Parliamentary debates

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 200.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 23 şi marţi, 24 septembrie 2024; programul de lucru pentru perioada 23-28 septembrie 2024; lista rapoartelor depuse în perioada 16-23 septembrie 2024 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 17.00 continuăm lucrările Camerei cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt solicitări în privinţa modificării ordinii de zi.

Vă rog, doamnă Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă rog să supuneţi la vot suplimentarea ordinii de zi cu Pl-x 142/2024, propunerea legislativă având ca obiect de reglementare modificarea Anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015, în sensul creşterii numărului de mandate alocate Circumscripţiei electorale nr. 43 pentru cetăţenii cu domiciliul în diaspora.

Solicitarea vine pe fondul necesităţii reprezentării adecvate a românilor din diaspora în Parlamentul României, iar în conformitate cu legile statului român, au dreptul la reprezentare parlamentară echitabilă, ca noi, toţi ceilalţi.

Ştiţi foarte bine, România este o dată în interiorul graniţelor teritoriale şi 6 milioane de români sunt în afara României.

Mulţumesc.

Vă rog să supuneţi votului suplimentarea ordinii de zi.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

După cum v-am spus mai devreme, astăzi dezbatem iniţiative legislative care au propunere de respingere.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Corect.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog, următorul coleg, domnul Coleşa Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş spune ceva legat de procedură, pentru că astăzi, 23 septembrie, începând cu ora 11.30, timp de câteva ore, în faţa Parlamentului, a avut loc o adunare publică şi reprezentanţii acestei manifestări publice au dorit încă din 20 septembrie să prezinte un memoriu, ca rezultat al acestei manifestări publice, memoriu pe care aveau dreptul să îl prezinte în Biroul permanent, în Comitetul liderilor sau chiar aici, în plen, conform Legii nr. 60/1991 art. 12 alin. (2).

Deoarece atât Biroul permanent, cât şi Comitetul liderilor, cât şi plenul Camerei au refuzat să primească reprezentanţii acestei manifestaţii, să depună un memoriu, voi enunţa foarte, foarte pe scurt principalele lor revendicări, de care noi ar trebui să ţinem seamă.

În primul rând, încetarea oricăror acorduri, tratate, convenţii prin care România...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Domnule Coleşa...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...care este propunerea de modificare a ordinii de zi?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

V-am spus că nu este o modificare a ordinii de zi, ci este...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Declaraţiile politice... mâine-dimineaţă, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...doar o chestiune pe procedură.

Dacă îmi permiteţi?

Dacă nu, să ştiţi, voi... înţeleg, voi ieşi la dezbaterile generale, pe unul dintre proiectele legislative care urmează.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Haideţi să terminăm cu ordinea de zi, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Orban Ludovic.

Vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am solicitat cuvântul din motive procedurale.

După cum bine ştiţi, la demararea calendarului electoral, am anunţat apartenenţa a 12 deputaţi la Forţa Dreptei, pentru a îndeplini condiţiile prevăzute de Legea alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului şi funcţionării Autorităţii Electorale Permanente, şi anume de a fi considerat partid parlamentar şi a avea drept la delegaţi în secţiile de votare şi în birourile electorale de circumscripţie şi în BEC.

Săptămâna trecută, Biroul Electoral Central a fost sesizat cu o decizie de interpretare în ceea ce priveşte legea, prin care s-a luat decizia, în Biroul Electoral Central, să se reconfirme apartenenţa parlamentarilor, în conformitate cu prevederile legii, la formaţiunea politică, în cursul procesului electoral. Astfel încât am cerut cuvântul pentru a vă solicita să daţi citire adresei pe care am trimis-o Biroului permanent, prin care se reconfirmă apartenenţa celor 12 deputaţi care şi-au confirmat o dată apartenenţa politică, adică faptul că sunt membri Forţa Dreptei, să se reconfirme, tocmai pentru ca Biroul Electoral Central să fie informat, astfel încât să ne menţinem dreptul de a avea delegaţi în secţiile de votare, având un statut echivalent cu statutul unui partid parlamentar.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Vă mulţumesc.

Sunt mai multe informări şi o să le dau citire la finalul şedinţei.

Mergem mai departe.

Dacă sunt propuneri de modificare a ordinii de zi?

Dacă nu, intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun; PL-x 531/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru sănătate şi familie.

Vă rog.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun, trimis cu adresa PL-x.531 din 7 noiembrie 2016.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctul de vedere negativ al Guvernului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege în forma prezentată.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnule Coleşa, vă rog.

Dar vă rog să faceţi referire la proiectul pe care îl dezbatem.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Este vorba de - nu? - combaterea efectelor dăunătoare ale tutunului. Este un domeniu extrem de important, însă nu mai important decât menţinerea păcii, fără de care nu ar mai avea importanţă nimic.

Ca atare, voi spune foarte pe scurt ideile principale ale memoriului pe care AUR - doar AUR - l-a primit, pentru a spăla ruşinea Parlamentului.

