Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.16.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 170.

În conformitate cu Regulamentul, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi şi miercuri, 2, respectiv 3 mai 2023; programul de lucru pentru perioada 1 - 6 mai 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 24 aprilie - 2 mai 2023; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; de asemenea, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputaţi membrilor Guvernului şi cu prezentarea interpelărilor.

Înainte de a intra în ordinea de zi, daţi-mi voie să citesc iniţiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale; Pl-x 124/2023; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulament.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi. Nu există.

Domnule Gheba, pe procedură?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da, da, da!

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Începând de azi, eu, Gheba Daniel, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj, voi face parte din Grupul parlamentar Alianţa pentru Unirea Românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aferente componentei 10 - Fondul local, componentei 11 - Turism şi cultură, componentei 14 - Buna guvernanţă şi componentei 15 - Educaţie, precum şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 44/2023. Suntem în procedură de urgenţă

Iniţiatorul? Guvernul? Nu.

Comisia pentru industrii, raportul comun.

Domnul Bende.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să nu uitaţi, la final, să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Bende Sándor:

Am să încerc.

Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 173/2022.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege menţionat.

Pentru dezbateri propun două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru două minute timpi de dezbateri.

Vot, vă rog.

Cu 178 de voturi pentru, 8 voturi contra, 3 abţineri, 3 colegi nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Axinia, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţin să vă anunţ că avem numeroase legi care intră în circuitul parlamentar sub umbrela aceasta a jaloanelor PNRR.

AUR va vota pentru acest proiect de lege, dar vreau să vă aduc aminte că Cererea 2 de plată din PNRR, trimisă de Guvern încă din decembrie 2022, nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Două jaloane din energie sunt cu probleme. Vă reamintesc şi valoarea banilor - este vorba de 2,8 de miliarde de euro.

Atrag atenţia Ministerului Energiei că trebuie să implementeze construirea unei capacităţi de electrolizoare şi semnarea unor proiecte de cogenerare; vorbim de cele două jaloane care nu s-au îndeplinit.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Sorin Năcuţă.

Vă rog.

Domnul Sorin Năcuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este o oportunitate pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii României.

Unele proiecte de investiţii, precum cele din domeniul fondului local, cele de mediu, cele de cultură, de educaţie, au termene de realizare la sfârşitul anului acesta sau sfârşitul anului viitor, iar prin acest act normativ se instituie nişte măsuri pentru a ne asigura că aceste proiecte se vor implementa eficient şi la termen.

Grupul deputaţilor PNL va vota pentru adoptarea acestei legi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la 17 există obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; PL-x 490/2021/2023.

Comisia pentru învăţământ, raportul.

Rog un membru al Comisiei pentru învăţământ, raportul.

Domnule Ţepeluş, PL-x 490/2021/2023.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Cristinel Ţepeluş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a cererii Preşedintelui României; PL-x 490/2021/2023.

În baza prevederilor art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 490 din 8 februarie 2023, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere în fond Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a cererii Preşedintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 31/2007.

Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ urmăreşte actualizarea adresei sediului instituţiei, stabilirea competenţelor prin aprobarea statutului Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prevederea posibilităţii stabilirii prin statut a regulilor de retragere a calităţii de membru al Academiei, precum şi instituirea unor dispoziţii referitoare la salarizarea personalului instituţiei.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea în şedinţa din 6 februarie 2023.

Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 22 februarie 2023, comisia, cu 16 voturi pentru şi 5 abţineri, a propus adoptarea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, cu amendamentele admise.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Neagu Denisa-Elena, Grupul USR.

Vă rog.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Academia Oamenilor de Ştiinţă din România nu trebuie reorganizată, ea trebuie desfiinţată.

Este inadmisibil să cheltuim 10 milioane de lei pe an pentru activitatea acestor membri, o activitate care înseamnă doar maculatură, nicidecum cercetare, aşa cum ar trebui să fie într-o academie.

USR va vota împotriva acestei legi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu trebuie să-i întreb pe domnii de la USR: cu ce drept credeţi dumneavoastră că o academie care este în tradiţia românească trebuie să fie desfiinţată de către dumneavoastră? Care e ideea?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Nu e academie!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... oamenilor de ştiinţă, da!

Da, domnule, dar a fost din perioada interbelică!

Care e motivul pentru care vreţi s-o desfiinţaţi? Aveţi vreun motiv?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Mai multe.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Da! Care este motivul?

Că nu aveţi cunoştinţe!

Asta e!

Terminaţi cu distrugerea societăţii româneşti! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ţoiu, Grupul USR.

Le reamintesc colegilor de la USR: este un proiect de lege normal - doi vorbitori pe grup. Aşadar, domnul Bulai nu mai poate vorbi.

Doamna Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Unica întrebare pe care o avem pentru cei care susţin continuarea plăţii din bani publici şi aceste titulaturi umflate date de Academia Oamenilor de Ştiinţă: care este acel subiect în ştiinţă, acea descoperire, acea cercetare, acea nouă concluzie pe care această academie a adus-o societăţii din România, societăţii europene sau umanităţii, în general? Pentru că nici apărătorii legii nu pot să spună asta, din simplul motiv că aceste cercetări ştiinţifice, aceste extinderi ale cunoştinţei umanităţii sau ale României nu există.

Însă, ce este foarte clar, cu aducerea în faţă pe ordinea de zi a acestei legi, este că asta - titlurile pompoase, fără fundament - este prioritatea principală a majorităţii parlamentare.

Sunt nişte rapoarte mult mai importante. De exemplu, Legea consimţământului, care are raport final şi nu este pe odinea de zi. De exemplu, legea care permite pensii decente pentru sportivii români care au luat medalii de argint sau medalii de bronz la olimpiadă sau la campionatele mondiale, care are raport final şi nu este pe ordinea de zi.

