Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 11.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de doamna senator Alina-Ştefania Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul senator Ion Mocioalcă şi de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte al Knesset-ului,

Doamnă preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru al Guvernului României,

Excelenţele Voastre,

Onoraţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Vă invit să ascultăm Imnul Statului Israel şi Imnul naţional al României.

(Se intonează Imnul naţional al Statului Israel.)

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, Române!".)

(Aplauze.)

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa solemnă comună consacrată marcării a 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel.

Pentru România, relaţia cu Statul Israel este importantă, atât din perspectivă istorică, cât şi prin prisma cooperării în domeniul economic, al apărării, al dezvoltării unor proiecte tehnologice.

Solidaritatea româno-israeliană este una puternică, prezenţa dumneavoastră la Bucureşti fiind o dovadă a preţuirii înalte de care se bucură această relaţie şi în ţara dumneavoastră.

Îmi face o deosebită plăcere să îl invit şi să-i urez bun venit preşedintelui Knesset-ului, Excelenţa Sa domnul Amir Ohana. (Aplauze.)

Domnule preşedinte Ohana, aveţi cuvântul.

Domnul Amir Ohana (preşedintele Knesset-ului Statului Israel):

Mulţumesc.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimate domnule Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor,

Stimată doamnă Alina-Ştefania Gorghiu, vicepreşedinte al Senatului,

Mult stimate domn Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul României,

Stimate domn deputat Silviu Vexler, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Statul Israel şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinşi senatori,

Distinşi ambasadori ai ambelor ţări,

Membri ai comunităţii evreieşti,

Şi dragi prieteni,

Nu deseori Parlamentul unei ţări organizează un eveniment bicameral special pentru a marca ziua independenţei altei ţări.

Această şedinţă comună este, prin urmare, o expresie a prieteniei adevărate şi a legăturii foarte speciale dintre România şi Israel.

Aceasta reprezintă, de asemenea, şi câteva premiere - prima dată în istorie când un vorbitor al Knesset-ului se adresează într-o şedinţă comună a Parlamentului României, prima dată când mă adresez în orice Parlament din străinătate şi prima mea vizită în România.

Deci, cu siguranţă, puteţi înţelege, prieteni, de ce sunt atât de emoţionat şi onorat că mă aflu în faţa dumneavoastră astăzi, în calitate de preşedinte al Knesset-ului, Parlamentul israelian, pentru a marca această ocazie importantă - a 75-a aniversare a independenţei Statului Israel - în inima democraţiei româneşti şi mă adresez dumneavoastră în numele poporului israelian.

Pe măsură ce reflectăm la acest moment important, îmi amintesc de sacrificiile, eforturile, ororile şi triumfurile care au format naţiunea noastră în ultimele 7 decenii şi jumătate, precum şi cele care s-au întins pe cele două milenii dinaintea înfiinţării statului nostru.

De când poporul meu a fost exilat de pe pământul lui, noi am visat întruna.

Am trăit prin naţiuni de pe pământ, în vremuri bune şi în vremuri grele, dar nu am uitat niciodată de Ierusalim, nu ne-am uitat niciodată casa.

Vă puteţi imagina cum evreii, din Maroc până în Polonia, din America până în România, au acelaşi vis, aceeaşi rugăciune, aceeaşi speranţă - ca anul viitor să fie în Ierusalim. "Anul viitor vom fi în Ierusalim!" An după an, deceniu după deceniu, secol după secol, mileniu după mileniu. "Anul viitor vom fi în Ierusalim!"

Slavă Domnului că ne-am întors în Ierusalim! Şi nu vom mai pleca niciodată.

România şi Israelul au avut relaţii diplomatice neîntrerupte, de la înfiinţarea Israelului, din anul 1948, şi astăzi sărbătorim cei 75 de ani de relaţii.

România a fost una dintre primele ţări care a recunoscut Statul Israel şi a stabilit legături diplomatice imediat după aceea.

Chiar în timpul erei comuniste, când România a fost de partea statelor arabe, aflate în război cu Israelul, aceste două ţări au menţinut întotdeauna legături diplomatice.