Şi este vorba de:

- încetarea oricăror acorduri, tratate, convenţii prin care România s-a obligat să acorde ajutor militar, tehnică militară sau orice instruire sau formare a personalului militar al Ucrainei;

- neaprobarea şi neratificarea niciunui fel de act sau solicitare privind Ucraina...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Domnule Coleşa...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

- adoptarea de către România a unei...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...vorbeam despre combaterea efectelor consumului de tutun.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Exact.

...poziţii de neutralitate faţă de conflictul armat dintre Rusia şi Ucraina;

- stoparea oricăror demersuri şi acţiuni care ar putea avea ca efect extinderea acestui conflict;

- exprimarea dorinţei poporului român...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...de a fi pace în ţară şi pretutindeni;

- şi stingerea tuturor conflictelor...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să opriţi microfonul domnului Coleşa. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...armate... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale, vă rog.

Dacă nu, vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

2. Propunerea legislativă privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul "Casa radio" situat în Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 174-176 sect. 1; Pl-x 117/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Vă rog, domnule Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din ziua de marţi, 19 septembrie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul "Casa radio" situat în Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 174 - 176 sect. 1, şi anume Pl.-x 117/2016, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport. Pentru această iniţiativă legislativă s-a întocmit raportul nr. 4c-6/142 din 4 octombrie 2016, prin care s-a propus respingerea propunerii legislative şi raportul suplimentar nr. 4c-6/15.03.2017, prin care s-a propus menţinerea raportului de respingere a propunerii legislative.

La întocmirea prezentului raport suplimentar II, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; punctele de vedere negative al Guvernului - nr. 753/14.04.2016 şi nr. 871/24.02.2017.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din data de 21 martie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare îndeplinirea demersurilor legale de către Guvern pentru a recâştiga dreptul de utilizare a imobilului "Casa Radio" în vederea realizării unui complex muzeal care să includă un muzeu al dictaturii comuniste. Ulterior recâştigării dreptului de utilizare a imobilului, Guvernul României va întreprinde demersurile legale necesare pentru proiectarea şi realizarea în acest imobil a unui complex muzeal şi de săli de conferinţă, care va cuprinde un muzeu al dictaturii comuniste.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă şi rapoartele întocmite în şedinţa din 17 octombrie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma examinării iniţiativei legislative, a rapoartelor întocmite şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - două abţineri -, menţinerea raportului suplimentar de respingere a Propunerii legislative privind realizarea Muzeului Dictaturii Comuniste în imobilul "Casa radio" situat în Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 174-176 sect.1.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog din suflet să nu mai îmi opriţi microfonul...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Domnule Coleşa, dacă nu faceţi referire...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...pentru că consider...

Da.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...la propunerea legislativă pe care o dezbatem...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Înţeleg.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...o să vă opresc microfonul. Şi nu-mi face plăcere.

Aşa că vă rog să faceţi referire la propunerea legislativă.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

...pentru că consider că legătura dintre comunism şi război este una...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Vă mulţumesc, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...foarte puternică...

Lăsaţi-mă, că vorbesc pe subiect. (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Vă mulţumesc, domnule Coleşa.

Vă rog, domnule deputat Gheorghe Andrei, dezbateri generale.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această iniţiativă legislativă nu mai este astăzi de actualitate datorită, iar nu din cauza, am spus datorită, în virtutea faptului că între timp a fost adoptată iniţiativa legislativă iniţiată de Partidul Naţional Liberal, care vizează înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului, muzeu care este în procedură de atribuire a unei clădiri şi care este deja în derularea primelor sale proiecte şi care funcţionează legal la acest moment.

De asemenea, un lucru important de precizat este faptul că se desfăşoară un proiect privind reabilitarea şi valorificarea muzeală a fostului penitenciar comunist de la Râmnicu Sărat, sub titulatura "Memorialul Tăcerii".

Ştim cu toţii "Memorialul Durerii" de la Sighetu Marmaţiei, care este un muzeu de referinţă la nivel european şi care este unul din acele locuri sacre, îmi permit să spun, în care putem cu toţii să simţim ceea ce a însemnat tragedia regimului comunist şi ce a însemnat suferinţa românilor sub acest regim de ocupaţie adus de Rusia, fix de Rusia, care, apropo de ce se spunea mai înainte, este cea care provoacă războaie în Europa, cea care duce la tragedii şi a adus moartea în aceste timpuri pe care noi cu toţii le credeam că sunt timpuri de pace.

Şi, nu în ultimul rând, există şi alte proiecte importante la nivelul acesta, al memoriei regimului totalitar comunist - Proiectul de la Piteşti, Proiectul privind punerea în lumină a muzeului care va avea loc la Penitenciarul Jilava - Fortul 13 de lângă Bucureşti.

