Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 decembrie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile Regulamentului cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi trei minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului pe care îl cunoaşteţi: 3 deputaţi ai PSD, 3 deputaţi ai PNL, 2 ai USR, 1 - AUR, 1 - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Radu-Marcel Tuhuţ, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc.

"Investiţiile în modernizarea reţelei de energie electrică şi înlocuirea stâlpilor electrici din lemn sunt o prioritate pentru Munţii Apuseni"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca deputat al Munţilor Apuseni, mi-am propus ca astăzi să dau glas din nou moţilor, pe care îi reprezint cu mândrie în această Cameră, şi să aduc în atenţia publică noi aspecte relevante pentru dezvoltarea zonei montane a judeţului Alba.

Datorită frumuseţii lor, Munţii Apuseni sunt denumiţi, pe bună dreptate, "Mica Elveţie a României". Aici, turiştii vin vara pentru aerul curat, drumeţii în natură, vizite la cascade, chei, peşteri şi alte obiective, iar iarna pentru practicarea sporturilor specifice.

Datorită acestui lucru, în Munţii Apuseni s-a dezvoltat o tradiţie pentru turism, cetăţenii investind sume considerabile în pensiuni şi unităţi de cazare, proprietarii fiind recunoscuţi şi apreciaţi pentru ospitalitatea şi mâncarea pregătită ca acasă.

Cu toate acestea, o problemă majoră pentru turişti este infrastructura rutieră deficitară, pentru care am solicitat, în repetate rânduri, sprijin financiar.

O altă problemă e reprezentată de întreaga reţea de alimentare cu energie electrică, care este deficitară. Şi aceasta este tema declaraţiei politice de astăzi.

În fiecare iarnă, după primele căderi de zăpadă, avem sute sau chiar mii de gospodării fără energie electrică.

Pe lângă acestea, micile unităţi de cazare, care nu îşi permit achiziţionarea unui generator electric separat, rămân şi ele în beznă.

Din cauza zonelor mai greu accesibile, remedierea unei avarii poate dura câteva zile bune, fapt care generează prejudicii proprietarilor şi îngreunează dezvoltarea turismului local.

Pentru evitarea unor astfel de situaţii sunt necesare investiţii în înlocuirea stâlpilor de distribuţie a curentului electric, mai ales a celor din lemn, dar şi a celorlalţi din beton care nu mai prezintă siguranţă, deoarece pot cădea la primul viscol din această iarnă.

De asemenea, reţeaua de alimentare cu energie electrică trebuie modernizată, pentru a asigura o stabilitate mai mare.

Este importantă şi tăierea copacilor care se află de-a lungul liniilor electrice, întrucât au existat mai multe situaţii în care aceştia au căzut peste liniile electrice şi au provocat avarii semnificative.

Rezolvarea acestor probleme trebuie să fie o prioritate, pentru a oferi moţilor condiţii civilizate de viaţă, dar şi turiştilor o experienţă plăcută, fără întreruperi în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică la fiecare viscol şi căderi masive de zăpadă.

La munte, zăpada trebuie să fie doar o bucurie!

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimată doamnă colegă,

Stimaţi domni colegi,

"Recompensele salariale din învăţământ trebuie corelate cu performanţele şcolare"

În opinia mea şi a colegilor mei, reprezintă o contraperformanţă ruşinoasă statistica prezentată săptămâna trecută, cu privire la rezultatele obţinute de elevii din ţara noastră la testările PISA.

Această realitate dură demonstrează încă o dată cât de importantă este introducerea criteriilor de performanţă, pe care le solicită premierul Ciolacu, atunci când s-a discutat de majorarea salariilor profesorilor.

Nu e deloc echitabil ca un profesor foarte bun, cu rezultate excepţionale, inclusiv la aceste teste PISA, să fie plătit la fel ca un profesor superficial, care nu îşi dă interesul şi care obţine rezultate slabe.

Da, salariile vor creşte, pentru că PSD se ţine întotdeauna de cuvânt, însă acest lucru trebuie să fie realizat diferenţiat, mai mult pentru cei buni!

Din nefericire, inclusiv realitatea rezultatelor de la Bacalaureat şi de la Evaluarea Naţională, din vara acestui an, este într-un puternic contrast cu optimismul promulgării celor două legi ale educaţiei. De aceea, încă este nevoie de schimbări profunde la nivelul Ministerului Educaţiei şi al modului de implicare al dascălilor, acolo unde rezultatele nu au fost cele aşteptate.

Aşa cum ştiţi, PSD a insistat cu o serie de amendamente la legile educaţiei, care vizau reducerea decalajelor, creşterea accesului la educaţie pentru elevii din zonele sărace, combaterea abandonului şcolar şi dezvoltarea învăţământului dual. Toate aceste amendamente ale PSD au vizat cauzele principale ale rezultatelor slabe la bacalaureat şi la evaluările naţionale.

Vă reamintesc că premierul Marcel Ciolacu a subliniat, în discursul de la votul de învestire al Guvernului, că înţelegerea cu sindicatele privind veniturile dascălilor trebuie respectată, dar, în acelaşi timp, trebuie stabilite şi nişte criterii de performanţă, astfel încât banii din educaţie să ajungă la cei care îşi fac treaba cu seriozitate şi asigură un viitor bun elevilor.

Aşa cum a făcut întotdeauna, Guvernul Ciolacu s-a ţinut de cuvânt şi a acordat majorările promise pentru 1 iulie. La fel se va ţine de cuvânt şi va acorda majorările convenite pentru 1 ianuarie.

În Franţa, salarizarea se face pe baza unor indicatori de performanţă care trebuie îndepliniţi de cadrele didactice.

Este important ca ministerul să se implice, alături de inspectori şi profesori, ca noţiunile pe care le învaţă elevii la clasă să fie înţelese cu adevărat şi nu doar învăţate pe dinafară şi reproduse.

De asemenea, este nevoie de o simplificare a manualelor, astfel încât materia să fie structurată în acord cu modul de înţelegere al elevilor şi adaptate la realitatea de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ioan Vulpescu.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Recent, Club România, o comunitate a oamenilor vizionari, profesionişti - şi de ce să ne fie frică de termen, avangardişti -, a lansat Volumul 8 al Seriei Caietelor Documentare, sub titlul: "Identitate şi Cultură. Naţional, European, Universal", pe care l-am editat, alături de Marius Stoian, fondatorul Club România, şi Mireille Rădoi.

Provocarea e să găsim corespondenţele dintre identitate şi cultură, fără a face din prima un titlu de putere şi din a doua un instrument pentru o hegemonie locală sau regională.

E tot mai dificil, astăzi, să discuţi despre elementul naţional fără teama unui naţionalism contrapus. E tot mai idealist să înţelegi universalismul în timpuri în care relativismul cultural mai degrabă desparte lumi, decât să le apropie.

Cum facem ca discursul cultural să fie o soluţie la toate excesele şi indiferenţele cocktailului de elemente naţionale, europene şi universale?

Primul pas e să ne reîmprietenim cu identitatea culturală.

Vedem că recursul la cultură nu e primul gest al celor care sunt întrebaţi cine sunt.

Astăzi, identitatea şi patriotismul sunt chestiuni de competenţă, deci de cunoştinţă şi de cultură.

Unul dintre texte vizează o analiză a PNRR-urilor statelor europene din perspectiva finanţării domeniului culturii.

Experienţa ministerială m-a învăţat că nu totul se rezumă la bugete, ci la idei; că state cu o sensibilitate culturală aparte fac din acest domeniu unul esenţial; că vezi un stat modern şi civilizat după numărul şi calitatea paginilor tipărite ale unui jurnal sau ale unei reviste; că publicul de duminică, de la teatru sau de la operă, e asemenea creştinului de duminică al unei biserici, lăudabil, dar nu neapărat autentic.

Nu suntem ţara care a subfinanţat cel mai mult cultura, dar suntem ţara care nu şi-a luat niciun angajament major faţă de domeniu.

Celălalt text vizează un ICR pentru secolul XXI. De ce? Pentru că institutele culturale întreţin creativitatea şi sunt reputaţia noastră externă, pe o scenă internaţională în care România trebuie să conteze, să se pronunţe, să fie recunoscută.

Suntem o identitate care a produs avangardă - a se vedea dadaismul care astăzi ne cutreieră absurdul contractului social şi criza coagulării comunitare.

Dar, ca să ne asumăm tot ce suntem, fără complexe şi fără false umilinţe, ar trebui să folosim cultura ca resursă identitară şi să ne câştigăm un loc, un timp şi o libertate de a fi noi înşine.

Mă bucur că suntem dintre conştiinţele lucide ale celor care au îndrăznit să afirme, în paginile acestui volum, o Românie identitară. Nu suntem puţini, dar marele avantaj e că suntem critici.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Oana Özmen.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Performanţa energetică a clădirilor - între provocare şi necesitatea de actualizare a cadrului de reglementare, în acord cu noile prevederi europene".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am depus în Parlamentul României, în vederea dezbaterii şi adoptării, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Această iniţiativă reprezintă rezultatul consultărilor cu membrii comisiilor de specialitate, mediul academic şi experţii Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Actuala propunere legislativă răspunde nevoii de a aduce claritate în ceea ce priveşte conceptele de anvelopă termică a clădirii şi surse regenerabile de energie. În plus, este prevăzut în textul propunerii obligativitatea includerii unui raport de conformare nZEB - clădire cu consum aproape egal cu zero - în certificatul de urbanism emis de primărie. Standardele nZEB impun cerinţe specifice pentru clădiri, orientate către utilizarea eficientă a energiei, iar acestea devin definitorii începând cu anul 2026.

Este esenţial să dezvoltăm şi să acţionăm conform unei politici coerente în domeniul eficienţei energetice în sectorul clădirilor.

Această abordare va trebui susţinută fără întrerupere de campanii de informare ample, astfel încât publicul să fie conştient de aceşti paşi, beneficiile implicate şi resursele financiare disponibile pentru renovare.

Susţinerea sectorului de construcţii, mobilizarea fondurilor şi asigurarea unui cadru de reglementare predictibil sunt elementele-cheie pentru a accelera procesul de renovare a clădirilor.

Lansarea unui amplu program de renovare reprezintă o prioritate nu doar la nivel naţional, ci şi european.

Recent, Directiva privind performanţa energetică a clădirilor a ajuns la un acord provizoriu între Consiliu şi Parlamentul European, stabilind instituirea de planuri naţionale pentru renovarea clădirilor. Aceste planuri vor defini strategiile naţionale de decarbonizare a parcului imobiliar şi vor aborda obstacolele majore, inclusiv cele legate de finanţare, formare şi atragerea forţei de muncă calificate.

Propunerea legislativă înregistrată în Parlamentul României pentru actualizarea legislaţiei privind eficienţa energetică în clădiri reprezintă un demers necesar, care se bucură de susţinerea colegilor parlamentari, indiferent de culoarea politică, reconfirmând angajamentul nostru pentru un viitor sustenabil şi eficient din punct de vedere energetic.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Christine Thellmann.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Tematica declaraţiei mele politice de astăzi se referă la un subiect vast dezbătut, şi anume, bugetul ţării pentru anul 2024.

Titlul declaraţiei mele este: "Bugetul pentru anul 2024 trebuie să asigure bunăstarea şi dezvoltarea României".

Procesul de dezbatere a bugetului este crucial pentru stabilirea direcţiei financiare a ţării, iar în următoarele zile acesta va ajunge în Parlament.

Însă, odată cu discuţiile pe marginea Legii bugetului de stat pentru anul 2024, au apărut şi multe ştiri false şi analize bazate pe documente apărute pe surse.

Vreau să dezmint vehement ştirea conform căreia salariile demnitarilor vor fi majorate prin Proiectul bugetului pe anul 2024, un buget al dezvoltării care acordă atenţie specială educaţiei, sănătăţii şi investiţiilor în infrastructură, care au un impact semnificativ asupra viitorului României, şi vine complementar finanţărilor prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Aşadar, acest buget va dubla suma alocată anului trecut educaţiei. Vor exista bani pentru majorările salariale pentru profesori şi se vor face toate investiţiile în şcoli şi în programe de dezvoltare.

Ministerul Educaţiei va primi, în 2024, un buget cu 61% mai mare decât execuţia bugetară din 2023.

Vor fi distribuiţi mai mulţi bani şi la Ministerul Sănătăţii, aproape cu 26% în plus faţă de anul 2023.

Este o majorare şi la Casa de Sănătate, astfel sumele alocate se ridică la cifra de 12 miliarde de euro, la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Ministerul Transporturilor va primi o majorare de 30% faţă de prezent, cu 27% mai mare. Asta înseamnă că vom avea drumuri mai sigure, mijloace de transport mai moderne şi performante şi investiţii în proiecte de infrastructură rutieră.

Având în vedere că ultimele ordonanţe iniţiate de colegul meu, domnul Marcel Boloş, ministrul finanţelor, au adus mai mulţi bani la buget, primarii au început să primească deja în conturi sumele aferente plăţilor pentru toate facturile până în luna decembrie. La anul vor exista mai multe fonduri disponibile pentru aceste proiecte locale.

Aşadar, este corect, când există o creştere economică, oamenii trebuie să vadă că lucrurile merg spre bine în propriile localităţi.

Deputat al PNL de Sibiu, Thellmann Christine.

Mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dacă domnul deputat Corneliu Cozmanciuc este în sală? Nu este.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Brian Cristian? Nu este.

Domnul deputat Iulian Lőrincz? Nu este.

Continuăm cu Grupul AUR.

Domnul deputat Mircia Chelaru? Nu este.

Doamna deputat Enachi Raisa.

Vă invit la cuvânt, doamnă.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi are ca subiect "România, progres sau regres privind respectarea drepturilor omului?".

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă prezint realitatea dură a zilelor noastre.

În ciuda discursurilor laudative privind evoluţia şi modernizarea, constatăm că fundamentele morale ale justiţiei şi echităţii sunt subminate de structurile complexe ale sistemelor politice şi economice. Astfel, această discrepanţă dintre aspiraţiile noastre declarate şi realitatea dură în care se confruntă drepturile omului, în România, devine tot mai evidentă în peisajul sociopolitic contemporan.

Când vom reuşi să ne ridicăm la standardele europene? Pentru că numai anul trecut au fost făcute peste 6.000 de sesizări la CEDO şi chiar 72 de plângeri împotriva României. Numărul persoanelor care sunt încarcerate creşte semnificativ, de la an la an.

Oare unde vom ajunge dacă vom mai continua aşa, dacă actuala guvernare refuză să respecte drepturile omului şi să aducă schimbări semnificative în politicile economice şi sociale?

Riscul este acela că vom perpetua un climat de vulnerabilitate şi injustiţie, afectând nu doar prezentul, ci şi viitorul societăţii noastre.

Câţi dintre dumneavoastră ştiţi în ce condiţii trăiesc astăzi unii dintre români?

Principiile justiţiei şi echităţii, pe care vă străduiţi să le afirmaţi în discursurile voastre publice, par să fie trezite la realitatea cotidiană, unde sistemele politice şi economice exercită o influenţă semnificativă asupra vulnerabilităţii drepturilor fundamentale ale omului.

Vorbiţi de respectarea drepturilor, vorbiţi despre lucrurile pe care le faceţi pentru români încontinuu. Dar de ce nu se văd aceste schimbări?

De ce copiii din Vaslui sunt nevoiţi să meargă zeci de kilometri pe jos până la şcoală? Sau de ce mai există şcoli cu grup sanitar în fundul curţii? Mai ales în perioada aceasta, când sunt grade cu minus afară?

Dacă vă pasă atât, de ce nu propuneţi schimbări?

Vă invit să parcurgeţi zilnic traseul pe care aceşti copii îl fac până la şcoală şi înapoi. Cu siguranţă ar fi o adevărată provocare pentru cei ce guvernează astăzi.

Dreptul la educaţie şi asistenţă medicală, considerate a fi fundamentale, suferă de subfinanţare şi limitări ale accesului la actul medical.

În loc să construim un sistem educaţional şi medical accesibil tuturor, asistăm la perpetuarea unor inechităţi structurale, excluzând un segment semnificativ al populaţiei de la aceste servicii vitale.

Creşterea costurilor de trai şi inflaţia majoră nu sunt simple tendinţe economice, ci rezultatul unei guvernări care neglijează cu inconştienţă necesităţile de bază ale cetăţenilor, având astăzi şi o economie lipsită de obiect de activitate.

Această transformare a nevoilor cotidiene în lux pentru mulţi români nu este doar o încălcare directă a drepturilor lor fundamentale, ci şi o expresie elocventă a unei guvernări indiferente la principiile echităţii sociale.

Nu trebuie exclusă nici sfera politică, nominalizările bazându-se pe conexiuni politice, în detrimentul competenţei şi meritului.

Este necesar să punem capăt acestui regres. Este momentul să reconstruim încrederea în drepturile omului în România, să abordăm împreună aceste deficienţe şi să construim o ţară în care fiecare cetăţean să se bucure de demnitate şi justiţie.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Doamna Raisa Enachi:

Vreau să vă amintesc că în data de 10 decembrie s-a marcat Ziua internaţională a drepturilor fundamentale ale omului şi vreau să facem din acest moment un apel la acţiune, şi nu doar o ocazie de reflexie.

Este imperativ să ne dedicăm cu adevărat valorilor drepturilor omului şi să construim împreună o societate autentică şi dreaptă, în care fiecare cetăţean să se bucure de demnitate şi justiţie.

Nu vom permite ca ţara noastră să fie o glumă în faţa altor ţări. Mai ales, nu vom permite guvernării să îşi bată joc de români!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al UDMR.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Biró Rozália.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la ziua de 10 decembrie, care marchează a 75-a aniversare a Declaraţiei universale a drepturilor omului, care ne împuterniceşte pe toţi.

Principiile consacrate în declaraţie sunt la fel de relevante astăzi, ca şi în 1948, când a fost proclamată.

Sloganul din acest an al Zilei internaţionale este: "Consolidarea şi susţinerea culturii drepturilor omului în viitor", iar tema anului 2023 este "Libertate, Egalitate şi Justiţie pentru Toţi".

M-aş focusa pe trei provocări existente, pornind de aici.

Prima este reprezentată de grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilităţi, popoarele indigene şi migranţii.

Ghidul Declaraţiei universale a drepturilor omului ne oferă o serie de indicii esenţiale, pentru că 16% din populaţia lumii se confruntă cu anumite forme de dizabilitate. În România, 80.000 de copii sunt cu dizabilităţi, dintre care 50.000 încadraţi în grad de handicap grav.

Totodată, trebuie menţionată şi rata copiilor care trăiesc în sărăcie relativă. Este cea mai mare, în România, din păcate, din statele membre ale Uniunii Europene, şi anume 29%.

Al doilea aspect la care m-aş opri este egalitatea între femei şi bărbaţi, care reprezintă un drept fundamental al omului, o valoare comună a Uniunii Europene şi o condiţie necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de creştere, ocupare de forţă de muncă şi coeziune socială, la nivelul Uniunii Europene.

Trebuie să subliniez realitatea de pe scena economică şi politică românească, unde observăm următoarele: în viaţa economică, antreprenorii femei, fondatoare de start-up-uri, ai IMM-urilor, femei în structuri decizionale la nivelul întâi al societăţilor comerciale, reprezintă un procent de aproximativ 33% din totalul firmelor existente, fiind departe de egalitate, iar în viaţa politică acest procent se află în jurul a 20%.

Unele partide politice au organizaţii de femei, structuri care au menirea de a concentra eforturile femeilor din această formaţiune politică, iar altele nu au, din păcate, această structură. Chiar dacă există în majoritatea partidelor, organizaţiile de femei nu au buget propriu pentru a acoperi activitatea pe care o desfăşoară în cadrul organizaţiei.

UDMR este un exemplu prin susţinerea desfăşurării tuturor evenimentelor iniţiate de Organizaţia de femei, suportul acesteia creează o valoare adăugată la activitatea de ansamblu a formaţiunii.

În societatea românească de astăzi mentalitatea comunităţii nu este suportivă pentru a realiza o egalitate reală de şanse între femei şi bărbaţi, fiind necesară existenţa unor reglementări interne a formaţiunilor politice.

La acest capitol trebuie să precizez pasul important realizat de UDMR care, prin modificarea adusă statutului, a regulamentului de funcţionare a formaţiunii, a stabilit cota de participare de 15% pentru femei şi respectiv de 15% pentru tineri, în structurile decizionale judeţene şi naţionale ale formaţiunii, precum şi procentul de 33% al femeilor de pe listele de candidaţi pentru consiliile locale.

Totodată, trebuie menţionat că UDMR este prima formaţiune politică care a dat prima femeie vicepremier al Guvernului României.

Desigur, suntem încă departe de egalitatea de 50-50% în toate domeniile de activitate, dar, chiar datorită acestui motiv, fiecare măsură, reglementare care are menirea de a lărgi şansele participării femeilor în structurile decizionale are o importanţă majoră.

Doar prin dialog, cu argumente, prin respect reciproc vom avea şansa ca, în viitorul apropiat, să atingem o reprezentativitate semnificativă, de 33%, şi să ajungem la un nivel mediu al Uniunii Europene, respectiv pe termen mediu la un raport echitabil.

A treia provocare este fenomenul violenţei domestice şi violenţa împotriva femeilor, ...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

... care, conform Convenţiei Consiliului Europei, este definită în mod explicit ca o încălcare a drepturilor omului.

Şi din acest aspect, în România este încă foarte mult de făcut.

La celebrarea a 75 de ani de la Declaraţia universală a drepturilor omului, trebuie să ne amintim că nu este doar un document istoric, ci un testament viu al umanităţii noastre împărtăşite, un ghid atemporal.

Vă mulţumesc mult.

Deputat al UDMR, Biró Rozália.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor, Cătălin-Zamfir Manea, dacă este prezent. Nu este.

Grupul parlamentar al deputaţilor neafiliaţi.

Anamaria Gavrilă? Nu este.

Mihai Ioan Lasca.

Domnule deputat, vă invit la cuvânt.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

Domnul Ciolacu, cine v-a mandatat să negociaţi cu Austria siguranţa poporului român, prin acceptarea de migranţi afgani şi sirieni, în schimbul unei mize atât de mici - Schengen-ul aerian?!

Schengen-ul aerian nu e o miză pentru România!

În 2023, Schengen nu mai e o miză pentru poporul român!

În condiţiile în care majoritatea statelor din zona Schengen au reintrodus, în ultima perioadă, controalele la graniţă, noi nu putem accepta umilinţe şi nu ne putem risca siguranţa doar pentru a bifa obiectivul intrării în zona Schengen.

Chestiunea Schengen trebuia rezolvată de mai bine de 10 ani, când România deja îndeplinea toate condiţiile pentru a adera, în special pentru ca transportatorii români să nu mai stea la cozi interminabile în vămi.

Ani de zile am acceptat discriminări înjositoare, precum MCV-ul şi alte condiţionări, când totul, de fapt, se rezumă la faptul că, prin intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, ar fi afectate interesele financiare ale actualelor state membre, printre care şi cele care se opun acum, Austria şi Olanda.

Este evident faptul că fiecare stat îşi apără interesele şi că am fost ţinuţi în afara zonei Schengen, pentru că portul Constanţa ar prelua un rol semnificativ în transportul de mărfuri către Uniunea Europeană, iar transportatorii români ar deveni şi ei o concurenţă serioasă pentru transportatorii europeni.

Oferta pe care ne-o prezentaţi acum, domnule Ciolacu, ca pe o mare victorie, Schengen-ul aerian, şi pe care Bulgaria deja a refuzat-o, este doar o altă umilinţă la care ne supune Vestul.

Dar cum am putea să fim trataţi altfel decât cu dispreţ, la nivel internaţional, când suntem reprezentaţi de mai bine de 30 de ani de oameni fără demnitate şi fără coloană vertebrală, care uită cu desăvârşire că sunt în funcţie pentru a reprezenta interesele poporului român.

Clasa politică românească trebuie reformată din temelii, iar România trebuie să stea din nou dreaptă la masa negocierilor cu toate puterile lumii, având un singur obiectiv - interesul naţional.

Deputat Mihai Lasca, reprezentant al Partidului PPR, Patrioţii Poporului Român.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Reluăm seria declaraţiilor politice, a intervenţiilor, cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Laurenţiu-Viorel Gîdei, dacă este?

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Declaraţie politică "Semnal de alarmă privind situaţia dezastruoasă a reţelelor de furnizare a energiei electrice în judeţul Galaţi".

În judeţul Galaţi, situaţia privind alimentarea cu energie electrică a mii de locuinţe este la limita suportabilităţii. Zeci de locuinţe rămân fără energie electrică la fiecare fenomen meteorologic puţin mai violent. Când este vânt, furtună, viscol, stâlpii învechiţi cedează, conductorii se rup şi zeci de mii de locuitori rămân fără alimentare cu energie electrică.

Este de notorietate faptul că în ultimii ani investiţiile în reţeaua electrică au fost minime, în unele zone inexistente.

La fiecare deranjament, Electrica Galaţi intră în colaps, fiind incapabilă să repare deranjamentele, apelând la primării, la voluntari, la societăţi comerciale agreate, pentru a reuşi să cârpească stricăciunile din reţea.

Sunt localităţi care aşteaptă chiar zile întregi reluarea alimentării cu energie electrică. Situaţie absurdă, demnă de evul mediu!

Un scurt istoric al managementului dezastruos al Electrica ne indică colapsul în care, foarte posibil, reţeaua electrică va intra în judeţul Galaţi.

În anul 2000, la Sucursala Electrica din Târgu Bujor, lucrau 48 de electricieni! Astăzi doar 7! Acoperă două oraşe mici, 18 comune şi 43 de sate, cu doar doi electricieni pe tură! Imposibil de gestionat o reţea complexă, veche, subdimensionată!

O nouă gândire "vizionară", în detrimentul consumatorilor, pare să dorească închiderea sucursalei din Târgu Bujor, intervenţia la deranjamente urmând a se efectua cu echipaje din Galaţi.

Situaţia este extremă, consumatorii au drepturi şi trebuie trataţi cu maxim respect. Revolta celor care rămân fără energie este întemeiată şi cere soluţii imediate.

Trag un semnal de alarmă către ANRE, către Ministerul Energiei şi către conducerea Electrica S.A. România!

Trebuie efectuate în regim de urgenţă lucrări complexe de modernizare a reţelei electrice, în judeţul Galaţi!

Alocaţi fonduri pentru înlocuirea stâlpilor şi a conductorilor uzaţi, pentru a preîntâmpina neplăcerile cauzate!

Electrica deţine un monopol solid al dispreţului faţă de consumatorii judeţului Galaţi.

Laurenţiu-Viorel Gîdei, deputat al PSD de Galaţi, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Viorel Salan.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vizita premierului României, Marcel Ciolacu, în Statele Unite ale Americii a fost un real succes. De notat şi faptul că este prima vizită de acest fel, din 2016 încoace, iar situaţia din regiune impunea un astfel de demers politic.

Scopul vizitei a fost de a discuta modalităţi de a susţine desfăşurarea proiectelor economice comune, creşterea investiţiilor americane în România şi consolidarea sprijinului politic şi de securitate.

Vizita a consolidat parteneriatul româno-american, un parteneriat ce durează de peste 25 de ani. Agenda a cuprins întâlniri cu înalţi oficiali americani, dar şi cu comunitatea românească, faţă de care premierul şi-a reiterat angajamentul de a consolida relaţiile româno-americane.

Principalele domenii abordate au fost apărarea, energia şi economia.

Ţinând cont de contextul internaţional, domeniul apărării a reprezentat o prioritate.

În acest context, având mereu în minte conflictul militar de la graniţele ţării noastre, Statele Unite şi-au reafirmat angajamentul faţă de Alianţa NATO, faţă de securitatea României şi a regiunii Mării Negre.

Discuţiile în plan militar au avut şi o componentă economică foarte importantă pentru dezvoltarea industriei de apărare a României, cum ar fi crearea unui centru de mentenanţă şi reparaţii pentru avioanele militare F16.

Un alt capitol important a fost şi cel dedicat cooperării în domeniul energiei.

În urma dialogului diplomatic, cele două ţări au convenit să lucreze împreună, pentru a promova securitatea energetică în regiune.

De asemenea, Statele Unite au anunţat că vor sprijini eforturile României de a deveni un hub energetic regional.

Se ştie că Statele Unite sunt cel mai important partener comercial al României, după Uniunea Europeană. A fost premisa pe baza căreia cele două ţări au convenit să-şi aprofundeze cooperarea pe probleme economice şi comerciale. Aceasta include promovarea investiţiilor şi a comerţului între cele două ţări.

Totodată, Statele Unite au anunţat că vor sprijini eforturile României de a adera la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Un alt moment important al vizitei l-a constituit vizita premierului Marcel Ciolacu la Muzeul Memorial al Holocaustului, de la Washington.

Trebuie menţionată şi întâlnirea cu preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, la care discuţiile s-au concentrat pe situaţia din Fâşia Gaza, dar şi pe sprijinirea comunităţii de români din Israel şi a comunităţii evreieşti din România.

Vizita premierului Marcel Ciolacu în Statele Unite a fost un pas pozitiv pentru relaţia româno-americană. A contribuit la consolidarea parteneriatului dintre cele două ţări şi la promovarea unui număr de interese comune.

Rezultatele obţinute sunt o dovadă a relaţiei puternice dintre România şi Statele Unite. Ele vor contribui, în mod cert, la asigurarea securităţii regionale, o condiţie obligatorie pentru prosperitatea economică a ambelor ţări.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, dacă este.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru că ne aflăm în ultima lună a anului, când ne reîntâlnim cu tradiţiile legate de sărbătoarea Crăciunului, aş vrea să denunţ o serie de dezinformări privind reglementările în domeniul producţiei şi comercializării cărnii de porc. Aici problema principală îi vizează pe micii fermieri, care cresc porci pentru consumul propriu, dar şi pentru comercializarea lor în afara gospodăriei.

