuare.

Iată că este posibil să fie găsite soluţii bune prin care să răspundem preocupărilor exprimate de fermierii români, dar şi să sprijinim ţara vecină în faţa agresiunii Rusiei. Pentru aceasta este nevoie însă să renunţăm la populisme deşănţate şi să dăm dovadă de luciditate, responsabilitate şi coerenţă la nivel instituţional!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Fermierii români au nevoie de sprijin real din partea Guvernului, nu de promisiuni populiste!"

Fermierii români au nevoie de sprijin real din partea Guvernului şi de măsuri care să susţină agricultura României într-o perioadă extrem de dificilă în context european. În schimb, agricultorii primesc doar promisiuni populiste sau chiar au parte de măsuri aplicate cu incompetenţă. În loc să ajute producătorii locali, statul favorizează de foarte multe ori importurile de produse alimentare şi agricole.

Cea mai recentă dovadă a incompetenţei Guvernului PNL-PSD-UDMR este reducerea cu 20% la preţul laptelui prin "schema plafonării". În realitate, această măsură nu face altceva decât să adâncească criza cu care se confruntă consumatorii locali. Vom consuma şi mai mult lapte din extern, în timp ce fermierii români îşi vor vinde în continuare laptele pe bani puţini, până vor ajunge să dea faliment. Într-o concurenţă cu laptele venit din export, din ţări europene care subvenţionează real acest domeniu, laptele românesc nu are nicio şansă, chiar dacă este, de cele mai multe ori, superior calitativ.

Soluţia reală pentru a sprijini producătorii de lapte din România este acordarea unor ajutoare de stat care să compenseze diferenţa de subvenţie pe care o primesc fermierii români, în comparaţie cu nivelul de subvenţie al fermierilor din Uniunea Europeană. Aceasta ar fi o măsură care ar genera o creştere a ofertei de lapte pe piaţă şi automat va genera o scădere a preţului la raft. Fără o stimulare reală a producţiei româneşti, vom continua să consumăm lapte din export, de calitate proastă comparativ cu laptele românesc.

Aceeaşi situaţie putem spune că este şi în cazul legumelor sau a cărnii. În pieţele marilor oraşe, roşia românească a fost înlocuită de mult cu roşia din Turcia. Carnea românească e tot mai rară în magazine şi am ajuns să importăm 80% din necesarul de carne de porc.

De cele mai multe ori, România a negociat în genunchi cu Comisia Europeană subvenţiile pentru agricultorii sau crescătorii de animale. În acest an, ministrul agriculturii, Petre Daea, a reuşit "performanţa" de a negocia despăgubiri pentru fermierii români în valoare de doar 10,5 milioane de euro de la Comisia Europeană. Este o sumă infimă, mult mai mică faţă de cât a primit Polonia sau chiar Bulgaria.

Actuala coaliţie PNL-PSD trebuie să îşi asume dezastrul de la agricultură, iar ministrul Petre Daea trebuie demis de urgenţă, pentru că a făcut prea mult rău fermierilor români.

Sperăm ca măcar la rocada guvernamentală să scăpăm de acest ministru incompetent, care a reuşit să pună pe butuci agricultura României şi care a fost ţinut în funcţie doar pentru că răspunde la comenzile unor baroni cu afaceri în agricultură.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"2 mai - (o altă) zi a jefuirii tineretului"

Ieri, 2 mai, a fost Ziua Naţională a Tineretului. Dar, cred că mai adecvat ar fi schimbarea numelui acesteia în Ziua jefuirii tineretului.

DNA a semnalat public că sunt probleme cu fundaţiile pentru tineret şi cu toate că au trecut mai bine de şase luni de la comunicatul de presă al DNA, autorităţile centrale nu au mişcat un deget. Din păcate, Ministerul Tineretului, condus de doamna Gabriela Firea, a ignorat complet această zi simbolică pentru tineri şi nu s-a implicat în absolut nicio activitate pentru tineret. Ba mai mult de atât, anul acesta Ministerul pe care îl conduce a adoptat zero politici pentru tineret. Şi anul 2022, Anul European al Tineretului, a fost un an ratat pentru tinerii români. În timp ce toţi politicienii vor veni astăzi cu tot felul de discursuri patetice şi demagogice, eu, alături de colegii din Forţa Dreptei, voi depune un proiect legislativ care să aibă un impact real pentru tinerii din România.

Am prevăzut ca patrimoniul fostei UTC, care a ajuns pe mâna unor şmecheri care nu dau socoteală în faţa nimănui, să fie în atenţia exclusivă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după 20 de ani în care Guvernul României, prin Ministerul Tineretului, a neglijat total acest patrimoniu, refuzând să adopte regulamentul Legii nr. 146/2002.

Totodată, am prevăzut ca cei prinşi că au încălcat legea şi au folosit acest patrimoniu în interes personal vor face minimum 5 ani de puşcărie, maximum 12 ani, cu executare. Cred ca este un semn de normalitate ca hoţii să stea în puşcărie, iar tinerii să poată beneficia de acest patrimoniu, pentru activităţi de tineret.

Şi nu mă voi opri aici! Voi solicita şi o comisie de anchetă a Camerei Deputaţilor privind activitatea fundaţiilor pentru tineret. În acest sens, am pregătit un proiect de hotărâre, pe care îl voi înmâna şi celorlalte partide de opoziţie.

Cât trebuie să mai aştepte tinerii pentru ca aceşti profitori să fie traşi la răspundere? Ce comisioane au politicienii care, odată ce ajung în funcţii, protejează aceste grupuri de interese? Sunt nişte întrebări la care trebuie să primim un răspuns! Iar dacă doamna Firea îşi închipuie că va fugi de această responsabilitate, aşa cum a făcut-o cu reporterii Pro Tv, se înşală amarnic!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Partidul Naţional Liberal creşte capacitatea administrativă a UAT-urilor din judeţul Constanţa"

Unul dintre principiile administraţiei publice locale este aducerea serviciilor cât mai aproape de cetăţean, pentru a-i economisi timpul pe care este nevoit să-l consume în treburile curente pe care le are cu instituţiile publice locale. În îndeplinirea acestui deziderat, Comuna Adamclisi, cu o importanţă istorică deosebită pentru patrimoniul nostru cultural, va beneficia de un nou sediu al Serviciului Public Comunitar de evidenţă a persoanelor, ceea ce va aduce o adevărată îmbunătăţire pentru locuitorii din Adamclisi, care nu vor mai fi nevoiţi să parcurgă 50 de kilometri pentru a putea să îşi schimbe buletinul, serviciile oferite urmând să fie extinse şi către localităţile limitrofe.

Deschiderea acestui serviciu va însemna scutirea locuitorilor de a face drumuri la Băneasa, aşa cum au procedat până acum.

Le urez succes celor care vor lucra la acest serviciu din Adamclisi şi le doresc să elibereze cât mai multe certificate de naştere şi cărţi de identitate, pentru că o comună este bogată atunci când creşte la număr!

Preocuparea mea şi a colegilor din PNL este să dezvoltăm fiecare localitate din judeţul nostru, astfel încât să putem aduce cât mai aproape serviciile publice de cetăţeni, adică de cei care plătesc taxe şi impozite. Serviciul Public Comunitar de evidenţă a persoanelor din Adamclisi, deşi poate părea ceva insignifiant pentru unii, este cu adevărat un pas mare pentru locuitorii de acolo şi administraţia locală.

Partidul Naţional Liberal a demonstrat că este principala forţă politică modernizatoare în judeţul Constanţa, pentru că noi avem cei mai competenţi şi abili oameni în administraţia publică locală. Vom continua munca de până acum cu aceeaşi acribie, pentru cetăţenii care ne-au votat şi în slujba cărora suntem. Judeţul Constanţa este o zonă de importanţă extrem de mare pentru economia, turismul, agricultura şi securitatea energetică românească, iar cu toate astea potenţialul său nu s-a epuizat.

Domnul Boris Volosatîi:

"Salutăm ieşirea Chişinăului din Acordul privind Televiziunea MIR a CSI! Aşteptăm retragerea completă a Republicii Moldova din CSI!"

Am primit cu deosebită bucurie vestea că Parlamentul de la Chişinău a denunţat Acordul privind participarea sa la Televiziunea MIR a Comunităţii Statelor Independente, CSI.

Republica Moldova rămâne încă prinsă în chingile sufocante ale CSI, care este o construcţie imperială de substituţie, înfiinţată la 21 decembrie 1991 şi controlată de la Kremlin. Ea funcţionează asemenea unui SRL geopolitic, în care Moscova deţine pachetul majoritar. La nivelul Consiliului şefilor de stat şi al Consiliului şefilor de guvern, Moscova deţine 51% din voturi, iar celelalte 8 state membre deţin împreună 49%. Republica Moldova, care a aderat la CSI în 1994, deţine 3% din voturi.

Trei state din 12 au părăsit deja CSI - Turkmenistanul, în 2005, Georgia, în 2009 şi Ucraina, în 2019. Acum a venit rândul Republicii Moldova să iasă din CSI. Cu atât mai mult cu cât, după ieşirea Ucrainei din CSI, Republica Moldova nu mai are frontieră directă cu niciun alt stat membru al acestei comunităţi.

Este bine că această procedură a început cu denunţarea Acordului privind Televiziunea MIR a CSI, care reprezintă un instrument de propagandă rusă în războiul hibrid purtat de Moscova contra Republicii Moldova.

Amintim în context că Republica Moldova prevăzuse în bugetul pe anul curent suma de 2,6 milioane de lei moldoveneşti pentru Televiziunea MIR. În total, între anii 2000 şi 20022, Chişinăul a vărsat în bugetul acestei televiziuni controlate de Moscova peste 40 de milioane de lei.

Cu o rândunică nu se face însă primăvara. Este necesar ca Parlamentul local de la Chişinău să denunţe şi alte acorduri CSI, prin care Moscova deţine pârghii de influenţă şi control. Menţinerea sau retragerea Republicii Moldova din CSI reprezintă un test de europenitate şi patriotism. Procedurile de retragere completă din CSI durează minimum un an din momentul declanşării lor. Astfel, îndemnăm în mod ferm şi repetat autorităţile de peste Prut să demareze cât mai repede posibil aceste proceduri.

Ca gest formal, care să confirme clar înscrierea autorităţilor de la Chişinău pe linia euroatlantică, ne-am aştepta ca Guvernul şi Ministerul Culturii să adopte o decizie privind demontarea singurului monument al CSI din lume ridicat de regimul Voronin în localitatea Leuşeni, fără autorizaţiile necesare. Această bornă geopolitică împlântată în solul Basarabiei la frontiera actuală a Uniunii Europene şi a NATO este o adevărată ruşine.

Salutăm ieşirea Chişinăului din Acordul privind Televiziunea MIR a CSI, dar considerăm că acest pas nu este suficient. Părerea noastră neclintită este că Bucureştiul şi Chişinăul trebuie să acţioneze ferm şi consecvent pentru crearea spaţiului informaţional comun. În acest scop, este necesară înfiinţarea unui post de televiziune comun după modelul altor posturi transfrontaliere ca TV5 sau ARTE, pentru a apropia şi mai mult cele două maluri ale Prutului şi pentru a putea contracara în mod eficient propaganda, dezinformarea şi manipularea mediatică practicată în spaţiul românesc de către Federaţia Rusă.

Locul Republicii Moldova şi al locuitorilor ei nu este în CSI. Locul acestor fraţi ai noştri este acolo unde a stabilit Dumnezeu de la început, alături de ceilalţi românii din Ţara-mamă, România, în spaţiul euroatlantic de stabilitate, securitate şi prosperitate.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Comasarea alegerilor din 2024"

Se tot vorbeşte în ultima perioadă despre comasarea alegerilor locale cu cele generale. Este o idee mai veche care a tot fost vânturată de către cei care s-au aflat la guvernare şi care începeau să scadă în sondaje. Ştim că a mai fost această propunere şi în 2020, iar Curtea Constituţională a spus atunci că legea prin care se dispunea comasarea încălca prevederile Constituţiei României.

Există însă o dorinţă a colegilor de la PNL de a promova această comasare, în pofida deciziei Curţii Constituţionale. Mă gândesc că, probabil, speră că astfel vor avea o şansă în plus în anul electoral 2024. Eu personal recomand ca, în loc să îşi consume energiile pe acest subiect, ar fi mai eficient dacă şi-ar canaliza aceste energii către actul de guvernare. Dacă miniştrii PNL vor guverna bine, atunci sunt convins că oamenii vor aprecia acest lucru şi îi vor vota la viitoarele alegeri. Noi, la PSD, ne gândim mai mult la ce vom prezenta alegătorilor în alegeri, adică la ce trebuie să facem acum pentru o bună guvernare.

Ca să închidem acest subiect al comasării alegerilor, voi prezenta acum principalele motive legale şi constituţionale care ne arată de ce nu este viabil un astfel de proiect.

Comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare ar fi posibilă fie dacă le amânăm pe unele, respectiv pe cele locale, fie dacă le devansăm pe celelalte, respectiv parlamentarele. Să le luăm pe rând.

Alegerile locale pot fi amânate într-o singură situaţie, respectiv în cazul în care s-ar institui o stare de urgenţă, de asediu sau de război. Nu suntem în niciuna dintre aceste ipostaze şi sper să nici nu fim în anul viitor. Alegerile locale au mai fost amânate în timpul pandemiei, când a existat un motiv real, rezonabil care împiedica organizarea alegerilor la termen, respectiv izbucnirea pandemiei, cu un virus necunoscut la acea dată, când nu ştiam nici care pot fi consecinţele asupra sănătăţii publice, nici cum să ne protejăm adecvat în cazul organizării alegerilor. Pentru 2024 ar trebui să inventăm o situaţie de criză, în baza căreia să amânăm alegerile locale. Ar fi însă necesar ca acea criză să se suprapună cu alegerile locale, iar condiţiile existente să nu permită organizarea alegerilor. Deci, nu putem merge pe această variantă.

A doua situaţie, respectiv devansarea alegerilor parlamentare, ar fi şi mai greu de realizat. Potrivit Constituţiei, alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult 3 luni de la încetarea mandatelor parlamentarilor. Deci, dacă am vrea să le devansăm, ar trebui ca Parlamentul să fie dizolvat cu mai puţin de 3 luni înainte de data alegerilor locale. Dar acest lucru nu ar mai fi posibil, pentru că, potrivit aceleiaşi Constituţii, dizolvarea Parlamentului nu se poate face în ultimele 6 luni de mandat ale preşedintelui. Prin urmare, pentru devansarea alegerilor generale, ar trebui ca domnul preşedinte Iohannis să îşi dea demisia, să se organizeze alegeri prezidenţiale, iar noul preşedinte ales ar trebui să declanşeze procedura dizolvării Parlamentului, astfel încât aceasta să aibă loc cu o lună înainte de alegerile locale. Un astfel de plan este o utopie politică.

Din punct de vedere practic, este imposibil să suprapunem cele două date ale alegerilor locale şi generale. Ca să nu mai vorbim despre celelalte aspecte ridicate de Curtea Constituţională, cum ar fi restrângerea dreptului de vot, pentru că s-ar vota pe şase buletine de vot şi nu ar fi timpul necesar pentru ca toţi cetăţenii să îşi exercite dreptul la vot.

De aceea, fac apel la colegii de coaliţie să ne concentrăm mai mult pe actul de guvernare, decât să agităm spiritele inutil cu această comasare a alegerilor care e practic imposibil de realizat. Cred că, dacă ne vom face treaba bine la Guvern şi în Parlament, vom obţine mai multe voturi decât speră unii că s-ar putea obţine prin astfel de combinaţii electorale.

Să ne câştigăm voturile prin ceea ce facem în favoarea cetăţenilor!

Domnul Vasile Cîtea:

"La mulţi ani, presei libere!"

Conform bilanţului anual de către Organizaţia Reporteri fără Frontiere, RSF, numărul jurnaliştilor închişi în ţările din întreaga lume a atins un nou record în 2022, ajungând la 533. Acest nivel urcă în continuare faţă de anul precedent, care înregistrase deja un număr istoric de jurnalişti închişi, 488.

În plus, numărul jurnaliştilor ucişi a crescut în 2022, ajungând la 57, mai ales ca urmare a conflictului din Ucraina. Această cifră reprezintă o creştere faţă de nivelul "istoric scăzut" înregistrat în 2021 (48) şi 2020 (50).

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Presei Libere, doresc să ne aducem aminte că jurnalismul este piatra de temelie a democraţiei. O societate bine informată este o condiţie prealabilă pentru o democraţie funcţională. De aceea jurnalismul este atât de important. El permite cetăţenilor să ia decizii informate cu privire la politicile care le afectează viaţa.

Jurnalismul este esenţial pentru o serie de motive. El ţine oamenii informaţi cu privire la ceea ce se întâmplă în lumea din jurul lor. Într-o societate complexă şi tot mai globalizată, este mai important decât oricând să fim conştienţi de ceea ce se întâmplă dincolo de comunitatea noastră imediată. De asemenea, jurnalismul joacă un rol important în a ţine pe cei aflaţi putere responsabili. Jurnaliştii sunt critici în menţinerea aleşilor şi agenţiilor guvernamentale cinstite la nivel local, regional şi naţional.

În plus, jurnalismul ajută la crearea unei cetăţenii bine informate, care este esenţială pentru funcţionarea oricărei democraţii. Într-o lume în care informaţiile sunt din ce în ce mai disponibile, este mai important ca niciodată să fim capabili să filtrăm zgomotul şi să găsim surse de informaţii de încredere.

Cu toate că practica jurnalismului s-a schimbat drastic în ultimii ani, importanţa lui nu a scăzut. Dimpotrivă, unii susţin că jurnalismul este mai important decât oricând. Mai mult, odată cu apariţia social media, oricine poate fi un jurnalist.

Nu toată lumea practică jurnalismul responsabil. De aceea, este esenţial să avem jurnalişti profesionişti care respectă standardele etice şi raportează ştirile obiectiv. Jurnalismul responsabil este vital pentru a menţine societatea informată şi pentru a asigura că puterea este ţinută responsabilă.

În concluzie, jurnalismul este vital pentru orice societate care valorifică adevărul, transparenţa şi responsabilitatea. Aşadar, în această zi importantă, ţin să le mulţumesc tuturor jurnaliştilor şi organizaţiilor de presă care lucrează pentru a păstra cetăţenii informaţi şi pentru a menţine puterea responsabilă. Fără voi, democraţia noastră ar fi mai puţin robustă şi mai puţin liberă.

Cinste, vouă!

Doamna Cristina Burciu:

"Înmatricularea şi radierea autovehiculelor în sistem online, un pas esenţial în evoluţia digitală a României"

Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a publicat în consultare publică Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România. Acest document este deosebit de important în vederea realizării digitalizării înmatriculării şi radierii autovehiculelor, un proiect esenţial iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Îndeplinirea mecanismelor privind simplificarea proceselor administrative şi dezvoltarea digitală a serviciilor publice şi a procedurilor interne de lucru constituie o prioritate asumată de Guvernul României, prin Programul de Guvernare, fiind, în acelaşi timp, un obiectiv primordial al PNL, care, prin reprezentanţii săi guvernamentali, au demarat şi dinamizat reforma digitalizării României.

În termen de maxim un an după adoptarea actului normativ, MAI va dezvolta o platformă prin care se va operaţionaliza înmatricularea şi radierea online a autovehiculelor. În prima fază de implementare a proiectului, aceasta va fi aplicabilă autovehiculelor deja înmatriculate în România, ulterior sistemul urmând să fie accesibil tuturor maşinilor, fie că sunt noi, fie că sunt achiziţionate din străinătate.

Consider că înmatricularea şi radierea autovehiculelor în sistem online este un pas concludent făcut de ţara noastră în evoluţia digitală a instituţiilor publice, demersul înscriindu-se în seria funcţionării aplicaţiei ghişeul.ro şi a obţinerii cazierului judiciar online gratuit, programe care sunt deja funcţionale.

Apreciez ţinta asumată de PNL privind schematizarea vieţii cetăţenilor, prin facilitarea accesului acestora la o relaţie directă mult mai practică şi uşoară cu serviciile publice oferite de autorităţile statului.

În aceste condiţii, o parte însemnată a prestaţiilor statului destinate publicului larg vor fi realizabile online, şapte zile din şapte, 24 de ore din 24, astfel încât populaţia să câştige timp şi bani, prin eliminarea barierelor birocratice de până acum. Cu certitudine, interconectarea, fără intermediari, dintre oameni şi stat, le va conferi românilor o serie de avantaje imediate, legate de înlesnirea vieţii de zi cu zi.

În consecinţă, sunt convinsă că aplicarea acestui proiect va conduce la rezolvarea comodă a treburilor legate de comunicarea cu instituţiile statului, precum şi la creşterea gradului de confort al cetăţenilor.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Legile educaţiei"

Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor a finalizat dezbaterile pe Legile educaţiei, urmând ca săptămâna viitoare să fie votate în plenul Camerei Deputaţilor, iar apoi vor intra la Senat, Camera decizională, pentru dezbatere şi vot final.

Au fost dezbateri intense în comisia în care şi eu sunt membru, în care s-au discutat sute de amendamente, iar PSD a venit cu o serie de amendamente importante, precum:

• Consolidarea învăţământului dual, şcolile profesionale, pe coordonate funcţionale, practice, care vor permite companiilor, mediului de afaceri să se implice şi să formeze lucrători specializaţi;
• Instituirea posibilităţii angajării cu jumătate de normă a elevilor la operatorii economici aflaţi în relaţie cu şcolile, această activitate prestată fiind echivalată cu orele de instruire practică.;
• Elevii care doresc să lucreze în condiţiile prevăzute, precum şi tutorii de la agenţii economici care îi instruiesc pe copii sunt avantajaţi prin scutirea de la plata impozitul pe venit;
• De asemenea, tot pentru susţinerea învăţământului dual, s-a instituit prevederea ca unităţile de învăţământ să poată încheia contracte cu unul sau mai mulţi operatori economici şi cu una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale;
• Consolidarea liceelor tehnologice agricole şi silvice;
• Sprijin educaţional pentru copiii românilor din diaspora, prin introducerea cursurilor de "Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească";
• Clase de excelenţă: examen naţional pentru admiterea la licee pentru 50% dintre locurile disponibile (clase de elită), iar diferenţa se ocupă prin repartizarea computerizată ca şi până acum;
• Perfecţionarea cadrelor didactice;
• Reglementarea religiei ca materie opţională, inclusiv pentru Bacalaureat;
• Întărirea siguranţei în şcoli prin instalarea de camere video în sălile de clasă, precum şi prin acordarea de sancţiuni graduale pentru cei care comit abateri disciplinare;
• Reintroducerea cabinetelor stomatologice în şcoli, pe lângă cele medicale.

Obiectivul tuturor, al întregii clase politice, dar şi al societăţii, este adoptarea unor legi ale educaţiei care să crească calitatea educaţiei în România, să reducă abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional, să ofere condiţiile optime pentru elevi şi profesori, astfel încât procesul educaţional să fie unul util pentru dezvoltarea personală şi profesională a elevilor şi studenţilor.

Îmi doresc ca Senatul, în calitate de Cameră decizională, să consolideze aceste legi, astfel încât România să beneficieze de un sistem educaţional calitativ şi durabil.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Istoria se repetă!"

Un politician român, Nicolae Lupu, de profesie medic, activ în Partidul Ţărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Naţional-Ţărănesc, aflat în opoziţie, cerea, în perioada interbelică, de la tribuna Parlamentului, să se stopeze risipa din bani publici.

Într-o perioadă în care criza economică începuse, liderii partidelor de opoziţie cereau reducerea cheltuielilor: "Nu ne este permis să ne îmbuibăm în lux... Apăi, domnilor, Poincaré în Franţa, nu merge la teatru cu maşina Preşedinţiei Consiliului, ci cu taximetrul... Opt automobile, pentru opt miniştri - căci atâţi vă trebuie - câte unul la prefect! Cine vrea să se plimbe, să se plimbe pe cheltuiala lui proprie!

Pe urmă, domnilor, să încetăm odată cu această epidemie de misiuni în străinătate. Apoi, înainte, domnilor, plecau în străinătate un Alecsandri, un Kogălniceanu, şi plecau pe socoteala lor proprie, nu plecau pe bugetul Statului.

Dar acum, de când cu Societatea Naţiunilor - la care am auzit că aţi trimis vreo 27 de delegaţi -, a ajuns o adevărată epidemie... Plăteşte contribuabilul... Credeţi d-voastră că ţara nu vede, ţara nu numără... Nimic nu este mai grav într-un popor decât atunci când îţi pierde încrederea în conducătorii săi".

Dr. Nicolae Lupu era de părere că: "dacă cerem ţăranului şi ultimul ban, nu ne este permis să ne îmbuibăm în lux. Trebuie cu toţii să ne punem cenuşă pe cap. Dacă cerem contribuabilului ultima picătură de sânge, nu avem dreptul să ne prezentăm în faţa lui cu avantagii, ci, dimpotrivă, deopotrivă cu ei şi aceasta până când vom reuşi ca, ridicând bogăţia ţării, să ridicăm şi bugetul general al Statului...".

