Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de a deschide şedinţa, permiteţi-mi să transmit tuturor doamnelor:

O primăvară frumoasă, cu multe bucurii şi zâmbete!

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 190.

Vă reamintesc că, începând din acest an, la data de 3 martie sărbătorim Ziua solidarităţii româno-polone, care atestă parteneriatul dintre cele două naţiuni, unite de o comuniune de experienţe istorice şi de voinţa de a consolida în continuare relaţiile bilaterale.

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să vă pregătiţi!

Vă invit să ascultăm Imnul naţional al Poloniei şi Imnul naţional al României!

(Se intonează Imnul naţional al Poloniei şi Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să salut prezenţa, în loja oficială, a ambasadorului Poloniei la Bucureşti.

Bine aţi venit, domnule ambasador!

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Îl invit la tribună pe domnul deputat Longher Ghervazen, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România.

Domnule Ghervazen, aveţi cuvântul.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ambasador,

Stimaţi colegi,

Ziua de 3 Martie este o zi de mare însemnătate privind relaţiile româno-polone, tocmai prin declararea acestei zile ca Ziua solidarităţii româno-polone.

Seria de tratate semnate de România şi Polonia, în perioada interbelică, a fost iniţiată de Convenţia de alianţă defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la Bucureşti, tocmai pe 3 martie 1921, privind ajutorul reciproc în caz de agresiune sovietică.

Alianţa polono-română a consolidat şi mai mult prietenia dintre naţiunile noastre, conferindu-i rangul de "alianţă a inimilor", după cum spunea Mareşalul Józef Piłsudski.

Conflictele militare din Europa nu s-au sfârşit atunci şi poporul polonez a suferit pierderi umane şi materiale grele în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În acel context violent, au fost confirmate solidaritatea care exista încă din 1919, dintre autorităţile de la Varşovia şi Bucureşti, şi compasiunea românilor faţă de cetăţenii polonezi care au ajuns în toamna anului 1939 în România, în frunte cu Guvernul polonez, armata şi preşedintele polonez, Moœcicki, exilat în secret la Bicaz.

În prezent, se cunoaşte că, pentru a salva Tezaurul Băncii Naţionale a Poloniei de la o posibilă capturare a sa de inamicii Poloniei, acesta a fost depus oficial ca depozit la Banca Naţională a României.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, autorităţile române au fost preocupate şi de situaţia în care se aflau refugiaţii polonezi din România. Ajutoarele financiare pentru aceştia au continuat să fie acordate chiar şi după reluarea, la 1 martie 1946, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Polonia.

În prezent, Polonia şi România sunt legate de un parteneriat strategic. Suntem aliaţi de încredere în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, parteneri în cadrul Uniunii Europene.

Important de menţionat este susţinerea necondiţionată a Poloniei pentru integrarea României în Uniunea Europeană şi în NATO.

Stimaţi colegi,

Acum 47 de ani, pe 4 martie, a avut loc acel cutremur la Bucureşti. Statul polonez a ajutat poporul român, construind un spital, "Marie Skłodowska Curie", care în ziua de astăzi găzduieşte sute de copii, construit de Firma "Budimex", care, ştim foarte bine, şi în ziua de astăzi, când întrebăm despre acel spital, toată lumea spune - Spitalul "Budimex".

De asemenea, amintesc de sprijinul acordat de echipa medicală şi lotul valoros de ajutoare umanitare din Polonia, ce au venit ca sprijin pentru ţara noastră, în vremurile pandemiei.

De mai bine de un secol, suntem uniţi de prietenie, solidaritate şi o evaluare comună a ameninţărilor la adresa securităţii europene, care vin dinspre Est.

Ziua solidarităţii polono-române este un prilej unic pentru organizarea unor evenimente importante pentru promovarea şi consolidarea relaţiilor reciproce.

Anul acesta, cu Ziua solidarităţii româno-polone la 105 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Polonia, a fost anunţat public Sezonul Cultural România - Polonia 2024-2025, o iniţiativă lansată anul trecut de Ministerele Culturii din cele două ţări, prin care România şl Polonia îşi vor promova reciproc cultura, istoria şi relaţiile ce le unesc.

Uniunea Polonezilor din România reprezintă puntea de legătură dintre cele două state, iar faptul că, în aceste vremuri de război, ambele popoare îşi manifestă solidaritatea faţă de Ucraina şi poporul ucrainean este o dovadă că legăturile şi relaţiile reprezintă un sprijin în securitatea ambelor state.

Trăiască România!

Trăiască Polonia!

Niech żyje Rumunia!

Niech żyje Polska! (Aplauze.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim, domnule deputat Ghervazen.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pentru a putea trece la şedinţa Camerei Deputaţilor, avem nevoie de o pauză de două minute, pentru a reseta sistemul şi a trece de la formatul cu translate la formatul Camerei.

Două minute, pauză.

După pauză

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 4, şi marţi, 5 martie 2024; programul de lucru pentru perioada 4-9 martie 2024; lista rapoartelor depuse în perioada 26 februarie-4 martie 2024 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că astăzi dezbatem moţiunea simplă iniţiată de 54 de deputaţi.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, doresc supunerea la vot pentru scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 1, PL-x 101/2024 - Proiectul de Lege pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României - o iniţiativă a UDMR, făcută cu scopul de a dezinforma, de a manipula rezultatul alegerilor prezidenţiale, prin creşterea duratei între alegerea propriu-zisă şi preluarea mandatelor şi scăderea inadmisibilă a perioadei minime dintre anunţul datei alegerilor şi alegerile propriu-zise.

În plus, duce în derizoriu însăşi noţiunea de economie, pentru că am plecat de la 4 rânduri de alegeri şi am ajuns iarăşi la 4 rânduri de alegeri.

Şi, nu în ultimul rând, domnul lider al Grupului PSD, astăzi, la Comitetul liderilor, ne spunea că ar trebui să facem curăţenie în ordinea de zi şi să eliminăm toate iniţiativele legislative care nu au raport.

Această iniţiativă nu are raport, este abuzivă.

Ca atare, propun scoaterea de pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisii, pentru cel puţin două luni.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Dumitru Focşa, vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Consider de bun-simţ să-mi anunţ ieşirea din Grupul parlamentar AUR, în urma ruperii alianţei dintre Forţa Identităţii Naţionale şi Alianţa pentru Unirea Românilor. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aoleu!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Am intrat în acest For superior al statului jurând credinţă ţării şi poporului român.

Dacă e posibil să facem o politică curată, facem. Dacă nu, eu am 30 de ani de profesie în spate, mă întorc la profesia şi munca mea şi îmi văd de treabă decât să promovez demagogia, în această încăpere.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Sper să rezistaţi mai mult de data asta, domnule Focşa. (Râsete. Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Emanuel Ungureanu, vă rog.

Procedură, înţeleg.

La ordinea de zi nu mai sunt intervenţii, da? Avem o procedură.

Vă rog, domnule Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Acum câteva zile, un mare om, care a avut un curaj nebun şi o formă de patriotism extrem de rară, Alexei Navalnîi, şi-a dat viaţa pentru poporul său.

Acum câţiva ani, criminalul Putin a încercat să-i ia viaţa, comandând un asasinat cu otrava Novicioc.

Fiica lui Alexei Navalnîi a asistat la investigaţia pe care a făcut-o tatăl său împreună cu jurnalişti independenţi şi care a dovedit cu o supramăsură că Putin este un criminal şi că a încercat să-i ia viaţa celui mai mare opozant al său.

Acum, mormântul lui Alexei Navalnîi, care a fost ucis în închisoare de regimul lui Putin, este un munte de flori.

Înainte de a muri, Alexei Navalnîi a dat un interviu în care spunea că pentru poporul rus lasă un ultim mesaj înainte de moarte - "Nu renunţaţi niciodată!" şi "Ca răul să învingă, trebuie ca oamenii buni să stea deoparte".

Rămâne ca Iulia Navalnîia, Daria şi fiul lui Alexei Navalnîi să-i continue moştenirea.

Ceea ce vă rog eu astăzi este să păstrăm într-o solemnitate desăvârşită un moment de reculegere pentru Alexei Navalnîi, un om cu un curaj nebun, care şi-a dat viaţa pentru poporul său.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimate colege,

Stimaţi colegi...

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu, am şi eu o intervenţie.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe ce? (Vociferări.)

Pe ordinea de zi am epuizat dezbaterile. (Vociferări.)

Am întrebat dacă mai e cineva la ordinea de zi şi aţi spus că nu!

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Pe procedură.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Înainte să dau cuvântul pe procedură domnului Ungureanu...

Domnul George-Nicolae Simion:

Sigur, pe procedură a cerut cuvântul domnul Ungureanu. Pe procedură vrem să cerem şi noi cuvântul... (Arată o pancartă inscripţionată cu: "Vrem alegeri democratice". Membrii Grupului parlamentar AUR vin la tribună cu pancarte.) ...să transmitem doar atât - este absolut neconstituţional ce faceţi voi, aducând alegerile prezidenţiale cu 3 luni înainte de termen.

Nu o să dăm satisfacţie unora şi altora, să...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă aveţi ceva pe procedură sau la ordinea de zi, domnule Simion, că asta n-are legătură cu procedura?

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, nici cu domnul Navalnîi n-avea legătură cu procedura şi s-a putut.

E... e în regulă...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ştiu că vă deranjase momentul de reculegere, poate vă abţineţi.

Domnul George-Nicolae Simion:

E în regulă.

Nu, nu, nu, e în regulă.

A zis domnul... domnul Manea că şi pentru copiii care au murit din cauza Red Bull-ului... nu se compară situaţia.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 54 de deputaţi.

Conform Regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune? Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

- Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

- Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;

- Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PSD - 17 minute;

Grupul parlamentar al PNL - 13 minute;

Grupul parlamentar al USR - 7 minute;

Grupul parlamentar AUR - 5 minute;

Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute;

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute;

Deputaţi neafiliaţi - 3 minute.

Total - 51 de minute.

Revin la propunerea făcută de domnul Coleşa, pentru că mi-a scăpat.

Vă supun votului retrimiterea la comisie.

Vot, vă rog.

52 de voturi pentru, 113 contra, nicio abţinere, un coleg care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Dacă sunt obiecţii la timpii alocaţi dezbaterilor? Dacă nu, vă rog să vă pregătiţi de vot.

Vot, vă rog.

164 pentru, 5 contra, 5 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii grupurilor să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

O invit pe doamna deputat Ţoiu, pentru citirea textului moţiunii simple.

Doamna deputat Oana Ţoiu.

(Membrii Grupului parlamentar AUR stau în stânga tribunei, cu pancarte inscripţionate, printre altele, cu: "Vrem alegeri democratice!", "Ciucă şi Ciolacu vor monopol pe ţară", "UDMR, anexa lui Ciucă şi Ciolacu, lăsaţi alegerile la termen!".)

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doar că avem aici nişte colegi parlamentari de la Grupul AUR şi nu este moţiunea dumnealor.

Dacă ar putea să se întoarcă la locurile dumnealor, aş aprecia.

Nu dumneavoastră aţi depus sau semnat această moţiune, şi aş aprecia...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rugaţi-i dumneavoastră, doamnă Ţoiu, că pe mine nu m-ascultă.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Nu eu sunt secretar în această Cameră a Deputaţilor. Alţii au rolul de a asigura ordinea în această Cameră.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

În niciun caz secretarii nu se ocupă de organizarea ordinii, dar... (Vociferări.)

(Domnul deputat George-Nicolae Simion îi duce la prezidiu doamnei deputat Gianina Şerban o pancartă inscripţionată cu: "Vrem alegeri democratice!".

Doamnă secretar, vă rog să faceţi ordine în sală! (Se adresează doamnei deputat Gianina Şerban.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Gata, am rezolvat-o şi pe-asta!

USR-ul rezolvă totul în ţara asta!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog şi eu şi liderii grupurilor parlamentare să convingă pe liderul Grupului AUR să invite colegii în sală şi să ia loc, pentru a asculta în linişte, într-un spirit extrem de democratic, textul moţiunii simple.

Vă rog.

