Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.24.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, colegi!

Începem prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 14 noiembrie 2023.

Cunoaşteţi procedura. Sunt câte trei colegi de la Grupurile PSD şi PNL, doi de la USR şi câte unul de la AUR, UDMR, minorităţi şi neafiliaţi.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Florin Piper-Savu. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Dreptate şi echitate pentru pensionari".

Guvernul a aprobat actul normativ privind reforma sistemului de pensii publice din România, care va aduce echitatea între pensionari şi va consolida principiul contributivităţii. Este cea mai amplă reformă a pensiilor pe care România şi-o dorea şi iată că a venit. Noua lege respectă drepturile românilor care au muncit şi care merită pensii decente, după o viaţă de muncă.

Pensiile vor creşte, în 2024, de două ori: la 1 ianuarie, prin majorare cu 13,8%, şi la 1 septembrie, în urma procesului de recalculare, conform legii. Majorările diferă, de la caz la caz, şi depind de istoricul profesional al fiecărui pensionar şi de legislaţia existentă în momentul ieşirii la pensie. Nicio pensie nu va scădea în urma recalculării, pentru că se aplică principiul pensiei mai favorabile.

Noua lege a pensiilor:

- elimină toate inechităţile din sistemul public de pensii - inechităţile dintre femei şi bărbaţi, dar şi inechităţile dintre cei care s-au pensionat în baza unor legi diferite;

- răsplăteşte suplimentar pe cei care au muncit mai mult şi au contribuit mai mult. Noua lege va puncta suplimentar şi va diminua vârsta de pensionare pentru cei care au realizat perioade mai lungi de contributivitate;

- ia în calcul toate beneficiile salariale pentru care s-au plătit contribuţii, inclusiv primele, premiile sau alte beneficii sporadice obţinute în perioada de activitate;

- stimulează natalitatea, prin considerarea concediului de creştere a copilului ca şi perioadă contributivă, şi va fi luat în calcul la stabilirea pensiei; de asemenea, vârsta de pensionare a mamelor va fi diminuată în funcţie de numărul de copii;

- stimulează continuarea studiilor - perioada studiilor superioare universitare va fi luată în calcul la stabilirea pensiei.

PSD şi-a asumat misiunea de a rezolva problema creşterii pensiilor în România, astfel încât pensionarii români să primească banii pe care îi merită cu prisosinţă. Este o misiune de maximă responsabilitate pe care întreaga coaliţie trebuie să o ducă la capăt până la finalul acestei luni, altfel vom reveni la acel prag de 9,4% din PIB, pus de USR în PNRR, prag care înseamnă îngheţarea pensiilor românilor până în 2070.

Grija colegilor noştri de la PNL privind sursa de finanţare ar fi fost de înţeles dacă nu s-ar fi aflat la guvernare şi nu ar fi avut cunoştinţă de faptul că proiectul a fost realizat împreună cu experţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale care au confirmat că noua lege este sustenabilă şi va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Este un impact realizabil, care poate fi acoperit de Ministerul Finanţelor, prin combaterea evaziunii, digitalizare şi creşterea colectărilor, iar dacă ministrul finanţelor nu este în stare să găsească bani pentru creşterea pensiilor, atunci trebuie să plece acasă, aşa cum însuşi liderul PNL, Rareş Bogdan, cerea cu vehemenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Virgil Alin Chirilă? Aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi parlamentari,

Guvernul a pus în transparenţă decizională proiectul Legii pensiilor din sistemul public. Este probabil cea mai importantă lege din legislatura actuală. De aceea fac un apel la toţi colegii să studieze cu atenţie legea chiar înainte de a fi supusă votului, astfel încât fiecare să îşi exprime voinţa în cunoştinţă de cauză.

Eu, personal, am consultat proiectul de act normativ şi vă pot spune că este o lege foarte bună, care aduce beneficii importante pentru pensionari şi care va înlătura, în sfârşit, inechităţile care persistă de multă vreme în sistemul public de pensii din România.

Pentru muncă şi contribuţii egale, noua lege va stabili pensii egale. Acesta e probabil cel mai important principiu care stă la baza reformei pensiilor. Avem în prezent nenumărate cazuri de persoane care au muncit pe aceleaşi funcţii, cu o vechime identică şi care au contribuit egal la sistemul de pensii, dar care primesc pensii diferite, iar uneori diferenţele sunt cu adevărat semnificative.

Noua lege a pensiilor are ca obiectiv central stimularea muncii şi recompensarea suplimentară a celor care muncesc mai mult. Apare noţiunea de "puncte de stabilitate", care se acordă suplimentar celor care au muncit şi au contribuit mai mult de 25 de ani.

Un alt aspect pozitiv este că noua lege ia în calcul toate veniturile salariale pe care şi le-a plătit contribuabilul, cum ar fi: prime, al 13-lea salariu sau premii.

Noua Lege a pensiilor susţine şi stimulează învăţătura. Perioada studiilor universitare este luată în calcul la stabilirea pensiei. Pentru fiecare an de facultate, un student primeşte pentru viitoarea pensie un sfert din punctajul aferent salariului mediu pe economie.

La fel de important este faptul că noua lege stimulează natalitatea şi creşterea copiilor. Mamele primesc o reducere a vârstei de pensionare de 6 luni pentru fiecare copil, iar concediul pentru creşterea copilului este considerat perioadă de muncă activă şi este luat în calcul atât la vechimea în muncă, dar şi la calculul valorii pensiei.

Nu în ultimul rând, aş vrea să felicit Ministerul Muncii pentru că a reuşit să negocieze cu Comisia Europeană să înlăture acel prag de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile, care ar fi putut conduce la îngheţarea pensiilor până în anul 2070.

În încheiere, aş mai sublinia un singur lucru: Partidul Social Democrat este singurul partid care a reuşit să majoreze pensiile de două ori în acelaşi an. Am făcut-o în 2017, când valoarea punctului de pensie s-a majorat de două ori, o vom realiza şi în anul viitor, când vom avea o creştere a punctului de pensie la 1 ianuarie, iar apoi o nouă majorare pentru cele mai multe dintre pensii, ca urmare a recalculării, în vederea eliminării inechităţilor.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul Viorel Salan. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de azi am intitulat-o "Parlamentul sprijină cu legi o economie sustenabilă pentru România".

Termocentrala de la Mintia a fost închisă după 52 de ani de funcţionare. Nimic nu a fost pus în loc. Centrala de la Mintia-Deva a fost a treia, ca mărime, din România, având o capacitate de 1.285 de megawaţi. Termocentrala de la Paroşeni se va închide şi ea, în paralel cu minele de la Livezeni şi Vulcan. Nimic nu a fost pus în loc.

Tocmai de aceea, este absolut binevenită legea promulgată recent şi care stabileşte obiectivele de investiţii pentru finalizarea unor amenajări hidroenergetice în curs de execuţie. Este, de fapt, o lege pentru independenţa şi securitatea energetică a ţării.

Toate obiectivele au fost evaluate şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi au fost declarate vitale pentru securitatea energetică a României. Pe lista proiectelor de interes naţional, importante pentru a asigura securitatea naţională de care ţara noastră are nevoie, se află şi amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, pe sectorul Livezeni - Bumbeşti.

Lucrările la această hidrocentrală au început în 2004 şi sunt realizate în proporţie de circa 90%. Ar fi o eroare gravă să lăsăm în paragină acest obiectiv economic ce ar putea alimenta cu energie electrică aproximativ 100.000 de locuinţe din Valea Jiului, mai ales că este folosită o sursă de energie regenerabilă, cum este cea a apei, în concordanţă cu directivele Uniunii Europene de reducere a poluării.

Desigur, au şi apărut voci alertate ale activismului de mediu care contestă şi protestează. Agitaţia gălăgioasă este acum la modă. Dar în aceste mesaje există o linie fină de demarcaţie între responsabilitatea onestă şi retorica mai mult sau mai puţin ipocrită.

Trebuie să mai fac aici o observaţie. Cei mai mari naturalişti ai perioadei recente şi prezente au evitat sistematic polemicile agresive şi patetice şi nu au pichetat nicio instituţie publică, fluturând pancarte dogmatice.

Fără să acuze pe nimeni, mesajele lor au inspirat generaţii întregi şi le împărtăşim şi azi.

Deci politicile de mediu sunt necesare, deoarece activităţile umane au un impact semnificativ asupra mediului şi suntem conştienţi de acest fapt. Legea despre care am vorbit este tocmai o dovadă a acestei viziuni comune, responsabile, a Parlamentului şi Guvernului României.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem la Grupul PNL.

Rodica-Luminiţa Barcari? Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În ultimele luni, opinia publică a fost consternată de incidente grave produse în spitalele din România. La Botoşani, la Târgu Jiu şi chiar în judeţul din care provin, în Ialomiţa, la Urziceni, mass-media a semnalat situaţii grave, unele cu urmări tragice şi acuzaţii de malpraxis sau de management defectuos la nivelul unităţilor spitaliceşti. Dincolo de tuşele exagerate în care o parte a mass-media alege să prezinte realitatea, dincolo de apetenţa unor persoane care lucrează în media, de a valorifica fake news, ori de a reflecta în mod tendenţios situaţia din spitale, este de apreciat demersul jurnalistic care face cunoscute şi asemenea cazuri reale din sistemul medical care ar trebui să protejeze integritatea fizică şi psihică a cetăţenilor, dar care, iată, din păcate, oferă şi contraexemple, cu repercusiuni grave asupra oamenilor.

Atunci când se caută cauzele pentru deficienţele din sistem, pentru ce nu funcţionează aşa cum ar trebui, se îndreaptă atenţia de multe ori spre finanţare şi se acuză insuficienţa resurselor financiare sau dotarea deficitară a unităţilor medicale. Însă viaţa a demonstrat că nu este mereu astfel şi că în multe dintre cazuri problema vizează calitatea resursei umane care îşi asumă funcţia de conducere în spitale. Ironia este că uneori spitale bine dotate nu beneficiază şi de un management corespunzător şi se discută adesea în spaţiul public, în mass-media, despre inadecvare. Despre cum oameni nepregătiţi, nepotriviţi profesional, managerial, uman, pentru a îndeplini un asemenea rol, sunt numiţi la conducerea spitalelor şi se dovedesc incapabili să gestioneze corespunzător respectivul rol.

Un astfel de exemplu ar putea fi acela al Spitalului "Anghel Saligny" din Feteşti, unde la ora actuală, ca şi în ultimii ani, managementul instituţiei echivalează cu instaurarea fricii şi a terorii în rândurile angajaţilor. "Eşti cu noi sau împotriva noastră!" pare a fi sloganul conducerii, care, sub aparenţa legalităţii, adoptă, de fapt, măsuri discreţionare, concediază, sancţionează membri ai personalului harnic şi bine pregătit, pentru simplul fapt că oamenii nu sunt de acord cu stilul de management, cu felul arbitrar şi îndoielnic în care este cheltuit banul public, cu măsurile radicale care afectează negativ actul medical şi, deci, serviciile acordate pacienţilor. Sporurile sunt acordate preferenţial, medici excepţionali sunt izolaţi sau îndepărtaţi, aparatura medicală nouă, cumpărată cu fonduri europene, e ţinută ascunsă şi stă nefolosită.

La acest spital există un management dictatorial, care a determinat, în ultima perioadă, mai mulţi angajaţi ai instituţiei să părăsească respectivul loc de muncă, în mod voit, pentru că nu au mai suportat stresul la care au fost supuşi, mediul de lucru tensionat şi în care este accentuată lipsa de respect faţă de angajaţi, fie ei medici, asistenţi medicali, personal auxiliar.

Conform legii în vigoare, spitalele din municipii şi oraşe se află în subordinea primăriilor care, de cele mai multe ori, în funcţie de culoarea politică dominantă, numesc manageri, indiferent dacă ei au competenţe în domeniu sau nu. Aşa se explică lipsa de dialog şi modul în care a înţeles să conducă acest manager o unitate spitalicească până de curând etalon în judeţul Ialomiţa, atât prin resursele materiale, cât şi cele umane pe care le posedă.

S-au făcut petiţii, scrisori, atât către primarul din Feteşti, cât şi către Ministerul Sănătăţii, s-au exprimat multe nemulţumiri în comunitate. Situaţia este cunoscută şi totuşi rămâne la fel, pentru că nimeni nu face nimic. Personalul medical se chinuieşte să îşi facă meseria în condiţii de stres. Mai mult, sunt monitorizaţi în mod arbitrar, la ordinul managerului, inclusiv pentru comportamentul lor pe reţelele de socializare.

Dacă ar fi să folosim o metaforă în acest caz, asociată temei supuse atenţiei dumneavoastră, ar fi aceea a organismului aparent sănătos, dar care poate ascunde unele boli neştiute, suferinţe în stare latentă şi care ies la iveală, sunt descoperite în situaţii acute, de criză. Aşa şi în situaţia de management medical defectuos. După ce se întâmplă ceva grav, dezvăluit de presă ori de către pacienţi ori salariaţi disperaţi, după ce răul se va fi produs, se iau unele măsuri. Poate că sunt găsiţi vinovaţi şi se dau sancţiuni. Corpul de Control al ministrului poate veni, analiza şi constata deficienţe, incompetenţă şi management defectuos. La presiunea publică autorităţile locale sau judeţene pot decide schimbarea din funcţie a unor manageri de spitale.

Ştim, însă, că se recomandă în medicină să prevenim mai degrabă decât să tratăm. Şi atunci oare nu ar trebui să aplicăm acest principiu şi în privinţa managementului spitalelor?

Nu este necesar să ne raportăm la statistici şi să fie un număr mare de cazuri grave. Este de ajuns să fie unul singur care are consecinţe tragice, costul unei vieţi omeneşti sau afectarea unor oameni. Să nu mai vorbim despre evidentul prejudiciu de imagine al oricărui partid cu care este asociat managerul incompetent numit şi păstrat în funcţie.

Iată de ce, pentru a se evita astfel de situaţii, de aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, trag un semnal de alarmă şi vă cer sprijinul pentru modificarea legii aferente, astfel încât concursul pentru ocuparea funcţiei de manager într-un spital să fie organizat de către Ministerul Sănătăţii, cu probe care să pună în evidenţă capacitatea unui profesionist de a conduce corect o instituţie medicală.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

Mergem mai departe.

Alexandru Popa? Nu.

Domnul Cozmaciuc? Nu.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Mă număr printre parlamentarii români care, în ultimii ani, am susţinut, cu toate instrumentele de care dispun, obiectivul aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Este un obiectiv major de ţară, pentru care românii şi România au îndeplinit toate condiţiile de mai bine de un deceniu şi au tot dreptul să se bucure de acest spaţiu al libertăţii de mişcare. Am susţinut şi susţin că un spaţiu Schengen cu România în interior va fi mai puternic şi îşi va îndeplini mai bine obiectivele economice, sociale şi cele legate de siguranţa cetăţeanului.

Stimaţi colegi,

Aderarea la spaţiul Schengen nu este singurul obiectiv major pe care ţara noastră urmează să îl îndeplinească. Adoptarea monedei unice europene reprezintă, de asemenea, un obiectiv care va aduce beneficii importante, atât pentru populaţie, cât şi pentru sănătatea economiei şi a finanţelor publice. Rămânând în afara zonei euro, românii care muncesc în străinătate şi trimit anual în ţară peste 10 miliarde de euro, trebuie să suporte costuri imense de transfer şi de tranzacţie. De asemenea, firmele româneşti care operează pe pieţele externe sau fac importuri, precum şi tinerii care fac un credit în euro pentru o dobândă mai avantajoasă, trăiesc în fiecare zi cu teama riscului valutar, al deprecierii monedei naţionale şi a creşterii costurilor. Nu în ultimul rând, statul este cel care pierde anual miliarde de lei, pentru că deficitele bugetare se finanţează prin dobânzi uriaşe pentru împrumuturile în lei. În euro, statul român s-ar împrumuta mult mai avantajos.

Stimaţi colegi,

Înţelegem cu toţii că în perioada pandemiei, a crizei energetice şi a efectelor produse de declanşarea invaziei militare ruse în Ucraina nu am fi putut discuta despre stabilitatea financiară care să aducă România mai aproape de criteriile de convergenţă din zona euro. Din păcate, chiar dacă astăzi contextul este dificil, dar economia este stabilizată, nu pot să nu remarc faptul că nu există nicio preocupare guvernamentală de a adopta, într-un anumit calendar, moneda euro. Dimpotrivă, unele măsuri guvernamentale propuse pentru anii viitori, nefundamentate economic şi bugetar, par să ne îndepărteze de acest obiectiv important şi util pentru români şi economia naţională şi vor aduce, aşa cum previzionează şi Banca Naţională, mai multă datorie publică, mai multe dobânzi, mai multă inflaţie şi o depreciere a standardului de viaţă pentru populaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Adrian Cozma, de asemenea, nu.

Mergem atunci la Grupul USR.

Iulian Lőrincz? Nu.

Brian Cristian? Vă rog, domnule deputat.

Urmează domnul Filip Havârneanu.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De fiecare dată când deschidem televizorul mai vedem un scandal despre Baia Mare, un oraş confiscat, în care primarul se ocupă mai mult de problemele sale din justiţie decât de guvernarea oraşului.

Cel mai recent episod se referă la momentul în care soacra primarului băimărean a fost prinsă în flagrant, într-o după-amiază, la Cluj, în timp ce intermedia o mită pentru o judecătoare care urma să pronunţe o sentinţă definitivă în dosarul de corupţie al lui Cherecheş.

Cătălin Cherecheş nu poate fi considerat o victimă a sistemului, aşa cum susţine, deoarece sunt multiple dovezi care arată acest lucru şi trebuie să lăsăm justiţia să-şi facă treaba. Faptul că aruncă vina asupra propriei familii pentru conspiraţii împotriva sa, arată cât de departe este dispus să meargă, fiind dispus să sacrifice pe oricine şi orice.

Problemele lui cu justiţia afectează bunul mers al administrării oraşului, iar dovadă sunt datoriile primăriei, facturile neplătite, gestiunea deşeurilor, scandalurile şi toate celelalte probleme din oraşul nostru.

Nu ştiu cum se face că de fiecare dată când vorbim despre portbagaje de bani, valize, şpăgi şi alte probleme ce ţin de mită, luare de mită sau dare de mită, povestea duce la PSD. Şi să nu uităm că PSD l-a anunţat pe Cherecheş, în vară, drept candidat, iar acesta s-a plimbat în ultimele luni, de fiecare dată, prin biroul lui Ciolacu.

Vreau să vă reamintesc că Parlamentul a votat Legea "Fără penali în funcţii publice locale", iar românii din această ţară au dat un semnal puternic când, în urmă cu 5 ani, au semnat, peste un milion de oameni, pentru iniţiativa cetăţenească de a nu mai avea penali în funcţiile publice.

De aceea, este important să scăpăm de astfel de personaje din viaţa publică şi, după atâţia ani, a venit momentul să ne gândim şi la viitorul municipiului Baia Mare, la băimăreni, şi trebuie ca acest oraş confiscat, în care penalii şi cei care au probleme cu legea şi cei care devalizează bugetul oraşului şi al unei comunităţi locale să facă loc, să facă un pas în spate şi să lase oraşul şi pe băimăreni să se guverneze după regulile de bun-simţ, cinste, onoare şi demnitate.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Filip Havârneanu. Vă rog.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Dezastru în învăţământ: deţinuţii sunt premiaţi, iar elevi cu media sub 2 iau bursă de merit!"

Când credeam că le-am văzut pe toate, iată că a mai apărut ceva. Statul a ajuns să premieze condamnaţii şi elevii care nu reuşesc să ia note de trecere. Totul se face în numele unei împărţiri egale a bugetului, pe diferite regiuni sau sectoare de activitate în parte. Dar se face prost.

Inechităţile din sistem sunt imense. S-a ajuns la situaţia absurdă la care "repetenţa devine eminenţă". Asta doar pentru că PNL şi PSD au un total alt sistem de valori faţă de cel care ar trebui să existe.

România eşuată începe să se vadă peste tot. Mai mulţi condamnaţi dintr-un penitenciar de maximă securitate, în acest moment iau burse de merit pentru excelenţa la învăţătură. Ministerul Educаţiei premiază deţinuţii ca pe nişte elevi valoroşi, după ce aceştia au omorât, au tâlhărit sau au violat. Ei au şanse mai mari la burse decât unii elevi care învaţă, fac ore suplimentare, fac şi meditaţii. Şi asta pentru că Guvernul se vede că are o altă viziune asupra normalităţii.

Tot Ligia Deca, în continuare premiază şi elevii care au media sub 1,99. Vă daţi seama unde am ajuns?! Deci, condamnaţi şi elevi cu medii sub 1,99 iau burse! Şi la Iaşi am descoperit acest lucru, dar, în plus, mai sunt peste 400 de elevi care au medii sub 5 şi iau bursă de merit, pentru că ei sunt "eminenţi". Niciun elev cu media sub 5 nu ar trebui să ia bursă de merit. Aceşti bani ar trebui reinvestiţi tot în educaţie, pentru că este nevoie în foarte multe locuri.

Acesta este efectul unor legi ale educaţiei care au fost făcute în grabă, pe genunchi, de către doamna Ligia Deca, care nu au fost suficient gândite şi care neglijează copiii buni, din păcate. Dar bineînţeles că premiază condamnaţii şi elevii care au medii de 1,99. Ei primesc un bonus de performanţă sau burse tehnologice, cum am văzut la Aiud. Şi nu vorbesc de unul sau două cazuri, vorbesc de zeci şi sute de persoane.

Am fost la Comisia pentru învăţământ săptămâna trecută şi am rămas surprins să văd la raportul despre educaţie cum parlamentarii PNL şi PSD, împreună, cu toţii, se lăudau şi ziceau ce treabă bună au făcut, că sistemul educaţional este minunat şi că nu putem să mergem mai sus de atât.

Haideţi să ne revenim puţin la normalitate, ne dăm două palme şi vedem: "Masă caldă în şcoli" - zero; transport şcolar - zero; premiaţi sunt doar condamnaţii şi cei cu 1,99. Trebuie să revenim la un sistem bun.

PNL şi PSD au udat cu şampanie legile educaţiei, la Cotroceni, dar ele, de fapt, umilesc constant copiii, părinţii şi profesorii. Sunt elevi eminenţi, sunt elevii foarte buni, cu un potenţial uriaş, cu medii mari, poate cu 9,48, care nu iau burse şi nu sunt premiaţi, fiindcă ei nu s-au încadrat, la cum au fost construite aceste criterii de acordare a burselor. Pe ei cine îi încurajează?

Ligia Deca poate rămâne în istoria miniştrilor care au respectat dogma de partid ca la carte: reuşeşte să răsplătească infractorii dincolo de gratii, dar şi hoţii care sunt în libertate, de mână cu plagiatorii.

Să le fie ruşine!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PNL.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Exemplu de solidaritate" şi are ca obiect aprecierea misiunii pe care statul român a desfăşurat-o pentru a repatria cetăţenii din Fâşia Gaza.

Eforturile interinstituţionale ale Guvernului şi Preşedintelui Klaus Iohannis, susţinute şi de Israel, Egipt, Qatar şi SUA, de a ne aduce cetăţenii acasă, în siguranţă, sunt admirabile. Demersurile Celulei de criză de la Ministerul de Externe au făcut posibilă recuperarea a peste 100 de români din zona de conflict, atât cetăţeni ai ţării noastre, cât şi ai Republicii Moldova. Misiunea nu se opreşte aici, întrucât avem în continuare datoria de a onora cererea fiecărui român ce a făcut apel la ajutorul nostru şi care aşteaptă redeschiderea punctului de frontieră de la Rafah.

Declaraţiile celor care au ajuns în ţară sunt cutremurătoare: "A fost o lună cumplită, 32 de zile de bombardamente lansate asupra unor zone, la întâmplare, din Gaza. Probabil că şi casa mea a fost bombardată, prietenii mei, vecinii mei, mulţi oameni nevinovaţi. Nu văd lumina de la capătul tunelului, nu ştiu încotro mă îndrept. Sper că totul se va sfârşi şi îmi voi vedea de viaţă, însă nu o viaţă normală, nimic nu va mai fi la fel", a declarat, pentru Euronews, o româncă evacuată din Gaza.

După o asemenea experienţă, România a redevenit locul lor de siguranţă şi vom face tot ce este posibil şi pentru a oferi consiliere în perioada următoare, întrucât trauma războiului persistă şi va avea multe efecte negative asupra vieţii.

Acţiunile coordonate prin intermediul Ambasadei României la Cairo şi Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah vor continua şi demonstrează o poziţionare în conflictul Israel-Hamas care este, în principal, lăsând la o parte natura geopolitică, în favoarea cetăţenilor şi a respectării drepturilor fundamentale. Neavând tangenţe imediate cu zona în cauză, cu toate acestea, implicarea Guvernului în problematică este incontestabilă şi denotă solidaritate cu statele ce luptă împotriva terorismului. România nu este doar un actor regional, ci şi unul activ în politica internaţională, iar actualul conflict a pus în evidenţă acest aspect.

Mai mult decât atât, luând în considerare interoperabilitatea domeniilor, destabilizarea oricărui spaţiu va conduce în timp şi la afectarea economiei ţării noastre. Astfel, ne poziţionăm înaintea tuturor conflictelor cu ideea de pace.

Ca şi în cazul războiului din Ucraina, am intervenit în momente-cheie ale unei crize, demonstrând o capacitate imediată de răspuns şi mai ales solidaritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Alexandru Popa?

Adrian-Felician Cozma? (Vociferări.)

Cine sunteţi?

A, UDMR! OK.

Mergem mai departe atunci, la Grupul AUR.

Domnul Dumitru Flucuş? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Ucraina trăiesc peste o jumătate de milion de români. O mare parte dintre ei se află în Regiunea Cernăuţi. Acolo, în localitatea Bănceni, Înalt Preasfinţia Sa Longhin, mitropolitul românilor din Bucovina, a ridicat un ansamblu mânăstiresc impresionant, cum nu am văzut nicăieri în ţară.

Menţionez că localitatea Bănceni se află în ţinutul Herţa, unde românii depăşesc 90% din populaţie.

Ştiţi cu toţii că în urma războiului ruso-ucrainean, România, ca ţară, şi românii, ca popor, au ajutat foarte mult Ucraina.

Românii au fost ospitalieri şi i-au adăpostit pe refugiaţii ucraineni. Copiii acestora primesc 3.800 de lei pe lună, pe când copiii românilor doar 260 de lei pe lună, alocaţie. Fermierii români falimentează datorită invadării ilegale a pieţei cu cereale ucrainene. Drumurile noastre sunt distruse de camioanele lor. Porturile fac servicii gratuite şi sunt blocate până la refuz cu cerealele ucrainene. Braţul Chilia a fost adâncit în mod unilateral, aducându-se prejudicii grave Deltei Dunării.

Le-am dat gratis alimentele şi carburanţii pe care le aveam depozitate la rezervele naţionale. Conducătorii statului nostru le-au trimis armament şi muniţie, golind depozitele noastre. Specialiştii au calculat că peste 3% din produsul intern brut a fost cheltuit pentru susţinerea Ucrainei. De curând, Guvernul a anunţat că va dona Ucrainei 50 milioane de euro. Pe scurt, noi nu avem bani pentru copiii noştri, pentru pensionari, învăţământ şi sănătate, dar ne împrumutăm ca să donăm pentru Ucraina. Dacă eram în feudalism, din această relaţie rezulta că suntem vasali Ucrainei.

Adevărul este că Ucraina se comportă dispreţuitor, agresiv şi umilitor cu românii din Ucraina şi cu cei din România.

Pe vremea sovieticilor se putea da examen la facultate în limba română. Acum "partenerii strategici" ucraineni nu permit folosirea limbii materne în şcoli.

Încă de la începutul războiului, şcolile şi mănăstirile româneşti au fost hărţuite şi ameninţate.

Zilele trecute, în Mănăstirea Bănceni, armata şi securitatea ucraineană au intrat cu automatele, speriind călugării şi copiii aflaţi în îngrijirea mănăstirii, Părintele Longhin având în grija mănăstirii sute de copii, dintre care pe câteva zeci i-a înfiat.

Nu au avut niciun mandat de percheziţie, nicio hotărâre judecătorească. Folosesc forţa şi instaurează teroarea în lăcaşurile sfinte.

Solicit conducerii ţării noastre să intervină de urgenţă în favoarea românilor de dincolo de graniţă.

Este o datorie de onoare să auziţi strigătul disperat al Înalt Preasfinţiei Sale Longhin şi să luaţi măsuri concrete în apărarea românilor îndelung asupriţi şi umiliţi.

Îl rog pe Părintele Longhin şi pe toţi românii din Ucraina să mai reziste puţin, iar la anul, când, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al alegătorilor, forţele patriotice vor câştiga alegerile, imediat vom apăra interesele românilor din Ucraina.

De asemenea, fac apel la conducerea Bisericii Ortodoxe Române să intervină în apărarea românilor din Ucraina. Aceştia trebuie să se constituie într-o biserică recunoscută de statul ucrainean, care să intre sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele Longhin trebuie decorat cu cea mai înaltă distincţie a statului român.

Vă mulţumesc.

Deputat Dumitru Flucuş, AUR, Circumscripţia nr. 8 Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul UDMR. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă adresez ministrului finanţelor, vizavi de problemele mediului antreprenorial din judeţul Mureş.

Peste 150 de antreprenori din judeţul Mureş, reprezentând mii de societăţi, cu sute de mii de angajaţi, au participat la un eveniment dedicat lor, unde au dezbătut cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă în prezent, iar în numele lor vă transmit mesajul lor de alarmă.

Din cauza modificărilor frecvente şi câteodată inutile ale Codului fiscal, din păcate nu există o predictibilitate care să facă posibilă elaborarea de planuri de afaceri pe termen mediu şi lung, lucru indispensabil pentru funcţionarea economiei.

Măsurile incoerente, haotice, adoptate peste noapte, schimbarea regulilor în timpul jocului, nu fac altceva decât să semene nesiguranţă, neîncredere în Guvern şi să bulverseze o ţară întreagă.

Ca urmare a creşterii taxării, unităţile economice vor avea mai mult de plătit la bugetul de stat, preţurile produselor şi serviciilor vor creşte la rândul lor, implicit viaţa va fi mai scumpă.

Mai mult, aţi oprit investiţiile publice, argumentând cu lipsa fondurilor bugetare, dar marea problemă este că şi în cazul proiectelor pe fonduri europene, unde teoretic ar trebui să existe bani, lucrările sunt blocate sau întârzie foarte mult. Colac peste pupăză, aţi aprobat ordonanţa de urgenţă prin care limitaţi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale.

Noi, UDMR, ne-am exprimat dezacordul şi v-am atenţionat că astfel de măsuri pe care urmaţi să le luaţi nu vor aduce beneficii, vor arunca ţara în haos, vom rămâne cu obiective semifinisate lăsate în paragină, firme îndatorate şi falimentate, angajaţi disponibilizaţi, cu o viaţă mai scumpă şi mai nesigură, şi că în loc să încurajăm revenirea concetăţenilor acasă din străinătate, stimulăm exodul.

