Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.32.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petre-Florin Manole, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petre-Florin Manole:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 octombrie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi PSD, 3 deputaţi PNL, 2 deputaţi USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, în conformitate cu acest algoritm, îi dau cuvântul doamnei deputat Nicoleta-Matilda Goleac, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De ce este important referendumul pentru integrarea europeană din Republica Moldova".

Pe 20 octombrie 2024 va avea loc referendumul prin care cetăţenii Republicii Moldova, cel de-al doilea stat românesc, sunt chemaţi la urne să decidă în vederea direcţiei către Uniunea Europeană a celuilalt stat românesc de pe malul stâng al Prutului.

Ceea ce este foarte important de precizat, cu privire la această situaţie, este faptul că această opţiune are un impact geopolitic asupra întregii regiuni, fiind definitorie pentru direcţia în care Republica Moldova, indisolubil legată de România şi de destinul naţional al poporului român, se va îndrepta în următorii ani.

După cum ştim, la Chişinău acţionează o serie de forţe pro-ruse care doresc nu doar să împiedice aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, nu doar să îndepărteze Republica Moldova de Ţara Mamă, România, ele doresc pur şi simplu să distrugă ceea ce reprezintă, în Republica Moldova, opţiunea către democraţie, către libertate şi către unitatea naţională a poporului român. Aceste forţe ruseşti nu se opun doar elementului românesc din Republica Moldova, ci se opun inclusiv celor care, deşi nu sunt români la origine, împărtăşesc aceleaşi valori cu majoritatea românească din Republica Moldova.

Aşadar, vă spun foarte sincer, tentativa ruşilor de destabilizare a Republici Moldova îi vizează pe toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de originea etnică, indiferent de limba pe care o vorbesc, indiferent de religie şi indiferent de valorile pe care le împărtăşesc.

De asta cred că este foarte important ca, în această perioadă, România să-şi ofere întregul sprijin şi suport pentru Republica Moldova şi să înţeleagă faptul că, în funcţie de acest referendum, vom vedea dacă fraţii noştri de dincolo de Prut vor merge ireversibil către aderarea la Uniunea Europeană şi apropierea definitivă de România, Ţara Mamă, ori vor aluneca către totalitarismul rusesc, către aceiaşi cotropitori care au distrus Basarabia, care au ocupat pământul românesc de la Prut şi Nistru şi care încearcă să ţină Republica Moldova într-o zonă gri, într-o falsă neutralitate, într-o marginalitate a Europei şi într-o periferie întotdeauna predispusă la riscuri de securitate majore.

Locul Republicii Moldova este împreună cu România, locul României este alături de Republica Moldova.

Am convingerea că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom fi iarăşi o singură naţiune română, unită, în Europa.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Are cuvântul domnul deputat Ringo Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Îmi propusesem pentru astăzi să vorbesc despre sănătate, pentru că problemele sistemice pe care le întâlnim în acest sector de activitate sunt din ce în ce mai ample, iar întotdeauna sănătatea unei fiinţe sau a unui popor începe cu sănătatea fizică, desigur.

Dar mi s-a părut important să vorbim şi despre sănătatea morală şi, în primul rând, despre sănătatea societăţii noastre.

Vorbesc aici şi mă refer la Constituţie, legea fundamentală, piatra de temelie a oricărui stat democratic.

Doamnelor şi domnilor,

Avem, în România, o Constituţie care, slavă Domnului, a garantat drepturile fundamentale şi statul de drept, până în prezent, o Constituţie pe care ar fi trebuit cu toţii s-o respectăm.

Am adoptat aici, în Parlament, legi nu întotdeauna foarte bune, legi care au restrâns, încetul cu încetul, drepturile şi libertăţile fundamentale. Pe moment nu ne-am dat seama că asta se întâmplă, iar acele restrângeri, prin legi, ajung să-i afecteze, încetul cu încetul, chiar şi pe cei care le-au adoptat.

De aceea, cred că este foarte important să veghem la respectarea Constituţiei, la respectarea legii, iar nu în ultimul rând să fim cu luare aminte asupra funcţionării Curţii Constituţionale, pentru că ea ar trebui să fie garantul funcţionării democraţiei, garantul respectării Constituţiei, în România.

Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute, când Curtea Constituţională a intervenit politic grav şi a încălcat drepturi fundamentale, începând cu dreptul de a fi ales al unui cetăţean român, care, pe deasupra, a şi fost senator şi este europarlamentar, mi se pare extrem de grav.

Nu susţin că din cauza acestui precedent ar trebui să umblăm la Constituţie, pentru că nu acolo este problema. Se pot găsi soluţii legislative referitoare la Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, la legile electorale, care pot rezolva această problemă.

De aceea, doresc să trag un semnal puternic de alarmă. Nu credeţi în ceea ce spune PSD, că ar trebui modificată Constituţia!

Vă mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul domnul deputat neafiliat Mihai Ioan Lasca. Nu este.

Continuăm cu domnul deputat Radu-Vicenţiu Grădinaru, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Centrul vechi din Botoşani sau raiul hoţilor!".

Botoşani, judeţul geniilor, va deveni foarte curând, dacă organele competente nu se trezesc şi acţionează, raiul hoţilor!

Este vorba de aşa-zisul Centru Vechi din municipiul Botoşani, unde, periodic, tâlhăriile şi bătăile sunt la ordinea zilei.

Este o adevărată teroare în centrul oraşului Botoşani!

Poliţiştii, sau cum se numesc ei, organele responsabile cu ordinea publică ridică din umeri, nu acţionează, sau, mai rău, devin complici cu tâlharii, prin inacţiunea lor. Poliţia locală este insuficientă şi slab pregătită. O instituţie care, în Botoşani, încasează salarii nejustificate, poliţiştii locali arătându-şi muşchii, mai bine zis burţile, doar în faţa unora care vând zarzavat la colţ de stradă

Se zice că există o gaşcă de minori care cică face legea pe străzi şi se şi laudă că poliţiştii nu le fac nimic.

De la elevul olimpic de 18 ani, care a fost prins pe străzi după miezul nopţii şi snopit în bătaie, până la tâlhăria din ziua următoare a unui tânăr doctor rezident, căruia i s-au furat portofelul cu acte şi bani, nu reprezintă decât câteva din glorioasele reuşite ale celor care "supraveghează" centrul istoric din Botoşani.

Şocantă este însă şi reacţia şefului Inspectoratului de Poliţie din Botoşani. Comisarul şef a declarat că în cazul elevului olimpic nu avea ce căuta pe străzi la acea oră.

Personal am cerut ministrului de interne demisia comisarului şef IPJ Botoşani.

Rezultatul? Nimic nu s-a schimbat. În continuare, în centrul vechi din Botoşani se fură ca în codru, iar poliţiştii dorm prin birouri, asigurând "ordinea publică".

Ajunge, bătaia de joc la adresa cetăţenilor din Botoşani trebuie să înceteze!

