Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.22.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Haideţi să începem!

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa de declaraţii politice şi intervenţii.

Ştiţi regula: 3 - PSD, 3 - PNL, 2 - USR şi apoi câte unul de la celelalte grupuri - AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Dan-Constantin Şlincu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi deputaţi,

Este salutară ancheta demarată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor în domeniul bancar. ANPC şi-a făcut treaba şi a amendat mai multe bănci pentru modul în care au calculat dobânzile cetăţenilor. 19 bănci au fost identificate în acest caz.

Trebuie să ne amintim că în ultima perioadă majoritatea băncilor din ţara noastră au obţinut profituri excesive, pe fondul creşterii inflaţiei, care a determinat creşterea dobânzilor, în dauna românilor care au credite la aceste bănci. Dacă aceste profituri au fost obţinute prin metode înşelătoare, atunci băncile vinovate trebuie să plătească. Dacă băncile amendate consideră că au fost sancţionate în mod ilegal, atunci au posibilitatea de a se adresa instanţelor de judecată.

ANPC nu a contestat principiul împărţirii obligaţiilor de rambursare în rate egale, cum fals susţin acum reprezentanţii băncilor. Dimpotrivă, ANPC a cerut băncilor să refacă graficele de rambursare, tot sub forma unor rate egale, dar care să aibă la bază achitarea creditului concomitent cu dobânda aferentă creditului.

ANPC are obligaţia legală să intervină, în urma sesizărilor primite de la oameni. În cazul creditelor bancare este de notorietate uriaşa nemulţumire provocată de practica băncilor de a încasa mai întâi dobânda şi mai apoi creditul propriu-zis. Prin urmare, persoana care a contractat creditul este pusă în situaţia să constate că, după ani de zile de plată, a achitat mai mult dobânzi şi mai nimic din împrumutul propriu-zis. ANPC a considerat drept înşelătoare această practică bancară, a dispus încetarea ei şi a amendat băncile responsabile.

Partidul Social Democrat a propus deja un proiect legislativ, care se află în dezbatere parlamentară, prin care Banca Naţională a României va fi obligată să realizeze un site, cu acces gratuit, pe care va exista un tabel comparativ privind comisioanele practicate de băncile din România.

Ceea ce mai aduce acest proiect se referă la obligaţia băncilor să ofere fiecărui cetăţean un cont bancar de bază, fără costuri şi fără comisioane. Până acum această obligativitate era doar pentru cetăţenii "vulnerabili financiar", respectiv cei cu venituri sub 60% din salariul mediu.

Partidul Social Democrat nu va renunţa să lupte împotriva oricăror inginerii şi optimizări fiscale, la care recurg în special marile companii, pentru a evita cât mai mult plata taxelor şi impozitelor în România. E vorba în ultimă instanţă de echitate, dar şi de respectarea reglementărilor europene, cum este, de exemplu, Directiva privind încasarea impozitului în ţara în care se realizează profitul.

În acelaşi timp, alături de colegii mei, voi promova toate iniţiativele legislative care să protejeze cetăţenii şi companiile din România de orice practică ilegală sau discriminatorie, indiferent de ce domeniu de activitate este vorba.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Partidul Social Democrat alocă 40 de milioane de euro pentru un nou program-pilot în agricultură"

Dacă mai avea cineva dubii asupra importanţei acordate de Partidul Social Democrat domeniului agriculturii şi fermierilor din ţara noastră, vă prezint încă o dovadă incontestabilă de bune practici, în ceea ce priveşte efortul echipei social-democrate de la conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a identifica soluţii agreate de Comisia Europeană pentru renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi de a obţine finanţare pentru dezvoltarea sistemului naţional de irigaţii.

Este vorba despre o nouă iniţiativă marca PSD, gândită pentru susţinerea tinerilor fermieri, cu finanţare pentru tehnologie modernă, de înalt randament, pentru asigurarea irigării prin picurare, prin intermediul unor sisteme absolut independente energetic. Pentru acest proiect au fost alocate nu mai puţin de 40 de milioane de euro, bani de care vor beneficia aproximativ 5.000 de tineri fermieri.

Tinerii fermieri vor fi susţinuţi să achiziţioneze un kit modular de irigaţii prin picurare, independent energetic, compus dintr-un set de panouri solare, un agregat de pompare, o instalaţie de irigare prin picurare şi comandă electronică pentru administrare automată, cu cantităţi mici de apă distribuite uniform. La acest sistem se mai adaugă şi un container cu temperatură uniformă, constantă, pentru depozitarea producţiei. Valoarea unui astfel de kit este de 10.000 de euro, iar prin intermediul acestui program se asigură o susţinere de la stat de 85%, restul fiind contribuţia fermierului.

Prin acest program vor fi înfiinţate 5.000 de module a câte un hectar cultivat cu legume sau cartofi. La o producţie medie de 50 de tone pe hectar rezultă 250.000 de tone anual de legume şi cartofi care vor ajunge în marile magazine şi pieţe prin intermediul Casei Unirea. Acest proiect nu doar că susţine producţia autohtonă de legume şi cartofi, dar asigură şi piaţa de desfacere, astfel încât niciun fermier care aplică şi ia parte la acest program să nu mai rămână cu marfa nevândută.

Asigurând fluiditatea procesului de la producţie la vânzare, acest proiect dezvăluie o nouă strategie administrată la nivelul Ministerului Agriculturii, ce îşi propune maximizarea beneficiilor înregistrate de fermieri şi piaţa agroalimentară internă, cu fiecare proiect de finanţare.

În final, trebuie să admitem faptul că acest proiect nu este nici primul sprijin acordat de PSD fermierilor şi nu va fi nici ultimul, ci doar o dovadă în plus a faptului că PSD respectă munca şi, spre deosebire de alţi actori politici populişti, deţinem şi cunoştinţele şi experienţa necesară să reformăm agricultura în beneficiul fermierilor.

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la cel de-al treilea coleg de la PSD, domnul Virgil Alin Chirilă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor,

Stimaţi colegi,

Dragi parlamentari,

PSD înţelege bine problemele şi nevoile dascălilor. Întotdeauna am fost alături de ei. E un fapt că de fiecare dată când PSD a guvernat veniturile acestora au crescut. Protestul cadrelor didactice este legitim, însă copiii nu trebuie să sufere. Angajarea într-o grevă generală de lungă durată nu serveşte nimănui, mai ales că soluţia fundamentală este una singură - noua Lege a salarizării, care obligatoriu va fi finalizată până la toamnă, fiindcă este un jalon esenţial în PNRR.

Este esenţial pentru viitorul nostru, al tuturor, ca soluţiile să fie discutate, negociate şi convenite cu bună-credinţă şi responsabilitate.

Copiii nevinovaţi şi familiile acestora nu au de ce şi nu trebuie să sufere, mai ales că urmează evaluarea naţională şi bacalaureatul.

În privinţa revendicărilor salariale există instrumentul necesar, noua Lege a salarizării unitare. În noua Lege a salarizării, cadrele didactice, dar şi restul angajaţilor statului român îşi vor afla soluţiile la problemele de ordin salarial. De altfel, acesta este scopul primordial al proiectului, refacerea echilibrelor, eliminarea discrepanţelor şi inechităţilor, aşezarea întregului sistem salarial pe temelie sigură, credibilă şi predictibilă şi mai ales sustenabilă financiar.

Pentru PSD sistemul educaţional reprezintă o prioritate de maximă importanţă şi, de aceea, a decis suspendarea negocierilor politice privind schimbarea Guvernului. Negocierile cu sindicatele din educaţie trebuie finalizate cât mai repede pentru ca profesorii să se întoarcă la catedră şi elevii în clase!

Alături de colegii mei social-democraţi fac un apel la liderii sindicali şi la toate cadrele didactice să accepte dialogul responsabil, şi nu confruntarea! Este necesar să se găsească un compromis acceptabil şi mai ales posibil pentru toată lumea.

PSD a fost şi va fi mereu alături de dascăli, a susţinut ori de câte ori a fost posibil creşterea veniturilor acestora. O va face şi de această dată, dar în limita posibilităţilor reale pe care ţara le are. De altfel, rundele succesive de discuţii au fost rezultatul atitudinii preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, care s-a întâlnit cu toate persoanele implicate: lideri sindicali, profesori, elevi şi părinţi.

Repet, problema salariilor cadrelor didactice îşi va găsi rezolvarea în Proiectul Legii salarizării unice, condiţie a PNRR, care a fost devansat. Astfel, termenul de finalizare a fost scurtat la 15 iulie, tocmai pentru a arăta fără echivoc disponibilitatea politică de a rezolva motivul esenţial al declanşării grevei generale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

O invit pe doamna deputat Christine Thellmann.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "La început de vară, 10.000 de mame primesc trusoul pentru nou-născuţi".

În următoarele zile, suma de 2.000 de lei va intra pe cardul mamelor cu nou-născuţi. Cheltuielile acoperă produse de bază pentru îngrijirea copiilor, îmbrăcăminte, produse de igienă şi lapte praf.

Acest program va avea finanţare prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 încă cel puţin patru ani. Vorbim de un buget de 450 de milioane de euro, care vor ajunge către mame şi nou-născuţi din categorii vulnerabile.

În plus, aceste familii vor putea beneficia şi de programe de intervenţii precum creşterea oportunităţilor pe piaţa muncii pentru femei, finanţarea cursurilor de recalificare, decontarea costurilor de transport, rechizite, hrană, îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru cei mici.

Categoriile de persoane care beneficiază de acest sprijin şi care, potrivit legii, au calitatea de destinatari finali sunt:

- Mame care beneficiază de venit minim garantat prin dispoziţie scrisă a primarului;

- Mame care fac parte din familii beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei;

- Mame aflate în situaţii de risc;

- Victime ale calamităţilor, ale violenţei domestice, persoane dependente şi altele asemenea şi/sau care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate;

- Mame care nu deţin acte de identitate şi nu pot accede la drepturile civile; şi

- Mame minore.

Sunt sigură că aceşti bani vor ajuta cu adevărat aceste familii aflate în dificultate din punct de vedere financiar. Fiecare copil este o mare binecuvântare, însă această bucurie vine şi cu o enormă responsabilitate şi cu foarte multe cheltuieli.

Mă bucur să anunţ chiar înainte de 1 Iunie - Ziua Copilului această veste, că Ministerul Investiţiilor a efectuat plăţile pentru acest program, iar cardurile proaspetelor mame urmează să fie încărcate cu suma de 2.000 de lei.

Mulţumesc frumos.

Deputat Christine Thellmann, PNL, Sibiu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Alexandru Popa nu este.

Domnul Făgărăşian, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Cu ajutorul celor peste 80 de miliarde de euro din PNRR şi fondurile de coeziune, la care se adaugă peste 7% din PIB alocaţi de Guvernul Ciucă pentru investiţii publice prin diferite programe, România traversează cea mai accelerată perioadă de construcţie şi modernizare din istoria sa. Autostrăzi şi poduri moderne, şcoli noi, spitale regionale şi secţii dotate, căi ferate şi material rulant, sisteme de reţele de utilităţi sunt numai câteva dintre investiţiile în curs de realizare. Cu toate acestea, deşi suntem deosebit de bucuroşi că, în sfârşit, aceste lucruri se întâmplă în România, mare parte dintre operatorii economici care realizează investiţiile se plâng de lipsa forţei de muncă bine calificată şi de faptul că trebuie să aducă lucrători din Asia sau Africa pentru a onora contractele.

Evident că trăim un mare paradox! În timp ce milioane de specialişti români muncesc în statele Uniunii Europene, contribuie la prosperitatea acelor state şi susţin financiar familiile rămase în ţară, noi suntem limitaţi de lipsa forţei de muncă şi aşteptăm lucrători din afara spaţiului comunitar.

Stimaţi colegi,

Mult timp s-a spus că salariile fac diferenţa şi afirmaţia este corectă. Salariile brute din domeniul construcţiilor sau serviciilor din România aproape că le-au ajuns din urmă pe cele din Italia sau Spania, însă diferenţa o face salariul net, adică acea sumă de bani care îi rămâne angajatului în buzunar, pentru a-şi întreţine familia. Or, la acest capitol nu cred că avem prea multe motive de mândrie. În România, munca este cel mai puternic fiscalizată dintre toţi factorii de producţie, iar politica fiscală parcă te descurajează să ai un salariu mare. Aproape jumătate din salariul brut al angajatului merge la bugetul de stat prin impozit, contribuţii de asigurări şi alte impozite indirecte. Cum să fii stimulat să te întorci în ţară într-o asemenea situaţie?

Noi, cei din Partidul Naţional Liberal, am susţinut constant că trebuie identificate modalităţile prin care povara fiscală care apasă asupra salariilor să fie diminuată progresiv, astfel încât munca să fie răsplătită prin salarii stimulative.

Vă garantez că dacă acest lucru se va întâmpla, economia României nu va mai duce lipsă de angajaţi calificaţi, pentru că tot mai mulţi români care muncesc astăzi în diaspora nu ar ezita să se întoarcă acasă, în ţara lor.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Văd că de la Grupul PNL nu mai sunt colegi.

Mergem la Grupul USR.

Domnul Lazăr Ion-Marian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele - "Dar pe noi cui ne lăsaţi?".

Stimaţi colegi,

Din nefericire, o nouă trăsnaie a ministrului Rafila mi-a atras atenţia în mod neplăcut.

De data aceasta protagoniştii noului scandal din domeniul sanitar sunt absolvenţii facultăţilor de medicină care au susţinut în data de 14 mai 2023 un concurs de intrare în rezidenţiat în sesiune extraordinară.

Astfel, la această sesiune extraordinară - şi la propriu şi la figurat - au fost alocate prin reportare 628 de posturi libere, pentru care au concurat 962 de candidaţi şi respectiv au promovat 863 de candidaţi.

Ulterior, în data de 23 mai 2023, în urma finalizării repartizării candidaţilor în sesiunea extraordinară suplimentară a concursului de rezidenţiat, un singur loc a rămas neocupat, la specializarea "Chirurgie orală şi maxilo-facială".

Această situaţie a condus ca un număr de 235 de medici care, deşi au promovat concursul de rezidenţiat, să nu aibă un loc alocat în sistemul sanitar naţional necesar derulării rezidenţiatului.

Ţinând seama de această situaţie, responsabilii de la Ministerul Sănătăţii s-au rezumat să paseze răspunderea, afirmând, printre alte aspecte, că: "alocarea de locuri la rezidenţiat a ţinut cont de posibilităţile de pregătire în specialitate ale universităţilor şi facultăţilor de medicină".

Mai mult decât atât, "medicii rezidenţi susţin că ministrul Alexandru Rafila le-a spus că nu sunt bani, doar că versiunea sa este infirmată de ministrul finanţelor, cel care i-a asigurat că există finanţare".

Totuşi, ceea ce omit să menţioneze cei de la ministerul de resort este faptul că în situaţii similare, în perioada 2016-2020, locurile au fost suplimentate.

În final, o să citez declaraţia publică a preşedintelui Colegiului Medicilor, care afirma recent că: "Bucureştiul are peste 7 medici la 1.000 de locuitori. Avem Doljul, Clujul, Timişul şi Iaşiul cu 4-6 medici la 1.000 de locuitori. Avem cam 11 judeţe, în special în arcul carpatic, Sibiu, Braşov, Mureş, unde avem între 2-4 medici la 1.000 locuitori, dar în schimb avem 26 de judeţe unde avem între 1-2 medici la 1.000 de locuitori".

În opinia mea, raportându-ne la aceste date, orice comentariu este de prisos.

Vă mulţumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Văd că nici de la...

A venit domnul Todosiu, Beniamin Todosiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Guvernarea PNL-PSD a eşuat, aruncând România în cea mai gravă criză socioeconomică".

Guvernul PNL-PSD a eşuat, aruncând România în cea mai gravă criză socioeconomică din ultimii ani. Amânarea rotativei la guvernare şi contrele politice între cele trei partide aflate în Coaliţie sunt dovezi clare că acest Guvern nu va fi în stare să redreseze ţara aflată în derivă. Singurul lucru care îi mai uneşte este interesul de a-şi proteja clientela politică şi de a rămâne conectaţi la banii publici, pentru a putea fura în continuare.

În rest, tot Programul de guvernare este construit doar pe minciună şi demagogie. Au minţit când au construit bugetul pentru acest an, iar găurile bugetare ies la suprafaţă. Sunt zeci de miliarde de lei scrise doar din pix de specialiştii PNL şi PSD în bugetul pentru anul 2023, iar efectele acestei butaforii guvernamentale vor fi dezastruoase. Inconştienţa acestor incompetenţi poate duce ţara în incapacitate de plată.

Continuă să mintă Uniunea Europeană că îşi vor îndeplini jaloanele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru desfiinţarea pensiilor speciale, dar, în realitate, încearcă să protejeze specialii României. Ce să te aştepţi de la un Guvern care e condus chiar de un special cu o pensie de 18.000 de lei pe lună?

Mint cu neruşinare profesorii că nu au bani pentru a le creşte salariile şi continuă să umilească şcoala românească.

Da, nu au bani pentru profesori şi pentru finanţarea educaţiei, pentru că bugetul este cheltuit pentru pensii speciale şi salarii de lux în agenţiile statului şi alte sinecuri create pentru membrii de partid.

Mint cu neruşinare românii de rând, spunând că ţara nu este în criză, când de fapt este cea mai gravă situaţie economică din ultimii 20 de ani. Românii sunt sufocaţi de un val de scumpiri, iar multe familii au ajuns în pragul sărăciei, fiind în imposibilitatea de a-şi achita ratele şi facturile.

Acestea sunt "realizările" Guvernului Ciucă-Ciolacu, care vrea să pună şi bomboana pe colivă, prin pierderea banilor europeni din PNRR. Practic, PNL şi PSD încercă prin toate mijloacele să salveze pensiile speciale nesimţite, cu riscul real de a pierde fonduri europene în valoare de miliarde de euro. Aceşti bani trebuie să fie folosiţi pentru spitale noi, şcoli şi autostrăzi.

Acestea sunt câteva exemple care demonstrează că România este într-o situaţie de criză socioeconomică gravă. Profesorii sunt în grevă, paralizând sistemul de educaţie, iar acest exemplu ar putea fi continuat şi de alte categorii sociale. Este momentul în care acest Guvern trebuie să îşi depună mandatul şi să recunoască dezastrul în care a aruncat România. E momentul în care PNL şi PSD trebuie să îşi asume greşelile făcute şi să răspundă în faţa românilor.

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul Dumitru Flucuş este?

Vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acum câteva zile, Administraţia Fondului de Mediu a lansat Programul "Casa Verde" prin care se pot instala panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică.

Cei care au dorit să beneficieze de acest program s-au putut înscrie personal în cadrul programului, prin intermediul unei aplicaţii informatice.

În data de 24 mai 2023, la ora 10.00, aplicaţia s-a deschis pentru Regiunea Centru, care cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

După doar 3 minute de la deschiderea aplicaţiei, fondurile au fost deja epuizate.

Această situaţie a stârnit nedumerirea şi nemulţumirea unui număr foarte mare de persoane. Majoritatea celor care au dorit să participe la program nu au reuşit acest lucru şi au rămas foarte dezamăgiţi. Oamenii s-au pregătit temeinic, au scos extrase de carte funciară actualizate, adeverinţe de neurmărire fiscală de la ANAF, precum şi de la primării.

Este clar că Administraţia Fondului de Mediu nu se aştepta ca fondurile alocate să se epuizeze în doar trei minute. Termenul programat pentru depunerea de cereri era de trei zile. De la trei zile la trei minute este, evident, o distanţă mare.

Mereu ni se spune că digitalizarea ne va ajuta, dar constatăm că apar situaţii nedrepte, ca aceea despre care discutăm acum.

Dacă vor mai exista programe viitoare, acum, că oamenii ştiu la ce să se aştepte, ce se va întâmpla oare? Se vor termina fondurile în câteva secunde? Este de dorit o asemenea situaţie?

În momentul deschiderii aplicaţiei, pot exista zone din ţară în care internetul să nu funcţioneze pentru câteva minute sau chiar pentru câteva ore, pot avea loc furtuni, intervenţii tehnice sau orice alte situaţii care pot afecta conexiunea la internet. De asemenea, pot fi persoane care călătoresc, aflându-se în tren sau în avion. Cum vor aplica ei în câteva secunde sau în trei minute, precum în situaţia pe care am întâlnit-o acum?

Unde este egalitatea de şanse atât de mult invocată în această situaţie?

Cei care ratează cele câteva minute vor trebui să mai aştepte un an, cu speranţa că vor fi mai rapizi data viitoare.

Cu siguranţă, AFM nu va putea declara că acest program a fost un succes.

Vă mulţumesc.

Dumitru Flucuş, deputat AUR de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

De la UDMR nu avem.

Mergem la Grupul minorităţilor.

Domnul deputat Miroslav Petreţchi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-o lume plină de provocări şi incertitudini, în cadrul declaraţiei politice de astăzi, doresc să mă opresc asupra importanţei reafirmării angajamentului nostru faţă de protecţia şi bunăstarea copiilor.

Avem datoria şi onoarea să le oferim copiilor noştri un viitor mai luminos şi mai sigur.

În anul 1925, în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, 54 de ţări au semnat Declaraţia pentru Protecţia Copilului, la Geneva.

Acesta a fost un moment istoric în care ne-am asumat angajamentul solemn de a apăra drepturile fundamentale ale copiilor din întreaga lume.

În ţara noastră această zi o marcăm cu entuziasm, mâine, drept Ziua Internaţională a Copilului, reflectând asupra importanţei pe care o acordăm protecţiei şi promovării drepturilor copiilor.

Cu toate acestea, trebuie să rămânem conştienţi că există multe provocări cu care copiii noştri se confruntă în prezent. Pandemia globală şi situaţia geopolitică complexă au amplificat aceste provocări, aducând în prim-plan probleme precum bullyingul, depresia, consumul de droguri, abandonul şcolar şi dependenţa de reţelele sociale. Aceasta lezând direct dezvoltarea şi bunăstarea copiilor noştri, afectându-le inclusiv inocenţa şi împiedicându-i să-şi atingă potenţialul deplin.

Cu toate acestea, în aceste vremuri complicate, putem găsi inspiraţie în exemplul tinerilor curajoşi şi implicaţi din societatea noastră. Mulţi tineri înţeleg că viaţa şi cooperarea sunt mult mai importante decât ura sau dezbinarea, motiv pentru care încă de la începutul războiului din Ucraina au dat dovadă de solidaritate şi au fost alături de zecile de mii de copii refugiaţi în ţara noastră, ajutându-i să uite de ororile războiului şi să se integreze în societate, reuşind să aducă astfel lumină şi speranţă în vieţile lor.

În calitate de aleşi ai poporului, avem responsabilitatea de a identifica soluţii concrete pentru provocările cu care se confruntă tinerele generaţii de astăzi, inclusiv prin implementarea corectă, eficientă şi transparentă a politicilor naţionale pentru sprijinirea tinerilor. Doar investind în tineri putem să pregătim noile generaţii pentru a putea răspunde noilor cerinţe ale societăţii democratice, bazată pe pluralism, toleranţă, înţelegere şi convieţuire.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la neafiliaţi.

Anamaria Gavrilă este? Nu.

Nicolae Roman?

Vă rog. domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi declaraţia mea politică vizează "Puterea noastră ca români" şi se intitulează "Experiment făcut pe români. De ce?".

În semestrul II din 2022, individual românii au plătit cel mai mare preţ pentru energie electrică, dublu faţă de media individuală/gospodărie din Uniunea Europeană. Conform datelor publicate pe site-ul "Eurostat/data browser", românii au plătit cu 2/3 mai mult decât polonezii şi cu 3/4 mai mult decât ungurii, de asemenea, de 5 ori mai mult decât olandezii, pentru energia electrică utilizată.

Românii, cu cele mai mici venituri din Uniune, plătesc cele mai mari preţuri la electricitate. Suntem, prin nepăsarea Guvernului, la cheremul companiilor distribuitoare de energie electrică produsă de instalaţii şi transportată prin mijloace realizate în România de dinainte de 1989. Care sunt cheltuielile furnizorilor ce impun creşterea preţurilor? Aceleaşi preţuri nejustificate au distrus economia firavă a României.

Firmele cu profil industrial şi agricol au căzut din cauza preţurilor la energia electrică.

Pot aduce aici, în Camera Deputaţilor, o poreclă neonorantă atribuită unui ministru "de neclintit" din guvernele ultimilor patru ani - "sinistrul Virgil Popescu", faţă de care aceeaşi poreclă atribuită Elenei Ceauşescu păleşte.

Economiile Franţei, Luxemburgului, Suediei, Finlandei, Austriei, Olandei, Germaniei, cele mai prospere de pe continent, au plătit jumătate din preţurile plătite în economia românească pentru consumul de energie electrică.

În aceste condiţii necompetitive, cum credeţi că va evolua economia românească?

Dar naţiunea română?

Cei apţi de muncă vor căuta, justificat, condiţii mai facile de trai, iar teritoriul continuă să se depopuleze, din cauza unei economii neperformante. Comparativ cu situaţia altor state comunitare, se nasc întrebări tot mai numeroase:

1. Cum va putea populaţia României să aspire la nivelul de trai din alte state europene?

2. Nimeni dintre experţii Guvernului nu vede că, în perioadele de criză, piaţa comună europeană a favorizat naţiunile bogate şi a înglodat România şi românii în datorii şi mai mari ?

3. Conducătorii şi guvernanţii noştri - Klaus Werner Iohannis, Nicolae-Ionel Ciucă, Marcel Ciolacu - nu sesizează această situaţie?

4. Care sunt măsurile protecţioniste pe care guvernele ce s-au perindat le-au adoptat faţă de firmele româneşti?

5. Să înţelegem că avem aşteptări prea mari de la executive incapabile?

Nu pot decât să concluzionez că guvernele ultimilor patru ani nu au servit interesele naţiei.

Mă poate contrazice cineva?

Semnez, deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac.

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei politice: "Copiii - cea mai mare binecuvântare".

Sărbătorirea Zilei Copilului ne oferă plăcutul prilej de a ne încredinţa că cele mai mari binecuvântări pe care le putem avea - copiii - sunt totodată şi aripile care ne poartă spre viitor. De altminteri, într-un fel cu toţii rămânem copii, altfel nu am aprecia că perioada copilăriei a fost cea mai frumoasă etapă a vieţii. În acest sens, vorbele nemuritorului Constantin Brâncuşi - "Când nu mai eşti copil, ai murit de mult" - sunt cât se poate de adevărate.

România, ca stat parte la Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, pune pe primul plan interesul superior al acestuia. În acest scop, au fost create instituţii care realizează o gamă variată de activităţi, acţiuni, programe şi campanii de informare, sensibilizare şi conştientizare în domeniul promovării şi garantării drepturilor copilului.

Tradiţional, în ţara noastră, cu ocazia acestei zile sunt oferite celor mici dulciuri, jucării şi îmbrăcăminte. Totuşi, cele mai însemnate lucruri pentru aceştia sunt atenţia părinţilor şi timpul petrecut împreună.

Însă această zi aniversară ar trebui privită nu doar ca o sărbătoare, ci şi ca un prilej de reflecţie, în care ar merita să analizăm dacă noi, politicienii, facem totul pentru fericirea şi devenirea copiilor.

Un studiu naţional, realizat recent de Organizaţia "Salvaţi Copiii" România, a scos la iveală o mare dramă, şi anume faptul că aproape un sfert dintre copiii români au avut sau au un părinte plecat la muncă în străinătate. Prin raportare la cei aproape patru milioane de copii, rezultă că aproape un milion de copii trăiesc sau au trăit această traumă sufletească.

Din păcate, riscurile cu care se confruntă copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate sunt mari, deoarece aceştia au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, în comparaţie cu ceilalţi. De asemenea, merg semnificativ mai puţin la medic, au o probabilitate dublă de a fuma frecvent şi de şase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalţi copii şi tot de atâtea ori de a consuma substanţe etnobotanice sau alte substanţe interzise de lege.

De aceea, mai ales în această zi specială, îi rog pe părinţi să-şi asculte copiii, să petreacă mai mult timp cu ei, pentru că vocea lor, deşi minoră, le poate arăta o problemă majoră.

Le doresc un sincer "La mulţi ani!" copiilor României şi îi asigur că noi, parlamentarii PSD, împreună cu partenerii de guvernare, le vom asigura toate condiţiile pentru a se dezvolta armonios şi pentru a fi fericiţi. Pentru aceasta, vom lua şi alte măsuri pentru scăderea abandonului şcolar, pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva lor, inclusiv violenţa psihologică - bullyingul, pentru combaterea traficului de copii, exploatarea sexuală sau prin muncă a acestora.

Totodată, îi asigur pe toţi românii că prin politicile suplimentare pe care le vom adopta în sprijinul familiei şi al copiilor, vom crea condiţiile necesare ca bunăstarea generală să crească, în scopul creşterii natalităţii şi a dezvoltării armonioase a societăţii noastre.

Închei, amintindu-vă că despre copii cel mai frumos a vorbit Mântuitorul - "Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, că a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu".

Deputat Nicoleta-Matilda Goleac, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Florian-Claudiu Neaga, aveţi cuvântul.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Noul contract-cadru care va reglementa multianual condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a fost adoptat de Guvern, urmând a intra în vigoare de la 1 iulie 2023. Acest contract-cadru prevede pentru prima dată reglementari privind plata serviciilor medicale în funcţie de performanţă, medicina de familie fiind prima componentă a sistemului de asistenţă medicală pentru care alocarea sumelor din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se va face pe acest principiu. Principalele obiective ale noului contract-cadru sunt reprezentate de consolidarea prevenţiei şi îmbunătăţirea accesului la servicii medicale al pacienţilor, urmărindu-se depistarea precoce şi tratarea în faze incipiente a bolilor.

În acest sens, în domeniul asistenţei medicale primare, se creează cadrul care favorizează depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi se introduc noi instrumente în vederea realizării consultaţiilor preventive pentru persoanele cu vârsta între 40 şi 60 de ani.

Astfel, asiguraţii vor putea opta pentru efectuarea de riscograme pentru depistarea precoce a bolilor cardiovasculare, cerebro-vasculare, oncologice, a diabetului, a bolii cronice de rinichi, precum şi pentru evaluarea sănătăţii mintale şi reproductive. De asemenea, pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani vor putea fi efectuate servicii medicale pentru evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătăţii, a riscului fatal cardiovascular, oncologic, a riscului osteoporozei, incontinenţei urinare, evaluarea sănătăţii mintale. Tot în scopul consolidării prevenţiei, medicii de familie vor putea recomanda o paletă mai largă de investigaţii paraclinice de care pot beneficia gratuit asiguraţii cu vârste între 18 şi 39 de ani, urmare a consultaţiilor medicale de prevenţie.

De asemenea, se introduc noi măsuri în scopul reducerii disparităţilor dintre mediul rural şi cel urban în privinţa accesului la servicii medicale, prin crearea de stimulente în scopul atragerii medicilor de familie în zonele rurale slab acoperite sau neacoperite cu servicii de medicină primară.

În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pachetele de servicii diagnostice şi terapeutice se extind prin introducerea de noi servicii. Spre exemplu, a fost creat cadrul legal pentru creşterea accesului asiguraţilor la servicii de medicină fizică şi de reabilitare în ambulatoriu, fiecare furnizor având obligaţia de a asigura un program de activitate de 7 ore/zi, respectiv 35 de ore/săptămână.

În cadrul serviciilor medicale paraclinice din ambulatoriu se extinde semnificativ pachetul de analize şi investigaţii şi se introduce posibilitatea furnizorilor de a încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru punctele de recoltare mobile, ceea ce va genera o creştere a accesului la servicii medicale pentru cetăţenii domiciliaţi în localităţi izolate.

Prin noul contract-cadru, aşa cum menţionam, se acordă o importanţă deosebită prevenţiei, motiv pentru care a fost reglementată posibilitatea majorării decontării peste plafoanele contractate de laboratoare cu casele de asigurări de sănătate, pentru analizele medicale preventive recomandate de medicii de familie, dar şi pentru monitorizarea evoluţiei sarcinii.

O schimbare majoră este înregistrată la nivelul asistenţei medicale spitaliceşti prin extinderea listei serviciilor medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi, cu peste 100 de servicii noi. De asemenea, se introduce condiţia ca unităţile sanitare cu paturi să asigure un program de spitalizare de zi de minimum 5 zile/săptămână şi de 7 ore/zi, acoperit de prezenţa a cel puţin unui medic de specialitate.

Pentru îngrijirile medicale şi paliative la domiciliu, noul contract-cadru reglementează posibilitatea acordării acestora...

Domnul Ilie Dan Barna:

Să încercaţi să încheiaţi, vă rog.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

...la locaţia declarată de persoana asigurată, indiferent de Casa de Asigurări de Sănătate la care este luată aceasta în evidenţă. Tot la acest capitol, se introduc servicii noi şi creşte de la 90 la 180 de zile perioada pentru care asiguraţii cu vârsta sub 18 ani pot beneficia de îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu.

În final, doresc să îmi exprim convingerea că prin aplicarea acestor noi reglementări care stimulează medicina preventivă, starea de sănătate a pacienţilor români se va îmbunătăţi considerabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

A treia persoană de la PSD, doamna Ileana Cristina Dumitrache? Este? Nu.

Trecem la PNL.

Alexandru Popa, Ervin Molnar, Cristina Vercerdi, Andrei Gheorghe văd că nu sunt.

Mergem la Grupul USR.

Brian Cristian.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Vă rog. (Vociferări.)

Vă rog. (Vociferări.)

Da?

A, vă rog, scuze! (Se adresează doamnei deputat Cristina-Agnes Vecerdi).

Aşteptaţi o clipă! (Se adresează domnului deputat Brian Cristian.)

Vă rog, doamnă deputat.

Mă uitasem pe celelalte rânduri.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi vă voi vorbi despre "Rolul femeilor în politică".

Reprezentarea politică a femeilor este unul dintre indicatorii calităţii democraţiei. La acest capitol, România se situează constant pe ultimele locuri la nivel european, dat fiind faptul că participarea politică a reprezentantelor genului feminin, în calitate de ocupante de poziţii de decizie reală, rămâne slabă. Chiar dacă proporţia femeilor în Parlament a crescut în ultimele două legislaturi, ea se păstrează sub 20%.

Cotele de gen, menite să ajute femeile să depăşească obstacolele din cursa electorală, sunt prevăzute în diferite modele în 11 ţări membre ale Uniunii Europene, precum Franţa, Spania şi Italia. În aceste state, proporţia de femei pe scena politică a crescut de trei ori mai repede decât în ţările care nu au o astfel de prevedere în legislaţie, iar studiile evidenţiază că prezenţa unui număr mai mare de politiciene în Parlament creşte probabilitatea ca interesele femeilor să fie reprezentate şi introduse pe agenda politică.

Este din ce în ce mai evident că politica are nevoie de prezenţa femeilor, deoarece deciziile luate au impact şi asupra vieţii acestora. Numeroase studii arată că participarea sporită a femeilor în politică aduce beneficii societăţii şi elaborării politicilor publice datorită experienţelor şi perspectivelor unice pe care femeile le pot introduce pe scena politică. Prezenţa politicienelor contribuie totodată la asigurarea faptului că preocupările, nevoile şi interesele femeilor, precum şi ale altor grupuri marginalizate, sunt abordate în mod adecvat.