O primă măsură era plafonarea salariilor. Din punctul său de vedere, niciun cetăţean nu avea voie să încaseze un salariu mai mare de 30.000 de lei lunar.

Cât adevăr şi astăzi în cele spuse de liderul ţărănist! Liderii partidelor politice aflate la guvernare astăzi ar trebui, în această perioadă de criză economică, care este vizibilă şi se simte în toate domeniile, dar care nu există în declaraţiile dumnealor, să studieze mai atent istoria României dintre cele două Războaie Mondiale! Poate găsesc soluţii pentru rezolvarea problemelor economice actuale!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Comasarea alegerilor de anul viitor, un subiect fals, inexistent pentru PSD"

Subiectul comasării alegerilor de anul viitor nu există pe agenda Partidului Social Democrat, răspunsul nostru fiind nu, indiscutabil şi fără echivoc!

În accepţiunea noastră, nu este cazul, nu se poate din punct de vedere practic şi constituţional şi nici nu este necesar să bulversăm populaţia, prin tot felul de artificii legislative.

În consecinţă, comasarea alegerilor este o temă falsă, menită să trimită românii pe piste false şi să le abată atenţia asupra anumitor probleme nerezolvate. Din niciun punct de vedere din prisma căruia ar fi analizată, această problemă nu are o rezolvare, cel puţin din simplul motiv că este imposibil de realizat sub aspect constituţional.

Singura variantă în care ar fi probabilă comasarea alegerilor din 2024 ar fi fie instituirea stării de criză pentru amânarea alegerilor locale, fie demisia actualului preşedinte şi declanşarea anticipatelor de către şeful statului nou ales, în vederea devansării scrutinelor. Pentru corecta informare a opiniei publice şi a tuturor decidenţilor politici care lansează asemenea idei utopice şi fără acoperire legală, românii trebuie să ştie că anticipatele nu se pot organiza în ultimele şase luni ale mandatului actualului preşedinte, atunci când sunt programate, la termenul prevăzut de reglementările în vigoare, alegerile locale.

Nici măcar argumentul forţat al aşa-ziselor reduceri ale cheltuielilor electorale nu este susţinut, fiind respins de CCR, pe considerentul că o astfel de economie la buget nu justifică restrângerea unor drepturi constituţionale. Astfel, Decizia CCR nr. 51/2012 stipulează următoarele: "Importanţa şi necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare într-un context de criză economică - incontestabile, de altfel, nu se pot constitui însă în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept."

În concluzie, polemicile apărute pe această temă sunt nule şi neavenite, atât în contextul actual, cât şi din punct de vedere legal. Alegerile europarlamentare sunt programate mult prea devreme faţă de cele locale, pentru ca ele să fie organizate în aceeaşi zi, în timp ce localele nu pot fi comasate cu generalele.

De altfel, nu am fi susţinut asemenea demers nici dacă ar fi fost constituţional, deoarece formaţiunea noastră şi-a dovedit din plin capacitatea, viziunea şi coerenţa în îndeplinirea obiectivelor din ultimul an şi jumătate, de când am intrat la guvernare.

PSD reiterează că voturile se câştigă prin eficienţa actului de guvernare, capitol la care noi ne-am făcut foarte bine treaba până acum şi în nicio situaţie prin manevrarea alegerilor, astfel încât partidele aflate la putere să îşi creeze anumite avantaje din start.

Domnul Dumitru Rujan:

"Reorganizarea administrativă a ţării trebuie făcută pentru a aduce dezvoltare, nu pentru a face economii!"

Salut iniţiativa mediului de afaceri din România, care a deschis discuţia asupra unei reforme administrative structurale, care să implice şi o reorganizare administrativ teritorială a ţării. Modelul administrativ conceput în perioada comunistă nu mai răspunde în niciun fel cu nevoile de dezvoltare ale ţării noastre şi împiedică realizarea unui act administrativ de calitate, de care să beneficieze cetăţenii, plătitori de impozite şi taxe.

Din păcate, această discuţie se poartă doar atunci când bugetul are probleme de finanţare, iar eventuala reorganizare este privită exclusiv în cheia economiilor financiare care s-ar înregistra la buget. Reforma administrativă nu trebuie să pornească de la obiectivul desfiinţării de consilii judeţene şi primării, de la transformarea unor oraşe în comune şi a unor comune în sate. România este puternic ruralizată şi nu cred că prin reorganizare ne dorim o ruralizare şi mai puternică.

Reforma administrativă şi reorganizarea administrativ teritorială trebuie să demareze de la obiective bine definite de dezvoltare şi de eliminare a decalajelor dintre judeţele ţării. O unificare administrativă a unităţilor teritorial-administrative trebuie să conducă la o nouă structură administrativă mai puternică, mai modernă, mai dezvoltată şi cu o infrastructură interconectată. O reorganizare administrativă trebuie să facă din două comune sărace una bogată, nu una mai mare şi mai săracă.

Pentru realizarea unei asemenea reforme majore, este necesar un consens politic larg, al celor mai mari partide politice din România, precum şi voinţa cetăţenilor. Personal, pentru locuitorii judeţului Caraş-Severin îmi doresc ca o reformă administrativă reală să aducă şi o mai bună finanţare a administraţiilor publice locale, astfel încât, comunităţile locale să se poată bucura de investiţii publice relevante pentru cetăţeni: şcoli modernizate şi locuri de joacă pentru copii, unităţi sanitare moderne şi dotate, salubritatea localităţilor şi management responsabil al deşeurilor.

Aşadar, pentru mine, reforma administrativă trebuie să însemne o creştere a calităţii actului administrativ şi o creştere a calităţii vieţii pentru români. Dacă vom face reforme doar de dragul de a le face, atunci efectele pozitive vor întârzia să apară.

Domnul Ervin Molnar:

"23 de ani de existenţă a Transgaz"

Săptămâna trecută, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale a împlinit 23 de ani de activitate. În cele peste două decade de existenţă, SNTGN Transgaz S.A. a reprezentat un pol esenţial în asigurarea aprovizionării românilor şi a infrastructurii critice, elemente vitale pentru securitatea energetică a României. Această companie a fost în continuă mişcare şi s-a dezvoltat cu fiecare an de activitate, performând din ce în ce mai bine. Dacă în anul 2000, Sistemul Naţional de Transport avea aproximativ 11.000 de kilometri de reţea de conducte pentru transportul gazelor naturale, astăzi România ocupă locul al patrulea în clasamentul operatorilor de transport şi sistem gaze naturale din Uniunea Europeană, dacă măsurăm lungimea reţelei de transport gestionate, adică aproximativ 14.000 de kilometri de conducte principale de transport şi conectări pentru alimentarea cu gaze naturale.

În ultimul comunicat de presă, conducerea Companiei Transgaz a afirmat că vizează investirea a peste 3,2 miliarde de euro în următorii zece ani pentru dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport, în ceea ce priveşte dezvoltarea strategică şi sustenabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România şi conformarea sa la cerinţele reglementărilor europene privind Acordul Verde European şi decarbonizarea.

De asemenea, în ultimii ani, Transgaz a implementat investiţii strategice în România şi în Republica Moldova, ceea ce a consolidat securitatea energetică a regiunii şi a Uniunii Europene, lucru extrem de important, vedem acum, pentru perioada nefastă ce o traversăm.

Am convingerea că Transgaz îşi va face în continuare treaba foarte bine, pentru că ţara noastre are obiective importante de atins, cel mai mare fiind transformarea României într-o adevărată putere regională şi pol de stabilitate din perspectivă energetică. Trebuie să ne reamintim că, în judeţul Buzău, la Caragele, există un zăcământ de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze, încă neexploatat din cauză că Transgaz a trebuit să cumpere participaţia Exxon din Marea Neagră. Rezerva de gaze on-shore de la Caragele ne poate asigura consumul intern pe aproximativ doi ani de zile, fiind extrem de importantă pentru noi exploatarea acestui zăcământ.

Vreau să închei prin a transmite la mulţi ani Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale din România şi să le mulţumesc femeilor şi bărbaţilor de acolo, care zilnic lucrează pentru ca România să fie sigură şi stabilă pe acest palier, ba chiar să fie şi un jucător important în regiune.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Contextul geopolitic şi macroeconomic impune o rediscutare a PNRR"

De la momentul adoptării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, situaţia economică şi politică din regiunea noastră a suferit schimbări radicale. Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a modificat toate perspectivele macro-economice, în urma apariţiei unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, în plan agroalimentar, inclusiv în lanţurile de aprovizionare şi în schimburile comerciale, cu impact major în creşterea preţurilor. De aceea, o discuţie cu Comisia Europeană pe marginea prevederilor stipulate în PNRR trebuie să aibă loc.

Orice discuţie pe marginea modificării PNRR va include, printre altele, introducerea capitolului REPowerEU, ce aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 de euro pentru investiţii strategice în domeniul cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice). În plus, o discuţie imperioasă va trebui făcută pe marginea modificărilor necesare ca urmare a schimbării contextului, precum diminuarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor şi jaloanelor cu menţinerea alocării financiare pentru investiţie, în urma creşterii preţurilor şi/sau întreruperii lanţurilor de aprovizionare sau modificarea termenelor de realizare a ţintelor şi jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfăşurării licitaţiilor.

La momentul acesta, România a finalizat etapa dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranşe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane şi ţinte. De la debutul implementării Planului au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro.

Spre disperarea criticilor, situaţia în cadrul PNRR este stabilă, iar Guvernul României, condus de PNL, a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ţinte şi jaloane care aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro.

De asemenea, sunt în curs de realizare alte 79 de ţinte şi jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde euro până la finalul acestui an. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru dezvoltarea şi modernizarea de care ţara noastră are nevoie, dar şi pentru a continua parcursul bun pe care l-am avut în ultimii ani, de la aderarea la Uniunea Europeană, care a făcut din România ţara cu cea mai mare creştere a PIB-ului din regiune, după Polonia, fiind astăzi consideraţi o ţară "high income economy", iar perspectivele sunt optimiste.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Tinerii, o soluţie pentru România, într-o perioadă a crizelor suprapuse"

Data de 2 mai este dedicată Zilei Naţionale a Tineretului. De tinerii noştri depind, în mare măsură, soarta şi viitorul României. Ei sunt cei care întotdeauna dau tonul schimbării în societate. Ei sunt cei care contribuie la dezvoltarea economică a ţării, pentru că înţeleg mai repede încotro se îndreaptă lumea şi se adaptează din mers vremurilor.

Cred cu tărie că tinerii sunt viitorul României şi trebuie să le creăm oportunităţi de dezvoltare aici, la ei acasă. Orice Guvern trebuie să ofere tinerilor oportunităţi prin care să se asigure că aceştia nu sunt doar liderii de mâine, ci şi agenţii schimbării de astăzi.

Fie că discutăm despre soluţii prin care tinerii au acces egal la educaţie, fie că vorbim despre modalităţi prin care putem consolida rolul tinerilor în societate prin programe de dezvoltare personală, fie că oferim tinerilor cu veleităţi antreprenoriale posibilitatea şi instrumentele necesare pentru a dezvolta un start-up, prin toate aceste lucruri investim în potenţialul uriaş al următoarei generaţii.

Tinerii sunt adesea vocile care susţin necesitatea ca societăţile din care fac parte să progreseze şi să se îmbunătăţească. Vocea lor este una puternică, fie că este vorba despre problemele ce ţin de drepturile omului, de tehnologie, schimbări climatice sau asistenţă medicală.

Tinerii văd o lume cu posibilităţi infinite. Depinde numai de noi dacă ne angajăm să îi susţinem în realizarea tuturor proiectelor pe care le au în minte pentru a crea o societate mai bună. Pentru că, dacă nu o vom face, ei nu ne vor aştepta, ci vor lua măsuri pentru a face ceea ce consideră ei că este corect pentru lumea în care trăiesc şi pe care şi-o doresc.

Scopul nostru este mereu acela de a găsi modalităţi prin care putem dezvolta societatea, economia. Este adevărat, fără aceste lucruri ne-ar fi imposibil să facem faţă lumii în care trăim.

În centrul preocupărilor mele se află identificarea modurilor prin care tinerii îşi pot găsi un rost aici, la ei acasă. Ei au un rol important în construirea unui viitor mai bun, mai incluziv aici, la ei acasă. Avem mai multe iniţiative şi vă asigur că voi depune toate eforturile să menţinem drept prioritate realizarea politicilor pentru tineri.

Vom lucra şi vom face tot posibilul să ieşim din toate crizele puternici şi cu o generaţie pregătită să dezvolte România!

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Preşedinta Ungariei a inaugurat o statuie ilegală la Carei. Primarul UDMR a fost amendat şi obligat să o dărâme"

În data de 11 aprilie 2023, am prezentat în plenul Camerei Deputaţilor o declaraţie politică intitulată "Preşedinta Ungariei pune iar paie pe foc", în care am relevat, în esenţă, că, în ziua următoare, în plină Săptămână Mare a românilor, şefa statului vecin, Katalin Novák, urmează să se preteze la o noua acţiune provocatoare, prin efectuarea, în ziua unei vizite declarate private în municipiul Carei din judeţul Satu Mare, al cărei scop era inaugurarea unei statui a poetului şi politicianului Ferenc Kölcsey, cunoscut ca autor al imnului actual al Ungariei.

Ca şi în primăvara anului trecut la Cluj-Napoca şi la Alba Iulia, preşedinta Ungariei a efectuat o vizită declarativ privată, fără să înştiinţeze şi să solicite agreementul autorităţilor române, conform uzanţelor internaţionale. Am prezentat mai multe argumente că amplasarea acestei statui nu este justificată şi oportună. Ferenc Kölcsey nu a avut nicio legătura cu oraşul Carei, fiindcă s-a născut în localitatea Săuca, situată la aproximativ 50 de kilometri, şi-a făcut studiile liceale la Satu Mare, unde există o statuie şi un liceu cu numele său, iar studiile universitare la Budapesta. Nu a existat nicio legătură nici între data dezvelirii statuii şi data naşterii sau morţii autorului imnului Ungariei.

Pe de altă parte, a existat o statuie a lui Kölcsey în parcul castelului din Carei, alături de statuile altor personalităţi ale istoriei şi culturii maghiare. Primarul Careiului, Jenő Kovács, un UDMR-ist uns cu toate alifiile şi versat în rele, inclusiv în şovinisme şi separatisme, a invocat că această statuie s-ar fi deteriorat, dar, în acest caz, ar fi trebuit să amplaseze statuia nouă în locul în care s-a aflat iniţial. Primarul Jenő a ţinut să o amplaseze însă în faţa Primăriei, pe strada mare, ca să dea de înţeles lumii că s-ar afla într-un oraş maghiar, deşi circa 40% din locuitori sunt de naţionalitate română. Este vorba, deci, despre o ţâfnă şi ambiţie personală a primarului Jenő, care au fost alimentate de la Budapesta, inclusiv financiar, fondurile necesare realizării şi amenajării statuii fiind asigurate de guvernul Ungariei.

După o săptămână de la eveniment, am prezentat o declaraţie politică intitulată "Preşedinta Ungariei a primit o lecţie meritată la Carei", în care am prezentat derularea festivităţii, insistând asupra modului în care au fost primiţi şi trataţi preşedinta Ungariei şi amfitrionii cu cetăţenie română, primarul urbei şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier al Guvernului României, de către sutele de români veniţi din Carei şi din alte zone ale ţării. Primarul Jenő şi vicepremierul Kelemen au fost huiduiţi continuu şi au fost etichetaţi trădători, fapt care le-a cam subţiat vocile şi i-a făcut să vorbească trepidând vizibil cu partea de mijloc a corpului.

Preşedinta Katalin Novák a fost huiduită în reprize, dar după discurs aceasta s-a îndreptat provocator spre grupul mai numeros şi compact de români, care i-au strigat "Pleacă!", "Afară!" şi "Du-te-n pustă". Aproape instantaneu, cei 10-12 bodyguarzi proprii, cam tinerei şi vădit timoraţi, au deschis umbrelele şi au introdus-o rapid în autoturismul cu care venise, care a plecat în trombă. Primarul Jenő a rămas dezorientat pe platou, neştiind de ce preşedinta Katalin Novák a plecat în grabă, fără să-şi ia rămas bun. În această declaraţie am semnalat şi că, potrivit unor surse locale, primarul municipiului Carei a fost amendat pentru că a amplasat statuia lui Kölcsey încălcând legislaţia în materie.

Tot atunci am adresat o interpelare ministrului culturii, Lucian Romaşcanu, având ca obiect "Legalitatea amplasării statuii poetului Ferenc Kölcsey, în municipiul Carei". Prin această interpelare, am solicitat să se dispună verificări asupra legalităţii recentei amplasări a statuii poetului şi politicianului Ferenc Kölcsey în faţa Primăriei municipiului Carei şi să mi se comunice dacă au fost solicitate şi obţinute autorizaţia de construcţie şi avizele necesare, inclusiv din partea Ministerului Culturii, precum şi măsurile dispuse şi sancţiunile aplicate.

Conform Direcţiei Judeţene pentru Cultură Satu Mare, statuia poetului şi politicianului Ferenc Kölcsey nu este conformă cu avizul Ministerului Culturii nr. 2/MFP/2023, iar prin procesul verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei nr. 7204/11.04.2023, primarul municipiului Carei a fost sancţionat cu amendă în valoare de 10.000 lei şi s-a dispus ca sancţiune complementară "desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului la starea iniţială."

În concluzie, preşedinta Ungariei a participat la o acţiune nelegală şi inoportună pe teritoriul României, primarul Careiului este bun de plată, iar statuia autorului imnului Ungariei poate fi şi trebuie demolată.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

"Să votăm cu inima!"

Începând cu anul 1996, la data de 4 mai este sărbătorită Ziua Naţională a Inimii, eveniment iniţiat de Academia de Ştiinţe Medicale pentru a creşte gradul de conştientizare publică privind riscurile afecţiunilor cardiovasculare.

Anual, din cauza bolilor cardiovasculare, la nivel global sunt înregistrate peste 19 milioane de decese, în Europa acestea reprezentând principala cauză de mortalitate. Din păcate, România ocupă locul întâi în Uniunea Europeană ca mortalitate a populaţiei din cauza acestor boli, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de 44, media Uniunii.

Studiul de referinţă Framingham Heart Study, care a fost iniţiat în 1948 în SUA, pe 5209 pacienţi adulţi, şi care este astăzi la a 3-a generaţie în continuă desfăşurare, a evidenţiat că există un număr de factori de risc pentru boala cardiovasculară care nu pot fi controlaţi - rasă, vârstă, sex şi moştenirea genetică. Cu toate acestea, pot fi controlaţi alţi factori de risc, precum fumatul, sedentarismul, obezitatea, colesterolul ridicat şi, poate cel mai important, stresul.

În urma studiilor efectuate, specialiştii arată că obiceiurile nocive în materie de sănătate contribuie la peste jumătate din totalul deceselor.

Însă, când ne referim la inimă, trebuie să ţinem cont că ea nu reprezintă doar motorul corpului ci şi al spiritului. Poate că tocmai de aceea, într-o lume ca a noastră, stăpânită de stres, de lipsa credinţei şi a compasiunii faţă de cei săraci şi bolnavi, afecţiunile inimii sunt aşa de frecvente.

După cum ştim, din cele mai vechi timpuri omul a acordat inimii mai multă atenţie decât oricărui alt organ din corp. Atât în poezie, cât şi în proză găsim numeroase referiri la inimă. Aşadar, nu este surprinzător faptul că şi în Cuvântul lui Dumnezeu aceasta ocupă un loc proeminent, inima fiind menţionată în Biblie de aproximativ o mie de ori.

Despre sine, Iisus Hristos a spus că este "blând şi smerit cu inima" (Matei 11:29), în timp ce psalmistul David ne arată că "...inima zdrobită şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi" (Ps. 50, 17). Desigur, orice creştin trebuie ca măcar o dată în viaţă să fi spus Rugăciunea inimii, considerată cea mai puternică rugăciune.

Prezentă în proverbe, în sfaturile celor bătrâni sau în viaţa de zi cu zi, inima este bună, când ne referim la un om altruist, sau rea, împietrită, când descriem un semen de-al nostru lipsit de dragoste duhovnicească.

În ceea ce ne priveşte pe noi, parlamentarii, uneori auzim sau citim în presă că am votat cu inima un anumit proiect de lege, care se referă îndeosebi la completarea legislaţiei cu măsuri menite să îi ajute pe cei aflaţi în suferinţă sau care să le facă viaţa mai uşoară celor bolnavi ori celor aflaţi în necaz. Desigur, ar fi de dorit ca astfel de aprecieri în ceea ce priveşte activitatea noastră legislativă să se regăsească mai des în mass-media ori pe buzele şi în inimile celor ce ne-au votat. Avem datoria, ba aş spune chemarea, privită ca un har dublat de responsabilitate, de a aduce mai multă linişte sufletească în societatea românească, de a alina dureri văzute sau ascunse, de a avea şi noi o inimă bună, aşa cum este şi cea a românului de rând.

Închei, afirmând că îmi pun mari speranţe în creşterea gradului de conştientizare la nivelul societăţii cu privire la necesitatea reducerii cât mai rapide a factorilor de risc la adresa sănătăţii inimii, în timp ce cred cu toată convingerea că un alt factor la fel de nociv, stresul, poate fi redus dacă vom vota legi care să readucă în rândurile noastre pacea şi dreptatea socială.

Pentru aceasta, vă îndemn să avem grijă unii de alţii spre a avea fiecare dintre noi o inimă curată, aşa cum ne îndeamnă şi Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei: "Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5, 8).

Doamna Elena Hărătău:

"Tinerii trebuie sprijiniţi să rămână în ţară şi să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea României!"

Ziua Naţională a Tineretului, aniversată în 2 mai, îmi oferă plăcutul prilej de a reafirma rolul esenţial pe care tinerii l-au jucat şi continuă să-l joace în dezvoltarea parcursului democratic al României.

Ca deputat şi cadru didactic, am deplină încredere în tineri şi le apreciez la adevărata valoare energia şi potenţialul creator. Ei sunt speranţa naţiunii noastre, ei sunt viitorul asupra căruia să ne îndreptăm atenţia, viitorul pe care trebuie să-l susţinem şi să-l încurajăm!

Indiscutabil, tânăra generaţie de astăzi beneficiază de oportunităţi deosebite şi îşi poate valorifica din plin atuurile personale de inteligenţă şi educaţie, spre deosebire de generaţiile trecute, care trăiau într-o lume plină de restricţii şi îngrădiri.

Atrag însă atenţia asupra unui fenomen generalizat, din păcate, manifestat în ultima perioadă, respectiv criza de modele şi de cultură civică în rândul multor tineri. Din această perspectivă mai puţin optimistă, cred că este şi datoria clasei politice şi a societăţii civile, pe lângă părinţi şi şcoală, de a-i îndrepta pe tineri spre credinţa în valori pozitive şi nu în modele de tip autoritar, populiste, artificiale, care nu fac altceva decât să conducă la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor individuale şi la distrugerea democraţiei.

Tinerii sunt viitorul nostru, al tuturor, sunt rampa de lansare spre o viaţă mai bună. Pentru a putea însă să se dezvolte, tinerii au nevoie de sprijinul nostru, necontenit şi necondiţionat.

Sunt convinsă că, printr-o implicare activă şi dinamică, pe măsura talentului şi capacităţilor lor native, tinerii noştri pot contribui determinant la schimbarea în bine a comunităţilor în care trăiesc.

Cred în tineri şi în puterea lor de a-şi influenţa destinul, dar ei trebuie sprijiniţi, deoarece noua generaţie are energia şi capacitatea de a asigura un viitor cât mai bun României.

Consider că statul român are obligaţia de a susţine tinerii întreprinzători, în lansarea şi dezvoltarea propriilor afaceri, să stimuleze accesul tinerilor în câmpul muncii, să le faciliteze prezenţa la servicii de educaţie şi de informare de calitate, să promoveze voluntariatul.

În acest context, toate visurile lor trebuie să fie importante pentru decidenţii politici şi pentru stat, astfel încât tinerii români să poată studia şi obţine apoi locuri de muncă stabile şi bine plătite, aici, în ţară, la fel ca oricare tânăr european.

Sunt încrezătoare că putem să redeschidem apetitul tinerilor pentru valori ca libertatea, iniţiativa personală sau competiţia.

Îmi doresc ca tinerii noştri minunaţi să rămână în ţară şi să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea României, pe termen mediu şi lung!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Reorganizarea administrativ-teritorială a României, un proces complex, care se poate realiza cu întrunirea unor condiţii esenţiale"

Discuţiile lansate în ultima perioadă în spaţiul public privind reorganizarea administrativ-teritorială a României sunt benefice şi pot genera idei constructive, în vederea unei posibile materializări ulterioare.