S-a spus, în ultimele zile, că Guvernul vrea să interzică acest mic comerţ al cărnii de porc şi că, în acest sens, s-ar pregăti acordarea unor vouchere, ca o formă de compensare, pentru cei care nu vor mai putea face acest lucru.

Din capul locului trebuie să infirm aceste informaţii false.

Nimeni nu interzice şi nici nu s-a dorit interzicerea creşterii şi sacrificării porcilor în propria gospodărie. Aceasta este o informaţie falsă!

În al doilea rând, nu este interzisă comercializarea cărnii de porc produsă în gospodăria proprie. Aceasta este, de asemenea, o informaţie falsă!

În al treilea rând, nu există nicio intenţie a Guvernului de a da compensaţii sub formă de vouchere, în urma interdicţiei creşterii şi comercializării cărnii de porc în gospodăriile de tip familial.

Aşa cum am precizat, comercializarea cărnii de porc din gospodărie nu este interzisă, deci nu există nici măsuri de compensare a unei interdicţii inexistente. Această idee a voucherelor compensatorii aparţine unui coleg liberal, care doar a exprimat o propunere, dar care nu a depus niciun proiect legislativ în acest sens.

Din punctul meu de vedere, o astfel de propunere este, totuşi, neinspirată, pentru că ar încuraja consumul de carne de porc din import.

Aşadar, să terminăm cu dezinformarea!

Nu s-a interzis nimic în acest sens!

Micii fermieri îşi vor putea creşte porcii în propria gospodărie, îi vor putea sacrifica în propria gospodărie şi vor putea comercializa carnea produsă în propria gospodărie, cu condiţia unui aviz gratuit din partea medicului veterinar, care să ateste că animalul sacrificat era sănătos. Aceasta este o măsură de protecţie necesară pentru siguranţa alimentară.

Prin urmare, nu există nici cel mai mic obstacol care să-i împiedice pe români să îşi păstreze tradiţiile de Crăciun! Deci să-i lăsăm pe români să îşi petreacă liniştiţi sărbătorile şi să nu-i mai intoxicăm cu tot felul de ştiri false.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Cătălin Ciofu. Nu este în sală. (Vociferări.)

Este, scuze, Cătălina Ciofu!

Scuzaţi-mă, doamnă deputat!

Vă rog.

Doamna Cătălina Ciofu:

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Când vezi că românii din străinătate se întorc acasă, ştii că echipa din care faci parte şi pe care o susţii face treabă bună".

O parte adesea neglijată în spaţiul public, dar foarte importantă a muncii de reprezentare politică pe care noi, deputaţii aleşi de dumneavoastră, o desfăşurăm pentru a ne îndeplini obligaţiile faţă de cei care ne-au votat şi faţă de români în general este munca de documentare, fără de care nu am şti la fel de bine de ce aveţi mai mare nevoie şi ce să facem pentru dumneavoastră, cei pe care îi reprezentăm.

În ceea ce mă priveşte, poate şi datorită formaţiei de cercetător, mi-a făcut plăcere întotdeauna să mă documentez şi am înţeles importanţa acestui demers, aşa că îl practic şi acum cu aceeaşi dăruire şi urmând două direcţii fundamentale - documentarea teoretică şi cea practică, prin discuţii cu oamenii pe care îi reprezint.

Ei bine, documentându-mă zilele acestea, m-am bucurat să întâlnesc un articol cu adevărat dătător de speranţă. În acest articol am citit despre întoarcerea în România a câtorva zeci de mii de români cu studii superioare, care au studiat şi/sau au lucrat în străinătate, dobândind cunoştinţe şi experienţă deopotrivă de importante şi pe care acum le vor utiliza în România, în beneficiul lor şi al întregii societăţi. Însă, dincolo de asta, m-am întrebat ce generează acest fenomen şi cum se face că are loc tocmai acum, când suntem atât de bombardaţi mental de tot felul de ştiri, care mai de care mai apocaliptice, dar nu întotdeauna desprinse din realitate.

Şi, analizând lucrurile, am realizat că, în colegiul meu, vorbind cu oamenii între care mi-e atât de drag să mă aflu, mulţi dintre ei îmi spun - ce-i drept, nu de mult timp -, două lucruri principale - că nu mai sunt atât de mulţumiţi cu viaţa din străinătate şi că, în ultima vreme, în România au început să aibă parte de condiţii pe care până de curând le găseau doar în străinătate.

Or, oamenii despre care vorbesc sunt oamenii aceia harnici, dintr-o bucată, care muncesc din greu să construiască edificiile sau autostrăzile pe care acum le folosesc alţii, care cultivă hrana pe care acum o mănâncă alţii - sau chiar noi, când mâncăm produse din import -, conduc camioanele care transportă bunurile altora - într-un cuvânt, acei oameni pe care ar fi minunat să-i avem din nou printre noi şi pe care, mai mult, ar fi minunat ca cei dragi lor - copii, parteneri, părinţi, fraţi şi surori - să-i aibă din nou lângă ei.

Spre bucuria mea şi a noastră, în general, România în sine a devenit mult mai ofertantă, şi fără modestie pot afirma că a devenit astfel datorită eforturilor făcute de Partidul Naţional Liberal, singurul partid care, fie că a deţinut rolul principal în Guvern sau a participat la actul de guvernare, a ţinut cu tot dinadinsul să direcţioneze resurse nu doar spre cheltuieli, ci în special spre dezvoltarea României, spre investiţiile care fac din ţara noastră una modernă, europeană, viabilă.

Programe precum cel de Dezvoltare Locală, "Anghel Saligny" sau Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţează şantierele de care avem nevoie, care, la rândul lor, oferă locuri de muncă românilor şi creează dezvoltare pe orizontală, în rândul furnizorilor de diferite materii prime, care, la rândul lor, angajează români.

Aşadar, în România a început să merite să revii, ceea ce mă bucură nespus.

Noi, Partidul Naţional Liberal, le-am facilitat reunirea românilor de peste hotare, însă pentru fiecare dintre noi aceasta merită fiecare dram de efort depus pentru a-i vedea înapoi acasă.

Mulţumesc.

Cătălina Ciofu, deputat al PNL de Bacău.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Valentin Făgărăşian. Dacă este? Nu este.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova şi Ucraina - o prioritate pentru Europa şi lumea liberă".

La întâlnirea la vârf care va avea loc în aceste zile la nivelul Consiliului European, trebuie să vedem că liderii europeni regăsesc resorturile prin care să ia o decizie cu adevărată importantă, din perspectivă istorică, dar şi din perspectiva protejării libertăţii şi siguranţei şi securităţii în Europa, respectiv deschiderea negocierilor de aderare pe capitolele de aderare la Comunitatea Europeană pentru două state, Ucraina şi Republica Moldova.

De ce este important acest lucru?

În primul rând, în noul context geopolitic, determinat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, ar trebui cu toţii să înţelegem că valorile sunt mai importante decât criteriile procedurale, decât birocratismele, decât cerinţele, care, câteodată, tind să fie de-a dreptul exagerate.

Şi spun acest lucru ţinând cont de faptul că lumea de astăzi, în 2023, este într-o cu totul şi cu totul altă paradigmă, sub toate aspectele, faţă de lumea de acum câţiva ani. Un război în Europa, o agresiune a unui stat împotriva altui stat, o realitate care părea imposibilă după cel de-al Doilea Război Mondial, este ceea ce vedem astăzi sub ochii noştri şi ceea ce ar trebui să determine hotărâri ferme ale Europei şi ale spaţiului euroatlantic în ansamblu cu privire la susţinerea Ucrainei, ca ţară agresată, dar şi la susţinerea celorlalte state care sunt în această procedură, care sunt state candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Iar noi, ca români, avem interesul direct ca cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, să se regăsească în Comunitatea Europeană, iar liderii europeni să nu mai amâne ori chiar să tergiverseze această procedură de deschidere a capitolelor de negociere pentru Republica Moldova.

Cred că este fundamental pentru fraţii noştri români de peste Prut ca acest pas să se producă în următoarele zile. Iar acesta vine ca o asigurare a parcursului european al Republicii Moldova şi totodată ca o formă de apărare a intereselor Republicii Moldova, de a fi ferită de orice formă de agresiune din partea Rusiei, inclusiv agresiunile de tip hibrid, inclusiv agresiunile subtile pe care Rusia le-a desfăşurat adesea, nu doar în acest spaţiu ex-sovietic, ci inclusiv în Republica Moldova, care face parte şi ea, din păcate, din ceea ce reprezintă moştenirea tristă a Uniunii Sovietice.

Un alt lucru foarte important pe care îl subliniez şi care mi se pare fundamental pentru noi toţi este acela că deschiderea negocierilor Uniunii Europene cu Republica Moldova înseamnă apropierea Republicii Moldova de România şi înseamnă un pas înainte către unirea celor două state româneşti. Pentru că eu cred cu tărie că nu putem fi în Uniunea Europeană decât o singură naţiune română, puternică, liberă şi demnă. Cred că graniţa de la Prut, pusă de...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...doi criminali...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

...de final.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...trebuie să dispară cât mai curând şi am convingerea că nu mai putem să băltim în această aşteptare inutilă ca alţii să facă ceea ce avem noi de făcut.

Aşadar, unirea Republicii Moldova cu România este perfect congruentă şi convergentă cu proiectul european al Republicii Moldova.

Şi am convingerea că liderii europeni vor înţelege că Ucraina şi Republica Moldova nu pot fi lăsate în afara Uniunii Europene, în bătaia viscolului rusesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu declaraţiile susţinute de deputaţii Grupului parlamentar al USR şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se referă la dezastrul financiar de la Minaur.

Locotenentul lui Cherecheş, primarul interimar din Baia Mare, trebuie să vină în faţa cetăţenilor şi să arate unde s-au evaporat cele 23 de milioane de lei din banii cetăţenilor. Salariile clubului primăriei nu au fost plătite de aproape jumătate de an, investiţii în baze sportive nu au făcut şi nici pentru copii şi juniori nu au dat destui bani.

Ieri, în şedinţa Consiliului Local, primarul interimar a propus majorarea bugetului clubului cu încă 6 miliarde de lei vechi, pentru a plăti sportivilor de la toate secţiile salariul pe o lună. Iar când vor fi plătite restanţele pentru celelalte patru luni, doar acesta ştie.

Deja ne-am obişnuit de câţiva ani cu dezastrul financiar de la Minaur, cu toate că bugetul clubului a crescut de la an la an, dar la ultima şedinţă de Consiliu Local se comporta ca şi cum ar fi un cetăţean care acum a auzit prima dată despre Minaur, se prefăcea că nu ştie situaţia şi că trebuie găsiţi vinovaţii, când, de fapt, el gira tot ce se întâmpla la club de câţiva ani de zile, inclusiv plăţile, transferurile sau comisioanele. Un exemplu de maximă ipocrizie.

O soluţie la această problemă este tocmai Legea nr. 245/2023, iniţiată de USR şi promulgată vara trecută, care obligă cluburile sportive publice, dar şi cele finanţate preponderent din fonduri publice, să comunice anual date financiare şi informaţii privind conducerea lor, astfel încât cetăţenii să ştie cum sunt folosiţi banii din taxele lor şi care sunt direcţionaţi de către autorităţi spre aceste cluburi sportive. În situaţia în care cluburile nu se achită de obligaţia legală, autorităţile publice nu le vor putea oferi ulterior finanţare.

De asemenea, cluburile vor trebui să facă publice structura organizatorică, numele şi prenumele persoanelor din conducerea clubului, grila de salarizare, numărul persoanelor angajate, organigrama instituţiei, numărul sportivilor legitimaţi, pe secţii sportive şi categorii de vârstă, numărul antrenorilor şi instructorilor sportivi. Totodată, vor trebui să publice cuantumul remuneraţiilor şi altor venituri acordate pe baza contractelor de activitate sportivă. Asta înseamnă că şi salariile sportivilor vor fi la vedere.

Acestea sunt soluţii pentru situaţii precum cele de la clubul Primăriei Baia Mare.

Dacă vrem să avem sport de performanţă, trebuie să investim în el cu cap şi la vedere, pentru că altfel ajungem să fluierăm pe teren sportivi care nu şi-au mai primit salariile de jumătate de an.

USR se luptă pentru un sport mai curat şi mai transparent şi spune: Stop risipei din banii publici!

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Havârneanu Filip. Dacă este? Nu este. Şi, atunci, domnul deputat Alin Apostol.

Vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Epidemie de rujeolă în România

Din păcate, AUR şi PSD şi-au atins scopul. Au indus românilor incertitudinea vaccinării. Rata de acoperire vaccinală cu două doze pentru rujeolă este în România de 62%.

Ca să nu existe riscul apariţiei unei epidemii de rujeolă, ar trebui să fie vaccinaţi 95% dinre copii. Rata de refuz a vaccinului ROR - rujeolă, oreion, rubeolă - este mai mare în mediul urban decât în rural.

Rujeola este o boală infecţioasă care se transmite cu uşurinţă, mai ales la copiii nevaccinaţi, iar uneori evoluţia este gravă şi pot apărea complicaţii. Este o boală cu o rată a mortalităţii de 1-3‰, în mare majoritate copii.

Antivaccinismul a fost încorporat organic în discursul politic al extremiştilor, cu suportul PSD. Teama iraţională a fost indusă sistematic de poziţiile antivacciniste. Încrederea în ştiinţa medicală şi în corpul profesional a fost erodată constant. Conspiraţionismul, manipularea, minciuna au un obiectiv electoral. Vorbim de cinism politic cu consecinţe criminale.

Pensiile speciale ale aleşilor locali

Au mai rămas mai puţin de 20 de zile până la crearea unei noi categorii de speciali, cea a baronilor locali, cu mii de foşti primari, viceprimari şi preşedinţi de Consilii Judeţene care vor încasa pensii speciale de peste un miliard de lei pe an, bani pe care vor trebui să îi plătească tot românii care muncesc cinstit.

Marcele şi PSD,

Scoateţi de la sertar Legea de abrogare depusă de USR încă din 2021 şi care este blocată de atunci în comisiile de la Senat!

Opriţi-vă din guvernat doar pentru baroni şi speciali!

Un miliard de lei sunt bani pe care vor trebui să îi plătească tot oamenii care muncesc cinstit. Sunt noi taxe pentru antreprenori şi impozite crescute pe salariile românilor.

USR a cerut urgentarea emiterii raportului asupra propunerii legislative, astfel încât pensiile speciale ale aleşilor locali să fie abrogate.

USR este singurul partid care a susţinut dezbaterea de urgenţă. PNL, PSD şi AUR s-au opus.

Este de ajuns o singură zi să intre în vigoare pensiile speciale pentru aleşi locali, introduse de PSD în Codul administrativ, şi ele ar rămâne pentru totdeauna.

În ţara condusă de speciali, CCR ne-a spus - odată privilegiul acordat, el rămâne pe viaţă.

PSD, PNL şi AUR iubesc specialii, pentru că în rândurile lor sunt mulţi speciali.

Numai voi, cei care mai mergeţi la vot, puteţi opri acest flagel.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Continuăm.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Mircia Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se referă la "Societatea românilor şi starea moralei publice".

Onorată şi distinsă Cameră,

Accederea succesivă a României în structurile Organizaţiei Atlanticului de Nord şi ale Uniunii Europene a fost considerată un dublu moment de împlinire a devenirii istorice a naţiunii noastre.

Aşteptarea principală a fost construcţia unei societăţi sănătoase, aducând civilizaţia Europei moderne în străvechea vatră spirituală a românilor, şi nicidecum spulberarea vetrei româneşti în neantul globalizării impersonale.

Analiza sintetică a societăţii româneşti din ultimii ani conduce însă la o serie de concluzii alarmante, în mod deosebit asupra deprecierii devastatoare a comportamentului şi moralei publice, atât la nivelul individului, cât şi la nivel instituţional. Exemplificările sunt multiple şi le găsim chiar în acest Parlament.

Prejudiciul moral este imens. Actul educaţional familial şi cel instituţional sunt viciate de neglijenţă, deviaţionism, improvizaţie şi corupere emoţională în formă continuă.

În spaţiul vizualului public se practică vulgaritatea, pornografia, scandalagismul, grotescul, bădărănia şi instigarea directă la ură revanşardă.

Au fost eliminate, cu mici excepţii, spunem noi, temele formative, artele frumoase, manifestul iubirii, duioşia, tandreţea, frumuseţea ca stare de spirit a poporului nostru, caritatea, buna-cuviinţă, smerenia şi toleranţa.

Strada a devenit o junglă umană. Agresivitatea trotuarului, nesimţirea automobilistului, insolenţa omului de ordine, kitsch-ul omniprezent, extravaganţa şi exhibiţionismul, toate, în parte sau la un loc, agresează la tot pasul bunul-simţ comun, schilodesc pudoarea naturală şi inhibă violent reacţia individuală de autoapărare.

Taraba publică mediatică insistă pe spaţiul ocupat de corupţie, violenţă şi şarlatanie, cu prim-planuri de speculanţi, interlopi şi clienţi abrutizaţi ai reţelelor de crimă organizată, care practică modelul prozelit al răului ca formulă de succes.

Schilodirea fiinţei publice, nimeni altul decât omul-cetăţean, reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa viitoarelor generaţii biologice şi educaţionale.

Înţelegând că patrimoniul cel mai de preţ al unei naţiuni este tocmai capitalul său imaterial, în care este inclusă şi morala cetăţii, am luat act şi mă manifest cu profundă îngrijorare faţă de alterarea fondului formativ al noilor generaţii şi îndeosebi al modelului de viaţă tradiţional românesc.

Mă adresez, aşadar, tuturor instituţiilor publice şi organizaţiilor private, să recurgă la o atentă şi responsabilă analiză a mediului actual de desfăşurare a vieţii publice, intervenind rapid şi corectiv pentru eliminarea acelor surse nocive care pot produce pervertirea simţurilor şi a legilor naturale, pentru suprimarea tuturor programelor, de orice natură, care, prin sugestie şi contaminare imagologică, produc distrugerea simbolică a identităţilor specifice, mai ales prin campanii ţintite de defăimare a valorilor noastre naţionale, şi falsifică, prin substituire, esenţele noastre tradiţionale.

În faţa pericolului unei depersonalizări sau chiar sluţiri a modelului de viaţă românesc, cu vădită finalitate a profanării sale spirituale, îmi asum răspunderea, atât în nume personal, cât şi în numele Alianţei pentru Unirea Românilor, de a cere tuturor reprezentanţilor puterilor statului şi, prin extensie, instituţiilor responsabile de orice natură, angajarea lucidă şi intransigentă, capabilă să respingă insinuările periculoase ale curentelor decadente, excentrice şi imorale.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Mircia Chelaru:

Întregii societăţi româneşti, ca sursă unică a puterilor statului, adresez chemarea-simbol pentru angajarea directă şi activă în rezistenţa civică identitară prin cultură superioară şi înaltă spiritualitate.

Importul experimentelor ratate şi al derivatelor nocive ale acestora trebuie însă eliminat cât mai repede cu putinţă, iar guvernarea să se facă numai în beneficiul românilor, pentru că poporul român merită şi este demn de un astfel de destin.

Doctor Mircia Chelaru, deputat în Parlamentul României, Grupul Alianţei pentru Unirea Românilor de Pretutindeni, Circumscripţia nr. 3 Argeş.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm.

Grupul parlamentar al UDMR, doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Vocile noaste sunt unite!"

Stimaţi colegi,

"16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeilor" Astăzi despre aceste zile vreau să vă vorbesc. O campanie internaţională care îşi propune să informeze, să sensibilizeze publicul larg asupra fenomenului violenţei asupra femeilor. Totodată, să evidenţieze efectele grave, atât asupra femeii, cât şi asupra familiei, în general.

Anual, data de 25 noiembrie, Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor, marchează începutul campaniei de 16 zile, care durează până la data de 10 decembrie, care este Ziua Internaţională a Drepturilor Omului. Campania uneşte forţele împotriva opresiunii şi discriminării la care sunt supuse femeile şi fetele, şi demonstrează că fiecare dintre noi trebuie să depunem un efort pentru a crea un mediu liniştit şi armonios.

Pe parcursul întregului an, zi de zi, Organizaţia de femei a UDMR se implică activ, organizând zeci de evenimente şi activităţi, împreună cu comunităţile locale, tineri şi studenţi, pentru a conştientiza importanţa combaterii acestui fenomen.

Noi toţi - femei şi bărbaţi, fete şi băieţi, fiice şi fii, bunici şi bunicuţe, familişti şi persoane singure -, haideţi să respectăm principiile fundamentale ale drepturilor omului - inclusiv cele ale femeilor!

Campania de 16 zile nu este doar o perioadă, ci şi un apel la acţiune, prin care atragem atenţia asupra violenţei în familie, despre care ar trebui să discutăm, pentru a conştientiza fenomenul. Fenomenul prin care zilnic suferă milioane de persoane, trăind izolate, intimidate şi simţind violenţă în propriile locuinţe, la locul de muncă sau pe stradă, doar pentru că s-au născut femei.

În România, o femeie este bătută sau abuzată la fiecare 30 de secunde. Când ajungi acasă, în locuinţa ta, aici ar trebui să fie cel mai cald şi sigur loc; totuşi, acolo, majoritatea femeilor sunt supuse celei mai mari şi dureroase violenţe.

Este important să sprijinim, nu doar prin vorbe, ci şi prin fapte, pe cele care devin victime ale violenţei domestice. Pe lângă îmbunătăţirea legislaţiei, trebuie să subliniem importanţa prezenţei autorităţilor, pentru a creşte securitatea acestor persoane devenite vulnerabile sau mai vulnerabile. De asemenea, e extrem de importantă sprijinirea organizaţiilor nonguvernamentale, deoarece acestea se întâlnesc direct cu realitatea tristă şi se confruntă zilnic cu cazuri care necesită ajutor imediat din partea specialiştilor şi a autorităţilor.

Noi, alături de organizaţiile nonguvernamentale şi specialişti, trebuie să analizăm măsurile de gestionare a tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi să creştem eficienţa acestora. Trebuie să asigurăm finanţarea din bugetul de stat a centrelor destinate victimelor violenţei domestice, mai ales a celor de urgenţă, pentru a funcţiona conform standardelor şi a oferi sprijin imediat celor aflaţi în nevoie.

Avem un obiectiv comun, stimaţi colegi, combaterea acestui fenomen. Trebuie să acţionăm împreună şi să fim uniţi în a nu tolera nicio formă de violenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să respectăm prevederile Constituţiei României sau doar ne prefacem că le respectăm?

Şi afirm acest lucru de la tribuna Parlamentului, aducându-vă la cunoştinţă că, potrivit celui mai recent studiu, peste 60.000 de gospodării ale acestei ţări nu sunt încă racordate la reţeaua de energie electrică. Cele mai multe dintre gospodării se află în mediul rural şi, din păcate, sunt locuite de cetăţeni români aparţinând minorităţii rome. Nu sunt singurii fără acces la energie, dar cei mai mulţi aparţin etniei rome.

Este practic de neconceput ca în anul 2023, aproape 200.000 de cetăţeni care locuiesc în cele peste 60.000 de gospodării să nu aibă acces la energie electrică.

Cu toţii ne dorim să combatem sărăcia în mediul rural, ne dorim să combatem abandonul şcolar, deprivarea materială în rândul copiilor care provin din aceste comunităţi defavorizate, însă, pe fond, instituţiile statului român nu sunt capabile să rezolve o problemă structurală, cum este cea a racordării acestor gospodării la reţeaua de energie electrică.

În acest context, se impune, stimaţi colegi deputaţi, modificarea şi completarea legislaţiei primare în domeniul energetic, precum şi identificarea unor soluţii de către ANRE, la nivelul legislaţiei secundare, care să înlesnească cumva procedurile birocratice pe care trebuie să le îndeplinească aceşti cetăţeni români pentru a putea să aibă acces la energie electrică şi la banalul bec electric.

Stimaţi colegi,

Vă rog să reflectaţi la faptul că astăzi discutăm despre inteligenţa artificială, despre impactul acestei inteligenţe artificiale în toate domeniile vieţii, discutăm despre dispariţia maşinilor clasice şi înlocuirea acestora cu maşini electrice, dar nu discutăm despre respectarea art. 47 din Constituţie, care prevede că statul român este obligat să ia toate măsurile economice şi sociale pentru a putea să le asigure cetăţenilor acestei ţări un nivel de trai decent.

Eu consider că rezolvarea accesului şi racordării acestor gospodării la energia electrică trebuie să reprezinte o prioritate, atât pentru noi, Legislativul ţării, cât mai cu seamă şi pentru Guvernul României.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm intervenţiile cu declaraţiile susţinute de către deputaţii neafiliaţi.

Domnul deputat Nicolae Roman. Dacă este în sală? Nu este.

Domnul deputat Daniel-Liviu Toda? Nu este. (Vociferări.) Este?

Mă scuzaţi!

Mă uităm în...

Vă rog.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este prima dată când solicit de la acest microfon acordarea finanţărilor necesare pentru marile lucrări de infrastructură a Timişoarei.

Doresc pentru Timişoara tocmai ceea ce au primit alte mari municipii ale României. De fapt, având în vedere sumele pe care noi le trimitem către bugetul naţional, ar trebui să fim printre cei dintâi care să beneficieze de sumele necesare dezvoltării infrastructurii.

Nu poţi avea performanţe fără un stadion, fără o sală polivalentă, fără un bazin olimpic. La acest capitol, Timişoara trăieşte doar din amintiri. Chinezul, Ripensia, Poli sunt doar câteva nume care stârnesc nostalgia iubitorilor de fotbal. ILSA, a pasionaţilor de polo. Iubitorii de handbal îşi amintesc cu nostalgie de rezultatele Ştiinţei. Astăzi, din cauza lipsei infrastructurii sportive, aceste echipe se zbat într-un cumplit anonimat. Dar ne bucurăm pentru micul stadion Lego.

Am amintit istoria sportivă a Timişoarei pentru a sublinia necesitatea construirii infrastructurii sportive. Să ne amintim că, atunci când oraşul nostru avea un stadion, oamenii se adunau aici cu zecile de mii.

O arenă modernă, o sală de sport, un bazin olimpic sunt doar primul pas pentru renaşterea sporturilor de echipă. Pe urmă, efectul cel mai important - aceste echipe permit oamenilor să trăiască împreună mari evenimente, emoţii şi bucurii care creează valori comune. Coagulează o comunitate adevărată.

Insist astăzi pentru necesitatea aprobării unor investiţii în infrastructura sportivă, fiindcă Guvernul pregăteşte proiectul de buget pentru 2024.

În consecinţă, solicit tuturor parlamentarilor şi miniştrilor din Timiş să facă tot ceea ce le stă în putinţă pentru a atrage fondurile necesare acestor proiecte de care Timişoara are nevoie. Şi, mai ales, pe care le merită!

Pe urmă, domnilor guvernanţi, să nu uităm de Centura Vest şi de conexiunea dintre aeroport şi Gara de Nord, absolut fireşti într-o metropolă civilizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru Focşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cronologia minciunilor despre creşterea salariilor din învăţământ".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

A trecut mai bine de jumătate de an de când domnul prim-ministru al Guvernului României, domnul Marcel Ciolacu, declara, cu ocazia încheierii uneia dintre cele mai mari greve ale angajaţilor din învăţământ, din ultimii 30 de ani: "Ca premier, voi livra la milimetru ce am promis. Acest Guvern va face dreptate dascălilor. Este nevoie de criterii de performanţă".

Acum să vedem care a fost principala promisiune a domnului Ciolacu, un student întârziat şi cu studii minime, de altfel, la universităţi ambigue, deci un om care nu prea ştie cum funcţionează cu adevărat sistemul de învăţământ de la noi - majorări salariale de la 1 ianuarie 2024 prin Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2023, care prevede că: "Grila de salarizare aplicabilă sistemului naţional de învăţământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabileşte pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanţi/asistenţi universitari", precum şi că: "personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din sistemul de învăţământ de stat beneficiază, începând cu 1 ianuarie 2024, de 50% din diferenţa stabilită între salariul de bază aflat în plată şi salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024".

Între timp, cu cât termenul calendaristic se apropie, atât domnul Ciolacu, cât şi doamna Ligia Deca, cel mai slab ministru al educaţiei pe care l-a avut vreodată ţara aceasta, încep să dea din colţ în colţ, ştiind că realitatea economică a României nu se potriveşte şi nu are nicio legătură cu fanteziile lor electorale.

Doamna Deca, declara şi ea, în octombrie: "Voi face tot ceea ce ţine de mine pentru ca angajamentele privind creşterea salariilor să se împlinească". Normal că nu a făcut nimic, a stat cuminte în fotoliul comod de ministru, aşteptând ziua de salariu şi punându-şi angajaţii să-i şteargă de pe contul de Facebook comentariile îndreptăţite ale profesorilor şi ale celorlalţi români nemulţumiţi de bătaia de joc la care sunt supuşi. Apoi, doamna Deca s-a trezit că nu poate garanta că va avea loc creşterea de salarii de la 1 ianuarie 2024. După aceea, a transmis presei insistente că se caută soluţii tehnice pentru creşterea salariilor. Şi, în sfârşit, strânsă un pic cu uşa, a fost silită să admită că: "se discută, în funcţie de proiecţia de buget pentru anul următor, care vor fi creşterile posibile".

Deci, dragi profesori, vorbe goale. Timpul trece, leafa merge, sinecurile sunt la locul lor, pensiile speciale, la fel, magistraţii care au girat mari...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

...jafuri naţionale îşi reiau, liniştiţi, posturile din care fuseseră suspendaţi, ba li se mai plătesc şi salarii restante de sute de mii de euro, dar pentru un sistem educaţional care pregăteşte, până la urmă, viitorul ţării, nu sunt bani. Suntem la un pas de colaps şi nimeni nu îndrăzneşte să le spună celor din Coaliţia de guvernare PSD-PNL că împăratul este gol! Că educatorii, învăţătorii, profesorii, personalul administrativ sunt în pragul sărăciei, că trăiesc la limita subzistenţei!

Asta este realitatea, stimaţi colegi, nu ceea ce vi se livrează drept punctaj electoral de la Cotroceni sau de la Palatul Victoria!