De asemenea, femeile implicate în politică servesc drept modele şi sursă de inspiraţie pentru generaţiile viitoare. Prezenţa lor în poziţii influente demonstrează că femeile pot excela în diverse domenii de activitate şi încurajează şi alte femei să urmeze o carieră în politică. Să nu uităm şi faptul că acestea pot prezenta şi stiluri de conducere distincte, cu un accent sporit pe colaborare, dialog şi compromis între actorii politici, care favorizează dezvoltarea unui mediu politic mai incluziv şi mai cooperant.

De asemenea, atunci când femeile au un cuvânt de spus în procesul de elaborare a politicilor, acest lucru poate duce la investiţii mai mari în educaţie şi asistenţă medicală, la îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii pentru femei şi la creşterea oportunităţilor de antreprenoriat şi de emancipare economică a femeilor.

Beneficiile participării femeilor în politică sunt multiple, avem nevoie de o reprezentare şi o diversitate sporite, de includerea problemelor femeilor pe agenda politică şi inspiraţia generaţiilor viitoare.

Vocile femeilor merită să fie auzite şi pentru aceasta este necesar, în primul rând, să adoptăm iniţiativa legislativă care vizează cotele de gen, iniţiată de reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal, cu susţinerea colegilor din celelalte partide politice.

Din acest motiv, vă îndemn pe toţi cei care aveţi un cuvânt de spus în dezbaterea acestei iniţiative să discutaţi pe marginea proiectului înregistrat la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să putem da un vot favorabil în plen şi să beneficiem de legislaţia atât de necesară în domeniu.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Cristina Vecerdi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Trecem la Grupul USR.

Domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Maramureşul este recunoscut pentru tradiţiile sale, pentru oameni buni şi mai ales pentru zonele frumoase şi cinstea şi bunătatea oamenilor.

De cele mai multe ori, avem o serie de situaţii în care toate entităţile politice, toţi reprezentanţii comunităţii trăiesc în înţelegere, trăiesc în bunăstare şi fie că este vorba de etnici ucraineni, fie că este vorba de români, fie că este vorba de maghiari sau germani, aceştia au trăit în pace, în linişte şi în bună înţelegere, timp de sute de ani.

Din păcate, modalităţile şi momentele în care liniştea comunităţilor a fost perturbată s-au întâmplat doar din cauza politicienilor. Şi s-au întâmplat pentru că de cele mai multe ori oamenii politici au încercat ca pentru câştigurile lor electorale, să creeze disensiuni în comunităţi şi să învrăjbească cetăţenii, unii împotriva celorlalţi.

Un astfel de caz mi-a fost semnalat recent, raportat la ce se întâmplă în Maramureş.

Este vorba despre o situaţie care a apărut în comuna Rona de Sus.

În comuna Rona de Sus, recent, în ultimele luni, a fost... s-a încercat organizarea unui eveniment de către Uniunea Ucrainenilor din România, prin deputatul acestora, care a încercat să organizeze evenimentul fără a avea toate autorizaţiile necesare.

Reprezentanţii Primăriei i-au trimis o serie de solicitări şi i-au trimis o serie de hârtii prin care i-au explicat ce ar trebui să facă ca să intre în legalitate în raport cu evenimentul respectiv.

Din nefericire, domnul deputat a refuzat să se conformeze, nu a făcut demersurile necesare, a mutat evenimentul pe un domeniu privat. Ba, mai mult, a trimis o interpelare către Ministerul Afacerilor Interne, prin care l-a reclamat atât pe şeful de post, dar şi l-a numit pe primarul comunei "şovin" şi "cu atitudine discriminatoare".

Deci, practic, un primar etnic ucrainean, care a încercat doar să aplice legea, este făcut "şovin", doar pentru a fi denigrat în faţa comunităţii şi doar pentru că nu reprezintă acea formaţiune politică.

Vreau să spun că între timp a venit şi răspunsul la interpelare, iar ministerul nu a găsit nicio neregulă cu privire la aspectele semnalate.

Eu, în calitate de parlamentar şi iubitor de tradiţii şi cultură, susţin toate aceste evenimente, dar vreau să spun că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar parlamentarii şi nici partidele politice.

Pe această cale, vreau să îmi exprim sprijinul faţă de primarul comunei Rona de Sus, Alexa Semeniuc, care îşi face datoria cu cinste, dar în limitele legii, şi vreau să îmi exprim sprijinul şi faţă de întreaga comunitate locală, fie că sunt ucraineni, români sau maghiari.

Haideţi să le arătăm tuturor că Maramureşul nu este despre scandal politic ieftin, ci despre oameni buni, cinstiţi şi harnici, la fel ca cei din comuna Rona de Sus şi la fel ca toţi locuitorii judeţului Maramureş!

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

De la USR, domnul Lőrincz, doamna Neagu, Filip Havârneanu sau Alin Apostol nu sunt.

Mergem la Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre "Bestia din curtea UDMR".

28 de ani de puşcărie. Atât va trebui să execute o bestie angajată pe post de asistent maternal la Casa de Protecţie a Copiilor a Fundaţiei "Sfântul Francisc" din Băile Tuşnad, unul din aşezămintele de îngrijire socială înfiinţate de călugărul franciscan Böjte Csaba. Bestia a avut două capete de acuzare de viol asupra unui minor, 11 capete de acuzare de agresiune sexuală asupra unui minor, 10 capete de acuzare de abuz sexual asupra unui minor, 12 capete de acuzare de agresiune sexuală asupra unui minor. Faptele documentate de anchetatori, unele descrise de presă, sunt şocante. Timp de peste 10 ani copii minori, unii cu vârsta de doar 4 ani, au fost supuşi unor tratamente groaznice, violaţi şi abuzaţi în moduri absolut şocante. Curtea de Apel Târgu Mureş a pus capăt acestui calvar vineri, 12 mai, când a pronunţat o sentinţă definitivă.

Presa relatează faptul că acest cămin al copiilor a fost timp de aproape un deceniu condus de Kolozsvári Tibor, membru al UDMR. Tot presa relatează şi faptul că Fundaţia "Sfântul Francisc" primeşte sume consistente de la Consiliul Judeţean Harghita şi este finanţată din Ungaria cu sume impresionante. Este deja de notorietate faptul că Böjte Csaba este folosit pe post de mascotă în campaniile electorale de UDMR şi este un apropiat al lui Viktor Orbán. Aşadar, UDMR este direct implicată în activitatea unei locaţii în care s-au petrecut orori inimaginabile cu copii minori!

Sentinţa la fond în acest caz s-a pronunţat în data de 29 iunie 2022. De atunci şi până acum nimeni din UDMR sau din Consiliul Judeţean Harghita nu a reacţionat în vreun fel şi nu şi-a cerut scuze, nu a arătat că le pare rău pentru faptul că sub nasul lor s-au petrecut aceste orori.

Cum este posibil ca astfel de fapte să se petreacă timp de 10 ani, să se pronunţe o asemenea sentinţă şi, cu toate acestea, nimeni din UDMR să nu reacţioneze? Kelemen Hunor! Csaba Borboly! Korodi Attila! Antal Árpád! Tamás Sándor! Unde sunteţi, ticăloşilor? De ce tăceţi cu nesimţire în faţa acestui caz revoltător? Cum este posibil ca doamna Firea, ministrul familiei, partenera de guvernare a grofilor din UDMR care au patronat aceste monstruozităţi, să tacă în acest caz?

Condamn cu vehemenţă faptele acestei bestii infame! Consider că închisoarea pe viaţă ar fi fost o sancţiune mult mai justă. În egală măsură condamn şi tăcerea conducerii UDMR în faţa acestor atrocităţi care au distrus pe viaţă mai mulţi copii. Să se întâmple astfel de fapte sub responsabilitatea ta, iar tu să taci fără să-ţi reproşezi nimic, asta înseamnă să fii un ticălos şi un laş!

Domnul Ilie Dan Barna:

De la Grupul neafiliaţilor, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Coaliţia de guvernare scapă de sub control stabilitatea ţării".

Creşterea necontrolată a preţurilor, inflaţia foarte mare, salarii mici pentru unii, beneficii şi privilegii pentru alţii, lipsa investiţiilor în domenii-cheie, politizarea excesivă a celor mai importante decizii, întârzierile majore ale obiectivelor de reformă, aşa arată bilanţul actualei Coaliţii de guvernare. În locul soluţiilor şi al deciziilor ferme, şefii Coaliţiei de guvernare pasează responsabilitatea de la unii la alţii, organizând conferinţe de presă doar pentru a ne transmite că îi interesează, de fapt, pe ei, rotativa.

Între timp, cadrele didactice, lucrătorii din sănătate, angajaţii CFR au ieşit în stradă şi protestează. Numitorul comun al acestor proteste este creşterea salariilor. Guvernul a scăpat complet situaţia de sub control, iar discuţiile pe marginea noii Legi a salarizării sunt din ce în ce mai ineficiente, iar negocierile eşuează lamentabil.

Nu cred că este o întâmplare că tocmai reprezentaţii acestor domenii importante protestează. Acestea sunt sectoare în care s-a investit cel mai puţin în ultimii ani, iar despre reforme reale nici nu putem discuta. Educaţia şi sănătatea au alocări bugetare foarte mici, iar în infrastructura şi profesionalizarea din CFR nu s-a mai investit în ultimii 30 de ani. Chiar dacă în PNRR sunt prinse obiective importante de reformă şi sume considerabile pentru investiţii, realitatea este însă extrem de problematică. Şi mai au un numitor comun aceste domenii de activitate - politizarea exagerată. Nu poţi să faci reformă, nu poţi gestiona transparent resursele financiare dacă prioritatea este servirea intereselor unui partid sau altul. Şi, la final, tot românii plătesc poliţa numirilor politice din educaţie, sănătate şi CFR.

Şi să nu subestimăm deloc impactul acestor proteste în societatea românească. Sunt mii de elevi şi părinţi care urmăresc cu îngrijorare ştirile, nu ştiu pe cine să creadă, de partea cui să fie, iar viitorul lor este pus sunt semnul întrebării. Soluţii ar putea exista. Guvernul ar putea să facă economii destul de importante dacă ar reduce pensiile speciale şi ar face reformă în administraţie, limitând beneficiile financiare pentru angajaţii unui aparat de stat aglomerat şi ineficient şi mai ales reducând numărul de demnitari numiţi politic, care au mult prea multe privilegii.

Numai că reprezentanţii Coaliţiei de guvernare nu par să fie interesaţi să le aplice sau măcar să le analizeze. Sunt preocupaţi să îşi plătească poliţe politice în interiorul Coaliţiei, să puncteze victorii de partid şi evită cu încăpăţânare să ia deciziile de care este nevoie. Din nefericire, de haosul creat la guvernare beneficiază extremiştii şi euroscepticii, a căror ascensiune este îngrijorătoare.

În final, vă spun următoarele - românii au nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi normalitate. Jocurile şi interesele politice trebuie să înceteze.

Vă mulţumesc.

Deputat al REPER de Bacău, Cristian Ichim.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Reluăm lista.

De la PSD, doamna Dumitrache? Văd că nu a venit.

De la PSD, au depus declaraţii în scris - Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Marian Rasaliu, Graţiela Gavrilescu, Ioan Mang, Vasile Cîtea, Nicu Niţă, Daniela Oteşanu, Adrian Alda, Ştefan Muşoiu, Elena Stoica, Mirela Furtună, Oana-Gianina Bulai, Georgeta Holban, Cristina Dinu, Viorel Salan, Alexandra Huţu, Daniel-Florin Ghiţă, Romulus Damian, Vasilică Toma, Mirela Elena Adomnicăi şi Silviu Nicu Macovei.

Grupul PNL.

Alexandru Popa, Ervin Molnar, Andrei Daniel Gheorghe văd că nu sunt.

Au depus declaraţii în scris, de la Grupul PNL - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Elena Hărătău, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Olivia-Diana Morar, George-Cătălin Stângă, Vetuţa Stănescu, Maria Stoian, Liviu-Ioan Balint;

La Grupul USR - Lőrincz, Neagu, Havârneanu şi Apostol nu sunt. A depus declaraţie în scris Radu Panait.

Revenim la Grupul AUR.

Dumitrina Mitrea.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Tema declaraţiei politice - "România, lipsită de apărare în faţa instituţiilor europene".

Stimaţi colegi parlamentari ai Coaliţiei de guvernare, Alianţa pentru Unirea Românilor vă obligă să cereţi imperativ Guvernului să conteste la Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului hotărârea dată împotriva statului român, ca urmare a acuzaţiei a 21 de cupluri formate din persoane de acelaşi sex.

Cerem acest lucru, considerând că invocarea art. 8 din Convenţia Europeană nu este aplicabilă în acest context României, acest articol spunând că România a încălcat unul din cele patru drepturi - dreptul la viaţa privată, dreptul la domiciliu, dreptul la corespondenţă sau dreptul la familie.

Legislaţia României este extrem de permisivă, România fiind considerată unul dintre statele membre care protejează drepturile minorităţilor aflate pe teritoriul ţării.

În România, dreptul la viaţa privată al cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex nu este încălcat sub nicio formă, aceste persoane putând să trăiască libere oriunde îşi doresc în ţara noastră, pot să îşi stabilească domiciliul oriunde vor, fără niciun fel de restricţie, şi pot avea dreptul să îşi primească corespondenţa, iar aceasta să nu le fie cenzurată sau verificată.

Dreptul la familie nu poate fi încălcat atât timp cât legislaţia din România nu prevede căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex. Nu poţi fi acuzat, ca stat, că ai încălcat un drept al cuiva atât timp cât acel drept nu este specificat nici într-o lege a statului tău.

Invocarea faptului că o persoană aflată într-un cuplu de acelaşi sex nu poate să beneficieze de drepturile celui cu care formează un cuplu, ţin să precizez că şi cuplurile formate dintre o femeie şi un bărbat, care trăiesc în România, fără să aibă un act de căsătorie, nu beneficiază de drepturi egale cu partenerul. Însă legislaţia României prevede ca persoanele aflate în astfel de situaţii să poată încheia documente notariale în care pot lăsa moştenire bunuri persoanei cu care convieţuieşte, poate da drept de decizie acelei persoane asupra situaţiilor apărute în cuplu.

A se înţelege că nu avem nimic împotriva acestor persoane, fiecare persoană îşi asumă felul în care îşi trăieşte viaţa!

Dacă eu, ca femeie, aş alege să trăiesc în afara familiei alături de un bărbat, totodată mi-aş asuma toate dezavantajele care derivă din acest fapt, ce nu sunt prevăzute în lege; la fel, persoanele de acelaşi sex, dacă au ales să trăiască împreună într-un stat în care legislaţia nu prevede căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex, trebuie să îşi asume aceste dezavantaje.

Dacă statul le interzice să coabiteze sau sunt expulzaţi din ţară, abia atunci putem vorbi de o încălcare a drepturilor la viaţa privată, implicit discutăm de invocarea art. 8 din Convenţia Europeană.

Ce m-a contrariat însă nu a fost faptul că aceste persoane au acuzat statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, m-a contrariat faptul că Guvernul nu a reprezentat România şi interesele majorităţii românilor în acest proces! Cei responsabili, care trebuiau să reprezinte România, plătiţi din banii românilor, şi care trebuiau să vină cu argumente solide împotriva acuzaţiei aduse, au ales să nu fie prezenţi şi să trateze cu indiferenţă obligaţia pe care o aveau şi dreptul cu care au fost învestiţi de către români.

Şi ţin să precizez că această hotărâre dată de CEDO obligă România, o şantajează să schimbe legislaţia, doar pentru că o minoritate de 0,0002% doreşte acest lucru, considerând că este un trend în acest moment şi în alte state.

Şi aş vrea să vă întreb, ce se va întâmpla dacă peste ceva timp, fiind creat deja un precedent, o altă minoritate de 0,0002% va considera că viaţa pe pământ nu mai are nici un sens, ce decizie vom lua?

Drept urmare, cerem Guvernului să îşi asume obligaţia de a contesta la CEDO această hotărâre, termenul fiind de 3 luni de la data pronunţării! Şi sperăm că de data aceasta o va face şi nu va rata contestarea unei decizii împotriva României de către instituţiile statelor europene, aşa cum a făcut în cazul Schengen!

Mulţumesc.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

De la Grupul AUR, au mai depus declaraţii în scris - Silviu-Titus Păunescu, Lilian Scripnic, Dămureanu Ringo, Sebastian-Ilie Suciu, Radu-Vicenţiu Grădinaru, Boris Volosatîi.

Continuăm cu colegii neafiliaţi.

Anamaria Gavrilă înţeleg că nu a venit.

Cristina Rizea? Nu este.

Domnul Lasca? Nu.

Daniel Toda?

Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un alt copil s-a aruncat în faţa trenului. Motivul? Anchetatorii consideră că o făcuse din cauza datoriilor la păcănele. Nu este prima şi nici ultima victimă a acestei activităţi prea puţin reglementate, dar cu consecinţe dezastruoase, uneori.

Adicţia pentru jocurile de noroc este la fel de periculoasă precum cea pentru unele substanţe psihotrope. Afectează mai ales populaţia din păturile defavorizate. Tineri sau bătrâni văd în aceste jocuri ale hazardului posibilitatea îmbogăţirii într-o clipă. Consideră că este unica lor şansă pentru a ieşi din sărăcie.

Aceste persoane vulnerabile consideră această "şansă" un lucru firesc. Cum ar putea să vadă vreun pericol când sălile de jocuri de noroc le întâlneşti la tot colţul? Îmbrăcate în culori strălucitoare şi purtând firme bine luminate, te îmbie să le treci pragul imediat ce ieşi din scara blocului sau, mai rău, din şcoală. De pe internet sau de pe ferestrele lor colorate îţi zâmbesc sportivi sau persoane cunoscute, cu mare priză la public. De ce s-ar gândi un adolescent că pariurile îl pot determina să se sinucidă, atât timp cât autorităţile permit deschiderea unor asemenea săli atrăgătoare în faţa şcolii?

Jocurile de noroc distrug destine şi, iată, doar săptămâna trecută au pus capăt vieţii unui tânăr. Consider că o parte din vină o poartă şi autorităţile, care permit practicarea lor fără niciun fel de limitare, fără a impune condiţii stricte pentru deschiderea lor fizică sau pentru publicitatea făcută.

Trebuie să protejăm tinerii şi persoanele vulnerabile. Trebuie să punem capăt practicării fără discernământ a unor asemenea activităţi. Nu mai putem avea săli de păcănele deschise lângă şcoli sau publicitate la jocuri de noroc pe tot internetul.

În consecinţă, ca putere legislativă, avem obligaţia să reglementăm cu atenţie şi cât mai curând aceste activităţi care se dovedesc atât de dăunătoare!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Dumitru Focşa?

Cătălin Teniţă?

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Stimate domnule preşedinte,

Peste două săptămâni vom avea privilegiul să fim martorii primei întâlniri sportive oficiale dintre Kosovo şi România, pe stadionul din Priştina. Este vorba despre un meci preliminar pentru Campionatul European de Fotbal. În lumina acestui eveniment simbolic, doresc să folosesc această ocazie pentru a sublinia necesitatea şi avantajele recunoaşterii de către România a statului Kosovo.

Este esenţial să ne dăm seama că aspiraţiile europene, atât ale Kosovo, cât şi ale Serbiei, sunt mult mai bine servite prin recunoaşterea oficială a independenţei Kosovo, aşa cum au făcut majoritatea statelor din Uniunea Europeană. Acest pas ar fi în concordanţă cu poziţia adoptată de aceste state şi ar demonstra angajamentul României pentru o Europă unită, pacifistă şi prosperă.

Dincolo de aceste aspecte morale şi politice, există şi implicaţii strategice puternice. Trebuie să înţelegem că dacă regiunea nu este stabilă şi integrată în Uniunea Europeană, pericolul influenţei externe, în special cea venită din partea Rusiei şi a Chinei, creşte foarte mult. Aşadar, recunoaşterea Kosovo este în interesul direct al securităţii noastre şi al întregii Uniuni Europene.

Iată pe scurt câteva argumente pentru recunoaşterea independenţei Kosovo:

1. Încurajarea stabilităţii regionale. Recunoaşterea statului Kosovo de către România poate contribui la consolidarea stabilităţii regionale în Balcanii de Vest. Acest lucru ar putea, de asemenea, reduce potenţialul pentru conflicte viitoare;

2. Armonizarea cu politica Uniunii Europene. Majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene au recunoscut deja independenţa Kosovo. Prin alinierea la această poziţie, România ar consolida coerenţa şi unitatea politică a Uniunii Europene, un bloc în care România este membră;

3. Avantaje diplomatice. Recunoaşterea ar putea duce la îmbunătăţirea relaţiilor diplomatice cu statul Kosovo, precum şi cu alte ţări din regiune care au recunoscut Kosovo;

4. Economia şi comerţul. Recunoaşterea independenţei Kosovo poate deschide oportunităţi economice şi comerciale între cele două ţări, inclusiv investiţii, schimburi comerciale şi colaborări în diferite domenii;

5. Cooperarea regională. Acest lucru ar putea îmbunătăţi cooperarea regională în Balcanii de Vest, o regiune-cheie în procesul de consolidare a securităţii în Europa;

6. Susţinerea drepturilor omului. Argumentul moral pentru recunoaşterea Kosovo se bazează pe respectarea drepturilor omului şi pe dreptul popoarelor la autodeterminare. Kosovo a demonstrat o angajare fermă în promovarea acestor valori;

7. Combaterea extremismului;

8. Promovarea democraţiei;

9. Integrarea europeană a Balcanilor de Vest;

10. Recunoaşterea realităţii. Kosovo funcţionează de peste 10 ani ca un stat de facto de la declararea independenţei sale în 2008, recunoscut fiind de majoritatea covârşitoare a statelor membre ale ONU, cu excepţia Rusiei, a Chinei şi a sateliţilor acestora. Prin urmare, recunoaşterea de către România poate fi văzută ca o recunoaştere a realităţii existente.

În concluzie, consider că recunoaşterea Kosovo nu este doar un gest simbolic, ci un pas semnificativ pentru consolidarea stabilităţii şi securităţii în Balcanii de Vest, pentru promovarea valorilor europene şi pentru protejarea intereselor României.

Îndemn, aşadar, pe toţi colegii să reflecteze la acest subiect şi să acţioneze în spiritul unei Europe unite şi pacifiste.

Vă mulţumesc.

Cătălin Teniţă, deputat de Bucureşti, membru al Partidului REPER.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ultima intervenţie, domnul Francisc Tobă. Înţeleg că nu este.

De la neafiliaţi au mai depus declaraţii în scris - Vasile Nagy, Bogdan-Alexandru Bola.

Vă mulţumesc.

Încheiem această primă parte a şedinţei.

Revenim la ora 10.00, cu plenul.

O zi bună tuturor!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"De ce se dovedesc vitale măsurile social democrate, pentru agricultură?"

Vă menţionam, acum aproape două luni de zile, că am unele temeri privind redirecţionarea de către Comisia Europeană a anumitor fonduri destinate despăgubirii agricultorilor, printre care şi cei români, afectaţi de afluxul cerealelor ucrainene pe pieţele comunitare, abundenţă care a declanşat scăderea preţurilor pentru grâne. Din nefericire pentru investitorii din domeniu, cotaţia grâului la bursa de cereale de la Chicago (CBOT) a scăzut pentru mai multe sesiuni consecutive, ajungând la cel mai redus nivel din ultimii peste doi ani, pe fondul aşteptărilor unei recolte globale ridicate şi al extinderii acordului privind exporturile de cereale ucrainene pe Marea Neagră. Singura parte bună a acestei veşti privind micşorarea preţurilor o reprezintă recoltele bogate care urmează să fie strânse, în Europa, începând de la sfârşitul lunii viitoare.

Departamentul american al Agriculturii prognozează o recoltă mare în Europa, care ar putea duce producţia mondială de grâu la noi recorduri în sezonul agricol 2023-2024.

Peste 90% din culturile de grâu ale Franţei sunt considerate a fi într-o stare "bună" şi "foarte bună". Iar guvernul de la Paris estimează că producţia totală a blocului comunitar ar putea să se ridice la 131,5 milioane de tone în acest an, cu aproximativ 6% peste media ultimilor cinci ani. Şi pentru România veştile se menţin în acelaşi trend îmbucurător. Producţia internă de grâu ar putea creşte cu 13%, în revenire după seceta de anul trecut. Chiar dacă anumite părţi din Dobrogea încă sunt afectate de secetă, dacă va mai continua să plouă, situaţia şi din aceste zone ar putea ajunge la un stadiu satisfăcător.

Pe de altă parte şi per total, recoltele mari de grâu, care sunt anunţate pentru producţia europeană, vor ţine sub control preţurile mondiale la alimente. Concret, acesta este un semnal de bun augur pentru reducerea notei de plată cu importurile de alimente şi ar putea ajuta şi la controlarea inflaţiei. Cu toate acestea, stocurile mondiale de grâu vor scădea pentru al patrulea an la rând, ceea ce creează riscul unei relansări a preţurilor la o dată ulterioară. Invadarea Ucrainei de către Rusia a creat mari probleme, în condiţiile în care diminuarea profiturilor şi perturbarea exporturilor i-au forţat pe fermieri să reducă suprafeţele însămânţate.

Însă, în ciuda previziunilor agricultorilor sau ale specialiştilor din domeniul tranzacţiilor cu cereale, vremea din luna iunie va avea cel mai important cuvânt de spus. Din acest motiv impredictibil, rezervele mondiale reduse fac ca pieţele să rămână încă tensionate şi să prezinte unele fluctuaţii total imprevizibile.

Am pus cap la cap toate aceste informaţii estimative, rezultate din diverse analize interne şi externe, cu scopul de a le oferi agricultorilor şi alte perspective privind posibilităţile de care ar putea profita şi măsurile pe care s-ar impune să le ia, încă de pe acum, astfel încât să nu iasă în pagubă.

Dar, pe lângă toţi aceşti parametri probabili, mai există şi spinoasa problematică rezultată din modul în care au fost prelungite coridoarele de solidaritate, fără a se acorda şi compensaţiile financiare promise, în valoare de 100 de milioane de euro, din rezerva de criză a Politicii Agricole Comune.

În momentul în care s-a discutat prelungirea acestor coridoare cu încă un an, Bruxelles-ul promitea că, în paralel, se va obţine aceeaşi prelungire a Iniţiativei Mării Negre, deblocarea unei tranşe suplimentare de 100 de milioane de euro din rezerva de criză pentru cele cinci state est-europene afectate şi o interdicţie a importurilor de cereale ucrainene pe teritoriul lor. Coridoarele au fost prelungite cu încă un an, iniţiativa Mării Negre cu doar 2 luni, iar tranşa de bani a fost blocată.

Nu vreau să critic deciziile acestea ale Comisiei Europene, mai ales că mi-am exprimat, cu mult înainte temerile privind alocarea banilor destinaţi despăgubirilor atât de necesare, ci îmi afirm speranţa ca astfel de angajamente să nu mai fie încălcate niciodată! În caz contrar ar alimenta, în continuare, teoria Europei cu două viteze şi pe cea a cetăţenilor de rang al doilea sau tot felul de alte strategii manipulatorii, conspiraţioniste şi, totodată, extremiste.

Eu fac apel şi sper la decizii echitabile, venite din partea Executivului UE măcar de acum încolo. Atrag atenţia că hotărârile legate de coridoarele de solidaritate trebuie regândite integral. Acestea nu au ajutat nici regiunile vulnerabile ale lumii, unde ar fi trebuit să ajungă cerealele ucrainene, nici fermierii ucraineni, care primesc o fracţiune din preţul real, din pricina intermediarilor oportunişti. Aşadar, s-ar impune măsuri pentru eliminarea acestui tip de comerţ ilicit şi al speculanţilor intermediari atât pentru acest circuit comercial, cât şi pentru cel comunitar. Nu în ultimul rând, obligarea şi împovărarea excesivă a fermierii est-europeni, forţaţi să îşi vândă cerealele la sume cu 20-40% mai mici faţă de preţul de producţie, îi determină pe mulţi dintre aceştia să renunţe la acest tip de activitate.

Până la noi reglementări pertinente, venite din partea Comisiei Europene, pe care le clamează această situaţie deloc propice fermierilor şi aşa constrânşi şi de seria prevederilor privind reducerea poluării rezultată din agricultură, îmi exprim convingerea că măsurile, luate până în prezent de către conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se vor dovedi şi pe viitor nu doar salutare pentru agricultorii autohtoni, ci vor genera şi alte oportunităţi investiţionale.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Astăzi, mă adresez dumneavoastră cu un mesaj de susţinere pentru profesorii noştri, cei care formează viitorul ţării noastre. În ultima perioadă, cadrele didactice din România au iniţiat o serie de proteste şi greve, revendicând, în principal, majorarea salariilor. Este o problemă reală şi îndreptăţită care necesită atenţie imediată.

Recent, ministrul muncii, Marius Budăi, a declarat că, dacă am majora salariile în educaţie, s-ar pune în pericol atragerea fondurilor din PNRR. În acelaşi timp, a folosit o formulă de negocieri care nu respectă demnitatea profesorilor: "...nu tratăm educaţia ca la piaţă, mai pune tu, mai dau eu şi vedem unde am ajuns...". Această abordare nu este doar nepotrivită, ci şi incorectă. Educaţia nu este o piaţă, este un drept fundamental şi o investiţie în viitorul ţării noastre.

Totodată, ministrul muncii are cele mai mari întârzieri în ceea ce priveşte Legea salarizării şi pensiile speciale.

Sindicatele cadrelor didactice au formulat o serie de revendicări clare, care reflectă nevoile şi preocupările lor actuale. Acestea includ majorarea salariilor, indexarea anuală a salariilor cu rata inflaţiei, plata orelor suplimentare, acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă, respectarea drepturilor prevăzute în legislaţie, creşterea investiţiilor în învăţământ şi renunţarea la aplicaţia EduSal.

Aceste revendicări nu sunt doar legitime, ci şi necesare. Profesorii noştri merită salarii care să reflecte importanţa socială a muncii lor. Ei sunt cei care formează generaţiile viitoare şi contribuie la dezvoltarea societăţii noastre. Este timpul să le recunoaştem eforturile şi să le oferim condiţiile de muncă pe care le merită.

În acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că orice soluţie propusă este realizabilă şi are în vedere stabilitatea pe termen lung a sistemului de educaţie şi echilibrul cu alte salarii din sectorul public. Guvernul propune integrarea salarizării cadrelor didactice în noua lege a salarizării, care vizează aducerea unui echilibru între salariile din sectorul public şi crearea unei grile de salarizare corectă şi motivantă în domeniul educaţiei.

Elevii nu trebuie folosiţi pentru a forţa revendicările sindicale. Dreptul lor la educaţie trebuie protejat în orice circumstanţe. În acest sens, reformarea sistemului de salarizare în educaţie este o problemă complexă care necesită colaborare între guvern, sindicate şi cadre didactice. În timp ce profesorii sunt îndreptăţiţi să ceară condiţii de muncă mai bune, inclusiv salarii mai mari, este esenţial ca toate părţile implicate să lucreze împreună pentru a găsi o soluţie echilibrată şi durabilă.

În calitate de deputat şi membru al unei coaliţii de guvernare, mă angajez să susţin profesorii şi să lucrez pentru a găsi soluţii la problemele cu care se confruntă. Înţelegem perfect situaţia profesorilor şi suntem conştienţi că salarizarea acestora trebuie corectată. Totuşi, orice soluţie propusă trebuie să fie realizabilă şi să aibă în vedere stabilitatea pe termen lung a sistemului de educaţie şi echilibrul cu alte salarii din sectorul public.

În final, doresc să reamintesc tuturor că educaţia este o investiţie în viitorul ţării noastre. Profesorii noştri merită respectul şi recunoaşterea noastră pentru munca pe care o fac în formarea generaţiilor viitoare.

Să ne unim eforturile pentru a le oferi condiţiile de muncă pe care le merită şi pentru a asigura un viitor strălucit pentru educaţia din România!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Politicienii USL-işti bagă, literalmente, gunoiul sub preş, la Giurgiu"

În calitate de membru al Comisiei pentru mediu din Camera Deputaţilor, am mers la Giurgiu, alături de colegii mei, să încercăm blocarea unui proiect dubios, care "pute", la propriu, rău de tot: construirea unui incinerator de animale moarte şi deşeuri medicale chiar în inima municipiului reşedinţă de judeţ. Un proiect care avansează încet, fără mult zgomot ca să nu "deranjeze" pe nimeni, care se doreşte a fi construit pe terenul fostului primar din Giurgiu. Povestea este mai veche, dar foarte puţin ştiută. Încă din anul 2021 au existat informaţii că o societate comercială (care se aude că ar avea relaţii directe cu un fost ministru PSD) vizează construcţia unui incinerator de deşeuri medicale în proximitatea municipiului Giurgiu. Există corespondenţe în acest sens între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Administraţia Raională Ruse care, foarte îngrijorată de un astfel de proiect, a solicitat efectuarea unei inspecţii, precum şi informaţii suplimentare privind impactul asupra mediului şi asupra sănătăţii umane.

Deci bulgarii, aflaţi peste Dunăre la mai mult de şase km distanţă, sunt îngrijoraţi de acest proiect, doar ale noastre autorităţi merg înainte. Fără a exista prea multă publicitate ulterioară referitoare la această investiţie, la începutul lunii mai a anului 2023 proiectul privind înfiinţarea unui incinerator pentru deşeuri în municipiul Giurgiu a fost supus dezbaterii publice de către reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului Giurgiu, fiind notificate toate instituţiile locale pentru a participa la această consultare. Încălcarea legii este şi mai evidentă când calculezi distanţa dintre viitorul incinerator şi locuinţe, care este cu mult sub limita legală (Ordinul nr. 119/2014)! Imaginaţi-vă că despre acest proiect nimeni nu ştie unde şi cum se vor evacua apele uzate, iar Dunărea este la doar patru km distanţă!

Cam aşa se pune în pericol sănătatea unui oraş întreg, făcându-se posibilă chiar şi o poluare a Dunării. Ca să înţelegeţi şi mai bine natura posibil penală a acestui proiect: în titlu este trecută doar incinerarea deşeurilor medicale, însă în descrierea pe larg a raportului au enumerat toate deşeurile ce pot fi incinerate acolo - de la deşeuri menajere până la cele periculoase cu conţinut de substanţe chimice. Iar aşa ceva ar trebui să înspăimânte pe oricine locuieşte acolo..

Din aceste motive - deloc puţine - am trimis urgent interpelări către Ministerul Mediului şi către Ministerul Sănătăţii, dar şi către Prefectul judeţului, care până acum a tăcut mâlc. Şi deja se vede efectul - după ce săptămâna trecută am participat personal la şedinţa Consiliului Local Municipal Giurgiu, unde am luat cuvântul pentru a atrage public atenţia asupra acestui proiect cu un potenţial periculos uriaş - a început şi prefectul (şi alţi parlamentari de Giurgiu) să se trezească din visare şi să pună întrebări incomode. Toţi au tăcut până acum, noi, însă, vom fi din ce în ce mai vocali!