Din acest punct de vedere, PSD a susţinut întotdeauna necesitatea regionalizării şi reîmpărţirii teritoriale a ţării, ca factor esenţial de progres şi modernizare a României, însă un asemenea demers implică conjugarea unor condiţii esenţiale.

Reforma administrativă şi reaşezarea structurilor statului la toate nivelurile presupune efectuarea unor schimbări esenţiale, inclusiv o revizuire a Constituţiei.

Vorbim despre o modificare de substanţă, fundamentală, care înseamnă asigurarea unei durabilităţi consolidate pentru foarte mulţi ani. Reuşita unei reforme administrativ-teritoriale reprezintă, aşadar, o problemă crucială pentru România, un deziderat de o importanţă deosebită, care trebuie analizat şi cântărit cu maximă atenţie.

Consider că nu putem trata cu superficialitate acest subiect vital pentru viitorul României, pe termen lung, astfel încât materializarea oricărui concept cu tematica respectivă comportă o suită de condiţii necesar a fi îndeplinite. În niciun caz, astfel de decizii majore nu pot fi tratate la repezeală, mai ales în contextul actual, marcat de crize multiple pe plan naţional, european şi internaţional.

Cu siguranţă, PSD doreşte obţinerea unor rezultate pozitive în ceea ce reprezintă schematizarea aparatului de stat, reducerea birocraţiei şi obţinerea unor economii care să permită echilibrarea bugetului de stat.

Sunt total de acord cu realitatea conform căreia împărţirea administrativ-teritorială actuală nu poate fi păstrată pe termen lung. De altfel, în acest an se împlinesc 55 de ani de la ultima reorganizare administrativ-teritorială, din anul 1968, regândirea acesteia fiind, fără îndoială, necesară. Dacă atunci reorganizarea s-a făcut după principiul omogenizării societăţii, consider că, în prezent, se impun în mod clar alte criterii, legate de evoluţia economiei, a dezvoltării, a forţei de muncă, care să stea la baza acestei strategii naţionale de o valoare excepţională.

În opinia mea, acest proiect implică efectuarea unor minuţioase şi aprofundate cercetări de audit, studii de impact şi rapoarte economico-sociale de substanţă, care să ne ofere răspunsurile concrete la întrebările fundamentale cu privire la consecinţele materializării reîmpărţirii administrativ-teritoriale.

Domnul Lilian Scripnic:

Valuri de nedreptăţi s-au revărsat peste România postdecembristă. Milioane de suflete româneşti s-au scurs către occident, la fel cum se scurge un fluviu în mare. Marea nepăsării şi a corupţiei practicate fără niciun fel de bun-simţ au condus România către marginile unui abis al deznădejdii şi al sărăciei.

Cei care ar fi trebuit să fie păstorii acestei mari naţiuni au ajuns să-şi dea mâna cu haita de lupi ce stătea la pândă, au gonit şi au otrăvit câinii de pază, pentru a lăsa mieluşeii, oiţele şi berbecii pradă fiarelor flămânde.

Sângele martirilor strigă din pământ după dreptate, dreptatea îi aude şi le poartă strigătul către Dumnezeu. Sfinţii în viaţă ai acestui neam, cei care se roagă şi mijlocesc pentru naţiune, ajută prin lumina rugăciunii lor, încetinind întunericul legilor oculte pe care politicienii vremelnici le aruncă peste ţară ca un laţ şi ca un blestem.

Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, George Enescu, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Avram Iancu şi alţi mari români patrioţi vor judeca faptele voastre rele, fapte prin care România, mama noastră, a fost vitregită de toate bogăţiile ei, pentru a fi date unor ibovnici venetici care nu şi-au dorit decât să vadă fiii acestui neam cerşind la marile lor porţi construite cu aur şi argint românesc.

Ţiţeiul, aurul, pădurile, grânele, gazele naturale, resursa umană şi toate bogăţiile acestui neam au fost amanetate unor falşi prieteni, unor ipocriţi care, după ce ne-au falimentat tot ce era românesc, ne-au umilit la mesele lor bogate, aruncându-ne firimiturile şi resturile lor.

Astăzi, România este în comă profundă, trăieşte datorită împrumuturilor cu dobânzi astronomice, încercându-se anihilarea oricărei speranţe că vreodată o generaţie de români ar putea să spere la libertate şi prosperitate.

Astăzi, ni se cere să votăm legi care ne vor răpi copiii din sânul familiei, ni se cere să le oferim ultima brumă de mândrie naţională regăsită în puţinele bunuri ce au mai rămas în proprietatea statului român.

Astăzi, Constituţia este asasinată şi mai serveşte doar ca o amintire a unei naţii ce ar fi putut fi suverană!

Soarele trebuie să răsară din nou pe strada României. Istoria ne-a învăţat că fiecare generaţie are timpul ei când trebuie să-şi schimbe propriul destin. Generaţia de astăzi este din ce în ce mai aproape să ridice ocara de pe obrazul României şi să facă ca acest neam să dăinuiască!

Sâmbătă, 6 mai, ora 16.00, fiii naţiunii vor fi prezenţi în faţa Parlamentului, pentru a spune tuturor celor ce înrobesc acest neam că România nu va fi părăsită, că dreptatea va învinge şi că lumina va face de ruşine întunericul!

Sus naţiunea română!

Hristos pentru România!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România trebuie să se pregătească rapid pentru creşterea imigraţiei economice!"

Sunt sigur că aţi observat în ultima perioadă cum pe stradă, în supermarket-uri sau seara plimbându-se prin parc tot mai multe persoane de origine asiatică. Ceea ce este în continuare surprinzător pentru mulţi dintre concetăţenii noştri, este faptul că aceste persoane din Asia par... de-ai locului. Sunt relaxaţi sau preocupaţi, cu coşuri pline de cumpărături pentru traiul zilnic. Ei sunt zecile de mii de muncitori provenind din Asia şi care au ales să vină la muncă în România. Îi vedem tot mai des în domeniul construcţiilor, HoReCa, vulcanizări sau chiar furnizori de mâncare, coletărie.

În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE, însă a crescut la 100.000 anul trecut! Multe permise au fost utilizate pentru reînnoirea vizelor pentru lucrătorii aflaţi deja în ţară. Până la sfârşitul anului 2022, în ţară erau 113.520 de cetăţeni din afara UE, o creştere de 110% în 5 ani cei mai mulţi provenind din Turcia, India, Bangladesh, Vietnam, Nepal - principalele ţări care au furnizat forţă de muncă pentru industria construcţiilor din România.

Creşterea economică spectaculoasă din ultimul deceniu a făcut din România o destinaţie foarte atractivă pentru tot mai multe persoane provenind din Asia, ţara noastră transformându-se încet, dar sigur, dintr-o ţară eminamente de emigranţi, furnizoare de forţă de muncă pentru ţările din Vest, într-o ţară de imigraţie.

Acest fenomen de imigraţie economică în ţara noastră nu este neapărat un lucru rău. Îmi permit să vă reamintesc faptul că deficitul de forţă de muncă în România este foarte mare. Dacă ne luăm după cifrele oficiale, ţara noastră are un deficit de peste 300.000 de angajaţi. Dacă, însă, luăm în considerare cerinţele publice ale mediului de afaceri, piaţa românească a forţei de muncă ar putea absorbi fără probleme până la un milion de muncitori din afara graniţelor ţării.

Chiar dacă în acest moment atragerea de muncitori din Asia este o soluţie pragmatică, rapidă, de a rezolva pe termen scurt deficitul de angajaţi, suntem obligaţi să privim în perspectivă şi să identificăm din timp provocările sociale şi economice în acest caz.

Din punct de vedere economic, antreprenorii se bucură că reuşesc, pe termen scurt, să îşi găsească angajaţii care le lipseau. Totuşi, nu trebuie să uităm că în acest moment, în România sunt peste 3,4 milioane de persoane inactive, deci care nu îşi găsesc sau nici nu caută ceva de muncă, aflându-se fie în îngrijirea familiei sau chiar a statului - unii dintre ei, totuşi, se întreţin din venituri conexe, chirii, dobânzi etc.

Însă trebuie să luăm în calculul perspectivei economice şi sociale a României şi impactul social pe care deja îl are prezenţa unui număr tot mai mare de muncitori străini, în special din Asia. Românii sunt un popor primitor şi ospitalier, deschişi în a-şi ajuta semenii. De aceea, nu am avut, în afară de câteva cazuri izolate, reacţii negative la adresa muncitorilor din afara UE în ţara noastră.

În acest punct, este bine să ne gândim la cum ne-am simţit noi, ca oameni, când am început să lucrăm în Vest. Unii oameni erau prietenoşi, alţii dimpotrivă, agresivi, xenofobi, rasişti chiar. Foarte multe abuzuri în câmpul muncii au fost făcute la adresa românilor în Occident. Prin urmare, este foarte important ca autorităţile să îşi suplimenteze eforturile de supraveghere contra abuzurilor contra muncitorilor din Asia veniţi în România, să lupte împotriva sclavagismului modern.

La fel cum mulţi dintre conaţionalii noştri s-au reîntors în ţară cu obiceiuri civilizate şi meserie bine învăţată în Occident, la fel vor face şi cei din Asia. Vrem să ajungă acasă şi să vorbească de bine România, nu doar pentru ca alţii să vină să muncească la noi, dar şi pentru că prin poveşti şi amintiri "de la muncă din România" vor crea o imagine a ţării noastre mai bună ca orice publicitate. Iar asta, ca viziune pe termen mediu şi lung, va duce la relaţii internaţionale mai profitabile pentru ţara noastră.

De aceea, stimaţi colegi parlamentari, trebuie să ne aplecăm eforturile de a stimula dezbateri, analize şi studii din care specialiştii în sociologie şi în piaţa forţei de muncă să poată identifica cele mai bune strategii de facilitare a contactului cu muncitorii din Asia aflaţi în România. Autorităţile trebuie avertizate constant să protejeze drepturile muncitorilor străini şi să prevină abuzurile.

Este datoria noastră, ca reprezentanţi aleşi ai românilor, să purtăm discuţii în teritoriu, pentru ca România să rămână o ţară tolerantă şi deschisă!

Domnul Ioan Mang:

"Să protejăm educaţia în limba română din Ucraina!"

"Eu cred că Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea limbii noastre române, pentru că noi o pierdem şi nouă ne pare foarte rău. Noi iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm şi să ne rugăm în limba noastră. Noi vorbim în limba strămoşilor noştri de ani de zile. Sunt sute de ani de când suntem români. Şi acum, în câţiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulţi din România nu înţeleg asta. E durere când îţi pierzi limba. Noi aici nu avem putere să facem ceva. Legea merge mai departe. Nu au cedat nicio literă din lege".

Cuvintele îi aparţin doamnei Elena Nandriş, unul dintre liderii comunităţilor româneşti din Ucraina. Nu aţi auzit de la domnia-sa, aşa cum nu veţi auzi nici de la mine, nimic împotriva Ucrainei. Suntem toţi de partea vecinilor noştri invadaţi de ruşi şi, aşa cum am dovedit, îi sprijinim cu tot ce putem în drumul lor spre eliberarea teritoriilor ocupate de regimul Putin.

Înţelegem, în mod evident, faptul că ucrainenii sunt ocupaţi cu războiul, că se află într-o criză majoră, de rezolvarea căreia ţine existenţa însăşi a ţării vecine ca stat suveran, cu aspiraţii europene, pe care România le susţine. Însă cuvintele de durere exprimate de etnicii români din Ucraina, de fraţii şi surorile noastre, nu pot şi nu trebuie ignorate. Pe ele nu avem cum să nu le auzim şi cum să nu le spunem! Lupta împotriva limbii române nu o putem susţine, indiferent de cost. Pur şi simplu, aşa cum am mai spus de la această tribună, este un drept pe care statul român nu îl are!

În acelaşi timp, există o nevoie evidentă de a face mai mult, mult mai mult, pentru comunităţile româneşti de peste graniţe. Este clar că nu am făcut şi nu facem destul pentru ei.

Aş vrea să o spun, răspicat şi cu toată convingerea că relaţiile de bună vecinătate sunt esenţiale pentru noi, însă nu în detrimentul comunităţilor româneşti. Este atât de simplu şi este un principiu care funcţionează pentru orice ţară europeană şi democratică.

Cred, în primul rând, că diplomaţia românească are datoria de a fi mult mai activă şi mai apăsată în demersurile iniţiate dar şi în mesajele transmise. Nu suntem şi nu putem fi în postura de a lăsa de la noi, de a ne face că nu ştim şi că nu vedem, mai ales pe relaţia cu ţări care îşi doresc integrarea în UE şi în NATO, adică, integrarea şi alături de noi, de români!

De asemenea, consider că trebuie întreprinse noi demersuri pentru a sprijini comunităţile româneşti, prin toate mijloacele, pentru păstrarea, promovarea dar şi dezvoltarea identităţii lor. Limba română nu trebuie să moară nici la Nord de Prut, nici la Sud de Dunăre şi nici la Vest de vama Borş. Învăţământul în limba română, dreptul românilor la liberă asociere, schimburile culturale, economice, bursele de studii sunt şi pot fi mijloace eficace pentru a-i ajuta pe români.

Dar, înainte de orice, nu avem dreptul să tăcem, nu avem dreptul să ne facem că nu ştim, nu avem dreptul să nu facem nimic! Inclusiv la nivel de diplomaţie parlamentară, prin grupurile de prietenie, putem acţiona şi putem face presiuni, pentru că de presiune este vorba, pentru a cere răspicat protejarea minorităţii româneşti, tot mai asuprite. Dacă nu vom face asta, nu avem nicio scuză. Nici din partea celor care comit aşa ceva şi mai ales, nici din partea noastră dacă rămânem fără reacţie.

Doamna Maria Stoian:

"Tinerii, paşaportul României spre un viitor modern şi dătător de speranţe"

România şi-a aniversat ieri tinerii, Ziua Naţională a Tineretului în România fiind instituită prin Legea nr. 425/25 octombrie 2004.

Tinerii reprezintă idealul naţiunii noastre în crearea unui viitor plin de speranţe, modern şi adaptat evoluţiilor în continuă dinamică a lumii şi societăţii de astăzi. Tânăra generaţie are menirea de a acţiona dinamic şi constant, în vederea consolidării democraţiei, a respectării legislaţiei, precum şi a dezvoltării sănătoase a statului român, în contextul ireversibilului nostru parcurs european.

Din aceste perspective, decidenţii politici au obligaţia de onoare de a le conferi tinerilor condiţiile optime pentru a creşte armonios, astfel încât să beneficieze de şanse sporite la o carieră profesională promiţătoare, care să-i ajute să aleagă România pentru a trăi şi a munci, la un nivel apropiat celui din ţările mai avansate.

Consider că tinerii noştri trebuie să continue aici, în ţară, moştenirile culturale, sociale şi educaţionale primite din partea strămoşilor noştri şi transmise din generaţie în generaţie, cu destulă acurateţe.

Pentru ca tinerii să rămână însă acasă, sunt convinsă că politicile publice adresate acestui segment vital trebuie accelerate şi multiplicate. Avem nevoie de instituirea unor facilităţi pentru tânăra generaţie, apropiate celor acordate în alte ţări din Uniunea Europeană, deoarece, în volatilitatea şi mobilitatea realităţilor actuale, schimbările sunt, deseori, principalul instrument preferat de tineri în demersurile spre o viaţă mai bună, un sistem educaţional concludent şi un loc de muncă atractiv. De aceea, este important ca statul să iniţieze acele programe care să fie pe placul tineretului şi să le satisfacă doleanţele, atât pe palierul studiilor, cât şi al ofertelor de pe piaţa muncii.

În paralel, este de dorit ca tinerii să se implice susţinut în viaţa economică, socială şi culturală a ţării, dar şi în mediul de afaceri, deoarece nu doar că nu există drepturi fără obligaţii, dar standardizarea la care asistăm pe toate palierele vieţii de zi cu zi implică o concurenţă acerbă, mai ales în ceea ce priveşte partea profesională.

Sunt încrezătoare că, aşa cum au dovedit de-a lungul timpului, tinerii noştri sunt extrem de talentaţi, muncitori şi înzestraţi cu un potenţial mental şi intelectual superior, fapt ce le va permite să răzbească pe cărările întortocheate ale vieţii.

Le doresc să fie motivaţi, dinamici şi plini de speranţă, pentru a-şi realiza toate visele şi a obţine performanţe maxime în tot ceea ce şi-au propus!

La mulţi ani, tinerilor români!

La mulţi ani, tinerilor teleormăneni!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"29 aprilie - Ziua Veteranilor de Război"

29 aprilie reprezintă o zi importantă pentru ţara noastră, deoarece sărbătorim Ziua Veteranilor de Război. Ziua Veteranilor de Război a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/2007 şi se sărbătoreşte în fiecare an la 29 aprilie, în onoarea tuturor militarilor români care au luptat şi şi-au dat viaţa, pe timpul celor două conflagraţii mondiale, pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a României. Cu prilejul acestei zile, dar nu numai, consider că este necesar să le vorbim tinerelor generaţii despre ceea ce aceşti bravi oameni au înfăptuit pentru ţară, dar mai ales să le vorbim despre marele sacrificiu pe care unii au trebuit să îl facă.

Tinerii trebuie să ştie că bătrânelul ce pare neajutorat, pe care îl văd la piaţă sau în staţia de autobuz, poate ascunde o poveste fascinantă, presărată cu fapte de eroism, dar şi cu traume care nu te părăsesc o viaţă întreagă. Aceşti oameni au pus interesele ţării înainte de propria persoană, şi-au sacrificat tinereţea, sănătatea psihică şi integritatea fizică slujind patria. Faptele lor trebuie să fie un exemplu pentru noi, sperând, în acelaşi timp, că generaţiile ce vor veni să nu fie niciodată nevoite să treacă prin supliciile prin care aceşti oameni au trecut.

Nu în ultimul rând, aş vrea să vorbesc şi despre veteranii mai apropiaţi zilelor noastre, cei care au luptat pentru România şi interesele sale în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan sau fosta Iugoslavie. Deseori, când se vorbeşte despre procesul de aderare a României la Uniunea Europeană şi mai ales NATO, tindem să discutăm despre eforturile diplomatice, negocierile politice, reformele legislative, dar lăsăm într-un plan îndepărtat faptul că aderarea noastră la NATO a fost plătită şi cu sânge şi sudoare românească. Prin participarea ostaşilor români în teatrele de operaţii din Orient, România şi-a câştigat dreptul de a bate la uşa NATO şi de a fi admisă.

Celor care au luptat la mii de kilometri de familiile lor, departe de locurile unde s-au născut şi au crescut, purtând cu ei numai gândul că datoria faţă de ţară este mai presus de orice, lor vreau să le urez la mulţi ani, dar mai ales "Mulţumim", mulţumim pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi pentru România, pentru poporul român, care va rămâne veşnic recunoscător patrioţilor adevăraţi, care prin faptă, nu prin vorbă, au servit drapelul tricolor!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"De 1 mai, analizăm piaţa muncii din România!"

Cu ocazia uneia dintre cele mai îndrăgite sărbători pentru români, Ziua Muncii, propun să revizuim schimbările fundamentale care au avut loc pe piaţa muncii şi să subliniem, astfel, şi oportunităţile pe care le-am valorificat pentru a reduce din problemele întreţinute de contextul internaţional.

Aflată la congruenţa dintre stabilitate şi dezvoltare, piaţa muncii traversează o perioadă destul de incertă, în care atât angajaţii, cât şi angajatorii se văd nevoiţi să se adapteze rapid cerinţelor şi tehnologiei nou-apărute. După un an 2022 în care ne-am confruntat vizibil cu inflaţie, costurile mărite din energie, stagnarea salariilor şi lipsa de personal calificat, reminiscenţe şi din timpul pandemiei de Covid-19, anul 2023 vine cu şansa de a reformula narativul la care am fost expuşi, pentru a se desfăşura în favoarea noastră. Şi primul pas în această direcţie este educaţia.

Printre reformele care au potenţialul de a fi motorul schimbării următoarelor generaţii şi, implicit, al viitorilor angajaţi se numără noile Legi ale Educaţiei, aflate acum în dezbatere în Parlament. Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor a finalizat lucrările la proiectul învăţământului preuniversitar din legile educaţiei naţionale şi a introdus diverse amendamente. Ne uităm acum la un cadru educaţional incluziv, în care rolurile elevilor şi profesorilor sunt întărite şi care oferă mai multe opţiuni elevilor cu privire la viitorul lor. Suntem conştienţi de tendinţa generaţiei tinere de a pleca în străinătate pentru a-şi desfăşura studiile şi, ulterior, a găsi un loc de muncă satisfăcător, un argument raţional, întrucât cele două domenii sunt strâns legate. Este de datoria noastră să oferim tinerei generaţii siguranţă cu privire la viitorul ei academic şi profesional, dar şi libertatea de a alege din cât mai multe specializări. În timp, vom elimina ironia situaţiei la care, din păcate, suntem expuşi la momentul actual - este nevoie de personal calificat, iar ţara noastră îşi acoperă cererea cu angajaţi veniţi din străinătate, în timp ce tinerii sunt îngrijoraţi că nu-şi vor găsi joburi în România.

Angajatorii s-au adaptat admirabil la noile cereri de pe piaţa muncii care a fost alterată major de către pandemie. Munca online, ce era privită ca o metodă de adaptare la criza pandemiei, s-a transformat acum în muncă hibrid, o opţiune disponibilă pentru cât mai mulţi angajaţi, care reduce semnificativ costurile şi îmbunătăţeşte performanţa la locul de muncă.

O altă schimbare este legată de tehnologie şi cum învăţăm treptat să o integrăm la locul de muncă. Evoluţiile în domeniul IT au restructurat sectoare întregi şi au afectat relevanţa ocupaţiilor curente. Multe vor dispărea, însă, de aceea, trebuie mereu să fim pregătiţi să ne adaptăm şi reprofilăm, să nu ne oprim din învăţat, pentru a putea ajunge să privim cu ochi optimişti schimbările care se petrec. Introducerea tehnologiei are rolul principal de a ajuta oamenii, de a oferi asistenţă, de a valorifica eficient timpul şi a ne ajuta în lupta pentru mediul înconjurător (prin reducerea birocraţiei). Totodată, ea va genera noi profesii, pe care până acum tinerii le căutau în străinătate.

Avem în faţă o piaţă a muncii care poate părea volatilă. Însă este inutil să privim negativist evoluţia care se petrece când putem să o "exploatăm" în avantajul nostru.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"La mulţi ani, Europă cu democraţie autentică! La mulţi ani, Românie europeană!"

Ziua de 9 mai are valenţe istorice deosebit de importante atât pentru ţara noastră, precum şi pentru întregul continent european. România şi-a câştigat statutul de ţară independentă în această zi a anului 1877. Începând din 1950, tot din ziua de 9 mai, sărbătorim Ziua Europei sau Ziua Schuman, graţie declaraţiei istorice a ministrului de externe francez de la acea dată, Robert Schuman.

Unitatea în rândul tuturor cetăţenilor comunitari, standardele egale şi înalte pentru fiecare stat membru, democraţia autentică, solidaritatea sunt principalele valori care au fundamentat Uniunea Europeană şi care contribuie, zi de zi, la edificarea continuă a acestei construcţii politice unice. Provocările actuale, cu care ne confruntăm atât ca uniune de ţări cu identitate distinctă, proprie, precum şi cu nevoile individuale ale fiecărei naţiuni constitutive, ne orientează către identificarea şi aplicarea celor mai bune soluţii pentru continuarea acestui proiect politic şi economic continental. Eforturile conjugate pentru construcţia unui viitor adaptat unor auspicii din ce în ce mai inedite sunt greu de cuantificat în aceeaşi măsură de către toţi cetăţenii europeni, indiferent din ce ţară provin aceştia. Şi totuşi uşor de remarcat, graţie efectelor lor de ameliorare a tuturor asperităţilor de pe traiectul nostru comun.

Uniunea Europeană reprezintă un model de prosperitate şi stabilitate la nivel regional şi global, generând, independent de voinţa sa, sentimente de râvnă din partea altor state. Din aceste raţionamente devine din ce în ce mai necesar ca rezilienţa Uniunii să fie sprijinită de o proximitate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice şi economice. Chiar mai mult, în viitorul cel mai apropiat, s-ar dovedi providenţial ca şi alte ţări din Balcani sau Republica Moldova ori statele aflate la extremitatea Mării Negre şi care şi-au afirmat aspiraţia pentru statutul de membru să vină şi să completeze arhitectura politică şi de influenţă a UE.

Comunitatea europeană, dincolo de o serie de ezitări şi chiar de blocaje interne, cum ar fi acordarea justă a subvenţiilor pentru agricultorii afectaţi de afluxul cerealelor ieftine ucrainene sau de votul de "veto" prin care ni s-a blocat accesul atât nouă, cât şi Bulgariei, în Schengen, a avut reacţiile şi răspunsurile cele mai potrivite pentru situaţia gravă, generată de conflictul din Ucraina.

