Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.21.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 19 decembrie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Cunoaşteţi dispoziţiile regulamentare. Sunt câte trei declaraţii de la Grupurile PSD şi PNL, apoi doi deputaţi de la USR şi câte unul de la AUR, UDMR, de la Minorităţi naţionale şi neafiliaţi.

Timpul pentru intervenţii este de 3 minute. O să vă rog să vă încadraţi în timp.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Piper Savu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Piper-Savu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "22 Decembrie 1989 - un nou început".

Pentru români, sfârşitul de an este marcat de un plus de emoţie, căci perioada 16-22 decembrie este, în fiecare an, presărată de evenimente specifice, de comemorare a eroilor Revoluţiei de la 1989.

În istoria noastră, 22 decembrie va rămâne întotdeauna Ziua Libertăţii şi a Victoriei, ziua unui nou început pe care românii şi l-au clădit pe principiile aproape instinctive ale libertăţii şi drepturilor individuale.

22 Decembrie 1989 este reperul generaţiilor noastre, punctul zero al istoriei recente care a schimbat fundamental destinul României.

România împlineşte 34 de ani de la Revoluţie, ani în care a continuat să îşi scrie istoria în democraţie şi libertate, 34 de ani în care România a progresat, dar a avut şi momente de declin, 34 de ani în care românii au cunoscut solidaritatea, dar s-au lăsat şi dezbinaţi.

În 1989 s-a produs un act fondator pentru ordinea democratică în care trăim astăzi. Eroii din Decembrie 1989 au aspirat la o Românie democratică, în care fiecare român este ascultat şi protejat.

Fără idealurile şi efortul acestor tineri, fără trăirile pe care le-au simţit şi fără tristele pierderi, nimic din ce avem astăzi nu ar fi existat şi nimic nu va fi vreodată de ajuns pentru a cinsti memoria lor.

Trebuie să fim recunoscători crezurilor acestor tineri, pentru care dorinţa de schimbare a reprezentat mai mult decât orice altceva, să învăţăm din trecut şi să preţuim ceea ce am primit.

Aceste zile de decembrie trebuie să fie moment de reflecţie pentru noi toţi. Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii rămâne încărcată de durerea pierderii celor care şi-au dat viaţa pentru ca naţiunea noastră să lase în urmă trecutul întunecat al comunismului.

Sacrificiul românilor care au dispărut în lupta cu rămăşiţele regimului totalitar nu a fost în zadar. Moştenirea lor trebuie respectată şi apărată. Lupta pentru libertate este o datorie permanentă a fiecăruia dintre noi.

Astăzi, România este un pol de securitate regională, o ţară care face eforturi pentru a oferi tuturor cetăţenilor ei un trai cât mai bun şi mai sigur, aici, pe meleagurile natale.

Suntem obligaţi să nu uităm că România de astăzi, România democratică, europeană şi euroatlantică, şi-a construit acest nou început, începând cu 22 Decembrie 1989.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Virgil Alin Chirilă?

Aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi parlamentari,

Am citit, de curând, în presă o serie de date absolut înfiorătoare faţă de care noi, ca parlamentari, ar trebui să avem o reacţie cât mai rapidă şi cât mai hotărâtă.

În fiecare an, un oraş de copii dispare pur şi simplu de pe harta României şi din evidenţele statului român. În primele 11 luni ale anului 2023, la Poliţia Română au fost înregistrate 7.595 de dispariţii de copii. Iar acest bilanţ reprezintă o valoare dublă faţă de media ultimilor 22 de ani. Jumătate dintre aceşti copii, respectiv 3.287, sunt minori care au plecat din centrele de plasament. Din fericire, o bună parte dintre aceştia sunt găsiţi de autorităţi sau se întorc singuri în centrele de plasament.

Dar fenomenul continuă să se manifeste şi să se acutizeze. Mulţi dintre copiii care se reîntorc în centrele de plasament au fost abuzaţi sexual, iar multe dintre fetele care se întorc în centrele de plasament sunt deja însărcinate, iar pentru copiii din instituţiile publice avem, cât de cât, un raport faţă de ceea ce se întâmplă.

Dar să nu uităm că mulţi copii provin din familii extrem de sărace, din familii destrămate sau din familii în care au loc adevărate drame sfâşietoare şi acte de o violenţă cruntă.

Ştim sigur, cei 7.595 nu pleacă de acasă sau din centrele de plasament pentru că le este bine acolo. Cel mai grav este că un copil dispărut este un copil extrem de vulnerabil, care riscă să devină victima reţelelor de trafic de carne vie sau să se implice într-o serie de evenimente nocive care îl pot marca pentru tot restul vieţii sale.

Cred că fiecare copil care a trecut printr-o astfel de experienţă trebuie să fie în atenţia autorităţilor, care trebuie să-i ofere asistenţa necesară pentru a-i asigura o dezvoltare cât se poate de normală până la vârsta majoratului.

Există, în prezent, un proiect de lege iniţiat de Guvern şi aflat în dezbatere parlamentară, care tratează problema copiilor dispăruţi şi care propune soluţii pentru găsirea lor. Într-o mai mică măsură, acest proiect tratează şi o serie de proceduri care trebuie urmate după găsirea copiilor dispăruţi. Sunt cazuri cu astfel de copii vulnerabili care sunt abordaţi pe reţelele sociale de către exponenţi ai unor grupuri infracţionale de trafic de persoane sau de pedofili, care le promit beneficii materiale atractive. Cred că în această privinţă Poliţia Română şi celelalte instituţii ale statului ar trebui să-şi intensifice activitatea, pentru a depista la timp astfel de situaţii şi să intervină înainte de dispariţia copilului sau măcar pentru identificarea sa rapidă, înainte ca minorul să fie supus unor rele tratamente.

Cred că iniţiativa legislativă mai poate fi îmbunătăţită, însă e important ca dezbaterea să fie finalizată cât mai curând, încât să putem să abilităm instituţiile statului să acţioneze mai ferm şi mai rapid în prevenirea şi soluţionarea cazurilor de dispariţie, iar apoi să ofere asistenţă medicală sau psihologică de specialitate copiilor care au trecut prin această experienţă traumatizantă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule Chirilă.

În continuare, Radu-Marcel Tuhuţ.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Bilanţul primilor trei ani de mandat petrecut între oamenii din Munţii Apuseni şi din judeţul Alba"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ajuns, astăzi, la finalul celui de-al treilea an petrecut în Parlamentul României, onorat de încrederea acordată de către cetăţenii judeţului Alba, 3 ani în care m-am luptat să preiau cât mai multe dintre solicitările moţilor, şi nu doar, să reprezint fiecare localitate şi să identific alături de ei cele mai bune soluţii pentru problemele din judeţul nostru.

Poate cele mai importante momente petrecute alături de cetăţeni au fost în zilele inundaţiilor succesive din Munţii Apuseni, atunci când am lucrat cot la cot, lopată lângă lopată, alături de oamenii din comunele Sohodol, Meteş, Poiana Ampoiului, Albac, Abrud, Ocoliş şi Câmpeni, care pierduseră aproape toată agoniseala de-o viaţă. Am realizat demersurile pentru acordarea cât mai rapidă a ajutoarelor din partea Guvernului şi acordarea asistenţei pentru restabilirea serviciilor publice, deşi fostul premier, Vasile Cîţu, nu a simţit nevoia să vină să le strângă mâna oamenilor şi să îi asigure că totul va reveni la normal.

Recent, am realizat demersuri pentru dezvoltarea serviciilor publice din zona Munţilor Apuseni - şi mă refer aici la solicitarea către Ministerul Muncii pentru înfiinţarea unui nou cabinet de expertiză medicală care să deservească toate localităţile apusene şi extinderea detaşamentelor de pompieri din cadrul Inspectoratului de Urgenţă.

La Bucium am participat activ la dezvoltarea campaniei de împădurire, la Cupru Min am susţinut în Parlament investiţii de milioane de euro pentru modernizare şi retehnologizare, iar la nivelul localităţilor apusene, am susţinut în Parlament acordarea subvenţiei de 50% privind preţul facturilor la energie electrică.

Referitor la domeniul energetic, am susţinut, de asemenea, reducerea preţului la lemnele de foc, am susţinut şi votat pentru reglementarea preţurilor energiei electrice, fapt ce a condus la scăderea preţurilor la facturi şi, nu în ultimul rând, am solicitat investiţii în reţeaua de transport a energiei electrice din Munţii Apuseni, pentru reducerea numărului de pene de curent pe timpul iernii.

Printre alte demersuri realizate, aş dori să punctez şi transmiterea solicitărilor cetăţenilor din comunele Vidra şi Meteş, cu privire la atacurile repetate ale animalelor sălbatice asupra gospodăriilor, către instituţiile abilitate şi în mod special către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Mai presus de orice, în aceşti trei ani, am reuşit să fiu alături de oameni, de fiecare dată când aceştia mi-au solicitat prezenţa, şi nu doar. Am susţinut primarii care au avut nevoie de sprijin în deblocarea finanţării obiectivelor de investiţii locale, fie că a fost vorba despre reabilitarea şi modernizarea şcolilor sau spitalelor, fie că a fost vorba despre reabilitarea drumurilor sau despre asfaltarea uliţelor de pământ, cu fiecare proiect reuşit şi dus la bun sfârşit; fiecare proiect înseamnă oameni fericiţi şi comunităţi dezvoltate.

Aşa cum am spus, încă din prima zi de mandat, îmi doresc să fiu partenerul primarilor, dar totodată şi a cetăţenilor din Alba, şi în mod deosebit din Munţii Apuseni.

Aşadar, dragi cetăţeni ai judeţului Alba, vă doresc un an nou plin de realizări, multă sănătate, dumneavoastră şi celor dragi!

Deputat PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuţ.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

De la Grupul PNL văd că nu este nimeni.

Grupul USR.

Domnule deputat Radu Tudor Ciornei, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi, din ciclul "România eşuată - Ipocrizia bugetară".

Nu cred că a existat vreodată o oportunitate mai bună, plenară şi desfăşurată în toată splendoarea sa grotescă, decât a vedea la împreună lucrare, întru minciună şi jaf bugetar, toată pleiada de cleptocraţi reuniţi de mariajul toxic al resturilor dintr-un PNL aflat în moarte clinică şi un PSD ce a moştenit toate tarele fostului PCR.

Albirea comunicaţională, de către acoliţi inepţi şi găunoşi, a Ligiei Deca, un ministru perfect aliniat la seria de incompetenţi servili, care pot debita la nesfârşit platitudini autoelogioase, a cărei demisie o cerem astăzi în Parlament, a culminat cu laudele şi automângâierile pe creştet a finanţiştilor de paie ce ne spun că, de fapt, trăim foarte bine, iar bugetul creşte, dar noi, orbii, nu vedem efortul lor titanic.

Voturile din comisii şi discursurile triumfaliste din plen ne pun în rolurile de mateloţi ai unei corăbii în care, în momentul în care marinarul din cart strigă că ne îndreptăm către stânci, căpitanul ordonă să fie lichidat, pentru că la bord se chefuieşte şi nu putem sparge noi petrecerea cu ceva atât de trivial.

Eşecul statului de drept, al României educate, este dublat de executarea sumară a oricui strigă că regele este gol, orice încercare de decenţă statistică însoţită de date şi cifre e negată cu argumente calpe şi rânjete ameninţătoare.

În tot acest vacarm triumfalisto-electoral, de vot pe repede-înainte a unui buget mincinos, prezentat megalomanic drept o mare realizare a unei guvernări inconştiente, de ieri, anunţarea oficială a creării Alianţei Dreapta Unită aduce un licăr de speranţă, că măcar în faţa unui an electoral de o importanţă crucială pentru sufletul şi sănătatea morală a acestei naţiuni, forţele răului instituţionalizat, aliate împotriva firii şi a bunului-simţ, au un oponent care poate, într-adevăr, să îi învingă.

În faţa unui an crucial, preocupările politicienilor din polul de dreapta, vizavi de cei ai puterii, care masacrează bugetul, lăudându-se cu creşteri negate în fapt de inflaţie, sunt cu totul şi cu totul diferite.

Alianţa Dreapta Unită oferă speranţa românilor că de acum au posibilitatea unui vot pozitiv, întru binefacere şi însănătoşire, pe când, orbiţi, cred ei, de graba de a ne aşeza la masa cu sarmale şi cozonaci, nu vom sesiza pomenile deşănţate date din buget tuturor celor care ar mai putea aduce voturi în campaniile anului viitor.

Amăgirea perversă a primarilor, viceprimarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene, cu pensii speciale total nemeritate, imorale şi ilegale, fluturate pe sub nas la fiecare sfârşit de an, îi va costa scump, până la urmă.

Pentru noi, acest buget este un nou episod din întâlnirile perene ale hoţilor cu credulii, dar nimic şi nimeni nu va putea opri furia populară şi obida cu care un electorat prea des amăgit va mătura clicile de incompetenţi fudui şi buni de gură, care au lăsat ruşinea la o parte şi ne duc către genunile falimentului bugetar.

Vă mulţumesc.

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit acum pe domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Dezvoltarea pe minus"

Ciolacu manipulează evidenţa. El a anunţat triumfalist, peste tot, că bugetul Ministerului Dezvoltării a crescut cu 40%, când, în realitate, el a scăzut.

Cum este posibil?

Simplu! Pentru că, anul trecut, Ciolacu a pus frână plăţilor investiţiilor făcute în 2023, amânându-le pentru anul acesta. Astfel, execuţia bugetară pe 2023 a fost pe minus. Aşa că, a umflat bugetul pe anul acesta cu plăţile care trebuiau efectuate anul trecut.

Hocus, pocus, Ciolacus! Uite aşa a manipulat bugetul; aceeaşi lucrare publică trecută în doi ani de zile - în primul an făcută şi neplătită, în al doilea an plătită.

Ciolacu a făcut o scamatorie de 2 lei şi doar pentru a-şi pompa muşchii cu aer. A umflat bugetul pe 2023, ca apoi să-l dezumfle şi să-l poată umfla pe 2024. Dar realitatea este că bugetul pe 2024 al Dezvoltării este ca o stafidă, pentru că o parte însemnată se va duce pe plăţile neonorate din 2023.

Ministrul PNL al dezvoltării, Veştea, tace complice în faţa scamatorului-şef.

PSD şi PNL au o totală lipsă de empatie şi raţiune.

Bugetul pentru consolidarea şcolilor din România este cam pentru 20 de şcoli. România are în jur de 6.000 de unităţi de învăţământ, deci i-ar trebui cam 300 de ani să le consolideze pe toate.

Cu paşii aceştia minusculi nu ajungem departe.

Pentru că viaţa copiilor noştri nu este negociabilă şi pentru că am dorit ca acest amendament să treacă, am făcut o propunere doar pentru dublarea bugetului.

Ieri, chiar înainte de şedinţa de buget, s-a întâmplat o tragedie - o unitate de învăţământ, un internat, a căzut peste copii.

La nici 3 ore după această tragedie, a ajuns la vot amendamentul propus de mine pentru consolidarea şcolilor. Am explicat în detaliu necesitatea alocării mai multor fonduri, pentru a proteja vieţile copiilor noştri. Nimic nu a contat! PSD şi PNL au arătat o totală lipsă de empatie. Doar pentru că era de la USR. Am rămas cu un gust amar.

Vreau sa ştiţi realitatea din spatele cortinei şi cum acţionează aceşti cinici.

Am speranţa că voi nu veţi rămâne indiferenţi şi pasivi în 2024.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat USR.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Revenim la domnul Valentin-Ilie Făgărăşian.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Deşi nu avem informaţii precise cu privire la numărul cetăţenilor români stabiliţi temporar în afara frontierelor ţării, cele mai recente evaluări arată că peste 5 milioane de români muncesc şi trăiesc în state ale Uniunii Europene.

Mai mult decât atât, o investigaţie sociologică, realizată recent, a arătat că 7 din 10 familii au cel puţin o rudă stabilită în afara ţării, că rudele plecate la muncă în străinătate trimit bani acasă şi susţin familiile din munca lor şi ajută economia naţională, prin remitenţe anuale de miliarde de euro.

Aşadar, deşi aproape un sfert din populaţia ţării trăieşte temporar sau pe termen mediu şi lung în afara frontierelor ţării, nivelul de reprezentare a intereselor românilor din diaspora, în Parlamentul României şi în Guvern, este doar unul simbolic.

Pentru o circumscripţie electorală care echivalează, ca populaţie, cu 10 judeţe din ţară, sunt aleşi doar 6 parlamentari - 4 deputaţi şi 2 senatori.

De asemenea, la nivel guvernamental, deşi se justifică din plin existenţa unui minister pentru problemele românilor din afara graniţelor ţării, avem doar un departament, destul de puţin eficient în misiunea sa şi subsumat obiectivelor politice ale conducătorului acestuia.

Stimaţi colegi,

Milioanele de români din diaspora se uită cu speranţă către casă, către ţara în care s-au născut şi unde doresc să se întoarcă. Statul român este obligat, potrivit Constituţiei, să aibă grijă de fiecare cetăţean în parte, oriunde s-ar afla acesta.

Or, în condiţiile în care problemele cetăţenilor români sunt multe şi fără implicarea autorităţilor statului român nu se pot soluţiona, mi-aş dori ca în noul Guvern, constituit după alegerile din 2024, să avem atât un minister 100% dedicat problemelor comunităţilor de români din diaspora, precum şi o reprezentare reală în Parlament, cu deputaţi şi senatori care au trăit şi muncit în afara ţării, care cunosc problemele şi dificultăţile românilor din diaspora.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Grupul AUR, domnul Dumitru Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vineri, 1 decembrie, s-au împlinit 105 ani de la Marea Unire a românilor într-un singur stat.

Am participat la Alba Iulia la activităţile organizate cu ocazia acestui eveniment.

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, prezint un omagiu profund tuturor românilor care au contribuit la realizarea acestui măreţ obiectiv.

Printre cei care şi-au adus o contribuţie importantă la realizarea unirii, s-au aflat oameni politici, oameni de cultură, conducători militari, soldaţi, preoţi, negustori, meşteşugari şi cei mai mulţi care erau ţărani şi oameni simpli.

Cu toţii au înţeles că unirea reprezenta singura modalitate de salvare a naţiunii române de la oprimare şi persecuţiile la care a fost supusă timp de sute de ani de către stăpânii vremelnici ai diferitelor provincii româneşti.

Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost surprinzător de reuşită. Strânşi în jurul limbii comune, românii proveniţi din provincii care nu au fost niciodată până atunci împreună au reuşit într-un timp scurt să formeze o ţară care încă rezistă şi astăzi.

Alte ţări din apropierea noastră care s-au format tot atunci au fost deja dezmembrate. Voi exemplifica fosta Iugoslavie şi fosta Cehoslovacie, aliate ale României pentru o bună perioadă de timp, care au fost împărţite în mai multe ţări.

Şi asupra României au existat şi încă există planuri pentru dezmembrarea ţării. Deşi am pierdut la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial unele teritorii, am reuşit totuşi să păstrăm o ţară suverană, în care românii nu mai erau iobagi.

Din păcate, în ultimii ani ne-am pierdut suveranitatea. Toate deciziile importante privind funcţionarea ţării se iau în străinătate, politicienii noştri fiind doar cei care le pun în aplicare, pentru a li se permite să fie lideri.

Astfel, în ultimii treizeci de ani, am pierdut capacităţile de producţie şi am devenit o piaţă de desfacere.

Pe plan economic şi financiar, suntem controlaţi de capitalul străin.

Dacă înainte România consuma 25% din producţia agricolă, iar restul de 75% era exportat, acum nu mai reuşim să ne producem nici mâncarea şi cumpărăm peste 75% din alimentele pe care le consumăm.

Deciziile luate au făcut ca milioane de români să plece din ţară.

Cei care am rămas în ţară şi mai ales copiii noştri sunt învăţaţi, încetul cu încetul, lucruri degradante, incompatibile cu firea poporului român, prezentate ca fiind normale şi ca reprezentând noile valori.

Tot la şcoală, copiii noştri sunt învăţaţi că înaintaşii lor au fost oameni răi, care au comis lucruri rele, în încercarea lor de a se apăra de străinii care au venit la noi în ţară să facă bine.

Vă amintesc cazul doamnei Lasconi, a cărei fiică, în urma procesului de educaţie, a devenit duşmanca mamei sale.

Sper să conştientizăm pericolul că ai noştri copii se îndepărtează de părinţi şi strămoşi, ca urmare a conţinutului programei şcolare, şi să nu lăsăm ca acest lucru să se întâmple.

Educaţia primită în cei 7 ani de acasă şi sfaturile părinteşti acordate pe timpul gimnaziului şi al liceului au o mare importanţă şi trebuie să păstreze traseul copiilor noştri pe linia firească a poporului român.

Domnul Nostru Iisus Hristos a spus: "Nu vă temeţi de cei care vă pot face rău trupului, ci temeţi-vă de cei care vă pot distruge sufletul".

Acum sufletul poporului român este atacat şi noi trebuie să rezistăm.

Se apropie Crăciunul şi celelalte sărbători de iarnă.

Vă îndemn cu drag să primiţi colindători, să mergeţi şi voi la colindat şi să vă bucuraţi de vestea minunată a naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos!

Gânduri bune, voie bună şi sărbători fericite tuturor!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, români!

Dumitru Flucuş, deputat AUR de Braşov.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul PSD.

Îl invit pe domnul deputat Daniel Ghiţă.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică cu titlul: "Declararea şi recunoaşterea genocidului antiromânesc din Transilvania".

În prima decadă a lunii septembrie 2023, în contextul comemorării masacrelor comise de armata de ocupaţie maghiară în toamna anului 1940, în localităţile Treznea şi Ciumarna din judeţul Sălaj, profesorul Sorin llieşiu, fost senator al României, a lansat un apel, adresat marilor lideri mondiali, pentru recunoaşterea internaţională a genocidului antiromânesc înfăptuit de Ungaria în Transilvania de Nord, între anii 1940-1944.

Prin acest apel, profesorul llieşiu a solicitat şi autorităţilor de la Budapesta - Parlament, prim­ministru, preşedinte - să recunoască bestialul genocid antiromânesc înfăptuit de Ungaria în Transilvania de Nord între anii 1940-1944, perioada în care Ungaria a comis pe acest teritoriu un bestial genocid antievreiesc.

Sute de români au fost ucişi atunci cu o cruzime deosebită, îndeosebi în prima parte a lunii septembrie 1940, cu ocazia ocupării Nord-Vestului Ardealului de către armata maghiară, după cedarea acestui teritoriu prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940.

Cele mai mari masacre au fost comise în localităţile Ip, Treznea şi Ciumarna, din judeţul Sălaj, şi în localitatea Sărmaşu din judeţul Mureş, în care au fost înregistraţi peste 400 de morţi şi răniţi, marea majoritate simpli ţărani, inclusiv femei şi copii. Zeci de mii de români au fost duşi în lagăre de exterminare în Ungaria şi în Germania, iar 500.000 de români au fost expulzaţi sau refugiaţi.

În perioada respectivă, atunci când o delegaţie românească s-a plâns prim-ministrului Teleki Pál de atrocităţile comise, şeful Guvernului Ungariei a răspuns cu cinism: "Nu se poate nuntă fără înjunghiere".

Dar se impune şi completarea acestui demers, având în vedere perioada Revoluţiei de la 1848-1849. Ungaria a comis un genocid de şi mai mare amploare şi gravitate în Transilvania, conform unor istorici români. În perioada respectivă, armata aşa-zis revoluţionară maghiară, aflată sub autoritatea Guvernului condus de Lajos Kossuth şi comandată de generalul Jozsef Bern, se face vinovată de uciderea a peste 40.000 de români, care au fost spânzuraţi, de arderea şi ştergerea de pe faţa pământului a peste 300 de sate locuite de români.

Acest genocid a fost comis, cu titlu de represalii, în cadrul aşa-zisei operaţiuni de pacificare a Transilvaniei, care a fost ordonată de Guvernul de la Budapesta, pentru că românii majoritari au refuzat să recunoască anexarea Transilvaniei la Ungaria, decisă de Parlamentul acesteia în martie 1848. A fost un genocid fără precedent până atunci, în cursul unei revoluţii sau răscoale, în Europa şi în lumea civilizată.

Relevant este că la acest genocid a participat, în calitate de ofiţer, şi poetul Sándor Petőfi, declarat ulterior poet naţional al Ungariei, care a scris atunci o poezie instigatoare, cu titlul "Vreau să beau sânge de valah". Petőfi are astăzi statui ridicate în toate oraşele Transilvaniei cu populaţie maghiară semnificativă.

În motivarea apelului său, profesorul llieşiu a invocat că Germania a recunoscut recent genocidul săvârşit în Namibia - 1904-1908 -, iar preşedintele SUA, Joe Biden, a recunoscut genocidul antiarmenesc comis de Turcia din 1915-1916.

Se mai cuvine adăugat că Franţa a recunoscut genocidul antiarmenesc printr-o lege specială adoptată de Parlamentul de la Paris, în ianuarie 2012, iar regele Marii Britanii, Charles al III-lea, a cerut luna trecută scuze Tanzaniei pentru masacrele comise de armata colonială britanică în cursul răscoalei Mau Mau.

Într-un asemenea context, cer Parlamentului României să declare genocid masacrele comise de Ungaria împotriva românilor din Transilvania, în perioadele de ocupaţie 1848-1849 şi 1940-1944, sens în care să solicite în prealabil Academiei Române un punct de vedere motivat istoric şi juridic.

Totodată, solicit Guvernului şi Parlamentului Ungariei să recunoască acest genocid, să-şi ceară scuzele de rigoare şi să-şi asume plata de daune morale şi materiale faţă de urmaşii victimelor.

Deputat Daniel Ghiţă, de Ilfov.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Ieri, în România, Dreapta s-a unit!

Am lansat polul de dreapta în jurul USR, la care s-au alăturat PMP şi Forţa Dreptei, iar împreună vom câştiga alegerile europarlamentare.

Acest pol de dreapta este singura posibilitate pentru a moderniza cu adevărat România.

Iohannis a trădat, PNL a trădat, PSD şi PNL, sub oblăduirea lui Iohannis, au dus ţara într-o criză profundă, şi-au bătut joc de antreprenori, au mărit taxele, şi-au mărit pensiile speciale, şi-au angajat specialii la stat, şi-au bătut joc de cetăţenii români.

România, sub PSD şi PNL, este definită prin corupţie endemică, hoţie din banul public, nepotism, clientelism politic, promovarea nulităţilor, demantelarea justiţiei şi a statului de drept şi, nu în ultimul, conservarea clasei specialilor.

Dar mai există un lucru foarte trist, pentru că România, sub PSD şi PNL, este o ţară depopulată, o ţară unde românii se văd nevoiţi să-şi crească copiii în afara graniţelor ţării, unde românii se văd nevoiţi să-şi caute speranţele departe de casă.

Dar, staţi liniştiţi, că acest pol de dreapta va câştiga alegerile şi în diaspora!

Acum, mai mult ca întotdeauna, este momentul schimbării, momentul reformelor reale, profunde, în stat, nu mimate original, iar USR a dovedit că poate livra un program de guvernare, un program de reforme care să schimbe statul din temelii, punându-l pe o fundaţie modernă, servind cu adevărat cetăţeanul, un stat cu instituţii responsabile, performante în educaţie, în sănătate, în administraţie şi foarte chibzuit în cheltuiala banului public, fără discriminare, într-o clasă de privilegiaţi şi restul cetăţenilor.

România are nevoie de o alternativă onestă şi modernizatoare, iar polul de dreapta în jurul USR va duce mai departe lupta unei generaţii, speranţele unei generaţii.

Nu mai merge şi aşa, vremea ghinionului a trecut! Există planul nostru pentru o Românie de succes şi alegerea pentru anul 2024 este clară - polul de dreapta în jurul USR.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem acum la colegii neafiliaţi.

Anamaria Gavrilă? Nu este.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc.

Dragi români,

Mai mult ca oricând, acum, este nevoie de implicarea noastră, a tuturor, pentru salvarea ţării, aflată sub asediu globalist, adusă în acest punct de marionetele care s-au perindat la conducerea statului în ultimii 33 de ani şi care au uitat că au fost aleşi pentru a reprezenta interesele poporului român.

Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român îşi propune să vină cu acţiuni şi măsuri concrete pentru reclădirea unui stat prosper şi echitabil şi pentru recâştigarea demnităţii şi suveranităţii, iar acest lucru se poate întâmpla doar ieşind din acele mecanisme europene care ne subordonează identitatea naţională unor interese corporatiste.

Propunem tuturor românilor să se reunească alături de noi, indiferent de convingerile politice şi religioase, precum şi de originile etnice sau sociale, pentru a reda României puterea, libertatea, demnitatea şi unitatea, în faţa acestei etape istorice decisive.

Este ultimul moment, în care trebuie să ne implicăm pentru a stopa declinul societăţii actuale şi pentru a reconstrui o Românie puternică şi capabilă să facă faţă tendinţelor de globalizare.

Mai departe, vă voi prezenta câteva dintre măsurile pe care Partidul PPR şi le asumă prin programul său politic.