Domnul Boris Volosatîi:

"Ministerul Afacerilor Externe sabotează aplicarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Solicit înfiinţarea de centre comunitare româneşti la Chişinău, Londra Roma, Madrid şi Torino"

Problemele pe care le întâmpină cetăţenii români de peste hotare, fie că locuiesc în cele 11 judeţe interbelice anexate de fosta URSS, fie că fac parte din diaspora noastră occidentală, sunt multiple. România este statul european cu cea mai mare rată anuală a expatrierii. Un număr de cetăţeni români estimat între 6 şi 7 milioane de persoane au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Mă voi referi astăzi doar la una dintre aceste probleme. Ea vizează Ministerul Afacerilor Externe, care, spre profundul nostru regret, nu se achită de obligaţiile sale legale.

Legea nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate prevede, la art. 1, că statul român are obligaţia de a lua măsuri menite să asigure o bună reprezentativitate a românilor din afara graniţelor ţării la nivel de comunitate şi de a asigura coeziunea în cadrul acestora.

În vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 1, statul român asigură înfiinţarea unor centre comunitare româneşti în fiecare stat în care sunt înregistraţi la misiunile diplomatice ale României cel puţin 5.000 de cetăţeni români.

Ministerul Afacerilor Externe este responsabil pentru înfiinţarea centrelor comunitare româneşti. Legea prevede de asemenea statul român pune la dispoziţia fiecărui centru comunitar românesc un sediu în care să îşi desfăşoare activitatea.

Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi artistic în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a obiceiurilor, valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele comunitare româneşti nu au personalitate juridică şi funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit legii, centrele comunitare româneşti se finanţează din următoarele surse:

a) Bugetul Ministerului Afacerilor Externe;

b) Donaţii, sponsorizări sau orice alte surse legal constituite.

La începutul anului curent, răspunzând unei întrebări parlamentare pe care i-am adresat-o, ministrul Afacerilor Externe ne-a transmis că la data de 7 ianuarie 2023 localităţile de peste hotare în care sunt înregistraţi mai mult de 5000 de cetăţeni români, conform datelor disponibile în sistemul informatic consular, sunt, în ordine descrescătoare: Londra (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), Chişinău (Republica Moldova), Roma (Republica Italiană), Madrid (Regatul Spaniei) şi Torino (Republica Italiană). În niciuna dintre aceste localităţi de peste hotare nu a fost înfiinţat vreodată un centru comunitar românesc. Legea nr. 86/20216 rămâne astfel literă moartă.

Ministerul Afacerilor Externe ne-a mai transmis că, începând cu anul 2016, după intrarea în vigoare a Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate, până în prezent, nu au fost utilizate sume de la bugetul de stat, alocate Ministerului Afacerilor Externe, pentru achiziţia sau închirierea de sedii pentru centrele comunitare româneşti.

Astfel, având în faţă acest caz concret, tragem concluzia întemeiată că, din păcate, Ministerul Afacerilor Externe nu este preocupat realmente de consilidarea legăturilor statului român cu românii din afara graniţelor ţării, de păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, în conformitate cu dreptul internaţional, cu legislaţia internă română şi cu legislaţia ai cărei cetăţeni sau rezidenţi sunt.

Faptul că Ministerul Afacerilor Externe nu a urnit un deget pentru achiziţia sau închirierea de sedii pentru centrele comunitare româmneşti de la Londra, Chişinău, Roma, Madrid şi Torino şi nici nu a încurajat sau facilitat înfiinţarea acestora confirmă că avem de a aface cu un caz de sabotaj. Este greu să găsim o explicaţie valabilă pentru inacţiunea Ministerului Afacerilor Externe în ceea ce priveşte înfiinţarea în cadrul său a centrelor culturale româneşti la Londra, Chişinău, Roma, Madrid şi Torino.

Dacă Alianţa pentru Unirea Românilor ar fi la guvernare, prevederile Legii nr. 86/2016 ar fi implementare imediat. Unde-i lege, nu-i tocmeală. Ministerul Afacerilor Externe şi Guvernul PSD-PNL-UDMR trebuie să plece şi pentru că sabotează aplicarea legislaţiei cu privire la românii din afara graniţelor ţării, pentru că nu doresc sincer o bună reprezentativitate a românilor din afara graniţelor ţării la nivel de comunitate şi nici asigurarea unei coeziuni în cadrul acestor comunităţi.

Jos guvernarea! Trăiască românii de pretutindeni!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Satul românesc, ultimul bastion rural adevărat din Europa!"

"Veşnicia s-a născut la sat..." - aşa spunea Lucian Blaga. Din punctul meu de vedere, nu doar veşnicia s-a născut acolo, ci şi timpul, libertatea, umanitatea. Tocmai de aceea, satele româneşti şi comunităţile din mediul rural merită mai mult sprijin.

Satul românesc este, într-adevăr, ultimul bastion rural din Europa, ultima civilizaţie rurală puternică rămasă vie, lucru confirmat inclusiv de către cei care ne vizitează meleagurile, chiar şi de Regele Charles al III-lea, cel care s-a îndrăgostit de unicitatea satului românesc. Într-o Europă concentrată pe urbanizare nu trebuie cumva să pierdem această bogăţie nepreţuită.

Civilizaţia rurală românească nu trebuie însă confundată cu înapoierea, cu subdezvoltarea infrastructurii, cu încurajarea indirectă a tinerilor să părăsească locurile în care s-au născut. Progresiştii care nu înţeleg satul românesc, îl tratează dispreţuitor şi nu înţeleg necesitatea protejării acestei valori culturale preţioase de care dispunem încă.

Atât eu, cât şi colegii mei din PSD nu ne dezicem de satul românesc, noi nu strâmbăm din nas umblând prin sat, nouă nu este jenă nici de palmele bătătorite ale locuitorilor satului românesc, nici nu ne dăm în lături să-i apărăm când alţii se ruşinează de năframele sau porturile lor tradiţionale.

Astăzi, satul românesc nu mai este cel pe care ni-l descriau pe vremuri în creaţiile lor marii scriitori ai literaturii române precum Rebreanu sau Blaga, Coşbuc sau Creangă, dar, cu siguranţă va rămâne spaţiul de referinţă pentru însăşi cultura românească şi locul în care trecutul se întâlneşte cu prezentul pentru a pregăti viitorul.

Însă, ei, ţăranii noştri, reprezintă trecutul acestei naţii, exemplu încă viu de bunătate şi credinţă. Şi într-o zi nu o să-i mai avem, iar fără lumea lor a noastră va fi atât de săracă. Tocmai de aceea trebuie să căutăm modalităţi prin care să sprijinim viaţa satului românesc.

Poate că suntem în faţa ultimei şanse pentru salvarea satului românesc. Cei aproape jumătate dintre locuitorii României care locuiesc în mediul rural au nevoie de investiţii majore şi urgente, altfel degradarea zonei rurale ne va lăsa şi fără hrană, şi fără tradiţii.

PSD a venit întotdeauna cu măsuri şi programe de sprijin pentru producţia românească, fermieri şi pentru satele româneşti. PSD este alături de cei care ştiu să producă şi pun pe masa românilor hrană bună, proaspătă şi de calitate. PSD este alături de românii care menţin în viaţă raiul nostru strămoşesc, tradiţiile şi obiceiurile străvechi.

Acum, PSD se implică în modernizarea şi dezvoltarea satelor prin intermediul fondurilor europene. Colegul meu, europarlamentarul PSD Victor Negrescu, a depus petiţia pentru sprijinirea satelor româneşti şi a fermierilor români la Parlamentul European. Petiţia a fost semnată de sute de fermieri, antreprenori, oameni de cultură, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi persoane care trăiesc sau lucrează în mediul rural. Prin această petiţie noi, cu toţii, solicităm o mai mare atenţie din partea instituţiilor europene pentru problematicile, provocările şi nevoile din mediul rural.

România europeană înseamnă o ţară cu sate şi oraşe europene, unde lucrurile funcţionează, iar oamenii trăiesc în bunăstare şi pace. Mediul rural merită mai mult sprijin din partea Uniunii Europene!

Domnul Vasile Cîtea:

"De ce alţii pot cu mai puţin şi România nu poate cu mai mult?

Un nou episod dintr-o vară a turismului românesc"

Ne despart câteva zile de noul sezon estival. Majoritatea dintre noi vom alege să ne petrecem concediile de odihnă în destinaţiile preferate de pe litoralul românesc. Este un moment prielnic să sesizăm din nou trista realitate cu care ne confruntăm la nivelul potenţialului turistic neexploatat al României şi să privim în sus spre alte ţări precum Grecia, Croaţia, Albania, care au reuşit să devină ţinte dintre cele mai dorite pentru turiştii europeni şi nu numai.

Ei reuşesc să atragă turişti. Noi încă suntem în proces de desluşire a tainei vizitatorilor în România. Sunt ferm convins că ţările de care am amintit nu au acelaşi portofoliu de destinaţii cum avem noi, românii. Ţara noastră deţine o bogată moştenire culturală şi o diversitate naturală impresionantă, făcându-ne o potenţială destinaţie turistică deopotrivă autentică şi captivantă.

Urmează 3 luni de vară în care fie că eşti admirator al concediilor la mare, fie la munte, fie vrei să te regăseşti spiritual şi alegi pelerinajele, fie că vrei să faci turism balnear şi vinicol, fie îţi plac fauna şi vegetaţia sălbatică, România poate fi răspunsul.

Ţara are toate resursele necesare pentru a deveni o destinaţie turistică de top în Europa. Peisajele noastre spectaculoase, patrimoniul cultural şi istoric bogat, turismul balnear şi vinicol, precum şi experienţele autentice pe care le putem oferi sunt la fel de valoroase ca cele din Grecia, Croaţia şi alte destinaţii europene populare. Este necesară o promovare mai agresivă a potenţialului turistic românesc şi o investiţie în dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor turistice. În acest fel, putem atrage mai mulţi turişti şi ne putem ridica la nivelul altor destinaţii europene de prestigiu.

Astăzi vă invit să luăm măsuri pentru a salva turismul României şi a ne pune pe harta destinaţiilor turistice de top în Europa. Să nu mai privim cu inferioritate către vecinii noştri din Europa. Ei nu au bogăţiile noastre!

Pentru a reuşi, avem nevoie de implicarea şi susţinerea fiecăruia dintre noi.

Promovarea României.

Trebuie să ne implicăm în promovarea turistică a României! Putem folosi puterea social media şi a reţelelor de prieteni pentru a distribui informaţii şi imagini impresionante despre destinaţiile noastre turistice. Să le arătăm tuturor frumuseţea Carpaţilor, farmecul Transilvaniei, splendoarea Deltei Dunării şi multe alte locuri unice pe care le avem de oferit. Să devenim ambasadori ai turismului românesc şi să împărtăşim cu mândrie poveştile noastre!

Investiţii în infrastructură.

Să sprijinim dezvoltarea infrastructurii turistice! Drumuri bune, aeroporturi moderne, facilităţi turistice bine întreţinute - toate acestea sunt cruciale pentru a facilita accesul şi a oferi o experienţă plăcută turiştilor.

Calitatea serviciilor turistice.

Să încurajăm dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor turistice! Fie că suntem hotelieri, proprietari de restaurante sau ghizi turistici, este important să ne asigurăm că oferim servicii de calitate superioară şi experienţe memorabile. Ospitalitatea noastră şi atenţia la detalii pot face diferenţa şi pot determina turiştii să revină şi să recomande România ca destinaţie de top.

Susţinerea comunităţilor locale.

Să ne implicăm în comunităţile noastre locale! Turiştii caută autenticitate şi interacţiune cu locuitorii locali. Este important să sprijinim şi să promovăm produsele şi serviciile oferite de către comunităţile noastre locale, cum ar fi meşteşugurile tradiţionale, gastronomia locală şi evenimentele culturale. Prin susţinerea şi valorizarea comunităţilor noastre vom crea o experienţă autentică pentru turişti şi vom contribui la dezvoltarea durabilă.

Vizitaţi România!

Doamna Cristina Burciu:

"Dezvoltarea proiectelor nucleare, garanţie concludentă în scopul realizării independenţei energetice a României"

Guvernul condus de premierul PNL Nicolae Ciucă continuă demersurile privind ieşirea României din criza energetică mondială şi, în paralel, strategiile referitoare la realizarea independenţei energetice.

Un punct important al acestor politici publice, aflate în diferite faze de implementare, îl constituie dezvoltarea sectorului energiei nucleare. În acest sens, Executivul de la Bucureşti a încheiat o serie de memorandumuri, care consolidează cooperarea dintre ţara noastră şi alte state din Europa şi din lume.

Unul dintre documentele parafate de Ministerul Energiei, condus de PNL, se referă la colaborarea dintre România şi Canada în domeniul energiei nucleare, industria canadiană beneficiind de o experienţă de excepţie în Proiectele CANDU, fapt ce presupune implicarea companiilor nord-americane în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă, precum şi în cele din sectorul energiei nucleare civile din România.

În acelaşi context, va fi dinamizată cooperarea dintre instituţiile academice, producători, operatori şi alte organizaţii din industrie româneşti şi canadiene, în vederea satisfacerii necesităţilor actuale şi viitoare din domeniul energiei şi a proiectelor referitoare la ameliorarea efectelor schimbărilor climatice.

Apreciabil este faptul că proiectul României de modernizare şi construcţie de noi reactoare nucleare are, în acest moment, susţinerea reprezentativă a SUA, Franţa şi Canada.

În consecinţă, ţara noastră face paşi importanţi în consolidarea şi dezvoltarea în continuare a cooperării în proiectele de energie nucleară, dar şi pentru implementarea noilor tehnologii din domeniu, care reprezintă viitorul energiei verzi, spre care tinde toată omenirea.

Investiţiile în realizarea şi modernizarea proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă, precum şi a celor din sectorul energiei nucleare civile, sunt vitale în această perioadă, nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană.

Sunt încrezătoare că decidenţii guvernamentali liberali vor reuşi promovarea eficientă a potenţialului energetic al României peste hotare, astfel încât capacităţile noastre de producţie să devină atractive pentru potenţiali investitori, iar în cel mai scurt timp să reuşim să fim o ţară independentă din punct de vedere energetic.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Fenomenul bullyingului în şcoli"

Mâine, 1 iunie, celebrăm Ziua Copilului, ziua în care, dincolo de festivismul specific unei astfel de sărbători, lumea devine mai sensibilă, mai atentă şi mai orientată către problemele copiilor de pretutindeni.

În acest context, aş vrea să aduc în atenţie un fenomen din ce în ce mai răspândit în toate structurile societăţii, însă cu efecte îngrijorătoare mai ales în rândul elevilor, bullyingul.

Bullyingul la şcoală este o problemă complexă cu efecte nocive de lungă durată la nivel psihic şi emoţional ce afectează grav viaţa socială şi buna dezvoltare a victimelor.

Potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România ocupă locul 3 la nivel european privind bullyingul în şcoală. 73% dintre elevi au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar; 3 din 10 copii sunt excluşi în mod constant din grupul de colegi; 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi; 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor.

Cu toate acestea, statisticile efectuate nu reflectă întreaga realitate, întrucât fenomenul bullyingului şcolar îmbracă forme variate, de la violenţă fizică, umilire, desconsiderare până la hărţuire şi intimidare prin intermediul tehnologiei de comunicare precum internetul şi reţelele de socializare.

Educaţia este desigur esenţială în stoparea bullying-ului şcolar, la fel şi comunicarea deschisă între profesori, părinţi şi copii. Printr-o educare şi informare permanentă asupra acestui subiect, toţi cei implicaţi, agresorul, victima, martorii pot înţelege ce înseamnă un climat de nesiguranţă în şcoală, care sunt comportamentele considerate a fi bullying, cum arată efectele devastatoare pe care le produce şi cum poate acest fenomen să fie prevenit şi diminuat.

Şi, deşi în România periodic se organizează campanii de promovare a bunelor practici privind modul de interacţiune şi intervenţie în situaţii de violenţă, cifrele, statisticile, sondajele arată că problema violenţei în şcoală nu este una pe cale de a se remedia.

Asigurarea climatului educaţional prielnic învăţării şi promovarea relaţiilor sociale pozitive între elevi trebuie să fie o prioritate naţională şi are nevoie de o legislaţie funcţională cu mijloace de implementare clare şi riguroase.

Avem nevoie de psihologi în şcoli al căror rol să nu se rezume doar la consiliere vocaţională, ci care să desfăşoare periodic activităţi pentru prevenirea, identificarea şi soluţionarea cazurilor de bullying.

Avem nevoie de profesori cu formare psihopedagogică, pregătiţi să intervină conform unei metodologii bine puse la punct, care nu lasă loc de jumătăţi de măsură sau de interpretări eronate.

Avem nevoie de instituirea unui cadru normativ corespunzător pentru dotarea şcolilor cu sisteme de supraveghere audio-video.

În această legislatură, am iniţiat un proiect legislativ, care, consider că poate contribui în mod real la prevenţia şi eliminarea actelor de violenţă în şcoli. Reglementarea măsurilor de tip preventiv, cum ar fi supravegherea audio-video, poate ajuta la identificarea actelor violente din şcoli şi a agresorilor prevenind şi diminuând, astfel, bullyingul.

O reformă temeinică a educaţiei înseamnă şi garantarea siguranţei în şcoli. Într-o şcoală nesigură cu greu putem vorbi despre randament, performanţă şi un act educaţional de calitate.

Într-un mediu social vulnerabil în care guvernează teama, complicitatea, violenţa, copiii nu se pot dezvolta armonios.

Este datoria noastră ca adulţi, indiferent că suntem profesori, părinţi, autorităţi să ne protejăm copiii cu educaţie, model comportamentale pozitive şi cu politici publice care să le asigure demnitatea şi dreptul la şcoli sigure.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Programul-pilot lansat de MADR"

Un nou pas pentru agricultura din România vine prin Programul-pilot de irigare prin picurare lansat de Ministrul Agriculturii Petre Daea.

În ultimii ani, agricultorii români s-au confruntat cu secete tot mai mari, care le-au pus în pericol culturile, ajungând la pagube majore şi foarte mulţi bani investiţi în sistemele clasice de irigaţii, care au devenit tot mai greu de întreţinut.

Irigarea cu un consum redus de apă şi independenţă energetică pentru culturile de câte un hectar de legume şi cartofi vine ca un mare avantaj pentru fermieri, reducând costurile la jumătate.

Acest program, prin care sunt alocaţi 40 milioane de euro. îi vizează în special pe tinerii fermieri. 5.000 de tineri fermieri vor putea beneficia de programul de irigare prin picurare, obiectivul urmărit fiind echilibrarea balanţei comerciale cu legume, şi stabilizarea producţiei interne de legume şi cartofi.

Programul dispune de achiziţionarea unui kit modular de irigaţii prin picurare, independent energetic, alcătuit dintr-un set de panouri solare, un agregat de pompare, o instalaţie de irigare prin picurare, comandă electronică pentru administrare automată. Pe lângă acest kit, se procură şi un container cu temperatură constantă pentru depozitare temporară a producţiei, fiind valorificată ulterior prin contracte încheiate cu Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA.

Felicit pe această cale Ministerul Agriculturii şi sper să îşi îndeplinească obiectivul, irigarea a peste 5.000 hectare prin aceste măsuri, astfel încât să se producă 250.000 tone de legume şi cartofi, extrem de necesare pentru echilibrarea consumului de legume în România.

Datorită acestui program, tinerii fermieri din judeţul Dolj vor putea începe mult mai încrezători în dezvoltarea culturilor lor, fără a sta cu frica secetei care le-ar putea pune la pământ munca. Cu siguranţă astfel de programe vor fi apoi implementate şi în alte judeţe din România.

România are nevoie de astfel de măsuri, pentru ca pe mesele noastre să ajungă tot mai multe legume româneşti, în detrimentul celor importate. Îl felicit pe domnul ministru pentru grija acordată tinerilor fermieri şi agriculturii româneşti.

Sfătuiesc tinerii fermieri din toată ţara să profite din plin de programele care se regăsesc pe site-ul Ministerului Agriculturii, să aplice pentru schemele de ajutor de stat în valoare de milioane de euro, disponibile pentru producţia de cartofi, pentru cea de usturoi, pentru cereale, dar şi pentru creşterea animalelor şi altele.

Doamna Olivia-Diana Morar:

"O temă pentru şi despre viitor - copiii care au părinţii plecaţi în străinătate"

Sute de mii de copii cresc în România cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, mulţi dintre ei chiar cu amândoi. Cifrele sunt cumplite - ultimele date dintr-un studiu de la "Salvaţi Copiii" spun că peste 630.000 de copii sunt în această situaţie.

De ani de zile, de când România se confruntă cu problema migraţiei, statul nu a identificat încă o modalitate prin care să abordeze individual această cauză aparte. Mai ales că nu se încadrează în niciuna dintre cele cunoscute: nu sunt abandonaţi, nu sunt orfani, nu sunt neapărat săraci sau vulnerabili.

Am abordat această temă din 2020, judeţul Bistriţa Năsăud, unul dintre cele mai afectate din ţară. Am lucrat încă de la începutul mandatului cu Sebastian Burduja, care avea deja experienţa unor proiecte civice pe acest subiect - Supereroi. Este un proiect complex şi care are nevoie de implicarea tuturor actorilor relevanţi: societatea civilă, psihologi, guvern, parlamentari, administraţii locale.

Cu această idee în minte, am avut recent o primă dezbatere despre soluţiile legislative pentru copiii care cresc singuri acasă. Foarte multe idei bune, foarte multe abordări şi o concluzie care cred că a rămas în mintea tuturor: doar cu un efort comun al tuturor actorilor implicaţi şi cu acţiuni concrete, la firul ierbii, putem diminua efectele pe care despărţirea de părinţi de are asupra unei generaţii întregi.

Întâlnirea a avut ca obiectiv principal setarea unui cadru de dialog pentru a ne asigura că iniţiativele legislative la care lucrăm pentru acest obiectiv sunt complete. Vom continua cu discuţii aplicate, pe temele majore identificate: nevoia de raportare unitară, lipsa delegării autorităţii tutelare şi educarea părinţilor pentru a înţelege exact procedura, nevoia de politici publice asumate şi coerente.

Dar nu este suficient. Fără o transpunere practică, la nivel local, a tuturor soluţiilor identificate, aceste iniţiative legislative vor creşte doar teancul deja consistent al legilor bune care au murit în ziua în care au fost adoptate. Doar cu implicarea autorităţilor locale şi a tuturor celor din comunitate care vor să lase ceva în urma lor, vom reuşi să facem diferenţa.

Este un proiect pentru copiii României, pentru generaţia care poate să schimbe lumea mâine, dacă astăzi primeşte un sprijin pentru a îşi întinde aripile. Şi este răspunderea noastră să reuşim acest lucru acolo unde este cea mai mare nevoie. La firul ierbii.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD susţine creşterea salariilor în două domenii-cheie din sistemul de învăţământ"

PSD consideră că greva declanşată în sistemul de învăţământ trebuie să înceteze, deoarece o mare parte dintre revendicările sindicatelor au fost deja soluţionate. Au fost acordate bonificaţii cadrelor didactice debutante, personalului nedidactic, precum şi pentru alte categorii de profesori. S-au efectuat majorări ale veniturilor dascălilor, Guvernul oferind la modul maximal ceea ce permite acum bugetul ţării.

Pe de altă parte, referitor la salarizarea profesorilor, PSD consideră că reglementările care privesc desfăşurarea procesului educativ nu trebuie amestecate cu cele privind sistemul de salarizare. Există legi separate pentru cele două domenii, iar salarizarea profesorilor trebuie discutată atunci când se va modifica Legea salarizării.

În consecinţă, PSD susţine necesitatea creşterii salariilor în două domenii-cheie din sistemul de învăţământ. Soluţiile aplicabile pentru acest an sunt primirea de către profesorii debutanţi a două suplimente, de câte 1.000 de lei fiecare, în lunile iunie şi octombrie. Măsura se adresează celor aproximativ 18.000 de debutanţi care activează în sistemul de învăţământ din România, iar efortul bugetar nu este deloc de neglijat. Dacă vrem ca noile generaţii să aibă profesori competenţi, cred că toţi românii sunt în asentimentul propunerii noastre, respectiv că trebuie să asigurăm un nivel de salarizare atractiv.

Cu certitudine, este nevoie de salarii mai mari şi profesorilor care lucrează în mediul rural. Pentru a asigura accesul egal la educaţie în toate zonele ţării, introducerea unor stimulente semnificative sunt absolut necesare, pentru a-i determina pe profesori să se deplaseze sau să se stabilească în zonele rurale deficitare.

De asemenea, am fost de acord cu creşterea salariilor personalului nedidactic, la nivelul din grila prevăzută în Legea salarizării. Nu în ultimul rând, suntem deschişi pentru prioritizarea sistemului educaţional, în cadrul revizuirii Legii salarizării unitare, prin care vor fi operate noi majorări ale salariilor cadrelor didactice, începând cu anul viitor.

Ne pronunţăm pentru finalizarea protestului, deoarece, orice zi de continuare a grevei, este în mod concret în dezavantajul tuturor şi, mai ales, în defavoarea elevilor. Dreptul constituţional la protest al profesorilor nu trebuie să îngrădească educaţia elevilor, mai ales că, potrivit Constituţiei României, dreptul la educaţie este garantat de stat.

Guvernul susţinut de PSD a dat asigurări confederaţiilor sindicale că va rămâne deschis la dialog şi după încetarea grevei, până când se va ajunge la un acord rezonabil pentru toate părţile implicate.

Domnul Dumitru Rujan:

"La Caraş-Severin vine ploaia, vin inundaţiile!"

Sunt mândru că reprezint în Parlamentul României unul dintre cele mai frumoase judeţe din România, Caraş-Severin. Nu pot să vă ascund nemulţumirile mele legate de faptul că un judeţ bogat în resurse, cu un potenţial turistic, industrial şi agricol imens, cu oameni deosebit de harnici, este încă un judeţ sărac, slab dezvoltat, fără infrastructură modernă de transport, fără fabrici şi investitori străini, fără locuri de muncă bine plătite pentru tineri. Judeţul Caraş-Severin apare în spaţiul public ori de câte ori ploi mai consistente se revarsă în România. Cod roşu, inundaţii, gospodării inundate, culturi compromise, drumuri fărâmate - acestea sunt parte dintre informaţiile care ajung la români despre judeţul meu.

Am adresat în ultimii ani mai multe întrebări şi interpelări la ministerele responsabile pentru realizarea de investiţii consistente pentru eliminarea riscului de inundaţii la nivelul judeţului Caraş-Severin. De fiecare dată, mi s-a răspuns prin înşirarea de vorbe goale, fără angajamente privind realizarea de proiecte concrete, deşi România are la dispoziţie fonduri consistente de la Comisia Europeană pentru investiţii de mediu. Unii vor spune că parte din acele investiţii ar putea să fie realizate de către autorităţile locale. Corect! Însă, cu ce bani? Un judeţ sărac, fără economie locală solidă şi cu puţini angajaţi are administraţii locale sărace, care drămuiesc fiecare bănuţi pentru asigurare funcţionării şcolilor, spitalelor, serviciilor locale de bază. Ce bani să mai rămână şi pentru investiţii? De aceea, speranţa locuitorilor din Caraş-Severin se îndreaptă exclusiv către Guvern, mai precis către Ministerul Mediului şi către fondurile europene care au această destinaţie.

Că Ministerul Mediului ne-a neglijat ani de zile nu mai este o chestiune necunoscută. Însă, nu mai putem tolera ca, ori de câte ori plouă mai consistent, oamenii să stea cu frică în casă că vine apa şi le ia agoniseala de o viaţă! Mă voi lupta cu toate resursele pe care mi le oferă calitatea de deputat pentru ca prin investiţii să eliminăm orice risc de inundaţii la nivelul judeţului meu.

Doamna Elena Hărătău:

"Să scăpăm tinerii de patima jocurilor de noroc!"

Tot mai mulţi tineri şi adolescenţi se sinucid din cauza faptului că pierd sume importante la jocuri de noroc, cazinouri şi alte locaţii cu asemenea destinaţie.

Cu câteva zile în urmă, Alexandru, un tânăr de 19 ani, din Râmnicu Vâlcea, şi-a dat foc şi a ars de viu, în faţa fostului său liceu, din cauza faptului că pierduse în seara anterioară 3.000 de lei la păcănele. La o zi după această tragedie, tot săptămâna trecută, un alt adolescent, Adelin, în vârstă de doar 16 ani, din Nanov-Teleorman, s-a sinucis din acelaşi motiv, punându-şi capul pe linia de cale ferată.

Cu siguranţă, mai sunt multe astfel de cazuri, unele ştiute, iar altele neştiute, toate însă cu acelaşi numitor comun: patima jocurilor de noroc.

Se distrug astfel vieţi, se distrug copilării, se distrug părinţi şi familii, se distruge viitorul unei generaţii, iar decidenţii politici au rolul de a interveni ferm în astfel de cazuri.

În aceste circumstanţe, am votat în Comisia de învăţământ Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care prevede că sălile de jocuri de noroc şi cazinourile nu mai pot obţine autorizaţii la mai puţin de 300 de metri faţă de şcoli, locuri de joacă, bănci şi aşezăminte culturale sau religioase.

Acelaşi proiect de act normativ interzice reclamele stradale, panourile luminoase şi materialele publicitare de pe clădiri, precum şi mesajele electronice nesolicitate care promovează jocurile de noroc.

Nerespectarea acestei legi se va pedepsi cu amendă între 50.000 şi 100.000 de lei, precum şi cu confiscarea sumelor provenite din activitatea de jocuri de noroc şi retragerea licenţei operatorului de jocurile noroc.

Desigur, s-ar putea spune că măsurile cuprinse în acest proiecte de lege nu ajută la diminuarea fenomenului extrem de periculos al accesării acestor jocuri de noroc de către copii, tineri şi adolescenţi, deoarece ei se pot deplasa fără probleme exact în locurile respective, chiar dacă sunt mai departe de unităţile de învăţământ.

Cu toate acestea, iniţiativa legislativă este un prim pas spre rezolvarea acestei situaţii îngrijorătoare în care se zbat foarte mulţi liceeni şi studenţi, tineri care devin dependenţi de aceste jocuri şi riscă să-şi suprime viitorul şi, uneori, chiar viaţa.

Voi vota, ca şi în şedinţa Comisiei pentru învăţământ, în vederea adoptării acestui demers în plenul Camerei Deputaţilor, cu încrederea că proiectul va putea fi îmbunătăţit, astfel încât să rezulte o lege care să îndepărteze copiii de acest fenomen agravant.

Domnul Ervin Molnar:

"Cinstirea memoriei eroilor ţării noastre este o datorie morală!"

25 mai este o zi foarte importantă pentru noi, românii. Pe lângă semnificaţia sa religioasă, fiind ziua Înălţării, 25 mai este Ziua Eroilor, ziua în care celebrăm şi comemorăm sacrificiul pe care toţi soldaţii români l-au făcut pentru ca noi să trăim, astăzi, într-un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naţionale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului. Prin Legea nr. 48/1995 se proclama Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, în Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos. Ulterior, Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război completează manifestările dedicate promovării cultului eroilor la români, stipulând totodată că marcarea acestei zile are loc cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos. Practic o revenire la normele existente în România interbelică privind cinstirea memoriei eroilor căzuţi.

Instituţiile de apărare şi ordine publică au asigurat gărzi de onoare şi muzici militare pentru evenimentele oficiale organizate în Capitală şi în municipiile reşedinţă de judeţ, iar Ministerul Apărării Naţionale, prin unităţile, instituţiile de învăţământ, cercurile şi bibliotecile militare, a organizat simpozioane, întâlniri cu istorici şi veterani de război, comemorări la cimitire, mausolee şi monumente comemorative de război, expoziţii de carte. De asemenea, în Bucureşti, M.Ap.N. a organizat ceremonii la Mormântul Ostaşului Necunoscut, Monumentul eroilor căzuţi în misiune în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României, la Cimitirul Militar Ghencea, Cimitirul Israelit "Filantropia", Monumentul Eroilor Patriei şi Cimitirul Eroii Revoluţiei.

Aceste evenimente comemorative, deşi insignifiante în comparaţie cu actele de curaj şi eroism ale ostaşului român pentru ţara sa, au menirea de a aduce un omagiu, un gest de respect pentru cei care şi-au pus propria viaţă la bătaie atunci când interesele ţării lor au cerut-o. Este foarte important să ne cinstim eroii, dar mai ales este important ca noile generaţii să cunoască întotdeauna sacrificiul pe care generaţiile trecute l-au făcut pentru noi toţi. Lor le datorăm tot ceea ce avem. Deşi sperăm că nu vom mai trăi niciodată vremurile pe care aceştia le-au trăit, în calitatea noastră de cetăţeni ai acestui stat, trebuie să trăim mereu cu exemplul faptelor lor şi a simţului datoriei faţă de patrie, şi să fim pregătiţi să ne apărăm ţara în faţa oricărui pericol. Cinste memoriei eroilor români!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Cinste, eroilor României!"

Deşi, de multe ori, ni se poate părea că statul ai cărui cetăţeni suntem astăzi este un dat istoric, că rezultatul evoluţiilor evenimentelor trecute trebuiau, într-un mod predeterminat, să conducă obligatoriu la ceea ce avem acum, realitatea este că drumul către construirea unei naţiuni, a unei ţări, este unul sinuos, de cele mai multe ori sub imperiul hazardului, întâmplării, şansei şi chiar a norocului. Faptul că astăzi avem o ţară numită România este rezultatul unui efort comun, care transcende generaţiile, un ideal împlinit, plătit de înaintaşii noştri cu sânge. Ca naţiune, am fost constant testaţi de către Istorie, în perioada modernă. Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial au fost evenimentele definitorii pentru identitatea noastră, au fost pietrele de hotar pe care astăzi se sprijină întreg edificiul naţional, pietre puse de ostaşii care au aşezat interesul colectiv mai presus de propria persoană. Săvârşind sacrificiul suprem pe câmpul de luptă, toţi soldaţii aflaţi sub tricolor au transformat un ideal, o abstracţiune într-o realitate concretă, palpabilă.

După terminarea Marelui Război, la 24 august 1920 a fost promulgată Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi, care stipula: "Comemorarea eroilor căzuţi în război se va face în fiecare an, în ziua Înălţării Domnului". 25 mai a devenit astfel Ziua Eroilor, prilej cu care întreaga societate, de la mic la mare, are obligaţia să le transmită, atât celor care şi-au dat viaţa în război pentru Patrie, cât şi celor care încă se află printre noi - "Mulţumesc!", pentru că aceşti oameni, fie combatanţii din războaiele secolului trecut, fie cei care s-au dus să lupte cu Răul absolut în teatrele de operaţii din Orientul Mijlociu, pentru ca noi să fim în siguranţă aici, păziţi de pericolul terorismului, reprezintă tot ceea ce a dat mai bun ţara noastră. Prin devotamentul, altruismul şi curajul lor, România este astăzi o ţară suverană, stăpână pe propriul destin, sigură şi cu perspective de a ajunge un actor din ce în ce mai relevant pe plan internaţional.

"Nu plânge, Maică Românie/Că am să mor neîmpărtăşit!/Un glonţ pornit spre pieptul tău/Cu pieptul meu eu l-am oprit.../Nu plânge, Maică Românie!/Adună tot ce-i bun sub soare/ Ne cheamă şi pe noi la praznic/Când România va fi Mare!", sunt versurile găsite în raniţa unui soldat necunoscut din Primul Război Mondial.