Mai e o chestiune, pe lângă sumedenia de probleme: folosiţi un dublu standard. Societăţile private şi persoanele fizice trebuie să-şi achite datoriile către stat în fiecare lună, până pe data de 25, neplata lor atrăgând calcularea de dobânzi şi penalităţi sau blocarea tuturor conturilor. Dar când statul are datorii către mediul privat, acesta nu are nicio obligaţie, nu se calculează penalităţi. Tu, ca privat, trebuie să te supui, nu ai de ales.

Cât cinism din partea statului!

Da, din păcate, multe afaceri sunt în această situaţie şi, dacă nu veţi face ceva, cazurile vor fi din ce în ce mai frecvente.

Vă propunem şi soluţii, poate de data aceasta veţi ţine cont de ele.

1. În primă fază, adoptaţi o măsură simplă, prin care datoriile societăţilor către stat să fie compensate cu datoriile statului către societăţi.

2. Eficientizaţi şi simplificaţi modul de operare la nivelul ministerelor - măcar al MIPE -, pe modelele Ministerului Dezvoltării şi Ministerului Mediului, de dinainte de a fi fost excluşi din Guvern, când UDMR a condus foarte eficient cele două ministere sus-menţionate, fapt recunoscut public şi de către dumneavoastră.

Şi 3. Asiguraţi o predictibilitate a mediului de afaceri, adoptaţi măsuri graduale, prietenoase cu mediul antreprenorial, înlesniţi povara fiscală, mai ales în momentele de criză şi - foarte important - acordaţi respectul cuvenit celor care sunt coloana vertebrală a economiei acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul minorităţilor.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În declaraţia politică de astăzi doresc să aduc în discuţie un eveniment deosebit de important, chiar istoric, petrecut săptămâna trecută, şi anume recomandarea Comisiei Europene pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova.

Această decizie este o încununare a eforturilor semnificative ale statelor candidate de a transpune şi implementa normele comunitare pentru a face parte din marea familie europeană, în ciuda contextului regional deosebit de dificil cauzat de tendinţele imperialiste ale Federaţiei Ruse.

Prin perseverenţa şi determinarea autorităţilor celor două state de a implementa reforme şi prin susţinerea cetăţenilor lor, Ucraina şi Republica Moldova au demonstrat că merită pe deplin să devină membre ale Comunităţii Europene, înregistrând progrese importante în îndeplinirea jaloanelor prevăzute în avizul comisiei privind cererea de aderare la Uniunea Europeană.

Participarea acestor state la programele europene majore este crucială, iar integrarea lor graduală în piaţa unică a Uniunii Europene va aduce beneficii concrete şi imediate şi va contribui la creşterea accelerată a nivelului de trai, dezvoltarea economică şi consolidarea democraţiei.

Recomandarea de a iniţia negocierile de aderare pentru Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi oferirea statutului de candidat Georgiei, denotă un interes crescut din partea Comisiei Europene pentru Estul Europei, regiune afectată puternic de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, într-un context de securitate plin de incertitudini, cu ameninţări complexe, directe sau de natură hibridă.

Finalizarea tuturor procedurilor de aderare într-un timp cât mai scurt posibil va contribui la consolidarea stabilităţii şi securităţii regionale, aducând beneficii majore tuturor statelor europene, inclusiv prin prisma promovării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum respectarea demnităţii umane, libertatea, democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului.

Uniunea Ucrainenilor din România salută decizia Comisiei Europene. De-a lungul anilor, UUR a depus eforturi substanţiale, în limita competenţelor sale, pentru susţinerea Ucrainei şi Republicii Moldova pe calea reformelor cerute pentru apropierea de Uniunea Europeană, inclusiv prin derularea de proiecte transfrontaliere.

Ne asumăm pe deplin rolul de punte de legătură în consolidarea cooperării trilaterale dintre statele noastre, iar comunităţile ucrainene din România şi Republica Moldova şi cea românească din Ucraina, pot constitui un liant al cooperării dintre cele trei state vecine.

În rezoluţia celui de-al 9-lea congres al Uniunii Ucrainenilor din România, un loc important îl ocupă recomandarea către toate structurile Uniunii de a depune eforturi suplimentare pentru susţinerea procesului de integrare europeană şi euroatlantică a Ucrainei şi Republicii Moldova.

Cu siguranţă, viitorul Uniunii Europene este un subiect care ne preocupă pe toţi, indiferent de culoarea politică sau apartenenţa etnică, iar pentru respectarea valorilor europene este nevoie de asigurarea stabilităţii şi coeziunii sociale în regiune, precum şi a premiselor de dezvoltare a unor economii europene tot mai puternice.

Securitatea şi stabilitatea Uniunii Europene, în special în actualul context geopolitic, depind de cât de sigure şi stabile sunt ţările europene, de cât de mult sunt racordate acestea la valorile europene, acum, când Ucraina şi Republica Moldova au ales ferm calea integrării într-o Europă a păcii şi prosperităţii. Astfel, având un vecin stabil, cu o piaţă în creştere, o economie deschisă către investiţii, cu o infrastructură în dezvoltare, România poate contribui la construirea unei Europe unite, prospere şi paşnice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem la Grupul colegilor neafiliaţi.

Anamaria Gavrilă văd că nu este.

Domnul deputat Cristian-Paul Ichim. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Noua Lege a pensiilor este o promisiune electorală, nu reforma promisă în interesul românilor".

În stilul deja consacrat, fără consultare, fără transparenţă, cu scandal ieftin şi lamentări publice, Coaliţia de la guvernare a mai bifat recent încă o decizie de politică publică cu impact major pentru România - noua Lege a pensiilor. În locul unor măsuri care să ofere claritate şi mai ales sustenabilitate unui sistem extrem de vulnerabil, propunerea coaliţiei este o himeră populistă cu iz electoral. Orice intenţie de a analiza obiectiv şi pertinent documentul propus este un demers inutil şi frustrant, deoarece, în ciuda ambalajului pompos în care este împachetat, în realitate acest demers are o mare problemă: lipsa banilor.

Aflăm din noua Lege a pensiilor că pensiile vor fi majorate de două ori în 2024: o dată la 1 ianuarie, cu 13,8%, şi încă o dată la 1 septembrie, prin recalculare. În prezent, cheltuielile lunare cu pensiile se ridică la 9,66 miliarde lei, dar vor creşte la 11,35 miliarde, de la începutul anului, şi la 13,8 miliarde, de la 1 septembrie 2024. De unde ia Guvernul aceşti bani? Din împrumuturi, ale căror dobânzi cresc de la o zi la alta? Din creşterea de taxe şi impozitelor, un demers care deja zdruncină bruma de stabilitate care mai există în economie? Sau poate din celebrul Fond de rezervă care, aşa cum îl descrie Coaliţia de la guvernare, pare un sac fără fund al tuturor dorinţelor electorale.

Adevărul este că nu sunt bani. Nu sunt bani, pentru că economia nu este lăsată să se dezvolte, investiţiile lipsesc, iar veniturile la bugetul de stat sunt din ce în ce mai mici. Numai că, în pragul unui an electoral, Coaliţia de la guvernare nu îşi permite să accepte, în faţa naţiunii, această realitate. Aşa că împinge mai departe, cu o iresponsabilitate incredibilă, iluzia că tot ceea ce fac ei este pentru binele naţional şi în interesul românului de rând. Neagă cu vehemenţă că avem o problemă, chiar dacă se aud timid nişte voci din interior care ar vrea să tragă un semnal de alarmă. Zgomotul electoral este mult prea puternic.

Suntem aproape la finalul acestui an şi în curând vor veni sărbătorile. Românii trăiesc din ce în ce mai rău. Pe toată durata acestui an Coaliţia de la guvernare a gafat sistematic, fără nicio urmă de vinovăţie. Au ameţit economia cu creşteri de taxe şi impozite, au mărit preţurile la utilităţi şi la alimentele de bază. Apoi au promis creşteri salariale, dar când a venit vremea să le dea au constatat că nu sunt bani, aşa că au dat ordonanţe de urgenţă împingând cât mai departe termenele asumate. Cea mai nouă ispravă este atacul la Pilonul 2 de pensii, în disperarea de mai strânge de undeva nişte resurse.

Unde se va opri ticăloşia celor de la guvernare?

Cristian-Paul Ichim, deputat REPER de Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Dan-Constantin Şlincu. Vă rog, domnule deputat.

Urmează domnul Paul Stancu sau Romulus Damian.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În foarte scurt timp va trebui să dezbatem una dintre cele mai importante, dacă nu cumva cea mai importantă lege a acestei legislaturi, Legea pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat.

După cum ştiţi, nu vom avea foarte mult timp pentru dezbatere. Legea trebuie adoptată până pe data de 20 noiembrie, pentru a putea accesa banii europeni aferenţi îndeplinirii jalonului din PNRR privind reforma pensiilor din România.

Am încredere în specialiştii din Ministerul Muncii, care au lucrat multe luni de zile la acest act normativ şi au făcut toate simulările necesare pentru a determina care e cea mai bună variantă de creştere sustenabilă şi echitabilă a pensiilor din România. Am încredere că este un act normativ bun şi pentru că aceste evaluări au fost făcute împreună cu experţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, care au participat la elaborarea legii şi care au urmărit ca noile prevederi să asigure stabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii din ţara noastră.

Sunt două aspecte foarte importante pe care le aduce această lege.

În primul rând, se elimină inechităţile dintre pensionari. Cei care au contribuit la fel şi au muncit pe aceleaşi poziţii vor avea pensii egale.

Iar în al doilea rând, e foarte important că acest proces de egalizare a pensiilor între cei care au contribuit egal se va face fără ca nimeni să piardă nici măcar un leu din pensia pe care o are în prezent.

Vor creşte pensiile celor care au fost dezavantajaţi de cadrul legal existent în momentul pensionării, iar în această situaţie se află peste 3,5 milioane de pensionari. Noua formulă îi va aduce la acelaşi nivel pe toţi cei care au contribuit la fel. Sunt convins că nu a fost deloc uşor să se găsească formula optimă care să conducă la acest rezultat: eliminarea inechităţilor, fără ca nimeni să nu aibă de pierdut.

Eu cred că toţi colegii noştri din Camera Deputaţilor, dar şi din Senatul României, vor vota această lege. Avem cu toţii părinţi sau bunici şi de aceea mi-ar fi foarte greu de înţeles motivele pentru care cineva ar vota împotriva acestei legi. Şi cred că la fel de greu ar fi de înţeles un vot negativ şi de cei aproape 4,6 milioane de pensionari care vor beneficia în urma adoptării legii.

Dincolo de partizanate politice, am încredere în buna-credinţă a fiecăruia dintre noi.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Laura Vicol? Nu este.

Domnul Paul Stancu? Nu.

Domnul Romulus-Marius Damian? Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect "Prelungirea valabilităţii cardurilor de energie".

Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu prelungeşte valabilitatea cardurilor de energie, de la 31 decembrie 2023 până la 31 martie 2024.

Cei aproximativ două milioane de beneficiari ai acestor vouchere, români din categoriile vulnerabile, se vor putea bucura de valabilitatea extinsă, iar trecerea prin sezonul rece va fi mai uşoară.

În 2023, pentru plata facturilor la energie electrică au fost acordaţi câte 1.400 de lei, în două tranşe de câte 700 de lei.

Cardurile sunt emise şi distribuite de Compania Naţională Poşta Română, instituţie care asigură şi furnizarea de informaţii către public privind emiterea, distribuirea şi utilizarea cardurilor de energie, inclusiv cu privire la sesizările formulate.

Pot beneficia de ajutoarele pentru facturile la energie/încălzirea locuinţei următoarele categorii de persoane vulnerabile:

- pensionarii cu vârsta egală sau mai mare de 60 de ani şi cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 de lei;

- pensionarii cu pensie de invaliditate, cu venituri lunare realizate mai mici sau egale cu 2.000 de lei;

- persoanele - copii şi adulţi - încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, cu venituri proprii lunare mai mici sau egale cu 2.000 de lei;

- familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei, în conformitate cu Legea nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul social, în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

PSD a susţinut această măsură încă de pe vremea când legislaţia privind plafonarea preţurilor la energie electrică a fost considerată ineficientă. Iar acordarea de vouchere de energie consumatorilor vulnerabili a fost prima măsura pe care PSD a propus-o în Coaliţia de guvernare, astfel încât să se acorde o protecţie reală pentru această categorie.

Angajamentele luate atunci sunt şi astăzi respectate, iar românii se pot bucura acum şi de valabilitatea extinsă a voucherelor. Am susţinut întotdeauna categoriile vulnerabile, iar dacă aceste măsuri nu erau luate am fi asistat la o scădere dramatică a puterii de cumpărare a românilor şi iarna aceasta ar fi fost una extrem de dificilă pentru mulţi, măsura voucherelor la energie fiind doar una dintre măsurile luate în sprijinul familiilor vulnerabile.

Îl felicit pe ministrul PSD al investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu, că a obţinut prelungirea valabilităţii cardurilor de energie, în urma discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei Europene şi că astfel ne menţinem angajamentele luate faţă de cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Deputat Romulus-Marius Damian, Caraş-Severin.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ileana Cristina Dumitrache?

Mihai Weber?

Mergem la Grupul Partidul Naţional Liberal.

Alexandru Popa?

Adrian-Felician Cozma? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constituţia României spune, încă de la art. 1, că "în România, respectarea... legilor este obligatorie".

Păi, şi ce dacă aşa scrie la Constituţie?

Stimaţi colegi,

Cred că fiecare parlamentar român a primit la biroul său parlamentar cel puţin o petiţie din partea persoanelor care au fost persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

Nici după ani de zile de când, prin lege votată în Parlament, s-a instituit "imensa" indemnizaţie de 175 de lei pentru copiii celor decedaţi, dispăruţi sau exterminaţi în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării sau în timp ce au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, această indemnizaţie ruşinoasă nu se acordă, pentru că, ce să vezi, statul nu are bani şi trebuie să facă economii de undeva!

De exemplu, la finalul anului trecut, înainte de a trimite Parlamentului Proiectul Legii bugetului pentru anul 2023, domnul Adrian Câciu, faimosul ministru de finanţe care a îngropat România din punct de vedere bugetar, ne-a livrat povestea că ar face economii la buget şi de aceea nu sunt bani pentru persoanele persecutate în perioada 1940-1945 şi pentru copiii acestora.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 168/2022, domnul Câciu a amânat încă un an, până în anul 2024, acordarea acestor drepturi!

În judeţul Satu Mare, românii din satele de moţi au fost pur şi simplu expulzaţi de autorităţile horthyste, casele le-au fost vandalizate, iar averile furate. Vreme de aproape 5 ani, oamenii aceştia au fost dezrădăcinaţi şi au suferit pierderi materiale şi morale, care, din păcate, nu au fost reparate după cum s-ar fi cuvenit, invocându-se "criza financiară". Este ciudat că rigorile austerităţii lovesc exact în aceşti oameni şi urmaşii lor. O nedreptate nu poate fi vindecată cu o altă nedreptate, iar Guvernul României ar face bine să aibă grijă şi de români, cu atât mai mult, de cei care au fost atât de loviţi, cum s-a întâmplat în 1940 cu moţii sătmăreni.

Acum, pe final de an 2023, când se apropie anul electoral 2024 şi când domnul Ciolacu a devenit patronul "Fabricii de vise" şi păcăleşte populaţia cu majorări de zeci de procente la pensii şi cu majorări istorice la salarii, sper că nu va îndrăzni să încalce legea care aduce un minim de reparaţie pentru cei care au suferit în una dintre cele mai negre perioade istorice ale României.

Fac apel la cei care conduc Guvernul, să aplice drepturile prevăzute de lege, de la 1 ianuarie 2024. Aşa cum se găsesc bani pentru oferte electorale, tot aşa să se găsească şi pentru respectarea legii şi pentru moţii sătmăreni şi pentru toţi cei care au suferit.

Mulţumesc.

Adrian Cozma, deputat al PNL de Satu Mare.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Doamna Laura Vicol. Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Pensionarii nu sunt numere, sunt suflete. Să nu uităm asta când discutăm despre Legea pensiilor"

Stimaţi colegi,

În aceste zile va intra pe agenda Parlamentului unul dintre cele mai importante proiecte pentru societatea românească, respectiv Legea

pensiilor. Această lege va avea un impact semnificativ asupra vieţii milioanelor de pensionari din ţara noastră. Am văzut deja dezbaterile care au început să apară în spaţiul public pe marginea proiectului şi, prin poziţia mea, vreau să subliniez faptul că, înainte de orice, trebuie să plasăm pensionarii în centrul atenţiei noastre.

Am văzut şi că unii se reped să conteste măsurile preconizate pentru 2024, măririle respective, pentru că ar fi electorale.

Şi, dacă ar fi "electorale", ca să preiau această logică nesănătoasă a contestatarilor, ar însemna că pensionarii nu au nevoie de bani în plus? Este cineva în stare să îşi asume un asemenea mesaj? Să vină în faţa pensionarilor şi să le spună că cei mai mulţi dintre ei trăiesc bine? Eu nu cred.

Realitatea este că pensionarii români, majoritatea pensionarilor români, trăiesc foarte greu.

Şi nu putem să discutăm doar despre deficit şi impact bugetar şi să uităm de nevoia de echitate şi de reducere a riscului de excluziune socială cu care se confruntă mulţi dintre bătrânii noştri.

Este imperios necesar să înţelegem că pensionarii reprezintă o parte esenţială a societăţii, având contribuţii semnificative la dezvoltarea întregii ţări, în perioada activă a vieţii lor.

Drept urmare, când discutăm despre Legea pensiilor, trebuie să ne asigurăm în primul rând că pensionarii, prezenţi şi viitori, îşi vor primi drepturile pentru contribuţia lor la dezvoltarea ţării noastre.

Reducerea acestui risc de excluziune socială este, de asemenea, un aspect crucial, ce trebuie luat în considerare nu doar când vorbim despre Legea pensiilor, ci, în general, când ne gândim care trebuie să fie ţintele politicilor sociale pe care o guvernare responsabilă le creează.

Accesul la servicii medicale de calitate, facilitarea participării active în comunitate şi asigurarea unui nivel de trai demn reprezintă elemente esenţiale pentru a preveni marginalizarea bătrânilor noştri.

Este foarte clar totodată că discutarea unui astfel de proiect nu poate face abstracţie de nevoia gestionării responsabile a aspectelor ce ţin de impactul bugetar. Într-o lume a schimbărilor economice şi a provocărilor bugetare, este necesar şi crucial, în fapt, să evaluăm cu atenţie impactul bugetar al noilor reglementări.

Ştiu că este foarte important să fim responsabili în ceea ce priveşte deficitul şi să ne încadrăm în angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană, iar Guvernul pare să aibă în vedere toate aceste elemente, prin proiectul propus.

Aceste preocupări nu ar trebui să ne îndepărteze însă de ceea ce trebuie să fie scopul principal al unui astfel de proiect - binele şi bunăstarea pensionarilor noştri. Pentru că vorbim despre suflete, şi nu despre numere.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Iulian Lőrincz?

Andrei Miftode. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Parcă niciodată nu a avut ţara mai mulţi câini cu covrigi în coadă ca acum, când la guvernare s-au întâlnit două tipuri de afaceri. Covrigăria de Buzău şi un partid care se revendică istoric, dintr-o zonă cu pedigri a democraţiei, au reuşit împreună să bată recordul la promisiuni electorale.

În iunie s-a ajuns la "performanţa" să se dea o ordonanţă de urgenţă în care se prevede ce va prevedea o lege din viitor. Profesorii, se spunea, vor afla în iulie forma cu dedicaţie a Legii salarizării. E noiembrie, cadrele didactice încă nu ştiu dacă e cu mac, cu susan sau cu seminţe.

Începând cu anul şcolar 2023-2024, un milion de copii vor primi masă sănătoasă la şcoală, scrie în noua Lege a învăţământului preuniversitar. E noiembrie. Cu toată tristeţea, era bine ca măcar covrigi să li se dea. Până acum, nu au văzut masă caldă nici măcar copiii care primeau anul trecut în 450 de şcoli, darămite milionul promis.

Se dau rechizite şi haine pentru şcolarii şi preşcolarii din familiile fără posibilităţi materiale. Cine se aştepta ca ele să fie acordate la începutul şcolii are o surpriză. E noiembrie. MIPE încă dospeşte aluatul din care va modela tichetele educaţionale. Cu mac, cu susan sau cu seminţe.

Voucherele sociale de 125 de lei pe lună s-au strâns în portbagajul domnului Buzatu. Banii a 10.000 de beneficiari erau acolo.

Astăzi, în plenul Senatului se votează pe repede înainte Legea pensiilor. Aceasta promite electoral o creştere cu 40%. Asumarea răspunderii pe pachetul responsabilităţii fiscale a fost doar praf de copt în ochi. Pe umerii copiilor de azi, cei ţinuţi flămânzi şi în haine ponosite, pe efortul de a supravieţui al antreprenorilor jupuiţi se bazează încă o promisiune extravagantă: 40% mai mult la pensie într-un viitor incert.

Şi totuşi cum e posibil ca o astfel de patiserie să nu dea faliment?

Cum e posibil să aibă mereu un covrig pregătit pentru câinele de pază al democraţiei?

Secretul este dubla contabilitate.

Pe de o parte, din bugetul de stat pleacă sume uriaşe.

Pe de altă parte, se face tot posibilul, exact ca în programul "Masă caldă", ca ele să nu ajungă la beneficiari sau să fie diminuate drastic.

Apoi, cu un gest de crupier care adună jetoanele nefericiţilor pierzători, premierul strânge banii economisiţi în celălalt caiet, Fondul de rezervă al Guvernului.

Pe acolo, pe uşa din spate a Executivului, se împart covrigii de Buzău, departe de orice urmă de control sau responsabilitate, direct în portbagajele camarilei.

Opriţi jaful şi iluzionismul!

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Radu Ciornei.

Se pregăteşte domnul Ringo Dămureanu.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi nu are un titlu. Obişnuiam să subliniez săptămânal tuşele ridicole ale guvernării inepte ce ne-a adus în situaţia unei corăbii eşuate, la bordul căreia mateloţii se prefac a îndeplini îndatoriri normale pe mare, ignorând faptul că nava e înţepenită într-un banc de nisip.

Astăzi vă voi vorbi despre România jefuită.

Despre România furată cu neruşinare, la sânge, de către clica celor care nu numai că nu au niciun Dumnezeu, ci au drept unică icoană banul. Despre autorităţile statului, de la toate nivelurile, care, în loc să facă toate eforturile pentru a lăsa copiilor noştri o ţară curată, o jupoaie cu sălbăticie.

Astăzi, în această sală, vechilii puterii, arvuniţi cu banii jefuitorilor de păduri, ai celor care distrug fără pic de milă apele, otrăvesc şi seacă fântânile, vor vota nonşalant împotriva Legii USR care propune înfiinţarea unui DNA al pădurilor, argumentând calp că aceste infracţiuni pot fi şi sunt cercetate de actualele organe de anchetă.

Fals, domnilor!

Dacă organele acestea de anchetă ar fi putut depista şi corija într-un mod eficient furtul de lemn din pădurile României şi exploatarea neraţională a agregatelor minerale, dacă puteau opri deversările de substanţe poluante, atunci cum Dumnezeu am ajuns în situaţia în care furtul din pădurile României este estimat la peste 4 miliarde de euro, apele sunt otrăvite, iar fauna montană are un areal din ce în ce mai restrâns? Ei acum sunt mulţumiţi, dar nu de faptul că organele de control şi anchetă ar fi eficiente. Nu! Ei sunt mulţumiţi de obedienţa şi disciplina cu care jefuitorii împart cu regularitate prada bogată cu toţi cei care au făcut ca pe coastele munţilor să nu mai fie păduri, ci case şi pensiuni scumpe, deţinute direct sau prin interpuşi de către cei care ar fi trebuit să le apere.

Cu aceeaşi nonşalanţă vulpească, ipocriţi până în măduva oaselor, deputaţii puterii vor vota azi pentru respingerea unui proiect ce putea proteja în mod real pădurile şi apele României. Apoi, peste câteva luni, vor jura strâmb în faţa alegătorilor că au muncit până la epuizare pentru apărarea pădurilor. Vă vor cere un nou mandat pentru minciuni, jaf, urmând a vă râde în nas pentru încă patru ani de abuzuri şi nepăsare faţă de problemele reale ale societăţii civile.

Vin dintr-un judeţ în care, în liniştea nopţii, corul drujbelor jefuitorilor nocturni se aude ca un bocet prelung al neputinţei pădurilor în faţa sălbăticiei şi a surzeniei subite ce au cuprins autorităţile care se prefac că nu aud. Lemnul tăiat nu e o mărgică pe care să o ascunzi în buzunar şi să pleci fluierând. Însă maldărele de bani negri, împărţiţi cu dărnicie, astupă ochii şi urechile paznicilor. Un singur exemplu e de ajuns ca să pot demonstra pe deplin proporţiile jafului. Un afacerist sucevean implicat în comerţul cu material lemnos a oferit 300.000 de euro şpagă unui poliţist de la IGPR. Dacă atât îşi permite să dea mită un tâlhar ce jefuieşte pădurea, oare cât a câştigat din afacerile sale ilegale? Un singur om, 300.000 de euro...

Închei adresându-mă parlamentarilor suceveni, şi nu numai, care vor vota azi împotriva legii pe care am semnat-o şi am susţinut-o, ce prevedea înfiinţarea DNA-ului Pădurilor: anul viitor, când veţi fi întrebaţi de ce aţi respins această lege, veţi putea să vă priviţi alegătorii în ochi?

Vă mulţumesc.

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnule deputat Ringo Dămureanu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ringo Dămureanu:

"O nouă păcăleală: Ciolacu vrea să scape de unii dintre baronii locali ai PSD"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Una din marile probleme ale administraţiei publice locale din România, în special în mediul rural şi în urbanul mic din zonele sărace, precum Oltenia, Vaslui sau Teleorman, o reprezintă baronizarea aleşilor locali, care conduc de zeci de ani, mandate după mandate, lichidându-şi potenţialii adversari şi intimidând cetăţenii. Practic, vorbim de o polarizare socială, lupii paznici la oi, aceşti "administratori" ai localităţilor sărace pun mâna pe terenuri, dobândesc mii de hectare prin abuzuri, fac averi fabuloase şi primesc şpăgi de mii şi milioane de euro.

AUR a susţinut încă din 2020 ca primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să nu se baronizeze, cerând limitarea la două a numărului de mandate. Aceasta a fost condiţia mea de a intra în politică, iar unul dintre cele 10 puncte din Proclamaţia AUR de la Ţebea, din 13 septembrie 2020, a fost acesta.

PSD, însă, şi-a protejat fără jenă baronii, harta ruşinii României postdecembriste s-a făcut pe judeţe - Hrebenciuc, Constantinescu-Mazăre, Dumitru Buzatu, Marian Oprişan, Dragnea, Duicu, Vâlcov, Constantin Nicolescu, Badălău, Solomon, clanul Vasilescu-Manda.

Ciolacu a declarat că doreşte ca primarii şi preşedinţii de CJ care candidează din partea PSD să nu aibă mai mult de două mandate - "puterea îmbată", justifica el. Dar Marcel Ciolacu nu este doar liderul PSD, el este şi premierul României, conduce "Guvernul Nicu şi Marcel" şi "Coaliţia antinaţională cu PNL şi UDMR".

Cu toate acestea, Ciolacu nu a propus măsura decât raportat la PSD, în mod evident pentru a-şi consolida poziţia de lider în partid, nicidecum pentru a susţine o astfel de lege.

El crede că o "reformă" în acest sens ar fi neconstituţională, fără să precizeze de unde a tras o astfel de concluzie.

Abia după 33 de ani să-şi fi dat PSD seama că puterea îi corupe baronii locali, pe cei care iau şpagă cu portbagajele şi, cu toate acestea, să îi favorizeze prin alegerile într-un singur tur?! Ciolacu şi PSD ar trebui să susţină revenirea la alegerile în două tururi.

Liderii puterii ar face bine să crească reprezentativitatea aleşilor locali şi legitimitatea acestora în cadrul comunităţilor locale, prin adoptarea Legii alegerilor în două tururi, să ne asigurăm de alegeri corecte, să se alterneze democratic la putere şi la nivel local.

Altfel, vom rămâne veşnic cu baronii PSD şi cei ai PNL.

Vă mulţumesc.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul minorităţilor.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Adoptaţi o casă şi aprindeţi lumina!" - acesta este sloganul sau, mai bine spus, apelul public făcut de ministrul energiei, domnul Burduja, pentru a veni în sprijinul familiilor nevoiaşe care nu sunt încă racordate la reţeaua de energie electrică.

Este un demers tardiv, domnule ministru, dar, pe fond, este o acţiune bună care în sfârşit va soluţiona una dintre cele mai mari probleme din această ţară. Şi aici o să mă refer cu precădere la cetăţenii români de etnie romă, pentru că cei mai mulţi dintre ei trăiesc în secolul XXI fără posibilitatea de a avea în casă banalul bec electric. Şi, aşa cum am mai spus de la această tribună, acest banal bec electric a fost inventat de mai bine de 140 de ani.

Se pleacă de la ideea, cel puţin greşită, că toate aceste locuinţe sau, mai bine spus, aşezări informale, pe care le regăsim de cele mai multe ori în mediul rural, au cumva şi reglementat statutul juridic al actelor de proprietate pe teren, pe acele terenuri pe care şi-au edificat locuinţele.

Eu vă spun că nu au reglementat acest statut juridic. Şi aici trebuie un efort mult mai consistent din partea instituţiilor statului român, din partea Guvernului României, din partea noastră, a Legislativului ţării, pentru că o serie de legi trebuie modificate şi completate de aşa manieră încât să venim în sprijinul celor peste 60.000 de cetăţeni care locuiesc în aceste gospodării neracordate la energia electrică.

Înţeleg că harta acestor gospodării neracordate la energia electrică va fi întocmită cu sprijinul unei asociaţii, respectiv Asociaţia "Energia Inteligentă".

Păi, stimate domnule ministru, stimaţi colegi, de curând ştim cu toţii că a fost finalizat recensământul populaţiei şi al locuinţelor şi trebuie să fim conştienţi că, până la urmă, Institutul Naţional de Statistică are în momentul de faţă o evidenţă foarte clară a gospodăriilor din ţara noastră care nu au acces la energie electrică.

Mai mult decât atât, de mai bine de 7 ani, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară derulează un program la nivel naţional de identificare şi de cadastrare a tuturor locuinţelor. Este adevărat că viteza cu care se derulează respectivul program este cea a melcului.

Dar închei prin a-l ruga pe domnul ministru Burduja, pe domnul prim-ministru al acestei ţări, domnul Marcel Ciolacu, să facă toate demersurile care se impun pentru a veni în sprijinul acestor cetăţeni care nu au încă acces la energie electrică în secolul XXI şi într-o ţară democratică, aşa cum este România. Trebuie să înlăturăm toate aceste inechităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul... colegilor neafiliaţi.

Daniel-Liviu Toda. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ciuda unui deficit de 56 de miliarde la finalul lui septembrie, a majorărilor de taxe şi impozite aprobate pentru acoperirea parţială a acestuia, Guvernul continuă să se joace cu cheltuielile publice şi speranţele românilor.