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, dacă doamna deputat Raluca-Maria Borta este în sală?

Vă rog să veniţi în faţă, să comunicaţi, cei care aţi venit după ce am trecut de numele dumneavoastră.

Vă rog.

Înţeleg că nu mai sunt alte luări de cuvânt, de susţineri ale declaraţiilor politice.

Permiteţi-mi ca la finalul şedinţei noastre să dau citire listei deputaţilor ce au depus în scris declaraţii la această sesiune.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, declaraţii depuse în scris de către următorii colegi parlamentari - Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Nicu Niţă, Cristina-Elena Dinu, Elena Stoica, Silviu Nicu Macovei, Florian-Claudiu Neaga, Mirela Furtună, Marian-Iulian Rasaliu, Romulus-Marius Damian, Vasilică Toma, Daniel-Florin Ghiţă, Oana-Gianina Bulai şi Alexandra Huţu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus declaraţii în scris următorii colegi - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Cristina Burciu, Dumitru Rujan. Marian Cruşoveanu, Bogdan Huţucă, Ervin Molnar, George Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru şi Vetuţa Stănescu.

Din partea Grupului parlamentar al USR, au depus declaraţii în scris - Oana Murariu, Radu Ciornei şi Filip Havârneanu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, declaraţii depuse în scris din partea domnilor şi doamnelor deputaţi - Silviu-Titus Păunescu, Darius Pop, Dănuţ Aelenei, Radu-Vicenţiu Grădinaru, Sebastian-Ilie Suciu şi Predescu Ana-Loredana.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR nu sunt declaraţii depuse în scris.

La fel şi din partea Grupului minorităţilor.

Din partea colegilor neafiliaţi, au depus declaraţii în scris - Vasile Nagy şi Bogdan-Alexandru Bola.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 12 decembrie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă doresc o zi bună în continuare!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Opriţi distrugerea sistemului energetic românesc! Păstraţi minele deschise!"

Săptămâna trecută, în Camera Deputaţilor, coaliţia majoritară PSD - PNL a votat proiectul de lege pentru acordarea unui ajutor de stat destinat închiderii minelor din Valea Jiului. Lor li s-au alăturat şi deputaţii USR.

Este incredibil cum coaliţia de guvernare îşi bate joc de 23% din sistemul energetic naţional, prin aceiaşi oameni care îl serveau şi pe Virgil Popescu.

Marcel Ciolacu se laudă peste tot că nu închide minele, dar ce face? Îşi bate joc de mii de oameni care sunt acum în Valea Jiului, dar, mai mult, îşi bate joc de o ţară întreagă! Şi pune în pericol sistemul energetic naţional.

După falimentarea minelor, printr-o administrare defectuoasă, cu toate că s-au pompat sute şi sute de milioane de euro pentru retehnologizare, acum le închideţi pur şi simplu, minţind cu neruşinare.

Nu numai asta, dar aţi coborât discursul politic la un nivel atât de jos, acuzând partidul AUR de putinism şi alte gogomănii.

Domnule Virgil Popescu, domnilor de la conducerea PNL şi PSD, nu uitaţi că odată şi odată dreptatea va fi înfăptuită şi că veţi plăti pentru toată activitatea dumneavoastră îndreptată împotriva României şi a cetăţenilor ei.

Singurul partid care s-a opus şi se opune închiderii minelor, precum şi închiderii capacităţilor de producere a energiei bazate pe cărbune, este partidul AUR!

Avem nevoie de cât mai multă energie ieftină, curată, indiferent de ce combustibil folosim (cărbune, apă, nucleară, fotovoltaică, eoliană etc).

Prin păstrarea, dezvoltarea şi retehnologizarea acestor capacităţi avem oportunitatea de a asigura energie nu numai pentru România, dar şi pentru o parte din ţările europene.

Deputaţii PNL, PSD, USR au uitat de faptul că ar trebui să reprezinte românii, Romania, şi că nu sunt decât instrumente ieftine ale cercurilor de interese europene, votând pentru închiderea minelor şi centralelor electrice bazate pe cărbune.

Ce mai vreţi să tăiaţi? Ce mai vreţi să închideţi?

Domnul Adrian Alda:

"Turismul rural va beneficia de o dezvoltare mai sustenabilă prin intermediul punctelor gastronomice locale"

Înfiinţarea punctelor gastronomice locale, stabilită de lege, prin votul nostru recent din Camera Deputaţilor, constituie o nouă premisă sau o şansă generată în plus şi, concomitent, necesară revitalizării turismului rural.

Am mai declarat şi cu alte ocazii că turismul românesc trebuie să ţină seama de tendinţele mondiale din domeniu şi că este nevoie clară de o resetare a întregii industrii a ospitalităţii, de poziţionare pe alte coordonate, care să combine modelele internaţionale de succes cu specificităţile locale. Iar când menţionez trendurile mondiale, mă refer atât la strategiile Uniunii Europene privind creşterea prosperităţii, care pun un accent deosebit pe dezvoltarea lanţului alimentar scurt şi pe valorificarea superioară a produselor locale, prin consacrarea conceptului "De la fermă la consumator", cât şi la cele adoptate în acest sens de alte state extracomunitare.

Vă mărturisesc că am văzut, în urmă cu foarte mulţi ani, acest tip de unitate de valorificare a producţiei primare locale în Turcia, într-o comunitate rurală, în care se preparau şi se serveau produse culinare specifice zonei, direct către consumator. Admit că, la vremea respectivă, m-am gândit că astfel de iniţiative nu sunt normate din punct de vedere legislativ. Ulterior, spre surprinderea mea, am aflat că erau fixate prin legi, însă, în opinia mea, cu o încadrare puţin mai lejeră în privinţa respectării stricte a condiţiilor privind siguranţa alimentară.

Aşadar, în viitorul apropiat al promulgării legii, la noi, vom vorbi şi despre garanţii de sănătate, dar şi despre produse autentice, artizanale, cu mult mai puţine E-uri sau chiar deloc, aşa cum se găteşte încă în multe dintre gospodăriile ţărăneşti tradiţionale româneşti.

Concret, toate produsele culinare din oferta punctelor gastronomice locale se vor pregăti din materiile prime disponibile în zona respectivă, provenite în principal din producţia primară de la nivelul propriilor gospodării. Aceste unităţi destinate hrănirii unui număr de maximum 12 persoane simultan pot fi înfiinţate atât de persoane fizice, cât şi de persoane juridice prin înregistrarea la DSVSA, în judeţul în care vor funcţiona.

Deschiderea acestor mici localuri pentru servirea mesei în mediul rural creează un lanţ alimentar scurt, realizând, în acelaşi timp, tranziţia către un sistem nutriţional mai sănătos şi mai durabil. De acestea va depinde dinamizarea turismului rural, în special al celui gastronomic, ca factor fundamental de coeziune, contribuind şi la reducerea decalajelor dintre zona rurală şi cea urbană mică şi medie. Pe lângă multiplicarea şi diversificarea surselor de venit în vederea dezvoltării armonioase a comunităţilor locale, mai ales în locurile greu accesibile şi populate de oameni cu posibilităţi materiale mai reduse, aceste tipuri de localuri vor deveni şi elemente esenţiale ale noului model de socializare în jurul actului culinar tradiţional, specific fiecărei zone, fenomen aflat în expansiune la nivel european şi mondial.

Sunt convins că, după promulgarea Legii pentru înfiinţarea şi funcţionarea punctelor gastronomice locale, regiunile defavorizate vor avea şanse sporite de revitalizare. În sprijinul aprecierilor mele, vă reamintesc că turismul este forţa motrică a dezvoltării socio-economice, precum şi principal sursă de venit pentru multe ţări în curs de dezvoltare.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, acest sector poate juca un rol important în crearea unui viitor mai bun, în care populaţia întregii lumi va avea acces la servicii convenabile, de calitate, moderne şi eficiente.

În concluzie, potenţialul nostru turistic de viitor este în creştere, iar România îl va putea exploata la maximum, graţie guvernării PSD, datorită căreia a şi ajuns în acest punct de performanţă economică apreciabilă!

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"Promisiuni prea mari şi realizări prea mici pentru dascăli şi educaţie!"

Mă prevalez de această oportunitate pentru a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte noile măsuri propuse pentru educaţie şi învăţământ!

Conform unui nou proiect al Ministerului Finanţelor, Guvernul PSD - PNL, condus de Marcel Ciolacu, consideră că nu va putea da educaţiei 15% din bugetul general consolidat.

În consecinţă, cele două articole, 134 şi 147, din cele două noi Legi ale educaţiei, Deca - Iohannis, 198 şi 199 din 2023, vor fi amânate pentru anul 2025, conform textului draftului de document. Iar doamna ministru Ligia Deca încercă doar să justifice public acest eşec, spunând că "nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor", deci probabil că nu de anul viitor va fi 15% din BGC bugetul alocat educaţiei.

Pe 5 octombrie, ministrul Deca invoca posibilitatea ca Legea salarizării să nu fie gata până la 1 ianuarie: "Trebuie să găsim o soluţie chiar şi pe actuala legislaţie, pentru ca profesorii să primească ceea ce li s-a promis", spunea Deca.

2024 ar fi fost primul an de aplicare a legii educaţiei Deca-Iohannis, bazată pe România educată, în care pilonul central al reformei, anunţată de preşedinte şi de apropiaţii săi, era tocmai finanţarea alocată pentru educaţie, de 15% din bugetul general consolidat. În sumă exactă, aplicat pe BGC actual, ar fi însemnat peste 90 de miliarde de lei, dar se pare că acest pilon central nu a fost prea important.

Dintr-o analiză publicată pe 6 iunie pe edupedu.ro, finanţarea de 15% din bugetul general consolidat pentru educaţie, în 2024, ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.

Bugetul Ministerului Educaţiei pentru anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit Legii bugetului de stat, iar, conform Ministerului de Finanţe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă educaţia ar primi cel puţin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.

Raportat la produsul intern brut, procentul care a revenit Ministerului Educaţiei, anul acesta, a fost de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor şi personalului din învăţământ în bugetul instituţiei. PIB-ul reprezintă totalitatea preţurilor (valoarea monetară) a produselor şi serviciilor produse de o economie (ţară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.

Dar Guvernul Ciolacu nu se opreşte aici, s-a lucrat întreaga toamnă, până zilele acestea, la grila de salarizare din învăţământ, se pregăteşte o majorare de doar 13% a salariilor de bază, de la 1 ianuarie, pentru profesori şi angajaţii din învăţământ, plus încă o majorare de 7% aplicată din august anul viitor, în condiţiile în care în luna septembrie sunt programate alegeri locale.

Aşadar, 20% în două tranşe. Guvernul pare că nu îşi respectă promisiunea de la încheierea grevei generale din iunie, cel mai important protest al profesorilor din ultimii 30 de ani. Atunci, profesorii au fost convinşi să se întoarcă la catedră după ce li s-au promis o nouă legea a salarizării, cu creşteri etapizate, pentru toate categoriile de profesori.

Toate salariile din educaţie ar fi trebuit calculate în funcţie de salariul debutantului. Doar că salarizarea sistemului de învăţământ rămâne în continuare la un nivel jenant şi jignitor, profesorii sunt din nou umiliţi, asta în timp ce salariile demnitarilor vor creşte cu 5% anul viitor, indiferent de ceea ce se va întâmpla.

Marcel Ciolacu, nu doar că promitea public, la rotativă, ci şi susţinea aceste demersuri: "Ca premier, voi livra la milimetru ce am promis. Acest Guvern va face dreptate dascălilor". PSD şi PNL, ca de fiecare dată, au uitat promisiunile făcute, anulează înţelegerile politice, sociale şi procedează după bunul plac.

Au fost făcute promisiuni mari, realizări mici pentru dascăli şi educaţie, cu siguranţă sunt şanse ca din ianuarie să avem din nou profesori în stradă. Trăim vremuri în care se taie absolut tot ce ţine de învăţământ/educaţie, nimeni nu vorbeşte nimic despre investiţiile în educaţie, despre construcţia de noi spaţii de învăţământ, programe de reducere a abandonului şcolar, de prevenire a violenţei şi a consumului de droguri, proiecte, programe de stimulare a învăţării, a competiţiei şi competitivităţii.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"PSD şi PNL îşi bat joc din nou de profesorii români"

PNL şi PSD au minţit cu neruşinare pe tema creşterilor salariale în domeniul preuniversitar, amăgind profesorii cu promisiuni despre creşteri "de 50% din diferenţa stabilită între salariul de bază aflat în plată şi salariul de bază stabilit prin grila de salarizare în vigoare la 1 ianuarie 2024", promisiune scrisă în O.U.G. nr. 57/2023. Doar că, ce să vezi, Guvernul nu a elaborat încă noua lege a salarizării, aşa că O.U.G. nr. 57 nu are nicio valoare! În concluzie, profesorii au fost minţiţi, iar sindicatele din învăţământ se fac că nu observă. Oare de ce?

În urma protestelor din luna iunie, profesorilor li s-au promis aceste creşteri salariale substanţiale doar ca să tacă şi să renunţe la grevă. Acum, profesorii vor primi doar cât va vrea Ciolacu, cel mai probabil 13% de la 1 ianuarie 2024 şi 7% din septembrie. O creştere cu 13% nu acoperă nici măcar inflaţia din ultimii ani.

Să nu uităm că aceeaşi lideri de sindicat din învăţământ s-au opus, în CES, iniţiativei legislative propusă de mine şi de colegul meu Alexandru Kocsis, anul acesta, care prevedea creşterea salariilor profesorilor, prin modificarea Legii salarizării existente, la nivelul promis în trecut de ministrul Sorin Cîmpeanu şi de Ligia Deca. Noi dorim ca salariul minim în învăţământ, pentru personalul de predare, pentru profesorul debutant, să fie egal cu salariul mediu brut pe economie. Adică exact ca în cazul Legii nr. 154/2021, milităm să se dea oamenilor drepturile care le-au fost promise prin lege. Şi, bomboana pe coliva educaţiei o pune acelaşi Guvern Ciolacu, prin tăierea finanţării de 15% din bugetul statului a acestui domeniu. Este clar că PNL - PSD nu vor să investească în învăţământ, deoarece un om educat nu va tolera astfel de politicieni la guvernare. În tot acest timp, acelaşi Guvern a găsit banii necesari pentru majorarea cu 5% a indemnizaţiilor pentru demnitari!

Asta este România educată promisă şi livrată de ei.

Doamna Raluca-Maria Borta:

"Protecţia mediului - un factor decisiv asupra calităţii vieţii"

Declaraţia mea se centrează pe o problematică cu puţină importanţă în societatea românească, dar cu repercusiuni reale asupra vieţii românilor şi cu ramificaţi în alte domenii de viitor, şi anume protecţia mediului.

Data de astăzi marchează finalul Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP28), unde preşedintele Klaus Iohannis a declarat că "România este interesată să dezvolte, să utilizeze, dar şi să fabrice tehnologii verzi".

Ei bine, dacă ne sustragem puţin din acest miraj al discursurilor fără fond, putem constata chestiuni uşor probante cu privire la situaţia României în sfera protecţiei mediului, darămite al dezvoltării tehnologiei verzi.

În România anului 2023 se defrişează mai multe păduri decât se plantează, majoritatea cu scopul exploatărilor miniere. Deşi nu sunt împotriva mineritului, nu pot să nu mă îngrijorez de faptul că de curând s-a aprobat defrişarea a 118 ha. de pădure pentru Complexul Energetic Oltenia, asta în timp ce se doreşte închiderea minei din Valea Jiului fără o strategie de protejare a zonei rămase în paragină.

Toate acestea în timp ce România şi-a asumat faţă de Uniunea Europeană faptul că vom încerca să închidem exploatarea minieră până în 2030 şi să micşorăm volumul emisiilor de carbon. Pentru că suntem a 8-a ţară în Europa în topul celor mai mari creşteri ale emisiilor de carbon.

O altă chestiune conexă problematicii defrişărilor este lipsa alocări unui buget propriu pentru monitorizarea calităţii aerului.

Săptămâna trecută, în cadrul Comisiei de Mediu, preşedintele ANPM a subliniat lipsa unei strategii durabile în ceea ce priveşte monitorizarea calităţii aerului. Din cele 182 de staţii de monitorizare doar 40 sunt funcţionale, asta în timp ce anual 29.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului.

Desigur că finalul secolului al XXI-lea ne încurajează să ne înclinăm preocupările înspre domenii noi de investiţi care au ca scop protejarea mediului înconjurător, însă nu putem pretinde acţiuni de anvergură din moment ce noi nu ne putem gestiona resursele minime de care dispunem.

Nu putem pretinde că avem standarde ridicate în protejarea mediului atunci când nu reuşim să contracarăm defrişările masive ale pădurilor noastre. Colectarea selectivă a deşeurilor nu este eficientă fără o strategie bine pusă la punct, deoarece simpla amplasare a containerelor colorate nu echivalează cu un sistem de colectare selectivă funcţional. În plus, discuţiile despre emisiile de carbon par utopice când România continuă să importe maşini uzate.

România are nevoie de mai mult decât discursuri pompoase şi proiecte pamflet, avem nevoie de proiecte legislative solide. Este imperativ să alocăm instituţiilor competente sarcini clare şi bugete substanţiale pentru a asigura acoperirea eficientă şi durabilă a fiecărei arii de activitate.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"De Crăciun, împreună!"

"De Crăciun, împreună!" este un îndemn care ne aduce aminte de esenţa sărbătorilor de iarnă - bucuria şi solidaritatea între oameni. În această perioadă, politica trece pe plan secund, iar noi, cu toţii, trebuie să ne dedicăm acţiunilor sociale şi umanitare pentru a împărtăşi căldura şi speranţa în comunităţile din Neamţ şi din întreaga ţară.

Sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă în care fiecare dintre noi poate aduce un strop de bucurie în viaţa celor mai puţin norocoşi. De la împodobitul bradului în casele familiilor defavorizate la proiecţii de film şi concerte de colinde, fiecare gest, oricât de mic, aduce lumină în inimile semenilor noştri.

Împodobirea bradului poate părea un gest simplu, dar pentru o familie nevoiaşă, acesta poate însemna mult mai mult. Este un simbol al speranţei, al bucuriei şi al comuniunii. Este un moment în care, pentru câteva ore, problemele şi griji se pot pune deoparte, iar bucuria Crăciunului poate intra în casele lor.

Acţiunile pe care le organizăm de sărbători sunt, de asemenea, o modalitate minunată de a aduce comunitatea împreună. Acestea nu doar că oferă ocazia de a ne bucura de spiritul sărbătorilor, dar şi de a ne reaminti că suntem o comunitate, că ne susţinem unii pe alţii şi că împreună putem face faţă oricăror provocări.

Dacă inima vă îndeamnă, fiţi alături de copii, de vârstnici. Fie că este vorba de a împărţi cadouri, de a petrece timp cu ei sau de a le oferi un zâmbet, fiecare gest contează. În această perioadă, să ne amintim că suntem o comunitate şi că împreună putem face diferenţa.

De Crăciun şi în fiecare zi să ne amintim de puterea pe care o avem de a aduce bucurie şi speranţă în vieţile celor din jur. Să ne amintim că împreună putem face diferenţa.

"De Crăciun, împreună!" nu este doar un îndemn, este o promisiune pe care o facem comunităţii noastre şi nouă înşine.

Doamna Cristina Burciu:

"PNL a elaborat un set de măsuri pentru creşterea incluziunii financiare a românilor"

La iniţiativa PNL, Parlamentul României a adoptat un act normativ deosebit de important pentru viitorul incluziunii financiare şi a predictibilităţii acestui domeniu vital al evoluţiei pozitive a economiei naţionale.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în scopul creşterii incluziunii financiare, a cărei coiniţiator sunt, vine în sprijinul românilor care doresc să devină parte activă în procesul financiar, respectiv să fie implicaţi în toate componentele acestui mecanism.

La modul concret, legea incluziunii financiare este destinată tuturor cetăţenilor care doresc să fie sustenabili şi rezilienţi din punct de vedere bugetar şi al optimizării balanţei dintre venituri şi cheltuieli. Practic, a definitiva un buget alocat tuturor disponibilităţilor financiare şi a-l monitoriza până la următorul salariu reprezintă o operaţiune valabilă şi pentru persoanele cu venituri peste medie, şi pentru cei care au salariul minim pe economie.

Această iniţiativă legislativă, votată majoritar de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, va avea multiple beneficii. Pe de o parte, legea are rolul bine determinat de a oferi populaţiei informaţiile necesare cu privire la destinaţia sumelor de bani cheltuite, îndeosebi în ceea ce înseamnă repartizarea nejustificată a resurselor financiare. Pe de altă parte, noul act normativ va consolida demersurile derulate la nivel naţional de către PNL, în scopul diversificării şi direcţionării conceptului de educaţie financiară către segmentul cel mai important al populaţiei, respectiv înspre milioanele de români care nu fac parte, în prezent, din niciun circuit financiar.

Pentru a oferi alternative viabile cetăţenilor care, din multiple motive, nu au acces la mecanismele financiare primare, inclusiv la deţinerea unui card bancar, spre exemplu, legea incluziunii financiare va oferi instrumente la îndemâna oricui, destinate informării şi pregătirii adecvate a românilor în relaţia cu finanţele de care dispun.

Creşterea gradului de înţelepciune a cetăţenilor în raport cu banii pe care-i câştigă reprezintă un alt efect pozitiv al propunerii legislative propuse de PNL.

Nu în ultimul rând, noul act normativ va conferi un mediu propice creşterii gradului prosperităţii românilor, prin acordarea unor stimulente care or încuraja cetăţenii să participe cooperant la circuitul financiar.

Sunt convinsă că, după promulgarea de către preşedinte, legea incluziunii financiare va avea consecinţe pozitive pentru dezvoltarea unor proiecte inovative în acest domeniu, inclusiv iniţierea unor demersuri concrete privind evoluţia educaţiei financiare şi a accesului pe scară largă a românilor la serviciile financiare.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

"Sistemul public de sănătate din România are capacitatea de a-şi recăpăta încrederea pacienţilor!"

Cu o subfinanţare cronică a unităţilor spitaliceşti, în care necesarul minim de funcţionare este asigurat doar de la fondul de rezervă bugetară, spitalele nu vor asigura niciodată servicii la calitatea aşteptată de pacienţi şi dorită de medici. Cu investiţii puţine, sporadice, doar pentru asigurarea minimală a funcţionării unităţilor sanitare, nu vom reuşi să acoperim setea de cunoaştere şi de inovare a medicilor, care vor să performeze aici, în România, în ţara lor, nu peste hotare. Cu amânări nesfârşite ale implementării unor reforme veritabile, cu tergiversări şi încropiri de soluţii, românii vor continua să se uite la sistemul naţional de sănătate cu o speranţă mai degrabă rezervată.

Chiar dacă sunt puţini şi extenuaţi, avem medici de toată isprava, care reuşesc performanţe incontestabile în lupta cu boala, chiar dacă, în multe cazuri, sunt lipsiţi de cele mai elementare mijloace medicale. Avem asistenţi şi asistente deosebit de implicaţi şi dăruiţi meseriei, pe care orice sistem de sănătate din lume şi i-ar dori. Avem biologi, chimişti, personal de urgenţă, oameni de excepţie. În spitalele româneşti avem oameni care pot schimba în mod fundamental imaginea sistemului nostru naţional de sănătate. Ceea ce ne lipseşte, însă, este voinţa politică din ultimele decenii în a identifica surse sigure şi stabile de finanţare a serviciilor de sănătate. Ne lipseşte o dinamică investiţională accelerată, care să pună la dispoziţia personalului medical nu numai saloane moderne şi săli de operaţii bine dotate sau ambulanţe noi, funcţionale, ci şi medicamente inovative, acces la descoperiri ştiinţifice recente şi instrumentar medical de ultimă generaţie. Nimeni nu poate să conteste faptul că politicile de sănătate sunt costisitoare, însă în moştenirea noastră culturală se spune că sănătatea e mai bună decât toate.

Cred cu putere că, dacă vom reuşi să valorificăm oportunităţile de finanţare din PNRR şi din fondurile de coeziune, dacă vom asigura medicilor condiţii corecte de muncă, iar pacienţilor timp scurt de intervenţie şi acces la medicaţia corespunzătoare, sistemul public de sănătate are toate şansele să recapete încrederea pacientului român, de care s-a bucurat odinioară.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Programul «Grantul pentru tineri cercetători Regele Carol I»"

România a avut întotdeauna tineri remarcabili ale căror performanţe la olimpiadele naţionale şi internaţionale au adus mândrie ţării. Aceşti tineri olimpici au demonstrat excelenţă şi dedicare, contribuind la consolidarea prestigiului ţării în diverse domenii, iar recunoaşterea şi susţinerea acestor talente stimulează excelenţa, pregătind tinerii pentru a deveni lideri şi inovatori în viitor.

Felicit Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, condus de ministrul PSD, Bogdan Ivan, pentru finanţarea Programului "Grantul pentru tineri cercetători Regele Carol I", prin care 68 de elevi de liceu care aleg să îşi continue studiile universitare în România vor beneficia de peste 3,7 milioane de lei pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare. Bursele încep de la 1.000 euro şi ajung până la 6.000 euro anual, în funcţie de performanţe.

Pentru laureaţii la olimpiadele internaţionale:

- 6.000 euro pe an pentru medalia de aur/premiul 1;

- 5.500 euro pe an pentru medalie de argint/premiul 2;

- 4.000 euro pe an pentru medalie de bronz/premiul 3;

- 3.500 euro pentru menţiune.

Pentru laureaţii la olimpiadele naţionale:

- 4.000 euro pe an pentru medalie de aur/premiul 1;

- 3.500 euro pe an pentru medalie de argint/premiul 2;

- 3.000 euro pe an pentru medalie de bronz/premiul 3;

- 2.500 euro pentru menţiune.

Se mai acordă 1.000 euro pentru participarea la evenimentele ştiinţifice internaţionale şi/sau pentru protecţia drepturilor de proprietate intelectuală pentru fiecare participant la grant, iar pentru o echipă formată din cel puţin doi studenţi, dintre care minim unul olimpic, proveniţi din una sau mai multe universităţi, pentru materiale, subansamble şi subcontractări pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate în echipă, cu care aceasta se prezintă şi se clasifică la concursuri internaţionale de prestigiu, 3.500 euro pe an, pe echipă. Pentru acest program au fost semnate contracte de finanţare cu 9 universităţi.

Răsplata performanţelor tinerilor nu este doar un act de generozitate, ci o investiţie în viitorul unei naţiuni, iar implementarea unor politici şi practici eficiente de răsplătire a performanţelor este esenţială pentru modelarea unui viitor promiţător.

Tinerii români merită să se poată dezvolta în România şi este datoria noastră să îi sprijinim. PSD susţine educaţia, iar acest lucru se va reflecta şi în bugetul pe anul viitor, pentru că suma alocată educaţiei va fi cea mai mare din istoria ţării.

Domnul Darius Pop:

"Situaţia reţelei feroviare din România"

Starea reţelei feroviare din România se află într-o continuă degradare, iar investiţiile din ultimii 30 de ani au fost atât de mici, încât putem fi de acord că cea mai mare parte a infrastructurii CFR este expirată, la propriu, din această cauză având de suferit nu numai economia ţării, dar şi călătorii.

S-a ajuns la întârzieri cumulate de zeci de mii de ore anual, infrastructura feroviară este depăşită în cea mai mare măsură - iar ca să vă dau doar un singur exemplu, termenele de scadenţă la reînnoire sunt de 73% în cazul liniilor de cale ferată, fapt care a transformat circulaţia cu trenul în România într-o adevărată aventură de supravieţuire!

În raportul Curţii de Conturi din iunie 2021 se vorbeşte explicit despre degradarea generală a sistemului feroviar din România: au scadenţă la reînnoire: 73% din liniile curente şi directe, 49% din poduri, 55% din podeţe, 61% din terasamente, 35% din tuneluri, 92% din instalaţiile de semnalizare în staţii, 84% din instalaţiile de semnalizare în liniile curente, 76% din liniile electrice de contact, 90% din liniile electrice de joasă tensiune, 65% din substaţiile de tracţiune electrică şi 71% din posturile trafo! Aceasta era situaţia acum doi ani. Este clar că acum lucrurile sunt mult mai grave!

Desigur, niciunul dintre directorii care au devalizat CFR-ul nu a fost condamnat şi niciun prejudiciu recuperat! Desigur, toţi miniştrii transporturilor au dat dovadă de o crasă incompetenţă, invocând mereu lipsa banilor!

Mai nou, în loc să încurajăm producţia de rame noi aici, în ţară, cumpărăm din Polonia trenuri într-o nouă afacere de tip "săgeata albastră", trenuri destinate navetei pe distanţe scurte şi medii vor înlocui vagoanele cât de cât confortabile existente azi pe distanţe lungi şi foarte lungi, precum Bucureşti - Craiova - Timişoara - Arad. Adică, după ce că un astfel de traseu se parcurge în 15-18 ore, românii se vor da jos la destinaţie şi mai obosiţi!

Acest adevărat atentat la siguranţa naţională trebuie să înceteze, iar vinovaţii să plătească!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Hoţul strigă hoţii"

Acuzaţiile din dosarul privind achiziţia vaccinurilor anti-COVID sunt scandaloase, prejudiciul de un miliard de euro cauzat statului român şi, implicit, contribuabililor fiind un motiv suficient pentru ca vinovaţii să suporte rigorile legii. Fostul prim-ministru şi foştii miniştri USR ai sănătăţii din perioada respectivă, protagoniştii acestui dosar de corupţie, vor răspunde în situaţia în care justiţia va stabili responsabilitatea lor.

Ceea ce este însă cel mai surprinzător aspect din acest dosar este faptul că tocmai cei care au acuzat presiunile politice asupra justiţiei s-au dezis cu totul de aceste principii şi le încalcă în cel mai grosolan mod cu putinţă. Scrisoarea trimisă de USR la Comisia Europeană, în care acuză DNA de anchetă abuzivă a celor doi foşti demnitari care au condus Ministerul Sănătăţii, nu e doar o bătaie de joc la adresa celor care au votat acest partid, ci şi o blasfemie la adresa României. Până acum, niciun partid din Uniunea Europeană nu a îndrăznit că scrie la Bruxelles şi să se plângă de anchetele procurorilor împotriva propriilor membri de partid.