Treziţi-vă, dragi poliţişti, că aţi dormit destul!

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR de Botoşani.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.

Are cuvântul domnul deputat neafiliat Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la faptul că democraţia, în România, a fost omorâtă. Constituţia a fost ucisă.

Decizia Curţii Constituţionale de a invalida un candidat pentru funcţia de preşedinte al României, respectiv pe doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, este o decizie profund neconstituţională. Este o decizie care afectează în profunzime statul de drept, democraţia şi poporul român.

Trebuie să fim atenţi la ce ni se pregăteşte de către viitoarea putere, care practic a dat startul la furatul alegerilor.

Această decizie este, în opinia mea, profund penală, frizează cu penalul.

Cei cinci judecători şi-au asumat un rol neostalinist, neocomunist.

Dacă suntem un pic atenţi, o să vedeţi că această decizie afectează dreptul de a alege, dreptul de a fi ales şi - atenţie mare! - afectează libertatea de exprimare, dreptul la opinie. Dacă dispare opinia, dispare democraţia.

Oameni buni, aici nu e vorba despre Diana Şoşoacă, nu e vorba despre Partidul SOS, e vorba despre noi şi despre viitorul nostru, e vorba despre democraţia din România.

Abia de la 1 ianuarie o să vină "uraganul", abia de la 1 ianuarie o să vedeţi ce se întâmplă cu noi şi cu drepturile noastre. Ţara este în pragul unei catastrofe constituţionale.

Această decizie a Curţii este una, repet, profund neconstituţională şi frizează cu penalul.

Haideţi să fim atenţi să salvăm ce se mai poate salva din ţara asta! O să înceapă procese staliniste. Oameni care spun adevărul şi care încă mai au opinii o să fie reţinuţi, arestaţi, condamnaţi, schingiuiţi. Ne întoarcem în anii ʾ50.

Noi, cei din Parlament, indiferent de culoarea politică, trebuie să înţelegem că e momentul să spunem "nu" acestui abuz constituţional.

Cine citeşte decizia o să vadă că nu există niciun fel de motivare în drept. Curtea Constituţională trebuia să constate un lucru simplu, că acel candidat, Diana Iovanovici-Şoşoacă, este cetăţean român, are peste 35 de ani, locuieşte în România şi nu este condamnat penal. Această decizie este o lovitură la dreptul la opinie - art. 30 din Constituţie.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Trebuie să înţelegeţi că viitorul nu aparţine celor care au dat această decizie, globaliştilor. Viitorul aparţine patrioţilor. Viitorul aparţine celor care-şi iubesc ţara, poporul, familia şi neamul.

Indiferent de ce se întâmplă, haideţi, cu toţii, să ne apărăm valorile, să ne apărăm Constituţia, să ne apărăm suveranitatea.

Mulţumesc mult.

Dumnezeu să ocrotească România! (Aplauze.)

Dumitru Coarnă, deputat SOS, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul domnul deputat Dănuţ Aelenei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Bună dimineaţa şi mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă!

Declaraţia mea politică se intitulează "Necesitatea construirii unui nou aeroport civil în judeţul Constanţa".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Judeţul Constanţa are nevoie de un aeroport civil modern.

Aeroportul Mihail Kogălniceanu este preponderent unul militar şi în viitor va cunoaşte o dezvoltare accentuată pe acest domeniu. Tocmai de asta, constănţenii şi turiştii străini care vin şi pleacă de pe litoralul românesc au nevoie de un aeroport civil modern, european.

În localitatea Tuzla, din judeţul Constanţa, am putea construi un astfel de aeroport civil care să satisfacă nevoile de mai sus.

Situată pe malul Mării Negre, la 25 de km de Constanţa, Tuzla este localitatea în care deja există un aeroport pentru avioanele mici utilitare, elicoptere, precum şi o bază de pregătire pentru viitorii piloţi.

Nu există însă o viziune a politicienilor din administraţia locală şi centrală pentru a dezvolta un astfel de proiect atât de necesar constănţenilor.

Un aeroport civil modern la Tuzla nu numai că va atrage mai mulţi turişti şi oameni de afaceri străini pe litoralul românesc, dar va pune oraşul Constanţa pe panoplia marilor oraşe europene, va dezvolta zona şi, nu în ultimul rând, va crea locuri de muncă bine plătite, precum şi afaceri conexe pe verticală şi orizontală.

Închei această scurtă declaraţie politică, dragi colegi, cu speranţa că va fi auzită şi înţeleasă de către politicienii aflaţi la putere, astfel încât acest proiect să se materializeze în cel mai scurt timp.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul doamna deputat neafiliat Ana-Loredana Predescu. Nu este.

Doamna deputat neafiliat Raisa Enachi, vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice: "Copiii României merită mai mult!".

Onoraţi colegi politicieni ai României,

V-aţi făcut un obicei din a dormi patru ani în scaunele voastre călduţe, bine plătite din banii cetăţenilor, iar când vine vremea alegerilor vă treziţi brusc şi începeţi cu promisiuni.

Aşa cum a afirmat recent europarlamentarul Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedinte SOS România, problema copiilor abandonaţi de sistem a fost mereu ignorată, iar voi aţi preferat să vă ascundeţi după promisiuni de carton.

Dar, haideţi să spunem adevărul: în tot acest timp nu aţi făcut absolut nimic!

Cât timp mai credeţi că puteţi ignora suferinţa celor pe care pretindeţi că îi reprezentaţi? În timp ce voi vă plimbaţi în maşini luxoase şi vă faceţi concedii de lux, copiii noştri merg kilometri întregi pe jos, să ajungă la şcolile voastre ruinate. Şi pentru ce? Să înveţe într-un sistem prăbuşit, în schimbul 3, elevi ce intră la ore pe întuneric şi ies de la ore în beznă, în clase friguroase, cu manuale vechi şi toalete în fundul curţii?

Iar noi vorbim de performanţă, de genii, de olimpici, de copiii ce ne reprezintă ţara. Iar voi, guvernanţii, ce le oferiţi în schimb?

Vă spun ei, copiii României. Nimic, absolut nimic.

Recent, aţi adus copii în Parlamentul României să le arătaţi "cum se face politica". În realitate, i-aţi pus să privească luxul în care staţi, fără să faceţi nimic concret pentru viitorul lor. Aţi vrut să le arătaţi cum ar trebui să arate democraţia, dar tot ce le-aţi oferit a fost o piesă de teatru, unde promisiunile goale sunt singurul vostru scenariu.

Ştiţi, stând de vorbă cu copiii din zonele defavorizate şi întrebându-i dacă s-au culcat vreodată flămânzi, răspunsul a venit ca o lovitură: "De sute de ori am adormit flămând. Te doare stomacul greu, dar ce să faci?".

Ce îşi doresc aceşti copii? Nu vile, nu maşini de lux, nu lucruri inutile, ci doar mâncare pe masă.