România a fost singura ţară din Blocul comunist care nu a întrerupt niciodată relaţiile sale cu Israelul.

Prin urmare, relaţia noastră s-a putut consolida în diverse domenii - tehnologie, siguranţă şi apărare, cultură, economie, turism şi diplomaţie.

Prezenţa mea aici serveşte ca exemplu tangibil al legăturilor diplomatice puternice.

Ţările noastre s-au angajat să combată antisemitismul şi să promoveze toleranţa tuturor populaţiilor sale.

Israelul este singura ţară din Orientul Mijlociu în care comunităţile creştine se dezvoltă şi înfloresc; şi acest lucru va continua.

Israelul este căminul a milioane de evrei din toată lumea. Sute de mii dintre ei provin din România.

Deci cultura, limba, muzica, bucătăria românească şi chiar simţul umorului ne sunt bine cunoscute, fac parte din fiinţa noastră.

Israelul este un stat vibrant care combină vechiul cu modernul, este puternic în ştiinţă şi tehnologii, societăţi noi şi inovări.

Înfiinţarea Statului Israel a fost o sursă de mândrie şi inspiraţie pentru evreii din întreaga lume.

Evreii din România au avut roluri esenţiale în societatea israeliană şi în istoria Israelului. Ei au avut contribuţii importante în industrie şi în viaţa economică din Israel, în cultură şi în politica Israelului.

20 de membri ai Knesset-ului s-au născut în România şi mult mai mulţi s-au născut din părinţi de origine română.

Aceste persoane aduc o perspectivă unică şi o înţelegere profundă a provocărilor cu care se confruntă atât Israelul, cât şi România.

Acum, când sărbătorim independenţa Israelului, trebuie să ne amintim şi de vremurile anterioare.

Chiar în cele mai grele momente de revolte, pogromuri şi persecuţii, foarte puţini au anticipat răul ultim cu care poporul evreu urma să se confrunte în timpul Holocaustului.

Dintre cele 6 milioane ale micului nostru popor au fost ucişi în Holocaust peste o treime. În jur de 4.000 dintre ei erau evrei români. Femei, copii - oameni inocenţi au pierit doar din cauza naşterii lor, pentru că s-au născut evrei. Fiecare dintre ei era o fiinţă umană. Aveau nume, vise, speranţe, iubiri.

Să facem o pauză de un minut, să ne gândim la ei, să ni-i amintim, ca să nu uităm niciodată.

Este unul dintre obiectivele fundamentale ale ţării mele să se asigure şi jurăm în faţa memoriei celor care au pierit că aceste atrocităţi nu se vor mai repeta niciodată, într-un cuvânt spus răspicat - niciodată.

Dar chiar în mijlocul Holocaustului, unii s-au opus răului şi şi-au riscat vieţile ca să le salveze pe ale altora. Nu vom uita niciodată pe românii cei "Drepţi între Popoare" care au demonstrat eroism, bunătate şi omenie şi şi-au arătat lumina în vremurile cele mai întunecate.

România a făcut demersuri importante pentru a comemora Holocaustul şi pentru a susţine studierea Holocaustului, inclusiv înfiinţarea unui muzeu al Holocaustului, aici, în Bucureşti, pe care eu aş dori să-l vizitez când va fi deschis.

Aceste eforturi demonstrează angajamentul României de a combate antisemitismul şi de a promova toleranţa şi incluziunea, şi este foarte apreciat de statul evreiesc, statul meu.

Îţi mulţumesc, România!

În timp ce vorbim, eforturile de a distruge ţara mea şi de a omorî cât mai mulţi posibil dintre cetăţenii noştri, continuă. În doar câteva zile, peste 100 de rachete s-au tras asupra populaţiei Israelului, forţându-ne să lansăm Operaţiunea "Shield and Arrow" în Gaza, pentru a restaura pacea şi liniştea pentru toţi.

Unul dintre obiectivele primare ale oricărui stat, ale oricărui stat, este de a proteja vieţile cetăţenilor, şi Israelul nu este diferit.