Aşadar, la acest moment, această iniţiativă nu mai are niciun obiect. Şi, da, există în România voinţă politică pentru respectarea memoriei regimului comunist şi pentru păstrarea în conştiinţa oamenilor a tragediei reprezentate de acest regim care a fost impus României fix de Rusia.

Deci sunt lucruri bune care se fac şi lucruri pe care Partidul Naţional Liberal le-a susţinut cu tărie în toată această perioadă.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Chelaru Mircia.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am studiat motivaţia, mai ales din perspectiva regimului de proprietate a acestei clădiri, care ar fi produs o anumită reticenţă în a dezvolta proiectul, unele puerile, altele justificate, însă, personal, mă bucură că se respinge această iniţiativă, nu doar din perspectiva denumirii limitative, ci din cea a adevărului istoric.

Aş sugera, dacă tot se intervine pe această temă, să se facă un muzeu al dictaturilor, al dictaturilor din această ţară.

Nu ştiu dacă avem câţiva ani de lumină prin care România să nu fi trăit sub dictatură.

Să ne amintim de dictatura carlistă, dictatura antonesciană, dictatura represiv criminală bolşevică, dictatura ideologică post-bolşevism, în timpul lui Ceauşescu. Avem atâtea dictaturi pe care le putem pune într-un corolar al existenţei noastre. Şi, din acest punct de vedere, nu trebuie să ideologizăm, cine e mai bun sau cine e mai rău, cine a avut iniţiativa primordială.

Cert este că şi astăzi suntem într-o dictatură a unei nesimţiri totale din perspectiva grijii faţă de ceea ce înseamnă condiţia umană.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt colegi înscrişi la cuvânt.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 300/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci,.

Vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal, astfel - veniturile salariale realizate în contul orelor suplimentare, în limita a 32 de ore lunar, numai pentru contractele de muncă cu normă întreagă, cu excepţia veniturilor salariale sau asimilate salariilor pentru personalul plătit integral sau parţial din fonduri publice, să fie scutite de impozitul pe venit, de contribuţiile sociale datorate de angajator, de contribuţiile sociale de sănătate, de alte contribuţii precum cele privind asigurările de şomaj, accidente etc.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deoarece prin modificarea Codului fiscal, respectiv neimpozitarea veniturilor salariale realizate în contul orelor suplimentare, numai pentru persoanele care sunt angajate pe bază de contracte de muncă cu normă întreagă, cu excepţia personalului plătit integral sau parţial din fonduri publice, se încalcă principiul nediscriminării sau al egalităţii de tratament în faţa legii. Sursa din care sunt plătite drepturile salariale, respectiv fonduri publice sau private, nu justifică instituirea unui tratament fiscal diferit.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Coleşa Ilie-Alin.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o iniţiativă legislativă interesantă, chiar dacă este proastă, făcută de către reprezentanţi ai PNL şi PSD.

Vedem că dânşii au propus scutirea de la plata impozitelor şi reducerea unor taxe pentru cei care realizează ore suplimentare.

Ce au înţeles peste timp cei de la PSD şi PNL din prezent a fost să-i impoziteze la fel de dur pe cei care nu au un contract de muncă pe 8 ore, unul întreg, ci o fracţie. Deci, în loc să reducă taxele, dânşii le-au înăsprit dincolo de logică.

Şi, în al doilea rând, vedem că dânşii propun această reducere doar pentru cei plătiţi de la stat, din fonduri publice. În timp, am văzut că atât PSD, cât şi PNL sunt experţi în a antagoniza diferite categorii sociale sau profesionale. Cum vedem şi aici - îi antagonizează pe cei din mediul de stat, cei angajaţi la stat, cu cei din mediul privat.

Am văzut asta prin acordarea discreţionară a unor avantaje unor categorii, de multe ori înguste, dar vocale, sociale sau profesionale, şi ignorarea celor mulţi care într-adevăr au nevoie mare de a avea taxe şi impozite reduse.

Propunerea AUR este una simplă şi se referă la reducerea taxelor şi impozitelor la 25% pe salariul minim brut, iar acesta să fie de 5.000 de lei.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 299/2017.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog.

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare reducerea cotei de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator şi angajat, reducerea cotei de contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii, reducerea cotei de impozitare a venitului, reducerea cotei de impozitare a profitului, transferul plăţii asigurării de şomaj, în totalitate, către angajator.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deoarece prin măsurile propuse se vor înregistra diminuări ale veniturilor bugetare, pentru care iniţiatorii nu menţionează prevederile legale prin care se are în vedere acoperirea micşorării veniturilor bugetare ca urmare a acestor reduceri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Moşteanu Liviu-Ionuţ.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, e o propunere bună a PNL-ului, din 2017, pe când în PNL mai erau ceva urme de liberalism şi atunci iniţiatorii, doamna Gorghiu, doamna Turcan, domnul Fenechiu - citesc de aici, din listă -, domnul Vergil Chiţac, domnul Stângă, cereau o taxare mai bună, mai uşoară, mai mulţi bani în buzunarul românilor, mai mult ajutor pentru antreprenori şi angajatori în România, ceea ce e un lucru de bun-simţ pe care l-ar face orice liberal.