Aşa e civilizat, că noi am ascultat părerea dumneavoastră.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă Ţoiu, aveţi cuvântul.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Apreciez.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru Boloş,

Astăzi, în timp ce dezbatem această moţiune simplă, domnul Boloş ia de la cei suferinzi 500.000 de euro/zi. Ia aceşti bani de la părinţii cu copii bolnavi, de la femeile care au sarcini cu risc maternal şi de la cele care au născut anul acesta. Mâine, dacă nu-l oprim, va mai lua 500.000. Şi tot aşa... (Vociferări.) ...până vom reuşi să îl oprim. Îi suprataxează pe cei care muncesc, care contribuie şi care acum au nevoie de concediu medical, bani chiar din contribuţiile dumnealor. Cum face asta? Legal. Din "taxa pe boală", inventată chiar de dumnealui, de domnul Boloş, ministrul PNL al finanţelor, taxa pe care o vom elimina noi, USR şi Forţa Dreptei, în Parlament, taxa pentru a cărei eliminare am depus deja o iniţiativă legislativă chiar din primele 24 de ore de sesiune parlamentară şi setul de amendamente necesar în ordonanţa dumnealui, dar până acum celelalte partide doar s-au lăudat la Senat cu votul acestor soluţii, iar aici, la Camera Deputaţilor, le-au blocat.

Şi nu ia doar astăzi aceşti bani, pentru că astăzi ar fi o zi specială pentru "taxa pe boală". Nu! Asta se întâmplă în fiecare zi lucrătoare, deşi este abuziv, nedrept şi neconstituţional. Ai muncit şi ai plătit taxe la stat, eşti unul dintre angajaţii sau angajatele care construiesc economia, de contribuţia ta depind sănătatea, educaţia, serviciile publice din ţara asta şi chiar salariul meu, salariul domnului Boloş, salariul domnului Ciolacu? Felicitări, ei te răsplătesc făcându-te public hoţ, deşi nu ai greşit cu nimic, şi mai iau 10% din ce trebuia să primeşti pe concediul medical, chiar din contribuţiile tale şi ale angajatorului tău!

Domnul Boloş îţi spune că nu primeşti ceea ce ţi se cuvine până când nu-şi ia Partidul Unic PSD-PNL zeciuiala pe necaz. De ce? Pentru că pot! Pentru că văd în fiecare dintre angajaţii din economie un infractor. Domnul Boloş ia bani astăzi de la cei mai vulnerabili dintre noi, după ce, săptămâni în şir, de anul trecut până astăzi, ne-a minţit pe toţi.

Sistemul de sănătate are nevoie de bani suplimentari, da, acesta este adevărul, dar nu de la cei bolnavi. Miniştrii finanţelor, ai PNL şi PSD, au micşorat în ultimii ani sursele de finanţare ale Fondului Naţional de Asigurări de Sănătate - de exemplu, procentul din contribuţia asiguratorie pentru muncă - CAM - la bugetul de stat.

În 2018, 40% din CAM era transferat la Fondul Naţional al Asigurărilor de Sănătate. Anul acesta, acest procent este înjumătăţit, doar 22%. Şi aici, unde voi creaţi probleme, noi am venit cu soluţii.

Alianţa Dreapta Unită, păstrăm drumul liberal. Noi, Forţa Dreptei şi USR, avem un proiect legislativ în Parlament, care nu creşte şi nu inventează nicio taxă, dar asigură mai mulţi bani la Fondul de Sănătate, prin transferul din actuala contribuţie asiguratorie pentru muncă, un procent mai ridicat. Oprim şi Guvernul, prin această iniţiativă legislativă, să se împrumute forţat, fără dobândă, luni în şir, de la micii antreprenori, aşa cum face acum, chiar două-trei miliarde de lei, anual, prin întârzierea decontărilor concediilor medicale. Cu adevărat liberală este abordarea noastră, a USR şi a Forţei Dreptei - propunem ca datoriile statului către antreprenori, pe concediile medicale, să fie scăzute din taxele viitoare, şi legea pentru asta este deja depusă.

Să urmărim împreună cronologia inventării şi protejării taxei pe boală de către domnul Boloş şi PNL.

În decembrie, anul trecut, 14 decembrie, în ziua în care domnul Boloş declara la televizor că vine cu "Zero taxe noi", în realitate, îşi bătea joc, de fapt, de cetăţeni, de adevăr şi de bunul-simţ. A pitit în Ordonanţa nr. 115/2023, Ordonanţa "Trenuleţ", o frază cu care inventa "taxa pe boală". Domnul Boloş are în CV-ul dumnealui, la competenţe şi aptitudini, creativitate şi spirit inovator, doar că alege să le folosească pentru a inventa taxe noi, pentru a lua de la bolnavi ca să dea bani la dispoziţia Partidului Unic PSD-PNL. Dar l-am prins la timp.

În ziua în care domnul Boloş a pus în consultare această ordonanţă care impunea noi taxe, USR a avertizat public exact cum domnia-sa va băga mâinile în buzunarele celor bolnavi. Cu un tupeu inimaginabil, domnul Boloş tot cu zero taxe a continuat să se laude la televizor. În ciuda evidenţelor, ministrul PNL spunea senin că minţim noi, USR. Domnul Boloş nu doar că a introdus o "taxă pe boală", pe furiş, nu doar că a minţit, dar a încălcat şi legea. Nu a respectat principiul de predictibilitate fiscală şi legea care îi cerea să nu includă taxe noi mai devreme de 6 luni de la aplicarea lor. Sigur, a încălcat legea, schimbând-o. Marcel Boloş a minţit bolnavii cu zâmbetul pe buze, bazându-se o vreme pe faptul că formularea lui tehnică era greu de decriptat. O să menţionez şi partea tehnică, să poată oricine verifica.

Art. 155 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte categoriile de venituri supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate de 10%.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, au fost stabilite măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice.

La art. LIII pct. 104 din Ordonanţa de urgenţă se prevede completarea art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, cu o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:

"i) indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare".

Aceasta a fost practic inventarea taxei pe boală.

Aceste prevederi au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024, la două săptămâni de la data adoptării de către Guvern.

Asta pitea Boloş.

USR a avertizat din decembrie anul trecut că minte şi am făcut apoi tot ce a ţinut de noi pentru eliminarea acestei taxe aberante. Este pentru noi o prioritate.

V-am atras atenţia, domnule Boloş, că greşiţi, atunci când încă nu devenise lege şi nici domnul Ciolacu nu semnase încă asta. Am avertizat cetăţenii că vor fi afectaţi şi bolnavii oncologici, că vor fi afectate mamele angajate care tocmai au născut, că se vor trezi cu bani mai puţini toţi angajaţii care au nevoie de concediu medical. Am avertizat despre aceste lucruri, înainte ca decizia dumneavoastră să fie finală.

Ce au făcut colegii domnului Boloş din PNL şi PSD când au aflat de la noi că vor mai pune o taxă nouă celor bolnavi? Adevăraţi eroi, au tăcut mâlc!

Sunteţi aici, parlamentari ai PSD şi PNL, şi ar trebui să staţi poate cu capul plecat pentru această nedreptate pe care aţi făcut-o şi pe care n-aţi oprit-o, deşi aţi fi putut. Ce bine ar fi fost dacă i-aţi fi dat un telefon domnului Boloş, înainte de Crăciun, după ce v-am spus noi, negru pe alb, ce efecte va avea ordonanţa domniei-sale; să îi spuneţi, poate, cei de la PNL, că e o măsură antiliberală; să-i spuneţi, poate, cei de la PSD, că îi va afecta pe cei mai vulnerabili - mamele, bolnavii oncologici; să-i spuneţi, poate, că nu-l susţineţi.

Nu aţi făcut-o - sau n-aţi făcut-o suficient de convingător, pentru că ştiu că domnul Boloş este celebru în felul în care ignoră chiar şi sfaturile colegilor dumnealui.

Măcar acum, astăzi, puteţi să vă reparaţi greşeala, dacă mai presus de confortul pe care îl simţiţi în scaunele dumneavoastră este respectul faţă de cei care îl plătesc. Puteţi da astăzi un vot pentru moţiunea simplă care îşi propune demiterea domnului Boloş, aveţi şansa să vă reparaţi greşeala. Arătaţi că mai aveţi o urmă de respect faţă de cetăţenii pe care vă lăudaţi că-i reprezentaţi.

Săptămâni la rând, nimeni din PNL, nimeni din PSD nu a criticat măsura şi nu s-a dezis de ea, ştiind, poate, că este vacanţă parlamentară şi nu pot fi votate legi. Aţi tăcut, pentru că ştiaţi că aşa faceţi rost de bani la bugetul pe care l-aţi făcut franjuri.

Cu toate dovezile în faţă, ministrul Boloş a fost nevoit să recunoască faptul că a inclus o taxă nouă. Nici măcar scuze nu le-a cerut oamenilor pentru felul în care a minţit, pentru felul în care le-a luat din bani, fără consultare şi fără avertismente. Şi, ca o aroganţă supremă, a venit cu două noi jigniri la adresa oamenilor care muncesc în ţara asta. I-a făcut pe toţi hoţi, invocând frauda, şi a minţit din nou, susţinând că ceea ce noi spuneam, şi anume, că şi mamele angajate care nasc vor fi afectate, e fals.

Mai mult, unde dumneavoastră creaţi probleme, noi venim cu soluţii - de exemplu, Legea USR, care este acum promulgată şi e un drept al mamelor, care permite şi meseriilor liberale şi femeilor antreprenor să aibă aceleaşi drepturi ca mamele angajate, asigurate, la concediu de risc maternal.

Aducem şi dovezi în sensul minciunilor pe care le-a spus domnul Boloş în aceste zile.

În data de 10 ianuarie 2024, ministrul finanţelor declara că: "Nu vorbim de cei cu boli cronice, cu boli profesionale, de cei cu indemnizaţii de maternitate. Vă dau un exemplu. O reorganizare a activităţii într-o instituţie publică a dus adeseori la concedii medicale de 2-3 luni. Nu este o situaţie normală. Nu putem sta neputincioşi".

Cu toate că ministrul finanţelor consideră că Ordonanţa dumnealui nr. 115/2023 nu afectează "indemnizaţiile de maternitate" şi scopul declaraţiei a fost, poate, să inducă neclaritate şi confuzie în interpretarea actului normativ de către contabili, dar şi în rândul mamelor care, pe bună dreptate, nu au mai ştiut pe cine să creadă, când se bazau pe estimarea veniturilor pentru luna de după naştere sau pentru celelalte zile de concediu medical. Adevărul a fost însă cât se poate de clar, în momentul în care, la sfârşitul lunii ianuarie, oamenii s-au uitat în cont şi au văzut că le-au scăzut aceste venituri cu 10%, şi pentru lăuzie, şi pentru sarcinile cu risc maternal. Peste 9.000 de mame au avut sarcini cu risc maternal în luna ianuarie. Au fost peste 5.000 de naşteri ale angajatelor. În toate aceste cazuri, veniturile lor au scăzut şi statul a colectat aproape un milion de euro de la ele.

De la cine a decis domnul Boloş să finanţeze lăcomia Guvernului? Sau, cum îi spune dumnealui în nota de fundamentare, în limbaj politic contemporan: "Măsura are în vedere asigurarea resurselor necesare bugetului general consolidat", deci nici măcar bugetului pentru sănătate.

În timp ce au inventat "taxa pe boală", au lăsat, în toate aceste luni, blocate, peste 10.000 de posturi necesare de asistente medicale şi de medici, în spitalele care ţineau de administraţia locală.

Să recapitulăm, deci, de la cine a luat domnul Boloş bani - 500.000 de euro pe zi, 10 milioane de euro pe lună, şi nu pentru spitale, ci pentru gaura făcută de ei în buget.

Au taxat:

- Concediile medicale şi indemnizaţiile pentru maternitate;

- Concediile medicale şi indemnizaţiile pentru îngrijirea copilului bolnav;

- Concediile medicale şi indemnizaţiile pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice;

- Concediile medicale şi indemnizaţiile de risc maternal, care se acordă persoanelor asigurate;

- Şi toate celelalte concedii medicale, exceptând bolile profesionale şi accidentele de muncă.