Când cifrele pentru anul viitor se anunţă la fel de periculoase, Guvernul aprobă majorări de pensii, fără a avea resursele bugetare să o facă! De ce? Fiindcă 2024 este an electoral şi PSD trebuie să adune cât mai multe voturi.

Părinţii mei sunt pensionari. Nu sunt dintre cei ce beneficiază de pensii speciale. Ştiu că mulţi pensionari primesc bani care de-abia le ajung să mănânce şi să îşi ia medicamente. Este firească indexarea pensiilor mici. Însă, în paralel cu eliminarea unor pensii enorme, care nu ţin cont de contributivitate.

Bugetul de stat nu e sac fără fund. Dacă vom consuma mai mult decât avem, trebuie să ne împrumutăm. Adică rostogolim deficitul şi îl majorăm cu dobânzile pe care tot noi le plătim.

Dacă premierului Ciolacu îi pasă de pensionari şi doreşte ca în România să avem un sistem echitabil de pensii, trebuie să renunţe la pensiile speciale. Din banii rămaşi din eliminarea lor va putea creşte pensiile mici ale multor bătrâni care merită o viaţă decentă.

Am mai făcut recent apel la onestitate de la acest microfon. Sunt nevoit să mă repet.

Domnule Ciolacu, este uşor să promiteţi azi majorări de pensii sărmanilor pensionari şi să vedem, în septembrie, anul viitor, că nu avem de unde le plăti. Sau, mai rău, va trebui să mai tăiaţi şi din salarii, aşa cum a făcut domnul Boc în 2010.

Cred că trebuie să ne întindem cât ne permite plapuma şi să promitem numai ceea ce ştim că putem oferi! Să nu ne batem joc de români, de viitorul şi aşteptările lor, pentru nişte voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD.

Paul Stancu?

Ileana Cristina Dumitrache?

Mihai Weber? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Weber:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ilie Dan Barna:

Se pregăteşte Alin Apostol.

Domnul Mihai Weber:

"Noua Lege a pensiilor, o prioritate a Partidului Social Democrat!"

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Astăzi, aş dori să subliniez importanţa şi semnificaţia profundă a Legii pensiilor propusă de Partidul Social Democrat. Această iniţiativă legislativă reflectă angajamentul nostru ferm faţă de îmbunătăţirea sistemului public de pensii şi eliminarea inechităţilor care au persistat în detrimentul pensionarilor de-a lungul timpului.

Legea pensiilor, în primul rând, are ca obiectiv fundamental aşezarea în ordine a sistemului public de pensii. Prin implementarea acestei legi, vom pune capăt inechităţilor dintre pensionari şi vom crea un cadru mai echitabil şi transparent. În acelaşi timp, legea se constituie ca un instrument care aduce numeroase beneficii atât pensionarilor, cât şi salariaţilor, stimulând astfel munca, natalitatea şi continuarea studiilor.

De-a lungul istoriei, PSD s-a remarcat prin realizările sale în ceea ce priveşte majorarea pensiilor. În două rânduri, în anul 2017 şi cu anticipaţie pentru anul 2024, PSD a demonstrat capacitatea sa de a acţiona în favoarea pensionarilor. În acest an, pensiile vor fi majorate în două etape - prima, la 1 ianuarie 2024, prin indexarea punctului de pensie cu 13,8%, iar apoi, la 1 septembrie 2024, odată cu recalcularea care va aduce creşteri semnificative.

De-a lungul istoriei, PSD s-a remarcat prin realizările sale. Referitor la recalcularea de la 1 septembrie 2024, doresc a supune atenţiei dumneavoastră câteva aspecte esenţiale. Este important să înţelegeţi că obiectivul principal al acestei recalculări îl reprezintă eliminarea inechităţilor dintre pensionarii care au contribuit în mod similar, dar au pensii diferite. Astfel, creşterile consistente vor fi acordate celor care au fost dezavantajaţi de cadrul legal existent la momentul pensionării, recompensându-se suplimentar munca şi contributivitatea.

De asemenea, noua lege avantajează persoanele care au muncit mai mult, oferind creşteri mai mari la recalculare pentru cei cu perioade lungi de contributivitate. Astfel, salariaţii care depăşesc 25 de ani de contribuţie primesc puncte suplimentare pentru stabilitate, reflectate în creşteri ale valorii pensiei. Mai mult, în spiritul unei societăţi echitabile, Legea pensiilor stimulează natalitatea, reducând vârsta de pensionare a femeilor cu copii şi recunoscând concediul pentru creşterea copilului ca perioadă contributivă.

Subliniez cu fermitate că, în urma recalculării, nicio pensie nu va scădea. Aplicăm cu consecvenţă principiul pensiei mai avantajoase, asigurând întreaga societate că toate drepturile pensionarilor sunt protejate şi că această lege reprezintă un pas semnificativ către un sistem de pensii mai echitabil şi eficient.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Alexandru Popa, PNL? Nu este.

Domnul Alin Apostol. Vă rog, domnule deputat.

Urmează Lilian Scripnic, Grupul AUR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Cinism PNL-ist"

Mai ţineţi minte ordonanţa pe care PSD şi PNL au dat-o acum 3 luni de zile pentru plafonarea preţurilor la alimente? Ştiţi, la începutul verii, când toţii românii ştiu că preţurile scad datorită producţiei de fructe şi legume. Preţurile, normal, au scăzut două luni. A venit şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului să-l laude pe Ciolacu pentru această măsură. O instituţie publică care nu apără interesele cetăţenilor, ci face doar prozelitism electoral.

De o lună vara s-a terminat, preţurile la alimente au început să crească. ANPC tace. Dar Ciucă nu, recunoaşte că ordonanţa nu a produs efecte. Şi, când credeai că preşedintele PNL zice, gata, oprim această ordonanţă, nu, au prelungit-o.

Fac asta pentru că cinismul şi populismul sunt în floare la conducerea PNL.

"Guvernul «Dumb and Dumber»"

Guvernul PSD şi PNL face politici publice pe genunchi şi doar populist. În ianuarie au dat Ordonanţa nr. 34 care specifica că trebuie reduse toate cheltuielile cu bunuri şi servicii, cu 10%. Avea cineva vreo speranţă că PSD-iştii şi PNL-iştii vor tăia cheltuielile publice? Evident că nu. Sunt disperaţi şi flămânzi. Vor să devalideze totul.

Execuţiile bugetare lunare ulterioare arată exact ceea ce toată lumea credea. Evident că Ciucă şi Ciolacu au făcut asta numai pentru a da bine electoral. Nicio grijă pentru banul public şi pentru cetăţeni.

La piaţă, la costum şi cu ceas de 30 de mii de euro

PNL este în criză de idei. Aşa că au plecat la piaţă Ciucă, Bode şi Rareş Bogdan. S-au dus la piaţă, s-au hăhăit, au cumpărat un pătrunjel. Dar când a pus mâna pe pătrunjel, de sub cămaşa de 500 de euro a răsărit un ceas din aur pur de 24 de carate şi cu diamante.

PNL tot încearcă să-l copieze pe Ciolacu, şi reuşeşte, în populism şi în ridicol. Vă mai aduceţi aminte?! La fel ca Rareş Bogdan, Ciolacu mânca pufuleţi pe marginea drumului, purtând pantofi italieneşti de 1.500 de euro.

Românii s-au săturat de populismul greţos pus în aplicare de consilierii de milioane de lei ai PNL-ului şi PSD-ului.

Noi pensii speciale

Incredibil, dar adevărat, PSD şi PNL au mai adăugat o nouă clasă la speciali. Este şi normal, după ce au decis să nu taie nicio pensie specială.

Doamnelor şi domnilor de la PSD, doriţi să transformaţi tot sectorul bugetar în speciali? Lăsaţi totul în cârca privaţilor?

Este clar că PSD şi PNL nu vor opri niciodată acest cancer al inechităţii sociale.

Este clar că doar voi, românii, mai puteţi opri acest cancer. Eu cred în voi.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat, USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Domnul deputat Lilian Scripnic.

Domnul Lilian Scripnic:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Opriţi pomenile de la stat!".

Măsurile economice pe care le-a luat Guvernul României în ultima perioadă au declanşat haosul, ideea de nesupunere civilă, dar mai ales o stare de nesiguranţă pentru ziua de mâine. Nu mai departe de şedinţa Coaliţiei de acum câteva zile, ministrul de finanţe nu ştia dacă să semneze sau nu Legea pensiilor! În acest context tragic, a venit bomba amorsată de Guvern prin care Programul Naţional de Construcţii de Interes Public şi Social a fost întrerupt de Compania Naţională de Investiţii! În plină desfăşurare a unor contracte de zeci şi sute de milioane de euro, firmele de construcţii contractante au primit o adresă de la CNI prin care li se cere sistarea lucrărilor, pe motiv că nu mai sunt bani! De fapt, CNI nu a mai plătit nimic din luna mai a anului curent, abia în 3 noiembrie trimiţând adrese pentru sistarea lucrărilor, promiţând că până la sfârşitul anului vor achita datoriile restante.

Aşadar, Executivul opreşte de la finanţare obiective de investiţie de interes public şi social, în timp ce se fac promisiuni către unele multinaţionale, precum OMV, Coca Cola, Combinatul "Liberty", prin care donează acestora miliarde de lei pentru investiţii.

Guvernul nu are bani de pensii, de proiecte de interes public, însă nu ezită să promită ajutoare de sute de milioane de euro pentru "firmele de casă".

Aceste promisiuni nu ameninţă oare siguranţa naţională?

E momentul să golim vistieria ţării complet, cu ameninţarea spectrului falimentului? Este nedrept şi inacceptabil ca unii să primească ajutor de stat mascat, în timp ce antreprenorii români sunt copleşiţi de reforme aberante şi controale de la ANAF care se termină cu o ploaie de amenzi.

Bine ar fi fost ca Guvernul să ofere aceste ajutoare de stat contra acţiuni, aşa cum se face peste tot în lume. Preluarea de acţiuni în procent corect faţă de investiţia făcută ar fi fost o modalitate prin care statul ar fi putut beneficia legal de sume deosebite, care contează la starea de faliment în care se află ţara acum.

Şi, vă rog, nu mai daţi ajutoare de stat mascate, pentru că vă bateţi joc de economia ţării şi de acest popor! Orice aşa-zis ajutor de stat mascat prin pompoasa definiţie "ajutor pentru investiţii" oferiţi-l doar în baza acţiunilor societăţii! Aşa este cinstit şi legal! Aşa veţi respecta mediul de afaceri românesc! Şi aşa veţi ajuta România să nu intre în faliment!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem la Grupul neafiliaţilor.

Mihai Lasca văd că nu este.

Domnul Nicolae Roman.

Până ajunge domnul deputat, o să dau citire şi numelor celor care au depus declaraţii în scris:

De la Grupul PSD - domnul Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Vulpescu, Nicu Niţă, Marian-Iulian Rasaliu, Mirela Furtună, Georgeta Holban, Cristina-Elena Dinu, Alexandra Huţu, Elena Stoica, Florian-Claudiu Neaga, Vasilică Toma, Ioan Mang, Daniel-Florin Ghiţă;

De la Grupul PNL - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Elena Hărătău, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Cruşoveanu, Bogdan-Iulian Huţucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Mircea Roşca, Vetuţa Stănescu, Cristina-Agnes Vecerdi, Florin-Alexandru Alexe, Liviu-Ioan Balint;

De la Grupul USR - Dan Barna;

De la Grupul AUR - Silviu-Titus Păunescu, Darius Pop, Raisa Enachi, Daniel-Sorin Gheba, Dănuţ Aelenei, Radu-Vicenţiu Grădinaru, Boris Volosatîi;

De la Grupul minorităţilor - Dragoş Gabriel Zisopol;

Şi de la neafiliaţi - Vasile Nagy.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi declaraţia mea politică vizează aspectul legat de faptul că Guvernul a aprobat noua Lege a pensiilor.

O analiză atentă la noua Lege a pensiilor dezvăluie aspecte critice şi preocupări ce merită atenţie.

În primul rând, creşterea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani poate fi privită ca o măsură controversată. Acest lucru poate fi problematic, având în vedere diversitatea condiţiilor de muncă, de viaţă ale femeilor şi, sincer, nu am auzit ca doamnele şi domnişoarele să iasă în stradă pentru a renunţa la această normalitate.

Nu uitaţi, româncele şi bărbaţii români sunt deştepţi!

Există preocupări că o astfel de schimbare poate afecta negativ femeile care lucrează în domenii fizic exigente sau care au cariere caracterizate de instabilitate.

Totodată, eliminarea pragului de 9,4% din PIB, reprezentând cheltuieli cu pensiile, poate ridica întrebări cu privire la sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen lung.

Bonusurile promise pentru continuarea activităţii pot fi considerate pozitive, încurajând oamenii să rămână activi şi productivi după atingerea vârstei de pensionare. Cu toate acestea, considerăm că este esenţial să se evalueze cu atenţie modul în care aceste bonusuri vor fi implementate şi distribuite, pentru a evita posibile inegalităţi.

De asemenea, recalcularea tuturor pensiilor poate ridica îngrijorări cu privire la consistenţa şi echitatea procesului.

În acelaşi timp, reducerea vârstei de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil poate fi considerată o măsură pozitivă, în sprijinul femeilor care au avut responsabilităţi de îngrijire şi educare a copiilor.

În concluzie, atragem atenţia că, deşi adoptarea unei noi legi a pensiilor reprezintă un pas semnificativ pentru reformarea sistemului, este imperativ să se analizeze cu atenţie toate aspectele şi să se asigure că aceste schimbări servesc intereselor generale ale populaţiei, menţinând în acelaşi timp o distribuţie echitabilă a beneficiilor şi responsabilităţilor.

Noi sperăm că cei care lucrează la această lege, cât şi cei care decid sunt români care gândesc pentru România.

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat, şi pentru încadrarea în timp.

Ultima intervenţie, astăzi.

Bogdan-Alexandru Bola este? Nu. Atunci, doamna...

Este.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi este o zi specială pentru românii care locuiesc pe teritoriul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră - este Ziua Dobrogei, moment în care sărbătorim 145 de ani de la Unirea acesteia cu România. Atunci, acest loc pe care îl reprezint astăzi cu mândrie în Parlament era respectat. Din păcate, acum dobrogenii sunt consideraţi de guvernanţi ca români de categoria a doua. Şi vă voi explica de ce.

Când vine vorba de Cazinoul din Constanţa, un simbol al litoralului nostru şi al întregii ţări, toţi decidenţii politici din PSD şi din PNL şi-au făcut poze electorale sau de vacanţă. Asta chiar dacă tocmai Guvernul Orban a fost cel care a demarat acolo lucrările şi a finanţat, în 2020, începerea reabilitării.

Însă, astăzi, Compania Naţională de Investiţii şi Guvernul României au uitat să anunţe dobrogenii că nu mai au bani să plătească pentru anul în curs lucrările de restaurare a Cazinoului. Deşi au premeditat - aşa cum reiese clar din scrisoarea antreprenorului - în cel mai ticălos mod faptul că doreau să taie panglica în iulie 2024 - în plină perioadă electorală -, cei din PSD şi din PNL "au uitat" să asigure şi finanţarea continuă a lucrărilor de reabilitare a Cazinoului. Astfel, riscăm să distrugem şi cât s-a realizat bine până acum din procesul de restaurare.

Şi, cu toate că primarul Constanţei anunţă în mod regulat cât de mândru este de faptul că se merge înainte cu lucrările, a uitat acum să mai anunţe că există un pericol real ca lucrările să se oprească total şi ca întregul Cazinou să intre în stare de conservare.

În al doilea rând, vreau să vă aduc, din nou, în prim-plan problema aplicării Legii nr. 154/2021. Deşi Parlamentul a votat în urmă cu trei ani această lege care prevede acordarea unui sprijin financiar copiilor persoanelor persecutate etnic, Guvernul PSD-PNL refuză sistematic aplicarea ei. Astăzi mint cu neruşinare oamenii, cu acordarea banilor începând cu 1 ianuarie 2024.

Decizia Guvernului a provocat dezamăgire şi incertitudine printre cei peste 100.000 de români, dintre care majoritatea sunt dobrogeni, care aşteptau cu nerăbdare aceste drepturi şi întâlnesc frustrarea acestora privind aceste amânări repetate ori de câte ori ies pe stradă.

Acest lucru nu face decât să submineze încrederea oamenilor în reprezentanţii lor aleşi, dar şi să pună în pericol mijloacele de subzistenţă ale unor familii care chiar au nevoie de acest ajutor.

Totodată, reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerului Finanţelor refuză de luni de zile să-mi răspundă în mod oficial dacă au alocat sau nu fondurile necesare, anul acesta, pentru plata începând cu 1 ianuarie 2024.

De aceea, solicit Guvernului să înceteze să-i mai sfideze pe români şi să pună în aplicare legile votate de noi aici, în Parlament.

Totodată, dobrogenii sunt umiliţi în continuare prin plata discriminatorie a taxei de pod de la Feteşti sau de la Vadu Oii-Giurgeni. Locuim acolo, iar noi, la orice drum către Capitală sau către un alt oraş al ţării, trebuie să achităm o taxă de pod, pentru simplul fapt că trecem Dunărea. Parcă ne-aţi pedepsi că locuim în Dobrogea.

Din acest motiv, solicit Guvernului şi partidelor de guvernământ, în această zi specială pentru Dobrogea şi dobrogeni, să nu ne mai considere români de categoria a doua. Nu suntem doar locul în care unii dintre dumneavoastră îşi petrec concediile de lux, fie pe litoral, fie în Delta Dunării, ci suntem peste un milion de oameni care aşteptăm investiţii certe, aşteptăm să se pună în aplicare Legea nr. 154/2021, să se restaureze Cazinoul şi multe altele. Nu ne dorim doar un lipsit de substanţă, pentru unii, "La mulţi ani, dobrogeni!".

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Încheiem la minut prima parte a şedinţei.

Continuăm cu plenul.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Nicio clipă în plus în mediul fracturii logice în baza căreia se acordă bursele şcolare!"

"De îmbunătăţiri rele cât vrei suntem sătui; şi, dacă vrea cineva să judece acest saţiu de îmbunătăţiri din ce în ce mai rele, n-are decât să măsoare gradul de nepăsare politică cu care publicul întâmpină vestitele propuneri de reformă...", afirma un scriitor paşoptist, ale cărui spuse le-a preluat şi le-a menţionat grandiosul poet, prozator şi jurnalist român, Mihai Eminescu, într-un articol de-al său, apărut în 3 decembrie 1882 în ziarul Timpul.

Acest oximoron a devenit şi cel mai cunoscut din întregul registru al figurilor stilistice din această categorie, fiind predat ca exemplu şi în prezent în puţinele şcoli de la nivel naţional, în care se mai pun baze solide culturii generale a fiecărui elev în parte. Din păcate nu s-a rostogolit prin istorie doar acest adevăr usturător, prin însuşi paradoxul pe care îl exprimă, ci şi metehnele de a genera reforme fără fond.

Nu voi iniţia niciun atac la o anumită persoană, prin intermediul acestei declaraţii politice, ci îmi voi argumenta nemulţumirea faţă de modul în care continuă să fie acordate bursele şcolare.

Am adresat deja o întrebare Ministerului Educaţiei, privind acest subiect, precum şi una pe tema eliminării burselor de excelenţă pentru elevii olimpici internaţionali. Vă declar deschis că acele răspunsuri politicianiste, pe care le-am primit şi care conţin principiile în baza cărora a fost proiectată reforma învăţământului, nu îi vor stimula sub nicio formă pe copii să înveţe mai temeinic. Există chiar pericolul descurajării celor care se dedică în mod special acumulării de cunoştinţe şi pentru care acele stimulente financiare chiar contau.

În plus, conducerea PSD a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a dispus deja o altă formă de susţinere financiară pentru aproximativ 300.000 de elevi, de la nivel naţional, care provin din familii cu posibilităţi modeste. Este vorba despre voucherele sau tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional. Acestea au o valoare nominală de 500 de lei fiecare şi sunt acordate cu scopul acoperirii costurilor asociate materialelor şcolare. Deci, încă o formă primară de susţinere financiară se acordă deja.

Ca să nu las locul interpretărilor răuvoitoare, subliniez că eu nu sunt împotriva oferirii ajutoarelor financiare pentru elevi, ci militez ca bursele de merit să devină de facto, aşa cum erau încă de la apariţia lor, respectiv o formă de stimulare necesară atingerii rezultatelor mai bune sau chiar performanţelor.

Cu alte cuvinte, îmi doresc ca aceste criterii de acordare să fie urgent modificate, astfel încât să se ţină cont de mediile elevilor, nu de viziuni educaţionale fantasmagorice. Viitorul copiilor noştri trebuie să fie unul cât mai sigur şi concret, nu bazat pe probabilităţi sau experimente, aşa cum s-a mai întâmplat şi în trecut, şi care nu au condus spre dezideratul "România educată", ci eşuată pe nivelul învăţământului!

Acest nou demers al meu vine tocmai pentru că apelul nostru, al parlamentarilor PSD, dar şi cel al premierului Marcel Ciolacu, a rămas, în continuare, fără răspuns de la ministerul de resort. Nu a fost emis niciun nou act normativ, care să intre în vigoare imediat, prin care să se elimine anomaliile privind acordarea burselor de merit.

De aceea, noi, cei de la PSD, în special colegii din cele două Comisii de învăţământ din Cameră şi din Senat, suntem hotărâţi să facem acele modificări, prin intermediul iniţiativei legislative, ca să premiem rezultatele notabile la învăţătură, şi nu contraperformanţa. Nu poţi readuce la normal învăţământul fără modificări legislative şi instituţionale echitabile şi ferme!

Din acest motiv, pledez ca reconstrucţia educaţiei naţionale să se realizeze, curăţând-o de denaturările ce o împing azi la catastrofă, printr-o reformă care să includă normalizare curriculară, autonomie funcţională şi echipare modernă pentru toate unităţile de învăţământ de la nivel naţional.

Doar prin demersuri concludente vom crea condiţii optime în şcoli şi licee, care să le confere copiilor noştri speranţă şi încredere în viitor!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"O luptă dublă contra cancerului şi a indiferenţei în parcările IRO Iaşi"

Voi aduce în atenţia Parlamentului şi a opiniei publice o problemă gravă cu care se confruntă zeci de familii, zilnic, la Institutul Regional de Oncologie (IRO) din Iaşi. În acest centru medical, unde pacienţii luptă o bătălie grea cu cancerul, se adaugă o altă luptă, una cu indiferenţa - lipsa unor locuri de parcare adecvate.

În fiecare zi, străzile din jurul IRO sunt blocate de maşinile bolnavilor de cancer şi ale aparţinătorilor lor, creând un haos urban şi obstrucţionând accesul serviciilor de urgenţă. Această situaţie nu este doar o problemă logistică, ci şi una umană. Imaginaţi-vă disconfortul şi stresul adiţional pe care îl suportă aceşti pacienţi şi familiile lor deja împovărate de greutăţile tratamentului oncologic.

Solicităm Ministerului Sănătăţii şi autorităţilor locale să colaboreze pentru a găsi o soluţie rapidă şi eficientă la această problemă. Este nevoie urgentă de amenajarea unor spaţii de parcare, care să fie accesibile şi adecvate nevoilor pacienţilor şi aparţinătorilor. Este esenţial să tratăm această problemă nu doar ca pe o chestiune de urbanism, ci ca pe una de drepturi umane şi de demnitate.

Nu putem permite ca, într-un moment în care oamenii se luptă pentru viaţa lor sau a celor dragi, să fie nevoiţi să se lupte şi cu sistemul. Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai poporului, să asigurăm condiţii decente pentru toţi cetăţenii, mai ales în contexte atât de sensibile.

Fac un apel către toţi colegii mei, indiferent de afilierea politică, să sprijine orice iniţiativă care poate aduce o îmbunătăţire în viaţa pacienţilor IRO şi a familiilor lor. Vom demonstra astfel că sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor noştri sunt mai presus de orice considerente politice sau administrative.

Domnul Alexandru Popa:

"Obiectivul PNL pentru 2024 - finanţare adecvată pentru sectorul agricol"

PNL este un partid responsabil şi preocupat să asigure dezvoltarea agriculturii româneşti, iar în toţi aceşti ani, de când s-a aflat la guvernare, a depus eforturi constante pentru a veni în sprijinul fermierilor. În acest moment, atenţia mea este concentrată pe modul în care va fi construit bugetul de stat pe anul următor, pentru că eu consider că discuţiile din coaliţie pe această temă vor trebui să se axeze în primul rând pe măsurile de sprijin financiar, pe care să le pregătim pentru fermierii români, grav afectaţi, în ultima perioadă, de crize multiple, aşa cum au fost pandemia, criza financiară sau războiul din Ucraina!

Ştim cu toţii care sunt dificultăţile cu care se confruntă în prezent fermierii români şi de aceea este necesar ca statul român să le fie partener, pentru a putea trece mai uşor peste provocările pe care le au de depăşit. În acest sens, cred că este important ca în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2024 să se regăsească resursele financiare necesare sprijinirii fermierilor, pentru continuarea acordării de subvenţii, aşa cum sunt Ajutoarele Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, pentru asigurarea posibilităţii de promovare a unor noi programe de susţinere financiară a producătorilor agricoli, pentru măsuri de creditare avantajoasă în cazul unor noi investiţii, dar şi pentru continuarea programelor de modernizare a infrastructurii de irigaţii, atât de necesară în contextul actual al schimbărilor climatice.

Este, aşadar, obligaţia actualului Guvern de a oferi un sprijin mult mai consistent sectorului agricol românesc, astfel încât producătorii români să rămână competitivi pe piaţa internă şi cea europeană. Aşa cum am mai spus în nenumărate rânduri, doar prin acordarea unui sprijin financiar adecvat acestui domeniu atât de important vom putea să consolidăm cu adevărat securitatea alimentară a României şi să îi sprijinim deopotrivă atât pe fermieri, cât şi pe consumatori!

Vreau, totodată, să îi asigur pe fermieri că PNL rămâne acelaşi partener onest şi că vom depune eforturi constante pentru a le veni în sprijin, prin măsuri ţintite cu rolul de a contribui în mod semnificativ la modernizarea agriculturii româneşti, astfel încât acest domeniu să devină unul competitiv pe termen lung.

Prin noi înşine pentru România!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"14 noiembrie - 154 de ani de la unirea Dobrogei cu patria-mamă"

"Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă. (...) Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. (...) Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!", sunt cuvintele cu care principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, la 14 noiembrie 1878, îi întâmpina pe dobrogeni la reîntoarcerea acasă, la reîntoarcerea în corpul României, de această dată, o Românie constituită într-un stat naţional, ce cu jertfă şi-a căpătat acum şi statutul de ţară suverană, şi independentă.

Din anul 2015, prin Legea nr. 230/2015, ziua de 14 noiembrie este recunoscută ca zi naţională oficială ce marchează Ziua Dobrogei.

Pentru noi, cei născuţi şi/sau crescuţi pe meleagurile în care poetul Ovidiu şi-a petrecut exilul, ziua de 14 noiembrie este un moment de bucurie şi sărbătoare. Ne amintim de sacrificiul înaintaşilor noştri, care, pe câmpul de luptă, mergând până la sacrificarea propriei persoane, au adus pământul dobrogean acolo unde îi era locul, în corpul României.

Citim şi recitim despre istoria acelor momente, despre efortul politic şi diplomatic dus de personalităţi precum liberalii I. C. Brătianu sau Mihail Kogălniceanu, despre nume simbol ale luptei pentru independenţă precum Plevna, Griviţa, Smârdan sau Rahova.

Astăzi, Dobrogea reprezintă un important pol economic, educaţional, energetic şi strategic pentru toată ţara, întregul său potenţial rămânând încă să fie exploatat aşa cum se cuvine.

La mulţi ani tuturor dobrogenilor!

Domnul Boris Volosatîi:

"Disproporţii alarmante în structura de cheltuieli a reprezentanţelor ICR din străinătate, pe anul 2023. ICR trebuie să reconfigureze structura de cheltuieli din perspectiva scopurilor şi exigenţelor legale"

Zilele acestea am interpelat Ministerul Afacerilor Externe într-o chestiune de interes major, care priveşte activitatea Institutului Cultural Român şi reprezentanţelor sale de peste hotare, din perspectiva exigenţelor legale privind economicitatea, eficacitatea şi eficienţa.

Este bine cunoscut faptul că, în luna iulie a acestui an, Comisia pentru Cultură a Senatului României a fost sesizată asupra faptului că reprezentanţele Institutului Cultural Român (ICR) din străinătate nu mai aveau fonduri pentru activităţi, faptul explicându-se printr-o proastă administrare a bugetului, care este cheltuit, în cea mai mare parte, de structura centrală a institutului, de la Bucureşti. Autori ai sesizării au fost un şir de angajaţi ai ICR.

Angajaţii ICR au susţinut că, anul acesta, bugetele reprezentanţelor ICR variază între 30.000 euro (Roma) şi 70.000 euro (Paris) şi că în vară existau reprezentanţe ICR care îşi cheltuiseră banii alocaţi pe întregul an 2023.

"Institutele culturale din străinătate au fost reduse la stadiul de sugative de bani publici. Rămase fără bugete pentru organizarea de evenimente culturale, din banii publici se cheltuie pe chirii, salarii şi întreţinere sume exorbitante pentru instituţii care nu produc mai nimic", a consemnat presa naţională.

De asemenea, presa a adus în atenţie faptul că bugetul alocat, bunăoară, Institutului Cultural Român de la Viena ar fi unul absolut disproporţionat: 10% pentru activităţi culturale şi 90% pentru salarizarea directorului şi a personalului, precum şi pentru închirierea sediului şi a locuinţelor. A fost tras un semnal de alarmă şi în legătură cu faptul că ICR Viena (directoare - Andreea Dincă) nu a organizat niciun eveniment cultural legat de Constantin Brâncuşi, Dimitrie Cantemir (2023 este declarat prin lege anul Cantemir), iar pentru Eminescu a organizat un eveniment cel mult firav, în condiţiile în care toţi cei trei uriaşi ai culturii române au avut puternice legături cu Viena.

"Nici nu mai poate organiza, deoarece din cei 30.000 euro buget anual nu a mai rămas un chior. Dar doamna director Dincă va încasa tot restul anului 5.000 de euro salariu pe lună, plus 2.000 de euro chiria pentru penthouse-ul închiriat într-o zonă selectă a Vienei. Peste 84.000 euro/an! Salariile cumulate ale directorului adjunct şi ale referentului adaugă încă 5.000 euro/lună plus chirii totale de 2.000 de euro, alte 84.000 de euro în 2023! Adăugăm chiria sediului ICR, de 9.000 euro/lună (108.000 euro în 2023), şi aflăm că MAE plăteşte, cu tot cu cheltuielile de întreţinere, curent electric etc., 300.000 euro pe an pentru un institut care produce evenimente de cel mult 10% din cheltuieli.