Uniunea şi-a probat, în repetate rânduri, unitatea, coeziunea, forţa şi solidaritatea prin toate luările de poziţie în faţa multitudinii de evoluţii fără precedent atât externe, cât şi interne, şi, mai ales, în faţa instabilităţii şi incertitudinilor globale, inerente, rezultate din conflictul de la graniţele sale dinspre Răsărit. Păstrarea unui echilibru al multilateralismului şi cu respectarea normelor de drept internaţional de către toate ţările membre este un alt test de foc prin care am fost forţaţi să trecem cu toţii. Iar astfel de probe nu se vor opri, ci vor continua, luând diverse alte forme cu scopul de a verifica trăinicia valorilor principale ale Uniunii Europene şi rezistenţa acesteia. Într-o astfel de conjunctură, pe zi ce trece mai complicată la nivel global şi regional, este nevoie de o Europă cât mai unită, chiar indestructibilă, şi care să reafirme că experienţele devastatoare ale celor două războaie mondiale nu vor mai putea fi reiterate.

Sunt convins că această structură politică îşi va reconfirma, ori de câte ori i se va solicita, să îşi dovedească puterea în faţa oricăror tipuri de evoluţii conjugate prin aceleaşi instrumente, care şi-au dovedit eficienţa anterior, şi, posibil, prin intermediul altora noi, adaptate provocărilor cotidiene.

Includerea în Schengen a României şi a Bulgariei rezidă şi din nevoia de consolidare a Uniunii în contextul acestor situaţii geopolitice şi geostrategice atât de fluide şi ale căror rezultate tind, din ce în ce mai mult, să devină ireversibile pentru anumite popoare şi state limitrofe.

Ţara noastră este, de foarte mulţi ani, un furnizor de securitate, calibrat la cele mai înalte standarde, şi va continua să-şi aducă aportul la intensificarea durabilităţii securităţii întregii Uniuni Europene.

De asemenea, gama de eforturi concretizate prin măsuri potrivite, implementate de către România, începând din anul în care a fost ratificată aderarea noastră la UE, descriu cel mai fidel dezvoltarea statului român, precum şi ascensiunea sa în această mare familie multietnică. Probabil că nu ne dăm seama, dar ca popor privit din exterior de către diverşi observatori politici experimentaţi, după momentul 1 ianuarie 2007, am devenit mai competitivi, mai competenţi, mai atractivi, mai performanţi, mai rafinaţi, orientaţi către progres pe toate segmentele de activitate în care ne desfăşurăm, atât în plan intern, cât şi în cadrul altor state.

Într-un cuvânt, despre români şi despre România se vorbeşte în termeni mult mai buni ca până acum, nu doar la nivelul decizional din Comisia Europeană sau din Parlamentul European, ci şi la cel al tuturor misiunilor diplomatice şi chiar prin toate statele comunitare.

Aşadar, dragi români, prin intermediul integrării noastre europene, am reuşit să demontăm multe preconcepţii nedrepte care ne vizau şi chiar să impunem o nouă percepţie numelui de român.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va putea, la rândul său, prin renegocierea cu Executivul European, să ne ajute şi mai mult la repoziţionarea nivelului nostru de trai, contribuind şi la ajustarea şi mai optimă a parametrilor de conduită generală în societatea noastră, dar şi în cea comună. La fel ca şi Uniunea Europeană, şi România a avut întotdeauna forţa să se reinventeze şi să construiască neîntrerupt o societate mai bună pentru toţi cetăţenii.

Cu alte cuvinte, noi, toţi românii, vom deveni şi mai puternici atâta timp cât vom rămâne sub această umbrelă comunitară, contribuind neîntrerupt, umăr la umăr, la definirea strategiilor Uniunii pe termen mediu şi lung. Doar în acest mod vom beneficia cu toţii de cele mai bune auspicii ale succesului!

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Siguranţa şi sănătatea la locul de muncă, drepturi fundamentale ale celor care muncesc"

Dreptul la un loc de muncă sigur şi sănătos reprezintă un drept echivalent cu dreptul la viaţă dacă este să ne raportăm la cât de puternic ne este influenţată calitatea vieţii şi sănătăţii noastre de modul şi mediul în care ne desfăşurăm cu toţii activitatea zilnică.

Pentru a sublinia acest fapt, data de 28 aprilie a fost desemnată ca Ziua Mondială a Siguranţei şi Sănătăţii la Locul de Muncă, cu scopul de a spori conştientizarea asupra importanţei asigurării unui mediu de lucru sănătos şi sigur, precum şi pentru a genera în cadrul societăţilor secolului al XX-lea oportunitatea promovării acestui drept fundamental.

În anul 1919, a fost înfiinţată Organizaţia Internaţională a Muncii, OIM, singura agenţie tripartită a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care reuneşte guverne, angajatori şi lucrători din 187 de state membre, cu scopul de a stabili standarde de muncă, de a dezvolta politici şi a concepe programe de promovare a muncii decente atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Principalele obiective ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii sunt reprezentate de promovarea drepturilor la locul de muncă, încurajarea oportunităţilor decente de angajare, îmbunătăţirea protecţiei sociale şi consolidarea dialogului pe probleme legate de muncă. Începând cu anul 2022, Conferinţa Internaţională a Muncii a decis să includă "un mediu de lucru sigur şi sănătos" în cadrul principiilor şi drepturilor fundamentale la locul de muncă.

În acest sens, la data de 28 aprilie, Organizaţia Internaţională a Muncii a celebrat susţinerea acestui nou principiu de drept, reunind experţi pentru a discuta implicaţiile pe care le are pentru lumea muncii, precum şi modul de implementare a acestuia.

În aceeaşi ordine de idei, data de 28 aprilie este asociată cu mişcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit din cauza condiţiilor grele şi improprii de muncă.

În România, siguranţa şi securitatea la locul de muncă sunt reglementate prin lege încă din anul 2006. Potrivit normelor legale, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii la locul de muncă pe baza unor principii generale de prevenire precum evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat rămâne cel mai puternic susţinător al drepturilor românilor, în mod special al dreptului la un loc de muncă sănătos şi sigur, plătit decent şi echitabil pentru complexitatea şi volumul muncii depuse.

Domnul Nicolae Giugea:

"Produselor româneşti le lipseşte promovarea comercială!"

De ce oare, atunci când mergem la cumpărături, întrebăm vânzătorul - acestea sunt ouă româneşti? este lapte de-al nostru? e pepene oltenesc? e brânză maturată de la stână? sunt roşii de grădină sau de seră? Răspunsul îl cunoaştem cu toţii! Preferăm produsele româneşti, pentru că sunt de cea mai bună calitate, obţinute încă prin metode tradiţionale, fără aditivi alimentari şi fără ingrediente care să pună sub semnul întrebării sănătatea noastră. Nu întâmplător, orice străin care vine în România şi gustă din savoarea legumelor şi fructelor româneşti pleacă plăcut impresionat şi cu regretul că, în magazinele din ţara sa nu găseşte asemenea produse.

O zicală nu tocmai veche spune că "reclama este sufletul comerţului". Şi noi ştim că fermierii români produc de la un an la altul mai mult şi la o calitate superioară, însă, problema de bază rămâne valorificarea muncii lor. Cum să vândă şi cui? Unde să depoziteze şi cât îi costă? Cum să fie consumatorii mai bine informaţi că e mai bine să cumperi o roşie de calitate decât două fără gust aduse din afara UE?

Sunt întrebări pe care miniştri agriculturii din ultimele decenii nici măcar nu au dorit să le audă, dar apoi să le şi răspundă prin măsuri adecvate. În timp ce Italia, Franţa, Germania, Spania, marile economii agricole ale Uniunii Europene, îşi promovează intens produsele naţionale: vinuri, brânzeturi, paste făinoase, legume, fructe, noi nu reuşim să scoatem pe pieţele externe decât câteva borcane de magiun şi zacuscă de Topoloveni şi, poate, nişte brânză de Sibiu.

Vinurile româneşti sunt pregătite să concureze cu cele din Franţa sau Italia, brânzeturile româneşti nu sunt mai prejos decât cele care se produc în jurul Mediteranei, legumele noastre sunt superioare calitativ, iar produsele tradiţionale din carne pot fi oricând un brand alimentar pentru România.

Dacă statul român a eşuat în a pune în valoare pe piaţa naţională şi pe piaţa unică europeană produsele alimentare româneşti şi atuurile competitive ale acestora, atunci ar trebui să sprijinim mediul privat să promoveze produsele româneşti. Avem fonduri externe nerambursabile care pot fi direcţionate în acest sens şi, vă garantez, că printr-un control strict al calităţii produselor româneşti, acestea s-ar putea impune pe piaţa Uniunii în numai câţiva ani, iar producătorii români şi-ar putea valorifica în mod superior munca.

Doamna Daniela Oteşanu:

PSD a acţionat pe toate planurile la nivel guvernamental pentru identificarea celor mai bune soluţii de protecţie a fermierilor români faţă de afluxul de cereale ucrainene. Insistenţele ministrului social-democrat al Agriculturii, dar şi poziţionarea României, de respectare şi aplicare a regulilor europene, au început să dea rezultate! Importurile de cereale din Ucraina în România vor fi suspendate până cel puţin la data de 5 iunie, cu posibilitatea prelungirii până la sfârşitul anului. Este vorba despre 5 produse - grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, ulei de floarea-soarelui. Cu toate că nu sunt suficiente aceste acţiuni pentru a susţine producţia internă a fermierilor noştri, PSD va veni în perioada imediat următoare cu mai multe propuneri care să fie în favoarea producătorilor români.

În acest moment s-a luat decizia de a se permite doar tranzitul cerealelor şi produselor ucrainene pe teritoriul ţării noastre, în vederea exportului către terţi, fără să rămână pentru consumul intern.

În ceea ce priveşte celelalte produse agricole, acestea intră într-un sistem de monitorizare, astfel încât să se realizeze o evaluare adecvată în privinţa măsurilor care se vor impune, după 5 iunie, când va intra în vigoare noul Regulament.

În plan financiar, datele arată că România primeşte încă 30 de milioane de euro, din totalul de 100 de milioane compensaţii suplimentare decise de Comisia Europeană. Este cea mai mare sumă, după Polonia. Ungaria, Bulgaria si Slovacia primesc împreună 31 de milioane de euro. Este normal acest lucru, întrucât fermierii români şi polonezi au fost cei mai afectaţi de cerealele din Ucraina. Astfel, producătorii români afectaţi vor primi un sprijin total de cel puţin 50 de milioane de euro, 10 milioane prima tranşă de la U.E., 10 milioane de la bugetul naţional şi încă 30 de milioane de euro acum.

Este important că până la urmă după demersurile europarlamentarilor social-democraţi şi ministrului PSD al agriculturii, Comisia a luat decizia să acorde sprijin României indiferent dacă statele care au luat măsuri unilaterale renunţă sau nu la acele măsuri. Statele care au luat deja măsuri de interzicere a importurilor vor primi sprijinul CE doar dacă renunţă la ele.

PSD a fost primul partid care a cerut public suspendarea temporară a importurilor din Ucraina în ceea ce priveşte cerealele şi acelaşi lucru l-a făcut şi pentru miere şi produsele apicole. Este o măsură impusă de realitate, şi, după cum o dovedeşte situaţia apicultorilor, nu e vorba doar despre cereale. Sunt binevenite compensaţiile europene, cu atât mai mult cu cât va fi şi o a doua tranşă, este corect şi necesar sprijinul naţional deja alocat, însă pe fond problema trebui rezolvată la nivelul întregii Uniuni Europene, cât mai repede posibil.

Până atunci, pentru protecţia producătorilor români, PSD continuă să susţină oportunitatea unor soluţii temporare, la nivel naţional, dar care să nu afecteze tranzitul cerealelor sau produselor ucrainene către terţe pieţe.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

După aproape trei ani de la terminarea proiectului, botoşănenii sunt privaţi de îngrijirile Spitalului de boli cronice şi îngrijiri paliative. Compania Naţională de Investiţii a suspendat recepţia acestuia de către primărie, invocând mari nereguli care, însă, ar putea fi cu uşurinţă rezolvate, accesând bani din garanţia de bună execuţie dată de constructor.

Aceste nereguli au fost sesizate referitor la aspecte importante precum instalaţiile electrice şi de instalaţiile de gaze, de semnalizarea de incendiu sau chiar de punerea în funcţionare a lifturilor şi de reparaţiile PVC necesare. Reprezentanţii municipalităţii spun că ştiu despre problemele constatate de CNI, însă nu pot face nimic. Mai mult, aceştia susţin că spitalul ar putea rămâne închis şi după recepţia lucrărilor şi predarea către primărie, din cauza lipsei de personal, fiindcă nu s-a luat nicio decizie pentru pregătirea specială a unor astfel de cadre medicale la Botoşani.

Tot în aceşti trei ani de când un spital stă, la Botoşani, cu lacătul pe poartă, AUR a lansat trei iniţiative legislative privind modificarea legislaţiei referitoare la finanţarea partidelor politice din fonduri publice de mii de euro. Toate iniţiativele noastre au fost blocate şi respinse de partidele sistemului, înspăimântate de lipsa banilor care servesc interesele proprii ale şefilor de partid, sumele neruşinate cu care plătesc presa şi cumpără electoratul.

Noi, însă, am promis încă din campania din 2020 că vom face, din subvenţia publică, un spital pentru români, ceva ce statul a eşuat să facă, precum a eşuat şi în modernizarea sistemului sanitar şi în perfecţionarea calităţii serviciilor medicale actuale. Nu ne-au permis să lăsăm ceva în urmă pentru bătrânii şi copiii noştri sau să ne îngrijim de români aşa cum se cuvine!

Aşa cum partidele care au guvernat ţara în ultimii 30 de ani nu vor să oprească această finanţare masivă din banii publici, noi nu ne vom opri din a lupta pentru ca dorinţa de a întoarce banii românilor să devină realitate!

Autorităţilor nu le pasă de bătrânii şi de bolnavii suferinzi ai României, nu le pasă de suferinţa sau de lacrimile românilor, ci le pasă doar de buzunarul propriu şi de locul cald asigurat prin primării sau pe la Parlament. Noi vrem să demonstrăm că locul clasei politice este printre oameni, pentru oameni, alături de români!

De aceea, începând de luna viitoare, vom organiza Caravana medicală care va trece prin toate judeţele ţării şi vom pune la dispoziţie servicii medicale gratuite pentru cetăţenii aflaţi în cele mai defavorizate zone ale ţării, lipsiţi de resurse financiare şi de infrastructură medicală.

Câtă vreme coaliţia monstruoasă lasă spitalele în dezolare, AUR vine în ajutorul tuturor românilor părăsiţi de propriul sistem bolnav. Prin aceşti paşi mici, ne dorim să oferim AUR pentru sănătate şi AUR pentru România, singura alternativă pentru a ne vindeca de şacalii şi de clasa politică actuală!

Domnul Radu Panait:

"Ziua Internaţională a Cărţilor, 23 aprilie 2023"

Pe 23 aprilie, am celebrat Ziua Internaţională a Cărţilor, un eveniment global care subliniază importanţa cărţilor şi a lecturii în vieţile noastre. Această zi comemorează moartea a doi dintre cei mai mari scriitori ai lumii, William Shakespeare şi Miguel de Cervantes, care au murit în aceeaşi zi în anul 1616.

Ziua Internaţională a Cărţilor este o ocazie excelentă pentru a ne aminti de rolul esenţial al cărţilor în educaţie, auto-dezvoltare şi înţelegerea diferitelor culturi şi perspective. Prin marcarea acestei zile, toţi membrii societăţii sunt încurajaţi să aprecieze şi să promoveze cultura şi cunoaşterea prin intermediul cărţilor.

Rolul politicii în promovarea lecturii este deosebit de important, iar implicarea guvernului şi autorităţilor locale în dezvoltarea culturii este esenţială. Prin investiţii în educaţie şi infrastructura bibliotecilor, acestea pot crea un mediu propice pentru creşterea gradului de alfabetizare şi stimularea interesului pentru lectură în rândul cetăţenilor.

Susţinerea lecturii nu trebuie să se limiteze doar la iniţiative punctuale. De exemplu, la începutul acestui an, am contribuit personal la dotarea cu mobilier şi amenajarea unui colţ de lectură într-o grădiniţă din mediul rural. Deşi o măsură binevenită pentru comunitatea locală, aceasta nu va determina o schimbare majoră în societate. Ce o va face însă, sunt fondurile alocate prin PNRR pentru biblioteci, pentru transformarea acestora în hub-uri de cunoaştere. Este responsabilitatea autorităţilor judeţene de a se asigura că aceste fonduri sunt accesate şi folosite în scopul în care au fost alocate.

România dispune de bani nerambursabili care pot fi folosiţi pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor, iar investiţiile în educaţie şi cultură reprezintă o oportunitate excelentă de a fructifica aceste resurse. Prin cooperare şi muncă asiduă, putem realiza o schimbare pozitivă în toate aspectele care ne influenţează nivelul de trai. Trebuie doar să ne apucăm de treabă!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Învăţământul dual trebuie să fie o prioritate a educaţiei româneşti!"

Fiecare dintre noi are acum, în mapă, un act normativ extrem de important, Legea educaţiei, care propune o reformă profundă a sistemului de învăţământ românesc. În curând, vom vota Legile învăţământului preuniversitar şi superior în plenul Camerei Deputaţilor, urmând să fie dezbătute şi votate apoi la Senat, care este Cameră decizională.

Una dintre priorităţile noilor Legi ale educaţiei şi a legislaţiei subsecvente trebuie să fie învăţământul dual. În esenţă, învăţământul dual presupune implicarea agenţilor economici în formarea resursei umane calificate la nivelul învăţământului profesional. În acest mod, mediul economic îşi asigură forţă de muncă, tinerii absolvenţi se pot angaja pe posturi bine plătite, iar unităţile de învăţământ nu mai sunt simple "fabrici de diplome".

Eficienţa învăţământului dual a fost demonstrată în Braşov, unde sistemul a fost implementat pentru prima dată în România. Acum, doar Şcoala Profesională Germană Kronstadt formează în jur de 350 de specialişti pe an, iar 95% dintre ei sunt angajaţi imediat ce termină cursurile. În timp, modelul a fost replicat în alte zone ale ţării, însă extinderea este una destul de lentă. În continuare, România are o problemă cu forţa de muncă bine pregătită, dar, în acelaşi timp, vedem numeroşi tineri care, după ce termină liceul sau facultatea sunt puşi în situaţia de a se angaja ca muncitori necalificaţi în ţară sau străinătate. Este rezultatul necorelării între cererea de pe piaţa muncii şi oferta educaţională.

Partidul Social Democrat a venit cu mai multe amendamente la Legile educaţiei ce vizează susţinerea învăţământului tehnologic dual. Măsuri precum scutiri de taxe pentru operatorii economici implicaţi, sau bursele pentru elevi, fac din acest sistem unul atractiv pentru toate părţile, iar beneficiile vor apărea în câţiva ani. Învăţământul dual trebuie dezvoltat într-un ritm accelerat, pentru că altfel riscăm să rămânem un furnizor de muncitori necalificaţi pentru alte ţări.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Despre PL-x nr. 145/2023"

PL-x 145 este un proiect care deschide cutia Pandorei pentru abuzurile asupra familiilor din Romania!

Vizate sunt, în primul rând, familiile cu greutăţi: familiile celor plecaţi in străinătate, dacă devii şomer, dacă ai dezabilităţi; dacă ai suferit un accident la locul de muncă, dacă ai 2 copii, dar locuieşti într-o garsonieră, dacă ai 3 copii şi locuieşti în două camere, indiferent de venituri.

În toate aceste situaţii, cetăţenii devin obiectul cercetării celui care se ocupă de prevenirea separării şi vor fi vizitaţi trimestrial sau semestrial, indiferent de educaţia copiilor ori gradul de bunăstare al părinţilor.

În loc să fie preocupaţi de creşterea bunăstării familiilor sau cel puţin să elaboreze un program naţional de locuinţe, cei de la guvernare se ocupă de persecuţia familiilor nevoiaşe, căutând metode de a le instituţionaliza copii şi de a-i hărţui pe părinţi. Deci, logica Coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR prin acest PL-x 145 este următoarea: "în loc sa-i ajutam, mai bine-i separăm!".

În loc să protejeze familiile, guvernarea vrea să pună câte un jandarm la uşa familiilor nevoiaşe!

De aceea, noi, AUR, nu vom vota niciodată acest PL-x 145, nu vom vota un proiect de lege prin care să separăm copiii de părinţi, indiferent de numărului de camere din apartament!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

"Modificarea legii privind taxa de solidaritate"

Coaliţia de guvernare a decis, la ordinul primit de la Klaus Iohannis, ca OMV să plătească o taxa de solidaritate mult mai mică decât ar fi trebuit, iar compania Black Sea Oil&Gas să fie scutită de plata contribuţiei de solidaritate.

Parlamentarii PSD-PNL-UDMR nu se pot abţine din a face o nefăcută în fiecare săptămână. Cea mai nouă este modificarea legii privind taxa de solidaritate pe care companiile din energie ar trebui să o plătească, totul după ce legea privind taxa de solidaritate a fost reîntoarsă de către Klaus Iohannis.

Această taxă de solidaritate a fost impusă de UE, care a sesizat ca pe piaţa de energie s-a speculat în mod neruşinat.

Aşadar, până şi UE a admis că trebuie luate măsuri în acest domeniu şi, prin urmare, a cerut statelor membre să introducă această taxă de solidaritate.

Legea votată de Parlament în luna martie, care modifică ordonanţa de urgenţă prin care a fost stabilită taxa de solidaritate de Ministerul Finanţelor, chiar dacă nu era o variantă perfectă, obliga OMV la plata acestei taxe.

Doar că, ajunsă la Cotroceni, s-a împotmolit în biroul lui Klaus Iohannis care a găsit nişte chichiţe pentru a o da înapoi la reexaminare.

În realitate, s-a făcut un târg la Cotroceni, după ce reprezentanţii OMV au fost nemulţumiţi de legea votată de Parlament, iar Compania Black Sea Oil and Gas a cerut Guvernului Ciuca o derogare de la plata taxei de solidaritate.

Prin reexaminarea lui Klaus Iohannis, cele două companii au primit exact ce au vrut.

În urma târgului, a rezultat o altă formă a legii, care a fost impusă prin amendamentele parlamentarilor coaliţiei de guvernare şi care a fost votată pe repede înainte de Senat, iar miercuri, cel mai probabil, va intra şi la votul Camerei Deputaţilor.

Ce prevede forma adoptata de Senat:

OMV Petrom va plăti mai puţin pentru taxa de solidaritate - prin amendamentul introdus de coaliţia PSD-PNL-UDMR, OMV plăteşte aproximativ 25% din cât ar fi trebuit să o facă în forma în care legea a ajuns la Cotroceni;

Compania Black Sea Oil&Gas este scutită de contribuţia de solidaritate, după vizitele făcute la Palatul Victoria.

Această formă a legii care a fost votată de majoritatea PSD-PNL-UDMR din Senat este nesatisfăcătoare şi lezează interesele României.

Este inacceptabil ca OMV să fie pus să plătească doar 25% din cât ar fi trebuit să plătească, iar o altă companie care operează gazele din Marea Neagră, Black Sea Oil&Gas, să fie scutită de orice plată a taxei de solidaritate. Acest lucru este complet inadmisibil.

Este o altă cedare de neînţeles către o companie austriacă într-o perioadă în care Guvernul de la Viena provoacă României prejudicii materiale şi de imagine României, prin ţinerea ţării noastre în afara Spaţiului Schengen.

După modificările făcute în aceste zile pe repede înainte în Parlament de către parlamentarii puterii, începem să înţelegem care a fost adevăratul motiv al vizitei pe care ministrul austriac de interne a desfăşurat-o în ţara noastră săptămâna trecută.

Pare că am devenit fraierii Europei în materie de taxare a companiilor străine.

În România condusă de PSD-PNL-UDMR, este mai bine să fii o companie străină, decât românească!

Asta vrea guvernarea PSD-PNL-UDMR? Să devenim o ţară numai de companii străine, economia să fie la pământ?

Nu suntem de acord cu aranjamentele de culise făcute la Cotroceni, în beneficiul unor companii străine şi în detrimentul românilor. Tocmai de aceea nu vom vota şmecheria legislativă impusă de Klaus Iohannis!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Reactivarea Mitropoliei Tomisului - un drept istoric al românilor dobrogeni"

Recent, la Constanţa, în Catedrala "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", cu ocazia comemorării preotului martir Haralambie Balamace, care, pentru cei care nu ştiu, este un erou al neamului românesc, asasinat de către extremiştii greci pe 23 martie 1914, a fost adoptată o Declaraţie pentru Dobrogea română, prin care se solicită autorităţilor civile şi religioase recunoaşterea Mitropoliei Tomisului, repunerea în drepturile ei istorice şi de jurisdicţie, dar şi înfiinţarea unui Institut de cultură şi civilizaţie dobrogeană, în subordinea Academiei Tomitana, declaraţie pe care o susţin din toată inima, aşa cum ar trebui s-o facem cu toţii!