Voi, însă, cei ce guvernaţi, nu sunteţi în stare să le oferiţi nici măcar atât. Îi lăsaţi să trăiască tot în sărăcia pe care o ignoraţi de zeci de ani.

Aveţi curajul să mergeţi în faţa acestor copii şi să le spuneţi că de 4 ani nu aţi făcut nimic pentru ei. Nu aţi fost în stare să construiţi şcoli, spitale şi drumuri şi nici să adoptaţi legi pentru educaţie, sănătate şi dezvoltare. Aţi fost ocupaţi să vă împărţiţi funcţii, să negociaţi contracte şi să umpleţi buzunarele voastre şi ale celor din jurul vostru.

Ştiţi de ce nu se schimbă nimic? Pentru că voi sunteţi prea ocupaţi cu scaunele voastre.

Copiii din judeţul Vaslui şi din alte judeţe, uitate de voi, încă se culcă flămânzi, încă nu au parte de o educaţie decentă, încă îşi pierd copilăria într-o sărăcie cruntă, în timp ce voi jucaţi teatru.

Dacă nu sunteţi în stare să faceţi ceea ce trebuie pentru copiii acestei ţări, plecaţi şi luaţi-vă scaunele cu voi, pentru că poporul s-a săturat să vă hrănească nepăsarea! Patru ani de nepăsare sunt patru ani pierduţi din viaţa unui copil care merită o şansă la o viaţă mai bună!

Nu mai ţineţi România pe loc! Copiii României merită mai mult, mult mai mult!

Deputat de Vaslui, membru SOS România, Raisa Enachi. (Aplauze.)

Domnul Petre-Florin Manole:

Are cuvântul doamna Nicoleta-Matilda Goleac, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei politice: "Bunul cel mai de preţ".

De câţiva ani, odată cu invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, lumea se află într-un mare impas şi nu puţini sunt analiştii politici sau cei militari care se tem că suntem chiar în pragul izbucnirii unui nou război mondial, război în care, cu siguranţă, se va recurge la folosirea armelor nucleare, dar şi a celorlalte categorii de arme de distrugere în masă.

În acest sens, Albert Einstein spunea: "Nu ştiu cum se va lupta în al treilea război mondial, dar pot să vă spun ce se vor folosi în al patrulea - pietre!".

Deşi riscurile sunt imense pentru întreaga omenire, din păcate, diplomaţia actuală nu reuşeşte să facă paşii necesari pentru a se încheia conflictul din vecinătatea ţării noastre. La rândul lor, Ucraina şi Rusia sunt blocate în propriile paradigme pentru care nu acceptă încheierea războiului.

Şi dacă asta nu era de ajuns, de un an de zile a mai izbucnit un conflict armat, în Orientul Mijlociu, confruntare militară care, la rândul ei, tinde să se extindă în întreaga regiune.

Referindu-se la aceste două războaie, Callum Fraser, cercetător la Royal United Services Institute, spunea că: "Este un impas între ordinea internaţională liberală - care este în esenţă Occidentul colectiv - şi puterile în creştere ale Rusiei, Chinei şi, eventual, Iranului".

La începutul secolului al XX-lea se credea că Primul Război Mondial va fi războiul care va încheia toate războaiele. Începutul celui de-al Doilea Război Mondial a dezminţit speranţa omenirii că avea să urmeze o epocă de pace.

Din cauza utilizării mitralierelor de asalt, a rachetelor, a avioanelor, a tancurilor şi a explozibililor, cele două războaie mondiale au provocat peste 100 de milioane de morţi.

De aceea, există teama că al Treilea Război Mondial ar putea provoca sute de milioane sau chiar miliarde de morţi la nivel planetar, având în vedere că într-un astfel de război s-ar utiliza nu doar forţe militare convenţionale, dar şi arme nucleare, biologice, chimice, cinetice, electromagnetice sau cibernetice, iar utilizarea lor, la început fie şi accidentală, ar putea duce la dispariţia omenirii.

Iată de ce afirm că suntem într-un mare impas, din care vom ieşi doar dacă raţiunea şi diplomaţia vor avea un cuvânt de spus.

În etapa actuală şi în cazul ambelor conflicte, componenta militară nu trebuie să aibă rolul hotărâtor.

Politicienilor şi opiniei publice internaţionale le revine rolul determinant în a proteja viaţa, fiindcă ea este bunul cel mai de preţ.

Deputat Nicoleta-Matilda Goleac, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Mulţumesc.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau citire deputaţilor care au depus declaraţii politice în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Eugen Bejenariu, Ioan Vulpescu, Adrian Alda, Nicu Niţă, Vasile Cîtea, Ioan Mang, Oana-Gianina Bulai, Dan-Constantin Şlincu, Alexandra Huţu, Mirela Furtună, Florian-Claudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuţ, Vasilică Toma, Silviu Nicu Macovei.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Christine Thellmann, Marian Cruşoveanu, Elena Hărătău, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan, Bogdan-Iulian Huţucă, Vetuţa Stănescu.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu şi Petre Puşcaşu.

Neafiliaţi: Vasile Nagy şi Bogdan-Alexandru Bola.

Cu aceasta, închidem şedinţa noastră de astăzi.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Marcel Ciolacu este acel preşedinte pe care fiecare român îl merită!"

Premierul Marcel Ciolacu şi-a lansat, weekendul trecut, candidatura pentru preşedinţia României. Nu a făcut-o cu surle şi trâmbiţe autohtone şi străine, aşa cum au procedat diverşi alţi contracandidaţi de-ai săi pentru funcţia supremă în stat şi nici cu scandal sau urletele devenite emblematice pentru alţi candidaţi, ci normal şi natural, chiar simplu, însoţit doar de membrii conducerii centrale a partidului şi de o parte dintre liderii regionali. Toată această normalitate, care ar fi putut fi facil depăşită prin unele accente organizatorice, având în vedere că vorbim despre premierul în funcţie al României, cât şi de liderul celui mai mare partid din ţara noastră, îl defineşte pe preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. De această normalitate are nevoie România! La fel au şi toţi românii! Nu de scandaluri provocate fără motive reale, nu de spectacole de circ politic gratuit, nu de ură, divizare şi răzbunare, aşa cum s-a întâmplat constant în ultimii 20 de ani!

Iar din acest comportament adecvat momentului solemn reiese că Marcel Ciolacu este acel lider care pune România şi românii mai presus de orice orgoliu personal sau interes de partid. Şi în baza acestui motiv, am încredere că românii ne vor acorda votul majoritar în ambele tururi de scrutin!

Candidatura preşedintelui PSD se bazează, în principal, pe nevoia ca România să devină un stat mai puternic şi mai stabil, o ţară care îşi protejează cetăţenii şi investeşte în viitorul lor, dar şi un partener de încredere în Europa.

Împreună cu echipa PSD din Arad, susţin proiectul politic social democrat al premierului Ciolacu, pentru că, strict prin implementarea acestei strategii de ţară, vom contribui la dezvoltarea judeţului şi a întregii Românii, alături de un preşedinte care pune interesul cetăţenilor în centrul deciziilor sale.