"Oare de ce papă atâta bănet angajaţii ICR? Mai bine puneţi lacătul!", arată jurnaliştii de la portalul cetateanul.net, susţinând în continuare că "Alte bugete ridicole (cifre aproximative, dar aproape de adevăr) pentru promovarea culturii româneşti regăsim la Roma, Veneţia şi Tel-Aviv (30.000 euro/an fiecare) Berlin şi Paris (câte 70.000 euro/an). În 2019, de pildă, Veneţia a avut un buget de 80.000, iar Tel-Aviv de peste 100.000 euro! Aproape peste tot vistieria e goală, dar salariile merg!".

Este imperios necesar ca ICR să schimbe structura de cheltuieli ale fiecăreia dintre cele 18 reprezentanţe ale ICR de peste hotare, astfel încât sumele destinate activităţilor culturale şi, respectiv, cheltuielilor cu personalul (salarii, închirierea de locuinţe) sau administrative (închiriere de sedii, întreţinerea sau reparaţia/renovarea acestora şi alte cheltuieli de regie, combustibili etc.) să revină în parametrii normali.

Doamna Cristina Burciu:

"Sprijin substanţial din partea statului acordat companiilor pentru plata certificatelor verzi"

Domeniul energiei este prioritar pentru Guvernul României, ministrul liberal de resort iniţiind proiecte durabile în vederea reconfigurării şi evoluţiei sustenabile a acestui sector esenţial. Utilizarea pragmatică a resurselor energetice naţionale reprezintă un factor esenţial în creşterea economică, dezvoltarea industrială şi în crearea de noi locuri de muncă pentru români.

Ţara noastră este în plin proces de tranziţie energetică către producţia de energie verde, conceput pe baze solide, corecte şi inteligente. Din acest punct de vedere, conducerea PNL a Ministerului Energiei a demarat procedurile de identificare a soluţiilor optime, astfel încât redimensionarea sistemului energetic să conducă la creşterea competitivităţii economice, protejarea industriei, precum şi la asigurarea perspectivelor predictibile pe termen mediu şi lung.

Unul dintre obiectivele vizate se referă la impulsionarea marilor consumatori din sistemul energetic naţional de a profita de întreg instrumentarul de facilităţi permise şi acordate în conformitate cu reglementările europene în vigoare.

Concret, aproximativ 200 de companii din industria românească urmează să beneficieze de o reducere de 75-85% pentru plata certificatelor verzi, fapt ce reprezintă un ajutor esenţial în ceea ce înseamnă dinamizarea productivităţii economice, păstrarea locurilor de muncă şi multiplicarea acestora.

În vederea realizării acestui deziderat, ministrul energiei a iniţiat formalităţile necesare prelungirii ajutorului acordat, sub forma exceptării unor consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, pe o perioadă de opt ani. În consecinţă, sprijinul conferit producătorilor de energie, în sensul reducerilor plăţii certificatelor verzi, va intra în vigoare începând cu ianuarie 2024, valabilitatea acestor beneficii fiind până la sfârşitul anului 2031. Susţinerea financiară de la bugetul de stat este de 750 de milioane de euro, producătorii urmând să primească 150 milioane euro anual.

Forma finală a schemei de ajutor de stat a fost deja definitivată, în urma consultărilor cu toate instituţiile decidente, iar după parcurgerea circuitului intern de avizare a Ministerului Energiei va intra în procedura de consultare publică.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Ziua Dobrogei"

Astăzi, 14 noiembrie, marcăm cu bucurie şi respect Ziua Dobrogei, o ocazie specială de a celebra şi descoperi bogăţia culturală şi istorică a acestei regiuni fascinante.

În această zi plină de semnificaţie, avem o ocazie în plus pentru a celebra moştenirea sa diversă şi pentru a explora întregul său potenţial.

Dobrogea, cu litoralul său pitoresc şi peisajele variate, devine astăzi centrul unei sărbători ce aduce în prim-plan frumuseţea sa naturală şi patrimoniul său cultural. Cu fiecare răsărit de soare peste Marea Neagră şi fiecare pas pe meleagurile sale, redescoperim istoria complexă şi tradiţiile autentice care îmbogăţesc această regiune.

Această zi nu este doar despre sărbătoare, ci şi despre explorare. De la cetăţi antice pline de poveste, la satele cu arhitectură specifică, Dobrogea ne deschide uşile unui trecut încărcat şi ale unui prezent vibrant. Este o oportunitate de a cunoaşte şi de a aprecia comunităţile etnice ce coexistă în armonie, transformând Dobrogea într-un univers cultural aparte.

Într-o simfonie perfectă, cultura, istoria şi natura se întâlnesc în această regiune unică.

Ziua Dobrogei devine astfel un moment de reafirmare a legăturii noastre cu această comoară naţională. Oameni din toate colţurile Dobrogei, şi nu numai, se unesc pentru a celebra diversitatea şi frumuseţea acestei regiuni pline de surprize.

Prin fiecare activitate desfăşurată astăzi, ne propunem să aducem în lumină bogăţia pe care Dobrogea o oferă. Ziua Dobrogei este nu doar un moment de sărbătoare, ci şi un angajament de a păstra şi a promova această moştenire preţioasă pentru generaţiile viitoare.

Astăzi, şi în fiecare an, sărbătorim cu mândrie şi respect Ziua Dobrogei, oglindind în acelaşi timp recunoştinţa noastră faţă de această regiune istorică şi culturală excepţională.

La mulţi ani, Dobrogea!

La mulţi ani, dobrogeni!

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

"În anul 1978, la Braşov s-a strigat «Libertate»!"

Ziua de 15 noiembrie 1987 va rămâne peste veacuri înscrisă în istoria românilor drept ziua în care, la Braşov, muncitori de la fabrica de autocamioane "Steagul Roşu" sau de la uzinele "Tractorul" şi "Hidromecanica", precum şi intelectuali, tineri sau vârstnici s-au răsculat împotriva celui mai opresiv regim comunist din această parte a Europei.

Este ziua în care braşovenilor nu le-a păsat de consecinţele dure care ştiau că vor urma, pentru că au simţit şi au crezut că vor zdruncina, în mod iremediabil, un regim opresiv şi nedrept. La Braşov s-a strigat pentru prima dată în stradă "Libertate" şi "Jos dictatura comunistă!" La Braşov s-a croit cea mai puternică fisură în regimul comunist, iar braşovenii au demonstrat unei ţări întregi şi unei Europe cotropite de comunism că, pentru câştigarea libertăţii, niciun sacrificiu nu-i prea mare.

Scumpa libertate de care ne bucurăm astăzi o datorăm, în mare măsură, eroilor braşoveni din anul 1987. Trebuie să spunem elevilor şi studenţilor cu cât sacrificiu şi cu câtă suferinţă s-a obţinut această libertate.

Să amintim tuturor duritatea măsurilor pe care securitatea comunistă le-a adoptat împotriva celor care au avut curajul să lupte împotriva regimului comunist asupritor. Peste 300 de braşoveni, ei şi familiile lor, au fost anchetaţi, torturaţi, arestaţi sau prigoniţi în anii care au urmat, până în decembrie 1989, atunci când mii de tineri au murit în timpul Revoluţiei.

Născută fiind pe meleagurile Braşovului, vă rog să-mi permiteţi să le mulţumesc şi să-mi arăt recunoştinţa faţă de fiecare participant la Revolta Anticomunistă de la Braşov din anul 1987.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

"Culturile fermierilor români sunt în pericol! Teledetecţia dă erori majore"

Agricultura rămâne unul dintre segmentele cele mai importante pentru economia noastră, generând un venit substanţial la PIB-ul ţării. De aceea, acest domeniu trebuie sprijinit şi îmbunătăţit continuu, maximizarea proceselor fiind prioritară.

Teledetecţia în agricultură se bazează pe utilizarea de senzori la distanţă pentru a monitoriza şi a gestiona culturile, solurile, irigaţiile, bolile, dăunătorii, recoltele sau alte aspecte legate de producţia agricolă. Cel puţin aşa sună teoria, dar practica nu este deloc conformă cu acesta.

În urma mai multor sesizări primite la cabinetul parlamentar, am decis să văd realitatea de la faţa locului şi am stat de vorbă cu o serie de fermieri din judeţul Dolj. Problema cea mai gravă este reprezentată de rezultatele teledetecţiei care sunt pline de erori, imaginile generate de satelit nu sunt conforme cu loturile cultivate de fermieri.

Un fermier din comuna Melineşti, judeţul Dolj, mi-a prezentat terenul pe care acesta cultivă grâu, dar teledetecţia i-a generat floarea-soarelui. Acesta nu este un accident sau un caz unic. Şi alţi fermieri mi-au semnalat că le apar culturi pe care nu le au în exploataţie sau care nu se cultivă pe zeci de km., ceea ce denotă erori mari ale acestor proceduri bazate pe satelit şi tehnologie digitală. Cred că numărul fermierilor afectaţi la nivel naţional este uriaş.

Erorile sistemului sunt uriaşe dacă ne gândim că vorbim de culturi total diferite care se seamănă la luni distanţă. Există un risc foarte mare ca fermierii să îşi poată pierde subvenţia, bani importanţi, care de cele mai multe ori ţin în viaţă afacerile rurale din agricultură.

În luna iunie, conform SEAP, APIA a contractat servicii de control, prin monitorizarea parcelelor agricole, pentru suma de 24, 704 milioane lei pe o perioadă de 4 ani.

Soluţiile sunt simple: APIA trebuie să înfiinţeze echipe care să meargă pe teren şi să constate realitatea la faţa locului, verificând situaţia culturilor. Administraţiile locale trebuie să ia în serios problemele de delimitare a parcelelor şi efectuarea de lucrări de cadastru, cât mai repede.

Agricultura se face în spaţiul deschis, pe ogoare şi parcele, nu la costum, la birou din spatele monitoarelor!

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Criza artificială a buteliilor de aragaz!"

La nivelul întregii ţări a devenit o adevărată aventură încărcarea sau cumpărarea unei butelii de aragaz pline.

Românii care au ghinionul să nu se fi racordat la reţeaua de alimentare cu gaze naturale şi depind de butelii sunt puşi acum în faţa unei crize majore, despre care autorităţile statului nici măcar nu au vorbit.

Staţiile de carburant care aveau această activitate lucrativă nu mai vând butelii. Nicăieri nu se mai încarcă butelii de aragaz. În sate se mai găsesc butelii de aragaz, dar aprovizionarea este defectuoasă.

Criza a apărut în momentul în care staţiile GPL au refuzat să mai încarce recipientele goale, aduse de oameni, după tragedia de la Crevedia, care a fost urmată de controale.

Controalele stricte au oprit practic distribuirea acestora.

Buteliile vechi au ieşit din perioada de garanţie şi nu mai pot fi schimbate. Depozitele societăţilor care le încărcau sunt pline cu butelii vechi, iar recondiţionarea lor costă foarte mult.

În prag de iarnă, fiind vorba mai ales de persoane din grupele de risc, statul ar fi trebuit să găsească soluţii, însă firmele care fac distribuţia buteliilor de gaz pentru gospodării nu se pot impune în faţa autorităţilor.

Aceste firme au fost lăsate fără activitate, de aproape două luni şi jumătate, în mai multe zone din ţară, pentru că nu mai pot încărca buteliile cu Butan - singurul gaz care este admis pentru această activitate.

Criza artificială a gazului pentru butelii mai serveşte şi statului, pentru că, din 2020, Guvernul României şi-a asumat nişte indicatori imposibil de atins în extinderea reţelelor de alimentare cu gaz metan.

O astfel de situaţie, mai ales în prag de iarnă şi înainte de anul electoral 2024, ar putea forţa Unităţile Administrativ-Teritoriale să depună urgent proiecte pentru reţelele de gaze din localităţi, iar pe consumatori i-ar forţa să se racordeze în cel mai scurt timp, rezolvând astfel şi problema indicatorilor din statisticile guvernamentale, în raportările ulterioare la UE.

În anul 2020, Guvernul României a aprobat o ordonanţă de urgenţă pentru Programul Naţional de Introducere a Gazelor Naturale în Locuinţe, cu o finanţare din fonduri europene de 500 de milioane de euro, care vizează 200.000 de gospodării. Doar 36% din totalul gospodăriilor erau racordate la gaze, ceea ce înseamnă că restul se încălzesc în continuare cu lemne, folosind buteliile pentru aragaz.

Iată cum o criză artificială creată cu acordul statului, cu efecte negative asupra populaţiei, poate ajuta acelaşi stat în atingerea unor indicatori asumaţi în faţa Uniunii Europene.

Domnul Darius Pop:

"S-a trezit la realitate economistul şef al Băncii Naţionale a României"

Acum câteva zile, economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, s-a trezit, brusc, la realitate şi a afirmat că, citez: "începând din anul 2016 - toată populaţia României: bebeluşi, casnice, salariaţi, pensionari, tot ce vreţi dumneavoastră - trăim peste posibilităţi. (...) datoria externă a ajuns la 160 de miliarde de euro, adică 8.000 euro de bebeluş, bătrân, casnică sau salariat".

Desigur, când Alianţa pentru Unirea Românilor atrage atenţia asupra faptului că bugetul naţional a ajuns la limita imploziei, că miile de privilegii plătite din banii noştri sinecurilor de partid - salariile de zeci de mii de euro de la ASF şi ANRE, spre exemplu, pensiile speciale, la fel, de zeci de mii de euro, unor magistraţi care, în scurta şi ineficienta lor activitate, n-au făcut altceva decât să stea în cârdăşie cu interlopii şi marii devalizatori ai bugetului.

Deci, când AUR atrage atenţia asupra acestui fapt şi cere şi sancţionarea celor vinovaţi, suntem făcuţi extremişti, fascişti, legionari. Dar, când această clasă politică extrem de coruptă fură, la propriu, tot ce prinde, e în regulă, toată lumea vede că împăratul este gol, numai cei care ar trebui să-l interneze la spitalul de nebuni, nu!

Prin urmare, dacă domnul Lazea ar trăi în realitatea noastră, a românilor, şi nu în realitatea unei instituţii conduse de un fost turnător la securitate, ar observa ceea ce vedem cu toţii de 30 de ani: colectarea TVA-ului e minimă - cine e de vină? Marile dosare de evaziune fiscală sunt ţinute la sertar - cine e de vină? Aparatul bugetar a crescut, în ultimii ani, cu 200.000 de oameni - cine e de vină?

Domnilor de la BNR, nu mai daţi vina pe popor pentru a acoperi furtul şi jaful naţional instituţionalizat de către PSD, PNL şi UDMR!

Datoria ţării s-a dublat în pandemie tot pentru că am trăit peste posibilităţi, domnule Lazea şi stimaţi colegi?

Vă reamintesc, domnule Lazea, că noi, ăştia pe care ne acuzaţi că am trăit "peste posibilităţi", vă plătim un salariu probabil de 10.000 euro lunar, plus alte zeci de mii de salarii nesimţite care reprezintă aproape jumătate din deficitul bugetar al României!

Demisia ar fi un gest firesc pe care l-aţi putea face, domnule Lazea!

Nu mai jigniţi milioane de români care muncesc cinstit şi se luptă, zi de zi, să supravieţuiască în lupta cu inflaţia şi cu ratele ca să vă plătească dumneavoastră salariul!

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"14 noiembrie - Ziua Dobrogei"

Declanşarea unui nou război ruso-otoman în anul 1877 a oferit României prilejul de a renunţa la statutul de "provincie privilegiată" a Înaltei Porţi.

Independenţa, marele vis al tuturor românilor, va fi proclamată de prim-ministrul Mihail Kogălniceanu, într-o memorabilă sesiune extraordinară a Parlamentului României, la 9 mai 1877: "Aşadar, domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă!".

Mai târziu, eroii războiului de independenţă o vor câştiga pe câmpul de luptă, când vor continua epopeea românească cu noi pagini glorioase. Plevna, Rahova, Griviţa, Smârdan şi Vidin sunt victorii ce au consfinţit neatârnarea ţării şi au contribuit la readucerea în graniţele României a Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor.

La 14 noiembrie 1878, în cadrul festivităţilor dedicate preluării administraţiei pământului dintre Dunăre şi mare, regele Carol I se adresa dobrogenilor asigurându-i că "Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune!".

Aceste cuvinte onorează şi astăzi România, fiind cel mai bun răspuns la ură şi intoleranţă.

Trăiască Dobrogea!

Trăiască România!

Domnul Dumitru Rujan:

"Proiectele de infrastructură trebuie să ajute la consolidarea capitalului românesc!"

Asumarea guvernării de către Partidul Naţional Liberal a însemnat deblocarea tuturor proiectelor majore de infrastructură, creşterea ritmului de utilizare a fondurilor europene şi mii de proiecte de investiţii pentru beneficiul comunităţilor locale, finanţate prin programul liberal de investiţii "Anghel Saligny". Cred că suntem de acord că nu există localitate în România în care să nu vedem utilaje lucrând la un proiect de extindere a reţelelor de utilităţi, la renovarea unei şcoli, unui spital sau la reabilitarea unui drum public. Nu am exagera dacă am spune că România arată astăzi ca un mare şantier de modernizare şi că angajamentul Partidului Naţional Liberal de a dezvolta România, prin investiţii, are rezultate vizibile, cu impact pozitiv asupra standardului de viaţă al românilor.

Investiţiile publice şi private reprezintă singura cale pentru asigurarea prosperităţii românilor. În acest context, nu pot să nu atrag atenţia asupra datelor pe care ni le comunică Institutul Naţional de Statistică, care ne spun că investiţiile din ţara noastră apasă pe balanţa comercială, pentru că multe materiale şi materii prime utilizate în proiectele de investiţii nu sunt produse în România, ci peste hotarele ţării. Fier, ţevi, bitum, aparatură şi dotări sunt importate de către constructori pentru a putea să realizeze lucrările de investiţii. Or, investiţiile, pe care noi le realizăm şi care se ridică la zeci de miliarde de lei anual, ar trebui să constituie unul dintre cele mai puternice stimulente pentru a reindustrializa România! Fier pentru armături, ferestre pentru şcoli şi spitale, ţevi de calitate pentru reţele de apă şi canalizare, şi multe asemenea produse ar putea şi ar trebui să fie produse de fabrici româneşti.

Mă bucură faptul că, la propunerea Partidului Naţional Liberal, Guvernul României a demarat, anul acesta, o schemă de ajutor pentru operatorii economici români ca să poată să se dezvolte şi să producă materii prime şi materiale utilizate în lucrările de investiţii din România.

Aş fi deosebit de bucuros dacă şi celelalte propuneri ale PNL privind stimularea apariţiei de fabrici româneşti ar prinde contur cât mai curând. Pentru judeţul meu, Caraş-Severin, înfiinţarea unor unităţi de producţie moderne, româneşti, care să producă competitiv şi să ofere locuri de muncă foarte bine plătite pentru tinerii din judeţ, ar fi, cu siguranţă, unul dintre lucrurile care ne-ar ajuta foarte mult să ne dezvoltăm.

Domnul Ervin Molnar:

"Parteneriatul pentru Combaterea Sărăciei Energetice, un pas important în sprijinul românilor vulnerabili"

Săptămâna aceasta, Ministerul Energiei, condus de ministrul liberal, împreună cu Asociaţia Energia Inteligentă au semnat "Parteneriatul pentru Combaterea Sărăciei Energetice".

Scopul principal al acestui parteneriat, între stat şi societatea civilă, fiind derularea Proiectului "Case cu căldură", proiect destinat sprijinului familiilor defavorizate, prin distribuirea de lemne de foc necesare încălzirii locuinţelor.

Totodată, Proiectul "Case cu căldură" îşi propune evidenţierea nevoii de încălzire, în timpul iernii, a peste 70% dintre localităţile din România, care nu sunt racordate la reţeaua de distribuţie de gaze.

Sărăcia energetică se poate traduce simplu prin faptul că, după ce clientul îşi achită facturile la energie, acesta nu mai rămâne cu suficienţi bani pentru a trăi decent restul lunii. Importanţa acestui parteneriat este dată şi de situaţia extrem de îngrijorătoare în care foarte mulţi români se regăsesc, datele arătând că peste 37% din gospodării cheltuie cu energia contravaloarea a peste 10% din coşul zilnic de consum, conform datelor Observatorului Român al Sărăciei Energetice.

De asemenea, conform reprezentanţilor Ministerului Energiei, sub umbrela parteneriatului pentru Combaterea Sărăciei Energetice, va fi continuat Proiectul "Energie pentru viaţă", care îşi propune montarea panourilor fotovoltaice în gospodăriile care nu beneficiază de electricitate, iar în următoarea perioadă va fi realizată inventarierea locuinţelor din România care nu au energie electrică, în vederea identificării unor soluţii de eradicare a sărăciei energetice extreme din ţara noastră şi atingerea ţintei de 0 gospodării fără electricitate.

Colaborarea dintre instituţiile statului şi societatea civilă este vitală pentru o mai bună gestionare a unor arii şi domenii care servesc binelui comun. Parteneriate precum cel încheiat între Ministerul Energiei şi Asociaţia Energia Inteligentă sunt exemple de bune practici, pe care mi-aş dori să le văd replicate, atât la nivel central, cât şi local.

Având în vedere că iarna ne bate la uşă, am încredere că instituţiile abilitate ale statului român se vor asigura că românii vor avea căldură în case, la un preţ accesibil pentru fiecare.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Sistemul public de pensii trebuie reformat eficient şi sustenabil!"

Dreptul la o pensie bună este un drept câştigat de cei care au muncit o viaţă întreagă. Sunt de părere că orice om care a muncit zeci de ani, care a contribuit la bunul mers al societăţii româneşti şi la dezvoltarea ţării noastre, merită să se bucure de un trai decent după ce iese din activitate. De aceea, Partidul Naţional Liberal susţine reforma sistemului de pensii.

În primul rând, pentru că acest lucru înseamnă un sistem de pensii mai echitabil, în care românii urmează să primească pensii potrivit contribuţiilor. În al doilea rând, pentru că reforma pensiilor este jalon în PNRR - de care depinde finanţarea din acest program. Însă, nu le putem promite astăzi pensionarilor nişte majorări care mâine să nu se mai poată aplica. Aceasta este abordarea după care s-a condus mereu PNL. Am fost responsabili de fiecare dată, chiar dacă o astfel de poziţie nu a fost mereu una populară.

Aşa cum a fost responsabil atunci când a oprit erorile din legea privind plăţile cash, pentru a ajuta doar lăcomia băncilor, aşa cum am reacţionat rapid când au vrut pur şi simplu să fure pilonul II de pensii, adică peste 100 de miliarde de lei, adunate de milioane de romani care muncesc activ şi cinstit, tot aşa PNL rămâne responsabil şi verifică foarte atent impactul oricărei legi promovate de Guvernul Ciolacu, cum este şi Legea pensiilor.

Noi, liberalii, putem spune că avem ceva mai multă experienţă cu majorările de pensii sustenabile, nu populiste. Am demonstrat acest lucru în cei trei ani de guvernare liberală 2020-2022, când pensiile au crescut cu aproximativ 40%. Cifrele sunt concrete şi vorbesc cel mai bine: am dus punctul de pensie de la 1.265 lei, cât era în anul 2020, până la 1.785 lei, cât este în prezent.

PNL va susţine reforma pensiilor, dar nu va susţine lipsa ei de finanţare. Sursa de finanţare va trebui identificată la nivelul Guvernului, într-un mod cât se poate de onest şi de transparent.

Doamna Mirela Furtună:

"14 noiembrie - Ziua Dobrogei"

Astăzi sărbătorim o zi cu o importanţă deosebită în istoria României, şi în special a Dobrogei. La finele secolului al XIX-lea, Dobrogea a revenit statului român după terminarea războiului ruso-otoman din perioada 1877-1878, consemnat în istoria României drept Războiul de Independenţă.

Conform prevederilor tratatului de pace de la Berlin din iulie 1878, Dobrogea, incluzând Delta Dunării şi Insula Şerpilor, urma să revină României după retragerea autorităţilor militare ruse ce se aflau la acea dată în provincie.

Pe 10 noiembrie 1878, Regele Carol I a semnat primele decrete de numire a funcţionarilor administrativi în Dobrogea, iar Nicolae Catargi şi George Ghica au devenit prefecţii judeţelor Constanţa şi Tulcea.

Anterior acestui eveniment, pe 24 ianuarie 1859, sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se înfăptuia Mica Unire, unirea Principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti.

În context european, Mica Unire şi Reintegrarea Dobrogei au reprezentat primul pas înspre recunoaşterea României ca stat independent şi suveran, de către puterile Europei, şi, în acelaşi timp, temelia fondării statului modern român.

Prin cele două evenimente, România a devenit parte din cultura europeană şi a modelului european de organizare statală. De asemenea, reprezintă şi primul pas spre apropierea României de Europa, atât din punct de vedere politic, cât şi cultural.

Nu trebuie să uităm că Dobrogea reprezintă un tărâm al incluziunii şi al diversităţii sociale. În Dobrogea regăsim aproape toate minorităţile naţionale şi toate religiile, iar dobrogenii trăiesc de sute de ani în armonie, fără conflicte sociale sau de altă natură. Dobrogea reprezintă un model de convieţuire pentru toate statele din zona Balcanilor.

Cu ocazia zilei de 14 noiembrie, le urez dobrogenilor un sincer la mulţi ani!

Doamna Elena Hărătău:

"Avem obligaţia de a avea grijă de Dobrogea, un teritoriu sacru al României!"

Împlinirea a 145 de ani de la reintrarea oficială a Dobrogei în componenţa statului român unitar modern reprezintă un moment exponenţial pentru definirea României de astăzi.

Ziua de 14 noiembrie este una extrem de specială pentru locuitorii Dobrogei, fiind data la care, în anul 1878, aceste străvechi meleaguri s-au realipit României. De atunci, fiecare român îşi reaminteşte cu emoţie şi bucurie această zi ca fiind cea mai importantă din istoria bimilenară a Dobrogei.

În 14 noiembrie 1878, o divizie română a trecut Dunărea în Dobrogea, prilej cu care Regele Carol I a citit dobrogenilor proclamaţia care a rămas înscrisă cu litere de aur în istoria făuririi statului naţional unitar român modern: "Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă... Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi, dar cu iubire, drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţie definitivă, care va ţine seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornicite poziţia voastră cetăţenească. Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră".

De asemenea, adresându-se soldaţilor, domnitorul Carol I a spus: "Soldaţi, azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! În această nouă Românie veţi găsi o populaţiune care în cea mai mare parte este deja românească. Însă veţi găsi şi locuitori de alt neam şi credinţe. Între ei veţi găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre. Vă recomand cu deosebire să respectaţi credinţa lor. Fiţi în mijlocul noilor voştri concetăţeni anteluptători ai legalităţii şi ai civilizaţiei Europei".

România are şi o lege specială destinată acestui eveniment, respectiv Legea nr. 230/2015 privind instituirea zilei de 14 noiembrie - Ziua Dobrogei, prin care autorităţile publice centrale şi locale, precum şi instituţiile de cultură, organizează manifestări specifice dedicate aniversării momentului din 1878.

Îmi exprim speranţa că aniversarea din acest an a realipirii Dobrogei la România va fi un moment de pilduitoare aducere aminte a celor care au realizat acest act istoric - bravii noştri înaintaşi.

Prin acţiunile noastre prezente şi viitoare, de la autorităţi la oamenii simpli, trebuie să ne ridicăm zi de zi la înălţimea făuritorilor actelor de unitate şi unire a tuturor românilor.

Dobrogea este un ţinut minunat, un colţ de Rai fără asemuire în toată lumea, iar noi avem obligaţia de a avea grijă de acest teritoriu sacru, pentru a-i menţine frumuseţea şi strălucirea date de natură şi de Bunul Dumnezeu.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Demersuri concludente ale PSD pentru asigurarea sustenabilităţii sistemului naţional de sănătate"

Guvernul condus de PSD va interveni cu fermitate ori de câte ori şi oriunde va fi necesar pentru a remedia disfuncţionalităţile inerente survenite în activitatea sistemului de sănătate, după cum prim-ministrul Marcel Ciolacu şi-a asumat public acest deziderat.

Astfel, la propunerea conducerii social-democrate a Ministerului Sănătăţii, Executivul a adoptat, în ultima perioadă, o serie de acte normative, care stipulează alocări bugetare substanţiale, pentru menţinerea sustenabilităţii din domeniul medico-sanitar naţional.

În acest sens, ultima hotărâre de Guvern, dedicată sănătăţii, prevede alocarea suplimentară a 1,7 miliarde de lei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, din Fondul de rezervă bugetară, sumă prin intermediul căreia vor fi rezolvate inclusiv urgenţele de finanţare ale spitalelor şi decontarea medicamentelor indispensabile.

Noua alocare se adaugă practic finanţărilor specifice suportate din bugetul propriu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, fapt care va permite unităţilor spitaliceşti din ţară asigurarea resurselor băneşti obligatorii pentru funcţionarea optimă şi în condiţii predictibile pentru pacienţi.

Trebuie să remarcăm faptul că Executivul PSD nu va face rabat de la niciun obiectiv aflat pe lista de priorităţi din sănătate. Dacă va mai fi nevoie, sumele vor fi din nou suplimentate, astfel încât să fie asigurată continuitatea în tratamentul acordat pacienţilor şi buna funcţionare a spitalelor. În acelaşi timp, consider că este imperioasă nevoie ca şi CNAS să adopte un management eficient, în ceea ce înseamnă distribuţia fondurilor, pentru a asigura buna finanţare a sistemului de sănătate.

Pe de altă parte, românii trebuie să fie informaţi corect cu privire la realitatea conform căreia legislaţia de reducere a cheltuielilor din sistemul public nu este aplicabilă serviciilor medicale sau medicamentelor. Condiţiile aferente tratamentelor din spitalele publice, legate de cazare, masă, întreţinere etc., intră în categoria "serviciilor medicale", care sunt exceptate de la limitarea cheltuielilor.

Concret, prevederile O.U.G. nr. 90 din 27 octombrie a.c. nu se aplică pentru "cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale şi cu îngrijirea bolnavilor, cu serviciile de asigurare a hranei în unităţile sanitare, în instituţii de asistenţă socială şi în unităţi de asistenţă medico-socială, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate".

În concluzie, nu există niciun pericol ca sistemul naţional de sănătate să ajungă în incapacitate de plată sau în imposibilitatea de a-şi achita facturile curente, PSD acţionând cu grijă şi responsabilitate în acest sens.

Doamna Alexandra Huţu:

"Societatea şi politica românească au nevoie de o mai mare toleranţă, înţelegere şi apreciere a valorilor morale şi naţionale şi de mai puţină divizare şi conflict!"

În această săptămână, respectiv pe 16 noiembrie, sărbătorim Ziua Internaţională a Toleranţei. În 1995, pentru a marca Anul Naţiunilor Unite pentru toleranţă şi 125 de ani de la naşterea lui Mahatma Gandhi, UNESCO a creat un premiu pentru promovarea toleranţei şi a non-violenţei. Instituirea unei Zile Internaţionale dedicate Toleranţei a fost decisă de ONU şi îşi are originea în Carta Naţiunilor Unite, în care statele semnatare îşi declarau intenţia de a fi tolerante şi de a trăi în pace şi bună înţelegere, şi în Constituţia UNESCO, bazată pe demnitate, egalitate şi respect reciproc între oameni.