Toate acestea sunt tratate de majoritatea din Parlament ca lipsite de importanţă, pe când Academia Oamenilor de Ştiinţă, iată, este în ordinea priorităţilor cu care începe plenul astăzi, din păcate. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Al doilea vorbitor de la Grupul AUR, domnul Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o experienţă europeană, cum e şi în Franţa, şi în Germania, pe tot arealul european există academii de aşa natură.

Eu înţeleg de ce se vrea să se închidă, pentru că în partea stângă a mea sunt toţi oameni de ştiinţă şi nu încap în ea.

Deci, noi nu am construit încă nimic ca să desfacem ceea ce a fost creat de generaţiile precedente.

Şi acum, în calitate de deputat din diaspora, din Basarabia, în Academia Română savanţii din Republica Moldova nu au loc, conform legislaţiei româneşti.

Aceste academii sunt unicele care permit integrarea ştiinţei basarabene în ştiinţa ţării.

Vă rog foarte mult să susţineţi această lege. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, am savurat această dispută drăguţă.

Un singur lucru aş vrea să spun. O academie nu este un institut de cercetări. Sunt două lucruri diferite. E bine, aşa, să ştim lucrul ăsta.

Există academii de ramură peste tot pe planeta Pământ, la fel cum există o academie naţională, fiecare dintre ele având rolul lor. Dar niciodată nu trebuie să confundăm o academie cu un institut de cercetare ştiinţifică. Sunt două lucruri diferite.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 14 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Legea rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 95/2023.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru agricultură, raportul comun.

Domnule Alda, vă rog.

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 februarie 2023.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 123/2012.

Potrivit iniţiativei, în vederea extinderii reţelei pentru alimentarea echipamentelor şi agregatelor pentru irigaţii, precum şi pentru înfiinţarea de noi staţii de punere sub presiune, operatorul de distribuţie are obligaţia să asigure finanţarea şi realizarea lucrărilor de proiectare şi execuţie a instalaţiei de racordare a clientului final noncasnic.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Băltăreţu, Grupul USR.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Stimaţi colegi,

Avem în faţă o lege care, ca principiu, este foarte bună.

Avem nevoie să dezvoltăm sistemul de irigaţii din România, avem nevoie să sprijinim agricultura, să sprijinim fermierii.

Doar că, în momentul de faţă, legea, aşa cum este ea scrisă, face următorul lucru: obligă distribuitorii de energie electrică, pentru că până la urmă la ei este toată discuţia, să facă extinderi de reţele şi să ajute aceste ferme, aceşti agricultori. Doar că preţurile şi costurile pentru dezvoltarea acestor reţele vor fi recuperate de către companiile de distribuţie, prin creşterea tarifelor de distribuţie aprobate de ANRE.

Deci, ce se va întâmpla? Vom face pentru unii dintre fermieri nişte investiţii şi banii îi vom plăti cu toţii, adică toţi cei care consumăm energie electrică.

Nu este deloc un lucru corect faţă de cetăţeni sau faţă de alte companii. Nu este, de fapt, considerat corect nici de către Uniunea Europeană, prin directiva legată de modul de dezvoltare a reţelelor de energie electrică.

Deci, din acest motiv, USR-ul se va abţine la votul referitor la această lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Considerăm că orice proiect de lege care vine în sprijinul românilor, chiar dacă numărul acestor beneficiari va fi unul redus, este unul foarte benefic. Atâta timp cât de gazele şi de curentul electric produs în România beneficiază românii, noi n-avem nimic împotrivă.

Doresc să profit de această ocazie, să reiterez şi să reafirm faptul că, după 33 de ani de guvernare PSD-PNL-UDMR, doi din trei români nu au acces la gazele naturale, să reiterez faptul că, sub guvernările PSD-PNL-UDMR, au loc adevărate acte de trădare naţională, dacă stăm să ne gândim la destinaţia gazelor din Marea Neagră.

Cred că ar fi cazul ca şi românii să beneficieze de resursele naturale ale României şi, evident, de gaze. Milioane de români nu au acces la gazele naturale. România este o ţară foarte bogată în resurse, şi noi, AUR, credem că beneficiarii acestor resurse trebuie să fie, în primul rând, românii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 5 există obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; PL-x 257/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi/sau Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul comun.

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 aprilie 2023.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege privind Ziua Sustenabilităţii în România; PL-x 691/2022.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru mediu, raportul comun.

Doamna preşedinte Simona Bucura-Oprescu.

Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind Ziua Sustenabilităţii în România.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu PL-x 691/2022, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind Ziua Sustenabilităţii în România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 62 şi ale art. 64 din Regulament, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind Ziua Sustenabilităţii în România, în forma adoptată de Senat.

Corelările de tehnică legislativă, actualizarea denumirilor şi instituţiilor, precum şi trimiterile din cuprinsul textului proiectului de lege se vor realiza de către direcţia de specialitate din cadrul Camerei Deputaţilor, Departamentul Legislativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu există înscrieri la cuvânt.

Ba da! Domnul Cristian Brian, vă rog, Grupul USR.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Se dezbate Proiectul Zilei Sustenabilităţii, dar vreau să vă aduc aminte că astăzi este data de 2 mai, Ziua tineretului din România, o zi în care, din nefericire, tinerii sunt din nou ignoraţi. Anul trecut, pe vremea asta, Parlamentul a adoptat noua Lege a tinerilor, atacată la CCR de coaliţia de guvernare. În acelaşi timp CCR-ul a amânat-o de zece ori, zece termene au trecut, iar toate propunerile bune în beneficiul tinerilor sunt amânate şi nu ştim de ce. Nu ştim de ce? Ba da! Pentru că pe actuala Coaliţie de guvernare n-o interesează beneficiul tinerilor, o interesează patrimoniul ce ţinea de tineri. Mă refer aici la patrimoniul fundaţiilor şi mă refer aici şi la alte baze materiale ale tinerilor care sunt plimbate printre ministere.