În ianuarie, noi, USR, am sesizat şi Avocatul Poporului privind neconstituţionalitatea contribuţiei suplimentare de 10% CASS din concediile medicale. Avocatul Poporului, în acea vreme, era singurul care putea sesiza CCR. Unicul răspuns a fost că "este în analiză".

Argumentele noastre de neconstituţionalitate şi ce a încălcat această ordonanţă:

- Dreptul constituţional la protecţie socială, garantat de art. 47 din Constituţia României;

- Principiul echităţii fiscale şi sarcina fiscală justă şi proporţională, conform art. 56 din Constituţia României;

- Dreptul la sănătate, prevăzut de art. 34 din Constituţia României;

- Impactul social şi economic asupra categoriilor vulnerabile, în special femei însărcinate şi cele care au născut copii bolnavi, pacienţi cu afecţiuni oncologice şi femei aflate în risc maternal;

- Au fost încălcate principiile de transparenţă şi predictibilitate.

- Zero dezbateri despre această nouă "taxă pe boală", înainte să fie adoptată;

- Era necesară o analiză de impact, înainte de adoptarea unor măsuri fiscale majore. Asta recomandă Consiliul Economic şi Social.

- Respectarea drepturilor muncii şi dreptului la concedii plătite ale lucrătorilor.

Iată, deci, de unde revine necesitatea eliminării acestei măsuri pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate esenţiale şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

USR a făcut ceea ce era corect. Am depus, în primele 24 de ore de sesiune parlamentară, Legea de eliminare a "taxei pe boală". Între timp, şi asociaţiile de pacienţi, şi medici, şi experţi au semnalat, asemenea nouă, problemele mari create de această taxă. Dar şi domnul Boloş, şi domnul Ciolacu, şi celelalte partide politice au tăcut, toate partidele, în afară de Alianţa Dreapta Unită.

PSD şi PNL, vă lăudaţi că apăraţi ţara de extremism? Păi, sunteţi, poate, adevăratul pericol, în momentul în care inventaţi taxe noi! Poate vreţi să taxaţi şi mersul pe jos, în momentul în care folosiţi Guvernul şi Parlamentul ca să-i taxaţi pe cei care muncesc cinstit, ca să aveţi de unde să vă umpleţi, poate, portbagajele şi din ce să vă plătiţi vacanţele luxoase.

Premierul Ciolacu, fan declarat al domnului Boloş, nu a făcut nici dumnealui nimic în afară de declaraţii. De exemplu, ne spunea domnul Ciolacu la televizor: "Am cerut o analiză foarte clară, să vedem din ce domeniu sunt, dacă sunt din domeniul privat, public, sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar e evident că s-a abuzat de acest fenomen".

Domnule Ciolacu, această analiză era necesară înainte să adoptaţi această ordonanţă de urgenţă şi înainte să încălcaţi termenul de 6 luni de predictibilitate fiscală, şi înainte să adoptaţi o ordonanţă de urgenţă fără o evaluare a impactului şi fără măsurarea măsurilor acestora.

Vă citez aici şi câteva declaraţii ale celor afectaţi, ignorate de domnul Boloş. Le aducem, însă, în Parlament, pentru că Parlamentul nu poate să le ignore, aşa cum a făcut Guvernul.

- "Este o măsură profund nedreaptă. Cum poţi să-i iei unui pacient cu cancer, când ştii foarte bine cât suferă, 10% din bănuţii ăia care oricum nu-i ajung?", a declarat pentru Europa Liberă preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor;

- "Avem gravide care lucrează în schimbul 3 şi, în mod normal, ar trebui ca medicul să le scutească de schimbul 3, nu? Pentru că poate să le provoace probleme. Nu le scuteşte! Poţi să îi dai 4 zile de concediu. Asta nu înseamnă că ai făcut abuz după schimburile de noapte", declară un medic de familie pentru Ştirile ProTV.

- "Noua impozitare a concediilor medicale va strânge doar nişte bani la buget, dar nu va opri numărul acestora", declară un consultant de resurse umane.

Chiar şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a declarat oficial, pe 19 februarie, că "cele mai importante concedii, ca durată, au fost cele pentru boli oncologice, pentru afecţiuni legate de sarcină şi concedii prenatale, precum şi pentru probleme care ţin de sănătatea mamei şi copilului". Dar asta nu a contat pentru nimeni din Guvern, căci, câteva ore mai târziu de la acest raport al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, votul dat în Biroul permanent din Camera Deputaţilor a blocat dezbaterea pe soluţiile depuse de USR până în a doua jumătate a lunii martie. De ce? 10 milioane de euro pe lună, încasaţi de la angajaţii bolnavi.

Datele prezentate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu erau noi. Au fost rapoarte pe parcursul anului trecut. Erau chiar şi în rapoartele de pe masa domnilor Ciucă şi Ciolacu, înainte de a da ordonanţa, au fost prezentate şi în şedinţele de Guvern, dar fie nu le-au citit, fie nu le-a păsat. Le-am citit şi noi, şi de aceea am depus legea şi amendamentele de eliminare a taxei, convinşi fiind că propunem o măsură corectă care repară nedreptăţile create de dumneavoastră.

Astăzi, în timp ce bolnavii şi părinţii copiilor bolnavi plătesc, domnul Boloş tronează sfidător pe fotoliul de ministru PNL al finanţelor, cu pixul din care alocă bani pentru pensii speciale, pensii de zece ori mai mari decât pensiile contributive, cu pixul din care alocă bani pentru salarii de mii de euro la agenţii de care nu a auzit nimeni, niciodată. Dar nu-i mai ajung. Obrazul subţire cu cheltuială mare se ţine! Nu-i mai ajung banii. Nici împrumuturile istorice pe care le-a făcut România, la dobânzi uriaşe, în mandatul dumnealui, nici veniturile la bugetul public, crescute printr-o inflaţie record, nici banii din taxele noi la care a supus mediului de afaceri. Nu le mai ajung banii pentru privilegii şi sinecuri! Probabil că, atunci când au decis să nu facă nicio reformă a statului şi să păzească pensiile speciale încă 40 de ani, s-au uitat în jur, întrebându-se de la cine să mai ia bani, cine ar fi prea împovărat de ce păţeşte, astfel încât să nu mai aibă energie să se lupte şi cu statul abuziv. Şi au inventat "taxa pe boală", zeciuiala pe necaz. Tehnic, i-au spus contribuţie suplimentară de 10% din indemnizaţiile primite ca şi concedii medicale, de la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate.

Au ales, dintre cei care contribuie şi construiesc România zi de zi, bolnavii, mamele care au născut, părinţii care îşi însoţesc copilul mic la tratament. Despre ei a considerat domnul Boloş că nu vor mai avea de unde găsi energia necesară să se opună, între boală şi grija pentru familie şi a zilei de mâine.

Însă nu sunt singuri. Sunt 25.000 de părinţi care au avut copilul bolnav în luna ianuarie şi au avut nevoie de o zi sau mai multe zile de concediu medical ca să le fie alături. Dintre aceştia, ştim că, în România, avem, din păcate, 5.000 de copii cu cancer în tratament şi este esenţial să aibă părinţii lângă ei pentru acordurile legale medicale, pentru a fi alături de cei mici când le este frică şi chiar, în unele cazuri, pentru a urmări tratamentul şi a fi acolo.

Dar România nu e sat fără câini şi cetăţenii nu sunt singuri în faţa unui Guvern incompetent şi de-a binelea uneori rău intenţionat, un Guvern al cărui unic argument în faţa românilor este că extremiştii sunt mai răi ca ei. Sunt mai răi, da, dar românii au muncit prea mult, prea multe generaţii, ca să fie nevoite din nou să aleagă între două rele: partidul unic - pe asta au testat-o, fără voia lor, înainte de ʾ90, şi ştiu că nu le mai trebuie - şi extremişti - şi pe asta au testat-o în anii ʾ 30, şi nici de asta nu mai au nevoie.

Pe 9 iunie, va fi momentul, din nou, ca românii să aleagă în interesul lor, să aleagă să îşi ia viitorul înapoi din mâna celor care vor să îl fure pe decenii de acum încolo, să aleagă modernizarea europeană şi să dea puterea cuiva care se luptă să oprească nedreptăţile create de acest partid.

Partidul Unic PSD-PNL invocă "stabilitatea" pentru a explica toate lucrurile greşite pe care le face. Şi le convine de minune liniştea transpartinică aşezată peste relele lor. Atât de mult îi ajută "stabilitatea", încât au ajuns la trufia de a se lăuda, cei care au creat-o, cu eliminarea "taxei pe boală", aşa cum au făcut-o la Senat. Legea de eliminare a "taxei pe boală" a fost depusă de USR şi, da, ulterior asumată şi votată de toate partidele, dar, din păcate, la Camera Deputaţilor, iată, v-aţi răzgândit. Aşa că, în momentul în care PNL a cules suficiente like-uri la Senat, căci doar asta căutau, au blocat, prin vot, discuţia pe eliminarea "taxei pe boală", la Camera Deputaţilor, care decide până pe 12 martie. Acesta este termenul pentru raport. Asta trebuie să se schimbe astăzi. Şi votul pe moţiunea împotriva domnului Boloş duce la eliminarea "taxei pe boală".

Ar trebui să răspundeţi la câteva întrebări, domnule Boloş: de ce le faceţi asta românilor care nu v-au greşit cu nimic? Ba, v-au şi plătit.

Poate cea mai gravă dintre relele domnului Boloş este această "anatemizare" a mediului privat şi a angajaţilor, presupunerea că dacă ei acolo, în sânul Partidului Unic, ştiu doar să se gândească la cum trişează, cum ciupesc, cum păcălesc, cum mai schimbă regulile pentru ei înşişi, la fel fac şi antreprenorii şi angajaţii români - se gândesc doar la fraude şi la cum să trişeze.

Nu! Domnule Boloş, dacă ar face ca dumneavoastră, nu ar mai avea timp să creeze mare lucru, şi ei nu au luxul de a împărţi regeşte pe pensii speciale şi privilegiile altora banii munciţi de ceilalţi. Ei ţin în spate economia, locurile de muncă - şi ale lor, şi ale dumneavoastră, şi ale prietenilor dumneavoastră.

Că unii greşesc sau trişează? Sigur, de aceea s-au inventat instituţiile de control, nu taxe peste taxe pentru toţi. Dar instituţiile de control păzesc ele oare pilele politice? Funcţionează ele cum trebuie astăzi, în România? Au fost slăbite sau întărite în această guvernare?

Guvernul a, în trimestrul I din 2023, doar 36 de controale, prin casele judeţene de sănătate. Din 2.000.000 de certificate medicale au recuperat doar 21.500 de lei. Ori nu e fraudă, ori sunt lăsaţi în pace cei care fraudează. Dar, cu siguranţă, nu pentru că domnul Boloş taxează boala se va opri frauda. Din contră, o încurajează. Căci tot cei cu adevărat bolnavi au nevoie de bani de medicamente, de scutece. Cei care bine-mersi fug de muncă vor sta fericiţi şi cu zile libere finanţate din banii celorlalţi, cu 10% mai puţin.

Domnul Boloş merită să plece din nenumărate motive. Am dat şansa PNL-ului şi PSD-ului să renunţe la dumnealui şi în toamna anului trecut, la precedenta moţiune. Dar atunci l-aţi salvat, şi rău aţi făcut, pentru că vedem că a continuat să le facă rău românilor. Deciziile de politică fiscală a României par a fi luate de cineva fără cap, când mărim taxele, când vorbim despre reducerea lor, când tăiem din facilităţi, când promitem că adăugăm noi scutiri.

Nu mai recent de luna aceasta, Coaliţia a aruncat în presă ideea scutirii de impozit pentru pensii, o ridicolă punere în practică a faimoasei replici: "Nicule, mai dă-le 100 de lei".

Sigur, când îţi iei ordinele de la celălalt Marcel, care, chipurile, îşi face cumpărăturile cu 100 de lei, astfel de măsuri luate pe genunchi pot părea o idee bună. Întrebaţi însă oamenii de afaceri, antreprenorii români, care duc pe umeri bugetul ţării, dacă li se pare o idee bună să se schimbe regulile de două-trei ori pe an, fără preaviz.