Acest plan pentru viitorul ţării noastre se fundamentează pe viziunea şi determinarea lui Marcel Ciolacu, un premier care ascultă, înţelege şi acţionează în interesul tuturor cetăţenilor şi un lider care a transformat promisiunile în fapte concrete şi va continua să clădească o Românie pentru toţi!

În linii mari, planul concret pentru dezvoltarea ţării noastre vizează creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare, dezvoltarea producţiei interne, integrarea în spaţiul Schengen până la finalul anului 2025, finalizarea a 800 de kilometri de autostrăzi şi construirea de spitale moderne în fiecare judeţ.

Toate aceste deziderate vor deveni posibile chiar şi în aceste vremuri dificile - pe de o parte pentru că România are nevoie de un lider care să asculte, să îmbrăţişeze aşteptările legitime ale oamenilor şi să ofere soluţii reale, iar complementar acestor ţinte, de crearea de către cel mai indicat şef al statului al unui viitor în care fiecare dintre noi să se poată regăsi. Marcel Ciolacu este calea sigură către un viitor al unităţii şi al încrederii! Marcel Ciolacu va garanta echilibrul, responsabilitatea şi transparenţa decizională şi a tuturor cheltuielilor făcute de demnitarii statului român. Aşa s-a angajat şi aşa se va şi întâmpla!

După 20 de ani, Marcel Ciolacu va fi acel preşedinte bun pentru România!

Dragi colegi şi dragi români de peste tot din lume, viitorul României ne cheamă la vot! În 24 noiembrie şi 1 şi 8 decembrie votăm PSD şi Marcel Ciolacu preşedinte! Preşedintele PSD întruchipează opţiunea sigură către un viitor al unităţii şi al încrederii! Candidatul nostru ştie să aducă împreună toate vocile poporului şi să le reprezinte cu responsabilitate şi în plan intern, dar şi în străinătate. Marcel Ciolacu poate ajunge liderul unei naţiuni şi omul de care românii au nevoie!

Susţin cu mândrie un preşedinte adevărat, responsabil şi patriot!

Îi doresc mult succes în această călătorie şi sunt convins că împreună putem construi o Românie mai bună şi un Arad aşa cum ne dorim cu toţii.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"După mult efort, am convins autorităţile române să servească interesului României şi dobrogenilor!"

Veste bună pentru dobrogeni! România intră, în sfârşit, în normalitate şi valorifică marea teritorială. Vom putea mânca midii şi rapane româneşti, nu doar importate de la vecinii care ştiu să-şi potenţeze resursele mult mai bine decât noi. În anul 2020, Guvernul României, condus de premierul Ludovic Orban, a reglementat valorificarea mării teritoriale prin H.G. nr. 183/2020, dar a fost nevoie de încă patru ani, patru ani în care m-am luptat cu cei care au condus Ministerul Mediului, ca acest lucru să devină realitate. Şi nu a fost deloc uşor să-i conving că, de exemplu, durata contractelor de închiriere a suprafeţelor de mare teritorială trebuie crescută de la 4 la 15 ani sau chiar mai mult, dacă vrem ca pescarii noştri să poată beneficia de predictibilitate şi de fonduri europene.

În luna octombrie 2024, Apele Române vor organiza licitaţia a 28 de perimetre din spaţiul marin, reprezentând apele maritime interioare şi ale mării teritoriale, bunuri imobile proprietate publică a statului. Contractele de închiriere se vor încheia pe 20 de ani, iar cei interesaţi vor putea valorifica aceste perimetre pentru cultivarea resurselor acvatice vii.

Este, aşadar, un proiect pe care am reuşit să-l duc la bun sfârşit, deşi piedicile puse de cei din partidele de la putere au fost la tot pasul. A fost nevoie de multe adrese, interpelări şi solicitări pentru a se ajunge aici. Dar nu mă voi opri acum. Am depus şi o propunere legislativă care să le permită institutelor de cercetare să aibă acces gratuit la aceste suprafeţe de mare teritorială pentru cercetări.

Apoi, nu trebuie să uităm de Planul de amenajare a spaţiului maritim, un document crucial care defineşte distribuţia spaţială şi temporală a activităţilor şi utilizărilor în apele marine, inclusiv zonele de acvacultură, pescuit, exerciţii militare, extracţia materiilor prime, infrastructuri portuare şi hidrotehnice, rutele de transport maritim, instalaţiile pentru explorarea resurselor energetice, activităţile turistice şi patrimoniul cultural subacvatic. Acest Plan ar fi trebuit finalizat până în ianuarie 2020, lucru care s-a întâmplat abia la sfârşitul lui 2023, pentru că aşa ştie partidul-mamut PSDNL să servească românilor, cu frâna de mână trasă şi cheia scoasă din contact.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"România a lansat prima emisiune de obligaţiuni Samurai pe piaţa de capital din Japonia"

O premieră pentru România s-a înregistrat săptămâna trecută. Ministerul Finanţelor, condus de PNL, a lansat prima emisiune de obligaţiuni Samurai, care a suscitat un interes considerabil din partea investitorilor, în condiţiile unei emisiuni inaugurale pentru un emitent suveran pe piaţa locală japoneză. Valoarea totală a emisiunii de obligaţiuni a fost de 33 miliarde yeni japonezi, cu ordine ferme de cumpărare din partea investitorilor în sumă totală de 34,1 miliarde yeni japonezi. Fondurile obţinute din această emisiune vor fi decontate în data de 11 octombrie 2024. Tranzacţia face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2024 prin care Ministerul Finanţelor vizează asigurarea necesarului de finanţare de pe pieţele externe pentru acest an, precum şi consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului. Suplimentar obiectivelor menţionate, tranzacţia pe piaţa japoneză are în vedere diversificarea bazei investiţionale pentru instrumentele de datorie emise de Statul român, obiectiv avut în vedere şi prin emisiunea de euroobligaţiuni verzi realizată în debutul anului 2024. Strategia de execuţie a tranzacţiei, specifică pieţei japoneze, presupune un proces de sondare şi identificare a interesului investitorilor derulat pe parcursul unei săptămâni, prin care emitentul anunţă o posibilă lansare a unei emisiuni, iar pe baza interesului primit de la investitori prin intermediul sindicatului bancar procedează la lansarea oficială a emisiunii. Având în vedere caracterul inaugural al emisiunii şi ţinând cont de restricţiile investitorilor japonezi se constată o granularitate bună a bazei investiţionale, în cadrul emisiunii existând ordine de cumpărare atât din partea fondurilor publice, fondurilor de pensii - şi de investiţii şi regionale japoneze -, cât şi dinspre investitori offshore. Ministerul Finanţelor intenţionează emiterea frecventă de obligaţiuni Samurai în urma acestui debut de succes pe piaţa japoneză.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Ce te faci când vei fi mare? - De la vise copilăreşti la realităţi complicate"

Generaţiile mai "coapte" îşi amintesc foarte bine întrebarea care se repeta necontenit în copilăria lor: "Ce vrei să te faci când vei fi mare?". Era o întrebare care, pe atunci, părea inofensivă, dar care putea deveni enervantă prin repetiţie. Răspunsurile copiilor reflectau în mare parte ceea ce vedeau în jurul lor, fie în familia lor, fie în comunitatea în care trăiau. Sudor, aviator, doctor, profesor, şofer pe basculantă - toate aceste alegeri erau influenţate de exemplele apropiate, de poveştile auzite sau de oamenii pe care îi admirau.