Avem datoria faţă de eroii neamului nostru să reflectăm la aceste versuri, pentru că ele exprimă cel mai bine idealul pentru care atâtea generaţii au luptat şi şi-au dat obolul de sânge.

Cinste, eroilor României! Ţara le va fi veşnic recunoscătoare pentru tot ceea ce ne-au dat!

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Ziua românilor de pretutindeni, prilej de sărbătoare şi reflecţie"

Ziua românilor de pretutindeni, marcată în ţară şi în străinătate, prin manifestări dedicate, printre care Festivalului "AICI-ACOLO", organizat, între 25 şi 28 mai a.c., prin grija Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, la Bucureşti, cu siguranţă poate fi considerat o reuşită, a fost nu doar un moment de bucurie, ci şi unul de reflecţie.

De ce?

Pentru că nu cred să existe prea multe familii din România care să nu ducă dorul cuiva, plecat, să muncească, să studieze ori, pentru totdeauna, "în străinătate"!...

Indiferent cât de bine le-ar fi alor noştri dincolo de graniţe, fie că sunt manageri de top, medici şi profesori extraordinari, cercetători cu salarii colosale ori profesionişti bine plătiţi în agricultură, industrie, HoReCa, asistenţă socială etc., tot au copii, părinţi, fraţi, bunici, care se îngrijorează pentru ei, care şi i-ar dori, mereu, nu doar de Paşte şi de Crăciun, aproape!

În imensa lor majoritate, fără să se străduiască anume, ci doar făcându-şi, cinstit, meseria, pentru că aşa au învăţat "în cei şapte ani de acasă", ei sunt cei care ne reprezintă.

Ei sunt, la propriu, cei mai credibili ambasadori ai minţii şi mâinilor harnice româneşti!

Ne mândrim cu ei!

Dar... ni i-am dori acasă!

Însă, pentru aceasta, dragostea, dorul şi admiraţia noastră nu sunt suficiente!

Pentru ei, pentru noi, pentru prezentul şi viitorul României, avem datoria, ca oameni politici, să le asigurăm, acasă, mai-binele pe care sunt nevoiţi să îl caute în depărtări: condiţii de muncă şi salarii mai bune, şcoli de elită...

Demersurilor făcute de Guvern pentru stimularea întoarcerii în ţară a românilor plecaţi la muncă în străinătate ar trebui să li se adauge şi ceea ce aş putea numi "reflexul parlamentar" de a include, în fiecare iniţiativă legislativă, şi răspunsul la întrebarea: este aceasta benefică păstrării ori readucerii românilor acasă?

Oare noile Legi ale educaţiei vor da naştere, cândva, unor "Oxforduri" româneşti?

Noua Lege a salarizării va putea opri exodul de medici, asistente, cercetători?

Deseori, asaltaţi de probleme, de griji imediate, uităm să schimbăm perspectiva.

Poate ar trebui să încercăm să privim mai atent aceste lucruri şi dinspre ei spre România!

Să încercăm să identificăm exact ce îi ţine departe de ţară, ce nu le place aici şi ce le place acolo şi să legiferăm în consecinţă.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Spre un sector agricol modern şi performant"

Creşterea producţiei şi a randamentului agricol sunt obiective de interes naţional care trebuie să fie susţinute constant în toate mediile politice şi instituţionale deopotrivă naţionale şi europene.

Care este potenţialul sectorului agricol în România? În ce măsură dezvoltarea acestui sector va putea să conducă la o creştere economică previzibilă, să reducă sărăcia în mediul rural şi să ajute la incluziune socială a cetăţenilor? Sunt întrebări la care nu trebuie să căutăm răspunsurile, ci trebuie să le avem deja!

După 1989, agricultura din România a suferit schimbări considerabile. Suntem într-un moment în care este nevoie să venim cu un plan de acţiuni coerente care să sporească activitatea agricolă, astfel încât aceasta să reprezinte o pondere mai ridicată din PIB.

Pentru a realiza acest lucru, avem nevoie de o strategie axată pe două dimensiuni. Pe de o parte, avem nevoie de o reformă etapizată şi de viziune care vor asigura sporirea activităţii agricole. Investiţiile în sectorul agricol trebuie încorporate în noile concepte de securitate alimentară şi dezvoltare rurală. Acest lucru trebuie urmat de crearea unor condiţiile optime pentru reluarea irigaţiilor, a fertilizării, chimizării şi mecanizării cu mijloacele agrotehnice superioare a lucrărilor agricole.

Cu toate acestea, cred că este important, aşa cum multe state europene au procedat, să considerăm agricultura ca o industrie importantă, finanţată foarte bine, atât cu fonduri publice, cât şi fonduri europene, astfel încât să ajungem la un nivel ridicat de performanţă şi de stabilitate. Într-adevăr, în prezent există multiple provocări legate de variaţia anuală a producţiei agricole cauzate de schimbările climatice şi de fluctuaţia preţurilor agricole sub presiunea unei surse de energie alternative, dar este important să găsim cele mai bune instrumente politice şi economice, deopotrivă la nivel naţional şi european pentru o productivitate agricolă mai mare şi stabilă corelată cu modernizarea zonelor rurale.

Dincolo de aceste aspecte, România a făcut progrese considerabile în dezvoltarea agriculturii ca un pilon de dezvoltare economică şi de aceea consider că avem capacitatea şi determinarea necesare să ajungem chiar pe primul loc în cadrul UE.

Pe de cealaltă parte, consider că este important să se înrădăcineze, cel puţin în mediul rural practica de a realiza activităţi agricole, animale şi vegetale, iar toţi actorii implicaţi, instituţii publice şi noii fermieri să conştientizeze nevoie a asigura o producţie sporită.

Subvenţiile primite de România de la Uniunea Europeană trebuie să fie utilizate într-un mod raţional pentru a creşte producţiile agricole vegetale şi animale, dar în acelaşi timp este nevoie ca România să asigure toate pârghiile necesare pentru a creşte exporturile de produse agricole şi de a diminua importurile de produse care asigură un consum din valoarea adăugată brută realizată pe plan intern.

România nu îşi fructifică unul dintre cele mai importante avantaje comparative faţă de alte state, mai mult de jumătate din suprafaţă fiind aptă pentru agricultură.

Consider că ţara noastră are încă o problemă agrară şi tocmai de aceea trebuie sprijinit orice demers orientat către rezolvarea acesteia. Existenţa unei probleme agrare înseamnă nu doar că agricultura, ca ramură economică, nu este competitivă, ci şi că se manifestă o puternică sărăcie rurală, cauzată de lipsa unei viziuni asupra satului românesc, de la accesul la educaţie şi servicii de sănătate la stabilitatea şi întinerirea populaţiei, până la sprijinul antreprenorial.

Am făcut paşi importanţi să aducem satul românesc la lumină, dar lucrurile nu trebuie să se oprească. Este nevoie continuă de investiţii inteligente în mediul rural, pentru a-i aduce pe locuitorii din satele noastre la un nivel social mai bun.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Primarul UDMR din Satu Mare joacă pentru Budapesta!"

Şi în municipiul Satu Mare, în care ponderea minorităţii maghiare este în jur de 40%, incluzându-i şi pe şvabii şi evreii maghiarizaţi, precum şi pe romii vorbitori de limba maghiară, s-au multiplicat în ultima perioadă manifestările hungariste, cu iz separatist, iredentist şi chiar revizionist. Reprezentanţii locali ai UDMR nu au mai participat la sărbătorirea Zilei Naţionale a României la 1 decembrie, devenind şi ei adepţii marotei că unirea Transilvaniei cu România, înfăptuită la 1 decembrie 1918 şi consfinţită prin Tratatul de la Trianon din 1920, a fost o zi nefastă, o zi neagră pentru maghiari.

Aleşii locali ai UDMR, începând cu preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Csaba Pataki, şi primarul municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi, care deţin şi funcţiile de preşedinte judeţean respectiv preşedinte municipal ai formaţiunii etnice maghiare, nu au participat, în primăvara acestui an, la festivitatea de aniversare a eliberării de către Armata Română în 19 aprilie 1919, când a fost alungată în Ungaria aşa-zisa Divizie Secuiască, care s-a retras aici după Marea Unire.

Principalul purtător de stindard al manifestărilor hungariste este primarul Gábor Kereskényi, cunoscut ca un ţap breaz pentru atitudinile şi conduitele sale radicale, chiar extremiste, separatiste, şovine şi revizioniste.

Cu două săptămâni în urmă, Secţia Maghiară a Teatrului de Nord din Satu Mare, care s-a separat de Secţia Română şi se află la cheremul financiar şi ideologic al primarului Kereskényi, a prezentat o piesă în limba română, fapt care se întâmplă destul de rar, mai multor clase de elevi români din Satu Mare. Cu această ocazie, părinţii însoţitori au constatat că biletele şi programul sunt tipărite în limba maghiară, acest fapt fiind considerat un semnal că unii se consideră stăpâni aici. Reprezentanţii Secţiei Maghiare au scăldat-o ulterior, cu o laşitate şi o versatilitate deja consacrate, că a fost o greşeală de imprimare. În weekendul ce a urmat, pe banii Consiliului Local şi ai Consiliului Judeţean, într-un cuvânt ai tuturor sătmărenilor, români, maghiari şi alte naţionalităţi, UDMR Satu Mare a organizat în Parcul Grădina Romei, pe parcursul a trei zile, o manifestare denumită Ziua Familiei, o formă mascată de sărbătorire anticipată a Zilei Internaţionale a Copilului de către minoritatea maghiară, ca să nu se amestece copii maghiari cu copii români (valahi) de 1 iunie, când este sărbătoarea internaţională şi legală a acestora.

Cu toate că acest eveniment a fost organizat pe bani publici, deci şi ai majorităţii româneşti, toate manifestările au fost desfăşurate în limba maghiară, iar programul acestora a fost tipărit tot în această limbă. Probabil că a fost iar o greşeală de imprimare. Cert este că, la această manifestare, au fost văzuţi părinţi şi copii români cu lacrimi în ochi pentru că nu înţelegeau nimic. Până aici s-a ajuns cu separatismul. Apartheid curat, dar pe invers, Kelemen-ur!

La numai un an după ce a devenit primar, Gábor Kereskényi şi-a adus un aport major la achiziţionarea Hotelului Dacia din Satu Mare de către o firmă de stat şi un milionar din Ungaria. Hotelul Dacia din centrul municipiului Satu Mare este o clădire simbol cu statut de monument istoric din categoria A1, care a fost construită în stilul new secession, la începutul secolului XX, conform unui proiect arhitectural care a obţinut premiul I la expoziţia internaţională de la Paris din 1901. Hotelul a fost înregistrat în Carte Funciară (CF) ca proprietate a oraşului Satu Mare şi a primit denumirea Pannonia, care a fost schimbată în Dacia după Marea Unire. În perioada ocupaţiei vremelnice a Transilvaniei de către Ungaria horthystă (1940-1944), hotelul a revenit la denumirea în limba maghiară, iar, după al Doilea Război Mondial, a redobândit denumirea Dacia. Pe frontispiciu, pentru că în CF a rămas înregistrat sub denumirea Panonnia până în anii ҆90, autorităţile comuniste neglijând, timp de 45 de ani, să rectifice denumirea hotelului în CF. La mijlocul anilor ҆90, Hotelul Dacia a fost privatizat cu metoda MEBO de către angajaţii acestuia, dar această metodă putea fi aplicată doar în cazul activelor proprietate de stat, astfel că privatizarea a fost vădit nelegală în condiţiile în care hotelul era proprietatea oraşului Satu Mare.

La sfârşitul anului 2017, Hotelul Dacia a fost cumpărat de la proprietarii români, cu suma de 4 milioane de euro, de firma ungară Manevi ZRT Budapesta, sub coordonarea Fundaţiei pentru Protejarea Patrimoniului Construit în Europa Centrală şi Estică, care se ocupă de protejarea clădirilor istorice, cu valoare artistică şi simbolică pentru istoria Ungariei. Manevi ZRT este firmă de stat, care s-a aflat în subordinea Agenţiei Activelor Statului din Ungaria, iar din 2018 a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe de la Budapesta şi în administrarea serviciului de spiona al Ungariei, care se află în subordinea ministrului de externe. În cumpărarea Hotelului Dacia este implicat şi milionarul ungar Tamás Leisztinger, un apropiat al premierului Viktor Orbán, care a anunţat că vrea să investească pentru reabilitarea acestuia şi să-i redea vechea denumire Pannonia. Deşi au trecut cinci ani de la achiziţionare, noii proprietari n-au realizat nicio investiţie până în prezent. Primăria Satu Mare avea drept de preemţiune pentru cumpărarea hotelului, dar primarul Kereskényi nu l-a exercitat, favorizând astfel cumpărătorii din ţara vecină.

După această achiziţie, primarul UDMR a urmărit să le mai dea o mână de ajutor noilor proprietari iniţiind şi obţinând adoptarea unui proiect de modernizare a Pieţei Libertăţii, în care este amplasat Hotelul Dacia, având un dublu scop. Principalul scop era construirea sub părculeţul din faţa hotelului a unei parcări subterane de 400 de locuri, care să-i deservească, în primul rând, pe angajaţii şi clienţii acestuia, fiind vorba, deci, de un fel de cadou pentru noii proprietari de la Budapesta. Un scop subsidiar şi insidios era mutarea din părculeţul central într-o zonă mai periferică a statuii din bronz masiv a marelui luptător memorandist şi unionist Vasile Lucaciu, care reprezintă un ghimpe pentru primarul Kereskényi şi alţi colegi din UDMR.

În urma unor proteste ale unor reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi a unor acţiuni în instanţă, construirea parcării subterane şi mutarea statuii lui Vasile Lucaciu au fost stopate deocamdată.

În ultimii ani, primarul Kereskényi şi-a înteţit vizitele la Budapesta, de unde, potrivit unor surse, primeşte sugestii, recomandări sau instrucţiuni. După o astfel de vizită, efectuată circa trei luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la Satu Mare a avut loc o întrunire a aleşilor locali ai UDMR, primari, consilieri locali şi consilieri judeţeni. În urma acestei întruniri, mai mulţi primari UDMR din judeţul Satu Mare le-au comunicat consătenilor lor că Rusia şi China urmează să realizeze o nouă ordine mondială şi că Ungaria va deveni centrul economico-financiar şi militar al celor două mari puteri în Europa. Totodată, le-au spus că, într-un asemenea context, Putin va da Ardealul Ungariei şi că trebuie să fie pregătiţi în acest sens. Iar unor localnici români le-au precizat că se doreşte ca preluarea Ardealului de către Ungaria să se facă pe cale paşnică şi cu bună înţelegere, fără vărsare de sânge.

Cam asta este, din păcate, situaţia în toate oraşele din Transilvania care au primari din UDMR, formaţiune care face parte din actuala coaliţie de guvernare. Interesul naţional şi securitatea naţională sunt mai periclitate ca oricând!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Investiţii majore în infrastructura rutieră a judeţului Dâmboviţa"

Conducerea PSD a judeţului Dâmboviţa îşi respectă angajamentele luate în faţa populaţiei, realizând marea majoritate a proiectelor asumate în actuala perioadă de referinţă. Ultimul obiectiv investiţional lansat în judeţ este începerea lucrărilor de lărgire la patru benzi a tronsonului Bâldana-Titu, aferent Drumului Naţional 7, pe o lungime de 21,4 kilometri.

Am participat la demararea acestui proiect extrem de ambiţios, având în vedere importanţa DN 7 pentru toţi dâmboviţenii, alături de preşedintele Consiliului Judeţean, Corneliu Ştefan, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, precum şi directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

În valoare de 258 milioane lei, investiţia prevede realizarea a patru noi poduri, reabilitarea altor trei existente, precum şi o parcare de scurtă durată, pe ambele sensuri de circulaţie. Lucrările au ca termen de finalizare data de 1 noiembrie anul viitor, când circulaţia dintre localităţile Bâldana şi Titu se va desfăşura pe patru benzi.

Obiectivul general ale proiectului este extinderea infrastructurii de transport rutier de interes naţional, în vederea asigurării conexiunii zonelor deficitare din punct de vedere a oportunităţilor de transport. Printre avantajele concrete oferite de această investiţie majoră amintesc crearea de noi locuri de muncă, sporirea capacităţii de circulaţie, prin mărirea fluenţei traficului, gradul sporit de confort al şoferilor, creşterea nivelului siguranţei circulaţiei, şi, nu în ultimul rând, reducerea numărului accidentelor rutiere, având în vedere că zona înregistra un procent însemnat de evenimente nedorite.

Modernizarea şi lărgirea la patru benzi a tronsonului Bâldana-Titu reprezintă, de asemenea, multiplicarea oportunităţilor de dezvoltare economico-socială, nu doar pentru localităţile străbătute de DN 7 pe sectorul respectiv, Bâldana, Tărtăşeşti, Slobozia Moară, Lunguleţu şi Titu, dar şi pentru întreaga regiune a judeţului Dâmboviţa.

Indiscutabil, este vorba de o investiţie de referinţă, care va conduce la eficientizarea transportului mărfurilor, reducerea costurilor de transport şi scăderea timpului de livrare, toate acestea însemnând progresul zonei, dar şi al populaţiei, care va câştiga timp şi bani prin simplificarea deplasărilor în regiune.

Un alt proiect iniţiat de conducerea CJ Dâmboviţa, în paralel cu lucrările la tronsonul din DN 7 Bâldana-Titu, este lărgirea la patru benzi a celor 44 de kilometri ai DN 71 Bâldana-Târgovişte. În valoare de un miliard de lei, acest nou proiect investiţional este în stadiu de proiectare, după care vor începe lucrările de execuţie, în cel mai scurt timp posibil.

Nu în ultimul rând, va fi modernizat şi DN 71 Târgovişte-Sinaia, tronson care va aduce un plus de calitate condiţiilor de trafic şi va schematiza considerabil circulaţia rutieră pe această arteră, care va fi astfel o alternativă viabilă la DN 1 Valea Prahovei.

Remarc cu bucurie faptul că, aşa cum spuneam, dezvoltarea judeţului Dâmboviţa, mai ales pe segmentul infrastructurii rutiere, este o certitudine, iar locuitorii noştri vor resimţi în curând investiţiile aflate în plină desfăşurare în creşterea calităţii vieţii şi a nivelului de trai.

Doamna Alexandra Huţu:

"Pentru PSD, aderarea României la Schengen a fost şi va rămâne un obiectiv strategic de importanţă vitală!"

Preluarea conducerii guvernului României de către preşedintele PSD va aduce cu certitudine şi mai multă determinare, implicare şi acţiune, astfel încât să România să primească, în sfârşit, ceea ce i se cuvine de drept, dat fiind obligaţiile privind securitatea graniţei europene pe care le-a asumat şi pe care le-a îndeplinit în totalitate. Este deja lucru bine ştiut că urmare a acţiunii politice externe a PSD întreaga familia politică social-democrată a UE susţine fără rezerve aderarea României la Schengen.

În acest sens, se înscrie şi campania demarată de PSD şi PES activists în sprijinul satului românesc. Niciodată, nimic nu e prea mult pentru dezvoltarea, modernizarea, satului românesc. În acest sens campania îşi asumă obiectivul de a discuta cu reprezentanţi ai colectivităţilor, cu antreprenori din mediul rural, pentru a înţelege nevoile şi a prelua idei ori posibile soluţii pe care să le supună atenţiei instituţiilor europene.

Partidul Social Democrat şi PES Activists Romania au început campania "Sate Româneşti cu Bani Europeni", prin care doresc să sensibilizeze instituţiile europene pentru a cunoaşte în detaliu problemele cu care se confruntă comunităţile rurale şi persoanele care trăiesc şi lucrează în mediul rural, pentru a creşte numărul acţiunilor şi al finanţărilor europene în această direcţie. Să nu uităm că peste 44% din populaţia României trăieşte în mediul rural, spre deosebire de 25% cât este media Uniunii Europene.

Campania "Sate Româneşti cu Bani Europeni", iniţiată de europarlamentarul PSD Victor Negrescu, se va transforma într-o petiţie care va fi depusă la Parlamentul European şi va conţine o serie de idei cu soluţii pentru dezvoltarea mediului rural venite din partea antreprenorilor locali şi se va concentra pe acţiuni de informare în satele din toate judeţele, dar şi dezbateri în cadrul legislativului european.

În această petiţie se va solicita totodată creşterea alocărilor financiare pentru mediul rural în perspectiva revizuirii bugetului pe termen lung al UE, precum şi majorarea fondurilor comunitare dedicate fermierilor şi producătorilor agricoli din ţara noastră, dar şi iniţierea unor programe europene incluzive pentru dezvoltarea şi protejarea mediul rural.

Domnul Ioan Balan:

"Autostrada Moldovei a ajuns la Suceava şi se îndreaptă către Siret!"

Am primit cu deosebită satisfacţie anunţul preşedintelui Gheorghe Flutur, potrivit căruia, în a doua parte a acestui an urmează să fie lansată licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de execuţie a tronsonului Paşcani - Suceava din Autostrada 7, iar lucrările de proiectare pentru tronsonul Suceava - Siret au ajuns la un grad de realizare de peste 70%, urmând să fie finalizate. Mă bucur că ministrul transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, a apreciat şi rolul esenţial jucat de Consiliul Judeţean Suceava şi implicarea preşedintelui Flutur în această etapă de proiectare a tronsonului de Autostradă Paşcani - Suceava - Siret. Succesul acestui proiect esenţial pentru Moldova demonstrează utilitatea actualei coaliţii de guvernare şi faptul că principalii beneficiari ai acestei guvernări sunt moldovenii, care vor avea, în curând, acces la o infrastructură de transporturi la cele mai înalte standarde de calitate.

Chiar dacă a întâmpinat unele dificultăţi iniţiale în implementare, proiectul Autostrăzii Moldovei, odată demarat, nu mai poate fi oprit de nimeni. Mai trebuie spus şi faptul că, graţie insistenţelor preşedintelui Gheorghe Flutur, alte majore pentru Moldova, precum construcţia Centurii Gura Humorului sau construirea Drumului Expres pe 4 benzi Suceava - Botoşani, vor completa infrastructura din regiunea noastră.

Am spus-o în multe rânduri şi voi continua să susţin că îmi doresc ca aceste proiecte majore de investiţii să fie însoţite de o dezvoltare şi a firmelor româneşti din domeniul producerii de materiale de construcţii. Miliardele de euro utilizate în construcţia autostrăzilor, drumurilor exprese şi centurilor ocolitoare ar trebui să creeze locuri de muncă în Moldova şi firme româneşti puternice în industria producătoare de materii prime şi materiale de construcţii. Nu ar fi normal să aducem piatră, fier, ciment şi bitum de la mii de kilometri distanţă, ci ar fi bine să producem aceste materiale la noi în ţară, la standarde înalte de calitate, cu firme româneşti şi cu angajaţi români bine plătiţi.

Domnul Lilian Scripnic:

"Românii de pretutindeni, sărbătoriţi de românii de acasă!"

În data de 28 mai, România a celebrat ziua dedicată românilor de pretutindeni, o zi în care sentimentele care ne încearcă sunt absolut contrastante.

Pe de o parte, ne bucurăm de faptul că România a ajuns să fie reprezentată cu succes peste hotarele ţării. Ne bucurăm pentru adevăraţii ambasadori ai României, cei care nu sunt diplomaţi plătiţi din bugetul Statului, ci acei români care au ridicat hărnicia, omenia, şi sacrificiul la rang de cinste. Ambasadorii reali ai României sunt zugravii, mecanicii, sportivii, doctorii, avocaţii şi toţi cei care au reuşit să facă o diferenţă în locul unde Dumnezeu i-a aşezat.

Al doilea sentiment care ne încearcă cu ocazia acestei sărbători, este sentimentul de tristeţe şi dezamăgire pentru plusul de valoare pe care fraţii noştri îl puteau aduce aici, în România, dar din nefericire, acesta a ajuns să fie exportat şi să binecuvânteze alte popoare.

Lacrimile celor ce iubesc România continuă să curgă atunci când voci de copii români se aud vorbind între ei, dar nu în limba română, ci a ţării care le-a devenit "acasă".

AUR continuă să unească diaspora sub un singur steag, steagul iubirii de Dumnezeu şi de patrie, iar diaspora răspunde cu speranţă şi entuziasm acestei chemări.

Tot duminică, 28 mai, filiala AUR din Roma a fost gazda unei conferinţe dedicată acestor fraţi ai noştri, uitaţi de autorităţile româneşti ale ultimilor 33 de ani. Conferinţă unde prezenţa liderilor naţionali ai partidului AUR, în frunte cu Preşedintele George Simion şi Preşedintele CNC al AUR, domnul senator Claudiu Târziu, a contribuit la strângerea a peste 300 de participanţi veniţi din diverse colţuri ale lumii. Români din Austria, Franţa, Belgia, Germania sau chiar Statele Unite ale Americii au luat parte la eveniment, alături de cei veniţi din România şi de gazdele din Italia.

Speranţa că într-o zi vor putea trăi în condiţii decente în România este aşteptarea acestor fraţi ai noştri, speranţă pe care o ataşează credinţei în Dumnezeu, dar şi încrederii pe care o oferă mişcării Alianţei pentru Unirea Românilor.

Românul este un suflet nobil curăţit prin chin şi oprimare, dar iubit şi ţinut în viaţă de dragoste. Dragostea pentru neam şi dragostea pentru Dumnezeu!

Lacrimile lor de dor pentru România sunt mijlocul prin care ei ne imploră să luptăm până la capăt şi să nu cedăm în bătălia pentru ridicarea României! Şi, da! Aşa vom face România Mare respectată, iubită şi creştină. Acesta este visul nostru, visul AUR.

Fii binecuvântată, România, oriunde te-ai afla!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Copilului"

Ziua Internaţională a Copilului a fost menţionată prima dată la Geneva, la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanţi din diferite ţări, au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. După această conferinţă, multe guverne au introdus "Ziua Copilului". Deşi data zilei copilului variază foarte mult între ţări, ONU, recunoscând data de 20 noiembrie ca Ziua Mondială a Copilului, în România, ca şi în zeci de alte ţări, o sărbătorim pe 1 iunie.

Este o zi în care copiii sunt pe primul plan, în care se organizează evenimente şi se discută despre drepturile lor şi necesitatea de măsuri care să asigure bunăstarea copiilor în prezent şi în viitor.

Este o zi în care cu toţii putem sărbători copilăria, însă în acelaşi timp suntem conştienţi de nevoia copiilor de a fi sprijiniţi şi protejaţi la nivel individual şi desigur instituţional.

Parlamentul României sărbătoreşte anul acesta, ca aproape în fiecare an, printr-o zi a porţilor deschise, în care toţi copiii doritori pot veni să viziteze sălile Parlamentului, inclusiv sala de plen, se pot juca şi de asemenea pot să participe la diverse activităţi distractive şi educative.

Copiii sunt viitorul şi cu ocazia zilei de 1 iunie aş dori să urez tuturor copiilor la mulţi ani!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România, între nevoi şi solidaritate socială"

În aceste zile sensibile pentru actuala coaliţie de guvernare, asistăm la una dintre cele mai mari mişcări de protest ale profesorilor din ultimii mulţi ani. Momentul ales de liderii de sindicat din învăţământ este unul sensibil, fiindcă tocmai acum aveau loc discuţiile şi negocierile pentru formarea unui nou guvern. Pot înţelege presiunea inflaţionistă asupra cadrelor didactice, la fel cum este şi pentru multe alte categorii profesionale. Însă, tulburările sociale create de protestele din educaţie au coincis nefericit cu o perioadă sensibilă pentru stabilitatea politică.

Să fim înţeleşi de la bun început - profesorii au tot dreptul să ceară salarii mai mari. Ele sunt absolut necesare, fiindcă responsabilitatea unui dascăl pentru educaţia copiilor este uriaşă. De modul în care un dascăl îşi face cu decenţă meseria depinde viitorul adult pregătit pentru viaţă şi societate.

Personal sunt perfect de acord cu cererile profesorilor, mai ales că sunt multe alte revendicări în afară de doar creşterea salariilor: decontarea navetei, plata orelor suplimentare, decontarea concediului neefectuat şi multe altele.

Dacă însă vorbim despre o creştere de 40% a salariului de bază, mai nou, de 25%, lucrurile trebuie nuanţate. În primul rând, nu este vorba dacă merită sau nu un profesor (începător!) o astfel de creştere. Merită! Dar creşterea salariilor trebuie să vină concomitent cu o reformă reală în educaţie, bazată pe performanţă - spre exemplu, creşterea procentului la testele PISA unde România este codaşă.

Adevărul este că România nu îşi permite pe moment, brusc, o creştere atât de mare pentru salariile profesorilor. Pentru început, propunerea Guvernului cu voucherele pentru profesori ar trebui luată în considerare. Este un prim pas, pentru ca mai apoi să aibă loc o creştere serioasă, reală, concomitent cu reformele amintite anterior.

Sindicatele sunt extrem de importante în democraţie şi, ca deputat, am avut întotdeauna în sindicate un partener real de dialog. Însă rigiditatea cu care negociază acum cei de la conducerea sindicatelor din educaţie şi refuzul de a discuta serios pune în pericol anul şcolar. Iar asta este nedrept pentru elevi şi pentru părinţi. Situaţia devine din ce în ce mai gravă pentru copiii din anii terminali, examenele riscând să fie decalate sau, chiar mai rău, anulate în acest an. Este inutil să mai descriu dramele prin care vor trece părinţii şi elevii în acest caz nefericit.

Nu sunt de acord să arătăm cu degetul spre sindicalişti şi câţi bani câştigă sau nu pe lună. Ei se află în fruntea unor profesori realmente nemulţumiţi, iar protestele declanşate sunt un drept democratic şi esenţial pentru libertate. De aceea, eu încurajez discuţiile şi negocierile cât mai dese, în special în aceste vremuri cu adevărat dificile pentru cei mai mulţi dintre semenii noştri.

Economia României este performantă şi înregistrăm creştere economică solidă. Însă, românii nu simt asta din cauza unei inflaţii extinse, nu doar la teritoriul ţării noastre. Măsurile luate până acum încep să arate rezultate pozitive. Însă, chiar dacă inflaţia se reduce, iar efectele ei se vor estompa, oamenii au nevoie să îşi ducă traiul decent.

De aceea, Guvernul trebuie să ia foarte în serios principiul solidarităţii sociale, nu doar la profesori, ci şi la alte categorii profesionale de la Stat sau din mediul privat. În acelaşi timp, solidaritate socială înseamnă şi gândul la efectele pe care protestele le au în societate.

Domnul Ioan Mang:

"Despre bănci şi despre practicile lor oneroase"

Declaraţia mea de astăzi, puţin mai lungă, este despre sistemul bancar din România şi despre practicile oneroase ale băncilor.

Şi aş dori să încep împărtăşindu-vă situaţia unui român cu un credit ipotecar - ea poate fi găsită şi pe una dintre reţelele sociale - situaţie care, din păcate, este una reprezentativă pentru clienţii tuturor băncilor din ţara noastră.

În urmă cu şapte ani, în aprilie 2016, domnul Dinu Popescu a luat un credit ipotecar în lei, echivalentul a 60.000 de euro de la cea mai mare bancă olandeză prezentă în România. De atunci a plătit rata lună de lună. Iniţial, rata a fost de 1.100 lei, conform scadenţarului. Apoi 1.500, apoi 2.000, pentru ca, în octombrie anul trecut, să ajungă aproape 3.000 de lei/lună. Aşadar, în şase ani rata i s-a triplat! Beneficiind de modificarea modului de calcul al dobânzilor prin schimbarea indicelui de referinţă din ROBOR în IRCC, valabil pentru beneficiarii Programului "Prima Casă", astăzi, rata sa lunară a ajuns puţin peste 2.000 de lei.

Practic, în ultimii 7 ani, debitorul a achitat către bancă aproximativ 30.000 de euro, din cei 60.000 luaţi prin credit ipotecar. Aşadar, a achitat deja jumătate din sumă, însă, spre surprinderea sa, a aflat că, de fapt, din cei 30.000 de euro pe care i-a plătit în toţi aceşti ani, 25.000 au fost doar dobânda şi nu principalul. Şocant de-a dreptul!

Surprizele neplăcute nu se termină însă aici - dacă acest client al băncii ar rambursa anticipat creditul, ar însemna că banca a obţinut un profit de 25.000 de euro. Dacă ar alege însă să plătească în continuare, vreme de încă 23 de ani, rata plus dobânda principală plus IRCC, acesta ar mai avea de dat, conform ratei lunare de acum, vreo 120.000 de euro, pe lângă banii plătiţi până acum! Asta înseamnă că, pentru un credit de 60.000 de euro, un român plăteşte, în final, 150.000, adică de două ori şi jumătate mai mult, şi asta în condiţiile în care nu are nicio garanţie că rata nu va creşte iar. Vorbim aici despre un business extrem de profitabil, în care creditorul, banca, nu are niciun risc, căci, fiind vorba despre un credit garantat de stat, în situaţia insolvabilităţii debitorului, statul confiscă bunul ipotecat iar banca primeşte banii.

Citind ştirea despre cele 19 bănci amendate de ANPC, adică aproape toate din România, pentru modul în care au calculat dobânzile, inclusiv banca olandeză amintită mai devreme, adică pentru practici oneroase şi cartelizare, nu pot să nu mă întreb: cum se cheamă ceea ce fac băncile în România? Este afacere cinstită sau cămătărie legalizată?

ANPC nu a contestat principiul împărţirii obligaţiilor de rambursare în rate egale, cum fals susţin reprezentanţii băncilor. Dimpotrivă, ANPC a cerut băncilor să refacă graficele de rambursare, tot sub forma unor rate egale, dar care să aibă la bază, aşa cum ar fi şi corect, achitarea principalului creditului concomitent cu dobânda aferentă creditului. Nu se poate ca băncile să încaseze mai întâi dobânzile, adică profitul şi să nu-şi asume niciun risc, lăsând totul pe umerii debitorilor. Este inacceptabil ca băncile să-şi vadă toţi sacii în căruţă, iar românii să ajungă sclavii unui sistem spoliator ce ne duce cu gândul la practici de ev mediu!

Băncile cartelizate au ajuns să impună "dobânzi la dobândă" şi să manipuleze indicele ROBOR/IRCC după bunul plac. În plus, ele adaugă diverse "costuri ascunse" în contracte, bazându-se pe lipsa de educaţie financiar-juridică a clienţilor, iar aceste practici ale sistemului bancar provoacă drame, catastrofe, atât la nivel global - crize financiare şi politice, inflaţie, instabilitate etc., cât şi la nivel personal, când debitorul ajunge în incapacitate de plată.

Unii ar putea obiecta spunând că nicio bancă nu a obligat pe nimeni să ia un credit dacă nu poate achita ratele. Aparent aşa este. În realitate însă, la momentul în care cineva contractează un credit pentru a-şi vedea materializându-se visul achiziţiei unei case primeşte un scadenţar pe baza căruia evaluează dacă îl poate sau nu susţine. Problema este că, pe parcurs, acest scadenţar se schimbă, rata crescând, tot timpul, în defavoarea clientului şi în beneficiul băncilor. Când o rată de 1.000 de lei se dublează sau se triplează, în condiţiile în care veniturile clienţilor nu cresc direct proporţional cu rata dobânzii, este limpede că "sistemul" are o gravă disfuncţionalitate, iar statul român nu mai poate păstori un astfel de "sistem".