Antreprenorii români nu îşi fac cumpărăturile de două ori pe zi, în funcţie de ce pofte le mai vin pe moment. Ei trebuie să planifice plata salariilor şi investiţiile pentru mai mulţi ani. Cum pot ei să facă asta, în condiţiile în care ministrul finanţelor joacă ping-pong cu măsurile fiscale?

Parlamentul, în calitate de reprezentant al voinţei poporului, are datoria de a asigura respectarea principiilor constituţionale, a drepturilor fundamentale şi de a acţiona în interesul general al societăţii româneşti.

Prin această moţiune, solicităm demiterea ministrului finanţelor, Marcel Boloş, pentru gestionarea defectuoasă a politicilor fiscale şi efectele grave la nivel social, economic şi medical, al politicilor fiscale impuse de dumnealui fără consultări şi fără respectarea principiilor de predictibilitate fiscală şi a bunului-simţ.

Îi urăm domnului Boloş să se ducă pe piaţa muncii. Avem un uriaş deficit de resurse umane şi, din pricina dumnealui, care a păstrat suprataxarea pe part-time inventată de domnul Ciucă, doar în România eşti obligat să dai statului contribuţii duble faţă de cât iei net în mână şi contribuţii duble la pensie, fără să fie luate în calcul atunci când ajungi la bătrâneţe, dacă lucrezi cu normă parţială sub nivelul salariului minim. oaltă nedreptate pentru care am depus de un an legea pe care să o îndreptăm, prin care să eliminăm şi această taxă nedreaptă.

Îi urăm domnului Boloş să meargă pe piaţa liberă în privat, dacă îl va angaja cineva. Dar domnul Boloş nu are în CV-ul dumnealui nici măcar o singură zi în mediul privat, nici măcar una singură în care să fi înţeles viaţa în afara instituţiilor statului, munca de zi cu zi de angajat în privat sau realitatea de a nu mai avea bani pentru marfă, pentru că au apărut taxe-surpriză la care nu te aşteptai.

Are însă de partea dumnealui, aşa cum ne spune în categoria de aptitudini şi competenţe în CV, creativitatea şi spiritul inovator. A inventat "taxa pe boală", "taxa pe soare", a păstrat "taxa pe munca part-time" şi poate să înveţe şi din istorie, unde am avut în secolul al XIX-lea "taxa pe fumărit". Iar dacă asta este prea complicat poate ascultă propunerea oamenilor de pe canalele de social media, care îi propun, exasperaţi, să inventeze şi taxa pe lăsat oamenii cu ochii în soare, în special românii care au crezut ce le-a spus PNL în campanie, taxa pe ocări aduse Guvernului, caz în care ar creşte colectarea, căci probabil toată lumea o să fie taxată, căci la concedii medicale oricum e complicat, că şi aşa erau micşorate, majoritatea dintre ele, la 75% din salariu, chiar înainte de taxarea dumnealui. Se colectează greu.

Fac apel şi către antreprenorii din România, să vă primească şi pe dumneavoastră în internship câteva săptămâni, să încercaţi să înţelegeţi cum funcţionează în piaţa privată viaţa unei companii, a unui angajator, cum arată ziua unor angajaţi al căror salariu nu depinde doar de foaia de prezenţă la birou, ci de valoarea creată. Şi le urez să aibă multă răbdare cu un lucrător pe viaţă la stat, care înţelege greu sau deloc economia de piaţă.

Avem o lege depusă de USR care dublează numărul de internshipuri în companii şi instituţii. Fiţi fără grijă! Mergeţi cu conştiinţa liberă, că nu luaţi locul unui tânăr.

Ştiţi vorba aceea din popor, că cine nu face lucrurile la vremea lor, nu le mai poate face!

Într-o ţară modernă, europeană, ceea ce România va deveni când va avea o guvernare corectă, nu cu a dumneavoastră, nu mai e loc pentru cineva care ia decizii absurde, şi abia apoi ajunge să fie forţat să priceapă efectul acestora de la opoziţie şi de la cei afectaţi.

Părinţii noştri au făcut suficiente sacrificii în perioada grea a anilor ʾ90. Şi cei din generaţia noastră, care muncesc cinstit şi le luaţi din munca lor pentru privilegiile dumneavoastră, s-au săturat.

Nu, domnule Boloş, vor putea alege anul acesta nu doar dintre două rele răul mai mic, ci şi binele, şi justa folosire a banului public rezultat din munca lor. Vor putea alege să îşi ia viitorul înapoi din mâinile dumneavoastră incompetente şi lacome.

Puteţi da astăzi un vot pentru moţiunea împotriva domnului Boloş.

Dacă nu o faceţi din interes public, căci poate nu vă stă mintea acolo, acum, aşa cum nu v-a stat în aceşti trei ani de guvernare împotriva românilor, atunci măcar din interes electoral.

Luaţi-i pixul din mână domnului Boloş, votând această moţiune depusă de USR şi Forţa Dreptei!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim, doamnă deputat.

Felicitări!

În continuare, îl invit la tribună pe domnul Marcel Boloş, ministrul finanţelor.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Marcel-Ioan Boloş (ministrul finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ca ministru al finanţelor, este important să subliniez, încă o dată, angajamentul meu faţă de procesele democratice şi respectul pentru opiniile şi preocupările exprimate de toţi membrii Parlamentului.

Trist este, însă, când unii aleg să folosească instrumentele democratice pentru lupte politice meschine, care uneori ne plasează în situaţii de-a dreptul paradoxale.

Da, se pare că astăzi sunt aici ca să vorbesc despre o aşa-numită "taxă pe boală", care nu există în Codul fiscal. Avem însă cu totul altceva în Codul fiscal, şi anume, contribuţia la asigurările sociale de sănătate, sau cum îi spunem noi, CASS, pe care ar trebui să o plătească toată lumea, toţi asiguraţii din sistemul de sănătate, pentru a nu genera deficite bugetului de sănătate şi mai mari faţă de cele pe care le avem în prezent.

Am stabilit o regulă anul trecut - probabil că între timp s-a uitat - pentru toţi asiguraţii din sistemul public de sănătate, şi anume, toţi cei care sunt asiguraţi în sistemul public de sănătate plătesc CASS, fără facilităţi nejustificate sau întreruperi pe perioada stadiului de cotizare, pentru că, nu-i aşa, domnilor parlamentari semnatari ai moţiunii simple, sunteţi conştienţi că sănătatea nu are nevoie de faliment şi sănătatea este mai presus de orice lucru, pentru fiecare dintre români.

Tocmai de aceea am eliminat facilităţile fiscale la CASS, anul trecut, prin Legea nr. 296/2023, chiar de la constructori, IT-işti, industrie alimentară, agricultură, pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Aşa am ajuns să creştem încasările la bugetul de sănătate, la aproximativ 5 miliarde de lei pe lună, însă tot insuficient, faţă de nevoia de fonduri pentru sănătate, pe care România o are.

Am rămas tot cu deficit de fonduri la bugetul de sănătate şi tot cu nemulţumiri din partea pacienţilor pentru calitatea serviciilor medicale.

Ştiu, oare, semnatarii moţiunii simple că România este pe locul I în Uniunea Europeană la decese din cauze prevenibile şi tratabile şi că numărul morţilor din cauze evitabile este de două ori mai mare decât media Uniunii Europene?

Îi invit să arunce un ochi pe raportul despre starea sănătăţii în Uniunea Europeană, pe anul 2023. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au rămas cele mai scăzute din blocul european, asta în timp ce doar unul din trei români plătea asigurare de sănătate.

Ştiţi că românii sunt europenii care scot cei mai mulţi bani din propriul buzunar pentru sănătate sau că speranţa de viaţă, la naştere, în ţara noastră, este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană şi cu 5,4 ani mai mică decât media Uniunii Europene?

Cred că acestea sunt, domnilor, adevăratele probleme care trebuie să ne preocupe, pentru că, în acest timp, peste 1,2 miliarde de euro pleacă lunar de la Ministerul Finanţelor, către Casa Naţională de Sănătate, pentru a asigura funcţionarea în limitele de supravieţuire ale sistemului public de sănătate din România, respectiv a spitalelor, ambulatoriilor de specialitate, plata medicamentelor, asigurarea banilor pentru programe de boli cronice, plata medicilor de familie şi multe alte categorii de cheltuieli pe deplin necesare celor care sunt bolnavi şi în suferinţă, o sumă uriaşă plătită lunar pentru sănătatea românilor şi, din păcate, cu servicii medicale a căror calitate şi promptitudine adeseori sunt criticate, pe bună dreptate, de către români.

După toate aceste realităţi prezentate mai sus se naşte o întrebare legitimă - are nevoie acest buget al sănătăţii de mai multe fonduri?

Haideţi să analizăm cifrele!

- 2022 - 55 de miliarde la Casa de Sănătate, 14 miliarde de lei la Ministerul Sănătăţii, adică, nici mai mult, nici mai puţin de 69 de miliarde de lei, respectiv 13,8 miliarde de euro;

- 2023 - 59 de miliarde la Casa de Sănătate, 13,4 miliarde la Ministerul Sănătăţii, respectiv 73,5 miliarde lei, adică 14,7 miliarde de euro într-un an pe bugetul de sănătate;

- 2024 - 62 de miliarde la Casa de Sănătate, 18,2 miliarde la Ministerul Sănătăţii, adică 80 de miliarde de lei, respectiv 16,1 miliarde de euro.

Se observă, din analiza acestor cifre, că este nevoie uriaşă de fonduri, iar, din păcate, avem o creştere anuală a acestui buget, în medie de 5%, foarte mică faţă de ceea ce Casa Naţională de Sănătate are nevoie.

Atenţie, numai pentru anul 2024 Casa de Sănătate a depus la Ministerul Finanţelor solicitări de fonduri de peste 93 de miliarde de lei, adică 18,6 miliarde euro, cât tot bugetul anual alocat pentru sănătate, inclusiv pentru bugetul alocat Ministerului Sănătăţii.

Uitându-ne cu atenţie la această situaţie financiară precară prezentată, pe care bugetul de sănătate o are, în cele din urmă ar trebui să continuăm cu măsuri deloc plăcute, care să asigure justa colectare a fondurilor puţine, pe care le avem, la bugetul de sănătate, mai ales pentru activităţile care privesc finanţarea concediilor medicale.

Repet, nu este vorba despre o taxă nouă pe concedii medicale, ci despre o eliminare a acestei facilităţi.

Nu există nicăieri în Uniunea Europeană aşa ceva! Am studiat modelele de finanţare din Germania, Franţa, Italia, Spania. Nu există niciun sistem de plată a concediilor medicale atât de ineficient ca în România. Nu are nimeni nicio problemă cu bolnavii oncologici sau cu mamele aflate în concedii de maternitate şi cu atât mai mult cu îngrijirea copiilor bolnavi. Să nu mai spun că indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este supusă măsurii fiscale la care se face referire în moţiune, acestea fiind venituri neimpozabile şi care nu se cuprind în baza de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii.

Guvernul a urmărit cu totul altceva, să elimine risipa şi modul profund injust în care se desfăşoară lucrurile în ceea ce priveşte plata concediilor medicale în România.

Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Sănătate duc la îndeplinire, de anul acesta, măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice din sănătate, aprobate de Guvernul României, în şedinţa din 29 noiembrie 2023, prin Memorandumul cu tema "Aprobarea măsurilor şi a raportului de analiză şi eficientizare a cheltuielilor publice în domeniul sănătăţii".

Iată care sunt aceste măsuri:

- Creşterea numărului de consultaţii preventive acordate de medicii de familie;

- Stimularea medicilor de familie şi a medicilor din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţi clinice, pentru monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni cronice;

- Raţionalizarea cheltuielilor cu concediile medicale, prin stabilirea unui cuantum realist al indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate aferente concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi a celor aferente concediilor medicale acordate în anumite situaţii speciale;

- Îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate, optimizarea modului de prescriere şi decontare a medicamentelor cu sau fără contribuţie personală.

De ce toate acestea? Pentru că suntem singura ţară din Uniunea Europeană care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul, atunci când eşti la serviciu. Da, doar la noi se poate să stai acasă, în concediu medical, şi să primeşti mai mulţi bani decât atunci când eşti la muncă.