Însă, de atunci, din păcate, s-au luat în braţe cu PSD şi am văzut, în 2021, sub semnătura unui premier liberal, domnul Ciucă, cum au pus şi mai multe taxe pe cei care muncesc şi au supraimpozitat munca part-time, au modificat regimul de impozitare şi taxare al microîntreprinderilor, pentru a pune şi mai multe poveri în spatele celor care muncesc şi au plecat cu totul de lângă liberali şi oamenii care muncesc, şi antreprenori, şi s-au dus lângă PSD, că acolo se simt confortabil.

USR susţine o mai mică impozitare a muncii, susţine mai mulţi bani în buzunarul fiecărui român, mai mult suport pentru antreprenori şi angajatori şi vom vota împotriva respingerii acestui proiect. Credem că este un proiect bun.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul Andronache Gabriel, liderul Grupului PNL.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ce înseamnă să extragi doar ce-ţi convine dintr-o propunere legislativă, fără să vezi ansamblul!

Poate vă uitaţi pe propunerile legislative pe care Partidul Naţional Liberal le-a iniţial şi le-a depus în ultima perioadă şi veţi regăsi toate aceste propuneri în noile noastre propuneri legislative.

Această propunere legislativă însă viza cu totul şi cu totul altceva. Poate citiţi până la sfârşit şi veţi vedea că se referea la majorarea salariului minim pe economie, care a ajuns la o valoare mult mai mare decât propunea acest proiect de lege.

Ca atare, vă sfătuiesc să vă uitaţi la ansamblu, nu doar la o parte care vă convine şi atunci veţi ajunge la concluzia că proiectul nu mai poate fi susţinut.

Şi vă sfătuim şi vă mulţumim anticipat dacă veţi susţine noile noastre propuneri legislative.

Mulţumesc mult.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dancă Ionel.

Domnul Ionel Dancă:

Este absolut jenant cum foştii colegi din PNL au ajuns să-şi respingă propriile propuneri legislative, înaintate, e adevărat, cum spunea aici mai devreme un antevorbitor, propuneri legislative înaintate în perioada în care la conducerea PNL mai exista o urmă de liberalism, respectiv în 2017, când Ludovic Orban conducea Partidul Naţional Liberal.

Şi Ludovic Orban se identifică în toată istoria politicii româneşti ca liberalul autentic care a susţinut întotdeauna reducerea taxelor şi creşterea puterii de cumpărare a românilor.

Este jenant ce a ajuns astăzi PNL-ul, care îşi respinge propria iniţiativă legislativă din 2017, de reducere a taxelor şi impozitelor pe muncă - e adevărat, într-un proiect de lege care prevedea majorarea salariului minim; dar şi acest lucru nu mai este de actualitate, o parte din acest proiect de lege, pentru că tot Guvernul condus de Ludovic Orban a fost cel care a majorat salariul minim la nivelul pe care propunerea legislativă îl solicită.

Aşadar, aşa cum am făcut în 2019, alături de Ludovic Orban, când am preluat guvernarea şi am anulat toate majorările de taxe şi impozite introduse atunci de PSD, precum suprataxarea part-time, aşa vom face şi în 2025, după ce vom ajunge la guvernare împreună cu Forţa Dreptei... (Râsete. Vociferări. Aplauze.) ...şi vom anula toate majorările şi taxele propuse şi aprobate de PSD - PNL. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Budăi Marius.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Interesante poziţiile colegilor noştri din opoziţie.

Colegul nostru, amicul nostru, "Domnul General", cu "Cine este Generalul?", între timp, de la această propunere legislativă, a fost şi prim-ministru, putea s-o facă, n-a făcut-o. Colegii noştri, la fel, au avut proiect de lege, au câştigat cu proiect de lege - taxe zero pentru salariul minim -, au fost la guvernare, n-au făcut-o.

Acum, în campania electorală, este OK.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor; PL-x 86/2017.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 86/2017.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 22 decembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât măsurile propuse implică cheltuieli bugetare suplimentare, iar iniţiatorii nu precizează sursele financiare necesare.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnule Coleşa Ilie-Alin, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, este o iniţiativă legislativă bună.

Să vedem exact ce spune. Nu ar fi trebuit respinsă. Spune aşa - persoanele beneficiare ale indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor care înaintea termenului legal de terminare a concediului de creştere a copilului merg înapoi la muncă au dreptul la plata a 50% din indemnizaţia cuvenită pe perioada rămasă.

Deci, o încurajare a mamelor, în general, de a se desprinde mai repede de copiii foarte mici, pentru a merge în câmpul muncii înapoi.

Este specifică socialiştilor, care cred că mama trebuie desprinsă mai repede de copil.