- Revitalizarea sistemului sanitar, ieşirea din robia Big Pharma - OMS şi respingerea oricărei tentative de impunere a vaccinării obligatorii, prin lege sau prin presiuni sociale şi economice;

- Reconstrucţia sistemului de învăţământ din România, punând în centrul său valori tradiţionale şi eliminând influenţa ideologiilor nocive, precum ideologia de gen;

- Reînvierea şi consolidarea şcolilor profesionale, stabilind parteneriate strânse cu mediul privat, pentru a asigura o educaţie practică şi relevantă pentru piaţa muncii;

- Creşterea natalităţii, prin măsuri de ocrotire a familiei;

- Scoaterea justiţiei de sub influenţa diverselor entităţi private sau instituţionale, precum politicul, serviciile de informaţii, ONG-urile şi respectarea şi protejarea Constituţiei României, consolidându-i supremaţia în toate acţiunile noastre;

- Guvernarea ţării în interesul economiei româneşti, revigorarea şi dezvoltarea sectoarelor economice de bază - energie, materii prime, agricultură;

- Rezilierea de urgenţă a contractelor frauduloase, prin care ne-am pierdut independenţa energetică, şi interzicerea înstrăinării companiilor cu capital de stat sau a regiilor autonome;

- Protejarea de urgenţă a pădurilor din România şi interzicerea exportului de material lemnos brut;

- Asigurarea independenţei alimentare, prin înfiinţarea unui program naţional de agricultură, care să sprijine activ producătorii români şi crescătorii de animale, dar şi reţelele de distribuţie şi lanţurile de desfacere autohtone;

- Întărirea armatei române şi somarea trupelor străine să părăsească teritoriul ţării noastre.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care viitorul României trebuie să aparţină Patrioţilor!

Mulţumesc.

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR - Patrioţii Poporului Român.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, tot la colegii neafiliaţi.

Domnule deputat Nicolae Roman, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din ciclul "Puterea noastră ca români", astăzi voi vorbi, din nou, despre pensiile militare.

Citez: "Decizia cu privire la majorări - desigur, ale acestor pensii - nu este la Ministerul Muncii, este la latitudinea celor de la Ministerul Apărării Naţionale, dacă se face sau nu majorarea...", spunea doamna ministru al muncii şi solidarităţii sociale, Simona Bucura-Oprescu.

Stimaţi domni,

Distinse colege,

În spaţiul public circulă afirmaţiile pe care doamna ministru sus-menţionată le-a făcut, privind pensiile militare, pe care nu le consideră pensii "nesimţite".

În condiţiile acestea, rezultă clar că decizia blocării valorii pensiilor militare este determinată doar de factori politici şi de interese obscure ce afectează siguranţa naţională.

De aceea, în numele a peste o sută de mii de pensionari militari şi a familiilor acestora, precum şi a militarilor activi interesaţi de viitorul lor, solicit unele lămuriri:

De ce nu sunt majorate pensiile militare şi se practică această discriminare faţă de pensionarii civili?

De ce se aminteşte mereu despre pensiile militare "nesimţite", deşi există pensii cu valori cuprinse între 300 şi 500 de lei, şi nu se pomeneşte nimic despre pensiile de zeci de mii de lei ale altor categorii socioprofesionale, despre caracterul cărora s-au făcut declaraţii în Camera Deputaţilor?

Dacă nu aţi ştiut nimic despre această situaţie, domnule premier şi domnule ministru al apărării naţionale, ce măsuri urgente veţi întreprinde până la 1 ianuarie 2024, pentru corectarea acestei situaţii?

Vă rog, domnule ministru al apărării naţionale, să-mi comunicaţi numele persoanelor, nu al structurilor, care se fac vinovate de această situaţie.

Având în vedere impactul financiar şi moral asupra câtorva sute de mii de oameni, vă rog să-mi comunicaţi măsurile luate faţă de cei vinovaţi de actuala situaţie discriminatorie.

Nu trebuie să ne jucăm cu vieţile oamenilor!

Sunt afectate persoane care, ca şi dumneavoastră, au jurat să-şi slujească patria!

Ei au pus, însă, chezăşie viaţa, ca adevăraţi români pentru România!

Deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, tot la grupul colegilor neafiliaţi.

Domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Nu avem voie să ne uităm trecutul, pentru că avem nevoie de el să ne construim viitorul!"

În această perioadă a anului, comemorăm victimele din decembrie 1989, iar la 34 de ani de la acele momente cumplite ne amintim cu responsabilitate de tot ceea ce s-a întâmplat atunci. Avem datoria de a onora amintirea celor care şi-au dat viaţa, pentru ca noi să ne aflăm în această clădire şi să-i reprezentăm pe cetăţenii români în deplină libertate şi conform principiilor democraţiei.

Pentru toată România, evenimentele din Decembrie 1989 au adus libertate, demnitate şi democraţie, valori fundamentale pentru care merită să lupţi, indiferent de circumstanţe. Fiecare dintre noi, astăzi, prin rolul pe care îl avem în societate, avem datoria să continuăm să credem în ele şi să le apărăm. Trebuie să facem asta pentru viitorul acestei naţiuni, pentru cei tineri, care nu au avut ocazia să vadă şi să simtă bucuria victoriei sau durerea sacrificiului acelui moment important.

Nu avem voie să uităm niciodată deceniile cumplite ale comunismului şi trebuie să ne asigurăm că nu vom mai trece din nou prin asemenea suferinţe. Astăzi, România a câştigat un prezent şi un viitor european. Apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi la NATO reprezintă mărturii ferme ale angajamentului comun de a ne desprinde de trecut şi a privi cu încredere spre un viitor cu valori europene.

Însă nu suntem feriţi complet de pericole. Creşterea alarmantă a extremismului în întreaga Europă, dar şi la noi în ţară, sunt semne clare că mai sunt multe de făcut. Tocmai de aceea, trebuie să fim vigilenţi, să aducem în centrul atenţiei opiniei publice şi să sancţionăm orice derapaj, indiferent în care tabără ne-am situa.

Investiţiile în educaţie, sănătate, sport, economie, consolidarea statului de drept, independenţa justiţiei, promovarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, apărarea integrităţii şi suveranităţii statului, promovarea culturii şi a tradiţiilor naţionale, fiecare în parte şi toate la un loc, reprezintă stâlpii de bază ai unui stat sănătos. Nu avem voie să ne lăsăm manipulaţi de discursuri politicianiste din partea unora care cred că pot evalua, după criterii personale şi subiective, dragostea de ţară.

Avem datoria să continuăm să credem în viitorul acestei naţiuni. Există soluţii şi avem resurse. Împreună putem face o Românie mai bună!

Cristian-Paul Ichim, deputat în Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vom merge la Grupul UDMR.

Văd că a venit doamna Biró, pe care o invit la microfon.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Solidaritate cu cei care nu-şi pot face auzite vocile".

În fiecare an, la 20 decembrie, se celebrează Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane, zi dedicată sărbătoririi unităţii în diversitate, care reprezintă o oportunitate de a reaminti guvernelor să-şi respecte angajamentele faţă de acordurile internaţionale, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Solidaritatea este identificată în Declaraţia Mileniului, adoptată de comunitatea internaţională, cu ocazia Summitului Mileniului din anul 2000, drept una dintre valorile fundamentale ale relaţiilor internaţionale în secolul XXI, în care cei care au mai puţine avantaje merită ajutor şi trebuie acordat ajutor de la cei care beneficiază de ceva mai mult. Astfel, în contextul globalizării şi al provocării creşterii inegalităţii, întărirea solidarităţii internaţionale este indispensabilă.

Prin iniţiativa proclamării Zilei Internaţionale a Solidarităţii Umane, precum şi prin constituirea Fondului mondial de solidaritate pentru eradicarea sărăciei, iniţiat prin Rezoluţia 57/265 a Adunării Generale a ONU, la 20 decembrie 2002, conceptul de solidaritate a fost promovat ca fiind esenţial în lupta împotriva sărăciei şi în implicarea majoră a tuturor părţilor interesate.

A promova solidaritatea umană înseamnă să ne facem auziţi pentru problemele celor care nu au glas sau n-au mijloace de a se ridica şi a acţiona pentru reducerea şi eliminarea barierelor care le constrâng. Este important să ne implicăm activ în comunitatea noastră şi să ne implicăm în diferite activităţi şi evenimente, pentru a demonstra această solidaritate şi a o pune în practică.

Constatăm cu îngrijorare faptul că sărăcia şi inegalitatea exacerbate de dezastre umanitare, schimbări climatice, conflicte armate, instabilitate politică, lipsă de educaţie, structuri socioeconomice inechitabile, violenţă în familie şi discriminare de gen reprezintă factori-cheie ai traficului de copii, mai ales din orfelinate.

Cu toţii avem o mare responsabilitate în a recunoaşte nevoile unice ale copiilor şi a milita pentru respectarea drepturilor acestora, prin facilitarea accesului la servicii sociale, educaţionale şi medicale de calitate.

În România, sunt acasă 3,7 milioane de copii, dar nu toţi se simt ca acasă. Privaţi de servicii de sănătate şi educaţie, cu acces limitat la resurse de bază, victime ale sărăciei, excluziunii, aproximativ 41,5% dintre copii vin pe lume în familii aflate la risc de sărăcie sau excluziune socială.

Să nu ai siguranţa unei mese zilnice, să nu ai apă caldă sau încălţări cu care să mergi la şcoală, să îţi fie frică, ruşine sau foame este un mod de a trăi foarte greu.

Familiile din care provin nu le pot asigura întotdeauna accesul la un minim de confort şi resurse pentru educaţie, sănătate şi dezvoltare armonioasă.

Niciun copil, niciun adolescent şi, de fapt, nicio persoană nu trebuie lăsată în urmă. Acesta este principiul pe care îşi construieşte politica socială şi familială Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Eradicarea sărăciei; incluziunea celor vulnerabili; reducerea şi eliminarea abandonului şcolar; eliminarea oricărei forme de violenţă din viaţa copiilor şi familiilor; educaţie de calitate pentru fiecare copil - sunt obiective prioritare, din punctul nostru de vedere, care trebuie să fie atinse pentru a asigura condiţiile de bază, în societate, pentru o egalitate de şanse.

Prin îmbunătăţirea accesului la servicii de calitate, echitabile şi coordonate în domeniul educaţiei, al sănătăţii şi al protecţiei sociale, precum şi prin promovarea unor norme sociale care susţin drepturile copiilor, putem reduce şi putem rupe cercul vicios al sărăciei şi al excluziunii, care se repetă din generaţie în generaţie, şi care le dă posibilitatea ca fiecare copil să fie ocrotit, să poată să se joace, să înveţe şi să viseze.

Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane este o zi specială care ne aminteşte că toţi putem să facem ceva, că toţi aparţinem aceleiaşi familii. Ne învaţă cât de important este să ne respectăm reciproc, să lucrăm împreună şi să fim sprijin pentru cei care au nevoie de acest suport.

Această zi ne încurajează şi ne dă posibilitatea să gândim şi să acţionăm în solidaritate.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Biró Rozália, Circumscripţia nr. 5.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Revenim la Grupul AUR.

Domnul secretar Ringo Dămureanu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ringo Dămureanu:

"PSD le-a luat CRF-iştilor şi ultimul drept - autorizaţiile de călătorie. Parlamentul este chemat să intervină"

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu câteva zile, Guvernul PSD-PNL a lovit în plin în CFR-işti, ironia sorţii, tocmai prin aşa-numita Ordonanţă - "trenuleţ", interzicându-le practic gratuitatea navetei profesionale, cu toate că, prin contractele colective de muncă, negociate şi semnate chiar la începutul lunii decembrie 2023, s-a recunoscut dreptul lucrătorilor CFR-işti de a circula cu trenurile de călători, în baza autorizaţiei de călătorie.

Este dreptul negociat al lucrătorilor din sistemul CFR, iar faptul că Guvernul a decis ca, începând cu anul 2024, să îl anuleze, determină umilinţă şi deznădejde pentru ultimii mohicani ai ceea ce a fost cândva a doua armată a ţării, dar şi neîncredere în dialogul cu Guvernul.

Peste 30.000 de CFR-işti fac deplasarea cu trenul, de la domiciliu la locul de muncă şi retur, dar şi în exercitarea serviciului, către locaţiile unde îşi exercită sarcinile de serviciu. "Trenuleţul morţii", cum denumesc ei recenta O.U.G. nr. 115/2023, suspendă, de fapt, anulează acest drept.

Măsura va produce pagube semnificative în bugetul familiilor lucrătorilor CFR-işti, dar şi o pierdere pentru CFR Călători de peste 300 de milioane lei, pe care aceasta îi încasa de la celelalte companii feroviare de stat, pierdere care, ulterior, culmea ironiei, va trebui obligatoriu compensată chiar de la bugetul de stat, din care s-a tăiat acest drept.

Elevii circulă gratuit cu trenul, inclusiv cu Intercity. Studenţii plătesc doar 10% din preţul legitimaţiei de călătorie. Pensionarii circulă gratuit şase călătorii. CFR-iştii de la unităţile feroviare de stat care circulă cu operatorii de transport feroviar privaţi pot să plătească 30% din valoarea călătoriei. În schimb, CFR-iştii din unităţile feroviare de stat care circulă cu trenurile CFR Călători vor fi obligaţi să plătească biletul întreg, inclusiv atunci când fac naveta pentru a-şi efectua serviciul.

Sunt nemulţumiri mari şi cu privire la noua Lege a pensiilor, care abrogă/elimină articole din Statutul personalului feroviar, adoptat prin lege, în timp ce salarizarea a generat cele mai mari nemulţumiri la CFR Călători şi CFR Infrastructură.

Este nejustificată şi fără nicio economie la bugetul de stat pe anul 2024 această măsură, adoptată fără dialog civic, politic sau social. Să nu uităm că atât Legea Bugetului de stat pe anul 2024, cât şi noua Ordonanţă-trenuleţ nu au primit aviz favorabil de la Consiliul Economic şi Social.

Cerem ca Parlamentul să nu fie de acord cu excluderea CFR-iştilor de la dreptul de a se deplasa cu autorizaţiile de călătorie şi să se respecte noile CCM, în vigoare.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, secretar al Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul PSD au depus declaraţii în scris: Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ioan Vulpescu, Elena Stoica, Cristina-Elena Dinu, Florian-Claudiu Neaga, Georgeta-Carmen Holban, Nicu Niţă, Silviu Nicu Macovei, Daniel Ghiţă, care a şi prezentat intervenţia, Romulus-Marius Damian, Mirela Furtună, Dan-Constantin Şlincu şi Vasilică Toma.

De la Grupul PNL, au depus declaraţii: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Cruşoveanu, Bogdan-Iulian Huţucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Vetuţa Stănescu, Cosmin Şandru, Gabriel Andronache, Florin-Alexandru Alexe şi Ştefan-Bucur Stoica.

De la Grupul USR, Filip Havârneanu.

De la Grupul AUR: Silviu-Titus Păunescu, Lilian Scripnic, Dumitru-Viorel Focşa, Darius Pop, Sebastian-Ilie Suciu, Raisa Enachi şi Boris Volosatîi.

De la neafiliaţi: Vasile Nagy şi Bogdan-Alexandru Bola.

Au mai venit colegi.

Continuăm cu Grupul colegilor neafiliaţi.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel-Liviu Toda.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se împlinesc 34 de ani de la Revoluţie. Timişorenii au sărbătorit, încă de săptămâna trecută, acelaşi număr de ani de la primele zile de libertate.

În cea mai prosperă perioadă a istoriei noastre, în perioada în care facem parte din cele mai mari şi democrate uniuni politice şi organizaţii de securitate internaţionale, aproape jumătate dintre români spun că se trăia mai bine pe vremea lui Ceauşescu. Şi nu doar atât! Aproximativ acelaşi procent văd anii dictaturii comuniste drept un lucru bun pentru România!

Mulţi dintre noi am trăit în comunism. Eu eram doar un copil, dar îmi amintesc cum arătau cele două ore de emisiuni de la televiziunea naţională. Nu voi uita niciodată cum stăteam la coadă la pui sau la portocale. Este trist că astăzi, când comemorăm cel mai important moment colectiv al României din ultimele decenii, românii pare că au uitat aceste probleme. Pare că au uitat că nu puteam spune nici bancuri, fără teama de a fi luaţi de Securitate.

În spatele acestei percepţii sunt mai multe explicaţii. Las experţii în sociologie şi psihologie colectivă să le găsească şi să le analizeze.

Eu pot observa doar două aspecte politice.

În primul rând, această percepţie a românilor cred că este din cauza dezamăgirii pe care o resimt faţă de clasa politică.

M-am uitat pe ultimele mele alocuţiuni de la acest microfon. Am făcut mereu apel la onestitate. Trebuie să fim corecţi cu cetăţenii, trebuie să le promitem doar ceea ce putem face. Creând false aşteptări, promiţând marea cu sarea, ştiind bine că putem oferi jumătate din ceea ce promitem, ne discredităm. Şi, bineînţeles, să terminăm odată cu numirile politice în aparatul de stat!

A doua problemă este fenomenul fake news. Dictaturile propagă minciuni împotriva statelor democratice, pe care reţelele de socializare şi, uneori, mass-media, le rostogolesc. Astfel, şubrezesc încrederea în democraţie. Autorităţile trebuie să pună punct acestor practici. Şi aici am în vedere, în primul rând, CNA.

Libertatea am cucerit-o greu şi o putem pierde uşor.

Haideţi să ne comportăm astfel încât eroii Revoluţiei să nu fi murit degeaba!

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mihai Weber.

Domnul Mihai Weber:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Bugetul pe 2024, o investiţie fără precedent în dezvoltarea durabilă şi protecţia socială".

Stimaţi membri ai Parlamentului,

În contextul adoptării bugetului pentru anul 2024, trebuie să subliniez faptul că acesta reprezintă o investiţie masivă în dezvoltarea durabilă şi în creşterea economică sustenabilă a ţării noastre.

Bugetul pe anul 2024 este cel mai mare buget pentru investiţii din ultimii ani, constituind mai mult de 7% din Produsul Intern Brut. Acest fapt reflectă angajamentul nostru de a promova programe naţionale de investiţii şi de a susţine continuarea proiectelor locale, atât în judeţul Gorj, judeţ pe care îl reprezint în Parlament, cât şi în toate celelalte judeţe ale României.

Pensiile şi protecţia socială - o prioritate fundamentală.

Bugetul pentru anul 2024 are în vedere mărirea pensiilor, cu o alocare de 135 de miliarde de lei. Această creştere este menită să asigure o indexare de 13,8% a punctului de pensie, la 1 ianuarie 2024, iar la 1 septembrie 2024 pensionarii din România vor beneficia de pensii recalibrate, conform Legii nr. 360/2023.

Salariul minim şi puterea de cumpărare - garanţii pentru viitor.

În spiritul obiectivelor guvernării PSD, subliniez şi creşterea salariului minim, în 2024. Este esenţial să menţionăm că facilitatea de scutire de taxe de 200 de lei se va menţine până la următoarea majorare a salariului minim, garantând astfel protejarea salariilor nete ale angajaţilor.

Impactul creşterilor salariilor minime asupra puterii de cumpărare.

În anul 2023, guvernarea PSD a reuşit să majoreze salariul minim brut cu 29,4%, de la 2.550 de lei la 3.300 de lei brut, în octombrie 2023. Această creştere a avut un impact semnificativ asupra puterii de cumpărare, reflectată într-o creştere anuală de 17% în termeni nominali şi 8,4% în termeni reali, cu un context inflaţionist de 8,07%.

Combaterea inflaţiei şi protecţia puterii de cumpărare.

PSD a implementat măsuri eficiente de plafonare a preţurilor la energie şi alimente de bază, contribuind la oprirea inflaţiei. Conform INS, inflaţia anuală a scăzut, de la 8,1% în octombrie, la 6,7% în noiembrie, demonstrând succesul politicilor de protejare a puterii de cumpărare a românilor.

În încheiere, doresc să subliniez că, deşi există diferenţe individuale între anumite categorii profesionale, statisticile confirmă că politicile PSD au contribuit la o creştere a puterii de cumpărare, fapt vital pentru susţinerea şi prosperitatea tuturor cetăţenilor. Tocmai de aceea, este o obligaţie pentru toţi parlamentarii, indiferent de partidul din care fac parte, să susţină acest buget, care le va readuce românilor speranţa pentru o viaţă mai bună.

Vă mulţumesc.

Mihai Weber.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Să mai aşteptăm circa 10 minute, să vedem dacă mai vin colegi care erau în scrişi.

A, domnule Coleşa, nu aţi fost?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tema declaraţiei politice de astăzi: "Nebunia sinuciderii economice prin preţuri speculative şi încălcări ale drepturilor omului, fundamentate pe urgenţa climatică, continuă".

Am vorbit de foarte multe ori aici, în Parlament, despre faptul că apocalipsa climatică, cauzată de activităţile umane generatoare de gaze cu efect de seră, în special dioxid de carbon, este o mare minciună.

Unde duce această ideologie a apocalipsei climatice?

Destinaţia este arătată şi în Hotărârea Guvernului nr. 1.215 privind strategia pentru reducerea emisiilor de carbon, pentru o Românie aşa-zis neutră climatic, în 2050.

Ce înseamnă pentru ei neutralitate climatică?

Raportat la 1990, înseamnă nişte reduceri aberante ale emisiilor de carbon.

Astfel, în 2005, cu 48%, însă noi am avut reduceri cu peste 50%.

În 2019, cu 62%. Noi am avut peste 65%.

În 2030, cu peste 82%, mult mai mult decât acel Fit for 55, 55%.

În 2045, 95% şi aşa mai departe.

Dar ce înseamnă aceste reduceri ale emisiilor de carbon?

Uitaţi-vă în jur. Oare mai avem industrie metalurgică, producători de oţel, de aluminiu, producători de îngrăşăminte agricole, centrale termice sau energetice pe cărbune? Răspunsul este nu.

Lipsa industriei înseamnă lipsa locurilor de muncă, sărăcie, îndatorare şi părăsirea ţării.

Cum s-a ajuns aici?

Până acum 10-20 ani aveam o energie electrică ieftină.

Au apărut însă acele forme de taxare a emisiilor de carbon, acele certificate de carbon, astfel că orice centrală sau orice fabrică care emitea carbon trebuia să cumpere acele certificate, la început ieftin, cu 2 euro, apoi foarte scump, cu 100 de euro.

Apoi s-a stabilit modul de calcul al energiei electrice. Astfel, ultima centrala electrică selectată pentru acoperirea consumului, a cererii, care era şi cea mai scumpă, dicta preţul întregii pieţe.

Astfel, prin suprataxare şi preţ de speculă, industria energetică şi industria grea au dispărut, iar odată cu ele şi bunăstarea noastră.

Nebunia nu se opreşte aici. La ţintă este luat şi sectorul transporturilor.

S-a hotărât interzicerea producerii şi vânzării de autoturisme pe benzină, motorină şi GPL, până în 2035, şi cu 50% până în 2030.

Rezultatul dorit - dispariţia acestora şi înlocuirea lor cu cele electrice, care sunt mai scumpe, mai puţin fiabile, mai greu de reparat, cu o autonomie mai mică şi cu timpi de încărcare foarte lungi.

În plus faţă de toate acestea avem o raţionalizare comunistă a distanţei maxime, pe care vom avea voie să o parcurgem într-un an cu maşina - maximum 6.500 de kilometri pe an pentru autoturisme şi maximum 8.900 de kilometri pentru maşinile de transport marfă.

În concluzie, toate aceste măsuri de taxare şi interzicere a combustibililor fosili au dus şi duc la distrugerea industriei României şi a Europei, la distrugerea bunăstării noastre, prin plecarea producătorilor către Asia, prin îndatorare enormă, prin preţuri speculative, prin îmbogăţirea incredibilă a celor deja extrem de bogaţi şi prin sărăcirea tot mai accentuată a celor mulţi.

Această nebunie nu poate înceta decât în mod democratic, prin vot politic, prin scoaterea de la guvernare a celor care ne-au adus în această stare.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj. (Aplauze.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Mai citesc o dată lista colegilor înscrişi, să vedem dacă a mai venit cineva.

De la PSD, domnul Rasaliu sau doamna Huţu? Nu.

De la PNL, domnul Cozmanciuc? Nu.

De la USR, Molnar sau Cristian?

Predescu, de la AUR?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vor mai avea libertatea pentru care am luptat şi generaţiile viitoare?".

Stimaţi colegi,

Observ cum se continuă atacul PSD-PNL la adresa drepturilor şi libertăţilor românilor.

Pe ascuns şi fără niciun fel de consultare publică, Guvernul Ciolacu a adoptat încă o hotărâre monstruoasă, care vine împotriva tuturor principiilor care stau la baza unui stat democratic.

Îndeplinind ordinele primite de la Bruxelles, acest Guvern a adoptat o hotărâre, în aceeaşi perioadă în care preşedinta Comisiei Europene vorbea despre introducerea tarifării globale a carbonului şi a "paşapoartelor de carbon", al căror scop este, evident, limitarea călătoriilor.

Aşadar, nu Guvernul, nu populaţia, nu Parlamentul, ci nişte autointitulaţi specialişti au emis această minunată strategie, pe care Guvernul României a asimilat-o, pur şi simplu, şi a semnat-o. Vorbim despre un document scris de PriceWaterHouseCoopers.

Ni se bagă pe gât, practic, o nouă normalitate, printr-o hotărâre care limitează libertatea de mişcare, desfiinţează dreptul la proprietatea privată a autovehiculelor pe benzină, motorină şi GPL şi care afectează transporturile, toate ramurile industriale, dar şi agricultura şi, per general, toată viaţa românilor. Practic, toate pasajele din Constituţie, în care se vorbeşte despre drepturi, libertăţi şi proprietate, încep rând pe rând să dispară.

Cum va arăta viitorul României până în 2050, conform acestei hotărâri de Guvern?

Nu vom mai avea voie să circulăm singuri în maşina personală, ci doar însoţiţi de cel puţin o persoană.

Nu avem voie să parcurgem mai mult de 6.500 de kilometri cu maşina personală, iar autovehiculele destinate transportului de pasageri nu pot parcurge mai mult de 64.500 de kilometri pe an.

În transporturile publice şi de marfă sunt interzise autovehiculele pe motorină şi benzină.

Se interzice consumul de motorină în agricultură.

Agricultorii trebuie să reducă flatulenţa erbivorelor cu 10% până în 2030 şi cu 30% până în 2050, printr-o alimentaţie mai scumpă, impusă de UE.

Se interzic centralele de apartament, iar toate centralele alimentate cu gaze naturale vor fi adaptate la gaze regenerabile - hidrogen verde etc. - până în 2036, deşi absolut toate - pentru că am participat la crearea Legii hidrogenului, momentan s-au făcut teste care arată că maxim 5% din hidrogen se poate introduce în reţea.

Această decizie a PNL-PSD nu este, din punctul meu de vedere, decât o altă dovadă de prostie, aş putea spune, şi incompetenţă ieşită din comun, pentru că alte state ori nu au adoptat această ordonanţă, ori au schimbat-o, adaptând-o specificului ţării lor.

Am luptat pentru libertate, ca astăzi să trăim sfârşitul libertăţii şi democraţiei. Este un mijloc de înrobire şi de sărăcire a clasei de mijloc.

Până în 2050, conform acestei ordonanţe şi gândirii actualei coaliţii, România va salva de una singură planeta şi pe noi ne condamnă la subdezvoltare doar pentru a nu face competiţie altor state.

Vă mulţumesc.

Ana-Loredana Predescu, deputat de Braşov, Grupul AUR. (Aplauze.)

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la grupul colegilor neafiliaţi.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Bună ziua, dragi colegi.

Aceasta este imaginea lui Jimmy Lai. (Arată imaginea.)

Jimmy Lai este unul dintre luptătorii pentru libertatea de expresie în Hong Kong.

Şi avem următoarea declaraţie.

Jimmy Lai este fondatorul "Apple Daily", un ziar proeminent din Hong Kong, cunoscut pentru criticile sale la adresa Guvernului chinez şi susţinerea democraţiei. El a fost acuzat, sub controversata Lege a securităţii naţionale, pentru presupusa colaborare cu forţe externe, acuzaţii considerate de mulţi ca fiind o încercare de a suprima libertatea presei în Hong Kong.

Procesul lui Lai, care include acuzaţii care ar putea duce la închisoarea pe viaţă, a început ieri şi a stârnit îngrijorări internaţionale în toate ţările europene privind drepturile omului şi libertatea de exprimare în Hong Kong.

Cazul lui Jimmy Lai arată clar încălcările drepturilor omului şi libertăţii presei de către regimul dictatorial al Partidului Comunist Chinez. Lai este acuzat, sub Legea de securitate naţională, pentru activităţile sale de jurnalism şi întâlniri cu politicieni străini, mulţi din Europa şi din Statele Unite ale Americii, ceea ce multe organizaţii, inclusiv Amnesty International, consideră ca fiind un proces nedrept şi politic.

Situaţia sa subliniază pericolul pe care îl reprezintă legile de securitate naţională autoritare, utilizate pentru a suprima criticile şi libertatea de exprimare. În Europa, recent, în Parlamentul European, a fost adoptată o legislaţie care protejează jurnaliştii şi independenţa mass-media.

Această lege, susţinută de eurodeputaţi precum Ramona Strugariu, din Partidul REPER, care a fost şi raportoarea proiectului din partea Parlamentului European, ajută la prevenirea intimidării jurnaliştilor şi subliniază importanţa absenţei referirilor la securitatea naţională din textul unei astfel de legi, ceea ce reprezintă un pas important pentru libertatea presei în Europa.

În concluzie, cazul lui Jimmy Lai este un semnal de alarmă privind abuzurile regimului chinez asupra libertăţii de exprimare şi a drepturilor omului. Este un exemplu dureros care arată cât de importantă este protejarea presei libere, inclusiv în România, nu?

Avem şi în România cazuri - chiar acum doamna Emilia Şercan se află în faţa Ministerului de Interne şi îşi cere dreptatea şi cere să-i fie rejudecat cazul -, dar şi la nivel global sau în ţări precum Hong Kong sau altele din zona Asiei de Sud-Est.