USR se contrazice astfel, în cel mai penibil mod cu putinţă, atunci când acuză DNA de anchetă abuzivă. Pe de o parte, ei au votat pentru ridicarea imunităţii fostului premier Cîţu, deci au certificat, în mod categoric, legitimitatea şi justificarea anchetei DNA. Pe de altă parte, chiar miniştrii USR acuzaţi în dosar au recunoscut public că fundamentarea deciziei de achiziţie de vaccinuri a avut loc după luarea deciziei. Pe cale de deducţie legică, nu au avut nicio fundamentare în momentul luării deciziei.

Acest dosar mai reflectă un moment trist pentru politica românească, reiterând practic principiul "Hoţul strigă hoţii". Mai precis, iniţiatorii populistului slogan "Fără penali în funcţii publice", prin intermediul căruia au indus în eroare mulţi români de bună-credinţă, au demonstrat că mesajul respectiv face parte dintr-un teatru ieftin, electoral, fără acoperire în realitate. Inculparea foştilor miniştri USR a relevat, fără echivoc, că "imaculatul" partid are penalii săi.

Spre deosebire de cei care au condus destinele sănătăţii în perioada incriminată, PSD, prin ministrul Alexandru Rafila, a reuşit în mare măsură să repare lucrurile. Astfel, domnul Rafila nu numai că nu a persistat în acţiunile deplasate ale predecesorilor săi în funcţie din USR, privind achiziţiile supradimensionate de vaccinuri, dar a şi recâştigat o sumă importantă din prejudiciul produs, reuşind să revândă, imediat după preluarea mandatului, 7,5 milioane de doze către alte state, recuperând astfel 150 de milioane de euro.

PSD nu a avut, nu are şi nu va avea vreo imixtiune în dosarul vaccinurilor şi, de altfel, în niciun dosar din justiţie, ancheta penală fiind o atribuţie exclusivă a procurorilor.

Pe de altă parte, PSD a atras atenţia asupra miilor de români decedaţi în perioada pandemiei, din cauza blocării accesului la serviciile medicale, fapte probabil mai grave chiar faţă de prejudiciul uriaş de un miliard de euro provocat de miniştrii USR. Pentru acest bilanţ înfiorător trebuie să existe o răspundere politică, la scrutinele de alegeri de anul viitor, dar şi morală, a celor care au gestionat Sănătatea în acea perioadă.

Domnul Dumitru Rujan:

"Unele politici greşite de astăzi au efecte pe termen lung!"

Traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere bugetar, pentru că în anul 2023 bugetul a fost construit în mod eronat, pe cifre nerealiste şi pe venituri care nu s-au concretizat. Cu toate acestea, cât timp Guvernul a fost condus de Nicolae Ciucă, s-au găsit resurse financiare pentru a susţine toate cheltuielile statului român. Mai mult decât atât, s-au găsit bani şi pentru majorarea salariilor cadrelor didactice şi personalului auxiliar, s-au găsit bani şi pentru prima de carieră didactică, s-au găsit bani şi pentru cardul de energie şi multe asemenea măsuri de sprijin pentru populaţie.

Îmi este greu să înţeleg de ce, după ce s-a realizat rotativa guvernamentală, în vara acestui an, Guvernul nu mai are bani pentru nimic, nici măcar pentru investiţiile comunităţilor locale, chiar dacă Guvernul a promovat mai multe acte normative prin care tot mai mulţi români plătesc impozite sau taxe mărite. Îmi este greu să înţeleg de ce, de la 1 ianuarie 2024, s-a avansat soluţia amânării majorării contribuţiilor angajaţilor la fondul de pensii administrat privat, de ce salariile profesorilor nu cresc cu procentul prevăzut deja în lege, de ce frustrarea şi neîncrederea oamenilor în politicieni va creşte şi mai mult.

Îmi exprim speranţa că Guvernul nu va transmite Parlamentului un buget conceput strict cu scopuri electorale vădite, pentru că în anul 2024 românii vor fi chemaţi la urne de 5 ori. Vreau să cred că vom avea un buget corect construit, care să continue politica investiţională demarată de Partidul Naţional Liberal, care ne-a adus creştere economică şi resurse bugetare suplimentare, care să genereze un echilibru între toate categoriile sociale şi între sectorul public şi mediul privat. Am convingerea că Partidul Naţional Liberal se va impune din nou şi că în anul 2024 nu vom auzi despre impozite noi sau majorate, ci doar de o eficienţă mai mare a statului, de angajaţi încurajaţi să muncească, de pensionari răsplătiţi pentru munca de o viaţă şi de antreprenori încurajaţi să investească.

Domnul Ervin Molnar:

"Apelul pentru proiecte în sectorul energiei, prin Fondul pentru Modernizare, a fost un succes"

Debutul perioadei de depunere a aplicaţiilor pentru proiecte privind sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, pentru entităţi publice, finanţate din Fondul pentru Modernizare - "Programul-Cheie 1 - Surse regenerabile de energie şi stocare a energie" a fost un real succes. Din prima zi a acestui apel, peste 700 de aplicaţii au fost depuse, totalizând aproximativ 1,8 miliarde de lei, ceea ce se traduce în aproximativ 70% din valoarea fondurilor alocate acestui program care se ridică la 500 de milioane de euro.

Succesul înregistrat arată interesul autorităţilor şi instituţiilor locale pentru tranziţia la o energie verde, sustenabilă şi sigură pentru prezentul şi viitorul ţării noastre. Aplicanţii la acest program sunt diverşi. Conform criteriilor de eligibilitate, aceştia pot fi: unităţile administrativ-teritoriale, subdiviziuni ale unităţilor administrativ-teritoriale; unităţile şi subunităţile din sistemul naţional de apărare; cultele recunoscute oficial în România; instituţiile de învăţământ superior de stat, institutele naţionale, institutele, centrele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare de drept public ş.a.m.d.

Sprijinul financiar sub formă de grant, în cadrul apelului de proiecte, are la bază principiul "primul venit, primul evaluat şi contractat, cu respectarea condiţiilor din ghid" şi este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul Planului Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice, la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creştere sustenabilă a Europei şi de combatere a schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei şi în cadrul PNIESC.

Domnul Filip Havârneanu:

"PNL-PSD au datoria să nu creeze «o rută ocolitoare» pentru Iaşi, la împărţirea bugetului"

Când se va vota bugetul pentru anul 2024, am să fiu minut de minut prezent, pentru ca Iaşiul să nu mai fie tăiat de pe listă, când ar trebui să primească bani. Luaţi aminte că nu veţi umple sala ca să nu fiţi deranjaţi la împărţirea banilor!

Dacă se va observa că amendamentele pe care le-am depus sunt în mare aceleaşi ca anul trecut, înseamnă că PNL şi PSD nu au făcut nimic pentru regiunea Moldovei. Pe scurt, avem o listă lungă de proiecte şi un bloc politic care taie totul acolo unde nu se poate lipi de vreun câştig.

Voi fi la Parlament să solicit fonduri pentru Sala Polivalentă, pentru mult promisul spital regional, pentru relocarea Penitenciarului, pentru autostradă, pentru varianta de ocolire de la Târgu Frumos, Paşcani, pentru reabilitarea şcolilor ieşene, astfel încât să nu mai existe nicio unitate cu WC-uri în curte. Nu venim să colecţionăm voturi de respingere, ci finanţări obiective care să rezolve priorităţile ieşenilor. Sunteţi tot la stadiul de machetă şi amânări, dar ieşenii nu mai au încă un an de pierdut.

Am depus împreună cu toţi colegii mei parlamentari ieşeni USR amendamentele la buget, astfel încât să putem ajuta toate comunităţile care au nevoie de investiţii urgente.

Anul trecut, politicienii paraleli de la PNL şi PSD au blocat orice demers pentru Iaşi, orice solicitare aflată pe lista USR, ca şi când bugetul este un fel de ofertă promoţională, la care se pot abona doar taberele lui Ciolacu şi Ciucă, prin binecuvântarea lui Iohannis.

Fac un apel ca, deşi 2024 este an electoral, "Guvernul-revelaţie-zero pentru populaţie" să se gândească la toţi românii, nu cum să mulţumească primarii cărora le cumpără loialitatea de partid cu bonusuri din banii ţării. Am văzut clar cum le cumpăraţi interesul din banii care trebuiau folosiţi pentru a construi şcoli, drumuri, spitale.

Nu transformaţi bugetul în sacul lui Moş Crăciun din care se servesc cu lăcomie doar ai voştri şi să nu înviaţi tradiţiile hoţiei, în timp ce transmiteţi gânduri calde poporului în postări lacrimogene de sărbători! Avem un buget cu multe zerouri, dar Moldovei i-aţi lăsat doar zerourile până acum.

Este nevoie de fiecare leu pe care l-am solicitat şi sper ca bugetul României să nu fie din nou un instrument de fidelizare şi compromis, o modalitate de a-i amenda pe aleşii USR.

Bugetul trebuie să fie construit şi alocat realist, pe baza nevoilor cetăţenilor. Sincer, toţi românii s-au săturat să le daţi puţin şi să le luaţi mult, dacă nu cumva, tot ce au.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Fondurile alocate proiectelor derulate de autorităţile locale româneşti nu trebuie să sufere reduceri"

Partidul Naţional Liberal la guvernare a însemnat o constantă preocupare şi atenţie oferite comunităţilor locale din România, precum şi o continuă deschidere şi susţinere pentru toate proiectele de investiţii menite să consolideze autonomia unităţilor administrativ-teritoriale, dezvoltarea infrastructurii rutiere, energetice, şcolare sau sportive, precum şi capacitatea acestor administraţii locale de a oferi servicii publice de calitate. De când a preluat portofoliul guvernamental al administraţiei şi dezvoltării locale, PNL s-a asigurat că toate proiectele ce vizează investiţii, fie ele din fonduri naţionale sau europene, vor continua neîntrerupt şi vor fi duse la bun sfârşit.

Programe precum "Anghel Saligny", PNRR sau PNDL 1 şi PNDL 2 sunt vitale pentru racordarea ţării noastre la standardele momentului, diminuarea decalajelor dintre localităţi, regiuni, precum şi dintre mediul urban şi rural. Există, pe "Anghel Saligny", 5.500 de beneficiari pentru proiecte pentru apă-canalizare, gaze naturale şi infrastructură rutieră, peste 2.800 de contracte semnate, cu o valoare de aproximativ 30 de miliarde de lei.

De aceea, este imperios ca bugetul alocat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei să fie unul substanţial şi suficient pentru satisfacerea tuturor proiectelor aflate în desfăşurare, precum şi pentru demararea de investiţii şi programe viitoare. Aceşti bani nu sunt un moft, nu reprezintă finanţarea unor chestiuni neglijabile, ci sunt vitali pentru dezvoltarea comunităţilor locale din România.

Acesta a fost mereu angajamentul nostru la guvernare. Ne-am asumat şi am luptat mereu pentru a nu trece cu vederea nevoile autorităţilor locale şi pe cele ale cetăţenilor. Prin urmare, bugetul de stat care va fi construit pentru anul 2024 trebuie să cuprindă alocările financiare de care MDLPA are nevoie. Guvernarea PNL înseamnă stabilitate, responsabilitate, investiţii naţionale şi locale. Asta am făcut în 2023, ne propunem să continuăm în acelaşi fel şi în 2024.

Doamna Alexandra Huţu:

După anunţul premierului că România a reuşit să facă un pas important pentru integrarea în spaţiul Schengen au început să apară imediat tot felul de comentarii, care mai de care mai acide, la adresa acestui succes. Evident, toate aceste critici au în spate un partizanat politic care nu face decât să confirme că politicienii din România nu au reuşit încă să depăşească divergenţele de partid atunci când e vorba de interesele naţionale ale României.

Regret aceste poziţii şi sper din tot sufletul ca ele să devină din ce în ce mai marginale.

Schimbarea poziţiei Austriei în chestiunea Schengen este fără îndoială un succes al premierului Marcel Ciolacu şi al diplomaţiei româneşti. Aici nu vorbim de partide, ci de oameni de stat care au lucrat împreună, indiferent de apartenenţa lor politică, pentru a debloca o situaţie care părea îngheţată definitiv.

Iar mai presus de toate, este un succes al României.

Deschiderea frontierelor Schengen pentru spaţiul aerian va aduce, desigur, beneficii economice pentru România. Dar în acest caz nu aceste beneficii reprezintă cea mai importantă reuşită a României, în acest caz este vorbe de o schimbare a contextului şi de crearea unui precedent favorabil ţării noastre.

Altfel spus, odată deschisă uşa, ea nu va mai putea fi închisă niciodată în faţa României, iar orice pas înainte reprezintă un câştig pentru ţara noastră. Procesul este ireversibil.

Am văzut că se vorbeşte în presa austriacă de faptul că România şi Bulgaria ar urma să preia solicitanţii de azil din Austria care provin din Siria sau din Afganistan. Aici se face o uşoară confuzie în ştirile preluate în presa românească. Nu e vorba de preluarea tuturor acestor solicitanţi de azil, cum se lasă de înţeles în presa de la noi. Jurnaliştii austrieci, care au prezentat această informaţie, au precizat că e vorba doar de acei solicitanţi de azil care au ajuns în Austria prin România sau prin Bulgaria. Şi cred că e corect ca şi noi şi bulgarii să îi preluăm pe cei care au trecut de graniţele noastre şi care, în general, sunt mult, mult mai puţini decât azilanţii care ajung în Austria pe alte rute. Dar chiar şi această procedură, prin care România îşi va prelua solicitanţii de azil ajunşi în Austria după tranzitarea ţării noastre, ne va ajuta pe viitor, din două puncte de vedere: în primul rând, se va putea demonstra că România nu prezintă o sursă pentru problema migraţiei din Austria. Iar, în al doilea rând, când se va dovedi că numărul acestor persoane care au tranzitat ţara noastră e foarte mic sau chiar inexistent, atunci Austria nu va mai putea invoca argumentul migraţiei pentru a respinge candidatura ţării noastre.

Deci, eu zic că suntem pe drumul cel bun. Cel mai important e că am deschis uşa, care nu se va mai putea închide niciodată în faţa României. Şi am convingerea că, dacă vom implementa toţi parametrii tehnici care urmează să fie negociaţi cu Austria, în final, această ţară nu mai avea niciun argument pentru a se opune admiterii României în Schengen.

De aceea, consider că acest prim pas este un succes foarte important pentru ţara noastră şi fac apel către toată clasa politică să ne susţinem reciproc pentru a parcurge cu succes şi ultima parte a candidaturii noastre către spaţiul Schengen.

Domnul Ioan Balan:

"O educaţie performantă nu se poate face decât cu personal didactic bine plătit şi bine calificat!"

Anul acesta, Partidul Naţional Liberal a reuşit să promoveze două legi noi în domeniul educaţiei, care printr-o bună punere în aplicare trebuie să conducă la o creştere a calităţii procesului de învăţământ din ţara noastră.

De asemenea, tot anul acesta, un an în care bugetul public a fost construit în mod precar, cu venituri supraestimate, Guvernul Ciucă a reuşit să majoreze, în mod semnificativ, salariile din sistemul de învăţământ, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru personalul auxiliar. Mai mult decât atât, tot în baza deciziei PNL, începând cu luna octombrie, cadrele didactice din România au primit carduri pentru cariera didactică, cu o valoare de 1.500 de lei, cu ajutorul cărora să îşi poată achiziţiona materiale şi aparatură necesare unui act educaţional modern şi eficient. Toate acestea măsuri concrete, pe care guvernele liberale le-au pus în aplicare în ultimul an, se adaugă eforturilor administraţiei publice locale, care au investit enorm în infrastructura şcolară, astfel încât elevii şi profesorii să beneficieze de condiţii cât mai bune.

În anul 2023, an dificil din punct de vedere financiar, PNL a reuşit să-şi îndeplinească toate angajamentele faţă de profesori şi învăţători. Este de dorit ca, începând de la 1 ianuarie 2024, Guvernul să facă eforturi şi să respecte angajamentele asumate în faţa dascălilor, atât cu privire la majorările salariale, cât şi cu privire la finanţarea, în ansamblu, a sistemului de învăţământ.

Salariile motivante în sistemul de învăţământ vor aduce cu ele tot mai mulţi tineri bine pregătiţi la catedră, iar şcolile nu vor mai fi nevoite să improvizeze cu suplinitori necesarul de cadre didactice. Cu profesori şi învăţători mai bine plătiţi, mai bine pregătiţi, mai performanţi, în câţiva ani vom constata că şi performanţele elevilor şi studenţilor vor creşte.

De aceea, este necesar ca prim-ministrul să identifice soluţiile pentru a respecta angajamentele privind majorările salariale pentru personalul din învăţământ, de la 1 ianuarie 2024.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Partidul Naţional Liberal va susţine un buget axat pe investiţii"

Suntem aproape de sfârşitul acestui an, ceea ce înseamnă că în curând vom avea de dezbătut şi votat Bugetul de stat şi Bugetul asigurărilor sociale de stat. Săptămâna aceasta, Guvernul urmează să pună în transparenţă decizională proiectul de buget ce a rezultat din discuţiile în cadrul coaliţiei. Pentru noi, pentru Partidul Naţional Liberal, acest buget trebuie să respecte anumite principii, printre care: creşterea sumelor pentru investiţii, alocarea sumelor pentru creşterea salariilor profesorilor şi a investiţiilor din educaţie, zero taxe noi în 2024, respectarea angajamentului de a creşte contribuţiile pentru Pilonul II de pensii. Acestea sunt liniile roşii peste care noi, liberalii, nu vom putea trece.

De asemenea, am insistat ca bugetul pentru investiţii să crească, pentru că în acest fel sprijinim economia şi putem să oferim finanţarea pentru implementarea proiectelor care fac o adevărată diferenţă în viaţa comunităţilor locale din ţară. Trebuie să reamintesc şi faptul că PNL a majorat, anul trecut, cu 30% salariile personalului din învăţământ, dintr-o creştere totală promisă de 50%, de aceea vom fi foarte clari şi intransigenţi în ceea ce priveşte alocarea sumelor aferente creşterii cu încă 20% în anul 2024 a salariilor.

Anul 2024 este al educaţiei, aşa cum a spus şi ministrul liberal al finanţelor. Educaţia va beneficia de un buget record, care va însemna nu doar salarii mai mari pentru profesori, dar şi continuarea programelor şi investiţiilor din acest domeniu. Însă, foarte important va fi să ne atingem şi ţintele privind deficitul bugetar. 2024 va fi un an greu şi provocator din mai multe puncte de vedere.

Am convingerea că acest buget, deşi nu perfect, este cel mai bun pe care îl puteam avea în condiţiile date. După dezbaterea şi adoptarea în Parlament, România poate intra în anul următor cu un plan pus la punct, cu un buget construit pe analize şi predicţii realiste, suficient de robust pentru a face faţă atât cheltuielilor preconizate, cât şi pentru a garanta creşterea economică a României.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Vizita premierului Ciolacu în SUA - un impuls strategic pentru viitorul României!"

În contextul unui peisaj internaţional marcat de incertitudini şi provocări, vizita premierului Marcel Ciolacu în Statele Unite ale Americii reprezintă un moment crucial pentru România şi o demonstraţie a maturităţii şi angajamentului nostru diplomatic şi strategic. Aceasta nu este doar o vizită obişnuită, ci o reafirmare a parteneriatului profund şi durabil dintre România şi Statele Unite, într-un moment în care echilibrul global este pus la încercare de dinamica geopolitică şi de ameninţări emergente, precum conflictul din Ucraina şi ameninţările Rusiei asupra lumii Occidentale.

Premierul Ciolacu, însoţit de un grup de miniştri cheie, a avut întâlniri esenţiale cu oficiali de rang înalt ai guvernului american, inclusiv cu Secretarul de Stat Antony Blinken, cu şeful Pentagonului Lloyd Austin, şi cu secretarul pentru energie, Jennifer Granholm. Aceste discuţii au subliniat angajamentul ferm al României faţă de valorile democratice comune, securitatea şi stabilitatea regională, şi au consolidat rolul României ca un partener strategic vital în regiunea Mării Negre.

Un aspect semnificativ al vizitei a fost focalizarea pe potenţialul de investiţii americane în România, în domenii strategice precum energia şi tehnologia. În mod special, interesul SUA pentru zona Mării Negre şi pentru Portul Constanţa deschide perspective extinse pentru dezvoltarea economică şi strategică. Transformarea României într-un hub de investiţii şi suport logistic pentru proiectele americane din regiune este nu doar o recunoaştere a poziţiei noastre strategice, ci şi o oportunitate unică de a stimula creşterea economică şi de a aduce tehnologie şi expertiză de nivel mondial în ţara noastră.

În cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii Google şi Lockheed Martin, s-au deschis discuţii pentru investiţii majore în digitalizarea României şi în modernizarea apărării. Aceste iniţiative sunt esenţiale pentru a menţine pasul cu evoluţiile tehnologice globale şi pentru a asigura securitatea naţională în faţa ameninţărilor emergente. Cooperarea cu Google, în vederea construirii unor centre de date şi servicii de cloud în România, este un pas important în modernizarea infrastructurii informatice a statului, cu efecte pozitive asupra eficienţei administrative şi transparenţei guvernamentale. Discuţiile cu Lockheed Martin privind mentenanţa şi reparaţiile capitale ale avioanelor F-16 subliniază importanţa colaborării în domeniul apărării, vitală pentru securitatea naţională şi regională.

Această vizită istorică, prima de acest fel după 2016, nu doar că reconfirmă angajamentul României faţă de parteneriatul cu SUA, dar şi că suntem un actor responsabil şi influent pe scena internaţională. Contextul actual, marcat de agresiunea Rusiei în Ucraina, necesită o cooperare strânsă şi eficientă între aliaţii transatlantici pentru a asigura un răspuns coordonat şi eficace la ameninţările la adresa securităţii şi stabilităţii regionale.

Dialogurile purtate de premierul Ciolacu cu oficialii americani şi cu liderii industriei tehnologice şi de apărare subliniază, de asemenea, necesitatea unei abordări proactive în domeniul relaţiilor internaţionale. România nu se mai mulţumeşte să fie doar un spectator sau un receptor pasiv al deciziilor luate în alte capitale, ci îşi asumă un rol activ în formarea viitorului său şi al regiunii în care se află.

În plus, întâlnirea premierului cu comunitatea românească din SUA a fost un pas important în recunoaşterea şi valorificarea potenţialului diasporei româneşti. Aceasta demonstrează că România nu îşi uită cetăţenii care trăiesc în străinătate şi că aceştia sunt o parte integrală a eforturilor noastre de a construi o imagine pozitivă şi influentă a ţării noastre în lume.

Vizita premierului Marcel Ciolacu în Statele Unite ale Americii marchează un punct de cotitură în politica externă a României şi un pas major în consolidarea parteneriatului strategic cu SUA. Această vizită nu doar că a adus România mai aproape de realizarea obiectivelor sale strategice, dar a şi reconfirmat angajamentul ţării noastre faţă de valorile democratice, securitatea regională şi cooperarea internaţională. Este un moment de mândrie şi de încredere în viitorul României ca actor global responsabil şi influent.

Domnul Ioan Mang:

"Despre testele PISA şi priorităţile sistemului de educaţie din România"

Testele PISA, date publicităţii recent, arată o situaţie îngrijorătoare şi confirmă eşecul Programului prezidenţial "România Educată". Elevii români în vârstă de 15 ani sunt analfabeţi funcţional - adică nu înţeleg ce citesc - în proporţie de 49% când este vorba de matematică, 42% la limba română şi 46% în domeniul ştiinţelor.

România s-a clasat pe penultima poziţie între ţările Uniunii Europene, depăşind doar Bulgaria, iar la nivel global suntem în urma sistemelor de educaţie din ţări ca Emiratele Arabe Unite, Turcia şi chiar Ucraina, aflată în război! Nu cred că bucură pe cineva informaţia că stăm mai bine ca alte naţiuni care au regresat în ultimii ani, sau că "reuşim" să perpetuăm o stare de mediocritate.

Testele PISA descriu o realitate de care nu putem fi mândri - din contră -, iar ministrul educaţiei, oricum s-ar numi acesta sau aceasta, are datoria să acţioneze şi să determine modificările necesare pentru a nu repeta această contraperformanţă. Din păcate, doamna ministru a reacţionat ca un veritabil politruc şi a încercat să mascheze realitatea: eliminarea datelor neconvenabile din traducerea raportului OCDE este o greşeală majoră şi un fapt regretabil şi condamnabil. Fardarea realităţii nu a fost şi nu are cum să fie o soluţie! Nu cred că aceasta este calea potrivită pentru a îmbunătăţi performanţele sistemului educaţional românesc!

Dincolo de atitudinea nepotrivită a ministerului, un aspect şi mai îngrijorător este inegalitatea din sistemul de învăţământ românesc. Copiii din mediile dezavantajate - din zonele rurale, familiile sărace, comunităţile de rromi etc. - se confruntă cu dificultăţi semnificative, iar rezultatele lor sunt sub aşteptări. România continuă să perpetueze una dintre cele mai inechitabile sisteme de învăţământ, în care copiii din anumite medii au parte de educaţie peste standardele OECD, în timp ce rezultatele elevilor din familii dezavantajate din punct de vedere socio-economic sunt la nivelul celor mai dezavantajaţi din lumea a treia. Este realitatea crudă de la care pornim şi pe care trebuie să o schimbăm cât mai repede pentru a nu perpetua un cerc vicios care dăunează grav dezvoltării naţiunii noastre.

Pentru a remedia deficienţele sistemului de educaţie este nevoie de măsuri eficiente şi bine direcţionate, inclusiv creşterea finanţării, pregătirea şi motivarea profesorilor, îmbunătăţirea infrastructurii şi extinderea programelor pentru elevii din medii dezavantajate.

Noul cadru legislativ, adoptat recent, urmează să aducă îmbunătăţiri în funcţionarea sistemului de învăţământ public din România, însă schimbările legislative nu vor fi de ajuns dacă nu vom schimba şi anumite percepţii şi metehne vechi şi greşite. De exemplu, ideea care este larg răspândită încă în societate, că fiecare absolvent trebuie să urmeze cursurile unei facultăţi. România are nevoie de meseriaşi buni, nu doar de absolvenţi de facultate cu diplomă, astfel că învăţământul profesional trebuie stimulat şi dezvoltat cel puţin la fel de mult precum învăţământul universitar.

În ceea ce priveşte finanţarea, vestea bună este că bugetul pentru anul 2024 al educaţiei va creşte cu 61% faţă de acest an şi va atinge 80 de miliarde de lei, adică 16 miliarde de euro. Este o reuşită importantă, însă nu şi suficientă.

Profesorii trebuie remuneraţi şi ei corespunzător importanţei activităţii pe care o desfăşoară şi responsabilităţii pe care o au: de ei depinde în foarte mare măsură (însă nu exclusiv) educaţia tinerelor generaţii. Banii alocaţi educaţiei nu sunt o cheltuială bugetară, ci sunt investiţia noastră în viitor. Cu cât investim mai mult, cu atât putem avea şi aşteptări mai mari, inclusiv în ceea ce priveşte testele PISA.

În acelaşi timp, conform viziunii PSD, nu este deloc echitabil ca un profesor foarte bun, cu rezultate excepţionale, inclusiv la testele PISA, să fie plătit la fel ca un profesor superficial şi dezinteresat de viitorul elevilor. Este o problemă sensibilă, însă, dacă vrem să fim responsabili faţă de educaţia copiilor şi nepoţilor noştri, şi ne interesează cu adevărat cum va arăta viitorul naţiunii noastre, trebuie să îmbunătăţim substanţial acest sistem de salarizare.

Ar mai fi foarte multe lucruri de spus şi de adăugat pe lista priorităţilor, însă deocamdată mă opresc aici.

Închei prin a spune că trebuie să ieşim din logica discursurilor sterile despre reforma educaţiei şi să mergem, cu curaj şi încredere, pe calea acţiunilor şi a politicilor publice care să schimbe cu adevărat funcţionarea în bine a sistemului de învăţământ din România. În acest sens, sunt deschis să pun la dispoziţia autorităţilor din domeniu toată expertiza şi experienţa mea de fost cadru didactic.

Doamna Maria Stoian:

"Certificatul de atestare a originilor româneşti pentru produsele agroalimentare, un proiect important al PNL pentru salvarea fermierilor autohtoni"

Parlamentul României a votat un demers legislativ propus de PNL, a cărui coiniţiator sunt, care reglementează instituirea schemei de certificare voluntară "De Origine România - DORˮ.

Programul garantează în mod oficial faptul că produsul alimentar achiziţionat este realizat pe teritoriul României şi fabricat din materii prime de origine românească, fiind destinat exclusiv producătorilor şi procesatorilor autohtoni.

Potrivit proiectului de lege, schema este voluntară şi se aplică etichetării produselor agroalimentare care utilizează în procesul de fabricaţie materii prime de bază 100% româneşti.

Pentru a beneficia de certificatul "De Origine România - DORˮ, solicitanţii trebuie să transmită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale un dosar, care cuprinde o cerere tip, atestatul de producător, lista produselor pentru care se solicită certificarea şi înregistrarea, un caiet de sarcini, precum şi o declaraţie pe proprie răspundere de atestare a originii ingredientului primar.

Conform actului normativ, beneficiarii etichetării voluntare trebuie să dovedească îndeplinirea anumitor caracteristici de către produsul alimentar vizat de schemă.

În situaţia produselor neprelucrate, solicitanţii trebuie să prezinte probe potrivit cărora producţia, cultivarea sau reproducerea, inclusiv recoltarea şi mulsul, în cazul vacilor, ovinelor şi caprelor, au loc pe teritoriul României. În cazul cărnii, de asemenea, aceasta trebuie să fie obţinută de la animale născute, crescute şi sacrificate în ţara noastră.