Pe măsură ce creşteau, dorinţele copiilor se schimbau. Drumul de la visul copilăriei la realitatea maturităţii era adesea plin de provocări şi compromisuri. Rareori ajungeau să urmeze carierele pe care şi le imaginau când erau mici. Totuşi, aceste vise timpurii aveau la bază ceva esenţial - dorinţa de "a face" sau de "a fi" ceva semnificativ.

Astăzi, dacă ne uităm la copiii generaţiilor actuale, întrebarea "Ce vrei să te faci când vei fi mare?" primeşte adesea răspunsuri diferite. Cu excepţiile care întotdeauna există, mulţi copii nu mai vor să fie ceva anume, ci mai degrabă vor "să aibă". "Să aibă bani, să se distreze, să se plimbe" - acestea par a fi idealurile la care mulţi aspiră. Alegerea unei profesii nu mai este legată de vocaţie sau pasiune, ci mai degrabă de un scop material. Ceea ce nu ar fi neapărat rău, dacă pentru a obţine acel "a avea" s-ar depune efort, pasiune şi muncă autentică.

Din păcate, observăm că mulţi copii, încă de la vârste fragede, caută scurtături pentru a obţine averea, fără să înţeleagă că succesul real vine din muncă şi perseverenţă. Nu putem generaliza, bineînţeles, dar nici nu putem să ne lăsăm înşelaţi de excepţii pe care le scoatem la înaintare. Există întotdeauna o contradicţie dificil de depăşit între dorinţă, voinţă şi putinţă. Atunci când aceste trei aspecte se aliniază armonios, găsim oameni fericiţi, oameni care şi-au ales calea corectă în viaţă.

Un prim pas spre fericirea profesională şi personală ar trebui să fie orientarea şcolară şi profesională, un domeniu în care se spune că se face mult. Într-adevăr, există oameni dedicaţi care se implică cu profesionalism în consilierea tinerilor. Dar, din păcate, nu întotdeauna aceşti oameni sunt ascultaţi. De multe ori, părinţii visează să-şi vadă copiii "domni cu bani", evitând profesiile considerate "muncitoreşti", deşi acestea sunt din ce în ce mai căutate şi bine plătite. Meseriaşii, în multe cazuri, ajung să câştige mai bine decât unii "domni" şi să fie mai respectaţi pentru munca lor calificată.

Se preferă, însă, profesii unde veniturile sunt nereglementate, unde banii sunt câştigaţi uşor, chiar dacă nu întotdeauna într-un mod transparent sau legal. Aceste alegeri reflectă o mentalitate distorsionată, în care succesul este măsurat exclusiv prin avere şi nu prin contribuţia la societate sau prin realizările personale.

De fapt, ceea ce vedem tot mai des sunt oameni nefericiţi, care nu şi-au ales cariera pe baza vocaţiei sau a capacităţii lor reale de a depune efort. Aceşti oameni ajung să amestece dorinţele cu posibilităţile, să încurce "fişele posturilor" şi, în final, să fie departe de ceea ce îşi imaginau că vor deveni. Nu sunt ce par a fi, pentru că nu şi-au urmat chemarea interioară şi nu au găsit echilibrul între ceea ce doresc şi ceea ce pot realiza.

"Ce te faci când vei fi mare?" rămâne, astfel, o întrebare mult mai profundă decât pare la prima vedere. Nu este doar despre o meserie sau un job, ci despre sensul pe care îl dăm vieţii noastre. A fi fericit înseamnă să găseşti un echilibru între dorinţele tale, voinţa de a le îndeplini şi capacitatea reală de a le transforma în realitate. Aceasta este adevărata provocare pe care o avem, indiferent de generaţia din care facem parte.

Domnul Vasile Cîtea:

"Iaşi - capitala spirituală a României"

În această perioadă a anului, Iaşiul îşi reafirmă rolul de capitală spirituală a ortodoxiei româneşti, fiind un loc de adâncă însemnătate duhovnicească pentru credincioşi din toate colţurile ţării. Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, prăznuită anual pe 14 octombrie, nu este doar un eveniment religios, ci şi un moment de comuniune naţională, de reîntâlnire cu valorile şi tradiţiile ortodoxiei. Pelerini din toate regiunile României se îndreaptă către Iaşi în perioada următoare, cu inimile pline de credinţă, dornici să se roage la moaştele Sfintei, ocrotitoarea Moldovei, pentru sănătate, binecuvântare şi împlinirea dorinţelor.

Această sărbătoare este o mărturie vie a puterii credinţei şi a rolului esenţial pe care spiritualitatea ortodoxă îl joacă în viaţa românilor. Sfânta Cuvioasă Parascheva, prin exemplul vieţii sale de sfinţenie şi dedicare faţă de Dumnezeu, rămâne un simbol al curăţiei sufleteşti şi al dăruirii de sine. Moaştele ei aduc alinare şi speranţă milioanelor de pelerini care îşi îndreaptă paşii spre Catedrala Mitropolitană din Iaşi, un loc binecuvântat, care de-a lungul veacurilor a devenit centrul spiritualităţii ortodoxe din această parte a Europei.

În acest context, oraşul nostru devine, an de an, un punct de atracţie nu doar pentru credincioşi, ci şi pentru cei aflaţi în căutarea liniştii sufleteşti, a reflecţiei şi a comuniunii cu semenii lor. Atmosfera de sărbătoare şi de evlavie care se simte pe străzile Iaşului în aceste zile este una cu totul aparte. De aceea, invit cu toată căldura pe toţi cei care simt chemarea spirituală să vină în Iaşi, să participe la slujbele şi procesiunile religioase şi să îşi găsească pacea interioară în rugăciune.

Sunt mândru de tradiţia spirituală a oraşului nostru şi de rolul pe care acesta îl joacă în viaţa religioasă a românilor şi nu numai. Iaşiul, cu bogata sa moştenire culturală şi religioasă, rămâne o cetate a ortodoxiei, un loc în care credinţa a rezistat şi s-a întărit de-a lungul veacurilor. Faptul că, în fiecare an, sute de mii de pelerini vin aici este o dovadă a respectului şi a iubirii pe care românii le au faţă de Sfânta Cuvioasă Parascheva şi faţă de tradiţia noastră ortodoxă.

