Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.31.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretar al Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi, on line, de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 30 aprilie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dau citire listei deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţiile politice şi intervenţiile în şedinţa de astăzi, 30 aprilie 2024.

Şi constatând faptul că din partea Grupului parlamentar al PSD nu sunt înscrişi colegi pentru a susţine declaraţiile politice...

Grupul parlamentar al PNL - are un singur coleg, domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. Nu este prezent.

Grupul parlamentar al USR.

Ştefan-Iulian Lőrincz.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Antonio Andruşceac. Nu este prezent.

Domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Domnule deputat, ţinând cont de "aglomeraţia" de aici, vă aşteptăm.

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de a citi declaraţia mea politică, am un mesaj pentru domnul premier Ciolacu.

Domnule Ciolacu,

Orice zi cu dumneavoastră în funcţia de premier este un regal al umorului spontan neintenţionat - "Je suis aussi moldave"; "I am also Moldavian"; "Şi eu îs moldovean".

"Basarabia este România!" este declaraţia mea politică, titlul declaraţiei mele politice.

Am ales o modalitate de a pune în evidenţă şi a celebra în acest an 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, şi anume un proiect care ar apropia cele două ţări, nu numai din punct de vedere retoric, ci şi practic.

Genul de mare proiect de care au nevoie atât România, cât şi Republica Moldova este autostrada verde a României şi a Moldovei!

Un proiect gândit încă din perioada interbelică, regândit apoi în comunism, pus pe hârtie de scriitorul, fost candidat la preşedinţia României, domnul Paul Goma - Dumnezeu să-l ierte! - şi la care actuala clasă politică nu îndrăzneşte nici măcar să viseze.

Este vorba de transformarea râului Prut într-o rută navigabilă, construcţia unor hidrocentrale ce vor genera energie electrică curată, de care au nevoie atât România, cât şi Republica Moldova.

Astfel, am reuşi să creăm porturi comerciale şi turistice noi, să le conectăm cu cele de la Dunăre, precum Galaţi, Brăila, Tulcea, Sulina, şi să construim sisteme noi de irigaţii pe ambele maluri.

Cu Maia Sandu la Chişinău şi cu politica de deschidere spre România, lucrurile ar putea funcţiona - exact după principiul de care Exupéry, în "Citadela", spunea: "Dacă vrei să-i uneşti, pune-i să construiască împreună un turn".

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm.

Grupul parlamentar al UDMR nu are înscrişi astăzi colegi deputaţi pentru a prezenta declaraţiile politice.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Nicolae-Miroslav Petreţchi. Nu este.

Cătălin-Zamfir Manea. Nu este prezent.

Din partea Grupului neafiliaţilor.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă. Nu este.

Domnul deputat Mihai Ioan Lasca. Nu este.

Aşadar, am încheiat lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţiile politice.

Precizez faptul că au depus declaraţii în scris următorii colegi deputaţi.

Din partea Grupului PSD - Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Mirela Furtună, Dan-Constantin Şlincu, Daniela Oteşanu, Alexandra Huţu, Vasile Cîtea, Ioan Mang, Vasilică Toma, Silviu Nicu Macovei, Ioan Vulpescu, Viorel Salan, Marian-Iulian Rasaliu, Romulus-Marius Damian, Radu-Marcel Tuhuţ, Virgil Alin Chirilă şi Florian-Claudiu Neaga;

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris colegii deputaţi - Florin Roman, Nicolae Giugea, Marian Cruşoveanu, Cristina Burciu, Valentin Făgărăşian, Vetuţa Stănescu, Bogdan Huţucă, Ervin Molnar, George Stângă, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan şi Elena Hărătău;

Din partea Grupului parlamentar al USR a depus declaraţie în scris Radu Tudor Ciornei;

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris deputatul Darius Pop şi deputatul Silviu-Titus Păunescu;

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu au depus declaraţii în scris.

Nici colegii din partea Grupul parlamentar al UDMR. (Vociferări.)

Bună dimineaţa!

Din partea colegilor neafiliaţi, au depus declaraţii în scris - Nicolae Roman, Raisa Enachi, Bogdan-Alexandru Bola şi Ciprian Ciubuc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 30 aprilie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Şi agricultura românească poate exploata eficient inteligenţa artificială"

De multe ori, am auzit direct de la unii investitori în agricultură, din mass-media sau chiar aici, în Parlament, tot felul de observaţii şi păreri legate de modul în care exploatarea domeniul agrar ar putea fi eficientizată la nivel naţional. Au fost prezentate şi soluţii, chiar dacă multe veneau de la oameni nefamiliarizaţi cu acest domeniu, dar şi decizii radicale, voit coercitive, cum ar fi moţiunile simple, îndreptate împotriva miniştrilor noştri. Şi aş sublinia că acestea deşi sunt, în principal, apanajul opoziţiei, pot fi la fel de uşor transformate în tertipuri electorale pentru diverse câştiguri de imagine, mai mari sau mai mici, dar cu siguranţă efemere. Cert este că de soluţii potrivite am auzit de mult mai puţine ori decât de demagogie politică sau imagologică. Iar ca specialist în agricultură, vă mărturisesc că am acordat, în ultima vreme, suficientă atenţie integrării inteligenţei artificiale şi în acest domeniu principal ocupaţional.

Concluzia la care am ajuns nu trebuie să sperie pe nimeni şi nici nu se vrea sub nicio formă să se constituie într-un element de presiune pentru acceptarea inovaţiei, pur şi simplu inteligenţa artificială este şi va rămâne mereu o opţiune la îndemâna oricui!

Aşadar, pentru o agricultură de vârf în România, aşa cum ne dorim cu toţii, integrarea IA în operaţiunile agricole reprezintă un salt ce poate oferi suport considerabil şi ajutor fermierilor. Multe dintre aceste soluţii inovatoare pot spori protecţia culturilor şi pot chiar conduce la obţinerea unor hibrizi avansaţi, pentru că tehnologia facilitează procesele decizionale care depăşesc capacităţile umane în ceea ce priveşte viteza, precizia, analiza şi multitasking-ul. Spre exemplu, automatizarea, ghidată de IA, optimizează diverse sarcini precum semănatul exact, aplicarea de produse biologice sau de protecţie a culturilor, cât şi recoltarea. La toate aceste premise se adaugă şi capacităţile de analiză predictivă ale IA, oferind prognoze meteorologice din care rezultă şi predicţiile de productivitate ulterioară.

Fac aceste precizări, dragi români şi dragi fermieri, pentru că, indiferent dacă ne permitem sau nu să investim de pe acum în astfel de proceduri încă prea puţin populare pentru majoritatea noastră, IA va determina agricultura viitorului.

Schimbările climatice, creşterea populaţiei, protejarea mediului înconjurător şi preocupările legate de securitatea alimentară au determinat industria agricolă să caute abordări inovatoare, care să îmbunătăţească productivitatea culturilor. Şi pe fondul complex al tuturor acestor noi provocări care continuă să vină spre noi, IA maximizează randamentul, reduce deşeurile şi alimentează inovaţia în practicile agricole. Cu alte cuvinte, poate fi de un real ajutor, dacă este folosită cum trebuie. Acest aspect este gestionat de unele firme existente şi pe piaţa internă care oferă, contra cost, diverse aplicaţii ajustate pentru nevoile fiecărei exploataţii agricole în parte.

Din discuţiile purtate cu unii dintre fermierii care au apelat la sprijinul oferit de IA, vă informez şi pe dumneavoastră, dragi investitori în agricultură, că aceste tipuri de platforme includ hărţi de semănat cu viteză variabilă, imagini zilnice din satelit, de înaltă rezoluţie, aplicaţii de fertilizare şi fungicide, plus previziuni legate de datele de recoltare a diverselor culturi. Aceste aplicaţii vă pot simplifica sarcinile cotidiene, oferindu-vă instrumente pentru prioritizarea activităţilor dumneavoastră, conexate cu informaţii meteorologice locale, cât şi cu recomandări personalizate privind irigaţia şi management operaţional exhaustiv.

Desigur că acest extra suport informaţional, utilizabil de agricultori, nu va putea prelua locul normelor, directivelor sau al legilor care normează acest domeniu vast de activitate în viitorul apropiat. Însă, până la acel moment, şi IA are nevoie de cele mai indicate reglementări legislative, atât la nivel naţional cât şi european.

Tocmai din acest raţionament complex, dar şi pentru a preîntâmpina comentariile post-factum privind cadrul general dedicat ei, vă invit să cugetaţi cu atenţie în data de 9 iunie, data alegerilor locale şi europarlamentare, pentru că vă desemnaţi reprezentanţii tuturor intereselor dumneavoastră pentru anii care vin. Doar prin intermediul celor mai experimentaţi candidaţi, România va avea un cuvânt important de spus şi în această privinţă şi în cadrul Parlamentului European. Iar Partidul Social Democrat are cea mai bună ofertă electorală pentru traiectul nostru naţional în comunitatea de state membre, cât şi candidaţi adevăraţi profesionişti în sferele lor de activitate şi de interes!

La fel şi la nivel local, doar experţii PSD în administraţia locală, fie ei primari sau consilieri, pot acorda noi înlesniri pentru fermieri, în completarea exigenţelor şi a formelor de sprijin, prevăzute de legislaţia naţională şi de cea a Uniunii Europene.

În concluzie, depinde de fiecare dintre dumneavoastră dacă veţi face uz de acest instrument de lucru avangardist, dar util pentru activitatea agricolă, şi de cum îl veţi folosi. Acelaşi lucru îl pot afirma şi despre forţa dumneavoastră de decizie, exprimată printr-un vot ferm pentru PSD şi susţinut de fapte concrete, nu demagogia opoziţiei.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Imperativul protecţiei sociale împotriva flagelului jocurilor de noroc"

Astăzi, aduc în discuţie un subiect de maximă importanţă pentru binele comun şi integritatea socială a naţiunii noastre - necesitatea urgentă de implementare efectivă a legii privind restricţionarea activităţilor sălilor de jocuri de noroc în localităţile cu o populaţie de sub 15.000 de locuitori.

Recent, am adresat o întrebare domnului prim-ministru, Marcel Ciolacu, cu privire la aplicarea acestei legi, care, deşi a fost promulgată, întâmpină întârzieri inexplicabile în implementarea ei efectivă. Acest lucru nu doar că subminează credibilitatea instituţiilor statului, dar, mai grav, pune în pericol vieţile şi bunăstarea cetăţenilor noştri, în special a tinerilor şi a familiilor vulnerabile afectate de dependenţa de jocurile de noroc.

Ca deputat al Partidului Naţional Liberal şi reprezentant al cetăţenilor din Iaşi, consider că este responsabilitatea noastră, ca legiuitori, să ne asigurăm că legislaţia adoptată în Parlament este respectată şi aplicată corespunzător. Nu ne putem permite ca legile, concepute să protejeze cetăţenii şi să promoveze binele comun, să fie ignorate sau aplicate într-un mod care să servească interesele unor grupuri restrânse.

Industria jocurilor de noroc a fost şi continuă să fie o sursă de suferinţă şi distrugere socială. Promisiunile făcute de coaliţia de guvernare, inclusiv de partidul meu, trebuie să se materializeze în acţiuni concrete care să reflecte acest angajament etic. Este inacceptabil ca organismele guvernamentale, precum Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, să emită directive care contravin legii şi să ofere astfel industriei de jocuri de noroc un scut împotriva măsurilor legislative adoptate.

Fac apel la domnul prim-ministru şi la colegii mei din coaliţia de guvernare să ia măsuri imediate pentru a asigura că implementarea acestei legi nu mai suferă amânări. Este esenţial să demonstrăm cetăţenilor noştri că guvernarea este transparentă, responsabilă şi, mai ales, orientată spre protecţia şi prosperitatea fiecărui român.

În concluzie, solicit Guvernului şi instituţiilor statului să reafirme angajamentul lor faţă de aplicarea fără compromisuri a legilor şi să acţioneze fără întârziere pentru eradicarea acestui flagel care afectează fundamentul societăţii noastre. Este datoria noastră, ca aleşi ai poporului, să stăm în garda dreptăţii sociale şi să veghem la implementarea corectă şi promptă a tuturor legilor adoptate în Parlamentul României.

Domnul Antonio Andruşceac:

O companie emblemă a industriei aerospaţiale româneşti, ROMAERO S.A., se îndreaptă într-un ritm rapid către faliment, pe fondul evoluţiei dezastruoase a activităţii operaţionale, rezultat al unei conduceri, ar fi impropriu să i se spună politică managerială, incompetente, lamentabile şi pe alocuri, liminară.

Compania, aflată în insolvenţă din data de 17.01.2024, este menţinută deliberat într-o involuţie severă a cifrei de afaceri, a cărei valoare a scăzut până la 70% din bugetul de salarii, ca urmare a unor decizii interne contrare intereselor sale, cum ar fi refuzul de a contracta lucrări şi servicii, refuzul de a prelua aeronave civile în mentenanţă, care sunt redirecţionate către o firmă concurentă, BLUE AIR TECHNICS SRL, reorganizarea societăţii fără aprobarea creditorilor, aducerea la conducerea ROMAERO a unor relaţii personale, pensionari militari aflaţi la vârsta senectuţii, peste 70 de ani, promovaţi şi plătiţi nelegal, şi efectuarea de cheltuieli nejustificate, prin contractarea de persoane lipsite de libertate, de la Penitenciarul Jilava, pentru curăţenia spaţiilor verzi şi a aleilor.

Anul 2024 îndeplineşte toate condiţiile pentru a deveni cel mai slab an din istoria societăţii, dar şi ultimul din existenţa acesteia, dezideratul provocării falimentului fiind vizibil atât din deciziile scandaloase ale actualului director general, cât şi ale ministerului de resort şi Guvernelor PSD, astfel:

• În mandatul fostului ministru Spătaru, pe de o parte, la vedere, se aproba Planul de restructurare operaţională al ROMAERO, prin H.G. 1004/2022, care prevedea susţinerea financiară a centrului de mentenanţă aeronave militare, iar, pe de altă parte, în spatele uşilor închise, se aproba în Consiliul de Administraţie, un memorandum prin care mentenanţa aeronavelor militare era preluată de o asociere AEROSTAR - ROMAERO, ceea ce ar fi condus la prăbuşirea ROMAERO, prin pierderea unei surse certe de venituri din mentenanţă şi prin pierderea subvenţiilor prevăzute de Legea nr. 232 din 2016.
• Cu toate că ROMAERO putea salva activele extrem de importante date în plată la HIDROELECTRICA, respectiv Hangarul 3 şi platforma adiacentă, ministrul Oprea, bun prieten cu directorul general Costaş, nu a semnat ordinul necesar emiterii hotărârii de către AGA din 29.09.2023, prin care era aprobată încheierea unei noi dări în plată cu HIDROELECTRICA, prin care erau înlocuite imobilele iniţial oferite şi care permitea restituirea imobilelor către ROMAERO, dacă în termen de 2 ani datoria era plătită, fapt care a permis HIDROELECTRICA să pună în executare silită Hangarul şi platforma, care au fost preluate de o subsidiară a ONE PROPERTY, la un preţ infracţional derizoriu, de 170 euro/mp teren şi 100 euro/mp construcţie.
• Ca urmare a presiunilor vremelnicilor reprezentanţi ai statului, prăbuşirea ROMAERO, în contextul executării silite demarate de HIDROELECTRICA, a fost facilitată şi de intervenţia ANAF şi CEC BANK în cadrul executării silite. Suplimentar, Statul Major al Forţelor Aeriene/MAPN, al cărui şef provine din sfera de interes a AEROSTAR BACĂU, a început să execute garanţiile şi să retragă contractele care nu fuseseră finalizate din lipsa de fonduri, pentru a le redirecţiona către firma menţionată.
• În continuare, printr-o prevedere perfidă, introdusă în O.U.G. nr. 31/2024 care a modificat Legea nr. 296/2023, Guvernul a înlăturat aplicarea măsurilor de restructurare organizaţională şi reducerea cheltuielilor de către societăţile din industria de apărare, inclusiv cele aflate in insolvenţă, precum ROMAERO.
• Mai nou, între haitele necrofage au loc lupte grele pentru marcarea teritoriului, respectiv între şefii ANAF, pe de o parte, şi cei de la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, în asociere cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi, în subsidiar, ROMAERO. Pe de altă parte, există o competiţie acerbă pentru obţinerea poziţiei de reprezentant al statului în tabelul creditorilor, sens în care a fost pregătită o ordonanţă de urgenţă, al cărui proiect a fost publicat pe site-ul Autorităţii de Administrare a Activelor Statului, care, dacă va fi adoptată, această autoritate va deveni reprezentantul creditorului principal, statul român, şi va numi administratorul judiciar definitiv, fapt care îi va permite vânzarea celor 34 hectare de teren, cu o valoare de peste 250 de milioane de euro, iar dacă se va schimba PUZ-ul actual, în sensul de a se permite dezvoltarea de locuinţe, acestui teren îi va creşte valoarea de piaţă la aproximativ un miliard de euro.

Invităm societatea civilă, justiţia şi presa să demanteleze gruparea infracţională care doreşte să se îmbogăţească prin devalizarea şi distrugerea unei societăţi reprezentative pentru industria de apărare din ROMÂNIA, în acest context dificil de securitate în plan regional, dar şi global.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Am depus în Parlament două noi proiecte legislative care vin în sprijinul avocaţilor din România şi altor liber-profesionişti!"

Forţa Dreptei s-a consacrat în Parlamentul României ca partidul care vine mereu cu soluţii adecvate problemelor pe care le întâmpinăm ca ţară şi ca indivizi. În mod evident, coaliţia comasată USL-isto - FSN-istă de astăzi face tot ce poate pentru a pica în comisii şi la votul final din plen orice iniţiativă, oricât de bună ar fi pentru români, pentru că ei au orice în minte şi inimă, numai interesul ţării nu. Dar, cu toate acestea, noi ne vedem de treaba pentru care am fost aleşi de români şi am mai depus în Parlament două noi proiecte legislative care vin în sprijinul avocaţilor din România şi altor liber-profesionişti. Ele privesc, în mod direct, plata CASS şi eliminarea discriminării pe care legea o face între avocat şi consilierul juridic.

Mai întâi, am propus reducerea sarcinii fiscale pentru liber-profesioniştii care plătesc sănătatea la privat. În prezent, orice persoană care desfăşoară activitatea în mod independent este obligată să plătească CASS la stat, chiar dacă poate nici nu apelează la serviciile furnizate de stat. Pentru majoritatea, aceasta este doar o sarcină fiscală, motiv pentru care se încearcă evitarea ei. Pentru că mulţi liber-profesionişti apelează la sistemul de sănătate privat, aceştia nu mai folosesc serviciile oferite de stat. Deci, este normal să plătească mai puţin la stat, cel puţin parţial. Prin această propunere, cheltuielile cu sănătatea în sistem privat (asigurare/abonament) vor fi scăzute direct din CASS. Este o măsură pur liberală, acordăm libertatea de alegere, şi nu o "pedepsim", ca în prezent! Forţa Dreptei, prin toate măsurile pe care le-a propus în ultimii ani, a încercat constant să repare aberaţiile existente cu privire la toate categoriile de liber profesionişti!