În lumina acestor evenimente, este esenţial să ne unim în susţinerea lui Jimmy Lai şi a principiilor fundamentale ale libertăţii presei şi exprimării libere. Susţinerea internaţională şi solidaritatea pot face o diferenţă semnificativă în această situaţie critică, subliniind angajamentul nostru faţă de drepturile omului şi libertatea de exprimare în întreaga lume.

Vă mulţumesc.

Cătălin Teniţă, deputat de Bucureşti, membru al Partidului REPER.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În momentul de faţă văd că nu mai sunt colegi înscrişi prezenţi în sală.

Mai aşteptăm 5 minute.

Bun. Întrucât nu au mai venit alţi colegi, declar şedinţa închisă.

Ne revedem la ora 10.00.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"34 de ani de la evenimentele eroice care au schimbat România"

Anul 1989 a evidenţiat sfârşitul regimurilor comuniste, asupritoare din Europa. Primăvara schimbării mai multor sisteme politice europene a debutat chiar în luna martie a acelui an cu Masa Rotundă din Polonia. Imediat, în Cehia a izbucnit o revoluţie de catifea. Apoi, a urmat căderea Zidului Berlinului care a zdruncinat şi mai tare opresiunea comunistă. Instaurarea democraţiei a fost confirmată şi prin Revoluţia română în luna decembrie a aceluiaşi an. Numai că represiunea sângeroasă şi sacrificiul luptătorilor pentru libertate au crescut imens costurile libertăţii acestui popor, marcându-ne definitiv sufletele şi istoria neamului nostru, precum şi pe cea a Europei.

Revoluţia română cu al său final dramatic este unul dintre cele mai relevante evenimente ale istoriei moderne ale ţării noastre, dar şi ale "Bătrânului Continent". La creşterea importanţei acestui eveniment fundamental atât pe plan intern, cât şi extern au contribuit urmările sale de ordin politic, economic, social şi cultural. Toate aceste schimbări în cascadă, produse graţie Revoluţiei române, au rămas definitorii până în ziua de astăzi pentru noul statut al naţiunii române în sânul comunităţii europene şi euroatlantice şi, cel mai probabil, vor continua să se menţină aşa. La fel de vii trebuie să rămână în memoria colectivă şi prea multele pierderi de vieţi omeneşti, cât şi suferinţele şi greutăţile inerente pe care le-a impus acest proces de transformări atât de ample şi de profunde.

Durerea devenirii acelor români patrioţi în eroi ai neamului mă face, de multe ori, să mă gândesc şi să regret foarte mult că pentru noi toţi ar fi fost mai benefică o schimbare paşnică de sistem politic. Dacă ar fi fost urmat modelul celorlalte state fost comuniste, am fi putut salva vieţile celor 1.142 de martiri şi am fi putut bloca rănirea şi stigmatizarea ireversibilă a altor 3.138 de persoane. Acelaşi tip de schimbare fundamentală, paşnică ne-ar fi fost necesară ca să faciliteze coagularea mai performantă a noii puteri de la acea vreme.

Dar, dincolo de părerile mele de rău, ţara noastră s-a eliberat din totalitarism graţie acelei explozii sociale, izbucnită la Timişoara pe 15 decembrie 1989. Revolta din primul oraş devenit martir şi declarat liber în data de 20 decembrie 1989 a ajuns, rapid, să se bucure de susţinerea întreg poporului român. Astfel, Revoluţia a fost finalizată, sângeros, în capitală, în 21-22 decembrie 1989. Începând din 21 decembrie 1989, la Bucureşti, au încetat să mai fie scandate lozincile ceauşiste. În schimb, revolta timişorenilor era aclamată în cor de către miile de oameni strânşi de dictator în faţa Comitetului Central al PCR. Iar 22 decembrie 1989 a fost ziua în care Revoluţia socială, cu un autentic caracter popular şi naţional, a învins.

Niciodată nu trebuie să uităm, dragi români şi dragi colegi, că Revoluţia a fost opera colectivă a poporului, reprezentând un act de mare curaj şi demnitate al întregii naţiuni. Se impune să ne învăţăm copiii că acest demers a dat semnalul redeşteptării noastre naţionale. A fost un moment unic, care ne umple, deopotrivă, de durere, dar şi de mândrie şi de recunoştinţă pentru sacrificiile eroilor noştri recenţi.

Dintre toate aceste multiple considerente, trebuie să avem mai pregnant în vedere, din calitatea noastră de politicieni şi de factori decidenţi, că cererile şi aşteptările românilor trebuie să-şi pună amprenta, în continuare, asupra vieţii politice şi sociale şi să structureze multe dintre hotărârile pe care le luăm. La rândul său, şi poporul român are datoria să-şi cinstească trecutul ca semn al onoarei naţionale! Respectul faţă de trecut reprezintă un act de demnitate, o dovadă de încredere în viitorul nostru ca naţiune responsabilă, unită şi solidară în dorinţa ei de progres economic şi social.

Şi pentru că schimbarea în bine a României a fost mult mai intensă şi mai profundă decât o percepem noi acum, trebuie să ne facă mai conştienţi de potenţialul nostru ca popor, astfel încât să-l exploatăm în folosul nostru la nivelul maxim.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Urgenţa relocării Biroului Vamal din CUG, municipiul Iaşi - prioritate pentru siguranţa şi bunăstarea comunităţii"

Astăzi, mă adresez dumneavoastră pentru a sublinia o problemă de importanţă majoră pentru locuitorii municipiului Iaşi şi pentru infrastructura logistică a ţării noastre - necesitatea imperioasă a relocării Biroului Vamal din zona CUG. Această problemă nu este doar una locală, ci una care afectează siguranţa, mediul, şi eficienţa transporturilor la nivel naţional.

Biroul Vamal din CUG, amplasat într-o zonă dens populată a municipiului Iaşi, a devenit un nod de congestionare a traficului şi un factor major de poluare şi disconfort pentru mii de cetăţeni. În ultimii ani, numărul de camioane staţionând în zona respectivă a crescut exponenţial, generând blocaje rutiere semnificative şi perturbând viaţa de zi cu zi a locuitorilor. Acest lucru nu doar că afectează calitatea aerului şi nivelul de zgomot, dar pune şi presiune asupra infrastructurii locale, deja suprasolicitate.

Deşi relocarea vămii din această zonă a fost discutată încă din 2015, progresele concrete au fost minimale. În acest sens, am adresat o interpelare ministrului finanţelor şi conducerii Autorităţii Vamale Române, solicitând informaţii despre paşii concreţi care au fost şi urmează să fie întreprinşi pentru mutarea acestui birou vamal. De asemenea, am cerut clarificări privind planificarea şi finanţarea construcţiei noului sediu, un aspect crucial pentru avansarea acestui proiect.

Este esenţial să înţelegem că această problemă nu se limitează la disconfortul cetăţenilor; ea are implicaţii serioase asupra siguranţei. Blocajele rutiere constante pot împiedica accesul rapid al serviciilor de urgenţă, punând în pericol vieţi. În plus, aceste condiţii afectează negativ şi activitatea economică, generând întârzieri în lanţurile de aprovizionare şi distribuţie.

Prin relocarea Biroului Vamal într-o zonă mai potrivită, cu acces direct la arterele principale de transport şi departe de zonele rezidenţiale, vom atenua semnificativ aceste probleme. Un nou sediu în apropierea şoselei ocolitoare şi a viitoarei autostrăzi Ungheni - Târgu Mureş nu va doar îmbunătăţi traficul, dar va şi facilita activitatea comercială, contribuind la creşterea eficienţei economice.

Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai poporului, să acţionăm rapid şi decisiv. Nu putem ignora apelurile repetate ale cetăţenilor şi ale autorităţilor locale pentru o soluţie la această problemă presantă. În calitate de deputat al Circumscripţiei Electorale nr. 24, mă angajez să susţin şi să promovez orice iniţiativă care va contribui la rezolvarea acestei situaţii.

Fac apel la colegii mei parlamentari, indiferent de afilierea politică, să se alăture acestui demers şi să susţină alocarea resurselor necesare în bugetul naţional pentru 2023.

În încheiere, doresc să subliniez că relocarea Biroului Vamal din CUG nu este doar o necesitate logistică, ci şi o datorie morală faţă de cetăţenii care suferă zilnic din cauza acestei situaţii.

Trebuie să arătăm că statul român este capabil să răspundă eficient şi responsabil la nevoile şi aşteptările cetăţenilor săi!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"USL 2.0. se joacă de-a tăiatul cheltuielilor, bătându-şi joc în continuare de români!"

Spre (ne)mirarea tuturor, PSD-iştii şi PNL-iştii din Camera Deputaţilor au votat împotriva proiectului meu de a desfiinţa Ministerul Familiei. Astfel, doamnele şi domnii de la PSDNL au arătat făţiş că nu vor să oprească tocarea banilor publici, în schimb, se plâng că nu au bani pentru beneficiarii Legii nr. 154/2021 şi alte categorii defavorizate.

Acest minister nu a existat niciodată în arhitectura guvernamentală a statului român şi nu există niciun corespondent al acestuia la nivelul Comisiei Europene. După mai bine de un an şi jumătate şi o creştere a bugetului cu 600%, ministerul în cauză a rămas tot fără activitate şi fără vreo realizare. Gabriela Firea şi-a dat demisia pe 14 iulie, în urma scandalului "azilelor groazei" şi toţi ne-am aşteptat ca după demisia ei să fie desfiinţată şi sinecura sa, fantomaticul Ministerul Familiei.

Atunci, am luat imediat decizia de a depune, împreună cu Alexandru Kocsis şi alţi colegi din Forţa Dreptei o iniţiativă legislativă de desfiinţare a Ministerului Familiei, prin procedură parlamentară, mai ales în condiţiile în care în iulie deja începeam să aflăm care este dimensiunea dezastrului bugetar şi de măsurile pe care Ciolacu le "gândea". În pachetul fiscal s-au estimat încasări suplimentare de 16 miliarde de lei din creşterea taxelor şi impozitelor şi o economie de doar 3 miliarde de lei din reducerea cheltuielilor.

Săptămâna trecută, a ajuns la vot iniţiativa noastră legislativă. Comisia juridică, condusă de PSD, a depus un raport de respingere a iniţiativei, dar, fiind lege organică, era necesară o majoritate calificată, adică jumătate plus 1 din numărul deputaţilor aleşi, nu doar al celor prezenţi. Cu încălcarea Regulamentului Camerei, PSD-iştii au forţat votul tot pe un raport de respingere şi de data aceasta le-a trecut. O dovadă mai clară decât aceasta pentru felul în care îşi apără sinecurile nici că există.

De anul viitor, aşteptaţi-vă la noi creşteri de taxe şi impozite, pentru că au o foame de bani incredibilă şi nu ştiu decât să ia. Aceşti indivizi nu vor face niciodată reduceri de cheltuieli bugetare pe bune. Pentru un minister fantomă sunt bani şi în 2024, pentru românii minţiţi de ani de zile cu plata drepturilor legale, nu!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Fără taxe şi impozite noi în 2024!"

Săptămâna aceasta, bugetul României pe anul următor se află în Parlament, pentru a fi dezbătut şi votat. Este un buget care trebuie să asigure echilibrul economiei româneşti pentru 2024, precum şi să aştearnă cadrul pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării şi a comunităţilor locale. În elaborarea acestui buget, regăsindu-ne în contextul unei coaliţii de guvernare, Partidul Naţional Liberal a trasat câteva linii roşii, peste care nu poate trece. Printre acestea, unul dintre cele mai importante principii la care nu vom renunţa este neintroducerea unor taxe şi impozite noi în 2024.

În acest sens, împreună cu colegul meu liberal, deputatul Florin Roman, am depus un amendament la textul Legii Bugetului de stat, care spune că pe parcursul exerciţiului financiar 2024 nu se adoptă/aprobă acte normative cu intrarea în vigoare înainte de 1 ianuarie 2025, prin care se realizează creşteri ale cotelor de impozitare sau lărgirea bazelor de impozitare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, se elimină sau se reduc facilităţi existente sau prin care se stabilesc alte impozite şi taxe decât cele avute în vedere la fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat.

Motivele sunt simple. Cele două proiecte - Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii bugetului de asigurări sociale de stat pentru anul 2024 - au fost construite în baza unui cadru fiscal aplicabil de la data de 1 ianuarie 2024. Aşadar, în vederea întăririi disciplinei financiare şi a asigurării predictibilităţii politicii fiscale, este necesară introducerea în Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a unei prevederi exprese şi explicite privind menţinerea unui nivel predictibil de impozitare.

Acesta reprezintă un principiu enunţat şi asumat de către Guvernul României şi de către Ministerul Finanţelor, şi anume, pe parcursul anului 2024, nu se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, nu se majorează cele existente şi nici nu se lărgesc bazele de impunere, nu se elimină şi nu se reduc facilităţi existente - condiţie esenţială pentru a asigura o creştere economică solidă şi pentru a proteja antreprenorii români şi puterea de cumpărare a populaţiei.

PNL a fost ferm în această privinţă, iar prezentul amendament vine să întărească determinarea noastră de evita împovărarea populaţiei şi a mediului de afaceri românesc!

Domnul Boris Volosatîi:

"Bugetul pe anul 2024 este oare un buget pentru şcoala românească şi pentru românii din afara graniţelor ţării?"

Ca la orice sfârşit de an, suntem în perioada colindelor şi a promisiunilor, mai ales că Parlamentul a intrat în dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2024 în care vom avea patru scrutine: europarlamentar, local, parlamentar şi prezidenţial.

Proiecţia bugetară făcută de Guvern pentru anul viitor ne conduce la concluzia că vom avea un buget cu tentă eminamente electorală, menit să capteze bunăvoinţa unor întregi categorii sociale, cu toate că există un şir de domenii neglijate de Guvern. Rămâne ca Parlamentul, dacă va găsi de cuviinţă, să intervină reparator.

În calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ şi de vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, aş dori să atrag atenţia asupra faptului că Guvernul nu acordă domeniului educaţiei nici măcar susţinerea bugetară minimă prevăzută de lege, iar nevoile românilor de peste hotare sunt, în cea mai mare parte, trecute cu vederea.

Cu toate că Legea învăţământului preuniversitar, intrată în vigoare anul acestea, prevede la art. 134 că finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, Ministerul Educaţiei şi Guvernul, în ansamblul său, ne-au prezentat, din păcate, un proiect de buget care nu respectă această prevedere legală.

Totalul veniturilor la bugetul de stat pe anul 2024 este estimat la 308.759.468 mii lei. Totodată, veniturile totale la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 135.225.698 mii lei. Suma acestor venituri estimate reprezintă 443.985.166 mii lei. Astfel, 15% din veniturile BGC reprezintă 66.597.774,9 mii lei. Diferenţa dintre această sumă şi cea a creditelor bugetare pentru domeniul educaţiei în 2024 reprezintă 4.976.150,9 mii lei. Avem astfel, din start, un deficit financiar major în educaţie. Guvernul, care s-a confruntat anul acesta cu o grevă generală a cadrelor didactice, s-a făcut a uita promisiunile făcute vara trecută de a majora salariile angajaţilor din învăţământ cu 40%. Aşa-zisele majorări salariale prevăzute de Proiectul Legii bugetului pe anul 2024 pentru învăţători şi profesori nu acoperă nici măcar rata inflaţiei. Astfel, este corect să spunem că Guvernul are în vedere doar o indexare parţială a veniturilor cadrelor didactice şi nicidecum de o majorare.

Nu doar învăţătorii şi profesorii sunt nedreptăţiţi, ci şi elevii. Am luat act de faptul că doamna ministru al educaţiei, Ligia Deca, s-a lăudat că ministerul va dubla în anul 2024 numărul de şcoli implicate în Proiectul "Cornul şi laptele", prevăzut de H.G. nr. 652/2023. Cunoscând situaţia reală, constatăm că mult trâmbiţata majorare nu va fi suficientă pentru a acoperi nici măcar jumătate din şcolile din România. În educaţie, în contrast cu alte branşe, subfinanţarea e la ea acasă.

Al doilea domeniu la care aş dori să mă refer este cel al sprijinului acordat românilor de pretutindeni. Din păcate, cele 12 milioane de români de peste hotare, însumând 5 milioane de români din Republica Moldova şi comunităţile istorice din jurul graniţelor şi Balcani şi 7 milioane de români din diaspora economică, nu vor putea beneficia în 2024 de susţinerea adecvată a Guvernului României, pentru a-şi putea păstra identitatea naţională, lingvistică şi religioasă.

Aduc un exemplu. Lega învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, la art. 61, că Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ de tip "şcoală românească din afara graniţelor ţării", cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate. O prevedere similară a existat şi în Legea educaţiei naţionale, din 2011, acum abrogată. Constatăm că, în ultimii 13 ani, Ministerul Educaţiei nu a organizat nicio şcoală românească peste hotare. Şi nu există nicio şansă ca măcar o asemenea şcoală să fie înfiinţată în 2024, de vreme ce proiecţia bugetară pentru anul viitor nu prevede fonduri cu această destinaţie.

Grupul parlamentar AUR a formulat un şir de amendamente la Proiectul Legii bugetului de stat, care prevăd organizarea de şcoli consulare româneşti într-un statele cu prezenţă românească semnificativă şi în care avem oficii diplomatice şi consulare, cum ar fi la Roma, Bari, Bologna, Catania, Milano, Torino şi Trieste (Italia), Madrid, Barcelona, Castellon de la Plana, Almeria, Bilbao şi Ciudad Real, Sevilla şi Saragoza (Spania), Cernăuţi, Slatina şi Odesa (Ucraina), Vârşeţ şi Zajecar (Serbia), Sofia (Bulgaria), Atena şi Salonic (Grecia), Tirana (Albania), Skopje (Macedonia de Nord), Budapesta (Ungaria), Viena (Austria), Berlin, Bonn, Munchen şi Stuttgart (Germania), Paris, Marsilia, Strasbourg şi Lyon (Franţa), Bruxelles (Belgia), Londra, Edinburgh şi Manchester (Marea Britanie), Dublin (Irlanda), Istanbul (Turcia), Tel-Aviv şi Haifa (Israel).

De asemenea, am propus suplimentarea fondurilor alocate Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în vederea susţinerii înfiinţării Universităţii Române "Mihai Eminescu" la Cernăuţi, a unor licee private româneşti la Reni, Ismail şi Herţa (Ucraina), precum şi a unor Case ale Limbii şi Culturii Române la Cernăuţi, Reni, Slatina şi Herţa (Ucraina), Vârşeţ şi Zajecar (Serbia), Vidin (Bulgaria), Bitola şi Skopje (Macedonia de Nord), Seleniţa şi Tirana (Albania), Salonic (Grecia) şi Şişnieviţa (Croaţia).

Un amendament aparte se referă la sprijinirea reconstrucţiei şi consolidării clădirii Sfatului Ţării din Chişinău, imobil cu statut de monument istoric, în care, la 27 martie 1918, s-a votat hotărârea istorică de Unire a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu Patria-mamă, România. În prezent, clădirea este într-un grad avansat de degradare, iar instituţia amplasată în acest imobil, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, este în căutare de fonduri necesare reabilitării construcţiei. Clădirea Sfatului Ţării din Chişinău face parte din patrimoniul istoric comun al României şi Republicii Moldova.

Acestea sunt propuneri rezonabile şi perfect justificate din perspectiva interesului naţional românesc de păstrare a limbii, culturii şi identităţii româneşti peste hotarele ţării. Exprim speranţa că aceste amendamente vor fi susţinute în unanimitate de corpul legiuitor de la Bucureşti, ca intervenţie reparatorie şi salvatoare, ca formă concretă de onorare a angajamentului constituţional de sprijinire a românilor de pretutindeni.

Doamna Cristina Burciu:

"Recunoştinţă şi respect pentru artizanii Revoluţiei Române"

Împlinirea a 34 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989 este un moment de rememorare, cu respect şi plecăciune, a jertfei sutelor şi miilor de eroi care au trecut în nefiinţă în acele zile fierbinţi, pentru ca românii să scape pentru totdeauna de dictatura comunistă şi să poată oferi astfel un viitor european, democratic şi civilizat copiilor noştri.

Sunt convinsă că mişcarea de eliberare a românilor din Decembrie 1989 trebuie monitorizată şi analizată mult mai profund decât în cadrul oficial al manifestărilor festive organizate an de an, în zilele omagierii revoluţiei române.

Pioşenia, respectul şi recunoştinţa trebuie să fie evidenţiate mai apăsat, mai constant şi ar fi indicat să fie demonstrate prin rezolvarea problemelor tuturor celor care au supravieţuit acelei perioade dramatice.

Un contemporan spunea admirabil despre Revoluţia Română că a fost "miracolul unei tardive mântuiri", iar făptuitorii ei au scăpat poporul român de ridicol şi grotesc. Pe de altă parte, sunt demne de dezaprobare atitudinile extremiste, de dezbinare socială, politică şi culturală, a celor care susţin că în decembrie 1989 a fost doar o simplă lovitură de stat. Opinia majoritară este însă că a fost o revoluţie autentică şi nu o lovitură de stat, iar revoluţia a fost anticomunistă şi nu doar anticeauşistă.

Consider însă că istoricii trebuie să aibă primul şi ultimul cuvânt în demersurile de definitivare a adevărului acelor zile, mai ales că disputele pe această temă încă nu au fost epuizate nici acum, după 34 de ani.

Cu toţii trebuie să fim recunoscători pentru sacrificiul celor care au făcut posibil ca astăzi să fim cetăţeni europeni, într-o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO. Este o binecuvântare că trăim într-o ţară sigură, liniştită, în care ne putem creşte copiii în pace şi armonie, iar românilor nu le mai este frică. Aceasta este o altă consecinţă semnificativă a numeroaselor drepturi şi libertăţi obţinute în urma zilelor însângerate din decembrie 1989.

După 34 de ani, Revoluţia Română trebuie continuată de fiecare dintre noi, deoarece, aşa cum bine spunea un alt contemporan, "Revoluţia din 1989 ne-a oferit libertatea, dar nu şi instrucţiunile de utilizare a ei"!

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Bugetul pe anul 2024"

Guvernul va aproba bugetul pentru anul 2024.

Angajamentul pe care ni-l luăm în gestionarea responsabilă a resurselor şi susţinerea priorităţilor naţionale, într-un context economic şi social în continuă schimbare, presupune foarte mute dezbateri, pentru ca bugetul pe anul 2024 să fie în conformitate cu nevoile principale.

Aprobarea bugetului reflectă o abordare concentrată pe priorităţile PSD asupra aspectelor sociale şi economice, cum ar fi creşterea pensiilor, majorarea salariului minim, investiţii record şi sprijin continu pentru programele verzi.

Este clar ca şedinţa de Guvern a adus cu sine decizii semnificative pentru bugetul anului 2024, iar pentru votul final de miercuri alte dezbateri au loc în Parlament, atât in comisiile de specialitate, cat si in plen.

Doresc sa menţionez că atât eu, cât şi colegii PSD cărăşeni, deputatul Silviu Hurduzeu si senatorul Adrian Torma, am depus amendamente în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru reabilitarea spitalului de la Bozovici, Caraş-Severin, pentru a se asigura accesul la servicii medicale de calitate şi sper ca toţi colegii deputaţi şi senatori să înţeleagă nevoia cărăşenilor de a avea un spital funcţional şi să îl voteze.

În bugetul propus pentru 2024 se prevede o majorare a pensiilor începând cu 1 ianuarie, indexată la rata inflaţiei de 13,8%, şi o recalculare ulterioară începând cu 1 septembrie. De asemenea, se alocă resurse pentru creşterea salariului minim la 3.700 de lei.

Taxele nu vor creşte în 2024, iar accentul este pus pe stimularea investiţiilor, cu un buget record de peste 7% din PIB. Educaţia de asemenea va avea cel mai mare buget din istoria tarii, beneficiind de o creştere istorică.

Toate aceste măsuri arată angajamentul actualei guvernări pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi susţinerea dezvoltării economice.

Domnul Darius Pop:

"Autoritatea de Supraveghere Financiară continuă să sfideze o Românie întreagă"

Acum, că Ministerul Finanţelor a publicat Proiectul Legii bugetului pentru anul viitor, însoţit de strategia fiscal-bugetară şi Legea plafoanelor, putem avea o viziune completă asupra dezastrului din România: plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent în produsul intern brut, este de 8,5 în anul 2024, iar plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârşitul anului 2024, este de 49,8% din produsul intern brut! Mai puţini bani primesc Ministerele Justiţiei, Economiei, Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Sănătăţii şi Energiei, dar, în general, cu toţii vom trăi (şi) mai prost, iar de asta ne vom da seama, cu adevărat, din februarie 2024!

Presa cumpărată de coaliţia de guvernare tace mâlc, numai postul Digi a primit din bani publici, de la PNL, spre exemplu, mai bine de 1 milion de euro pentru a se preface, deontologic şi cu ghilimelele de rigoare, desigur, că nu vede că împăratul este gol, la fel Antena 3 de la PSD.

Iată, dragi colegi, că acum adevărul a ieşit la iveală - bătaia de joc la adresa corpului profesoral continuă, de la majorări salariale de 40% s-a ajuns la câteva procente, în schimb, pensiile speciale rămân la fel de speciale, ba chiar şi cresc, iar celebra agenţie de supraveghere financiară - ASF - sfidează în continuare milioane de români: tocmai a cumpărat, în această lună, 358 de vouchere valorice de aproape 300 de lei pentru achiziţia de cadouri din platforma eMag.ro, contract de aproape 21.000 de euro! În plus, angajaţii ASF beneficiază gratuit de un pachet de servicii medicale şi pot opta, în limita sumei de 300 de lei pe lună pentru servicii precum: abonamente la centre de fitness & wellness, fonduri de pensii facultative, asigurări de viaţă/sănătate.

Câţi dintre angajaţii din ţara asta pot doar să viseze la aşa ceva?! Iar bomboana de pe coliva bunului simţ, tot la ASF se aşteaptă, în prezent al 15-lea salariu, prima de final de an. Da, aţi auzit bine, al 15-lea salariu!

În loc ca această pseudoautoritate să fie desfiinţată, iar sinecuriştii şi incompetenţii plătiţi regeşte ca să stea degeaba să-şi găsească de lucru în lumea reală, unde trăim cu toţii, existenţa ei este tolerată pe banii noştri!

România este în pragul colapsului! Iar coaliţia PSD-PNL este direct răspunzătoare pentru acest lucru! Nu mai putem tolera, la nesfârşit, acest continuu jaf din banul public, minciuna şi ipocrizia! Din 2025, toţi vor trebui să plătească pentru că ne-au distrus viitorul!

Domnul Ervin Molnar:

"Românii vor avea şi anul acesta o iarnă liniştită din perspectiva preţurilor la facturile de energie"

Românii pot sta liniştiţi şi iarna aceasta, fără grija scumpirii facturilor la energie. Ministrul liberal al energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că schema de compensare/plafonare va fi menţinută aşa cum este iarna aceasta, cu posibilitatea de a se extinde chiar şi iarna viitoare, pentru a nu introduce variaţiile în preţurile facturilor. Este important de spus foarte clar că, în acest moment, piaţa este extrem de volatilă, având de-a face cu conflicte calde în Ucraina, în Israel, conflicte politice şi diplomatice care acoperă un areal extins. De aceea, în acest moment, nu ne permitem o renunţare la această schemă de compensare/plafonare a preţului la gaze sau la energie electrică. Fără această intervenţie, consumatorii români ar fi expuşi posibilităţii unor creşteri vertiginoase de preţuri, ceea ce ar avea repercusiuni pe mai multe paliere.

Implementarea schemei de compensare/plafonare a însemnat pentru mai mult de cinci milioane de gospodării facturi lunare la curent de doar 35 de lei, ceea ce reprezintă o sumă decentă, lucru care confirmă eficienţa şi nevoia implementării în continuare a acestei scheme. Comisia Europeană ne-a permis prelungirea acestei scheme, tocmai pentru că situaţia este de natură instabilă pe piaţa energetică. Susţin întru totul deciziile ministrului liberal al energiei. Protejarea cetăţeanului român reprezintă prioritatea noastră principală, iar treaba pe care o face Ministerul Energiei este una foarte bună.

Prin măsurile propuse şi susţinute, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal la nivel guvernamental au grijă ca puterea de cumpărare şi calitatea vieţii românilor să nu fie afectate de evenimentele care se petrec în Europa sau la scară mondială, ba din contră, prin planul de acţiune multidirecţional, PNL a adus şi va aduce în continuare o îmbunătăţire constantă în privinţa celor doi indicatori antemenţionaţi. Urmează un an dificil, dar cu PNL la guvernare, România are o garanţie suplimentară privind stabilitatea.

Domnul Filip Havârneanu:

"Sistemul de educaţie trebuie încadrat cu risc de prăbuşire"

Statul neglijent a mai ucis un elev, în timp ce alţii sunt pe lista de victime ale sistemului.

Un internat şcolar din judeţul Harghita s-a prăbuşit peste copii, în timp ce Ligia Deca îşi enumera meritele în Parlament, ca răspuns la moţiunea simplă pe care USR a depus-o împotriva ei.

Realitatea a bătut orice discurs arogant al acestei ministre, care a venit la pupitru să demonstreze că este o eroină pentru Educaţie.

Siguranţa elevilor este o ecuaţie necunoscută pentru Ligia Deca, o ecuaţie veşnic nerezolvată. Copiii plătesc cu viaţa incompetenţa unor politicieni plantaţi în funcţii cu alte misiuni.

Un băiat de 17 ani, scos cu greu de sub dărâmăturile internatului, a murit. Încă un suflet pe lista neagră a acestui guvern de laşi şi incompetenţi. O tragedie naţională care ne aduce în minte aceeaşi întrebare: ce aţi făcut 34 de ani cu banii pentru şcoli şi copii?