De când a trecut tineretul la Ministerul Sportului, la ministerul doamnei Firea, vedem că tinerii sunt în continuare ignoraţi, vedem că se fac angajări pe bandă rulantă - avem 200 şi ceva de angajaţi la noul minister -, iar singurul interes al respectivului minister este cel legat de baza materială - afaceri imobiliare şi nimic în folosul tinerilor.

Stimaţi colegi,

Haideţi să ne trezim un pic, pentru că nu aşa ne vom ocupa de tinerii din România!

Tinerilor din România le urez la mulţi ani, şi coaliţiei de guvernare îi spun să se trezească.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem o adevărată ploaie cu zile dedicate unor concepte foarte, foarte diverse.

În privinţa sustenabilităţii, ca concept practic, bineînţeles că nu ar avea nimeni împotriva lui ceva, însă el a devenit unul dintre termenii folosiţi foarte des în limbajul de lemn al corectitudinii politice actuale.

În esenţă, el nu este deloc respectat, tocmai în domeniile unde ar trebui să fie aplicat, de exemplu în domeniul energetic, unde se aplică tot felul de măsuri care ar veni să stopeze aşa-zisele schimbări climatice cauzate de om, iar în acelaşi timp, atunci când Grupul AUR propune zile dedicate unor eroi şi martiri ai neamului românesc, aşa cum este preotul şi protopopul de Huedin, martir, Aurel Munteanu, PSD şi partenerii lui votează contra.

Au respins această lege la Senat. Sper că totuşi o vor aproba la Camera Deputaţilor, însă ei votează pentru Ziua Sustenabilităţii.

Grupul AUR va vota împotriva declarării unei asemenea zile.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog.

Domnule Muncaciu, îmi pare rău, nu o să mai puteţi lua cuvântul. Au vorbit, împreună cu domnul Tanasă, deja doi colegi.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Cred că e important, având în vedere evoluţiile geopolitice din jurul graniţelor noastre, să vă semnalez, de la acest microfon, un articol foarte interesant, chiar deosebit de interesant, publicat în noiembrie anul trecut de Jurnalul.ro, deci de o publicaţie quality.

Titlul articolului, semnat de un domn, Ciprian Demeter, este "Ungaria şi Rusia, acţiuni concertate împotriva României cu sprijinul UDMR". Materialul are mai multe episoade.

Şi îmi permit doar să vă semnalez o foarte mică bucăţică şi să vă spun - citez...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă, n-aş vrea să...

Domnul Dan Tanasă:

"Serviciile secrete maghiare şi ruse..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă, numai o secundă!

Domnul Dan Tanasă:

"... au pus în practică campania "Minority Safepack" cu ajutorul UDMR, ...".

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Suntem la Ziua Sustenabilităţii, domnule Tanasă!

Domnul Dan Tanasă:

"... partid aflat la guvernare.

Şeful campaniei "Minority SafePack" a fost Pesty László, omul de legătură dintre agenţii maghiari din Rusia şi serviciile secrete ruse. Imaginea de mai jos îi prezintă pe liderii maghiari din România care au aderat la proiectul servit de Moscova, via Budapesta. Iniţiativa a fost semnată de preşedinţii de consilii judeţene ai UDMR, Sándor Támas, Csaba Borboly, Péter Ferenc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă!

Domnul Dan Tanasă:

... şi de primarii din Sfântul Gheorghe: Antal Árpád, Attila Korodi, de la Miercurea Ciuc, Zoltán Soós...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă, ...

Domnul Dan Tanasă:

Da? Este foarte important!

Cred că PSD ar trebui să explice...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... suntem la Proiectul de Lege privind Ziua Sustenabilităţii!

Domnul Dan Tanasă:

... de ce stă la guvernare - atenţie! - cu o formaţiune despre care presa spune că are legături directe cu Rusia.

Atenţie, nu AUR spune chestiunea asta, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Tanasă!

Domnul Dan Tanasă:

... o spune Jurnalul.ro, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, nu mă obligaţi să închid microfonul!

Domnul Dan Tanasă:

... o spun ziariştii în Jurnalul.ro.

Nu AUR spune asta! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Tulbure.

Vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ar trebui să devină o prioritate pentru România.

Mă bucur foarte mult că avem o subcomisie pentru dezvoltare durabilă în cadrul Parlamentului, şi pentru aderarea României la OCDE aceste obiective vor fi importante, pentru că trebuie să respectăm anumite puncte atunci când vorbim despre aderarea României la OCDE, spre exemplu, dar, în speţă, este important să vorbim şi despre tranziţia verde, despre egalitatea de gen, despre cum susţinem tinerii şi toate obiectivele de dezvoltare durabilă.

Cred că nu discutăm suficient de mult pe acest subiect şi îmi propun ca împreună să reuşim să fim puţin mai concentraţi în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Şi mă bucur foarte mult pentru acest proiect de lege, îl vom vota, dar reiterez faptul că nu facem suficient pentru schimbările climatice, fiindcă da, ele sunt reale, există, am ajuns într-un punct unde va trebui să muncim mai mult pentru planeta noastră.

Aşa că fac un apel la dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, să facem mai mult împreună pentru obiectivele de dezvoltare durabilă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Îmi pare rău, domnule Muncaciu, dar domnul Tanasă a fost al doilea vorbitor.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic; PL-x 329/2022.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnule Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 11 din Legea nr. 514/2003, astfel încât exercitarea profesiei de consilier juridic să fie compatibilă şi cu activitatea didactică din învăţământul preuniversitar, în prezent compatibilitatea exercitării acestei profesii raportându-se numai la activitatea didactică universitară.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Nefiind amendamente, nefiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; PL-x 69/2023.

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică, vă rog.

Doamna preşedinte Bucura-Oprescu, aveţi cuvântul.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu PL-x 69/2023, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul susţine adoptarea.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64, proiectul a fost examinat în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Salan, dezbateri generale, Grupul USR.