Şi, repet, nu vorbesc aici despre bolnavii cronici, nici despre cei oncologici, nici despre mame şi nici despre copiii care au nevoie de îngrijiri medicale, ci vorbesc de sistemul de plată al concediilor medicale.

Haideţi să dăm un exemplu concret. Eşti în concediu medical şi ai un salariu de 10.000 de lei brut. Din el scazi contribuţia la asigurările sociale - 25%, CASS nu scazi, pentru că eşti scutit, mai scazi impozitul pe venit şi rămâi, dacă eşti în concediu medical, cu bani în mână 6.750 de lei.

Pentru cine munceşte, la acelaşi salariu, de 10.000 de lei, scădem 25% CAS, respectiv 2.500 de lei, CASS plătim, de această dată, pentru că nu este scutit, 1.000 de lei, şi un impozit pe venit de 650 de lei. Practic, angajatul care munceşte, cu acelaşi salariu, rămâne în mână cu 5.850 de lei.

În concluzie, pe exemplul de mai sus, atunci când stai în concediu medical primeşti în mână 6.750 de lei, iar atunci când eşti la serviciu primeşti 5.850 de lei, adică un plus de 900 de lei, doar pentru faptul că eşti în concediu medical.

Cu alte cuvinte, acest sistem de plată a concediilor medicale, în exemplul prezentat, încurajează în continuare să-ţi iei concediu medical, deoarece eşti cu mult mai bine plătit decât atunci când eşti la serviciu. În acest timp, dacă nu ai o boală foarte gravă sau cronică, poţi foarte bine să îţi rezolvi şi anumite probleme personale.

Am discutat, domnilor parlamentari, cu oameni de afaceri şi ne-au spus, în sfârşit, angajaţii certaţi cu munca nu-şi vor mai putea găsi refugiul în concedii medicale mai mult sau mai puţin justificate.

Domnilor parlamentari, mediul de afaceri îşi doreşte această măsură, pentru a nu încuraja statul acasă al angajaţilor, ci participarea activă la activităţile curente ale companiilor.

Că sistemul medical de plată a concediilor medicale este unul păgubos şi antrenează după el diverse activităţi speculative, o spun cifrele de la sine:

• Anul 2022 - număr de certificate medicale eliberate - 4.124.886; atenţie!, număr de zile de concedii medicale - 29.452.257; valoarea bugetului alocat pentru plata concediilor medicale - 5,9 miliarde lei;
• Anul 2023 - număr de certificate medicale eliberate - 3.361.223; număr de zile de concedii medicale, atenţie! - 24.870.933; valoarea bugetului alocat pentru plata concediilor medicale - 3,7 miliarde lei;
• Iar pentru anul 2024 avem, de asemenea, un buget record alocat pentru concediile medicale, de aproximativ 3,7 miliarde lei.

Numai în anul 2023, din totalul de 3.361.223 de certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de spitale.

Şi dacă aceste cifre fabuloase nu vă erau de ajuns, haideţi să vedeţi ce tipuri de certificate medicale se eliberează - boală obişnuită - 1.905.100; urgenţe medico-chirurgicale - 695.106; boală infectocontagioasă - 57.735; boală cardiovasculară -69.309 şi multe altele - în timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură - sarcină şi lăuzie - 245.470; îngrijire copil bolnav - 130.855; neoplazii - 123.690.

Şi ca să vedeţi unde s-a ajuns cu acest sistem ineficient de plată a concediilor medicale, haideţi să ne uităm şi la topul judeţelor şi al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale şi zile de concediu medical acordate:

• Judeţul Prahova, top 20 medici - 15.402 concedii medicale cu 155.743 de zile de concedii medicale;
• Judeţul Iaşi, top 20 medici - 12.038 de concedii medicale cu 153.719 zile de concedii medicale;
• Judeţul Timiş, top 20 medici - 7.542 de concedii medicale cu 73.767 de zile de concedii medicale.

Iar seria lucrurilor aberante din sistemul de plată a concediilor medicale nu se opreşte aici.

În cursul anului 2023, deşi am cheltuit 3,7 miliarde lei din bugetul de sănătate, în loc ca aceşti bani, o parte din ei, să fie duşi spre spitale, medicamente, boli cronice, la finalul anului am fost în situaţia în care să avem restanţe la concedii medicale de 3,2 miliarde lei. Deci, atenţie, în anul 2023, totalul cheltuielilor pentru concedii medicale, dacă aveam toţi banii, era de 6,9 miliarde lei.

Cam aşa arată realitatea - 75% indemnizaţie de concediu medical, beneficiezi de un net de plată, în realitate, de 86%; ai 85% indemnizaţie de concediu medical, în realitate, beneficiezi de un net de plată de 98%; şi acum, atenţie, la 100% indemnizaţie de concediu medical, prin neplata CASS pe perioada concediului medical, beneficiezi de un net de plată de 115%.

Sunt realităţi dureroase, care au condus în sistemul public de sănătate la creşterea aberantă a numărului de concedii medicale eliberate anual de medicii de familie şi ambulatoriile de specialitate, creşterea aberantă a bugetului alocat pentru plata concediilor medicale, numai în anul 2023 ajungând la 6,9 miliarde lei, cu restanţe cu tot, pentru un număr de 3.361.223 de certificate medicale, adică ne-a costat, în medie, un certificat medical 2.052 de lei net.

Ceea ce Guvernul a urmărit prin modificările legislative a fost să descurajeze statul în concedii medicale, pentru motivul că se plăteşte mai bine să stai acasă decât prezenţa la serviciu.

Recent, am citit despre un singur medic din Cluj, care a dat peste 3.000 de concedii medicale în 2023 şi despre un pacient care a beneficiat de nu mai puţin de 939 de zile de concediu medical, iar din statistici a reieşit că pentru un număr de 155.000 de certificate medicale nu s-a lucrat nici măcar o zi de-a lungul anului 2023.

Aşa că, domnilor semnatari ai acestei moţiuni, în loc să vă ocupaţi timpul cu populisme, de ce nu vă alăturaţi misiunii de a face din România locul în care să plăteşti şi să păşeşti fără frică în spitale? Pentru că se fac şi lucruri bune, pe care le putem prezenta.

Dacă aţi fi aruncat un ochi pe programul bugetar, aţi fi văzut că sunt incluse acţiuni prioritare pentru asigurarea fondurilor necesare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor cu funcţii vitale instabile sau cu afecţiuni care pot avea complicaţii ireversibile şi care necesită intervenţii medicale de urgenţă sau îngrijiri într-o secţie de terapie intensivă generală sau specializată.

Anul trecut, s-au semnat peste 3.600 de contracte de finanţare pentru sănătate care cumulează peste 11 miliarde lei din bani europeni. 116 spitale vor beneficia de finanţare pentru reducerea infecţiilor nosocomiale, 35 de spitale au primit finanţare pentru creşterea capacităţii de răspuns a secţiilor de neonatologie, prin reabilitare, dotare şi extindere cu 124 noi paturi de ATI pentru nou-născuţi la nivel naţional şi dotarea altor 90 de paturi existente.

Pentru creşterea accesului la servicii medicale pentru toţi românii, indiferent de zona ţării în care locuiesc, s-au finanţat 200 de primării pentru construcţia şi dotarea centrelor comunitare integrate. Pe acelaşi palier, au fost finanţate pentru reabilitare şi dotare 3.072 de cabinete de medicină de familie.

Personal, am fost şi rămân unul dintre susţinătorii investiţiilor în serviciul public de sănătate. Am fost iniţiatorul şi susţinătorul Programului Operaţional de Sănătate, cu o valoare a bugetului de peste 5,8 miliarde euro, încă de pe vremea când eram ministrul fondurilor europene.

Este pentru prima dată când România beneficiază de un program de sănătate care susţine investiţii masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate şi în pregătirea personalului medical. Este un buget cu care vom reconstrui şi moderniza sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiţii, servicii şi personal la nivelul ţărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.

Acum, din calitatea de ministru al finanţelor, mă voi asigura că alocăm partea de cofinanţări, pentru ca proiectele să fie duse la bun sfârşit. Discutăm, de asemenea, despre cele 3 spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de peste 1,2 miliarde euro şi, totodată, un număr de 7 alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri.

De asemenea, din acest buget, 570 de milioane euro sunt destinaţi investiţiilor în domeniile oncologie şi transplant.

Mai mult, recent, împreună cu colegii din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, am căutat soluţii pentru a operaţionaliza Programul Naţional de Investiţii în Sănătate, cu un buget de peste două miliarde de euro, finanţat din împrumuturi şi de la bugetul de stat.

Institutul de Genomică, Institutul Cantacuzino, pentru reluarea producerii vaccinurilor, Ciclotronul, tehnologiile care folosesc hadronoterapia pentru tratarea cancerului sunt proiecte la care am participat şi am avut iniţiativa operaţionalizării lor, tocmai pentru că îmi doresc ca România să aibă servicii medicale de calitate.

Nu ştiu câţi îşi mai amintesc că în timpul pandemiei am avut iniţiativa celui mai ambiţios program de dotare cu echipamente medicale a spitalelor, în valoare de peste 1,2 miliarde euro, a investiţiilor în echipamente şi instalaţii destinate fluidelor medicale şi multe alte programe cu finanţare din fonduri europene.

Aşadar, cred că este evident pentru toată lumea că, prin investiţii masive în infrastructura medicală, formarea personalului medical şi implementarea unor reforme eficiente, ne vom putea îndeplini misiunea de a îmbunătăţi calitatea îngrijirii medicale şi de a ne asigura că toţi românii beneficiază de servicii medicale adecvate.

Aşa că, domnilor, dacă nu găsiţi cu ce să vă faceţi utili românilor, măcar nu mai încurcaţi şi dezinformaţi. Nu pot să trec cu vederea definiţia cuvântului ipocrizie, care, potrivit DEX-ului, înseamnă - duplicitate, falsitate, făţărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie. De ce acest lucru?

Aţi mai avut o încercare de moţiune simplă, în care mă făceaţi vinovat de fiscalitatea IMM-urilor şi marilor companii, fără să spuneţi că, de fapt, autorii măsurilor fiscale sunteţi chiar dumneavoastră - jalonul 206 pentru microîntreprinderi poate vă spune ceva, jalonul 207 pentru reforma impozitelor şi taxelor sau eliminarea facilităţilor fiscale pentru CASS, pentru IT, construcţii, industria alimentară sau industria agroalimentară.

Iar acum, ca din senin, scoateţi în faţă suferinţa oamenilor - bolnavi oncologici, mame, copii care au nevoie de îngrijiri medicale - şi uitaţi de sistemul dezastruos de plată a concediilor medicale care afectează aproape pe fiecare român, de miliardele de lei pe care îi dăm pentru concedii medicale, în loc să-i dăm la spitale, la programele cronice pentru bolnavi, la medicamente, la medicii de familie şi multe alte nevoi pe care sistemul medical le are.

Să fie ipocrizia un mod de viaţă al unora dintre noi?

Înţeleg că avem în faţă alegeri electorale importante, dar asta nu înseamnă că trebuie să transformaţi scena politică într-un teatru al absurdului. Avem îndrăgiţi dramaturgi, ale căror piese se joacă şi astăzi, pentru pasionaţi. Nu-i obligaţi pe români să fie personaje în propriile voastre piese!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Trecem la intervenţiile alocate grupurilor parlamentare.

Începem cu domnul deputat Marius Budăi, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred sau, cel puţin, nu ştiu, haideţi să credem cumva că această moţiune este despre grija faţă de pacienţi. Ar trebui să fie o temă serioasă, dar, din păcate, nu este tratată serios în această moţiune sau, din păcate, cei care o tratează ar fi trebuit ca atunci când erau la guvernare, să trateze pacienţii într-un mod cât mai serios.

Cred că ar trebui să le aducem aminte celor care au redactat această moţiune cum îi tratau pe pacienţi în pandemie.

Cred că poate ar trebui să le adresăm şi câteva întrebări.