A doua propunere legislativă priveşte eliminarea restricţiilor nejustificate pentru avocaţii tineri. În prezent, Legea avocaturii interzice unui avocat stagiar să meargă la Tribunal, Curtea de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Foarte multe procese civile se judecă în primă instanţă de către Tribunal. Mulţi avocaţi ajung definitivi şi n-au călcat în instanţă, pentru că legea le interzicea. Consilierii juridici stagiari pot merge la Tribunal, avocaţii stagiari nu, deşi avocaţii stagiari intră în profesie cu examen. Prin acest proiect vreau să elimin această discriminare aberantă între avocaţii definitivi şi consilierii juridici definitivi.

Mă voi bate ca aceste iniţiative să devină legi, cu toată opoziţia celor care vremelnic conduc, din păcate, destinele acestei ţări.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Ultimul pas pentru operaţionalizarea Programului IMM PLUS a fost îndeplinit de către ministrul liberal al finanţelor"

Prin grija ministrului liberal al finanţelor, Marcel Boloş, după aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, de către Comisia Europeană, la 9 aprilie 2024, a fost publicat Ordinul comun care stabileşte plafoanele de garantare pe componente, regulile de gestionare a plafoanelor de garantare, plata ajutoarelor de stat specifice fiecărei componente din cadrul schemei de ajutor de stat, precum şi convenţiile de garantare şi plată a grantului şi convenţiile de implementare. Bugetul este de maximum 12,5 miliarde de lei, iar garanţiile se vor acorda în limita unui plafon de 11,1 miliarde lei, pentru 11.500 beneficiari, antreprenori şi autorităţile locale.

Cum se acordă acest sprijin? Ajutorul de stat este sub formă de garanţii de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat. Pentru creditele/liniile de credit valoarea maximă a finanţărilor acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5 milioane lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10 milioane lei pentru creditele de investiţii. Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăşi 10 milioane de lei. Pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului şi acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul schemei de ajutor de stat nu poate depăşi 5 milioane lei.

De asemenea, Ministerul Finanţelor, condus de PNL, subvenţionează valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare în procent de 100% pentru întreaga perioadă de valabilitate a garanţiei şi dobânzile aferente creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru şi a creditelor pentru investiţii, pe o perioadă de maximum 12 luni de la data acordării creditului.

PNL este cel mai apropiat aliat al antreprenorului român, care aduce valoare adăugată societăţii noastre prin munca lui, şi al administraţiilor locale, pentru că acestea modernizează ţara de la firul ierbii.

Vom continua să fim un sprijin pentru antreprenor şi alesul local, aşa cum am făcut-o mereu!

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Românii săraci au ajuns să fie lăsaţi de izbelişte de stat, raportat la sprijiniţii social, cetăţeni ai altor state din UE"

În prezent, familiile care au un venit pe cap de membru de până la 275 de lei lunar vor putea beneficia de un sprijin financiar de până la 428 de lei, în baza dispoziţiilor legale în domeniul asistenţei sociale, conform informaţiilor furnizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. De la 1 ianuarie 2024, numărul persoanelor asistate social va creşte de la 160.000, triplându-se, având în vedere faptul că noua metodologie va simplifica accesul la aceste forme de ajutor.

Schimbările vor fi simţite de la 1 ianuarie 2024 şi vor fi reglementate prin Legea nr. 196/2016, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 114/2022, precum şi prin H.G. nr. 1154 din 2022 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 196/2016, iar familiile şi persoanele singure aflate în situaţii de dificultate vor putea beneficia în anumite condiţii devenit minim de incluziune, acesta fiind stabilit de componenţa familiei şi de nivelul venitului net ajustat al acesteia.

Astfel, venitul minim de incluziune poate fi constituit din ajutor de incluziune şi ajutor pentru familia cu copii doar din ajutor de incluziune ca ajutor social şi ajutor pentru familia cu copii, beneficiu denumit alocaţie pentru susţinerea familiei.

După aplicarea venitului minim de incluziune, o familie o să primească 944 de lei lunar. O altă facilitate care se va acorda va fi pentru 2,5 milioane de cetăţeni români care primesc tichete alimentare destinate achiziţionării unei mese calde şi a produselor alimentare, aspect care subliniază extrem de grea în care se află ţara noastră respectiv gradul de sărăcie, dar şi ineficienţa pârghiilor sociale de ajutorare a populaţiei, aflate în situaţii de risc.

Plafonul maxim de venituri până la care o persoană poate beneficia de tichete sociale electronice pentru alimente şi mese calde a fost majorat la 2.000 de lei, comparativ cu suma de 1.700 de lei, valabilă anul trecut. Tichetul are o valoare nominală de 250 de lei şi se acordă o dată la două luni, iar banii respectivi pot fi folosiţi exclusiv pentru achiziţionarea de alimente şi mese calde şi pot fi utilizaţi în termen de 12 luni de la data fiecărei alimentări.

Şi vin şi întreb dacă aceste măsuri, de altfel, absolut necesare, sunt suficiente pentru a diminua gradul de sărăcire a populaţiei, aflată în situaţii de risc, mai precis la limita supravieţuirii în contextul în care statul român şi societatea în care trăiesc cetăţeni români aflaţi în situaţii dramatice nu le oferă suficiente locuri de muncă, o salarizare decentă, o piaţă a muncii raportată la nevoile din diverse ramuri şi domenii de activitate. Oare o ţară bogată încă, ca a noastră, nu poate să se redreseze financiar şi să ofere cetăţenilor ei şansa de a trăi decent şi de a se putea dezvolta în planurile profesionale dorite?

Este suficient ca România să crească nivelul de asistenţă socială pentru persoanele aflate în situaţii de risc sau oare e nevoie de măsuri în mult mai multe direcţii şi conjugate, care să dea românilor o şansă la o viaţă decentă, în care spectrul sărăciei să nu mai atingă peste o treime din populaţie, iar migraţia să dispară din dezideratele pe care românii şi le propun.

Domnul Vasile Cîtea:

"Proiectul variantei de ocolire a oraşului Podu Iloaiei"

Astăzi, doresc să atrag atenţia asupra unei chestiuni importante pentru judeţul Iaşi - proiectul variantei de ocolire a oraşului Podu Iloaiei. Această iniţiativă, menită să abordeze problemele de trafic din zonă, se află în prezent sub semnul întrebării, din cauza unor aspecte care ridică serioase îngrijorări cu privire la impactul său social, economic şi ecologic. Cuplul liberal de la conducerea judeţului nu vrea binele oamenilor!

Impactul social şi economic - Proiectul propus, cunoscut sub numele de "Alexe şi Alexa", se confruntă cu critici privind impactul său asupra comunităţii locale. Spre exemplu, relocarea agenţilor economici şi demolarea de hale de producţie ar duce la pierderea a zeci de locuri de muncă, contracarând astfel obiectivul de dezvoltare economică a zonei. Una ne-am propus, alta facem!

Infrastructura vitală - Traseul propus intersectează magistralele de apă şi reţelele electrice, ignorând condiţiile de protecţie impuse de autorităţi. Acest lucru îmi ridică îngrijorări serioase cu privire la siguranţa şi funcţionarea infrastructurii vitale pentru comunitate. Alexe şi Alexa vor să facă ceva bine, dar fac foarte mult rău!

Exproprierile şi impactul asupra mediului - După cum am văzut, proiectul implică exproprieri masive de terenuri şi locuinţe, precum şi lucrări hidrotehnice costisitoare pentru a traversa zone inundabile. Este evident, în opinia mea, că aceste acţiuni au potenţialul de a afecta grav mediul înconjurător şi viaţa locuitorilor din zonă, plus că aduc costuri uluitoare!

Transparenţa şi consultarea publicului - În lumina acestor aspecte, cred că este nevoie să se asigure transparenţă şi consultare publică în procesul decizional. Cetăţenii afectaţi trebuie să fie informaţi şi implicaţi în mod activ în luarea deciziilor care îi privesc.

Având în vedere toate aceste aspecte, solicit o analiză atentă şi obiectivă a proiectului, luând în considerare alternativele viabile şi consultând în mod activ părţile interesate, inclusiv comunitatea locală şi mediul de afaceri. Nu este nici proiectul lui Costel Alexe, nici al primarului Alexa, este al oamenilor! Am o serie de propuneri pentru a contracara aceste efecte negative, pe care o să le prezint ministrului transporturilor şi, sper eu, să putem colabora cu decidenţii locali.

Consider că noi, cei de aici, avem responsabilitatea de a ne asigura că proiectele de infrastructură servesc cu adevărat interesele publice şi contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităţilor noastre.

Haideţi să fim corecţi, să acţionăm cu responsabilitate şi să fim vocea celor afectaţi de deciziile noastre!

Doamna Cristina Burciu:

"Asigurarea sustenabilităţii sistemului de pensii, esenţială pentru viitorul României"

Problema împrumuturilor, pe care România le-a făcut în trecut pentru plata pensiilor, este una complexă şi sensibilă, perspectiva colapsului economic fiind îngrijorătoare.

În aceste condiţii, Guvernul susţinut de PNL ia în considerare mai multe variante pentru a îndrepta situaţia, astfel încât populaţia să nu fie afectată, iar vârstnicii noştri să nu sufere în niciun fel.

În cazul în care împrumuturile sunt utilizate pentru a acoperi deficitul sistemului de pensii şi nu există măsuri adecvate pentru a asigura sustenabilitatea acestuia pe termen lung, există riscul ca povara datoriei să devină insuportabilă pentru economie.

De asemenea, orice împrumuturi suplimentare făcute de statul român pentru a plăti pensiile pot contribui la creşterea datoriei publice. În cazul negestionării corespunzătoare a acestei datorii şi fără a fi implementate reformele necesare pentru a reduce dependenţa de împrumuturi, povara poate deveni insuportabilă pentru economie.

În condiţiile în care împrumuturile sunt folosite pentru a finanţa cheltuieli curente, precum plata pensiilor, pot apărea dificultăţi în asigurarea resurselor necesare funcţionării optime a altor domenii esenţiale, cum sunt infrastructura, sănătatea sau educaţia.

Pentru a evita un colaps economic şi a asigura dezvoltarea economică durabilă şi siguranţa românilor, este esenţial ca Executivul să implementeze reforme structurale care să îmbunătăţească eficienţa şi sustenabilitatea sistemului de pensii, să reducă dependenţa de împrumuturi şi să promoveze creşterea economică.

Consider că este vital ca Guvernul şi factorii de decizie să abordeze acest subiect cu maximă seriozitate şi să implementeze măsurile adecvate, pentru a gestiona corespunzător datoria publică şi a stimula sustenabilitatea sistemului naţional de pensii în viitorul apropiat.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Sărbători fericite şi luminate!"

Suntem în Săptămâna Mare, perioadă în care trebuie să ne pregătim trupeşte şi sufleteşte de primirea Sfintei Lumini în Ziua de Paşte, o săptămână în care să fim mai buni, mai înţelegători, mai iertători, deşi suntem în plină campanie electorală, iar tendinţa multora este să denigreze şi să facă rău.

Aş dori ca toţi românii să se bucure de aceste Sfinte Sărbători, să fie alături de cei apropiaţi, dar şi să îi ajute pe cei nevoiaşi sau care pur şi simplu au nevoie de ajutor. Sărbătoarea Învierii Domnului să vă aducă bucurie, sănătate şi belşug!

În calitate de deputat de Caraş-Severin, aş dori să le urez tuturor cărăşenilor, dar şi tuturor românilor, din ţară şi de peste hotare, să se bucure de un Paşte fericit alături de familie şi prieteni! Sfânta Înviere să vă aducă în suflet lumină, credinţă şi iubire, iar pentru toţi copiii, iepuraşul să vină cu surprize frumoase!

Paşte Fericit tuturor!

Domnul Darius Pop:

"În 2024, România are doar 1.000 de kilometri de autostradă"

Au trecut 30 de ani de la lovitura de stat din 1989 şi încă nu avem o autostradă care să unească cele trei provincii româneşti, Transilvania, Moldova şi Ţara Românească!

Trei decenii - în care s-au desfăşurat planuri, s-au colorat hărţi, s-a minţit grosolan, alimentând, astfel, speranţele pentru o viaţă mai bună ale unui popor întreg!

Iar ca să vedeţi cum stăteam, ca ţară, la nivelul anului 2022, de când sunt ultimele statistici disponibile din UE, spre exemplu, faţă de restul Europei de care ne tot chinuim să ne racordăm - Ungaria avea aproape dublul kilometrilor de autostradă faţă de România (1.868 kilometri). Bulgaria avea mai puţin decât noi (825 kilometri), dar la un teritoriu care este de peste două ori mai mic, Polonia, cu un teritoriu comparabil, avea 1.802 kilometri, iar Cehia, ţară cu teritoriu mic, avea 1.363 de kilometri terminaţi. Grecia are o reţea de 2.205 kilometri de autostradă, iar pe primele locuri la acest capitol stau Spania (15.825 kilometri), Germania (13.172 kilometri) şi Franţa (11.751 kilometri).

Desigur, probabil că în topul minciunilor electorale ocupăm şi noi primele locuri - repet, în 30 de ani, PSD-PNL-UDMR nu au fost în stare să facă două autostrăzi sud-nord şi est-vest, au livrat doar promisiuni fără acoperire şi au furat cât au putut!

Toate aceste se vor schimba, însă, de anul acesta! România va fi a românilor, ci nu a clanurilor de interese!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Ervin Molnar:

"A fost pus în consultare ghidul de finanţare pentru investiţii în capacităţi de producţie a energiei din biogaz"

Săptămâna trecută, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, condus de Partidul Naţional Liberal, a pus în consultare publică ghidul de finanţare pentru investiţii în capacităţi de producţie a energiei din surse regenerabile, respectiv biogaz pe bază de gunoi de grajd, investiţie realizată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Componenta C3- Managementul deşeurilor, care vizează dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd şi al altor deşeuri agricole compostabile. Atragerea banilor pe care îi avem la dispoziţie prin PNRR este vitală pentru România, o şansă cu care nu ne vom mai întâlni în viitorul apropiat, de aceea trebuie să armonizăm şi să modificăm cadrul legislativ, pentru a beneficia de fiecare euro pe care îl avem la dispoziţie.

Obiectivul acestei investiţii este gestionarea sustenabilă a biodeşeurilor agricole, în special a celor provenite din activităţile zootehnice, prin creşterea gradului de valorificare a acestora, în vederea reducerii poluării cu nitraţi şi dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd şi al altor deşeuri agricole compostabile.

Alocarea financiară totală prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este de 20,77 milioane de euro, echivalentul a 102,68 milioane de lei. Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 3,74 milioane de euro, echivalentul a 18,48 milioane de lei, fără TVA. Rata de finanţare acordată prin PNRR este de 90% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA, restul de minimum 10% din valoarea cheltuielilor eligibile reprezentând contribuţie proprie a beneficiarului.

Important de ştiut este că tipurile de solicitanţi care pot depune cereri de finanţare sunt fermele mari, cooperativele agricole, parteneriatele între acestea, parteneriatele între ferme/cooperative agricole şi UAT, parteneriatele între ferme şi întreprinderi sau parteneriatele între ferme/cooperative agricole/UAT-uri şi întreprinderi. Se vor deconta lucrări privind amenajarea terenului şi asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii, în interiorul amplasamentului; lucrări privind organizarea de şantier; investiţia de bază, constând in construcţii şi instalaţii, dotări, utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale etc.

În ceea ce priveşte mediul şi energia, Partidul Naţional Liberal a demonstrat că poate urmări interesele României şi poate transforma România într-o putere regională pe aceste paliere.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Modelul administraţiilor locale liberale din Alba ar trebui urmat în toată ţara!"

Administraţia locală PNL din Alba Iulia este cea mai performantă din toată ţara, un exemplu de bună practică, o dovadă a calităţii şi profesionalismului aleşilor locali liberali din judeţul nostru. Prin atragerea de fonduri europene, dar şi fonduri naţionale puse la dispoziţie de Partidul Naţional Liberal pentru toate administraţiile publice locale din ţară, indiferent de culoarea lor politică, aleşii PNL fac cu adevărat lucruri importante în comunităţile pe care le păstoresc. Astăzi, avem exemplul comunei Şibot, primărie condusă de liberala Marinela Oană, care, prin muncă şi determinare, a reuşit să modernizeze reţeaua de canalizare şi staţia de epurare din Şibot şi Balomir; să modernizeze străzile şi iluminatul public; să doteze cu mobilier şi materiale didactice unităţile de învăţământ; să construiască un pod dalat în Sărăcsău, dar şi să amenajeze o zonă de agrement în Băcăinţi, dovadă că prin management competent, alegerea unor persoane potrivite pentru a executa aceste proiecte şi dăruire pentru dezvoltarea şi modernizarea comunităţii lor se pot face lucruri frumoase, care să reziste în timp.

De asemenea, şi Primăria municipiului Sebeş a finalizat lucrările de modernizare a corpului E din cadrul Liceului cu Program Sportiv "Florin Fleşeriu". O şcoală până nu demult uitată, îşi recapătă, prin grija administraţiei locale liberale, aspectul îngrijit, demn de centrul unui municipiu de judeţ, emblemă pentru România modernă. Condiţiile oferite tinerilor care au ales să practice sportul sunt îmbunătăţite, inclusiv prin spaţiile de cazare de la internatul şcolii şi prin accesul la bazele sportive puse la dispoziţie pentru antrenamente.

Cu riscul de a mă repeta şi de a-i plictisi pe unii, voi continua să prezint realizările PNL la nivel local, pentru ca toată lumea să ştie că noi ne facem treaba eficient, constant şi cu impact pentru viaţa concetăţenilor noştri. PNL este singura soluţie pentru dezvoltarea şi modernizarea României. A fost şi în ultimele două secole, este şi astăzi, şi va fi şi în viitor!

Doamna Mirela Furtună:

"Plătim pensiile înainte de Sărbătorile Pascale!"

Anul acesta, toţi creştinii ortodocşi din România vor sărbători Sfintele Sărbători Pascale pe 5 mai. Având în vedere această mare sărbătoare religioasă şi ţinând cont de nevoile pensionarilor, Guvernul condus de domnul prim-ministru Marcel Ciolacu a decis să facă plata pensiilor în avans.

Aşa după cum s-a angajat, Guvernul a discutat şi aprobat în şedinţa de Guvern ţinută la Timişoara devansarea plăţii pensiilor aferente lunii mai, astfel încât toţi pensionarii să-şi încaseze pensiile înainte de Paştele Ortodox. Este o decizie care dă măsura preocupării Guvernului Ciolacu faţă de viaţa oamenilor, faţă de seniorii ţării noastre.

În total, peste 9,3 miliarde de lei vor fi transferate către Poşta Română şi băncile comerciale cu care există convenţii pentru plata pensiilor, până la data limită de 30 Aprilie, expres indicată în Hotărârea de Guvern.

Întreg procesul de plată în avans a pensiilor aferente lunii mai trebuie să se încheie înainte de Sărbătorilor Pascale, respectiv vineri, 3 mai, cel mai târziu. Pentru a se asigura de acest lucru, la cererea expresă a premierului Ciolacu, ministrul PSD al muncii a discutat şi a convenit cu conducerea Poştei şi cu băncile comerciale măsurile practice necesare.

Poşta Română îşi va mobiliza poştaşii care vor lucra şi-n zilele libere de 1 şi 2 Mai, iar băncile vor asigura numerarul necesar, inclusiv la bancomate, astfel încât să nu fie nicio problemă cu încasarea pensiilor.