Vă rog.

PSD! Mă mai încurc.

Domnul Viorel Salan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, mulţumesc pentru sprijinul acordat din partea marii majorităţi a formaţiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, din cele două Camere, şi mă refer la cei peste 130 de parlamentari care au achiesat la această idee pe care am promovat-o împreună cu colegii mei, parlamentari ai Partidului Social Democrat din Hunedoara.

Bineînţeles că, în documentarea pe care am făcut-o, am vizat aspectele la nivel naţional. În primul rând, legislaţia, care am constatat că era precară, dar, totodată, şi consecinţele care s-au produs în timp, din cauza legislaţiei existente în momentul de faţă.

Poate că este cel mai grăitor, constatând că, la începutul acestui an, într-unul din sectoarele Capitalei, existau într-o singură locaţie circa 18.000 de persoane care aveau viza de reşedinţă.

Bineînţeles că ele sunt multe. Spuneam că, în demersurile mele şi ale colegilor, am avut şi susţinerea la nivelul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor, dar şi a oficiilor subordonate teritorial acestei direcţii.

Am vizat, în principal, chestiunile de fond. În primul rând, ca eliberarea cărţilor de identitate să nu mai fie condiţionată de domiciliu, şi oriunde în România, unde există un sediu, un oficiu al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor.

În al doilea rând, am vizat ca eliberarea vizelor de reşedinţă să fie acordate în baza unor criterii foarte clare, pentru a se evita abuzurile despre care spuneam că sunt în momentul de faţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Viorel Salan:

Şi, nu în ultimul rând, am vizat şi unele măsuri de coerciţie, acolo unde sunt încălcări.

Desigur, activitatea trebuie să continue, pentru modernizarea cadrului legislativ, dat fiind faptul că în momentul de faţă, cum se cunoaşte, există un program-pilot pentru eliberarea cărţilor de identitate în judeţul Cluj, iar în lunile iunie şi iulie se va extinde şi la nivelul Capitalei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Viorel Salan:

Mulţumesc tuturor colegilor pentru sprijin.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului AUR, domnul Ciprian-Titi Stoica.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

La mulţi ani, Titi!

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

La mulţi ani!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Într-adevăr, este doar un mic pas spre a opri ceea ce aţi făcut de 33 de ani, şi anume să aduceţi la vot foarte mulţi oameni, să-i înregistraţi ca flotanţi, pentru a vă asigura mandatele.

Cu această ocazie vreau să vă reamintesc, dragi colegi, că ar fi nevoie să modificăm legislaţia, astfel încât să avem alegeri în două tururi, nu să fie aleşi primari sau preşedinţi de consilii judeţene, de ce nu, chiar şi parlamentari, cu 20% din numărul celor care se prezintă la vot. În realitate, o mică minoritate, şi aceea adusă cine ştie de pe unde, cu şase luni înainte, prin aceste vize de flotant sau prin acordarea de cetăţenie română la adrese cu sute sau chiar cu mii de rezidenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Băltăreţu, vă rog, Grupul USR.

Domnul Viorel Băltăreţu:

Stimaţi colegi,

Cărţile de identitate, în România, probabil dacă v-aţi mai întâlnit cu alţi cetăţeni din Uniunea Europeană, arată, în primul rând, foarte ciudat. Pentru foarte mulţi din străinătate, cărţile de identitate româneşti arată foarte ciudat.

Avem la Cluj un program-pilot, a început acum mai bine de un an, a fost la Cluj-Napoca, s-a extins pe judeţul Cluj, pentru cărţile de identitate electronice, acelea cu CIP.

Problema este că fără digitalizare, fără introducerea acestor cărţi de identitate electronice - şi acestea sunt, de fapt, lipsite de un anumit sistem, de sistemul RFID -, fără aceste cărţi de identitate, digitalizarea României şi digitalizarea serviciilor publice pentru cetăţeni nu au niciun fel de şansă să fie utile românilor.

În momentul de faţă, programul de introducere a cărţilor de identitate este în mare întârziere şi avem nevoie de urgentarea acestui proces.

Fac apel către colegii mei parlamentari, Guvern, ministere, Ministerul Afacerilor Interne, care e responsabil direct de această introducere a cărţilor de identitate, să urgenteze procedura şi procesul, astfel încât tot mai mulţi români să ajungă să aibă aceste cărţi de identitate şi să poată folosi, sperăm, serviciile digitale oferite de autorităţile centrale şi locale în localităţile lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Îl invit pe domnul Barna să prezideze a doua parte a şedinţei noastre.

Vă mulţumesc.

Vă doresc o seară plăcută tuturor!

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 2 mai 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

O să încep să dau citire numelor colegilor deputaţi care au solicitat aceste întrebări.

Domnul Chirilă Virgil Alin, PSD, este? Nu.

Domnul Dan Şlincu?

O voce din sală:

Deci nu sunt.

Deci au acceptat răspunsul în scris de la doamna secretar de stat.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Virgil Alin Chirilă.)

Domnul Chirilă este, dar a primit răspunsul în scris.

Domnule Şlincu, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.)

Domnul Lazăr Ion-Marian, de la USR?

Domnul deputat Lazăr?

Văd că nu apare, deocamdată.

Domnul Zetea, pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, este în sală?

Domnul Brian Cristian?

Vă rog, domnule deputat, aveţi două minute să formulaţi întrebarea.

Reamintesc pentru toţi colegii, procedura este în felul următor - fiecare deputat înscris pentru primirea răspunsurilor este invitat pentru a formula întrebarea oral, într-un interval de două minute.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Brian Cristian.)

Deci aveţi două minute, domnule deputat, să citiţi întrebarea adresată Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea priveşte "Confidenţialitatea salariilor în contextul deciziei Parlamentului European".