Aşa cum ştim cu toţii, toleranţa înseamnă respect, acceptare şi apreciere a diversităţii culturilor lumii noastre, a formelor noastre de exprimare şi a modurilor de a fi pe toate palierele sociale.

Din păcate, în ultimii ani, atât în zona politică, cât şi la nivelul întregii societăţi au început să apară din ce în ce mai multe mesaje de divizare şi de instigare la ură, violenţă şi lipsă de respect.

Cel mai recent exemplu este cel al reprezentanţilor AUR, care îndeamnă public la subminarea şi distrugerea încrederii în instituţiile statului român, cu mesaje directe care provoacă haos şi anarhie! Nu poţi să inciţi la nesupunerea civică şi tulburări sociale în România, mai ales în actualul context al războiului din Ucraina, doar ca să câştigi câteva puncte electorale, fără să te gândeşti la consecinţele catastrofale pe care le-ar putea avea asupra tuturor cetăţenilor, indiferent de simpatiile şi doctrinele politice.

Ştiu că voi fi trasă de mânecă, că toate aceste mesaje transmise pe diferite canale media, şi chiar de la tribuna Parlamentului, reprezintă doar declaraţii politice fără implicaţii directe. Nu este aşa. Primul prag al divizării şi instigării la acte de nesupunere civică îl reprezintă violenţa verbală, care presupune utilizarea unui comportament agresiv, gesturi şi alte acte intenţionate, care afectează personalitatea, demnitatea sau integritatea psihologică asupra cărora se răsfrânge. Nu trebuie să uităm că violenţa verbală este un abuz cu efecte psihologice importante. Chiar dacă urmele acesteia nu sunt fizic vizibile, ea reprezintă o forma de violenţă de care trebuie să ne protejam şi care pregăteşte următorul pas, cel al violenţei fizice.

În opinia mea şi a colegilor de la PSD, toţi cei care facem parte din clasa politică de azi trebuie să ne oprim din atacuri şi să pornim cu toţii de la modelul predecesorilor noştri, care au realizat Marea Unire, care au avut un ţel comun, prin respect, printr-o viziune comună, prin punerea laolaltă a cunoştinţelor, a intereselor naţionale, astfel încât să apărăm interesele cetăţenilor pe care îi reprezentăm. Acest model trebuie replicat şi la nivel social, astfel încât să avem toleranţă şi să ne respectăm reciproc, fără a ne aduce jigniri, acuze şi să ne facem un scop din conflictul unora cu alţii.

Eu, în calitate de parlamentar de Botoşani, vă spun din experienţă că ştiu cum e să trăieşti într-o comunitate multiculturală, cu istorii şi origini diferite, cu obiceiuri şi limbi diferite. În judeţul Botoşani, alături de etnicii români, au trăit şi trăiesc în continuare evrei, armeni, lipoveni, romi, sârbi, tătari, italieni. Municipiul Botoşani găzduieşte chiar şi o bibliotecă a etniilor, care are rolul de a valorifica moştenirile lăsate de comunităţile minoritare care au contribuit la crearea istoriei oraşului.

Aşadar, haideţi să lăsăm deoparte interesele politice, personale, conflictul şi cearta politică, violenţa verbală, mesajele şi discursurile de ură şi provocare la haos şi distrugere, şi să ne canalizăm toate energiile pentru a propune o serie de direcţii strategice prioritare pentru ţară, indiferent cine va fi la guvernare şi pentru ce perioadă de timp, şi să le respectăm pentru a le duce la îndeplinire.

Ajunge cu îndemnurile politice către români să lupte împotriva altor români, a generării de conflicte artificiale între pensionari şi salariaţi, între tineri şi vârstnici, între heterosexuali şi homosexuali, între femei şi bărbaţi, între angajaţi la stat şi angajaţi la privat şi aşa mai departe. Mai ales că urmează un an electoral cu patru rânduri de alegeri, e o greşeală să intrăm într-un joc al dezbinării alimentat chiar de oamenii politici care ar fi trebuit să îi reprezinte şi să apere interesele fiecărui român.

În opinia mea, calea corectă este cea a conlucrării, calea colaborării între români. Calea corectă e calea solidarităţii. România chiar are obiective mult mai importante, decât lupta pe mize politice meschine, irelevante pentru cetăţenii care ne-au votat! Calea corectă este unitatea, nu dezbinarea. Cine îndeamnă la ură şi dezbinare, este împotriva unităţii, este împotriva României.

Pentru a deveni modele sociale, dezbaterea politică trebuie să capete şi o dimensiune spirituală. Trebuie să depăşim problemele de ordin economic curente, cum sunt salariile, pensiile, impozitele etc., şi să promovăm şi anumite valori spirituale, care să fie un reper pentru societatea pe care o reprezentăm aici, în Parlament.

În politică avem nevoie de modele de decenţă şi de modestie, dar de o conduită morală care să impună respect. Aşadar, se impune o introducere a valorilor morale în dezbaterea publică, cu precădere a valorilor etice fundamentale, inspirate din religia ortodoxă şi din tradiţiile poporului român.

Domnul Ilie Dan Barna:

"Locul Republicii Moldova este în Europa"

În urmă cu şase zile, Comisia Europeană recomanda Consiliului European începerea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Într-o lună, pe 14 - 15 decembrie, Consiliul se va întruni pentru a formaliza decizia.

S-a făcut un pas important în ceea ce priveşte integrarea Republicii Moldova în familia europeană, însă drumul abia începe, iar noi suntem alături de fraţii noştri.

Moldova are nevoie de toată susţinerea, pe care o putem oferi, pentru a combate ameninţările venite din Rusia, despre care am discutat la fiecare întâlnire cu oficialii europeni şi oficialii de peste Prut. În cea mai recentă vizită la Chişinău, în timpul alegerilor locale din 5 noiembrie, am văzut rezultatul banilor trimişi de Moscova, pentru a susţine oligarhi ruşi şi pentru a amăgi oamenii descumpăniţi de greutăţile ultimilor ani, pentru a influenţa rezultatul alegerilor, prin cele peste 15 partide clonă satelit înfiinţate de ruşi.

De asemenea, am discutat despre pericolul rus în detaliu, cu omoloaga mea Veronica Roşca, preşedinta Delegaţiei Parlamentului Moldovei la AP OSCE şi preşedinta grupului parlamentar de prietenie cu România. Dezbaterile au avut loc în cadrul reuniunii United4Moldova, ţinută la Chişinău cu o zi înainte, în data de 4 noiembrie.

Mai mult de atât, am cerut celor 18 delegaţii din statele membre UE, prezente la reuniunea United4Moldova, găzduită de Parlamentul Republicii Moldova, să găsim mijloacele cele mai bune prin care să transformăm în posibil dezideratul european al Moldovei. Un vis care aduce predictibilitate, creştere economică şi aduce cetăţenii acestei ţări sub umbrela securităţii europene.

Şi am mai exprimat o dorinţă proprie: ca România să fie cu adevărat un partener solid pentru Moldova. Un partener care face mai mult decât declaraţii de bunăvoinţă. Şi categoric, unul al cărui politicieni nu se folosesc de nevoile Republicii Moldova ca să înfiinţeze tot felul de "instituţii" pentru a mai da nişte sinecuri rudelor şi prietenilor din partid. Înfiinţarea unui aşa-zis "Institut pentru Sprijinirea Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană" seamănă prea mult cu Legea lui Murphy, "dacă vrei să ucizi o idee, fă o comisie sau un institut".

Ministerul Afacerilor Externe are toate resursele şi mijloacele necesare pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul ei european, cu condiţia să existe voinţă şi asumare politică.

Pentru ca Moldova să poată deveni stat membru al Uniunii Europene, vreau să ne angajăm că vom facilita dezvoltarea economică, prin investiţii şi parteneriate comerciale sustenabile pentru ambele ţări. Că vom ajuta Moldova să-şi întărească instituţiile şi să protejeze statul de drept. Că nu vom permite oligarhilor şi ruşilor să lase cetăţenii Moldovei în frig, prin dezvoltarea infrastructurii energetice a ţării, şi mai ales că nu vom permite oligarhilor care au sărăcit Moldova, până de curând, nici unora care aşteaptă sprijin rusesc, şi nici ruşilor care finanţează toate schemele de corupţie din ţară, să captureze mass-media.

Domnul Ioan Balan:

"«E uşor a scrie versuri, când nimic nu ai de spus»!"

Am decis ca astăzi să fac apel la versurile poetului nostru naţional, din poezia "Criticilor mei", pentru a exprima goliciunea unor critici formulate de unii oameni politici suceveni cu privire la activitatea, implicarea şi rezultatele echipei liberale din judeţul Suceava.

Până să se producă schimbarea politică majoră, când la conducerea administraţiei publice judeţene a Sucevei a venit Gheorghe Flutur, judeţul meu figura mereu în topurile sărăciei, şomajului, lipsei de infrastructură, lipsei de oportunităţi, lipsei de speranţă. În perioada fostelor administraţii publice, Suceava este judeţul care a pierdut cei mai mulţi locuitori, iar astăzi suntem printre puţinele judeţe care apare la Recensământul din anul 2021 cu o creştere de populaţie.

Dacă ar fi vă spun ce şi cât a realizat echipa liberală de la Suceava, în ultimii ani, nu mi-ar ajunge timpul destinat acestei şedinţe. Pot să vă spun că din topul ruşinii, de unde a preluat PNL administraţia publică Suceava, astăzi suntem în topul celor mai performante administraţii publice din ţară la accesarea fondurilor europene, la numărul de proiecte de investiţii derulate de administraţiile publice locale, cu cele mai multe unităţi sanitare şi unităţi de învăţământ modernizate, cu autostrăzi şi centuri ocolitoare despre care bucovinenii nu ar fi crezut că se vor realiza vreodată. Pentru acest efort de echipă, nu am pretins să ni se construiască statui şi nici monumente, pentru că acesta este rolul nostru şi pentru asta sucevenii şi-au pus încrederea în noi.

Ceea ce însă îmi lasă un gust amar este lipsa totală de implicare a unor politicieni suceveni, care, chipurile, ar fi şi partenerii noştri de guvernare. Din păcate, domniile-lor nu au lăsat în urmă niciodată un proiect util pentru oameni şi critică din zori şi până în seară munca unor liberali dedicaţi. Este neplăcut să auzi critici din partea celor pe care i-ai invitat să muncească alături de tine în folosul sucevenilor, şi au preferat să stea pe margine şi să îşi ascută săbiile. Nu cred că este vreun sucevean care să nu înţeleagă că orice critică venită din partea celui care nu a muncit niciodată pentru comunitate nu are nicio valoare. Sucevenii văd cu ochii lor că singura schimbare în bine a venit doar sub o conducere liberală a administraţiei publice.

Aşa cum am început această declaraţie, tot aşa aş dori să o închei, spunându-le politicienilor mărunţi, care critică fără fundament activitatea consiliului judeţean Suceava, efortul primarilor liberali suceveni şi al parlamentarilor PNL: "Critici voi, cu flori deşerte, Care roade n-aţi adus, E uşor a scrie versuri, Când nimic nu ai de spus".

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Ziua Mondială a Diabetului"

Astăzi, 14 noiembrie, România celebrează Ziua Mondială a Diabetului, alături de ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, prin această zi, doresc să atragă atenţia asupra unei probleme de sănătate publică, şi anume diabetul.

Se recunoaşte astfel nevoia de a promova la nivel naţional şi internaţional metodele de tratament pentru această boală, dar şi de politici publice de sănătate axate pe prevenţie.

Situaţia la nivel global este una alarmantă. Unul din 10 adulţi suferă de diabet, iar peste 90% dintre aceştia sunt diagnosticaţi cu diabet tip 2, adică forma de diabet care poate fi prevenită printr-o nutriţie sănătoasă, exerciţii fizice regulate, evitarea fumatului şi, în principiu, un stil de viaţă sănătos.

Tema propusă de ONU anul acesta este "Accesul la îngrijirea diabetului zaharat", iar sub sloganul "Cunoaşteţi-vă riscurile, pentru a şti ce este de făcut!" este accentuată necesitatea accesului la programele educaţionale pentru persoanele cu diabet şi la profesioniştii din domeniul sănătăţii.

Din nefericire, în România, numărul bolnavilor este în creştere, în anul 2021 s-au înregistrat peste 800.000 cazuri de diabet. Este nevoie de o informare continuă a populaţiei, de controale regulate şi de acţiuni concrete în viaţa de zi cu zi, menite să prevină îmbolnăvirea. Spre exemplu, renunţarea la fumat reduce riscul de a dezvolta tipul 2 de diabet cu 30-40%.

În calitate de membru în Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, aş dori să încurajez românii să nu neglijeze simptomele diabetului zaharat, să înveţe să le recunoască, să ia măsuri pentru a avea un stil de viaţă sănătos, astfel încât să se protejeze de această boală, mai ales în condiţiile în care neglijarea diabetului poate fi fatală, diabetul reprezentând a treia cauză majoră de deces pe plan mondial.

Domnul Ioan Mang:

"Despre Proiectul de Lege privind jocurile de noroc"

A început dezbaterea în Camera Deputaţilor, forul decizional, pentru adoptarea Legii privind jocurile de noroc. Partidul Social Democrat este ferm în poziţia sa - suntem hotărâţi să combatem viciul dependenţei de jocuri de noroc!

Astăzi, sălile de joc pur şi simplu au împânzit România. Numărul lor a crescut enorm în ultimii ani, reuşind să se poziţioneze în puncte strategice. De exemplu, conform presei locale, în judeţul Bihor funcţionează peste 760 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou, loterie, care aparţin unor companii înregistrate în toată ţara.

În topul localităţilor cu cele mai multe săli de "păcănele", cazinouri sau pariuri sportive sunt Oradea, cu aproape 480, urmată de oraşele Salonta, cu 75, Beiuş, cu 55, Marghita şi Ştei, cu 30 fiecare, Aleşd, cu 27, şi Valea lui Mihai, cu 26.

La nivelul comunelor, cele mai multe astfel de săli sunt în Diosig - 21 de săli de jocuri, urmată de Săcueni, cu 18, Arpăşel, cu 11, şi Biharia, cu 10. Aproape că nu există localitate din judeţ şi din ţară în care să nu funcţioneze măcar o sală de jocuri de noroc, sunt însă localităţi unde sunt cu sutele sau zecile.

Tocmai de aceea, intenţia PSD este ca "păcănelele" să dispară complet din satele şi oraşele cu mai puţin de 15.000 de locuitori, iar în celelalte localităţi să fie permise strict în cazinouri şi marile hoteluri.

În România sunt 2.861 de comune şi sate. În niciuna dintre aceste localităţi nu vor mai fi săli de jocuri de noroc. Din cele 320 de oraşe şi municipii ale ţării, aproximativ 150 au mai puţin de 15.000 de locuitori. Nici în acestea nu vor mai fi săli de jocuri de noroc! În restul de 170 de localităţi accesul la jocuri de noroc va fi semnificativ limitat. Doar în cazinourile şi hotelurile din acestea. Nicăieri nu vor mai exista păcănele şi pariuri la colţ de stradă, cum se întâmplă acum

Sălile de jocuri au ajuns tentante nu doar pentru că promit amuzament şi recreere, dar şi pentru că promit o îmbogăţire rapidă. În realitate, ele vând doar iluzii. Este vorba despre o falsă recreere şi de o eventuală îmbogăţire pe termen foarte scurt, pentru că tentaţia repetată ajunge să se transforme în adicţie, iar adicţia conduce la sărăcie.

Dacă la capitolul statisticilor privind numărul sălilor cunoaştem exact situaţia din ţară, nu la fel de bine stăm în ceea ce priveşte numărul celor care frecventează aceste locuri, cu atât mai puţin a celor care au ajuns cazuri patologice. Potrivit unui studiu citat de mass-media, în România ar fi, pe hârtie, doar 100.000 de dependenţi de jocuri de noroc. Din păcate, în realitate nu ştie nimeni numărul lor exact, ceea ce mă face să cred, ţinând cont şi de profitabilitatea acestor afaceri, şi de sumele mari care sunt virate către bugetul de stat, că numărul lor este mult mai mare, poate chiar de câteva zeci de ori.

Dacă este să fim oneşti, trebuie să recunoaştem că "păcănelele", ruleta sau pokerul nu sunt jocuri, ci ele se încadrează mai degrabă la categoria viciilor. Prin această lege încercăm să găsim o soluţie care să menţină în picioare afacerile corecte, dar să acţionăm asupra acestor vicii şi asupra efectelor acestora, în primul rând, prin schimbarea cadrului în care acestea se vor putea desfăşura jocurile de noroc.

Aş dori să subliniez însă o nuanţă importantă: nu suntem împotriva companiilor sau a antreprenorilor care derulează astfel de afaceri. Legea nu este îndreptată împotriva acestora, ci vine să rezolve şi să prevină problemele de ordin social pe care aceste activităţi le pot produce: bolile psihice legate de dependenţa de jocurile de noroc, distrugerea familiilor şi a vieţilor, îndatorarea excesivă şi chiar falimentul personal al "jucătorilor".

O abordare corectă cred că nu trebuie să se limiteze doar la interdicţii sau limitarea acestor activităţi. Acestea trebuie combinate şi cu alte măsuri care să vizeze creşterea numărului centrelor specializate pentru tratarea dependenţei create de jocurile de noroc, reglementarea mai strictă a publicităţii în acest domeniu, dar şi combaterea sărăciei. Aceasta din urmă reprezintă, de altfel, un obiectiv pe care PSD îl are în vedere încă de la intrarea la guvernare. Prin creşterea salariilor, a pensiilor, dar şi a puterii de cumpărare prin plafonarea preţurilor, precum şi toate celelalte măsuri adoptate până acum, Guvernul PSD doreşte să vină în sprijinul tuturor românilor, dar mai ales al categoriilor vulnerabile.

În concluzie, vreau să vă asigur că PSD doreşte o lege bună, care să nu aibă vicii de aplicare sau constituţionalitate. Sunt convins că în cadrul dezbaterii parlamentare vom reuşi să clarificăm toate aspectele controversate, iar prin amendamentele noastre să îmbunătăţim forma finală a legii.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Veşnică recunoştinţă veteranilor noştri din teatrele de operaţii din afara graniţelor!"

11 noiembrie este o zi cu o încărcătură istorică şi emoţională deosebită pentru întreaga umanitate. Cu mai bine de un secol în urmă, pe data de 11 noiembrie 1918, la ora 11.00, intra în vigoare armistiţiul - semnat într-un vagon de tren în pădurea de la Compiègne - dintre Imperiul German şi Puterile Aliate, protagoniştii momentului fiind Matthias Erzberger pentru Germania şi mareşalul Ferdinand Foch pentru Antantă.

Marele Război, conflict de anvergură nemaiîntâlnită până la acel moment, avea să fie denumit şi "Războiul care trebuie să pună capăt tuturor războaielor". Din păcate, 20 de ani mai târziu, Europa şi lumea întreagă aveau să plonjeze într-un alt conflict mondial, unul de o gravitate mult mai mare decât precedentul.

11 noiembrie are şi o semnificaţie personală pentru noi, românii. Pe 11 noiembrie 2003 a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, iar sergentul major Mihail-Anton Samuilă a fost rănit, în zona localităţii Spin Puldac, în apropierea graniţei Afganistanului cu Pakistanul. Iosif Silviu Fogoraşi a fost primul militar decedat în teatrul de operaţii din Afganistan, în timp ce Mihail-Anton Samuilă a murit, la 14 noiembrie, într-un spital de campanie din Bagram. De aceea, în România, pe 11 noiembrie, aducem un omagiu mai ales celor care s-au sacrificat pentru ţară în teatrele de operaţii din afara graniţelor şi un sincer "Mulţumesc!" tuturor veteranilor şi combatanţilor români care au servit cu loialitate şi patriotism interesele statului şi ale societăţii româneşti.

Să păstrăm vie memoria acestora şi să onorăm spiritul lor neînfricat pentru misiunile îndeplinite în slujba ţării! Să recunoaştem şi să apreciem mereu sacrificiile acestor oameni curajoşi care au luptat pentru a servi ţara şi a proteja valorile noastre fundamentale: libertatea şi siguranţa noastră!

Să le păstrăm vie amintirea şi să continuăm să onorăm moştenirea eroilor noştri!

Domnul Mircea Roşca:

"Pensionarii români trebuie să beneficieze de pensii corecte!"

Săptămâna trecută a fost adoptat Proiectul Legii pensiilor de către Guvern. Îmi doresc ca toate garanţiile oferite de premierul Ciolacu şi ministrul muncii, Simona Bucura Oprescu, să fie corecte, pentru că avem nevoie de o lege predictibilă şi sustenabilă.

Din punctul nostru de vedere, al PNL, Proiectul Legii pensiilor are la bază patru principii agreate în coaliţie şi anume, contributivitate, stabilitate, solidaritate şi egalitate.

Noua lege trebuie să răspundă mai multor provocări legate de situaţia stagiilor de cotizare pentru bărbaţi şi femei, de nevoia de a corecta inegalităţile şi inechităţile care au apărut în sistemul de pensii în ultimii ani, în aşa fel încât oameni care au aceeaşi vechime în câmpul muncii, aceeaşi pregătire, au ocupat aceleaşi funcţii, să aibă pensii similare.

Preocuparea noastră, a celor din PNL, este aceea de a contribui la o lege a pensiilor care să redea demnitatea pensionarilor printr-o majorare sustenabilă a pensiilor, conform contribuţiei, pe baza principiului la muncă egală plata egală. Dar, pentru a fi siguri că această lege este aplicabilă, trebuie să asigurăm sustenabilitatea bugetară.

Obiectivul nostru este ca, în acelaşi timp, să proiectăm siguranţă pentru generaţiile următoare de pensionari şi să putem face majorarea pensiilor actuale într-o măsură cât mai consistentă, pentru ca aşteptările celor care sunt astăzi la pensie să fie îndeplinite.

Este poate cea mai importantă lege, după Legea salarizării, deoarece ea vizează un sistem complicat.

Legea pensiilor trebuie să aibă la bază câteva principii fundamentale, din care amintesc contributivitatea, egalitatea, solidaritatea socială, imprescriptibilitatea.

Contributivitatea înseamnă că primeşti, practic, în funcţie de cât ai contribuit. Egalitatea - reparăm o mare dreptate.

Solidaritatea socială este un principiu fundamental al pensiilor, în sensul că acesta este principiul pe care se bazează pilonul I, nu pilonul II - adică generaţiile care sunt în activitate susţin generaţiile de pensionari, care şi ei la rândul lor vor fi susţinuţi, când vor fi pensionari, de cei care vor urma să intre în activitate.

Sunt o serie de principii majore de la care nu vom face rabat. Dimpotrivă, vom face tot ce depinde de noi să avem o lege corectă pentru toţi pensionarii.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Se doreşte descurajarea muncii, şi nu triumful răsplătirii adecvate a acesteia"

Nu credeam să ajungem atât de repede să reluăm discuţia despre aranjamentul care bate angajamentul, pentru că încă nu am intrat în anul electoral viitor. Cu toate acestea, partenerii noştri liberali de guvernare au început să accentueze manifestarea unei opoziţii făţişe şi virulente faţă de propunerea PSD privind majorarea pensiilor, precum şi faţă de alte proiecte ale noastre, necesare îmbunătăţirii condiţiilor de trai al tuturor segmentelor populaţiei! Multiversul părerilor opozante ale liberalilor, exprimat şi public cu atâta înverşunare privind noua reformă a pensiilor proiectată de PSD împreună cu experţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, devoalează pur şi simplu că doar noi, social democraţii, am acceptat să intrăm la guvernare alături de dreapta tocmai ca să contribuim la urgentarea progresului statului român prin reforme necesare şi chiar salutare pentru unele domenii de activitate.

Această reformă a sistemului de pensii publice din România va aduce echitatea între pensionari şi va consolida principiul contributivităţii. Cele mai multe pensii vor creşte în urma recalculării. Unele se vor mări consistent, în timp ce altele, cele deja avantajate din punct de vedere legislativ sau cu stagiu scurt de contributivitate, se vor majora mai puţin sau se vor menţine la acelaşi nivel.

Tot această reformă are şi pentru salariaţi o finalitate la fel de majoră, la fel şi pentru elevii şi studenţii de astăzi şi viitorii angajaţi de mâine. Concret, va răsplăti eficient munca şi contributivitatea, dar va încuraja şi natalitatea şi va stimula şi continuarea studiilor.

De la cea mai scurtă constatare şi până la cele mai profunde şi reflexive observaţii privind spectrul larg al categoriilor de români vizaţi de reforma iniţiată şi asumată de PSD, se constată că nu poate fi acceptată niciun fel de scuză la împotrivirea PNL faţă de creşterea pensiilor.

A devenit deja un truism că pensionarii români au dreptul la echitate! Iar ori de câte ori PSD a încercat să reaşeze aceste drepturi şi raporturi sociale în spiritul dreptăţii, egalităţii şi justiţiei, întotdeauna a întâmpinat respingerea din partea partidelor de dreapta. Cea mai recentă încercare în acest sens s-a izbit de excluderea USR din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a calendarului de creştere a veniturilor seniorilor noştri. Dincolo de retorica politicianistă a USR, formaţiune care s-a delimitat duplicitar de acest neajuns major pe care l-a generat tuturor românilor prin dezinteresul şi stângăciile manifestate cu abnegaţie, a stat o muncă titanică a tuturor factorilor de decizie ai PSD, de la premier, la europarlamentari şi parlamentari, pentru renegocierea acestui capitol din PNRR.

Aşadar, aceste două tranşe de majorări de anul viitor au fost facilitate tot prin eforturile susţinute ale PSD, încă de anul trecut! Şi nu am făcut-o din niciun raţionament electoral, ci pentru că aceste creşteri de pensii ar fi rămas blocate de către USR pentru următorii 45 de ani, ca şi când evoluţia vieţii şi a condiţiilor de trai ar fi putut fi încremenite pentru acest interval de timp!

Şi din aceste raţionamente şi aşa cum am tot spus-o în ultimii zece ani şi am tot încercat prin miniştrii noştri, ai PSD, să impunem normalitatea din care să rezulte mulţumirea reală a celor ce au muncit din greu o viaţă întreagă şi care merită o bătrâneţe decentă, această problemă nu mai suportă niciun fel de amânare fie ea clamată de liberali sau de oricine altcineva, ci merită doar cele mai bune soluţii, rezolvare pe care noi deja ne-am asumat-o integral!

Premierul Marcel Ciolacu este garantul că pot fi identificate resursele financiare necesare în bugetul de stat.

De aceea, noi, cei de la PSD, nu putem accepta niciun fel de "nu vrea PNL", atât timp cât milioane de pensionari vor beneficia în mod real de noua formulă de calcul. La rândul lor, Comisia Europeană şi Banca Mondială au apreciat favorabil această propunere de lege, în special din perspectiva sustenabilităţii. Ţin să accentuez din nou şi că Legea pensiilor reprezintă un jalon PNRR.

Calendarul ferm de majorare a veniturilor bunicilor şi părinţilor noştri va cuprinde două etape, prima debutând încă din prima zi a anului 2024. Tocmai din acest motiv afirm din nou că noi, reprezentanţii PSD în Guvern şi în Parlament, nu mai admitem niciun fel de amânare pentru această situaţie! Iar rezolvarea nu va înseamnă sub nicio formă impunerea unor taxe suplimentare. Ministrul finanţelor are rolul să găsească resursele financiare aşteptate de români şi să impună disciplina necesară pentru eliminarea risipei. Iar digitalizarea ANAF şi creşterea colectării TVA trebuie să reprezinte priorităţile zero ale Ministerului de Finanţe, coordonat acum de către liberali.

Tot în registrul întâietăţilor de pe agenda ministrului PNL al finanţelor trebuie să figureze, în acest scop, şi adăugarea redevenţelor rezultate din exploatarea resurselor minerale, astfel încât să aibă statul bani nu doar pentru majorarea pensiilor, ci şi pentru noi investiţii ce vor genera creştere economică şi venituri suplimentare la buget, dacă tot se laudă continuu PNL că este partidul care ar menţine singur stabilitatea României.

Dar, de la vorbă la faptă e drum lung, iar gesturile liberalilor le trădează adevăratele intenţii! În antiteză totală, PSD a fost şi este consecvent principiilor sociale echitabile şi va fi întotdeauna alături de pensionari! Mai mult decât atât, PSD le va face întotdeauna dreptate tuturor românilor, prin decizii corecte, echilibrate şi ferme, pe măsura aşteptărilor pe care le au.

Domnul Nicolae Giugea:

"Legea porcului şi cea a cash-ului - dovadă de neînţelegere a societăţii româneşti!"

Când decidenţii politici au pantofii mult prea lustruiţi, fără fir de praf pe ei, nu înseamnă numai că nu cunosc realităţile lumii rurale româneşti, ci că sunt şi expuşi la decizii fundamental greşite, îndreptate chiar împotriva celor mai vulnerabili dintre români.

Dacă unii politicieni puşi în funcţii înalte ar cunoaşte realităţile, atunci ar şti cu siguranţă de ce o persoană în vârstă dintr-un sat nu are card bancar sau cont în bancă! Ar şti că la târgul din sat comerţul nu se face cu instrumente de plată moderne şi că, pentru cei mai mulţi, comisioanele percepute de bănci sunt inaccesibil de mari. Ar mai şti, de asemenea, că astăzi porcul crescut în gospodărie este pentru mulţi români singurul element de siguranţă că au ce pune pe masă de Sfintele Sărbători, că supermarketul modern este la zeci de kilometri distanţă şi că România autentică s-a născut la sat, nu la supermarket.

Am asistat, zilele trecute, la o serie de stângăcii în ceea ce priveşte deciziile guvernamentale. Este bine că reprezentanţii Guvernului şi-au recunoscut erorile şi au îndreptat situaţia - se revine la plata în numerar şi ANSVSA se mai gândeşte cum să reglementeze bunăstarea porcului din gospodărie. Cred că este mult mai util pentru România şi pentru creşterea încrederii în Guvern, ca acesta să se concentreze pe problemele majore ale ţării: evaziunea fiscală nu este în legătura de pătrunjel, ci acolo unde ANAF ştie, dar pare că nu vrea să acţioneze; pesta porcină şi evaziunea fiscală nu au apărut în coteţul gospodăriei ţărăneşti, dar ANSVSA nu pare capabilă să adopte măsuri consacrate din alte state, care s-au confruntat cu aceste probleme şi au reuşit să le gestioneze, fără să afecteze populaţia vulnerabilă.

N-aş încheia înainte să recomand celor care au competenţa de a lua decizii guvernamentale astăzi în România, că puţin praf pe pantofii scumpi i-ar feri de situaţiile neplăcute de a lua decizii împotriva unui segment important din populaţia ţării.

Domnul Nicu Niţă:

"Porcii crescuţi în gospodărie vor putea fi comercializaţi!"

Declaraţia mea se referă la intervenţia ministrului PSD al agriculturii, prin care se vor modifica normele de aplicare la Legea nr. 122/2023, astfel încât oamenii să poată să aibă posibilitatea să comercializeze porcii crescuţi în gospodărie.