Căminul figura pe lista Ministerului Educaţiei de clădiri cu risc seismic, internatele şcolare funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei, însă ele continuă să ofere condiţii precare elevilor care abia prind un loc, pentru că niciodată nu sunt bani pentru învăţământ şi condiţii mai bune de studiu.

În faţa întregului Parlament, Ligia Deca s-a apărat de moţiunea simplă, menţionând că avem de toate. De fapt, ar trebui să aibă pe conştiinţă nişte copii care nu ştiu dacă apucă ziua de mâine, acolo unde s-au dus să înveţe. Am depus împreună cu parlamentarii din grupul USR Pentru Educaţie un proiect de lege pentru creşterea siguranţei în şcoli, părinţii merită să afle, transparent, cât de sigure sunt locaţiile în care învaţă copiii, ce avize au şi am solicitat totodată ca fiecare unitate să aibă, la vedere, informaţii esenţiale care să poată ghida elevii şi profesorii, pentru a face faţă unor situaţii limită. Susţin deviza "Fără frică la şcoală" şi frica aceasta o să dispară când şcolile, universităţile, grădiniţele şi internatele vor fi locuri care nu pun în pericol sănătatea sau viaţa copiilor.

Nicio demisie nu va şterge urma acestei nenorociri din Harghita. Moartea unui copil cazat într-un internat nesigur, vechi de 100 de ani şi neconsolidat este eşecul tuturor politicienilor care au refuzat sistematic să finanţeze sistemul de învăţământ, ba chiar au tăiat de la gura copiilor ca să-şi fortifice sinecurile. Continuă să o facă, fiindcă nu au nicio apăsare pentru familiile care fac eforturi să ţină în şcoli copiii, deşi, cu atâtea greutăţi şi lipsuri, este tot mai dificil.

Sistemul de educaţie, în sine ar trebui încadrat cu risc de prăbuşire, pentru că a ajuns să îngroape totul, chiar şi vieţi omeneşti.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Punem investiţiile în prim-plan! Dezvoltăm România!"

Echipa liberală a avut câteva solicitări clare în privinţa bugetului pentru anul 2024. Am cerut ca bugetul de anul viitor să cuprindă sume mai mari pentru investiţii, principala preocupare a echipei liberale. De asemenea, am cerut creşterea veniturilor, fiind convinşi că sunt necesare creşterile pensiilor, a salariilor profesorilor şi a funcţionarilor, dar nu şi a demnitarilor. În plus, am punctat că anul viitor nu trebuie apară taxe noi.

Solicitările echipei liberale au fost respectate. Ca atare, susţinem Legea pentru bugetul de stat pe anul 2024.

Bugetul, aşa cum a solicitat Partidul Naţional Liberal să fie, este unul echilibrat. El se bazează atât pe investiţii, cât şi pe o creştere sustenabilă a unor venituri. Trebuie să asigurăm pensii echitabile pentru vârstnicii noştri şi salarii mai mari pentru profesori şi funcţionari.

Datorită demersurilor făcute de PNL, bugetul pentru investiţii va creşte la 7,3% din PIB, iar cel al Educaţiei la 4,1% din PIB.

În concordanţă cu Proiectul "România Educată", bugetul pentru Educaţie este unul record. El va permite susţinerea programelor şi investiţiilor din educaţie. Iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, "România Educată" este proiectul generaţiilor viitoare, fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani.

Pentru echipa liberală, cheia dezvoltării României constă în susţinerea mediului de afaceri. Pentru a susţine activitatea antreprenorilor, ne-am asigurat că Guvernul nu va introduce noi taxe şi impozite şi va urmări reducerea deficitului bugetar. În urma solicitărilor PNL, deficitul urmează să scadă în 2024 sub 5% din PIB.

În continuare, vom face toate demersurile necesare pentru a menţine ritmul crescut al investiţiilor.

De asemenea, vom apăra nevoile mediului de afaceri şi vom solicita menţinerea stabilităţii fiscale. Printr-o strânsă colaborare cu mediul de afaceri, putem consolida economia.

Împreună, dezvoltăm România!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Acordăm bonificaţii fiscale pentru bun-platnici!"

O propunere legislativă - pe care am iniţiat-o alături de colegi liberali din Cameră şi Senat - pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care prevede un ajutor pentru contribuabilii bun-platnici, a trecut săptămâna trecută, în unanimitate, de votul senatorilor şi va fi trimisă la Camera Deputaţilor pentru a se decide definitiv asupra ei.

Este cunoscut faptul că, în trecut, Codul fiscal a prevăzut bonificaţii pentru contribuabilii persoane juridice, cuprinse între 5% şi 10%, acordate în principal pentru plata anticipată a obligaţiilor fiscale. De asemenea, s-a constatat că impactul bugetar al acestui tip de măsuri legislative a fost unul benefic, ajutând la consolidarea veniturilor fiscale pentru anii în care s-a aplicat.

În concret, această iniţiativă legislativă îşi propune ca toţi contribuabilii bun-platnici, plătitori de impozit pe profit sau de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care în ultimul an au achitat impozitul datorat trimestrial sau au plătit anticipat până la termenele scadente şi care la data de 1 ianuarie 2024 nu înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, să beneficieze de o bonificaţie de 3% exclusiv pentru realizarea de investiţii prevăzute în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre de Guvern, respectiv: Grupa 1 - Construcţii; Grupa 2 - Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii, precum şi pentru susţinerea învăţământului profesional-dual. Mai mult, această bonificaţie poate fi utilizată de către beneficiarul ei şi pentru cofinanţarea unor investiţii mai mari decât valoarea bonificaţiei, sub condiţia să facă parte din categoriile de investiţii prevăzute. De menţionat este şi faptul că bonificaţia expiră în anul acordării, dacă nu este folosită, şi trebuie returnată statului cu dobânzi şi penalităţi.

Această iniţiativă vine şi în completarea unei alte propuneri legislative, prin care se acordă o bonificaţie, într-un procent decis de către consiliile locale, la plata impozitului pe terenuri şi clădiri, pentru donatorii de sânge.

Ca deputat liberal, sunt de părere că fiscalitatea trebuie să fie cât mai puţin împovărătoare, cu scopul de a garanta o colectare cât mai bună la bugetul de stat şi de a asigura mai mulţi bani în buzunarul românilor, iar iniţiativele de mai sus îşi propun întocmai lucrul acesta.

Doamna Mirela Furtună:

"Predictibilitate şi noi oportunităţi pentru agricultorii români"

Bugetul pentru Ministerul Agriculturii a primit aviz favorabil de la comisiile de specialitate din Parlamentul României. Am considerat oportun, având în vedere că judeţul Tulcea are o importantă pondere agricolă, să prezint câteva elemente de interes cu privire la modul în care va fi finanţată agricultura în anul 2024.

Subliniez din start că agricultura românească va beneficia de o alocare de 2% din PIB, o alocare care va permite să susţinem în continuare producţia agricolă din România.

Sunt alocări de 60 de miliarde de lei (credite bugetare + credite de angajament) care vor fi investite în dezvoltarea agriculturii şi satului românesc.

Se va acorda o atenţie sporită cofinanţării proiectelor derulate din fonduri europene, astfel încât să fie atrase toate sumele disponibile nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune şi să fie investite în fermele şi unităţile de producţie româneşti. Peste 12 miliarde de lei revin proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă aferente Planului Naţional Strategic 2023-2027, în vederea lansării sesiunilor de depunere a proiectelor în cursul anului 2024 şi efectuării plăţilor, atât pentru campania finală 2023, cât şi pentru cea aferentă anului 2024.

Vor fi acordate, în continuare, subvenţiile fermierilor şi sprijin financiar aferent schemelor de stat, astfel încât producătorii români să aibă fonduri pentru a continua să obţină alimente de calitate. Au fost prevăzute pentru această categorie peste 7 miliarde de lei.

Va fi continuată implementarea următoarelor programe:

• Programele de susţinere a crescătorilor de suine şi de păsări pentru reproducţie;
• Ajutorul de minimis pentru cartoful de consum;
• Ajutorul de minimis pentru strugurii de masă;
• Ajutorul de minimis pentru legume în spaţii protejate (Programul "Tomata");
• Programul de sprijin a producătorilor de usturoi;
• Programul de susţinere a raselor româneşti de porcine - Bazna şi Mangaliţa;
• Subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură;
• Ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal si zootehnic;
• Finanţarea investiţiilor în zona montană pentru colectarea şi depozitarea laptelui, dezvoltarea stânelor, precum şi pentru construirea centrelor de colectare- depozitare fructe de pădure, în baza contractelor încheiate până la 31 decembrie 2022.

Ministerul Agriculturii va lansa în 2024 programe noi de susţinere financiară a producătorilor agricoli, prin acordarea unor ajutoare de stat, conform cadrului temporar Ucraina, a cărui aplicabilitate a fost prelungită până la data de 30 iunie 2024, cu un plafon financiar de 1,8 miliarde de euro:

• Ajutor de stat pentru sectoarele creşterii vacilor de carne şi a bivoliţelor;
• Ajutor de stat pentru sectoarele creşterii porcilor şi păsărilor;
• Ajutor de stat acordat cultivatorilor de cereale în campania de toamnă 2023, exprimat sub forma unui grant în suma de 100 euro/ha.

Nu în ultimul rând, în bugetul anului 2024, au fost incluse şi sumele necesare pentru derularea a două programe extrem de importante pentru securitatea alimentară a României:

• Programul INVESTALIM, cu o alocare financiară necesară semnării contractelor de finanţare de peste 730 de milioane de lei - prin care vor fi investiţi în unităţi de procesare pentru a produce în România alimentele de care avem nevoie;
• Programul de asigurare a independenţei energetice a producătorilor agricoli şi a Organizaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), prin accesarea resurselor Fondului de Modernizare în valoare de 750 de milioane de lei - program prin care se investeşte în producerea energiei verzi, pentru a scădea costurile de producţie şi implicit preţurile alimentelor.

Mai mult, au fost prevăzute 3 miliarde de lei pentru continuarea investiţiilor în Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigaţii, asigurării apei gratuite până la staţiile de punere sub presiune şi pentru achitarea a 50% din costurile cu energia electrică utilizată de către OUAI.

Bugetul agriculturii pe anul 2024 va permite dezvoltarea agriculturii în judeţul Tulcea şi va oferi agricultorilor români predictibilitate şi noi oportunităţi de finanţare!

Domnul Gabriel Andronache:

"Visul european al Republicii Moldova începe să devină realitate"

În contextul conflictului fierbinte de la graniţele Uniunii Europene, zilele trecute am fost martorii unei decizii politice de mare importanţă - Consiliul UE a decis să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina.

Aşadar, după un parcurs destul de scurt, început în luna martie 2022, dar plin de intense proceduri dure şi reforme ambiţioase pe care Republica Moldova şi le-a asumat, fraţii moldoveni sunt din ce în ce mai aproape de visul european şi din ce în ce mai departe de influenţa Rusiei.

Experienţa dobândită de România în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană a fost, este şi poate fi folosită de negociatorii moldoveni în acest proces de aderare la obiectivele şi principiile de bază ale acestei uniuni politice şi economice, care se "întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi" - Tratatul privind Uniunea Europeană - versiunea consolidată.

Felicităm echipa negociatorilor moldoveni pentru rezultatul istoric obţinut şi le dorim succes în dificilul parcurs pe care îl vor avea, în continuare, până la obţinerea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

În acest context subliniem aportul decisiv în adoptarea deciziei politice europene a statului român, prin reprezentantul său, Preşedintele României.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Decizii pragmatice ale PSD, în scopul protejării şi creşterii veniturilor românilor"

Una dintre ţintele semnificative ale guvernării PSD este protejarea veniturilor românilor şi creşterea puterii lor de cumpărare, îndeosebi a celor cu venituri reduse. Acest deziderat va fi continuat şi anul viitor, prin decizia fermă de majorarea a salariului minim, precum şi prin susţinerea masivă a investiţiilor în economie, inclusiv în mediul privat.

Situaţia bugetară actuală permite Executivului condus de PSD creşterea salariului minim, fapt ce reprezintă o veste excelentă pentru cetăţeni. În prezent, sunt în plină desfăşurare discuţiile tehnico-organizatorice pe tema acestui subiect, astfel încât detaliile majorării să fie stabilite în mod pragmatic şi coerent, în urma dialogului decidenţilor guvernamentali cu patronatele şi sindicatele.

Suplimentar, Executivul a dispus ca până la următoarea majorare a salariului minim să păstreze facilitatea sumei de 200 de lei, care este în prezent exceptată de la plata taxelor, astfel încât salariul net al angajaţilor să nu fie afectat. Prelungirea facilităţii deducerii sumei de 200 de lei până la 1 iulie 2024, când se majorează salariul minim, a fost decisă de premierul Marcel Ciolacu, ca măsură de prevenire a oricărei potenţiale diminuări a salariului minim, care ar fi putut surveni de la 1 ianuarie. În aceste circumstanţe, niciun român nu va pierde niciun leu din veniturile actuale.

În acest an, cu PSD la guvernare, salariul minim brut a crescut cu 750 de lei, majorarea fiind cu 29,4% faţă de 2022, în două etape, de la 2.550 de lei la 3.000 de lei brut, în ianuarie, iar ulterior, din octombrie, la 3.300 de lei brut. Măririle salariului minim au adus beneficii în special mediului privat, în acest sector înregistrându-se cel mai important procent a angajaţilor remuneraţi cu salariul minim.

Nu în ultimul rând, la nivelul global al economiei naţionale, ridicarea cuantumului salariului minim a avut drept consecinţă imediată creşteri consistente ale salariului mediu, survenind astfel o majorare anuală de 17%, în octombrie 2023 faţă de octombrie 2022, în termeni nominali, precum şi de 8,4%, în termeni reali.

În concluzie, măsurile adoptate de PSD privind progresul salariului minim, cât şi a celui mediu, au avut ca rezultat direct creşterea efectivă a puterii de cumpărare a populaţiei, fiind atenuată astfel, în mod semnificativ, rata inflaţiei.

Doamna Alexandra Huţu:

Am văzut foarte multe obiecţii din partea partidelor din opoziţie cu privire la Legea bugetului pentru anul 2024. Putem discuta despre foarte multe detalii, dar per ansamblu, bugetul pentru anul viitor este mai bun decât toate bugetele făcute de cei care au fost la putere şi acum sunt în opoziţie.

În primul rând, anul viitor vom avea cel mai mare buget pentru investiţii, ca valoare nominală. Suntem în al doilea an când Guvernul României alocă 7% din PIB. Iar dacă vă uitaţi şi veţi face o comparaţie cu deficitul din acest an, veţi vedea că acesta a fost puţin mai mic decât valoarea totală a investiţiilor. Aceasta înseamnă că România nu se mai împrumută pentru a consuma, pentru a plăti pensii şi salarii, ci pentru investiţii şi pentru dezvoltare. De asemenea, veţi constata că aceste investiţii încep să genereze creştere economică şi România începe să treacă de la o economie bazată pe consum, la una bazată pe investiţii şi pe producţie. De aceea, continuarea investiţiilor în anul 2024 este esenţială pentru consolidarea acestei direcţii de dezvoltare economică.

Remarc aici creşterea semnificativă a bugetului alocat Ministerului Transporturilor, cu 27% mai mult faţă de anul trecut. Vă mai amintiţi perioada anterioară, în care la Transporturi se alocau mulţi bani la început de an, după care, la rectificare, o bună parte se redistribuia la alte ministere, pentru că nu se puteau cheltui, întrucât proiectele de infrastructură se derulau foarte greu?

Ei bine, această situaţie s-a schimbat fundamental. În 2023, după foarte multă vreme, Ministerul Transporturilor a solicitat bani în plus, pe lângă reorientarea unor fonduri europene către Transporturi de la ministerele care nu le puteau cheltui. Aş spune, fără să greşesc, că actualul ministru al transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, îşi va depăşi toţi predecesorii săi în privinţa numărului de kilometri de drumuri de mare viteză daţi în folosinţă. Anul viitor va ajunge la un total de 250 de kilometri, aproape dublu faţă de următorul clasat. În plus, Transporturile au ajuns la 100% contractare pe proiectele de modernizare a căii ferate, cu finanţare din PNRR.

Iar cel mai important este că o bună parte din aceste investiţii sunt alocate pentru dezvoltarea infrastructurii din Moldova, ceea ce va contribui la dezvoltarea acestei regiuni.

Al doilea motiv pentru care afirm că acest buget este mai bun decât toate bugetele făcute de partidele care au fost la putere şi acum sunt în opoziţie este că a prevăzut fondurile necesare pentru cea mai amplă reformă a sistemului de pensii. Pe lângă indexarea care va avea loc la 1 ianuarie, cu 13,8%, în buget sunt prevăzuţi banii pentru recalcularea pensiilor, care presupune ridicarea pensiilor dezavantajate le nivelul celor echivalente ca număr de ani de muncă şi de contribuţii plătite la bugetul de pensii. Această reformă a fost amânată ani la rând, iar inechităţile dintre pensionari s-au perpetuat nepermis de mult. Este o reuşită foarte importantă a Partidului Social Democrat.

După cum ştiţi, PSD a mai încercat să realizeze această reformă, prin adoptarea Legii nr. 127, însă, după schimbarea puterii, Guvernul Orban a blocat derularea calendarului prevăzut în lege, astfel încât să poată dispune de fonduri pentru a-şi plăti clientela, vă reamintesc eliminarea taxei pe cifra de afaceri a companiilor din energie, liberalizarea pieţei de energie care a dus la un haos total al facturilor, apoi scutirea administratorilor privaţi de creşterea capitalului social sau rambursarea în grabă a unei datorii către compania unor colegi de partid, înainte de pronunţarea Curţii Europene de Justiţie. Pentru toate aceste cadouri era nevoie de bani, iar pentru a avea aceşti bani, a fost oprită recalcularea pensiilor. Din fericire, prin revenirea PSD la guvernare, această reformă a fost reluată, iar anul viitor vom avea fondurile necesare pentru finalizarea ei. Acesta este unul dintre motivele cele mai puternice de a vota Legea bugetului.

Al treilea motiv pentru care susţin că acest buget este mai bun decât cel făcut de cei care acum îl critică este că s-a alocat cea mai mare sumă pentru educaţie. Avem, aşadar, o finanţare care ar trebui să ducă la o creştere a calităţii actului de învăţământ. Şi cred că, acum, după ce Guvernul a pus banii pe masa educaţiei, ar trebui să vorbim serios şi despre criterii de performanţă în rândul cadrelor didactice. Alocăm mai mult, dar vrem să vedem şi din partea dascălilor mai mult interes pentru creşterea calităţii şi pentru îmbunătăţirea rezultatelor. Nu este corect ca un profesor care nu-şi dă interesul şi are rezultate slabe să fie plătit la fel de bine ca un profesor care îşi face meseria cu mult drag şi care oferă o perspectivă mult mai bună elevilor săi. Pe drept cuvânt s-a spus că banii alocaţi educaţiei nu sunt o cheltuială, ci o investiţie. Aşa este! Guvernul investeşte cei mai mult bani în educaţie în anul următor! Este timpul ca şi cadrele didactice să demonstreze, prin rezultate, că merită pe deplin aceşti bani.

Iată, deci, cele trei motive pentru care voi vota acest buget: investiţiile, reforma pensiilor şi educaţia.

Şi vă îndemn şi pe dumneavoastră să votaţi acest buget, care, dincolo de disputele politice, este un buget bun pentru România!

Domnul Ioan Balan:

"Echitate şi pensii decente pentru părinţii şi bunicii noştri!"

Partidul Naţional Liberal a reuşit să aducă o majorare a punctului de pensie de peste 60%, de la 1.265 lei în anul 2020, la 2.032 lei de la 1 ianuarie 2024. Partidul Naţional Liberal a susţinut permanent necesitatea înfăptuirii unei reforme structurale a sistemului public de pensii, astfel încât niciun pensionar să nu mai fie nedreptăţit. Parlamentarii Partidului Naţional Liberal au votat în unanimitate noua Lege a pensiilor, lege care va elimina toate inechităţile şi va aduce majorări consistente pentru cei care au muncit o viaţă întreagă.

Astfel, după recalcularea drepturilor, şi după ce vor fi recunoscute pentru prima dată şi alte drepturi salariale, până acum neluate în calculul pensiei, precum acordul global, primele sau premiile, munca suplimentară, al 13-lea salariu, cei mai mulţi seniori vor avea pensii majorate substanţial.

Zilele acestea, dezbatem în Parlament bugetul pentru anul 2024 şi trebuie să vă spun că Partidul Naţional Liberal a reuşit să identifice resursele financiare şi să prevadă în buget sumele necesare pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie cu 13,8% şi pentru majorările care se vor opera după finalizarea procesului de recalculare. Nu poţi să promiţi oamenilor şi să nu ai banii necesari!

De asemenea, trebuie să amintesc şi faptul că, Partidul Naţional Liberal a demarat în anul 2021 un amplu proces de digitizare a tuturor dosarelor de pensii, astfel încât procesul de recalculare să fie mai uşor, fără erori, iar toate stagiile de contributivitate să fie corect reflectate. Aşadar, anul 2024 va fi anul în care sistemul public de pensii din România va face dreptate pentru fiecare pensionar în parte.

Nu trebuie să uităm faptul că, dacă de la 1 ianuarie PNL a asigurat resurse pentru a majora pensiile şi salariile din sectorul public, acest lucru este posibil pentru că Partidul Naţional Liberal a pus în aplicare un program de guvernare bazat pe investiţii publice record, pe utilizarea fondurilor europene şi pe susţinerea mediului de afaceri românesc. Aceasta este reţeta liberală de succes! Pentru a susţine în viitor atât pensii decente pentru părinţii noştri, cât şi salarii stimulative în sectorul public, trebuie să continuăm să promovăm investiţiile, să ajutăm mediul privat să se dezvolte, să menţinem o politică fiscală predictibilă şi să utilizăm integral toate fondurile pe care ni le pune la dispoziţie Uniunea Europeană.

Domnul Lilian Scripnic:

"ASF - «Autoritatea de Supraveghere a Falimentelor»"

Falimentul Societăţii de asigurare Euroins, declarat la începutul acestui an, demonstrează încă o dată incompetenţa celor care au în atribuţii supravegherea activităţilor de pe piaţa asigurărilor, în speţă, Autoritatea de Supraveghere Financiară. Faptul că reprezentanţii acestei instituţii nu îşi fac datoria conferită de lege este şi mai evident, dacă luăm în considerare şi prăbuşirea City Insurance din 2022. Practic, în doi ani consecutivi, 2022 şi 2023, în România s-au înregistrat două falimente răsunătoare care au provocat serioase turbulenţe pe piaţa asigurărilor, culminând cu creşterea preţurilor poliţelor de asigurare.

Românii trebuie să ştie că aceste falimente se decontează din banii lor. Fondul de Garantare a Asiguraţilor, adică acel fond prin care se despăgubesc persoanele prejudiciate de colapsul unei societăţi de asigurare, se alimentează prin contribuţia firmelor de asigurare, contribuţie care se acumulează prin plata poliţelor de asigurare de către noi toţi.

Ce s-a întâmplat în urma falimentului City Insurance?

Au crescut preţul poliţelor de asigurare, pentru că FGA trebuia să plătească despăgubiri şi nu avea bani suficienţi. În februarie 2022, contribuţia companiilor de asigurări a crescut de la 1% la 2,5%, iar din 2023 de la 2,5% la 4%, aceasta pentru a putea acoperi daunele provocate doar de City Insurance, pentru care s-au făcut plăţi în 2022 şi 2023.

Desigur că pentru plăţile ce se vor face în urma falimentului Euroins ne aşteptăm ca de la anul preţurile poliţelor de asigurare să explodeze din nou, mai ales dacă avem în vedere că la momentul dispunerii intrării în faliment de către instanţa judecătorească firma avea peste 2,8 milioane de clienţi, aproape toţi de RCA.

Cu toate că Fondul de Garantare a Asiguraţilor a pus la dispoziţie proceduri de recuperare a banilor de către deţinătorii de poliţe Euroins, aceştia sunt totuşi prejudiciaţi de două ori. De exemplu, o problemă pe care o întâmpină conducătorii auto care încheie contract pentru o altă poliţă RCA este că nu mai beneficiază de bonificaţia corespunzătoare primită pentru disciplina în trafic. Iată un aspect pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară nu l-a reglementat şi pentru care românii plătesc din propriile buzunare.

Ca să avem o imagine a dezastrului pe care această autoritate de stat l-a "supravegheat" de-a lungul timpului, amintim aici falimentele din ultimii ani: Astra Asigurări, Carpatica ASIG, City Insurance şi Euroins, pentru care FGA încă mai face plăţi. Costul falimentului Astra Asigurări se ridică la peste 550 de milioane de lei, cel al Carpatica ASIG la 500 de milioane plătite, cel al City Insurance va depăşi Astra şi Carpatica la un loc, iar cel al Euroins, potrivit estimărilor, va ajunge la un miliard de euro.

Concluzia nu poate fi decât una singura - ASF este o instituţie inutilă, care, în ultimii ani, nu a fost capabilă să prevină colapsul firmelor de asigurări. Rând pe rând, companii care erau lider de piaţă la un moment dat s-au prăbuşit sub "atenta supraveghere" a unor funcţionari plătiţi bine din banii românilor!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România se dezvoltă: Bugetul pentru anul 2024 - Progres şi stabilitate"

În contextul unor provocări economice şi sociale fără precedent, Bugetul de Stat pentru anul 2024, elaborat sub guvernarea eficientă şi responsabilă a premierului Marcel Ciolacu şi a Partidului Social Democrat, marchează un punct de cotitură în politica economică şi socială a României. Importanţa acestuia rezidă şi în claritatea şi transparenţa procesului său de elaborare şi în dialogul social constructiv purtat cu toţi actorii implicaţi.

Acest buget, cel mai ambiţios şi strategic structurat de la aderarea României la Uniunea Europeană, reflectă nu doar viziunea noastră pentru un viitor durabil, dar şi angajamentul ferm al PSD de a răspunde nevoilor cetăţenilor şi de a pune bazele unui stat modern şi incluziv.

Bugetul de Stat pentru 2024, elaborat sub guvernarea PSD, reprezintă un echilibru între responsabilitate fiscală şi investiţii strategice în domenii cheie.

1. Investiţii fără precedent în infrastructura de transport - anul 2024 marchează un moment decisiv, cu un buget record pentru investiţii - 30 de miliarde de lei, cu 27% mai mult decât în anul precedent. Aceasta nu este doar o creştere numerică, ci şi o schimbare de paradigmă - trecerea de la un buget axat pe consum, la unul centrat pe dezvoltare. Investiţiile semnificative în infrastructura de transport, cu un buget de 20,4 miliarde de lei din fonduri europene, vor revoluţiona accesibilitatea şi conectivitatea la nivel naţional şi regional, stimulând astfel creşterea economică şi îmbunătăţind calitatea vieţii cetăţenilor.

Aceste investiţii nu doar că vor moderniza infrastructura critică, dar vor crea şi locuri de muncă, vor stimula comerţul intern şi internaţional şi vor facilita mobilitatea forţei de muncă. Ele reprezintă, de asemenea, un angajament clar al Guvernului PSD faţă de o Românie conectată şi integrată în fluxurile economice europene şi globale.

2. Reforma pensiilor. Alocarea bugetară specifică pentru reforma pensiilor este o promisiune îndeplinită de PSD, o mărturie a determinării noastre de a aduce echitate şi justiţie pentru milioane de pensionari. Reforma pensiilor, un obiectiv major al partidului, va corecta inechităţile istorice şi va asigura un nivel de trai decent pentru vârstnici. Aceasta nu este doar o chestiune de dreptate socială, ci şi o recunoaştere a contribuţiei pe care aceşti cetăţeni au adus-o societăţii de-a lungul vieţii.

Alocarea bugetară pentru recalcularea pensiilor simbolizează angajamentul PSD de a proteja şi respecta drepturile pensionarilor, punând capăt deciziilor arbitrare şi injuste care au predominat în guvernările anterioare. Această reformă, blocată în trecut de Guvernele de dreapta, demonstrează că, prin decizii politice responsabile, se pot găsi resursele necesare pentru a asigura bunăstarea celor mai vulnerabili membri ai societăţii.

3. Educaţie - Investiţia în viitor: Bugetul alocat educaţiei în 2024 este cel mai mare din istoria României, o investiţie strategică în viitorul naţiunii. Prin acest buget, guvernul PSD îşi exprimă voinţa politică de a asigura o finanţare adecvată sistemului de învăţământ, punând bazele pentru o societate bazată pe cunoaştere, inovare şi competitivitate.

Această investiţie în educaţie va facilita modernizarea infrastructurii şcolare, îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare şi creşterea calităţii procesului educaţional. Este, de asemenea, un semnal clar că PSD îşi asumă responsabilitatea de a construi un sistem educaţional care să răspundă nevoilor secolului XXI, pregătind generaţiile viitoare pentru provocările şi oportunităţile unei lumi în continuă schimbare.

Alte elemente relevante ale bugetului pentru 2024:

• Creşterea salariului minim: Creşterea salariului minim la 3.700 de lei reprezintă un angajament al PSD de a asigura un venit decent pentru toţi lucrătorii. Aceasta nu este doar o măsură economică, ci şi una de justiţie socială, care va contribui la reducerea inegalităţilor şi la creşterea puterii de cumpărare.
• Stabilitate fiscală: Menţinerea stabilităţii fiscale, fără creşterea taxelor sau introducerea de taxe noi, subliniază abordarea echilibrată şi sustenabilă a PSD în gestionarea finanţelor publice. Acest angajament asigură un mediu favorabil pentru investiţii şi creştere economică, respectând în acelaşi timp nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri.
• Programele verzi: Continuarea programelor verzi Rabla şi Casa Verde, şi menţinerea sprijinului pentru Rabla+ la 5.000 euro, reflectă angajamentul PSD pentru sustenabilitate şi protecţia mediului. Aceste programe nu doar că sprijină tranziţia ecologică, dar contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la promovarea unor tehnologii curate.
• Ţinta de inflaţie: Menţinerea ţintei de inflaţie sub 5% este o dovadă a eforturilor guvernamentale de a asigura stabilitatea macroeconomică şi de a proteja puterea de cumpărare a cetăţenilor în faţa incertitudinilor economice globale.