Eu am avut privilegiul de a servi timp de 12 ani din viaţa mea în Forţele Armate Israeliene şi în Agenţia de Siguranţă Israeliană, în cele mai grele vremuri, şi vă asigur că Israelul îşi va apăra în continuare poporul şi va răspunde cu fermitate împotriva unor asemenea atacuri asupra vieţilor lor, oriunde şi oricând va fi necesar.

De această dată a fost Jihadul Islamic Palestinian, organizaţie teroristă finanţată şi susţinută de Iran, care a tras în noi.

Regimul ayatolahului iranian declară deschis că vrea să distrugă Israelul şi face tot ce îi stă în putinţă pentru a obţine arme nucleare care îi va permite să facă asta.

În lumina încălcărilor extreme ale drepturilor omului din Iran, acest lucru reprezintă o ameninţare gravă, nu numai pentru ţara mea, ci pentru lumea liberă din care România şi Israelul fac parte.

Nu putem ignora această ameninţare, prieteni.

Haideţi să ne unim şi să ne asigurăm că atunci când spunem că niciodată nu se va mai întâmpla, chiar asta vrem să spunem, niciodată nu se va mai întâmpla.

Acum, când sărbătorim a 75-a aniversare a independenţei Israelului în această şedinţă comună, haideţi să sărbătorim şi legătura profundă şi semnificativă care există între naţiunile noastre.

Fie ca această legătură să se dezvolte şi să înflorească în continuare în anii următori şi să lucrăm în continuare pentru a construi un viitor mai luminos pentru toate popoarele, oriunde.

Eu aş vrea să spun că legăturile dintre România şi Israel sunt mai bune ca niciodată şi vom colabora pentru a le consolida chiar mai mult.

Prietenii se ajută între ei.

România şi Israelul se vor ajuta întotdeauna.

Vă mulţumesc pentru această ocazie minunată de a vă adresa un cuvânt astăzi şi pentru primirea călduroasă şi demonstraţia de prietenie.

Dumnezeu să binecuvânteze România şi Dumnezeu să binecuvânteze Israelul! (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Aş dori să o invit pe doamna Alina-Ştefania Gorghiu, preşedintele Senatului.

Vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimate domnule preşedinte al Knesset-ului Statului Israel,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Excelenţele Voastre,

"România este un adevărat prieten al Israelului", asta a spus fostul preşedinte al Statului Israel, Reuven Rivlin, de la această tribună, acum doi ani de zile.

Această realitate, aşa cum ştiţi, nu s-a schimbat nici astăzi, pentru că de 75 de ani, de la stabilirea relaţiilor diplomatice - neîntrerupte - poporul român şi poporul israelian sunt şi prieteni, dar şi parteneri.

În parcursul ei democratic, România a construit o politică de asumare a trecutului.

Anul acesta, aniversăm 20 de ani de la înfiinţarea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului, Comisie condusă de laureatul Premiului Nobel, supravieţuitor al Holocaustului, născut în Sighet, Elie Wiesel.

Iar astăzi suntem un model regional în ce priveşte combaterea antisemitismului şi a negării Holocaustului.

Suntem ţara care nu uită.

Istoria Holocaustului va fi predată obligatoriu în şcolile din România.

Vom avea un Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Am adoptat o strategie naţională în acest sens.

Prim-ministrul a desemnat un reprezentant special pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei, iar la începutul sesiunii parlamentare, Senatul a adoptat o declaraţie foarte importantă pentru memoria victimelor Holocaustului, pentru supravieţuitori, pentru întreaga comunitate evreiască din România.

Da, România a acţionat şi va continua să acţioneze pentru combaterea antisemitismului şi negaţionismului.

Doamnelor şi domnilor,

Memoria Holocaustului este permanent un avertisment care ne arată ce se întâmplă atunci când nu se intervine la timp, când ura iraţională faţă de celălalt e legiferată, când drepturile omului sunt călcate în picioare.