Conform normelor de aplicare a Legii nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine în România, oamenii ar fi putut să îşi crească porcii în gospodăria proprie pentru îngrăşare şi sacrificare pentru consum familial, însă nu ar fi putut să-i şi comercializeze.

Aceste norme vizează, de asemenea, cerinţele de biosecuritate pentru exploataţiile noncomerciale de porcine. Acestea includ restricţii privind contactul între porcine, curăţenia şi dezinfectarea adăposturilor, precum şi alte măsuri de prevenire a răspândirii bolilor.

Astfel, ministrul PSD al agriculturii a intervenit de urgenţă pentru a corecta această propunere a ANSVSA, prin care se interzicea comercializarea porcilor crescuţi în gospodării, conform unei cerinţe ale Comisiei Europene. Scopul acestei măsuri era prevenirea răspândirii pestei porcine.

Ministrul PSD al agriculturii a solicitat respectarea cerinţei europene, fără însă a-i afecta pe români înainte de Sărbătorile de Iarnă. Porcii crescuţi în gospodărie vor putea fi comercializaţi, însă doar cu avizul veterinarului din localitate.

Avizul din partea medicul veterinar, din care să reiasă că animalul sacrificat nu este bolnav, va fi eliberat gratuit pentru persoanele fizice.

Atât ministrul PSD al agriculturii, cât şi premierul Marcel Ciolacu au găsit o soluţie foarte rapidă pentru a le permite oamenilor să poată cumpăra porci crescuţi în gospodării, iar micilor crescători să îi poată vinde.

Partidul Social Democrat susţine tradiţiile cu ocazia sărbătorilor de Crăciun ale românilor şi, în acelaşi timp, respectă şi normele sanitar-veterinare pentru limitarea efectelor pestei porcine africane.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"Politicile antiromâneşti ale Guvernului Ciolacu"

Măsurile anti-români luate de Guvernul Ciolacu nu sunt decât măsuri împotriva micilor afaceri româneşti, care se vor închide de la 1 ianuarie, odată cu aşa-zisa digitalizare fiscală, în condiţiile în care sunt zone întregi nu doar fără internet, dar şi fără acoperire la reţeaua de telefonie mobilă. În plus, e-factura, de la 1 ianuarie 2024, presupune înscrierea tuturor facturilor în sistemul naţional, care înseamnă ca fiecare mic antreprenor să aibă imprimantă, calculator, semnătură electronică, acces la internet şi să aibă şi competenţe digitale, ca să-şi poată transmite în trei zile lucrătoare factura în e-factura. Altfel, riscă amendă, iar pentru facturile care nu sunt înscrise, nu au drept fiscal de deducere.

Sunt absolut toţi comercianţii pregătiţi pentru digitalizare, în situaţia în care serverele nu le merg zile întregi şi se va ajunge să pândească momentul în care serverul este activ, ca să poată încărca declaraţiile? Nu mai vorbim despre eliminarea posibilităţii de a plăti jumătate din minimul amenzilor şi majorarea cuantumului amenzilor şi a termenului de prescriere la 5 ani. Sunt măsuri care lovesc atât de abuziv şi atât de făţiş în agenţii economici români! Agenţii economici sunt eroii acestei ţări! În fiecare lună îşi drămuiesc tot ce încasează, ca să poată plăti taxele şi salariile angajaţilor. Uneori o fac din credite.

Se închid magazinele săteşti, nu se încearcă eliminarea evaziunii fiscale, ci se încurajează! Toţi banii din economie se vor depune în bănci, care sunt majoritatea străine şi care îşi transferă disponibilităţile în economiile lor, pentru ca acestea să poată să funcţioneze.

Toate afacerile mici şi foarte mici se vor închide de la 1 ianuarie 2024, lăsând cale liberă pentru extinderea multinaţionalelor!

An de an, guvernanţii au venit cu tot felul de aberaţii, cu tot felul de impozite minime, cu tot felul de modificări ale TVA. Guvernul ar trebui să se gândească şi la faptul că, dintr-o mică afacere, trăiesc 4, 5 sau 6 membri ai familiei, plus, în multe cazuri, unul sau doi salariaţi. Mai este, apoi, impactul social. În micile noastre comunităţi din sate, depopulate tot din cauza măsurilor proaste luate de politicieni, magazinele mici se vor închide. Pe lângă faptul că aceste locuri erau un punct de întâlnire al oamenilor, de comunicare, erau un reper, mai apare şi problema că oamenii nu vor mai avea de unde să-şi cumpere produsele esenţiale.

Cetăţenii se simt înşelaţi, pentru că au acceptat, de-a lungul timpului, tot ce le-a trecut prin cap guvernanţilor în materie fiscală şi au încercat să aplice legile cât mai bine, deşi sunt atât de greu de înţeles şi de interpretat, că ne trezim, după luni de zile, cu altă abordare a aceluiaşi aspect al legii. Foarte mulţi oameni se gândesc acum să renunţe sau să-şi restrângă activitatea. Unii se gândesc chiar să plece în străinătate. Oamenii se simt cumva judecaţi în mod nedrept, nu li se pare normal să fie consideraţi hoţi şi evazionişti, în situaţia în care ei fac atâtea eforturi să susţină taxele şi salariaţii!

Dreptate pentru România!

Doamna Raisa Enachi:

"Vouchere anti-violenţă"

Ministrul Justiţiei a prezentat în cadrul şedinţei de Guvern iniţiativa voucherelor, având ca scop asigurarea unui ajutor imediat şi adecvat victimelor, astfel încât acestea să poată face faţă mai uşor consecinţelor traumatizante ale infracţiunilor. Valoarea maximă a unui astfel de tichet este limitată la cinci salarii minime brute, ceea ce reprezintă un prag de 16.500 de lei.

Promovarea nonviolenţei implică o abordare mai profundă şi mai cuprinzătoare decât doar distribuirea de vouchere.

În ce condiţii se vor oferi aceste vouchere? Până la urmă, trăim într-o ţară în care cazurile de violenţă ating cote mari, fie că vorbim despre abuz fizic, abuz sexual, agresiuni verbale. Într-adevăr, este vital să ne concentrăm asupra condiţiilor şi criteriilor de acordare a acestor vouchere victimelor infracţiunilor, având în vedere frecvenţa şi gravitatea cazurilor de violenţă care afectează societatea noastră. Este esenţial să se stabilească un cadru bine definit şi riguros pentru acordarea acestor vouchere, astfel încât acestea să ajungă la persoanele care au nevoie cu adevărat de ele.

Şi, mai important, din ce buget se vor acoperi aceste vouchere? Şi, oare, doar 30 de vouchere vor fi suficiente, în condiţiile în care în anul 2022 în România s-au înregistrat peste 70.000 de cazuri de violenţă domestică? Cum vor fi prioritizate cazurile? Important nu este să oferim 30 de vouchere la 30 de persoane. Este important să reducem cazurile semnificativ, nu să le încurajăm, pentru că, mai mult decât sigur, vor exista multe cazuri în care aceste violenţe vor fi făcute în mod voit, pentru a putea beneficia de aceste sume.

România are nevoie de nişte legi mai dure în ceea ce priveşte abuzurile, indiferent că sunt abuzuri ale femeilor, copiilor sau bărbaţilor, pentru că tot abuzuri sunt, indiferent de gravitatea acestora. Este esenţial să ne întrebăm dacă această iniţiativă a voucherelor reprezintă cea mai bună modalitate de sprijinire a victimelor infracţiunilor. Ar putea fi necesară o abordare mai amplă şi mai eficientă care să includă, pe lângă ajutorul financiar, şi servicii de consiliere şi asistenţă psihologică, precum şi îmbunătăţirea cadrului legal pentru a preveni infracţiunile.

În calitate de cetăţeni conştienţi de importanţa asigurării unui mediu sigur şi echitabil în societatea noastră, avem responsabilitatea de a monitoriza şi evalua eficacitatea resurselor alocate pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor. Este esenţial să ne asigurăm că măsurile luate au un impact pozitiv real asupra celor care au suferit din cauza actelor criminale.

Una dintre cele mai importante obiective ar trebui să fie prevenirea repetării violenţelor împotriva victimelor. Nimeni nu ar trebui să treacă prin astfel de traume.

Prin urmare, este imperativ să investim resurse considerabile în programe de prevenţie şi educaţie care să abordeze cauzele profunde ale violenţei şi să promoveze o cultură a respectului şi a non-violenţei.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că toţi cei care au fost supuşi unor violenţe beneficiază de servicii de suport adecvate. Asta înseamnă asigurarea de acces la servicii medicale, asistenţă psihologică şi consiliere juridică pentru toţi cei afectaţi. Aceste servicii ar trebui să fie disponibile în mod egal şi să fie de calitate, astfel încât victimele să poată să îşi refacă viaţa şi să se recupereze într-un mod complet şi sănătos.

În acelaşi timp, este esenţial să promovăm o cultură de responsabilitate şi de respect pentru legile şi drepturile individuale. Aceasta implică, printre altele, asigurarea că agresorii sunt traşi la răspundere pentru acţiunile lor şi că legile privind violenţa şi abuzul sunt aplicate în mod corespunzător.

Prin urmare, nu putem să ne rezumăm doar la a aloca resurse, ci trebuie să ne angajăm într-un efort constant de a combate rădăcinile violenţei şi de a promova un mediu în care toţi cetăţenii să se bucure de siguranţă şi de respect pentru drepturile lor fundamentale. Aceasta este o misiune comună, care trebuie să ne motiveze şi să ne îndrume în încercarea de a construi o societate mai justă şi mai sigură pentru toţi.

Doamna Raluca-Maria Borta:

"Românii s-au născut luptători"

Nu puteam să nu aduc în atenţia dumneavoastră un moment semnificativ din istoria noastră recentă. Cu 36 de ani în urmă, pe data de 15 noiembrie 1987, braşovenii au ieşit în stradă pentru a-şi susţine drepturile.

Revolta anticomunistă a muncitorilor braşoveni a constituit începutul sfârşitului pentru regimul totalitar. Amintirea acestui act important al istoriei naţionale ne reaminteşte clar un fapt pe care uneori îl uităm sau ne prefacem că nu îl vedem: românii au luptat întotdeauna pentru drepturile lor şi nicio formă de orânduire socială, fie ea şi totalitară, nu a reuşit să stingă vocea adevărului.

În lumina acestor evenimente istorice, vă pun întrebarea - dacă aceşti oameni au ieşit în stradă pentru familiile lor, pentru pâinea pe care trebuiau să o pună pe masă, pentru libertate şi pentru ţara lor, de ce suntem acum atât de tăcuţi în faţa unor măsuri ce ne afectează în mod evident drepturile?

În ultimii ani, au fost propuse proiecte şi iniţiative legislative menite să restrângă drepturile şi libertăţile noastre fundamentale cu privire la felul în care românii dispun de propriile resurse şi prin care se impune, din nou, controlul total asupra românilor.

Au fost făgăduite proiecte grandioase privind Legea pensiilor, s-au promis măsuri proporţionale în cazul legii pensiilor speciale, măsuri ce s-au făcut uitate şi s-au adus argumente fantasmagorice pentru a ne asigura că aceste iniţiative vin spre a corecta erorile făcute de predecesorii noştri.

Fac apel la români, de această dată. Nu lăsaţi ceea ce alţii au plătit cu sânge să devină doar o dată în calendar! Este timpul să ne exprimăm şi să ne apărăm valorile pentru care atâţia oameni au luptat cu atâta curaj în trecut!

O bună parte a muncitorilor braşoveni arestaţi, condamnaţi şi deportaţi în urma participării la revolta anticomunistă din 15 Noiembrie 1987 au trecut la Domnul. Îmi exprim compasiunea pentru familiile greu încercate ale acestor eroi şi, de asemenea, aduc omagiul meu supravieţuitorilor din rândul novembriştilor.

Mai pun o întrebare: de ce niciunul dintre torţionarii muncitorilor braşoveni nu a răspuns în faţa legii? "Vinovaţii fără vină cer să se facă lumină!"

Domnul Paul Stancu:

"Şi pensionarii rezervişti militari merită respectul cuvenit!"

În urma primirii mai multor sesizări, documente, informări şi a discuţiilor purtate cu specialişti şi reprezentanţi ai unor structuri asociative ale rezerviştilor militari din întreg sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, doresc să vă informez şi să vă aduc la cunoştinţă faptul că, la nivelul celor circa două sute de mii de pensionari şi rezervişti militari, există o stare generală de nemulţumire, pe de o parte, faţă de tergiversarea înlăturării inechităţilor şi discriminărilor existente între pensionarii ieşiţi în ani diferiţi la pensie, dar şi pentru faptul că doar pensiile militare nu au mai fost actualizate/majorate din anul 2017, aşa cum se procedează în orice stat membru al UE şi/sau al NATO, atunci când se majorează solda de funcţie ori cea de grad, a cadrelor în activitate.

Pe de altă parte, aceştia sunt total dezamăgiţi, îngrijoraţi şi indignaţi pentru faptul că pensiile militare de stat au fost incluse şi menţinute în PNRR, la "pachet" cu pensiile speciale, contrar recomandărilor recente ale Băncii Mondiale.

Structurile asociative ale rezerviştilor militari solicită imperativ înlăturarea nedreptăţilor făcute militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin adoptarea unui act normativ, reparatoriu, prin care să se abroge prevederile care au dus la aceste anomalii privind pensiile militare, respectiv, art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015; art. VII din O.U.G. nr. 59/2017; art. 41 şi art. 84 din O.U.G. nr. 114/2018).

Doar atunci se va realiza dezideratul "la funcţii, grade, studii, condiţii de muncă egale = pensii egale, indiferent de anul pensionării", eliminându-se astfel încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, având drept consecinţă, grave discriminări bazate pe diferenţa între generaţiile de pensionari.

De asemenea, este necesară actualizarea pensiei militare de stat, conform prevederilor art. 60, cel iniţial, al Legii nr. 223/2015 care prevedea că "pensiile militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special..."), aceasta reprezentând voinţa legiuitorului, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale - Decizia nr. 20/5.02.2000.

Astfel, este necesară doar aplicarea actualei legi a pensiilor militare de stat, Legea nr. 223/215, în forma iniţială, votată în unanimitate de către toate partidele politice din Parlament şi promulgată de către Preşedintele României, deoarece, din anul 2017, rezerviştii militari au fost "decuplaţi", prin cele trei ordonanţe, de la orice majorare a pensiei.

În ceea ce priveşte introducerea, în mod eronat, tendenţios şi ascuns a pensiilor militare alături de pensiile speciale în PNRR, lucru nemaiîntâlnit şi la alt stat care a purtat negocieri cu Uniunea Europeană, Partidul Social Democrat şi-a exprimat de la început indignarea şi dezacordul pentru "isprava" ministrului USR-ist Ghinea, făcută cu acordul partenerilor de guvernare, care au redactat PNRR-ul şi au luat, pe ascuns, această decizie ilogică şi nedreaptă.

De aceea, consider că, deşi nu s-a mai putut face nimic acum, din cauza timpului prea scurt, legea fiind votată, este de datoria noastră să încercăm, în continuare, ca PNRR-ul să fie renegociat, cu scoaterea componentelor sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, din procentul de 9,4% din buget, deoarece ei au, ca şi civilii, 25% contribuţii CAS, dar nu la bugetul lor de asigurări sociale, ci la bugetul militar de asigurări sociale şi, în plus faţă de ei, cotizează alţi 5% din NET la pensia privată/suplimentară, sumele provenind din fondurile proprii, integral acoperite de contribuţiile militarilor şi poliţiştilor în activitate şi prin propriile Case Sectoriale de Pensii, cele ale MApN, MAI şi SRI ).

Consider că trebuie să ne aplecăm atenţia şi spre pensionarii şi rezerviştii militari, pentru că şi ei merită respectul cuvenit, din partea noastră, a tuturor.

Cu toţii cunoaştem că militarii şi poliţiştii au anumite interdicţii şi limitări de drepturi şi că întreaga lor carieră este grevată de privaţiuni şi se desfăşoară sub jurământ sacru de credinţă, iar media speranţei de viaţă este de circa 62 de ani.

De aceea, trebuie ca statul român să trateze cu respect şi cu recunoştinţă pe cei care şi-au petrecut întreaga viaţă profesională la câmpul de instrucţie, în misiuni, la aplicaţii, pe apă sau în aer.

Statul este obligat să le asigure acum, lor şi familiilor acestora, un trai decent, aşa cum prevede art. 47 din Constituţia României.

De asemenea, este nevoie să fie respectate obligaţiile asumate de către România faţă de Armata României, prin Tratatul de Aderare a României la NATO, dar şi faţă de Rezerva armatei, dat fiind actualul context intern şi internaţional, când ameninţarea militară, criza economico-financiară şi identitară, se fac simţite acut la porţile Europei civilizate.

Doamna Maria Stoian:

"Asigurarea securităţii şi independenţei energetice, un obiectiv major al PNL"

România este preocupată îndeaproape, prin acţiunile ministrului liberal al energiei, de îndeplinirea condiţiilor necesare privind asigurarea securităţii energetice a ţării şi utilizarea sustenabilă a noilor tehnologii din domeniu.

Istoria şi tradiţia noastră în sectorul gazelor naturale ne obligă să menţinem un statut ridicat şi în această perioadă, în ciuda crizelor repetate prin care am trecut, socială, economică şi energetică.

România este lider la nivel european şi global în domeniul energetic de peste 100 de ani, iar conducerea PNL a Ministerului Energiei şi-a propus să ridice ştacheta din această perspectivă. În trecut, am realizat premiere remarcabile, având prima conductă de transport al gazelor naturale din Europa, în 1914, primul oraş din Europa iluminat cu gaze naturale, în 1917, precum şi prima ţară europeană care a utilizat gazele naturale în scopuri industriale, în anul 1933. Nu în ultimul rând, suntem primul stat care a început exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar din 2027 acestea ne vor propulsa pe prima poziţie între producătorii europeni, odată cu succesul proiectului investiţional "Neptun Deep".

Atât practic, cât şi teoretic, dispunem de tot ansamblul resurselor indispensabile pentru a continua să reprezentăm un exemplu pe plan internaţional în ceea ce înseamnă atingerea unor performanţe de înalt nivel în acest sector strategic. România are echipamente de ultimă generaţie, profesionişti foarte bine pregătiţi în petrol şi gaze - capitol la care, de asemenea, avem o tradiţie îndelungată - precum şi cunoştinţele specifice care să ne permită să valorificăm la maximum potenţialul existent în domeniul energetic.

Din aceste considerente, subliniez că avem nevoie de tranziţia predictibilă către energia verde, bazată pe criterii juste şi inteligente, care să ne asigure succesul scontat. Investiţiile aflate în prezent în derulare ne vor conferi asigurarea unei energii verzi sigure şi la un preţ competitiv, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici.

Nu în ultimul rând, implementarea noilor tehnologii, care presupun folosirea biocombustibililor, captarea şi stocarea dioxidului de carbon şi a hidrogenului, construcţia unor reactoare modulare de mici dimensiuni, vor avea rolul bine determinat de a ne apropia, cu certitudine şi viabilitate, de obiectivul obţinerii independenţei energetice şi, mai mult, de a deveni un exportator redutabil de energie.

Doamna Elena Stoica:

"Prevenţia şi asigurarea tratamentului, vitale pentru reducerea numărului pacienţilor diabetici"

În data de 14 noiembrie, este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului, evenimentele organizate în acest scop fiind în principal legate de informarea corectă a populaţiei cu privire la diabet şi consecinţele nefaste ale acestuia.

În România, diabetul afectează peste două milioane de persoane, între care foarte mulţi copii, însă acest număr este, din păcate, în continuă creştere, ca urmare a stilului de viaţă nesănătos.

Ţara noastră are, din anul 2020, un act normativ distinct referitor la această boală înşelătoare, respectiv Legea nr. 249/2020 privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului.

Legea are trei direcţii de acţiune: Educaţia populaţiei pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil; Screening pentru depistarea precoce a diabetului; Prevenţia sau întârzierea instalării diabetului.

Odată cu apariţia acestui document, România este printre puţinele ţări din lume care au reglementat prin lege prevenţia diabetului zaharat, fapt de o importanţă deosebită în depistarea şi tratarea bolii.

România are o tradiţie fundamentală în cercetarea şi tratarea diabetului zaharat, mai ales din perspectiva faptului că, în anul 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei, folosind insulina în tratarea diabetului, descoperirea sa de talie mondială, injecţia cu insulină, salvând de atunci milioane de vieţi.

Consider că avem nevoie de creşterea rolului medicului de familie în ceea ce priveşte prevenţia şi diagnosticarea diabetului zaharat, modificarea traseului dosarelor pentru pompele de insulină şi senzori, simplificarea semnificată a criteriilor pentru obţinerea acestor dispozitive medicale, alături de includerea în sistemul de decontare a unor noi analize.

Sunt convinsă că conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii va dinamiza implementarea în continuare a obiectivelor cuprinse în Programul Naţional de Diabet, care prevede măsuri concrete în vederea prevenţiei şi asigurării tratamentului medicamentos, inclusiv a dispozitivelor medicale specifice.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Ipocrizia tandemului Ciolacu - Iohannis"

După ce, la începutul crizei din Orientul Mijlociu, prim-ministrul Guvernului României, domnul Marcel Ciolacu, declara ritos, referitor la cetăţenii români surprinşi în mijlocul conflictului dintre Israel şi Hamas, că vor trebui să se descurce pe cont propriu cu evacuarea, deoarece statul român nu este o instituţie de binefacere, acum s-a trezit subit şi, după ce a văzut un film american mustind a patriotism, susţine, citez, "statul român nu lasă pe nimeni în urmă"!

N-a contat că toate ţările care aveau cetăţeni în Gaza s-au grăbit să-i repatrieze, domnul Ciolacu era mai interesat de costuri decât de vieţile românilor! Desigur, chiar şi vieţile cetăţenilor ucraineni au fost mai importante decât ale conaţionalilor domniei sale, din moment ce s-a grăbit să evacueze aproximativ 3000...

Şi, că tot aminteam de costuri, domnul Ciolacu tocmai a girat creşterea bugetului administraţiei prezidenţiale, pentru ca domnul Iohannis să se mai poată plimba aiurea prin lume la preţuri exorbitante, ca să mai facă nimic. Ce contează că există o aeronavă prezidenţială, dacă domnul Iohannis vrea să zboare cu un charter de lux, cu o escală la Sibiu, evident, atunci asta trebuie să se întâmple!

Din păcate, stimaţi colegi, noi, din taxele şi impozitele noastre, îi plătim acestui prim turist al ţării, vacanţele! Iar cea mai nouă va fi de tip circuit, în Africa - şi, chiar sunt curios, ce beneficii va aduce României vizita preşedintelui ei în Tanzania?! Repet, ar fi de râs, dacă n-ar fi o adevărată bătaie de joc la adresa unui buget şi aşa în piuneze...

Mai nou, România s-a angajat să contribuie cu 50 milioane de euro la achitarea datoriei externe a Ucrainei. De parcă, gata, s-a eradicat sărăcia în ţara noastră, de parcă s-au rezolvat toate problemele din spitalele unde mai mult murim decât ne însănătoşim, de parcă sistemele de irigaţii sunt funcţionale, administraţia digitalizată, nu mai avem niciun sat fără curent electric.

Asta e măsura ipocriziei tandemului Ciolacu - Iohannis, stimaţi colegi! Îşi bat joc de o ţară întreagă pe banii noştri, pentru că, dacă ar trăi într-o lume reală, n-ar fi în stare să-şi găsească un job decent!

Cineva trebuie să-i trezească!

Domnul Vasilică Toma:

Astăzi, voi aduce în discuţie o problemă deosebit de importantă şi de actualitate pentru toţi cetăţenii ţării noastre - modificarea legislaţiei referitoare la pensii. Cu toţii suntem conştienţi de importanţa unei abordări corecte şi echitabile a acestor chestiuni, pentru a asigura echilibru, stabilitate şi protecţie socială pentru toţi concetăţenii noştri.

Unul dintre principalele obiective ale modificării legislaţiei privind pensiile este acela de a asigura echitatea şi corelare cu realităţile economice şi sociale ale ţărilor noastre. În acest sens, este imperativ să luăm în considerare impactul inflaţiei asupra puterilor de cumpărare a pensionarilor. În timp ce datoria de a menţine stabilitatea sistemului de pensii, trebuie să ne asigurăm că aceste pensii sunt ajustate avem pentru a ţine pasul cu creşterea costurilor de trai.

În acelaşi timp, trebuie să abordăm cu seriozitate problema discriminării între diferitele categorii socioprofesionale. Nu este corect ca unii pensionari să primească mai mult decât alţii în funcţie de ocupaţie pe care au avut-o înainte de pensionare. Trebuie să promovăm un sistem care să asigure tratamentul egal pentru toţi pensionarii, indiferent de trecutul lor profesional.

Totuşi, în timp ce nu străduim să eliminăm discriminarea între categoriile socioprofesionale, nu trebuie să uităm de cei care se confruntă cu dificultăţi speciale. Este crucial să vedem discriminarea pozitivă pentru persoanele cu handicap de gradul 1. Aceşti cetăţeni se confruntă cu provocări semnificative şi, prin urmare, merită un sprijin suplimentar pentru a-şi asigura traiul şi bunăstarea.

Unele ţări permit femeilor să reducă vârsta de pensie cu un an sau doi pentru fiecare copil pe care-l au. De exemplu, dacă vârsta standard de pensionare este de 65 de ani şi o femeie are doi copii, ea ar putea fi eligibil să se pensioneze la vârsta de 63 de ani.

Alte ţări acordă un bonus la pensie pentru fiecare copil crescut. Acest bonus poate creşte pensiile unei femei, dar nu neapărat să-i permită să se pensioneze mai devreme.

În unele cazuri, femeile pot alege să se pensioneze mai devreme dacă au copii sau pot califica pentru pensie anticipată pentru mamă, ceea ce le permite să beneficieze de avantaje fiscale sau de alte beneficii.

Prin proiectul care azi ajunge în Parlament, se introduce posibilitatea ca o mamă care creşte un copil până la vârsta de 16 ani va beneficia de o reducere a vârstei de pensionare cu şase luni pentru fiecare copil, iar dacă are doi copii va beneficia de o reducere a vârstei de pensionare cu un an şi aşa mai departe, până la un număr de şapte copii pentru care vei avea o reducere de trei ani şi şase luni la vârsta de pensionare.

Vă rog să ne gândim la amendarea şi adoptarea unui text, astfel încât reducerea vârstei de pensionare a mamelor să fie nu de 6 luni, ci de 9 luni, perioada în care poartă în pântece copilul, perioadă care marchează începutul vieţii copilului, perioada cea mai vulnerabilă şi cu cele mai semnificative schimbări pentru mamă.

În concluzie, modificarea legislaţiei privind pensiile trebuie să vizeze obiectivele fundamentale de echitate, echilibru, stabilitate şi protecţie socială pentru toţi cetăţenii noştri.

Este datoria noastră să ne asigurăm că sistemul nostru de pensii reflectă valorile noastre sociale şi că nu există loc pentru discriminare în acest proces. Prin luarea în considerare a acestor aspecte şi prin colaborarea noastră, putem construi un sistem de pensii mai echitabil şi mai uman în beneficiul tuturor concetăţenilor noştri!

Domnul Varol Amet:

Sunt român, dobrogean, constănţean, tătar get-beget, deosebit de bucuros şi mândru, an de an, că sunt alături de membrii comunităţii mele şi sper că mesajul meu va ajunge la inimile dumneavoastră în aceste momente de mare sărbătoare - împlinirea a 145 ani de la revenirea Dobrogei la Patria Mamă.

Mă bucur să convieţuim în deplină armonie tătari, turci, greci, armeni, bulgari, romi şi alte etnii, precum şi aromâni, toţi fraţi, prieteni apropiaţi, alcătuind o comunitate unită, ca o mare familie, caracterizată prin toleranţă, ospitalitate, căldură, respect, unitate în diversitate.

Dobrogea, străvechi ţinut românesc, pământ de legendă, istorie şi vis, mozaic etnic şi confesional, a fost, este şi va rămâne un pământ al oamenilor activi, implicaţi, valoroşi, de succes, profesionişti, de înaltă ţinută morală, care dau culoare, relief, vizibilitate şi frumuseţe acestor meleaguri binecuvântate de bunul Dumnezeu, cu un patrimoniu cultural extrem de bogat, cu o istorie milenară.

De secole, comunitatea musulmană celebrează, împreună cu celelalte etnii dobrogene, sărbătorile, tradiţiile şi obiceiurile, într-un climat de armonie, bogăţie spirituală, siguranţă şi respect reciproc. Reprezentanţi ai islamului în România, noi, tătarii, suntem prezenţi ca locuitori permanenţi pe teritoriul actual al României, din secolul al XIII-lea. Aşadar, şi datorită nouă, fraţilor tătari, Dobrogea înseamnă diversitate culturală, convieţuire interetnică şi interconfesională, pentru că suntem o mare familie, bazată pe credinţă, demnitate, încredere şi iubire faţă de semeni, fiind cunoscute în întreaga lume sintagmele "spirit dobrogean", "model de convieţuire interetnică" sau "mozaic etnic, religios, cultural".

La mulţi ani, Dobrogea!

La mulţi ani nouă, dobrogenilor!

Domnul Vasile Nagy:

"România, în aşteptarea aderării la Schengen"

România a rămas în afara spaţiului Schengen, în ciuda promisiunilor repetate ale guvernelor, după aderarea la UE în 2007. Spaţiul Schengen reprezintă o realizare semnificativă a integrării europene, eliminând controalele la frontierele interne, dar consolidând în acelaşi timp protecţia frontierelor externe ale zonei.

Aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă un obiectiv crucial pentru ţară şi pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Pentru a atinge acest obiectiv, este necesară o abordare coordonată şi eforturi susţinute din partea guvernului român şi a instituţiilor europene.

Aderarea României la spaţiul Schengen ar contribui semnificativ la consolidarea securităţii şi a cooperării regionale în Europa şi ar deschide noi oportunităţi pentru dezvoltarea economică şi socială. Cu eforturi constante şi abordarea adecvată, România poate să devină parte a acestei zone de liberă circulaţie în Europa care ar aduce o serie de avantaje semnificative pentru ţară precum:

Liberă circulaţie: Cetăţenii români ar putea călători în celelalte state membre ale Zonei Schengen fără a fi supuşi la controale la frontierele interne. Acest lucru ar facilita circulaţia persoanelor, ar elimina birocraţia şi ar accelera procesul de traversare a frontierelor.

Simplificarea comerţului şi a transportului: Aderarea la Schengen ar facilita transportul mărfurilor şi comerţul cu celelalte state membre, eliminând controalele inutile la frontiere şi reducând costurile asociate.

Promovarea turismului: Turiştii străini ar putea călători mai uşor în România, fără a se confrunta cu controale la frontiere, ceea ce ar stimula industria turismului şi ar aduce beneficii economice.

Creşterea atractivităţii pentru investitori: Eliminarea controalelor la frontiere ar face România mai atractivă pentru investitori străini, deoarece ar reduce barierele administrative şi ar spori circulaţia forţei de muncă calificate.