În concluzie, Bugetul de Stat pentru 2024, elaborat sub guvernarea PSD, reprezintă un echilibru între responsabilitate fiscală şi investiţii strategice în domenii cheie. Acest buget nu este doar un document financiar, ci un plan de acţiune pentru o Românie mai bună - o Românie care investeşte în oamenii săi, care protejează drepturile şi bunăstarea cetăţenilor săi şi care îşi asumă un rol activ în construirea unui viitor mai prosper şi mai echitabil pentru toţi.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Republica Moldova a intrat în linie dreaptă pentru aderarea la Uniunea Europeană"

După mulţi ani de aşteptare, săptămâna trecută a fost marcată de o veste excelentă pentru fraţii noştri de peste Prut şi pentru proiectul european în ansamblu. Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova, alături de ea fiind şi Ucraina, iar Georgiei i s-a acordat statutul de ţară candidată. În plus, Uniunea Europeană va deschide negocierile cu Bosnia şi Herţegovina, odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Pentru Republica Moldova, vestea debutului negocierilor de aderare este una dintre cele mai importante realizări ale statului moldovean de la independenţă încoace. Această decizie arată că s-au făcut progrese substanţiale, reforme majore, iar politica generală este una indisolubil şi permanent legată de valorile europene. Partea grea de abia acum începe, multe mai sunt de făcut, însă un lucru este cert: Republica Moldova va deveni, mai devreme sau mai târziu, membră cu drepturi depline în marea familie a statelor europene. Statul român are datoria morală şi istorică de a asista, cu tot ceea ce poate, statul moldovean în demersul său de a se ralia rigorilor privind aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, România trebuie să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a uşura cât de mult posibil drumul Republicii Moldova către atingerea obiectivului final.

Dacă părerile privind cauzele politicii externe agresive ruseşti sunt împărţite, un lucru se poate spune cu certitudine: Federaţia Rusă nu acceptă în proximitatea sa state democratice, care se organizează şi administrează conform unor valori umane universale. Nu frica de NATO, americani sau alte ameninţări fizice inventate îi determină pe ruşi să acţioneze împotriva noastră şi a aliaţilor noştri, ci frica de libertate şi democraţie, teama că propriul popor poate vedea şi chiar simţi că se poate şi altfel, mult mai bine.

De aceea, noua fază în care au intrat Republica Moldova, Ucraina şi Georgia trebuie să ne crească vigilenţa, pentru că forţe ale răului vor face tot ceea ce le stă în putinţă pentru a vedea proiectul democratic european eşuând. Pot spune, cu mare certitudine, că inamicii libertăţii şi ai democraţiei nu vor reuşi!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"34 de ani de democraţie, 34 de ani de libertate a presei, întăriţi şi de Uniunea Europeană"

Prin această declaraţie politică doresc să aduc un omagiu tuturor eroilor care şi-au dat viaţa, în Decembrie 1989, pentru eliberarea României de sub regimul opresiv comunist. Graţie acestora, ţara noastră s-a repoziţionat pe plan extern şi are perspective din ce în ce mai promiţătoare în cadrul UE, precum şi al NATO. Fără sacrificiile supreme, conjugate ale celor mai neînfricaţi dintre noi, nu ne-am fi bucurat astăzi de toate libertăţile şi drepturile care deja s-au transformat într-un adevărat modus vivendi.

Poate pentru generaţiile născute după 1990, la începuturile democratizării statului român, acest eveniment deosebit de important în istoria modernă a României atârnă mai uşor, pentru că ei nu au trăit acele timpuri restrictive în baza cărora să poată face, astăzi, comparaţii şi analize ample şi pertinente. Tocmai pentru cei care au lăsat să se aşeze praful peste aceste amintiri covârşitor de dureroase, cât şi pentru generaţia tânără, ţin să subliniez că libertatea de expresie şi presa liberă au apărut odată cu Revoluţia din 1989. Şi au evoluat în paralel, poticnindu-se, este foarte adevărat, de multe ori fie în necunoscut sau nou, ori în stângăcii legislative şi procedurale, fie în interesele mai puţin corecte, rezultate din unele circumstanţe conjuncturale.

În ciuda tuturor acestor impedimente, şi democraţia şi libera exprimare, în special cea a presei, şi-au continuat traiectul mai puternice şi mai hotărâte spre şi mai bine. În sprijinul democratizării şi protejării şi mai nuanţate ale mass-media a venit şi Uniunea Europeană.

Parlamentul European, cele 27 de state membre ale blocului comunitar şi Consiliul Uniunii Europene au ajuns, în sfârşit, la un acord asupra unei legislaţii menite să protejeze pluralismul şi independenţa media. Această convenţie este într-adevăr un alt moment istoric memorabil care merită să fie salutat şi aplaudat şi în parlamentele tuturor ţărilor comunitare.

Actul european pentru libertatea presei este noua legislaţie care garantează lipsa oricăror constrângeri pentru media, independenţa media şi protecţia jurnaliştilor. Este prima legislaţie exhaustivă de acest tip care conţine prevederi care exclud ingerinţele editoriale şi impun transparenţa asupra acţionariatelor trusturilor de presă.

Trebuie să subliniez, în acest context, că Legea europeană privind libertatea mass-mediei nu va reglementa acest domeniu, ci va gestiona spaţiul de desfăşurare a activităţilor media. Concret, va fi stabilit un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piaţa internă a Uniunii Europene şi vor fi introduse măsuri menite să protejeze jurnaliştii şi furnizorii de servicii de acest tip de imixtiunea politică. În plus, prin intermediul noilor exigenţe normative, vor fi facilitate activităţile desfăşurate de presă şi dincolo de frontierele interne ale UE. Cât priveşte supravegherea, realizată prin utilizarea programelor spion în aparatele utilizate de jurnalişti, aceasta nu va mai fi posibilă decât dacă este autorizată de "o decizie judiciară" şi în cazurile de "infracţiuni grave". Aşadar, noua legislaţie europeană va deveni acel aliat de încredere al tuturor jurnaliştilor europeni, graţie căruia îşi vor putea desfăşura activitatea în era digitală, fără constrângeri, fără presiuni şi fără teama de a mai fi spionaţi, apoi condamnaţi pentru unele consecinţe. În concluzie, vă vorbesc despre o mare victorie pentru tot ceea ce însumează amplul registru al liberei exprimări, cât şi despre recunoaşterea muncii unor oameni care apără democraţia cu preţul libertăţii lor sau, uneori, chiar cu cel al vieţii.

Să nu uităm că se spune, pe bună dreptate, că jurnalistul este un istoric al clipei prezente, motiv pentru care nu trebuie să-l transformăm şi într-un erou al momentului nici măcar în teatrele de război. Şi asta mai ales că libertatea şi pluralismul mass-mediei sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi în Convenţia europeană a drepturilor omului.

Acest acord politic, la care s-a ajuns acum şi despre care vă vorbesc în termeni apreciativi, face obiectul aprobării formale de către Parlamentul European şi Consiliu. Odată adoptat în mod oficial şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, va deveni obligatoriu în toate elementele sale şi direct aplicabil în toate statele membre în termen de 15 luni.

Preşedinţia Consiliului are, începând de acum, mandatul necesar ca să deruleze negocierile cu Parlamentul European de îndată ce acesta îşi va fi stabilit poziţia cu privire la Legea europeană privind libertatea mass-mediei. Obiectivul comun al Comisiei, al Consiliului şi al Parlamentului este să încheie negocierile referitoare la această lege înainte de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European.

Cu alte cuvinte, perspectivele privind libera exprimare se conturează şi mai mult în orizontul Uniunii Europene. Şi marchează, totodată, în mod fortuit, unul dintre idealurile fundamentale ale Revoluţiei române din sângerosul Decembrie 1989 - exprimarea neîngrădită.

Într-adevăr, este doar o coincidenţă, însă este una dintre cele mai fericite de acest tip, constituindu-se peste decenii drept un elogiu indirect şi adus în plus partizanilor acestei cauze supreme.

Eternă glorie eroilor naţionali şi recunoştinţa noastră infinită!

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Reducerea discrepanţelor regionale privind resursele umane şi infrastructura din sistemul sanitar, probleme esenţiale pentru creşterea eficienţei şi a calităţii serviciilor medicale"

Recomandările auditului Curţii de Conturi privind managementul resurselor umane şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti pentru perioada 2014-2021, subliniază ca "ţara noastră trebuie să identifice cele mai oportune şi facile măsuri şi politici publice care să ne permită să reducem discrepanţa regionala privind numărul de medici raportat la populaţie şi la nevoile de sănătate..."

Un alt aspect foarte important care trebuie implementat cât mai curând şi în ţara noastră este legat de necesitatea elaborării şi adoptării unor politici de flexibilizare a personalului şi de stimulare a performanţei prin introducerea unor criterii de performanţă, în urma unei evaluări corecte a spitalelor din sistemul public naţional.

Obiectivul evaluării Curţii de Conturi a fost de a identifica modul în care au fost utilizate resursele medicale din unităţile sanitare cu paturi din punct de vedere al economicităţii şi eficientei. Astfel, au fost evaluate peste 300 de unităţi sanitare spitaliceşti dintre care 279 de unităţi din subordinea autorităţilor publice locale, 31 din subordinea altor ministere şi o acţiune de audit al performanţei asupra Ministerului Sănătăţii.

Raportul de evaluare reprezintă practic un "duş rece" asupra situaţiei în care se regăseşte sistemul sanitar în acest moment, evidenţiind problemele cu care se confruntă, precum desfăşurarea activităţilor medicale în clădiri improprii, învechite, cu risc seismic, spaţiile fiind improprii organizării activităţii medicale, investiţii insuficiente, o infrastructură subdezvoltată şi o discrepanţă considerabilă între cheltuielile de personal şi cele de capital.

Recomandările înaintate de reprezentanţii Curţii de Conturi în domeniul politicilor de sănătate fac referire la dezvoltarea unui plan anual de recrutare a personalului, elaborarea de politici de personal eficiente şi durabile inclusiv de atragere şi retenţie a personalului medical în domeniile deficitare, aşa cum am punctat cu fiecare ocazie în ultimii trei ani.

Pe lista de recomandări se mai află realizarea de politici de flexibilizare a personalului şi de stimulare a performanţei prin introducerea unor criterii de performanţă, care au la bază indicatorii de performanţă privind activitatea personalului medical, actualizarea sistemului de decontare a serviciilor medicale la un nivel care să fie în concordanţă cu nivelul real al costurilor de spitalizare.

În domeniul managementului infrastructurii, autoritatea de audit a recomandat efectuarea unei analize pentru identificarea unor soluţii aplicabile clădirilor cu vechime mare, precum reabilitarea, modernizarea sau consolidarea acestora, acolo unde situaţia o permite, precum şi definirea unor standarde comune pe care trebuie să le îndeplinească clădirile spitalelor şi instituirea de măsuri de control şi prevenţie împotriva producerii unor situaţii excepţionale, aşa cum am întâmpinat recent în perioada pandemiei.

Pentru o înţelegere cât mai corectă a acestor recomandări, trebuie să vă aduc la cunoştinţă faptul că, astăzi, 68 de spitale îşi desfăşoară activitatea în clădiri construite înainte de anul 1.900.

O altă lacună este reprezentată de faptul că tarifele decontate prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu au fost actualizate cu majorarea cheltuielilor cu personalul şi cu preţul bunurilor şi serviciilor, motiv pentru care resursele financiare nu au mai permis investiţiile în dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti.

Un ultim aspect asupra căruia doresc să atrag atenţia este faptul că, la nivelul Ministerului Sănătăţii, nu există o bază integrată care să cuprindă date despre reţeaua spitalelor care funcţionează în subordinea altor ministere şi nici despre medicii cu competenţe limitate, fapt ce nu permite realizarea unor analize corelate asupra întregului sistem sanitar.

Domnul Nicu Niţă:

"Siguranţă şi prevenţie"

Declaraţia mea politică se referă la proiectul de lege care aduce măsuri stricte împotriva consumului de alcool şi droguri la volan, interzicerea dreptului de a conduce pe o perioadă de până la 10 ani în cazul şoferilor depistaţi sub influenţa drogurilor sau alcoolului.

Proiectul de lege are ca scop principal asigurarea siguranţei pe drumurile publice. Se doreşte şi prevenirea accidentelor grave cauzate de şoferi aflaţi sub influenţa substanţelor psihoactive sau a alcoolului.

Iniţiativa legislativă modifică şi completează actele normative din domeniul prevenirii şi combaterii traficului si consumului ilicit de droguri şi alte substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, iar Camera Deputaţilor este decizională pe acest proiect.

Acestea sunt câteva dintre schimbările majore:

• interzicerea dreptului de a conduce pentru 10 ani, dacă eşti depistat sub influenţa drogurilor sau alcoolului;
• pedepse mai aspre pentru finanţarea activităţilor ilegale legate de droguri;
• confiscarea tuturor bunurilor legate de traficul de droguri;
• protejarea minorilor prin considerarea implicării lor în trafic drept circumstanţă agravantă;
• combaterea utilizării medicamentelor ca droguri şi pedepsirea îndemnului la consumul acestora;
• sancţiuni pentru proprietarii de imobile unde se consumă droguri;
• reducerea duratei pentru programele de consiliere în tratarea dependenţelor.

Sunt măsuri necesare pentru siguranţa cetăţenilor, în care Partidul Social Democrat crede şi are convingerea că va stopa acest fenomen.

Doamna Raisa Enachi:

"Familia este unitatea de bază a societăţii"

Într-o epocă în care valorile tradiţionale ale familiei sunt puse la îndoială şi subminate de influenţe negative, este imperativ să recunoaştem şi să apărăm familia tradiţională ca temelie solidă a societăţii româneşti! Tinerii din ziua de azi sunt expuşi constant unei propagande care minimalizează importanţa căsătoriei şi a vieţii de familie. În loc să promovăm responsabilitatea, se glorifică individualismul excesiv şi relaţiile fără obligaţii. Este timpul să recunoaştem că familia tradiţională este coloana vertebrală a societăţii noastre şi să acţionăm în consecinţă.

De ce tinerii evită căsătoria?

O serie de motive adesea invocate de tineri pentru a evita căsătoria includ ideea că este doar o formalitate, că relaţiile fără obligaţii sunt mai atrăgătoare sau că cariera este prioritatea lor principală. Aceste concepţii distorsionate reflectă influenţa unei societăţi care încurajează individualismul excesiv şi ignoră valorile fundamentale.

Este clar că lumea de azi, în loc să stea alături şi să încurajeze valorile familiei tradiţionale, a devenit un complice la prăbuşirea acestora.

Propaganda mediatică şi focalizarea excesivă asupra aspectelor materiale ale vieţii au transformat familia într-un obstacol perceput pentru succesul individual. Statul are o responsabilitate crucială în această ecuaţie. Demografia noastră în declin arată un semnal de alarmă şi necesită intervenţii imediate.

În acest context, îmi pun întrebarea: Cine trebuie învinovăţit pentru această schimbare de paradigmă? Statul, care ar trebui să protejeze şi să promoveze valorile fundamentale ale societăţii, este acum principalul vinovat. Este timpul să acţionăm ferm şi să respingem atacurile asupra familiei tradiţionale. Programelor de sprijin pentru familie trebuie să le acordăm prioritate. Educaţia tinerilor trebuie să includă conştientizarea rolurilor esenţiale ale bărbaţilor şi femeilor într-o familie şi importanţa acesteia pentru stabilitatea societăţii.

Aşadar, îmi exprim ferm sprijinul pentru familia tradiţională. Este momentul să ne asumăm responsabilitatea faţă de viitorul nostru, să promovăm valorile care au susţinut societatea noastră de-a lungul timpului şi să respingem influenţele care ameninţă să submineze aceste valori. Familia tradiţională nu este doar un simbol, ci fundamentul pe care se clădeşte un viitor stabil şi prosper.

Prin revenirea la aceste valori autentice, vom asigura un viitor durabil şi prosper pentru generaţiile ce vor urma.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Eroii Revoluţiei merită monumente pe măsura sacrificiului lor!"

22 Decembrie 1989 este o dată pe care nici generaţia noastră, nici generaţiile viitoare nu trebuie să o uite. Este ziua în care românii şi-au recâştigat libertatea, cu preţul a sute de vieţi. Acest "tribut" a fost plătit de multe oraşe, începând cu Timişoara şi continuând cu Bucureşti, Braşov sau Sibiu. De altfel, doar la Braşov au fost ucise aproape 70 de persoane. Peste câteva zile îi vom omagia pe eroii Revoluţiei în mai toate localităţile din ţară. Vor fi momente în care avem obligaţia să renunţăm la gândurile negre şi la vorbele grele.

Vor fi momente în care va trebui să ne răspundem la întrebări precum: "A meritat sacrificiul?", "Este România cea pentru care au murit românii în anul 1989?", "Ce mai avem de făcut?".

Astfel de manifestări vor fi şi la Braşov şi sper ca la Cimitirul Eroilor să fim prezenţi toţi parlamentarii de Braşov, indiferent de partidele din care facem parte. Dar, în acelaşi timp, sper ca, după mai bine de 30 de ani de aşteptare, eroii Revoluţiei din Braşov să aibă monumentul pe care îl merită. Este o dorinţă veche a urmaşilor Revoluţiei, însă, până acum, a fost ignorată sau trecută în plan secund.

De mai bine de trei ani, autorităţile locale din Braşov promit că va fi construit un monument, că Parcul Eroilor, unde sunt înmormântaţi braşovenii care şi-au pierdut viaţa în timpul evenimentelor din Decembrie 1989, va fi reabilitat. Dar nu s-a întâmplat nimic. Au fost prezentate doar explicaţii - că este nevoie de un studiu, de un concurs de soluţii şi de alte studii şi documente şi nu s-a ajuns nici măcar la prezentarea unui concept.

În aceste condiţii, fac apel către colegii mei parlamentari din Braşov, să aibă discuţii cu reprezentanţii Primăriei Braşov, pentru ca acest proiect să fie realizat.

De asemenea, fac acelaşi apel şi pentru construirea unui monument în memoria lui Cornel Liviu Babeş, artistul braşovean care în 3 martie 1989 şi-a dat foc pe Pârtia Bradul din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de opresiunile regimului comunist. Din păcate, gestul lui este omagiat şi acum, după mai bine de 30 de ani, la o cruce de metal ascunsă în pădure.

Nu în ultimul rând, le suntem datori şi braşovenilor care au participat la revolta din 15 noiembrie 1987, care, la fel, aşteaptă un monument. Eu au acum o troiţă modestă în faţa Spitalului Judeţean Braşov, acolo unde, în 1987 ei s-au oprit, s-au rugat şi au cântat "Deşteaptă-te române!"

Cred că astfel de investiţii sunt absolut necesare, pentru că un monument este cea mai simplă modalitate prin care ne putem arăta recunoştinţa pentru eroii noştri şi le păstrăm vie memoria.

Domnul Cosmin Şandru:

Decembrie este luna în care, în Timişoara, dar şi în întreaga Românie, emoţiile retrăirii evenimentelor din 1989 ne cuprind pe toţi, de la cei care am pierdut oameni dragi la cei care chiar dacă nu existam încă în acele timpuri, îi comemorăm pe eroii libertăţii noastre.

Sunt 34 de ani de când românilor le-a ajuns abuzul continuu exercitat de un regim care le-a îngrădit total libertatea şi i-a ţinut flămânzi în frig şi întuneric.

Poate că astăzi nu se trăieşte idilic în România, poate că sistemul parlamentar are o mulţime de deficienţe, însă aş vrea să le enumăr celor care au uitat sau celor mai tineri, câteva drepturi care le erau întru totul interzise părinţilor şi bunicilor noştri:

• Dreptul de proprietate privată;
• Dreptul la liberă exprimare;
• Libera circulaţie;
• Secretul corespondenţei;
• Dreptul la informaţie;
• Dreptul de vot democratic;
• Libertatea economică.

Orice formă de opoziţie a fost suprimată, iar industrializarea forţată şi de calitate scăzută s-a realizat prin muncă silnică. Cultele şi bisericile au fost atacate cu înverşunare şi minorităţile naţionale au fost supuse în mod brutal unei tentative de asimilare.

Am enumerat, stimaţi colegi, doar o parte dintre abuzurile săvârşite de un regim căruia i s-a pus punct începând cu 15 decembrie 1989, în Timişoara, când solidaritatea faţă de pastorul reformat László Tőkés a adus laolaltă locuitori ai Timişoarei, români şi alte etnii, să protesteze paşnic împotriva opresiunii.

Timişoara îşi poartă doliul, în preajma Crăciunului, pentru tinerii nevinovaţi, sacrificaţi pe altarul democraţiei, pe care noi, astăzi, trebuie să o preţuim şi să o protejăm.

Pentru toate drepturile de care astăzi ne bucurăm, eroii noştri au renunţat la viaţă privind către viitor, către generaţiile ce vor urma şi care vor putea să trăiască în libertatea la care ei doar au visat.

Curentul extremist şi-a făcut mereu loc în momente de criză, iar astăzi, Europa întâmpină situaţii mai delicate, din cauza disensiunilor cu Rusia şi a războiului din Ucraina, care oferă un teren fertil dezvoltării acestui curent, însă istoria ne-a arătat că extremismul înseamnă abuz, sărăcire a populaţiei şi involuţie. În toate momentele delicate de-a lungul istoriei, regimurile extremiste au reuşit să acapareze populaţia, iar opresiunea nu a adus decât războaie, imense pierderi de vieţi omeneşti şi crize profunde.

Trebuie să apărăm idealul pentru care 1.100 de părinţi, fii şi fiice au fost ucişi mişeleşte şi care nici astăzi nu şi-au găsit dreptatea, pentru ca noi să moştenim o ţară liberă, cu valori proeuropene.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"România, ţara experimentelor"

Aş dori să atrag atenţia asupra celor mai recente angajamente luate de către actuala putere a României, angajamente totalmente fantasmagorice, falimentare şi de-a dreptul sinucigaşe pentru această ţară.

Guvernul nu este în stare să facă bugetul pentru anul viitor şi nu a fost în stare să facă recensământul populaţiei, dar tot el ne bagă, în dulcele stil antidemocratic, într-o strategie despre care cetăţenii României nu ştiu mai nimic. Este vorba despre misterioasa Hotărâre nr. 1215/2023 privind aprobarea Strategiei pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - România Neutră în 2050, care, ATENŢIE, ne va costa 1.900 de miliarde de euro - mai bine de 6 PIB-uri.

Citez din mai sus menţionata hotărâre: "Strategia aprobată propune opţiuni de politici şi măsuri pentru decarbonizarea sectoarelor economice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin intermediul acestei strategii, România îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic în 2050, urmând să reducă nivelul emisiilor cu 99% în 2050, comparativ cu nivelul din 1990".

Un angajament cu titlu pompos, cu o ţintă vagă şi care anunţă, practic, întoarcerea în evul mediu a economiei şi a stilului de viaţă din această ţară.

Aş dori să mai citez câteva puncte demne de luat în seamă din expunerea de motive a anexei la H.G. nr. 1.215/2023:

"Această strategie a fost elaborată de PriceWaterHouseCoopers Management Consultants SRL (PwC), cu sprijinul consistent al experţilor din cadrul Macedonian Academy of Sciences and Arts".

"PwC nu îşi asumă nicio răspundere sau responsabilitate pentru această strategie faţă de altcineva în afara Beneficiarilor şi a DG REFORM".

"Datele şi informaţiile au fost considerate corecte şi nu au fost verificate independent, în scopul realizării acestui demers".

"Această strategie a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest document nu reflectă opinia oficială a Uniunii Europene".

Cu alte cuvinte noi, românii, vom scoate din buzunar 1.900 de miliarde de euro ca să ne decarbonizăm, adică să ne sinucidem economic, în baza unei strategii scrise de către nişte autointitulaţi experţi care au încropit un text fundamentat pe presupuneri, nevalidate de nimeni!

Această strategie misterioasă de 136 de pagini n-a fost pusă într-o discuţie publică, nu s-a dezbătut în Parlament, Universităţi, Academia Română, adică pe nicăieri!

Bănuiesc că nici premierul României nu a citit aceste aberaţii, prin care condamnă ţara la un trai mai înapoiat decât cel de pe vremea Războiului de Independenţă, căci nu îmi pot da seama cum ar putea un om cu mintea limpede şi discernământ să impună masurile de mai jos:

• Cote de kilometri parcurşi cu maşina personală 6.500 kilometri/an (adică 17 kilometri pe zi) sau autovehiculelor care transportă mărfuri - 8.900 kilometri/an (24 kilometri/zi);
• Cote de piaţă pentru autoturisme personale în funcţie de combustibil, prin care, practic, se interzic maşinile diesel, hibride, cu GPL sau benzină;
• Interzicerea centralelor termice;
• Soluţii impuse agricultorilor pentru ca animalele lor să nu mai emită gaze.

În condiţiile în care oamenii de ştiinţă încă cercetează şi dezbat impactul gazelor cu efect de seră asupra climei, vă întreb, care este rostul implicării ţării noastre în luarea unor măsuri care nici măcar nu ştim dacă vor aduce rezultatele aşteptate?

Oare nu vă sare-n ochi absurditatea faptului că ţara noastră, şi aşa lipsită de industrie, doreşte să adopte astfel de măsuri draconice ca să reducă emisiile globale, în condiţiile în care SUA, China, India, Japonia şi Rusia sunt principalii poluatori globali? Solidă logică dragi colegi, cei mici să plătească dezvoltarea celor mari.

Noi nu am fi prima ţară care ar cocheta cu experimente ecologiste radicale, cel mai recent exemplu: Sri Lanka, care s-a hotărât să treacă la "agricultură organică", fără îngrăşăminte chimice. Rezultatele nu s-au lăsat prea mult aşteptate, în Sri Lanka acum se moare de foame, căci agricultura de acum 200 de ani nu poate hrăni o ţară în secolul 21.

Acelaşi lucru este valabil şi în cazul nostru, închiderea minelor, a grupurilor electrogene clasice, interzicerea mijloacelor de trai modern, cote de km similar cu circulaţia alternativă de pe vremurile comuniştilor, toate acestea nu ne duc spre un viitor luminos, ci mai de graba spre o beznă medievală!

Iar modul prin care doriţi implementarea acestor măsuri demonstrează, încă o dată, că dictatura a început să se instaureze într-un mod de-a dreptul sinistru în această ţară. Guvernele din ultima perioadă au acţionat complet netransparent şi nedemocratic, măsurile din pandemie, sprijinul necondiţionat pentru Ucraina în detrimentul propriilor cetăţeni şi acum aceste abominaţii ecologice care nu au niciun fundament ştiinţific!

În ultima vreme, nu pare a fi zi lăsată de la bunul Dumnezeu în care guvernanţii noştri să nu ne surprindă cu fel de fel de idei fantasmagorice, falimentare şi totalmente criminale pentru această ţară şi cetăţenii ei!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Un buget care alocă 120 de miliarde de lei pentru investiţii este un buget pentru dezvoltare!"

Bugetul pentru anul 2024 întruneşte condiţiile de bază pe care Partidul Naţional Liberal le-a impus la elaborarea acestuia. Astfel, banii pentru majorările de pensii aşteptate de aproape 5 milioane de seniori sunt prevăzuţi în buget şi vor asigura finanţarea primei majorări, cu 13,8%, de la 1 ianuarie 2024, precum şi majorările la finalul procesului de recalculare. Bugetul pentru anul 2024 are prevăzute cele mai mari alocări pentru investiţii din ultimele decenii, de peste 120 miliarde de lei, reprezentând aproape 7% din Produsul Intern Brut.

Aşadar, banii pentru finanţarea marilor proiecte de investiţii - autostrăzi, drumuri expres, căi ferate şi material rulant - precum şi pentru finanţarea proiectelor de interes local, au fost prevăzuţi în buget. De asemenea, bugetul de anul viitor asigură majorări salariale în sectorul public, majorări salariale în educaţie, precum şi accelerarea proiectelor demarate cu fonduri europene.

Bugetul pentru anul viitor reflectă, într-o mare proporţie, viziunea PNL. Investiţiile publice istorice şi sprijinirea mediului de afaceri din România reprezintă singura garanţie că România va avea creştere economică şi va recupera, în ritm accelerat, decalajele faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Dacă menţinem ritmul investiţional demarat de Guvernele PNL, în câţiva ani putem să ne împlinim visul de a avea "o ţară ca afară". De asemenea, acest buget ţine seamă şi de faptul că populaţia a fost afectată de creşterile accelerate ale preţurilor, iar veniturile unei părţi semnificative a populaţiei, pensionari, angajaţi, elevi şi studenţi, vor înregistra majorări.

Pot să vă asigur de faptul că, dacă PNL nu şi-a fi asumat responsabilitatea guvernării şi nu şi-ar fi impus poziţia în cadrul coaliţiei de guvernare, aş fi avut mari rezerve că anul 2024 ar fi fost un an al investiţiilor. De asemenea, prezenţa PNL la guvernare reprezintă şi garanţia că, în anul 2024, reformele structurale asumate faţă de organismele europene şi aşteptate de români vor fi realizate.