E adevărat, trebuie să existe această libertate şi e foarte bine ca mamele care doresc să se întoarcă mai repede la muncă să beneficieze de un stimulent fiscal, dar mai important, mult mai important ar fi ca şi după ce se termină concediul de creştere a copiilor, care se termină de obicei la 2 ani, iar copilul este minor până la 18 ani, părinţii, atât mama, cât şi tatăl, să beneficieze de nişte... nu musai stimulente fiscale, ci reduceri de taxe şi impozite, astfel încât banii pe care părinţii îi câştigă să le rămână pentru creşterea copiilor.

Am avut mai multe iniţiative legislative pe această temă - scăderea taxelor şi impozitelor pentru fiecare copil care apare într-o familie.

Dezastrul demografic în care suntem reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa ţării şi a naţiunii noastre.

Ca atare, trebuie să încurajăm oamenii să lucreze, dar să şi crească copii.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nu mai avem înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru completarea art. 999 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 537/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, doamnă Vicol.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, a fost sesizată, spre dezbatere în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 999 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 999 din Legea nr. 134/2010 cu un alineat nou, alin. (5), potrivit căruia "ordonanţa preşedinţială care are ca obiect cererea de integrare în domiciliul comun al soţiei sau soţului, cu sau fără copii, va fi dată în termen de maxim două zile lucrătoare de la data cererii depuse în instanţă".

În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive şi a avizului Consiliului Legislativ, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art. 999 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu avem.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Ordinului Geodezilor din România; Pl-x 505/2010.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În temeiul dispoziţiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 12 martie 2013, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Ordinului Geodezilor din România, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Propunerea legislativă a fost trimisă cu adresa Pl-x 505/2010 din 12 martie 2013 şi înregistrată sub nr. 871/2010/2013 din 13 martie 2013.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 15 septembrie 2010.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modul de organizare şi exercitare a profesiei de geodez, precum şi înfiinţarea Ordinului Geodezilor din România ca uniune profesională cu drept de semnătură, organizaţie independentă, autonomă, apolitică, nonprofit şi de interes public.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez şi înfiinţarea Ordinului Geodezilor din România.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Şerban Gianina.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem astăzi la dezbatere un proiect din 2010.

Pe ordinea de zi avem 25 de proiecte legislative din 2016-2017 şi astăzi le dezbatem în plen. Ne facem că muncim, ne facem că suntem la muncă.

Şi, pe această cale, le-aş răspunde şi colegilor care mai devreme ne întrebau - nu sunteţi în campanie electorală? Şi am o propunere către dumneavoastră - să oprim campania electorală pentru moment şi cred că ar trebui să fim toţi la Pechea, în Galaţi.

Colegii mei parlamentari AUR sunt acolo, de aceea nu sunt astăzi în plen, pentru a da o mână de ajutor celor ce au nevoie. Acum, nu mâine, nu peste o săptămână, nu peste o lună.

Stimaţi colegi, pe uşa Primăriei de la Pechea, dacă nu ştiţi, este închisă Primăria şi e un anunţ - de pe 2 septembrie până pe 30 septembrie, concediu de odihnă. Adică, nici măcar concediu fără plată. Vrem să încasăm în continuare salarii.

Vă îndemn să punem umăr de la umăr şi să fim alături de români, pentru că ei de asta au nevoie, să fim alături de ei, nu să dezbatem proiecte de lege din 2010. (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nu mai avem înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru completarea Legii 416/2001 privind venitul minim garantat; Pl-x 486/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie sociale.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Propunerea legislativă a fost retrimisă Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa Pl-x 486/2015.

În urma reluării dezbaterilor în şedinţa din 31 octombrie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea soluţiei iniţiale, de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Ţoiu Oana-Silvia.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Astăzi avem la vot, la respingere, o iniţiativă legislativă pe venitul minim garantat. Abia astăzi, pentru că, pe soluţia corectă, venitul minim de incluziune, o soluţie deja finalizată încă din 2016, a fost nevoie de 8 ani de zile şi de USR să o pună ca şi criteriu în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să ajungă cu adevărat făcută. Şi chiar şi aşa, miniştrii PSD au reuşit să o strice. Pentru că de la o soluţie care prevedea micşorarea birocraţiei pentru cei mai vulnerabili dintre români şi susţinerea lor în muncă, susţinerea copiilor lor la educaţie, s-a ajuns acum la o birocraţie care a dus spre a cere toate documentele din nou acestor oameni vulnerabili, fără să fie automat continuat sprijinul.

Dar mai grav decât atât, din mixul venitului minim de incluziune a fost scoasă energia, care este unul dintre principalele costuri ridicate, în special pentru gospodăriile vulnerabile, care nu şi-au permis eficienţă energetică de niciun fel, iar celelalte măsuri luate de Guvern, măsurile de plafonare a facturilor, au dus, din păcate, la unele dintre cele mai mari preţuri ale energiei din Uniunea Europeană, deşi România este o ţară cu numeroase resurse în direcţia asta.