Oare s-au întrebat colegii noştri, câte tratamente pentru pacienţii oncologici s-ar fi putut plăti din acel miliard de euro, aruncat efectiv pe fereastră, pentru vaccinuri expirate? Nu cred că s-au întrebat!

S-au întrebat colegii noştri, oare, câte servicii medicale am fi putut avea pentru mame, pentru copii? Nu cred că s-au întrebat, că altfel n-ar fi scris această moţiune şi acest dublu standard, pe care îl arată, o dată, când sunt la guvernare, o dată, când sunt în opoziţie.

Cred că, oricât, dragi colegi, oricât, orice aţi spune, orice aţi face, adevărata dumneavoastră neputinţă s-a văzut atunci când aţi fost împreună la guvernare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul Călin Bota, prima intervenţie.

Domnul Călin-Ioan Bota:

Domnule ministru Marcel Boloş,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Înţeleg disperarea deputaţilor USR, care fug mereu de responsabilitate, care aleg mereu scandalul în locul dezbaterii şi care acum, când urmează să vină din nou în faţa alegătorilor, nu au nimic concret de oferit decât eternele certuri şi informaţii trunchiate, exploatate în mod populist.

În cazul de faţă, moţiunea pe care o dezbatem astăzi este un exemplu de manual de manipulare a unor informaţii reale, cărora iniţiatorii moţiunii le asociază interpretări distorsionate, cu scopul de a stimula emoţiile românilor. Mamele, bolnavii de cancer şi copiii sunt aruncaţi fără voia lor în lupta politică a USR.

Doamnelor şi domnilor de la USR,

Înainte să scrieţi despre bolnavii de cancer, despre mamele şi copiii care suferă imens după eliminarea facilităţii de a nu plăti contribuţia de sănătate în cazul concediilor medicale, aţi verificat câţi beneficiari ai concediilor medicale sunt bolnavi de cancer sau mame care au nevoie de concediu medical? Sigur nu. Informaţia nu se găseşte în moţiune, drept pentru care am să vă comunic eu.

Dintr-un total de 3.361.223 de concedii medicale în anul 2023, doar 14,87% au fost acordate pentru afecţiuni oncologice, pentru mame însărcinate sau pentru mame aflate în îngrijirea copilului bolnav.

Cu siguranţă, cele 15% concedii medicale acordate în aceste situaţii sunt justificate şi cu siguranţă putem găsi soluţii ca în aceste cazuri speciale să menţinem această facilitate şi să renunţăm la contribuţia de sănătate. Acesta este şi motivul pentru care avem deja, în Camera Deputaţilor, în dezbatere, Proiectul de Lege nr. 33/2024 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023. Şi am încredere că, prin discuţii, inclusiv cu dumneavoastră, colegii de la USR, dacă veţi dori acest lucru, putem veni cu cele mai bune soluţii pentru cei care au cu adevărat nevoie de această facilitate, cu atât mai mult cu cât în forma adoptată de Senat a fost deschisă această posibilitate. Asta o precizez, pentru că se pare că nu aţi aflat încă.

Din păcate, colegii de la USR s-au grăbit, nu au mai aşteptat dezbaterile pe acest proiect de lege, sperând că vor marca politic, plângând cu lacrimi de crocodil într-o moţiune incoerentă şi nedocumentată.

Vă înţeleg, e graba mare înainte de alegeri şi, în lipsa proiectelor, vă agăţaţi de orice, în speranţa că veţi reuşi să atrageţi atenţia.

În 2023, au fost eliberate 3.361.223 de concedii medicale, însumând 24.870.933 de zile de concediu medical, iar plăţile pentru acoperirea acestor concedii medicale au fost de 3,7 miliarde lei.

Pentru anul acesta, avem, de asemenea, un buget alocat pentru concediile medicale de 3,7 miliarde lei, cea mai mare parte fiind însă destinată acoperirii restanţelor pentru concediile medicale acordate anul trecut.

Banii aceştia trebuie să îi dăm tot din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi va trebui să mai adăugăm la ei.

Fiecare dintre noi plătim pentru aceste concedii medicale, cele mai multe, după cum arată datele, nefiind acordate bolnavilor de cancer, mamelor însărcinate sau mamelor care îşi îngrijesc copiii bolnavi.

Dacă tot vorbim despre modelul european, nu putem să ne raportăm la el doar atunci când ne convine, pentru că asta denotă doar populism ieftin, de duzină.

Doamnelor şi domnilor de la USR,

Cum credeţi că se simţeau cei care mergeau zi de zi la serviciu şi primeau un salariu mai mic decât un coleg care avea un medic de familie înţelegător, care îi dădea un concediu medical când avea de lucru la ţară, când mergea într-un scurt concediu de relaxare sau când avea diverse probleme personale de rezolvat, pe care nu e cazul să le detaliem aici, acum?

Aşa cum arată şi cifrele, numărul celor care beneficiază de concedii medicale este foarte mare. Sumele pe care le plătim de la buget sunt imense şi, dacă vorbim despre responsabilitate bugetară, trebuie să luăm măsuri şi pentru a diminua aceste cheltuieli.

Din păcate, responsabilitatea nu o găsim în trusa politică a USR şi, de aceea, această moţiune ghidată doar de populism nu va reuşi să strângă mai multe voturi decât numărul de semnături.

Doamnelor şi domnilor de la USR, nu fiţi trişti, pentru că va pica această moţiune şi este doar preambulul pentru alegerile din acest an, când românii vor sancţiona lipsa dumneavoastră de profesionalism şi responsabilitate. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Cătălin Drulă.

Vă rog.

O voce de la USR:

Domnul preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul preşedinte Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru Boloş,

Sunteţi cel mai nociv ministru al finanţelor pe care l-a avut România după 1989. Cifrele mandatului dumneavoastră vorbesc de la sine.

Economia a scăzut în trimestrul IV al anului 2023. Pe ianuarie 2024, România are cele mai mari scumpiri, cea mai mare inflaţie din toată Uniunea Europeană şi nu depăşim locul 2 cu puţin, este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, inflaţia din România. Deficitul, ştiţi foarte bine, deja după primele două luni, este undeva la cel puţin 25 de miliarde lei; din informaţiile mele, chiar 27-28 de miliarde lei, o cifră absolut enormă şi fără precedent în timpuri normale - n-aveţi economia oprită, n-aveţi vreo situaţie specială, de urgenţă. Singura voastră prioritate au fost cheltuielile făcute în interesul clientelei de partid, umplerea portbagajelor de la Vaslui sau şpăgile colegului dumneavoastră de partid, din PNL, de la Prahova.

Împrumutaţi România în fiecare zi lucrătoare cu un miliard de lei. Îndatoraţi generaţiile viitoare şi cifra de pe anul trecut, de pe 2023, de 203 miliarde lei, este una care pur şi simplu depăşeşte orice aşteptare.

Sunteţi un ministru care creşte taxele, care a crescut taxele de pe o lună pe alta.

Cum poate PNL, care a venit în alegeri cu mesajul că nu va creşte nicio taxă, să mai pretindă că are vreun fel de identitate de dreapta, când creşteţi taxele, când puneţi pistoalele şi puştile pe antreprenori, când tot ce faceţi este în duşmănie faţă de mediul privat, faţă de cei care se trezesc dimineaţa devreme şi muncesc în această ţară?

Mandatul dumneavoastră este unul care este bazat pur pe minciună. Aţi cosmetizat şi manipulat datele privind deficitul bugetar şi nici aşa nu v-a ieşit.

Sunteţi singurul ministru al finanţelor de după Revoluţie care nu a făcut rectificare bugetară, ca să ascundeţi cheltuielile şi datoriile reale ale bugetului. Lăsaţi practic un dezastru în urmă.

Şi ca să adresez - ceea ce spunea antevorbitorul meu de la acelaşi partid, PNL, că liberal nu e - da, va fi un moment de decont al electoratului în acest an şi acel decont va veni împotriva voastră, a Stângii comasate, PSD şi PNL. Oamenii vor alege Dreapta Unită, pentru că nu vă vom lăsa să furaţi viitorul acestei ţări. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

În continuare, are cuvântul doamna Gianina Şerban, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, stimată doamnă.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru Boloş,

Prin semnătura dumneavoastră, puneţi noi biruri pe umerii românilor. Şi una dintre aceste noi taxe, da, este introducerea CASS pe concediile medicale.

Motivarea dumneavoastră este absolut simplistă, cum că anul trecut şi-au luat concediu medical prea mulţi români.

Domnule ministru,

Vă spun, nu îi băgaţi pe toţi bolnavii în aceeaşi oală!

Poate că da, sunt unii care beneficiază de concediu medical şi nu ar trebui să îl solicite, dar aici ar trebui să interveniţi dumneavoastră şi să verificaţi.

Aţi amintit, pentru că v-am ascultat discursul, de un medic din Cluj care ar fi dat concedii medicale pe bandă rulantă.

Sesizaţi autorităţile, domnule ministru, să fie verificat acel medic, dacă a făcut sau a încălcat legea sau a făcut anumite abuzuri, nu-i condamnaţi pe toţi bolnavii la aceleaşi măsuri! Pentru că bolnavii de cancer sunt impozitaţi de mai bine de două luni, domnule ministru, pentru că aţi decis dumneavoastră să inventaţi noi taxe, prin care să recuperaţi deficitul.

Plata contribuţiei la sănătate de 10% pentru concediile medicale nu trebuie să vină ca un aport la bugetul de stat, pentru a vă acoperi lipsa de soluţii din colectarea reală de taxe şi impozite.

Ce vină poartă bolnavii, să fie nevoiţi de mai bine de două luni să plătească impozitul la sănătate? Nu pentru asta plătim toţi la CASS? Nu pentru asta orice angajat din România are această contribuţie? Pentru că aţi menţionat că aţi renunţat la facilitatea aceasta pentru construcţii, IT, agricultură.

Plătim acest CASS pentru a beneficia de îngrijire corespunzătoare, atunci când avem nevoie de îngrijire medicală, domnule ministru.

Eliminaţi urgent această măsură, este total abuzivă! Incompetenţa şi gaura de 10 miliarde lei pe lună nu se acoperă din banii oamenilor bolnavi!

Şi mamele primesc mai puţini bani pentru că sunt în concediu de creştere, alocaţia este o mizerie, aşa cum ştim cu toţii, şi dumneavoastră impuneţi noi impozite.

Aveţi pretenţii, stimaţi colegi, să creşteţi natalitatea sau să oprim tinerii în România, să nu mai părăsească ţara. Cum? Crescând continuu taxele şi impozitele?

Pentru că aţi introdus noi taxe şi aţi impus noi măsuri de austeritate, tinerii pleacă din România, natalitatea este în scădere.

I-aţi minţit cu neruşinare pe români că nu veţi introduce taxe, însă s-au trezit la început de an că trebuie să plătească TVA şi accize crescute, taxe suplimentare pentru casă, maşină. Aţi impozitat până şi voucherele de vacanţă şi bonurile de masă.

Românii s-au săturat de minciuni, vor măsuri reale. Vor ca taxele să fie anunţate cu cel puţin 6 luni înainte, pentru predictibilitate, aşa cum susţineţi, aşa cum AUR propune în Programul de guvernare şi, da, se va ţine de cuvânt.

Vedem sistemul eşecului e-Factura, domnule ministru, care, la două luni de la implementare, continuă să creeze haos, pentru că peste 60% din antreprenori spun că este foarte dificil noul sistem, mai ales în condiţiile în care se blochează frecvent.

Şi aş vrea să vă mai spun un lucru - cei care nu facturau şi făceau evaziune în România să ştiţi că nu vor factura în sistemul e-Factura, vor continua să facă evaziune, pentru că asta ştiu să facă.

Nu vă interesează de români, aveţi propriul interes, bunăstarea dumneavoastră, creşterea de taxe şi impozite, ca să acopere incompetenţa.

Cum veţi proceda, domnule ministru? Veţi înarma agenţii ANAF, pentru a stopa evaziunea?

Eu vă spun că nu cu arma trebuie să-i speriaţi pe antreprenorii români, ci cu măsuri fiscale pentru susţinerea lor şi pentru ca românii şi tinerii să rămână în România. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu i-aţi mai lăsat decât trei secunde următorului vorbitor de la AUR.