Doamna Elena Stoica:

"Jertfa şi sacrificiul eroilor Revoluţiei Române trebuie să rămână vii în memoria fiecărui român!"

Îmi exprim recunoştinţa faţă de poporul român, protagonistul momentelor triumfătoare ale Revoluţiei Române din Decembrie 1989, de la care se împlinesc acum 34 de ani.

Ca şi în alte situaţii cruciale, care s-au repetat ciclic în istoria noastră bimilenară, românii au reacţionat şi atunci din nou extraordinar, pentru a-şi recăpăta libertatea, democraţia şi drepturile cetăţeneşti, oprimate brutal de dictatura comunistă.

Omagiem acele zile cutremurătoare din Decembrie 1989, atunci când românii şi-au luat propria soartă în mâini şi au răsturnat regimul totalitar, care ne-a privat în mod grav de dreptul la opinie, la conştiinţă şi liberă circulaţie.

Jertfa şi sacrificiul sutelor şi miilor de eroi care au fost ucişi în zilele Revoluţiei Române, pentru înlăturarea dictaturii comuniste, trebuie să rămână de-a pururi vii în memoria fiecărui român.

Lor le datorăm viaţa noastră de acum, şansa de a fi liberi, de trăi şi a merge oriunde, de a spune cu voce tare ceea ce gândim, dar şi traseul iremediabil de ţară membră a Uniunii Europene şi a Alianţei Atlanticului de Nord, liniştea şi pacea de care ne bucurăm cu toţii, într-o ţară sigură, ferită de conflicte şi apărată de potenţiale catastrofe.

Românii, inclusiv clasa politică, trebuie însă să acţioneze în continuare, prin ceea ce facem în fiecare zi, pentru realizarea aspiraţiilor şi dezideratelor de atunci ale mişcării populare ce ne-a eliberat de comunism, precum şi pentru îndeplinirea speranţelor celor ce au plătit cu viaţa pentru libertatea şi demnitatea ţării.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Profesorii şi serviciul pe şcoală"

I-am atras, recent, printr-o întrebare parlamentară, atenţia doamnei Ligia Deca, cel mai slab ministru al educaţiei din istoria contemporană a României, despre ceea ce este cunoscut ca "serviciul pe şcoală", în sensul că această pseduoactivitate reprezintă un aspect ce poate avea urmări serioase pentru cadrul didactic, inclusiv pentru că legea nu îl reglementează suficient. Profesorul poate suporta consecinţe legale serioase, dacă în perioada efectuării serviciului pe şcoală au loc incidente, in funcţie de gravitatea acestora. Pedepsele pot începe de la banalele avertismente, penalizări la salariu până la concediere sau pedeapsa cu închisoarea, ori plata de daune! Ţinând cont de importanţa acestui aspect, este de neînţeles cu o astfel de problemă este lăsată în aer, probabil intenţionat!

Serviciul pe şcoală nu este menţionat în Legea Educaţiei Naţionale, dar obligativitatea lui apare în Ordinul MENCS nr. 5079/2016 - aprobarea Regulamentului - cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar - "Art. 50 - în unităţile de învăţământ se organizează permanent, pe durate desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală a personalului didactic de predare şi instruire practică, în zilele în care acesta are cele mai puţine ore de curs. Atribuţiile personalului de serviciu sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, în funcţie de dimensiunea perimetrului şcolar, de numărul elevilor şi de activităţile specifice care se organizează în unitatea de învăţământ".

Cu toate acestea, multe instituţii au "reglementat" cu viziuni proprii modul de efectuare a serviciul pe şcoală - spre exemplu, în unele unităţi de învăţământ profesorii sunt obligaţi să realizeze diverse trieri, prezenţe, să îi suplinească pe arhivişti şi îngrijitori, să îi însoţească pe elevi în microbuzele şcolare, să completeze rapoarte şi condici, să ţină locul colegilor învoiţi, dar fără a fi remuneraţi, asta pe lângă paza şi protecţia elevilor.

Prin urmare, i-am cerut doamnei ministru să îmi clarifice, nu doar mie, ci şi colegilor din sistemul de educaţie dacă este legal sau nu serviciul pe şcoală, dacă profesorii pot fi obligaţi să presteze activităţi sub nivelul de instruire/calificare, în contextul în legea interzice expres acest lucru şi ce mijloace are la dispoziţie un cadru didactic pentru asigurarea ordinii şi disciplinei, din moment ce un simplu ton ridicat la adresa elevului poate fi socotit drept abuz emoţional şi apoi sancţionat?

Sunt întrebări legitime, la care aşteptăm, cu toţii, răspunsuri clare!

Domnul Vasilică Toma:

"Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii - dovada că necesităţile Moldovei sunt înţelese şi abordate la nivel naţional"

Aş dori să vă împărtăşesc astăzi bucuria şi satisfacţia rezultatului votului nostru în Comisia de specialitate privind Bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Este o victorie pentru echipa noastră şi pentru progresul ţării noastre în domeniul infrastructurii.

Este remarcabil faptul că, în această rundă de dezbateri, opoziţia a fost redusă la tăcere. Reprezentanţii #USR au abordat subiectul cu un discurs palid, lipsit de idei şi argumente solide, iar cei de la #AUR nu au participat deloc la şedinţă. Aceasta ridică întrebări legitime: de ce? Poate că nu au avut argumente sau, mai grav, poate că nu au avut interesul să contribuie la acest proces crucial pentru ţara noastră.

Este evident că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are acum un lider puternic în persoana colegului nostru social-democrat, Sorin Grindeanu, şi echipa sa. Aceştia au demonstrat că se poate construi infrastructura în România, iar rezultatele vorbesc de la sine. Ştim cu toţii că suntem departe de a fi mulţumiţi de viteza actuală a construcţiilor autostrăzilor, modernizării căilor ferate şi aeroporturilor. Dar să nu uităm că avem mult de recuperat şi că actualul ministru, cu echipa sa, reuşeşte să recupereze întârzieri istorice.

An de an, valoarea investiţiilor creşte semnificativ, iar acest lucru nu poate fi ignorat. Desigur, există dificultăţi birocratice şi, uneori, necesitatea suplimentării fondurilor. Cu toate acestea, vedem cum şantierele avansează, cum proiectele devin realitate, şi acest lucru nu poate fi decât un semn al progresului pe care îl facem.

Nu pot să afirm că avem un echilibru naţional perfect, mai ales în regiunea Moldovei, unde este loc de mult mai bine. Aceasta nu este doar o problemă a politicienilor din Bucureşti, ci şi a noastră, a politicienilor moldoveni. Este responsabilitatea noastră să fim o voce comună pentru cei care ne-au votat, indiferent de opţiunile lor politice. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că necesităţile Moldovei sunt înţelese şi abordate la nivel naţional.

Doresc să îmi exprim recunoştinţa faţă de eforturile depuse de echipa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi să subliniez angajamentul nostru de a continua să lucrăm pentru o Românie mai bine conectată şi mai prosperă.

Domnul Vasile Nagy:

"Soluţii pentru atragerea şi păstrarea tinerilor în România"

Privim neputincioşi cum, an de an, numeroşi tineri talentaţi părăsesc ţara pentru a-şi continua studiile la universităţi străine. Deşi suntem mândri de reuşitele lor, ne frământă frustrarea legată de limitările oferite de sistemul nostru educaţional şi de dificultatea găsirii unor oportunităţi de carieră aici.

În ultimii ani, am asistat la o scădere continuă a calităţii sistemului educaţional românesc, cu rate de promovabilitate în scădere şi un număr în creştere al analfabeţilor funcţionali. Această tendinţă ne îndreaptă rapid spre un dezastru cultural şi educaţional, cu implicaţii financiare serioase, deoarece viitorul ar putea aduce o lipsă de contribuţie la pensiile noastre.

O soluţie ar fi să investim în încrederea tinerilor şi să le acordăm un rol în digitalizarea administraţiei. Eliminarea birocraţiei şi crearea unui mediu transparent ar face România mult mai atractivă pentru întoarcerea acestora. Trebuie să îmbunătăţim relaţiile cu românii din străinătate, oferindu-le proceduri administrative simple şi eficiente.

Analiza atentă a mentalităţilor şi mecanismelor de gândire ale tinerilor ar trebui să ne ofere înţelegerea necesară pentru a dezvolta politici publice adaptate nevoilor lor. Este imperativ să acţionăm acum pentru a inversa tendinţele de nemulţumire şi dezinteres politic şi pentru a evita un viitor sumbru în această privinţă.

Pentru a aborda această problemă complexă şi a oferi tinerilor speranţă într-un viitor mai bun în ţara lor natală, trebuie să explorăm şi să implementăm soluţii concrete şi durabile precum:

• Promovarea Educaţiei Digitale: Integrarea educaţiei digitale în toate nivelurile de învăţământ pentru a pregăti tinerii pentru cerinţele unei lumi tehnologice în schimbare rapidă;
• Sprijinirea Iniţiativelor Antreprenoriale: Crearea unui mediu favorabil pentru antreprenoriat şi inovaţie, inclusiv prin acordarea de granturi şi facilităţi fiscale pentru tinerii care îşi încep afaceri în ţară;
• Dezvoltarea Programelor de Mentorat: Implementarea unor programe de mentorat care să conecteze tinerii cu profesionişti experimentaţi, oferindu-le sfaturi şi îndrumare în dezvoltarea carierei lor;
• Extinderea Parteneriatelor Internaţionale: Încheierea de parteneriate cu universităţi şi companii străine pentru a oferi tinerilor acces la resurse educaţionale de calitate şi oportunităţi internaţionale;
• Promovarea Culturii şi Identităţii Naţionale: Investiţii în programe culturale şi artistice care să încurajeze şi să promoveze identitatea naţională, contribuind astfel la construirea unui sentiment de apartenenţă.

În concluzie, rezolvarea acestei crize necesită o abordare comprehensivă şi dedicată. Investiţiile în educaţie şi în tineri trebuie să fie prioritatea noastră, iar schimbările trebuie să fie aduse nu doar în sistemul educaţional, ci şi în mediul economic şi cultural.

Este imperativ să ne asigurăm că tinerii simt că au oportunităţi aici, în ţara lor, şi că pot contribui la construirea unui viitor mai prosper.

Prin colaborarea strânsă între Guvern, sectorul privat şi societatea civilă, putem crea un mediu propice pentru dezvoltarea tinerilor şi pentru întoarcerea celor plecaţi în străinătate. Este un efort comun care necesită angajament pe termen lung şi adaptabilitate la schimbările din societatea contemporană.

Acesta nu este doar un apel la acţiune, ci şi un vot de încredere în potenţialul extraordinar al tinerilor români de a construi un viitor strălucit pentru ţara lor.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Bugetul ţării intră, săptămâna aceasta, în linie dreaptă"

Am intrat şi în cea mai importantă săptămână a anului, săptămâna de dezbatere şi votare a Proiectului Legii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, baza principalelor direcţii de acţiune - pe toate planurile - ale statului român, dar nu numai, pe anul următor. Avem un proiect de buget de compromis, în care principiile pe care le susţinem, ca liberali, au fost respectate. Partidul Naţional Liberal a reuşit să introducă în bugetul pentru anul viitor măsuri de natură liberală, precum creşterea investiţiilor (cea mai mare alocare) şi zero taxe noi pentru 2024, alături de măsuri sociale posibile din perspectiva estimărilor bugetare, anume creşterea pensiilor, majorarea salariilor profesorilor şi majorarea unitară a salariilor bugetarilor.

Astfel, măsurile pe care Partidul Naţional Liberal le-a susţinut şi le va susţine sunt menite să sprijine economia, prin alocarea unui bugetar record pentru investiţii, de 7,3% din PIB; să dezvolte comunităţile locale, prin Programele investiţionale Anghel Saligny şi CNI, vitale pentru modernizarea ţării şi garantarea unor servicii publice de calitate; să modernizeze Educaţia, prin bugetul record de 4,1% din PIB din care vor creşte salariile profesorilor şi vor fi susţinute programele din reforma inclusă în Legile educaţiei.

Totodată, bugetul pentru anul viitor va fi unul al creşterii economiei, salariilor şi a locurilor de muncă. Bugetul va ţinti o creştere economică de 3,4%, susţinută, în principal, de investiţii pe partea cererii şi de servicii şi construcţii pe partea ofertei; câştigul salarial mediu net lunar va creşte cu 9,3%, iar numărul mediu de salariaţi va continua să crească anul viitor cu 1,6% faţă de anul precedent, depăşind cu peste 177.000 persoane nivelul din 2019.

Avem un proiect de buget ce poate fi considerat echilibrat, care ţinteşte spre maximizarea investiţiilor care aduc valoare adăugată economiei şi calităţii vieţii, ce are rolul de a trece ţara prin perioadele tulburi apărute în ultimii ani.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"România şi spaţiul Schengen"

Toate ţările europene susţin cu tărie că Bulgaria şi România au îndeplinit condiţiile pentru admiterea în Schengen şi, dintr-o dată, apare o nouă condiţie - de a accepta refugiaţi. Anul viitor, în Austria, vor avea loc alegeri, iar subiectul migraţiei este, evident, primul în programul actualului cancelar. Practic, austriecii, în buna tradiţie imperială, ne negociază un drept care ni se cuvine şi din care, oricum, tot ei ar avea de câştigat - deschiderea frontierelor aeriene ar fluidiza turismul dinspre România spre Austria şi nimic mai mult, dar pare o concesie deosebită pe care Viena o face Bucureştiului.

Politica externă a Bucureştiului este aceea a poziţiei ghiocelului! Domnul Ciolacu n-a negociat nimic, a acceptat ceea ce i s-a propus şi s-a întors triumfător la Bucureşti ca şi cum ar fi făcut o mărgică!

În faţa acestui evident abuz de drept de veto al Austriei, ce măsuri ia Bucureştiul?! Data trecută, rechemase ambasadorul, un semnal extrem de puternic în lumea diplomatică, dar, pe furiş, ambasadorul a revenit la post, ca să nu supărăm pe nimeni.

În loc să extindă controalele către toate firmele austriece, în loc să mărească redevenţele OMV, în loc să naţionalizeze exploatarea bogăţiilor ţării, ca să scăpăm de intermediarii austrieci, Guvernul României stă cuminte la locul lui. Pentru că în lumea adevărată a politicii naţionale, stimaţi colegi, toţi aceşti incompetenţi, care n-au lucrat, cu adevărat, nici măcar o zi, cu adevărat, în lumea reală, altundeva decât ca sinecurişti, pur şi simplu nu ar fi existat. Dar, când chiar preşedintele ţării face mişto de noi, când favorizează acoliţi - vă aduceţi aminte de afacerea BMW pentru poliţia română, dosar repede îngropat, ce pretenţii să mai avem de la restul "politicienilor", cu ghilimelele de rigoare, din coaliţia de guvernare PSD-PNL?

Bulgaria a dat o admirabilă lecţie de demnitate Austriei! Practic, ministrul bulgar de interne, Kalin Stoianov, le-a transmis omologilor săi din Austria şi România că Bulgaria insistă asupra aderării complete la spaţiul Schengen, şi nu doar pentru călătoriile aeriene! Ministrul nostru de interne, domnul Predoiu, se pregăteşte de sărbători, poate are de tăiat porcul, cine ştie, n-ar timp de diplomaţie!

De ce ar trebui să primească România, în masă, cetăţeni afgani şi sirieni? Tocmai pe acei cetăţeni pe care Austria nu a reuşit să-i integreze? Ce urmează? Şcoli islamice? Câte o bombă în faţa bisericilor? Cine va suporta cheltuielile cu aceşti oameni? Vor sta în tabere de refugiaţi pe model turcesc? Vor putea să umble liberi prin oraşe?

Acestea, stimaţi colegi, sunt întrebările reale pe care trebuie să ni le punem, nu cum gândeşte domnul Ciolacu, despre cum să-i mulţumim şi să-i gratulăm pe omologii austrieci!

Domnul Ioan Vulpescu:

Parlamentarii PSD Dâmboviţa au făcut zilele acestea un pas important pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale în judeţul nostru. Am depus un amendament la bugetul de stat pentru anul 2024, prin care solicităm finanţarea achiziţiei unui aparat RMN şi a unui mamograf pentru Spitalul Judeţean Dâmboviţa. Valoarea totală a acestor echipamente esenţiale se ridică la 7 milioane de lei, din care jumătate va fi suportată de Consiliul Judeţean Dâmboviţa.

Această iniţiativă se înscrie într-un context mai larg de investiţii în sănătatea dâmboviţenilor. Nu putem uita vestea excelentă de la finalul acestui an: aparatul angiograf achiziţionat pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, care va deveni funcţional în curând. Acest echipament modern şi performant va aduce o schimbare semnificativă în diagnosticarea şi tratarea afecţiunilor cardiovasculare, contribuind astfel la creşterea calităţii şi eficienţei în sistemul nostru medical.

Până acum, Dâmboviţa era singurul judeţ din regiune fără un astfel de echipament, situaţie care obliga transferul pacienţilor, uneori cu mijloace extreme ca ambulanţa sau elicopterul, către spitale din Bucureşti. Cu angiograful funcţional la Târgovişte, intervenţiile se vor putea realiza mult mai rapid şi eficient.

De asemenea, din bugetul Consiliului Judeţean Dâmboviţa a fost extinsă Secţia de Cardiologie cu un corp nou, unde va funcţiona angiograful. Investiţia totală în acest proiect - construcţia noului corp de clădire de aproape 450 mp şi achiziţia angiografului - se ridică la peste 4.000.000 de euro.

Prin aceste demersuri, demonstrăm angajamentul nostru ferm faţă de îmbunătăţirea continuă a serviciilor medicale în judeţul Dâmboviţa, punând sănătatea cetăţenilor noştri pe primul loc. Aceste investiţii nu sunt doar cifre în bugete, ci sunt angajamente concrete pentru un viitor mai sănătos pentru toţi dâmboviţenii.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 182.

Vă reamintesc programul de lucru pentru azi - orele 10.00-11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi, 11.30 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; la ora 19:00 - şedinţa Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului; iar la 20.00 - şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă informez că astăzi, la ora 12:00, va avea loc şedinţa Birourilor permanente reunite, pentru a convoca o şedinţă de plen, astăzi, la ora 16.00, pentru votul pe ASF şi pe celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi.

Deci nu vă pot anunţa încă programul oficial, dar, la ora 12.00, BPR-urile vor stabili o şedinţă pentru astăzi, repet, la ora 16.00.

Înainte de a întreba colegii dacă sunt observaţi la ordinea de zi, am să vă rog să încuviinţaţi Comisiei pentru buget să continue dezbaterile pe Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale, având în vedere că Senatul a dat acest acord pentru Comisia pentru buget de la Senat.

Şi am să supun votului această propunere, Comisia pentru buget să lucreze în paralel cu plenul Proiectul Legii bugetului de stat.

Vot, vă rog.

69 de voturi pentru, 32 contra, un coleg care nu votează.

Liderii grupurilor, dacă aveţi observaţii?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să permitem Comisiei juridice să lucreze în paralel cu plenul, să fie şedinţă - fizic şi online.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului această propunere.

Vot, vă rog.

64 de voturi pentru, 36 contra.

Propunerea a fost aprobată.

Alte observaţii la ordinea de zi? Dacă nu sunt, intrăm în ordinea zi.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 78 /2023.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor; PL-x 247/2023; procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului, vă rog, în calitate de iniţiator.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi

Prin acest proiect de lege sunt aduse o serie de modificări şi completări Legii nr. 212/2022, în vederea accelerării măsurilor instituite de către autorităţi cu privire la siguranţa cetăţenilor şi a clădirilor cu vulnerabilitate seismică.

Reglementările propuse vizează accelerarea activităţilor de evaluare vizuală rapidă a clădirilor, precum şi instituirea unor interdicţii temporare privind utilizarea clădirilor încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RS1.

Susţinem adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele admise prevăzute în raportul preliminar al Comisiei pentru buget.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei au fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel-Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget, vă rog, raportul comun.

Iar la final vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport comun s-au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii, avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi respinse prezentate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Şi propun pentru dezbatere un timp de două minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timp de dezbateri - două minute.

Vot!

Cu 97 de voturi pentru, 30 contra, 3 abţineri, adoptat.

Dacă din partea grupurilor? Nu. Ba da.

Domnul Apostol Alin-Gabriel, vă rog, Grupul USR.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Pentru că acum în lege este specificată interzicerea închirierii, dar este permisă activitatea comercială, economică, şi pentru că este -din punctul meu de vedere - este o mare aberaţie să desfăşori o activitate economică cu 49 de persoane simultan, dar să interzici închirierea pentru două persoane, deci e o mare aberaţie aici, am depus un amendament.

Este singurul amendament respins, domnule preşedinte, care...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt 3.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

...al meu, amendamentul de la Alin Apostol.

Am supus comisiei următorul amendament şi vi-l supun şi atenţiei dumneavoastră. Este vorba...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, când ajungem la amendamente admise şi respinse, atunci vom susţine la vot.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Da. Bine.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Citesc amendamentul sau nu? (Vociferări.)

Voci de la USR:

Nu acum.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg...

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

De la art. 1 la 27 dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă vreunul din cele 3 amendamente admise se susţine?

Acum, domnule Apostol.

Ş vă rog să-mi spuneţi şi marginalul.

E marginal 1.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Marginal 1, domnule preşedinte.

Îl explic cât pot de succint, pentru că este foarte important.

După cum ziceam mai devreme, în acest moment este interzisă închirierea, dar este permisă activitatea comercială.

De aceea, am supus atenţiei comisiei şi acum vă supun şi dumneavoastră următorul amendament.

Ca - pentru că în lege am adăugat posibilitatea creditării garantate cu dobândă subvenţionată - Ministerul Dezvoltării să pună la dispoziţie un program naţional de cofinanţare pentru condominiile care sunt în risc seismic 1, astfel încât să intre în acest program de creditare cu dobândă subvenţionată.

Şi proprietarii, asociaţiile de proprietari au termen de 12 luni să intre în acest program de creditare garantată cu dobândă subvenţionată şi, dacă refuză, aceştia refuză să intre în acest program de creditare, activitatea comercială şi activitatea de închiriere să fie interzise. Dar numai în cazul în care refuză acest ajutor dat de statul român, fie prin acest program de creditare, fie prin finanţarea rapoartelor tehnice de expertiză şi rapoartelor proiectelor tehnice de consolidare. În acest caz, dacă refuză, aceştia au activitatea comercială şi activitatea de închiriere interzise şi, de asemenea, impozitul pe clădiri creşte cu 500%.

Mi se pare un echilibru suficient de bun pentru a ajuta, pe de o parte, proprietarii de spaţii locative sau spaţii comerciale din clădirile cu risc seismic 1, adică bulină roşie, şi, pe de altă parte, să-i constrângem să intre în aceste programe de consolidare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa "Amendamente respinse", marginal 1.

Vot, vă rog.

41 de voturi pentru, 94 de abţineri, un coleg care nu votează. Respins.

Proiectul rămâne la votul final.

Ne întoarcem la 2, Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024; PL-x 804/2023; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, raportul.

La final, domnule Roman, şi timpii de dezbatere.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 804/2023 din 19 decembrie 2023, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar pe anul 2024.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 18 decembrie 2023.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar pe anul 2024, în conformitate cu prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege în data de 19 decembrie 2023. Au fost prezenţi reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal bugetar pe anul 2024, în forma adoptată de Senat.

În timpul dezbaterilor a fost respins un amendament care se regăseşte în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. (Vociferări.)

Vă propun un timp de dezbateri de 10 minute. Avem un singur amendament respins.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 128 de voturi pentru, două contra, 5 abţineri, aprobaţi.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

O să vă rog să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi şi să revenim la acesta, la dezbatere, când va fi încărcat raportul.

Nu se poate să dezbatem un proiect care n-are raportul încărcat pe site.

Mulţumesc de înţelegere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cum să fac asta? Din moment ce suntem... am şi votat timpii de dezbateri, s-a citit şi raportul... (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Ziceţi că nu puteţi să faceţi asta, dar cereţi Parlamentului să dezbată şi să voteze un proiect care n-are raport.

Noi putem să facem asta? Cât de normal vi se pare?

O voce din sală:

E pe site!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să vină până sus.

Mulţumesc.

(Consultări.)

După o matură chibzuinţă, mergem mai departe.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Haideţi, domnule Moşteanu, să vă dau... o hârtie.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu. Vociferări.)

Mulţumesc frumos.

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Muncaciu, din partea Grupului AUR, vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi din PSD şi PNL,

Am văzut, aţi trecut aici tot felul de forme de sprijin pentru IMM-uri. Câtă grijă aveţi de ei!

A fost un program de garantare a împrumuturilor pe care dumneavoastră l-aţi încheiat în primăvară. De atunci, 10.000 de IMM-uri au depus şi au primit aprobare pentru finanţare. Dar, ce să vezi?, Guvernul României nu a mai pornit acest program de garantare a fondurilor. O grămadă din aceste IMM-uri vor fi în situaţie financiară dificilă la începutul anului.

Şi, atunci, vă întreb, de ce mai treceţi lucrurile acestea în strategie, dacă nu le faceţi nici măcar în anul în curs?

E o porcărie, sincer, sincer.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trecem la...

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

La dezbateri generale şi, după aceea, o să susţinem şi amendamentul respins, pe această Lege a plafoanelor, legea pe care se consolidează, se aşază bugetul de stat.

Şi vă spun doar din raportul Consiliului Fiscal, Consiliu Fiscal care a spus clar că nu poate emite o opinie extinsă de azi pe mâine, aşa cum i-a cerut-o Guvernul Ciolacu, şi au emis o opinie preliminară, care, în esenţă, spune că niciun guvern nu-şi poate baza un buget pe nişte încasări... o creştere a încasărilor total ipotetică.

Ne păcăliţi şi îi păcăliţi pe toţi cu o creştere a încasărilor, cu o digitalizare a ANAF-ului, în timp ce evitaţi dibaci marii contribuabili care fentează bugetul de stat, punând acolo, la Agenţia pentru controlul marilor contribuabili din ANAF, acel departament condus de Mişa, până mai alaltăieri, un PSD-ist de vârf. L-aţi schimbat cu altcineva acum, tocmai pentru a avea grijă ca cei care trebuie să nu fie deranjaţi să nu fie deranjaţi.

Şi revin la plafoane. Spuneţi că la anul veţi încasarea record la buget. De unde? Cum veţi face asta? Ce se va schimba? Ce ne face să credem că, după 33 de ani, ANAF-ul va începe să muncească mai eficient? (Vociferări.)

Şi asta spune şi Consiliul Fiscal. (Vociferări.)

Este un buget gogonat. Este o minciună gogonată. Un buget care se bazează pe nişte încasări care nu vor apărea niciodată şi care ascunde nişte cheltuieli pe care ştiţi că le veţi face în an electoral şi pe care nu le-aţi băgat acolo.

USR nu va vota această lege. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Ca să votezi o strategie fiscal-bugetară chiar trebuie să ai încredere că cel care o elaborează e responsabil cu privire la încasările la buget, respectiv cu modul în care acestea urmează să fie cheltuite, ceea ce nu este cazul dumneavoastră.

O foarte scurtă intervenţie care vă spune că nu avem încredere în hârtiile pe care le depuneţi la Parlament doar ca să bifaţi formal o obligaţie. În realitate, se vede că cea mai mare problemă a acestui Guvern este că nu este responsabil cu privire la modul în care gestionează fiscal-bugetar România, motiv pentru care deputaţii Forţa Dreptei vor vota categoric împotrivă.

De altminteri, cum bine a spus liderul Grupului parlamentar al USR, raportul pe un document extrem de important, pe care să nu-mi spuneţi că l-aţi făcut azi-noapte, raportul nu este încărcat. Ca dovadă cu câtă seriozitate trataţi acest subiect, care este un subiect critic pentru stabilitatea fiscal-bugetară a României.

Nu că nu vă ocupaţi serios, dar realmente vă bateţi joc de una dintre cele mai serioase teme ale administrării unei ţări.

Vom vota "împotrivă".

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă reamintesc că, potrivit raportului, există un amendament respins.

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Între timp s-a încărcat şi raportul, felicitări staffului Camerei Deputaţilor!

Avem un amendament respins pe care îl susţinem, şi anume - domnul Ciolacu şi PSD şi PNL spun că plafonul soldului bugetului general consolidat exprimat ca procent din produsul intern brut e -5% în 2024 şi -4,7% în 2025; şi noi spunem că este de -5,6% în 2024 şi -4,7% în anul 2025.

Vă rog să-l supuneţi votului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Interesant, parcă ne-am asumat un minus, dar, mă rog.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa "Amendamente respinse", marginal 1.

Vot, vă rog.

Cu 51 de voturi pentru, două contra, 102 abţineri, amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 405/2023.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget, vă rog, raportul comun.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii am hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu amendamentele admise care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 49 există obiecţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de producţie şi stocare a energiei electrice şi de echilibrare a Sistemului Electroenergetic Naţional, prin construirea şi operarea centralelor eoliene şi fotovoltaice prevăzute cu capacităţi de stocare a energiei electrice; Pl-x 266/2022.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Procedură.

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună solicită să ia cuvântul.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, doamnă Prună. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Nu, domnule preşedinte, doresc să iau cuvântul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, staţi o secundă.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Vă solicităm ca acest proiect să treacă de la punctul 18 la punctul 40 în ordinea de zi...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Nu există aşa ceva!

Domnul Gabriel Andronache:

...şi vă rugăm să supuneţi votului această propunere.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Procedură!