În această perioadă de sărbătoare, să ne amintim de valorile care ne unesc: credinţa, iubirea faţă de aproapele şi dorinţa de a trăi în armonie. Invit, aşadar, toţi credincioşii, toţi pelerinii care vor veni la Iaşi, să se alăture cu inimă deschisă acestei sărbători sfinte. Să ne rugăm împreună pentru sănătatea noastră, pentru binele comunităţilor noastre şi pentru prosperitatea naţiunii române!

Astăzi, când provocările sunt numeroase, avem nevoie de sprijinul credinţei mai mult ca oricând. Sfânta Cuvioasă Parascheva ne este ocrotitoare, iar rugăciunile noastre, adunate în această mare sărbătoare, vor aduce cu siguranţă lumină şi speranţă în vieţile noastre.

Iaşiul devine, aşadar, nu doar un loc al pelerinajului, ci şi un simbol al unităţii în credinţă, al speranţei şi al iubirii faţă de aproapele. Să fim împreună, în rugăciune şi cuget duhovnicesc, pentru a celebra această mare sărbătoare a ortodoxiei româneşti.

Vă aşteptăm cu dragoste frăţească să veniţi la Iaşi, să vă închinaţi şi să vă regăsiţi pacea sufletească în rugăciune şi reflecţie. Oraşul nostru este şi va rămâne farul spiritualităţii ortodoxe româneşti, locul în care credinţa ne uneşte şi ne înnobilează!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PSD loveşte puternic democraţia, cu mâna Curţii Constituţionale"

Eliminarea Dianei Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni, făcută prin mâna majorităţii PSD din CCR, este o făcătură marca PSD. Decizia CCR de a declara neconstituţională participarea în alegerile prezidenţiale a unui candidat este una fără precedent. Indiferent de raţiunile juridice ale deciziei, efectul politic este unul cu efecte extrem de nocive. Nu mi-a fost niciodată simpatică doamna Şoşoacă, nici acum nu îmi este, dar aici nu vorbim de persoana ei; în acest caz e clar că PSD a făcut tot posibilul pentru a scăpa de candidatura ei, pentru a-i face culoar lui Simion, blatistul de casă al PSD. De altfel, pe culoarele politicii, PSD-iştii vorbeau încă de săptămâna trecută despre eliminarea Dianei Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni. Poziţia Partidului Naţional Liberal a fost şi va fi una extrem de clară - indiferent de opiniile de politică internă sau externă, fiecare om are dreptul de a intra în alegeri şi de a cere voturile oamenilor.

Voi spune categoric, pentru a nu exista loc de interpretări tendenţioase - PNL nu susţine o persoană, aşa cum am văzut că încearcă să speculeze PSD, ci un principiu. PNL este adversarul liderilor şi partidelor extremiste şi această poziţie rămâne neschimbată. Istoria noastră stă mărturie acestor afirmaţii, liberalii fiind adversari intransigenţi ai tuturor extremismelor, fie ele de sorginte legionaro-fascistă sau comunistă. PSD a arătat, nu o dată, că este dispus să calce peste toate legile şi principiile democratice pentru a obţine funcţia de preşedinte al României. Un PSD care deţine întreaga putere este un pericol pentru România.

În aceste condiţii, mobilizarea votanţilor de dreapta în jurul celui mai puternic partid de dreapta, Partidul Naţional Liberal, devine esenţială. Funcţia de preşedinte trebuie ocupată de un lider responsabil şi echilibrat, care respectă democraţia şi statul de drept. Acest lider este Nicolae Ciucă.

Doamna Mirela Furtună:

"PSD a crescut puterea de cumpărare a românilor"

Guvernul României, condus de domnul prim-ministru Marcel Ciolacu, a reuşit, prin măsurile economice şi sociale adoptate, să crească substanţial puterea de cumpărare a românilor.

Astfel, venitul mediu lunar disponibil pentru economisire per gospodărie la finalul trimestrului II 2024 a crescut cu 37% faţă de trimestrul II 2023, de la 941 lei la 1290 lei.

De asemenea, venitul mediu lunar disponibil per persoană a crescut pentru acelaşi interval de timp cu 36%, respectiv de la 378 lei la 514 lei.

Din analiza datelor privind veniturile şi cheltuielile gospodăriilor, date care iau în calcul toate gospodăriile din România, rezultă o creştere substanţiala a venitului disponibil pentru economisire sau pentru alte activităţi decât cele uzuale.

Toate aceste date au fost comunicate oficial de Institutul Naţional de Statistică.

Este evident că prioritatea numărul 1 pentru PSD a fost şi rămâne creşterea puterii de cumpărare a românilor, ceea ce am şi reuşit prin măsurile adoptate de prim-ministrul României, domnul Marcel Ciolacu.

Doamna Elena Hărătău:

"Legea PNL cu impact substanţial în îmbunătăţirea calităţii vieţii şi integrarea socială a persoanelor cu handicap"

Preşedintele României a promulgat Legea nr. 240/2024, act normativ iniţiat de PNL în scopul de a aduce un strop de bucurie în vieţile persoanelor cu handicap.

Potrivit noii legi, începând cu 1 ianuarie 2025, "instituţiile publice de spectacole sau concerte, indiferent de nivelul de subordonare şi de finanţare, singure sau în parteneriat, asigură persoanelor cu handicap accesibilizarea producţiilor artistice, pentru minimum o producţie artistică anual, la alegere: dedicată, adaptată din repertoriul propriu sau găzduită".

Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cuprinde nu numai drepturi privind asigurarea unor servicii sociale, prestaţii sociale sau ocrotirea sănătăţii, ci şi nevoi specifice, esenţiale pentru orice persoană, precum dreptul la educaţie, accesul la cultură, la sport sau la turism.

Aceste obligaţii sunt instituite în sarcina autorităţilor locale, care trebuie să sprijine participarea persoanelor cu handicap şi a familiilor acestora la manifestări culturale, sportive şi turistice, să organizeze evenimente şi activităţi culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber, dar şi să asigure condiţii pentru practicarea diferitelor sporturi de masă.

În acest context, instituţiile culturale publice, organizatoare de spectacole şi concerte, pot contribui esenţial la satisfacerea nevoilor acestei categorii de public, într-un mod creativ, adaptat şi accesibilizat.

Modificarea Legii nr. 448/2006, prin proiectul legislativ propus de liberali, respectă dreptul fundamental de acces la cultură ale persoanelor cu handicap, care au aceleaşi nevoi şi dorinţe de a experimenta şi de a se bucura de muzică, teatru, operă, spectacole şi alte forme de expresie culturală ca orice alt român.

Beneficiile Legii nr. 240/2024 sunt multiple, actul normativ reprezentând un pas semnificativ în direcţia incluziunii sociale şi a accesibilizării culturale pentru persoanele cu handicap.

Sunt încrezătoare că noua lege va avea un impact substanţial la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la integrarea socială a persoanelor cu handicap, prin promovarea accesului egal la cultură, contribuind astfel la o societate mai incluzivă şi mai conştientă.