Un alt criteriu este ca produsele de origine animală, altele decât carnea, să fie obţinute de la animale crescute în România. Nu în ultimul rând, fabricarea preparatelor prelucrate trebuie realizate din produse neprelucrate din ţară, în conţinutul cărora este permisă utilizarea, în procent de până la 25% din greutatea acestora, conform reţetei, a unor ingrediente care nu pot fi înlocuite cu ingrediente similare produse pe teritoriul României.

Legea iniţiată de parlamentarii liberali va fi extrem de eficientă, în contextul în care patrimoniul gastronomic naţional nu este valorificat la adevăratul potenţial şi nu susţine corespunzător valoarea adăugată autentică, creată de producătorii români, din cauza lipsei unei strategii clare de brand de ţară şi a predictibilităţii coerente din domeniul agroalimentar.

Pe fondul vulnerabilităţii României în ceea ce priveşte balanţa comercială cu produse agroalimentare şi a afectării autonomiei alimentare naţionale, prin pierderile înregistrate în ultima perioadă în sectoare strategice naţionale, precum cel al cărnii de porc, panificaţia şi produsele lactate, consider că intrarea în vigoare a acestei legi va diminua substanţial pericolul închiderii altor unităţi de producţie, precum şi a pierderii securităţii alimentare locale, regionale şi naţionale.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"PNL a devenit singurul partid românesc membru al Uniunii Democrate Internaţionale"

PNL îşi consolidează poziţia sa externă şi statutul României prin aderarea la Uniunea Democrată Internaţională, cea mai mare uniune a partidelor de centru-dreapta din lume.

UDI a fost creată acum 40 de ani, în 1983, de către personalităţi precum Margaret Thatcher, Helmut Kohl, Jacques Chirac şi George Bush Senior, când Războiul Rece dintre occidentul democrat-liberal şi totalitarismul comunist era în desfăşurare, iar perspectivele căderii Cortinei de Fier nu erau vizibile la orizont. Şi atunci, ca şi acum, la Moscova se afla un lider politic provenit direct din KGB: Iuri Andropov - în 1983, Vladimir Putin - în 2023. Deci, chiar dacă lupul şi-a schimbat părul, fie că a fost condusă de ţar, secretar-general sau preşedinte, Rusia nu a încetat, până la ora actuală, să reprezinte un inamic declarat al valorilor pe care se fundamentează societăţile noastre astăzi.

Fiind cel mai vechi partid liberal din Europa, PNL a devenit şi singurul partid românesc din Uniunea Democratică Internaţională, alături de principalele partide ale dreptei din marile ţări ale lumii democratice, precum SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie sau Japonia. Prin aceasta, el a căpătat, astfel, o anvergură internaţională consolidată.

PNL este astăzi în alianţa marilor partide de dreapta din lume pentru a întări cel mai puternic front politic democratic al momentului, cel reprezentat de partidele care susţin doctrina liberalismului. Azi, împreună, avem datoria să ne opunem forţelor extremiste şi antidemocratice din Europa şi din lume, care reprezintă regimuri politice autoritare sau vor să impună astfel de regimuri, care susţin agresiunea rusă în Europa.

Prin noul său statut internaţional, Partidul Naţional Liberal se va afla de acum pe o poziţie care îi va permite să urmărească mai bine interesele României şi ale românilor.

Domnul Mircea Roşca:

"De sărbători să cumpărăm de la români!"

Am intrat în luna sărbătorilor de iarnă, acea perioadă magică din an în care ne adunăm în cadrul familiilor noastre, împărţim cadouri şi ne reunim în jurul mesei. Este o perioadă în care ne bucurăm de prezenţa celor dragi şi ne încărcăm cu energie pozitivă pentru anul ce urmează.

În acest context, vin cu un îndemn către fiecare dintre voi. Când mergeţi la cumpărături pentru sărbători, alegeţi să cumpăraţi de la români, produse româneşti. Fie că este vorba de alimente pentru masa de Crăciun, cadouri pentru cei dragi sau decoraţiuni pentru casa voastră, alegeţi să susţineţi producătorii locali.

Prin această alegere simplă, contribuim la dezvoltarea economică locală, susţinem antreprenorii şi deschidem noi oportunităţi. În plus, produsele româneşti sunt realizate cu pasiune şi dedicare, iar calitatea lor este incontestabilă.

Într-o lume globalizată, unde produsele de import sunt la doar un click distanţă, alegerea de a cumpăra local poate părea o decizie neînsemnată. Cu toate acestea, dacă fiecare cetăţean ar cheltui 200 de lei pe lună pentru produse locale, în locul produselor de import, s-ar acumula miliarde de lei în economie. Acest lucru nu este doar o teorie, ci o realitate care poate fi realizată prin implicarea fiecăruia dintre noi.

Cumpărând local, dezvoltăm ţara. Aceasta nu este doar o frază de efect, ci o realitate economică. Atunci când milioane de cetăţeni aleg să cumpere local, aceasta înseamnă o creştere adiţională a produsului intern brut (PIB).

Dar cumpărarea locală nu se rezumă doar la creşterea PIB-ului, este, de asemenea, o modalitate de a susţine economia locală şi mediul de afaceri. Într-o economie locală puternică, companiile pot crea mai multe locuri de muncă. În plus, banii cheltuiţi local rămân în comunitate, contribuind la dezvoltarea acesteia.

Alegând autohton, contribuim la dezvoltarea economică locală, susţinem antreprenorii şi deschidem noi oportunităţi. Într-o economie globală, antreprenorii locali se confruntă cu o concurenţă acerbă. Prin cumpărarea de produse locale, îi ajutăm să îşi crească afacerile şi să devină mai competitivi.

De la produse alimentare, la cele neperisabile, încurajez pe toţi să aleagă local. Nu doar că veţi contribui la dezvoltarea economiei locale, dar veţi avea şi ocazia de a descoperi produse de calitate, realizate cu pasiune şi dedicare de către antreprenorii locali.

În concluzie, alegerea de a cumpăra local este o decizie care are un impact semnificativ asupra economiei noastre. Prin această alegere simplă putem contribui la dezvoltarea ţării, susţinerea antreprenorilor locali şi crearea de locuri de muncă.

Haideţi să facem din această perioadă magică o ocazie de a susţine economia locală şi de a contribui la dezvoltarea ţării noastre. Împreună putem face o diferenţă!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Reglementarea inteligenţei artificiale"

Ne apropiem de încheierea anului în care am fost martorii unor evoluţii incredibile în domeniul tehnologiei. Am înţeles cu toţii că societatea este într-o continuă mişcare, iar noi suntem nevoiţi să ne adaptăm modul de trai şi obiceiurile pentru a ne mişca odată cu ea. Însă, ca orice inovaţie, şi inteligenţa artificială a fost subiectul a numeroase dezbateri la nivel naţional, şi mai ales european. Fiind un capitol nou, atractiv în special pentru generaţiile tinere, întrucât simplifică viaţa considerabil, inteligenţa artificială s-a dezvoltat într-un ritm alert care, din păcate, poate permite şi abuzuri, lucru pe care cu toţii ne dorim să îl evităm. Din această perspectivă, acordul politic semnat la nivelul UE săptămâna trecută constituie un pachet legislativ fără precedent.

După cum a menţionat şi comisarul european pentru piaţă internă, Thierry Breton, am devenit primul continent ce a introdus metode de reglementare a IA, după sesiuni extinse de negocieri. Pornind de la apariţia sistemului ChatGPT, un generator de texte al companiei californiene OpenAI, a devenit mai mult decât evidentă amploarea pe care a putut să o ia fenomenul, alături de riscurile aferente. Circularea în social media a conţinutului fals, creat cu ajutorul IA, dar şi uşurinţa cu care opinia publică poate fi manipulată de imagini şi videouri înşelătoare a tras un semnal de alarmă pe care statele membre ale UE l-au auzit concomitent.

Atingerea unui consens pentru a menţine echilibrul dintre siguranţă şi asigurarea unei pieţe libere şi competitive a reprezentat o adevărată provocare. Pe de-o parte, europarlamentarii au insistat asupra unor mijloace de reglementare care să constrângă sistemul IA generative la anumite norme de integritate şi transparenţă. Pe de altă parte, statele membre s-au temut că prea multe măsuri restrictive vor distruge potenţialul de creştere a companiilor ce operează în acest domeniu. După negocieri extinse, s-a ajuns la un acord care rezolvă aceste griji.

Ministrul francez al digitalizării, Jean-Noël Barrot, a confirmat că prioritară este oferirea unui spaţiu pentru Europa de a-şi dezvolta propriile tehnologii, dar şi păstrarea autonomiei strategice. Viteza nu trebuie să primeze în locul calităţii.

Concret, reglementările adoptate vizează doar sistemele catalogate ca având un "risc ridicat" în domenii sensibile precum "infrastructura critică, educaţia, resursele umane sau aplicarea legii", se stipulează în spaţiul public. Va fi asigurat un control uman asupra maşinii, utilizatorii vor fi informaţi când intră în contact cu IA şi va fi implementat un sistem de management al riscurilor. Mai mult decât atât, ne asigurăm că valorile europene sunt aplicate la fiecare pas. Infracţiunile săvârşite vor fi sancţionate cu amenzi şi de 7% din cifra de afaceri (plafonul fiind de 35 de milioane de euro). Cel mai vizibil semn de progres în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei în cauză se află însă la nivel instituţional, prin planul de creare a unui birou european al IA în cadrul Comisiei Europene.

Avem reuşite tangibile cu care să ne mândrim la final de an. Am fost martorii unor adevărate provocări, dar care doar ne-au ambiţionat să colaborăm şi mai strâns în plan extern şi intern, să punem în aplicare mereu instrumentele principale al democraţiei: dezbaterile şi votul.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Varianta de ocolire a oraşului Podu Iloaiei - prioritate 0!"

În calitate de deputat al Circumscripţiei electorale nr. 24 Iaşi, sunt profund preocupat de progresul proiectului de construire a variantei de ocolire a oraşului Podu Iloaiei. Această iniţiativă, esenţială pentru reducerea ambuteiajelor şi îmbunătăţirea fluxului de trafic, a întâmpinat întârzieri semnificative, afectând viaţa cotidiană a ieşenilor.

Este evident pentru toată lumea că oraşul Podu Iloaiei se numără printre cele mai aglomerate localităţi din judeţul Iaşi, poate chiar din întreaga regiune a Moldovei, din punct de vedere al traficului. Aceasta reprezintă un inconvenient atât pentru locuitorii din Podu Iloaiei, cât şi pentru cei ce tranzitează oraşul.

Calendarul iniţial, asumat de Ministerul Transporturilor, prevedea finalizarea drumului ocolitor în aprilie 2025. În luna mai a acestui an a fost semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate, cu un termen de 5 luni pentru finalizare. În prezent, în decembrie 2023, situaţia este departe de a fi optimistă. Studiul de fezabilitate, care trebuia predat la sfârşitul lunii noiembrie 2023, nu a fost încă finalizat.

În mod clar există probleme de management în cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi. De aceea, am făcut apel pentru schimbări la nivelul conducerii. Acest lucru este crucial pentru accelerarea proiectelor de infrastructură şi pentru asigurarea unei coordonări eficiente între diferitele entităţi implicate.

Guvernul României va construi două pasaje în zonă: un pasaj subteran pietonal denivelat, amplasat în dreptul Primăriei Podu Iloaiei, proiect finanţat prin PNRR, şi un pasaj rutier peste cale ferată pe DN28, la km. 69, la intrarea în localitatea Podul Iloaiei, proiect finanţat de către BEI. Dar trebuie să împingem înainte şi proiectul centurii de ocolire a oraşului. Ieşenii nu mai au răbdare, nici noi, autorităţile, nu mai putem avea răbdare. Iaşiului i se cuvine această investiţie.

În calitate de reprezentant al cetăţenilor din Iaşi, îmi reiterez angajamentul de a urmări îndeaproape evoluţia acestui proiect şi de a menţine presiunea asupra tuturor părţilor implicate pentru accelerarea lucrărilor. Am făcut un apel către Ministerul Transporturilor să intervină activ în rezolvarea acestei situaţii şi să asigure un management eficient şi responsabil al proiectelor de infrastructură din regiune.

Proiectul drumului ocolitor al oraşului Podu Iloaiei nu este doar o chestiune de infrastructură, ci şi un simbol al angajamentului liberal faţă de dezvoltarea şi prosperitatea regiunii Iaşi. În calitate de deputat, voi continua să mă asigur că vocea cetăţenilor Iaşiului este auzită şi că proiectele esenţiale pentru comunitatea noastră sunt tratate cu seriozitatea şi eficienţa pe care le merită.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Coaliţia a configurat cu responsabilitate un buget robust, echilibrat şi realist pentru 2024"

Războiul din Ucraina şi conflictul izbucnit în Israel, la începutul lunii octombrie, au marcat, din păcate, anul 2023 şi au provocat noi contracţii bruşte şi profunde în economiile majorităţii statelor din întreaga lume, precum şi în cele ale Uniunii Europene. Din nou, au fost puse la încercare sistemele energetice, lanţurile alimentare susţinute de importuri şi de exporturi, cât şi protecţia socială, societăţile şi creşterea economică, într-un cuvânt, întregul registru în care evoluăm şi colaborăm.

Din toate aceste raţionamente, coaliţia PSD-PNL a structurat o proiecţie bugetară pentru 2024 care să asigure, în continuare, redresarea şi rezilienţa sustenabile ale României. În concepţia noastră, a social-democraţilor, proiectul de buget de stat pentru anul viitor trebuie să netezească drumul unor reforme importante în economia naţională. Şi pentru că Guvernul PSD-PNL, condus de premierul Marcel Ciolacu, gândeşte mai departe de anul 2024, va prioritiza strategic investiţiile cu importanţă majoră. Această structură financiară, destinată anului viitor, pe care Parlamentul o va amenda şi, ulterior, adopta, se profilează drept una sănătoasă, responsabilă şi realistă, axată, în egală măsură pe solidaritate şi o mai mare echitate, dar şi pe susţinerea investiţiilor. Aceste trei direcţii principale ne vor conferi stabilitate socială, politică şi, totodată, economică.

Prin structura sa, bugetul va asigura fondurile necesare pentru pensii, salarii şi investiţii, fără să fie nevoie de creşterea taxelor şi impozitelor!

Aşadar, noi, cei de la PSD, reconfirmăm ceea ce am susţinut mereu, respectiv că nu vom pune niciodată presiune pe buzunarele cetăţenilor prin taxe şi impozite majorate! Noi ne-am concentrat strict să generăm un viitor mai bun pentru toţi românii, motiv pentru care, după cum a anunţat public şi ministrul finanţelor, fondurile necesare pentru anul 2024 au fost deja direcţionate pentru satisfacerea 100% a acestor principale obiective, cât şi pentru pregătirea economiei româneşti ca să poată face faţă unor posibile noi provocări şi şocuri externe care s-ar putea produce în viitor.

În schimb, şi de această dată, opoziţia le va servi românilor, la fel ca şi anii trecuţi, tot circ politic. Şi nu doar că vor continua să facă acest circ ieftin pe culoarele Parlamentului, atât la dezbaterile din comisii, cât şi în plenul reunit, ci îi vor minţi, mai departe, pe români că Guvernul ar dori să le taie pensiile şi salariile. Vă garantăm că nu se va atinge nimeni de veniturile românilor! Ba mai mult, confirm cu mândrie că acest buget al anului viitor este creat ca să asigure stabilitatea economică a României. Nu presupune tăieri, nu este un buget de recesiune, ci este un buget de dezvoltare, bazat pe susţinerea investiţiilor. Este un buget pentru bunăstarea românilor şi pentru dezvoltarea României. Şi acesta este doar începutul unui viitor mai bun pentru toţi românii.

Bugetul pentru anul 2024 conţine majorările de pensii, aşa cum sunt ele prevăzute în noua Lege a pensiilor, elimină inechităţile salariale dintre categoriile de bugetari şi se bazează pe dinamica economică, stimulată de consum şi investiţii.

Trebuie să subliniez că anul acesta, investiţiile publice au ajuns la 65 de miliarde de lei, cu aproape 35% mai mult decât în 2022. Iar toate aceste investiţii vor genera noi activităţi economice, adică noi locuri de muncă şi venituri suplimentare din taxe şi impozite. Pentru anul 2024, Guvernul va menţine un nivel ridicat al investiţiilor de cel puţin 7% din PIB, lucru care înseamnă nu numai dezvoltare, ci şi creşterea veniturilor bugetare din taxe şi impozite.

PSD le-a promis românilor că va aduce revoluţia bunei guvernări şi se va ţine de cuvânt. Buna guvernare înseamnă respectarea angajamentelor, gestionarea eficientă a banului public, responsabilitate, prudenţă într-o perioadă economică în continuare dificilă pentru întreaga lume. Iar ca urmare a Legii măsurilor fiscal-bugetare pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, acele hotărâri vor determina un plus de cel puţin 16 miliarde de lei, anul viitor. Mai mult, ţara noastră are la dispoziţie circa 80 de miliarde de euro fonduri europene. 28,5 miliarde în PNRR, două miliarde în exerciţiul financiar 2014 - 2020 şi încă 49 miliarde în exerciţiul financiar al UE 2021 - 2027. Toţi aceşti bani vin în România ca investiţii care generează taxe, impozite şi locuri de muncă, pentru care se plătesc contribuţii sociale şi impozit pe venit.

După această prezentare sumară, pe care v-am adus-o şi eu la cunoştinţă, rezultă clar că nu trebuie să fi vreun specialist în economie şi finanţe ca să-ţi dai seama că această structurare a bugetului pentru 2024 este un succes al actualului Guvern al României. Dar şi că acest succes va fi continuat şi confirmat şi pe viitor datorită acordării priorităţii în mod corect investiţiilor şi gestionării lor extrem de eficient, conform şi noilor angajamente faţă de partenerii europeni şi cei din NATO.

PSD va fi mereu susţinătorul şi promotorul unei viziuni mai echitabile şi mai corecte în societatea românească! Şi ne-am propus să continuăm în acelaşi ritm susţinut reconstrucţia economiei, restabilindu-i echilibrele prin intermediul noilor pârghii fiscale, astfel încât bunăstarea să atingă fiecare familie de români.

Această strategie viabilă este încă o dovadă de maturitate şi responsabilitate politică din partea PSD. Aşadar, pentru noi, social-democraţii, marele test politic nu sunt rundele de alegeri de anul viitor, aşa cum le percep restul partidelor, ci stabilitatea guvernamentală, menţinerea coaliţiei şi guvernarea în interesul românilor.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Responsabilitate şi rigoare în elaborarea şi execuţia bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate"

Aflat în plin proces de dezbatere şi elaborare a Proiectului de buget pentru anul 2024, Guvernul anunţă alocări istorice pentru cele mai importante domenii de activitate şi de interes pentru cetăţeni, precum investiţiile directe în economie, transporturi, educaţie şi, nu în ultimul rând, în sănătate. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat faptul că bugetul sănătăţii va fi majorat cu peste 36% faţă de anul în curs, ceea ce înseamnă un plus de 4,7 miliarde de lei.

Suplimentar, premierul a anunţat deja o majorare substanţială a bugetului pe 2023, de 12 miliarde de euro a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu peste 3,7 miliarde de lei, în vederea acoperirii cheltuielilor unităţilor spitaliceşti, a finanţării programelor naţionale de sănătate şi a medicinei primare, precum şi pentru acoperirea costurilor medicamentelor, pentru ultimele luni ale acestui an.

Cu toate acestea, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pare a fi un sac fără fund, în condiţiile în care banii din buget sunt cheltuiţi, însă fără o destinaţie cuantificabilă, fără o prioritizare a solicitărilor, fără a se pune accent pe creşterea accesului pacienţilor la serviciile de sănătate.

În acest sens, atât premierul Marcel Ciolacu, cât şi ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, au declarat că în aceste condiţii este imperios necesar să se realizeze o verificare a modului în care sunt cheltuiţi aceşti bani din bugetul CNAS, având în vedere că vorbim despre sume provenite din contribuţiile cetăţenilor.

Premierul a identificat şi soluţia pentru remedierea acestei situaţii injuste, şi anume digitalizarea fluxurilor de decontare şi finanţare a tuturor unităţilor medicale, cât şi a programelor naţionale de sănătate.

Modul în care conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a gestionat acest buget enorm rămâne pentru moment o enigmă. Cu privire la viitor, ministrul sănătăţii a declarat că la nivelul instituţiei pe care o coordonează există deschiderea necesară pentru identificarea spitalelor care au nevoie de o susţinere financiară mai substanţială, iar Guvernul este implicat în rezolvarea acestei probleme, demonstrând deja acest lucru prin sumele alocate suplimentar.

Personal, consider că trebuie realizată, cu celeritate, o analiză asupra modului în care este gestionat bugetul CNAS, atât în medicină primară, cât şi în serviciile din ambulatoriu şi spitaliceşti.

Ulterior acestei analize, consider că avem nevoie de elaborarea şi implementarea unor mecanisme de control şi de evaluare a utilizării resurselor financiare. De asemenea, sistemul de sănătate românesc necesită o echilibrare între alocările către sistemul public şi cel privat, precum şi adoptarea unor reglementări privind calitatea actului medical, o reformare a sistemului de asigurări de sănătate, implicând creşterea responsabilităţii şi implicării, atât a furnizorilor de servicii de sănătate, cât şi a pacienţilor, precum o creştere a rolului asigurărilor private de sănătate, cu dezvoltarea medicinei preventive.

Domnul Nicolae Giugea:

"Un decident performant nu trebuie să rezolve probleme, ci să le prevadă şi să le preîntâmpine!"

Nu sunt de acord cu ipoteza că un ministru bun este acela care a rezolvat nu ştiu ce problemă! Un ministru bun este acela care are capacitatea de a anticipa apariţia unor probleme şi de a lua măsuri înainte ca problemele să apară.

Oare se bucură vreun fermier român că a primit nişte mărunţiş ca despăgubiri pentru culturile compromise de secetă? Cu siguranţă, nu! Fermierii români s-ar fi bucurat dacă ar fi avut sisteme de irigaţii şi apă, şi dacă şi-ar fi văzut munca ajunsă în hambare sau la comercializare pe pieţe. Oare se bucură vreun fermier român că a primit nişte firimituri de compensaţii pentru deciziile eronate în privinţa comerţului internaţional cu cereale venite din Ucraina? Cu siguranţă, nu! Orice fermier român şi-ar fi dorit să concureze cu cerealele venite de oriunde din lume, dar concurenţa să fie loială, corectă.

După atâtea bâlbe şi ezitări, după atâtea prejudicii înregistrate de fermieri şi industria alimentară românească, ne-am fi aşteptat măcar la o schimbare minimală de viziune la nivelul ministerului de care depinde soarta agriculturii româneşti.

Cine a avut aşteptări, s-a înşelat! Problemele amintite sunt doar un cap de listă pentru cele care apar aproape zilnic. Schemele de ajutor pentru industria alimentară vestesc un eşec major. Plăţile din fonduri europene pentru fermieri înregistrează întârzieri nepermis de mari. După concurenţa neloială a cerealelor ucrainene, acum a venit momentul zahărului.

Importul de zahăr din Ucraina, la preţuri şi de 7-8 ori mai mici, va distruge şi ultimele urme din industria românească a procesării sfeclei de zahăr! Din păcate, actualul ministru al agriculturii nici nu a putut să prevadă, nici nu a luat măsuri şi nici nu are soluţii la această nouă problemă. Cu siguranţă, având asemenea decidenţi nepricepuţi, şirul provocărilor pentru fermierii români şi industria alimentară românească nu se va opri aici. Singurul care poate face ceva este premierul Ciolacu, care poate face un efort şi găseşte în partidul domniei-sale un om cu adevărat competent care să conducă destinele agriculturii româneşti. Am încredere că poate să găsească.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Demnitatea diplomaţiei româneşti»"

Am constatat cu vădită tristeţe modul în care a ajuns la cunoştinţa opiniei publice din România recenta vizită pe care Excelenţa Voastră, domnule prim-ministru, aţi efectuat-o în Statele Unite ale Americii.

Nu pun la îndoială bunele intenţii care au guvernat scopul, planificarea, obiectivele vizitei, dar pe parcursul desfăşurării acesteia au ieşit în evidenţă unele deficienţe majore.

Noi ce am văzut? Am văzut un ambasador, Andrei Muraru, care nu-şi cunoaşte fişa postului, am văzut reacţia dumneavoastră, domnule prim-ministru, nicidecum una de şef al Executivului şi am văzut, până la ora scrierii acestor rânduri, absenţa unei reacţii oficiale a Ministerului de Externe.

În opinia noastră, aţi greşit fundamental când aţi apărut la vizita oficială într-o ţinută care nu respecta protocolul. Un bărbat de stat niciodată nu merge la o întrunire oficială fără cravată!

Dacă este adevărat ceea ce spune ambasadorul Andrei Muraru, domnule prim-ministru, că dumneavoastră nu l-aţi invitat, domnul ambasador trebuia să ştie că nu avea nevoie de vreo invitaţie, dată fiind fişa postului domniei-sale (aceasta îl obliga să fie prezent permanent), iar dacă aţi depus diligenţe ca el să nu participe, atunci aţi intervenit într-un act de politică externă, prin depăşirea atribuţiilor.

Este cu atât mai grav cu cât aţi declarat că aţi fost însoţit de doamna ministru al afacerilor externe pe care aţi numit-o "şefa diplomaţiei". Principalul factor de decizie în politica externă, conform Constituţiei, este preşedintele României. Evident, preşedintele acţionează la sugestia şefului Executivului sau la propunerea Ministerului de Externe.

Diplomaţia, spune o frază intrată în tradiţie deja, este arta de a face imposibilul posibil, este mult mai complexă, mult mai delicată decât politica, pentru că un diplomat intră în arenă cunoscându-şi atribuţiile şi acţionând în limita lor, dar uzând până la maximum de abilităţile sale personale.

Ambasadorul, titularul unui portofoliu ministerial şi şeful unui executiv au obligaţia să respecte şi să slujească interesul naţional.

Or, ce s-a văzut la televizor în cel mai important stat al NATO şi care este considerat cel mai puternic stat al lumii? S-a văzut o ceartă între reprezentanţii poporului român, exact în locul unde aceştia, indiferent de disensiunile de acasă, trebuiau să arate că sunt uniţi.

Îmi amintesc, recitind memoriile lui Napoleon, scrise pe Insula Sfânta Elena. Întrebat despre eşecul de la Waterloo, împăratul a spus: "La Waterloo, toţi, începând cu mine, nu ne-am făcut datoria!"

În consecinţă, în calitatea mea de deputat ales în Circumscripţia nr.10 Buzău şi de preşedinte al Partidului Români Pentru România, declaraţia politică de faţă se concentrează pe rugămintea să oferiţi un răspuns în care să vă asumaţi eşecurile vizitei din SUA şi să identificaţi elementele care au dus la acest eşec.

Suntem într-o situaţie dificilă, în care fiecare pas greşit ne duce într-o direcţie greşită!

Este momentul, domnule prim-ministru şi doamnă ministru al afacerilor externe (MAE), să vă reactualizaţi atitudinea şi, în viitor, în situaţii similare, să acţionaţi ca adevăraţi români pentru România

Domnul Nicu Niţă:

"România, locul 4 în Uniunea Europeană la absorbţia de fonduri europene!"

În numai 5 luni de la guvernare, sub conducerea prim-ministrului PSD, România a reuşit să crească rata absorbţiei de la 76% la 90% în ceea ce priveşte fondurile europene.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, sub conducerea ministrului PSD, Adrian Câciu, a reuşit să crească absorbţia fondurilor europene aferente exerciţiului financiar 2014 - 2020.

Ministrul PSD Adrian Câciu a spus foarte clar că România urmăreşte să devină un exemplu de bună conduită în utilizarea eficientă a fondurilor europene. Contribuie, astfel, la modelarea viitoarei politici bugetare europene pentru perioada 2021 - 2027.

România ajunge astfel pe locul 4 la nivelul Uniunii Europene, cu 21,6 miliarde de euro, valoare nominală a sumei totală primite. Ritmul mediu lunar de absorbţie a crescut cu aproximativ 400%.

În timp ce în 8 ani şi jumătate, adică 102 luni, absorbţia a fost de 76%, respectiv o medie lunară de 0,745%. În decurs de 5 luni de guvernare Ciolacu, din iunie şi până-n noiembrie 2023, absorbţia a fost de 14%, respectiv o medie lunară de 2,8%.

Această realizare ne propulsează în fruntea ţărilor din UE, subliniind determinarea şi abilităţile echipei PSD aflate la guvernare.

Acest trend ascendent demonstrează încă o dată faptul că Partidul Social Democrat îşi menţine promisiunile făcute românilor!

Doamna Oana Murariu:

"Vaccinul anti-HPV, gratuit şi pentru fetele şi băieţii între 18 şi 20 de ani!"

Din 1 decembrie 2023, vaccinul anti-HPV e gratuit şi pentru băieţii de până la 18 ani, pe lângă cel acordat pentru fetele minore. De asemenea, şi femeile până în 45 de ani au de acum reducere 50%. O adevărată revoluţie în mentalitatea autorităţilor de la noi pentru o problemă medicală considerată tabu, dar care schimbă în rău vieţile a mii de femei în fiecare an.

În România mor anual peste 1.500 de femei din cauza cancerului de col uterin, iar circa 3.400 sunt diagnosticate. Boala este produsă de infecţie cu HPV oncogen şi este prevenibilă prin vaccinare.

Anul trecut, personal, am susţinut amendamente la Legea bugetului de stat pe 2023, prin care să fie alocaţi bani pentru extinderea schemei de vaccinare anti-HPV gratuit şi băieţilor, dar şi fetelor până la vârsta de 20 de ani. Eforturile mele au dat roade în cele din urmă, iar autorităţile au înţeles, chiar dacă doar parţial, să extindă vaccinarea gratuită şi în cazul băieţilor până în 18 ani, dar şi femeilor până în 45 de ani (cu o reducere de 50%). Deşi promisiunea era ca acest lucru să se întâmple încă din toamnă, iată că ne-a prins iarna cu normele de aplicare.