Unii spun că a vorbi despre "sistem bancar" în condiţiile actuale este incorect din orice punct de vedere, mai ales financiar, căci aşa-zisul sistem, iată, se dovedeşte de fiecare dată că nu este doar o formă legală de cămătărie, ci o escrocherie de proporţii. De ce? Fiindcă actualul "sistem al rezervelor fracţionale" le permite băncilor să "împrumute" bani pe care în realitate nu îi deţin - banii pe care băncile le oferă când un român contractează un credit nu sunt banii băncii, acei bani nici măcar nu există - fiindcă băncile acţionează abuziv şi fiindcă operează cu costuri ascunse şi reclame manipulatorii.

Anul trecut, băncile din România au obţinut profituri uriaşe, aproape excesive, pe fondul creşterii inflaţiei, care a determinat creşterea dobânzilor, în dauna românilor care au credite. Primele 5 bănci din România au avut marje de profit de 40% şi au încasat, fără nicio jenă, miliarde de euro! În actualul context de criză, este cât se poate de limpede că situaţia devine una profund incorectă şi nu mai poate continua aşa. Nu putem accepta ca românii să se transforme în sclavii moderni ai băncilor internaţionale!

Şi pentru a avea perspectiva completă asupra "sistemului bancar" şi asupra caracterului celor cu care avem de-a face, merită menţionate cel puţin două situaţii din trecut care sunt edificatoare privind comportamentul incorect dar şi ilegal al instituţiilor bancare.

Vă aduc aminte că, în 2018, banca olandeză la care am făcut referire la începutul intervenţiei mele a acceptat să plătească o amendă de peste 900 de milioane de dolari pentru a scăpa de acuzaţiile de spălare de bani aduse de procurorii din ţara-mamă. Şi nici măcar nu a fost o problemă singulară. În 2012, aceeaşi bancă "prestigioasă" a mai plătit o amendă de aproape 600 milioane de dolari pentru activităţi şi tranzacţii ilegale.

De asemenea, vă reamintesc că o altă bancă, de data aceasta din Austria, prezentă şi ea în România, anul trecut a pierdut definitiv procesul cu Protecţia Consumatorilor, proces prin care s-au constatat practici comerciale incorecte, menite a afecta interesele financiare ale clienţilor. În contractele de împrumut, această bancă austriacă, ce a plătit ani întregi o chirie generoasă preşedintelui Iohannis pentru un imobil obţinut ilegal de acesta, a inclus clauze incorecte la adresa clienţilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a obligat instituţia bancară la refacerea tuturor contractelor de credit în franci elveţieni, lei şi euro, şi la returnarea a peste 22 milioane de euro pe care peste 9.000 de clienţi păcăliţi i-au plătit în baza clauzelor abuzive, respectiv dobânzi suplimentare şi contravaloarea diferenţei de curs valutar.

Aşa cum a reieşit din dosarul aflat pe rolul instanţei, banca a vândut, prin publicitate deceptivă şi ascunzând informaţii esenţiale, credite în lei şi în valută, în perioada 2006-2008. Oamenii au "achiziţionat" păcăleala unui curs de schimb stabil, care s-a dovedit ulterior fluctuant şi exclusiv crescător, riscul hipervalorizării monedei creditului, franci elveţieni şi euro, fiind pus în totalitate în sarcina consumatorilor. În timp, volumul plăţilor în lei s-a dublat sau chiar s-a triplat, falimentând zeci de mii de familii. În plus, banca a vândut credite cu dobândă aparent redusă, dar a pre-setat în sistemul său informatic algoritmi de creştere treptată, de la o dobândă "promoţională" la una intermediară mai mare, după şase luni, şi la o alta, cea definitivă, mult mai mare, după un an. Diferenţele de dobândă faţă de cea "promoţională" au fost şi de 4 puncte procentuale. Evident, volumul plăţilor în lei a crescut şi din cauza acestei păcăleli puse în practică.

În concluzie, aş dori să subliniez că deciziile şi sancţiunile ANPC sunt cât se poate de întemeiate. Nu s-a pus la îndoială legalitatea formulei de calcul propusă de bănci, ci faptul că băncile nu au informat corect clienţii şi de alte modalităţi de rambursare a creditelor care ar fi putut fi în avantajul lor. O.U.G. nr. 52/2016 - art. 8 lit. i) prevede foarte clar că băncile amendate erau obligate ca înainte de a semna contractul de credit să informeze clientul asupra "diferitelor modalităţi disponibile de rambursare a creditului, inclusiv numărul, frecvenţa şi cuantumul ratelor periodice". Ca nişte veritabili cămătari, băncile le-au prezentat clienţilor doar variantele care le aduceau lor avantaje şi profit, prin astfel de "metode", ele sporindu-şi şi mai mult profiturile deja grase.

Din punctul meu de vedere, statul român trebuie să se întemeieze pe dreptate şi pe justiţie socială şi nu pe japcă şi astfel de comportamente abuzive. Nici corporaţiile bancare prezente pe piaţa românească nu pot face excepţie de la lege şi de la bunul simţ.

Cu toţii ne dorim o piaţă corectă care să genereze încredere în economia de piaţă, tocmai de aceea cămătăria legalizată a băncilor din România trebuie să înceteze!

Doamna Maria Stoian:

"Rolul determinant al întreprinzătorilor autohtoni în creşterea economică şi dezvoltarea clasei de mijloc"

Ziua întreprinzătorilor din România a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 546 din 10 septembrie 1992 şi este organizată în ultima duminică a lunii mai.

În calitate de susţinător al dezvoltării antreprenoriatului şi a IMM-urilor autohtone, mă pronunţ ferm pentru dinamizarea acţiunilor de sprijin al acestui segment extrem de important al economiei naţionale.

România trebuie să se alinieze statelor europene dezvoltate din punctul de vedere al funcţionării şi stabilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, acestea fiind principalul motor al creşterii economice sustenabile.

Consider că avem nevoie de o schimbare de optică şi de abordare în ceea ce înseamnă consumatorismul politicilor europene, fapt ce presupune implicarea noastră dinamică în definirea acestora.

Avem creştere economică, avem potenţial, avem resurse umane concludente, suntem pe un trend pozitiv al PIB, majorat cu 2,3%, salariul mediu este, de asemenea, în proces de majorare, iar rata inflaţiei a început să scadă şi va scădea în continuare până la sfârşitul anului. Sunt premise optimiste pentru diminuarea crizei energetice şi a celorlalte fluctuaţii economice, determinate de o serie de factori subiectivi interni şi internaţionali, iar acum trebuie să ne concentrăm spre dezvoltare şi evoluţie.

Desigur, încă ne mai confruntăm cu efectele negative ale crizei economice, în ceea ce priveşte reducerea numărului de operatori economici activi pe piaţă, înăsprirea condiţiilor de creditare, creşterea dificultăţilor şi riscurilor pentru începerea unei afaceri, însă perspectivele sunt încurajatoare, iar situaţia se va ameliora în viitorul apropiat.

În paralel cu determinarea tinerilor întreprinzători de a lansa noi afaceri şi a le dezvolta pe cele existente, este de remarcat şi implicarea statului în sprijinirea acestui sector vital.

În prezent, Executivul acordă multiple posibilităţi pentru ca românii care doresc să debuteze în afaceri să beneficieze de programele destinate înfiinţării unei afaceri sau dezvoltarea celor existente, uşurându-le astfel accesul pe piaţa în continuă dinamică a economiei.

Sunt încrezătoare că statul va avea intervenţii concludente şi aplicate în economia reală, de o manieră energică şi decisivă, în vederea impulsionării activităţii economice, mai ales în ceea ce înseamnă susţinerea şi promovarea spiritului antreprenorial şi a liberei iniţiative.

Nu în ultimul rând, am încredere că înfiinţarea de noi IMM-uri va conduce la crearea de noi locuri de muncă, mai mulţi bani la bugetul naţional şi va reduce atât rata şomajului, cât şi procentul românilor care trăiesc din ajutoare sociale.

Urez mult succes tuturor întreprinzătorilor din judeţul Teleorman şi din toată ţara şi le transmit un sincer la mulţi ani!

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Abuzurile şi inechităţile din sistemul de pensii sunt pe cale să fie rezolvate odată cu amendamentele depuse la Legea pensiilor speciale.

Ajustările aduse proiectului de lege aflat în Parlament, după discuţiile de la Bruxelles cu reprezentanţii Comisiei Europene, sunt consistente şi sunt menite să asigure inclusiv îndeplinirea jalonului prevăzut în PNRR. În esenţă, se elimină etapizat privilegii care au revoltat pe bună dreptate opinia publică, fără să fie pusă în pericol funcţionalitatea unor sisteme critice, precum cel de ordine publică, al apărării naţionale sau al justiţiei.

Pensia plătită fiecărui cetăţean trebuie să reflecte importanţa muncii sale de o viaţă şi contribuţia pe care acesta a avut-o de-a lungul anilor la sistemul public de pensii. De la această premisă s-a pornit şi orice excepţie de la acest principiu de bază trebuie să dispară.

Astfel, prin amendamentele depuse se rezolvă o întreagă serie de probleme:

- Nicio pensie de serviciu nu va fi mai mare decât salariul avut în activitate;

- Vârsta de pensionare creşte etapizat, până la 65 de ani, la fel ca-n sistemul pensiilor contributive;

- Baza de calcul a pensiei se modifică. Începând cu anul 2024 baza de calcul utilizată la calculul pensiei de serviciu va creşte eşalonat, de la 12 luni la 300 de luni (25 de ani);

- Creşte vechimea minimă în specialitate, eşalonat, de la 15 ani la 25 ani;

- Se recalculează toate pensiile speciale, cu excepţia magistraţilor, care sunt protejaţi de deciziile CCR, în sensul că se ia în considerare o bază de calcul de 65% din venituri, nu de 80%, ca în prezent;

- Se elimină asimilaţii din categoria pensiilor speciale, respectiv personalul de specialitate asimilat judecătorilor si procurorilor, personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice în cadrul misiunilor diplomatice;

- Nu se creează noi categorii de pensionari speciali;

- Se limitează accesul la pensia de serviciu prin eliminarea perioadelor asimilate ca vechime recunoscute în prezent în specialitate (de exemplu: vechime în avocatură, consilier juridic etc.);

- Se supraimpozitează cu 30% componenta necontributivă din pensia specială care depăşeşte câştigul salarial mediu brut pe economie;

- Pensiile pentru magistraţi se plafonează la venitul net aferent bazei de calcul. Celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017, conform O.U.G. nr. 59/2017;

- Actualizarea pensiilor magistraţilor se va face după acelaşi mecanism de indexare ca şi pentru celelalte pensii de serviciu;

- Pensiile magistraţilor se recalculează pentru eliminarea inechităţilor generate de diferenţele mari dintre veniturile celor aflaţi în pensie faţă de veniturile celor aflaţi în activitate.

Prin adoptarea acestor amendamente la legea pensiilor speciale ne asigurăm că nu se vor mai putea construi sisteme paralele prin care să se plătească "specialilor" sume uriaşe, mult mai mari decât venitul obţinut din activitatea profesională. De asemenea, odată cu adoptarea acestor modificări, vom îndeplini şi condiţiile necesare pentru ca România să poată primi o tranşă de peste 3 miliarde de euro din PNRR.

Avem o nevoie uriaşă de aceşti bani pentru investiţii în sisteme publice esenţiale, iar educaţia şi sănătatea trebuie să fie principalele priorităţi.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Aderarea României la OCDE ar genera un puternic impact pozitiv şi asupra ratingului de ţară"

Înregistrarea recentă, de la Paris, a Memorandumului privind accederea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, OCDE, reflectă capacitatea ţării noastre de a creşte pozitiv din punct de vedere economic, graţie măsurilor impuse de conducerea PSD a acestui domeniu.

Debutul acestor negocieri premergătoare aderării la acest for interguvernamental, ale cărui principale ţinte sunt identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime, pentru asigurarea creşterii economice, prosperităţii şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, cât şi la nivel global, reprezintă o dovadă că economia românească a evoluat în direcţia corectă în ultimii ani.

Trebuie salutat acest demers al Palatului Victoria, pentru că aderarea statului român la OCDE constituie una dintre cele mai viabile strategii de rebranding de ţară. Sub nicio formă nu este vorba despre vreo creştere artificială a predictibilităţii şi sustenabilităţii investiţiilor desfăşurate la nivel naţional, ci despre confirmarea eforturilor depuse constant de ţara noastră din actuala postură de stat asociat al acestui proiect global. În prezent, organizaţia are 38 de membri, majoritatea ţări europene, care deţin peste 70% din producţie şi comerţ la nivel global şi 90% din investiţiile străine directe.

Apartenenţa la clubul celor mai dezvoltate state ale lumii va avea un puternic impact pozitiv asupra ratingului României şi va determina atragerea unui volum mai mare de investiţii străine. În plus, procesul de integrare însuşi ar determina accelerarea reformelor şi, implicit, a absorbţiei fondurilor UE atât de necesare în acest scop.

Este foarte adevărat că România şi-a depus pentru prima dată candidatura la OCDE în 2004 şi a reînnoit-o de câteva ori. Însă, chiar dacă nu a devenit încă membru, participă deja de câţiva ani, în calitate de stat asociat, în 12 dintre structurile de lucru ale OCDE şi a aderat la 47 de instrumente juridice ale organizaţiei.

În 2016, ţara noastră a devenit stat asociat al Proiectului Base Erosion and Profit Shifting, BEPS, care presupune combaterea erodării bazei de impozitare şi a transferului profiturilor, una din cele mai complexe iniţiative ale organizaţiei, derulate în contextul creşterii mobilităţii capitalurilor şi al noilor modele de afaceri specifice acestui secol, respectiv economia digitală. Mai mult, România a transpus, în legislaţia internă, o serie de reglementări, care prevăd transparenţa fiscală şi schimbul automat de informaţii, majoritatea acestora fiind implementate şi graţie statutului de ţară comunitară. Printre acestea se numără Directiva pentru combaterea evaziunii fiscale, cunoscută drept Anti Avoidance Tax Directive, Directiva privind obligaţiile de raportare pentru intermediari, în vigoare din 2021, sau Directiva UE 2017/1852, care conţine norme de aplicare a mecanismului de soluţionare a litigiilor între statele membre ale UE.

În ceea ce priveşte fiscalitatea internă, cerinţele OCDE se suprapun cu cele ale Uniunii Europene. Altfel spus, pentru România, implementarea măsurilor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un nou pas înspre alinierea la acestea.

În calitatea de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, trebuie să vin cu câteva precizări pentru toţi scepticii privind atingerea acestei poziţii care i se cuvine României datorită numeroaselor reforme puse în aplicare cu succes până acum.

Dragi colegi şi dragi români, accederea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, deci metamorfozarea noastră într-un membru cu drepturi depline, nu va produce schimbări semnificative pe acest plan. Din contră, odată cu dobândirea statutului de membru, România va avea dreptul să participe la discuţiile pe baza cărora sunt stabilite politicile economice aplicabile în statele membre, dar şi în alte state care aderă voluntar la acordurile negociate sub coordonarea Organizaţiei. Şi mai mult, ţara noastră va fi abilitată să influenţeze aceste state astfel încât să îşi aducă aportul propriu pentru dezvoltarea echitabilă la nivel global, ţinta principală a OCDE.

Intrarea României în OCDE trebuie să se contureze şi mai mult, în percepţia generală, drept o prioritate de prim rang pentru ţara noastră pentru că va crea noi oportunităţi, atât pentru mediul de afaceri autohton, cât şi pentru atragerea de capital extern.

Reiterez faptul că aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică va conduce la îmbunătăţirea integrală a situaţiei economico-socială internă nu doar pentru prezent, ci şi pentru viitor printr-o serie de perspective multiple de dezvoltare.

Deşi nu există un termen limită stabilit pentru finalizarea procesului de raliere, este important ca România să ţină pasul cu celelalte ţări incluse în actualul val de aderare.

În acest sens, precum şi în perspectiva rotativei guvernamentale, trebuie să subliniez faptul că reprezentanţii Organizaţiei susţin că autorităţile naţionale trebuie să se concentreze pe o implementare eficientă a PNRR, prin îmbunătăţirea capacităţii administrative şi realizarea reformelor necesare, axate pe reluarea creşterii productivităţii, pe crearea de locuri de muncă şi pe dezvoltarea competenţelor, consolidând statul de drept şi finanţele publice. În sprijinul nostru şi pentru temperarea tuturor neajunsurilor, avem la dispoziţie şi un set de recomandări emis de specialiştii OCDE.

Aşadar, aderarea noastră la OCDE ar trebui să devină un succes!

Domnul Nicolae Giugea:

"Cormoranul va suferi iar de sete!"

Un singur regret am în legătură cu amânarea realizării schimbărilor guvernamentale - domnul Petre Daea mai rămâne câteva zile ministrul agriculturii. Din păcate, afirmaţia mea nu este deloc ironică, pentru că fiecare zi cu Petre Daea în postura de ministru dăunează deosebit de grav fermierilor români şi agriculturii româneşti.

Pagube determinate de pierderea de sub control a importurilor de cereale ucrainene, pagube generate de preţurile energetice, pagube generate de lipsa unor elemente esenţiale de infrastructură sau procesare, pagube generate de secetă - acestea sunt lucrurile care vor rămâne după două mandate lungi şi costisitoare ale ministrului Daea. Nici oaia nu a avut o viaţă mai bună în mandatul său, deşi o clama ca fiind marea sa dragoste. De asemenea, principala preocupare de a diminua efectivele de cormorani se realizează aproape natural - fără strop de apă în agricultură, bietele păsări vor migra de sete spre alte ţări.

Aproape toţi miniştri din Guvernul condus de Nicolae Ciucă au mers la Bruxelles să negocieze, să-şi apere cauzele şi să repare stricăciunile făcute de USR, fie că vorbim despre energie, justiţie, muncă etc. Cine să meargă şi să susţină cauza agriculturii româneşti la Bruxelles? Petre Daea? Cine să convingă Comisia Europeană că Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii de Irigaţii ţine de securitatea alimentară a României şi a Europei? Petre Daea?

După singura încercare a ministrului Daea de a obţine ceva de la Bruxelles, agricultura românească a pierdut bani, nu a câştigat! Bine că a salvat situaţia preşedintele României!

Intrăm în anotimpul cald şi reluăm aceleaşi discursuri sterile din anii precedenţi. Nu avem irigaţii, nu avem apă în legumicultură, avem pagube, iar preţul legumelor şi fructelor româneşti este de două ori mai mare decât produsele dubioase care vin din import.

Oare nu-i momentul să punem definitiv capăt acestei situaţii?

Oare, Parlamentul României, înainte de a intra în vacanţa parlamentară, nu ar fi bine să adopte proiectul propus de mine pentru o acţiune îndrăzneaţă în domeniul infrastructurii de irigaţii?

În încheiere, aş dori să vă spun că apreciez gestul colegilor din PSD care s-au lepădat de Daea, deşi este destul de târziu.

Domnul Nicu Niţă:

"PSD susţine investiţiile în domeniul infrastructurii strategice!"

Declaraţia mea politică se referă la proiectele demarate în infrastructura de transport din România.

Venirea PSD la guvernare şi preluarea Ministerului Transporturilor de către Partidul Social Democrat a însemnat reluarea investiţiilor în domeniul infrastructurii la un nivel record.

Partidul Social Democrat a înţeles faptul că investiţiile rămân singurul motor de tracţiune care să susţină şi să propulseze economia.

Ministrul PSD al transporturilor a anunţat că este pentru prima dată când în domeniul transporturilor România nu va mai da bani înapoi din fondurile europene alocate acestui domeniu.

În anul 2022, la nivelul Ministerului Transporturilor au fost semnate contracte pentru infrastructură în valoare de 10,3 miliarde de euro, mai mult decât în perioada 2018-2021 la un loc.

De aceea, Partidul Social Democrat este absolut determinat să atragă şi să utilizeze toate fondurile europene puse la dispoziţie domeniului transporturilor deoarece este esenţial pentru dezvoltarea României.

Unul dintre proiectele de infrastructură de mare anvergură îl reprezintă Autostrada Moldovei A7, care începe să prindă contur. Toate loturile sunt contractate, unele sunt decopertate în întregime şi există chiar şi porţiuni unde a început să se aşterne asfaltul.

O altă investiţie de aproximativ 94 de milioane de euro va fi construcţia unui terminal multimodal, în Portul Constanţa, pentru produse petroliere şi a unor facilităţi de operare a containerelor şi mărfurilor.

Un alt contract semnat, de aproximativ 46 de milioane de euro, vizează modernizarea terminalul de pasageri şi a unui nod de tranzit pentru Aeroportul Internaţional "Mihail Kogălniceanu" de la Constanţa.

Un alt proiect de mare anvergură, care va fi finalizat şi inaugurat anul acesta, îl reprezintă Podul peste Dunăre de la Brăila care va facilita legătura de transport dintre Moldova, dintre sud-estul României şi Tulcea, respectiv Delta Dunării.

În concluzie, datele şi faptele de până acum arată foarte clar atât implicarea ministrului PSD al transporturilor, cât şi faptul că, atât timp cât Partidul Social Democrat se va afla la guvernare, va susţine cu prioritate investiţiile în domeniul infrastructurii.

Doamna Daniela Oteşanu:

În intervenţia de azi aş dori să atrag atenţia asupra unei "ştiri false" care riscă să amplifice în mod inutil protestele şi greva profesorilor.

Recent, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă în care s-au adus o serie de modificări asupra Legii dialogului social nr. 367 din 2022. Prevederile ordonanţe au fost îndelung discutate cu partenerii sociali, adică şi cu reprezentanţii sindicatelor care au fost de acord cu modificările aduse.

De aceea, am fost surprinsă când i-am auzit pe reprezentanţii sindicatelor din învăţământ acuzând Guvernul că a modificat pe ascuns Legea dialogului social, cu scopul de a scoate zilele de grevă din calculul vechimii angajaţilor.

Am fost surprinsă, pentru că aici tot ce s-a spus nu este deloc adevărat şi cred că trebuie să arătăm public acest lucru.

În primul rând, ordonanţa nu s-a aprobat pe ascuns. Aşa cum am zis, ea a fost îndelung dezbătută, inclusiv cu reprezentanţii sindicatelor care şi-au dat acordul asupra textului de lege.

În al doilea rând, interpretarea pe care o dau sindicaliştii din învăţământ unuia dintre amendamente este cu totul falsă şi îi induce în eroare pe cei care lucrează în acest sector şi mai ales pe cei care participă la greva din aceste zile.

Sindicaliştii spun că, în urma modificărilor, zilele de grevă nu se mai pun la socoteală pentru vechimea angajatului. Ei argumentează în forma anterioară a legii, se spunea că, în timpul grevei, contractul de muncă se "suspendă de drept", iar în noua ordonanţă "se suspendă la cererea angajatului." Sindicaliştii mai susţin că diferenţa dintre cele două formulări vizează vechimea în muncă, respectiv, dacă "se suspendă de drept", vechimea curge şi în perioada de grevă, dar, dacă "se suspendă la cererea angajatului", vechimea se întrerupe odată cu contractul.

Aşa cum spuneam, interpretarea este cu totul falsă. Nici acum, dar nici înainte zilele de grevă nu erau luate în calcul la vechimea angajatului. Singurul beneficiu care nu se întrerupe pe perioada de grevă este calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. În rest, totul se întrerupe. Aşa a fost şi înainte, la fel este şi acum. Nu s-a schimbat nimic în această privinţă.

Raţiunea modificării este că, atunci când contractul se suspendă de drept, el trebuie trecut automat în REVISAL, ceea ce devine foarte complicat când vorbim despre sute de mii de angajaţi. Suspendarea la cererea angajatului reduce semnificativ acest număr de notificări către REVISAL. Însă toate celelalte drepturi, vechime, contribuţii la pensie etc. se calculează pe baza pontajului şi a documentelor care evidenţiază timpul de lucru. Deci, greviştii nu au pierdut nimic din ceea ce aveau înainte. Aveau dreptul de a-şi menţine calitatea de asiguraţi în sistemul de sănătate, o au şi acum, după modificarea legii. În rest, toate celelalte drepturi se suspendau şi înainte, pe perioada grevei.

Sper ca reacţia de acum a unor sindicalişti din învăţământ să aibă la bază o necunoaştere. Ar fi însă mult mai grav dacă liderii sindicali ştiu bine sensul corect al prevederilor legale, dar cu rea-voinţă au încercat să mai pună gaz pe foc în plină grevă a profesorilor. Îmi doresc din tot sufletul să nu fie adevărată această ipoteză.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"România fără viitor"

În această săptămână, vom sărbători Ziua Internaţională a Copilului.

Copiii din România, domnilor guvernanţi, nu au pantofi cu care să se încalţe.

Copiii din România nu au şcoală, nu au educaţie, nu au cărţi şi caiete.

Copiii din România nu au jucării, nu au bucurii. Sunt transformaţi în adulţi prematur, din vina unui sistem bolnav şi nepăsător care îi lasă fără copilărie.

Pentru mii de copii români născuţi peste hotare, România nu mai înseamnă acasă! România nu mai este nici prezentul, nici viitorul lor, ci este doar un trecut de care se ascund, de care fug, un trecut al nepăsării, al sărăciei şi al neputinţei. Şi sunt copii pe care România i-a lăsat orfani, obligându-le părinţii să plece la muncă în afara ţării, ca să aibă din ce să trăiască.

Vă simţiţi mândri când priviţi la copiii României? Este opera voastră!

De 30 de ani, aţi reuşit să distrugeţi nu doar prezentul, ci şi viitorul României!

Aţi reuşit să aduceţi o ţară plină de bogăţii, plină de valori umane, într-o ţară de nimic!

Nu aţi făcut nimic pentru români - nici pentru bătrâni, nici pentru tineri.

Nu aţi reuşit nici măcar să încălţaţi toţi copiii României. Nu aţi reuşit să acordaţi fiecărei familii din România bani să îşi încalţe copiii, să îi îmbrace cu o haină nouă şi să îi trimită la şcoală.

Nu aţi reuşit să îi scoateţi din mizerie şi din sărăcie. Nu aţi reuşit să faceţi nimic!

Aveaţi o responsabilitate faţă de cei care v-au ales, faţă de copiii lor, faţă de nepoţii lor. Generaţiile care vin nu vă vor ierta pentru toate astea.

Realizările de carton, listele cu promisiuni şi fotografiile vândute presei nu vor ţine pentru totdeauna. Şi atunci, veţi rămâne şi voi fără viitor, fără respect din partea lor, din partea celor pe care i-aţi dezamăgit ani întregi.

Este ultimul semnal de alarmă. Este nevoie să ne trezim şi să realizăm ce suntem şi ce ar trebui să fim! Pentru cine? Pentru români!

Domnul Radu Panait:

"Viitor pentru tinerii NEETs"

Fac referire, astăzi, cu preocupare şi determinare, la un caz care afectează societatea. Este vorba despre tinerii NEETs. Acest termen se referă la acei tineri care nu sunt angajaţi, nu urmează o formă de educaţie sau formare profesională.

România este din nou în topul european, dar nu aşa cum ne-am dori. În rândul statelor Uniunii Europene, cea mai mare proporţie de tineri care nu învaţă şi nici nu lucrează a fost înregistrată în România (19,8%). Asta dovedeşte nivelul actual al societăţii noastre, al educaţiei, al perspectivelor, al oportunităţilor pentru aceşti tineri.

Deşi anii trecuţi, au fost acordate fonduri nerambursabile pentru ca aceşti tineri să fie şcolarizaţi, ba mai mult, chiar să îşi deschidă o afacere, acest program a fost un eşec, deoarece procentul tinerilor NEETS a crescut de la an la an.

Un tânăr care nu lucrează şi nu studiază nu este doar o pierdere pentru economia noastră, este o pierdere pentru întreaga noastră societate. Acesta este un tânăr cu potenţial nerealizat, cu abilităţi şi talente neexploatate, iar asta trebuie să se schimbe.

Este esenţial să investim în educaţie şi formare profesională, pentru a ne asigura că toţi tinerii au competenţele necesare pentru a prospera în economia de azi. Cu toate acestea, acţiunile Guvernului actual nu au fost la înălţimea aşteptărilor.

A venit momentul să privim cu o critică realistă eforturile anterioare. Programele şi politicile actuale nu reuşesc să abordeze în mod adecvat nevoile specifice ale tinerilor NEETs. Este clar că o abordare mai strategică şi mai concentrată este necesară.

Solicit guvernului să ia în serios această problemă. Îi îndemn să-şi reevalueze abordarea şi să îşi îndrepte atenţia către creşterea investiţiilor în educaţie, formare profesională şi programe de angajare pentru tineri.

Eşecul de a face acest lucru nu înseamnă doar că vom continua să avem cel mai mare procent de tineri NEETs din Uniunea Europeană - înseamnă că îi vom lăsa pe aceşti tineri, cu tot potenţialul lor, să rămână în urmă. Acest lucru este inacceptabil.

Haideţi să ne asumăm responsabilitatea şi să facem ceea ce este necesar pentru a îmbunătăţi situaţia tinerilor din România!

Închei cu un apel către guvernanţii PSD-PNL-UDMR - faceţi dovada că vă gândiţi la viitorul societăţii, dacă nu pentru binele nostru, al tuturor, măcar pentru a avea cine să vă plătească pensiile speciale!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Declaraţiile total inacceptabile făcute de preşedintele Ungariei cu ocazia celui mai recent pelerinaj religios de pe teritoriul României"

Ipocrizia politică pe care doamna Katalin Novák o promovează trebuie să înceteze! Intenţia preşedintelui Ungariei, de a provoca tensiuni, este evidentă, dacă ţinem cont că nu este pentru prima oară când vine, chipurile, într-o vizită personală, pentru a lansa mesaje ce se adresează unor curente extremiste.

Vorbim despre o procesiune religioasă, un obicei vechi de sute de ani, şi doamna Novák nu face altceva decât să amestece politica cu tradiţia şi cultura. În acest context, declaraţiile cu caracter revizionist, pe tema Transilvaniei, sunt total nepotrivite. Nu putem accepta ca vreun demnitar maghiar să vină în ţara noastră şi să facă asemenea declaraţii sfidătoare, care pot genera tensiuni sociale. Vorbim despre un act de sfidare gratuit, care contravine interesului comun al României şi Ungariei de a avea relaţii de bună vecinătate, mai ales acum, în contextul războiului din Ucraina. Astfel de declaraţii nu fac decât să-i învrăjbească inutil pe românii şi maghiarii din România, care, în general, convieţuiesc în relaţii normale.

Este bine că de această dată Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat prompt. Să nu uităm faptul că ungurii au venit aici pe un pământ sfânt, care este al nostru. Sunt bineveniţi cât timp respectă legile naţionale! Suntem un popor tolerant, dar totul are o limită!

Domnul Ringo Dămureanu:

"Cătălin Drulă, preşedintele USR, acuzat de un consilier local doljean de execuţie politică la comandă, fără drept de apărare"

A devenit de notorietate execuţia deputaţilor incomozi ai opoziţiei, hotărâtă "în unanimitate", săptămâna trecută, când s-au aplicat sancţiuni "disciplinare" extreme - câte 7.000 de euro de persoană şi reducerea la tăcere în Parlament pentru 3 luni, fără ca deputaţilor în cauză să li se permită dreptul elementar la apărare.

La o astfel de decizie în stil stalinist au luat parte, pe lângă deputaţii din arcul guvernamental antinaţional PSD, PNL şi UDMR, şi deputaţii USR Ion Stelian-Cristian, în calitate de vicepreşedinte, şi Badea Mihai-Alexandru, Dehelean Silviu, Ilie Victor şi Murariu Oana, membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor.

Prezentarea acestei declaraţii politice în scris, şi nu oral, se produce ca efect al dictaturii impuse de actuala coaliţie guvernamentală, PSD-PNL-UDMR, plus USR, împotriva singurului partid politic de opoziţie din care fac parte, AUR, supus unui atac extremist la adresa dictaturii şi a parlamentarismului pe care partidele sistemului îl impun în prezent. Din cauza acestei dictaturi, ni s-a impus un timp maxim de 10 secunde pe intervenţie, complet insuficient pentru a putea susţine o declaraţie politică. Respingem categoric acest abuz!

Vom prezenta în continuare textul declaraţiei politice:

Drulă comandă excluderi în stil nedemocratic.

O nouă acuzaţie de execuţie politică fără drept la apărare vine acum chiar la adresa preşedintelui USR, deputatul Cătălin Drulă.

Acesta este acuzat de un consilier local doljean că ar fi convocat Biroul Judeţean USR Dolj printr-o postare pe Facebook, prin care a dispus excluderea din partid a consilierului local, fără a-i acorda elementarul drept la apărare, prevăzut de Constituţie şi lege, dar şi de Statutul acestei formaţiuni politice.

USR Dolj se execută instantaneu şi fără dezbatere.

În condiţiile arătate mai sus, USR Dolj l-a exclus săptămâna trecută din partid pe Cristian Gherasim, unicul său consilier local din comuna doljeană Pieleşti, la 10 kilometri de Craiova, care fusese ales în această funcţie în 2020.

"Se pare că antepronunţarea preşedintelui USR, Cătălin Drulă, a constrâns Biroul Judeţean Dolj să mă excludă din partid, situaţie în contradictoriu cu Statutul USR în ceea ce priveşte cel puţin dreptul la apărare", s-a plâns consilierul local, care încă mai credea în onestitatea liderilor acestui partid, refuzând să cedeze presiunilor şi să-şi dea demisia.

Reportajul Recorder, săgeata otrăvită.

"Decizia" de excludere a venit ca urmare a unui reportaj Recorder, agenţie de presă apropiată USR, în care consilierul local doljean a fost acuzat de muşamalizarea unor aspecte administrative, fără însă să i se ceară opinia în legătură cu cele exprimate. În realitate, se pare că articolul cu pricina a fost realizat la comandă, tocmai spre a-l îndepărta din partid pe Cristian Gherasim.

Consilierul s-a plâns că a solicitat un drept la replică celor de Recorder, dar nu l-a primit şi insistă, fără succes, ca organul de presă să-i acorde posibilitatea de a răspunde întrebărilor.

Cătălin Drulă a recunoscut pentru presă că a cerut personal "convocarea de urgenţă" a Biroului Judeţean al USR Dolj, "pentru excluderea din partid a consilierului din comuna Pieleşti, care apare în materialul Recorder. Un asemenea comportament este inacceptabil", susţine Drulă, fără însă a preciza în ce ar fi constat respectivul "comportament".

Partidul, în slujba presei "independente şi libere".

La rândul său, USR Dolj recunoaşte că s-a executat la pont şi la comandă, "ca urmare a ultimului reportaj Recorder", susţinând că "USR a fost întotdeauna un susţinător activ al presei independente şi libere. Drept urmare, l-am exclus din partid pe consilierul respectiv", se mai arată în comunicat.

Muşamalizare... muşamalizată.