Doamna Alexandra Huţu:

Spre deosebire de alte partide care, în ultima perioadă, au vorbit doar despre liste electorale, candidaţi sau înţelegeri politice, PSD, în Parlament şi în Guvern, a continuat să promoveze măsuri esenţiale pentru cetăţeni. Cele mai importante şi cu impactul cel mai mare asupra populaţiei se referă la prelungirea plafonării preţurilor la energie, limitarea adaosului comercial la alimente, plafonarea dobânzilor bancare, alocarea de bani din Fondul de Rezervă pentru finalizarea investiţiilor locale şi urmează obţinerea de sprijin  financiar de la Comisia Europeană, care să  compenseze disfuncţionalităţile pieţei unice europene de energie electrică.

Aşadar, PSD continuă să livreze rezultate importante pentru protejarea nivelului de trai al cetăţenilor: prelungirea plafonării preţurilor la energie, cu tot cu perioada de tranziţie, care va fi menţinută până în 2026; prelungirea limitării adaosurilor comerciale la alimentele de bază, cel puţin până la finalul anului 2024, respectiv până la coborârea inflaţiei sub pragul de 5%; plafonarea dobânzilor pentru protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării.

Obiectivul primordial al PSD şi al Guvernului Ciolacu este protejarea populaţiei şi a economiei. De aceea, atât timp cât piaţa unică europeană de energie nu funcţionează, iar conectivitatea reţelelor nu este deplină şi nu sunt îndeplinite nici criteriile esenţiale enunţate de Comisia Europeană, România poate să menţină preţurile plafonate la energie.

În ceea ce priveşte sprijinul pe care Guvernul l-a acordat primăriilor, din fondul de rezervă, acesta este absolut normal, pentru că banii alocaţi suplimentar sunt meniţi să finanţeze investiţii în derulare, utile comunităţilor, atât din Programul "Anghel Saligny" şi din PNDL, cât şi proiecte din PNRR.

În ultimul an şi jumătate, toate rezultatele arată că investiţiile sunt cu adevărat o prioritate în guvernarea PSD, cu Marcel Ciolacu prim-ministru. La nivel naţional, investiţiile publice şi private au ajuns la 80 de miliarde de lei în primul semestru al acestui an. Realitatea cifrelor ne arată că, în perioada Guvernului Ciolacu, s-au făcut investiţii publice cu 50% mai mari decât în perioada Guvernului Ciucă, duble faţă de Guvernul Cîţu şi triple faţă de Guvernul Orban. Se face dovada, fără echivoc, cât de mincinos este sloganul de dreapta că PSD împarte sărăcia, în timp ce partidele de dreapta ar genera prosperitate prin investiţii.

Domnul Ioan Balan:

"Este păcat că reformele bat pasul pe loc, tocmai în prag de alegeri!"

Nu putem compara în niciun fel performanţele incontestabile ale guvernării PNL, cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, cu cele ale guvernării PSD conduse de Marcel Ciolacu. Câtă vreme Nicolae Ciucă a condus Guvernul, finanţele ţării au rămas pe o linie sustenabilă, s-au găsit bani şi pentru majorări de salarii şi pensii, reformele au avansat rapid, investiţiile naţionale, europene şi străine au ajuns la cote istorice.

Din păcate, Marcel Ciolacu, candidat la alegerile prezidenţiale, nu poate să raporteze aproape nicio realizare notabilă. Fondurile europene nerambursabile nu au venit deloc în ţară, bugetul ţării este într-o situaţie limită, inflaţia nu s-a potolit, iar reformele bat pasul pe loc de luni bune. Mai mult decât atât, inclusiv investiţiile realizate de către autorităţile locale se fac cu dificultate, pentru că banii vin cu mare întârziere de la guvern.

De numele fiecărui ministru PNL se leagă o reformă sau o mare realizare. Raluca Turcan a demarat reforma pensiilor, care a adus pensii mai mari pentru peste 3,8 milioane de pensionari, din luna septembrie. Lucian Bode este cel care a deblocat toate proiectele de autostrăzi şi, astăzi, graţie lui, sperăm că vom putea circula cât mai curând şi în Moldova pe drumuri rapide. Marcel Boloş, ministrul proiectelor europene, a dus la peste 98% rata de absorbţie a fondurilor europene, bani cu care am reuşit să face investiţii şi să ajutăm persoanele vulnerabile. Cătălin Predoiu şi Alina Gorghiu ne-au băgat în Schengen-ul aerian şi maritim, Mircea Fechet a impulsionat proiectele de mediu, iar Ligia Deca a făcut reformă în educaţie şi a obţinut o bine meritată majorare a salariilor pentru personalul didactic.

Dacă veţi încerca, nu veţi reuşi să găsiţi măcar o singură realizare notabilă în dreptul miniştrilor PSD, pentru că ea nu există. Dimpotrivă, la ministerele pe care le conduc, procesele de reformă bat pasul pe loc, cu riscul major ca România să piardă peste 3 miliarde de euro din PNRR.

Eu înţeleg că 2024 este an electoral şi că domnul Ciolacu nu se expune public, făcând reforme, pentru că vrea să fie simpatic. Însă România nu are nevoie de oameni care vor să pară simpatici, ci de oameni de stat care-şi asumă reforme şi decizii în beneficiul cetăţenilor români. Nouă, celor din PNL, nu ne-a păsat de faptul că anul 2020 era an electoral, ci am făcut tot ceea ce era mai bine pentru ţară, iar beneficiile le-am simţit cu toţii ulterior.

Fac apel la actualul prim-ministru şi la actualul Guvern, să iasă din logica electorală şi să nu uite să guverneze, chiar dacă sunt alegeri pe sfârşit de an. Oamenii aşteaptă rezultate concrete - investiţii, fonduri europene, o salarizare corectă în sectorul public, facturi decente - nu vorbe goale spuse cu insistenţă în spaţiul public.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Oare ce înţeleg Ciucă şi PNL prin «coaliţie de guvernare»?"

În ultimele zile, am asistat la tot felul de poziţionări ale conducerii Partidului Naţional Liberal legate de coaliţia cu PSD, de guvernare, de persoana lui Marcel Ciolacu. Este evident pentru toată lumea că liderii acestui partid, chiar liderii unora dintre dumneavoastră, au interese personale de a face o coaliţie perfect funcţională să eşueze. Motivele lor îmi scapă.

Am citit siderat ultimul mesajul schizoid, rupt de realitate, a lui Nicolae Ciucă. Cred sincer că i l-au scris consultanţii sau chiar Rareş Bogdan pentru că "omul" Nicolae Ciucă tot vorbeşte de "onoare", "patrie" şi "demnitate", însă faptele arată, din păcate, contrariul.

Personal, nu înţeleg logica acestei poziţionări a conducerii colegilor liberali, adică, nu mai vor în coaliţia "de guvernare", dar rămân în guvern? Cascadorii râsului, dacă nu ar fi ai plânsului!