Şi la fel cum ne amintim de ororile Holocaustului din România, vreau neapărat să ne amintim şi de extraordinarii salvatori ai evreilor, pe care i-a dat România - Traian Popovici, primarul oraşului Cernăuţi, care a salvat de la deportarea în Transnistria 17.000 de evrei; Constantin Caragea, diplomat român, salvator al miilor de evrei români din Europa ocupată de nazişti, ambii "Drepţi între Popoare" la Memorialul "Yad Vashem" din Israel.

Încă mai sunt voci care avansează o agendă a urii, care refuză să înveţe din istorie, însă afirm public că ceea ce fac este iresponsabil şi am încredere, domnule preşedinte, că astfel de curente sau voci rămân izolate şi rămân o fantomă a istoriei.

Trebuie însă să vorbim şi despre viitor şi despre ce ne propunem să facem de acum înainte, pentru că există, doamnelor şi domnilor, foarte multe monumente evreieşti, aici, în România. Sunt sinagogi bine păstrate, superbe, în Timişoara, în Oradea, în Arad, iar asta trebuie să se vadă.

De aceea, vă propun, domnule preşedinte, ca Senatul, în parteneriat cu Knesset-ul, să instituie distincţia anuală "Oraşul Anului pentru Păstrarea Memoriei Evreieşti".

E nevoie de o colaborare mai strânsă între Parlamentul României şi Knesset, pe teme importante pentru noi toţi - aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră - securitate alimentară, tranziţie spre energie verde, înalte tehnologii, securitate cibernetică, pentru că dezvoltarea rezilienţei e un subiect în care avem foarte multe de învăţat de la Statul Israel.

Mi-aş dori să văd, pe lângă toate aceste subiecte, şi o cooperare mai strânsă pe tema egalităţii de şanse.

Vă propun să organizăm în viitor o reuniune a femeilor parlamentar din Knesset şi din Parlamentul României.

La final, vreau să vă spun că proiectul de ţară al României la acest moment, unul dintre proiectele de ţară, este aderarea la OCDE. Ca dovadă, la nivelul Parlamentului s-a înfiinţat o comisie specială în acest sens, care este condusă chiar de actualul premier al României, Nicolae Ciucă.

Ştiu că Statul Israel are o experienţă vastă în privinţa OCDE, pentru că sunteţi membru din 2010, şi am dori să extindem la nivel parlamentar colaborarea şi pe acest capitol.

Potenţialul relaţiei româno-israeliane pe linie parlamentară este extrem de mare şi îmi doresc, domnule preşedinte Ohana, să îl extindem.

Mă bucur că sunteţi astăzi la Bucureşti, îmi dă ocazia să mulţumesc celor două comunităţi, legătura interumană fiind cel mai solid liant al relaţiei bilaterale.

Comunitatea evreilor de origine română are o contribuţie esenţială la dezvoltarea Statului Israel. Evreii români să ştiţi că au fost una dintre pietrele de temelie ale noului stat, devenind o comunitate respectată şi apreciată.

Alături de ei, vom continua să lucrăm împreună pentru viitorul relaţiei noastre.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Vă rog să-mi permiteţi să-l invit la microfon pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu (de la tribună):

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnule preşedinte al Knesset-ului,

Doamnă preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru al Guvernului României,

Excelenţele Voastre,

Onoraţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Îndelungata colaborare între România şi Statul Israel, cel mai apropiat aliat al ţării noastre în Orientul Mijlociu extins şi un partener de încredere al nostru la nivel global, se bucură de un succes constant.

Cei 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte dintre ţările noastre stau mărturie în acest sens, iar faptul că domnul Amir Ohana a ales România pentru prima sa vizită oficială în calitate de preşedinte al Knesset-ului ne onorează şi întăreşte caracterul special al relaţiei dintre ţările noastre.

Ţările noastre împărtăşesc interese economice şi geostrategice comune, dar relaţia specială dintre România şi Israel trece dincolo de raţiunile de stat, fiind o relaţie bazată pe tradiţie şi pe un profund sentiment de prietenie şi de respect reciproc.

În egală măsură, aceasta este rezultatul legăturii strânse pe care au ştiut să o creeze şi să o menţină cele două comunităţi, respectiv cetăţenii israelieni originari din România şi comunitatea evreiască din ţara noastră.