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamnă Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu există o astfel de procedură. Modificările...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...pe ordinea de zi se fac la începutul şedinţei; a fost pus pe ordinea de zi, de către Biroul permanent, Comitetul liderilor, la poziţia 18, cum spuneam, aşa că nu văd niciun motiv să fie mutat pe 40.

Uitaţi-vă, că sunt o groază de proiecte care nu au raport.

Acest proiect...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Care e procedura? Care e procedura?

Iar îi lăsaţi să vorbească aiurea?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...are raport şi vă cer să rămână pe poziţia 18.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doar că fiind un proiect pe ordinea... (Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună merge la prezidiu. Vociferări.)

Vă rog, nu mă întrerupeţi, doamnă Prună, v-am lăsat...

Vă spun, fiind un proiect pe ordinea de zi, orice solicitare trebuie supusă votului. Nu se supun votului proiecte care nu sunt pe ordinea de zi.

Aşadar, conform Regulamentului, vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru mutarea acestui punct de pe ordinea de zi, pe poziţia 40, conform solicitării liderului de grup PNL.

Vot, vă rog.

Cu 106 voturi pentru, 27 contra şi 28 de abţineri...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi că vă las, să termin, domnule Simion.

...acest punct a fost mutat pe poziţia 40 a ordinii de zi.

Domnul Simion, explicarea votului, sau procedură, sau ce aţi spus.

Domnul George-Nicolae Simion:

Explicarea votului.

Mulţumesc frumos.

Nu pot să folosesc acest tertip cu procedura prea des.

Se pare că proiectele verzi care erau anunţate a fi sponsorizate de Comisia Europeană nu mai reprezintă o prioritate.

Ne bucurăm pentru... şi pentru actuala Coaliţie, acestea nu mai reprezintă o prioritate, au fost duse în spate, nu vor fi finanţate.

Doar că va trebui să daţi seama, va trebui să explicaţi zecilor de mii de români care au investit în aşa-zisa energie verde ce se va întâmpla pe viitor.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 62...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte,

Cred că nu ar trebui să trataţi cu dublă măsură deputaţii din această Cameră şi este o ruşine ceea ce faceţi, să nu-mi daţi cuvântul pe explicarea votului, în condiţiile în care domnului Simion i l-aţi dat mai devreme.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tocmai...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Ce aţi făcut astăzi este...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tocmai vorbiţi, doamnă Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Ce aţi făcut astăzi este că aţi mutat un proiect extrem de bun pentru Sistemul Energetic Naţional, care venea să încurajeze capacităţile de stocare de energie, pentru că nu doriţi să îl treceţi doar pentru că vine din partea opoziţiei.

Dacă acesta vi se pare dumneavoastră că este un motiv suficient de bun, eu cred că nu vă înţelegeţi rolul în acest Parlament.

Faptul că vântul nu bate 24 de ore din 24, faptul că n-avem soarele 24 de ore pe cer şi că există intermitenţe în sistemul energetic trebuie corectat şi asta se poate face doar cu capacităţi de stocare. Dar dumneavoastră nu vreţi lucrul acesta. Vreţi să vă finanţaţi şi să treceţi tot felul de legi aici, care sunt în interesul dumneavoastră, nu sunt în interesul românilor.

Vă amintesc că suntem încă într-o criză energetică. Încă daţi miliarde de lei pe tot felul de scheme, că nu mai scheme ştiţi voi să faceţi acolo, la Guvern, în loc să ne uităm la cum să încurajăm producţia de energie electrică şi capacităţile de stocare.

Cum e posibil? Cum e posibil şi cu ce drept faceţi lucrul acesta, să amânaţi un proiect extrem de bun? Care este motivarea? Doar că vrea liderul de grup de la PNL şi deodată vă aliniaţi cu toţii aici? Cum explicaţi dumneavoastră în faţa românilor lucrul acesta?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Pentru că n-am văzut absolut nicio explicaţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...care să ţină apa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamnă Prună. (Vociferări.)

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea de amânare nu există, doamnă Prună. Este doar o schimbare în ordinea de zi, da, este luat proiectul de la punctul 18 şi dus la punctul 40.

Aşa că susţinerile dumneavoastră nu au niciun fel de relevanţă în raport cu procedurile parlamentare. (Vociferări.)

Fiind la punctul 40, avem posibilitatea să îl dezbatem astăzi.

Îl considerăm un proiect bun, de aceea nu am cerut retrimiterea lui la comisie, ci stabilirea acestui proiect la punctul 40.

De asemenea, tot în cadrul procedurii, vă propun, având... (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Terminam şi dezbaterea dacă nu interveneaţi.

Domnul Gabriel Andronache:

...având consensul liderilor de grup, următoarele două proiecte, la punctele 20 şi 21, anume:

PL-x 755...

La solicitarea Guvernului, fac această precizare.

PL-x 755/2023 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar; la punctul 20;

Iar la punctul 21, PL-x 756/2023 - Proiectul de Lege privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci - pentru că eram într-o dezbatere puţin mai aprinsă cu doamna Prună...

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Gabriel Andronache.)

...există consens, am înţeles - PL-x 755/2023, pe poziţia 20, şi PL-x 756/2023, pe poziţia 21.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună, mă ţin de cuvânt, dacă nu este procedură, să ştiţi că vă opresc microfonul.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Este procedură, domnule preşedinte de şedinţă.

O să vă rog să prelungiţi programul Camerei Deputaţilor până la finalizarea punctului de pe poziţia 40, inclusiv, adică Pl-x 266/2022, care să poată să fie dezbătut astăzi, pentru că înţeleg că inclusiv colegii de la PNL s-au răzgândit.

Aşa că vă rog să supuneţi la vot lucrul acesta.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunteţi vicelider, mă gândesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Exact.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la punctul 40 al ordinii de zi.

Vot, vă rog.

Cu 35 de voturi pentru, 26 contra şi 102 abţineri, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară; PL-x 733/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru politică externă, vă rog, raportul.

Doamna Biró, vă rog.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, în şedinţa din data de 13 noiembrie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 62/2019, în sensul creşterii gradului de digitalizare a serviciilor consulare, prin introducerea posibilităţii ca cetăţenii să poată accesa servicii consulare online, fără a fi nevoiţi să se prezinte la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

La întocmirea prezentului raport, membrii comisiei au examinat avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi punctul de vedere al Guvernului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Peste 6 milioane de români au ales să părăsească România în ultimii 34 de ani. Şi au făcut acest lucru pentru că n-au găsit în România o alternativă la un loc de muncă decent. S-a întâmplat asta pentru că, pur şi simplu, PSD, PNL, UDMR şi-au bătut joc de ei.

Serviciile consulare sunt un dezastru peste tot - în Spania, în Franţa, în Italia, în Statele Unite, în Grecia - peste tot, serviciile consulare oferite de către statul român sunt un dezastru. Oferite, mai exact, de către PSD, PNL şi UDMR.

Sigur că da, orice demers prin care susţinem digitalizarea serviciilor consulare este foarte bun, îl vom susţine.

Însă, în egală măsură, dacă un român din Spania va intra să-şi facă acum o rezervare din aceasta online, dacă îi oferim posibilitatea să se ducă la consulat să-şi rezolve problema peste 6 luni, practic, n-am rezolvat absolut nimic.

Serviciile consulare româneşti au nevoie de umanizare, în primul rând, nu de digitalizare.

Serviciile consulare româneşti au nevoie de mai mult personal, pentru că milioanele de români care au ales să plece din România au nevoie nu doar de un minister, au nevoie de o politică foarte bine integrată, pentru că avem o Românie în afara României, iar acest lucru trebuie să se reflecte în modul în care se face politică la Bucureşti.

Şi cu siguranţă se va reflecta atunci când Alianţa pentru Unirea Românilor se va afla la guvernarea României.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz Ştefan, din partea Grupului USR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu sunt unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege.

Ştim foarte bine că consulatele României deservesc milioane de români care locuiesc în afara graniţelor ţării. Doar în 2022 au fost peste 1.000.000 de solicitări de servicii consulare. Practic, românii din diaspora au fost nevoiţi să se deplaseze fizic de peste 1.000.000 de ori la consulate, uneori chiar la sute de kilometri distanţă.

În acest context a apărut ideea de a propune acest proiect de lege privind digitalizarea extinsă a serviciilor consulare.

Şi vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru politică externă, care au susţinut acest proiect de lege.

Propunerea prevede introducerea posibilităţii ca cetăţenii din afara graniţelor ţării să poată accesa serviciile consulare online, direct de acasă, fără a fi nevoiţi să se prezinte la consulat, la ghişeul de la consulat.

În acest sens, am prevăzut ca serviciile consulare care se vor putea presta în format electronic să fie stabilite de ordin de ministru. Documentele se vor putea transmite online şi expedia prin servicii de curierat sau se vor putea ridica personal şi, nu în ultimul rând, personalul consular va utiliza semnături electronice.

Cred că a venit momentul ca practica aceasta de a călători sute de kilometri pentru a obţine un act la consulat să rămână de domeniul trecutului.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Trebuie să fim cinstiţi şi să... să recunoaştem un lucru - legea prevede posibilitatea ca pentru serviciile consulare care pot fi şi pe care Guvernul va binevoi să le implementeze printr-o aplicaţie digitală, cetăţenii pot apela la ele, deci poate că vor fi nişte servicii în acest sens.

Să recunoaştem că nici în prezent nimic nu interzice oferirea unor asemenea servicii în format digital cetăţenilor şi, totuşi, Guvernul, prin consulate, nu a binevoit acest lucru.

Vom vedea pe viitor dacă va exista vreo îmbunătăţire.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnule Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să mutăm PL-x 471/2023 (Proiectul de Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake), care se află pe poziţia 26, pe poziţia 54 din ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să...

Aveţi consens? Nu.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PL-x 471/2023, de pe poziţia 26, pe poziţia 54.

Vot vă rog.

Era consens.

Cu 168 de voturi pentru, unul contra, o abţinere, a fost... poziţia 26, PL-x 471/2023, se mută pe poziţia 54.

27. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor COM (2023) 535; PHCD 76 /2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Domnule Muşoiu, Comisia pentru afaceri europene, vă rog, prezentaţi proiectul de hotărâre.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor COM (2023) 535

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi, evident, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, a rezultat un număr de 3 recomandări principale:

- Am susţinut Comunicarea Comisiei privind pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor;

- Am recomandat o analiză detaliată a obstacolelor administrative şi de reglementare cu care întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă în ce priveşte asigurarea liberei concurenţe şi fructificarea oportunităţilor de internaţionalizare;

- Am recomandat maximizarea impactului social şi a capacităţii antreprenoriale prin dispoziţiile favorabile întreprinderilor mici şi mijlocii, în funcţie de regiunile acestora.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 12 decembrie a.c. şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Aşadar, supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

28. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Propunere de Declaraţie europeană privind deplasarea cu bicicleta COM (2023) 566; PHCD 77/2023.

Domnule Muşoiu, Comisia pentru afaceri europene, proiectul de hotărâre, vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Propunere de Declaraţie europeană privind deplasarea cu bicicleta COM (2023) 566

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru sănătate şi familie, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe şi fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, a rezultat un număr de 3 recomandări principale:

- Am susţinut Propunerea de Declaraţie europeană privind deplasarea cu bicicleta;

- Am recomandat sprijinirea industriei constructoare de biciclete pentru a adopta noi materiale şi pentru a funcţiona după principiile economiei circulare;

- Şi am recomandat stimularea proiectării şi producţiei de biciclete cu preţuri accesibile, disponibile pentru persoanele cu venituri reduse, precum şi susţinerea deplasării cu bicicleta în mediul rural.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 12 decembrie a.c. şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării planului Camerei Deputaţilor opinia în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, dezbateri generale, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o declaraţie europeană privind susţinerea deplasării cu bicicleta.

Este, cred, pentru toţi dintre noi chiar simpatică această iniţiativă, această declaraţie. Şi ar rămâne simpatică dacă ea nu ar fi dublată de - vedem în zilele acestea - o hotărâre guvernamentală - 1215, parcă -, prin care este declarată politica pe termen lung a României privind decarbonizarea, privind o Românie aşa-zis neutră din punct de vedere climatic, în care vor fi interzise - şi deja sunt pe implementare interzicerea motoarelor cu benzină, motorină, GPL şi chiar hibride şi limitarea deplasării cu maşina personală la 6.500 km/an, iar pentru transport marfă la 8.900 km/an, ceea ce echivalează, practic, cu o cvasi-interzicere a motoarelor pe combustibil fosil.

Şi ne întrebăm dacă nu cumva aceşti birocraţi ne trimit în mod obligatoriu a ne deplasa cu bicicletele, lucru care, din păcate, în oraşele noastre nu este posibil, din cauza urbanismului haotic.

Votăm, bineînţeles, această lege, dar ne întrebăm dacă ea nu este corelată cu celelalte măsuri aberante.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Numai o secundă, vă rog.

Pentru că suntem în perioada Crăciunului, vă anunţ că la balcoane sunt copiii de la Liceul Pedagogic "Anastasia Popescu", Bucureşti, care au venit să ne colinde.

Nu, nu în sala de plen, ci în faţă.

Aşadar, când vom face pauză, vă rog să aveţi amabilitatea să ieşiţi pe hol şi să-i ascultaţi cum ne colindă.

Vă mulţumesc.

Ne întoarcem la punctul 14 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2023 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene nerambursabile; PL-x 774/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog.

Şi să nu uitaţi, domnule preşedinte, să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2023 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene nerambursabile

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege 774/2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege 774/2023, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propun 3 minute de dezbateri.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 119 voturi pentru, 49 contra, 7 abţineri, adoptaţi.

Dezbateri generale, intervenţii? Nu sunt.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 26 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnule Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să suplimentăm programul de lucru cu 15 minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot pentru prelungirea programului de lucru cu 15 minute.

Vot, vă rog.

Cu 117 voturi pentru, 51 contra, 6 abţineri, programul de lucru a fost prelungit.

Fac o remarcă tehnică - mai devreme cineva ne-a solicitat prelungirea programului de lucru cu mult mai mult timp, iar acum pentru mult mai puţin s-au împotrivit.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Ne întoarcem la poziţia 12, Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri pentru acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2024 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru compensarea costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 789/2023.

Comisia pentru industrii şi servicii, vă rog, raportul.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege 789/2023

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege 789/2023.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 19 decembrie 2023 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege 789/2023.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Neavând nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem la poziţia 17 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; PL-x 602/2023.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 7/1996, propunându-se, în principal, abrogarea prevederilor art. 3 alin. (24), stabilirea ca, începând cu anul 2024, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să asigure fondurile bugetare necesare executării lucrărilor de înregistrare sistematică în cadrul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară pentru un număr de minimum 3 unităţi administrativ-teritoriale din cadrul fiecărui judeţ. Totodată, iniţiativa propune modificarea art. II alin. (1) din Legea nr. 185/2018, în sensul ca şefii serviciilor cadastru, şefii serviciilor publicitate imobiliară şi şefii serviciilor/birourilor/compartimentelor economice, angajaţi ai ANCPI să redevină angajaţi ai oficiilor teritoriale în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale? Nu. Ba da.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Din nou, o foarte scurtă intervenţie, pentru a scoate în evidenţă eşecul. Eşecul acestei ţări în a gestiona - de fapt, nu e al ţării, în mod evident, este al celor care ne propun o asemenea abordare de a gestiona problema cadastrării din România.

Suntem în 2023 şi ceea ce îşi propune proiectul este să permită cadastrarea per fiecare judeţ a încă 3 localităţi.

Şi când o să ajungem să le terminăm pe toate cele peste 3.300 de localităţi ale României?

Deci, ce ne propuneţi, plus amânările pe care le propuneţi în proiect pentru ceea ce deja este în desfăşurare, este imaginea fidelă a modului defectuos în care înţelegeţi să gestionaţi unul dintre cele mai serioase subiecte ale acestei ţări, şi anume cadastrarea României, ca să se poată şti exact cum stăm în fiecare colţ al acestei ţări.

Noi amânăm, mai adăugăm câte 3, după modelul avansăm cu Programul "Masă caldă după şcoală" cu încă două-trei şcoli, până când, nu ştiu, pentru că aşa înţelegeţi să gestionaţi lucrurile.

În mod evident vom fi împotrivă.

Deputaţii Forţa Dreptei nu vor vota, pentru abordarea profund neserioasă pe care o aveţi în gestionarea acestui subiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă vine să ajute cadastrarea din România.

O serie de probleme tehnice şi legislative care au apărut în ultimii ani vor fi rezolvate prin această iniţiativă legislativă şi vor ajuta ca acele fonduri pe care, tot ca şi o propunere a noastră, anterior, din fondurile europene, vom continua să le avem pe cadastrarea generală în România, acelea să fie folosite eficient.

În schimb, există două chestiuni, pe care sper ca aici, în plen, să le putem reglementa şi cu ajutorul dumneavoastră, pentru că se află la amendamente respinse.

Pe de o parte, ca structurile teritoriale să rămână în continuare structuri puternice, iar autoritatea acestora să fie întărită prin amendamentele depuse, dar astăzi încă aflându-se la respinse - pe de o parte.

Pe de altă parte, ca această posibilitate de folosire a fondurilor 100% şi plata acestora şi pentru terenurile neidentificate, unde nu sunt proprietari. Aceasta, după părerea noastră, ar ajuta, practic, ca să existe doar o cadastrare, fără a identifica proprietarul real al terenului.

Aici noi avem un amendament, pe care înţeleg că îl veţi susţine şi dumneavoastră, ca de la 100% să există o precizare pentru 50%... a terenurilor care au fost cadastrate, dar care au fost neidentificate cu proprietari.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să fiu foarte scurt.

Am citit cu atenţie acest proiect.

Eu vreau doar să atrag atenţia că în momentul de faţă, potrivit ultimelor analize făcute şi de Institutul Naţional de Statistică şi de alte instituţii, peste 60.000 de gospodării nu au acces la energie electrică, tocmai pentru că nu au reglementat statutul juridic pe teren sau pe casă, deci ceea ce denotă că respectivele gospodării sau aşezări informale nu sunt cadastrate.

Dacă luăm în calcul că într-o astfel de gospodărie trăiesc, în medie, 3-4 suflete, înseamnă că, la nivel naţional, peste 250.000 de cetăţeni ai acestei ţări au încă probleme şi, practic, n-au niciun fel de statut şi nu-şi pot exercita nici măcar calitatea de cetăţean, aşa cum prevede Constituţia.

Motiv pentru care eu unul, personal, voi susţine amendamentul UDMR, care încearcă să facă lumină.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Dacă UDMR laudă un proiect legislativ care are legătură cu terenurile, cu pământurile, cu cadastrarea e un semnal de alarmă foarte, foarte puternic.

Trebuie să căscaţi ochii. Dacă UDMR laudă un asemenea proiect, trebuie să căscaţi ochii, că, cu siguranţă, nu e în interesul statului român.

Pe de altă parte, mi se pare halucinant ca după 34 de ani de guvernare PSD-PNL-UDMR, noi să discutăm în continuare de cadastrare, cum facem. Acum vă încurcaţi în tot felul de iţe, de chichiţe, de bucăţi legislative, n-aveţi aia, n-aveţi cealaltă.

Noi, în continuare, la 34 de ani de la Decembrie '89, discutăm despre cadastrare. În continuare, sute de mii de români nu au acces la servicii de salubritate, gaz, curent electric, servicii de bază, da, nu în Africa, în România, în Uniunea Europeană, pentru că nu au terenul pe care stau cadastrat, chestiune absolut inacceptabilă.

Evident, vă spunem o dată, aveţi un întreg aparat politic, de politruci, puneţi la treabă şi cadastraţi odată România, ca să ştim şi noi odată pe ce mai suntem încă proprietari în ţara asta.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Molnar Radu-Iulian, Grupul USR.

Domnul Radu-Iulian Molnar:

Cadastrarea sistematică în România e un dezastru, stimaţi colegi.

Şi nu o spun doar eu. A fost un episod întreg făcut la "România, te iubesc!", pe această temă, care a arătat situaţia dezastruoasă din întreaga ţară.

Ministerul Dezvoltării, în principiu, se spală pe mâini de acest proiect şi ne spune că primarii sunt de vină peste tot.

Şi, da, aşa este, primarii sunt de vină peste tot, dar Ministerul Dezvoltării trebuia să îi strunească.

Am avut plângeri din Cluj, cel puţin. Am avut plângeri din Iclod, din Aghireşu, din Jucu, cu cadastrări făcute complet defectuos, cu terenuri măsurate aiurea, cu oameni care primesc pământuri la kilometri distanţă de locul în care le au de fapt, locuri de teren care au fost inversate între proprietari şi primarii au făcut recepţia.

Nimeni nu-i ajută pe oamenii ăştia.

În mod normal, cetăţenii trebuiau consultaţi când se făceau aceste numărători.

Oamenii din Iclod chiar ieri mi-au zis că nu s-au tipărit niciun fel de pliante, nu s-au făcut niciun fel de postere, nu s-au făcut întâlniri pe tema asta. Toate - lucruri care, conform legii, sunt obligatorii.

Degeaba stăm noi şi modificăm legea asta acum, pentru că ea trebuie aplicată, de fapt, că asta a fost problema dintotdeauna. Şi trebuie aplicată de cine? De primarii voştri, stimaţi colegi, primarii voştri sunt cei care şunt responsabili să implice populaţia în procesul de cadastrare şi să facă recepţia lucrărilor doar atunci când ele sunt corecte. Dar, din diferite interese, se pare că nu au de gând să facă chestia asta.

Poate că ar trebui să vă uitaţi la ce fel de firme au făcut aceste măsurători. Dacă nu le găsiţi, vă uitaţi pe PRO TV, la reportajul făcut de ei, la "România, te iubesc!".

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Apostol?

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Intenţia este bună, dar realitatea este dezastruoasă, pentru că prin amendamentul PSD, s-a păstrat sintagma "în continuare în structura organizatorică a acestora". Asta înseamnă că directorii şi şefii de Oficii de Cadastru şi Publicitate Imobiliară vor rămâne pe organigrama... vor rămâne angajaţi ai ANCPI. Nu numai că vor fi numiţi de ANCPI, dar vor fi şi angajaţi ai ANCPI.

Deci avem o structură, un ordonator terţiar de credite, ai cărei angajaţi sunt în ANCPI, dar şi decişi de ANCPI.

De aceea, acest amendament depus de Grupul parlamentar al PSD e extrem de nociv. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rasaliu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să am o scurtă intervenţie şi să îl rog pe domnul Tanasă, de la Covasna, dacă este atât de preocupat de cadastrarea judeţului, să dea o mână de ajutor cetăţenilor din Belin şi Arin, de la dumnealui din judeţ, să-şi facă actele, documentele personale, ca să-şi poată face înregistrarea cadastrală pe proprietăţi.

Deci, oamenii aceia, care sunt la graniţa judeţului Braşov cu Covasna, chiar au nevoie de o mână de ajutor. Au prefectură, au tot ce le trebuie, pot lucra liniştiţi pentru cadastrare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Bravo! Aşa da! Un exemplu! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Proiectul, per ansamblu, este bun, dar avem o problemă cu aplicativitatea lui, pentru că sunt anumite prevederi în acest proiect care nu se pot aplica. De exemplu, în ceea ce priveşte adeverinţa pe care trebuie să o primească posesorul terenului, că a plătit taxele şi impozitele la primărie, nu poate fi eliberată de primărie, pentru că primăria eliberează aceste adeverinţe în baza unui titlu. În condiţiile în care el nu este înscris la primărie ca fiind proprietar sau posesor, primăria nu poate să elibereze, cum spuneam, această adeverinţă, care este prevăzută la art. 41 alin. (8¹) lit. b) din acest proiect de lege.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, domnule Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să mai prelungim programul de lucru cu încă 15 minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru cu încă 15 minute.

Vot, vă rog.

Cu 122 de voturi pentru, 32 contra, 3 abţineri, programul de lucru a fost prelungit.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 18 există obiecţii sau comentarii? Adoptate.

Raportul comisiei conţine 7 amendamente respinse. Dacă se susţin?

Domnul Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La respinse, la art. 13 alin. (14), respectiv (15)...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal?

Marginal, domnule Cupşa?

Domnul Ioan Cupşa:

Sunt la respinse, marginal 4...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK.

Domnul Ioan Cupşa:

...da?

Au fost două...

Este o eroare materială pe care o îndreptăm acum.

Au fost două amendamente respinse - unul care stabilea că urmează a se achita în cuantum de 50%, susţinut de domnul Silviu Dehelean şi de mine; şi un altul, pe care l-am susţinut doar eu, cu menţiunea la sfârşit că urmează a se achita onorariul în cuantum de 100% pentru acele terenuri care nu au fost identificate ca fiind deţinute de un anumit proprietar şi sunt la dispoziţia comisiei locale.

Vă rog să îl supuneţi votului pe cel cu 50%.

Încă o dată precizez, autor amendament...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tocmai de aceea am întrebat, marginal 4?

Domnul Ioan Cupşa:

Marginal 4, amendamente respinse.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa "Amendamente respinse"... (Vociferări.)

Eram în...

Domnul Ioan Cupşa:

Deci, precizez din nou, este vorba despre acel amendament care... (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Marginal?

Domnul Ioan Cupşa:

E marginal... e număr curent 4, v-am spus, la amendamente respinse. Este cel susţinut de domnul deputat Silviu Dehelean, pe care l-am susţinut şi eu, şi care are ca o teză finală - "...urmând a se achita în cuantum de 50%". Ca să fie clar.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Aici îmi scrie altceva mie. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Scrie "100" aici.

Refaceţi amendamentul!

Retrimiteţi la comisie în paralel cu plenul şi refaceţi raportul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi, vă rog, că nu vreau să votăm ceva ce nu este în regulă.

(Consultări.)

Vă rog, domnule Szabó Ödön. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Păi, îl supui votului pe ăla sau...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe acest...

Domnul Szabó Ödön:

Stimate... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...subiect.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca să fie clar, pentru stenogramă. Este o eroare materială în raport.

Se trece ca şi... colegul care a depus acest amendament este Silviu Dehelean şi procentul este 50%.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa "Amendamente respinse", marginal 4.

Vot, vă rog.

Cu 158 de voturi pentru, 7 abţineri, amendamentul respins a fost admis.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Aţi făcut varză rapoartele! Lui Coleşa i-a fost frică şi să voteze!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai există amendamente respinse care se susţin?

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Marginal 7, care se referă la structurile teritoriale şi oficiile teritoriale care spun să fie la nivel local.

Este o propunere a colegului Cupşa, pe care o susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa "Amendamente respinse", marginal 7.

Vot, vă rog.

Cu 20 de voturi pentru, 68 contra, 79 de abţineri, marginal 7 a fost respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Ne întoarcem la poziţia 4, Proiectul de Lege privind transmiterea bunurilor imobile - teren cu construcţiile aferente din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara în domeniul privat al statului şi în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara, judeţul Timiş şi transmiterea unui bun imobil - teren din domeniul privat al statului în proprietatea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara; PL-x 504/2023.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru învăţământ şi Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog, doamnă Dumitriţa Gliga.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transmiterea bunurilor imobile, respectiv terenuri în suprafaţă de 416,9667 ha, împreună cu construcţii aferente, din domeniul public al statului şi din administrarea Universităţii de Ştiinţele Vieţii "Regele Mihai I" din Timişoara, în domeniul privat al statului şi în proprietatea respectivei Universităţi, precum şi transmiterea bunurilor imobile terenuri în suprafaţă de 44,3154 ha, prevăzute în Anexa nr. 2, din domeniul privat al statului în proprietatea aceleiaşi unităţi de învăţământ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri.

Domnul Chira.

Domnul Claudiu-Martin Chira:

Mulţumesc.

Este o iniţiativă legislativă foarte importantă pentru învăţământul universitar din... din Banat, până la urmă, o iniţiativă foarte bună.

Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Timişoara are pe aceste terenuri staţiunea didactică, o staţiune didactică încremenită cumva prin anii '70, iar dacă acest proiect, cu ajutorul dumneavoastră, va trece, acea staţiune didactică va putea fi modernizată. Mai ales că în judeţul Timiş, cel mai mare judeţ agricol din România, nu mai există niciun liceu agricol, măcar Universitatea de Ştiinţele Vieţii să aibă o staţiune didactică pentru practica studenţilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Anexa nr. 1? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2? Nu. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem la poziţia 7, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investiţiilor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienţei energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari şi întreprinderi mici şi mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităţilor publice locale, precum şi unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 549/2022; procedură de urgenţă.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii, vă rog, raportul comun.

La final, să nu uitaţi, propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. I şi cu amendamentul respins prevăzut în Anexa nr. II, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpii.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Timp de dezbatere - două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cât?

Domnul Costel Neculai Dunava:

Două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbateri - două minute.

Vot, vă rog.

Cu 113 voturi pentru, 38 contra, 10 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 82 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă susţine cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale...

(Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

Procedură, domnul Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Stimaţi colegi,

Aceeaşi rugăminte ca mai devreme, să mai prelungim programul cu încă 15 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu paşi mici, mărunţi...

Doamna Denisa-Elena Neagu (din sală):

Ajungem la... 40?

O voce de la USR:

Îngrăşaţi porcii de Crăciun!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru cu încă 15 minute.

Vot, vă rog.

Cu 116 voturi pentru, 48 contra, 5 abţineri, adoptată prelungirea programului de lucru.

Revenim.

Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 805/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică, raportul comun, PL-x 805/2023.

Să nu uitaţi, să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită prezentul raport comun, cu amendamente respinse, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat, cu două amendamente respinse.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere - 3 minute, vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpii de dezbatere?

Voci de la PSD:

3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3 minute.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot, vă rog.

Cu 131 de voturi pentru, 43 contra, 4 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Raportul...