Domnule ministru,

Piaţa muncii va deveni mai transparentă în urma unei decizii a Parlamentului European de a obliga companiile să desecretizeze salariile şi să ofere lefuri egale, indiferent de gen, pentru angajaţii care prestează aceeaşi muncă.

Secretul salarial va fi interzis, iar în contractele de muncă nu vor mai putea exista clauze care să interzică angajaţilor să vorbească despre salariul lor. În plus, angajaţii vor putea cere informaţii despre ce salariu are aceeaşi categorie sau alte categorii, în funcţie de gen.

Femeile de la nivelul Uniunii Europene sunt plătite cu 11-13% mai puţin decât bărbaţii, pentru aceeaşi poziţie şi aceleaşi atribuţii. Societăţile comerciale vor trebui să se asigure că nu există o diferenţă mai mare de 5% între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte salariul, totodată anunţurile pentru posturile vacante vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al genului, iar procesele de recrutare să se deruleze într-o manieră nediscriminatorie. În situaţia nerespectării acestor reguli vor exista amenzi.

În România, salariul este confidenţial pentru că munca nu este plătită în funcţie de rezultate. În ţările cu maturitate economică este obligatorie afişarea, în anunţul de recrutare, preţul pe oră/lună sau anual. De asemenea, în unele ţări este ilegal să publici un anunţ de recrutare sau să angajezi o persoană obligând la confidenţialitatea salariului.

De aceea, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

1. Care este opinia ministerului privind acest subiect? Există la nivelul ministerului în pregătire un proiect legislativ pentru a armoniza legislaţia naţională la noile decizii ale Parlamentului European?;

2. Care sunt măsurile ce pot fi luate de un angajator, în situaţia în care un angajat refuză să îşi dezvăluie salariul?;

3. Există contradicţii între noile reguli decise de Parlamentul European şi legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal? Dacă da, cum vor fi rezolvate aceste contradicţii?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Sergiu-Florin Dobrescu, pentru un răspuns.

Aveţi 3 minute, domnule secretar de stat.

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Bună ziua!

Florin Dobrescu, sunt secretar de stat la Ministerul Muncii.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 9261A/2023, având ca obiect "Confidenţialitatea salariilor în contextul deciziei Parlamentului European", vă comunic următoarele.

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului de consolidare a aplicării principiului egalităţii de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de aceeaşi valoare între bărbaţi şi femei, prin transparenţă salarială şi mecanisme de asigurare a respectării legii, a fost adoptată de Parlamentul European în data de 30 martie.

Statele membre trebuie să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până în 2026 şi să informeze de îndată Comisia în acest sens.

Precizez că transpunerea unei directive vizează operaţiunea prin care un stat membru UE procedează la adoptarea de măsuri cu caracter normativ necesare punerii ei în aplicare.

Obiectul de reglementare al prezentei directive europene vizează în principal aplicarea principiului egalităţii de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de aceeaşi valoare între bărbaţi şi femei, deci faptul că nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă pe criteriul sexului, în special în ceea ce priveşte remunerarea.

Toate directivele care reglementează prevederi specifice sunt implementate de către ministerele care gestionează respectivul domeniu. Acest lucru a făcut posibil ca în procesul de transpunere al acestor directive să fie avute în vedere specificităţile fiecărui sector/domeniu de activitate în parte, respectiv competenţe proprii.

Orice discriminare, directă sau indirectă, faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

Menţionez că Legea nr. 53/2003 - Codul muncii asigură cadrul general aplicabil tuturor domeniilor, iar dispoziţiile caracteristice, specifice fiecărui domeniu sunt stabilite prin legi speciale.

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse asigură îndeplinirea în domeniul de competenţă a obligaţiilor decurgând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte transpunerea şi/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice obligatorii ale UE, implementarea şi monitorizarea implicării acestora în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Precizez că în legislaţia privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare, în România, este interzisă discriminarea în funcţie de gen, nefiind introduse disparităţi salariale între femei şi bărbaţi.

În plus, potrivit art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017, toate autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice la sediul propriu şi pe pagina proprie de Internet, în datele de 31 martie, respectiv 30 septembrie ale fiecărui an, informaţiile referitoare la veniturile salariale ale personalului.

Faţă de cele de mai sus şi având în vedere atribuţiile Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, în domeniul egalităţii de şanse, asumarea transpunerii Directivei de consolidare a aplicării principiului egalităţii de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă de aceeaşi valoare între bărbaţi şi femei, prin transparenţă salarială şi mecanisme de asigurare a respectării legii, revine acestei instituţii, care, potrivit legii, are calitatea de autoritate de stat în domeniul politicilor familiale, tineretului, protecţiei drepturilor copilului şi adopţiei, violenţei domestice şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi; supune spre aprobare cadrul legislativ privind acest domeniu şi poate formula răspunsuri concrete privind conţinutul actului normativ de transpunere.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie.

Cu stimă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Brian Cristian nu are completare la întrebare, deci mergem mai departe.

Domnul Zetea - pentru Ministerul Muncii. Înţeleg că nu este în sală.

Domnul Lazăr, de la USR, de asemenea, nu este în sală.

Domnul Brian Cristian - pentru Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

Înţeleg că a primit răspunsul în scris? Deci suntem în regulă.

Domnul Chirilă este? De la PSD.

Vă rog, aveţi o întrebare pentru Ministerul Educaţiei.

Susţineţi întrebarea aici sau...? (Vociferări.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Ministerul Educaţiei, vă rog. (Vociferări.)

Susţineţi întrebarea?

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Nu, nu.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Atunci, primiţi doar răspunsul în scris.

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Da, e OK şi aşa.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnul Petreţchi? Pentru Ministerul Educaţiei.

Vă rog.

Aveţi două minute pentru a susţine întrebarea.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebare adresată Ministerului Educaţiei.

Obiectul întrebării - "Soluţii pentru reducerea violenţei în şcoli".