Cultura şi istoria comunităţii evreieşti reprezintă un reper important şi o parte integrantă din istoria şi cultura noastră naţională.

În acelaşi timp, istoria ţării mele păstrează amintirea faptului că evreii, alături de ceilalţi locuitori ai acestor meleaguri, au contribuit fără ezitare la câştigarea marilor războaie în urma cărora ţara noastră şi-a dobândit independenţa şi suveranitatea.

Amintindu-ne de aceşti eroi, aducem în atenţie diversitatea culturală şi modul profund în care aceasta face parte din identitatea statului român.

Cunoaşterea tradiţiei şi istoriei comunităţii evreieşti reprezintă atât o modalitate de a onora trecutul, cât şi o formă de a construi un viitor mai bun, al toleranţei, diversităţii culturale şi al societăţilor bazate pe respect reciproc.

Remarc, astfel, cu satisfacţie, faptul că România este un model regional pentru asumarea Holocaustului şi contracararea negării şi denaturării acestuia.

La nivel politic există o preocupare constantă pentru aducerea în atenţie a adevărului istoric. Aceasta are o miză, mai ales în contextul educării tinerei generaţii, care trebuie să aibă instrumentele recunoaşterii şi incriminării actelor de antisemitism şi abuzului asupra drepturilor omului.

Doamnelor şi domnilor,

Îmi doresc să dezvoltăm şi mai mult cooperarea dintre ţările noastre, inclusiv la nivel economic. Este o temă la care vom reflecta împreună, români şi israelieni, atât în contextul dialogului instituţional, dar, îmi exprim speranţa, şi în contextul dialogului între reprezentaţi ai mediului antreprenorial.

La nivel internaţional, am apreciat susţinerea spontană a ţării dumneavoastră într-un dosar sensibil pentru interesele şi statutul României în comunitatea europeană, respectiv dosarul Schengen.

În prezent, România este în proces de aderare la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică, o prioritate a politicii noastre externe. Contăm pe schimbul şi bunele practici dobândite de Israel în etapa de aderare, pentru succesul acestei candidaturi.

Aş mai dori să adaug faptul că, din perspectiva noastră de membru în Uniunea Europeană, am evidenţiat necesitatea organizării Consiliului de Asociere Uniunea Europeană - Israel fără precondiţii, în speranţa intensificării dialogului politic Uniunea Europeană - Israel, având în vedere că această relaţie este benefică pentru ambele părţi.

Închei prin a-mi exprima convingerea că bunele relaţii de colaborare şi prietenie dintre România şi Israel se vor dezvolta şi mai mult în anii care vin, în sprijinul stabilităţii, păcii, prosperităţii şi dezvoltării unor societăţi tolerante şi incluzive.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Îl invit la tribună pe Nicolae Ciucă, prim-ministrul României. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă (prim-ministrul Guvernului României):

Stimate domnule preşedinte al Knesset-ului Statului Israel,

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimată doamnă preşedinte al Senatului României,

Stimaţi membri ai Parlamentului, membri ai Cabinetului,

Excelenţele Voastre doamnelor şi domnilor ambasadori,

Stimaţi membri ai comunităţii evreieşti,

Doamnelor şi domnilor,

Mă bucur să particip la şedinţa solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului, consacrată marcării a 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel.

Ne leagă nu doar o îndelungată colaborare diplomatică, dar şi o relaţie specială, cu valenţe strategice, fundamentată pe legăturile profunde dintre popoarele noastre şi pe împărtăşirea unor valori comune. Aceste lucruri care ne apropie trebuie să fie şi în viitor baza pe care construim şi consolidăm relaţia noastră bilaterală şi, totodată, răspunsul comun la provocările din contextul actual internaţional.

În acest context marcat de acţiuni revizioniste, dar şi de ascensiunea discursului extremist în societăţile europene, ambele provocări reprezintă ameninţări la adresa lumii libere, din care şi România şi Statul Israel fac parte. Ambele provocări se potenţează reciproc, ameninţând securitatea statelor noastre, fundamentele relaţiilor internaţionale şi unitatea societăţilor democratice.