Biserica a fost, dintotdeauna, sinonimă cu fiinţa neamului românesc, cu atât mai mult în Dobrogea, regiune istorică unde, mai înainte decât în restul viitoarelor provincii istorice româneşti, creştinismul s-a confundat cu etnogeneza, iar, ulterior, interculturalitatea zonei şi convieţuirea paşnică a marilor religii monoteiste - creştinismul, islamul şi iudaismul - a demonstrat că această parte a Europei nu este cu nimic mai prejos faţă de restul zonelor multiculturale şi multietnice de pe continent. Din contra.

Cu toate acestea, în ciuda toleranţei pe care ne-am manifestat-o de-a lungul secolelor, există o serie de precedente care mă obligă să mă alătur semnatarilor acestei declaraţii şi să vă îndemn şi pe dumneavoastră să o faceţi, oferindu-vă, pe scurt, un singur exemplu definitoriu: istoriografia bulgară emite, continuu, pretenţia asupra faptului că Dobrogea este "leagănul bulgarităţii" - desigur, chiar dacă acum suntem în Uniunea Europeană şi, poate, în viitor vom fi şi în spaţiul Schengen, nu putem trece cu vederea, pur şi simplu, pretenţiile, momentan latente, ale statului de la sud de Dunăre.

Să ne amintim că nu au trecut nici măcar o sută de ani de la pierderea Cadrilaterului! În plus, în eparhiile bulgare din Dobrogea de Sud, Biserica Ortodoxă Bulgară a ridicat la rang de mitropolii atât Varna, cât şi Silistra, fără a mai ţine cont de argumente de ordin pastoral, ci urmărind, în mod direct, interesul naţiunii bulgare.

În anul 1923, a fost creată Episcopia Constanţei (Tomis) şi această episcopie cuprindea judeţele Constanţa, Ialomiţa, Durostor şi Caliacra.

În anul 1949, judeţul Tulcea intră sub jurisdicţia Episcopiei Constanţei.

În anul 1950, Episcopia Constanţei este, din nefericire, desfiinţată, iar teritoriul Episcopiei Constanţa este înglobat Episcopiei Dunării de Jos, episcopie care va deveni cunoscută sub denumirea de Arhiepiscopia Tomisului şi a Dunării de Jos, în 1975.

În 12 februarie 1990, Arhiepiscopia Tomisului şi a Dunării de Jos va fi împărţită în două arhiepiscopii, şi anume, Arhiepiscopia Tomisului şi Arhiepiscopia Dunării de Jos. Arhiepiscopia Tomisului acoperea întreaga Dobrogea.

În 15 aprilie 2004, a fost înfiinţată, în partea de nord a Dobrogei, Eparhia Tulcea.

Se ştie că, în 1950, Episcopia Constanţei este desfiinţată, sub presiune sovietică, teritoriul ei canonic fiind remis episcopiei Dunării de Jos, cu sediul la Galaţi. Repetăm - în 1990 are loc reactivarea eparhiei bisericeşti a Dobrogei cu titulatura de Arhiepiscopia Tomisului, având în componenţă Tulcea şi Constanţa. În 2004, este înfiinţată episcopia Tulcei, însă, printr-o întâmplare nepotrivită contextului istoric, ea a fost trecută direct în subordinea Mitropoliei Munteniei, cu sediul în Bucureşti şi, ca urmare a acestui fapt, din jurisdicţia canonică originală a eparhiei Tomisului, care însuma cele cinci judeţe, anume Constanţa, Ialomiţa, Durostor, Caliacra şi Tulcea, astăzi, Arhiepiscopia Tomisului mai are doar judeţul Constanţa...

Trebuie să susţinem, împreună, repunerea în drept a Mitropoliei Tomisului de către autorităţile noastre civile şi bisericeşti, pentru că acest lucru va contribui, în mod excepţional, la consolidarea suveranităţii naţionale în Dobrogea, precum şi la menţinerea unui echilibru faţă de regiunea Cadrilaterului din Bulgaria de azi, în care există două mitropolii, la Varna şi la Silistra, dintre care ultima a fost reactivată în anul 2003!

De asemenea, iniţiativa unică a Arhiepiscopiei Tomisului de a înfiinţa primul Institut de rang academic destinat studierii şi valorificării incomensurabilei moşteniri a spaţiului de cultură şi de civilizaţie dobrogeană, în folosul imediat al ţării şi al Bisericii naţionale, institut subordonat "Academiei Tomitana", este, iarăşi, un demers necesar, care ar trebui susţinut necondiţionat, atât de eşichierul politic, cât şi de cel ecleziastic!

Din păcate, nimeni nu poate să ne explice, astăzi, de ce înfiinţarea unui institut de istorie, cultură şi civilizaţie dobrogeană, aflat în subordinea Academiei Tomitana, care, alături de mitropolia Tomisului, ar deveni, în scurt timp, un real vector de păstrare şi de promovare a independenţei, suveranităţii, unităţii şi a caracterului naţional al României, nu este susţinută!

În concluzie, reiau invitaţia pe care v-am adresat-o şi vă invit să vă alăturaţi demersurilor începute în luna martie a acestui an pentru ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la vechiul său rang de Mitropolie, cu redobândirea jurisdicţiei sale originale asupra judeţelor Ialomiţa, Tulcea şi Constanţa.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Partidul Social Democrat propune măsuri egale de impozitare între IMM-uri şi corporaţiile străine"

În cadrul declaraţiei politice de astăzi, doresc să aduc în dezbatere noul concept fiscal, promovat la nivelul întregii Uniuni Europene sub titulatura simbolică de taxă de solidaritate.

În urmă cu doar câţiva ani, nu mai puţin de 137 de state au semnat la nivel internaţional un acord care să pună în aplicare introducerea impozitului minim global pe profit. Încheiat după îndelungi dezbateri şi negocieri, la sfârşitul anului trecut, acordul provizoriu vizând Directiva privind impozitul pe venitul minim global, prevede, aşa cum o arată şi numele, introducerea unei rate minime a impozitului pe profit de 15%, "pentru a atenua practicile de transfer al profitului către jurisdicţii fără impozitare sau cu impozite foarte scăzute".

Directiva îşi propune să implementeze acordul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind reforma fiscală. Un acord "istoric" cum a fost numit la momentul semnării, de aproximativ 140 de state membre şi va include şi un set comun de norme privind modul de calcul, astfel încât să poată fi aplicate de toate ţările membre ale Uniunii Europene de către grupurile de întreprinderi multinaţionale şi naţionale de mari dimensiuni.

Dacă ne uităm puţin în urmă, liderii Uniunii Europene au ajuns după 3 ani de pandemie la concluzia că viziunea Partidului Social Democrat din mandatele precedente de guvernare poate reprezenta nu doar o soluţie viabilă la modernizarea sistemului fiscal european ci o soluţie echitabilă în primul rând faţă de cetăţenii europeni.

Noile prevederi trebuie transpuse de ţările membre până la 31 decembrie 2023. Deşi în România nu activează atât de multe companii a căror cifra de afaceri să depăşească plafonul de 750 de milioane de euro, este recomandată realizarea unei analize la nivelul economiei pentru a se calcula impactul implementării acestei directive.

Partidul Social Democrat consideră că acest moment este oportun pentru promovarea solidarităţii sociale şi a echităţii economice, motiv pentru care a propus deja o serie de măsuri printre care şi introducerea impozitării cu 1% a cifrei de afaceri pentru toate acele companii care plătesc un impozit pe profit mai mic decât echivalentul a 1% din cifra de afaceri.

Ca argument suplimentar, PSD evidenţiază că aşa cum orice IMM românesc poate să achite 1% impozit pe venit şi marile companii pot şi trebuie să ajungă să plătească măcar tot atât. Regula propusă este simplă, orice companie, indiferent că plăteşte impozit pe profit (16%) sau pe venit/cifra de afaceri trebuie să plătească minimum echivalentul a 1% din cifra de afaceri.

O parte dintre antreprenorii români de marcă s-au declarat deja susţinători ai propunerii lansate de Partidul Social Democrat, considerând că în acest regim fiscal favorabil din ţara noastră, o astfel de taxă de solidaritate ar contura un echilibru economic care s-ar stabili, mai ales între companii din acelaşi sector. De asemenea, adoptarea unei astfel de măsuri ar putea genera consolidarea reducerii deficitului bugetar, obiectivul fiind înregistrarea excedentului bugetar în doar 3 până la 5 ani.

Partidul Social Democrat nu va renunţa să lupte împotriva oricăror inginerii şi optimizări fiscale, la care recurg în special marile companii pentru a evita cât mai mult plata taxelor şi impozitelor în România. Este vorba în ultimă instanţă despre echitate, dar şi de respectarea reglementărilor europene, cum este de exemplu directiva privind încasarea impozitului în ţara în care se realizează profitul.

Domnul Vasile Nagy:

"Optimizarea transportului feroviar de călători - strategii şi soluţii pentru o experienţă de călătorie mai eficientă şi confortabilă"

Transportul feroviar reprezintă baza dezvoltării oricărei ţări, de aceea dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului de transport de călători pe calea ferată trebuie să fie o prioritate pentru România. În ultimii 30 de ani, traficul feroviar de călători a scăzut semnificativ, atât în ceea ce priveşte volumul de transport, cât şi în ceea ce priveşte volumul de prestaţii, înregistrând o contracţie de aproximativ 86% faţă de anul 1989, din cauza nivelului scăzut de performanţă.

În prezent, trenurile de călători din România au cele mai mari întârzieri şi circulă cu viteze foarte mici. În ciuda acestei situaţii, reabilitarea transportului feroviar de călători este posibilă şi chiar dezirabilă, având în vedere că există un nivel ridicat de aşteptări din partea clienţilor pentru acest tip de transport, iar migrarea clienţilor către alte moduri de transport se datorează exclusiv lipsei de atractivitate şi competitivitate a sistemului feroviar.

Este necesar să se restabilească un mediu competiţional echitabil pe piaţa transporturilor terestre de călători, ţinând cont de faptul că piaţa transportului feroviar de călători se bazează în proporţie de aproximativ 95% pe servicii publice subvenţionate, iar problema dezavantajului competitiv generat de mecanismele distorsionate de constituire a costurilor şi implicit a preţurilor are o contribuţie importantă la limitarea nivelului de competitivitate al transportului feroviar.

Creşterea mobilităţii populaţiei este o realitate iar transportul feroviar trebuie să devină o opţiune majoră pentru călătorii, atât pe distanţe scurte, cât şi pe distanţe medii şi lungi, fiind o soluţie viabilă pentru reducerea congestiei reţelei rutiere. Pentru a creşte competitivitatea transportului feroviar de călători, este necesară creşterea vitezelor de deplasare şi a punctualităţii, precum şi adoptarea unei noi filozofii de proiectare a serviciilor oferite clienţilor, bazată pe frecvenţa ridicată a trenurilor şi pe dezvoltarea segmentului transportului feroviar suburban în zonele metropolitane importante. De asemenea, este necesar să se adopte şi să se implementeze o filosofie de integrare a transportului feroviar cu transportul public urban, în scopul realizării unor călătorii intermodale rapide şi confortabile.

O altă măsură importantă pentru îmbunătăţirea transportului feroviar de călători este modernizarea materialului rulant şi a echipamentelor aferente. Acest lucru va permite creşterea vitezei de deplasare şi îmbunătăţirea confortului călătorilor. În plus, este important să se îmbunătăţească sistemul de informare a călătorilor cu privire la programul de circulaţie a trenurilor şi la eventualele întârzieri sau perturbări ale traficului. De asemenea, trebuie încurajată utilizarea tehnologiilor moderne, cum ar fi aplicaţii mobile sau platforme online, pentru a facilita accesul la informaţii şi a efectua rezervări sau cumpărături online de bilete.

Este necesară o coordonare eficientă între toate autorităţile implicate în sectorul transporturilor (feroviar, rutier, aerian, fluvial etc.) pentru a asigura o dezvoltare coerentă şi durabilă a infrastructurii şi a sistemelor de transport. De asemenea, este importantă implicarea şi consultarea publicului în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte investiţiile în transport.

În prezent, transportul feroviar de călători din România este concentrat în principal pe legăturile interurbane, dar este nevoie şi de dezvoltarea transportului feroviar de călători în zonele rurale şi periurbane, care pot fi adesea neglijate din punct de vedere al infrastructurii şi al serviciilor de transport.

În ultimii ani, s-au făcut unele eforturi pentru a îmbunătăţi serviciile de transport feroviar de călători în România, prin modernizarea infrastructurii şi achiziţionarea de material rulant nou. Însă, pentru a obţine o creştere semnificativă a competitivităţii transportului feroviar de călători, sunt necesare investiţii semnificative şi pe termen lung, atât în infrastructură, cât şi în servicii şi în managementul sectorului.

În concluzie, transportul feroviar de călători poate juca un rol important în dezvoltarea durabilă a României, atât prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluării, cât şi prin creşterea accesibilităţii şi a mobilităţii populaţiei. Însă, pentru a fi competitiv şi a se adapta nevoilor şi aşteptărilor clienţilor, transportul feroviar de călători trebuie să se modernizeze şi să se adapteze la noile tehnologii şi tendinţe în domeniul transporturilor, cu o atenţie deosebită acordată nevoilor şi intereselor publicului.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Pregătirea viitorilor profesori intră într-o nouă paradigmă"

Noile legi ale educaţiei reprezintă o reformă de care România avea mare nevoie. Fundamentat în baza unor rapoarte realizate de experţi OCDE, cu sprijinul UE, pachetul legislativ "România Educată" îşi propune să rezolve şi să reformeze cele mai stringente probleme cu care se confruntă sistemul educaţional din România, atât preuniversitar, cât şi universitar. Una dintre cele mai importante schimbări ce vor surveni odată cu intrarea în vigoare a proiectului de lege ce priveşte învăţământul universitar este în dreptul carierei didactice. Noul masterat didactic va fi axat, în proporţie de 80%, pe practica la clasă a masterandului.

Astăzi, realitatea este mult mai gri, cei care urmează cursurile de pregătire psihopedagogică făcând în mare parte cursuri teoretice, iar predarea la clasă se realizează în 2-3 ore de asistare şi predare, unii neefectuând nici măcar atât. O a doua problemă este că, dintre toţi absolvenţii modului psihopedagogic, sunt foarte mulţi care nu urmează cariera didactică, considerând-o neatractivă.

Noua Lege a învăţământului universitar schimbă total paradigma în această privinţă. Cei înscrişi la masteratul didactic vor beneficia de o bursă echivalentă cu salariul unui profesor debutant pe toată perioada masterului. Dacă mai adăugăm şi o potenţială bursă de merit pe care studentul o poate obţine de la masteratul specializării sale, acesta poate ajunge la un venit de peste 3000 de lei net, în timp ce se pregăteşte pentru cariera didactică, nemaifiind nevoit să se angajeze pentru a se putea întreţine la facultate, cu atât mai mult într-un domeniu total opus pregătirii şi studiilor sale.

Această modificare va face slujba de dascăl mult mai atractivă, pentru că România are nevoie de profesori bine pregătiţi, care au vocaţie pentru această meserie şi dorinţa de a şcoli noile generaţii. Profesorilor trebuie să li se acorde respectul cuvenit statutului lor, deoarece ei reprezintă temelia pe care se clădeşte viitorul acestei ţări, iar o bună remuneraţie este un pas important spre dezideratul de a avea cât mai mulţi tineri buni interesaţi de cariera didactică.

Avem nevoie de cadre didactice cu vocaţie, nu de oameni care aleg cariera didactică din lipsa unor alte perspective, acest lucru răsfrângându-se asupra copiilor. Astfel de reforme, precum şi altele cuprinse în pachetul de legi, sunt vitale pentru sistemul educaţional românesc, de aceea trebuie ca aceste proiecte să devină lege cât mai curând.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Cheltuirea fără discernământ a banilor publici nu poate rămâne fără consecinţe!"

Dezmăţul pe bani publici făcut de coaliţia de guvernare PNL-PSD-UDMR, clar, nu putea rămâne fără consecinţe! În timp ce milioane de români abia îşi duc traiul, de pe o zi pe alta, numărându-şi banii de două ori înainte de orice minimă cheltuială, în timp ce viaţa de zi cu zi a devenit o veritabilă luptă pentru supravieţuire pentru a plăti rate dublate, facturi imense, medicamente, instituţiile statului, numai anul trecut, şi-au acordat prime de milioane de lei, fără a le condiţiona de performanţă!

Desigur, premierul Ciucă ne justifică toate aceste cheltuieli vorbind despre investiţii fără precedent şi amintind, la fiecare intervenţie, de cea mai mare creştere economică, dintre statele membre ale Uniunii, pe care România ar fi avut-o, deşi anumiţi indicatori economici ne arată, cât se poate de limpede, că există motive certe de îngrijorare - şi vă dau un singur exemplu - concomitent cu această aşa-zisă fabuloasă creştere economică, ţara noastră are şi cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că veniturile aduse de creşterea economică nu ţin pasul cu cheltuielile pe care le face statul român!

Şi o să vă mai dau câteva exemple de prime primite din bani publici de angajaţi ai statului român, adică ai noştri, "angajaţi" numiţi politic, desigur, prime care cumulează sume pe care mulţi dintre cetăţenii de bună credinţă ai acestei ţări le-ar putea strânge, probabil, în zeci de ani de muncă cinstită.

Prin urmare, la Transelectrica, unde acţionar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, directorii au încasat prime de 16.000 de lei, iar şoferii au fost recompensaţi, şi ei, nu ştim pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei. Şi, să fim serioşi, da, Transelectrica şi-o fi crescut de cinci ori profitul faţă de anul anterior, însă această creştere nu a avut loc pe seama unei performanţe deosebite a companiei, a vreunei viziuni revoluţionare a managerului general, ci datorită scumpirii energiei electrice, adică banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică, direct din buzunarele noastre.

Să continuăm - CFR S.A. - 15 milioane lei, Poşta Română - 9,4 milioane lei, Societatea Naţională a Sării - 6,4 milioane lei, Societatea de Transport Bucureşti - circa 5 milioane lei,

Iar, acum, dragi colegi, vă întreb: când aţi mers, ultima oară, cu trenul, pe ruta Iaşi -Timişoara, să zicem?!

Nu ştiu dacă vă daţi seama, dar multe dintre companiile de stat enumerate au probleme financiare grave şi, nu de puţine ori, sunt salvate chiar de către stat, adică de către noi, anual, de la faliment, ori prin rostogolirea datoriilor, ori prin ştergerea lor...

Iată cum, stimaţi colegi, acest veritabil duş cu apă rece al scadenţei proastei viziuni economice a coaliţiei de guvernare ar trebui să vă trezească la realitatea pe care românii o trăiesc zi de zi!

Doamna Mirela Furtună:

"Introducerea impozitului progresiv"

Din 2005, România a implementat cota unică de impozitare asupra veniturilor. Desigur, că ulterior s-au introdus tot felul de excepţii, iar astăzi nu mai avem, în fapt, o cotă unică de impozitare. De exemplu, cercetătorii, IT-iştii şi lucrătorii în construcţii nu plătesc impozit pe venit.

Impozitarea progresivă este un model implementat în toate economiile dezvoltate. Toate aceste economii au o clasă de mijloc foarte puternică. Aceasta este direcţia spre care trebuie să ne îndreptăm.

Cota unică a crescut decalajele sociale din România. După aproape două decenii de cotă unică, 85% dintre salariaţii români câştigă sub nivelul salariului mediu. Cota progresivă înseamnă taxe mai mici pentru cei cu venituri mici şi taxe mai mari pentru cei care obţin venituri mai mari. Este premisa pentru formarea unei clase de mijloc puternice, care reprezintă motorul cel mai puternic al economiei.

Cota unică este un model depăşit. Niciuna dintre marile economii nu o aplică. Modelul fost popular, după încetarea Războiului Rece, pentru fostele state din blocul sovietic. Multe dintre ele a revenit însă la cota progresivă - Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia. Chiar şi Rusia a făcut un prim pas de la cota unică către cea progresivă din 2021!

Singurele economii din UE care mai au cota unică sunt România, Bulgaria, Estonia, iar cu excepţia Estoniei, care este un stat foarte mic, nu e de mirare că România şi Bulgaria au printre cele mai mici colectări din PIB la bugetul de stat.

Trebuie subliniat că introducerea unei cote progresive trebuie să ajute românii cu venituri mici şi să nu-i afecteze pe cei cu venituri medii, astfel încât doar veniturile peste medie să fie impozitate suplimentar. Măsura este necesară pentru reducerea decalajelor sociale şi pentru o mai mare echitate socială.

Domnul Vasilică Toma:

"Respectarea drepturilor copiilor pacienţi"

Vă atrag astăzi atenţia asupra unui aspect ignorat aproape cu desăvârşire la ora actuală în sistemul medical şi legislativ din ţara noastră - drepturile copilului pacient.

De ce să nu vorbim atunci deschis şi clar despre faptul că aspectul drepturilor copilului pacient este de prea multe ori ignorate? Fireşte, la bază stă lipsa unei reglementări clare.

Cu toate acestea, în România există o legislaţie clară care prevede drepturile copiilor. Printre aceste drepturi, foarte important este dreptul la asistenţă medicală în mod gratuit. Începând de la Constituţia actuală care consfinţeşte şi garantează dreptul copilului la ocrotirea sănătăţii, există şi Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Tot în acest sens menţionez şi Convenţia privind Drepturile Copilului adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, din care face parte şi România.

De ce nu include această legislaţie internă privind drepturile copilului şi aspectul privind drepturile acestuia în calitate de pacient? Voi încerca să conturez în linii mari argumentele în sprijinul importanţei acestei reglementări.

În primul rând, copilul pacient nu ştie sau nu poate, de multe ori, să comunice simptomele pe care le resimte. Fragilitatea copiilor este atât fizică, dar şi emoţională. Unui copil îi explicăm cu mai multă atenţie şi cu mai multă răbdare aproape orice, în orice situaţie. De ce nu se tratează atunci şi condiţia sa de pacient în mod corespunzător?

Un copil este dependent de părinţi şi de adulţi în general pentru a putea supravieţui. Unui copil trebuie să i se permită accesul la servicii medicale cu apropierea unui părinte sau a unei figuri din familie care să îi inspire încredere şi siguranţă, căci mediul spitalicesc este cu siguranţă plin de noutate şi, pe fondul traumei care a condus la prezentarea în faţa unei echipe medicale, efectele sunt amplificate, iar teama copilului poate avea cu siguranţă efecte fiziologice grave.

Multe ţări europene au adoptat numeroase acte normative care reglementează drepturile copiilor pacienţi şi care trebuie analizate atent şi de către ţara noastră, cu scopul adoptării lor neîntârziate.

Copiii sunt comoara cea mai de preţ a unei naţii şi sunt, fie că putem sau nu să o credem, viitorul nostru. Trebuie protejaţi şi ocrotiţi în orice situaţie, mai ales atunci când sunt cei mai vulnerabili.

Fiecare dintre noi poate rezona cu aceste aspecte şi îmi exprim convingerea că putem acorda sprijinul necesar adoptării soluţiilor legislative care se impun.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările noastre şi vă anunţ că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 92.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Şi vă reamintesc programul de lucru - până la ora 12.00 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză - până la 12.30, iar la această oră va fi sesiunea de vot final; iar după - cele două şedinţe, a Biroului permanent şi a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Aşadar, putem intra în ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10. Propunerea legislativă privind personalul Curţii Constituţionale; Pl-x 267/2023; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, doamna Vicol, vă rog, raportul, şi să nu uitaţi să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Propunerea legislativă privind personalul Curţii Constituţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unitară a categoriilor de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii Constituţionale, condiţiile specifice de ocupare a funcţiilor, de evaluare a activităţii şi de promovare în funcţii, drepturile, interdicţiile, incompatibilităţile şi îndatoririle corespunzătoare fiecărei categorii, precum şi răspunderea juridică a personalului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Propunerii legislative privind personalul Curţii Constituţionale, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 şi cu amendamentele respinse din Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Timp de dezbatere - 5 minute, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să acceptaţi să retragem acest proiect de pe ordinea de zi de astăzi, să îl dezbatem săptămâna viitoare, pentru că mai sunt chestiuni de lămurit asupra lui.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Liderii de grup?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Eu sunt de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Retragerea de pe ordinea de zi a Pl-x 267/2023.

Vot, vă rog.

Cu 52 de voturi pentru, 25 de abţineri, Pl-x 267/2023 a fost retrasă de pe ordinea de zi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună?