Într-o perioadă în care ar trebui să discutăm despre performanţele obţinute de elevi în cadrul olimpiadelor şcolare, atenţia întregii societăţi se îndreaptă asupra unui alt subiect, şi anume violenţa în şcoli. Doar în anul şcolar 2021-2022 am avut, conform ultimelor date oficiale, peste 1.800 de cazuri de violenţă şcolară sesizate, la care se mai adaugă alte sute de cazuri care nu se cunosc.

În astfel de condiţii, lupta împotriva violenţei în şcoli s-a dovedit ineficientă, campaniile de conştientizare, prea puţine ca număr, precum şi pasarea responsabilităţilor nu au redus acest fenomen alarmant.

Indiferent de formă, violenţa şcolară afectează sute de cadre didactice, zeci de mii de elevi, inclusiv dreptul acestora la educaţie, iar fără măsuri clare şi ferme, precum şi fără o colaborare între toate instituţiile cu competenţă în domeniu, aceasta nu va putea fi combătută.

Mai mult, este recunoscut faptul că violenţa în şcoli reprezintă şi una dintre cauzele abandonului şcolar, o altă problemă majoră cu care se confruntă sistemul educaţional.

Având în vedere cele de mai sus, stimată doamnă ministru, vă rog să-mi comunicaţi măsurile concrete care vor fi adoptate în perioada imediat următoare pentru reducerea violenţei în şcolile din România, precum şi strategiile de combatere a acestui fenomen, pe termen mediu şi lung.

Totodată, vă rog să-mi comunicaţi şi situaţia actualizată a unităţilor de învăţământ care au întocmite planuri antibullying pentru a-i proteja pe elevi şi profesori.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi parvină oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul subsecretar de stat Cătălin Mihai Micu, vă rog, aveţi 3 minute pentru răspuns.

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 9182A/2023, având ca obiect "Soluţii pentru reducerea violenţei în şcoli", vă comunicăm următoarele.

Pentru combaterea şi prevenirea fenomenului violenţei, Ministerul Educaţiei a elaborat Ordinul nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 din anexa la Legea educaţiei nr. 1/2011, privind violenţa psihologică - bullyingul.

Conform art. 4 din actul normativ sus-menţionat, la începutul fiecărui an şcolar, unităţile de învăţământ au responsabilitatea de a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menţinere a unui climat potrivit în spaţiul şcolar.

De asemenea, conform art. 5 din Ordinul nr. 4343 - "Pentru optimizarea prevenirii violenţei psihologice - bullying, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, se creează un grup de acţiune antibullying cu rol de prevenire, identificare şi soluţionare a faptelor de bullying, comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice".

"Grupul de acţiune antibullying se dimensionează potrivit particularităţilor fiecărei unităţi de învăţământ, având maximum 10 membri, fiind adaptat contextului social, dimensiunii şi cerinţelor specifice fiecărei unităţi de învăţământ".

Ministerul Educaţiei întocmeşte anual un raport privind fenomenul violenţei, în care prezintă analiza fenomenului violenţei din mediul şcolar la nivel naţional, realizat pe baza datelor statistice transmise de inspectoratele şcolare, respectiv Inspectoratul Municipiului Bucureşti, şi face recomandări în vederea reducerii fenomenului de violenţă.

În data de 11 noiembrie 2022, Ministerul Educaţiei a iniţiat o dezbatere în sistem videoconferinţă cu reprezentanţii inspectoratelor şcolare, ai centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, pentru a discuta propunerile privind îmbunătăţirea implementării obiectivelor Planului naţional comun de acţiune pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a cadrelor didactice, exemple de bune practici la nivelul unităţilor de învăţământ şi pentru identificarea unităţilor de învăţământ cu risc major de producere a actelor de violenţă.

În data de 14 noiembrie 2022, la Ministerul Educaţiei a avut loc prima sesiune de lucru organizată în contextul Campaniei "Nu sunteţi singuri".

În data de 15 februarie, la Palatul Victoria a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.

Prin acest parteneriat şi prin acţiunile propuse, facem paşi siguri pentru a îmbunătăţi accesul copiilor, al părinţilor, al specialiştilor din educaţie şi al specialiştilor din domeniul protecţiei copilului la informaţii corecte şi complete.

În urma consultării cadrelor didactice, a părinţilor, a elevilor, unitatea de învăţământ preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video, în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor.

Exmatricularea beneficiarilor primari în perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari.

Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unui proces amplu în care se garantează dreptul la apărare şi la contestaţii.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată consideraţia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Aveţi vreo completare? OK.

Mergem mai departe. Ministerul Sportului.

Domnul deputat Chirilă Virgil mai este în sală? Înţeleg că nu. Atunci, i se va transmite răspunsul în scris.

Mergem la Ministerul Sănătăţii.

Domnul Zetea este absent.

Domnul Brian Cristian - înţeleg că aveţi răspunsul în scris.

Domnul Lazăr a venit? N-a venit.

Mergem mai departe, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Domnul Giurgiu? Domnul deputat nu este. I se va transmite, atunci, răspunsul în scris, şi domniei-sale. OK.

Iar pentru restul văd că s-a solicitat amânare de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Energiei şi Ministerul Cercetării.

Deci încheiem aici prima parte a şedinţei. Prima parte a celei de-a doua părţi a şedinţei, partea de întrebări, şi trecem la interpelări.

Domnul deputat Rusu, neafiliat, este prezent? Nu.

Maria Horga, PNL, nu este.

Victor Ilie, nu este nici el.

Anamaria Gavrilă.

Domnul Moşteanu.

Domnul Cosmin Şandru.

Adrian Giurgiu.

Domnul Ghiţă, de la PSD, nu este.

Florian Neaga, PSD.

Ionel Floroiu, PSD.

Mircea Roşca, PNL.

Francisc Tobă, Constantin Şovăială, neafiliaţi? Văd că lipsesc şi dânşii.