În faţa acestei ofensive a urii şi a violenţei, trebuie să fim uniţi pentru a rămâne puternici. România este determinată să fie parte a răspunsului comun al statelor democratice faţă de războiul declanşat de Rusia în Ucraina. Totodată, suntem profund angajaţi să combatem orice formă de extremism şi discurs instigator la ură, la noi acasă şi oriunde în lume.

Ştim că distanţa de la extremism până la antisemitism sau orice altă formă de extremism poate fi una foarte scurtă. De aceea, România a susţinut toate proiectele europene dedicate combaterii antisemitismului, iar recent, în perioada 2-4 mai anul acesta, a găzduit cea de-a patra întâlnire a Grupului de lucru al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei Uniunii Europene de combatere a antisemitismului şi de promovare a vieţii evreieşti, la care am avut onoarea să particip.

Aceste acţiuni ale statului român vor continua, iar Partidul Naţional Liberal şi Guvernul României vor pleda şi mai departe pentru educarea societăţii româneşti în spiritul toleranţei şi al respectului faţă de alte etnii, expresie a puterii unei societăţi, nu o slăbiciune a acesteia.

Doamnelor şi domnilor,

Israelul este unul dintre cei mai puternici şi cei mai importanţi parteneri ai României în Orientul Mijlociu, dar şi statul cu care avem o relaţie economică din ce în ce mai consolidată. Cred însă că potenţialul schimburilor comerciale este unul care poate fi mult mai mare. De aceea, relaţia economică dintre statele noastre va trebui consolidată şi pe mai departe, iar în întâlnirea bilaterală pe care am avut-o aseară am subliniat acest aspect al consolidării relaţiilor economice dintre ţările noastre.

România a demonstrat că este atractivă pentru investitorii străini, anul trecut înregistrând un record al investiţiilor străine directe. Acest lucru s-a datorat stabilităţii politice, cadrului fiscal atractiv, dar şi faptului că ţara noastră a fost un factor de echilibru în regiune.

Invit, aşadar, prin intermediul dumneavoastră, domnule preşedinte Amir Ohana, toţi oamenii de afaceri din Israel să investească în România. Vă asigur că vor fi bine primiţi aici.

Aş vrea, de asemenea, să apreciez cooperarea bună pe care o avem la nivelul forurilor internaţionale. În mod special aş vrea să remarc deschiderea Israelului pentru procesul de extindere a Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică şi, mai ales, pentru susţinerea candidaturii României. Aderarea ţării noastre la OCDE este o prioritate a politicii externe a României şi în acest sens mizăm în continuare pe sprijinul dumneavoastră.

Stimate domnule preşedinte al Knesset-ului Statului Israel,

Onorat plen al Parlamentului României,

Şedinţa de astăzi este o ocazie potrivită să marcăm atât trecutul relaţiilor noastre, dar şi să abordăm noi dimensiuni ale cooperării noastre viitoare. Dorim ca parteneriatul solid, cu valenţe strategice, cu Statul Israel să devină unul tot mai strâns, iar nivelul relaţiilor noastre politice, economice, sociale, culturale să crească.

Mesajul pe care vreau să-l transmit în numele Guvernului României este, aşadar, unul de deschidere pentru o cooperare mutual avantajoasă, care să se consolideze în următorii ani.

Vă invit, deci, să fim parte a acestui proces bun pentru România şi bun pentru Statul Israel.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumim.

Invit la tribună pe domnul Silviu Vexler, deputat în Parlamentul României şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Vă rog. (Aplauze.)

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Knesset-ului,

Domnule prim-ministru,

Doamnă vicepreşedinte al Senatului,

Domnule ambasador Azar,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În general, de-a lungul anilor m-am mândrit cu faptul că nu am fost niciodată o persoană emotivă. Şi, cu toate acestea, îmi tremură un pic mâna acum, pentru că trăiesc o senzaţie unică, pe care nu am mai întâlnit-o până în prezent.