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Dacă tot a fost retras de pe ordinea de zi un proiect, cred că mai putem să mai retragem unul, anume PL-x 128/2023 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 a Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie). Este vorba despre acea taxă de solidaritate care a trecut pe repede înainte aici, în Parlament, acum vreo lună, Preşedintele a retrimis-o şi astăzi aţi convocat din scurt toate comisiile raportoare - Comisia pentru muncă, Comisia pentru buget, finanţe, Comisia pentru industrii - şi, fără niciun fel de dezbatere, a trecut de Comisia pentru industrii în 30 de secunde.

Cred că e o premieră în Parlamentul României să treci un proiect în fix 30 de secunde. Nici măcar să nu dezbaţi raportul, amendamentele, să putem să ne exprimăm şi noi, ca deputaţi ai opoziţiei, care am fost aleşi de oameni să venim aici...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...în Parlament.

Deci vă rog să supuneţi votului scoaterea de pe ordinea de zi a acestui proiect şi să-l dezbatem aşa cum se cuvine, cu Ministerul Finanţelor în sală, în sala comisiei, să înţelegem şi noi cât va încasa statul român de pe urma acestei taxe. Că taxe... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...tot puneţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...taxe peste taxe, dar...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Prună...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...dar noi nu ştim unde...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog frumos...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...se duc banii aceia...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu confundaţi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...şi ce faceţi cu ei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...procedura cu declaraţia politică. De fiecare dată vă rog acelaşi lucru. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Vreau să înţeleagă colegii din sală, ca să ştie ce votează...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt convins că au înţeles.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...că aici de multe ori se votează lucruri şi lumea habar n-are ce votează.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, stimaţi colegi.

Retragerea... scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 128/2023.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Unde vă grăbiţi să votaţi? Că noi de-abia am avut comisii, care au lucrat în paralel cu plenul. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 35 de voturi pentru, 69 contra, 4 abţineri, propunerea dumneavoastră a fost respinsă. (Vociferări. Gălăgie.)

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluţiei Consiliului de Administraţie nr. 463 (2022) "Privind majorarea capitalului Băncii"; PL-x 233/2023; procedură de urgenţă.

Dacă Guvernul României, în calitate de iniţiator, doreşte să ia cuvântul? Nu.

Rog Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să prezinte raportul. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Huţucă n-a ajuns? (Vociferări. Gălăgie.)

Îl rog pe domnul Ganţ, secretarul Biroului permanent, să dea citire raportului.

Şi să faceţi şi dumneavoastră propunerea pentru timpii de dezbatere. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Staţi puţin, că raportul n-a venit încă de la comisie, nu a ajuns. Noi venim de acolo. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule lider, discutăm de alt proiect de lege. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, opriţi-vă, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă! (Vociferări. Gălăgie.)

Conform procedurii, domnule Tanasă, vă chem la ordine! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă, conform procedurii şi regulamentului, vă chem la ordine! Este prima sancţiune disciplinară. (Vociferări. Gălăgie.)

Rog chestorii Camerei Deputaţilor să-l îndepărteze pe domnul Tanasă!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Pe mine să mă îndepărteze?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să vă îndepărteze... (Vociferări.) ...de locurile colegilor!

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Solomon înjură de mamă un alt coleg!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.) ...sunteţi chemat la ordine, vă rog să veniţi până la mine! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Am ajuns să ne înjurăm de mamă în plen?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...ceea ce spun eu este regulamentar. (Vociferări. Gălăgie.)

Ceea ce spun eu este regulamentar. (Vociferări. Gălăgie.)

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ringo Dămureanu.)

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Vă rog frumos să-mi daţi cuvântul pe procedură. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Ganţ, vă rog să continuaţi.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluţiei Consiliului de Administraţie nr. 463 (2022) "Privind majorarea capitalului Băncii"

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la şedinţă au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege.

Amendamentele admise sunt prezentate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbateri, domnule Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

5 minute, cu un minut.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpi de dezbateri - 5 minute.

Vot, vă rog.

Cu 135 de voturi pentru, 4 voturi contra, 3 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

La dezbateri generale dacă există intervenţii? Nu.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

30. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim; PL-x 482/2021.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie, vă rog, raportul comun.

Comisia pentru mediu sau Comisia pentru administraţie.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Notă asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, avizul favorabil al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi avizul favorabil al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Prună, Grupul USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dacă vă vine să credeţi, planul de amenajare a spaţiului... (Vociferări.) ...maritim, care ar trebui să definească zonele din Marea Neagră unde s-ar putea dezvolta inclusiv eoliene offshore, a fost blocat din 2017 până în 2021 de faptul că au fost numiţi, cu nume şi prenume, nişte oameni în acest comitet care trebuia să se ocupe de Planul de amenajare a spaţiului maritim, oameni care şi-au schimbat funcţiile între timp şi care n-au mai putut să mai lucreze pe el.

Asta arată incompetenţa de la stat şi felul în care guvernările de la vremea respectivă - 2016-2019 - şi-au bătut joc de România. Pentru că despre asta este vorba, vă bateţi joc de România. Ratăm nişte proiecte extrem de importante, cum ar fi dezvoltarea de eoliene offshore în Marea Neagră, să producem şi noi mai mult curent electric, să nu mai fim dependenţi de importuri; în timp ce alte ţări, cele baltice sau cele din vestul Europei, încheie acorduri să dezvolte împreună, până în 2050, capacităţi de 300 de gigawaţi. Asta înseamnă de zeci de ori mai mult decât produce România.

Şi, după aceea, iar o să veniţi aici, în Parlament, şi o să plângeţi cu lacrimi de crocodil, că nu vrea nu ştiu cine să ne lase să ne dezvoltăm, când, de fapt, incompetenţa este la voi şi la cei care sabotaţi de 30 de ani dezvoltarea acestei ţări!

Ar trebui să vă fie ruşine, cu Planul de amenajare a spaţiului maritim suntem în infringement. Chiar Comisia Europeană a ieşit cu o scrisoare, săptămâna trecută, să ne spună că nu am reuşit să dăm acest Plan de amenajare a spaţiului maritim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente şi nici alte intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

31. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 849 din 25 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 18 ianuarie 2021; PL-x 428/2018/2021.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi/sau Comisia pentru constituţionalitate, vă rog, raportul comun.

Domnul Neaţă, vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru constituţionalitate şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 849 din 25 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 18 ianuarie 2021, transmisă cu adresa PL-x 428/2018/2021.

Legea, adoptată de Parlament la data de 14 octombrie 2020, are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 în scopul rezolvării unor inechităţi salariale cu care se confruntă personalul din anumite instituţii.

Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 849 din 25 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51, prin care admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că Legea pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituţională în ansamblul său.

În urma reexaminării, legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 2 iunie 2021.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În vederea punerii în acord a textului legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 849/2020, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a reexaminat legea şi documentele conexe în data de 17 mai 2022, iar la lucrări au participat membrii comisiei, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea legii.

Membrii Comisiei pentru constituţionalitate au examinat legea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 849/2020 şi documentele anexate, în şedinţa din data de 17 octombrie 2022.

În această şedinţă, membrii Comisiei pentru constituţionalitate au hotărât, cu unanimitate de voturi, însuşirea raportului de respingere a Legii pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Legii pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor se propune respingerea acestei legi.

Rămâne la votul final.

Doreaţi, doamnă... să interveniţi? Scuzaţi!

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, la PL-x 428.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Bună dimineaţa!

Poate înţelegem ceva din această experienţă, şi anume, Curtea Constituţională spune foarte clar că este neconstituţional ca Parlamentul să fi propus exceptarea de la obligarea publicării listei cu toate funcţiile plătite din bani publici din sistemul de apărare.

Este, deci, neconstituţional.

Terminaţi cu această secretomanie!

Poate învăţăm de la partenerii noştri occidentali. De exemplu, de la Statele Unite, care, inclusiv în domeniul securităţii, au toate listele de interes public afişate pentru oricine este interesat.

Noi trăim într-o veşnică frică, să ascundem ceva.

Este valabil şi pentru proiectul anterior, pe care foarte bine l-a reprezentat colega mea, Cristina Prună.

Acolo ce faceţi? Nu sunteţi de acord ca membrii, cu nume şi prenume ale unor oameni care sunt într-un consiliu ce va urma să ia decizii, numele acestor oameni să fie publicate.

Unde vreţi să duceţi această ţară? Am şi eu o întrebare. Care este logica pentru care trăiţi într-o continuă spaimă, funcţiile - funcţiile, repet acest lucru - din sistemul de apărare să nu fie publice, numele unor oameni care iau nişte decizii pentru viaţa fiecăruia dintre noi şi care se află în poziţii publice să nu fie date publicităţii?

E ceva în neregulă cu modul în care înţelegeţi să guvernaţi această ţară şi simt nevoia să trag un semnal de alarmă.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Şi USR va vota împotriva acestui proiect de lege care arată cum nu se legiferează, cum nu trebuie să se legifereze într-un Parlament, în orice Parlament, într-o ţară democratică civilizată.

Un proiect de lege... o "servită" de la securişti. Un proiect de lege care a plecat "servit" de la securişti, propus de 3 parlamentari din Comisiile SRI, să mai pitească ceva pe acolo, să ascundă nişte informaţii. Un proiect de lege pe care au lipit apoi cei de la PSD, aşa cum ştiu ei, îl ţin în sertar ce-l ţin şi apoi lipesc o grămadă de amendamente fără nicio legătură cu proiectul final. Şi constat acum aşa, cu un zâmbet, că a fost atacat proiectul, pe vremea aceea, de PNL, înainte ca PNL-ul să fie un PSD galben, de mână cu PSD-ul roşu. Atunci încă mai aveau un pic de conştiinţă, conştiinţă care s-a pierdut pe drum. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

32. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească; PL-x 191/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru antreprenoriat, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 aprilie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea şi finanţarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească.

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se aprobă programele de garantare în domeniile prioritare, sub formă de scheme de garantare cu componentă de ajutor de stat, care au ca obiectiv deblocarea accesului la finanţare al beneficiarilor care se confruntă cu dificultăţi generate de pandemia de COVID-19, în vederea realizării proiectelor de investiţii şi asigurării continuităţii în desfăşurarea activităţii acestora.

La întocmirea prezentului raport comun, membrii celor trei comisii au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2022, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Timp de dezbatere - două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Două minute - timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

145 de voturi pentru, 5 contra, 5 abţineri, 2 colegi nu votează. Adoptat.

Doamna Thellmann Christine, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

PNL va vota pentru acest proiect de lege deoarece investiţiile şi crearea de noi locuri de muncă sunt două soluţii concrete prin care putem susţine economia românească.

Stimaţi colegi,

Vorbim despre 4 programe deja cunoscute - IMM PROD, Rural Invest, Garant Construct şi Programul Innovation - care acoperă o paletă largă de activităţi, atât pentru IMM-uri, cât şi pentru start-up-uri din urban, urbanul mic şi mediul rural.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Năsui, vă rog.

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar fi important să înţelegem câteva lucruri.

În România, în ultimii 2 ani, dacă ne uităm pe creditarea corporate, a crescut cu 32%. Şi ca să avem aşa, un ordin de mărime, în zona euro, în aceeaşi perioadă, a crescut cu 9%, deci avem o creditare mult mai puternică pe zona aceasta.

Şi dacă ne uităm puţin, din 24 de miliarde de lei, cât s-au dat în plus credite, avem 21 de miliarde care sunt acoperite de scheme de garantare. Practic, 87% din creşterea creditării pe firme în România este garantată de stat.

Deci, practic, genul acesta de programe nu ajută de fapt economia, nu fac decât să încurajeze firmele să se îndatoreze, ca ele, în momentul în care vine criza, vine recesiunea - şi, atenţie, Banca Centrală Americană zice că va veni chiar anul acesta, spre finalul anului; vedem ce va fi, dar, în orice caz, lucrurile nu stau bine, deci suntem în prag de criză - în momentul acela, toate firmele acestea vor fi deja îndatorate, multe vor da faliment, vor intra în insolvenţă şi, deodată, ce se va întâmpla cu datoria statului român, ce se va întâmpla cu cheltuielile? Pentru că toate băncile acelea care au dat aceste credite vor veni împotriva statului român să spună: creditele sunt garantate prin diverse scheme, trebuie să ne daţi banii. Şi în momentul acela statul român va fi în situaţia oribilă de a trebui să-şi explodeze cheltuielile, să mărească deficitul, pentru a da bani băncilor sau să nu-şi respecte angajamentul, ceea ce ar periclita siguranţa sistemului bancar.

Genul acesta de scheme nu ajută economia, ele nu fac decât să încurajeze îndatorarea întreprinderilor.

Dacă voiaţi să ajutaţi economia, dacă voiaţi să ajutaţi întreprinderile româneşti care o duc greu şi au nevoie de ajutor, lucrul acesta trebuia făcut printr-o reducere a fiscalităţii, mai ales a fiscalităţii muncii, a taxării muncii, care, în România, pe salariile mici este cea mai mare din întreaga Europă. Acolo trebuia acţionat, nu prin a încuraja îndatorarea, ca atunci când vine criza să avem probleme care nici nu ne imaginăm cât de mari vor fi, dar ne vor exploda în momentul acela.

Dacă vreţi să ajutaţi economia, USR are un proiect de lege pe circuit, exact pentru reducerea taxării muncii, acela ar trebui votat, nu genul acesta de scheme, care, repet, nu fac decât să ne pună într-o situaţie extrem de periculoasă, cu o bombă cu ceas care stă sub noi şi stă să explodeze - şi, atenţie, va exploda în timpul...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...mandatului domnului Ciolacu, probabil, şi care se va vedea la buget, se va vedea în stabilitatea economică a României şi se va vedea în momentul în care începe această criză şi această recesiune să vină şi începe valul de falimente să vină.

Asta e problema cu genul acesta de scheme de ajutor de stat - nu ajută economia, nu fac decât să încurajeze îndatorarea, ceea ce e o mare diferenţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei; PL-x 763/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru muncă, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor 4 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi cu un amendament respins, prevăzut în Anexa nr. 2, anexe ce fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Să faceţi propuneri, vă rog, pentru timpii de dezbateri.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Propun 3 minute, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

3 minute - timp pentru dezbateri.

Vot, vă rog.

97 de voturi pentru, 41 contra, 3 abţineri, 3 nu votează. Adoptat.

Doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

E mare activitate astăzi în Parlament şi măcar de-ar fi legi bune, dar, din păcate, nu mai conteniţi să ne puneţi... (Vociferări.) ...pe agendă tot felul de legi care fac mai mult rău. (Vociferări.)

Nu ajunge că aveţi o gaură de 24 de miliarde de lei la buget, ce aţi făcut de când aţi ajuns la guvernare a fost să luaţi tot felul de măsuri, inclusiv pe zona de energie, aţi reglementat piaţa la preţuri care, atenţie, acum sunt mai mari decât preţurile din piaţa liberă - 1,3 lei la energie şi 0,31 lei/kWh la gaz sunt preţuri mai mari decât în piaţa liberă şi ce faceţi este că împingeţi preţurile în sus. Românii plătesc astăzi preţuri mai mari tocmai pentru că dumneavoastră aţi înţeles că preţurile acestea mari sunt salvarea din criză.

Am avut şi soluţii - noi, USR - şi v-am spus că trebuie ajutaţi oamenii în mod direct, astfel încât să nu omorâţi investiţiile. N-aţi vrut să înţelegeţi.

Însă ştiţi ce este mai grav? Iarăşi, vom plăti de două ori prostia reglementării pieţei de energie, pentru că tocmai a fost anunţat un nou infringement de la Comisia Europeană.

Sper totuşi să aveţi inteligenţa... (Vociferări.) ...să nu mai luaţi astfel de măsuri pe viitor şi dacă vă pasă câtuşi de puţin de ţara aceasta, de viitorul energetic al acestei ţări, să faceţi ca investiţiile în sectorul energetic chiar să aibă loc. Nu la companiile de stat, că de acelea ne-am tot convins, dar măcar în zona privată să existe investiţii şi, cu fondurile acelea, europene, pe care putem să le accesăm, să putem să ajutăm aceste investiţii la energie.

Evident că nu vom vota această lege care face mai mult rău decât bine şi sărăceşte oamenii din această ţară.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Dancă, vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

Stimaţi colegi,

Suntem cu acest proiect de lege exact în momentul în care piaţa dovedeşte că prostia Guvernului nu poate... a acestui Guvern PNL-PSD, nu a fost de niciun fel de ajutor pentru economie.

Deci, în momentul de faţă, noi trebuie să dăm un vot pe un proiect de lege care instituie mecanismul de achiziţie centralizată pe piaţa de energie şi care stabileşte preţurile la care se pot plafona cantităţile de energie pentru consumatorii casnici şi consumatorii industriali.

Preţurile au fost stabilite la 1,3 lei/kW pentru consumatorii din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii şi pentru alte entităţi publice, pentru cabinete medicale şi aşa mai departe, în condiţiile în care astăzi pe piaţă, pentru ziua următoare, deja preţul la energie este la jumătate faţă de cel stipulat în această ordonanţă de urgenţă.

Deci, să crezi tu, Guvern, din care face parte şi PNL, să crezi tu că poţi să controlezi piaţa mai bine decât o face cererea şi oferta, prin măsuri guvernamentale, asta arată eşecul gândirii acestui Guvern în domeniul energiei, care şi-a dat cu stângul în dreptul şi nu a reuşit să rezolve problema preţurilor la energie, pentru că s-a bucurat să încaseze profiturile nesimţite ale producătorilor de energie şi să încaseze bani la bugetul de stat, cu nemiluita, din facturile pe care le plătesc toţi românii.

Asta este lăcomia Guvernului care în momentul de faţă continuă să practice aceste preţuri ridicate la energie, în condiţiile în care piaţa de energie deja a stabilit...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi, vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

...noi preţuri la energie, la jumătate faţă de cele stipulate în această ordonanţă de urgenţă.

Această ordonanţă de urgenţă trebuie abrogată şi consumatorii industriali şi casnici să beneficieze de preţurile din piaţa liberă.

Ajunge cu prostia Guvernului care nu a fost în stare să reglementeze şi să reducă preţurile la energie pentru toţi consumatorii din România! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Stoica, vă rog.

Domnule Dămureanu, e un singur vorbitor de grup, procedură de urgenţă. Un singur vorbitor de grup parlamentar.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragii mei colegi,

Am stat şi i-am urmărit pe antevorbitorii mei cum le plâng ei de milă românilor. Dar noi nu avem memoria scurtă şi ne amintim foarte clar că erau cei mai vajnici susţinători ai celui numit de presă, "hoţul Virgil de la Energie", atunci când au liberalizat preţurile.

Aşa că primul pas pe care l-aţi făcut ca să ajungem în această stare a fost să liberalizaţi preţurile la energie şi să susţineţi această decizie incorectă şi fără niciun temei logic.

Acum, cu siguranţă, monstruoasa Coaliţie PSD-PNL-UDMR, sprijinită de minorităţi, face greşeli pe bandă rulantă, face totul pe genunchi, totul pe repede înainte, fără studii de impact, fără dezbateri reale. La fel cum s-a întâmplat şi astăzi, în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, unde vreau să vă spun că şedinţa a durat mai puţin de un minut, preşedintele comisiei a trecut pe repede înainte.

La fel s-a întâmplat şi la Comisia pentru industrii, acolo unde este preşedinte de comisie un reprezentant al UDMR, care părea să fie un om de bună-credinţă şi să desfăşoare şedinţele în spiritul regulamentului şi procedurilor. Acolo a fost un record - 38 de secunde a durat şedinţa.

Şi, pe această cale, pentru stenogramă şi pentru dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să notaţi că dezbaterea şi votul au început în acea comisie după ora 10.00, ora de începere a plenului. Total neregulamentar, neprocedural. L-am avertizat pe domnul preşedinte; nici nu a vrut să asculte. A aşteptat mai bine de jumătate de oră să vină un reprezentant, pentru a avea cvorum.

Dragi colegi din Coaliţia nocivă pentru România, să vă fie ruşine pentru modul în care alegeţi să legiferaţi, călcând în picioare toate normele...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...constituţionale, legale şi regulamentare şi chiar şi normele de bun-simţ!

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simonis, vă rog. (Vociferări.)

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

A avut vorbitor Grupul USR.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urmă cu 3 ani, când USR-ul susţinea liberalizarea pieţei de energie, avertizam, USR-ul fiind la guvernare atunci, avertizam... faptul că...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Nu era la guvernare!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...asupra faptului că preţurile la energie vor exploda. (Vociferări.)

După ce au crescut şi am ajuns să plătim şi 9-10 lei pe kilowatt, USR-ul condamna liberalizarea preţurilor şi preţurile ridicate pe piaţa liberă.

Astăzi, după ce am plafonat la 1,3 lei preţul pe kilowatt, USR-ul e supărat, probabil pentru că patronii lor câştigă mai puţin, fac profituri mai mici şi evident că e nevoie de piaţă liberă, în accepţiunea domniilor-lor... (Vociferări.) ...să explodeze din nou preţurile şi să fie iar 10 lei preţul pe kilowatt, astfel încât să vă îmbogăţiţi dumneavoastră şi patronii dumneavoastră.

Nu vom susţine o astfel de măsură. Ca să fie clar. (Aplauze. Vociferări.)

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ce drept la replică, doamnă Prună? (Vociferări.)

Vă numiţi USR dumneavoastră?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu cred.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Amendamente admise?

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Unde aveţi intervenţie? Doamna Prună, unde aveţi?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

La titlul legii.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La titlu?

Dacă faceţi referire la altceva, vă opresc microfonul, să ştiţi. (Vociferări.)

Nu glumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Haideţi, terminaţi cu ameninţările acestea, că totuşi suntem aleşi ca şi dumneavoastră, chiar dacă sunteţi pe scaunul acela.

Am fost şi eu pe scaunul acela, dar nu mă comportam aşa cu colegii. (Aplauze. Vociferări.)

La titlul legii.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Respectaţi Regulamentul, doamna Prună!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

La titlul legii...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...am intervenţie, pentru că această lege, cu un titlu kilometric, pe care l-aţi citit dumneavoastră şi care nu spune absolut nimic, este o lege care într-adevăr reglementează preţul la energie la un nivel mult mai mare decât preţul care este actualmente în piaţa liberă. Şi românii sunt cei care sărăcesc, din cauza PSD. Din cauza faptului că nu înţeleg ce înseamnă o piaţă şi din cauza faptului că dacă au un pix, ei cred că pot să deseneze preţurile cu el.

Exact asta face această lege. Exact asta a înţeles PSD să facă, din păcate. Şi iată că, dându-şi mâna cu PNL, ne-au dus în această situaţie.

Şi este trist pentru că... comunismul l-am lăsat în urmă acum 33 de ani, dar, din păcate, iată că astăzi... (Vociferări.) ...tot în comunism vreţi să ne duceţi... (Vociferări.) ...şi în detrimentul oamenilor. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La amendamente admise dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

La respinse? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

1. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie; PL-x 128/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ciprian-Titi Stoica.)

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu reexaminarea legii.

În urma reanalizării textului legii, în raport cu obiecţiile formulate de preşedintele României în cererea de reexaminare, în temeiul art. 140 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiilor au acceptat cererea de reexaminare şi au aprobat legea în forma adoptată de Senat.

În cadrul dezbaterilor au fost formulate amendamente, care, supuse votului, au fost respinse. Acestea se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

În consecinţă, în urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a legii în forma adoptată de Senat.

De asemenea, domnule preşedinte, stimaţi colegi, la acest proiect de lege avem o corelare tehnică la următorul paragraf, în sensul că se introduce sintagma "pentru anii 2022 şi 2023".

"La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins: «(6) Prin excepţie de la alin. (1), persoanele plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 13 şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în domeniile prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1.854 şi care desfăşoară atât activităţi de extracţie a ţiţeiului, cât şi de rafinare a ţiţeiului, datorează pentru anii 2022 şi 2023 - doar aceasta este sintagma, stimaţi colegi, care se introduce. Pentru că v-am auzit că aţi spus că acestea sunt amendamente, dar nu sunt - o contribuţie de solidaritate, calculată conform art. 2 alin. (13).»".

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Prună. (Vociferări.)

Haideţi să supunem votului şi această corelare, ca să nu fie discuţii după. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Îndreptare de eroare materială.

Două secunde, doamna Prună, imediat vă dau cuvântul.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Păi, asta arată cât de praf este legea asta, care nici măcar n-a fost dezbătută în comisii...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu v-am dat cuvântul...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...că, altfel, nu ajungea aşa...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Opriţi microfonul, vă rog. (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...în plen. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Dunava.

96 de voturi pentru, 50 contra, o abţinere. Adoptată.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Alfred-Robert Simonis.)

Domnul Dămureanu, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori să vă spun că acest PL-x, cel puţin la Comisia pentru muncă, din care fac parte, a fost adoptat cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaţilor - şi mă refer la art. 53 alin. (1) şi (3). Convocarea şedinţei nu s-a făcut cu cel puţin 24 de ore mai devreme, iar şedinţa nu s-a desfăşurat regulamentar, deoarece majoritatea deputaţilor au lipsit de la şedinţă.