În continuare, Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Miklós Zoltán.

Vă rog.

Se pregăteşte domnul Florin Roman.

Domnul Miklós Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Moţiunea iniţiată are ca pretext principal introducerea plăţii CASS pe indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Teoretic, subiectul ar trebui să genereze dezbateri ale mecanismelor finanţării sistemului medical: surse, cuantumuri, destinaţii, adică, mai simplu, venituri şi cheltuieli, asiguraţi şi servicii furnizate. Însă nu asta este intenţia iniţiatorilor.

Să amintesc doar câteva dintre subiectele de abordat în privinţa sistemului de sănătate:

- Ce înseamnă deficitul uriaş din ultimii ani, cum îl putem reduce fără măsuri pompieristice;

- Unde a dispărut subvenţia pentru echilibrarea fondului de asigurări de sănătate din bugetul pe anul 2024? Dacă acest lucru s-a făcut pe seama scăderii sumelor cuvenite medicilor de familie, înseamnă că deficitul e tot acolo, doar că a fost cosmetizat.

- Cum facem ca nedecontarea concediilor medicale să nu mai afecteze antreprenorii, prin lipsa de lichidităţi care, la rândul ei, se rostogoleşte în datorii în lanţ?

În loc să vină cu soluţii la probleme, Executivul creează altele, prin decizii cu efect major asupra contribuabililor, fără consultări şi fără respectarea regulii predictibilităţii, prevăzute de Codul fiscal. Dezavuăm modul în care execuţia bugetului se face prin intermediul Fondului de rezervă bugetară, în întregime la cheremul Guvernului. Condamnăm reducerea veniturilor la bugetele locale şi aducerea lor în situaţia de a nu mai putea finanţa serviciile publice pe care legea le obligă să le furnizeze.

Aşadar, dragi colegi, pe de o parte USR nu tratează problema reală, adică suma uriaşă la care se ridică indemnizaţiile pentru concedii medicale care au dezechilibrat fondul, şi nici nu solicită ceea ce ar trebui solicitat, şi anume controlul cheltuirii banilor şi prevenirea abuzurilor.

Pe de altă parte, Guvernul, sub presiunea ţintei de deficit bugetar, în loc să controleze cheltuirea banilor şi să prevină abuzurile, a introdus din senin o contribuţie fără dezbateri şi fără consultări cu Legislativul.

Subliniez, dragi colegi, că UDMR doreşte să se ţină departe de maşinaţiunile politicianiste, în schimb se va implica oricând în discuţii pe principii, valori şi reguli între parteneri care doresc cu adevărat soluţii reale.

În concluzie, UDMR se va abţine să facă partizanat politic şi nu va participa la vot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ionel Dancă, vă rog.

Domnul Ionel Dancă:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Boloş,

Decât să înşiraţi o jumătate de oră cifre şi rapoarte în care nu crede nimeni, mai bine spuneaţi simplu: "M-a pus PSD să pun această taxă pe necazul oamenilor", "M-a pus PSD să cresc taxele, contribuţiile sociale, accizele, să cresc impozitele pentru mediul de afaceri", "M-a pus PSD să scot bani din piatră seacă". Era mult mai simplu, domnule ministru, pentru că, ce să vezi, ce convenabil pentru PSD să facă toată această ajustare fiscal-bugetară cu un ministru de la PNL. Cu alte cuvinte, ce convenabil pentru PSD să majoreze taxele, ceea ce nici cu un ministru de la PSD nu ar fi reuşit.

Dacă analizăm exact ceea ce se întâmplă cu această taxă pe boală, pentru că, de fapt, este ultima dintre sfidările pe care acest Guvern PSD-PNL le face la adresa oamenilor cinstiţi, care muncesc în această ţară şi a mediului de afaceri, au inventat această taxă pe boală, am văzut de la domnul ministru, timp de 30 de minute, argumente pentru această taxă, nicidecum că va corecta această aberaţie fiscală. Ba, mai mult, din ceea ce înţelegem de la domnul ministru, dacă este aşa o problemă cu un număr imens de concedii medicale care nu au nicio legătură cu realitatea, ne aşteptăm ca, de fapt, ministrul finanţelor şi Guvernul PSD-PNL, condus de Marcel Ciolacu, să elimine, de fapt, plata concediilor medicale. Acolo se va ajunge.

De ce nu controlaţi aceste concedii medicale fictive, de ce nu le eliminaţi şi să luptaţi cu adevărat cu cei care nu-şi plătesc taxele şi impozitele în România?

Să pui taxă pentru bolnavii de cancer, pentru mame, pentru mamele care-şi îngrijesc copiii este pur şi simplu o sfidare şi o bătaie de joc.

Păi, chiar şi în condiţiile în care dumneavoastră, domnule ministru, aţi recunoscut că cineva care încasează un salariu brut de zece mii de lei, în urma aplicării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, a acestei taxe pe boală, va lua mai puţin cu 900 de lei - da? -, faţă de cât dacă ar fi rămas în câmpul muncii.

Păi, nu ne dorim să crească natalitatea, în România? Nu e normal să încurajăm mamele să meargă în concediul de creştere a copilului, pentru că România are o problemă demografică foarte gravă?

Nu e normal să promovăm aceste politici de creştere a natalităţii? Şi, da, atunci, pentru a le promova, trebuie să primească chiar şi bani mai mulţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Ionel Dancă:

... pentru că un copil în creştere înseamnă cheltuieli mai mari pentru acea familie sau pentru bolnavii care pleacă în concediile medicale.

Nu e normal să primească bani în plus, faţă de cât ar fi primit dacă ar fi rămas la muncă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Dancă:

... pentru că nu a fost alegerea lui să fie bolnav şi are nevoie de medicamente, are nevoie de îngrijiri medicale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dancă, mulţumesc.

Domnul Ionel Dancă:

Deci pur şi simplu arătaţi o nesimţire totală faţă de suferinţele şi necazurile românilor.

Mai bine, domnule ministru Boloş, clipiţi de două ori, dacă vreţi să vă scăpăm...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ionel Dancă:

... şi lăsaţi această politică PSD-istă de taxare a necazurilor românilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să nu "clipesc" eu cu degetul pe microfon.

Bun. Mulţumesc.

Domnul Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am auzit, din partea semnatarilor moţiunii, două declaraţii politice, deşi, conform Regulamentului, noi trebuia să dezbatem moţiunea simplă depusă de dumnealor.

Niciunii dintre cei care au vorbit de la acest microfon nu au făcut referire la ceea ce înseamnă tema moţiunii şi, prin urmare, o să le răspund tot printr-o declaraţie politică.

M-aş fi bucurat ca şi preşedintele USR să rămână în sală, nu doar să vină la microfon atunci când îşi citeşte declaraţia, iar apoi dispare, pentru că dumnealui este unul dintre cei mai mari chiulangii din Parlamentul României. (Vociferări.)

Avem zero taxe noi, în 2024, pentru că Partidul Naţional Liberal a depus un amendament la Legea bugetului, astfel încât nimeni să nu poată creşte alte taxe noi, în 2024, cu excepţia celor impuse în PNRR de Ghinea, şi pe care Guvernul Ciolacu a trebuit să le majoreze la finele anului trecut, cu intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Eu o să vă tot spun, până învăţaţi şi dumneavoastră - în Parlament nu contează zgomotul, contează amendamentul, contează proiectul de lege. Nu aţi făcut nimic în acest sens.

Noi suntem cei care am depus acel amendament, prin care am asigurat trei lucruri: nicio taxă şi niciun impozit, în 2024, am blocat orice tentativă de a se umbla la cota unică, şi am blocat orice tentativă de naţionalizare a pilonului II de pensii.

Aşadar, stimaţi colegi, vă repet până veţi învăţa: puneţi mâna şi scrieţi amendamente sau proiecte de lege!

În altă ordine de idei, e ca şi în cazul acesta, când liberalii depun amendamentul şi dumneavoastră veniţi şi vorbiţi despre o problemă pe care, repet, ca parlamentari, puteaţi să o rezolvaţi prin depunerea unui amendament sau al unui proiect de lege.

Nu vă place munca. Aşa, eu vă înţeleg, vi se trage de la preşedintele vostru!

Dar pentru că domnul preşedinte a făcut o declaraţie politică, o să mă adresez şi eu dumneavoastră politic şi o să vă întreb - nu credeţi că era mai important să veniţi în faţa românilor, să ne spuneţi cine va plăti decizia pe Roşia Montană? (Vociferări.)

Nu vreţi să veniţi, să spuneţi în faţa românilor, că voi, împreună cu foştii voştri parteneri, aţi pus România într-o situaţie financiară dificilă şi acum tăceţi?

Să vă fie clar - nu vom plăti toţi românii prostia voastră!

Iar Ministerul Finanţelor, în cazul unei decizii nefavorabile, trebuie să vă caute, în calitate de decidenţi, şi să plătiţi din buzunarele voastre.

Nu românii trebuie să plătească prostia voastră!

Aţi salvat Roşia Montană de-aţi omorât-o! Acolo nu mai e nimic, au rămas doar persoanele în vârstă, cei care mai au putere de muncă au fugit în alte locuri să-şi caute de muncă, ca să-şi întreţină familiile.

Aşa cum faceţi acum, salvaţi România, prin această sancţiune, de o omorâţi financiar.

Statul român va trebui să se îndrepte împotriva celor care au greşit şi voi, cei care aţi impus această decizie, va trebui să plătiţi, pentru că nu sunt de acord, ca român, să plătesc în solidar cu voi.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Revino-ţi, Florine!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

În altă ordine de idei, aşteptam să le vorbiţi românilor despre tunul de un miliard, pe care l-aţi dat cu vaccinările şi de unde v-aţi ales cu un penal, cu domnul Voiculescu. Aşteptam să ne explicaţi de ce i-aţi minţit pe români în Campania "Fără penali în funcţii publice".

Păi, Clotilde ce e?! Păi, Voiculescu ce e?! Păi, viceprimăriţa de la Braşov ce e?!

Conform definiţiei voastre, sunt penali!

Şi atunci, spuneţi-le românilor că voi îi consideraţi penali doar pe alţii. Când e la voi, la voi niciodată nu se pune.

Eu cred că românii o să vă pedepsească pentru toate aceste lucruri.

O voce de la USR:

Mai citeşte!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mai vreţi? Continui.

Aş fi vrut să le explicaţi românilor de ce susţineţi, în continuare, împreună cu partenerii dumneavoastră din REPER, consumul de droguri.

O să vă repet acest lucru la nesfârşit. Ori vă retrageţi acel proiect, ori înseamnă că voi vă doriţi să se consume droguri în România, în timp ce copiii noştri mor din cauza traficanţilor de droguri!

Va trebui să vă clarificaţi foarte clar această poziţie.

În altă ordine de idei, va trebui să le spuneţi românilor de ce nu le-aţi votat creşterea pensiilor, pentru că voi nu aţi votat creşterea pensiilor, şi românii trebuie să ştie asta!

Mă aşteptam să ne spuneţi de ce vă opuneţi finanţării bisericilor româneşti. Vreţi biserici dărăpănate, vreţi biserici demolate ca pe vremea lui Ceauşescu?

Pe voi vă interesează să susţineţi căsătoriile gay.

Va trebui să vă clarificaţi cu partenerii voştri, cum e cu familia tradiţională şi să le spuneţi clar românilor ce vreţi.

În altă ordine de idei, nu vă mai purtaţi dictatorial cu colegii. Pentru faptul că doamna primar Lasconi a avut o altă poziţie, exprimată pe acest subiect, aţi preferat s-o marginalizaţi.

Alt coleg de-al dumneavoastră, europarlamentar, a fost ţinut la uşile cazematei de partid cu bodyguarzii.

Deci dumneavoastră sunteţi mai răi în politică, ca oameni noi, decât cei vechi!

Ce faceţi voi se întâmpla doar pe vremea răposatului.

Nu vă mai crede nimeni, stimaţi colegi, şi, de fiecare dată când veţi veni cu astfel de declaraţii politice, Partidul Naţional Liberal vă va răspunde pe măsură.

Mergeţi la groapa istoriei, acolo unde vă este locul!