Aproximativ 2,4 milioane de pensii de stat se plătesc prin cont bancar şi tot atâtea prin poştă. Uzual, pensiile se plătesc în jurul datei de 12 a fiecărei luni.

Le urez şi eu, pe această cale, tuturor românilor creştini-ortodocşi, Sărbători Pascale pline de lumină, linişte şi bucurie!

Doamna Elena Hărătău:

"Contribuţia fundamentală a tinerilor la dezvoltarea sustenabilă a României"

Ziua Naţională a Tineretului, aniversată în 2 mai, este un moment benefic pentru a reafirma rolul esenţial pe care tinerii l-au jucat şi continuă să-l joace în dezvoltarea parcursului democratic al României.

Ca deputat şi cadru didactic, am deplină încredere în tineri şi le apreciez la adevărata valoare energia şi potenţialul creator. Ei sunt speranţa naţiunii noastre, ei sunt viitorul asupra căruia să ne îndreptăm atenţia, viitorul pe care trebuie să-l susţinem şi să-l încurajăm!

Indiscutabil, tânăra generaţie de astăzi beneficiază de oportunităţi deosebite şi îşi poate valorifica la maximum atuurile personale, inteligenţa şi educaţia, spre deosebire de generaţiile trecute, care au trăit într-o lume plină de restricţii şi îngrădiri.

Atrag însă atenţia asupra unui fenomen generalizat, din păcate, manifestat în ultima perioadă, respectiv criza de modele şi de cultură civică în rândul tinerilor. Din această perspectivă mai puţin optimistă, cred că este şi datoria clasei politice şi a societăţii civile, pe lângă părinţi şi cadre didactice, de a-i îndrepta pe tineri spre credinţa în valorile autentic pozitive şi nu spre cele de tip autoritar, populiste, artificiale, care nu fac altceva decât să conducă la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor individuale şi la distrugerea democraţiei.

Tinerii sunt viitorul nostru, al tuturor, sunt rampa de lansare spre o viaţă mai bună. Pentru a putea însă să se dezvolte, ei au nevoie de sprijinul nostru, necontenit şi necondiţionat.

Sunt convinsă că, printr-o implicare activă şi dinamică, pe măsura talentului şi capacităţilor lor native, tinerii noştri pot contribui în mod crucial la schimbarea în bine a comunităţilor în care trăiesc.

Consider că statul român are obligaţia de a susţine tinerii întreprinzători, în lansarea şi dezvoltarea propriilor afaceri, să stimuleze accesul tinerilor pe piaţa muncii, să le faciliteze prezenţa la serviciile de educaţie şi de informare, să promoveze voluntariatul.

În acest context, visurile lor trebuie să fie importante pentru decidenţii politici, astfel încât tinerii români să poată studia şi obţine apoi locuri de muncă stabile şi bine plătite, aici, în ţară, la fel ca oricare tânăr european.

Sunt încrezătoare că putem să redeschidem apetitul tinerilor pentru valori ca libertatea, iniţiativa personală sau competiţia.

Îmi doresc ca tinerii noştri minunaţi să rămână în ţară şi să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea României, pe termen mediu şi lung.

Doamna Alexandra Huţu:

Ultima decizie a Ministerului Sănătăţii privind extinderea listei de medicamente gratuite şi compensate creşte accesul la tratamente eficiente şi în acelaşi timp reprezintă şi o măsură de contracarare a scumpirilor medicamentelor, de protejare a celor mai vulnerabile categorii sociale.

În ultima şedinţă de guvern de săptămâna trecută, Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern care prevede introducerea în lista de medicamente compensate şi gratuite a unui număr de 28 de molecule inovative, din care 22 sunt molecule noi, în premieră pe piaţa românească.

Cel mai important este că pacienţii cu boli oncologice, neurologice şi hepatite cronice vor avea asigurate medicamente de ultimă generaţie cu efecte imediate, fără să fie afectat accesul la medicamente generice, care reprezintă resursa terapeutică pentru 80% dintre pacienţii români. Este vorba despre medicamente destinate pacienţilor cu afecţiuni hepatice cronice, boala Parkinson, boli endocrine şi metabolice, boli degenerative şi altele.

În urma aprobării acestui act normativ şi al începerii lucrărilor la cele trei spitale regionale, se constată preocuparea constantă a ministrului Rafila şi premierului Ciolacu faţă de necesitatea ca românii să beneficieze de servicii de sănătate mai bune, mai accesibile. Este un demers care demonstrează dovada responsabilităţii sociale asumate de echipa PSD, la nivel guvernamental.

Domnul Ioan Balan:

"Alegerile locale din 9 iunie trebuie să fie despre proiecte şi despre oameni care au demonstrat performanţă în administraţia locală!"

Deşi au trecut mai bine de trei decenii de când ne-am câştigat scumpa libertate, încă mai avem politicieni mărunţi care, în prag de alegeri, vin în faţa cetăţenilor cu promisiuni iluzorii, cu scandal şi fără niciun fel de proiect dorit şi aşteptat de oameni. Nu ştiu prea bine cum este competiţia politică în alte judeţe ale ţării, însă, în judeţul Suceava, avem, pe de o parte, o echipă PNL la Consiliul judeţean şi în primăriile liberale care a reuşit să mute munţii din loc, să aducă investiţii istorice în judeţ şi să dubleze nivelul de dezvoltare în numai câţiva ani. Pe de altă parte, cei care concurează împotriva candidaţilor PNL, pot fi caracterizaţi succint drept palavragii nepricepuţi, populişti virulenţi şi oameni care nu pot lega nicio realizare sau proiect de vorbele lor goale. Dacă echipa PNL Suceava, condusă de Gheorghe Flutur, a transformat tot judeţul într-un adevărat şantier pentru modernizarea Sucevei, ceilalţi politicieni nici măcar o minimă viziune sau un proiect concret nu pot propune sucevenilor.

Şi în sport, dar şi în politică, se spune că echipa care a dat rezultate şi a obţinut succese nu trebuie schimbată, ci trebuie ajutată să meargă mai departe. Aceeaşi convingere am şi eu pentru alegerile din 9 iunie la Suceava. Echipa liberală de consilieri de la Consiliul judeţean şi echipa de primari şi consilieri PNL, grupată în spatele preşedintelui Flutur, trebuie să meargă mai departe! Suceava are nevoie de continuarea proiectelor liberale de investiţii, de autostrăzi, şcoli, spitale, reţele de utilităţi, nu de blocarea acestor investiţii!

Suceava are nevoie de oameni harnici, de liberali pricepuţi în administrarea comunităţilor locale, nu de populişti şi habarnişti, care nu au făcut nimic în viaţa lor!

Suceava are nevoie de linişte, de convieţuire paşnică, de armonie şi înţelegere, nu de scandaluri, ură şi incitare la violenţă.

Suceava şi sucevenii au aşteptat mult timp ca prosperitatea şi dezvoltarea să vină şi în judeţul nostru şi numai Gheorghe Flutur şi echipa de primari şi aleşi locali ai PNL pot să ne conducă la acest rezultat.

Aşadar, în 9 iunie trebuie să alegem faptele, nu vorbele deşarte!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Să fim atenţi la fapte, nu la vorbe!"

În aceste zile, am asistat la o campanie mediatică de exagerare a unei simple glume, uşor nereuşită, a premierului Marcel Ciolacu. O remarcă menită să producă captatio benevolentiae (atragerea atenţiei cu bunăvoinţă - trad. lat.) a fost artificial exagerată pentru a produce daune de imagine nu doar premierului Marcel Ciolacu, ci şi tuturor moldovenilor vizaţi de acea glumă.

Înainte de toate, doresc să vă reamintesc o poveste personală, de aici, din Parlament. Cum foarte mulţi dintre dumneavoastră cunoaşteţi, la Bucureşti, mi se spune în glumă "Moldovene, eşti rău de gură". Este, evident, o ironie nevinovată, de multe ori venită ca o tachinare chiar de la prieteni apropiaţi. Nu este transmisă ca o jignire şi nici ca o vorbă de ocară; este doar o "ironie". La rândul meu, am prieteni şi colegi cărora le spun cu drag "băi, oltene" sau "harta-n cui". Nimeni nu se supără, fiindcă este, evident, o ironie, o simplă glumă făcută cu scopul de apropiere, nu de îndepărtare a interlocutorului.

Am urmărit declaraţia premierului Marcel Ciolacu la o întâlnire politică la Timişoara. Acel ultra-condamnat "Buzău nu e în Moldova, nu mă jigniţi" a fost pentru mine clar o glumă la adresa moldovenilor, menită să îl apropie de auditoriu, de cei prezenţi, oameni din capătul celălalt al ţării. Da, poate că astfel de glume funcţionează cel mai bine în grupuri restrânse, de prieteni şi nu în public cu multe persoane cu simţ al umorului mai slab sau mai pronunţat. Însă, ca moldovean şi ca ieşean, nu am putut să mă simt jignit de o simplă glumă. Şi asta pentru că faptele premierului în ceea ce priveşte Iaşiul şi toată Moldova spun altceva.

Chiar nu vreau să enumăr zecile de promisiuni pe care "moldoveni" mieroşi şi adesea linguşitori le-au făcut la Iaşi, Botoşani, Suceava sau Bacău şi care nu s-au îndeplinit niciodată! Parlamentari, miniştri, chiar premieri au venit în Moldova şi au dat din gură, fără să se întâmple nimic. Iar acum, un "buzoian" şi cu un "bănăţean" au pus Iaşiul pe harta marilor investiţii din România. Spitalul Regional de Urgenţă? Blocat cu anii. Guvernul "buzoianului" Ciolacu a deblocat proiectul, iar acum excavatoarele sunt deja pe teren! Autostrada A8? A fost doar un vis, apoi un maldăr de dosare. Acum, un ministru "bănăţean" al transporturilor a dat drumul la lucrări! Mai mult, acuşi e gata Autostrada Moldovei, făcută în timp record tot de "bănăţeanul" Grindeanu.

Personal, mă doare aroganţa unor politicieni locali, ieşeni, care, după ce ani de zile nu au făcut nimic şi nu au primit un ban de la premierii lor liberali, îşi permit să se simtă jigniţi. De ce nu s-a simţit jignit domnul Alexe, când premierul Orban nu îi răspundea la telefon? De ce nu s-a simţit jignit când premierul Cîţu nu îl primea la Bucureşti? Oare domnul Alexe nu s-a simţit "jignit" când premierul "buzoian" Ciolacu şi ministrul "bănăţean" Grindeanu au semnat finanţarea pentru Aeroportul Iaşi, pe care liberalii l-au inaugurat de patru ori doar fiindcă alte investiţii nu au?

Eu zic să fim mai atenţi la fapte şi nu la vorbe!

Domnul Ioan Mang:

"Electrificarea totală, între oportunităţi şi mit"

Filosofia actuală la nivelul conducerii Uniunii Europene, cu efecte în toate statele membre, mai ales la nivel legislativ, este aceea a electrificării totale, adică eliminarea arderii directe a combustibilului din ecosistemul energetic, motivată de faptul că acest proces produce emisii de gaze cu efect de seră şi alimentarea reţelei electrice din surse fără carbon, eliminând restul combustibililor fosili.

Este o filosofie, desigur, optimistă, motivată, probabil, de bune intenţii, dar care, din mai multe motive extrem de reale, ne poate pune într-o situaţie extrem de delicată sau de-a dreptul periculoasă.

Astfel, conform specialiştilor, o bună parte din energia electrică se pierde în însuşi procesul ei de producţie, continuând apoi în timpul transportului şi distribuţiei, ca să nu mai vorbim despre stocare.

Pur şi simplu, iar aici vorbim despre realitate, nu despre filosofie, tehnologia nu a ajuns încă la nivelul bunelor intenţii ale birocraţilor europeni. Reţeaua în sine nu are capacitatea, nicăieri în UE, de a gestiona o electrificare completă.

De asemenea, un sistem 100% electric, provenit din surse regenerabile, ignoră factorul vreme. Energia solară, eoliană sau chiar hidro depind de vreme.

Nu în ultimul rând, producerea, în sine, de electricitate, pe tot lanţul, inclusiv producerea componentelor fizice necesare, panouri solare, eoliene, baterii, cabluri şi altele, presupune un proces care este departe, foarte departe, de a fi unul curat.

Mai mult, înlocuirea tuturor combustibililor fosili, în sectorul transporturilor, de exemplu, depăşeşte, în realitate, orice capacitate de producţie, combinată, a ţărilor UE, din surse regenerabile. Este, pur şi simplu, o realitate.

Şi, peste toate aceste realităţi, ne mai confruntăm cu una: reţelele electrice pot să cadă. O societate dependentă de o singură sursă de energie se pune astfel singură în pericol de a rămâne blocată în astfel de cazuri, cu pierderi catastrofale.

Pentru toate aceste motive, expuse extrem de succint şi de schematic, apelul meu pentru următorul mandat, atât al Parlamentului European, dar şi al Parlamentului României, este acela de a gândi şi de acţiona echilibrat, fără isterii dogmatice, şi de a crea un mix energetic care să ne permită nu doar să protejăm mediul, aşa cum ne dorim cu toţii, dar şi să putem funcţiona, ca societate, la nivel de afaceri, de industrie, fără pericolul, real şi permanent, pe care dependenţa autoimpusă de o singură sursă de energie, electricitatea, îl aduce.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Noi reglementări adoptate de Camera Deputaţilor în domeniul transportului rutier"

În această săptămână, în cadrul plenului Camerei Deputaţilor, am avut oportunitatea să clarificăm şi să aducem modificări importante în ceea ce priveşte inspecţia tehnică periodică a "vehiculelor lente". Prin adoptarea PL-x 75/2024 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2024 pentru modificarea unor acte normative din domeniul transportului rutier - s-a decis exceptarea de la obligativitatea efectuării acestei inspecţii pentru vehiculele cu o viteză maximă constructivă de până la 25 km/h, existând deja precedentul exceptării de la inspecţia tehnică periodică a maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depăşeşte 25 km/h.

La decizia de operare legislativă pe acest segment s-a avut în vedere numărul foarte redus al acestor autovehicule, această nouă normă neafectând negativ siguranţa rutieră. Mai mult, această măsură vine în sprijinul deţinătorilor acestor vehicule, simplificând procesul birocratic pentru un număr redus de autovehicule.

În paralel, prin acelaşi act normativ, s-a introdus obligativitatea efectuării inspecţiei tehnice periodice la fiecare 6 luni, pentru toate autovehiculele utilizate în activitatea de RENT CAR, aşadar, atât autovehiculele utilizate pentru transportul în regim de închiriere, cât şi autovehiculele utilizate pentru serviciul de închiriere. Scopul acestei măsuri este de a asigura un nivel ridicat de siguranţă în transportul public, atât pentru clienţi, cât şi pentru cei care desfăşoară această activitate.

Siguranţa rutieră este şi va rămâne un aspect sensibil pentru România, care necesită o atenţie sporită din partea noastră, a membrilor Parlamentului. Din această poziţia a mea de deputat liberal de Constanţa, voi continua să sprijin demersurile care vizează îmbunătăţirea şi sporirea condiţiilor de siguranţă pentru toţi participanţii în trafic, deoarece, pentru Partidul Naţional Liberal, această chestiune este una de maximă importanţă.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"De partea corectă a noii Cortine de fier"

Cu toate că perioada divizării lumii între democraţie şi comunism, specifică Războiului Rece şi secolului XX, a trecut, nu este vreo urmă de îndoială că suntem martorii unei noi divizări. Evenimentele care au avut loc în ultimii ani au separat încă o dată scena internaţională între democraţie şi dictatură. Invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, propagarea terorismului în Orientul Mijlociu, luptele care au loc între Israel şi Iran şi ameninţarea nucleară creată sunt doar câteva dintre premisele tulburătoare care susţin faptul că asistăm la o serie de încercări de a răsturna ordinea mondială de către agenţi agresivi.

Având în vedere că ne aflăm şi într-o perioadă de alegeri, este important pentru români să vadă de care parte a noii "cortine de fier" ne situăm. Democraţie sau autoritarism? Investiţiile în infrastructura de apărare, susţinerea Ucrainei, întrucât înfrângerea acesteia va seta un precedent periculos în Europa, parteneriatele strategice şi valorificarea acestora ca supape pentru dezvoltarea ţării sunt elementele unei guvernări inteligente, având în vedere contextul la care asistăm. Orice decizie împotriva acestui curent, orice afirmaţie care să conteste susţinerea Ucrainei în acest conflict, de exemplu, ne aruncă de partea greşită a cortinei, în special considerând faptul că, aşa cum conexiunile dintre statele democratice s-au întărit în ultimii ani, aşa s-a întâmplat şi în cazul statelor agresive.

În lumina acestor fapte, vizita domnului preşedinte Klaus Werner Iohannis în Coreea de Sud constituie o mişcare strategică importantă, care să afirme clar poziţia ţării noastre. Întâlnirile cu oficialii din regiune fac parte dintr-un turneu pe care preşedintele îl demarează în Asia, iar această vizită este o continuare a celei efectuate de oficialii sud-coreeni în România, anul trecut. Atunci, delegaţia sosită la Bucureşti a prezentat mai multe echipamente militare, printre care se numără: obuziere, drone terestre şi sisteme de rachete cu rază mică de acţiune şi foarte mică.

Văzând ameninţările de securitate la care suntem supuşi, achiziţia de noi echipamente militare capătă sens. România intenţionează să intre în posesia a 54 de obuziere din Coreea de Sud, în contextul obiectivelor de înzestrare a Armatei. Relaţiile dintre ţara noastră şi Republica Coreea s-au consolidat în ultima perioadă, fiind vorba despre prima ţară din regiunea Asia-Pacific cu care România a încheiat un Parteneriat Strategic de acest tip, semnat în 2008. În perioada următoare, "va fi adoptată, la cel mai înalt nivel, «Declaraţia Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic România - Republica Coreea», un document care va stabili direcţiile principale de cooperare vizate de ambele părţi pentru următorii 10 ani", informează Administraţia Prezidenţială.

O altă decizie de acest tip care ne situează de partea democraţiei şi a libertăţii este cea de a trimite militari români în Orientul Mijlociu, având în vedere luptele care se dau între Iran şi Israel. Militarii participă la operaţiuni de securitate maritimă, sub coordonarea Uniunii Europene şi a Statelor Unite. Conflictul din Fâşia Gaza, care a pus în pericol şi comunitatea de români din regiune, alături de acţiunile incontrolabile ale Iranului fac decizia de la Palatul Victoria una mai mult decât potrivită.

Totodată, intensificarea acţiunilor grupării rebele yemenite Al-Houthi asupra Israelului şi afectarea traficului comercial maritim din Marea Roşie conduc automat la consecinţe negative la nivelul economiei europene şi mondiale, deja afectate de conflictele care au loc. Este important să arătăm susţinere pentru planul lumii libere de a neutraliza ameninţările din regiune.

Pe această cale, felicităm decizia Congresului American de a oferi ajutor suplimentar pentru Ucraina, fapt care ţine Federaţia Rusă departe de graniţele celorlalte state democratice din zonă. Protejarea zonei Mării Negre, desfăşurată concomitent cu respingerea atacurilor armatei ruse constituie o strategie inteligentă de răspuns la tendinţele expansioniste ale Kremlinului. Autorizarea participării militarilor români la deminarea Mării Negre serveşte la protejarea graniţelor maritime ale ţării noastre, graniţe care au fost ameninţate în ultimele luni de numeroase incidente care au avut loc din cauza minelor în derivă instalate de părţile combatante ale conflictului ruso-ucrainean.