Mai mult decât atât, un plan simplu care prevedea că o familie vulnerabilă depune doar o dată un dosar în care să dovedească că are nevoie de ajutor, că are nevoie de ajutor să-şi susţină copiii la şcoală, că are nevoie de un ajutor, condiţionat de căutarea şi participarea la un loc de muncă, dacă îl găseşte, s-a transformat din nou în nenumărate dosare şi drumuri birocratice.

Opt ani de zile pentru o reformă simplă, şi în momentul în care a ajuns să fie pusă în practică, oricum, miniştrii PSD au stricat-o parţial. Pentru că nu-i suficient să avem soluţii bune până n-avem şi oameni buni la guvernare.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (4) al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare; Pl-x 325/2017.

Daca din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea alineatului (4) al articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă au fost sesizate spre dezbatere, pe fond, prin Pl-x325.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din data de 26 septembrie 2017.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, deoarece aceasta a rămas fără obiect, actul normativ preconizat a fi modificat fiind abrogat prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu avem înscrişi la cuvânt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Avem. Avem.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Avem.

Domnul deputat Moşteanu Liviu-Ionuţ, liderul Grupului USR.

Vă rog.

Aţi apăsat mai târziu şi de aceea...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, e un proiect cu care noi suntem de acord. Un proiect al domnului deputat Gheorghe, de la PNL, care spunea o chestiune foarte simplă, şi anume, prin derogare de la prevederile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 99, pentru întreg personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, cuantumul brut al salariilor de bază se majorează cu 50% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017.

Domnule Gheorghe, domnilor de la PNL, care aveţi şi Ministerul Culturii, haideţi să susţinem acest proiect, nu respingeţi acest proiect al dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea punctului 2 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 317/2017.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă.

Vă rog.

Domnul Victor Ilie:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea punctului 2 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 26 septembrie 2017.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea punctului 2 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 250/2016, în sensul corectării cuantumurilor salariilor corespunzătoare gradaţiei 0 la două dintre funcţiile prevăzute în anexă, stabilite, în mod eronat, la un nivel mai ridicat decât cele prevăzute pentru gradaţiile corespunzătoare.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor trei comisii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea punctului 2 din Anexa nr. 1 a Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Dămureanu Ringo.

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice reprezintă o temă pe care o aveţi pe agendă cel puţin din 2023.

Aţi promis lucrătorilor din România, lucrătorilor bugetari, că veţi finaliza această listă, că este un jalon în Programul PNRR, iar după un an şi jumătate de aşteptare acest proiect de lege nu există. Ba, din contră, aţi respins şi proiectele pe care noi le-am făcut pentru salarizarea personalului din administraţia publică locală, statutul asistenţilor maternali profesionişti şi a altor categorii de personal din acestea.

Iată, acum dezbatem proiecte de legi din 2017, an în care ministrul de atunci al muncii promitea că Legea salarizării, pe care a dat-o, nu se va modifica 50 de ani. Or, sunt peste 120 de acte normative emise până în prezent, prin care această Lege a salarizării a fost modificată şi răsmodificată, iar noi venim, astăzi, să dezbatem un proiect de lege de acum 7 ani.

Ne obişnuiserăţi să îi amăgiţi pe lucrătorii din România cu legi de salarizare din 7 în 7 ani. Acum văd că aţi depăşit şi acest termen.

Rugămintea este să puneţi din nou pe ordinea de zi Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu (din sală):

Eram înscrisă la cuvânt!

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

A, doamna Ţoiu!

Îmi cer scuze, aţi apărut în partea de sus, ca vicepreşedinte, şi n-am observat.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc frumos.

Legea salarizării unitare, o lege care ar fi trebuit să asigure plata corectă, pe baza performanţei, şi, da, scăderea plăţilor şi restructurări, acolo unde vorbim de oameni care nu îşi fac treaba, în mediul public. Legea salarizării unitare avea ca termen prima jumătate a anului 2023.

Nici până acum, un an mai târziu faţă de termenul limită, nu avem, nici măcar în transparenţă, o propunere a acestei legi. Deşi, luni de zile, Guvernul s-a lăudat că a ajuns la un acord cu sindicatele, acesta, iată, nu este nici măcar public pus în transparenţă, nici măcar către parlamentari.

De ce este asta grav? Dincolo de faptul că avem în continuare un mediu de lucru public, în care cei care performează nu sunt răsplătiţi cum se cuvine, iar cei care au ajuns acolo pe alte mecanisme decât cele legate de performanţă primesc bine mersi acelaşi salariu la sfârşitul lunii.

Este grav şi pentru economie, în general, pentru că avem miliarde de euro blocate din PNRR, din cauza neîndeplinirii acestor jaloane.