Consolidarea securităţii frontierelor externe: Aderarea la Schengen ar implica o mai mare responsabilitate pentru securitatea frontierelor externe ale României, ceea ce ar contribui la prevenirea migraţiei ilegale şi a infracţiunilor transfrontaliere.

Integrarea europeană: Aderarea la Schengen ar reprezenta un pas important în procesul de integrare europeană a României şi ar demonstra angajamentul ţării pentru valorile şi normele europene.

Simplificarea vieţii cotidiene: Cetăţenii români nu ar mai fi nevoiţi să se confrunte cu controalele şi aşteptările la frontieră, ceea ce ar simplifica viaţa de zi cu zi şi ar aduce mai mult confort.

Solidaritate şi cooperare: Aderarea la Schengen ar consolida solidaritatea şi cooperarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene şi ar facilita participarea României la deciziile privind politica de securitate şi migraţie.

Eficienţă economică: Eliminarea controalelor la frontiere ar reduce timpii de aşteptare pentru transportatori şi călători, ceea ce ar duce la o mai mare eficienţă economică.

Reducerea costurilor administrative: Aderarea la Schengen ar reduce costurile administrative asociate controalelor la frontieră şi ar facilita gestionarea eficientă a frontierelor.

În concluzie, aderarea României la spaţiul Schengen ar aduce numeroase beneficii, inclusiv o mai mare libertate de circulaţie, creşterea atractivităţii pentru investitori şi turişti, consolidarea securităţii frontierelor externe şi promovarea integrării europene.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Judeţul Hunedoara - campion la numărul de cereri, în baza Legii nr. 123/2023"

Acum mai bine de un an de zile, am înaintat Parlamentului României o propunere legislativă de modificare şi completare a Legii fondului funciar. Propunerea prevedea că deţinătorii terenurilor din zonele care nu au fost cooperativizate pot solicita, la cerere, comisiei judeţene, emiterea titlului de proprietate, în următoarele condiţii - dacă deţinătorii sau moştenitorii acestora figurează cu terenul în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale, terenul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidenţe ca fiind în domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.

În luna mai a acestui an, după ce Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a votat propunerea iniţiată de mine, Preşedintele României a promulgat legea nr. 123/2023 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Astăzi, la şase luni de la intrarea în vigoare a legii, mă bucur să văd că judeţul Hunedoara este fruntaş la numărul de cereri depuse până acum în baza noii legi. Astfel, oamenii scapă de mersul în instanţă pentru a intra în posesia pământului lor, dar mai ales scapă de cheltuirea unor bani şi de irosirea timpului lor personal pe drumuri. Ceea ce este vital pentru succesul acestei legi este diseminarea informaţiei în rândul populaţiei. Oamenii trebuie să ştie ce drepturi au şi cum pot beneficia de acestea cât mai rapid cu putinţă.

Şi în acest caz, Hunedoara este un exemplu, autorităţile locale (prefect, primari) începând să promoveze această lege printre cetăţeni. Sper ca modelul hunedorean să fie replicat la nivelul întregii ţări, astfel încât toţi cei interesaţi să poată merge în timp util la primăria de pe raza localităţii de care aparţin şi să-şi revendice ceea ce este al lor.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Alături de Gazeta Sporturilor"

Ca persoană cu o adâncă apreciere pentru fotbal şi pentru sport în general, simt nevoia să exprim solidaritatea mea cu ziariştii Gazetei Sporturilor (GSP) în contextul deciziei neaşteptate a companiei elveţiene, Ringier, de a închide ediţia tipărită a acestui ziar de prestigiu. Această mişcare survine într-un moment istoric, cu doar un an înainte ca Gazeta Sporturilor să marcheze un secol de existenţă, un secol în care a devenit unul dintre cele mai importante şi influente ziare de sport din România.

De-a lungul anilor, GSP a jucat un rol vital în promovarea sportului românesc, oferind nu doar relatări de înaltă calitate ale evenimentelor sportive, dar şi analize aprofundate, interviuri şi reportaje care au adus publicului mai aproape de lumea sportului. Prezenţa sa consistentă în peisajul mediatic românesc a fost o dovadă a pasiunii şi dedicării jurnaliştilor săi faţă de sport şi de informarea corectă şi imparţială a publicului.

Această situaţie reflectă provocările cu care se confruntă nu doar presa sportivă, dar şi cea culturală în România. Reamintesc de implicarea mea în adoptarea Legii nr. 136/2015. Prin această lege, am reuşit să oferim un cadru stabil pentru susţinerea presei culturale, recunoscând astfel valoarea şi importanţa ei pentru păstrarea şi promovarea identităţii naţionale.

Solidaritatea mea cu echipa GSP este un semnal de alarmă asupra importanţei păstrării şi susţinerii jurnalismului de calitate în toate formele sale. Este esenţial să găsim soluţii pentru a asigura continuitatea unei publicaţii emblematice, care a avut un rol incontestabil în modelarea peisajului mediatic sportiv românesc şi în promovarea valorilor sportive. Sper să fie găsite căile de a menţine vie tradiţia şi excelenţa în jurnalismul sportiv românesc.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Partidul Social Democrat pune capăt crizei finanţării serviciilor medicale decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate"

În ultima perioadă, am asistat la protestul justificat al angajaţilor caselor de asigurări de sănătate care a culminat în această săptămână cu anunţul posibilităţii sistării plăţilor către spitale şi alţi furnizori de servicii medicale, fapt ce putea genera o blocare a serviciilor medicale şi programelor naţionale din Sănătate, atât la nivelul unităţilor sanitare publice cât şi private.

Protestele s-au intensificat pe parcursul anului, pe fondul unor întârzieri pentru adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21 din anul 2023, prin care ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, îşi propunea la începutul anului introducerea unor reforme în sistemul de sănătate, precum şi majorarea salariilor personalului caselor de asigurări de sănătate.

În faţa acestei situaţii, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a acţionat cu promptitudine, suplimentând în regim de urgenţă bugetul Sănătăţii cu aproximativ două miliarde de lei pentru asigurarea desfăşurării activităţii în condiţii optime pentru fiecare furnizor de servicii medicale şi pentru toate programele de sănătate astfel încât cetăţenii să nu resimtă lipsa sau blocarea decontărilor serviciilor medicale.

În contextul actual, pentru deblocarea situaţiei create şi pentru repararea unei situaţii injuste faţă de toţi aceşti angajaţi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, a introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei, la punctul 1, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii.

Astăzi, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat soluţia aşteptată de toţi angajaţii caselor de asigurări de sănătate.

În concluzie, reforma sănătăţii, aşa cum a fost conturată de specialiştii Partidului Social Democrat, oferă soluţiile aşteptate atât de pacienţi, cât şi personalul medical şi auxiliar implicat în domeniu şi reprezintă o garanţie asumată de Guvern privind deschiderea alocării resurselor bugetare necesare îndeplinirii fiecărui obiectiv asumat.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Energia verde, o soluţie durabilă, dar nu trebuie neglijate sursele de energie actuale!"

În contextul în care schimbările climatice devin tot mai evidente, energia verde este adesea prezentată ca o soluţie durabilă pentru reducerea emisiilor de carbon. Cu toate acestea, această soluţie nu este lipsită de provocări şi întrebări.

Energia verde, produsă din surse precum soare, vânt, hidrogen sau biomasă, pare a fi o alternativă ideală la metodele tradiţionale de producere a energiei, care sunt adesea asociate cu poluarea. Cu toate acestea, există o serie de aspecte care trebuie luate în considerare.

În primul rând, trebuie să ne gândim la modul în care este produsă energia electrică pentru alimentarea maşinilor electrice. Deşi acestea sunt considerate curate, energia necesară pentru funcţionarea lor provine în mare parte din arderea combustibililor solizi, iar doar o mică parte din surse regenerabile.

În plus, există şi problema gestionării bateriilor maşinilor electrice după ce acestea îşi termină ciclul de viaţă.

Un alt aspect de luat în considerare este ce se va întâmpla cu centralele pe cărbuni şi gaze după ce acestea vor fi închise. Ce se va întâmpla cu oamenii care lucrează acolo? Cum vom gestiona deşeurile provenite de la aceste centrale? Totodată, trebuie să ştim ce pune în locul actualelor surse de producere a energiei.

Energia verde poate fi o soluţie durabilă pentru combaterea schimbărilor climatice, dar este esenţial să luăm în considerare toate aspectele acestei soluţii.

Trebuie să ne punem întrebări despre modul în care energia este produsă, despre ce se va întâmpla cu centralele tradiţionale şi cu oamenii care lucrează acolo, precum şi despre dependenţa noastră de alte ţări pentru producerea energiei.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună ziua!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 152.

Ordinea zi a fost distribuită.

Programul de lucru - de la 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 - votul final; iar la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Înainte de a da cuvântul colegilor pentru procedură aş dori să-mi permiteţi să fac două anunţuri.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 14 noiembrie, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

- Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale; PL-x 412/2023; adoptată în procedură de urgenţă;

şi

- Legea privind personalul Curţii Constituţionale; Pl-x 267/2023; adoptată în procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă, de la data depunerii - astăzi, 14 noiembrie 2023.

Vă mulţumesc.

Pe procedură, liderul Grupului minorităţilor, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă rog să punem pe ordinea de zi de astăzi PL-x 579/2023 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2023 privind unele măsuri bugetare) şi PL-x 673/2023 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2023 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene), ambele legate de modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 73.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La punctele 1 şi 2? Sau cum să facem?

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, dacă se poate, cât mai sus cu putinţă - 1, 2 sau 2, 3.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

OK.

2 şi 3, ale şedinţei de astăzi.

Avem consens pentru ambele sau trebuie să supunem votului?

Avem consens?

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, avem.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci avem consens pe ambele, da?

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, da, avem.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Cele două proiecte pe care le-a propus liderul Grupului minorităţilor se vor regăsi pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, pe punctele 2 şi 3.

Vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Alte intervenţii pe procedură dacă sunt?

Din partea Grupului PSD, domnul vicelider Ilişanu Claudiu.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să introducem pe ordinea de zi, pe poziţia 6, PL-x 627/2023 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Există acordul liderilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Avem consens pe această propunere?

Voci din sală:

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Proiectul a fost introdus pe poziţia numărul 6.

Alte intervenţii pe procedură?

Doamna Oana Florea, vă rog.

Pe procedură, da?

Doamna Oana-Consuela Florea:

Doar un scurt anunţ, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Vreau să anunţ un eveniment.

Geopolitica ne ajută să înţelegem cum politica noastră internă şi externă este influenţată de poziţionarea geografică.

Se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea revistei "Geopolitica" în România, un document extrem de important care abordează probleme de securitate, politică, externă, politică internă şi aşa mai departe.

Împreună cu colega Laura Vicol şi cu domnul profesor Simileanu, mâine, la ora 14.00, vă aşteptăm la sala Comisiei juridice, pentru a marca acest eveniment.

Vă aşteptăm cu drag!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, doamnă deputat.

Doamnelor şi domnilor,

Intrăm în ceea ce s-a aprobat, la Biroul permanent, ca program al şedinţei de astăzi.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul deputat Gabriel Andronache, liderul grupului, pentru o intervenţie cu ocazia comemorării Zilei de 15 noiembrie - Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din anul 1987.

Vă rog, porniţi microfonul! (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să vă rog să începem această comemorare prin a ţine un moment de reculegere pentru eroii de la Braşov din 1987, care nu mai sunt printre noi.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc, stimate colege, stimaţi colegi. (Probleme tehnice.)

Auziţi?

Nu sunt...

Mulţumesc.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis,

Domnule ministru Adrian Veştea,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Onoraţi invitaţi,

Comemorăm astăzi eroismul braşovenilor care în înfriguratul an 1987, în noiembrie, au avut curajul de a îndemna românii să se revolte împotriva unui regim opresiv, marxist-comunist, criminal.

În 15 noiembrie 1987 ei au spus: "Da, regimul comunist ceauşist trebuie să cadă!", şi au cântat "Deşteaptă-te, române!", pentru a da semnalul trezirii românilor, semnalul revoltei împotriva controlului absolut pe care regimul lui Nicolae Ceauşescu îl exercita asupra fiecărui român în parte.

Un uimitor arc peste timp, Braşovul fiind locul unde la 1848 a fost compus şi cântat pentru prima dată "Deşteaptă-te, române!", de către Andrei Mureşanu, şi readus în inima şi gândul românilor, după aproape 140 de ani, de către eroii braşoveni din 15 noiembrie 1987.

Pe Monumentul Eroilor din 15 noiembrie 1987, situat în faţa Spitalului Judeţean Braşov, scrie: "A fost ridicat acest sfânt monument în cinstea braşovenilor care în acest loc, la 15 noiembrie 1987, învingându-şi teama şi dispreţuind moartea, au cântat imnul «Deşteaptă-te, române!» şi au cerut căderea dictaturii comuniste".

"Deşteaptă-te, române!", cântat la Braşov în 1987, a fost îndemnul care a reverberat la Timişoara în 1989, locul de unde a pornit Revoluţia Română, şi apoi în Bucureşti şi în toată ţara, în decembrie 1989. Acest îndemn a existat în toate acţiunile care au provocat schimbarea regimului comunist din România cu democraţia în care trăim astăzi, ca membri ai Europei Unite şi sub umbrela NATO.

Acest îndemn a devenit Imnul de stat al României, ceea ce proiectează dimensiunea naţională a Revoltei muncitoreşti de la Braşov din 15 noiembrie 1987.

Dimensiunea naţională a Revoltei rezultă şi din modul în care presa internaţională relata evenimentele şi eroismul muncitorilor de la Uzina de Autocamioane din Braşov, relatări conţinute în cartea lui Mihai Arsene - "Dosar 15 Noiembrie 1987" - şi citez:

"Viena AFP - «Între 10.000 şi 20.000 de persoane au participat la Braşov, al doilea oraş ca mărime din România, la manifestările muncitoreşti din 15 noiembrie, care au provocat cel puţin doi morţi şi s-au transformat într-o adevărată răscoală împotriva regimului preşedintelui Nicolae Ceauşescu, au relatat ieri călători din Occident"».

"Agenţia Reuters - «După evenimentele de la Braşov, România nu mai este cea care a fost. Mişcarea de protest de la 15 noiembrie 1987 din Braşov a fost cea mai mare demonstraţie din România de zeci de ani încoace" ».

"Der Spiegel - «Răscoala a izbucnit în Uzinele de Autocamioane "Steagul Roşu" din oraşul Braşov. În loc să meargă la odihnă după ieşirea din schimbul 3, duminică dimineaţă, muncitorii au protestat şi au trecut rapid la o demonstraţie contra conducerii regimului. În final, mulţimea ajunsese la peste 5.000 de oameni. Au ocupat primăria şi sediul Partidului Comunist. Lozincile scandate se îndreptau împotriva programelor de austeritate drastică, în urma cărora românii intră în cea de-a patra iarnă de foamete. Abia după şase ore, Miliţia a izbutit să reprime răscoala».

Iată dimensiunea naţională şi internaţională a Revoltei de la 15 noiembrie 1987!

Iată de ce, ca reprezentanţi ai poporului român, trebuie să cinstim eroii de la Braşov, 1987, care prin imnul "Deşteaptă-te, române!" au reaprins speranţa că ceva mai bun urmează pentru România.

Să îi comemorăm pe acei eroi braşoveni care azi nu mai sunt printre noi.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei care nu mai sunt!

Şi Dumnezeu să-i ocrotească pe eroii braşoveni în viaţă, pentru a ne vorbi în continuare despre cum au trăit acea zi memorabilă, zi care merită o filă importantă în cartea de istorie a ţării!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Şi... (Aplauze.) ...permiteţi-mi să vă mulţumesc dumneavoastră, stimaţi colegi, pentru că în fiecare an sunteţi aici şi împreună comemorăm 15 noiembrie 1987, să-i mulţumesc şi ministrului Adrian Veştea, pentru că reprezintă Guvernul la această comemorare, ceea ce îi dă o dimensiune importantă.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Pe aceeaşi temă, din partea Grupului PSD, domnul deputat Marian Rasaliu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis,

Domnule ministru Adrian Veştea,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

"15 noiembrie, o zi în care trebuie să fim mândri că suntem români".

În seara zilei de 14 noiembrie 1987, câţiva muncitori de la Secţia 440 a Fabricii de Autocamioane Braşov încetau lucrul, nemulţumiţi de condiţiile de viaţă şi de salarizare. A doua zi, protestul s-a extins în toată fabrica, apoi muncitorii au ieşit din uzină, pornind spre "Judeţeana de partid". În drumul lor spre centrul Braşovului, oamenii s-au oprit în faţa Spitalului Judeţean şi la unison au rostit rugăciunea "Tatăl Nostru" şi au cântat "Deşteaptă-te, române!". Acela a fost momentul care a transformat o revoltă muncitorească într-un protest anticomunist. A fost un gest nebunesc al unor oameni care ştiau ce-i aşteaptă - anchete, deportări, suferinţă pentru familiile lor. Dar pentru ei nu a contat şi de aceea au mers mai departe. Au rămas uniţi în timpul protestului şi, ulterior, în faţa anchetatorilor.

Momentul "15 noiembrie" nu a fost doar sămânţa Revoluţiei din 1989. A fost şi o dovadă a faptului că, pentru a face lucruri mari, este nevoie de curaj şi de unitate. Acelaşi curaj şi aceeaşi unitate de care România a dat dovadă în cele mai importante momente ale istoriei ei.

Acum, după 36 de ani, noi, braşovenii, simţim aceeaşi emoţie când se apropie data de 15 noiembrie. Este ziua în care ne oprim din agitaţia cotidiană, lăsând la o parte micile certuri, îi cinstim pe novembrişti şi ne bucurăm că pe mulţi dintre ei îi mai avem încă lângă noi. Dar este şi momentul în care noi, politicienii, le simţim privirile pătrunzătoare şi ne întrebăm: "Oare suntem demni de sacrificiul lor? Oare am adus România acolo unde visau ei să ajungă atunci când scandau «Jos comunismul!»?".

Cu siguranţă că în aceşti 30 de ani s-au făcut şi multe greşeli, iar pentru ele trebuie să ne cerem iertare. Dar, cu toate poticnelile, România a fost unită atunci când s-a pus problema aderării la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică.

Acum, România cred că este cea pentru care au luptat novembriştii. România este un stat democratic, este o ţară respectată la nivel european şi este un membru de mare încredere în sânul Alianţei Nord-Atlantice.

În încheiere, mai spun că "15 noiembrie" reprezintă scânteia speranţei către libertate şi normalitate aprinsă în sufletul fiecărui român, doi ani mai târziu.

Să le mulţumim pentru lucrul acesta celor care s-au sacrificat pe ei şi familiile lor în acea iarnă, în 1987.

Vă mulţumesc.

Marian Rasaliu, deputat de Braşov. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului USR, domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Este foarte bine că nu dorim să uităm sacrificiul şi curajul muncitorilor din Braşov care au pornit o revoltă cu doi ani înainte de Revoluţia din '89.

Curajul acestora trebuie onorat nu doar prin declaraţii, la tribuna Parlamentului, ci şi prin fapte.

Şi, în acest sens, vă aduc aminte că avem trei copii de securişti în Guvernul actual, că se refuză publicarea unui registru al securiştilor şi o speţă interesantă, de la Braşov, chiar de unde a pornit această revoluţie - viceprimarul PNL din Consiliul Local a propus un securist pentru a fi membru în Consiliul...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule... domnule deputat...

Domnul Victor Ilie:

...Consiliul de administraţie al RIAL...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat...

Domnul Victor Ilie:

...al acelei...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat...

Domnul Victor Ilie:

...instituţii...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...nu mă puneţi să tai microfonul!

Domnul Victor Ilie:

În 10 secunde termin.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am o rugăminte, suntem la o şedinţă în care comemorăm victimele acelor...

Domnul Victor Ilie:

Comemorarea trebuie să...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...evenimente, haideţi să lăsăm politica pentru altă dată...

Domnul Victor Ilie:

...aibă legătură cu faptele.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Haideţi să lăsăm politica... (Vociferări. Gălăgie.)

Păi, nu facem declaraţii politice aici! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

N-ai voie să intervii de acolo pe conţinut!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vezi să nu se ţi se facă rău, că urli prea tare! (Vociferări. Gălăgie.)

Deci, dacă doriţi să aveţi o declaraţie cu referire la acele evenimente, vă dau drumul la cuvânt, dacă nu, opresc dezbaterile şi intrăm în ordinea de zi. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu putem face... ăsta nu e un moment în care să facem politică, vă rog mult.

Voci din sală:

Jos cenzura! Jos cenzura! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Victor Ilie:

Este foarte important să respectăm memoria acestor oameni şi să luptăm zi de zi împotriva comunismului, a crimelor Securităţii. Şi nu putem face acest lucru numind în continuare securişti în funcţii importante în stat. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Ringo Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, îi mulţumesc deputatului de Braşov, Dumitru Flucuş, care mi-a cedat cuvântul.

Am dorit să vorbesc din inimă, pentru că atunci aveam doar 14 ani, mi-am început liceul la Colegiul Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova şi ascultam la radio acele posturi - "Europa Liberă" şi "Vocea Americii". Atunci am auzit prima oară, am luat contact cu ce se întâmplă în România reală. Atunci am început să aud vocile adevăraţilor români care vorbeau pe problemele naţionale. Nu am crezut că există Ana Blandiana, nu am crezut că există acel conflict, nu am crezut că există Regele Mihai. Abia după ce am început să-i aud am început să văd lumina libertăţii.

De aceea, consider că pentru mine este primul moment în care am fost luminat în ceea ce priveşte România reală - jertfa oamenilor, suferinţa lor. '89 - a venit ca o continuare, iar din '90 am vibrat alături de valorile democratice.

Cred că toţi oamenii care au făcut o jertfă în ţara asta merită respectul şi prinosul nostru.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei care, cu sângele lor, şi-au dat jertfa pentru noi!

Iar noi avem datoria sacră să nu le uităm acest sacrificiu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea UDMR, domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acea revoltă din 1987 a fost un precursor al evenimentelor din 1989.

Revolte asemănătoare au mai fost, în 1977, în Valea Jiului, dar şi în ţările învecinate, în 1968 la Praga, şi în 1956 în Ungaria. Toate aceste evenimente istorice arătau că acel regim comunist care se instaurase peste Europa Centrală şi de Est nu avea o susţinere populară. Era un regim totalitar, autoritar, care suprima libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor săi, începând de la viaţa bisericească, până la viaţa comunităţilor, cotidiană, civică. Democraţia era înăbuşită practic.

În acest context se înscrie această revoltă în care erau alături atât români, cât şi maghiari şi alte naţionalităţi, care au arătat întotdeauna că în momentele-cheie, atunci când avem aspiraţii comune spre libertate, putem să ne susţinem unii pe alţii.

Însă comunismul şi stafiile comunismului se vor încheia doar atunci când inclusiv deciziile împotriva unor comunităţi, realizate în acea perioadă, se vor încheia. Când proprietăţile cultelor, când proprietăţile comunităţilor vor fi în sfârşit retrocedate. Pentru că au trecut deja 34 de ani de când suntem în această nouă eră democratică şi proprietăţile încă nu sunt retrocedate celor care le-au fost luate.

Atunci se va încheia perioada comunistă, când aceste stafii pe care le mai avem printre noi nu vor mai exista.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea art. 4² din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate; PL-x 204/2023.

Din partea Guvernului României?

Din partea Guvernului României, vă rog.

Doamna Claudia Benchescu-Pecingină (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2023 se propun modalităţile alternative de hrănire a persoanelor private de libertate aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă din cadrul unităţilor de poliţie, şi anume de către unităţile de poliţie, de către alte unităţi ale MAI cu sediul în respectiva unitate administrativ-teritorială sau de către unităţile din sistemul Administraţiei Penitenciarelor sau prin operatori economici de profil.

Vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea Comisiei pentru apărare, pentru raport, domnul preşedinte Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea art. 4² din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Conform dispoziţiilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat, în şedinţa din 9.05.2023, şi au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea art. 4² din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul acestuia, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Viorel Salan.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Acest proiect de act normativ a fost iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne, iar la momentul emiterii a fost luată în considerare necesitatea creării unui temei legal de nivel primar pentru reglementarea tuturor modalităţilor de asigurare a hranei persoanelor private de libertate aflate în centrele de reţinere şi arest preventiv din cadrul unităţilor de poliţie.

Vreau să subliniez că anterior acestui proiect de lege, Ordonanţa nr. 26/1994 prevedea ca persoanele private de libertate aflate în stare de reţinere sau de arest, respectiv de deţinere în instituţiile din afara sistemului penitenciarelor pot fi hrănite de către unităţile din sistemul Administraţiei Penitenciarelor, iar decontarea cheltuielilor să se facă conform convenţiilor încheiate între părţi. Cu toate acestea, în practică s-a constatat o serie de probleme, greutăţi pe care le întâmpinau unele inspectorate de poliţie judeţene, din cauză că pe teritoriul judeţului respectiv nu erau unităţi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Iată că sunt motive cât se poate de întemeiate pentru promovarea acestui proiect de lege şi, de aceea, apreciem - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - că este necesar şi vom vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare; PL-x 579/2023; procedură de urgenţă.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru raport?

Comisia pentru buget, pentru raport.

Haideţi, domnule Sighiartău!

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Bună ziua, stimaţi colegi!

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare, prin instituirea unor derogări de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, în sensul în care, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se pot aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Nefiind amendamente, nefiind intervenţii, legea rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2023... (Vociferări. Doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru solicită să ia cuvântul.)

Dar încercaţi să apăsaţi din timp, stimaţi colegi.

Voci din sală:

Au apăsat. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Încercaţi să apăsaţi din timp!

Dacă după ce am spus că nu sunt amendamente, legea rămâne la votul final, apăsaţi, eu nu am cum să văd.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Procedură?

Eram în plin proiect, ce procedură?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Aţi terminat proiectul.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

N-am terminat, că tocmai avem vorbitor la proiectul pe care am crezut că l-am terminat. (Vociferări.)

Doamna Violeta Alexandru, aveţi cuvântul, vă rog.

Dacă nu înţelege domnul Grosaru, n-am ce să fac. (Vociferări.)

Păi, ne-am întors la dezbateri generale.

Aţi spus că aveţi pe procedură.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Credeam că aţi terminat, da, între proiecte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ne întoarcem la proiect, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Da. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna Violeta Alexandru are cuvântul.

Şi de la neafiliaţi vorbeşte un singur coleg; deci, doamna Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor.

Sincer, am apăsat. Acum, nu ştiu, e o chestiune de o fracţiune de secundă, dar mulţumesc oricum.

Ţin să punctez, în cadrul acestui proiect pe care îl avem la vot, un derapaj major pe care această Coaliţie - şi o s-o spun pe româneşte, este derapajul preşedintelui PSD, Ciolacu, pentru că el este acum cel care conduce Guvernul - de a folosi Fondul de rezervă - cu această modificare, desigur, pe care o legitimaţi - pentru cheltuieli curente, ceea ce este profund anormal, nedemocratic, neconstituţional, dacă vreţi, până să faceţi această modificare.

Deci, practic, legitimaţi o practică care n-are nimic în comun cu funcţionarea unui stat normal, făcând să se finanţeze cheltuielile curente de la Fondul de rezervă.

Mai avem nevoie de Ministerul Finanţelor şi de restul instituţiilor sau "regele" stă, la Palatul Victoria, cu banii pe mână, şi face plăţi, ca să ştie toată ţara de unde vin banii?

Aşa ceva pare o chestiune funcţională, dar este de departe un abuz asupra regulilor şi procedurilor normale într-un stat democratic.

În orice ţară normală, Fondul de rezervă este folosit exclusiv în situaţii excepţionale şi doar dacă arde, e ceva grav; nu pentru cheltuieli curente, nu pentru ceea ce face acum Ciolacu, PSD; ce fac cei de la PSD şi preşedintele Ciolacu.

Atenţie, unde duceţi această ţară! Pare o modificare minoră, făcută în numele funcţionalităţii, dar este un abuz şi un exerciţiu de putere care ne vor costa în timp şi veţi plăti consecinţele pentru această decizie.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Claudiu Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-o democraţie, în principiu, legile se respectă. Dar cu domnul Ciolacu în Palatul Victoria, cu siguranţă, România nu mai este o democraţie.

Această ordonanţă are derogări de la două legi, de la Legea finanţelor publice şi de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare. De ce? Ca să poată să fie utilizat Fondul de rezervă pentru a face orice; pentru a face totul şi nimic.

În teorie, avem nişte legi care previn acest şvaiţer bugetar, această debandadă, dar, ce să vezi?, că orice lege poate fi modificată de un guvern căruia nu îi pasă absolut deloc de respectarea legii.

Practic, din 680 de milioane de lei, cât erau iniţial în Fondul de rezervă al Guvernului, Guvernul a cheltuit aproape 8 miliarde de lei. Cum? Păi, exact prin derogări, prin faptul că a luat bani din alte ministere. Nu ştim exact de unde, dar ştim foarte bine unde i-a dat. Din aceste 8 miliarde, peste un miliard s-au dat deja pentru pensii speciale şi alte lucruri asemenea.

Să ştiţi că această derogare nu e doar o derogare punctuală de la două articole din două legi de finanţe publice - că, până la urmă, cui îi pasă exact de finanţele publice, nu-i aşa? Este un lucru tehnic, nu ne afectează direct -, dar este un mesaj. Este un mesaj că acest Guvern nu va respecta nicio lege a statului român şi că orice va putea călca în picioare o va face.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Procedură, în timpul proiectului?

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru vine la tribună.)

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să cereţi... să apăsaţi butonul acela de solicitare a intervenţiei din timp, oameni buni.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În temeiul art. 95 şi 96 din Constituţia României, solicit punerea sub acuzare a preşedintelui României şi să iniţiaţi procedura.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Bravo, domnule!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ce solicitaţi? Că n-am înţeles.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Punerea sub acuzare a preşedintelui Iohannis.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...PL-x 673/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, transmis cu adresa PL-x 673/2023.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2023, cu scopul declarat al asigurării sustenabilităţii poziţiei fiscale a României pe termen mediu şi lung, precum şi al predictibilităţii politicii fiscal-bugetare.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2023, cu un amendament admis prezentat în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamente admise, de la 1 la 22? Nu. Adoptate.

Amendamente respinse, dacă se susţine vreunul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul...

Pe procedură, domnule Ilişanu, vă rog.

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să supuneţi votului retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2023 privind procedura de închiriere a suprafeţelor de plajă cu destinaţie turistică ale Mării Negre pentru sezoanele estivale 2023-2024; PL-x 256/2023.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a PL-x-ului 256/2023.

Vot, vă rog.

Era consens...

148 de voturi pentru, 11 abţineri şi un vot împotrivă.

Proiectul a fost retrimis la comisie, două săptămâni.

Mergem mai departe.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 627/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Doamna Andreea Anamaria Naggar (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Actul normativ supus dezbaterii vizează modificarea şi completarea cadrului instituţional pentru implementarea PNRR, în sensul clarificării fluxurilor financiare şi a responsabilităţilor între entităţile de implementare, coordonatorii de reforme şi beneficiari.