Vorbind aseară cu unul dintre membrii delegaţiei domnului preşedinte Ohana, mi-am dat seama de ceva. Bunicii mei din partea ambilor părinţi au fost persecutaţi în perioada Holocaustului, au fost deportaţi, au fost trimişi la muncă forţată. De trei ori. Întâi, de regimul legionar, ulterior, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu, şi, într-un final, după instalarea ocupaţiei ruse în regiunea de unde sunt.

Nu ştiu dacă ei şi-au închipuit sau dacă măcar au putut să-şi închipuie vreodată că ar fi posibil, că va veni o zi când nepotul şi strănepotul lor, un tânăr evreu, va fi deputat în Parlamentul României, va sta în plenul Camerei Deputaţilor având kipa - simbolul religios evreiesc - pe cap, alături de conducerea statului român şi în prezenţa preşedintelui Parlamentului Statului Israel şi, mai ales, să ia cuvântul în cadrul unei sesiuni solemne a ambelor Camere ale Parlamentului României, dedicată Statului Israel.

Nu vă puteţi da seama cum ar fi sunat în mintea lor să audă un astfel de lucru acum câţiva ani, şi nu vorbim de un alt mileniu.

Aş vrea să cred că văd acest moment şi alături de colegii mei din conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti, prezenţi aici, alături de reprezentantul comunităţii israeliene care trăieşte şi lucrează în România, de membrii comunităţilor evreieşti care participă astăzi în calitate de invitaţi, să îi mulţumesc domnului preşedinte Ciolacu, liderilor tuturor grupurilor parlamentare din ambele Camere, că aţi fost de acord şi că aţi făcut posibil ca acest moment extraordinar să se întâmple.

Ştiţi, nu există un alt popor care să fi îndurat în istorie o asemenea durere şi suferinţă cum este cea pe care a cunoscut-o poporul evreu în lume.

A existat o vreme când cuvântul "Israel" era doar o şoaptă, o idee care dispărea în secunda când ai fi îndrăznit doar să o rosteşti.

Nu există o altă ţară în lume care să poată să surprindă şi să uimească la fiecare pas, aşa cum o face Statul Israel astăzi.

La 75 de ani de la momentul când a fost declarată independenţa sa, Israelul modern este o naţiune care a renăscut datorită înţelepciunii şi creativităţii, un stat exemplar şi un compas moral în ceea ce pare a fi uneori un întuneric care ne înconjoară din fiecare direcţie.

De cele mai multe ori, atunci când cineva vorbeşte despre Israel, foloseşte sintagma "Ţara Sfântă", care, cel puţin în limba română, a devenit aproape un sinonim pentru Statul Israel.

Este adevărat şi corect în acelaşi timp.

Punctul central al religiilor monoteiste - aici se întâlnesc şi trăiesc în pace iudaismul, creştinismul şi islamismul. Nu spun şi nimeni nu spune că este simplu sau uşor. Nu spun că toţi oamenii îşi doresc acest lucru. Dar respectul pe care autorităţile Statului Israel îl arată fiecărei religii, eforturile - uneori dureroase - pe care le fac pentru a păstra echilibrul sunt cu adevărat surprinzătoare şi excepţionale. Dar aşa trebuie să arate normalitatea, să nu fie excepţională.

Şi poate că nu ar fi rău ca din această experienţă să înveţe şi unele persoane care îşi doresc să elimine neutralitatea, echilibrul şi stabilitatea religioasă de care ne bucurăm în România, doar pentru a încerca să preia controlul asupra unei instituţii fundamentale a statului român în acest domeniu - Secretariatul de Stat pentru Culte.

România şi poporul român fac parte cu adevărat integrantă din ADN-ul Statului Israel.

Este adevărat că astăzi celebrăm relaţiile diplomatice, dar în realitate, între România şi Statul Israel există o cu totul şi cu totul altă legătură - o prietenie adevărată, testată şi validată din nou şi din nou, nu doar în momente aniversare, nu doar atunci când este bine şi frumos, dar mai ales în momente grele.