În acelaşi timp, România se împrumută de pe pieţele externe. La fiecare 3 lei încasaţi ne împrumutăm 1,2 lei. Împrumuturile şi finanţarea externă pentru acest an este planificată la peste 40 de miliarde de euro, mult mai mult decât banii pe care am putea să îi accesăm din PNRR, bani care sunt acum blocaţi din cauza neîndeplinirii jaloanelor.

Aşa că, acest Guvern ar trebui să-şi facă responsabilitatea faţă de plătitorii de taxe şi să îndeplinească reformele promise. Se fereşte, însă, de asta, ca să nu supere votanţii angajaţi în mediul public. Dar ce uită este că şi angajaţii din mediul public au nevoie să vadă că performanţa este recompensată şi că nu mai duc în spate munca şi a altor colegi care nu-şi îndeplinesc responsabilităţile.

Această reformă nu e una de care un guvern să se ferească, ci una care trebuie făcută pentru că este esenţială.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul Marius Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ discutat, dezbătut acum în plenul Camerei Deputaţilor, este un exemplu de act normativ şi de propunere legislativă - atunci când suntem în opoziţie să avem foarte mare grijă ce propuneri facem, că s-ar putea să ajungem la putere şi să trebuiască să le aplicăm.

Asta e unu.

2. Dacă colegi de-ai noştri, care iarăşi au fost la guvernare, ar fi aplicat Legea salarizării, atunci când au fost la guvernare, şi s-ar fi dus aplicarea Legii salarizării până la capăt, am fi ajuns la acea echilibrare pe care o doream cu toţii, atunci am fi avut mai multe sau mai puţine elemente de completat şi am fi avut o discuţie şi o dezbatere mult mai simplă.

Iar despre jaloane, despre întocmirea şi despre îndeplinirea jaloanelor, Legea salarizării este în cererea de plată nr. 4. N-are nicio treabă, nicio întârziere a reformei cu această lege.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Încheiem aici dezbaterile de astăzi şi, înainte să trecem la lucrările consacrate primirii de răspunsuri la interpelări, o să vă prezint câteva informări scrise.

Avem o iniţiativă legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023; Pl-x 242/2024.

Şi mai avem încă trei informări.

Liderul Grupului parlamentar al USR ne aduce la cunoştinţă că domnul deputat Lazăr Ion-Marian şi domnul deputat Ciornei Radu Tudor au fost excluşi din Grupul parlamentar al USR, ca urmare a pierderii calităţii acestora de membri ai Partidului Uniunea Salvaţi România.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian ne informează că va activa în cadrul Grupului parlamentar al PNL.

Domnii deputaţi Orban Ludovic, Bola Bogdan-Alexandru, Chira Claudiu-Martin, Dancă Ionel, Ionescu George, Kocsis-Cristea Alexandru, Miuţescu Gheorghe Adrian, Nagy Vasile, Plăiaşu Gabriel, Şovăială Constantin, Ştefan Ion, Tănase Antonel îşi reconfirmă apartenenţa politică la Partidul Forţa Dreptei, din data de 2 septembrie şi până în prezent, aşa cum a menţionat şi domnul Orban când a cerut cuvântul pe procedură.

Domnul deputat Gheba Daniel-Sorin ne aduce la cunoştinţă că domnia-sa nu a completat nicio adeziune la Partidul DREPT, fiind în continuare membru al Partidului AUR.

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna vicepreşedinte Oana Ţoiu la prezidiu, pentru a conduce lucrările consacrate primirii de răspunsuri la interpelări.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 23 septembrie 2024, parte consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, din partea domnului deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, de la Grupul parlamentar al minorităţilor, tema interpelării fiind "Probleme în procesul de colectare a ambalajelor".

Îl invităm la cuvânt pe reprezentantul Guvernului, domnul Bogdan-Radu Balanişcu, secretar de stat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan-Radu Balanişcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua!

Mulţumesc.

Conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalajele primare reutilizabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comercianţii, respectiv operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de comercializare a produselor în ambalajele incluse în sistemul SGR, către consumatorii sau utilizatorii finali, sunt obligaţi să organizeze puncte de returnare şi să preia în cadrul punctelor de returnare toate ambalajele SGR returnate de către consumatori sau de către utilizatorii finali şi să restituie acestora valoarea garanţiei la momentul returnării ambalajelor SGR.

Mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

Urmează interpelarea domnului Toma Ilie, către Ministerul Educaţiei: "Mutare disciplinară elevi".

Îl invit la cuvânt pe domnul Marian Daragiu.

Domnul Marian Daragiu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Doamnă preşedinte,

Politica Ministerului Educaţiei pentru sistemul şcolar are, printre obiectivele majore, accesul egal şi sporit la educaţie, reconstrucţia învăţământului şi compatibilizarea europeană a acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 146 alin. (2) din Legea învăţământului preuniversitar....

Domnul Ilie Toma (din sală):

Mai aproape de microfon!

Domnul Marian Daragiu:

În conformitate cu prevederile art. 146 alin. (2) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale.