Acţiunile şi deciziile luate în ultima perioadă demonstrează o gândire strategică, o prioritizare a nevoilor României şi valorificarea parteneriatelor multilaterale şi bilaterale pe care le avem. Sunt ingredientele-cheie ale unei guvernări potrivite pentru ţara noastră, care a identificat corect nevoile şi a găsit soluţii imediate pentru a le adresa. Românii văd singuri aceste lucruri şi avem încrederea că votul lor va fi plasat inteligent în toate rundele de alegeri din 2024, cu binele ţării în vizor.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Dincolo de retoricele campaniei electorale, integrarea integrală în spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru PSD"

Precampania electorală şi campania în sine par să edulcoreze din scopurile de ţară din cauza războiului declarativ şi al gesturilor cu iz electoral ale unei părţi a politicienilor. Probabil că, parţial, se şi întâmplă acest lucru cu intenţiile unor formaţiuni politice autohtone. Dar nu şi cu planurile pe termen lung ale Partidului Social Democrat.

Noi, cei de la PSD, nu am lăsat nicio clipă de-o parte aceste deziderate ale României cu implicaţii geopolitice şi geostrategice fundamentale. Una dintre aceste priorităţi a rămas integrarea integrală în spaţiul Schengen. Nu am renunţat să continuăm demersurile noastre politice, negocierile la nivel extern legate de această finalitate, ci le derulăm în acelaşi ritm susţinut. Vizibilitatea continuării strategiilor PSD, aplicate la nivel parlamentar, europarlamentar şi guvernamental poate părea mai puţin accentuată şi pe fondul scrutinurilor din majoritatea statelor membre, dublate şi de alegerile europarlamentare din 9 iunie.

Însă ţin să subliniez pentru toţi românii că factorii decizionali, cu care am purtat tratative îndelungi pe subiectul aderării totale a României în spaţiul Schengen, fac parte din familii politice care ne susţin acest proiect naţional, pentru că este, în continuare, perfect legitim!

Românii trebuie să aibă aceleaşi drepturi pe care le au toţi cetăţenii europeni! Şi graţie străduinţei PSD din prezent şi din viitorul apropiat, le vor avea, chiar înainte de termenul vehiculat de unii detractori din opoziţie.

Toată această argumentaţie defăimătoare a patriei noastre, venită din partea partidelor noastre de opoziţie, nu a făcut altceva decât să reşapeze vechile suspiciuni şi să nască altele noi privind capacitatea României de a respecta exigenţele zonei de circulaţie. Aşadar, în această perioadă, de după momentul integrării parţiale, autorităţile naţionale trebuie să demonstreze că reuşesc eficient să permită intrările şi ieşirile din ţară, pe cale aeriană şi maritimă.

Noi ştim cu toţii că avem capacitatea să respectăm toate criteriile zonei de liberă circulaţie, la fel şi factorii decidenţi de la Bruxelles, nu de acum, ci de foarte mulţi ani.

Dar, cu toate acestea, noi, cei de la PSD, suntem la fel de decişi ca şi până acum să continuăm toate eforturile noastre, fie că a fost vorba despre cele diplomatice, instituţionale sau de coordonare cu alte state. În baza acestor raţionamente, colegii mei, europarlamentarii PSD, au solicitat, recent, prin vocea lui Victor Negrescu, creşterea fondurilor pentru protecţia frontierelor şi pentru asigurarea intrării complete a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. În completarea acestui demers ferm, tot eurodeputaţii social democraţi au cerut în plenul Parlamentului European şi adoptarea unei legislaţii specifice pentru a rezolva această situaţie presantă.

Amânările repetate pentru intrarea completă a României în spaţiul Schengen nu trebuie să conducă la creşterea neîncrederii în instituţiile europene! Acest lucru s-ar transforma într-o armă pentru partidele populiste şi extremiste care şi aşa exploatează buna-credinţă a unui segment de populaţie prea puţin familiarizat cu politicile şi etapele procedurale comunitare.

În baza acestei premise strict populisto-electorale, este nevoie ca toţi românii să conştientizeze că interesele partidelor extremiste din ţara noastră nu vor ajunge mai presus de interesele majorităţii cetăţenilor. Şi acest lucru se poate realiza, pe lângă intervenţiile noastre pe linie politică, prin taxarea, pe 9 iunie, prin vot a demagogiei populiste, antieuropene şi antiromâneşti, mai ales pentru că, pentru PSD, aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România, cât şi în Bulgaria a depăşit stadiul ţelului, transformându-se într-o datorie de onoare a noastră.

Ca să aveam certitudinea că vom impune măsuri legislative în UE, obligatorii pentru standarde comunitare egale, atât în Parlamentul European, cât şi în faţa Comisiei Europene, trebuie să ne asigurăm cu toţii, noi românii, că avem o garnitură de eurodeputaţi profesionişti şi hotărâţi să promoveze progresul, stabilitatea, solidaritatea şi sprijinul continuu pentru fiecare cetăţean şi pentru ţara noastră! Iar acest progres îl putem îndeplini graţie unui număr cât mai mare de reprezentanţi ai PSD în Parlamentul European!

Domnul Nicolae Giugea:

"Unii primari descoperă canciogul şi lopata doar în prag de alegeri!"

Vă propun să organizăm alegeri locale pentru funcţiile de primari o dată la 3 luni. Cu siguranţă că această propunere ar fi în beneficiul multor localităţi din România, inclusiv pentru municipiul Craiova.

Cred că fiecare dintre dumneavoastră aţi înţeles ironia propunerii mele, pentru că unii primari descoperă problemele comunităţii locale doar în prag de alegeri. Avem primari care au muncit permanent în cei 4 ani de mandat şi primari care încearcă să păcălească electoratul cu mici spoieli de primăvară, doar ca să dea senzaţia că au făcut ceva pentru comunitate. De departe, campion la spoieli electorale este municipiul Craiova. Multă lume care vine în capitala Olteniei trece prin centrul istoric al oraşului şi pleacă mai departe. Însă Craiova nu-i făcută doar din centru şi din strada pe care-i primăria. Cartierele mai periferice ale oraşului par că nu au fost niciodată în atenţia primarilor care s-au perindat pe la primăria oraşului. Despre actualul primar, nici nu cred că şi-a făcut cineva vreo iluzie că se va implica în problemele craiovenilor care locuiesc în cartierele de la marginea Craiovei. Dar, acum, înainte de alegeri, apar spoieli şi prin aceste zone, lucrări de mântuială care e posibil să crape chiar a doua zi de după alegeri.

De multe ori nici măcar spoieli nu se fac, ci doar promisiuni! Cel mai clar exemplu este cel al spitalului regional, care peste 2 ani ar fi trebuit să fie gata şi să trateze pacienţii, dar care este încă la stadiul de proiect pe hârtie, în timp ce autorităţile locale şi cele guvernamentale fac evenimente festive şi taie panglici la construirea unui gard improvizat sau la nivelatul pământului.

Am încrederea că românii vor taxa prin vot pe cei care au generat o administraţie locală de slabă calitate, care nu au făcut nimic bun un mandat întreg şi s-au trezit înainte de alegeri. Optimismul meu provine din faptul că oamenii văd că oraşe şi comune conduse de primari PNL s-au dezvoltat puternic printr-o administraţie de calitate şi se poate şi la ei!

Domnul Nicolae Roman:

"Români pentru România - «Carte de vizită»"

Îmi permit să dezvolt o analiză a poziţiei militare a României, acum când încercăm să "corectăm" situaţia Armatei Române.

După campania de recrutare din cele 41 judeţe şi municipiul Bucureşti, putem concluziona: pentru 5.093 locuri scoase la concurs, au candidat 6.448 persoane, dintre care 20% au fost femei.

Au fost respinşi succesiv: la evaluarea fizică 24%, la evaluarea psihologică 18%, iar la cea medicală 12%. În final, după verificări au fost admişi 2.626 candidaţi, adică 40% dintre cei înscrişi.

Acesta este interesul şi posibilitatea de completare cu efective ale Armatei Române, pentru "această pierdere de vreme", indicată prin atitudinea celor mai înalte oficialităţi de stat, care au omis, în ultimii douăzeci de ani, să se mai întâlnească şi cu reprezentanţii militarilor activi şi în rezervă.

Oare şeful apărării, în interviul său, nesusţinut la emisiunea televizată dedicată Armatei Române, a vrut să ne transmită despre instituţia oştirii pe care se pare că vrea să o transforme în instrument globalist - probabil, de aceea nu-i plac militarii suveranişti - uitând ce jurământ a depus? Sau despre ultimele adevărate "curbe de sacrificiu" prin care a trecut armata şi a uitat să le amintească? Ori despre slaba echipare şi dotarea precară, perimată în multe domenii, despre umilinţele prin care profesia militară a fost poziţionată în partea cea mai joasă a profesiilor din România, nu doar din prisma salarizării. Sau asupra averii, mai ales imobiliare, a oştirii asupra căreia s-au aruncat grupuri de interese locale sau naţionale din care au făcut parte şi colegi demnitari parlamentari? Sau că pensionarii militari sunt permanent umiliţi şi discriminaţi faţă de pensionarii civili - prin vocea celor care - femei sau bărbaţi - critică "privilegiile" pensionarilor militari, ignorând cu bună ştiinţă şi rea-credinţă privaţiunile la care au fost supuşi aceştia?

De aceea, politicienii care decid vremelnic soarta României îşi permit să stopeze orice fel de iniţiativă privind actualizarea şi ajustarea pensiilor militare.

Ar mai fi de discutat despre lipsa viziunii strategice asupra situaţiei ţării. Suntem tot mai tributari unor înţelegeri pe care nu le cunoaştem şi din care ni se comunică, uneori, doar parţial obligaţiile ce ne revin.

Plătim în avans, exorbitant, pe zeci de ani, tehnica militară care, la livrarea din viitor, se poate să fie depăşită moral, cel puţin, şi care nu a ajuns la beneficiar, dar a ajutat la promovarea socială a unora dintre semnatarii de contracte.

Îmi permit să apreciez că pe cartea de vizită a Armatei Române actuale trebuie scris: insuficient încadrată cu forţe luptătoare, slab echipată, neinstruită suficient, slab dotată tehnic, fără doctrină şi legislaţie clară, cu un spirit de corp alterat, sufocată de generali, nerespectată şi neapărată de aceia care au aceste obligaţii.

Această situaţie va fi corectată, în regim prioritar, de Partidul Români pentru România, atunci când vom ajunge la guvernare!

Doamna Daniela Oteşanu:

"PSD s-a ţinut de cuvânt, urmează majorarea salariului brut de la 3.300 la 3.700 de lei, de la 1 iulie"

Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat că în medie, salariile din România au crescut în mod real, adică peste rata inflaţiei, cu 8,3%.

Aşadar, în medie, puterea de cumpărare a românilor a crescut, în pofida majorărilor de preţuri. Una dintre măsurile cheie pentru acest rezultat este limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, care a temperat creşterile de preţuri la aceste produse. Prin această măsură, PSD şi-a atins unul dintre obiectivele principale anunţate în momentul intrării la guvernare, respectiv protejarea puterii de cumpărare a cetăţenilor cu venituri mici şi medii. Totodată, acest rezultat creează premisele favorabile pentru un alt obiectiv major al PSD, respectiv aplicarea în România a salariului minim european. Este timpul să facem trecerea la salarii decente comparabile cu cele europene.

Implementarea în România a salariului minim european este un obiectiv central al guvernării PSD. Conform directivei europene, acest lucru presupune ca salariul minim brut să ajungă la 50% din salariul mediu brut.

Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a stabilit deja cu angajatorii ca la 1 iulie 2024 salariul minim să crească la 3.700 de lei, ceea ce va reprezenta 49% din salariul mediu pe economie, urmând ca de la 1 ianuarie 2025 salariul minim să crească la 4.000 de lei.

Există o certitudine că, peste două luni, salariul net, în mână, va creşte, chiar dacă se scoate facilitatea neimpozitării celor 200 de lei. Această facilitate trebuie, din păcate, eliminată, pentru că USR a introdus în PNRR această obligaţie. Guvernul Ciolacu a luat în calcul această situaţie şi a stabilit ca, odată cu eliminarea facilităţii, să crească şi nivelul salariului minim, astfel încât salariaţii să obţină un plus de venituri reale, nu o scădere, astfel că salariatul va avea o creştere reală de venituri. Salariul minim net va creşte cu 159 de lei, de la 2.079 de lei, în prezent, la 2.238 de lei.

Guvernarea PSD va continua să ia măsuri, astfel încât în perioada următoare să facem trecerea la salarii decente comparabile cu cele europene şi în România.

Un alt obiectiv pe care PSD l-a anunţat în momentul intrării la guvernare a fost ca românii să câştige în medie 1.000 de euro/lună în mână. Acest obiectiv a fost atins în decembrie 2023, când, potrivit Institutului Naţional de Statistică, salariul mediu net a ajuns la 5.079 de lei, depăşind pragul de 1.000 de euro.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Să nu transformăm Săptămâna Mare într-una a demonizării aproapelui!"

Cei mai mulţi dintre noi suntem acum în Săptămâna Mare de dinaintea Paştelui. Este o perioadă în care fiecare dintre noi ne gândim la ce am făcut bine sau rău şi ne propunem ce vrem să facem după Sărbătorile Pascale. Este, într-un fel, o săptămână a propriului nostru proces, dar şi a promisiunilor faţă de propria noastră persoană. Este o săptămână în care avem puterea de a ierta ceea ce nu am putut ierta până acum.

Este şi o săptămână a postului, una a cumpătării şi a reţinerii, nu doar a reţinerii de la consumarea unor alimente, ci şi de la vorbe şi fapte ce pot răni. De altfel, noi, în Ţara Făgăraşului avem o vorbă: "Contează ce bagi în gură, dar contează şi ce scoţi pe gură".

Dar, în acelaşi timp, anul acesta, noi, politicienii din România, suntem şi în săptămâna de dinaintea campaniei electorale, o perioadă în care fiecare, după cunoştinţele şi valorile noastre, încercăm să-i convingem pe români ca suntem cei mai buni, dar şi că adversarii noştri nu sunt demni de voturile cetăţenilor. Este o perioadă încrâncenată, în care observ că membrii şi simpatizanţii din două partide au ca strategie principală demonizarea, ironizarea, caricaturizarea celorlalţi. Atacurile la persoană sunt la ordinea zilei. Lipesc etichete, dau verdicte şi se comportă ca nişte judecători unici deţinători ai adevărului.

Ba mai mult, ţinte ale strategiei lor sunt, pe lângă adversarii politici, şi oamenii care nu sunt de acord cu ei. Şi ei sunt făcuţi în fel şi chip.

Toate acestea se fac fără nicio cumpătare şi de multe ori se trece linia roşie a respectului. Vă spun sincer, de multe ori am impresia că suntem în plin război hibrid, nu într-o competiţie politică în care să le oferim cetăţenilor posibilitatea de a compara şi evalua programe şi strategii care să le ofere garanţia unei vieţi mai bune.

Astfel de mesaje şi comportamente nu îşi au rostul în această săptămână, poate cea mai importantă pentru creştinii din mai multe confesiuni.

Cred că în semn de respect faţă de valorile creştine ale poporului nostru, în semn de respect faţă de cetăţeni, ar trebui să lăsăm la o parte toate aceste certuri şi conflicte mărunte şi să ne ocupăm de lucrurile importante din viaţa noastră, de noi, de familie, de cei dragi din jurul nostru, să ne regăsim pe noi şi să restabilim conexiunea cu Dumnezeu.

În încheiere, aş dori să vă urez tuturor Paşte Fericit, pe care să îl petreceţi în mijlocul celor dragi!

Domnul Viorel Salan:

"Proiectul «Semnal GSM pentru tot judeţul Hunedoara» - încă un pas înainte"

Cunosc foarte bine care sunt dificultăţile practice cu care se confruntă cetăţenii obişnuiţi, când vine vorba despre zonele rurale sau greu accesibile, aşa cum se găsesc şi în judeţul Hunedoara. Aici există 67 de localităţi cu semnal slab la telefonia mobilă, iar 4 nu au semnal deloc. Iar situaţii similare cred că mai există şi alte arealuri din România, nu neapărat cu referire doar la localităţi.

De exemplu, în judeţul Hunedoara, avem un parc naţional cu o suprafaţă de aproximativ 45 de mii de hectare şi un parc natural de peste 25 de mii de hectare, unde cetăţenii practică în mod constant turismul. Dar este vorba despre dificultăţi de comunicare nu numai în aceste zone.

Din dorinţa de a rezolva această situaţie am organizat la sfârşitul lunii noiembrie, la Deva, o întâlnire cu tema: "Reţelele de comunicaţii şi acoperirea GSM la nivelul judeţului Hunedoara, factori determinanţi în asigurarea bunăstării cetăţenilor şi menţinerea unei comunităţi sigure şi funcţionale". La eveniment au participat reprezentanţi din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, dar şi reprezentanţi ai operatorilor de reţele de telefonie mobile şi fixe Vodafone România şi DIGI (RDS&RCS) şi ai autorităţilor locale din judeţul Hunedoara.

Au fost evaluate pe rând tehnologii şi soluţii utilizate pentru a îmbunătăţi acoperirea GSM. A fost analizată optimizarea acoperirii în medii rurale şi zonele dificile (terenuri montane sau cu geografie dificilă) şi s-au propus modalităţi de implicare în dezvoltarea reţelelor de comunicaţii mobile sau fixe în judeţul Hunedoara.

Dar pentru că nu am dorit ca dezbaterea să rămână doar teoretică, ulterior, am purtat un dialog strâns cu factori responsabili şi de decizie din Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru a identifica soluţia cea mai bună.

Concluzia finală a acestei etape a avut în vedere crearea mai întâi a cadrului juridic necesar pentru zonele afectate pe baza unui protocol încheiat între Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării şi reprezentanţii consiliilor judeţene din judeţele Hunedoara şi Gorj.

Noul protocol semnat de către ministrul cercetării, inovării şi digitalizării va permite, în judeţele Hunedoara şi Gorj, dezvoltarea unor proiecte pilot pentru acoperirea zonelor care nu au acoperire pentru efectuarea apelului la serviciul de urgenţă 112, precum şi mecanisme de operaţionalizate a infrastructurilor existente pentru a asigura cetăţenilor servicii de acces la internet de mare viteză.

Desigur, într-o primă etapă, va trebui realizată verificarea şi confirmarea zonelor neacoperite, cu sprijinul autorităţilor locale şi ANCOM, după care se va elabora fişa proiectului şi se va derula procesul de finanţare şi implementare. După punerea în practică a acestui protocol, oamenii se vor simţi cu certitudine mult mai în siguranţă în toate zonele montane din judeţ.

Trebuie să recunosc că deschiderea pe care am găsit-o la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării demonstrează încă o dată că siguranţa şi securitatea cetăţeanului sunt puse pe primul plan de către Guvernul României.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"PSD a fost şi este cel mai mare susţinător al construcţiei de noi unităţi sanitare în fiecare zonă a ţării şi în special a celor 3 spitale regionale de la Iaşi, Craiova şi Cluj"

Guvernul PSD a lăsat finalizată în momentul plecării de la guvernare toată documentaţia spitalelor regionale. La momentul aprobării programelor pentru realizarea acestor construcţii, nu exista nici măcar terenul, nu exista nimic. În guvernarea social-democrată s-au realizat studii de fezabilitate, urbanism, structuri spitaliceşti definite, autorizaţii, ghidul finanţării publicat, totul până la aplicaţiile pentru a cere fondurile de la Comisia Europeană.