Şi totuşi... Problema care va persista şi pe care o reiterez aici ţine de grupa de vârstă 18-20 de ani, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, perioadă pentru care Ministerul Sănătăţii ar trebui, de asemenea, să introducă dispensa vaccinării gratuite anti-HPV. De regulă, aceasta este perioada în care tinerii, devenind majori, ducându-se la facultate, intrând în contact cu alţii de vârsta lor şi discutând, pot lua singuri decizii informate, şi astfel să se vaccineze anti-HPV, după ce anterior părinţii lor nu şi-au dat acordul, acestea fiind cazuri deloc izolate.

În prezent, ei pot face asta, doar că cele 3 doze necesare sunt scumpe, raportat la posibilităţile materiale la vârsta lor, chiar şi compensate pe jumătate. În farmaciile din România, o doză de vaccin anti-HPV costă în jur de 650 de lei. Datele Societăţii Române de Obstetrică şi Ginecologie arată că, din 2020 şi până acum, puţin peste 150.000 de fete s-au vaccinat.

De aceea, consider că este momentul ca Ministerul Sănătăţii să ia măsura extinderii gratuităţii vaccinării anti-HPV şi pentru grupa de vârstă 18-20 de ani, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi. Suntem pe primul loc în Europa la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin, dar ultimii când vine vorba de vaccinare. Rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii aferente anului 2020 arată că acoperirea vaccinală în rândul fetelor e de 3% în Europa de Est, comparativ cu 68% în nordul Europei.

Pe scurt, medicina a documentat existenţa a 15 tulpini cu risc înalt de a produce cancer, iar două dintre ele - HPV 18 şi HPV 16 - sunt responsabile de apariţia a 70% dintre tipurile de cancer de col uterin, existând posibilitatea ca o femeie să aibă ambele tulpini. Specialiştii consideră că 90% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt produse de infecţiile sistematice cu HPV. Infecţia cu HPV cauzează cancer şi în cazul persoanelor de sex masculin, la nivel mondial unul din trei băieţi cu vârsta de peste 15 ani având infecţia cu HPV, boala trecând de multe ori neobservată în cazul lor, deoarece deseori nu dă simptome, dar fiind transmisibilă sexual. De asemenea, studiile de specialitate arată că 80% dintre adulţii activi sexuali din lume au avut sau se vor confrunta cu acest virus în decursul vieţii lor.

În România este utilizat vaccinul Gardasil 9 în mai multe doze de administrare, în funcţie de vârstă. Vaccinul este la fel de sigur pentru băieţi cât şi pentru fete. Vaccinul anti-HPV a trecut printr-un proces riguros de testare a siguranţei înainte de a fi aprobat, între timp, fiind administrate peste 500 de milioane de doze de vaccin anti-HPV în întreaga lume.

De aceea, am toate motivele pentru care să susţin cu tărie ideea extinderii gratuităţii vaccinării anti-HPV şi la fetele şi băieţii între 18 şi 20 de ani, o perioadă critică de dezvoltare pentru orice tânăr, care, deşi poate ar vrea să se vaccineze, nu dispune de resursele financiare pentru a face asta.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"România eşuată - ţara succeselor de mucava şi a falselor modele"

După eşecul răsunător al preşedinţiei Iohannis în a implementa programul anunţat cu fast, surle şi trâmbiţe triumfaliste, numit atunci încrezător România Educată, am asistat cu uimire şi îngrijorare la degradarea continuă a nivelului învăţământului Românesc. Testele PISA au consfinţit an de an doar faptul că ne-am consolidat o penultimă poziţie în acest clasament infam al analfabetismului funcţional, continuând să livrăm o educaţie neincluzivă, de foarte slabă calitate, producând pe bandă rulantă tineri ce au drept modele educaţionale şmecheri care au absolvit cu greu facultăţi la care admiterea se face fără selecţie, fără dorinţa de progres scolastic, doar pe baza unor sume de bani ce garantează, în final, doar nişte diplome dubioase nesusţinute de o capacitate reală de înţelegere a domeniului în care, vezi Doamne, ar fi specialişti.

Preşedintele turist Iohannis a demonstrat, în ultimii ani, doar o intensificare frondistă a cinismului cu care a cheltuit cu sete banii publici, numind în fruntea ministerelor şi a Guvernului oameni fără o educaţie solidă, a căror singur atu a fost şi este apartenenţa la cleptocraţia politică.

Mesajul transmis tinerilor care doresc să ocupe posturi publice bine remunerate este demotivant. Nu contează cât de bine studiezi, ci doar trebuie să devii obedient, servil şi maleabil, şi porţile sistemului politic îţi vor asigura o sinecură.

În acest context sumbru, moţiunea împotriva Ligiei Deca e nu doar o necesitate, ci şi obligaţia noastră, a celor care au făcut o şcoală pe bune, de a încerca stoparea ofensivei ageamiilor şi de a ţine aprinsă lumina speranţei într-un viitor în care valoarea educaţională va dezlocui treptat politrucii unui sistem criminal, de anihilare a fibrei morale prin descurajare şi resemnare.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"CFR - Căile Friguroase Române!"

Dacă Arctic ar fi produs vagoane de tren, probabil că n-ar fi fost la fel de friguroase precum congelatoarele mobile care circulă prin România, în special cele din zona Moldovei.

În România anului 2023, românii plătesc pentru a tremura câteva ore. Dacă sună prea brutal, putem cosmetiza imaginea: românii îşi permit să dea bani pentru a auzi şuieratul vântului în urechi pe timp de iarnă, în trenuri CFR special amenajate. Nu-i aşa că suntem nişte excentrici?

Nu ştii dacă îţi clănţănesc dinţii de frig sau e "glasul roţilor de tren"...

În gări e mai frig decât afară.

Pe ger, gările sunt hotel de lux, "frigidere de lux" pentru oamenii străzii.

Gările au devenit un fel de azil de noapte pentru oameni străzii, dar unul unde nu te supui regulilor spălatului, cinei sau orei de stingere. Între şuieratul a două trenuri oamenii aceştia fură un pic de somn, culcaţi pe agoniseala purtată în genţile de rafie.

Şefii de la CFR explică:

"Tot în Dumnezeu trebuie să ne punem nădejdea pentru frigul de afară şi din gări pentru că ....de El ţine vremea!!"

Mai nou am auzit că guvernanţii au început să cumpere trenuri noi! Pe ce să ruleze acele trenuri? Pe căile ferate de la 1918?

În România este necesar un proiect de refacere totală a infrastructurii feroviare!

Am văzut că ai noştri guvernanţi au început să facă unele tronsoane pentru a se circula cu doar 160 km. la oră. În ţările civilizate nu se mai circulă cu viteza asta de mult! Această viteză a fost atinsă de trenurile din Romania în 1970 prima oară!

Pe când o cale ferată de mare viteză (minim 200 km/h) Bucureşti-Timişoara? Dar Bucureşti-Suceava?

Este de bun-simţ! Cetăţenii României iubesc să folosească trenul, drept dovadă că, deşi precară infrastructura şi trenurile CFR, trenurile încă sunt pline!

Înainte de a cheltui milioane pe trenuri, ar trebui cheltuite milioane pe căi ferate de standard european!

Doamne, ocroteşte-i pe români,

Doamne, încălzeşte-i pe români!

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Bugetul anului 2024, unul al dezvoltării"

Zilele acestea vom avea de votat Legea bugetului de stat pe anul 2024. Este un buget prin care sunt asigurate resursele necesare continuării investiţiilor sau începerea unor proiecte noi. Vorbim de o alocare de 132 miliarde de lei pentru investiţii, adică 7,12% din PIB, iar creşterea faţă de anul 2023 este de 32,2%.

De exemplu, Ministerul Transporturilor va benefica de o majorare de aproximativ 30% - Ministerul Sănătăţii, de o creştere cu 26%, iar creşterea bugetului Ministerului Educaţiei va fi de 60%. O parte din bani va merge, evident, către investiţii în autostrăzi, drumuri, căi ferate, şcoli, spitale, cabinete medicale, reţele de apă şi canalizare.

În plus, programe importante de finanţare de la bugetul de stat vor beneficia de sume semnificative, iar de acestea vor beneficia, în primul rând, autorităţile locale. Programul "Anghel Saligny" va primi în total 5,6 miliarde de lei, în plus cu 3,7 miliarde de lei faţă de anul 2023. Pentru proiectele finanţate prin Planul Naţional de Dezvoltare Locală se va aloca suma totală de 2,5 miliarde de lei, în plus cu 250.000 milioane de lei faţă de anul 2023. Acestea sunt linii de finanţare vitale pentru autorităţile locale şi cred că fiecare dintre dumneavoastră aţi aflat acest lucru în timpul discuţiilor cu primarii sau preşedinţii consiliilor judeţene.

În aceste condiţii, în momentul în care vom dezbate, vom vota acest buget, va trebui ca fiecare dintre noi să se gândească la autorităţile locale din judeţele din care provin. Cel puţin eu, asta voi face. Mă voi gândi că în judeţul meu trebuie continuate lucrările de modernizare a drumului naţional care trece prin zona turistică Bran - Moieciu.

Mă voi gândi la municipiile, oraşele şi comunele din judeţul meu, care au proiecte depuse prin Programul "Anghel Saligny" în valoare de peste 800 milioane de lei. Din acest program îmi vine acum în minte proiectul prin care va fi modernizată o reţea de drumuri judeţene din Ţara Făgăraşului, care va prelua o parte din traficul rutier de pe DN1, arteră care este aglomerată şi în zona respectivă, nu doar în Valea Prahovei.

Mă voi gândi şi la faptul că, prin votul nostru, vom aloca banii pentru Compania Naţională de Investiţii şi, implicit, pentru proiectul drumului interjudeţean din Valea Doftanei, care trece prin judeţele Braşov şi Prahova. Şi acest drum va contribui la descongestionarea traficului de pe DN1, de data aceasta din zona Valea Prahovei.

Iar lista proiectelor din judeţul meu, la care mă voi gândi în momentul în care mi se va cere votul pentru Legea bugetului de stat pe anul 2024, este mult mai lungă şi cred că fiecare dintre dumneavoastră are o astfel de listă.

În aceste condiţii, îmi exprim speranţa că discuţiile pe care le vom purta pe marginea Legii bugetului de stat nu se vor reduce doar la nişte propoziţii critice la adresa unui partid sau al altuia. Îmi exprim speranţa că va fi o dezbatere în care fiecare îşi va prezenta argumentele şi, dacă va considera că este necesar, va depune amendamente care să îmbunătăţească acest act normativ, nu să îl distrugă.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Eşecul major al Consiliului Judeţean Sibiu"

Aşa cum se poate vedea şi din presa locală, construirea unui nou spital judeţean în zona Căii Şurii Mici din municipiul Sibiu este o misiune imposibilă pentru Consiliul Judeţean Sibiu, cu toate că terenul a fost transmis din administrarea Agenţiilor Domeniilor Statului în cea a judeţului Sibiu, printr-o hotărâre de Guvern adoptată în 14 decembrie 2016. Personal, încă din data de 19 iulie 2022, prin comunicatul de presă privind finanţarea construcţiei noului Spital Judeţean Sibiu, am atras atenţia asupra eşecului de proporţii cu privire la acest proiect al noului spital din Sibiu, lucru, din păcate, confirmat de realitate.

Reiterez convingerea că singurii cărora li se datorează acest eşec major sunt cele două partide aflate la guvernare, respectiv PSD şi PNL, care au dovedit încă o dată lipsa de interes cu privire la obiective de importanţă deosebită pentru comunităţi locale din ţară.

Doamna Elena Stoica:

"Dinamica investiţiilor SUA în România va fi accelerată în domeniile strategice"

Vizita premierului Marcel Ciolacu în Statele Unite ale Americii reprezintă, fără îndoială, un succes al politicii externe a României, din perspectivă naţională.

Scopul principal al vizitei a fost extinderea parteneriatul strategic cu SUA la un nivel superior, îndeosebi pe segmentul economic. România poate deveni o destinaţie importantă a investiţiilor economice americane, în tehnologia datelor, în domeniul energetic şi militar. De asemenea, ţara noastră poate avea un rol determinant pentru prezenţa Statelor Unite în regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest, Ucraina sau chiar Orientul Mijlociu.

Din punct de vedere militar, există beneficii reciproce pentru ambii parteneri strategici, care vor fi intensificate în următorii ani. România este interesată de modernizarea armatei, prin utilizarea tehnologiei de vârf a industriei militare din SUA. Întrevederile purtate la nivel înalt de prim-ministru au cuprins şi posibilitatea dezvoltării unor producţii militare americane în ţara noastră, pentru deservirea Flancului Estic al NATO şi a Ucrainei. În acest sens, conducerea PSD a Guvernului a reiterat ideea continuării alocării procentului de 2,5% din PIB pentru Apărare, mai ales în condiţiile în care o parte semnificativă din buget va fi direcţionată către investiţii în industria de armament.

În acelaşi context, partenerii americani susţin poziţia cheie a României în ceea ce înseamnă asigurarea unei baze logistice eficiente pentru armata americană în regiunea Mării Negre.

În cadrul vizitei, premierul a discutat şi cu conducerile marilor companii tehnologice americane pe tema parafării unor parteneriate, care să permită dezvoltarea de oportunităţi sustenabile de investiţii majore, în centre de date şi servicii de cloud, pentru infrastructura informatică a statului român.

România are la dispoziţie miliarde de euro, din fonduri europene, pentru creşterea accesului la servicii publice de calitate, prin digitalizarea sistemului informatic guvernamental. Astfel de colaborări cu societăţile americane de profil vor contribui fundamental la construcţia unui sistem informatic modern şi eficient, care să ne permită să facem progrese notabile în combaterea evaziunii fiscale, în creşterea colectării bugetare şi în uşurarea vieţii de zi cu zi a românilor.

Nu în ultimul rând, întrevederile la nivel înalt ale domnului Ciolacu în Statele Unite ale Americii au vizat şi aderarea statului român la programul Visa Waver, ca o continuare firească a evoluţiei pozitive a parteneriatului economic dintre SUA şi România. De altfel, investitorii americani din economia naţională şi-au declarat susţinerea României pentru a intra în programul Visa Waver.

În concluzie, vizita premierului a fost axată pe rezolvarea problemelor stringente ale ţării în raport cu puternica putere reprezentată de America, dinamica investiţiilor SUA în România urmând să fie accelerată în următoarea perioadă, mai ales din punct de vedere economic şi militar.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"România needucată"

După ultimele rezultate PISA, după 23 de ani de când elevii români participă la ele, suntem în continuare codaşii Europei, cu 42% dintre elevii de 15 ani care nu înţeleg un text citit, iar 49% nu reuşesc să atingă un nivel de bază la matematică.

Acesta este rezultatul muncii "asidue" a 33 de miniştri ai educaţiei, a zeci şi sute de secretari de stat, unul mai "competent" decât celălalt, a sute de inspectori şcolari numiţi politic, a mii de directori de şcoli, la fel, numiţi de partid şi titularizaţi pe posturi cu note de 2 şi 3!

Acesta este rezultatul mafiei manualelor, a bătăii de joc cu programele şcolare, a burselor obişnuite cu medii de 3 şi 4, aceasta este România educată, un exerciţiu de PR la nivel de preşedinţie, fără a avea nicio legătură reală cu un demers educaţional sănătos!

Iar actualul ministru al educaţiei, doamna Ligia Deca, cu siguranţă cel mai slab ministru pe care l-a avut vreodată România, în loc să caute soluţii, în loc să îşi dea demisia de onoare, ne transmite, într-un limbaj de lemn, totul despre nimic. Citez: "Una dintre concluziile raportului PISA 2022 este că avem un sistem de educaţie rezilient şi că, prin măsurile luate, am reuşit să limităm efectele pandemiei. Statistic, rezultatele României la PISA 2022 s-au menţinut la aproximativ acelaşi nivel ca în 2018.

La matematică, de exemplu, ponderea OECD a elevilor aflaţi la nivelul 2 sau mai sus de competenţă a scăzut cu 7 puncte procentuale, de la 76% în 2018, la 69% în 2022, în timp ce rezultatele ţării noastre au rămas aproape stabile.

Am punctat, în cadrul evenimentului de prezentare a raportului PISA 2022, faptul că trebuie să facem tot posibilul pentru a creşte procentul elevilor români care obţin performanţe medii şi ridicate la lectură, matematică şi ştiinţe".

Adică, stimaţi colegi, dormiţi liniştiţi, România a ieşit din nou pe penultimul loc la testele PISA, un rezultat deosebit. Probabil, în 2025 vom ocupa chiar onorantul ultim loc!

Acesta este viitorul pe care ni-l pregăteşte incompetenta coaliţie de guvernare PSD-PNL!

Şcoala românească trebuie să redevină ceea ce a fost, o instituţie serioasă, unde se face treabă, unde se învaţă şi se pregătesc noile generaţii, ci nu unde se fac tot felul de experimente politice insalubre!

Domnul Vasilică Toma:

"Pneumonia, o afecţiune cu un impact devastator"

Vă aduc în atenţie o problemă de sănătate gravă, care afectează, din păcate, tot mai mulţi copii în întreaga lume - pneumonia. Să trag un semnal de alarmă referitor la pneumonie, o afecţiune cu un impact devastator la nivel global, responsabilă pentru milioane de decese anual. Pneumonia este o inflamaţie a ţesutului pulmonar care poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau alţi agenţi infecţioşi. Este una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor, iar importanţa igienei, administrarea corectă a antibioticelor şi luarea unor măsuri adecvate sunt esenţiale pentru prevenirea şi tratarea acestei afecţiuni.

Igiena corespunzătoare a copiilor joacă un rol crucial în prevenirea răspândirii infecţiilor respiratorii, inclusiv a pneumoniei. Spălarea regulată a mâinilor cu apă şi săpun este primul pas în prevenirea infecţiilor. De asemenea, este important să se evite expunerea la persoane bolnave şi să se adopte obiceiuri sănătoase de viaţă, cum ar fi o alimentaţie echilibrată, exerciţiile fizice şi odihna adecvată.

Recomandarea antibioticelor în tratarea pneumoniei trebuie făcută cu responsabilitate. Utilizarea excesivă sau incorectă a antibioticelor poate contribui la creşterea rezistenţei bacteriene, punând în pericol eficacitatea acestor medicamente în viitor. Este esenţial ca administrarea antibioticelor să fie prescrisă de către profesionişti din domeniul sănătăţii şi să fie respectată cu stricteţe, conform indicaţiilor medicale.

De asemenea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) acordă o atenţie deosebită problemelor legate de sănătatea copiilor, inclusiv prevenirea şi tratarea pneumoniei. OMS promovează vaccinarea, îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate şi educaţia comunităţilor în privinţa măsurilor preventive.

Cu toate acestea încă există o preocupare crescută în legătură cu numărul de decese în rândul copiilor cauzate de pneumonia. Este crucial să intensificăm eforturile la nivel global pentru a îmbunătăţi accesul la serviciile medicale, pentru a educa părinţii şi comunităţile cu privire la semnele şi simptomele pneumoniei şi pentru a spori finanţarea cercetărilor în domeniul medical, în vederea dezvoltării de tratamente şi vaccinuri mai eficiente. Pneumonia rămâne o provocare majoră pentru sistemul de sănătate global. Conştientizarea, prevenţia şi accesul la tratament adecvat sunt esenţiale pentru a reduce numărul impresionant de decese cauzate de această boală infecţioasă şi pentru a proteja sănătatea publică.

În încheiere, este imperativ să conştientizăm gravitatea pneumoniei în rândul copiilor şi să luăm măsuri colective pentru prevenirea şi tratarea acestei afecţiuni. Împreună putem asigura un viitor mai sănătos şi mai sigur pentru copiii noştri şi pentru generaţiile viitoare.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Aderarea la Schengen pe cale aeriană - un succes de etapă şi un compromis necesar!"

Nu putem să nu ne bucurăm că, după atâţia ani în care România a fost ţinută în mod nejustificat la poarta spaţiului Schengen, noua poziţie a Austriei va face posibilă aderarea ţării noastre în mai multe etape, prima fiind aderarea pe cale aeriană. Este un succes incontestabil al miniştrilor liberali ai justiţiei şi afacerilor interne din ultimii doi ani, sprijiniţi din ţară de Guvern, de Parlament, de mediul de afaceri şi de toţi românii, din ţară sau din străinătate. Acest succes însă trebuie privit cu prudenţă, pentru că statul austriac şi-a condiţionat votul favorabil de mai multe elemente, printre care şi de întărirea controlului la frontierele terestre. Că ne place sau nu, migraţia în spaţiul Uniunii Europene reprezintă o mare problemă, însă nu România este de vină!

Satisfacţia pe care ne-o aduce aderarea la Schengen pe cale aeriană nu trebuie să conducă la o încetinire a eforturilor de a adera complet la Schengen, inclusiv pe cale terestră. Frontierele terestre reprezintă o miză economică deosebită pentru ţara noastră, unele firme româneşti continuând să înregistreze pierderi semnificative din cauza costurilor generate de cozile şi controalele de la frontiere. Numai în sectorul transportului de marfă, pierderile anuale se ridică la peste 1,6 miliarde de euro.

Aşadar, România trebuie să continue eforturile de securizare a frontierelor, pentru a nu da niciunui stat membru argumente nefavorabile pentru următoarea etapă de aderare. Am încredere că atât Alina Gorghiu, ministrul justiţiei, cât şi Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, vor reuşi să aducă României îndeplinirea integrală a acestui obiectiv strategic naţional.

Domnul Vasile Nagy:

"Stereotipuri şi realităţi în relaţia româno-maghiară"

Relaţia dintre români şi maghiari a fost marcată de o convieţuire îndelungată, dar adesea umbrită de stereotipuri ce pot distorsiona percepţia asupra acestei coexistenţe. În realitate, convieţuirea dintre cele două comunităţi este adesea exemplară şi bazată pe respect reciproc.

Dincolo de graniţele impuse de prejudecăţi, istoria Transilvaniei reprezintă un model de coexistenţă armonioasă între români şi maghiari. Localităţile mixte, în care cele două comunităţi trăiesc împreună, au devenit adevărate laboratoare ale diversităţii culturale. Festivaluri comune, sărbători împărtăşite şi evenimente culturale care reflectă o convieţuire profundă, unde diversitatea etnică este percepută ca un atu, nu ca o barieră.

Cu toate acestea, în umbră persistă stereotipurile care pot alimenta discriminarea. Construirea unor ziduri invizibile între români şi maghiari este adesea rezultatul generalizărilor superficiale. Discriminarea bazată pe etnie este o realitate crudă şi trebuie abordată cu fermitate. Incidente de acest gen aduc suferinţă, divizează comunităţile şi afectează negativ climatul social.

În lupta împotriva discriminării, educaţia are un rol esenţial. Programa şcolară ar trebui să promoveze înţelegerea istoriei comune şi să stimuleze empatia faţă de ceilalţi, indiferent de etnie. Atunci când tinerii sunt expuşi la diversitatea culturală şi învaţă să aprecieze contribuţiile fiecărei comunităţi, stereotipurile încep să se risipească.

Un alt aspect crucial în relaţia româno-maghiară este promovarea dialogului intercultural. Dezbateri publice, proiecte de colaborare şi schimburi culturale pot contribui la crearea unui spaţiu comun în care românii şi maghiarii să poată discuta deschis despre provocările cu care se confruntă şi să găsească soluţii împreună. Astfel de iniţiative pot să construiască punţi între comunităţi şi să sublinieze asemănările care unesc, în loc să accentueze diferenţele care separă. În paralel, autorităţile trebuie să pună în aplicare legi şi politici care să prevină şi să sancţioneze discriminarea. Protejarea drepturilor cetăţenilor, indiferent de etnie, este un fundament al unei societăţi democratice şi echitabile.

În lumina acestei relaţii complexe, esenţial este să conştientizăm că schimbarea începe cu noi înşine şi cu contribuţia fiecărui individ la construirea unei societăţi mai juste şi mai incluzive. Promovarea valorilor toleranţei presupune că suntem deschişi către diversitate şi dispuşi să ne educăm pentru a depăşi prejudecăţile. Prin dialog sincer şi deschis putem să construim punţi de înţelegere între comunităţi, să ascultăm cu empatie şi să recunoaştem contribuţiile fiecăreia.

Acţiunea colectivă este cheia în abordarea discriminării. Organizarea de campanii de conştientizare, susţinerea proiectelor comunitare, care încurajează colaborarea şi implicarea activă în iniţiative care promovează diversitatea, sunt paşi importanţi către o schimbare reală. Instituţiile educaţionale, mediul de afaceri şi organizaţiile civile au un rol esenţial în crearea unui mediu propice pentru o convieţuire autentică şi echitabilă.

Prin consolidarea eforturilor noastre putem să construim o societate în care stereotipurile devin o relicvă a trecutului, iar diversitatea este sărbătorită în mod activ. Este important să încurajăm iniţiativele care aduc oamenii împreună şi să sprijinim proiectele care promovează multiculturalismul.

În final, aspirăm la o realitate în care românii şi maghiarii să trăiască într-o armonie autentică, respectându-şi reciproc identitatea şi contribuind la o comunitate mai bogată şi mai înţelegătoare. Aceasta nu este doar o provocare pentru societatea actuală, ci şi o responsabilitate colectivă pentru viitorul unei convieţuiri autentice, bazată pe respect şi înţelegere reciprocă.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"PNL reduce rata activităţilor ilegale prin dotarea punctelor vamale cu sisteme de scanare"

Conform Ministerului de Finanţe, condus de PNL, birourile vamale de frontieră vor fi dotate, în următorii ani, cu 26 de sisteme de scanare, primele aparate urmând să fie livrate şi montate chiar la începutul anului viitor.

Această măsură vine ca parte a unui efort mai larg al Ministerului Finanţelor de a moderniza infrastructura vamală pentru a asigura o gestionare eficientă a frontierelor în interesul securităţii naţionale şi pentru a consolida mecanismele de combatere a contrabandei şi fraudei la frontiere. Este o măsură extrem de bine venită, dat fiind faptul că Partidul Naţional Liberal a atras atenţia, în repetate rânduri, asupra faptului că punctele noastre vamale nu beneficiază de scannere necesare contracarării operaţiilor şi acţiunilor cu caracter ilegal.

Achiziţia celor 26 de scanere este parte din Proiectul "Dotarea birourilor vamale de frontieră cu sisteme de scanare autovehicule şi containere (sisteme de securitate) şi înfiinţarea Centrului naţional de analiză imagistică în cadrul căruia se vor integra sistemele de scanare autovehicule şi containere din dotarea A.V.R.", semnat în cursul zilei de luni, 4 decembrie a.c. Beneficiarul proiectului este Autoritatea Vamală Română, iar finanţarea este asigurată din bugetul naţional şi din bugetul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Printre obiectivele principale ale acestui demers se numără eficientizarea controlului vamal asupra mijloacelor de transport; integrarea sistemelor de securitate şi realizarea monitorizării în timp real a analizelor imagistice asupra rezultatelor scanărilor efectuate cu echipamentele de scanat şi îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor prestate de echipele de control operativ.

Deasupra acestora, obiectivul principal este diminuarea impactului negativ asupra încasărilor la bugetul de stat şi consolidarea acestuia. Partidul Naţional Liberal, prin reprezentanţii săi la nivel guvernamental şi legislativ, lucrează zi de zi pentru consolidarea capacităţii statului de a-şi îndeplini funcţiile, lucru de care beneficiază direct cetăţeanul român.

Doamna Mirela Furtună:

"Un buget al educaţiei şi dezvoltării"

Urmează să fie adoptat Bugetul pentru anul 2024, un buget al dezvoltării şi al creşterii economice. Subliniez că, din nou, bugetul va fi adoptat până la finalul anului curent, ceea ce va da posibilitatea autorităţilor locale să-şi dimensioneze bugetele proprii şi să-şi implementeze proiectele de investiţii.

În acest sens, bugetul pe 2024 va fi cel mai mare buget pentru investiţii, 25 de miliarde de euro, peste 7% din PIB! Va continua finanţarea marilor lucrări de infrastructură. Astfel, Programul "Anghel Saligny" are în plus 3,7 miliarde de lei faţă de anul 2023 (total 5,6 miliarde de lei).

Mai mult, Programul "Anghel Saligny" are în plus 3,7 miliarde de lei faţă de anul 2023 (total 5,6 miliarde de lei), iar PNDL primeşte în plus 250 de milioane de lei (total 2,5 mld. lei).

Creşterea economică va fi de 3,4%! PIB-ul estimat pentru 2024 este de 1.734 miliarde lei (347 miliarde euro), mai mult cu 100 miliarde euro decât în decembrie 2021, momentul intrării PSD la guvernare, iar deficitul bugetar sub 5%! Vom respecta regula UE de reducere cu 0,5 puncte procentuale anual.

Un alt indicator important este cel referitor la inflaţie, care va scădea la 4,6%, în decembrie 2024! La jumătate faţă de data la care PSD, prin Marcel Ciolacu, a preluat mandatul de prim-ministru.

În altă ordine de idei, pensiile vor creşte în două rânduri, aşa cum s-a planificat, în ianuarie, cu 13,8%, şi-n septembrie, la recalculare.

De asemenea, vor creşte alocaţiile pentru copii şi salariile bugetarilor, cu excepţia demnitarilor, cu 5%.

Câştigul salarial mediu net lunar în 2024 creşte cu 9,3%, şi ajunge la 4.733 lei (954 euro pe lună faţă de 694 euro pe lună în 2021, când am intrat la guvernare).

Transferul la Pilonul II de pensii va creşte la 4,75% de la 3,75%, iar indemnizaţiile primarilor se amână cu încă un an, după aceeaşi logică de mai sus.

Nu în ultimul rând, educaţia va primi un buget mai mare cu 61% (+21,8 miliarde lei faţă de execuţia 2023), ceea ce arată că bugetul pe 2024 este gândit pentru viitor.