Acuzaţia jurnaliştilor de la Recorder a fost aceea că între consilierul USR şi cei ai PSD şi PMP s-ar fi format o alianţă, menită să muşamalizeze o investiţie eşuată, constând în canalizarea din satul Câmpeni, acuzaţie pusă în seama consilierului Cristian Gherasim.

La dezbaterea din Consiliul local, revoltat de afirmaţiile eronate ale jurnaliştilor care nu i-au cerut punctul de vedere, consilierul Gherasim a avut o ieşire vulcanică, recunoscând că a fost provocat întreaga zi de reporterii Recorder. El spune că este adeptul transparenţei în administraţia publică, iar şedinţele de Consiliul local Pieleşti sunt transmise online, în baza unui proiect aprobat în consiliul local, chiar la iniţiativa sa.

Administrator cu mandat pe 99 de ani.

Pe ordinea de zi a ultimei şedinţe a Consiliului Local Pieleşti a fost supus la vot un proiect prin care se solicita revocarea administratorului SC Apă Canal Pieleşti, la care comuna Pieleşti este unic acţionar, decizie cu care Cristian Gerasim spune că a fost de acord, pentru că respectiva persoană ocupa ilegal funcţia, având mandat până în decembrie 2022, însă s-a înscris la Registrul Comerţului pentru... 99 de ani, respectiv, până în anul 2120!

El spune că lucrarea de canalizare a satului Câmpeni a fost recepţionată în septembrie 2021, staţia şi canalizarea fiind funcţionale, dar numele său nu apare în "ecuaţia" recepţionării acestei lucrări. El afirmă că ulterior a invitat administratorul în şedinţa de consiliu local din ianuarie 2023, pentru a-i cere să pună în funcţiune canalizarea, şi cere ca vinovaţii pentru neregulile la lucrarea respectivă să răspundă şi să plătească.

O mie de oameni păgubiţi, un milion de euro cheltuiţi.

Deşi executată, lucrarea, cu o valoare de peste 1.000.000 euro, este ţinută nefuncţională, lăsând astfel cele 1.000 de persoane fără aceste servicii.

"Îi invit pe cei de la Recorder sa investigheze aceste situaţii şi să găsească răspunsuri", cere consilierul, care se consideră pe nedrept executat.

El arată că garanţia investiţiei expiră în septembrie 2023, iar acesta poate fi un motiv de depăşire a termenului de garanţie, care ar determina Primăria să nu mai poată executa scrisoarea de garanţie.

Gherasim explică faptul că în canalizarea respectivă sunt pompe subdimensionate sau care nu sunt în parametri optimi, în valoare de 5-6 mii de euro, ce pot fi schimbate pe banii primăriei, care ulterior s-ar putea îndrepta în judecată împotriva celor vinovaţi pentru nereguli.

DNA să vină să ne ia.

Cristian Gherasim spune că a invitat DNA şi organele abilitate să ancheteze investiţia şi spune că în calitatea sa nu are nicio legătură cu lucrările executate cu mult timp înainte ca el să fie ales consilier local.

Acesta susţine că i-a rugat pe reporterii de la Recorder să verifice toate lucrările de pe raza comunei Pieleşti, însă aceştia au refuzat, ceea ce-i ridică semne de întrebare cu privire la sinceritatea intenţiilor jurnaliştilor apropiaţi USR.

Muşamalizare... prin salvare.

În contradictoriu cu ceea ce s-a spus în reportajul celor de la Recorder, Cristian Gherasim spune că atunci când a fost ales consilier local, în octombrie 2020, SC Apă Canal Pieleşti era în procedură de insolvenţă - faliment, cu datorii de ordinul sutelor de mii de lei.

În decembrie 2020, a fost desemnat de Consiliul Local Pieleşti să-l reprezinte în consiliul de administraţie al societăţii şi să găsească soluţii ca societatea să nu intre în insolvenţă. Societatea nu a intrat în insolvenţă, un mare contribuabil la bugetul local fiind convins să plătească în avans suma de 150.000 de lei către SC Apă Canal Pieleşti, pentru salvarea societăţii.

Cristian Gherasim spune că, datorită implicării sale, a reuşit să obţină şi autorizaţia de funcţionare pentru SC Apă Canal Pieleşti, de la Administraţia Bazinală de Apă ABA Jiu, reducând astfel costul de 10 ori. El spune că acest aspect a fost scos în evidenţă chiar şi în ultima şedinţă de consiliu, în care au fost prezenţi şi jurnaliştii de la Recorder, dar se plânge că aceste lucruri nu au fost regăsite în reportaj.

Riscăm apă de 10 ori mai scumpă.

"Fără a pune în regulă situaţia de la SC Apă Canal Pieleşti, aceasta riscă să revină la situaţia anterioară, adică fără autorizaţie de funcţionare, costuri de 10 mai mari pentru apă, amenzi din partea ABA Jiu şi chiar începerea procedurii de insolvenţă, lucruri care o să ducă la închiderea totală a furnizării apei în comună", avertizează consilierul local exclus din partid, aducând ca dovadă procesul aflat pe rolul Judecătoriei Craiova în Dosarul nr. 12415/215/2021.

Colaborare perfectă Recorder - Drulă - USR Dolj.

Cristian Gherasim s-a declarat "dezgustat" de dezinformarea realizată de cei de la Recorder, care sugerau că el ar fi avut implicare sau interes în muşamalizarea investiţiei privind Canalizarea de la Câmpeni.

Postarea de pe Facebook a preşedintelui Partidului USR, Cătălin Drulă, prin care a convocat Biroul Judeţean Dolj pentru excluderea sa din partid, fără a-i da dreptul la apărare, a stârnit, în opinia consilierului local "un val imens de linşaj public" la adresa sa şi a familiei sale, lucru dovedit prin zecile de mesaje pline de jigniri şi ameninţări din partea membrilor şi simpatizanţilor USR.

Plângere penală împotriva bandelor USR-iste.

Apelurile şi print-screen-urile acestor atacuri ale bandelor USR-iste, asmuţite de Drulă pe consilierul local, l-au determinat pe Cristian Gherasim să formuleze o plângere penală, pe care a depus-o la Parchet împotriva membrilor şi simpatizanţilor USR care l-au atacat în urma acestor dezinformări.

"Nu accept să fiu acuzat pe nedrept de lucruri în care nu am fost şi nu sunt implicat şi sunt hotărât să lupt până la capăt, pentru a-mi dovedi nevinovăţia", spune Cristian Gherasim.

Speranţe deşarte într-un proiect mort.

"Iniţial, am decis să nu-mi dau demisia din USR, pentru că am crezut şi cred în continuare în valorile şi principiile pentru care acest partid a fost înfiinţat", s-a destăinuit Gherasim, "însă se pare că antepronunţarea preşedintelui USR, Cătălin Drulă, a constrâns BJ Dolj să mă excludă din partid, situaţie în contradictoriu cu Statutul USR în ceea ce priveşte cel puţin dreptul la apărare".

"Am solicitat un drept la replică şi celor de Recorder, dar până în momentul de faţă nu l-am primit", se mai plânge consilierul local doljean.

În loc de post-scriptum...

USR este partidul care depăşea, în Craiova, PSD, la ultimele alegeri europarlamentare, partidul care a obţinut doi parlamentari la Dolj, la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.

În prezent, la Craiova, USR se află sub pragul electoral în sondaje, la Dolj nu mai are niciun parlamentar, iar partidul alunecă lin pe pantă, printre "jaloanele", proiectate de un alt USR-ist de marcă, Cristian Ghinea.

Domnul Viorel Salan:

"Să nu uităm că România de azi este clădită pe jertfele eroilor ei!"

De multe ori se aud voci care rostesc o grea şi inexplicabilă întrebare: Pentru cine mai sunt importanţi eroii?

Şi nu se poate răspunde la această întrebare decât într-un singur mod. Eroii sunt importanţi pentru fiecare dintre noi, căci ei s-au jertfit pentru ca noi, astăzi, să existăm liberi pe acest pământ strămoşesc.

Ziua Eroilor a fost desemnată în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.

Să ne amintim că, în semn de recunoştinţă pentru sacrificiul suprem al ostaşilor căzuţi la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat în 1919, prevedea, printre altele, şi obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora.

Să ne mai amintim, de asemenea, că, în zilele noastre, Ziua Eroilor este dedicată nu doar memoriei celor care s-au jertfit pentru ţară în războaiele secolelor trecute, ci şi tuturor celor care şi-au închinat viaţa, prin jertfă, patriei şi naţiunii române - eroilor şi martirilor din închisorile comuniste, celor căzuţi ca membri ai rezistenţei armate anticomuniste, din Revoluţia din decembrie 1989, sau militarilor români căzuţi în teatre de operaţii, în misiunile internaţionale asumate de România, în ultimele decenii.

Eroii noştri sunt şi rămân adevărate simboluri ale abnegaţiei, curajului şi simţului datoriei. Ei întrupează virtuţi unice cum sunt onoarea şi curajul, puterea şi loialitatea, devotamentul şi jertfa.

Prin sacrificiul lor exemplar, servesc drept modele de urmat pentru tinerele generaţii, lăsând în urmă o lecţie a dăruirii de sine pentru un ideal suprem, acela de a sluji patria.

Este de datoria noastră să păstrăm şi să onorăm obligaţia sacră de a ne aminti mereu de eroii noştri!

Este datoria noastră să ne înclinăm cu adâncă emoţie şi respect în faţa mormintelor lor, să îi pomenim veşnic şi să împărtăşim urmaşilor noştri faptele lor de vitejie şi eroism, spre a sădi în inimile lor sentimentul patriotismului, mândriei şi demnităţii naţionale!

Marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea: "Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii".

De aceea, să nu uităm niciodată, eroii sunt şi ei parte a acestei istorii, iar România de azi este clădită pe jertfele lor!

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Ministrul Rafila sabotează medicina românească"

Vă prezint un antiexemplu de guvernare, care are loc la Ministerului Sănătăţii, un fel de "aşa nu" în ale conducerii. Când în fruntea României stă un profesor de fizică, iar profesorii sunt nevoiţi să iasă-n stradă ca să fie auziţi de colegul lor de breaslă, atunci şi domnul Rafila, în semn de solidaritate cu Iohannis, a decis să-i urmeze exemplul.

Zeci de mii de pacienţi de cancer din România aşteaptă din partea Ministerului Sănătăţii, până la finele lunii iunie 2023, normele de aplicare a Legii privind Planul Naţional de Combatere şi Control al Cancerului, însă Alexandru Rafila pare să aibă alte preocupări, şi anume, dumnealui este preocupat cu răfuieli şi dispute personale.

Domnule Rafila, în România se moare de cancer ca nicăieri altundeva în Europa, iar dumneavoastră vă arde de răfuieli personale?

Domnule Rafila, chiar este nevoie ca ei, colegii dumneavoastră, să iasă-n stradă pentru a fi auziţi?

Chiar nu aţi găsit un model mai demn de urmat decât cel al lui Klaus Iohannis?

Câţi români trebuie să mai moară ca să beneficieze pana la urmă de acest Plan Naţional de Combatere şi Control al Cancerului, cu care v-aţi lăudat peste tot pe unde aţi mers?

Este timpul să vă apucaţi de treabă, vrem rezultate concretizate în norme de aplicare a planului, indiferent de cine sunt semnate acestea!

În joc sunt vieţile românilor, deci, vă recomand să lăsaţi pentru o clipă ambiţiile personale şi să lucraţi, măcar o dată, în direcţia binelui ţării!

Doamna Elena Stoica:

"Nevoia unui proiect de ţară pentru revitalizarea satului românesc şi păstrarea patrimoniului identitar"

Universul satului a constituit, vreme de secole, o formă de expresie a civilizaţiei româneşti, o lume complexă prin tradiţii şi obiceiuri.

Dezbaterea în legătură cu satul românesc vine în contextul actual de transformare şi a vitezei cu care au loc schimbările. Conectivitatea intercomunitară, precum şi confortul utilităţilor rurale au fost adoptate cu lejeritate, abandonând trecutul neamului strămoşesc, a specificului tradiţional, fără a iniţia şi stabili o strategie concludentă şi de politici publice coerente în scopul păstrării patrimoniului identitar românesc, respectiv de a iniţia o serie de măsuri necesar a fi îndeplinite şi aplicate.

În opinia mea, se impune dinamizarea şi multiplicarea proiectelor de ţară în acest sens, pentru ca brandul "România" să poată impune respect şi să ofere întregii lumi elemente istorice, culturale, turistice, precum şi tradiţii culinare, graţie gospodăriilor rurale ce încă păstrează o asemenea valoare intrinsecă, de o frumuseţe inegalabilă şi cu un potenţial natural şi uman incredibil.

Marele Lucian Blaga spunea revelator că "Veşnicia s-a născut la sat":

"Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.

Eu cred că veşnicia s-a născut la sat. Aici orice gând e mai încet, şi inima-ţi zvâcneşte mai rar, ca şi cum nu ţi-ar bate în piept, ci adânc în pământ undeva.

Aici se vindecă setea de mântuire şi dacă ţi-ai sângerat picioarele te aşezi pe un podmol de lut.

Uite, e seară.

Sufletul satului fâlfâie pe lângă noi, ca un miros sfios de iarbă tăiată, ca o cădere de fum din streşini de paie, ca un joc de iezi pe morminte înalte". (Sufletul satului)

Până când vom reuşi să coalizăm toate resursele spre realizarea proiectului naţional al susţinerii satului românesc, remarc petiţia iniţiată de Partidul Social Democrat şi PES Activists România pentru sprijinirea satelor româneşti şi a fermierilor români, înregistrată de europarlamentarul Victor Negrescu la Parlamentul European.

Documentul este semnat de sute de fermieri, antreprenori, oameni de cultură, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi alţi români care trăiesc sau lucrează în mediul rural, acesta vizând atragerea atenţiei instituţiilor europene, în scopul rezolvării problematicilor, provocărilor şi nevoilor existente, în prezent, în zona rurală a României.

De asemenea, prin petiţie se mai solicită organizarea unor dezbateri la nivel înalt privind mediul rural, majorarea fondurilor europene alocate zonelor rurale, precum şi măsuri europene integrate pentru creşterea nivelului de trai şi sprijinirea sectoarelor economice şi a agriculturii din comunităţile mici.

Subliniez că România are şi un act normativ, respectiv Legea nr. 44/2020, prin care Ziua Satului Românesc se instituie în ultima duminică a lunii septembrie.

Consider însă că Ziua Satului Românesc trebuie să fie în fiecare zi, deoarece doar prin implicarea directă a tuturor decidenţilor politici şi administrativi vom reuşi să salvăm bogăţiile incomensurabile ale zonei rurale afectate în prezent de depopulare, lipsa locurilor de muncă şi a asistenţei medicale primare.

Trebuie să ne concentrăm în vederea păstrării tezaurului naţional de o valoare inestimabilă şi să luăm deciziile necesare pentru revitalizarea şi modernizarea acestuia, astfel încât generaţiile viitoare să beneficieze de specificul şi unicitatea lui.

Este timpul ca noi, românii, să concurăm concret cu Regele Charles al III-lea al Regatului Unit în susţinerea şi promovarea satului românesc, iar fiecare să contribuim la veşnicia zonei rurale.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Situaţia din învăţământul românesc, un semnal de alarmă la adresa viitorului ţării!"

Coaliţia de guvernare face ce ştie mai bine - îşi bate joc de sistemul românesc de învăţământ şi de viitorul acestei ţări şi n-o face de anul trecut sau de doi ani, ci de 30 de ani, iar acum, când sistemul este pe marginea prăpastiei şi profesorii au ieşit în stradă, declanşând greva generală, echipele de plagiatori şi de absolvenţi întârziaţi de licee şi facultăţi anonime s-au solidarizat, hoţeşte, pentru încerca să oprească o serie de revendicări minime, legitime şi de bun simţ!

Desigur, domnul Marcel Ciolacu habar n-are ce salariu are un profesor debutant, la fel, generalul plagiator Ciucă, cel ce cumulează fără nicio ruşine pensia şi salariul, şi nici restul de sinecurişti de prin Guvern sau Ministerul Educaţiei, habar nu au cum este să trăieşti cu 4.500 de lei lunar, cât ar avea o familie de profesori debutanţi care ar încerca să pună umărul şi să-şi dedice viaţa îmbunătăţirii unui sistem dominat de dinozauri politici!

Şi vă dau un singur exemplu de ipocrizie maximă a doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei, personaj de tip lacheu al fostului profesor de fizică, actual preşedinte de ţară - în 2013, viitoarea doamnă ministru susţinea alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, argumentând că "este singura şansă pentru a avea o democraţie funcţională". Nouă ani mai târziu, ajunsă în fotoliul ministerial, în 2022, a reuşit contraperformanţa de a obţine pentru Ministerul Educaţiei bugetul de 2,1% din PIB pentru anul 2023, cel mai mic buget raportat la Produsul Intern Brut din istoria recentă a României! Şi, culmea, a mai şi susţinut mărgica, declarând că bugetul este "acoperitor pentru funcţionarea normală a sistemului de învăţământ în anul următor...".

Iată că au trecut cinci luni, iar veridicitatea afirmaţiilor doamnei Deca poate fi constatată de oricine, dar, mai ales, de cadrele didactice!

Susţin greva profesorilor şi dreptul lor de a avea o viaţă mai bună, pentru că doar printr-un trai decent, fără grija zilei de mâine, se vor putea dedica sută la sută copiilor noştri!

Domnul Vasile Nagy:

"Egalitate în calitatea alimentelor, prin asigurarea transparenţei şi siguranţei pentru consumatori"

Dublul standard de calitate este o practică generalizată de falsificare a produselor alimentare care afectează funcţionarea pieţei unice şi aduce prejudicii sănătăţii publice, iar o mare parte dintre aceste produse sunt comercializate în structuri comerciale mari.

Comisia Europeană a furnizat date cu privire la calitatea produselor comercializate în statele membre ale Uniunii Europene, evidenţiind că peste o treime dintre acestea aveau compoziţii diferite de la o ţară la alta. Cu toate acestea, România nu a fost inclusă în aceste rezultate, deoarece autorităţile noastre nu au furnizat mostre pentru testare.

Comisia Europeană a luat mai multe iniţiative pentru a aborda această problemă, inclusiv clarificarea prin legislaţie a situaţiilor în care dublul standard de calitate reprezintă o practică înşelătoare, în cadrul pachetului "Noile avantaje pentru consumatori".

De asemenea, s-a stabilit o metodologie comună pentru testarea produselor alimentare şi s-au publicat orientări menite să sprijine autorităţile naţionale în aplicarea legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor şi produsele alimentare.

Autorităţile de la Bruxelles intenţionează să adopte o directivă europeană care va obliga producătorii să respecte aceeaşi reţetă pentru produse, indiferent de ţară, sau să precizeze diferenţele pe etichete. Autorităţile competente trebuie să evalueze dacă aceste diferenţe sunt uşor de identificat de către consumatori, analizând disponibilitatea şi caracterul adecvat al informaţiilor.

Este esenţial ca ei, consumatorii, să fie informaţi cu privire la diferenţele dintre produse, iar comercianţii ar trebui să furnizeze aceste informaţii în conformitate cu legislaţia în vigoare. Lupta împotriva dublului standard de calitate a alimentelor este un aspect crucial pentru protecţia consumatorilor şi pentru asigurarea unui mediu de consum corect şi transparent.

Pentru a soluţiona această problemă persistentă, este necesară o acţiune concertată la nivel naţional şi european. Autorităţile competente din România ar trebui să intensifice eforturile de supraveghere şi control al calităţii alimentelor şi să colaboreze strâns cu autorităţile europene în această privinţă. Este important ca România să trimită mostre de produse pentru analiză, astfel încât să se obţină date relevante şi să se poată lua măsuri corespunzătoare.

De asemenea, consumatorii au un rol esenţial în combaterea dublului standard de calitate a alimentelor. Este important să fie conştienţi de această problemă şi să fie vigilenţi în ceea ce priveşte etichetarea şi informaţiile furnizate de producători. Aceştia ar trebui să fie încurajaţi să raporteze situaţiile în care observă diferenţe semnificative între produsele achiziţionate în România şi cele comercializate în alte ţări ale UE.

În paralel, sprijinul şi implicarea sectorului comercial sunt cruciale. Comercianţii ar trebui să acţioneze responsabil şi să ofere produse de aceeaşi calitate în toate ţările în care operează. Aceştia ar trebui să coopereze cu autorităţile pentru a asigura o etichetare clară şi completă a produselor, astfel încât consumatorii să poată face alegeri informate.

Eradicarea dublului standard de calitate a alimentelor nu este doar o problemă economică şi de sănătate publică, ci şi o chestiune de justiţie şi protecţie a consumatorilor.

Este imperativ să se acţioneze pentru a asigura un standard unic şi echitabil de calitate a alimentelor în întreaga Uniune Europeană şi pentru a proteja interesele consumatorilor români.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Necesitatea imperioasă a reformei sistemului de pensii publice"

Reforma pensiilor de serviciu a devenit o problemă stringentă, care nu mai poate fi băgată sub preş. Este momentul ca lucrurile să fie aşezate în ordine la nivelul sistemului de pensii, dar şi al salariilor din sistemul de stat. Această ordine va aduce, în final, sperăm cu toţii, mai multă unitate socială, deoarece scopul reformelor este de a elimina tratamentul inegal dintre diversele categorii sociale, dar şi de a oferi predictibilitate.

Discuţia nu este una uşoară, necesitând mult curaj din partea partidelor care au responsabilitatea elaborării şi implementării reformei. În joc sunt nu doar banii din PNRR, care ne pot aduce dezvoltarea, dar şi armonia socială pentru următorii ani. Partidul Naţional Liberal este deschis la orice fel de discuţii care pot conduce la o decizie cât mai bună, de aceea, vom sprijini solidar această reformă aflată în responsabilitatea Ministerului Muncii.

Toate amendamentele au fost discutate şi la Bruxelles şi au fost asumate de liderii partidelor din coaliţie. Acest lucru asigură sprijinul politic necesar pentru implementarea reformei. Prin această reformă, sistemul de pensii din România devine unul echitabil şi unitar. Dispar categoriile profesionale care beneficiază de un tratament privilegiat, pensiile fiind fundamentate pe principiul contributivităţii, aşa cum a insistat mereu PNL. Totodată, realizarea la timp a acestei reforme va permite ca România să beneficieze de fondurile europene din PNRR, de care ţara noastră are atâta nevoie. Urmează acum să se facă o analiză a acestor amendamente şi vom avea o discuţie în coaliţie pentru îmbunătăţirea reformei, acolo unde se va impune acest lucru. Important este că amendamentele propuse arată în mod clar faptul că partidele din coaliţie sunt determinate să pună în aplicare această reformă.

Ne dorim ca noua aşezare să fie una echitabilă, corectă şi predictibilă pentru toţi angajaţii din sistemul bugetar. Mai mult, alături de noua Lege a salarizării unitare, acest pachet legislativ trebuie să ofere clar parametrii în care se va desfăşura şi va evolua cariera angajaţilor de la stat, principiul fundamental pe care aceste legi se vor baza fiind echitatea.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Învăţământul românesc, bătaia de joc a politicienilor!"

Ceea ce se întâmplă, acum, în sistemul de învăţământ românesc este, clar, consecinţa a 30 de ani de bătaie de joc, atât la adresa cadrelor didactice, cât şi a elevilor!

Încă din anii ҆90, sistemul a fost subfinanţat, reuşindu-se, anul trecut, chiar cea mai mică alocare bugetară din PIB pentru educaţie, fapt care a mulţumit-o pe deplin pe doamna Deca, ministrul care se alătură galeriei de incompetenţi prezidată de Ecaterina Andronescu, Liviu Pop - Genunche şi Sorin Câmpeanu! Desigur, doamna ministru a uitat, când susţinea, acum aproape un deceniu, alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum este stipulat, de altfel, şi în Pactul Naţional pentru Educaţie, agreat, cândva, cu surle şi trâmbiţe, de tot eşichierul politic. Rezultatele se pot vedea.

Stimaţi colegi, tocmai aţi votat, săptămâna trecută, în plină grevă a profesorilor care cer majorări de salarii şi după ce Guvernul a adoptat reduceri de cheltuieli, pentru creşterea numărului de angajaţi şi o majorare cu până la 50% a salariului pentru o parte din angajaţii de la Administraţia Fondului pentru Mediu, AFM, instituţie subordonată Ministerului Mediului! Oare cum am putea defini acest gest politic, altfel decât ipocrizie?

În schimb, prim-ministrul Guvernului României, domnul Ciucă, plagiator şi personaj ce cumulează pensia specială şi salariul, tratează cadrele didactice ca pe nişte asistaţi social, oferindu-le, în batjocură, prime de instalare, impozabile. Bine că nu a dat tichete valorice! Avem un premier care nu e în stare să articuleze, coerent, o frază şi care este total depăşit de situaţie - vă ofer un citat nemuritor, ca să facem haz de necaz: "Am responsabilitatea a tot ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor, astfel încât împreună să putem să rezolvăm probleme. Sunt probleme care trebuie rezolvate pe verticala sistemului de educaţie în ceea ce priveşte o serie de aspecte care de-a lungul timpului au dus la aceste distorsionări" - aşa arată exprimarea unuia dintre cei mai importanţi oameni din stat, preşedinte de partid istoric şi general cu doctorat, al Armatei române!

Soluţii, evident, sunt, dar aplicarea lor ar deranja viesparul sinecurist: impozitarea drastică sau chiar eliminarea pensiilor speciale, eliminarea cheltuielilor inutile cu sutele de secretari şi subsecretari de stat, supraimpozitarea OMV, reducerea privilegiilor demnitarilor.

Profesorii, stimaţi colegi, sunt cei care prin devotamentul didactic ar putea aşeza România pe un făgaş firesc al performanţei, însă, evident, sistemul politic corupt nu doreşte să aibă concurenţă şi să ajungă la lada de gunoi a istoriei, acolo unde îi este, de fapt, locul!

Susţin cu toată puterea revendicările îndreptăţite ale cadrelor didactice, pentru că susţin viitorul României!

Domnul Ioan Vulpescu:

România se confruntă cu o criză a lecturii, o criză care subminează viitorul tinerilor noştri şi care ameninţă cultura şi societatea noastră. Studiile recente arată că 42% dintre cetăţeni români nu au citit o carte în ultimul an, între aceştia cea mai mare proporţie având-o tinerii între 18 şi 24 de ani (51%). Aceasta este o statistică alarmantă, care solicită o reacţie rapidă şi concretă din partea noastră.

S-a desfăşurat, zilele trecute, la Bucureşti, a XVI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, Italia fiind invitat de onoare. Ne putem uita către Italia pentru inspiraţie. În această ţară, tehnologia şi tradiţia se îmbină într-un mod unic, pentru a promova lectura printre tineri.

Platforma TikTok, adesea demonizată ca o pierdere de timp, a fost transformată într-un instrument educaţional, cu influenţatori tineri care inspiră şi motivează alţi tineri să citească. Mulţi dintre tinerii italieni au intrat pentru prima dată într-o librărie pentru că au văzut acest lucru pe TikTok. Tinerii noştri ce văd pe TikTok? Mai mult, Italia a reuşit să transforme literatura pentru copii într-o industrie prosperă. Aceasta nu doar că ajută la promovarea lecturii printre copii, dar creează, de asemenea, o serie de oportunităţi economice.

Este esenţial să încurajăm şi să susţinem dezvoltarea acestui sector şi în România!

În Italia, promovarea lecturii este văzută ca o responsabilitate comună. Şcolile, părinţii, Guvernul şi sectorul privat colaborează pentru a încuraja lectura şi a susţine literatura. Avem nevoie de acest tip de colaborare şi în România. Nu putem lăsa povara să cadă doar pe umerii învăţătorilor şi profesorilor. Trebuie să ne unim eforturile pentru a stimula pasiunea pentru citit şi pentru a cultiva o cultură literară puternică.

Este important să evidenţiem modul în care Italia a reuşit să aducă literatura la inima societăţii sale. Un exemplu notabil este "18app", un program guvernamental care oferă tinerilor italieni, la împlinirea vârstei de 18 ani, un voucher de 500 de euro pentru a cheltui pe bunuri culturale, inclusiv cărţi. Acest program nu doar că încurajează lectura, dar oferă, de asemenea, un impuls semnificativ pentru industria de carte, aproximativ 70% din sumă fiind cheltuită de tinerii italieni pe cărţi. În România, trebuie să analizăm aceste exemple de succes şi să ne gândim cum am putea adapta astfel de programe pentru a răspunde nevoilor specifice ale tinerilor noştri.

În plus, Italia a adoptat o abordare integrată pentru încurajarea lecturii, colaborând cu editori, autori, biblioteci şi şcoli, pentru a implementa iniţiative de promovare a lecturii. Bibliotecile publice sunt transformate în adevărate centre culturale, unde copiii şi adulţii pot participa la ateliere, dezbateri şi evenimente literare. Există, de asemenea, o colaborare strânsă cu şcolile, prin care se încurajează lectura prin programe de citit în clasă şi se organizează vizite la biblioteci sau la evenimente literare. Această abordare holistă, care implică diferite părţi ale societăţii, este exact ceea ce avem nevoie în România pentru a stimula lectura şi pentru a construi o cultură literară puternică.

La Bookfest, editurile italiene au adus în prim-plan diversitatea şi vitalitatea pieţei lor de carte. Trebuie să ne unim eforturile pentru a crea un mediu care să stimuleze şi să încurajeze dezvoltarea similară a pieţei de carte din România.

Provocarea pe care o avem în faţă este mare, dar sunt încrezător că, prin eforturi conjugate, vom reuşi să schimbăm paradigma şi să cultivăm o cultură a lecturii în România.

Vă invit să vă alăturaţi acestui demers, pentru a asigura un viitor luminos şi prosper pentru tinerii noştri!

Vă propun astăzi să privim spre modelul italian ca spre un exemplu de bune practici care ar putea contribui la creşterea şi dezvoltarea pieţei de carte din România. Prin adoptarea unor strategii similare, putem stimula cititul, putem promova literatura română şi susţine industria editorială naţională.

Doamna Mirela Furtună:

"Noua Lege a dialogului social nu aduce modificări semnificative"

Am observat anumite poziţionări referitoare la Legea dialogului social, care au venit atât din partea unor lideri sindicali, cât şi din partea unor ziarişti. În acest context socioeconomic, în care există proteste a unor categorii socioprofesionale, este necesar să subliniem anumite aspecte ale noii legi.

În primul rând, adoptarea unei noi Legi a dialogului social era un punct important în cadrul Programului de guvernare, iar noua lege vine după o perioadă lungă de analize şi dezbateri asupra prevederilor cu partenerii sociali, deci nu are nicio legătură cu protestele actuale.

În al doilea rând, cadrul legislativ anterior adoptării Legii dialogului social prevedea clar că perioadele de grevă nu vor fi cuantificate ca reprezentând vechime în muncă. Astfel, afirmaţia conform căreia noua Lege a dialogului social conţine prevederi ce limitează dreptul constituţional la grevă nu se susţine. Perioada de grevă nu se lua în calcul la vechime nici înainte de modificarea legii. De altfel, sindicatele au participat la discuţiile privind modificarea Legii dialogului social şi au agreat textul noii ordonanţe. Singurul drept care nu se suspendă pe perioada grevei este asigurarea medicală în sistemul public.

Argumentul sindicaliştilor şi al unora dintre ziarişti, că modificarea modului de suspendare a contractului de muncă pe perioada de grevei ar afecta vechimea, este o interpretare profund eronată a legii. Cu excepţia asigurării medicale, toate celelalte drepturi care decurg din contractul de muncă se suspendă pe durata grevei, odată cu suspendarea contractului. Aşa a fost mereu, nu s-a schimbat nimic în această privinţă în Legea dialogului social nr. 367/2022.

Modificarea invocată de sindicalişti are o altă explicaţie. "Suspendarea de drept" a contractului de muncă pe perioada grevei ar implica automat obligaţia de notificare în REVISAL, ceea ce devine dificil când este vorba despre sute de mii de angajaţi. Modificarea a fost solicitată tocmai de partenerii sociali, pentru a lăsa la latitudinea salariatului dacă cere sau nu suspendarea contractului.

De asemenea, vechimea şi celelalte drepturi, cu excepţia calităţii de asigurat în sistemul medical public, se raportează la pontaj şi la documentele din care reiese timpul de lucru. Dacă sunt în grevă, nu pontează, deci, nu curg nici vechimea şi nici alte drepturi salariale.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 104.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Programul de lucru - orele 10.00 - 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi a Comitetului liderilor.

Domnul Grosaru, pe procedură, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o alocuţiune în cinstea Zilei Italiei.

A 77-a sărbătoare a Republicii Italiene - "LʹItalia siamo noi" - reprezintă pentru toată suflarea italiană de pe întreg mapamondul nu numai un prilej de bucurie, ci şi un moment în care fiecare cetăţean cu spirit allegro şi bei pensieri să meargă cu gândul în fiecare colţ al lumii, către fraţii lor, cei care au construit un bel paese cu sacrificii demne de luat în considerare şi pe care niciunul dintre noi nu trebuie să le uităm.

Construcţia di un bel paese este încununarea a tot ceea ce bunicii şi străbunicii noştri au ştiut mai frumos şi mai trainic să creeze, în mai toate domeniile de activitate, pentru că moştenirea frumosului reprezintă unul din elementele identităţii pe care noi, minoritatea italiană din România, îl protejăm şi îl ducem mai departe, din tată în fiu, cu sfinţenie.

Sărbătoarea Zilei Naţionale a Republicii Italiene este legată de construcţia unui stat care a avut puterea să renască ca urmare a Referendumului din 1946, în care majoritatea italienilor au spus "Da" noii forme de guvernământ şi adoptarea unei noi Constituţii, un an după.

Din acel moment, noua Republică îşi începea drumul către democraţie şi dezvoltare, un drum pe care am început să îl parcurgem împreună, spre un nou context internaţional european, cum este cel în care ne regăsim astăzi, după 16 ani de la îmbrăţişarea de către România a ceea ce prevestea unul dintre părinţii constructului politic menţionat pentru prima dată în Manifesto Ventotene, Altiero Spinelli, o "Europă liberă şi unită".

Relaţiile diplomatice începute cu 150 de ani în urmă s-au consolidat, ajungând la nivel de ambasadă în urmă cu 59 de ani, şi s-au dezvoltat treptat, indiferent de vitregiile vremurilor, cele două ţări reuşind să depăşească împreună situaţii dintre cele mai felurite, dată fiind rădăcina latină a celor două ţări atât de îngemănate ca suflet şi obiceiuri.

Tratatul de prietenie şi colaborare, devenit ulterior Parteneriatul Strategic Consolidat, ranforsat, ce urmează a fi actualizat, reprezintă unul din actele de căpătâi ale relaţiilor dintre cele două ţări, dovadă a colaborării strânse, atât pe linie politică, cât şi pe domenii sectoriale de dezvoltare, precum cel economic, cultural, justiţie, afaceri interne, sănătate, energie, mediu, educaţie, muncă, domeniul social şi, nu în ultimul rând, securitate.

Este de remarcat totodată rolul carboneriei şi al specialiştilor constituţionalişti italieni la adoptarea şi modificarea Constituţiei de la 1923 în ceea ce priveşte conturarea caracterului naţional, unitar şi indivizibil, puse în corelaţie cu libertăţile cetăţeanului, legate de politica liberală a României acelor vremuri.