Dacă guvernarea partidelor de dreapta ar fi continuat ceea ce începuse PSD, acum spitalele regionale s-ar fi terminat de construit!

Iată că, odată cu revenirea PSD la guvernare, s-au reluat toate investiţiile majore în sănătate şi s-au găsit cele mai bune soluţii de finanţare pentru construirea unor noi spitale regionale, aşa cum a promis.

Guvernul Ciolacu împlineşte angajamente politice de mult timp enunţate, de mare importanţă pentru oameni şi sănătatea publică. În acest moment, se lucrează pentru toate cele trei mari spitale regionale planificate, la Craiova, Cluj şi Iaşi. Investiţia totală depăşeşte 1,5 miliarde de euro şi este asigurată din fonduri europene din PNRR, bugetul naţional şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii.

Spitalul Regional Iaşi, unde ministrul sănătăţii a dat deja startul lucrărilor de construcţie efectivă, va avea între 850 de paturi şi 20 de săli de operaţie. Va fi cel mai mare spital regional al ţării, centrul principal pentru îngrijirea pacienţilor critici şi a cazurilor complexe din regiunea de Nord-Est. Botoşănenii, alături de ieşeni şi suceveni, vor fi beneficiari direcţi ai serviciilor medicale de cel mai înalt standard din această unitate medicală care va avea secţii specializate de terapie intensivă pentru nou-născuţi şi copii şi secţie dedicată pentru mari arşi.

Ministrul Sănătăţii, social-democratul Alexandru Rafila, a anunţat săptămâna trecută că va acorda toată susţinerea pentru ca Banca Europeană de Investiţii să finanţeze cele 3 noi unităţi sanitare pregătite de Consiliul Judeţean Botoşani şi anume: Secţia de Pediatrie şi Secţia de Psihiatrie de la Spitalul Judeţean şi Spitalul de la Săveni. Botoşănenii trebuie să aibă acces la cele mai noi şi mai bune servicii medicale.

Spitalul Regional Cluj este proiectat pentru maximum 850 de paturi şi o gamă variată de facilităţi şi servicii medicale. Lucrările de construcţie au început tot săptămâna trecută.

La Spitalul Regional Craiova care va avea 800 de paturi, şase centre medicale, 20 de săli de operaţie vor începe lucrările în această săptămână.

În ceea ce priveşte măsurile luate de Guvern pentru personalul sistemul de sănătate, premierul Ciolacu s-a ţinut de cuvânt şi a fost adoptat contractul cadru aşa cum a fost convenit cu medicii de familie. De asemenea, premierul a aprobat deja creşterea anvelopei salariale în sistemul de sănătate cu 15% astfel încât să fie posibilă atât majorarea de salarii a cadrelor medicale cât şi completarea locurilor vacante.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"15 lei - atât merită elevii noştri în cadrul Programului «Masă sănătoasă»!"

Programul "Masă caldă" a fost pilotat timp de opt ani, pentru ca din acest an şcolar să se aplice Programul "Masă sănătoasă", înţeles ca o extindere a programului anterior.

Şi cum în România viitorul este pur şi simplu luat în derâdere, desigur, problema este că programul se derulează pentru doar jumătate din numărul de elevi şi copii prevăzuţi în Legea educaţiei, pentru că Guvernul Ciolacu a decis să facă economii tocmai într-un an electoral şi să amâne, până în ianuarie 2025, prevederea care include un milion de elevi beneficiari. Nu facem economii la prime electorale, nu facem economii la cheltuit bani publici pe borduri puse peste alte borduri, nu facem economii la cumpărat arbori exotici pentru primării, dar facem economii pe sănătatea copiilor noştri!

Acesta este încă o dovadă de cinism a acestui guvern, alături de toate celelalte oferite, îndeosebi, de Ministerul Sănătăţii!

Probabil că nici domnul Ciolacu, nici doamna Deca nu ştiu că, indiferent dacă este caldă sau sănătoasă, pentru mulţi elevi, această mâncare reprezintă singura masă din zi!

Am trimis o nouă întrebare parlamentară doamnei ministru Deca, prin care îi solicit să-mi transmită ce demersuri a făcut pe lângă prim-ministrul Marcel Ciolacu pentru ca să nu se înjumătăţească numărul de elevi beneficiari ai programului, ce demersuri face, în prezent, pentru ca programul să includă un milion de beneficiari din luna septembrie 2024, precum şi când va susţine alocarea unei sume mult mai mari decât aceea de 15 lei pentru un prânz.

Poate aşa va afla şi domnia-sa realitatea în care trăiesc mulţi dintre elevii noştri!

Domnul Vasilică Toma:

"Apel către responsabilitate şi implicare, în contextul actual al campaniei electorale!"

În această perioadă semnificativă a Săptămânii Mare a Paştelui, să ne aducem aminte de valorile noastre fundamentale, de spiritul comunităţii şi de angajamentul nostru pentru o societate mai bună. În această sărbătoare a renaşterii şi speranţei, ne unim pentru a celebra solidaritatea şi înţelegerea între oameni.

Ca oricare alt coleg parlamentar, la început de campanie electorală, doresc să-mi reafirm angajamentul pentru promovarea valorilor democraţiei, drepturilor omului şi solidarităţii în Europa. În această campanie pentru susţinerea candidaţilor la alegerile pentru Parlamentul European, subliniez importanţa participării active a fiecărui cetăţean în procesul democratic. Europa noastră se construieşte prin implicarea şi contribuţia fiecăruia dintre noi.

Într-un moment în care valorile europene sunt puse la încercare şi în care provocările sunt din ce în ce mai complexe, trebuie să rămânem uniţi şi determinaţi în eforturile noastre de a construi o Europă mai puternică şi mai solidară. Astfel, încurajez fiecare cetăţean să-şi exprime dreptul la vot şi să-şi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European cu încredere şi responsabilitate. Este firesc să ne amintim că nici campaniile electorale nu mai sunt ceea ce erau odată. Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să fim extrem de atenţi şi să ne implicăm în mod activ în procesul electoral.

Este esenţial să ne documentăm, să analizăm programele candidaţilor şi să fim conştienţi de importanţa votului nostru. În actualul context geopolitic tensionat, avem nevoie de lideri responsabili şi implicaţi, care să reprezinte cu adevărat interesele ţării noastre şi să navigheze cu înţelepciune şi determinare prin provocările pe care le întâmpinăm.

Prin urmare, îndemn pe fiecare dintre voi să vă implicaţi în procesul electoral, să mergeţi la vot şi să alegeţi cu înţelepciune persoanele care să ne conducă în aceste vremuri dificile. Alegerea noastră va influenţa direcţia pe care o va lua ţara noastră în următorii ani şi va determina modul în care vom face faţă provocărilor externe şi interne.

Să fim vigilenţi, să ne informăm şi să ne exprimăm votul în mod responsabil. Este momentul să arătăm că suntem uniţi şi hotărâţi să protejăm interesele şi valorile naţionale în faţa provocărilor cu care ne confruntăm.

Sărbătoarea Paştelui ne aminteşte că, prin unitate şi solidaritate, putem depăşi orice obstacol şi să înfruntăm provocările viitoare cu încredere şi determinare. Să transmitem aceste valori şi în angajamentul nostru pentru o Europă mai puternică şi mai unificată.

Vă urez tuturor Sărbători Fericite şi vă îndemn să fim uniţi în construirea viitorului nostru comun în Europa!

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Ministerul Mediului trebuia să ia măsuri urgente pentru stoparea atacurilor lupilor şi şacalilor din Munţii Apuseni!"

Este deja a doua oară în acest an când sunt nevoit să trag un semnal de alarmă asupra unui fenomen tot mai întâlnit la nivelul comunităţilor din Munţii Apuseni, chiar şi la nivelul oraşului Abrud din păcate, şi anume, incursiuni tot mai dese ale lupilor şi şacalilor aflaţi în căutare de hrană care atacă fără teamă animalele din gospodării, animalele de companie şi doar un miracol a făcut până acum să nu înregistrăm victime omeneşti, ţinând cont de faptul că în Munţii Apuseni sunt foarte multe localităţi încă izolate, iar copiii merg kilometrii pe jos în fiecare zi doar pentru a ajunge la şcoală, în lipsa unor microbuze şcolare care să îi preia şi să îi ferească de astfel de pericole.

Având în vedere faptul că actuala conducere a Consiliului Judeţean nu asigură transportul tuturor elevilor din judeţ şi nu găseşte soluţii pentru susţinerea dreptului fundamental la educaţie, mă văd nevoit să trag acest semnal de alarmă către toate celelalte autorităţi competente care pot acţiona în această speţă privind reproducerea necontrolată a animalelor de pradă.

Nu vă ascund faptul că problema mi-a fost semnalată cu precădere de crescătorii de animale care au fost prăduiţi atât în Abrud, cât şi în comunele învecinate precum Bucium, Roşia Montană, Mogoş şi Sohodol. Aceştia mi-au relatat agresivitatea cu care haitele de lupi şi şacali atacă satele şi gospodăriile. În ultima perioadă atacurile s-au intensificat şi au avut loc chiar şi cu prezenţa fermierilor care au reuşit să îi îndepărteze cu mari dificultăţi.

În acest sens, fac apel către ministrul mediului, apelor şi pădurilor să intervină şi să adopte măsurile indicate de acţiune pentru stoparea acestor atacuri, pentru despăgubirea oamenilor şi pentru asigurarea siguranţei publice, astfel încât nicio viaţă să nu fie pusă în pericol de atacurile lupilor.

În încheiere, le transmit tuturor celor afectaţi de această situaţie că uşa cabinetului meu parlamentar va rămâne întotdeauna deschisă, atât pentru dialog, cât şi pentru identificarea celor mai bune soluţii la problemele comunităţii noastre.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Comunităţile religioase româneşti din diaspora sunt un veritabil model de solidaritate europeană!"

În calitate de deputat reprezentând românii din afara frontierelor, am întâlniri, aproape săptămânal, cu românii care muncesc şi trăiesc în state ale Uniunii Europene. De fiecare dată când merg în diaspora, mă întâlnesc cu reprezentanţii comunităţilor religioase româneşti, cu preoţii români care văd în efortul lor o adevărată misiune în a ţine unită comunitatea românească în jurul valorilor creştine şi a tradiţiilor noastre ancestrale. Singura entitate care a reuşit şi reuşeşte în continuare, chiar şi în cele mai dificile momente, să ţină unită comunitatea de români să-i sprijine pe cei aflaţi în dificultate la distanţă mare de ţara lor, este biserica românească şi oamenii de aur care o slujesc.

Urmează Sfintele Sărbători de Paşte pentru creştinii ortodocşi şi cred că oricine poate să constate că românii din străinătate vor umple bisericile şi curţile acestora, nu numai pentru a se bucura de Învierea Domnului, ci şi pentru faptul că alături de biserică aceste comunităţi au reuşit să devină adevărate modele de solidaritate creştină. Spun aceste lucruri, pentru că statul român nu a acordat niciodată un interes deosebit pentru milioanele de români din diaspora, care susţin cu sudoare lor economia românească şi milioanele de familii care depinde de banii trimişi în ţară.

Cred cu putere că sprijinul statului român pentru comunităţile religioase româneşti din afara ţării trebuie să fie mai puternic şi constant, pentru că sunt cel mai puternic ajutor pentru românii noştri din străinătate.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Ministerul Dezvoltării condus de PNL a analizat progresul în implementarea Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic"

Săptămâna trecută, la sediul MDLPA, a avut loc întâlnirea grupului de coordonare, implementare şi monitorizare a planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic, la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai mediului academic, de cercetare şi profesional, ai autorităţilor de management ale programelor operaţionale şi ai societăţii civile. Strategia naţională de reducere a riscului seismic promovează creşterea rezilienţei la cutremure a comunităţilor şi a fondului construit din România, stabilind obiectivele generale, acţiunile şi rezultatele care trebuie atinse, în mod etapizat, până în anul 2050. Totodată, strategia propune o foaie de parcurs detaliată a acţiunilor pe termen scurt, mediu şi lung, care, împreună cu alte instrumente dezvoltate, vor susţine realizarea obiectivelor preconizate.

Discuţiile au adus în prim-plan demersurile realizate de cele două instituţii coordonatoare, cu atribuţii în problematica reducerii riscului seismic, privind actualizarea cadrului legislativ şi normativ în domeniul reducerii riscului seismic şi multiplicarea programelor de finanţare care pot fi accesate din fonduri europene şi naţionale pentru clădiri rezidenţiale şi publice, în special din sectorul de educaţie şi sănătate, precum şi paşii realizaţi în ceea ce priveşte progresul în implementarea strategiei. Întâlnirea a continuat într-un format interactiv pentru a da posibilitatea participanţilor de a exprima opinii privind îmbunătăţirea planului de acţiuni şi de a propune măsuri de politică publică sau referitoare la cercetarea unor soluţii inovatoare ori abordări specifice, în domeniile de expertiză.

Siguranţa clădirilor este una extrem de importantă pentru Partidul Naţional Liberal. Este nevoie de un efort conjugat al administraţiei centrale împreună cu cele locale pentru a identifica cât mai exact şi ţintit acele zone şi clădiri care reprezintă un pericol, totul pentru a putea să protejăm cât mai bine cetăţenii acestei ţări!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Filmul românesc, din nou la Cannes"

Cinematografia românească este reprezentată şi anul acesta la unul dintre cele mai importante, şi cu siguranţă cel mai elegant, festivaluri de film din lume, cel de la Cannes. "Trei kilometri până la capătul lumii", în regia lui Emanuel Pârvu, a fost selectat în Competiţia Oficială a prestigioasei manifestări din acest an, care se va desfăşura între 14 şi 25 mai.

Filmul, cel de-al treilea lungmetraj semnat de Emanuel Pârvu, este o explorare a unei realităţi adesea tăcute, dar profund rezonante, a vieţii unui adolescent din Delta Dunării. Povestea lui Adi, un tânăr de 17 ani, care în vacanţa de vară descoperă că lumea aparent stabilă a familiei sale este mult mai fragilă decât ar fi putut vreodată să-şi imagineze, este una care se cere nu doar vizionată, ci trăită. Conflictul care izbucneşte brusc între pereţii casei sale deschide un canal de reflecţie despre ceea ce înseamnă, în esenţă, să te afli "la capătul lumii".

Filmul este realizat după un scenariu scris de Emanuel Pârvu şi Miruna Berescu şi este produs de casa de Asociaţia FAMart, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, avându-i în rolurile principale pe Bogdan Dumitrache, Laura Vasiliu, Ciprian Chiujdea, Ingrid Micu-Berescu şi Valeriu Andriuţă.

Alţi români care vor fi prezenţi la Cannes sunt Anamaria Vartolomei, ce deţine rolul principal în producţia "Maria", care va fi proiectată în cadrul premierelor mondiale, selecţia oficială, şi în comedia "Contele de Monte-Cristo", Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu şi Tudor D. Popescu, cu documentarul "Nasty", despre fenomenul sportiv Ilie Năstase, inclus în programul proiecţiilor speciale, în afara competiţiei, şi Mihai Mălaimare Jr., director de imagine al filmului lui Francis Ford Coppola - Magalopolis.

În cadrul podcastului meu, "Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu", am avut ocazia să discut despre magia acestui festival cu mai mulţi regizori şi critici de film. Printre aceştia, Nae Caranfil mi-a împărtăşit faptul că cea mai frumoasă zi din viaţa sa este cea în care, după o noapte de călătorie cu trenul, a ajuns alături de tatăl său la Cannes, ca urmare a faptului că filmul său de debut, "E pericoloso sporgersi", fusese selecţionat în secţiunea Quinzaine des realisateurs. De altfel, şi regizorul Emanuel Pârvu a transmis într-o declaraţie ce înseamnă să mergi pe Croazetă: "Competiţia Oficială la Cannes este ceva ce, ca regizor, probabil visezi toată viaţa, locul în care îţi doreşti să îţi fie văzute filmele, unde doreşti să fii."

Acest eveniment ne arată că cinematografia românească continuă să fie vibrantă, relevantă şi capabilă să transpună pe ecranul mare poveşti care, dincolo de orice barieră culturală sau geografică, vorbesc direct sufletului spectatorului, o nouă dovadă, dacă mai era nevoie, că ţara noastră se poate afirma prin cultură!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretar al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 171.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă - fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru - 10.00 - 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30 - votul final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteţi-mi să dau citire iniţiativelor legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit:

- Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; PL-x 215/2024; lege organică.

Data depunerii a fost 28.03.2024; data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final - 26.04.2024.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă cu privire la ordinea de zi aveţi observaţii?

Sau avem pe procedură?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Da.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Procedură sau ordine de zi?

Procedură, domnule Ionuţ Moşteanu, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dacă n-aţi observat, aveţi un singur secretar de şedinţă.

Îl salut pe domnul Suciu, este vicepreşedinte al Camerei.

Conform Regulamentului, trebuie să aveţi 2 secretari de şedinţă din cei 4 din Biroul permanent.

Vă rog să opriţi şedinţa până vine al doilea secretar.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai citiţi Regulamentul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Moşteanu,

Probabil că n-aţi fost atent la şedinţa Biroului permanent de ieri, şedinţa Biroului permanent în care am propus ca domnul vicepreşedinte Suciu să o înlocuiască pe doamna Şerban în postura de secretar în şedinţa aceasta (Vociferări.)...pentru că mai mulţi colegi nu sunt în Bucureşti în aceste zile.

Prin urmare, reprezentanţii dumneavoastră au votat, pentru că decizia s-a luat în unanimitate în Biroul permanent (Vociferări.)...de ieri. Nimeni nu s-a opus, cel puţin. (Vociferări.)

Domnule Moşteanu, în şedinţa Biroului permanent de ieri, în unanimitate de voturi, ceea ce, după mintea mea, înseamnă că nimeni nu s-a opus sau nu s-a abţinut (Vociferări.)...s-a aprobat această formulă, pe principiul că cine poate mai mult poate şi mai puţin. (Vociferări.)

Vicepreşedintele poate să aibă şi atribuţii de secretar.

Poate invers nu - aici aţi fi avut dreptate, dacă era situaţia.

Vă mulţumesc.

Domnule Grosaru, vă rog.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu vine la tribună.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (fără microfon):

Stai un pic! Andi, stai un pic... (Se adresează domnului deputat Andi-Gabriel Grosaru.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Grosaru, am zis. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Vă rog frumos... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Lăsaţi-l pe domnul Grosaru să vorbească!

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da.

Domnule preşedinte,

Înţeleg aceste atitudini. De altfel, nici nu mă mir.

Vreau să vă spun... (Vociferări.) ...că, din perspectivă procedurală, domnule preşedinte, azi-dimineaţă a avut loc... (Vociferări.) ...o şedinţă dedicată declaraţiilor politice.

Nu există şi n-a fost o hotărâre a Biroului permanent în care să se admită lucrarea şi... conlucrarea comisiilor Camerei Deputaţilor în paralel cu plenul.

De altfel, mi-a şi fost obstrucţionat dreptul la declaraţii politice.