Concret, proiectul de act normativ vizează introducerea unor verificări detaliate asupra cheltuielilor şi procedurilor de achiziţie. De asemenea, o propunere semnificativă este simplificarea sistemului de raportare, eliminând astfel estimările trimestriale, demers care urmăreşte reducerea sarcinilor administrative. De asemenea, se stabileşte ca raportările privind utilizarea fondurilor PNRR să fie comunicate către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în primele 5 zile lucrătoare ale fiecărui trimestru.

Noi, respectuos, vă solicităm să aprobaţi actul normativ în forma propusă de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Comisia pentru buget, pentru raport. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pe procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ce aveţi, domnule Moşteanu?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, nu e raportul pe site.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ce nu e?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, pe procedură.

Vă propun să trecem la următorul punct cu dezbaterea şi să revenim la acesta după ce se încarcă raportul pe site.

În momentul acesta nu avem raportul pe site.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să verificaţi...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru (din sală):

Aşa este.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Nu e.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...raportul este pe site.

E sau nu e?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Acum e.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci avem raportul pe site, da?

Putem continua, domnule Moşteanu?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Comisia pentru buget.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2023.

Prin prezentul proiect de lege se propune aprobarea modificării şi completării cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, pentru implementarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă şi modificarea/completarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri, astfel încât să se clarifice fluxurile financiare dintre structurile de implementare şi coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi beneficiarii PNRR, precum şi adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru susţinerea unui sistem de control şi verificare eficace şi eficient, care să asigure protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene şi recuperarea cuantumurilor plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect, şi a celor privind asigurarea că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii şi din dreptul intern, în special în ceea ce priveşte prevenirea, depistarea fraudei şi a corupţiei, a conflictului de interese şi a dublei finanţări.

În urma dezbaterii proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2023, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăseşte în Anexa nr. 2.

Iar în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamentele admise, de la 1 la 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 40? Nu.

De la 41 la 60? Nu.

De la 61 la 80? Nu.

De la 81 la 106? Nu sunt.

Avem un amendament respins.

Dacă se susţine?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România; PL-x 449/2023.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru drepturile omului sau Comisia pentru buget.

Domnul Bejinariu, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Bejinariu:

Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, prin adresa PL-x 449/2023 din 26 iunie 2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, înregistrat la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale cu nr. 4c-6/515 din 26 iunie 2023, respectiv la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu nr. 4c-2/773.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 iunie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

S-au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere al Guvernului României, opinia Consiliului Fiscal al României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001, în sensul acordării posibilităţii statului român sau autorităţilor administraţiei publice locale de a aloca fonduri necesare pentru construirea şi repararea sediilor administrative ale protopopiatelor şi parohiilor, a cimitirelor, precum şi a sediilor unităţilor de învăţământ proprietate a cultelor recunoscute, care au alt profil decât cel teologic.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 3 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc doar să mulţumesc tuturor celor... în principal, celor două comisii care au adoptat raportul pentru susţinerea acestei iniţiative legislative, colegilor care au susţinut, atât în comisie, cât şi sper să susţină în plen, este o consensualitate.

Şi, totodată, trebuie să mulţumesc şi Secretariatului de Stat pentru Culte, care a făcut posibil să existe un dialog interconfesional pentru amendamentele depuse şi care au fost asumate de toate cultele din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Andi-Gabriel Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Prima frază din acest proiect, la art. (3), este neconstituţională. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

La articole? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 605/2023.

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Domnul preşedinte Bende Sándor, aveţi cuvântul.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege nr. 605/2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu amendamente admise, care sunt redate în Anexa nr. I, ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. II, ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Prin acest sistem, prin aceste reguli de a încuraja prosumatorii - noi trebuie să fim conştienţi că prin prosumator înţelegem acel producător de energie electrică din surse regenerabile care nu depăşeşte un anumit prag, adică este un mic producător.

Piaţa, disponibilitatea tehnică pentru aceşti mici producători este limitată, deoarece fluctuaţiile pe care le pot introduce ei în reţea fiind foarte mari, limitarea procentului din totalul producţiei acestor prosumatori este sub 10%.

Deci noi trebuie să reglementăm, să-i încurajăm pe acei prosumatori mici care produc energie până în 10% din total.

În momentul în care noi stabilim nişte praguri de sute - 900, nu? - 900 de kilowaţi, în care cică s-ar încadra aceşti prosumatori mici, creăm clar o poartă larg deschisă pentru business, business foarte mare care va fi avantajat şi va intra pe piaţă în dauna celor mici.

Toată energia produsă de aceşti prosumatori generează nişte costuri suplimentare de echilibrare a reţelei.

Deci, creşterea acestor praguri peste... mult, mult peste valoarea normală ne determină să votăm contra acestui proiect de lege, pentru că creează clar avantaje pentru business, pentru marii producători, nu pentru realii prosumatori.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nemaifiind intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 12? Nu.

Dacă amendamentele respinse, cele trei, se susţine vreunul din ele? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2022 privind dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ şi a aplicaţiilor informatice MySMIS2021 şi SMIS2021 pentru gestionarea fondurilor europene aferente perioadei de programare 2021-2027 şi pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 56/2023.

Guvernul, vă rog.

Doamna Andreea Anamaria Naggar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Actul normativ în dezbatere reglementează implicarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dată fiind expertiza acestei instituţii în dezvoltarea şi administrarea de sisteme şi aplicaţii informatice complexe, în vederea eliminării întârzierilor în dezvoltarea modulelor sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+. De asemenea, vizează şi unele măsuri privind salarizarea personalului STS din echipele de proiect nominalizate pentru managementul şi implementarea proiectelor care vizează dezvoltarea şi implementarea sistemelor şi aplicaţiilor informatice de gestionare a asistenţei financiare nerambursabile, dar şi rambursabile.

Noi, şi la acest proiect, respectuos vă solicităm să acordaţi un vot favorabil.

Vă mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Pentru prezentarea raportului, comisia sesizată în fond.

Domnul Dan Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2022

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate, prin adresa PL-x 56/2023.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 8 februarie 2023.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, doamna deputat Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimaţi colegi,

Vă invit, pentru cât voi avea, până în două minute, să avem un mic moment de analiză legat de ce se întâmplă cu aceste platforme ale statului, în cazul de faţă MySMIS şi varianta lui ulterioară, care gestionează proiectele cu fonduri europene, se încarcă în această aplicaţie diferite tipuri de proiecte finanţate cu fonduri externe nerambursabile.

Aş vrea să vă gândiţi doar la prevederea pe care a prezentat-o reprezentanta Guvernului şi care spune că pentru fiecare asemenea modificare - cu tot respectul, şi ştiu ce spun - pentru specialiştii STS care sunt cu adevărat foarte buni în gestionarea platformelor de acest tip, aş vrea să faceţi trimitere la ceea ce tocmai aţi spus.

Deci, pentru modificări la MySMIS, se cere creşterea salariilor specialiştilor.

Şi, dacă mai vine o platformă de modificat, probabil că mai venim din nou cu aceeaşi cerere.

Undeva, ar trebui ca în acest stat, cineva, nu ştiu, cine are puterea, în loc să-şi tragă banii la Fondul de rezervă, ca să pară - ceea ce e un reflex de dictator, să ştiţi, să vrei să dai tu bani, să ştie oamenii că de la tine vin, am închis paranteza - cine conduce în acest moment această ţară trebuie să-şi pună nişte întrebări vizavi de gestionarea tuturor acestor platforme care costă milioane de euro şi care înţeleg că trebuie adaptate, pe bună dreptate, la schimbările din cadrul legislativ, dar care imediat sunt prezentate ca o oportunitate de creştere a salariilor.

Aşa ceva ne va duce în gard.

Şi dacă îi mai facem o modificare, iar mărim salariile?

Chiar nu este normal.

Undeva cineva trebuie să se aşeze pe scaun şi să aibă o evaluare a acestor infrastructuri critice, respectiv asupra consecinţelor pe care le generează orice fel de modificare, şi să ia nişte decizii curajoase, nu de frica vreunor proteste şi aşa mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Alin Coleşa, ultimul vorbitor în şedinţa de astăzi.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Poate că nu salariile celor care dezvoltă asemenea aplicaţii informatice sunt problema, ci faptul că prin aceste reglementări noi lăsăm larg deschisă poarta unor abuzuri.

Despre ce este vorba?

În practică, între criteriile pe care le implementează aceste aplicaţii informatice prin care se gestionează şi se controlează banii din fondurile europene şi în final se aleg beneficiarii acestor fonduri, la loc de cinste tronează criteriul "Primul sosit, primul servit". Adică, după un timp care de cele mai multe ori înseamnă minute, se consumă fondul alocat, fondul disponibil. Acest lucru face ca aceia care au cunoştinţe prin care datele sunt introduse în mod automat sau semiautomat, în mod nedetectabil, să câştige în mod constant.

Asta vedem la toate tipurile de proiecte, atât la nivel cultural, unde ştim din statistică cine câştigă majoritatea acestor proiecte, cât şi chiar la nivel energetic, unde la nivel de minute se epuizează fondurile pentru Casa Verde, de exemplu.

Deci, prin tolerarea acestui principiu - "Primul venit, primul servit" - deschidem larg poarta abuzurilor şi a furtului cu acte în regulă.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Bravo, Alin!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Domnule preşedinte, pe procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Programul de lucru a fost epuizat.

Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.

Declar prima parte a şedinţei închisă.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de a trece la votul final, pe ordinea de zi de astăzi avem intervenţii din partea grupurilor parlamentare pentru susţinerea unor discursuri festive cu prilejul Zilei Dobrogei.

Vă adresez rugămintea de a vă încadra în cele două minute alocate fiecărui grup.

Din partea Grupului PSD, are cuvântul domnul deputat Horia Ţuţuianu.

Domnul Marius-Horia Ţuţuianu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Pe 14 noiembrie 1878 aşteptarea dobrogenilor avea să ia sfârşit. De la Brăila, Principele Carol I rostea Proclamaţia către dobrogeni. Primele unităţi militare treceau Dunărea fiind întâmpinate, peste tot, în Dobrogea, cu o imensă bucurie. Era "Prima zi a unui viitor de pace şi înflorire, începutul bunului trai şi al înfrăţirii între fiii aceleiaşi ţări", aşa cum spunea însuşi principele Carol I. Dobrogea revenea la ţară, sub autoritatea şi administraţia românească.

Astăzi, la 145 de ani distanţă de la acel moment, iată-ne împreună, în Parlamentul României, într-un cadru solemn, celebrând revenirea Dobrogei la ţară, unul dintre cele mai importante momente ale istoriei noastre, un pas major spre reîntregirea neamului românesc şi a naţiunii române.

Momentul 14 noiembrie 1878 nu ar fi fost posibil fără sacrificiul românilor care au luptat în Războiul de Independenţă, fără curajul şi devotamentul acestora.

Tocmai de aceea, primul nostru gând, atunci când vorbim de unirea Dobrogei cu patria-mamă ar trebui să se îndrepte către eroii noştri.

Momentul 14 noiembrie 1878 nu ar fi fost posibil fără viziunea politică a unor oameni precum I.C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu sau C.A. Rosetti. Sunt doar câteva dintre numele mari ale acelor vremuri, nume pe care nu le putem uita.

Stimaţi colegi,

Îndemnul meu astăzi este să iubiţi Dobrogea.

Iubiţi Dobrogea cu ale ei legende, cu autenticitatea, diversitatea, multiculturalitatea şi armonia ei, cu toată istoria ei zbuciumată! Iubiţi-o, pentru că este a noastră, a tuturor românilor!

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Iubiţi dobrogenii! Sunt oameni buni, harnici şi destoinici. Eu, unul, sunt mândru de ei, de dobrogenii mei, mândru că m-am născut, am crescut, m-am format în acest frumos colţ al României.

La mulţi ani tuturor dobrogenilor!

La mulţi ani Dobrogei!

La mulţi ani românilor!

La mulţi ani, România!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul deputat Bogdan Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi dobrogeni,

Se împlinesc 145 de ani de la momentul istoric din 14 noiembrie 1878, care a rămas întipărit în conştiinţa publică drept revenirea Dobrogei la România, vis împlinit al unei generaţii ambiţioase. Un moment istoric cu o însemnătate aparte pentru întregirea neamului românesc, într-un context cu multe necunoscute, ostil. Dar, cu determinarea, voinţa, curajul, dar şi viziunea elitei politice a vremii, românii au reuşit. Au reuşit să reintegreze în sânul patriei ţinutul dintre Dunăre şi Marea Neagră, denumit Dobrogea, astfel, ieşirea României la Marea Neagră şi la Gurile Dunării, deschide ţara către lumea largă.

La 145 de ani de la momentul revenirii, îmi asum să afirm că Dobrogea reprezintă un proiect politic şi administrativ de succes al României moderne. Alocările de fonduri în infrastructură, prin extinderea reţelei de căi ferate, dezvoltarea portuară şi modernizarea infrastructurii publice, au schimbat semnificativ şi ireversibil regiunea.

Dragi colegi,

Doresc să răspund la întrebarea esenţială, la care mulţi dintre voi aţi încercat să răspundeţi: de ce Dobrogea este diferită de restul României şi de ce dobrogenii sunt oameni care îmbrăţişează deschis diferenţele etnice, culturale sau religioase? Această idee este insuflată într-un document, pe care îl consider sacru, un fel de "Magna Carta" a Dobrogei, şi anume "Proclamaţia către dobrogeni". Documentul programatic a fost lansat pe data de 14 noiembrie 1878 de către domnitorul Carol I, iar în acesta se anunţa proiecţia unui stat protectiv, solidar, pentru toţi locuitorii regiunii, în care ordinea şi disciplina aveau să ajungă spre "paşnică vieţuire".

Viziunea de integrare a Domnitorului Carol I, cu influenţe liberale prin Ion C. Brătianu, urmează să fundamenteze principiile care au dat rodul Dobrogei de astăzi, regiune care a devenit sinonim cu "diversitate în armonie". Astfel, Dobrogea este un exemplu de bune practici, de colaborare, convieţuire paşnică, un simbol al României mozaice, multietnice şi multiconfesionale.

Este responsabilitatea noastră de a avea grijă de această moştenire lăsată, dar avem şi privilegiul de a valorifica această bogăţie culturală şi spirituală dobrogeană.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, dobrogeni!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului USR are cuvântul domnul deputat Ion Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De 145 de ani Dobrogea stă mărturie că toleranţa şi buna înţelegere pot unii oamenii, pot clădi comunităţi, pot menţine echilibrul într-o mare diversitate.

Alipirea Dobrogei la România a fost primită iniţial cu scepticism, doar ca o consolare pentru pierderea Basarabiei, dar viziunea modernizatoare şi consecvenţa Regelui Carol I au făcut, dintr-un ţinut sărac, subdezvoltat, o regiune cu rol primordial în dezvoltarea ţării.

La 14 noiembrie 1878, Principele Carol, viitor rege, se adresa dobrogenilor astfel: "Voi de acum atârnaţi de un stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea, proprietatea sunt puse acum sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă". Astfel punea Carol I fundaţia unui proces care însemna o lege care se aplică ferm, în mod egal pentru toţi, solidaritate şi armonie, un model de convieţuire interetnică.

Mesajul vizionar al lui Carol I este lecţia pe care trebuie să le-o predăm constant, neobosit copiilor noştri.

După doar 25 de ani de la alipire, profesorul şi viitorul primar al Constanţei, Ion Bănescu, scria: "Pentru dezvoltarea noastră naţională, politică şi economică, Dobrogea este prispa României înspre largul lumii".

Dobrogea de astăzi nu este numai un amestec armonios de culturi şi obiceiuri, ci şi o regiune cu un potenţial economic pronunţat, deocamdată încă departe de a fi atins, care are nevoie de investiţii, pentru a se dezvolta în continuare, inclusiv pentru a asigura stabilitatea în zona Mării Negre.

Dobrogea merită susţinere concretă şi constantă. Spre exemplu, merită deblocarea fondurilor pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare a Cazinoului Constanţa, merită recunoaştere şi respect.

Voi încheia cu un citat al academicianului Grigore Cobălcescu, care poate fi la fel de actual şi astăzi, cum era în momentul alipirii Dobrogei la România: "Dobrogea este o ţară foarte avută şi cu resurse imense. Dacă vom fi oameni cumsecade şi ne vom ocupa de dânsa serios ea ne va fi de o utilitate necalculabilă".

La mulţi ani, dobrogeni!

La mulţi ani, Dobrogea! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea Grupului AUR, avem două solicitări de intervenţii, domnul Mihail Albişteanu şi domnul Aelenei Dănuţ. Hotărâţi-vă! Domnule Coleşa? (Vociferări.) Deci, renunţăm la domnul Albişteanu, da?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnule Aelenei, aveţi cuvântul.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi trăim un sentiment de bucurie, pentru că celebrăm cel mai vechi pământ, ca şi creaţie, existenţă umană şi civilizaţie străromână. Dobrogea reginei mesageţilor, Tomiris, a poetului exilat Ovidiu, cel ce învăţa limba dacă, a Gânditorului de la Hamangia sau a Mausoleului de la Adamclisi este ca un templu de uriaşă spiritualitate străveche, sfinţită prin jertfa Întâiului chemat întru creştinism, Sfântul Apostol Andrei.

Dobrogea ne-a dat identitatea noastră creştină! Ea este poarta către Oceanul Planetar!

Mişcarea noastră, Alianţa pentru Unirea Românilor, celebrează astăzi, în faţa dumneavoastră, Dobrogea şi tot pământul românesc! Noi asta evocăm.

Eu din acest pământ mă trag, pentru care îi mulţumesc lui Dumnezeu, cel ce ocroteşte România.

La mulţi ani, dobrogeni!

La mulţi ani, Dobrogea! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea minorităţilor naţionale are cuvântul domnul deputat Silviu Feodor.

Domnul Silviu Feodor:

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi dobrogeni,

Dragi români,

Îmi revine deosebita onoare, cinste şi bucurie ca astăzi, 14 noiembrie 2023, cu ocazia Zilei Dobrogei, când marcăm 145 de ani de la unirea cu ţara-mamă, România, să transmit un mesaj din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Legea nr. 230/2015 privind instituirea Zilei Dobrogei a fost adoptată de Senat în data de 19 noiembrie 2013, pe 9 septembrie 2015 ea a fost votată de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar pe data de 7 octombrie 2015 aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 750, cu intrare în vigoare din data de 10 octombrie 2015.

De ce 14 noiembrie? Pentru că, în ziua de 14 noiembrie 1878, Principele Carol I al României a trecut Dunărea, fiind întâmpinat peste tot în Dobrogea cu mare bucurie. Aici a dat citire faimoasei sale "Proclamaţii către dobrogeni", generând, astfel, procesul de instalare a administraţiei româneşti în această străveche provincie, pământ hărăzit cu o istorie zbuciumată de-a lungul veacurilor.

Dobrogea este ţinutul dintre Dunăre şi Marea cea Mare, situat la răscruce de drumuri între Orient şi Occident, locul unde se întâlnesc cel mai vechi şi cel mai nou pământ al ţării, Podişul Dobrogei, pe de o parte, şi Delta Dunării, pe de altă parte. Este teritoriul care a intrat în componenţa ţării odată cu dobândirea, prin lupte crâncene, a independenţei acesteia, independenţă pentru care România şi poporul român au plătit cu sângele ostaşilor căzuţi la datorie pe câmpurile de bătălie ale Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, care a consfinţit pe deplin intrarea României în sfera selectă a statelor europene moderne.

Axul central al istoriei românilor îl reprezintă ideea unirii, iar încorporarea regiunii Dobrogei de Nord în Principatele Române este una dintre cele mai importante etape în procesul îndeplinirii proiectului de ţară, formarea statului naţional unitar român, proiect început o dată cu Unirea Moldovei cu Ţara Românească, la Bucureşti, în 24 ianuarie 1859, şi încheiat cu momentul glorios de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Între cele două uniri a existat această treaptă spre progres şi civilizaţie, un moment istoric, trecut cu vederea, în mod nedrept şi total nejustificat: unirea Dobrogei cu patria-mamă, România, în anul 1878. Cu toate că multă vreme a fost trecută în plan secund, această reuşită istorică a fost înfăptuită în urma unui război greu, Războiul de Independenţă din 1877-1878, în care Armata Română s-a acoperit de glorie pe câmpurile de luptă ale Bulgariei, la Plevna, Rahova, Smârdan sau Vidin.

Unirea Dobrogei cu România este un moment de maximă importanţă pentru istoria României şi a poporului român, ţara noastră obţinând prin aceasta accesul la Marea Neagră, un câştig strategic, politic şi economic inestimabil şi indiscutabil, despre care nu prea s-a vorbit, deşi a fost conştientizat, la vremea aceea, şi de clasa politică, şi de opinia publică românească. Iar cel care a legat la propriu Dobrogea de statul român a fost regele Carol I, în timpul căruia, în anul 1885, s-a construit Podul de la Cernavodă, cel mai mare pod din Europa la acea vreme, o realizare inginerească deosebită, datorată geniului vizionar al lui Anghel Saligny, omul care a garantat cu propria viaţă calitatea şi trăinicia podului.

Ca o garanţie a respectului statului român faţă de minorităţile naţionale aflate pe teritoriul Dobrogei, faţă de religia musulmană, Regele Carol I construieşte, între anii 1910 şi 1913, moscheea din Constanţa, cunoscută şi ca Moscheea Carol, un monument de arhitectură, prima clădire construită din elemente de beton armat din România.

Astăzi, când spunem Dobrogea, ne gândim, evident, la litoral, la Constanţa, la staţiunile din sudul litoralului, însă gândul ne duce şi la Delta Dunării, un ţinut mirific în care natura şi omul îşi îngemănează destinele. După includerea, în anul 1991, a Deltei Dunării în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, drept rezervaţie a biosferei, Parlamentul României reglementează pentru prima dată, în anul 1993, regimul juridic al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, prin Legea nr. 82/1993, prin implicarea directă a Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Dobrogea este una dintre cele mai interesante şi mai bogate regiuni multiculturale din România, tezaurul său patrimonial, multietnic şi multiconfesional identificându-se atât prin valorile colective, cât şi prin cele specifice comunităţilor minoritare care convieţuiesc pe aceste meleaguri în pace şi înţelegere, dintotdeauna. Aici istoria nu a cunoscut conflicte interetnice, astfel că Dobrogea poate reprezenta o lecţie de viaţă, o şcoală a convieţuirii armonioase între oameni de limbi, culturi şi credinţe diferite.

Ţinut aflat la răscruce de vânturi, şi la propriu, şi la figurat, se constituie într-un furnizor de energie verde, având un colosal potenţialul eolian şi fotovoltaic, pe care îl pune în valoare prin contribuţia la sistemul energetic naţional.

Însă Dobrogea se mândreşte mai ales cu oamenii săi, cu personalităţile care fac cinste spaţiului acesta, încărcat de istorie şi legende:

- academicianul Grigore Moisil, marele matematician român, părintele informaticii româneşti, născut la Tulcea, pe locul casei lui părinteşti fiind edificat, în anul 2009, Centrul Cultural Multietnic al ruşilor lipoveni;

- Krikor Zambaccian, de etnie armeană, faimos colecţionar şi critic de artă, membru corespondent al Academiei Române;

- Ibrahim Themo, medic albanez, renumit oftalmolog;

- Panait Cerna, de etnie bulgară, poetul romantic şi filosoful Dobrogei, epigonul lui Mihai Eminescu;

- Carol Feldman, scriitor, actor, regizor, jurnalist, traducător în idiş, ebraică şi română, membru al Uniunii Scriitorilor din România, memorialist;

- Alexandridi Anton, de etnie greacă, primul primar al Constanţei de după momentul unirii Dobrogei, din 1878;

- medicul de origine italiană, Alexandru Pesamosca, renumit în întreaga lume pentru activitatea remarcabilă în chirurgia pediatrică, al cărui pacient am fost şi eu în copilărie;

- marele lăutar, violonist, pianist şi compozitor George Pantazi-Boulanger, născut la Sulina, etnic rom;

- poetul şi jurnalistul Mehmet Niyazi, de etnie tătară;

- Kemal Karpat, de etnie turcă, istoric şi politolog de talie mondială, profesor universitar, consilier la Casa Albă pentru doi preşedinţi americani, Jimmy Carter şi Ronald Reagan;

- scriitorul Virgil Riţco, profesor etnic ucrainean;

- Ivan Patzaichin, renumitul campion naţional, european, mondial şi olimpic la canoe, cvadruplu laureat cu aur olimpic, precum şi un mare antrenor, aparţinând comunităţii ruşilor lipoveni.

Aceştia reprezintă doar o parte din pleiada de personalităţi aparţinând minorităţilor, pe care Dobrogea le-a dat României.

Cu sprijinul statului român, al unor importante organisme guvernamentale şi nonguvernamentale, prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice, se organizează şi se desfăşoară multiple activităţi culturale, educaţionale şi sportive, la care participă numeroşi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, nu doar din Dobrogea, ci şi din alte regiuni ale ţării.

De asemenea, trebuie menţionată implicarea autorităţilor judeţene şi locale privind promovarea identităţii etnice, bazată pe multiculturalitate, având ca fundament unitatea în diversitate.

Un suport extrem de important îl constituie şi sprijinul statului român, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, în realizarea de lucrări de reparaţie şi consolidare la unele clădiri de cult aparţinând confesiunilor minorităţilor naţionale, precum şi construcţia unora noi.

Cu trei secole în urmă, Dobrogea a fost poartă de intrare şi loc de salvare a credinţei înaintaşilor mei, iar în zilele noastre s-a dovedit a fi poartă de intrare şi loc de salvare pentru semenii noştri refugiaţi ucraineni, când implicarea organizaţiilor minorităţilor naţionale, a reprezentanţilor acestora a avut o mare însemnătate în sprijinul şi ajutorul oferit. (Aplauze.)

Important de subliniat este faptul că liderii asociaţiilor etnice, precum şi liderii spirituali ai confesiunilor minorităţilor naţionale au stabilit ca prioritate educaţia şi învăţământul, (Aplauze.)întrucât un om cu valori spirituale şi cu un înalt nivel de cultură este un om al păcii.

La mulţi ani, dobrogeni!

La mulţi ani, Dobrogea!

La mulţi şi binecuvântaţi ani, România! (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna deputat Cristina Rizea, ultima intervenţie.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi, de Ziua Dobrogei, doresc să subliniez nu doar frumuseţea şi diversitatea acestei regiuni, ci şi angajamentul nostru concret pentru viitorul ei.

Dobrogea este un mozaic cultural unic, un loc în care istoria şi modernitatea se împletesc armonios. Este esenţial să apreciem această diversitate şi să o protejăm.

Privind către viitor, sunt entuziasmată să vă prezint un proiect de infrastructură major, un proiect de suflet, trenul metropolitan Constanţa şi noua linie ferată care va lega Constanţa de Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi de oraşul Tulcea, scurtând astfel cu mai mult de 30 de minute călătoria între cele două oraşe. Astfel demonstrăm angajamentul nostru, al tuturor, faţă de conectivitate şi dezvoltare.

Aceste iniţiative nu sunt doar despre infrastructură, ci şi despre deschiderea de noi orizonturi pentru Dobrogea, îmbunătăţind viaţa locuitorilor şi atractivitatea regiunii.

Să celebrăm astăzi nu doar trecutul Dobrogei, ci şi viitorul său promiţător, pe care-l construim împreună.

La mulţi ani, dobrogeni!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Am intrat în sesiunea de vot final.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Piaţa unică la 30 de ani COM(2023)162; PHCD 64/2023.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii; PL-x 172/2023.

Vot, vă rog.

203 voturi pentru, unul împotrivă, 55 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Felicitări!

3. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României; PL-x 611/2023.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru şi un coleg care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 274/2022.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, o abţinere şi un coleg care nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 323/2022.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, o abţinere şi un coleg care nu votează. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2022 privind modificarea şi completarea Legii nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării"; PL-x 129/2022.

Vot, vă rog.

261 de voturi pentru şi 2 colegi care nu votează. Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate capacităţilor de prestare de servicii şi retehnologizării, în vederea refacerii capacităţii de rezilienţă; PL-x 480/2022.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru şi un coleg care nu votează. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2023 pentru modificarea art. 4² din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională şi ale persoanelor private de libertate; PL-x 204/2023.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare; PL-x 579/2023.

Vot, vă rog.

175 de voturi pentru, 82 contra, o abţinere şi un coleg care nu votează. Adoptat.

(Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.)

Al cui vot?

Domnul Dan Vîlceanu (din sală):

Explicarea votului.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Vîlceanu, citiţi Regulamentul. Neafiliaţii explică votul la finalul şedinţei, aşa e în Regulament. Vi se pare logic sau nu, aşa e în Regulament, n-am ce să fac.

O voce din sală:

Daţi-i cuvântul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2023 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2023 privind unele măsuri bugetare, precum şi unele măsuri pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene; PL-x 673/2023.

Vot, vă rog.

171 de voturi pentru, 73 împotrivă, 8 abţineri şi 2 colegi care nu votează. Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă; PL-x 627/2023.

Vot, vă rog.

210 voturi pentru, 48 de abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România; PL-x 449/2023.

Vot, vă rog.

219 voturi pentru, 5 împotrivă, 37 de abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi pentru modificarea art. 319 alin. (10) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 605/2023.

Vot, vă rog.

225 de voturi pentru, 30 contra, 7 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Domnul Puşcaşu Lucian-Florin, de la AUR.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR a votat împotrivă din cel puţin două considerente.

În primul rând, prin conferirea de puteri sporite ANRE-ului, ca legiuitor secundar, se simulează, de fapt, o răspundere neasumată din partea Guvernului în ceea ce priveşte politicile energetice în România. Noi considerăm că nu este normală o asemenea abordare.

În al doilea rând, considerăm că prin creşterea pragurilor până la 900 de KW pentru puterile de producţie asumate de prosumatori în sistemul energetic se dizolvă practic în categoria marilor producători sau a producătorilor industriali noţiunea de prosumatori. Cei casnici vor fi uşor dezavantajaţi şi, în final, inclusiv Programul "Casa verde" va fi blocat sau dezavantajat, pentru a putea produce şi livra în sistemul deja supraîncărcat de transport şi distribuţie a energiei electrice, ceea ce va produce mari deservicii în politica energetică naţională, fără o asumare politică din partea Guvernului, transferându-se, practic, toată răspunderea pe normarea pe care ANRE-ul îşi poate permite s-o facă, ANRE, care ştim foarte bine, este numit politic, dar care nu răspunde în faţa nimănui, de fapt. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2022 privind dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ şi a aplicaţiilor informatice MySMIS2021 şi SMIS2021 pentru gestionarea fondurilor europene aferente perioadei de programare 2021-2027 şi pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 56/2023.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 3 contra, 7 abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptat.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii; Pl-x 8/2022.

Vot, vă rog.

178 de voturi pentru, 78 contra, două abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptată respingerea.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Declar şedinţa închisă şi invit membrii Biroului permanent la sala de şedinţe.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.08.