În acest context, aţi văzut că am fost personal insultat de preşedintele comisiei, m-a jignit, m-a înjurat de mamă... (Vociferări.) ...iar... (Vociferări.) ...uitaţi-l că vociferează şi acum!

Este suficient, domnule Solomon, după ce... (Vociferări.) oamenii dumneavoastră... (Vociferări. Gălăgie.) ...ne atacă oamenii în parcuri... (Vociferări. Gălăgie.) ...îi iau la bătaie şi aşa mai departe. (Vociferări. Gălăgie.)

Noi dorim să susţinem cu adevărat interesele economice ale României şi dorim ca această dezbatere să aibă loc în condiţii regulamentare, în prezenţa autorităţilor executive interesate, Ministerului Finanţelor, pentru că este normal, pentru interesul României, ca acest proiect să se dezbată pe fond, nu pe repede înainte, în 20 de secunde, vine cineva, întreabă dacă este cineva împotrivă sau se abţine cineva, iar, repet, majoritatea membrilor comisiei nu se aflau în sală.

În numele Grupului parlamentar AUR, vă solicităm retragerea acestui proiect de pe ordinea de zi... (Vociferări.) ...şi reluarea procedurilor conform Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumim.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Suntem în dezbatere deja, domnule deputat, nu mai putem să retragem nimic de pe ordinea de zi.

Domnul Solomon, drept la replică.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Dar nu i-a pronunţat numele, ce drept la replică? A zis "preşedintele comisiei".

Domnul Adrian Solomon:

Îi recomand antevorbitorului să citească deciziile Curţii Constituţionale emise în anul 2012, referitoare la cvorumul din comisiile parlamentare.

În rest, sunt minciuni sfruntate... (Vociferări.) ...şi este inadmisibil ca în plenul Parlamentului un coleg de-al nostru să vină să mintă de la această tribună cu privire la ceea ce crede că i se transmite la un moment dat, fără ca aceste lucruri să se întâmple.

Faptul că eu sunt jignit şi atacat în permanenţă de Grupul AUR este poate din cauza poziţiei mele geografice în raport cu rândul în care stau domniile-lor.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

De ce ne înjuri? De ce ne înjuri?

Domnul Adrian Solomon:

În rest, să ştiţi că pot să duc foarte multe jigniri, pentru că toate cazurile medicale trebuie tratate de specialişti... (Vociferări.) ...nu de noi şi nici prin regulamente.

Toate aceste ieşiri sunt convins că au o sorginte medicală şi eu vă recomand să mergeţi neapărat să vă trataţi. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Du-te la doctor!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Prună, vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Ruşine să vă fie!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stau şi mă uit la acest Parlament şi văd cum devine pe zi ce trece o bandă de circari. O bandă de circari cu pensii speciale.

Pentru că nu ştiţi să faceţi altceva decât circ pe o lege extrem de importantă pentru România. E vorba de acea taxă de solidaritate, acea brambureală. Aţi dat un O.U.G. la final de an, după care a venit în Parlament, aţi depus amendamente - voi ştiţi ce amendamente aţi depus, că noi nu am înţeles ce făceau acele amendamente şi, mai ales, care era impactul asupra încasărilor la buget -, a ajuns la preşedintele Iohannis, nu i-a plăcut, a ridicat Klaus Iohannis mâna, Parlamentul - PSD-PNL-UDMR, toată lumea s-a aliniat în spatele lui Klaus Iohannis, să remodifice această lege, care ieri a trecut de Senat şi astăzi a venit în Camera Deputaţilor.

Şi aici ce să vedeţi? Niciun fel de dezbatere.

La Comisia pentru buget a venit raportul după ora 10.00, când de fapt eram în plen şi ştiţi foarte bine că nu trebuie, nu avem dreptul să lucrăm în paralel cu plenul decât dacă este expres menţionat acest lucru, votat de Biroul permanent.

La Comisia pentru industrii - aici a fost circul de pe lume. A fost efectiv o premieră - în 30 de secunde a fost trecută această lege, fără niciun fel de dezbatere. Timp de 29 de minute v-aţi zbătut ca peştele pe uscat să faceţi cvorum, adică, pe înţelesul tuturor, să vă aduceţi colegii la muncă, colegii din PSD, PNL, UDMR, şi într-un final aţi făcut acest cvorum şi, ca să nu fie neregulamentar, aţi trecut legea în 30 de secunde. Ni s-a pus pumnul în gură, să nu putem să întrebăm şi noi, după jumătate de an, câţi bani va încasa statul român în urma acestor taxe?

Pentru că dumneavoastră puneţi taxe peste taxe, aţi înnebunit pe toată lumea, cât puteţi să taxaţi şi să luaţi din economia privată, de la românii care muncesc în această ţară, şi totuşi aveţi o gaură de 24 de miliarde la buget. Ce faceţi cu banii? (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dancă, vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

Dragi români şi stimaţi colegi,

Oamenii pur şi simplu sunt stupefiaţi în momentul de faţă pentru că nu înţeleg cum acest Guvern PNL-PSD... (Vociferări.) ...care a luat România cu o creştere economică considerabilă, cu un buget aşezat pe venituri şi cheltuieli care acopereau nevoile de funcţionare ale aparatului de stat şi în acelaşi timp lăsa economia să respire şi oamenii de afaceri să-şi vadă de business-ul lor şi să-şi dezvolte afacerile, şi într-un an şi jumătate, în 2 ani de zile, aţi făcut totul praf. (Vociferări.) Aţi făcut praf economia şi cheltuielile statului.

Şi, în momentul de faţă, de câteva luni de zile, de la marile reforme pe care această Coaliţie PSD-PNL-UDMR s-a angajat să le facă pentru România - eliminarea pensiilor speciale, eliminarea cumulului pensiei cu salariul, reducerea cheltuielilor bugetare, reformarea statului -, aţi ajuns la noi şi noi taxe.

Despre taxa de solidaritate vorbim astăzi, dar în fiecare zi PSD ameninţă mediul de afaceri - iar PNL-ul tace mâlc - cu noi şi noi taxe -- impozitarea progresivă. Deja aţi suprataxat contractele part-time, liber-profesioniştii, întreprinzătorii individuali, toate taxele au fost majorate, contribuţiile sociale pentru PFA-uri, taxa de solidaritate pentru companiile din sectorul energetic, care başca..., de fapt, taxează doar companiile româneşti din acest sector energetic.

Noi, cei din Forţa Dreptei, susţinem că niciun fel de companie, niciun fel de capital, indiferent de originea lui, nu trebuie suprataxat.

De aceea, noi, parlamentarii din Forţa Dreptei, în continuare apărăm cota unică şi cerem reducerea taxelor şi impozitelor majorate de această Coaliţie PSD-PNL. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Am impresia că am în faţă nişte oameni ostili României.

Uniunea Europeană ne cere, sesizând măririle nejustificate de preţuri din energie, să adoptăm nişte măsuri care să limiteze efectele negative asupra populaţiei, a ceea ce s-a întâmplat pe o piaţă, de fapt de monopol.

Noi facem o lege, tardiv, în 2023, probabil ca OMV-ul să scape de plata a ceea ce avea în 2022, dar o facem. Imperfectă, dar aveam o lege care putea să aducă nişte bani la buget, din acea zonă pe care noi am cedat-o nu unei companii multinaţionale, ci unui stat care este acţionar majoritar, Austriei.

Trece legea de Senat, trece de Camera Deputaţilor, şi ajunge pe masa veşnicului turist Iohannis, de unde se trimite spre reexaminare.

Nu ştie nimeni, nu există, domnilor colegi, nimeni trecut în dreptul iniţiatorului. Am rugat şi în Comisia pentru buget să-şi asume cineva. Asumaţi-vă dumneavoastră, de la PNL, oamenii preşedintelui! UDMR-ul, PSD-ul, care aţi dat cvorumul, singurii care au fost în Comisia pentru buget, comisie care s-a ţinut şi a votat fără cvorum. Nu ştiu ce aberaţii spune domnul preşedinte al comisiei, acolo, dar s-a votat împotriva Regulamentului, fără a exista cvorum.

La Comisia pentru buget, cel puţin domnul Huţucă, a aşteptat un sfert de oră - un sfert de oră! - ca să-i vină colegii de pe la alte comisii, dar a aşteptat să existe cvorum, ca să voteze această nenorocire împotriva românilor.

Prin această lege nu facem altceva decât...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Domnul Antonio Andruşceac:

... să suprataxăm PETROM-ul şi să-i scăpăm pe cei de la Black Sea Oil & Gas de plata oricărei contribuţii.

Practic, 60% din ceea ce puteam obţine de la aceştia nu vor mai vedea românii.

Ieri s-a făcut o convocare a Comitetului liderilor, după Biroul permanent...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Andruşceac, v-am rugat să finalizaţi!

Domnul Antonio Andruşceac:

Da.

... la ora 18.45.

Termenul de depunere a amendamentelor a fost tot ieri.

Astăzi se trece prin toate comisiile pe repede-nainte, nu se respectă cvorumul în comisii, nu se respectă termenele legale, pentru a face ce? Pentru a trăda încă o dată românii, în favoarea unui stat străin.

Acesta este adevăratul motiv pentru care a venit în vizită ministrul austriac!

Acesta este adevăratul motiv pentru care nu s-au depus bilanţuri şi aşteaptă şi acum, şi Ministerul Finanţelor nu ştie, nu are o previzionare asupra a ceea ce se va încasa. Aşteptăm această lege, ca cei care trebuiau să fie taxaţi să-şi facă, ...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac:

...în funcţie de ceea ce trădăm noi aici, lecţiile, şi să ajungă să nu mai plătească niciun leu statului român. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Popescu Pavel.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am făcut o promisiune şi mă voi ţine de ea, că de fiecare dată când de la acest pupitru propaganda rusă îşi va face simţită prezenţa voi lua poziţie.

Şi mă uitam la colega mea - nu fac o asemănare cu ceea ce am spus - mă uitam la colega mea de la USR şi mă uitam la fostul meu coleg de la Forţa Dreptei şi mi-am dat seama că vă stă bine în opoziţie. Voi aţi fost creaţi pentru opoziţie! (Vociferări.) Pentru că atunci când aţi fost la guvernare eraţi tot ca în opoziţie. Sunteţi creaţi pentru opoziţie, că în afară de lătrat de la pupitru...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Cere-ţi scuze!

Domnul Pavel Popescu:

... nu se poate face ceva constructiv.

Vreau să-i spun colegului de la AUR,...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Pavel, nu ţi-e ruşine?!

Domnul Pavel Popescu:

...singurul partid politic din România, partid politic de pe scena politică din România care astăzi trădează nu doar poporul român, nu doar steagul României, pe care în mod fals îl atârnaţi de piepturile voastre, trădează tot ceea ce înseamnă valoare democratică, europeană, transatlantică, este Partidul AUR.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Domnule preşedinte,

Să vorbească despre proiect!

Opriţi-i microfonul! Să se refere la proiect! Are declaraţii politice!

Domnul Pavel Popescu:

Sunteţi singurii care astăzi, în România, veniţi cu propaganda rusă, sunteţi singurii ai căror foşti membri sau membri se întâlnesc cu Ambasada Federaţiei Ruse în România, sunteţi singurii care vă întâlniţi sau v-aţi întâlnit...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Popescu, încercaţi să vă referiţi la proiect şi finalizaţi!

Domnul Pavel Popescu:

... conform politicienilor din alte ţări, cu reprezentanţi, cu spioni ai ruşilor şi tot voi veniţi aici, la pupitru, şi spuneţi că PNL-ul şi preşedintele, şi alte partide din România, îşi trădează interesul suprem al românilor şi al României.

Este fals!

O voce din salã:

Timpul!

Domnul Pavel Popescu:

Dragi români,

Timpul ne va demonstra că acest partid care, repet, în mod fals, îşi atârnă steagul în piept, de fapt, este o unealtă a Federaţiei Ruse în România...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Să vii să-ţi cei scuze, Pavele!

O voce din salã:

Papagalule!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

... în tot ansamblul lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Să auzi reprezentanţi ai USR-ului vorbind despre circ şi circari în Parlament, având în vedere că ştim cu toţii cum s-au inventat circul şi circarii în Parlament... E adevărat că de data aceasta colegii de culoar ai domnilor inventatori ai circului sunt mai buni circari decât ei şi poate asta îi deranjează, nu le mai place.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, noi avem o vorbă în Parlament. Ori de câte ori apare o iniţiativă care încearcă taxarea marilor companii care au făcut profituri imense, mai ales în perioadă de criză, avem următoarea vorbă: "Şi atunci să vedem care conservă explodează".

Atunci când au liberalizat preţurile la energie, anumite companii au avut profituri colosale. Am vorbit mai devreme despre ele.

Astăzi, această lege de aprobare a ordonanţei, practic reexaminarea cerută de preşedinte, taxează o parte din profiturile...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

O parte, dar nu toată!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... colosale făcute după liberalizarea preţurilor la energie cerută de USR.

Au puşcat conserve astăzi şi am văzut cu toţii cine sunt cei care doresc ca această lege să nu fie aplicată, astfel încât să nu putem lua niciun ban de la cei care au profitat, aş zice eu, aberant, de pe urma crizei, în ceea ce înseamnă energia României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Drept la replică? Pentru?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Ceea ce a spus domnul Popescu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Păi, da, dar nu v-a pronunţat numele! De ce îmi cereţi drept la replică?

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

A spus "colega de la USR".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Păi, sunteţi mai multe colege la USR! Acum... (Vociferări.) Să fiu serios.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună vine la tribună.)

Opriţi-i microfonul!

Mergeţi în bancă, doamna Prună!

Trecem la dezbaterea legii. (Aplauze. Vociferări.)

Sunt foarte serios! Am zis că vă las cuvântul 30 de secunde.

Mergeţi, vă rog, în bancă! (Aplauze. Vociferări.)

Trecem la dezbaterea legii.

Domnule Dunavă, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Domnule Dunavă, aveţi o intervenţie la dezbaterea legii. Vă rog să vă treziţi!

Domnul Costel Neculai Dunava:

Eu am fost politicos, domnule preşedinte, v-am lăsat să vorbiţi cu doamna. Poate când terminaţi o să iau şi eu cuvântul.

Pe corelare tehnico-legislativă, o să reiau discuţia pe care v-am prezentat-o odată cu raportul.

Este vorba de introducerea unei singure sintagme, respectiv "pentru anii 2022 şi 2023", în următorul paragraf.

"La articolul 1, după alin. (5), se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: «Prin excepţie de la alin. (1), persoanele plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 13 şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi în domeniul prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1.854 şi care desfăşoară atât activităţi de extracţie a ţiţeiului, cât şi de rafinare a ţiţeiului, datorează pentru anii 2022 şi 2023 o contribuţie de solidaritate, calculată conform art. 2 alin. (13)».".

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

N-am înţeles nimic!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Raportul conţine patru amendamente respinse. Dacă se susţin?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da, se susţin! Am trei amendamente.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coleşa, spuneţi, ce amendament susţineţi?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da. Deci marginal 1.

Avem în faţă legea asupra taxării profiturilor speculative obţinute pe piaţa de energie electrică din petrol, gaz, cărbune.

Deci, ştim, chiar şi Comisia Europeană s-a sesizat de această piaţă speculativă.

La începutul lunii octombrie 2022 a emis un regulament prin care aceste profituri ar fi fost suprataxate. Guvernului i-au trebuit trei luni de zile, până la finalul anului trecut, ca să emită o ordonanţă de urgenţă proastă, prin care OMV, Bleck Sea Oil & Gas ar fi fost scutite, de fapt, de la plata acestei contribuţii de solidaritate...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 1 aţi spus, da?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da. Este explicaţia,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Susţineţi amendamentul!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... pentru că...

Lăsaţi-mă să termin vorba, de susţinere a amendamentului. Asta fac!

Iar la sfârşitul lunii martie, totuşi, în timpul plenului aţi convocat comisiile raportare, aţi băgat nişte amendamente care, culmea, se pare că ar fi taxat la valoarea corectă OMV şi Bleck Sea Oil & Gas. Şi, ca atare, preşedintele Iohannis s-a comportat ca un veritabil agent străin, în urma unor negocieri, în spatele unor uşi închise, în interesul acestor firme şi în detrimentul interesului românilor, a retrimis în Parlament această lege şi aţi eliminat acele amendamente pe care chiar dumneavoastră le-aţi pus.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Amendamentele sunt...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...acelea pe care...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...le-aţi făcut, în forma iniţială.

O voce din salã:

Care amendament?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci, bun! Păi, vi-l citesc!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să-mi citiţi amendamentul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Deci este vorba de calculul corect al cifrei de afaceri, astfel încât să includă şi cantităţile de petrol, gaz, vândute către terţi sau din depozite.

"Preţul de vânzare al..." - haideţi să zicem, nu pe cel al huilei, că nu e cazul să impozităm aici pe nimeni, ci doar o parte - "Preţul de vânzare..."

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, susţineţi un amendament, nu doar o parte. Nu puteţi susţine doar o parte din el.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu, nu-l citesc pe tot!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Susţineţi marginal 1 sau nu-l susţineţi? Înţeleg!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

"Preţul de vânzare al produselor obţinute din rafinarea petrolului, prin cantităţile de produse obţinute prin rafinarea petrolului de către contribuabil, ce au făcut obiectul vânzării în cursul anului fiscal 2022, respectiv 2023, către persoane neafiliate, în cazul vânzării către persoanele afiliate, se ia în considerare preţul de vânzare, dar nu mai puţin decât media preţurilor de vânzare către persoanele neafiliate din anul fiscal de referinţă".

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot, vă rog, pentru amendamentul...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Este propriul dumneavoastră amendament!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...respins, marginal 1.

Marginal 1 respins, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

PSD, PNL votează împotriva propriilor amendamente.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E cerere de reexaminare!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, de către un agent străin!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

14 voturi pentru, 102 contra, 30 de abţineri.

Respins.

Următorul amendament, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Următorul este în corelare cu primul.

La art. 2 alin. (13) se prevede...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 2?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Marginal 2, art. 2 alin. (13).

În forma de la Senat se prevede o contribuţie de solidaritate datorată de către contribuabilii prevăzuţi la art. 1 alin. (6), de 350 lei pe tona de ţiţei procesat în activitatea de rafinare.

Propunem modificarea acestei cifre, care reprezintă, de fapt, aproximativ 25% din profitul obţinut pe această cantitate, de către OMV, şi modificarea la 1.400, astfel încât OMV să plătească 100% taxă de solidaritate.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru marginal 2, amendament respins.

Voturi pentru - 15, 111 contra, 28 de abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Mai aveţi?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da. Marginal 3.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Este vorba de art. 2¹.

La Senat se spune: "Prin excepţie de la prevederile art. 1 şi art. 2, contribuabilii care în perioada 2018-2022 nu au obţinut producţie din domeniile prevăzute la art. 1 alin. (1) nu datorează contribuţia de solidaritate".

Este un amendament cu dedicaţie pentru Bleck Sea Oil & Gas care, într-adevăr,...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 3, amendament respins.

Vot, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... în perioada 2018-2022 nu a...

Domnule preşedinte, ce faceţi aici?!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, supun la vot amendamentele pe care le susţineţi dumneavoastră.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Se elimină acest amendament care este cu dedicaţie. Aveam timp necesar pentru susţinere şi mi-aţi închis telefonul. Mă rog, microfonul! (Râsete.)

Să vă fie ruşine!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Voturi pentru - 8, 111 contra, 24 de abţineri.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Ha, ha, ha!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mai aveţi?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu mai am.

Să vă fie ruşine!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Haideţi, mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Aţi refuzat dezbaterile în comisie şi aici la fel.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Legea rămâne la votul final.

33. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2019 privind reorganizarea Ministerului Economiei în scopul exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 301/2019; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii pentru prezentarea raportului, vă rog.

Comisia pentru politică economică sau pentru industrii. Avem?

Domnul Ilie Toma:

Numai puţin!

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2019 privind reorganizarea Ministerului Economiei în scopul exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea unor acte normative

Ne-am întâlnit în procedură de urgenţă, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

În urma dezbaterilor şi opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor.

Domnul Antonio Andruşceac, doriţi să interveniţi?

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Nu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu?

Doamna Mitrea Dumitrina, doriţi să interveniţi aici sau a rămas de data trecută apăsat?

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Proiectul de lege din 2019 ajunge abia acum la vot, apropo.

Singura reorganizare de care are nevoie Ministerul Economiei şi Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului şi toate ministerele, de fapt, din Guvernul României, este comasarea, este să se mai închidă din ele, să se reducă din ele. Sunt ministere mamut, cu foarte mulţi oameni care nu îşi fac treaba, nu sunt eficienţi, au fost aduşi acolo pe pile, activ de partid, cum numai PNL şi PSD au ştiut să facă.

Dacă vreţi să faceţi o reorganizare serioasă, nu treceţi un departament dintr-o parte într-alta, desfiinţaţi-l, nu mai e nevoie de ele, plătim oameni aiurea. Avem cele mai mari cheltuieli de personal, procentual, din toată Uniunea Europeană, o armată întreagă de oameni angajaţi la stat care nu îşi fac treaba şi care sunt plătiţi - atenţie! -, în medie, cu 2.700 de lei, mai mult decât cei din privat, care le plătesc lor salariile.

Dacă vreţi o restructurare a statului, dacă vreţi să ajutaţi economia, trebuie să reduceţi aceste cheltuieli, nu să faceţi reorganizări de genul acesta, în care de fapt doar mutaţi un lucru din stânga în dreapta.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial şi a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia; PL-x 145/2021; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, Comisia pentru antreprenoriat şi Comisia pentru politică economică, vă rog.

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial şi a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial şi a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 6 aprilie 2021.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR - Produs de garantare a creditului comercial şi a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia.

Potrivit expunerii de motive, principalele modificări vizează redefinirea grantului, prin prisma elementelor de cost asociate factoringului care intră în componenţa ajutorului de stat. Astfel, numai dobânda aferentă sumelor avansate de finanţator beneficiarului finanţării de tip factoring va fi considerată ajutor de stat şi va fi acoperită în procent de 50% din grant.

La întocmirea prezentului raport comun, membrii celor trei comisii au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege...

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Mă scuzaţi, domnul Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimaţi colegi,

Genul acesta de proiecte nu ajută mediul antreprenorial, nu ajută întreprinderile. E exact aceeaşi gândire care a existat şi la proiectul anterior, în care încurajăm creditarea. Nu ajutăm întreprinderile. Sunt lucruri foarte diferite.

În momentul în care vedem că creditele corporate în România cresc de aproape trei ori mai mult decât cele din restul lumii, trebuie să ne punem întrebarea de ce. Şi dacă ne uităm la "de ce", vedem că aceste scheme de garantare sunt exact motivul pentru care băncile au fost atât de laxe în a da aşa multe credite pentru aceste companii.

Nu este rău să crediteze, dar este rău să crediteze pentru că au o garanţie de stat. În momentul acesta poate rata aceea de default este mică, pentru că încă suntem pe creştere, dar în momentul în care vine criza toate aceste credite se vor duce înapoi pe bugetul de stat şi vor creşte vertiginos datoria statului român. Şi veţi fi într-o situaţie oribilă, între a decide dacă să creşteţi enorm cheltuielile şi să plătiţi aceşti bani sau să creaţi o problemă imensă în piaţa bancară.

Nimic în economie nu este gratuit, totul se plăteşte. Şi aceste scheme se vor plăti, şi se vor plăti în momentul în care va veni criza.

Dacă îndatorăm mediul privat, nu îl ajutăm. Este un lucru de care nu ne dăm seama, poate, pe termen scurt, dar pe termen lung întotdeauna a fost aşa.

Dacă voiaţi să ajutaţi mediul privat, lucrul acesta trebuia făcut prin reducerea taxării muncii, care în România este, repet, foarte mare, cea mai mare pe salariile mici din absolut toată Europa. Acolo am fi ajutat în mod real, fără să periclităm siguranţa întreprinderilor, fără să periclităm siguranţa economiei române.

Dar ce v-aţi dorit, de fapt, este doar o măsură pe termen scurt, să ziceţi: "Uitaţi, am făcut ceva, le-am încurajat să se îndatoreze, ele s-au îndatorat". Şi întotdeauna, să ştiţi, creditul funcţionează. În prima zi, când ai luat banii, eşti fericit. Problema e când începi apoi să plăteşti ratele şi când începe şi să vină criza economică, atunci îţi va fi chiar foarte greu să plăteşti ratele.

Aceasta este problema cu genul acesta de programe economice, că nu ajută, de fapt, economia, doar ajută îndatorarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dancă.