Dar, pe de altă parte... (Vociferări.) ...în ceea ce priveşte lucrările Camerei Deputaţilor, aşa cum am mai spus şi aşa cum am mai şi formulat adrese în acest sens şi contestaţii, lucrările Camerei Deputaţilor se desfăşoară în mod nelegal, din cauza implicării Camerei în alegerile locale şi în procesul electoral.

Drept urmare, domnule preşedinte, vă solicit să constataţi acest aspect.

Şi, de altfel, situaţia cu privire la apartenenţa mea la Grupul minorităţilor naţionale n-a fost rezolvată... (Vociferări.) ...şi să se constate faptul că, din perspectivă politică şi funcţională, cel puţin, eu, ca reprezentant al comunităţii italiene, fac parte din acest grup parlamentar.

Mulţumesc.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Vreau drept la replică.

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu vine la tribună.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă dau, domnule Moşteanu.

Urmează domnul Andronache, da.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Pentru că s-au spus mai devreme nişte lucruri, ieri, în Biroul permanent, reprezentantul USR nu a votat, deci a fost o unanimitate fără USR. Liderii de grup nu votează în Biroul permanent.

Şi oricum nu poate fi dat un vot, nu poate fi supus la vot ceva ce este împotriva Regulamentului.

De 7 ani şi jumătate, de când sunt în Parlamentul ăsta, nu a fost nicio şedinţă în care n-au fost 2 secretari de şedinţă. De aia sunt 4 secretari.

Însă, vă propun o soluţie regulamentară - dacă doriţi, putem da un vot pentru schimbarea componenţei Biroului permanent, îl puteţi numi pe domnul Suciu secretar, aveţi majoritatea, şi după aceea putem face o şedinţă de plen în care să... desfăşurată regulamentar, cu 2 secretari, aşa cum scrie la Regulament. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună ideea, domnule Moşteanu, dar am eu una şi mai bună - rugaţi-vă colegii să participe la şedinţă, să nu mai chiulească... (Aplauze.) ...şi, cu siguranţă, aţi fi avut dreptul la vot şi v-aţi fi putut opune, la şedinţa Biroului permanent. (Vociferări.)

Domnule Gabriel Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O clarificare. Nu înţeleg contradicţia în termeni pe care o tot spune colegul, de aici, de la microfon, domnul deputat neafiliat.

Tot vine şi spune următorul lucru - că şedinţele Camerei se desfăşoară în nelegalitate, ca urmare a implicării Camerei Deputaţilor în procesul electoral.

Cum poate fi încălcat principiul legalităţii atât timp cât prezenţa colegilor din Grupul minorităţilor este reglementată de lege?

Este un nonsens, o contradicţie în ceea ce afirmă de fiecare dată.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Aşa că, din perspectiva aceasta, lucrurile sunt simple şi clare - România este unul dintre cele mai democratice state, a reglementat prezenţa minorităţilor naţionale implicit în procesul electoral şi cred că ar trebui să fim apreciaţi pentru aspectul acesta, şi nu să se vină la microfon şi să se afirme lucruri complet în afara dispoziţiilor constituţionale.

Intervenţia mea însă nu avea acest rol, ci acela de a propune două modificări în ordinea de zi, şi anume:

- Mutarea de la punctul 17 la punctul 50 a PL-x 209/2022 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 118 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice). Este un proiect de modificare a Ordonanţei de urgenţă care reglementează circulaţia pe drumurile publice;

- Şi a doua modificare ar fi mutarea de la punctul 59 la punctul 10... sau la punctul 11, mă scuzaţi, în ordinea de zi, a Pl-x 156/2019 - Propunerea legislativă pentru utilizarea vehiculelor şcolare destinate transportului public local al elevilor. (Propunerea legislativă pentru utilizarea vehiculelor şcolare destinate transportului public local al elevilor din ciclul învăţământului primar/gimnazial precum şi pentru completarea art. 6 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.)

Am apucat să discut cu colegii din Grupul parlamentar al PSD; nu am reuşit să discut cu ceilalţi colegi.

De aceea, vă rog să supuneţi la vot cele două modificări.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului...

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Înainte... domnule... aveţi răbdare, să terminăm cu votul.

Vă supun votului, pe rând, cele două propuneri făcute de domnul Andronache.

Şi acum o supunem la vot pe prima.

Vot, vă rog.

108 voturi pentru, 24 contra, 25 de abţineri.

Propunerea a fost aprobată.

Supun votului cea de-a doua propunere făcută de domnul Andronache.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru vine la tribună.)

130 de voturi pentru, 3 contra, 26 de abţineri.

Propunerea a fost aprobată.

Domnule Grosaru, ultima intervenţie, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Am o întrebare pentru colegul nostru care vede democraţia aşa, de aici, de aproape - cum va putea un competitor electoral să candideze şi cum candidează împotriva unui grup parlamentar? (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Foarte clară întrebare. (Vociferări.)

Vă întreb, dacă mai sunt observaţii cu privire la ordinea de zi? (Vociferări.)

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul organizării şi funcţionării serviciilor de informaţii în România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată; Pl-x 189/2024.

Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului?

Domnul preşedinte Leoreanu?

Domnul Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei... (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E vorba de Pl-x 189/2024. (Vociferări.)

Acum a ajuns, e adevărat, nu era...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniul organizării şi funcţionării serviciilor de informaţii în România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut în vedere - avizul nefavorabil al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic şi Social.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere pentru Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul organizării şi funcţionării serviciilor de informaţii în România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată, din următoarele considerente.

Întreg conţinutul normativ al Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor se circumscrie domeniului prevăzut de art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţia României, republicată şi, ca urmare, orice intervenţie legislativă asupra acestei legi trebuie să se circumscrie aceluiaşi obiect de reglementare şi să se adopte în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituţie.

Prin urmare, intervenţiile legislative asupra Legii nr. 96/2006 nu pot fi cuprinse în acelaşi proiect cu soluţii legislative care, prin conţinutul lor normativ, se adoptă în şedinţe separate, potrivit art. 65 alin. (1) şi art. 75 din Legea fundamentală, dată fiind incompatibilitatea celor două proceduri.

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumim.

Dezbateri generale.

Înţeleg că avem din online o intervenţie, domnul Benga Tudor-Vlad.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Da, iniţiator.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, domnule Benga, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Bună ziua, stimaţi colegi!

Mă auziţi?

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, da.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Da.

Mulţumesc frumos.

Din păcate, sunt surprins că acest proiect de lege, al cărui iniţiator sunt, a fost pus pe ordinea de zi atât de repede, deşi îi lipsesc o serie de avize care ar fi trebuit în mod normal să fie luate în discuţie.

Obiectul iniţiativei ţine de un lucru despre care se vorbeşte pe şoptite în spaţiul public românesc, dar mult prea puţin fix în acest for, cel mai important for al ţării, şi anume ceea ce ţine de controlul civil asupra activităţilor serviciilor de informaţii.

Iar eu am propus acest proiect de lege fiindcă sunt de părere că este atât în interesul societăţii, cât şi al statului român, cât şi al serviciilor de informaţii, ca acest... cumva această umbră de mod de funcţionare să nu mai planeze asupra modului în care este gestionat echilibrul puterilor în stat şi implicit controlul parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

Sunt o serie întreagă de propuneri pe care le-am făcut acolo, plecând de la modul în care acest proces este gestionat în alte state ale Uniunii Europene, în principal.

Premisa principală de la care am plecat este să existe o modalitate unitară de numire şi demitere a şefilor acestor instituţii.

Sunt o serie de alte... - am propus şi adăugarea unui corp de specialişti la comisia actuală, la comisiile actuale, de fapt, pe care le-am unificat într-una singură; am propus, de asemenea o serie de incompatibilităţi care să fie mult mai clar definite în lege, în ideea în care anumite domenii ale vieţii sociale şi ale activităţii statului român să nu mai fie... să nu se mai poată... deci, din punctul acesta de vedere, am solicitat acolo nişte incompatibilităţi clare vizavi de activităţi operative în Justiţie, în Parlament şi în Presă.

Ceea ce am încercat prin acest proiect de lege este să aduc această dezbatere publică cât se poate de necesară în plenul Parlamentului.

Sunt surprins de modul în care a fost adăugată pe ordinea de zi fix acum, într-o săptămână...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi, domnule Benga.

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferinţă):

Da.

Deci ceea ce vreau, să concluzionez, este că sunt dezamăgit că Parlamentul face fix ceea ce bănuiam că încearcă să facă, adică să refuze această dezbatere.

Această dezbatere este necesară.

Eu am propus acolo nişte lucruri de bun-simţ care se întâmplă în alte state europene.

M-aş bucura să fi existat o dezbatere mult mai serioasă, atât în comisii, cât şi în plenul Parlamentului.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dacă aţi fi fost prezent, aţi fi putut avea intervenţia din plen.

Domnul Sorin Moldovan, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Dar eram eu înainte.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau doar să vă spun că colegul nostru care a vorbit mai înainte, iniţiator, a fost invitat la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Colegii de la staff au încercat să-l caute; nu l-au găsit nici la Grupul parlamentar şi nici la telefon, nici... prin nicio modalitate.

Deci a fost invitat; trebuia să vină.

Dacă era aşa de important acest proiect de lege pentru domnia-sa, putea să vină să şi-l susţină.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Antonio Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Având în vedere ceea ce ne-a expus iniţiatorul şi având în vedere şi art. 7 din Regulament, care prevede un termen de 3 - 5 zile din momentul primirii raportului până la trecerea pe ordinea de zi, eu vă propun să respectăm atât dorinţa iniţiatorului, cât şi Regulamentul, şi să mutăm acest punct pe punctul 40 al ordinii de zi.

Vă mulţumesc şi vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Viorel Salan.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că sunt consternat de această iniţiativă legislativă, în contextul în care, pe lângă faptul că, aşa cum a menţionat colegul meu, vicepreşedintele Comisiei pentru apărare, iniţiatorul a fost invitat în cadrul comisiei, dar n-a binevoit, pentru că eu aş fi dorit - într-adevăr, dacă este ceva bun pentru ţară şi pentru români, n-am făcut niciodată rabat şi am votat absolut totul - dar, din momentul în care am studiat documentele juridice ale acestui proiect de lege, am constatat că nu ştiu ce argumente poate să aibă acest coleg, pentru ţară şi pentru români. Nu în această conjunctură. Probabil că dumnealui are mai multe scăpări.

Şi, mergând mai departe, spuneam, din punct de vedere juridic, nu se poate adopta un asemenea proiect de act normativ decât într-o şedinţă comună.

Mergând mai departe, sunt decizii ale Curţii Constituţionale.

Drept pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu poate să voteze un asemenea proiect de lege şi vom vota împotriva lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ionuţ Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

E un proiect care, chiar dacă nu e perfect, e perfectibil şi vrea să aducă pe agenda publică şi în discuţia parlamentară această problemă reală de care cei mai mulţi dintre voi fugiţi şi băgaţi capul în pământ, şi anume că serviciile din România nu mai sunt sub controlul civil, dacă au fost vreodată, dar, în momentul acesta, sigur nu sunt.

SRI-ul şi SIE zburdă, îşi fac de cap în economie, în politică.

Avem un SRI care nu mai are conducere civilă de aproape un an de zile, din 3 iulie. Fostul PNL-ist, Hellvig, a plecat de acolo şi de atunci Iohannis n-a mai vrut să propună pe altcineva.

Nu avem conducere civilă la un serviciu de informaţii, într-un stat european, ceea ce este o problemă majoră pentru democraţie.

Avem, practic, nişte securişti, nişte purtători de epoleţi care au scăpat, au ieşit din democraţie şi, cum spuneam, zburdă de capul lor şi în economie, şi în politică, fac ce vor, nimeni nu-i trage la răspundere.

Şi acesta era un proiect care, de exemplu, propunea un control mult mai bun al acestor servicii, ceea ce dumneavoastră, fiecare dintre voi, sunteţi datori să faceţi asta în faţa oamenilor care v-au ales.

Nu vă fie frică de securişti, dacă sunteţi oameni corecţi, nu vă au cu nimic la mână, n-au cu ce să vă şantajeze!

Ridicaţi privirea din pământ, scoateţi pieptul în faţă şi spuneţi... şi nu numai spuneţi, faceţi ce trebuie să faceţi... (Vociferări.) ...cu curaj, şi anume aduceţi serviciile acestea în controlul civil real!

Noi, USR-ul, am militat tot timpul pentru asta. Vom avea puterea şi vom face acest lucru, pentru că este una din priorităţile României.

România nu poate fi o ţară democratică reală cu o Securitate care pleacă de sub controlul parlamentar.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Ciprian-Titi Stoica, de la AUR.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Cu toţii aici suntem datori să respectăm Regulamentul acestei instituţii, pe care tot noi l-am creat şi l-am votat şi cu care cred că suntem de acord.

Şi, astfel, vreau să vă aduc la cunoştinţă prevederile art. 70, care spune că raportul trebuie să fie la dispoziţia deputaţilor pentru 3 sau 5 zile, în funcţie de tipul de proiect de lege şi de faptul... de fapt, dacă este Camera Deputaţilor sau Senatul Cameră decizională.

Acest termen nu a fost respectat.

Ieri, domnul Andronache, liderul Grupului PNL, a procedat la fel cu un proiect de lege al cărui raport doar ce fusese pus pe ordinea de zi şi adus la cunoştinţa deputaţilor şi a fost mutat mai sus în listă, tocmai pentru a facilita deputaţilor să poată studia acest raport.

Este, aşa cum au subliniat şi antevorbitorii mei, un proiect de lege destul de important. Poate că nu este perfect, poate că unii l-am vota, alţii nu, dar avem cu toţii dreptul să putem studia raportul şi să vedem dacă poate fi îmbunătăţit şi salvat sau trebuie respins.

Aşa că vă rog frumos să respectaţi Regulamentul şi să mutaţi, aşa cum viceliderul Grupului AUR a solicitat - la fel a făcut ieri şi domnul lider de grup al PNL - acest proiect de lege mai sus în ordinea de zi, pentru a avea timpul necesar să-l studiem.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai jos, nu mai sus.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi,

Iniţiativa a fost depusă la data de 19.03.2024, iar transmiterea către Comisia pentru apărare a fost la data de 22 aprilie 2024, deci este (Vociferări.)...este de o lună de zile iniţiativa depusă în Parlament (Vociferări.) ...şi de 10 zile la Comisia pentru apărare. (Vociferări.)

Da, de 10 zile e la Comisia pentru apărare, transmisă solicitarea.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Raportul!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Raportul e aici. (Vociferări.)

Domnul Radu Cristescu.

Domnul Radu-Mihai Cristescu:

E chiar distractiv. L-am urmărit pe deputatul Moşteanu înfierând Securitatea, securiştii. Reprezentantul unui partid care colcăie de securişti, de copii se securişti... (Râsete.) ...şi mă refer la Năsui, băiatul unui securist, mai ales un mare trădător al României -, la Drulă.

Şi ceea ce uită domnii de la USR - că sunt tocmai o creaţie a domnului Coldea, de la SRI.

Deci ei vin să spună... să înfiereze Securitatea, vechea Securitate, care e prezentă în acest partid, şi noua Securitate, ei fiind, aşa, o emanaţie a SRI-ului şi a lui Coldea. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Drept la replică, domnul Claudiu Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Adevăraţii securişti sunt cei care apără securiştii. Sunt cei care fac legi care le permit să zburde liber în România şi să controleze clasa politică, exact aşa cum faceţi dumneavoastră.

Adevăraţii securişti sunt apărătorii foştilor comunişti şi fostului regim securist, cum sunteţi dumneavoastră, cei care aţi votat de 3 ori împotriva Registrului securiştilor! (Vociferări. Gălăgie.)

De ce vă este frică să afle românii care sunt... (Vociferări. Gălăgie.) ...securiştii care dominau România în decembrie '89? (Vociferări. Gălăgie.) De ce vă este frică? Vă este frică să se ştie care sunt copiii lor în noua clasă politică? (Vociferări. Gălăgie.)

Aveţi trei copii de securişti în actualul Guvern, votaţi de dumneavoastră! (Vociferări. Gălăgie.)

Vreţi să ascundeţi istoria şi acum vă proclamaţi... (Vociferări. Gălăgie.) ...dumneavoastră antisecurişti... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Cristescu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...votând toate aceste mizerii... (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Cristescu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...iar... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule preşedinte...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să păstraţi...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Cred că ar trebui...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...liniştea în sală.

Domnule Cristescu! (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Cristescu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Apărătorii securiştilor... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Năsui...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...sunt fix cei... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Năsui... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Năsui...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...o secundă! (Vociferări.)

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Dacă puteţi să chemaţi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimaţi colegi...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...la ordine.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Şi vă rog să luaţi loc, domnule Cristescu!

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Adevăraţii securişti sunt cei care votează împotriva... (Vociferări. Gălăgie.) ...Registrului securiştilor... (Vociferări. Gălăgie.) ...împotriva deconspirării foştilor securişti! (Vociferări. Gălăgie.)

De trei ori aţi avut la vot acest proiect... (Vociferări. Gălăgie.) ...şi de trei ori l-aţi respins. (Vociferări. Gălăgie.) Şi PSD şi remorca lor, PNL. (Vociferări.)

Pentru că să ştiţi că nu faceţi nicio onoare istoriei românilor ascunzând securiştii... (Vociferări.) ...şi promovând copiii securiştilor din decembrie '89 în clasa politică şi în Guvern! (Vociferări. Gălăgie.)

Suntem singurul Guvern, probabil, de după anii '90 care are trei copii de mari securişti în funcţii de miniştri. (Vociferări. Gălăgie.)

Să vă fie ruşine, pentru că ascundeţi o istorie... (Vociferări. Gălăgie.) ...care a lăsat cicatrici adânci asupra... (Vociferări. Gălăgie.) ...poporului român! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Victoria Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimaţi colegi,

Două lucruri am de spus pe acest subiect.

Să fim serioşi, sunt proiecte care stau în Parlament, cu toate rapoartele şi avizele, de doi ani de zile. Vă pot da exemple din ceea ce am muncit eu şi nu este... din ce am terminat de făcut pe ordinea de zi, deci, să fim serioşi!

Când vrei să îngropi un proiect şi când vrei să nu ai atenţie pe subiectul pe care îl propune, îl aduci la vot înainte de sărbători, îl pui repede la vot şi cade.

Să fim serioşi, asta faceţi, ca să fie foarte clar!

De ce faceţi acest lucru, deşi proiectul are evidente - evidente! - nevoi de îmbunătăţire cred că ştie şi iniţiatorul şi cred că ştiu şi cei care au vorbit, aşa este.

De ce faceţi acest lucru este pentru că pare pentru dumneavoastră prea târziu să faceţi o discuţie serioasă şi transparentă despre controlul civil asupra serviciilor secrete.

Atâta vreme - cel puţin din punctul meu de vedere - cât un ofiţer activ este candidat la Sectorul 1 din partea PNL, mie îmi spune foarte mult până unde s-au dus serviciile secrete şi ce pretenţii au ele să fie în primul rând, în prima linie, în primul scaun şi în politică, şi în afaceri, şi în orice vreţi dumneavoastră.

Adică nici măcar nu mai au decenţa să rămână în planul doi; s-au aşezat cu un scaun la masă, acolo unde trebuie să fie decizii luate de civili.

Sunteţi slabi, slabi o să fiţi şi în continuare, în ceea ce priveşte relaţia cu serviciile secrete!