Natalia Intotero, PSD?

Dorel Acatrinei şi Lucian Puşcaşu, de la AUR, nu sunt.

Domnul deputat Grădinaru, Huţu, Alda?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare către domnul ministru Marius Budăi, ministrul muncii şi solidarităţii sociale.

Obiectul interpelării - "Drepturile persoanelor cu handicap din România".

Stimate domnule ministru,

În România anului 2023, există aproape 900.000 de persoane cu handicap, români vulnerabili care trăiesc în suferinţă, în sărăcie şi în izolare, uitaţi de societate şi de autorităţi.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

- Există vreo statistică recentă efectuată în mandatul dumneavoastră de ministru, care să studieze şi să consemneze calitatea vieţii pentru persoanele cu dizabilităţi din România şi condiţiile de trai ale acestora?;

- Există o strategie care să garanteze facilitarea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii?;

- Există un plan aplicabil pentru creşterea fondurilor acordate persoanelor cu dizabilităţi, în contextul în care România se află sub media europeană în privinţa procentului de cheltuieli adresat persoanelor vulnerabile?;

- Deşi dispun de o muncă în condiţii grele, de ce suma lunară încasată de un asistent îngrijitor în România nu depăşeşte salariul minim pe economie?;

- Ce procent din fondurile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale s-a acordat, în anul 2022, modernizării instituţiilor de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi şi instruirii asistenţilor în îngrijirea acestora?

Solicit să demaraţi efectuarea unei analize, la nivel naţional, a necesităţilor persoanelor cu handicap, pentru a stabili noi măsuri conforme cu nevoile şi neajunsurile fizice, cât şi financiare ale acestora.

Solicit răspuns scris şi oral.

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat, AUR, Botoşani.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Huţu, Alda?

Vă rog.

Alexandra Huţu? (Vociferări.)

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Tineretului, Familiei şi Egalităţii de Şanse, doamnei ministru Gabriela Firea.

Stimată doamnă ministru,

Este important că iniţiativele pe care le-aţi propus au fost materializate în programe concrete, cu utilitate socială, atât pentru sprijinirea familiilor care îşi doresc copii, dar nu pot avea, din motive medicale, precum şi pentru posibilitatea oferită tinerilor să investească în propria formare profesională, să achite tratamente medicale, dar şi pentru susţinerea familiilor cu resursele necesare pentru plata activităţilor extraşcolare ale copiilor sau achiziţionarea de aparatură ori instrumente pentru formarea vocaţională.

În urma deciziei pe care aţi luat-o, de extindere a celor 3 programe, "Programul social pentru creşterea natalităţii", "Family Start" şi "Student Invest", ca rezultat al numărului mare de solicitări pe care le-aţi primit din partea populaţiei, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

- În cadrul "Programului social pentru creşterea natalităţii", care este numărul de contracte semnate, de vouchere emise şi de servicii medicale decontate până la data de 1 mai 2023, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, detaliat pentru fiecare judeţ în parte?;

- Care este numărul de beneficiari care au solicitat, dar şi numărul celor cărora li s-au aprobat împrumuturile cu dobândă subvenţionată de stat, evidenţiat distinct pentru programele "Student Invest" şi "Family Start"? Vă solicit situaţia detaliată până la data de 1 mai 2023, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, pe fiecare judeţ în parte. De asemenea, dacă există o inventariere a tipurilor de cheltuieli solicitate de beneficiari în cadrul acestor ultime două programe, vă rog să le detaliaţi, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, pentru fiecare judeţ.

Şi ultima întrebare:

- Care este data estimativă de adoptare în Guvern şi transmitere către Parlament a programelor anunţate pentru sprijinirea familiilor în ceea ce priveşte creşterea copiilor?

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Adrian Alda?

Miroslav Petreţchi?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării - "Situaţia procesului de retrocedare a terenurilor din comuna Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş".

Stimate domnule prim-ministru,

Deşi face obiectul unor politici clare, restituirea dreptului de proprietate a cetăţenilor păgubiţi de regimul comunist se realizează dificil, de multe ori procedurile fiind îngreunate chiar de reprezentanţii instituţiilor care, cel puţin în teorie, trebuie să le soluţioneze.

Un astfel de caz mi-a fost semnalat la data de 28 aprilie a.c., în cadrul şedinţei de Consiliu Local al comunei Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş, comună cu populaţie majoritară ucraineană.

Mai exact, reprezentanţii primăriei susţin că lucrările Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sunt îngreunate de refuzul Ocolului Silvic Poieni, de a desemna reprezentanţi în vederea punerii în posesie a suprafeţelor de teren forestier pentru care au fost emise hotărâri ale Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureş, prin care au fost validate 44 de poziţii din Anexa nr. 37, cu suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră, având amplasamente neschimbate.

Mai mult, după susţinerile reprezentanţilor primăriei, reprezentanţii Ocolului Silvic îşi motivează poziţia susţinând că terenurile trebuie trecute din domeniul public în domeniul privat al statului, deşi validările sunt pe vechile amplasamente, iar unele sunt realizate în baza sentinţelor judecătoreşti.

Urmare a Deciziei nr. 395 din 13 iunie 2017 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist din România, prevederile legale sunt constituţionale în măsura în care restituirea terenurilor forestiere aparţinând domeniului public al statului se realizează numai după trecerea prealabilă în domeniul privat al statului.

Conform Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia judeţeană de fond funciar soluţionează dosarele care vizează reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră, doar în situaţia în care acestea sunt situate pe vechile amplasamente, ale foştilor proprietari, iar stabilirea vechiului amplasament al suprafeţei de teren se va realiza de către comisia locală, în colaborare cu reprezentantul ocolului silvic de la locul situării terenurilor.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al Guvernului pe care îl conduceţi, cu privire la situaţia procesului de retrocedare a terenurilor din comuna Poienile de sub Munte, precum şi dacă situaţia de mai sus se regăseşte şi în alte judeţe ale ţării.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Vasilică Toma, de la PSD, nu este.