Ion Heliade Rădulescu şi-a imaginat o limbă româno-italiană, văzând originile latine ale celor două limbi, astfel, cel mai de preţ element identitar al minorităţii naţionale italiene, ca bun imaterial component al culturii române în ansamblul ei şi pe care îl purtăm cu mândrie, îl facem cadou de fiecare dată statului român, când avem ocazia să îl evidenţiem.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Şi pentru asta luptăm!

Stimaţi colegi,

Cooperarea dintre cele două ţări surori a depăşit de mult graniţele fizice, cât şi culturale, astfel, raporturile dintre cele două ţări au fost şi sunt susţinute în fiecare zi cu eforturi substanţiale de către membrii minorităţii naţionale italiene şi care timp de mai bine de trei decenii se află, prin intermediul Asociaţiei Italienilor din România - RO.AS.IT - la avangarda acesteia.

Şi pentru că suntem în ceas aniversar, România a făcut din nou "un cadou" minorităţii italiene, a înfiinţat o organizaţie care se erijează în reprezentanţii comunităţii italiene, implicând în mod neadevărat statul italian în activităţi finanţate de către autorităţi ale statului român, pe lângă "cadoul" de acum câteva luni prin care organizaţiei noastre i-au fost tăiate fonduri.

Viva l'Italia, Viva la Romania!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Stoica Diana.

Vă rog, doamnă.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Oameni buni,

Noi avem astăzi foarte bine dosit la sertarul acestei Camere un proiect de lege foarte important - "Fără păcănele lângă şcoli", pe care trebuia să-l votăm acum două luni, da?

Între timp, continuăm să primim zilnic mesaje de la oameni disperaţi, de la mame şi copii care nu mai găsesc nicio scăpare de această patimă a jocurilor de noroc, care distruge minţi, distruge familii şi distruge vieţi.

Eu ştiu că după ce am iniţiat acest proiect de lege şi am început lupta împotriva acestui flagel, toate partidele au depus câte un proiect, dar realitatea e că nu prea e relevant cine e iniţiatorul unei legi pe care avem responsabilitatea să o adoptăm împreună, de urgenţă, aici.

Şi Legea "Fără păcănele lângă şcoli" este cea mai avansată, este cea pe care mâine, dacă PSD, PNL şi UDMR îşi doresc cu adevărat să facă acest pas spre normalitate, o putem vota. Şi prin legea aceasta împingem la marginea localităţilor jocurile de noroc. Le facem pe o rază de 300 de metri faţă de orice unitate de învăţământ, spital, biserică... (Vociferări.) ...liceu sau universitate.

Şi propunerea, domnule Andronache, este să votăm odată introducerea pe ordinea de zi, sub rezerva depunerii raportului, a PL-x 166/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) şi să curăţăm ţara de această nenorocire.

Vă cer asta în numele oamenilor pe care nu-i ştiţi, dar cărora le modelaţi viaţa.

Haideţi să aprobăm şi desfăşurarea în paralel cu plenul a celor şase comisii raportoare - că n-a mai văzut nimeni aşa ceva, la niciun proiect de lege, şase comisii raportoare... (Vociferări.)

Şi cred că avem responsabilitatea, odată cu încetarea activităţii, pe perioada verii, să le promitem copiilor un an nou şcolar fără păcănele lângă şcoli.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Aceasta este o temă extrem de delicată şi de sensibilă, care nu poate fi abordată politicianist.

În urmă cu câteva zile, doi tineri s-au sinucis din cauza unor sume imense pierdute la păcănele.

Alte mii de tineri sau de adulţi, poate zeci de mii, sunt dependenţi şi îşi distrug destinele lor şi ale familiilor lor... (Vociferări.) ...din cauza acestor...

Domnul Radu-Iulian Molnar (din sală):

Hai să votăm legea!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vrei să vii tu să vorbeşti? Că eu v-am ascultat când aţi luat voi cuvântul. (Vociferări.)

O voce din sală:

Nu dialogaţi cu sala!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Alte mii de tineri şi de adulţi sau zeci de mii, aşa cum vă spuneam, îşi distrug destinele lor şi ale familiilor lor, din cauza acestor cazinouri care se află pe întreg teritoriul UAT-urilor, mai ales în oraşele mari.

Stimaţi colegi de la USR,

Prin legea prin care duceţi la 300 de metri de şcoli păcănelele, nu faceţi decât să avantajaţi pe cei mai mari jucători din piaţă.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

I-auzi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Explicaţi-i... explicaţi-i unei mame că dacă sunt la 299 de metri de şcoală trebuie închise păcănelele şi dacă sunt la 301 le putem lăsa deschise!

Explicaţi-i unui tânăr care are de făcut 500 de metri de la şcoală până la domiciliu că se închid toate pe parcursul a 300 de metri, dar celelalte rămân deschise!

Or, facem o lege serioasă, şi am depus o iniţiativă care se află pe ordinea de zi a Senatului.

Şi, da, poate că trebuie să facem o solicitare publică doamnei Gorghiu, Biroului permanent al Senatului, colegilor senatori, să adopte în regim de urgenţă iniţiativa prin care scoatem complet în afara oraşelor aceste cazinouri.

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Că sunt la 300 de metri de şcoli... (Aplauze.) ...că sunt la 200 de metri de şcoli sau că sunt la 500, nu ne ajută cu nimic; ori le eliminăm complet din UAT-uri, ori copiii vor rămâne dependenţi. Pentru că dacă pot merge 300 de metri, pot merge şi 301 metri. (Aplauze.)

Haideţi să fim responsabili şi să adoptăm legea, chiar dacă e a PSD-ului, cea mai bună, cea prin care le închidem complet din oraşe şi sate! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, eu cred că cel mai rău lucru pe acest subiect extrem de sensibil este să-l politizăm.

Am dus la bun sfârşit, cu ajutorul dumneavoastră, al tuturor, un proiect de lege care a devenit lege, publicată în Monitorul Oficial, privind registrul persoanelor vulnerabile care sunt afectate de acest joc, impropriu spus, de noroc. Impropriu spus, de noroc. Acest joc este de pierdere, nu de noroc, dar, mă rog, nu asta este esenţa.

Între timp - ce spune această lege? Această lege spune că pentru a fi autorizat, cel care organizează astfel de jocuri este obligat să identifice persoanele vulnerabile, să le oprească accesul în sală, iar tutorele sau părintele să poată dispune ca minorul aflat în întreţinere sau copilul să nu mai poată fi lăsat în sălile de joc de noroc.

Ce se întâmplă în realitate? Se întâmplă că, din păcate, legea nu este respectată.

Şi acesta este motivul pentru care, din păcate, avem parte de astfel de tragedii.

De două luni de zile şi trei solicitări a fost nevoie pentru mine, ca deputat, să obţin un răspuns de la ONJN şi de la Ministerul Finanţelor, de ce se întârzie cu adoptarea normelor de aplicare.

Aici va trebui, într-adevăr, să cerem celor care sunt, conform legii, cu atribuţii să respecte şi să vegheze la aplicarea legii, să vedem cu toţii de ce nu o fac.

Şi încă o dată, de la tribuna Parlamentului, lansez această provocare celor de la ONJN - să aplice legea, să nu o mai tergiverseze şi Ministerului Finanţelor să iasă cu normele de aplicare.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Informare tehnică, procedură, la mine! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Lasca, ultima intervenţie. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Sunt preşedinte de comisie!

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că eu am avut cunoştinţă de jucători de păcănele şi ştiu cum procedează. Un jucător nu va ezita să meargă nici la 300 de metri, nici la 2 kilometri.

Dacă vreţi să faceţi un bine României şi românilor şi mamelor care au fost distruse de copiii lor, prinşi în această capcană a jocurilor de noroc, eliminaţi jocurile în integralitate, eliminaţi-le de tot! Pentru că jucătorii îşi vor vinde telefoanele, bijuteriile, să iasă în afara oraşului şi să joace.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Grupul AUR are un vorbitor, domnul Tanasă Dan.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Informare tehnică!

Procedură! (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur, nu pot să nu constat ipocrizia PSD şi PNL, care sunt la guvernare totuşi de 33 de ani. Problema păcănelelor răspândite peste tot - presa a relatat, de-a lungul timpului, de nenumărate cazuri.

Iată, oameni, români care ajung să se sinucidă, pentru că sunt... cad victime acestui... acestei industrii.

Şi, da, am ajuns aici, am ajuns aici, ca în toate oraşele din România şi în toate comunele din România, să ne întâlnim la tot pasul cu păcănele şi cu săli de joc, tocmai pentru că PSD, PNL şi UDMR nu au făcut absolut nimic.

Iar acum, deşi, iată, sunt, da, mandatul acesta... (Vociferări.) ...sunt la guvernare, iar, de... fără probleme, cu PSD şi cu PNL, acum se ceartă unii pe alţii şi... ... (Vociferări.) ...se împing unii pe alţii, cine să iniţieze... ... (Vociferări.) ...cine să facă.

Cred că au avut suficient timp la dispoziţie... (Vociferări.) ...să adopte un... (Vociferări.) ...proiect legislativ în acest sens.

Deci terminaţi, vă rog, şi PSD, şi PNL, şi UDMR, terminaţi cu gargara şi puneţi mâna şi implementaţi un proiect în sprijinul românilor în acest sens!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

13. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 177/2023.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnule Havârneanu, nu sunteţi iniţiator.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea atribuţiei Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor de a soluţiona dosarele din punctul de vedere al existenţei şi întinderii dreptului la despăgubiri, în termen de 60 de luni de la data înregistrării dosarului administrativ la această autoritate şi eliminarea competenţei de control a hotărârilor comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003. Totodată, se modifică şi modalitatea de calcul al despăgubirilor ce urmează a se acorda pentru terenurile intravilane pentru care au fost formulate cereri în temeiul Legii nr. 9/1998.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor propunerea de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor sunt?

Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Domnule preşedinte,

Viceliderul Diana Stoica a cerut supunerea la vot, pentru suplimentarea ordinii de zi, a Proiectului de Lege nr. 166/2023.

Nu aţi supus votului nici acest lucru, nici ca cele şase comisii raportoare să lucreze în paralel cu plenul.

Nu s-a mai auzit în Parlamentul României ca un proiect de lege să aibă şase comisii raportoare.

Încercaţi să-l îngropaţi!

Încercaţi să vă prefaceţi că... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să mergeţi în bancă. (Vociferări.)

Domnul Daniel-Florin Ghiţă (din sală):

Treci în bancă!

Treceţi în bancă! Nu vă e ruşine?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dacă mai sunt intervenţii la acest proiect de lege?

Dacă nu, trecem la...

Domnul Badiu, vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un proiect de lege care se vrea a fi bun, dar, ca întotdeauna, ştiţi cum e acea vorbă, "Diavolul se ascunde în detalii".

Mai înfiinţăm o comisie, o comisie care se întruneşte o dată pe lună, şi membrii comisiei vor primi o indemnizaţie de jumătate din salariul vicepreşedintelui ANRP.

Nişte bănuţi pentru camarila de partid.

Urât din partea dumneavoastră!

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor -Raport de evaluare privind cadrele strategice naţionale pentru romi ale statelor membre COM (2023) 7; PHCD 25/2023.

Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Raport de evaluare privind cadrele strategice naţionale pentru romi ale statelor membre COM (2023) 7

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru învăţământ, nota transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut raportul de evaluare privind cadrele strategice naţionale pentru romi ale statelor membre;

- A recomandat flexibilizarea analizei obiectivelor naţionale ale cadrelor strategice naţionale pentru statele membre cu populaţie romă numeroasă;

- Şi a recomandat urmărirea rezultatelor măsurilor de incluziune pentru toate segmentele de vârstă ale populaţiei rome.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 23 mai 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Ciofu Cătălina, vă rog.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Noul cadru strategic al Uniunii Europene pentru romi are la bază atât impactul disproporţionat asupra populaţiei rome expuse influenţelor socioeconomice, culturale discriminatorii, atitudinii antirome, cât şi efectelor pandemiei şi altor crize existente, stabilind orientări, stimularea incluziunii digitale şi pentru asigurarea justiţiei în domeniul mediului.

Astfel, raportul elaborat de Comisia Europeană analizează corespondenţa dintre măsurile prevăzute prin cadrele strategice naţionale ale romilor, numite CSNR-uri, şi măsurile propuse în recomandarea Consiliului Uniunii Europene şi analizează gradul în care măsurile reflectă principalele provocări în fiecare stat membru, evaluând dacă acestea sunt suficient de ambiţioase pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor Cadrului Strategic al Uniunii Europene pentru Romi şi al obiectivelor sale pentru 2030.

Astfel, având în vedere cele menţionate, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană COM (2023) 38; PHCD 26/2023.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Nicolae Georgescu:

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susţinut Propunerea de Recomandare a Consiliului privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană;

- A recomandat preluarea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată ca temă a negocierilor colective ce acoperă condiţiile de muncă;

- A reamintit relevanţa dialogului social pentru asigurarea rezilienţei economiei Uniunii Europene.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 23 mai 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Făgărăşian, vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, dialogul social reprezintă totalitatea modurilor de negociere, consultare ori schimb de informaţii între reprezentanţi ai guvernelor, angajatori, patronate şi lucrători, pe teme de interes comun din sfera politicilor sociale şi economice.

Pornind de la această definiţie, propunerea de recomandare defineşte scopul principal al dialogului social ca fiind acela de a obţine consensul între părţile interesate, printr-o participare democratică a acestora din urmă.

Astfel, un dialog social de succes poate oferi soluţii unor probleme sociale şi economice importante, poate promova buna guvernare, favoriza pacea şi stabilitatea socială şi stimula economia.

Principalele obiective ale documentului european sunt:

- Să asigure un mediu propice dialogului social bipartit şi tripartit în sectorul public şi în cel privat la toate nivelurile;

- Să asigure participarea partenerilor sociali la conceperea şi punerea în aplicare a politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă şi, după caz, a altor politici publice, inclusiv în contextul semestrului european;

- Să stimuleze încrederea în partenerii sociali şi în rândul acestora şi să promoveze încheierea contractelor de muncă;

- Să încurajeze şi să promoveze mecanismele alternative de soluţionare a conflictelor de muncă - conciliere, mediere, arbitraj - şi să sprijine partenerii sociali naţionali pentru a participa cu succes la dialog social, inclusiv negocierile colective, şi la punerea în aplicare a acordurilor autonome ale partenerilor sociali la nivelul Uniunii.

Având în vedere cele menţionate anterior, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Dumitrache Cristina, vă rog.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Pilonul european al drepturilor sociale prevede că partenerii sociali trebuie consultaţi cu privire la conceperea şi punerea în aplicare a politicilor economice, sociale şi de ocupare a forţei de muncă, în conformitate cu practicile naţionale. Aceştia trebuie încurajaţi să negocieze şi să încheie acorduri colective referitoare la chestiuni relevante pentru ei, respectându-li-se autonomia şi dreptul la acţiuni colective.

Totodată, trebuie încurajat sprijinul pentru sporirea capacităţii partenerilor sociali de a promova dialogul social.

Promovarea dialogului social şi a negocierilor colective la nivel naţional este importantă în contextul negocierilor de extindere în curs, deoarece ţările candidate trebuie să-şi consolideze structurile şi procesele de dialog social pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă lumea muncii aflată în schimbare.

Este necesară analizarea modului în care lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în forme noi de ocupare a forţei de muncă, inclusiv cei independenţi, ar putea fi reprezentaţi de o parte distinctă a dialogului social.

Aşadar, Grupul PSD susţine adoptarea opiniei privitoare la COM (2023) 38 în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stoica Ciprian, vă rog.

Doriţi să interveniţi, domnule Stoica? Azi? (Râsete.)

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Dragi colegi,

PSD şi PNL, în aceste zile, nu au promovat deloc dialogul social în relaţia cu sindicatele.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Vă rog, doamna Bucura, da, pe procedură.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Ca urmare a observaţiilor Departamentului Legislativ, primite azi, la raportul asupra PL-x 196/2021 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice) au fost omise punctele 2, 3 şi 4 din forma Senatului.

Acestea rămân nemodificate, urmând să fie preluate în forma Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

16. Proiectul de Hotărâre privind...

Domnul Seidler?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Aducem, ca de fiecare dată, vocea românilor în Parlament.

Atunci când zeci şi sute de oameni îşi cer drepturile şi voi îi ignoraţi, e cazul să aducem vocea lor în Parlament.

(Membri ai Grupului parlamentar al USR vin în faţa prezidiului cu pancarte pe care scrie, printre altele: "Salarii decente, educaţie demnă!", "Şcoala de azi este România de mâine!", "Educaţia nu se negociază!", "Nu suntem cerşetori, suntem educatori!", "Şi noi suntem părinţi! Cu noi cine comunică?", "Fără şcoală să nu se aştepte nimeni (...) Stat bine organizat şi bine cârmuit - I. H. Rădulescu", "Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte".)

E cazul să daţi banii profesorilor şi să mai tăiaţi din pensii speciale, să mai tăiaţi din achiziţia de autoturisme, să mai tăiaţi din sinecuri la partid. (Ridică o pancartă pe care scrie "Noi muncim cu disperare, voi cu pensii speciale". Vociferări. Gălăgie.)

Vă lăsăm, aşadar, mesajele oamenilor aici, poate măcar aşa le observaţi şi voi, la Coaliţie. (Aşază pancarta în faţa tribunei.)

Şi transmiteţi mai departe, la Nicu şi Marcel... (Vociferări. Gălăgie.) ...care e situaţia în stradă... (Vociferări.) ...în România reală, cum un profesor debutant are un salariu de mizerie... (Vociferări.) ...în timp ce voi vă gândiţi cum să mai creşteţi pensiile speciale, cum să le salvaţi, cum să vă mai luaţi autoturisme de lux din bani publici. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Popescu.

Domnul Pavel Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Cetăţenii români... (Vociferări.) ...cât şi miile de profesori care stau în aceste zile în stradă au putut să vadă în aceste secunde realitatea eşecului celor două partide de extremă din România - USR şi AUR. (Râsete. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Chiar mă mir de ce... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) ...de ce aţi venit singuri aici... (Vociferări. Gălăgie.) ...domnilor de la USR. (Vociferări. Gălăgie.)

Mă mir că aţi venit singuri, pentru că, oricum, aţi dat un Guvern jos, printr-o moţiune semnată cu fraţii voştri de cruce, de la AUR. Aveţi exact aceleaşi mesaje, vă căţăraţi exact... (Vociferări.) ...pe aceleaşi evenimente... (Vociferări.) ...vă rupeţi hainele exact pentru aceleaşi... (Vociferări. Gălăgie.) ...teme pe care vreţi... (Vociferări. Gălăgie.) ...să creşteţi politic. (Vociferări. Gălăgie.) Sunteţi într-o competiţie, că partidele de extremă... (Vociferări.) ...că sunt dreapta, că sunt stânga, se... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Rareş Tudor Pop (din sală):

Eşti un vierme mic.

Domnul Pavel Popescu:

...se află într-o competiţie astăzi... (Vociferări. Gălăgie.) ...şi se canibalizează.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi...

Domnul Pavel Popescu:

Ştiţi ce...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

...mă întristează pe mine, stimate lider, stimaţi foşti colegi de guvernare? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Americanii nu susţin declaraţia ta, Pavele! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Pavel Popescu:

Că aţi plecat ca nişte şobolani, în nişte momente grave, de criză, pentru România. Şi în alte momente grave, de criză... (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Pavel Popescu:

...cu celălalt partid...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Pavel Popescu:

...finanţat de la Kremlin... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Americanii nu susţin declaraţia ta, Pavele! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Să ştiţi că eu pot tăia microfonul şi la PNL, nu doar la USR sau la AUR. (Vociferări.)

Exageraţi, ca de obicei. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Pavel Popescu (din sală):

Vă aduc dovezi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Mitrea Dumitrina, ultima intervenţie, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Dumitrina Mitrea:

Stimate coleg,

Nu puteţi să ne mai provocaţi decât compasiune şi milă, atât mai puteţi provoca.

În plus, asta v-o transmit din partea tuturor cunoştinţelor mele, care nu mă pot vedea o femeie extremistă.

Nu puteţi să provocaţi decât milă, domnule Pavel. Şi asta pentru că vă este atât de frică că o să vă pierdeţi locurile şi sunteţi atât de penibili, încât doar atât puteţi provoca - milă, silă şi compasiune. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Fiecare grup parlamentar are propriile conserve şi propriii mincinoşi.

USR-ul îl are pe Seidler... (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Şi PSD-ul pe cine?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...pentru că... (Aplauze.) ...pentru că să vii să spui în această clipă că cineva creşte pensii speciale este o minciună ordinară.

Aţi avut ieri la Comisia pentru muncă dezbateri ample pe proiectul de eliminare/impozitare a pensiilor speciale. Şi acel proiect de lege presupune eliminarea unor categorii de beneficiari ai pensiilor speciale - pentru că asta presupune; presupune impozitarea pentru magistraţi; presupune interdicţia de a cumula mai multe pensii în acelaşi timp; presupune, de exemplu, mecanisme prin care să scoatem din categoriile beneficiare chiar şi categorii socioprofesionale pe care le-aţi votat dumneavoastră ca beneficiari de pensii speciale, şi dumneavoastră; presupune foarte multe lucruri de bun-simţ.

Şi, pe această cale, fac un apel, chiar şi celor de la USR.

Veniţi, oameni buni, cu propuneri de modificare a acelui proiect de lege şi împreună să găsim cea mai bună formulă constituţională să scăpăm de pensiile speciale şi să şi, evident, eliminăm pe cele pe care le putem elimina.

În acelaşi timp, am văzut că şefii voştri de la AUR au venit ieri cu tricouri prin care susţineau sau scriau pe ele că susţin greva.

Din punctul meu de vedere este o fractură logică, pentru că noi nu susţinem greva. Putem susţine dascălii, nevoia de a avea venituri mai mari, nu greva în sine, pentru că greva în sine nu face decât să întârzie examenele, să creeze probleme copiilor, părinţilor şi aşa mai departe.

Exprimarea corectă este că susţinem...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Timpul! Timpul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...profesorii, nu greva. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Timpul! Timpul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dar pentru că şefii voştri de la AUR au venit ieri cu tricouri...

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Timpul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...v-aţi gândit astăzi să veniţi şi voi cu pancarte.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Timpul! Timpul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am văzut că pe una scrie că nu sunteţi cerşetori. (Vociferări.)

O voce de la USR:

Nu sunt ale noastre, sunt ale profesorilor!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

OK. (Vociferări.) Bun. (Vociferări.) Aceea e treaba dumneavoastră.

Ce încerc eu să vă spun este că dincolo de circul... (Vociferări.) ...pe care aţi început să-l faceţi împreună, AUR, USR, vă aşteptăm să veniţi cu soluţii, oameni buni. Şi pentru pensiile speciale.

Şi apropo de asta - şi cu asta chiar închei - aţi avut un an la guvernare în care n-aţi respectat nici Legea salarizării unitare şi n-aţi crescut salariile profesorilor, aşa cum noi am făcut-o, insuficient, dar am făcut-o, nici pensiile, şi n-aţi dat niciunei categorii de bugetari nimic.

Prin urmare, nu puteţi avea astăzi dreptul de a ne critica pe noi, când suntem în pline negocieri pentru a încheia această grevă. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Seidler, drept la replică.

Voci de la PSD:

Seidler, mincinosul!

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Nu voi răspunde jignirilor, pentru asta există regulament, sunt sigur că comisiile aferente ale Parlamentului vor lua decizia corectă chiar şi în privinţa liderului de grup de la PSD.

Dar haideţi să spunem câteva adevăruri, apropo, să vedem cine minte.

De când a început această legislatură, unii foşti parlamentari primesc pensii speciale. La începutul ei, după votarea legii, suma era zero pensii speciale pentru foştii parlamentari - majoritatea, evident, foşti PSD-işti, foşti PNL-işti.

Astăzi, pentru că refuzaţi cu obstinenţă, săptămână de săptămână, să puneţi pe ordinea de zi a plenului reunit Proiectul USR de desfiinţare a pensiilor speciale ale parlamentarilor, acestea sunt în plată, cu valori de peste 10.000 de lei net, în mână, pe lună.

Aşadar, au crescut pensiile speciale, aţi alocat bani mai mulţi pentru pensiile speciale.

Pentru altă categorie aţi aprobat nişte creşteri salariale. Ce să vezi, prin legea votată de această majoritate, pensiile speciale ale acelei categorii de oameni, magistraţii, se calculează în funcţie de veniturile existente în momentul de faţă.

Cu alte cuvinte, aţi crescut pensiile speciale.

Asta, apropo de cine vorbeşte şi cine acuză pe cine de minciună.

2. Dacă vorbim despre profesori - şi mesajele acestea sunt de la profesori, din stradă.

Înţeleg că nu le recunoaşteţi, pentru că nu v-aţi uitat ieri, în Bucureşti, nu v-aţi uitat... (Aplauze.) ...pe toate posturile de televiziune... (Aplauze.) ...şi le vedeţi aici prima dată.

E, măcar aşa, că le-am adus noi, le vedeţi şi dumneavoastră.

Are USR proiect de lege depus din aprilie, anul trecut - ţinut, evident, la sertar de Coaliţia PSD-PNL - de creştere a salariilor profesorilor.

Iar în timpul Guvernării USR nu s-au eliminat pensii speciale pentru că nu a vrut nici PNL, nici UDMR - adevăr dureros, dar e la fel de adevărat.

În schimb, de când sunteţi dumneavoastră la guvernare, ce să vedeţi? Tot nu s-au eliminat pensiile speciale, ba chiar le-aţi crescut şi, în plus, aveţi de gând, prin proiectul acela de lege la care făceaţi referire, chiar să le salvaţi, pentru că asta scrie în acel proiect de lege.

Aşadar, mai uşor cu minciuna şi cu ipocrizia aici, la tribuna Parlamentului, că vi se întorc în faţă!

Oricum, oamenii văd cine guvernează ţara de 33 de ani şi cine a introdus pensii speciale şi cine le lasă acolo.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Drept la replică nu cred că e cazul, că n-am rostit numele nimănui. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Simonis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Iertaţi-mă, dar liderul Grupului PSD e unul singur, nu e nevoie să-mi folosiţi numele ca să am drept la replică. (Vociferări. Gălăgie.)

Voci de la USR:

Ciolacu! Ciolacu!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aşa cum şi liderul Grupului USR e unul singur în sală.

Dacă eu spun, de exemplu, unul înalt, cu sacou scurt, care a vorbit mai devreme, e evident la cine mă refer... (Râsete. Vociferări.) ...nu trebuie neapărat să vă spun numele, domnule Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bun.

Haideţi să le luăm pe rând.

Stimaţi colegi,

Domnul Seidler a spus foarte corect, şi îi apreciez sinceritatea, de data asta, că USR la guvernare nici n-a eliminat pensii speciale, nici n-a mărit salarii la profesori. (Aplauze.) Pentru că n-a vrut PNL-ul şi UDMR-ul sau eu ştiu mai cine. (Aplauze.) OK.

Deci cei care n-au fost în stare la guvernare să facă nimic ne spun, din opoziţie, acum, că ar trebui să facă sau...

Oameni buni,

Este pentru prima dată... (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Şi pe voi nu vă lasă PNL-ul?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...prima dată în ultimii 20 de ani când avem un proiect de lege prin care eliminăm şi impozităm pensiile speciale. Acesta este un fapt. (Vociferări.)

Că vreţi să le impozităm mai mult, că vreţi să introducem mai multe categorii, veniţi, oameni buni, cu propuneri!

Dar este pentru prima dată când, la propunerea acestui Guvern, avem o lege prin care eliminăm categorii de beneficiari şi le impozităm.

Domnul Radu-Iulian Molnar (din sală):

Minciună! Minciună!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E bine - cu privire la greva profesorilor - că la o săptămână de când aceasta a început şi la o zi după ce cei de la AUR au venit cu tricouri, v-aţi trezit şi voi că e nevoie să veniţi cu pancartele în plen. (Vociferări. Aplauze.)

O voce de la USR:

Sunt mesajele profesorilor din stradă! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Seidler. (Vociferări.)

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

"Nu contează cât de lung am părul,

Ci contează cât şi cum gândesc!"

Asta fiind un deficit la unele... (Aplauze.) ...dintre partidele parlamentare... (Aplauze.) ...din câte înţeleg, şi e o chestiune de atitudine.

Dar, dincolo de asta, dincolo de aceste replici pe care, oricum, nu le urmăreşte nimeni dincolo de interiorul Parlamentului, sunt de spus câteva adevăruri.

USR, printre primele proiecte de lege pe care le-a depus în Parlamentul României din 2017 a fost de eliminare - eliminare, se aude? - eliminare a tuturor pensiilor speciale, cu respectarea deciziilor Curţii Constituţionale.

L-aţi ţinut la sertar, domnilor de la PSD, şi ne-aţi spus - "Frumoasă încercare!", de fiecare dată când v-am cerut să-l puneţi pe ordinea de zi. L-aţi respins. Am redepus proiectul de lege.

Aşa că nu veniţi să ne spuneţi acum că aşteptaţi soluţii de la USR, sunt depuse chiar şi la actualul Proiect de Lege a pensiilor speciale, şi se referă la eliminarea, nu doar a pensiilor speciale aflate în plată, ci şi a celor viitoare, cu respectarea deciziilor CCR, ceea ce voi nu sunteţi în stare, nu doriţi să faceţi, pentru că sunt clienţii voştri politici.

Referitor la cei care nu erau în stare nici să elimine pensii speciale, nici să crească salariile la profesori, vă aduc aminte cine era ministrul muncii, cine era ministrul finanţelor şi de la ce partid era premierul la Guvernul anterior, la care vă referiţi.

Da, sunt actualii dumneavoastră colegi de guvernare, de la PNL. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Voi nu eraţi în Guvern...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru colegii noştri de la USR, un scurt remember.

Dacă îmi amintesc bine, aţi votat pensii speciale, în legislatura trecută, pentru Consiliul Concurenţei.

Voci de la USR:

Nu vă amintiţi bine! Este o minciună!

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Vreţi să vă caut legea? (Se adresează membrilor Grupului parlamentar al USR.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da, e adevărat. (Se adresează membrilor Grupului parlamentar al USR.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Ulterior, e adevărat, aţi venit şi aţi spus, a fost o greşeală, dar aţi votat pensii speciale. (Vociferări.)

2. Îmi amintesc de legislatura trecută, când a trecut de Parlament o lege de abrogare a capitolului privind indemnizaţiile pentru limită de vârstă, propusă de PNL şi PSD.

Pentru că voiaţi să vă lipiţi de un succes, aţi depus acel amendament pe retroactivitate.

Citiţi Decizia Curţii care ne spune că, din păcate, acea lege bună, făcută de noi, nu poate fi lege, pentru că voi aţi dorit să vă lipiţi cu retroactivitatea, ceea ce a făcut ca legea să fie declarată neconstituţională! (Vociferări.)

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Îţi aminteşti ce nu există! Nu-ţi aminteşti bine!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă îmi amintesc bine, doamna Anca Dragu a fost susţinută de către dumneavoastră, ca preşedinte al Senatului.

Şi, din câte îmi amintesc, la Senat nu aţi făcut nimic, dar absolut nimic, în privinţa pensiilor speciale.

Acum o să ne spuneţi că nu doamna Dragu a fost preşedintele Senatului. Mă aştept de la dumneavoastră la absolut orice.

Aţi fost parte a Guvernului şi nu am auzit vreodată să veniţi să spuneţi că cereţi cuiva să vă asumaţi răspunderea Guvernului pe tăierea pensiilor speciale.

Nu vă jucaţi cu necazurile oamenilor!

De asta sunteţi în sondaje acolo unde sunteţi. (Vociferări.)

Actuala Coaliţie va găsi soluţii pentru dascăli.

Actuala Coaliţie caută soluţii şi dialogul va duce la soluţii pentru dascăli, în timp ce dumneavoastră nu rămâneţi decât aceiaşi oameni populişti, fără soluţii, doar cu scandal.

Să nu uitaţi niciodată că lucrurile acestea rămân în istoria parlamentarismului!

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Amintirile te chinuiesc!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Să revenim la subiect! Acest PHCD se referă mai degrabă la mutarea dialogului social în online.

Atât poate acest Guvern, să mute un dialog social real în online.

Consultaţi-l!

Domnul Lilian Scripnic (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

16. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană prin valorificarea întregului său potenţial de gestionare a tranziţiilor echitabile COM (2023) 40; PHCD 27/2023.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi cel transmis de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, dar şi nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, propunem:

- Comunicarea privind Consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană prin valorificarea întregului său potenţial de gestionare a tranziţiilor echitabile;

- Analizarea modului în care lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în formele mai noi de ocupare a forţei de muncă ar putea fi reprezentaţi distinct în dialogul social;

- Şi colectarea datelor necesare cadrelor instituţionale consolidate pentru negocierile colective.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 23 mai 2023 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Barcari Rodica, vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Dialogul social şi negocierile colective sunt modalităţi fundamentale de realizare a unuia dintre principalele obiective ale Uniunii Europene, respectiv îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă şi unul din principiile-cheie ale pilonului european al drepturilor sociale.

Dialogul social cuprinde toate tipurile de negociere, consultare sau schimb de informaţii între reprezentanţi ai Guvernelor, angajatori şi lucrători sau în rândul acestora, cu privire la chestiuni de interes comun legate de politica economică şi socială.

Dialogul poate fi bipartit - între partenerii sociali - sau tripartit - Guvernul fiind parte oficială la dialog -, sau o combinaţie a celor două, la nivel naţional, regional sau la nivel de întreprindere, la nivel interprofesional sau sectorial.

Cadrul pentru dialogul social european cuprinde atât negocierile şi consultările bilaterale, cât şi cele tripartite, astfel încât este esenţial ca acest cadru să fie actualizat periodic, pentru a asigura funcţionarea lui în condiţii optime.

Acordurile cu partenerii sociali reprezintă unul dintre cele mai importante rezultate ale dialogului social european.

Dialogul social european se structurează pe două niveluri - interprofesional şi sectorial, iar organismele specifice sunt comitetele pentru dialog social.

Importanţa dialogului social şi a negocierilor colective o putem vedea chiar în aceste zile, deoarece avem în desfăşurare greva din învăţământ.

Este clar că şi în România este nevoie de o consolidare a dialogului social, astfel încât aceste situaţii să poată fi rezolvate într-un timp cât mai rapid.

Sunt profesor de 30 de ani şi sunt de acord cu ceea ce au revendicat colegii mei în stradă, dar aceste declaraţii politice ar trebui să înceteze.

Într-adevăr, educaţia nu se negociază şi de mult trebuia să le rezolvăm problemele profesorilor.

Dragi colegi,

Important este că acest Guvern se străduieşte să găsească soluţii.

Voi ce soluţii aveţi?

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Stoica Ciprian.

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Pe procedură, domnule preşedinte!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Badiu, până se mişcă domnul Stoica... merge mai greu azi. (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Dar te grăbeşti undeva? (Vociferări.)

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte!

Aş vrea să intervin pentru că văd că şi astăzi se încalcă Regulamentul.