Sunteţi pe picioarele dumneavoastră şi participaţi fără frică la o dezbatere pe acest subiect, şi această ţară va fi vindecată de nişte probleme pe care le-am tras după noi, după Revoluţie...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...până ei ne-au prins slăbiciunile, adică v-au prins slăbiciunile şi, repet, s-au aşezat în primul rând la masă şi iau decizii în numele...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...şi pentru dumneavoastră, până aţi ajuns nişte marionete.

Asta este realitatea în România.

Şi, de aceea, într-adevăr, proiectul...

Domnule preşedinte,

Chiar închei, să ştiţi.

Mulţumesc.

...proiectul trebuie retrimis la comisii şi redezbătut, din orice motiv o fi.

Dacă mergeţi înainte cu acest demers pe care îl faceţi, pentru mine este foarte clar cât de slabi şi cât de laşi...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...sunteţi, să daţi posibilitatea unei dezbateri în societate pe tema...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vreau să vă reamintesc...

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...serviciilor secrete.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vreau să vă reamintesc faptul că această iniţiativă are propunere de respingere, că discutăm de 33 de minute despre un proiect care are raport de respingere... (Vociferări.) ...şi niciunul din grupurile parlamentare contestatare ale acestei iniţiative n-au depus niciun amendament.

Cu toţii recunoaşteţi că e un proiect prost, n-aţi depus niciun amendament pentru a-l îmbunătăţi şi, cu toate acestea, vorbim de 30 de minute despre el.

Domnule Silviu Vexler, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Fără a intra în discuţiile ridicate de vorbitorii anteriori, poate că ar merita menţionat în acelaşi timp că în acest moment suntem singura ţară din Uniunea Europeană în care comunităţile evreieşti nu au fost atacate, mai ales de la atacurile teroriste din 7 octombrie.

Şi poate că ar merita, de asemenea, menţionat că ne bucurăm de o linişte absolută în ceea ce priveşte ameninţările teroriste.

Într-un mod surprinzător, acest lucru nu se întâmplă pentru că trăim într-un loc magic, ci datorită activităţilor pe care serviciile de informaţii ale României le-au desfăşurat cu o performanţă care merită aplaudată.

Siguranţa de care ne bucurăm, liniştea de care ne bucurăm în mod constant nu apar din neant. Sunt rezultatul unei munci extraordinare care din când în când merită şi trebuie recunoscută, pentru că de ea beneficiază absolut toţi cetăţenii României.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

11. Propunerea legislativă pentru utilizarea vehiculelor şcolare destinate transportului public local al elevilor din ciclul învăţământului primar/gimnazial, precum şi pentru completarea art. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 156/2019.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi, Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului.

Domnul Ilie Toma:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru utilizarea autovehiculelor şcolare destinate transportului public local al elevilor din ciclul învăţământului primar/gimnazial, precum şi pentru completarea art. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu PL-x 156/2019.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri privind utilizarea autovehiculelor şcolare destinate transportului public local al elevilor din ciclul învăţământului obligatoriu, în scopul deplasării la cursuri şi la alte activităţi cultural-educative, precum şi a unor măsuri suplimentare adresate participanţilor la trafic.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au analizat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative pentru utilizarea autovehiculelor şcolare destinate transportului public local al elevilor din ciclul învăţământului primar/gimnazial, precum şi pentru completarea art. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu amendamentele admise şi respinse prevăzute în anexa care face parte integrantă din raport.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Viorel Salan.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, în statisticile Uniunii Europene din 2023, ţara noastră se situează în continuare pe ultimul loc în ce priveşte conştientizarea tuturor participanţilor la trafic cu privire la acordarea primului ajutor. Şi, totodată, ne situăm, în continuare, pe primul loc la numărul de decese cauzate de accidentele rutiere.

Din păcate, în aceste accidente rutiere au fost implicaţi şi elevi, iar o proporţie mare dintre acestea au avut loc în proximitatea unităţilor de învăţământ.

Aşa cum au subliniat şi membrii Comisiei pentru apărare, este o necesitate obiectivă, dar şi o urgenţă, pentru a continua măsurile de reglementare în domeniul circulaţiei rutiere cu privire la reducerea numărului de evenimente rutiere pe drumurile publice.

Iar această propunere legislativă este menită să clarifice şi să instituie reglementări mai stricte şi mai riguroase în ceea ce priveşte utilizarea autovehiculelor şcolare destinate transportului public pentru elevi.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi la dezbaterea în comisie, şi aici, Grupul parlamentar AUR va susţine această iniţiativă legislativă, pentru că e timpul să ne întoarcem cu faţa la viitorul acestei ţări, al acestei naţii, la şcoală. Noi prea puţin punem accentul pe această resursă care, de fapt, este unica speranţă a generaţiilor viitoare - şcoala.

Din motive tehnice se pune accent pe siguranţă rutieră, dar, în realitate, acest transport şcolar este pus la dispoziţie şi pentru participarea copiilor, nu doar la ore, a-i aduce la şcoală şi a-i duce acasă, dar şi la competiţii, la evenimente culturale. Dar ceea ce am menţionat eu, şi transportarea învăţătorilor, în cazul necesităţii, la cursuri de perfecţionare. Un lucru foarte important, după un an de zile, când a avut loc o grevă nemaipomenită în învăţământ, ne-am adus aminte că şi cadrul didactic are nevoie de susţinere.

Eu cred că toată această adunare va susţine această iniţiativă legislativă, dacă vrem un învăţământ de calitate. Dacă vrem un învăţământ care corespunde nevoilor timpului, zilei de mâine, trebuie să susţinem orice iniţiativă care duce la îmbunătăţirea situaţiei învăţătorului şi a elevului în şcoala românească.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Benedek Zacharie, din partea Grupului UDMR.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, este o propunere legislativă bună.

Grupul UDMR va susţine această propunere, dar putem spune că este o picătură într-un ocean.

Deci atât de multe trebuie să modificăm în Codul rutier, şi sunt în jur de 40 de propuneri legislative în Parlamentul României care modifică Codul rutier, şi noi facem modificări foarte mărunte şi foarte limitate.

Ar trebui să luăm acele propuneri legislative şi să le studiem, să le votăm, pentru că în multe din acele propuneri există un subiect despre care nu discutăm. Cu toţii venim la acest microfon şi ne plângem că suntem pe primul loc în ceea ce priveşte decesul în accidente rutiere, pe drumurile publice. Da, din păcate, aşa este. Dar de ce nu discutăm despre prevenţie, de ce nu discutăm despre responsabilitatea administratorilor drumurilor, de ce discutăm tot timpul numai despre cei care participă la trafic, adică despre şoferi?

Haideţi să ne gândim serios să facem reformă, o reformă clară a Codului rutier, dacă dorim ca într-un timp mediu, respectiv într-un timp lung, vrem să modificăm ceva, să îmbunătăţim circulaţia, respectiv siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 11 există obiecţii sau comentarii?

Dacă se susţine vreunul din cele 8 amendamente respinse? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2024 pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 79/2024.

Iniţiatorul, vă rog, Guvernul României.

Domnul Gheorghe Sorescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa Guvernului nr. 7/2024, emisă în temeiul Legii nr. 413/2023 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, vizează completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007, în sensul creării cadrului legal referitor la utilizarea aplicaţiei informatice, dezvoltată de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Astfel, prin utilizarea aplicaţiei informatice solicitanţii au posibilitatea de a efectua programări pentru prezentarea ulterioară la formaţiunile teritoriale ale IGI, precum şi de a încărca în prealabil documentele care stau la baza respectivelor cereri, pentru a facilita ulterior verificarea la ghişeu a acestora.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 7/2024, în forma propusă de Comisiile pentru administraţie publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Floroiu, Comisia pentru administraţie şi amenajarea teritoriului, vă rog, raportul.

Domnul Ionel Floroiu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2024 pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2024 pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 20 februarie 2024.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Potrivit prevederilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-a desfăşurat lucrările în şedinţa din data de 11 martie 2024.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii?

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Ştiu că este domnul coleg, domnul subsecretar de stat, în inferioritate, în sensul în care nu o să poată să-mi răspundă la ceea ce voi puncta.

Mi se pare incredibil că sute de parlamentari, unii aici, unii online, ne-am adunat să votăm o aplicaţie, adică că în România, astăzi, sute de oameni se adună să dea voie Ministerului Afacerilor Interne, prin IGI, să-şi facă o platformă prin care să gestioneze eficient, rapid, cât mai bine cu putinţă aplicaţiile celor care vin din spaţiul extracomunitar şi vor să lucreze în România.

Pe cuvânt, chiar nu se poate, în ţara asta, să trecem de acest blocaj şi să lăsăm fiecare minister să-şi facă ce soft, ce site, ce soluţie tehnică vrea şi are nevoie, în mod rapid, şi trebuie să ne întâlnim noi sute de oameni ca să-i dăm voie? E absurd! Aşa ceva duce la blocarea României şi aşa ceva, deşi bănuiesc că sunt şi nişte modificări în lege, ca să înţeleagă domnul subsecretar de stat că sunt conştientă, şi totuşi, trebuie să existe nişte mecanisme mai rapide, care să nu aibă legătură cu Parlamentul, când e vorba de făcut un site prin care să încarce nişte oameni nişte documente.

Acum, noi n-am discutat niciodată despre cum se poate eficientiza această activitate a primirii în România a cetăţenilor din spaţiul extracomunitar care doresc să muncească în România. Noi nu am avut o discuţie, noi cârpim, noi votăm nişte mici schimbări la site-uri, când în realitate avem o problemă de viziune.

În această chestiune rămân la părerea că printr-un protocol între IGI şi instituţiile similare din ţările unde se constată că există un vârf de dorinţă de a veni să muncească în România trebuie să existe nişte protocoale, iar parte din selecţia lor pentru a veni în România trebuie să se întâmple la ei acasă, în baza acestor protocoale.

Nu ai de ce să-i aduci şi abia când vin aici să încarce sau să facă tot felul de documente, timp în care să doarmă în corturi, pe trotuar. Aşa ceva este de ţară necivilizată!

Acest Guvern a eşuat în a gestiona...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... profesionist şi responsabil fenomenul venirii în România a oamenilor care vor să muncească, un lucru benefic pentru firmele româneşti, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... dar pe care statul român - şi închei, domnule preşedinte de şedinţă - statul român îl gestionează primar, ca în ţările din lumea a III-a, în loc să gândească nişte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... soluţii civilizate.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2014 privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 193/2023; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, vă rog, Guvernul României.

Domnul Constantin-Gabriel Bunduc (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Numele meu este Gabriel Bunduc şi sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Referitor la proiectul de lege, evenimentele extraordinare ale anilor 2020-2022 au accentuat nevoia investiţiilor în sectoarele strategice, precum şi obligativitatea deţinerii unor societăţi care să execute necondiţionat serviciile necesare, conform cerinţelor agreate la nivelul României, din Uniunea Europeană şi NATO. Aceste companii ar putea să investească în proiectele şi programele specifice, cum sunt cele ce ţin de creşterea competitivităţii economice, modernizarea infrastructurii, ameliorarea serviciilor publice, dezvoltarea energiei regenerabile, contribuind la realizarea obiectivelor din PNRR.

Companiile de stat ar putea gestiona proiectele şi programele finanţate prin intermediul PNRR, asigurând o implementare eficientă a acestor obiective.

Printre serviciile strategice se află şi transporturile feroviare de bunuri şi persoane.

Având în vedere că cele de mai sus vizează interesul strategic, precum şi interesele majore ale economiei, se impune adoptarea proiectului de ordonanţă de urgenţă.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect, în forma aprobată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii.

Domnule preşedinte Bende, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2014, PL-x 193/2023.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege PL-x 193/2023.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2023, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii?

Domnul Orban.

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

Domnule Năsui, am apucat să-l invit pe domnul Orban.

Vă rog, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Regulamentar, da! Dar am apucat să vă invit.

Domnul Ludovic Orban:

Vă readuc aminte, exact cum v-a atras atenţia domnul Moşteanu, că această şedinţă este neregulamentară, întrucât nu respectaţi art. 149 alin. (3), care spune că: "În mod obligatoriu, preşedintele trebuie asistat de doi secretari".

Puteţi, dacă faceţi şedinţă de vot final, ca toate actele normative să fie declarate neconstituţionale, pentru că şedinţa nu este conform Regulamentului.

Dar, am cerut cuvântul pentru a spune câteva cuvinte despre această bazaconie, şi anume ca statul, ministerele, să înfiinţeze societăţi, să preia active, să majoreze capitaluri.

Istoria de 30 de ani arată foarte clar şi foarte limpede că acolo unde statul este proprietar afacerile nu merg sau merg foarte prost.

Managementul nu este bazat pe decizii economice, pe raţiuni economice, pe raţiuni de piaţă, managementul este bazat pe raţiuni politice, clientelare, toate contractele se încheie doar pentru a satisface clientela politică, companiile statului sunt jefuite, cele mai multe dintre ele sunt în situaţii extrem de dificile, din punct de vedere economic. Or, eu cred că prioritatea pentru România este să privatizăm, să susţinem cetăţenii care vor să constituie companii în orice domeniu de activitate, nu să înfiinţeze statul companii. O să ne trezim în curând că statul va înfiinţa companii în orice domeniu de activitate, că o să înfiinţeze în domeniul educaţiei companii care să asigure cateringul pentru şcoli, în cadrul Programului "Şcoală după şcoală" sau că o să se înfiinţeze companii în orice domeniu...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Ludovic Orban:

... de activitate.

Nu asta e calea, asta voiam să spun!

Parlamentarii Forţa Dreptei sunt categoric împotriva acestui proiect.

Noi vrem privatizare, noi vrem listare pe bursă, noi vrem întreprinzători privaţi, noi vrem să-i sprijinim...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

... pe oamenii care vor să deschidă afaceri sau care au deschis afaceri, nu birocraţi şi politruci care să îşi fabrice companii care să n-aibă alt scop...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc mult.

Domnul Ludovic Orban:

... decât satisfacerea clientelei politice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Năsui, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

A fost o epocă în care România era dominată de companii de stat, în care toată economia era planificată centralizat, totul din ministere, de la Bucureşti, totul planificat de un organ planificator central şi rezultatul s-a văzut după 45 de ani de comunism. 45 de ani în care toată structura de capital a României a fost distrusă, 45 de ani în care aveam companii care produceau la sfert decât consumau, în schimb propaganda de partid şi propaganda statului ne spunea: "Staţi liniştiţi, avem de toate, uitaţi câte boghiuri s-au produs sau câte tone de oţel s-au produs alaltăieri sau anul trecut!".

Planul cincinal era realizat în 4 ani, şi aşa mai departe, în schimb românii mureau de foame.

Toate acestea s-au întâmplat din cauza acestei structuri de proprietate de stat. Companiile de stat nu au cum să funcţioneze. Şi dacă ne uităm la cele 1.400 de companii de stat pe care le are România, mai toate sunt fie pe pierderi, găuri negre în care statul tot pompează bani, pentru că - de! - politicienii nu dau din banii lor - nu daţi din banii dumneavoastră, daţi din banii contribuabililor! -, în care căpuşarea este la ordinea zilei de sus până jos şi care chiar şi cele care fac profit sunt de fapt monopolurile din energie, în care chiar fără să vrei faci profit, pentru explodează preţul energiei şi factura o plătesc până la urmă tot românii.

Singura soluţie, dacă vrem să avem cu adevărat o economie puternică care să se dezvolte, este să terminăm ce am început în decembrie 1989, şi anume privatizarea. Privatizarea este un lucru bun, privatizarea onestă, pe bursă, la licitaţie - şi sunt atâtea cazuri de întreprinderi mari care s-au privatizat şi care funcţionează acum mai bine decât au funcţionat vreodată în istoria lor şi care ne fac cinste, şi care ne aduc bani în ţară -Dacia, Aerostar Bacău. Uitaţi-vă la situaţia aceasta, la cazul acesta extraordinar al Aerostar Bacău, o companie care a fost privatizată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... în anii '90 şi care acum produce tehnică militară extraordinară, pe care nici măcar Armata Română nu o poate cumpăra!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Haideţi să lăsăm socialismul în trecut şi să lăsăm această moştenire a comunismului şi să nu mai facem alte noi companii de stat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andruşceac, vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... cum vreţi să faceţi.

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac:

E clar! Avem mare grijă de companiile statului, dar vă întreb, domnule secretar de stat, poate aţi auzit de ROMAERO, că tot s-a pomenit aici de AEROSTAR.

Un exemplu bun şi un exemplu de întreprindere strategică pe care o nenorociţi. De ce o nenorociţi? Şi o nenorociţi dând alte două legi. O modificare a Codului administrativ, prin care vreţi să luaţi prerogative de la primarul general, pentru că v-aţi prins că o să rămână tot acela şi poate modifica PUZ-ul, pentru că ROMAERO, pe care vreţi să-l distrugeţi, are 34 de hectare fix în zona cea mai scumpă din Bucureşti.

Ştiţi cu cât a fost vândut metrul pătrat, domnule secretar de stat, de către Hidroelectrica, una dintre companiile la care ROMAERO avea datorii?

În condiţiile în care preţul de piaţă este între 2.500 şi 3.000 de euro metrul pătrat, acest teren a fost vândut cu 170 de euro.

Cum vă faceţi dumneavoastră datoria? Cum veniţi aici şi vă uitaţi în ochii noştri şi ne spuneţi de grija pe care o aveţi pentru întreprinderi ale statului, când statul jefuieşte statul, când veniţi să daţi o nouă lege, prin care ANAF-ul să nu mai fie cel care execută aceste datorii şi le preia, şi vreţi să înfiinţaţi o nouă formă de preluare, prin AVAS şi Ministerul Economiei, cu oameni puşi acolo politic, care să manipuleze această piaţă şi toate activele companiilor care ar fi trebuit gestionate, puse pe picioare, în momente în care şi ROMAERO putea să ajungă acolo unde este AEROSTAR-ul sau chiar împreună cu AEROSTAR-ul, să dezvoltate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac:

...ceea ce trebuia să facă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac:

Să vă fie ruşine!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem la 11.30 la sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală sau în online, ca să putem începe sesiunea de vot final.

Avem o ordine de zi generoasă.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Cartela nu-mi merge în sistemul ăla...

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, să facem un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

202 colegi. Suntem în cvorum, putem începe şedinţa. (Vociferări.)

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 32/2024.

Vot, vă rog.

Cu 210 voturi pentru, un vot contra, 7 abţineri, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 76/2024.

Vot, vă rog.

Cu 194 de voturi pentru, 33 de abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare; PL-x 66/2024.

Vot, vă rog.

Cu 161 de voturi pentru, 53 contra, 12 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de paşapoarte şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor; PL-x 120/2024.

Vot, vă rog.

Cu 227 de voturi pentru, 3 contra, adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare - Autostrada A7 România - Cofinanţare aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă B - dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 1 februarie 2024 şi la Luxemburg la 5 februarie 2024; PL-x 233/2024.

Vot, vă rog.

Cu 211 voturi pentru, 21 contra, o abţinere, adoptat.

Domnul Axinia, explicarea votului.

Domnul Adrian-George Axinia:

Vă mulţumesc.

Grupul AUR a votat împotriva acestui proiect de lege, al cărui titlu arată foarte bine.

Intuiţia noastră spune că banii aceştia împrumutaţi merg către minimalizarea deficitului bugetar excesiv.

Şi, cu această ocazie, vă anunţ că statul român în această perioadă se împrumută cu 53.000 de euro pe minut.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

USR a votat pentru această cofinanţare.