Voci de la USR:

Sunt. Sunt. Sunt.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ilie Victor, Grupul USR.

Domnule Moşteanu, un singur vorbitor de grup.

Domnul Victor Ilie:

Cu acest proiect, dovediţi din nou că sunteţi Coaliţia vorbelor, nu a faptelor. Susţineţi că vreţi să luptaţi cu evaziunea fiscală, dar, ce să vedeţi, scădeţi pedepsele pentru evaziunea mare fiscală. Pentru prejudicii de peste 100.000 de euro, pentru prejudicii de peste 500.000 de euro scad pedepsele. Şi nu doar că scad pedepsele, dar dacă aceşti oameni sunt prinşi, pot să plătească prejudiciul plus 15%, şi scapă de pedeapsă penală.

Asta înseamnă că un om care are 5 firme şi face evaziune cu toate, dacă este prins la una, plăteşte cu mare bucurie încă 15%, să scape de sancţiunea penală.

În realitate, vreţi doar să mai adunaţi nişte firimituri la buget, pentru că este foame de bani, dar protejaţi evazioniştii fiscali cu acest proiect.

Mai mult, aveţi..., introduceţi o infracţiune de tentativă la omisiune. Adică dacă vrem să nu declarăm ceva, de unde o să intre procurorii în mintea cetăţeanului, să vadă dacă a vrut să nu declare ceva?

Mai mult, "constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani... prezentarea de declaraţii corecte, declaraţii electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata...".

Cum sunt declaraţiile astea, şi corecte şi maschează fraudulos? Nu ştim. Şi poate ar trebui să întrebăm Curtea Constituţională.

Există, din păcate, cu toate modificările la Codul fiscal, un iad legislativ, un iad contabil. Dacă în acest iad adăugăm nişte infracţiuni neclare, nu facem decât să înrăutăţim situaţia, să dăm loc pentru mult arbitrariu şi, în paralel...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Victor Ilie:

...cu încurajarea evaziunii, nu facem decât...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Victor Ilie:

...să încurajăm hoţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Păi, hoţi sunteţi voi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă reamintesc, suntem în procedură de urgenţă, domnule Stelian...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Domnul... Ion îl cheamă sau, pentru prieteni, domnul Stelian.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...un singur vorbitor de grup. (Vociferări.)

Mă păcăliţi, procedură.

Vă rog, domnule Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Dacă doriţi să combateţi evaziunea fiscală, dacă doriţi să combateţi fenomenul drogurilor, care a luat foarte mare amploare, păziţi graniţele ţării, cumpăraţi scanere. Avem numai un scaner în momentul ăsta. A promis premierul Ciolacu încă 50 de scanere, dar nu le-a inclus în buget, are alte priorităţi.

Dacă chiar vreţi să faceţi ceva, faceţi, nu vă faceţi că faceţi!

Aşa e cu evaziunea fiscală în România, aşa e cu bugetul exagerat şi disproporţionat, falsificat, pentru 2024.

În altă ordine de idei, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, aş fi avut o intervenţie pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tocmai aţi vorbit pe procedură.

Le cumulaţi cumva?

Pe procedură - haideţi să terminăm dezbaterile generale şi, după aceea, vorbiţi pe procedură, domnule Simion.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Eram la dezbateri!

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu.

Domnule Roman Florin, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu înţeleg de ce un proiect de lege care îşi propune să lupte cu evazioniştii stârneşte îngrijorare.

Ar trebui să stârnească îngrijorare doar în cazul celor care fac evaziune. Cei care muncesc cinstit nu au niciun motiv să se teamă.

În privinţa scanerelor, da, a fost nevoie de un ministru al finanţelor liberal, să deblocheze achiziţia scanerelor.

Şi, pentru colegul care a vorbit anterior, vreau să spun că procedura e finalizată, e în faza de evaluare a ofertelor.

Deci, de la începutul anului, ceea ce am cerut va fi pus în practică. Vom avea scanere în toate punctele vamale ale României.

Şi eu mai sper ca prim-ministrul să aibă curajul să meargă până la capăt, să demită întreaga conducere a vămilor.

În altă ordine de idei, nu ştiu ce vreţi dumneavoastră.

La ora actuală, doar 1 din 4 contribuabili îşi plăteşte taxele şi impozitele în România. Nu înţeleg de ce vă deranjează să îl găsim şi pe al doilea, ca să nu punem presiune pe cel care îşi plăteşte.

Da, acest Guvern, liderii celor două partide importante din Coaliţie au venit cu acest proiect de lege, pentru că e nevoie să combatem evaziunea fiscală, ca să ducem aceşti bani şi spre creşterea pensiilor, aşa cum ne-am angajat. Am găsit şi banii pentru plata pensiilor, deşi ţipaţi că nu sunt bani. Sunt bani şi pentru plata pensiilor, sunt bani şi pentru plata salariilor.

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Procedură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu ţineţi partea evazioniştilor!

Ţineţi partea Guvernului, care vrea să aducă bani la buget!

Mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Stelian-Cristian Ion.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Stelian, că are legătură.

Vă rog să fiţi atenţi.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Eu voi cere retrimiterea la comisie a acestui PL-x, pentru mai multe motive.

Eu cred că este un PL-x foarte important.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun, am înţeles...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este vorba de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...retrimiterea la comisie.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Numai puţin, să argumentez.

Sunt 3 încălcări flagrante ale Regulamentului, în ce priveşte adoptarea raportului pe acest PL-x.

În primul rând, nu s-a respectat termenul de 24 de ore înainte de a anunţa proiectul pe ordinea de zi.

În al doilea rând, plenul, dumneavoastră, colegii noştri, aţi votat ca şedinţa să se desfăşoare şi online şi fizic. Cei care am fost fizic prezenţi în Comisia juridică nu am putut participa la această şedinţă.

Deci, două motive.

Şi, în al treilea rând, e o problemă de cvorum. Nu a fost întrunit cvorumul în şedinţa Comisiei juridice.

Repet, avem de-a face cu un PL-x foarte important, care incriminează evazioniştii, dar îi încurajează pe marii evazionişti, şi, punând în balanţă cum modifică din pix domnul Ciolacu un buget întreg, mi se pare absolut anormal...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înţeles.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...să incriminăm aceşti oameni, câtă vreme politicienii îşi permit să falsifice bugete întregi, fără să răspundă în faţa legii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Bănuiesc că două săptămâni. (Vociferări.)

În regulă.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru retrimitere la comisie a PL-x 805/2023.

Vot, vă rog.

Teoretic, era bine să cereţi asta înainte, dar...

Cu 98 de voturi pentru, 119 contra, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnul Dancă?

Domnul Ionel Dancă:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege care conţine în titlu obiectivul de combatere a evaziunii fiscale sună a un titlu de ziar sovietic. La ei toate ziarele aveau denumirea "Lupta pentru propăşirea libertăţii popoarelor" şi aşa mai departe, dar, de fapt, erau o manipulare grosolană a opiniei publice.

Aşa şi acest proiect de lege, care din titlu îşi propune combaterea evaziunii fiscale şi, în realitate, aşa cum semnalau şi alţi antevorbitori, nu face decât să ajute şi să încurajeze marea evaziune fiscală.

În al doilea rând, am fost surprins să aud din partea unui fost coleg din PNL, care susţine această Guvernare, că 1 din 4 contribuabili români îşi plătesc taxele şi impozitele în România.

Nu ştiu prin ce medii se învârte fostul coleg sau prin ce medii se învârt cei care fac parte din această Guvernare, dar majoritatea românilor care muncesc cinstit în această ţară îşi plătesc datoriile la stat, îşi plătesc taxele, impozitele care sunt datorate către bugetul statului.

Gradul de conformare voluntară pe orice statistică a Ministerului Finanţelor arată că 10% din contribuabilii din România produc într-adevăr o evaziune fiscală, care se cifrează la aproape o treime din PIB-ul României.

Deci, nu ştiu prin ce medii se învârt cei care fac bugetul României în acest moment, cei care asigură... cei care guvernează România şi este clar că pentru ei orice contribuabil din România care munceşte cinstit şi îşi plăteşte taxele şi impozitele este un prezumtiv evazionist.

Aceasta este...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Dancă:

...gândirea liberală a celor care guvernează România în momentul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Dancă:

...de faţă. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Raportul comisiei conţine un amendament respins. Se susţine?

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Procedură, domnul Simion.

Şi, după aceea, probabil, încă o procedură.

Domnul George-Nicolae Simion:

Ieri, în centrul ţării, mai exact, la Odorheiu Secuiesc, a avut loc un accident tragic.

Aş vrea să vă rog - noi o să purtăm nişte banderole negre, pentru victimele acestui accident, putem să dăm şi colegilor, măcar atât să putem face - şi vă rog să ţinem cu toţii un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Mulţumesc.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Asta este România...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion:

...eşuată!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Popa, procedură.

Una pe care deja o cunoaşteţi.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da, într-adevăr, stimaţi colegi, vin cu aceeaşi rugăminte, încă 15 minute, să prelungim programul de lucru.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru cu încă 15 minute.

Vot, vă rog.

Cu 157 de voturi pentru, 50 contra, 5 abţineri, adoptată. Programul de lucru a fost prelungit.

Poziţia 15, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea art. I din Legea nr. 217/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002; PL-x 757/2023.

Comisia juridică, vă rog, raportul.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea art. I din Legea nr. 217/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu prezentul proiect de lege.

Senatul a adoptat.

Camera Deputaţilor e Cameră decizională.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 23?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

La punctul 20 din tabelul de la admise.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, de la 1 la 23, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La numărul curent 20 din tabelul de amendamente admise, există un amendament admis în comisie şi o să vă rog să îl supuneţi votului, noi nu îl susţinem, în sensul în care amendamentul admis precizează...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 20?

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

..."Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt comise în una din următoarele împrejurări...".

În fapt, textul de la Senat este unul corect - "Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(2)..." -, pentru că trebuie incluse şi alin. (1¹) şi (1²).

De aceea, voi solicita supunerea la vot a amendamentului admis de la numărul curent 20.

Noi vom vota contra acestui amendament.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci... (Vociferări. Discuţii în sală.)

Deci supun votului dumneavoastră marginal 20 de la amendamente admise.

Vot, vă rog.

Cu 4 voturi pentru, 212 contra, 6 abţineri...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Supune la vot forma Senatului!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...amendamentul de la marginal 20 a fost respins.

Şi, ca să citez, pe cale de consecinţă, supun votului dumneavoastră forma Senatului.

Vot, vă rog.

Cu 215 voturi pentru, unul contra, 5 abţineri, forma Senatului a fost adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Poziţia 18 pe ordinea de zi, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea art. 24¹ alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 552/2019/2023.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare, Comisia pentru transporturi, vă rog, raportul comun. (Vociferări.)

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

În conformitate cu art. 141 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, cele 4 comisii au fost sesizate, pentru dezbaterea pe fond, cu reexaminarea Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

În urma examinării cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României şi a legii, precum şi a opiniilor exprimate de membrii celor 4 comisii, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentei legi cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale, domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

E vorba de un proiect care se plimbă de vreo 4 ani de zile prin Parlament, a fost adoptat odată de acest Parlament, a fost retrimis la reexaminare.

Un proiect care spune o chestiune foarte simplă - dacă ai carnet de 2 ani de zile şi ai luat carnetul şi poţi să conduci o maşină pe drumurile publice, faci 10 ore şi poţi să conduci şi un scuter de 125.

Un proiect bun, adoptat în unanimitate în toate comisiile.

Le mulţumesc preşedinţilor de comisii pentru raport. Au fost 4 comisii raportoare.

Un proiect care va creşte mobilitatea urbană, mobilitatea periurbană în jurul oraşelor mari, va ajuta la descongestionarea traficului, va scădea poluarea în marile oraşe.

Mulţumesc tuturor pentru vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la art. 3? Nu. Adoptate.

Un amendament respins. Se susţine? Nu.

Legea rămâne la votul final.

Poziţia 20, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 755/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci sau Comisia pentru politică economică, vă rog, raportul.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind intervenţii şi amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni; PL-x 756/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică.

Să nu uitaţi timpii de dezbatere, la final, vă rog, domnule Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrată din prezentul raport comun.

Eventualele erori materiale vor fi îndreptate de către Departamentul Legislativ - Direcţia procedură legislativă, sinteze şi evaluări.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timp de dezbatere - 3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog.

Timp de dezbateri - 3 minute.

Vot!

Cu 133 de voturi pentru, 71 contra, 5 abţineri, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt.

Dacă la titlu aveţi obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 4 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

La ora 12.05 - vot final.

Declar şedinţa închisă.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă pregătiţi pentru începerea sesiunii de vot final.

Înainte, însă, de a intra în ordinea de zi, rog liderii grupurilor parlamentare să vină până la prezidiu.

(Consultări.)

Vă propun să începem sesiunea de vot final.

La primul punct - Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 78/2023.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 10 contra, o abţinere, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pachetul de măsuri de ajutorare a IMM-urilor COM (2023) 535; PHCD 76/2023.

Vot, vă rog.

283 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Propunere de Declaraţie europeană privind deplasarea cu bicicleta COM (2023) 566; PHCD 77/2023.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Domnul deputat Cristian Brian, de la USR, explicarea votului.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

Parlamentul a votat azi Declaraţia europeană privind deplasarea cu bicicleta, dar vă reamintesc că în anul 2024, anul următor, aţi îngropat atât sportul de masă, cât şi sportul de performanţă. Aţi crescut de 4 ori TVA-ul la sălile de fitness, iar unii clienţi vor renunţa la abonamente şi nu vor mai face sport. Deducerea fiscală pentru abonamentele la sală, aceea de 400 de euro/an/angajat, aţi redus-o de la 400 de euro la 100 de euro.

Nici măcar un an nu a fost în vigoare, domnule Simonis, aţi fost cosemnatar, iar acum vă abrogaţi propria lege.

Aţi tăiat tichetele de sportiv de 150 de lei pe lună pentru copiii şi juniorii care participă la competiţiile sportive. Aţi pus Agenţia Naţională pentru Sport sub Ciolacu, i-aţi dat un buget mai mic decât cel de anul trecut, le-aţi dat federaţiilor olimpice un buget de 3 ori mai mic decât cel necesar, decât cel de care au avut nevoie şi pe care l-au solicitat în anul 2024 - atenţie, an olimpic!

Asta vrea Ciolacu, ca sportivii să meargă cu mâna întinsă la el, să le dea bani cu ţârâita, să se erijeze în salvatorul sportului, când el este, de fapt, cel care distruge sportul din România.

Legile USR privind finanţarea şi sponsorizarea sportului le-aţi respins în Senat, dar şi legea care prevede ca statul român să construiască baze sportive doar la standarde de calitate.

Suntem primii la sedentarism din Europa şi, cu toate astea, voi le puneţi piedici românilor care vor să facă sport şi să aibă un stil de viaţă sănătos.

Cu toate astea, am o singură concluzie - Guvernul Ciolacu îi vrea pe români nu doar săraci, îi vrea şi bolnavi. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu doar săraci, nu doar bolnavi, ci şi proşti.

De aceea, nu veţi mări cu 40%, aşa cum aţi promis, salariile profesorilor.

Dar aici vorbim de săli de fitness. Şi când vorbim de săli de fitness - care au fost închise prostesc în timpul pandemiei. Măcar lăsai oamenii să facă sport, să aibă imunitate. Le-aţi închis. Aţi distrus multe afaceri româneşti care contractaseră fonduri europene. (Vociferări.)

Cică să le zic domnilor...

Ce să-i zic lui Bulai? (Râsete.) Pot să-i zic ceva lui Bulai? (Râsete.) Adică am ce vorbi cu Bulai? Eu vă zic vouă că acest domeniu foarte important pentru sănătatea naţiunii, care înseamnă sălile de fitness, sunt puse pe butuci.

Nu vă puteţi juca uite-aşa, uite-aşa cu măsurile fiscale.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat...

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Un scurt drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, drept la replică, la votul final?

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Suntem în pregătirea Sărbătorii Crăciunului, nu voi răspunde răului cu rău, şi o să le mulţumesc tuturor parlamentarilor din comisie, care au votat un amendament absolut necesar, care propune alocarea de subvenţie pentru achiziţia de biciclete cargo pentru familii.

Vă mulţumesc tuturor, inclusiv colegului care împrăştie răutate şi rău şi manipulare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024; PL-x 804/2023.

Vot, vă rog.

193 de voturi pentru, 90 împotrivă, o abţinere. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Claudiu Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Ca să vă daţi seama în ce hal de praf e făcut bugetul de anul acesta, în teorie, Legea aceasta a plafoanelor, pe care tocmai aţi votat-o, ar fi trebuit să fie o garanţie că statul se poate încadra în nişte plafoane, aşa cum îi indică şi titlul. Dar ce face statul român, respectiv actualul Guvern? Tocmai ca să eludeze această obligaţie, mai întâi face bugetul şi apoi face plafoanele. Şi de-aia acum avem astăzi votul şi pe buget, şi pe plafoane, în acelaşi timp.

Aţi pus un deficit de 5%, dar acel deficit de 5% e măsluit. Şi în niciun an n-am văzut o măsluire mai evidentă decât anul acesta. Nu doar că aţi umflat creşterea economică, aţi pus nişte cifre nerealiste, şi pentru inflaţie, şi pentru faimosul deflator PIB şi toate tehnicile acestea pe care le aveţi de a umfla veniturile ca să puteţi să umflaţi cheltuielile, care apoi evident că nu vă mai pasă dacă sunt bani sau nu de ele, pentru că nu vă împrumutaţi dumneavoastră, se împrumută poporul român, nu plătiţi dumneavoastră taxe, plătesc contribuabilii şi aşa mai departe.

Nu doar că aţi făcut toate tertipurile acestea, dar aţi mai adăugat încă o linie fictivă de venituri în buget, denumită "Venituri din digitalizare", de 10,5 miliarde de lei. E o sumă absolut colosală. E prima oară în istoria României când avem o astfel de linie în buget şi suntem singura ţară europeană care are o astfel de linie în buget, făcută strict pentru un singur motiv - să măsluiască bugetul şi să facă loc de încă 10,5 miliarde de lei - cheltuieli. (Vociferări.)

De fapt, deficitul pe anul 2024 nu va fi 5%, cum aţi votat în această lege, va fi minimum 6% - şi îndrăznesc să fac această precizare chiar de acum. O să mai vorbim şi la Legea bugetului.

În orice caz, aţi contribuit la măsluirea cifrelor şi pentru anul 2024, la creşterea taxelor şi impozitelor, la creşterea inflaţiei.

Aţi făcut un rău României.

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ionel Dancă.

Domnul Ionel Dancă:

Domnule preşedinte interimar,

Vă rog, înainte de a-mi da voie să iau cuvântul, să discutaţi cu colegii din grupul dumneavoastră, că, probabil, nu ştiu, este vreo decizie în interiorul grupului dumneavoastră, de câte ori vin să iau cuvântul, aud vociferări legate de dinţi, la adresa mea.

Deci vă rog să luaţi atitudine vizavi de colegii dumneavoastră.

Este o lipsă de respect...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să trimiteţi o petiţie.

Domnul Ionel Dancă:

...şi arată o abordare mojică din partea PSD-ului.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, din timpul dumneavoastră...

Domnul Ionel Dancă:

Cum altfel...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...folosiţi...

Domnul Ionel Dancă:

Cum altfel...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...să ştiţi.

Domnul Ionel Dancă:

Cum altfel...

Nu, e pe procedură, domnule...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu, nu v-am.... pe procedură.

Domnul Ionel Dancă:

...este dreptul meu. Este dreptul meu să invoc pe procedură...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dancă...

Domnul Ionel Dancă:

...interesul meu personal, de această dată.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dancă, neafiliaţii explică votul la finalul şedinţei.

Am fost elegant şi v-am dat la fiecare proiect în parte, începând cu acesta.

Haideţi să vorbim despre ceea ce ar trebui să vorbim.

Domnul Ionel Dancă:

Domnule preşedinte,

Cred că sunteţi de acord că trebuie să avem un comportament civilizat în această Cameră şi aici vă rog frumos să luaţi atitudine.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Sunt de acord.

Domnul Ionel Dancă:

Revenind...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aştept un memoriu.

Domnul Ionel Dancă:

Revenind la subiect, această Lege a plafoanelor arată adevărata minciună a bugetului pe care Guvernul PSD-PNL urmează să îl propună României, în acest Parlament, pentru anul viitor.

Ce vedem în acest buget? Vedem nişte minciuni gogonate, aşa cum a fost construit şi bugetul pe anul 2023, aşa cum singuri aţi ajuns la concluzia că este un buget mincinos şi a trebuit să creşteţi taxele şi impozitele pentru a acoperi o gaură bugetară pe care voi aţi provocat-o.

Vorbiţi... propuneţi în acest buget un deficit bugetar pentru anul viitor de 86 de miliarde de lei, 5% din PIB, ceea ce este total nerealist, aşa cum o spun şi experţii Consiliului Fiscal. Deficitul bugetar, anul viitor, cu siguranţă va depăşi 6% din PIB, respectiv peste 90 de miliarde de lei.

Şi, pentru a demonta o marotă pe care voi, PSD-iştii... (Vociferări.)

Domnule preşedinte,

L-aţi auzit pe colegul dumneavoastră, domnule preşedinte?

Deci, exact acum, în timpul intervenţiei mele... (Râsete. Vociferări.) ...colegul dumneavoastră vine şi face referire din nou la dinţi.

Domnule... (Râsete. Vociferări.) ...ce se întâmplă? (Râsete. Vociferări.) Deci vi se pare amuzant? (Râsete. Vociferări.) Nu vă e ruşine? ((Râsete. Vociferări.) Dar nu vă e ruşine?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dancă...

Stimaţi colegi...

Domnul Ionel Dancă:

Dar unde suntem aici?

Sunteţi... (Râsete. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, domnule Dancă!

Domnul Ionel Dancă:

Eu... eu înţeleg că...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dancă!

Domnul Ionel Dancă:

...nu prea aţi fost pe la şcoală, dar totuşi...

Domnule... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dancă, atunci când vă rog să vă opriţi, opriţi-vă!

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să avem un comportament adecvat locului în care ne aflăm.

Vă rog, domnule Dancă, ultimele secunde.

Domnul Ionel Dancă:

Este pur şi simplu inimaginabil... (Vociferări.) ...ce se întâmplă în acest Parlament, aproape că îmi este ruşine că sunt coleg cu unii dintre dumneavoastră.

O voce de la PSD:

Demisia!

Domnul Ionel Dancă:

Ar trebui să vă daţi dumneavoastră demisia. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim...

Domnul Ionel Dancă:

În concluzie...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...domnule Dancă.

Domnul Ionel Dancă:

În concluzie, domnule...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

...domnule preşedinte.

Cele peste 90 de miliarde sunt din deficitul bugetar pentru anul viitor; înseamnă un buget construit pe datorie. Pe datorie care va fi plătită de români, nu va fi plătită de cei care îşi etalează aici, în faţa mea, protezele dentare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Dancă:

Domnule preşedinte,

Această datorie vine după un alt deficit bugetar, în 2023, care a depăşit alte 90 de miliarde de lei şi, în total, într-o perioadă de creştere economică...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

10 secunde, vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

...v-aţi împrumutat mai mult decât în pandemie, aşa cum susţineţi pe toate... propaganda voastră mincinoasă. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Daniel Suciu, de la PSD, cu un anunţ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nouă ne plac colegii deputaţi, mai ales cei din opoziţie, care vin la acest microfon şi folosesc nişte cuvinte extrem de mari, de tari.

Şi daţi-mi voie să reproduc şi eu doar câteva cuvinte - "Să vă fie ruşine!".

Domnule Năsui, aţi votat "pentru" la Legea plafoanelor... (Vociferări.) ...şi aţi venit aici... (Aplauze.) ...şi ne-aţi spus să ne fie ruşine. (Râsete. Aplauze.)

Acum, ori este o greşeală, ori este un act subconştient, mulţumim pentru votul dumneavoastră. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Drept la replică!

Voci de la USR:

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 62/2019 privind activitatea consulară; PL-x 733/2023.

Vot, vă rog.

Nu se putea drept la replică. A făcut anunţul că aţi votat, nu era o acuzaţie sau o jignire. (Se adresează domnului deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui.)

280 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Claudiu Năsui.

Sper că are legătură cu explicarea votului la acest proiect, nu să nu ne fie iar ruşine şi să votaţi.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Nu, domnule preşedinte, este procedură.

Aş vrea să se consemneze că votul meu de la PL-x-ul anterior este "contra".

Şi nu cred că pot fi suspectat vreodată că am susţinut comunişti sau socialişti în Parlamentul acesta.

Deci să fie foarte clar...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Se consemnează ce e pe site...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...e "contra", da?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...domnule Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Se va consemna ceea ce este pe site, adică "pentru", că aţi votat "pentru". (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica, de la Grupul AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Vreau doar să fac un apel la dumneavoastră.

Aşa cum au spus şi colegi de-ai noştri, la dezbaterile pe acest proiect de lege, avem cel puţin 6 milioane de cetăţeni români care sunt în afara graniţelor, iar reţeaua noastră consulară ştiţi foarte bine că nu poate să acopere cererea de documente şi de alte proceduri de care românii noştri au nevoie.

Ştiţi foarte bine, anul trecut toţi aici aţi votat pentru 3 amendamente de alocare de sume de bani pentru 3 consulate, dintre care nu cred că a fost construit niciunul pe parcursul anului 2023.

Aşadar, vă rog pe toţi, că toţi dintre dumneavoastră aveţi prieteni, rude sau apropiaţi plecaţi peste graniţe, au nevoie de o alocare mai mare pentru reţeaua consulară şi de personal calificat care să le poată acoperi nevoile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ştefan Lőrincz, de la Grupul USR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt de acord cu antevorbitorul meu, sunt peste 5 milioane de români în afara graniţelor ţării.

Din acest motiv am iniţiat acest proiect de lege, un proiect USR care... pentru care vreau să vă mulţumesc, pentru că aţi votat acest lucru.

Vreau să-i mulţumesc colegului meu senator Radu Mihail şi membrilor din Comisia pentru politică externă de la Senat, care au susţinut acest proiect.

Consulatele României din afara graniţelor ţării deservesc milioane de români. Doar în anul 2022 au fost peste 1.000.000 de cereri de solicitări de servicii consulare. Practic, sunt peste 1.000.000 de deplasări fizice ale românilor din afara graniţelor ţării. Acest lucru nu se va mai întâmpla, cu acest proiect de lege, pentru că am introdus posibilitatea ca multe servicii consulare să poată fi solicitate online, direct de acasă, fără să mai fie nevoie să existe aceste deplasări fizice.

Prin votul de astăzi, în sfârşit, demonstrăm diasporei ceea ce e un lucru foarte important, că ei sunt importanţi pentru ţara noastră, pentru România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andi-Gabriel Gosaru, de la neafiliaţi.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să fim foarte atenţi ce trimitem în afară, pentru că în continuare avem funcţionari în oficiile consulare şi în reprezentanţele diplomatice care în continuare comemorează ziua naţională a României.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2023 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene nerambursabile; PL-x 774/2023.

Vot, vă rog.

279 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri pentru acordarea unui sprijin temporar aferent anului 2024 categoriilor de persoane vulnerabile, pentru compensarea costului aferent achiziţiei şi montării unor sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, în imobile de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 789/2023.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru, unul contra. Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Cristina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

USR a votat pentru acest proiect de lege care vine şi acordă nişte ajutoare pentru persoanele vulnerabile care nu pot suporta costuri cu repartitoarele de căldură.

Însă, vreau să vă atrag atenţia că există o reticenţă în rândul oamenilor care trăiesc la bloc, în ceea ce priveşte montarea acestor repartitoare. Şi cred că foarte mulţi dintre dumneavoastră aţi primit sesizări din partea oamenilor care explică că nu cred în aceste repartitoare, de maniera în care ele sunt implementate acum.

Am mai spus-o şi în Comisia pentru industrii, soluţia este acea repartizare a agentului termic pe orizontală, nu pe verticală, cum este el acum, şi, de fapt, acolo ar trebui să acţionăm, altfel oamenii nu vor accepta aceste repartitoare şi termenul de implementare va tot fi amânat până când nu o să obţinem rezultatele pe care eu cred că legiuitorul şi le doreşte, anume eficienţa energetică.

Mai există un proiect de lege, anume să nu obligăm oamenii care nu sunt în blocuri reabilitate termic sau acolo unde 25% din apartamente sunt deconectate de la sistemele de încălzire centralizată, să nu fie obligaţi să îşi monteze aceste repartitoare.

Şi sper eu ca din februarie să putem să trecem şi acel proiect de lege şi alte iniţiative care mai pot apărea şi care pot să corecteze această situaţie.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Radu Popa, de la PSD.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc în calitate de iniţiator.

Sunt unul dintre iniţiatorii legii şi mulţumesc tuturor colegilor care au dat votul pentru această iniţiativă.

Colegei noastre de la USR îi spun că dreptul unora nu poate fi transformat în obligaţia tuturor.

Poate că e o idee să facem un alt proiect de lege pentru asta.

Încă o dată, mulţumesc tuturor pentru sprijinul acordat la acest proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; PL-x 602/2023.

Vot.

184 de voturi pentru, 91 de abţineri şi un coleg care nu votează. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investiţiilor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienţei energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari şi întreprinderi mici şi mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităţilor publice locale, precum şi unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 549/2022.

Vot.

281 de voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

10. Legea pentru completarea art. 24¹ alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 552/2019/2023.

Vot.

281 de voturi pentru, unul împotrivă. Adoptată.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 755/2023.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, unul împotrivă, 50 de abţineri. Adoptat.