Aş vrea să reiterez faptul că în art. 54 din Statutul deputaţilor şi al senatorilor, la alin. (3) se prevede că hotărârea plenului Camerei este definitivă şi executorie, atunci când vorbim de sancţiuni aplicate deputaţilor şi senatorilor.

Deci limitarea la 10 secunde a intervenţiilor colegilor mei este neregulamentară, nelegală.

Vorbim de un statut aprobat prin lege organică, nu vorbim de nimic altceva.

Vă rog să nu le mai reduceţi colegilor mei care au fost sancţionaţi de Biroul permanent, să nu le mai reduceţi intervenţiile la 10 secunde până nu se pronunţă plenul Camerei, din ce am înţeles, pe data de 6 iunie.

Mulţumesc frumos.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Simonis. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi votului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la punctul 19, şi anume Pl-x 8/2022 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii).

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Simonis.

163 de voturi pentru, 13 contra, două abţineri, un coleg nu votează. Adoptată.

Mai doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Fred, Barney, Aiurel şi Cruella au instaurat...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Zi, că trec secundele! Trec secundele!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Staţi aşa, să vedem!

A, nu mi-aţi oprit microfonul! (I se întrerupe microfonul. Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Floroiu.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

A spus domnul Badiu că n-aveţi dreptul!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Şi dacă a spus domnul Badiu că nu am dreptul, ce?

Vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Ionel Floroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partenerii sociali dispun de cunoştinţe şi experienţe de neegalat în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială de pe teren. Contribuţia lor poate asigura un echilibru adecvat între interesele lucrătorilor şi cele ale angajatorilor şi poate îmbunătăţi acceptabilitatea şi eficacitatea politicilor în legislaţie.

Dialogul social este supus presiunii de a obţine rezultate într-o lume a muncii aflată în schimbare, dar Uniunea Europeană dispune de o serie de instrumente care vizează un răspuns adecvat la această presiune şi consolidare a dialogului social naţional.

Pentru a face faţă provocărilor viitorului, este necesară colectarea de date statistice suplimentare la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini consultările de pe parcursul elaborării politicilor şi pentru a fundamenta dezvoltarea unor cadre instituţionale şi administrative adecvate consolidării negocierilor colective.

Aşadar, susţinem adoptarea opiniei privitoare la comunicare în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Coleşa.

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa vine la tribună.)

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

De ce tragi cu ochiul? (Se adresează domnului deputat Ilie-Alin Coleşa.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Vezi că fuge timpul! Fuge timpul!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Acesta e dialogul social al Guvernului. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

18. Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2008 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Consiliului Superior al Magistraturii la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) şi pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea de membru a Institutului Naţional al Magistraturii la Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN); PL-x 201/2023.

Guvernul României?

Vă rog.

Doamna Roxana Simona Momeu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc.

Susţinem adoptarea formei proiectului rezultată din dezbaterile Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, din data de 17 mai 2023, dezbateri consemnate în raportul acestei comisii, prin care s-a propus adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia juridică, vă rog, domnul Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. I pct. 2 şi a art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2008. Potrivit proiectului, se propune aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de membru al Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (RECJ), în limita echivalentului în lei al sumei de 4.750 de euro/an, începând cu anul 2023.

În urma examinării iniţiativei şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Doar atât vreau să vă spun, dragi colegi - Marcel Ciolaşu a dat bir cu fugiţii de la rotativă.

O voce din sală:

Bravo! (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Tanasă, dacă doriţi să interveniţi.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Voiam să-l întreb pe domnul Andronache, ce părere are despre legătura preşedintelui Consiliului Judeţean Giurgiu cu două minore, de 14 ani şi de 16 ani, una dintre ele lăsată... una dintre ele - relatează presa - însărcinată?

Preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu, de la PNL... (I se întrerupe microfonul, Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Dan Tanasă (din sală):

I-am pronunţat numele. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Vă mulţumesc.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 8/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri?

Domnul Fălcoi?

Vă rog.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem în faţă un proiect de lege care n-a plecat neapărat de la mine sau de la cei care l-au semnat în calitate de coiniţiatori. Avem în faţă un proiect de lege care a plecat din societatea civilă şi principalii iniţiatori ai acestui proiect sunt cei de la Societatea Timişoara, adică aceea care a scris Declaraţia de la Timişoara.

E un proiect care ar putea să pară logic pentru orice om care se gândeşte că ar trebui să reprezinte interesele poporului. E un proiect de lege prin care încercam să-i facem pe cei care au fost dovediţi colaboratori ai Securităţii, printr-o decizie definitivă a instanţei, sau pe cei care au fost condamnaţi definitiv de către instanţă, chiar dacă au fost condamnaţi cu suspendarea executării, să-şi piardă decoraţiile. Decoraţii care reprezintă una dintre cele mai mari distincţii pe care le poate primi un om. Decoraţia unei ţări, o medalie a unei ţări e o onoare deosebită şi ar trebui să nu planeze absolut niciun dubiu asupra integrităţii morale a unui om.

Din păcate, deşi în primă fază acest proiect primise rapoarte de admitere din partea celor două comisii raportoare - Comisia juridică şi Comisia pentru cultură -, proiectul s-a întors la comisii şi, mai nou, a primit raport de respingere. De ce? Pentru că ar fi însemnat ca mulţi dintre colegii dumneavoastră, domnilor de la PSD şi PNL, să-şi piardă aceste decoraţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Iulian Bulai:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, conform avizului nr. 905 din 5 noiembrie 2021.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil propunerea legislativă, conform avizului nr. 7.268 din 19 octombrie 2021.

Guvernul României, prin punctul de vedere transmis, lasă Parlamentului oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Cu toate acestea, cele două comisii propun un raport comun de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Stoica Ciprian.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

În calitate de iniţiator al acestei legi tot zece secunde am, domnule preşedinte?

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Cinci mai aveţi!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Să vă fie ruşine atunci! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

E aici pancarta profesorilor... (Arată spre sală pancarta inscripţionată: "Ciolacu, Ciucă, Iohannis - Ofertă 2.500 lei pe lună! Vă băgaţi?" Vociferări.)

Ştim, ştim, ştim!

USR... Pe USR îi lăsaţi să vină cu pancarte aici, în Parlament. Problema voastră este că nu-i primiţi pe profesori la discuţii şi îi jigniţi cu vouchere, de parcă-i consideraţi asistaţi social, de parcă-i consideraţi handicapaţi, de parcă-i consideraţi ultimii săraci cu care nu se poate discuta.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ăsta este Guvernul vostru, Guvernul lui Klaus Iohannis!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

V-aţi făcut simţită prezenţa astăzi în sala de plen.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Eraţi cam trişti!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Această propunere legislativă are un parcurs foarte interesant. A fost iniţiată de PNL, de USR, de mai mulţi doritori pentru schimbare, la un moment dat, în România.

Şi o să vă spun ceva interesant. Este singura propunere legislativă care are toate avizele favorabile, de la toate comisiile, şi de la toate instanţele care ar trebui să avizeze o propunere legislativă. Pentru că este nevoie să scăpăm de trecutul comunist şi de fantomele securităţii care se plimbă printre aceste rânduri şi pe coridoarele Parlamentului, şi nu numai.

N-aveam nicio aşteptare de la succesorul de drept al Partidului Comunist Român, adică de la PSD, să susţină cu mare ardoare această propunere legislativă.

Dezamăgirea vine de la "Ciuma galbenă", de la cei de pe partea dreaptă, (Aplauze.) care atunci când se erijau în apărătorii dreptăţii şi ai liberalismului, şi ai libertăţilor, şi ai transparenţei, şi ai adevărului, semnau alături de noi această propunere legislativă şi voiau transparenţă.

Acum, deodată, după ce a trecut o rundă cu toate rapoartele de adoptare, peste noapte s-a transformat într-o propunere neconstituţională!

Explicaţi-mi mie cum este posibil aşa ceva?! Tot Parlamentul să spună că e bună, că o avizăm favorabil şi, peste noapte, când nu vă mai doriţi asta, pentru că sunteţi în aceeaşi frăţie cu Partidul Comunist Român, adică cu succesorul lui, nu vă mai place!

Despre asta e vorba, PNL, de asta o să picaţi, de asta lumea nu vă vrea, de asta protestează profesorii! (Aplauze.) Că nu sunteţi consecvenţi şi pentru că aveţi o dublă morală care la final nu va fi de partea voastră! (Aplauze.)

Aţi pierdut pe ziua de astăzi şi o să pierdeţi în continuare, pentru că nu acceptaţi să vă uitaţi în oglinda istoriei. (Aplauze.)

Eliberaţi din funcţii şi din aceste poziţii, care sunt onorate cu decoraţii, pe foştii colaboratori ai Securităţii, măcar pe cei care sunt deconspiraţi, nu pe toţi cei care sunt acum în aceste bănci!

Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da. E multă supărare la colegii de la USR. Probabil că dânşii sunt cu gândul la domnul Mircea Dumitru, fostul ministru din Guvernul Cioloş, cel care timp de peste 14 ani a spus că nu este colaborator al Securităţii.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Ai fost în partidul lui Băsescu!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aşa a ajuns să ocupe şi acea funcţie în Guvernul Cioloş. Şi am aflat ulterior că dânsul este chiar colaborator al Securităţii, cu acte în regulă.

În altă ordine de idei, stimaţi colegi, - ce să faci? - trebuie să învăţaţi şi voi să scrieţi proiecte de lege constituţionale.

Partidul Naţional Liberal, pe care-l huliţi, a adus în legislatura trecută şi în legislatura actuală două proiecte de lege la bun sfârşit, care practic spun acelaşi lucru, numai că sunt constituţionale. Ne referim la cei cu condamnări definitive.

Dacă dumneavoastră vă opreaţi în acest...

Domnul Nicu Fălcoi (din sală):

La asta se referă şi acesta!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Deci, Partidul Naţional Liberal a dus la bun sfârşit Proiectul de Lege privind neacordarea de indemnizaţii, de pensii speciale pentru cei care au condamnare definitivă, pentru torţionari. Şi Partidul Naţional Liberal a dus la bun sfârşit acel proiect de lege pentru ca cei care au făcut parte din aparatul de represiune să-şi piardă titlurile pe care le-au obţinut. Nu dumneavoastră! Dumneavoastră sunteţi cu povestea. Voi veniţi să criticaţi întotdeauna ce fac alţii. Niciodată nu ne spuneţi despre ce faceţi voi. Iar când faceţi voi ceva, faceţi neconstituţional!

Dacă vă opreaţi, stimaţi colegi, la condamnare definitivă şi nu mai înşiraţi acolo tot felul de lucruri care nu pot fi stabilite decât în instanţă, sunt convins că toată lumea îl vota.

Aşa, nu aţi făcut decât să faceţi un proiect neconstituţional, care nu putea fi niciodată lege promulgată în Monitorul Oficial.

Dar, ca de obicei, cum plângeţi de mila altora, plângeţi acum şi de mila altora, fără să faceţi ceva concret pentru ei, decât gargară şi scandal la microfon!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vexler Silviu, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Sunt sigur că iniţiatorii proiectului au avut cele mai bune intenţii şi sunt sigur, de asemenea, că se pot găsi soluţiile legislative pentru ca aceste bune intenţii să fie corecte.

Dar, proiectul, în forma în care a fost prezentat, este fundamental greşit, din punct de vedere al tehnicii legislative, şi este neconstituţional.

Voci de la URS:

Aoleo!

Domnul Silviu Vexler:

În primul rând, legislaţia nu poate să dispună retroactiv. Parlamentul nu poate să dispună retragerea unor decoraţii care au fost acordate de-a lungul timpului de preşedinte, în mod automat, pe baza unor reguli care au fost introduse după acordarea acelor decoraţii. Acest lucru îl poate face doar preşedintele României sau instanţele şi consiliile de onoare ale ordinelor.

2. Proiectul de lege presupunea, de asemenea, o verificare generalizată a tuturor celor care au primit decoraţii, respectiv declaraţii pe propria răspundere pentru toţi cei peste 30.000 de oameni care au fost decoraţi de-a lungul timpului.

Spre exemplu, săptămâna trecută a fost decorat preşedintele Germaniei. Merge cineva la Berlin să-i ceară declaraţia şi s-o aducă înapoi?

E o problemă. Legea nu făcea nicio diferenţiere între cetăţeni români, cetăţeni străini, persoane fizice, organizaţii, instituţii şi aşa mai departe.

3. Există un articol care se referea la cancelarul ordinelor.

Pentru cei care nu ştiu, cancelarul ordinelor are statut de consilier de stat, numit şi revocat prin ordin al preşedintelui României, asemenea tuturor celorlalţi consilieri prezidenţiali şi de stat.

Parlamentul României nu poate dispune asupra echipei din cadrul administraţiei prezidenţiale.

Cancelarul ordinelor începe din momentul când este numit de preşedinte, poate să rămână în funcţie o zi, două, cinci, şapte, zece sau poate fi revocat atunci când preşedintele României... Activitatea domniei-sale încetează în mod automat când încetează mandatul preşedintelui României.

Dacă ulterior acelaşi preşedinte, în cazul în care primeşte al doilea mandat, sau un alt preşedinte doreşte să-l păstreze pe acel om în funcţie, Parlamentul nu poate să restrângă decizia preşedintelui, oricare ar fi acesta.

Deci cred că ideea care a fundamentat legea poate fi soluţionată, şi poate fi soluţionată corect, - chiar aş fi dispus să contribui la un astfel de proiect care să nu retroactiveze, ci să privească spre viitor, - cu dispunerea corectă a măsurilor legislative.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne întrebăm ce istorie diferită ar fi avut ţara noastră dacă în anii '90 s-ar fi aplicat şi respectat Punctul 8 de la Timişoara. (Vociferări.) Punctul 8 care înseamnă lustraţie, Punctul 8 care însemna că cei care sunt acum vremelnic la putere să nu aibă nicio legătură cu fosta Securitate şi cu fostul Partid Comunist.

Genul acesta de lege este de maxim bun-simţ. Şi ca să ştie toată lumea, nu doar dumneavoastră, parlamentari din PSD şi PNL, ce votaţi: e vorba de oameni care au colaborat cu fosta Securitate, ...

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Taică-tu! Taică-tu! Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... de torţionari, de oameni care au făcut crime odioase împotriva statului român, împotriva poporului român, oameni care ne-au ţinut în bezna comunistă 45 de ani, măcar să nu fie decoraţi. Măcar atât! Măcar să nu le dăm o pensie specială! Măcar statul român de după Revoluţie, cel care v-a pus în funcţie, cel care a dat libertate poporului român să facă o groază de lucruri pe care înainte nu le putea face şi ne-a deschis orizonturile, măcar acel stat să nu se uite la ei, cei care ne-au ţinut în negura comunistă, şi să le zică: "Mulţumesc. Vă dau chiar şi o decoraţie".

Asta zice legea aceasta! Nu vă ascundeţi în spatele procedurii, nu vă ascundeţi în spatele unor probleme de tehnică legislativă pe care le-aţi putea rezolva prin amendamente, dacă într-adevăr erau corecte, dar nu sunt corecte, pentru că acest proiect are toate avizele.

Dacă într-adevăr vă doriţi lucrul acesta, să condamnăm comunismul, trebuie să votaţi pentru acest proiect, nu să-l respingeţi.

Mă întreb dacă sunt oare în PNL membri care au suferit din cauza fostei Securităţi.

Mă întreb dacă sunt şi în PSD, poate...

O voce de la PSD:

Securistule!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Nu cred, având în vedere istoricul, dar, cu siguranţă... Poate în PNL or mai fi!

Cum vă uitaţi la ei şi le spuneţi... sau oameni care votează PNL ... şi le spuneţi că: "Da, aţi votat pentru a menţine decoraţiile foştilor torţionari!".

Oamenii aceştia nu merită nici pensie specială, nici decoraţii!

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Proiectul acesta nu face decât un lucru foarte simplu şi de bun-simţ: să le ia decoraţia. (Vociferări.)

Avem şi un proiect care să le ia şi pensiile speciale, dar măcar decoraţia să le-o ia!

E o datorie morală, măcar să nu-i premiem pe oamenii care au torturat părinţii şi bunicii noştri.

Dacă votaţi împotriva acestui proiect, să vă umpleţi de ruşine! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Ştirbu, vă rog.

Domnul Orban la urmă, este neafiliat.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Bună ziua, dragi colegi!

Nu fac parte din categoria celor care vin şi varsă lacrimi aici sau împroaşcă cu noroi de fiecare dată când iau cuvântul, dar trebuie spuse câteva lucruri pentru a restabili adevărul.

Nu pot fi bănuit de faptul că am vreo apropiere faţă de cei care au făcut parte din vechile structuri ale Securităţii, mai vechi sau mai noi.

O voce de la AUR:

Ba da!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Doar cu Virgil Popescu!

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Sunt chiar iniţiatorul legii prin care s-a instituit Muzeul Ororilor Comunismului.

Dar, dragi colegi, înainte de a veni şi a arunca cu invective, înainte de a veni şi a vă jigni colegii, trebuie să ştiţi că avem nişte rigori în această instituţie şi îl felicit pe principalul iniţiator pentru idee.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Când vine Virgil la "Ora Guvernului"?

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Dacă veţi face o nouă iniţiativă legislativă care să fie în termeni constituţionali, vă garantez că eu semnez alături de dumneavoastră.

Dar, până atunci, vă rog frumos să înţelegeţi că avem nişte rigori şi că trebuie respectate aceste rigori. Nu puteţi... (Vociferări.) Nu puteţi...

Domnul Iulian Bulai (din sală):

De ce aţi votat în primă fază, de ce aţi susţinut?

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Domnule cu calul, vă rog frumos, lăsaţi-mă să termin, că nu v-am întrerupt!

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Domnule cu Tăriceanu, de ce aţi susţinut în primă fază?

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Deci, atunci când veţi face o iniţiativă legislativă care să îmbrace haina constituţională, vă garantez că vom semna alături de dumneavoastră.

Până atunci, îl rog pe antevorbitorul meu să nu mai vină la acest microfon şi să vorbească de securişti, de vechii securişti. Pentru că dacă or mai fi nişte vechi securişti prin partide, prin instituţii, nu ştiu...

Cu siguranţă, fiii vechilor securişti ştim unde se află! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Stimaţi colegi,

În momentul în care această lege a primit votul dumneavoastră în toate comisiile, ştiaţi ce votaţi? Cum, în acest moment, nu mai susţineţi ceea ce cu toţii aţi votat?! Şi era OK!

Pentru care motive, după o revoluţie, în România, să decorăm, să medaliem şi să dăm bani unor trădători, unor securişti, unor delatori care au distrus această ţară, au băgat oameni în puşcărie şi au adus ei ruşii în această ţară şi pe cei care au nenorocit-o?

Cum puteţi, domnule Vexler, ca reprezentat al unei minorităţi care a fost oprimată de ocupanţi şi de securişti, să susţineţi medalierea acestora şi ţinerea lor în plată, pe diverse căi, omagierea securismului în România?

Haideţi să facem odată o mică dreptate, că dreptatea cea mare care trebuia făcută după Revoluţie, când trebuia ca nimeni dintre cei care au făcut parte din organele de represiune să nu ajungă aici, în Parlament, trebuia făcută atunci. Este tardiv, dar nici dacă facem această mică îndreptare acum nu e rău. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Vexler, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Mă bucur foarte mult că domnul deputat Andruşceac îmi ţine sumarul activităţii; e o onoare pentru mine.

S-a produs atât de multă agitaţie pe această temă şi a fost interpretată foarte greşit.

Tot ceea ce am spus - şi spun în continuare - proiectul, din punct de vedere tehnic, este slab, este complet şi total inaplicabil, este un populism inutil, iar acele avize la care faceţi referire erau avize de la o serie de comisii de specialitate care probabil s-au referit la anumite aspecte, aşa cum ştiţi foarte bine.

Dacă proiectul ar fi fost scris corect, dacă proiectul era aplicabil de la început, nu ar fi avut, cred, nimeni nicio problemă în acest sens. (Vociferări.)

Acesta este sigur. (Vociferări.)

Legea, altfel, - puteţi să ţineţi câte discursuri doriţi, din partea oricui - este total şi complet inaplicabilă.

Din cei peste 25.000 de oameni care au fost decoraţi de-a lungul timpului, mai bine de jumătate dintre ei sunt cetăţeni străini.

Întrebarea mea este: cum veţi merge, cine-i va căuta prin lume ca să le aducă la acele declaraţii?

Există deja mecanismul legal, procedural necesar pentru a retrage decoraţiile celor care au fost condamnaţi pentru poliţie politică şi aşa mai departe.

Veţi genera o nebunie totală! Trimitem parlamentarii să-i caute pe decoraţi prin lume? Strângem declaraţiile pe propria răspundere, le punem pe masă?

Nu se poate să funcţioneze "la mişto" ceva atât de sigur!

Se poate rezolva corect legislativ pe viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Simonis, vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt timişorean, sunt deputat de Timiş şi înţeleg sensibilitatea pe această temă.

Cred că toţi cei care au luat cuvântul anterior au dreptate sau au avut dreptate; cu nişte nuanţe, evident.

Legea este prost scrisă. Legea nu poate să stabilească modul în care Parlamentul intervine peste atribuţiile preşedintelui, de exemplu. Legea nu poate să stabilească anumite chestiuni pe care iniţiatorii le-au băgat în acest text.

Pe de altă parte, stimaţi colegi..., deşi recunoaştem majoritatea dintre noi că legea este proastă şi admitem, în acelaşi timp, nevoia de a depune o nouă iniţiativă legislativă care să fie şi mai corectă, şi constituţională.

Prin urmare, să dăm astăzi un vot de respingere pe o lege care prevede şi presupune ca cei care sunt dovediţi colaboratori ai Securităţii să-şi piardă decoraţiile, să dăm astăzi un vot de respingere este un semnal extrem de prost pentru Parlamentul României şi întreaga societate.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Te-ai prins!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Prin urmare, vă propun retragerea acestui proiect de pe ordinea de zi şi discutarea lui, cu raport de respingere, în ziua în care noua iniţiativă depusă, corectă şi constituţională va fi adoptată.

Mulţumesc.

O voce din sală:

Retrimitere la comisie!

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Scoaterea de pe ordinea de zi!

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O secundă!

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Simonis, după care vă dau cuvântul.

173 de voturi pentru, 3 voturi contra, 7 abţineri.

Adoptat.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule...

Nu există nicio explicare a votului! Exclus!

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule Bulai, ...

Nu mai zic, că am spus!

Ca această lege să fie corectată corespunzător, conform celor care au avut dreptate, de la acest microfon, ar trebui retrimisă la comisii pentru două săptămâni.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Nu se poate, că suntem Cameră decizională! (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion:

Am scos-o de pe ordinea de zi şi cer retrimiterea la comisii! (Vociferări.)

Păi, ce o să facem? O să vină peste o lună sau în septembrie, sub aceeaşi formă, pe care n-o s-o votaţi, în mod clar! Aţi votat în comisii!

De asta, retrimitem la comisii două săptămâni...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Dacă nu mai e pe ordinea de zi, ce să retrimitem?

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu cer retrimiterea la comisii două săptămâni a acestei legi.

E o solicitare cât se poate de statutară!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu mai avem ce retrimite...

Domnul George-Nicolae Simion:

Arlechino, linişte! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat,

Nu mai avem ce retrimite la comisie, această propunere legislativă nu mai este pe ordinea de zi.

Domnul Orban, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Dacă nu mai e pe ordinea de zi, de ce îi mai dai cuvântul?

Domnul Ludovic Orban:

Practic, aţi scos-o de pe ordinea de zi şi nu mai am la ce proiect de lege să vorbesc.

Şi, spre deosebire de ... (Vociferări.) Dar, lăsaţi-mă să vă spun, aşa, pe procedură.

Spre deosebire de cei mai mulţi dintre colegii care pur şi simplu ne-au consumat timpul degeaba astăzi, n-am să vorbesc la acest proiect de lege, pentru că nu mai am la acest proiect de lege, pentru că Regulamentul trebuie respectat.

Iar acest stil de a veni la microfon şi de a vorbi vrute şi nevrute, pe lângă subiect, călcând în picioare Regulamentul, călcând bunul-simţ, este jenant şi penibil şi este o lipsă de respect faţă de marea majoritate a parlamentarilor care au venit să voteze, să dezbată proiectele de lege, nu să vadă circuri mediatice care să scoată în evidenţă un partid politic sau altul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Oprim dezbaterile aici.

Vot final în zece minute.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci.

Vom începe cu un vot de control.

Vot, vă rog.

184. Suntem în cvorum.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Raport de evaluare privind cadrele strategice naţionale pentru romi ale statelor membre; COM (2023) 7; PHCD 25/2023.

Vot, vă rog.

249 de voturi pentru, două contra, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnul Manea, explicarea votului, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Referitor la conţinutul comunicării trebuie să subliniez câteva aspecte care vizează minoritatea romă, cea pe care o reprezint aici, şi nu numai pe romi, dar din partea minorităţii rome am fost ales în Parlament.

Comunicarea face un bilanţ al cadrelor strategice naţionale pentru romi şi evident că este însoţită de o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei din comunităţile de romi. Nu o să dau citire tuturor recomandărilor, dar este important să reţinem doar câteva: combaterea atitudinilor antirome şi a discriminării, asigurarea incluziunii socioeconomice a romilor marginalizaţi, alocarea unui buget dedicat şi crearea unor mecanisme de evaluare şi monitorizare. Eu spun că la 22 de ani distanţă de la prima strategie pentru romi, - pentru că a fost adoptată în anul 2001 -, la 22 de ani distanţă este nevoie să avem un buget şi pentru implementarea unor măsuri pentru romi şi să depăşim cumva actul acesta de intenţie care s-ar traduce ceva de genul: "Să fie bine, ca să nu fie rău", dar niciodată nu au fost alocaţi bani.

Şi o să vă rog, în încheiere, pentru a da viaţă, să spunem, acestei comunicări şi opiniei pe care tocmai am votat-o, să susţineţi două dintre propunerile legislative pe care le-am iniţiat pentru comunitatea romă şi care au trecut de Senat.

Prima este L602/2022, adoptată de Senat acum două săptămâni, privind înfiinţarea primului Muzeu Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor.

Iar a doua propunere legislativă, de asemenea care a trecut de Senat, este PL-x 346, care vizează modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 137 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

Concret, prin modificarea legislaţiei de bază, segregarea şcolară a copiilor romi este interzisă şi în legislaţia de bază, pentru că asta-i legislaţia primară, dar avem şi o serie de măsuri pe care le regăsim în noua Lege a învăţământului preuniversitar şi care vizează interzicerea segregării.

Vă mulţumesc mult.

Eu am votat pentru şi vă mulţumesc pentru că aţi susţinut această opinie. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Recomandare a Consiliului privind consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană COM (2023) 38; PHCD 26/2023.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru.

Adoptat.

Domnul Seidler, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

E foarte bine că dialogul social este încurajat în continuare la nivelul Uniunii Europene.

Este foarte rău că după ce Parlamentul adoptă, în urma unor lungi consultări cu sindicatele şi patronatele, o nouă Lege a dialogului social, vine Guvernul, tam-nisam, peste noapte, şi dă o ordonanţă de urgenţă care schimbă sensul acestei legi.

Nu aşa se face dialog social! Şi exemplul recent al protestelor din stradă, ale profesorilor, arată cât de inapţi, cât de amatori sunteţi în tot ceea ce înseamnă dialog social în România. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Consolidarea dialogului social în Uniunea Europeană prin valorificarea întregului său potenţial de gestionare a tranziţiilor echitabile COM (2023) 40; PHCD 27/2023.

Vot!

258 de voturi pentru, un vot contra, două abţineri.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2022 pentru modificarea articolului 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 505/2022.

Vot, vă rog.

171 de voturi pentru, 36 contra, 49 de abţineri.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice; PL-x 196/2021.

Vot, vă rog.

207 voturi pentru, 26 contra, 30 de abţineri.

Adoptat.

Domnul Tanasă Dan, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR a votat împotriva acestui proiect perfect inutil.

Vă semnalez însă că există, din păcate, o lacună în sistemul legislativ românesc - nu există nicio prevedere legală care să sancţioneze în acest moment batjocorirea simbolurilor naţionale, a imnului sau a drapelului naţional.

Şi constat faptul că am depus un amendament, prin care v-am cerut să arborăm pe cel mai înalt punct al autorităţilor locale, pe cel mai înalt punct din clădire, să arborăm un drapel al României destinat memoriei eroilor neamului. Şi v-am cerut, de asemenea, ca să obligăm - dacă altfel nu se poate - şi organizaţiile minorităţilor naţionale să arboreze drapelul naţional al României pe sediile lor. În acest moment, UDMR, spre exemplu, refuză să arboreze drapelul naţional al României pe sediile sale, deşi este, iată, membru în Parlamentul României şi primeşte anual zeci de milioane de lei de la Guvernul României.

Din păcate, PSD şi PNL au votat împotriva acestor chestiuni de bun-simţ, dar după aceea pretindeţi că respectaţi simbolurile naţionale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Popescu Pavel.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să menţionez că antevorbitorul meu vine din partea unui partid politic care încalcă flagrant Legea nr. 74/1994...

O voce din sală:

1995!

Domnul Pavel Popescu:

...1995...

Mulţumesc.

... care obligă toate instituţiile statului, inclusiv partidele politice să arboreze steagul naţional...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Prietene, uită-te! (Îi arată telefonul domnului deputat Pavel Popescu.)

Domnul Pavel Popescu:

... în sediile lor de partid.

Vreau să vă spun că singurul partid politic din România care a pângărit tricolorul - şi subliniez acest lucru -, care pângăreşte tricolorul, prin aplicarea unei sigle ilegale, adică sigla partidului extremist pe el, este partidul extremist AUR.

Aşa că, stimate coleg, când mai veniţi la acest pupitru şi cereţi sancţionarea instituţiilor şi partidelor care nu respectă arborarea steagului, să vă luaţi steagul, să vă uitaţi la el şi să realizaţi că l-aţi pângărit cu sigla unui partid extremist şi sunteţi primii pasibili de această sancţiune.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Muntenegru în domeniul securităţii sociale, semnat la 22 iulie 2022, la Podgorica; PL-x 255/2023.

Vot, vă rog.

262 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2022 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 300 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea art. 97 din Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune; PL-x 615/2022.

Vot, vă rog.

262 de voturi pentru, 2 colegi nu votează.

Adoptat.

Domnul Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Am votat pentru acest proiect pentru că 400 de unităţi înseamnă mai mult decât zero. Dar lucrurile trebuiau să fie altfel, să ieşim, aşa cum spunea un coleg al nostru, ieri, din această permanentă, ştiu şi eu, încercare de a petici câte un pic sistemul de asistenţă, sistemul de învăţământ şi să permanentizăm acest proiect, să-l ducem la nivelul întregii ţări, pentru că creăm, totuşi, o discriminare, chiar dacă e una pozitivă.

Nu ştie nimeni să-mi explice cum vor fi alese acele şcoli, de ce unii copii vor beneficia, alţii nu, de hrană.

Trebuie să facem un proiect care să-i cuprindă pe toţi copiii şi în felul acesta incluziunea socială şi incluziunea şcolară să fie una reală, pentru că, da, trăim într-o ţară în care mulţi şi-ar trimite copiii la şcoală, chiar şi pentru că li se dă o masă.

Dar nu în 350 de şcoli, ci în toate şcolile din România! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2022 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi bugetare; PL-x 594/2022.

Vot, vă rog.

228 de voturi pentru, 33 contra, 3 abţineri.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 129/2022 pentru modificarea art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative, pentru prelungirea unor termene, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii; PL-x 681/2022.

Vot, vă rog.

251 de voturi pentru, 3 contra, 7 abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 177/2023.

Vot, vă rog.

198 de voturi pentru, 7 contra, 56 de abţineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnul deputat Prunean Alin-Costel, vă rog.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Aţi mai făcut o comisiei specială, nu?! Alte sinecuri! Alte indemnizaţii!

În '40, prin tratatul acesta, terenuri, construcţii, culturi erau cedate statului bulgar.

În '98, prin Legea nr. 9, în 1998, se înfiinţau nişte comisii judeţene care trebuiau să se ocupe de dosarele privind compensaţiile celor prejudiciaţi.

Au trecut 25 de ani de atunci, nişte comisii judeţene n-au reuşit să facă acest lucru.

Ce faceţi dumneavoastră acum este să înfiinţaţi o comisie specială ai cărei membri trebuie să ia 50% din indemnizaţia vicepreşedintelui ANRP şi să se ocupe de aceste dosare, ceea ce n-am reuşit în 25 de ani.

În timpul acesta profesorii sunt în stradă şi cer măriri de salarii.

În timpul acesta Guvernul ne spune că reduce cheltuielile bugetare.

Tocmai aţi votat înfiinţarea unei comisii speciale şi mai puneţi acolo nişte prieteni, să primească indemnizaţii pentru că ridică mâna sus. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Lăsând impresia că facem o îndreptare, de altfel binemeritată atât de cei care mai sunt în viaţă, cât şi de urmaşii celor care au fost păgubiţi de drepturile asupra proprietăţilor pe care le aveau în Bucovina, în Herţa şi în România, mai înfiinţăm o sinecură, în momentul în care profesorii sunt în grevă. (Arată tricoul cu mesajul "AUR susţine greva profesorilor") Da, grevă pe care o susţinem, pentru că aici i-a adus sistemul care nu se gândeşte că, aşa cum arată învăţământul astăzi, va arăta societatea noastră mâine.

Pentru aceasta ne-am abţinut de la vot, Grupul AUR, pentru că nu putem să spunem în faţa oamenilor că vrem un aparat de stat suplu şi în fiecare zi, cu fiecare lege, să mai înfiinţăm o comisie, un comitet de administrare şi aşa mai departe, unde să ne mai "plantăm" oameni plătiţi pentru o şedinţă, cu 7.000 de lei per şedinţă.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am votat în favoarea acestei măsuri administrative pentru că, până la urmă, orice încercare de a soluţiona aceste dosare este justificată şi legitimă. Putem să discutăm despre cuantumul indemnizaţiilor de şedinţă, putem să discutăm orice, dar nu putem să discutăm nedreptăţile istorice care s-au făcut la un moment dat şi care trebuie îndreptate.

Şi dacă statul n-a fost în stare să rezolve aceste lucruri până acum, nu înseamnă că abandonăm şi nu înseamnă că ne predăm, ci înseamnă că încercăm absolut orice metodă pentru ca oamenii care sunt îndreptăţiţi la aceste restituiri şi despăgubiri să-şi primească drepturile.

Aceasta este perspectiva noastră asupra subiectului.

Măsurile care vin să corecteze aceste nedreptăţi istorice sunt absolut legitime, constituţionale şi justificate.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, ca urmare a Tratatului de la Paris, viitorul Europei ducea către situaţii catastrofale.

În ceea ce priveşte acest proiect de lege, m-am abţinut, deoarece, din lecturarea acestuia mi-am dat seama că încalcă principiul subsidiarităţii.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

11. Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2008 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale de participare a Consiliului Superior al Magistraturii la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare (RECJ) şi pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din calitatea de membru a Institutului Naţional al Magistraturii la Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN); PL-x 201/2023.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru, un vot contra, două abţineri.

Adoptat.

Declar şedinţa închisă.

Membrii Biroului permanent sunt invitaţi în sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.04.