Raisa Enachi, AUR, nu este.

Brian Cristian, USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian (din sală):

Domnul deputat... înaintea mea.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Vă rog, domnule Şlincu, v-a cedat locul colegul meu, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului antreprenoriatului şi turismului, domnului Constantin-Daniel Cadariu.

Stimate domnule ministru,

Conform ultimului raport al Comisiei Europene, micii antreprenori români sunt cei mai nemulţumiţi din Europa, cu privire la dificultatea de a găsi noi clienţi, costul ridicat al forţei de muncă şi recrutarea din ce în ce mai greoaie a specialiştilor.

De asemenea, antreprenorii români constituiţi în Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România sunt nemulţumiţi de faptul că Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului nu a demarat până acum niciunul dintre cele 12 programe de finanţare destinate mediului de afaceri privat, programe aprobate prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pentru anul 2023.

Vă rog să-mi comunicaţi care sunt cauzele care au dus la amânarea acestor programe şi să-mi transmiteţi, pentru fiecare dintre acestea, data la care vor fi lansate oficial şi când antreprenorii vor putea aplica. Mă refer la o serie de scheme de finanţare a antreprenorilor, care sunt bugetate în anul 2023, cele mai importante fiind Programul de Microindustrializare, bugetat cu 85 de milioane de lei, şi Programul Comerţ-Servicii, bugetat cu 74,5 milioane de lei. Totodată este vorba şi de o nouă ediţie, pe 2023, a Programului Start-up Nation, care ar avea disponibil un buget de 2,2 miliarde de lei, credite de angajament şi 1 miliard de lei, credite bugetare.

În acelaşi timp vă rog să-mi explicaţi de ce niciun program din anii precedenţi nu a fost dus la capăt şi niciun program nou nu este în curs de implementare.

Aşa cum ştiţi, mediul de afaceri este cel care contribuie la bugetul de stat şi trebuie tratat cu respect, ca urmare a faptului că IMM-urile reprezintă 90% din economia ţării noastre.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Şi ultima interpelare de astăzi, domnul Brian Cristian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează lui Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, şi are ca obiect "Investiţii în energie regenerabilă la Aeroportul Maramureş".

Domnule ministru,

Aeroportul Maramureş reprezintă o componentă importantă a infrastructurii de transport din regiunea Maramureş, având o importanţă strategică nu doar pentru regiune, ci şi pentru întreaga ţară. Aeroportul facilitează transportul de mărfuri şi persoane, având un impact semnificativ asupra economiei locale şi naţionale. Însă o dezvoltare sustenabilă a aeroportului trebuie să aibă în vedere şi protecţia mediului înconjurător şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Investiţiile în energie regenerabilă pot fi o soluţie eficientă şi necesară pentru a reduce emisiile de CO₂ şi pentru a asigura o funcţionare mai sustenabilă a aeroportului. Prin utilizarea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, aeroportul îşi poate reduce semnificativ costurile cu energia electrică, ceea ce va determina un impact pozitiv asupra bugetului de funcţionare.

Mai mult decât atât, investiţiile în energie regenerabilă pot aduce şi venituri suplimentare, prin vânzarea surplusului de energie produsă, astfel încât aeroportul poate să îşi amortizeze investiţiile mai rapid.

Pe termen lung, prin reducerea costurilor cu energia electrică, aeroportul va deveni mai competitiv, fiind capabil să ofere tarife mai mici pentru companiile aeriene, ceea ce poate determina creşterea traficului de pasageri şi marfă şi, implicit, o creştere a veniturilor. În plus, investiţiile în energie regenerabilă pot consolida poziţia Aeroportului Maramureş în domeniul aviaţiei verzi şi sustenabile, ceea ce poate atrage noi parteneri şi investitori, generând noi oportunităţi economice pentru zonă.

La nivelul administraţiei locale din Maramureş s-a exprimat deja interesul pentru a dezvolta componenta de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureş. În acest sens s-a alocat deja o parcelă, la iniţiativa consilierilor judeţeni USR, o parcelă de teren în perimetrul aeroportului, pentru a fi utilizată pentru instalaţiile de producţie energetică. Însă, pentru a duce la îndeplinire obiectivul, e nevoie să identificăm surse de finanţare potrivite şi suficiente. Astfel, considerăm că ministerul dumneavoastră este unul dintre actorii relevanţi care poate sprijini proiectul judeţului Maramureş.

Dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este un obiectiv prioritar al Uniunii Europene, motiv pentru care există multiple finanţări pentru acesta. Programe precum RePowerEU sau Fondul European pentru Dezvoltare Regională sunt doar câteva exemple în acest sens. Ne dorim să identificăm soluţia potrivită pentru proiectul Maramureşului, luând în considerare inclusiv aceste programe de finanţare europeană.

De aceea, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată:

1. Care este nivelul de finanţare europeană disponibil pentru proiecte de dezvoltare a capacităţilor de producţie de energie regenerabilă şi cum se stabileşte acest nivel de finanţare?;

2. Care sunt programele în derulare sau viitoare, la nivelul ministerului dumneavoastră, pentru dezvoltarea capacităţilor de energie regenerabilă în instituţiile publice din România?;

3. Ce programe de finanţare europeană sunt disponibile pentru proiecte de dezvoltare a capacităţilor de producţie de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureş?;

4. Există fonduri disponibile pentru proiecte de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureş care pot fi combinate cu alte surse de finanţare?;

Şi 5. Luaţi în considerare lansarea de programe pentru dezvoltarea capacităţilor de energie regenerabilă destinate obiectivelor de importanţă strategică economică regională sau locală?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Brian Cristian, deputat, USR, Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am epuizat lista colegilor înscrişi la interpelări.

Încheiem şedinţa din această zi.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.34.