PSD îşi face treaba şi adoptă un buget echilibrat şi orientat către educaţie şi dezvoltare pentru anul 2024!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Punctele Gastronomice Locale - o lege pentru păstrarea şi promovarea tradiţiilor culinare româneşti"

Într-un demers remarcabil pentru conservarea şi promovarea tradiţiilor culinare româneşti, Parlamentul a adoptat recent Legea pentru înfiinţarea şi funcţionarea Punctelor Gastronomice Locale. Proiectul, care a primit susţinere unanimă în plenul Camerei Deputaţilor, marchează un pas important către punerea în valoare a resurselor naturale, meşteşugurilor şi bucătăriei tradiţionale autentice româneşti.

Moştenind o istorie bogată şi diversificată, suntem datori să protejăm şi să transmitem generaţiilor viitoare aceste comori ale culturii noastre. Punctele Gastronomice Locale se dovedesc a fi soluţia ideală pentru susţinerea producţiei primare rurale, concentrându-se în special pe gospodăriile ţărăneşti.

Din ce în ce mai mulţi gospodari îşi deschid porţile pentru a oferi turiştilor experienţe culinare autentice în zonele lor de trai. Aceşti oameni harnici împărtăşesc bucate tradiţionale şi mâncare pregătite cu drag în propriile gospodării, cucerind nu doar inimile românilor, ci şi pe cele ale vizitatorilor străini.

Aceste Puncte Gastronomice Locale nu numai că vor stimula turismul rural, dar vor crea şi noi oportunităţi pentru fermieri, prin promovarea şi vânzarea produselor proprii, inclusiv a celor artizanale. Cu această iniţiativă se deschide drumul către pieţe de desfacere extinse, consolidând şi mai mult economia locală.

Partidul Naţional Liberal susţine activ promovarea produselor alimentare româneşti, într-un efort de a conserva autenticitatea şi calitatea acestora. Iniţiativa Legii Punctelor Gastronomice Locale vine ca o confirmare a acestei angajări şi ca un pas important în direcţia creşterii vizibilităţii produselor locale.

Legea permite micilor producători de mâncăruri tradiţionale să îşi creeze spaţii de servire publică chiar în locuinţele lor. Aceasta este o veste excelentă pentru acei producători care îşi doresc să împărtăşească tradiţiile gastronomice cu publicul larg, oferindu-le o experienţă autentică şi personalizată.

Pentru că PNL vrea promovarea produselor alimentare româneşti, am iniţiat şi legea prin care producătorii români care procesează în ţară materiile prime, obţinând un produs realizat integral în România, vor putea accesa schema de certificare voluntară "De Origine România - DOR".

Prin aplicarea logo-ului DOR, companiile româneşti îşi vor spori competitivitatea, iar consumatorii vor avea posibilitatea să aleagă produsele româneşti autentice.

Ministerul Agriculturii se va implica activ în promovarea produselor DOR, atât pe plan naţional, cât şi internaţional, pentru a aduce recunoaştere şi succes producătorilor noştri.

Având în vedere că Uniunea Europeană dispune deja de 420 de scheme similare, care sprijină producătorii în afirmarea identităţii şi tradiţiei produselor, aderarea României la acest demers vine ca o confirmare a angajamentului nostru faţă de valorile noastre culturale şi gastronomice.

În concluzie, Legea pentru înfiinţarea şi funcţionarea Punctelor Gastronomice Locale reprezintă un pas semnificativ către protejarea, promovarea şi transmisia tradiţiilor noastre culinare unice. Prin susţinerea micilor producători şi deschiderea căilor de promovare vom contribui la consolidarea identităţii româneşti în domeniul gastronomic şi la întărirea legăturilor dintre comunităţile locale şi vizitatori.

Să ne bucurăm de produsele noastre tradiţionale, să le promovăm şi să le protejăm. Să le transmitem tinerelor generaţii valorile şi tradiţiile noastre, pentru că acestea sunt adevăratele noastre comori.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 170.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: între orele 10.00-11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30 - votul final; la încheierea sesiunii de vot final, Biroul permanent şi Comitetul liderilor.

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Popa Ştefan-Ovidiu, PSD.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să mutăm PL-x 547/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului) pe poziţia 5.

Şi, de asemenea, PL-x 389/2018 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat), pe poziţia 6.

Am discutat cu ceilalţi lideri de grup şi avem consens.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Avem consens, da?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, cele două proiecte vor deveni numărul 5 şi numărul 6 al ordinii noastre de zi de astăzi.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Şi mai am o singură propunere.

PL-x 39/2023 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 164/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor), să-l mutăm de pe poziţia 26, pe poziţia 78.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Consens şi pe asta? (Vociferări.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

PL-x 39/2023 să-l mutăm de pe poziţia 26, pe poziţia 78.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci avem consens.

5, 6 şi 7 sunt punctele de pe ordinea de zi pe care au intrat cele trei proiecte.

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Ionuţ Moşteanu, USR.

Domnule Moşteanu, mai doriţi sau...?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

O să vă rog să retrimitem la comisie, cu termen o săptămână, PL-x 176/2018 (Proiectul de Lege pentru completarea art. 16 din Legea nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice).

Este un proiect privind transfuziile. Este pe locul 47, dacă nu mă înşel, acum.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Avem consens pe retrimitere?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

OK!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Suntem OK cu toţii?

OK!

Am retrimis şi acest proiect la comisie, prin consens.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

O săptămână, mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu mai sunt intervenţii.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 749/2023; procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul, Guvernul.

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Bună ziua!

Cu permisiunea dumneavoastră, voi face o scurtă prezentare a Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Proiectul a fost elaborat de Guvern, în temeiul art. 115 din Constituţia României, care instituie competenţa Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe.

Proiectul de lege a fost structurat pe 10 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constituţie.

Suntem de acord cu raportul adoptat de către Comisia juridică, cu amendamentele admise.

Vă rugăm să îl votaţi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Aveţi raportul, domnule Axinia?

Domnul Adrian-George Axinia (din sală):

Nu.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Atunci luaţi loc!

Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Proiectul are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, de la încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2023, până la reluarea lucrărilor Parlamentului, în prima sesiune ordinară a anului 2024.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Adrian Axinia, de la AUR.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem în faţă o lege prin care ni se propune să renunţăm la toate prerogativele constituţionale ale Parlamentului, pe parcursul vacanţei parlamentare, şi să dăm dreptul Guvernului să legifereze.

De altfel, tot ce s-a întâmplat în ultimii ani ne dovedeşte că asistăm la o falsificare a democraţiei, Guvernul uzurpând atribuţiile constituţionale ale Parlamentului, substituindu-se acestuia.

Doar în anul 2022 Guvernul a promovat aproape 600 de acte normative, din care 192 de ordonanţe de urgenţă, asta în contextul în care PSD şi PNL aveau o majoritate parlamentară de aproape două treimi.

Parlamentul a fost transformat în cel mai scump notariat de pe planetă, singurul scop fiind să ofere o aparenţă de urmare a proceselor constituţionale.

Vă reamintesc faptul că toate normele statului de drept şi toate recomandările internaţionale, dar şi prevederile explicite ale Constituţiei, merg pe direcţia reducerii cât mai mare a numărului momentelor în care Guvernul legiferează.

AUR respinge asemenea mecanisme de falsificare a democraţiei şi cere revenirea puterii executive şi puterii legislative în limitele lor constituţionale.

În concluzie, AUR votează împotriva acestei iniţiative legislative şi invită toţi parlamentarii să se reunească şi să legifereze în sesiune extraordinară de câte ori situaţia o impune, ori de câte ori ţara are nevoie de ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Ionuţ Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

USR nu va vota Legea de abilitare a Guvernului de a da ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare, pentru că această Coaliţie ne-a arătat că sub protecţia Legii de abilitare face toate mârşăviile.

Sub protecţia Legii de abilitare au supraimpozitat part-time-ul, în 2022, sub semnătura premierului aşa-zis liberal, Ciucă.

Tot sub protecţia Legii de abilitare au micşorat pragurile la microîntreprinderi, au crescut impozitarea, au modificat Codul fiscal de azi pe mâine, vara, ca hoţii! PNL cu PSD!

Asta aţi făcut! Deşi aveţi Parlament, aşa cum spunea antevorbitorul meu, aveţi o majoritate, dacă aţi veni toţi la muncă, şi aţi putea să faceţi lucrurile aici dezbătând civilizat, democratic, cu argumente, cu partenerii sociali.

Nu, voi preferaţi să luaţi această Lege de abilitare şi sub protecţia ei să călcaţi în picioare Codul fiscal, să staţi cu mâinile până la cot în buzunarele oamenilor care muncesc în România!

USR nu va vota această lege. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna Victoria Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Ceea ce ne cereţi în acest moment, prin votul pe care-l solicitaţi, este să avem încredere că acest Guvern nu va derapa de la procedurile democratice şi nu va îngenunchea economia şi cetăţenii.

Nu avem această încredere!

Şi, ca noi, milioane de cetăţeni care se uită cum luaţi decizii ca şi când aţi luat ţara pe persoană fizică, vorba unui politician.

Când te uiţi la faptul că în acest Guvern, care avea majoritate şi are în continuare, salariile la Ministerul Finanţelor cresc din pixul ministrului, prin ordin de ministru, când te uiţi, aşa, la modul general, cum se finanţează cheltuieli de funcţionare - reţineţi, de funcţionare! - din Fondul de rezervă al Guvernului, care este creat pentru situaţii excepţionale, când te uiţi la cum au fost schingiuite democraţia şi procedurile democratice dintr-o ţară civilizată, cum ai putea să ai încredere în Guvern şi să-i dai un vot, că ştie el ce are de făcut în această vacanţă parlamentară!

În mod evident, nu avem această încredere, ca noi, milioane de români, şi nu vom vota acest proiect de lege propus.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii?

(Doamna deputat Oana-Consuela Florea solicită să ia cuvântul.)

Nu mai sunt, că e procedură de urgenţă.

Doamna Oana Florea, ridicaţi mâna, dar apăsaţi şi butonul, vă rog! Din timp! ...PSD.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc.

Nu insist.

Pentru cei doi antevorbitori, cele două partide de dinainte, care au luat cuvântul.

Vorbiţi de dezbateri şi de transparenţă, când, de fapt, aţi dat un buget întreg prin asumare de răspundere.

Atâta transparenţă şi dezbateri ştiţi voi să faceţi!

Până una-alta, nu cred că trebuie să ne daţi nouă lecţii!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Acolo s-a dat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Florin Roman, PNL.

Domnule Victor Ilie, un singur vorbitor! Avem procedură de urgenţă.

Domnule Ilie, avem procedură de urgenţă!

Domnul Victor Ilie (din sală):

Amendamente respinse!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

OK!

Nu suntem la amendamente respinse, suntem la dezbateri generale!

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am auzit reprezentanţii opoziţiei spunând că nu e bine ca Guvernul să legifereze prin ordonanţe şi sunt de acord cu ei dacă ar fi respectat această regulă în perioada în care şi cei de la USR, şi cei de la neafiliaţi, nu ar fi fost într-un guvern care a emis cele mai multe ordonanţe de urgenţă.

Deci cei care în istoria ultimilor 33 de ani au emis cele mai multe ordonanţe de urgenţă vin şi spun astăzi că nu e bine că Guvernul legiferează în vacanţă, prin astfel de ordonanţe.

Ăsta este limbajul dublu, precum e şi cel legat de taxe.

Într-adevăr, taxele au crescut, în România, şi asta din cauza unui singur lucru: că marele expert, domnul Ghinea, a scris în PNRR că preţul la apă şi la canal, de exemplu, trebuie să crească dintr-o dată la 40%.

Taxele au crescut, în România, pentru că domnul Ghinea a scris în PNRR că trebuie modificat Codul fiscal.

Domnul Ghinea este cel care a scris în PNRR că trebuie scoase excepţiile pentru construcţii şi pentru agricultură.

Domnul Ghinea este cel care a cerut, prin PNRR, modificarea substanţială a Codului fiscal.

Într-adevăr, taxele au fost crescute, în România, şi asta pentru că USR una spune şi alta face.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Exact!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Partidul care creşte taxele, în România, a fost doar USR.

Partidul Naţional Liberal, pe care dumneavoastră îl arătaţi cu degetul, a salvat Pilonul II de pensii.

Aveaţi posibilitatea să depuneţi amendamente.

În afară de faptul că vorbiţi, nu faceţi nimic! Dar absolut nimic!

Doar veniţi la microfon, vorbiţi...

Atunci când e vorba să acţionaţi, nu faceţi absolut nimic!

Urmare a acţiunilor Partidului Naţional Liberal, nu vom avea niciun impozit şi nicio taxă nouă în bugetul pe 2024.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Le-aţi mărit deja!

Cine vă mai crede?!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Asta înseamnă să protejezi antreprenoriatul şi asta înseamnă să protejezi România de Ghinea şi de USR!

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, la amendamentele admise, de la 1 la 11? Nu. Adoptate.

De la 12 la 20? Nu. Adoptate.

De la 21 la 30? Nu. Adoptate.

De la 31 la 40? Nu. Adoptate.

De la 41 la 55? Nu. Adoptate.

Amendamente respinse.

Avem 4.

Dacă se susţine...?

Domnul Victor Ilie (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Care din ele?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Fiecare, pe rând!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Toate 4!

Deci, pe rând, aşa!

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi de amendamentele respinse.

Vă rog, domnule Victor Ilie!

Domnul Victor Ilie:

La amendamente respinse, marginal 1.

"Modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;"

Propunerea este de eliminare.

Motivarea este că sistemul de taxare a fost recent modificat, şi pentru respectarea art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, nu se justifică modificarea acestuia prin ordonanţă în timpul vacanţei parlamentare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Urmează să supunem la vot amendamentul respins de la marginal 1.

Vot, vă rog.

60 de voturi pentru, 94 de abţineri.

Amendamentul rămâne respins.

Mai departe.

Domnul Victor Ilie:

Marginal 2, de la respingeri.

"Modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;"

Propunerea este de eliminare a acestuia, cu aceeaşi argumentare. Sistemul de taxare a fost recent modificat şi art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, acela potrivit căruia modificările la sistemul de taxare intră în vigoare la 6 luni de la adoptare, nu justifică adoptarea unei ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, marginal 2, da?

Marginal 2, amendamente respinse!

Stăm după domnul Niţă, că ...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

După cine stăm?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vot, vă rog!

Suntem la secţiunea de amendamente respinse.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ştim!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu e bine să ştie colegii ce votează?!

62 de voturi pentru, două împotrivă, 92 de abţineri.

Amendamentul respins rămâne respins.

Mai departe.

Domnul Victor Ilie:

Marginal 3.

"Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea Legii nr. 187/2023."

Propunerea este de eliminare.

Este un domeniu extrem de important, recent modificat printr-o lege, prin Parlament, respectiv Legea nr. 187/2023.

Este necesar ca orice modificare la acest proiect să beneficieze de o dezbatere amplă în Parlament.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Marginal 3, da, domnule Ilie?

Marginal 3, de la amendamente respinse.

Pregătiţi cartelele.

Vot!

65 de voturi pentru, unul împotrivă, 95 de abţineri.

Amendamentul rămâne respins.

Şi ultimul.

Vă rog, domnule Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Marginal 4.

"Modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002 (...);"

Propunerea este de eliminare.

România a avut suficiente taxe majorate în ultima vreme, nu este nevoie de încă nişte taxe.

Şi, legat de nişte...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Marginal 4...

Domnul Victor Ilie:

... minciuni ce s-au spus aici, în 2021 au fost 140 de ordonanţe de urgenţă, în 2022...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Marginal 4, ...

Domnul Victor Ilie:

... au fost 190 de ordonanţe de urgenţă, domnule Roman!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

... secţiunea Amendamente respinse.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

Aia e pentru că vă uitaţi pe ecrane şi nu citiţi Regulamentul!

65 de voturi pentru, unul împotrivă, 100 de abţineri.

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Asigurarea unei utilizări reziliente şi sustenabile a resurselor naturale ale UE COM (2023) 410; PHCD 75/2023.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Muşoiu.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Asigurarea unei utilizări reziliente şi sustenabile a resurselor naturale ale Uniunii Europene COM (2023) 410

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, a rezultat, în principal, un număr de trei recomandări: susţinerea comunicării referitoare la asigurarea unei utilizări reziliente şi sustenabile a resurselor naturale ale Uniunii Europene; am recomandat sprijinirea infrastructurii de irigaţie şi a activităţilor de combatere a eroziunii solurilor şi am recomandat încurajarea culturilor de specii tradiţionale sau mai puţin răspândite.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 5 decembrie şi a fost votată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia adoptată de către Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, doamna Oana Florea, de la PSD.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Două vorbe vreau să zic, pentru că e o temă importantă.

Ştiu că tratăm, aşa, cu superficialitate apa şi că avem din plin la robinet, dar să conştientizăm un pic şi să fim responsabili.

Doar 3% din cantitatea de apă de pe glob este apă potabilă.

Din ăştia 3% două treimi se găsesc în gheţari şi în calote glaciare.

Nu este suficientă, este din ce în ce mai puţină.

Sunt state din SUA şi din Orientul Mijlociu care au găsit această metodă de a desaliniza apa. Pe moment a fost bucurie mare, dar - atenţie! - înţeleg că preţul este aproape un dolar litrul şi că afectează mediul înconjurător.

Aşa că, puţină responsabilitate şi mai ales o educaţie a tinerei generaţii, n-ar strica.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2022 privind sprijinirea entităţilor juridice stabilite în România, în vederea participării la proiecte de colaborare susţinute financiar prin intermediul Fondului European de Apărare (EDF); PL-x 71/2023; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului, vă rog.

Domnul Eduard Bachide (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ stabileşte cadrul naţional necesar aplicării prevederilor Regulamentului Uniunii Europene 2021/697, al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului European de Apărare şi de abrogare a Regulamentului UE 2018/1092.

EDF vine în completarea unor programe ale UE, propuse de Comisia Europeană, şi anume: Mecanismul pentru interconectarea Europei - pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice la nivel UE, cu scopul de a le adapta la cerinţele militare pentru a îmbunătăţi mobilitatea militară - şi Programul pentru cercetare şi inovare - Orizont Europa.

De menţionat este că EDF nu asigură finanţare pentru achiziţiile produselor/echipamentelor de apărare dezvoltate, achiziţia rămânând în responsabilitatea statelor membre.

EDF are două dimensiuni: cea de cercetare şi cea de dezvoltare a capabilităţilor pentru apărare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Domnul deputat Leoreanu, preşedintele Comisiei pentru apărare din Camera Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2022 privind sprijinirea entităţilor juridice stabilite în România, în vederea participării la proiecte de colaborare susţinute financiar prin intermediul Fondului European de Apărare; PL-x 71/2023.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil proiectul de act normativ.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării avizează proiectul de ordonanţă de urgenţă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2022 privind sprijinirea entităţilor juridice stabilite în România, în vederea participării la proiecte de colaborare susţinute financiar prin intermediul Fondului European de Apărare, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Terminat.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Viorel Salan, de la PSD.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La data de 9 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat legislaţia pentru consolidarea industriei europene de apărare, prin achiziţii comune, iar această măsură este concepută pentru a stimula cooperarea dintre ţările Uniunii Europene, în domeniul achiziţiilor militare, şi de a prevedea rambursarea parţială din bugetul Uniunii Europene a cheltuielilor de angajare.

Acesta este cel mai recent exemplu din seria de politici comune europene în domeniul apărării.

Pentru ca România să poată să beneficieze de astfel de oportunităţi a fost nevoie de stabilirea cadrului naţional pentru transpunerea reglementărilor Uniunii Europene, iar acest proiect de lege care este supus atenţiei noastre reglementează tocmai aceste aspecte legale.

Ţinând cont de toate acestea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Leoreanu, de la PNL.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată că avem un cadru legislativ, la nivelul Uniunii Europene, privind colaborarea şi pe domeniul apărării. Este un lucru important şi transpunerea acestor norme şi în legislaţia naţională face ca România să poată accesa astfel de programe, astfel de proiecte în care Comisia Europeană doreşte să fie parte, dar în acelaşi timp să şi cofinanţeze.

Dincolo de colaborarea cu partenerii, cu toţi colaboratorii noştri, iată un nou nivel, un nou palier, european de această dată, pe colaborare pe apărare.

Şi, de asemenea, ţinând cont de toate aceste elemente, Grupul Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Mircia Chelaru, de la AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Raportul Comisiei pentru apărare l-aţi auzit. Intervenţiile pro sunt la ordinea zilei.

Am dezbătut în cadrul comisiei şi în prezenţa factorilor decidenţi din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Acest Regulament, 679, al Uniunii, vine într-adevăr să acopere un gol organizaţional al Uniunii, care suferă, din acest punct de vedere, şi am văzut ce frisoane în mediul politic, în spaţiul european, se produc în ultimul timp, la zvonistica prin care, dacă, începând cu anul viitor vine Trump la conducere, cumva, Statele Unite se extrag din NATO.

Uniunea Europeană trebuie să fie conştientă că trebuie să îşi genereze propriul organism şi instrumente europene pentru autoapărare. Este prima concluzie.

A doua. Fiecare stat membru face parte intrinsecă din acest sistem şi Uniunea nu poate fi mai slabă sau mai puternică decât valoarea de utilitate militară a fiecărui stat, naţiune, în parte.

3. Ne-am dorit ca generarea Fondului European pentru Apărare, în compilarea atentă cu celălalt fond de cercetare în domeniul apărării al Uniunii Europene să găsească România pregătită, şi am interpelat, într-un fel sau altul, inclusiv Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, plus Ministerul Apărării Naţionale, să facă de aşa natură ca facilităţile care produc valoare adăugată şi înaltă tehnologie în domeniul apărării să se regăsească şi în infrastructura României, să nu fim doar donatori de fonduri la acest fond european, să nu fim doar preluatori de produs final, ci să fim parte intrinsecă în constituirea produselor de înaltă tehnologie militară.

Aceasta a fost şi intervenţia pentru care doresc să atenţionez din nou factorii de răspundere că formularea şi punerea în rapiditate a Legii offsetului trebuie neapărat să fie pe masa de lucru a celor trei ministere: Apărare, Digitalizare şi al Economiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2022 privind unele măsuri pentru creşterea capacităţii de control la frontieră a Autorităţii Vamale Române; PL-x 513/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumim.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2022 se are în vedere crearea cadrului legal şi funcţional pentru acţiunile întreprinse de Autoritatea Vamală Română pentru asigurarea în regim de urgenţă a personalului vamal necesar pentru efectuarea controlului vamal la trecerea frontierei şi fluidizarea traficului terestru, feroviar şi naval la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Vă rugăm să fiţi de acord cu raportul de adoptare a proiectului.

Mulţumim.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului?

Comisia pentru muncă, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget.

Domnule Eugen Neaţă, vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2022 privind unele măsuri pentru creşterea capacităţii de control la frontieră a Autorităţii Vamale Române

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, prin adresa PL-x 513/2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2022 privind unele măsuri pentru creşterea capacităţii de control la frontieră a Autorităţii Vamale Române.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2022, care prevede suplimentarea numărului maxim de posturi pentru aparatul central al Autorităţii Vamale Române cu 324, până la încetarea crizei actuale existente la graniţa României.

La întocmirea prezentului raport comun, cele 3 comisii au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

La şedinţa Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

La şedinţa Comisiei pentru buget, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

La şedinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din data de 13 iunie 2023, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Astfel, în urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Doamna deputat Violeta Alexandru, de la neafiliaţi.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Nu vă grăbiţi, domnule Grosaru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Ce rudimentari suntem!

Deci, noi, când avem o problemă, cum este situaţia de la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, de exemplu, cu Republica Moldova, tot ce putem să facem este să angajăm persoane.

Este şocant să vezi cum statul a depus toate armele - şi scrie chiar în expunerea de motive că având în vedere faptul că nu funcţionează sistemele informatice, deci noi nu le punem la punct, soluţia pe care o găsim pentru această chestiune este să mai angajăm nişte persoane în Autoritatea Vamală, la centru, deşi problema este în teritoriu, la punctele de trecere şi la punctele de trecere a frontierei, la controlul vamal.

Statul român dă proba neseriozităţii în a trata una dintre cele mai delicate zone pe care le are, şi anume controlul vamal.

Ca pe vremea fanarioţilor, noi, în loc să ne punem la punct şi să funcţionăm modern şi să reducem aparatul constând în numărul de angajaţi, noi mai angajăm nişte persoane, deşi suntem praf oricum, şi fără ele şi cu aceste persoane.

Cea mai mare rezistenţă la debirocratizare şi introducerea de elemente moderne de control este la vameşi şi la cei care lucrează în ANAF.

Ceea ce facem noi acum este să aplaudăm şi să-i felicităm pentru această ineficienţă, apreciind că le mai trebuie 324. Şi o să vină, probabil, cu alte câteva sute de noi angajări.

Este un eşec pe care îl legitimaţi prin votul pe care îl daţi.

În ceea ce ne priveşte pe noi, deputaţii Forţa Dreptei, vom vota împotrivă, cu un mesaj la oamenii care conduc în acest moment şi care au majoritate - puneţi mâna şi atacaţi zonele care arată curaj politic, şi aceasta este una dintre ele!

Nu măsuri de creştere a numărului de angajaţi vor rezolva problemele din vămi!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, de la AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Deci, să înţeleagă toată lumea, să înţelegem... proiectul de lege are ca obiect de reglementare suplimentarea numărului maxim de posturi pentru aparatul central al Autorităţii Vamale Române cu 324, până la încetarea crizei actuale existente la graniţa României.

Deci angajăm... nu angajăm personal în vămi.

În ţara în care puşcăriaşii, condamnaţii definitiv la puşcărie, de la PSD şi de la PNL şi de la UDMR, trec prin vămi ca gâsca prin apă, în ţara în care... a ajuns consumator de droguri, problema drogurilor a ajuns la nivel de CSAT, pentru că, ce să vezi, n-avem scanere în vămi ca să combatem importul masiv de droguri, România a ajuns cu actualul sistem de vămi nu doar un stat de tranzit, a ajuns un stat de consum, că subiectul a ajuns în CSAT, noi ne găsim nu să întărim, da, numărul de personal, să întărim siguranţa în vămi, noi angajăm în structura centrală a Autorităţii Vamale Române.

Evident că vin alegerile, anul viitor vin alegerile, şi PSD şi PNL trebuie să mai găsească încă câtorva sute de familii un salariu gras, ca să se asigure de alte câteva sute de voturi, înţelegem acest lucru, dar, repet, problemele foarte mari, fundamentale, sunt în vămi.

Urmează să vină sărbătorile, o să-i ţineţi iar pe români ore întregi în vămi, pentru că nu aveţi personal în vămi, să asiguraţi un flux mult mai mare de circulaţie pentru români în vămi. În schimb, angajaţi sute de oameni, îi angajaţi, sute de oameni, în structura centrală a Autorităţii Vamale Române. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Claudiu Năsui, de la USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Vă miraţi că cresc taxele şi la televizor minţiţi că nu vreţi să crească taxele, că-i de vină Ghinea, că-i de vină PNRR-ul, că-i de vină nu ştiu cine.

De fapt, taxele cresc pentru că au crescut cheltuielile.

În momentul în care aţi crescut numărul de angajaţi la stat, aţi crescut taxele.

Statul român, de la 1.200.000 de salariaţi, a ajuns la 1.300.000 de salariaţi.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Sunt angajaţi deja...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

I-aţi angajat deja, exact! V-aţi adus tot activul de partid, l-aţi adus deja, în structurile de stat.

Prin ordonanţa aceasta de urgenţă, care e deja în vigoare, oamenii sunt deja angajaţi, aţi mai adus încă 324 de noi angajaţi la stat. Am ajuns la 1.300.000 de angajaţi la stat. Asta, pe fondul unei populaţii generale care este în scădere. Şi e în scădere din două motive - şi demografice, dar şi din cauza exodului incredibil de forţă de muncă pe care îl avem. 5 milioane de români au ales deja să plece din România şi nu de bine ce le este.

Genul acesta de legi în care statul tot creşte, ca să aducem activ de partid nou în structuri de stat, fac rău României, sunt un cancer pentru România.

De când este domnul Ciolacu prim-ministru, Secretariatul General al Guvernului a crescut cu încă 400 de noi oameni. N-aţi dat afară pe nimeni, nu aţi făcut decât să angajaţi.

Strângerea curelei este o minciună pe care o spuneţi la televizor şi nimic mai mult.

Este un proiect odios pentru România, în care iarăşi arătaţi incapacitatea administrativă de a gestiona nişte probleme altfel decât prin a tot angaja, tot angaja oameni.

Nu o să se termine bine pentru economia României dacă continuăm aşa.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Florin Roman, PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Informaţia potrivit căreia nu funcţionează scanerele în vămile din România am oferit-o eu, pentru că am adresat o interpelare Ministerului Finanţelor şi am primit un răspuns oficial că din 2016 nu funcţionează scanerele în vămi, din cauza unor motive care mie mi s-au părut pur şi simplu hilare - că nu au contract de mentenanţă cu CNCAN-ul. Este şi motivul pentru care am făcut ceea ce face un parlamentar - i-am cerut ministrului finanţelor să demareze de urgenţă procedura de achiziţie a scanerelor. Şi această procedură s-a finalizat săptămâna trecută. De ce? Pentru că, deşi suntem parlamentari ai Puterii, am cerut ministrului finanţelor să nu lase să curgă o situaţie care ne-a dus unde ne-a dus.

În altă ordine de idei, stimaţi colegi, aţi fost şi dumneavoastră la guvernare în perioada în care nu funcţionau aceste scanere. Nu v-am auzit pe unul dintre dumneavoastră să semnalaţi acest lucru doamnei ministru de finanţe, Dragu. Pe unul nu v-am auzit, dintre dumneavoastră. Noi am făcut-o. Şi, în plus, mai mult decât atât, am cerut premierului să demită conducerea vămilor. De ce? Tocmai pentru că acest lucru trebuie îndreptat.