De-a lungul anilor, colaborarea dintre ţările noastre a transformat cele două societăţi şi a îmbunătăţit viaţa tuturor cetăţenilor. Acest proces continuă, vă asigur, în fiecare clipă.

România are astăzi o viaţă evreiască înfloritoare, care se dezvoltă în fiecare zi.

Comunităţile evreieşti din România păstrează, dar mai ales promovează iudaismul şi în acelaşi timp prezintă viaţa noastră publicului larg, tuturor celor care doresc să ne cunoască şi să ne treacă pragul.

Suntem cu adevărat norocoşi să putem trăi în siguranţă deplină o viaţă adevărată, evreiască, în România.

Ca preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, sunt mândru că evreii din ţara noastră au avut un rol fundamental în edificarea a două state - România şi Israel.

După Holocaust, această noapte a istoriei, fiecare comunitate evreiască, fiecare evreu, oriunde s-ar afla în lume, a învăţat ceva în aceşti 75 de ani pe care îi celebrăm, de independenţă a Statului Israel modern.

Interesant să poţi spune că statul evreu a dat lecţii evreilor din lume.

Dar ce am învăţat din sacrificiul fiecărui om care şi-a pierdut viaţa pentru apărarea Statului Israel sau care a fost ucis într-un atac terorist, din exemplul fiecărui soldat evreu care s-a jertfit pentru apărarea României moderne, de la toate victimele Holocaustului am învăţat că nu vom ceda niciodată în faţa violenţei şi a extremismului. Nu vom fi intimidaţi, nu vom fi ameninţaţi de nimeni şi nu ne vom trăi, cu siguranţă, din nou viaţa în teamă.

Distinse domnule preşedinte al Knesset-ului,

Dragă Amir,

Sunteţi primul preşedinte al Knesset-ului care se adresează Parlamentului României şi mă bucur că este aşa.

O să mă iertaţi dacă spun că am învăţat mult din evoluţia dumneavoastră politică. Dar mai ales pentru că atunci când ne-am cunoscut, prima dată, acum mulţi ani, îmi aduc aminte că am vorbit într-o seară dacă ar fi posibil să poţi descrie Statul Israel printr-un singur cuvânt. Mi-aţi spus atunci că un simplu cuvânt nu este suficient, că trebuie să existe şi un sentiment care să-i dea putere. Cuvântul pe care l-am ales împreună atunci a fost "speranţă", iar sentimentul - o convingere de nestrămutat în dreptate.

Aţi avut dreptate.

Atunci când mă gândesc la speranţa care defineşte istoria Statului Israel, îmi vine în minte, într-un mod curios, de fiecare dată, un film pe care îl recomand tuturor Giv'at Halfon Eina Ona.

Personajul central al acestui film emblematic pentru Statul Israel - în mod evident, un evreu originar din România, Sergio Konstanza.

Şi văzând tot ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în Israel şi atacurile îndreptate împotriva populaţiei civile, văzând că o instituţie internaţională de prim rang a permis organizarea unui eveniment dedicat distrugerii Statului Israel, replica lui Sergio Konstanza, cea mai celebră replică a sa, rămâne valabilă Tehi Medinat Israel! Kol HaKavod l’Tzahal.

La mulţi ani, Statului Israel!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani tuturor cetăţenilor Statului Israel şi poporului român!

La mulţi ani tuturor celor care au contribuit şi care au făcut posibilă existenţa a 75 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între ţările noastre!

Nu a fost uşor.

Ştiu că Statul Israel va învinge de fiecare dată în faţa terorii şi a celor care încearcă să-l distrugă. Pentru că Israel înseamnă speranţă, atât pentru evrei, cât şi pentru fiecare om. Speranţa că normalitatea este posibilă, dar mai ales că visele pot deveni realitate.

Am Yisrael Chai!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor,

A fost o onoare pentru noi să audiem mesajul Excelenţei Sale domnul Amir Ohana.

Domnule preşedinte Ohana,

Vă mulţumesc pentru cuvintele calde şi vă asigur totodată de întreaga noastră deschidere pentru dezvoltarea strânsei colaborări parlamentare şi a parteneriatului româno-israelian.

Declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.55.