Domnul Ionel Dancă:

Trebuie să spun că sunt în dezacord cu colegul meu, Claudiu Năsui, de la USR, de această dată. Şi vreau să vă spun că programele acestea, precum IMM Invest, IMM FACTOR, pentru întreprinderile mici şi mijlocii sau Prima Casă, pentru familiile care doresc să achiziţioneze locuinţe, programe cu garanţii de stat, ajută la bancarizarea economiei, îi face bancabili pe cei care altfel cu greu ar putea avea acces la finanţare bancară şi la creditare, iar un sistem sustenabil de dezvoltare a economiei se bazează pe îndatorare. Atunci când eşti solvabil primeşti credit. Asta înseamnă că ai o performanţă şi că tu, persoană juridică sau persoană fizică care primeşti un credit, înseamnă că poţi să returnezi creditul respectiv şi asta te face solvabil şi sustenabil în faţa creditorilor. Economia de capital se bazează pe creditare şi îndatorare.

Din acest punct de vedere, vreau să spun că aceste programe care au fost lansate în timpul Guvernului Orban, în 2020, IMM Invest, IMM FACTOR şi toate celelalte instrumente de garantare pentru companiile mici şi mijlocii au fost o gură de oxigen în perioada pandemiei pentru mediul de afaceri, au ajutat la relansarea creşterii economice din 2020 şi 2021. Şi faptul că aceste companii astăzi sunt în situaţia de a avea acces la finanţare bancară înseamnă că programele respective au fost programe de succes şi noi, parlamentarii din Forţa Dreptei, vom susţine în continuare aceste măsuri.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Drept la replică!

Nu e procedură de urgenţă! Încă o intervenţie.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

35. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic; PL-x 435/2021; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic completează cadrul legislativ actual pentru a lua în considerare caracteristicile specifice în ceea ce priveşte informaţiile confidenţiale incluse în dosarele de notificare a activităţilor cu organisme modificate genetic.

Urgenţa acestei reglementări este justificată de obligaţia României, în calitate de stat al Uniunii Europene, de a asigura transpunerea în legislaţia naţională a Directivei nr. 2001/18 a Parlamentului European şi Consiliului.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Alda, raportul, vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 4 octombrie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, din perspectiva necesităţii de aliniere a legislaţiei naţionale de profil la normele şi exigenţele europene incidente în materie, în contextul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Amatorismul vostru la guvernare, PSD, un organism nemodificat genetic de la PCR încoace,...

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Bună asta!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

... şi PNL, altoit pe tulpina PSD-istă, are rădăcini în minciuni istorice, pe care văd că le preia acum şi AUR, o specie rusească.

Vă spun una dintre aceste minciuni rostită acum câteva minute aici, de toţi - PNL, PSD, AUR.

Liberalizarea pieţei de energie din România a fost semnată de Adrian Năstase - PSD.

Calendarul iniţial, adoptat de Parlamentul condus de Roberta Anastase şi Vasile Blaga, ex-PDL, azi PNL, a fost amânat pentru mai mulţi ani prin decizii ale Guvernelor Oprea - UNPR, cu sprijinul PSD, şi Dăncilă - PSD, însă nu putea fi amânat dincolo de 28 februarie 2022, când ministrul energiei era Virgil Popescu - PNL, menţinut ministru de PSD. Niciuna dintre aceste decizii nu a fost semnată de vreun membru USR.

Mulţumim factual. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Văd că se vorbeşte la subiect.

Deci, în privinţa pieţei de energie electrică este o himeră că această piaţă, în condiţiile actuale, de dezechilibru între producţie...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coleşa!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... şi cerere ...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coleşa!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... să nu fie reglementată.

Vorbesc la subiect, aşa cum a făcut-o colegul meu, ca un soi de drept la replică.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

10 secunde! Vă rog să terminaţi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Bun.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dacă vreţi să faceţi referire la proiectul de lege, cu drag.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci, suntem pentru o piaţă de energie electrică reglementată, până când se vor întruni cândva, dacă, nişte condiţii de dereglementare.

Dar deocamdată singura soluţie pe termen scurt, mediu şi probabil chiar lung este reglementarea preţului, care nu este realizată acum. Acum avem doar un preţ subvenţionat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii; PL-x 127/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Lucian-Ioan Rus (secretar de stat, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Lucian Rus, de la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, intenţionându-se utilizarea de către Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a sumelor rambursate de beneficiarii creditelor acordate în cadrul Programului româno-elveţian pentru IMM-uri pentru implementarea programului de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, prevăzut de Legea nr. 346/2004.

Proiectul permite implementarea de către Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a Programului de sprijinire a sectorului IMM din România, asigurându-se accesul întreprinderilor afectate de situaţia economică actuală la un nou instrument de finanţare, cu impact pozitiv direct asupra capacităţii operaţionale a acestora.

Vă mulţumesc tare mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism, vă rog.

Să faceţi şi propuneri pentru timp la sfârşit.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate, prin adresa PL-x 127 din 21 martie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, intenţionându-se utilizarea, de către Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, a sumelor rambursate de beneficiarii creditelor acordate în cadrul "Programului Româno-Elveţian pentru IMM-uri", pentru implementarea Programului de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, prevăzut în Legea nr. 346/2004.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăseşte în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere - două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

126 de voturi pentru, 4 contra, 4 abţineri, 3 colegi nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

La articolele admise? Nu. Adoptate.

Respinse? Nu.

(Doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu solicită să ia cuvântul.)

Doamna Ţoiu?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc frumos.

Deşi avem atât cadrul european, cât şi cadrul naţional în legislaţie, care recunoaşte economia socială, recunoaşte întreprinderile sociale de inserţie, Guvernul a uitat şi de această dată de ele în programul de sprijin pentru IMM-uri, deşi din nou ele sunt asociate atât european, cât şi în legislaţia naţională.

De ce este asta important? Este pentru că în acest moment avem o criză de resurse umane. Mediul de afaceri spune foarte clar că are între 100.000-200.000 de locuri de muncă pentru care nu mai găseşte resursă umană şi resursă umană pregătită. Întreprinderile sociale de inserţie sunt unul dintre cele mai bune instrumente de a asigura pregătirea grupurilor vulnerabile, formarea lor profesională, asigurarea compatibilităţii cu un mediu de lucru disciplinat, bazat pe rezultate, bazat pe munca de echipă.

De aceea, amendamentul care este în linie cu reglementările europene şi este în linie cu obligaţia Guvernului de a include întreprinderile sociale de inserţie în programele de sprijin pentru IMM-uri este următorul: ca sumele să poată să fie utilizate şi pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale de inserţie, cum sunt ele definite în art. 10 din Legea nr. 219 din 2015.

La comisie nu a existat niciun argument practic pentru respingerea acestui amendament.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru amendament respins, marginal 1.

Voturi pentru - 54, contra - 101, 4 abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Continuăm cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020, pentru modificarea art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020, precum şi pentru modificarea art. 164 alin. (2¹) şi (2²) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 82/2022; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, Guvernul României, vă rog.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Bună ziua!

Florin Dobrescu, de la Ministerul Muncii.

Prin proiectul de lege menţionat se propune modificarea celor două aliniate, (2¹) şi (2²), ale art. 164 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul aplicării acestor prevederi începând cu data de 1 ianuarie 2022, atât pentru contractele individuale de muncă nou încheiate, cât şi pentru contractele individuale de muncă aflate în derulare. În acest mod va exista egalitate de

tratament pentru toate contractele individuale de muncă, indiferent de data încheierii acestora, iar angajatorii vor avea timp să pună în aplicare noile prevederi.

Ministerul Muncii susţine raportul comun de adoptare a proiectului de lege de către cele trei comisii parlamentare raportoare în forma adoptată de Senat, motiv pentru care vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 142/2021 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 110/2017.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru antreprenoriat, vă rog, raportul.

Încercaţi fără titlu.

Domnul Călin-Ioan Bota:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020, pentru modificarea art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020, precum şi pentru modificarea art. 164 alin. (2¹) şi (2²) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege menţionat mai sus.

Prezentul proiect de lege conţine prevederi referitoare la subprogramul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar AGRO IMM INVEST, care constă în acordarea de garanţii de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program care solicită finanţare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investiţii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020, pentru modificarea art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie - IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 42/2020, precum şi pentru modificarea art. 164 alin. (2¹) şi (2²) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Aveţi cuvântul.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Nu o să citesc titlul, înţeleg că nu e dezirabil, dar o să mă refer la o prevedere care aparent n-are legătură cu subiectul proiectului de lege. Este o adăugire pe care aţi făcut-o în stilul pe care văd că l-aţi consacrat în această legislatură, cel puţin, să introduceţi tot felul de modificări care au prea puţin, spre deloc, de-a face cu fondul legii. E vorba despre această limitare la care v-aş ruga să vă gândiţi, apropo de ce efecte aberante poate să genereze în practică această limitare la 2 ani, care se impune prin lege, în acest domeniu, pentru acordarea salariului minim.

Vă întreb simplu şi clar: cum credeţi că va reuşi vreodată statul să împiedice, respectiv să oblige un angajator să plătească doar o perioadă de timp salariul minim?

Dacă îţi dau un leu peste salariul minim, PSD-ului i se pare în regulă, înseamnă că a crescut salariul minim?

Cum îşi imaginează cineva că va putea interveni cu măsuri administrative şi de sorginte socialistă, dacă vreţi, să impună unui angajator să dea 2 ani, 2 ani şi jumătate salariul minim şi să nu-şi pună întrebarea dacă nu se ajunge la soluţii total dezavantajoase pentru angajaţi, fără să rezolve problema de fond.

Nu înţelegeţi nişte reguli ale pieţei şi faceţi din acest subiect al salariului minim scop în viaţă pentru români când, de fapt, ei trebuie să creadă în ei că pot mai mult, să investească în ei, în pregătirea lor continuă, să nu mai accepte ca după 7-10 ani la o firmă să primească în continuare tot salariul minim, pentru că este ceva în neregulă, atât cu angajatorul care îl ţine pe salariul minim, deşi acesta se acordă la începutul carierei, când nu ai toate skill-urile şi abilităţile necesare, dar şi pentru angajatul care acceptă această atitudine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Repet, aberaţia de a pune o obligaţie pentru un angajator să nu care cumva să depăşească cu o zi această perioadă de 2 ani în acordarea salariului minim va duce la situaţii ridicole.

Se vede de la o poştă că nu înţelegeţi cum funcţionează economia de piaţă şi că ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...încurajaţi oamenii să ajungă dependenţi de încă un leu în plus pe care, chipurile, PSD...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... îl dă cu mâna angajatorului prin acest prag pe care l-au pus.

Este jenant!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc,...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Dumneavoastră nu le vreţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamna Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... bine oamenilor, nu faceţi decât să-i păcăliţi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tănase, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aş dori, având în vedere afirmaţiile domnului preşedinte al Comisiei pentru muncă, că nu este nevoie de cvorum pentru şedinţele comisiilor parlamentare, să lămurească şi domnul Simonis, şi domnul Andronache, să lămurească dacă este nevoie sau nu e nevoie de cvorum la şedinţele comisiilor parlamentare. Pentru că de două săptămâni colegii de la PSD, de la PNL şi de la UDMR boicotează şedinţele Comisiei pentru egalitate şi nu putem desfăşura şedinţele Comisiei pentru egalitate de şanse.

Şi atunci să o stabilim foarte clar.

Înţeleg de la domnul Solomon că se pot face comisii fără cvorum.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nemaifiind înscrieri la cuvânt şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

38. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2022 privind unele măsuri pentru asigurarea implementării proiectelor contractate în cadrul Programului operaţional Competitivitate, apelul 2, acţiunea 2.3.3, din fonduri externe nerambursabile şi pentru asigurarea sustenabilităţii acestora; PL-x 504/2022; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul, reprezentantul Guvernului.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cătălin Micu, Ministerul Educaţiei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin O.U.G. nr. 144/2020 a fost facilitată depunerea de proiecte pentru achiziţionarea de echipamente tip tabletă sau laptopuri pentru uz şcolar, cu acces la Internet, precum şi a altor echipamente sau dispozitive electronice necesare desfăşurării activităţii didactice.

Măsurile au vizat anul şcolar 2020-2021, scopul proiectului fiind acela ca echipamentele achiziţionate să fie folosite în desfăşurare activităţii didactice în mediul online.

Prin aprobarea proiectului de act normativ la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv instituţiilor de învăţământ superior de stat, tabletele şi laptopurile cu acces la Internet, precum şi alte echipamente sau dispozitive electronice achiziţionate pentru beneficiari pentru contractele de finanţare încheiate în Programul operaţional Competitivitate, acţiunea 2.3.3, apelul 2, vor putea fi folosite şi pentru desfăşurarea activităţilor didactice cu prezenţă fizică, asigurându-se astfel sustenabilitatea proiectului.

Având în vedere faptul că beneficiarii pot folosi aceste echipamente IT în procesul instructiv-educativ, vă solicităm adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru buget.

Doamna Sandu, vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru asigurarea implementării din fonduri externe nerambursabile a proiectelor contractate în cadrul Programului operaţional Competitivitate 2014-2020, apelul 2, acţiunea 2.3.3, precum şi pentru asigurarea sustenabilităţii acestora. Astfel, unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, pe baza creditelor de angajament şi a creditelor bugetare aprobate potrivit legii, respectiv instituţiile de învăţământ superior de stat, pot încheia contracte de achiziţie publică pentru procurarea de echipamente IT mobile de tip tabletă/laptop pentru uz şcolar şi alte echipamente/dispozitive electronice necesare desfăşurării activităţii didactice cu prezenţă fizică şi pot efectua plăţi eligibile din fonduri externe nerambursabile.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2022 şi pentru asigurarea sustenabilităţii acestora, în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu avem nimic împotriva utilizării unor fonduri externe sau interne pentru mijloace de calcul, pentru tehnică de calcul, pentru orice este nevoie cu adevărat în învăţământul preuniversitar şi universitar.

Însă o repetăm de fiecare dată şi cu orice ocazie: ceea ce s-a întâmplat în criza sanitară generată de virusul SARS-CoV-2 a fost un genocid la adresa educaţiei, şi preuniversitare şi universitare. Au fost ţinuţi copiii în online, în faţa acestor tablete, pentru care s-au folosit aceste fonduri, neavând practic niciun risc de forme grave sau de deces, cu excepţia câtorva cazuri de comorbidităţi care puteau fi tratate ca atare.

Deci, copiii noştri, inclusiv ai mei, au pierdut nu o zi, nu două, 2 ani din viaţa lor, din educaţia lor, cu efecte nefaste în întreaga viaţă. I-aţi ţinut, prin votul dumneavoastră, prin decizia dumneavoastră, în online, în faţa unor tablete, nefăcând şcoală, pierzând vremea şi fiind afectaţi de expunerea prelungită în faţa acestor ecrane. I-aţi ucis şi pentru asta veţi răspunde, poate nu în faţa unei instanţe omeneşti, dar în faţa lui Dumnezeu cred că, cu siguranţă, veţi răspunde.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Marius-Andrei Miftode, Grupul USR, vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În rezumat, echipamentele şi dispozitivele destinate iniţial folosirii în şcoala online vor fi utilizate şi în activitatea didactică cu prezenţă fizică.

De-a dreptul inexplicabil, Guvernul a reuşit să promoveze în educaţie o ordonanţă din care aproape că lipseşte acel element de incertitudine cu care ne-a obişnuit prin sintagme de genul "pot organiza", "pot folosi" şi alte capricii cu titlu de act normativ.

Prin această ordonanţă, unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior sunt totuşi obligate să folosească laptopurile şi tabletele în activitatea didactică cu prezenţă fizică. Utilizarea dispozitivelor vine, bineînţeles, la pachet cu rapoarte de durabilitate care prezintă timp de 5 ani modul în care au fost folosite.

Mă bucur că nu a fost tratată ca opţională intrarea şcolilor în era digitală şi sper că va exista o platformă a Ministerului Educaţiei în care rapoartele de durabilitate să fie încărcate online.

USR va vota pentru adoptare.

Mulţumesc.

(Doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ţoiu, cu mare drag, doar că suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor.

Domnul Alexe Florin a apăsat? Nu.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Ne revedem la 12.30 la sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am rugămintea să vă ocupaţi locurile, să putem începe sesiunea de vot final.

Rog liderii de grup să-şi invite colegii.

Haideţi să facem un vot de control al cvorumului.

Rog stafful tehnic să pornească procedura de vot.

Vot, vă rog.

239 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din Planul naţional de redresare şi rezilienţă aferente componentei 10 - Fondul local, componentei 11 - Turism şi cultură, componentei 14 - Buna guvernanţă şi componentei 15 - Educaţie, precum şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 44/2023.

Vot, vă rog.

Cu 255 de voturi pentru, 3 contra, două abţineri, adoptat.

2. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 490/2021/2023.

Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 73 contra, o abţinere, adoptată.

Domnul Bulai, Grupul USR, explicarea votului.

Domnul Iulian Bulai:

Avem o Academie în România care trebuie îmbunătăţită, nimeni nu zice că nu, dar nu ne mai trebuie încă o academie, care mai are şi ea nevoie de alte resurse, care mai împarte titluri şi care este o instituţie bugetară, nu este un ONG, nu este un club al celor care se consideră ei între ei academicieni.

Nu avem în România niciun fel de instituţie universitară şi de cercetare în topul primelor sute de instituţii la nivel mondial. Este greşit să investim mai departe bani într-o sinecură, într-o prietenie între Ecaterina Andronescu şi sistemul postcomunist care vrea un sistem alternativ la Academia Română şi care este contestat, atât de către Academie, cât şi de cele mai importante instituţii de educaţie şi de cercetare.

Noi am votat împotrivă şi vă îndemn şi pe dumneavoastră, în viitor, să faceţi la fel.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

AUR susţine cercetarea şi dezvoltarea. Tocmai de aceea a adus şi în atenţia publică ceea ce se întâmplă la Institutul Naţional de Cercetare Aerospaţială. Un institut... (Vociferări.) ...care este în vizorul domnului Burduja, în acest moment, pentru că, ce să vedeţi, este cel mai important din estul Europei şi un institut de mare importanţă pentru întreaga Europă, care se autofinanţează în mod real şi mai plăteşte şi numirile din consiliile de administraţie cu câte 3.000, 4.000 de lei pe şedinţă.

Cercetarea şi dezvoltarea din institutele româneşti vreţi să o puneţi pe butuci, în schimb, vreţi să acordaţi în continuare sinecuri unor oameni care, dacă n-au loc în Academia naţională, pot merge să-şi aducă contribuţia în institutele care sunt în subordinea Academiei naţionale sau în institutele naţionale de cercetare şi dezvoltare.

Da - cercetării şi dezvoltării, nu - sinecurilor! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am votat împotriva acestui proiect de lege şi o spun cu subiect şi predicat - această instituţie trebuie desfiinţată.

Avem un etalon în România, acela este cel fixat de Academia Română.

Dacă vă uitaţi la declaraţiile reprezentanţilor Academiei Române, dacă vă interesează acest subiect, declaraţii făcute în spaţiul public, domniile-lor explică foarte clar ce confuzie se face în spaţiul public prin înfiinţarea şi susţinerea de la stat, din taxele şi impozitele românilor, a unei academii mai micuţe, ca să dea satisfacţie celor care nu se ridică la standardele de cercetare stabilite şi validate de reprezentanţii Academiei Române.

Am o problemă de principiu şi am una tehnică.

Aşa cum aţi votat proiectul de lege, practic, faceţi ceea ce aţi cam făcut în politică şi în Parlament în ultimii ani - cedaţi, dacă vreţi, grupurilor care fac presiune şi vor mai mulţi bani de la stat. Şi nu doar că cedaţi, dar le daţi până la cer, până la Dumnezeu.

De exemplu, deşi aţi decis să fie finanţaţi din bani publici, din banii celor care plătesc taxe şi impozite, că nu cad din cer, aţi fost de acord să nu mai treacă prin Guvern, adică prin H.G., aşa cum se întâmplă la restul instituţiilor finanţate din bugetul public, anumite decizii care privesc cheltuielile acestei instituţii, inclusiv numirea de membri şi revocarea statutului de membru în această academie, ci să o facă intern, în forul de conducere.

Cum vine asta? Adică vrei bani de la stat? Că n-am nicio problemă cu tine să te numeşti academie, institut, club, cum vrei să te numeşti, atâta vreme cât nu ceri bani de la stat, poţi să cercetezi, poţi să te validezi, să publici în străinătate, îţi oferă toată lumea spaţiu să demonstrezi că eşti bun, dar vrei bani de la stat?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Atunci, cum...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...poţi să pretinzi că nu are dreptul statul să aibă un cuvânt de spus în cheltuirea acestor fonduri, ci să decizi eminamente intern?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Aşa ceva este anormal.

Prin urmare, nu vă cred că vreţi să faceţi curăţenie în această ţară.

Nu v-am crezut nicio clipă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...Coaliţia de guvernare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamnă Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...că vreţi să reduceţi cheltuielile şi să faceţi ceea ce este corect şi ceea ce este profesionist pentru România.

Am votat împotrivă.

Şi mi se pare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...că simţiţi că am avea bani care să curgă din cer şi să se ducă pentru cine îşi mai doreşte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...o diplomă de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...academician.

Mulţumesc şi eu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 95/2023.

Vot, vă rog.

Cu 203 voturi pentru, 16 contra, 47 de abţineri, adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; PL-x 257/2023.

Vot, vă rog.

248 de voturi pentru, 19 contra, 3 abţineri. Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind Ziua Sustenabilităţii în România; PL-x 691/2022.

Vot, vă rog.

Cu 182 de voturi pentru, 32 contra, 48 de abţineri, adoptat.

Domnul Ringo Dămureanu?

Explicarea votului.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

AUR a votat împotriva acestei aberaţii juridice, apreciind că nu este cazul ca substantivele comune să aibă dedicate legi în legislaţia României şi că nu pentru asta ne plătesc românii - salarii, la unii pensii speciale şi aşa mai departe - să votăm legi aberante, legi inutile, legi fără niciun sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6.

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Ne întoarcem la 5.

Domnul Năsui, explicarea votului, Grupul USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E pentru antevorbitor - să ştiţi că există un membru AUR care a semnat acest proiect pe care... despre care aţi vorbit acum la tribună.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic; PL-x 329/2022.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, două contra, o abţinere, adoptat.

Explicarea votului, doamna Oana Murariu, Grupul USR, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este firesc ca şi consilierii juridici să poată preda în învăţământul preuniversitar, mai ales că acum avem, de anul trecut avem o materie opţională numită "Educaţie juridică".

Dar cu această ocazie vreau să vă reamintesc că judecătorul Cristi Danileţ a fost cel care a militat pentru ca educaţia juridică să ajungă materie opţională în şcoli.

Şi, dacă vorbim de Cristi Danileţ, tocmai s-a întors în instanţa de judecată... (Vociferări.) ...după ce a fost hăituit efectiv... (Vociferări.) ...de o Inspecţie Judiciară profund... (Vociferări.) ...profund politizată.

Şi noi am avut oportunitatea, în septembrie, la Legile justiţiei, să facem astfel încât Inspecţia Judiciară să nu fie politizată, şi voi, Coaliţia majoritară, nu aţi vrut.

În momentul în care au fost candidaturile pentru CSM, mai mulţi judecători care au candidat s-au trezit peste noapte, nu cu unul, nu cu două, cu mai multe dosare disciplinare dintr-odată, pentru că au îndrăznit să candideze pentru CSM.

Şi voi, Coaliţia majoritară, aţi decis să rămână Inspecţia Judiciară profund politizată.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ringo Dămureanu, Grupul AUR.

Scuzaţi, era înainte domnul Merka, Grupul minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da.

Domnule preşedinte,

Cu scuzele de rigoare, o precizare doar.

Mie pe consola de vot mi-a apărut ca şi cum aş fi votat "respins". Nu asta a fost intenţia mea, n-am mai putut să remediez.

Deci votul meu este "pentru"; doar în consolă a apărut "respins". Mi se pare că aşa a şi ieşit dincolo.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Va rămâne pe... (Vociferări.) ...stenogramă.

Cu stafful tehnic.

Domnul Ringo Dămureanu, vă rog, Grupul AUR.

Domnul Ringo Dămureanu:

Stimaţi colegi,

Grupul AUR a votat în favoarea consilierilor juridici.

Consilierii juridici fac de multe ori aceeaşi activitate ca şi avocaţii, numai că regimul lor juridic este uşor diferit, în sensul în care ei au un contract individual de muncă, pentru un singur client, pentru un singur angajator. Însă, de cele mai multe ori, activitatea profesională, activitatea de instanţe se confundă cu cea a avocaţilor.

Dreptul la tratament egal este un drept constituţional, astfel încât considerăm că şi consilierii juridici trebuie să se bucure de acesta.

Vă mulţumim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 69/2023.

Vot, vă rog.

Cu 258 de voturi pentru, 7 contra, adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluţiei Consiliului Guvernatorilor nr. 463/2022 "Privind majorarea capitalului Băncii"; PL-x 233/2023.

Vot, vă rog.

Cu 241 de voturi pentru, 22 contra, o abţinere, adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim; PL-x 482/2021.

Vot, vă rog.