Asta este diferenţa, vă repet, între dublul vostru limbaj - când aveţi ministru, nu vedeţi niciun fel de problemă; când vin alţii, le reproşaţi că n-au făcut ceea ce n-a făcut, de exemplu, doamna Dragu.

Or, în acest caz, Marcel Boloş a făcut ceea ce n-a făcut doamna Dragu - în luna decembrie s-a semnat contractul pentru noile scanere din vămi.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andi Grosaru.

Scurt, vă rog, domnule Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Demersurile pentru creşterea capacităţii operative a Autorităţii Vamale Române sunt un lucru bun, pentru că vin în întâmpinarea, în primul rând, a fenomenelor ilicite transfrontaliere, între care şi România, de altfel, se regăseşte, din păcate, fenomenele referindu-se la traficul ilicit de droguri şi precursori ai acestora.

Fentanilul este dintre aceste exemple care creează de câţiva ani numeroase victime. De exemplu, peste 70.000 de persoane mor anual în Statele Unite, ca urmare a supradozelor administrate.

Acest drog este prea greu de detectat, pentru că provine de la companii care fabrică substanţe chimice; majoritatea acestora provin din China.

Salut acest proiect, întrucât, pentru a creşte obiectiv capacitatea unei autorităţi importante în lupta împotriva traficului de droguri, este important.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Înţeleg că a expirat sancţiunea, domnule Grosaru, da?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Poftim?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

A expirat sancţiunea. A expirat termenul...

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Da, da...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...în care aţi fost sancţionat.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

...da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

OK.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Eu aş lua cuvântul la fiecare punct de pe ordinea de zi, să recuperez. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana Florea, de la PSD.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Doar o simplă lămurire. E o ordonanţă de urgenţă; e în vigoare din 2022.

Angajările - văd în lege că se fac pe termen de 3 ani, deci pe termen limitat. Un an a trecut deja, mai sunt 2.

Această modificare a fost determinată de războiul cu Ucraina, de aceea e pe termen limitat.

Şi, dacă adăugăm în plus discuţiile cu intrarea în Schengen şi cu digitalizarea vămilor, putem să ajungem la o înţelegere că se lucrează în domeniul vamal, nu văd care e problema. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ionuţ Moşteanu, USR.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Trebuie să corectez nişte neadevăruri care s-au spus mai devreme. Şi să reamintesc un pic de istoria recentă din acest Parlament.

Guvernul din 2016, din care Anca Dragu a făcut parte, colega mea a fost atunci ministru de finanţe, a fost un Guvern tehnocrat, susţinut de PSD şi de PNL, învestit în acest Parlament de PSD şi PNL, pentru că ambii erau prea căcăcioşi să guverneze înainte de alegeri... (Aplauze.) ...şi PSD şi PNL, atunci... (Aplauze.) ...au preferat să fugă de responsabilitate... (Vociferări.) ...şi să se ducă să stea să lucreze la alegeri şi să toace un Guvern tehnocrat, sperând că vor face nişte puncte suplimentare.

Ăştia sunteţi, marii oameni de stat, care acum puneţi eşecul guvernării voastre de ani de zile în spatele unui Guvern tehnocrat de acum 7 ani!

Ăştia sunteţi, ăştia vreţi să-i convingeţi pe oameni la anul să vă mai dea ţara o tură pe mână! Ei bine, n-o s-o mai aveţi! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Totuşi, omul ăla, domnul Cioloş, a fost preşedintele partidului dumneavoastră, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Luaţi cuvântul acolo!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

Freddy, procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Popa Ştefan, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să prelungim programul de lucru până finalizăm dezbaterile pe PL-x 547/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului) şi PL-x 389/2018 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat).

Sunt următoarele două proiecte.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor pe cele două proiecte menţionate de domnul vicelider Popa Ştefan.

Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, două împotrivă, 23 de abţineri.

Programul de lucru a fost prelungit.

Domnul deputat Gabriel Andronache, PNL.

Procedură, da?

Domnul Gabriel Andronache:

Am rugămintea către colegii lideri de grup şi, de asemenea, către ceilalţi colegi parlamentari, să utilizăm în dezbaterile parlamentare un limbaj adecvat, nu un limbaj de maidan.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Faceţi sesizare la juridic!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Întăresc şi susţin ceea ce a spus domnul Andronache.

Domnule Moşteanu, vă rog să fiţi atent! (Vociferări.)

Măcar de la microfonul principal.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului; PL-x 547/2022; procedură de urgenţă.

Din partea comisiilor pentru raport, domnul Alda Adrian, vă rog. (Domnul deputat Adrian Alda merge la prezidiu să ia raportul.)

Succint, domnule Alda, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă (din sală):

Îl aveam eu, Adrian!

(Domnul deputat Adrian Alda merge în sală şi ia raportul înmânat de doamna deputat Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă.)

Domnul Adrian Alda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege reglementează anumite elemente care vizează clarificarea şi simplificarea procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, în sensul operării unor modificări în cuprinsul art. 4.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezbateri generale, dacă sunt intervenţii?

Domnul deputat Alin Coleşa, AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Explic acum de ce Grupul AUR va vota contra. Pentru că întreaga reglementare nu dă dovadă de coerenţă. Este vorba de acele terenuri agricole, situate atât în extravilan, cât şi în intravilan, care, la vânzarea după un număr mai mic de 8 ani de la cumpărare, sunt scutite de la acea supraimpozitare.

Nu spunem că acea supraimpozitare este bună, deoarece ia în calcul o singură caracteristică în lupta împotriva speculei - timpul -, fără să ia în considerare valoarea preţului de vânzare, respectiv preţului de cumpărare, însă, atâta timp cât există o asemenea reglementare pentru terenurile situate în extravilan, care, vedem, nu a oprit specula, nu înţelegem de ce ar fi eliminată pentru acele terenuri situate la limita intravilanului, unde posibilitatea de speculă este mult mai mare.

De asemenea, nu înţelegem de ce există o diferenţiere între terenurile din intravilan şi cele din extravilan, deoarece şi în cele din intravilan se pot face, de asemenea, speculaţii, cum se şi fac.

Ca atare, vom vota "contra".

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 24? Nu. Adoptate.

Dacă se susţin amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat; PL-x 389/2018; procedură de urgenţă.

Din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului?

Comisia juridică sau Comisia pentru industrii.

Domnule preşedinte Bende Sándor, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, transmis cu adresa PL-x 389/2018 din 20 iunie 2018.

În şedinţa din data de 16 octombrie 2023, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisiile sesizate în fond, transmis cu adresa PL-x 389 din 20 iunie 2018.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au reexaminat proiectul de lege în şedinţa din data de 11 decembrie 2023.

În urma reexaminării, a dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018, cu amendamente admise.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Amendamentele admise sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi timpul pentru dezbatere.

Domnul Bende Sándor:

Propun 3 minute pentru dezbatere.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3 minute.

Supun votului propunerea făcută de domnul preşedinte.

Vot, vă rog.

152 de voturi pentru, 29 contra, 6 abţineri. Timpul pentru dezbatere a fost aprobat.

Dezbateri generale, dacă sunt intervenţii?

Doamna Victoria Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Da.

Mulţumesc.

O să am doar o scurtă intervenţie.

Nu mă mai miră nimic şi mi-e clar că am avut dreptate să fiu sceptică cu privire la introducerea pe ultima sută de metri, chiar înainte să începem plenul, a unor proiecte de lege, cum ar fi acesta, privind posibilitatea creării de parteneriate publice-private în operarea de servicii publice. A se înţelege inclusiv servicii publice comunitare.

Sunt convinsă acum, uitându-mă în anumite... cât am putut, pe repede înainte, pe ceea ce spuneţi în expunerea de motive, că acest proiect trebuie nu numai votat pe repede înainte, adică nu trebuie votat, ci analizat în profunzimea lui, clar fiindu-mi că nu aveţi o viziune vizavi de ce trebuie făcut cu serviciile publice locale, cum trebuie să fie ele gestionate, cine şi în ce formă juridică se gestionează acestea.

Prin urmare, încercaţi să nu mai introduceţi pe ordinea de zi nişte proiecte care presupun o dezbatere, că de aia suntem totuşi în Parlament, nu suntem totuşi o maşină de vot, pe nişte subiecte care au impact asupra calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.

În ceea ce ne priveşte, vom vota împotrivă, deputaţii Forţa Dreptei, ca un semnal pentru a vă atrage atenţia că nu este normal să introduceţi proiectele de această manieră, că aveţi majoritate, puteţi să vă planificaţi din timp ce agendă vă propuneţi să dezbatem, nu este normal să le introduceţi în această manieră.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Doar să menţionez faptul că amendamentele sunt depuse de cel puţin două luni de zile, doamnă Alexandru.

Ionuţ Moşteanu, Grupul USR.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, dezbatem acum un proiect care sună foarte bine - "parteneriat public-privat". Un proiect... un lucru de care se vorbeşte de foarte multă vreme. Un proiect din... 2018, care este în procedură de urgenţă, da? Au trecut 5 ani de urgenţe pe acest subiect, parteneriatul public-privat, s-au schimbat nu ştiu câte guverne, nu ştiu câţi prim-miniştri, am auzit şi au văzut parteneriatul public-privat - şi implementarea - lui mutat de colo-colo, de la ministere la Secretariat, la SGG, la... la un moment dat cred că era pe la Comisia pentru Prognoză. Am văzut proiectele mari de infrastructură rutieră scoase din finanţări europene sau finanţări din banii Băncii Mondiale. Mă refer aici la Autostrada Ploieşti-Braşov, când "geniul" lui Tudose a oprit proiectul - Tudose de la PSD, a fost un premier, dacă-l mai ştiţi, acum îl vedem cu nişte miştocăreli pe la televizor -, a zis: nu, oprim finanţarea de către Banca Mondială a Autostrăzii Ploieşti-Braşov, o facem noi prin parteneriat public-privat, că ştim noi.

Unde e acum Autostrada Ploieşti-Braşov? Nicăieri.

Pierdere de timp, pierdere de bani, pierdere de vieţi omeneşti, pentru că nişte politicieni n-au înţeles cum funcţionează o economie, cum poate statul român să îşi facă treaba de stat român, cum poate să lase business-ul privat să-şi facă treaba de business privat. Pot funcţiona foarte bine amândouă. Şi, da, cu anumite excepţii şi cu multă încredere şi cu multă transparenţă, e nevoie uneori şi de parteneriate public-private, care până acum n-au funcţionat, pentru că, în realitate, ele au fost pregătite - şi veţi vedea şi acum, prin aceste amendamente şi prin această viteză -, au fost pregătite pentru o mare "famiglie" - cu g, famiglie, cu g - a partenerilor statului român. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole, amendamentele admise, dacă se susţine, de la 1 la 15? Nu.

De la 16 la 30? Nu.

De la 31 la 47? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Programul de lucru a fost epuizat.

Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

Mulţumesc.

(Doamna deputat Dumitriţa Gliga solicită să ia cuvântul.)

Porniţi, vă rog, microfonul de la consola principală. (Se adresează staffului tehnic.)

Lasă, că îl pornesc eu.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Stimaţi colegi,

Vă invit în faţa sălii de plen, unde avem bucuria de a-i asculta pe elevii din Grupul "Bucuria Comuniunii", din Reghin, care au venit să ne colinde câteva minute.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, să se aşeze, să ia loc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem sesiunea de vot final.

La prima poziţie avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 73/2023.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, două împotrivă, o abţinere, 7 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Pescuit sustenabil în UE: situaţia actuală şi orientări pentru 2024 COM (2023) 303; PHCD 74/2023.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, unanimitate. Adoptat.

3...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Haideţi, domnule preşedinte! Haideţi, că stă producţia!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Asigurarea unei utilizări reziliente şi sustenabile a resurselor naturale ale UE COM (2023) 410; PHCD 75/2023.

Vot, vă rog.

275 de voturi pentru, unanimitate. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de...

Domnul George Simion, explicarea votului.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am votat cu toţii pentru, dar vreau să atrag atenţia asupra politicilor climaterice ale birocraţiei de la Bruxelles, care vin în contradicţie cu interesele naţionale, cu ştiinţa şi cu bunul-simţ.

A nu mai produce maşini pe combustibili fosili, din 2035, a pretinde că vom ajunge la 0% emisii, în 2050 - este pur şi simplu o tâmpenie care trebuie taxată!

Proiectul de lege şi proiectul de hotărâre erau bune.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2023 privind transferul reţelei sanitare a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii către alte ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii, aşa cum sunt reglementate la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 460/2023.

Vot, vă rog.

231 de voturi pentru, 43 contra, două abţineri. Adoptat.

Domnul deputat Emanuel Ungureanu, USR, explicarea votului.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Ideea ca spitalele care sunt la Ministerul Transporturilor să fie administrate de alte entităţi cu mai mulţi bani, este o idee foarte bună.

Modul, însă, în care aţi început să faceţi această trecere, de la Ministerul Transporturilor la alte entităţi, arată că intenţiile dumneavoastră, ale majorităţii parlamentare, nu au legătură... sau această intenţie nu are legătură cu interesul pacienţilor.

Spitalul Witting era mult mai eficient şi mai deschis pentru pacienţi dacă ar fi rămas la ASSMB.

Colegul meu, Adrian Wiener, v-a sugerat o formulă legală, de bun-simţ, în interesul pacienţilor şi al spitalelor, ca aceste spitale să meargă la autorităţile locale şi judeţene.

Spitalul Witting a fost trecut, fără acordul pacienţilor, fără acordul personalului medico-sanitar de la Spitalul Witting, în administrarea Ministerului Apărării - repet, fără nicio consultare -, ceea ce înseamnă blocarea accesului majorităţii pacienţilor la un spital foarte bun.

Deci, o idee bună, în sine, este aplicată prost de acea comisie interministerială care timp de 8 luni de zile ne-a spus că nu ştie la ce entităţi vor fi transferate aceste spitale.

Dacă veţi continua aşa, veţi face ca această reţea să ajungă doar la SRI şi MApN, ceea ce este o prostie.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Proiectul de Lege...

Vă rog, din timp să apăsaţi!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Aveţi dreptate!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Cadrele medicale de la Spitalul Witting nu doresc să lucreze la MApN.

Cadrele medicale de la multe spitale, făcute în momentul ăsta pentru domeniul feroviar, pentru transporturi, vor pleca din ţară.

Opriţi nebunia asta, domnule ministru Grindeanu, până nu e prea târziu! Şi aşa avem o deficienţă majoră de cadre medicale; nu le găsim noi, la Spitalul mobil AUR, nu le găsesc spitale judeţene. Nu mai vrea nimeni să lucreze, în momentul ăsta, în domeniul sanitar, şi voi închideţi spitale cu cadre medicale care sunt acolo de 10-20 de ani şi sunt buni profesionişti, de exemplu Spitalul Witting.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice; PL-x 732/2023.

Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 32 împotrivă, o abţinere. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentului la Acordul privind Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare propus prin Rezoluţia nr. 696 din 10 iulie 2023, privind eliminarea limitei de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare; PL-x 694/2023.

Vot, vă rog.

196 de voturi pentru, 31 împotrivă, 56 de abţineri. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate; PL-x 175/2023.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 34 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 749/2023.

Vot, vă rog.

185 de voturi pentru, 86 contra, 9 abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178/2022 privind sprijinirea entităţilor juridice stabilite în România, în vederea participării la proiecte de colaborare susţinute financiar prin intermediul Fondului European de Apărare (EDF); PL-x 71/2023.

Vot, vă rog.

282 prezenţi, 279 de voturi pentru, unul contra, două abţineri. Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2022 privind unele măsuri pentru creşterea capacităţii de control la frontieră a Autorităţii Vamale Române; PL-x 513/2022.

Vot, vă rog.

184 de voturi pentru, 82 contra, 14 abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dacă vorbim de controlul de la frontieră, noi am votat contra acestui proiect şi vrem să spunem clar şi răspicat că respingem cote de imigranţi sirieni şi afgani, în schimb cu obţinerea drepturilor noastre, cu obţinerea parţială a unei invenţii care nu e prevăzută în tratate, Air Schengen.

N-am văzut undeva Air Schengen! Eu ştiu doar că avem spaţiul Schengen!

Nu negociem cu nimeni drepturile care ni se cuvin, mai ales având repercusiuni, cum ar fi aceste cote de imigranţi; poate să fie şi 3%, poate să fie şi 5%, poate să fie şi 5.000...

Niciun imigrant ilegal nu are ce căuta în ţara noastră!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Claudiu Năsui, USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Să nu mai vorbiţi despre strângerea curelei la stat sau despre faptul că, de fapt, nu vă doriţi creşteri de taxe şi impozite.

Prin votul pe care l-aţi dat, abia acum, tocmai aţi confirmat angajarea a încă 324 de oameni la stat. Practic, din cauza asta am ajuns să avem 1.300.000 de funcţionari în ţara aceasta, pe fondul unei populaţii în scădere! Din cauza votului dumneavoastră!

Deci, să nu mai ziceţi la televiziuni că, de fapt, vă doriţi un stat mai mic, mai suplu! Nu e adevărat!

Aţi votat pentru. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Andi Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Creşterea capacităţii operative a Autorităţii Vamale Române este un lucru binevenit, în primul rând pentru că vom reuşi să combatem fenomenele care deja produc foarte multe victime, la nivel internaţional - şi ceea ce spuneam, este vorba, în primul rând, despre traficul de droguri.

România, dacă a fost o ţară de tranzit, din păcate, în ultimii ani, s-a transformat într-o ţară consumatoare, şi drogurile nu fac altceva decât să ne distrugă societatea românească.

Pericolul următor este Fentanilul. Este un drog care are o putere mult mai mare decât heroina, care produce anual 70.000 de victime în Statele Unite, iar precursorii acestuia, care provin din ţări foarte industrializate, precum China, sunt cei care tranzitează vămile noastre.

Drept urmare, sub egida Frontex şi cu sprijinul autorităţii vamale române, a specialiştilor în aceste substanţe, cel puţin pentru a putea să facem faţă acestor fenomene, avem nevoie de personal specializat pentru a putea combate şi pentru a preveni acest tip de trafic.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat; PL-x 389/2018.

Vot, vă rog.

194 de voturi pentru, două împotrivă, 85 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Mihai Botez, USR, explicarea votului.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aţi făcut o varză din ce înseamnă parteneriatul public-privat.

Avem nevoie ca acest parteneriat public-privat să funcţioneze în ţara noastră.

Acest O.U.G., asupra căruia am votat astăzi, este dat, din 2018, de Guvernul Dăncilă, şi acest O.U.G. a rămas fără norme de aplicare. Şi înainte de acest O.U.G. a mai fost un alt O.UG., tot pe parteneriatul public-privat, care şi acela a rămas fără norme de aplicare.

În acest moment, pe repede-nainte, am legiferat din nou parteneriatul public-privat, în contextul în care am lovit cât se poate de puternic... aţi lovit, în ultima perioadă, în mediul de afaceri.

Cine o să vină să facă un parteneriat cu un partener atât de neserios cum este statul român, în acest moment, care una zice şi alta face? Cine o să intre în parteneriat cu statul român?

Avem nevoie ca de aer de investiţii din partea privaţilor.

Am obligat fondurile de pensii ca o bună parte din acele fonduri pe care le colectează să le investească în parteneriate public-private, iar ce a însemnat parteneriat public-privat, în România, în ultimii 33 de ani, a reprezentat pur şi simplu nişte concesiuni. Adică, am dat resursele ţării, acelea pe care chiar am putut, la nişte redevenţe foarte mici. Atât! Asta e o formă foarte rudimentară de parteneriat public-privat.

Nu cred că...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Nu cred că veţi găsi privaţi care să investească, alături de statul român, dacă legiferaţi în acest hal.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, puteaţi să faceţi amendamente şi dumneavoastră!

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 708/2023.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Doamna deputat Maya Teodoroiu, PSD.

Vă rog.

Doamna Simona-Maya Teodoroiu:

Vă mulţumesc.

Aş vrea să subliniez că Partidul Social Democrat, în unanimitate, a susţinut acest proiect, atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor.

Aş vrea, de asemenea, să subliniez colaborarea exemplară între colegi din mai multe partide: Cătălin Teniţă, REPER... neafiliat, Olivia-Diana Morar, PNL, Oana Murariu, USR, şi cu subsemnata, tocmai am ieşit din calendarul celor 16 zile declarate de Organizaţia Naţiunilor Unite, încă din 2008, pentru tot ceea ce înseamnă activităţi, acţiuni civice, proiecte de lege pentru eradicarea violenţei împotriva femeilor.

Şi aş spune două lucruri cu privire la acest proiect.

Înainte de a mulţumi, de asemenea, Ministerului Justiţiei, pentru modul în care s-a implicat, astfel încât să putem modifica Codul penal, şi doamnei preşedinte Laura Vicol, care ne-a sprijinit în a-l adopta rapid, aş vrea să spun doar două lucruri.

Prin această modificare a Codului penal reuşim să incriminăm hărţuirea sexuală în şcoli şi universităţi. Până acum nu aveam decât o reglementare referitoare la hărţuirea sexuală la locul de muncă.

Şi, în al doilea rând, şi cred că este, de asemenea, foarte important, este de ajuns ca fapta să fie comisă o singură dată, pentru a fi reclamată ca atare şi incriminată ca atare.

Mulţumesc mult, încă o dată, tuturor celor implicaţi. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana Murariu, de la USR.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Neafiliaţii, la finalul şedinţei de vot final!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Când veţi conduce dumneavoastră şedinţe puteţi să faceţi reguli!

Doamna Murariu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Aţi lăsat un neafiliat la votul final!

Neafiliaţii iau cuvântul la finalul şedinţei de vot final, pentru explicarea votului!

Articolul 154 alin. (3) spune că neafiliaţii iau cuvântul la sfârşitul sesiunii de vot final!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna Murariu, interveniţi sau invit pe altcineva?

Doamna Oana Murariu:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Anul acesta am fost martor într-un proces, şi era vorba despre un alt proces în care am fost avocat, şi era un proces de hărţuire. Şi am fost întrebată în şedinţa de judecată care a fost soluţia. Răspunsul meu a fost că, din păcate, acel proces, pe hărţuire, a fost pierdut, dar, din fericire, în urma acelui proces, am ajuns în Parlament să susţin orice fel de proiect care combate hărţuirea, inclusiv acest proiect.

Şi vă mulţumesc pentru vot, stimaţi colegi.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Dragoş Teniţă, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pe procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La final, procedură!

I-am dat cuvântul domnului Teniţă.

Procedură, după domnul Teniţă!

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Îi mulţumesc foarte mult fostului coleg. Este un paznic al Regulamentului.

Pe de altă parte, mulţumesc mult mai mult tuturor celor care aţi votat astăzi. Suntem cu toţii, sau cei mai mulţi dintre noi, taţi şi mame, şi ştim cât de greu ar fi dacă ne-am trezi în situaţia în care trebuie să facem dreptate copilului nostru, într-o astfel de situaţie de hărţuire, în mediul academic.

Ne e frică tuturor de chestiunile acestea şi este important că noi, mai ales fiind atât de mulţi bărbaţi aici, peste 80%, am înţeles cu toţii că trebuie să facem dreptate pentru astfel de situaţii şi nu trebuie să se întâmple astfel de chestiuni.

Îi mulţumesc încă o dată Dianei Morar, de la PNL, Oanei Murariu, de la USR, doamnei Maya Teodoroiu, care este absolut fabuloasă, tuturor colegilor din Comisiile juridice.

E foarte bine că avem acest început. Este important să mergem acum în universităţi, să spunem universităţilor: "Vedeţi că aveţi reglementare; introduceţi chestiunea asta în codurile de etică".

Mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Moşteanu Ionuţ, de la USR, pe procedură.

Vă rog, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Aveţi atributul de a conduce această şedinţă bazându-vă pe un regulament al acestei Camere şi dumneavoastră vă cam bateţi joc de el, de foarte multe ori, inclusiv astăzi.

Scrie, la art. 154, al treilea alineat, că neafiliaţii iau cuvântul, la explicarea votului, la sfârşitul sesiunii de vot final.

Şi până acum am văzut pe domnul Grosaru, pe domnul Teniţă...

Dacă vreţi să conduceţi lucrările acestei şedinţe, vă rog întoarceţi-vă la Regulament! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnule Moşteanu, să ştiţi că uitasem că domnul Teniţă a plecat de la USR şi de aceea i-am dat cuvântul. Nu mă aşteptam să vă deranjeze faptul că foştii colegi au intervenţii în Parlament!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

E în Regulament!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe de altă parte, pe un subiect atât de sensibil, în care incriminăm hărţuirea sexuală împotriva copiii noştri, poate că-i lăsăm să vorbească pe oamenii care au idei bune, indiferent că sunt foşti USR-işti sau actuali USR-işti.

Domnul deputat Hajdu Gábor, de la UDMR.

Domnul Hajdu Gábor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am susţinut şi noi acest proiect, atât în comisie, cât şi în plen; am susţinut acest proiect în unanimitate.

Hărţuirea sexuală în şcoli trebuie incriminată şi pedepsită sever.

Trebuie să luptăm împotriva acestui fenomen, oricâte cazuri am avea. Trebuie să creăm un mediu de siguranţă în şcoli pentru copiii noştri.

Noi, părinţii, încredinţăm copiii noştri şcolii şi pedagogilor, iar noi, parlamentarii, trebuie să creăm legi care îi protejează.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul George Simion, AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am votat pentru această lege, care este binevenită. Sper să existe mai mult consens în cadrul acestei Camere, când vorbim despre hărţuire sexuală.

Din păcate, există tot mai multe cazuri de hărţuire sexuală în cadrul acestei Camere.

În cadrul Parlamentului European avem chiar reprezentanţi ai României, în Parlamentul European, care hărţuiesc pe acolo, pe holuri, consiliere.

Ar fi bine ca aceste exemple să înceapă cu noi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

O voce de la USR:

Şcoala de vară?!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi de completare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 547/2022.

Vot, vă rog.

182 de voturi pentru, 82 contra, 9 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 522/2023.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, 6 contra, 12 abţineri. Adoptată.

Domnul deputat Dancă Ionel, de la neafiliaţi, explicarea votului, pe unul din proiecte.

Aţi văzut, mi-a atras atenţia colegul Moşteanu!

După ce mi-a atras atenţia nu mai puteam să încarc Regulamentul!

Domnul Ionel Dancă:

Stimaţi colegi,

Prin Proiectul de Lege nr. 547, aprobat astăzi, confirmaţi obligaţia de plată pentru cei care vând terenuri agricole, mai devreme de 8 ani de la achiziţie, la plata unui impozit de 80% din diferenţă.

Este un impozit aberant, născut în epoca Dragnea, la comanda, cererea latifundiarului Paul Stănescu, care nu are alt obiectiv decât să îi ţină pe micii proprietari de terenuri agricole din România iobagi în plasa marilor latifundiari.

Deputaţii Forţa Dreptei şi cei din USR vor ataca la Curtea Constituţională acest proiect de lege (Aplauze.), pentru că încalcă dreptul la proprietate, obstrucţionează tranzacţiile cu terenuri agricole şi blochează apariţia noilor investitori în piaţa agricolă din România.

Această solicitare de abrogare a impozitului de 80% pe diferenţă, din preţul de vânzare, vine ca urmare a numeroaselor solicitări primite din partea cetăţenilor care, în acest moment, sunt blocaţi la notar, pentru că nu pot să-şi exercite dreptul de proprietate asupra terenurilor. Şi mă refer aici la mulţi cetăţeni din judeţul Vrancea, acolo unde am fost ales, care mi-au cerut în mod explicit să depun amendament şi să iniţiez, în Parlament, abrogarea acestui impozit.

Este un impozit aberant, comunistoid, şi mă aşteptam ca măcar foştii colegi liberali să voteze împotriva acestui impozit care încalcă libertatea economică şi dreptul la proprietate.

Vom ataca la Curtea Constituţională, şi sperăm să găsim dreptate la Curtea Constituţională, pentru eliminarea acestui impozit comunist. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Înainte de a vă da cuvântul, vreau să menţionez faptul că punctul 14 al ordinii de zi, Pl-x-ul 522/2023, a avut raport de respingere.

Prin urmare, s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru a respinge legea.

Legea a fost respinsă, Pl-x-ul 522/2023 a fost respinsă.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Dar noi ştim ce am votat!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Benga Tudor-Vlad, explicarea votului.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Da. Bag de seamă că toate partidele s-au sucit şi au votat pentru respingerea acestui proiect de lege. Şi asta nu cred că-i taman întâmplător, faptul că 40.000 de consilieri locali şi judeţeni din ţara asta sunt soldăţei disciplinaţi, care sunt în lesa şefilor de partide, a baronilor locali, şi de acolo pleacă o grămadă dintre problemele democraţiei româneşti!

Mai mult decât atât, este o ipocrizie fantastică că fix acest Parlament, unde fiecare dintre dumneavoastră aveţi un mandat complet independent şi puteţi să luaţi propriile decizii, fără să vă fie teamă de repercusiuni şi ameninţări din partea liderilor de partid, votaţi ca aleşii locali să nu aibă această libertate.

Nici măcar n-am mers până la capăt cu această propunere de lege, am mers doar în a aduce la acelaşi tratament cu primarii, adică să nu-şi piardă mandatul dacă sunt demişi de către partid, nu să-şi piardă mandatul dacă pleacă prin demisie.

Deci, încă o dată, o mare, mare problemă a democraţie româneşti pleacă din democraţia internă a partidelor. Şi este foarte, foarte interesant că toate partidele, inclusiv cei care ieri, aici, în această dezbatere, au spus că vor susţine acest proiect de alege, nu l-au susţinut.

Patruzeci şi ceva de mii de consilieri locali din ţara asta, toţi aflaţi integral în lesa şefilor de partide şi a baronilor locali!

Nu e OK! Până nu vom deschide piaţa politică, ţara asta n-are cum să meargă înainte!

Mersi frumos. (Aplauze.)

O voce de la USR:

Bravo, Tudor!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 12 decembrie 2023, s-a depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; PL-x 749/2023, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul de sesizare este de două zile de la data depunerii.

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Invit membrii Biroului permanent la sala de şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.06.