România aşteaptă de 34 de ani această autostradă.

În puţinul timp în care am fost la guvernare, am prins finanţarea pentru acest proiect în PNRR. Din păcate, şi zic, din păcate, pentru că, după atâţia ani, cum spuneam, o mare bucată din ţară, Moldova asta pe care o desconsideră Ciolacu... (Vociferări.) ...aşteaptă această autostradă şi, din păcate, este în mare întârziere, mai ales pe bucata Paşcani-Bacău.

Şi fac un apel din Parlament către domnul Grindeanu, să lase plimbările la Timişoara, în campanie, şi să se ducă acolo unde este nevoie de un ministru al transporturilor, să se ducă pe această autostradă, pe şantiere, pe toate şantierele din ţară.

Pentru că, domnule Grindeanu şi domnule Ciolacu, veţi fi direct responsabili de eşecul execuţiei acestei autostrăzi şi de pierderea banilor din PNRR, pentru că vouă nu vă pasă de infrastructură, vă pasă de micile voastre meciuri electorale. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 17 alin. (4) din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar; Pl-x 358/2022.

Vot, vă rog.

Cu 209 voturi pentru, unul contra, 26 de abţineri, adoptată.

Domnul Ciprian Titi-Stoica?

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Fac un apel la dumneavoastră, pentru că am colaborat foarte bine într-o şedinţă de plen similară cu aceasta, în sesiunea trecută, aţi respectat Regulamentul şi vreau să vă creditez cu bună-credinţă şi să vă rog să opriţi această şedinţă neregulamentară, pentru că nu aveţi 2 secretari, aşa cum se cere în mod obligatoriu pentru şedinţele de plen, mai ales că ne aflăm într-o sesiune de vot.

Vă aduceţi foarte bine aminte, dumneavoastră eraţi preşedinte de şedinţă, şi atunci, în lipsa unui secretar, aţi suspendat şedinţa.

Vă rog să procedaţi în consecinţă.

Şi vă rog să notaţi pe stenogramă că toate aceste legi pe care noi le votăm sau le respingem astăzi vor fi lovite de nulitate şi pot fi atacate cu succes la Curtea Constituţională, pentru lipsă de procedură.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi sper să fiţi la fel de corect şi de echilibrat, aşa cum eu vă cunosc.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Este extrem de adevărat că atunci am suspendat şedinţa întrucât nu eram însoţit de un secretar, doar că fac menţiunea că atunci era prezenţa exclusiv fizică, iar acum suntem într-un format hibrid, mixt, fizic şi online.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

Nu scrie aşa ceva în...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7.

Domnul Ilie Dan Barna (din sală):

...Regulament!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din moment ce se poate vota online, iar secretarul este în online... (Vociferări.) ...se consideră că este prezent la această şedinţă, stimaţi colegi. (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

7. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 158/2020 pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2.402 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 şi (UE) nr. 648/2012; PL-x 142/2024.

Vot, vă rog.

Cu 235 de voturi pentru şi 3 abţineri, adoptat.

Explicarea votului, domnule Stoica?

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Stimate coleg,

Mai degrabă un drept la replică.

Am solicitat asta...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La sesiunea de vot final nu prea există drept la replică.

Şi nu v-am...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Bine. Vreau doar...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi nu v-am pomenit numele, domnule Titi Stoica, nu înţeleg ce drept la replică aţi putea să-mi daţi.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

La afirmaţiile pe care le-aţi făcut...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg, numai o secundă, vă rog.

Drept la replică înseamnă când un vorbitor adresează cuvinte jignitoare, de natură a leza interlocutorul.

Or, acest lucru nu s-a întâmplat.

Vă mulţumesc.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2023 pentru aprobarea... (Vociferări.) ...Planului de amenajare a spaţiului maritim; PL-x 752/2023.

Vot, vă rog.

Cu 227 de voturi pentru, 7 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, doamna Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Am votat astăzi un proiect extrem de important - amenajarea spaţiului maritim, Planul de amenajare a spaţiului maritim -, chiar dacă cu o întârziere de 3 ani de zile; el trebuia să fie gata în prima parte a anului 2021.

De ce este important acest Plan de amenajare a spaţiului maritim? Pentru că el va permite acele investiţii în eoliene offshore în Marea Neagră.

Am votat acum vreo două-trei săptămâni această lege, aici, în Camera Deputaţilor, în absenţa domnului Burduja la dezbateri, ce e drept. Pare că domnul Burduja se preocupă mai degrabă de tot felul de proiecte faraonice - vrea să facă din Bucureşti port la Dunăre, proiecte comuniste. Şi în zona de energie am văzut aceeaşi abordare.

E trist totuşi că, în loc să discutăm lucruri importante care ţin de sectorul energetic, aici, în Camera Deputaţilor, proiectele şi preocupările domnului Burduja sunt cu totul altele.

În orice caz, eu sper să avem investiţii în eoliene în Marea Neagră şi acest proiect votat astăzi va permite acest lucru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului, domnule Stoica?

Vă rog.

Dar explicarea votului!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Da, explicarea votului, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor a votat pentru acest proiect de lege.

Ne punem şi noi speranţa că într-un final veţi debloca toate aceste investiţii necesare şi aceste proiecte pentru energie verde.

Însă, în acelaşi timp, dorim să vă reamintim că există şi alte surse alternative de energie verde. Vorbim aici de hidro, pe care o avem şi care ne poate acoperi chiar şi de două-trei ori consumul sau necesarul de consum al României.

În altă ordine de idei, daţi-mi voie ca de la această tribună să sancţionez abuzul de putere al Partidului Comasat Român... (Vociferări.) ...urmaşii Frontului Salvării Naţionale a României, eşalonul doi al Partidului Comunist Român, cei care au preluat puterea în decembrie 1989 şi au predat-o unor pui de securişti şi nomenclaturişti, toţi educaţi să menţină aceeaşi politică comunistoidă de abuz şi de restricţii.

În Timişoara, în 1989, au murit tineri pentru libertate şi în special pentru liberul acces la cuvânt.

Vă rog frumos, opriţi abuzurile!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 141/2022 pentru completarea articolului 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; PL-x 728/2022.

Vot, vă rog.

Am ajuns la 9. Mai avem până la 28.

Cu 227 de voturi pentru, un vot contra, 5 abţineri, 0 colegi care nu votează, adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 191/2023.

Vot, vă rog.

197 de voturi pentru, un vot contra, 38 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Domnul Stativă Irinel?

Domnul Ciprian-Titi Stoica, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Şi mă adresez aici în special celor de la PSD, PNL, UDMR, dar şi reprezentanţilor minorităţilor naţionale care sprijină sau au sprijinit diversele guvernări de-a lungul timpului.

După cum foarte bine ştiţi, antreprenorii, în special cei români, cei mici şi mijlocii, cei care duc în spate greul acestei ţări şi contribuie la bugetul de stat al ţării noastre, au fost bulversaţi, sunt cred că peste 200 de modificări la Codul fiscal, nu mai ştiu.

Am vorbit chiar şi cu cei de la Curtea de Conturi şi, acolo unde intuiesc buna-credinţă, nu sancţionează derapajele, tocmai fiindcă nici domniile-lor, experţi, nu sunt siguri cum stau lucrurile.

Antreprenorii români au nevoie de predictibilitate. Nu mai schimbaţi de pe o zi pe alta, veniţi cu un plan, lăsaţi-i să se dezvolte.

Majoritatea dintre dumneavoastră n-aţi avut niciodată o afacere, n-aţi lucrat într-o firmă privată, aţi fost majoritatea sinecurişti pe la stat şi de aceea nu ştiţi cum se desfăşoară activitatea unei societăţi comerciale. Nu ştiţi ce greutăţi întâmpină antreprenorii noştri, cei care, din taxele şi impozitele lor şi valoarea adăugată pe care o aduc, vă susţin şi ne susţin pe toţi în spate.

Aşa că vă rog mult, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, veniţi cu o politică fiscală predictibilă şi nu o mai schimbaţi.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecţiei economico-financiare efectuate de Ministerul Finanţelor Publice şi pentru completarea unor acte normative; PL-x 592/2018.

Vot, vă rog.

Cu 167 de voturi pentru, 64 contra, 5 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Într-o ţară în care ONG-urile fac treaba statului, construiesc spitale şi acoperă acea nevoie de servicii sociale pe care statul pretinde că o va acoperi luându-ne taxe şi impozite, dar nu o face, acest proiect de lege va hărţui fix aceste ONG-uri.

Vine statul român şi spune - prin votul dumneavoastră, dat acum - că dacă cineva face o sponsorizare către un ONG, vine ANAF-ul apoi să vadă, acea sponsorizare dacă chiar e folosită în scopul în care a fost dată.

Dar asta este problema celui care face sponsorizarea, este problema celor care dau banii să vadă cărui ONG îi dau, pe ce criterii îi dau, ce face ONG-ul acela cu banii, după aceea, dacă vor să-i mai dea şi anul viitor sau nu.

Tot ce aţi votat acum este un nou instrument pentru ANAF ca să hărţuiască ONG-urile cu care nu sunteţi de acord, tocmai pentru că arată un adevăr, adevărul că merge şi fără voi şi fără stat şi fără toate influenţele acestea politice şi că românii se pot descurca şi singuri.

Dar acest adevăr vă deranjează şi de aceea vreţi să-i hărţuiţi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Când eşti neputincios încerci să-ţi ascunzi această neputinţă dărâmând şi ceea ce fac alţii.

Dacă era un exemplu bun ca aceste ONG-uri să suplinească incapacitatea statului de a investi în acele zone în care este atâta nevoie, cum ar fi spitalele şi învăţământul, după ce în mod populist veniţi şi votaţi o scutire de TVA pentru cei care investesc în spitale, cei din societatea civilă sau ONG-uri, acum veniţi şi, cu toate că există legislaţie, pentru că orice ONG este obligat să aibă contabilitate şi are contabilitate - ce să vedeţi? - mai veniţi cu o prevedere, ca să faceţi lucrurile mai grele, să-i descurajaţi, ca nu cumva să iasă în evidenţă neputinţa voastră de a construi, vizavi de capacitatea unor oameni care bagă mâna în propriile buzunare, nu în vistieria statului, şi suplinesc ceea ce voi ar fi trebuit să faceţi.

E ruşinos să conduceţi o ţară, împotriva populaţiei ei!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

12. Proiectul de Lege pentru schimbarea denumirii Universităţii "Danubius" din Galaţi; PL-x 44/2024.

Vot, vă rog.

230 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Culmea birocraţiei, să fie nevoie de un vot în Parlamentul unei ţări ca să se schimbe numele unei universităţi! E absolut penibil felul cum poate să reglementeze statul român înfiinţarea de universităţi şi tot ceea ce ţine de ele, în condiţiile în care unii oameni antreprenori au vrut să-şi deschidă o universitatea în România, au trebuit s-o deschidă în Amsterdam şi apoi să facă o filială în România, pentru că altfel trebuia să treacă prin votul Parlamentului.

Haideţi să schimbăm, la un moment dat, aberaţiile acestea!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2023 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuţii financiare elveţiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene, precum şi a contribuţiei naţionale aferente acestei asistenţe; PL-x 60/2024.

Vot, vă rog.

Cu 238 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2024 privind aprobarea plăţii sumelor restante provenite din cotizaţii anuale către organizaţii internaţionale din domeniul transportului naval; PL-x 85/2024.

Vot, vă rog.

Am ajuns la jumătate.

Cu 231 de voturi pentru, un vot contra, două abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat şi pentru stabilirea unor măsuri privind investiţiile publice; PL-x 97/2020.

Vot, vă rog.

Cu 233 de voturi pentru, două contra, 3 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum şi pentru reglementarea modalităţii de executare a unor hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului; PL-x 814/2023.

Vot, vă rog.

Cu 240 de voturi pentru, o abţinere, doi colegi care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Ciprian-Titi Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Este doar un mic pas spre ceea ce ar trebui să facem.

Vă privesc în ochi şi văd că nu aveţi curaj.

Da, niciunul dintre voi nu aveţi curaj să legiferăm ca acei magistraţi care au încălcat drepturi şi libertăţi fundamentale să plătească! Nu aveţi niciunul curaj! Văd aici mulţi jurişti experimentaţi, da?, de partea cealaltă a baricadei, avocaţi care cunoaşteţi foarte bine cum funcţionează acest sistem şi câţi români au fost abuzaţi de judecători şi de procurori, şi nu aveţi curaj, staţi toţi cu ochii în pământ!

Treziţi-vă! Reprezentaţi români din toată ţara şi chiar şi pe cei pe care, din cauza voastră, i-aţi alungat peste hotare, care au avut de suferit în sălile de tribunal din România.

Haideţi acum, cât mai urgent, să reglementăm acest lucru! Ştiţi cu toţii că este nevoie! Vă cer asta oamenii!

Acum, în campanie, fac un apel la toţi românii care vă întâlnesc când mergeţi, o dată la patru ani, să le cerşiţi votul, să pună presiune pe voi, că sunteţi reprezentanţii lor şi nu aveţi acest curaj.

Haideţi, curaj! Vreau să-i văd pe cei din Comisia juridică, vreau să-i văd pe marii avocaţi şi pe marii jurişti, din Parlamentul acesta, că au o dată curaj!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 372/2023.

Vot, vă rog.

236 de voturi pentru, un vot contra. Adoptată.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2023 pentru completarea art. 4² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice; PL-x 640/2023.

Vot, vă rog.

179 de voturi pentru, 54 contra, 4 abţineri, un coleg care nu votează.

Explicarea votului, domnul Albişteanu, Grupul AUR.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aşa cum putem vedea, nu putem să vă oprim să înfiinţaţi agenţii, nici să acordaţi sinecuri, dar măcar o rugăminte din partea opoziţiei. Dacă tot înfiinţaţi aceste agenţii, puneţi acolo oameni competenţi. Nu mai puneţi coafeze, delivery boys, hairstilişti, fete de la videochat!

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

19. Propunerea legislativă pentru utilizarea autovehiculelor şcolare destinate transportului elevilor din învăţământul preuniversitar de stat; Pl-x 156/2019.

Vot, vă rog.

Cu 239 de voturi pentru, o abţinere, adoptată.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2024 pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 79/2024.

Vot, vă rog.

Cu 242 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2023 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2014 privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 193/2023.

Vot, vă rog.

198 de voturi pentru, 37 contra, 7 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri

22. Proiectul Legii nr. 215 din 22 decembrie 1997 privind Casa Socială a Constructorilor; PL-x 419/2023.

Vot, vă rog.

Cu 195 de voturi pentru, 16 contra, 25 de abţineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

23. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; PL-x 92/2024.

Vot, vă rog.

234 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, doi colegi care nu votează, adoptat.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii; PL-x 388/2023.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, un vot contra, 5 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2022 pentru completarea anexei nr. 5¹ la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 106/2023.

Vot, vă rog.

Cu 176 de voturi pentru, 47 contra, 10 abţineri, un coleg care nu votează, adoptat.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2021 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii; PL-x 383/2021.

Vot, vă rog.

175 de voturi pentru, 54 contra, 6 abţineri, doi colegi care nu votează. Adoptat.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

O clarificare a ceea ce am votat. Aţi votat scăderea alocaţiei pentru copii, de la 300 de lei, la 240 de lei. Deci acest lucru aţi votat.

Pentru că, ca să înţelegem, trebuie să facem un mic istoric.

În 2019, alocaţia de stat pentru copii era de 150 de lei.

În 2020, în nişte vremuri tulburi, asemănătoare celor de acum, Guvernul PSD creştea alocaţia la 300 de lei. Imediat însă venea un Guvern PNL şi spunea: "Da, o vom da, dar doar din 2022, din iulie".

Apoi, în 2021, vine această ordonanţă de urgenţă care scade alocaţia, promisă doar, de la 300 de lei, la 240 de lei, amânând-o până în 2022.

Ce vedem? Că totul a fost o mare păcăleală, o mare minciună la care noi nu vrem să fim părtaşi.

Ce zicem noi, cei de la AUR? Spunem că ajutoarele sociale în care se încadrează practic această alocaţie ar trebui să fie mai consistente, însă doar pentru cei care au nevoie, pentru cei care doresc să muncească şi să se ridice din această stare. Şi avem nevoie de un mediu fiscal şi de nişte condiţii de a rămâne în ţară pentru cei cu copii, una dintre ele fiind crearea condiţiilor de a-şi cumpăra o locuinţă. Este nevoie de construirea a noi locuinţe, de dobânzi garantate de către Guvern şi, după cum am spus, de deduceri fiscale pentru cei care au copii, cei care aleg să muncească, cei care cresc copii şi cei care încearcă să-i păstreze în ţară. Pe aceştia nu mai trebuie să-i impozităm şi să-i taxăm, aşa cum o facem în prezent.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban, vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

În 2019, la Legea bugetului de stat, a trecut un amendament prin care s-au dublat alocaţiile, amendament depus de PNL.

PSD, ca să nu rămână mai prejos, în prag de an electoral, profitând de o neatenţie a majorităţii parlamentare relative pe care o aveam, a mai dublat o dată alocaţiile, printr-o lege din 2019.

Fiind la guvernare şi fiind în an pandemic şi fiind într-o criză economică gravă care afecta veniturile bugetare, am explicat public că nu se pot dubla alocaţiile, pentru că nu avem resurse, şi am adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, un calendar de creştere a alocaţiilor, până la nivelul prevăzut de lege, care era în etape de două creşteri pe an.

Sigur că în campania electorală PSD a promis: "Dublăm alocaţiile din prima zi în care ajungem la guvernare" şi aşa mai departe.

Au ajuns la guvernare nu imediat, că s-a format, totuşi, o majoritate de centru-dreapta, care evident a fost făcută praf de Iohannis şi de junta militară care a ocupat conducerea PNL, iar când a venit PSD-ul la putere nu numai că nu a aplicat calendarul de creştere a alocaţiilor, dar, prin ordonanţă de urgenţă, a amânat creşterea alocaţiilor.

Şi practic dumneavoastră aţi votat - foarte mulţi parlamentari ai PSD sunteţi şi aţi fost şi în mandatul trecut şi aţi votat dublarea alocaţiilor şi aţi promis în campanie că veţi dubla alocaţiile, din prima zi când veţi ajunge la guvernare - acum aţi votat... Nici măcar calendarul de creştere a alocaţiilor nu l-aţi respectat, cel care a fost adoptat de Guvernul Orban.

Am vrut să vă aduc aminte, ca să ştiţi cum e cu minciunile de campanie, mai ales că am văzut că au început să curgă râuri de minciuni din partea zonei guvernamentale,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

... cu privire la ce se va întâmpla şi cât lapte şi câtă miere vor curge, când, de fapt, totul este o prăbuşire a nivelului de trai.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul III. Legi organice. Respingeri

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 4/2024.

Vot, vă rog.

170 de voturi pentru, 3 contra, 56 de abţineri. Adoptată.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul organizării şi funcţionării serviciilor de informaţii în România, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor; Pl-x 189/2024.

Vot, vă rog.

165 de voturi pentru, 31 contra, 30 de abţineri, doi colegi care nu votează. Proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi respins. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Vă doresc tuturor o săptămână binecuvântată, alături de cei dragi, şi să ne revedem cu bine după sfintele sărbători.

Rog membrii Biroului permanent să vină la sala de şedinţe.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.18.