Aşa să ajute Dumnezeu fiecăruia, după cum şi ce face!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Oana Ţoiu.

Mai aveţi 3 minute şi 42 de secunde. Fără alte minute.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Domnul Florin Roman, de la microfonul ăsta, acum câtăva vreme spunea: "Înger, îngeraşul meu, scapă-ne de PSD". (Aplauze.)

Deci nu ştiu dacă e momentul să luăm în serios rugăciunile lui, pentru că pare că se întâmplă opusul.

Dar să ne întoarcem la subiectul serios al zilei, pentru că faptul că avem cea mai mică natalitate din ultimii peste 100 de ani, e subiectul serios al zilei. Faptul că femeile astea au muncit şi au contribuit ani de zile este subiectul serios al zilei. Faptul că nu poţi să te prefaci sau să fraudezi o sarcină este subiectul serios al zilei.

Cum îşi imaginează domnul Boloş, când vorbeşte despre frauda din sistem? Că aceste doamne angajate se duc la birou cu o pernă sub tricou timp de nouă luni şi apoi când le întreabă şeful unde e copilul dau din umeri?!

Nu există aşa ceva!

Îi reamintesc domnului Boloş, care a dus tupeul de la televizor la tribuna acestei Camere a Deputaţilor, că exemplul pe care l-a dat dumnealui, aşa cum bănuiesc totuşi că ştie foarte bine, nu este valabil pentru multe dintre concediile medicale din ţara asta. Pentru că, în funcţie de fiecare boală, există un cod diferit de rambursare. Pentru concediile tipice este de 75%, pentru sarcinile cu risc maternal este de 75%, pentru lăuzie este de 85%.

Exact cazurile grave, de oncologie, de intervenţii chirurgicale sunt acelea care într-adevăr au nişte surse financiare un pic mai mari, pentru că trebuie să scoată din buzunarul sistemului de sănătate din România sume mult mai mari.

Domnul Boloş compară sistemul de sănătate din România cu cel din Germania? Aici nici nu mai comentez! Este de la sine înţeles care este diferenţa între ele.

Şi domnul Boloş, de altfel, dumnealui, destul de sincer, aşa, ne spune că România este ţara în care oamenii scot cel mai mult din buzunar, în momentul în care se duc să aibă parte de servicii care ar trebui să fie gratuite.

Toate lucrurile acestea le ştiţi deja, aşa că o să folosesc acest minut ca să vă spun ceva ce nu ştiţi, pentru că este anunţat, în timp ce noi discutăm acum de deficienţele din sistemul de sănătate, şi este anunţat de creatorul hărţii de şpagă.

Mecanismul de feedback al pacienţilor din România, creat şi implementat de Vlad Voiculescu, mecanism care a supravieţuit până astăzi, a fost oprit. Este mecanismul prin care pacienţii au primit un SMS de fiecare dată când au ieşit din spitalele din România, în care au fost întrebaţi care a fost calitatea actului medical, dar şi dacă li s-a cerut şpagă.

Ei, bine, datele respective, pe fiecare spital, pe fiecare judeţ, ar fi trebuit să fie datele necesare celor de la casele judeţene de asigurări de sănătate, ca să efectueze controalele necesare. Nu au făcut asta, dar măcar erau publice datele.

Ştiţi ce au făcut acum, în timp ce vorbim, cu formularul? Au amestecat datele, să nu mai poţi să identifici spital, să nu mai poţi să identifici judeţe, pentru că - ce să vezi?- - harta de şpagă se suprapunea, în unele cazuri, exact acolo unde avem anchete pentru şpăgi de 15.000 de euro pentru posturi de asistente medicale. Pentru că dacă dai 15.000 de euro şpagă să te angajezi la un spital, trebuie să ceri la rândul tău mai departe, că nu se poate doar din salariu.

Au scos aceste date, le-au amestecat, nu mai poţi să identifici judeţe, nu mai poţi să identifici spitale şi au schimbat întrebarea, nu dacă ţi s-a cerut şpagă, nu la ce spital sau la ce medic, ci dacă eşti dispus să raportezi asta mai departe autorităţilor. Este singura întrebare care a supravieţuit.

Aşa că, vă întreb care sunt intenţiile unui Guvern care ne vorbeşte despre problemele unui sistem de sănătate, de la această tribună, şi opreşte mecanismul de feedback al pacientului, în baza cărora puteau să identifice mai departe aceste probleme?

Care e intenţia unui Guvern care lasă jumătate dintre casele judeţene de asigurări de sănătate în interimat? Ca să le poată controla politic.

Şi ultimul concurs care a fost deschis pentru asta a fost cel deschis tot de noi, în 2021, după 6-7 ani.

Astea sunt diferenţele între cele două posibile guvernări:...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

... una care susţine taxa pe boală şi cealaltă care susţine modernizarea României.

Şi atât, o secundă, ştiu că mi s-a terminat timpul!

Domnul Boloş nu a jignit doar românii şi nu v-a jignit doar pe dumneavoastră, ci a jignit şi colegii PNL de la Senat,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

... care timp de o lună de zile s-au lăudat pe Facebook că au eliminat taxa pe boală şi au îndreptat o nedreptate pe care, iată, domnul Boloş acum o laudă în continuare. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul PNL mai are două minute şi 27 de secunde.

Vă rog, domnule Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

O să fiu foarte scurt, domnule preşedinte.

Vreau să îi spun colegei mele că eu sunt un om credincios, care, atunci când am devenit parlamentar, am şi pus mâna pe Biblie şi am jurat. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Să nu minţi, Florine!

Să nu furi!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dumneavoastră, dacă îmi amintesc bine, când v-au dat Biblia, vă cam pierdeaţi. Nu prea aveaţi curaj să puneţi ...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Nu du numele Domnului în deşert! (Vociferări.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, pup şi icoana, nicio problemă, că sunt un om credincios, nu ateu ca dumneavoastră! (Vociferări.)

Şi vreau să vă spun că eu mă rog în continuare şi rugăciunea mea pe care aţi invocat-o la microfon rămâne. Dar cel mai mult mă rog la Bunul Dumnezeu să ne scape de atei care vor să demoleze biserici, care vor să demoleze tot ceea ce înseamnă istoria neamului românesc. Dumneavoastră v-aţi opus de fiecare dată când am făcut legi pentru ca Horea să fie erou al neamului românesc, când pe Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan i-aţi călcat în picioare prin atitudinea dumneavoastră.

Dumneavoastră vreţi droguri, dumneavoastră vreţi gay, dumneavoastră vreţi ca toate tradiţiile şi obiceiurile româneşti să fie date peste cap!

Şi acum ce să vezi? V-aţi înhăitat şi aţi scuipat pe jos cu unii pe care i-aţi adus acum între voi, când l-aţi pus pe Cîţu, că nu l-aţi vrut pe altul.

Ăştia sunteţi voi, nişte ipocriţi, nişte atei şi nişte oameni care urăsc din tot profundul lor România.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Aşa să vă ajute Dumnezeu! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Haideţi că a fost bine până acum, să nu exagerăm!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

E bine şi acum!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog! Vă rog!

Domnule ministru, în încheierea dezbaterilor, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Dehelean (din sală):

Spuneţi, domnule ministru, o rugăciune!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dehelean, vă rog!

Domnul Marcel-Ioan Boloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Să ştiţi că rugăciunea e bună şi sistemul de valori care ţin de credinţă şi moralitate trebuie să guverneze orice om cu funcţie de demnitate publică. Asta e ca o paranteză.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Spuneţi-i şi domnului Florin Roman! (Vociferări.)

Domnul Marcel-Ioan Boloş:

Da.

Subliniez încă o dată, pentru opoziţie, că nu am avut niciodată în gând şi nu am avut referire la bolnavii oncologici, la mame, la copiii care au nevoie de îngrijiri şi sunt bolnavi. Nu acesta este subiectul. Este vorba despre sistemul de plată a concediilor medicale, care are nevoie de intervenţie pentru a fi ajustat şi pentru a nu mai angrena cheltuieli care sunt pentru bugetul de stat o povară şi pentru bugetul de sănătate o povară şi a nu mai ajunge în situaţia în care suntem acum, cu acest tip de cheltuială a bugetului de sănătate.

De la preluarea mandatului trăim un paradox. Nimeni nu vrea să crească impozitele şi taxele, nimeni nu vrea tăiere de cheltuieli, dar atunci, sigur, rămâne o singură variantă - ne împrumutăm.

Vă reamintesc că la preluarea mandatului am moştenit un program de convergenţă, pe care l-am primit de la cei care, pe vremea aceea, domnii de la USR, erau la putere. Programul de convergenţă spune că, începând cu anul 2019, când am intrat în procedură de deficit bugetar excesiv, trebuie să facem reducerea şi ajustarea deficitului bugetar an de an. Numai că lucrurile nu s-au întâmplat aşa şi am ajuns cu deficitul bugetar la valoarea pe care o cunoaşteţi, la finele anului trecut, de 5,6% din PIB. Şi să nu uităm că suntem într-o perioadă în care România implementează un buget semnificativ de investiţii.

Vă reamintesc, este o perioadă în care, în România, se investeşte. Numai din politica de coeziune sunt peste 46 de miliarde de euro, pe care trebuie să îi absorbim. Numai din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt alte 29,7 de miliarde de euro. Deci peste 75 de miliarde de euro care pun bazele modernizării României.

Îi reamintesc domnului Drulă că acest deficit bugetar despre care vorbeşte şi despre toate aceste vremuri apocaliptice la care face referire înseamnă bani investiţi pentru România, înseamnă programe de investiţii derulate pentru România, înseamnă un deficit bugetar care a fost dus pentru finanţarea investiţiilor tocmai pentru a schimba paradigma pe care am moştenit-o, prin care deficitul bugetar finanţa consumul de acum, de la momentul la care am preluat mandatul. Această paradigmă s-a schimbat. Deficitul bugetar finanţează investiţiile.

Dar uitaţi să spuneţi şi lucrurile bune pe care le avem - creşterea economică de 2% din PIB. Este printre cele mai mari din Uniunea Europeană - PIB-ul pe cap de locuitor, care în acest an ajunge la 20.000 de euro. Pentru prima dată în istoria României PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la 20.000 de euro pe locuitor.

Cheltuielile cu investiţia - 120 de miliarde de lei, domnilor parlamentari, adică 7,2% din PIB, în timp ce valoarea deficitului bugetar, care este de 80 de miliarde de lei, ne arată că prin finanţarea deficitului bugetar ducem banii spre investiţii. Este o regulă pe care studenţii din anul I o învaţă, că valoarea deficitului bugetar, dacă este mai mică decât valoarea bugetului alocat investiţiilor, atunci deficitul bugetar duce spre finanţarea investiţiilor şi asigură o cale corectă de creştere economică pentru România.

Închei prin a spune că, spre tristeţea unora care până mai ieri erau obişnuiţi cu evaziunea şi să încerce prin tot felul de metode ingenioase să aducă prejudicii bugetului de stat, prin modulul e-Factura. Aşa cum l-aţi criticat şi l-aţi desfiinţat de nenumărate ori, avem peste 50 de milioane de facturi pe care le-am preluat, avem 550 de miliarde de lei valoarea acestor facturi. Şi îi anunţ pe cei care se ocupă cu evaziunea că, de la 1 mai, modulul antifraudă construit pe baza modulului e-Factura, pe care îl criticaţi, va fi operaţional şi de atunci încolo, pentru cei care încă se mai dedau la fapte de evaziune fiscală, vor avea o problemă pe care o vom descoperi în timp util şi pentru care vom găsi soluţiile cele mai eficiente.

Şi, în final, vă mulţumesc tuturor pentru criticile, opiniile, dezbaterile de care am avut parte.

Vă asigur de buna mea credinţă, onestitatea şi sinceritatea de care am dat dovadă pe perioada în care mi-am derulat activităţile ministeriale şi vă asigur totodată că voi fi în slujba românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbaterile au fost finalizate.

Domnul Popa, anunţ, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începând de astăzi, colegul nostru Badea Alexandru-Iulian a fost propus pentru a ocupa funcţia de vicelider în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Votul asupra moţiunii va avea loc mâine la sesiunea de vot final.

Declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.59.