De asemenea, conform art. 8 alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale asigură buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în unităţile administrativ-teritoriale în care acestea îşi exercită autoritatea.

Conform prevederilor art. 232 alin. (6) din Legea nr. 198/2023, unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai imobilelor din domeniul public local sau judeţean, după caz, au obligativitatea de a asigura obţinerea şi menţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu şi a autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau componentelor organizatorice ale acestora.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, a fost lansat, în luna decembrie 2022, apelul competitiv de proiecte pentru dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor conexe.

Detalii privind acest apel de proiecte sunt furnizate la link-ul pe care îl aveţi deja la dispoziţie.

Am să citesc câteva dintre măsurile regăsite în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: digitalizarea mediilor de învăţare din învăţământul preuniversitar.

Astfel, vor fi echipate 5.200 de laboratoare de informatică, 3.600 de şcoli cu clase de nivel primar, gimnazial şi liceal, care, la rândul lor, vor fi dotate cu echipamente IT pentru digitalizarea resurselor de învăţare, 909 laboratoare informatice de şcolile de educaţie şi formare profesională.

În ceea ce priveşte investiţia în infrastructura şcolară, 75.000 de săli de clasă, săli pentru activităţi extraşcolare sau sportive vor fi notate cu mobilier, 10.000 de laboratoare, cabinete în sistemul educaţional preuniversitar, dotarea cu echipamente, inclusiv digitale, a atelierelor de practică din învăţământul profesional şi tehnic, astfel încât 909 unităţi din învăţământul IPT vor fi dotate cu laboratoare de practică funcţionale.

Ministerul Educaţiei a implementat programe sociale naţionale anuale pentru creşterea accesului la educaţie inclusivă şi de calitate pentru copiii, elevii din grupuri defavorizate, inclusiv cei cu cerinţe educaţionale speciale. De exemplu, masă caldă, respectiv Programul Naţional "Masă Sănătoasă", în anul 2024, rechizite şcolare, bani de liceu, burse şcolare, transportul elevilor, programul pentru şcoli, sprijin material pentru copiii cu CES şi/sau dizabilităţi.

Am să trec la următoarele. (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

Puteţi să continuaţi şi cu "Anul şcolar 2024-2025"?

Perfect!

Atunci, urmează, dacă a ajuns, domnul...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Numai puţin, vă rog!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Da, sigur! Haideţi!

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Întrebările şi interpelările vin întotdeauna din teritoriu şi nu neg buna colaborare între mine şi Ministerul Învăţământului. Şi îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pe această cale.

Însă esenţa... nu voiam doar, să zic aşa, un răspuns frumos scris pe hârtie.

E OK, ştiu că se fac eforturi susţinute, e OK, ştiu că există programe. În principal, mă interesa digitalizarea, pentru că aici suferim noi cel mai mult, transferul de date să fie cât mai rapid, să nu mai alergăm de la o unitate la alta.

Aş vrea răspunsurile, când mai vin, să fie mult mai concrete şi să veniţi cu veşti bune.

Da, funcţionează digitalizarea în locul cutare, cutare, cutare.

Iar referitor la cea de-a doua interpelare, la care aţi vrut să-mi răspundeţi şi mi-aţi dat răspuns în scris, vă mulţumesc foarte mult.

Camerele astea de... să zic aşa, uşor de corecţie pentru copiii care greşesc, nu am înţeles exact cum funcţionează, pentru că şi acolo vor exista părtiniri, vor exista, ştiu eu, lucruri care nu vor fi corecte şi nu sunt foarte concret puse pe hârtie.

Prezentaţi-ne nişte norme mai exacte, când veţi putea, şi după aceea vom mai discuta.

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspunsurile date.

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumesc.

Următoarea interpelare: "Anul şcolar 2024-2025".

Tot domnul Marian Daragiu, subsecretar de stat.

Îi răspunde domnului deputat Toma Ilie, de la PSD.

Domnul Marian Daragiu:

Doamnă preşedinte,

Domnule deputat, ...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Domnul deputat a făcut cererea pentru transmiterea în scris a răspunsului.

Mulţumim, domnule Daragiu, este suficient.

Domnul Marian Daragiu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Dacă a ajuns domnul subsecretar de stat Ioan Cristian Haiduc, care răspunde, din partea Guvernului, la interpelarea domnului Toma Ilie, de la PSD, "ANL - Programul de construcţii de locuinţe pentru tineri"?

Înţeleg că nu a ajuns domnul subsecretar de stat.

Reamintim obligativitatea reprezentanţilor Guvernului de a fi prezenţi la interpelări.

Următoarele trei interpelări din partea domnului deputat Toma Ilie, de la PSD: "Riscul de blackout energetic", "Adeverinţe necesare pentru aplicarea Legii nr. 197/2021" şi "Competenţe în tehnologii avansate pentru IMM-uri" au avut solicitată amânarea.

Vă mulţumesc.

O zi bună!

Declar şedinţa încheiată.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.13.