PNL nu ratează nici o ocazie să se facă de râs. Când Ciucă a plecat de la Palatul Victoria, a fugit practic de manifestanţii din Educaţie. Liberalii erau numai lapte şi miere la europarlamentare de frica unui scor electoral cu o singură cifră. Ciucă a ieşit şi a spus "alegeri în septembrie", dar după alegeri a retractat fără pic de onoare. Au încercat să îl bage pe Iohannis pe uşa din dos a Parlamentului, doar-doar o prinde vreo demnitate publică. Însuşi Iohannis a spus că nu va fi votată niciodată o asemenea nerozie. Şi câte şi mai câte... cartea lui Ciucă de 4 milioane de euro din bani publici, fapte de eroism inventate... cine să le mai numere?

Marcel Ciolacu şi PSD au dat dovadă de maturitate, bărbăţie şi un enorm bun simţ în raport cu liberalii. Chiar şi în aceste zile, în care conducerea PNL pare o găină fără cap şi face declaraţii trăsnite, Premierul Ciolacu le-a întins o mână pentru guvernare şi după alegeri. Însă, se pare că nu avem cu cine... Din înţelepciunea acestui popor mândru a ieşit o vorbă mare: "Să nu muşti mâna care te hrăneşte!".

Stimaţi colegi de la PNL, vă doriţi o "dreaptă unită", doar că nu înţelegeţi că nu aveţi cu cine!

Este foarte trist ce fac aceşti oameni fără de busolă morală, politică, etică... umană.

Domnul Ioan Mang:

"Românii nu trebuie să plătească mai mult pentru energie!"

Este de datoria noastră, ca aleşi ai cetăţenilor, să ne asigurăm că politicile energetice ale României sunt în slujba oamenilor, nu împotriva lor.

Comisia Europeană, aşa cum ştiţi, a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, invocând restricţionarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile la energia electrică şi gaze naturale. Deşi acest proces se află într-o etapă incipientă, este un semnal de alarmă pe care trebuie să-l tratăm cu maximă responsabilitate şi în Guvern, dar şi în Parlament.

În acest context, solicit ministrului energiei să depună toate eforturile necesare pentru a proteja consumatorii casnici, cetăţenii României, de o posibilă creştere a preţurilor la energie.

Situaţia este delicată, iar românii nu trebuie să fie victimele unor politici europene care, deşi promovate în numele liberalizării pieţei, ar putea duce la creşterea nesustenabilă a facturilor, afectând direct nivelul de trai.

De asemenea, mediul de afaceri trebuie sprijinit. Creşterea preţurilor la energie pentru companii ar avea un efect domino, ducând la scumpirea altor produse şi servicii, ceea ce, în mod evident, va pune presiune suplimentară pe consumatori.

Trebuie să fim conştienţi că orice dezechilibru pe piaţa energiei se va răsfrânge în final asupra tuturor cetăţenilor.

În acest sens, fac apel către Ministerul Energiei să îşi intensifice eforturile de colaborare şi comunicare cu Comisia Europeană.

Este esenţial să explicăm faptul că liberalizarea preţurilor nu poate şi nu trebuie să fie implementată în detrimentul intereselor cetăţenilor, aşa cum s-a mai întâmplat în alte guvernări de dreapta. Nu putem să asistăm pasivi la o eventuală sărăcire a populaţiei cauzată de creşterea generalizată a preţurilor, în special cele generate de costurile ridicate ale energiei. Nu vorbim aici despre doctrine economice sau politice, ci despre viaţa reală a românilor!

În plus, consider că Ministerul Energiei ar trebui să aibă o evidenţă clară şi exactă asupra costurilor reale ale producătorilor de energie. Numai în acest mod putem evalua în ce măsură o eventuală creştere a preţurilor este justificată sau nu. Şi vă rog să nu uităm faptul că orice creştere, justificată sau nu, va trebui suportată de la bugetul public!

Da, susţinem piaţa liberă, dar aceasta trebuie să funcţioneze în condiţii de transparenţă şi în interesul cetăţenilor.

În concluzie, fac apel ferm către Ministerul Energiei să apere românii de creşteri abuzive ale preţurilor şi să nu permită ca liberalizarea să devină o povară insuportabilă pentru populaţie, aşa cum, din păcate, guvernele de dreapta au permis în trecutul recent.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Infrastructura rutieră românească se extinde sub guvernarea liberală"

Partidul Naţional Liberal a considerat mereu extinderea şi modernizarea infrastructurii rutiere drept motorul unei economii competitive şi performante. Pentru noi, locuitorii judeţului Constanţa, Proiectul "Alternativa Techirghiol" este cel mai important proiect de infrastructură rutieră din ultimele decenii. Acesta se află într-un stadiu avansat, luna trecută CNAIR trimiţând documentaţia necesară pentru contractul privind construcţia Alternativei Techirghiol către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Alternativa Techirghiol înseamnă, pe lângă beneficiile unui drum de mare viteză, ce aduce legături noi şi rapide între Autostrada de Centură a Constanţei A4, din zona localităţii Cumpăna şi Comuna 23 August, la intersecţia cu DN39B, scurtând astfel timpul de deplasare prin creşterea vitezei de călătorie, şi plantarea a 85 de hectare de perdele forestiere. Valoarea totală a proiectului este de 5,74 miliarde lei cu TVA, asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin cadrul Programului Transport. Durata contractului este de 48 luni, din care 12 luni pentru etapa de proiectare şi 36 luni pentru etapa de execuţie. Finalizarea acestui proiect este o prioritate pentru Partidul Naţional Liberal şi deputaţii liberali constănţeni.

De asemenea, recent, au fost aprobaţi în şedinţa Guvernului României indicatorii tehnico-economici necesari realizării Proiectului Varianta de ocolire Sighetu Marmaţiei. Varianta de Ocolire Sighetu Marmaţiei va face legătura cu cele două drumuri naţionale care tranzitează oraşul (DN18 - legătură cu Vişeu - Borşa - Baia Mare şi DN19 - legătură cu Negreşti-Oaş - Satu Mare), precum şi cu noul pod peste râul Tisa, ce se află în construcţie. Scopul proiectului constă în ocolirea Municipiului Sighetu Marmaţiei şi în creşterea fluidizării fluxului de trafic dinspre DN18 şi DN19, întreg traseul fiind amplasat pe raza administrativă a oraşului. Valoarea totală a investiţiei este de 48 milioane euro cu TVA, iar sursa de finanţare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România, elaborat şi aprobat de guvernul liberal în perioada 2020-2021.

Toate acestea demonstrează determinarea PNL de a extinde şi a moderniza infrastructura rutieră românească, lucru pe care îl vom continua şi din 2025 încolo.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Necesitatea relocării Penitenciarului Iaşi în afara municipiului"

Astăzi voi dezbate un subiect de interes major pentru viitorul urbanistic al municipiului Iaşi şi pentru bunăstarea comunităţii - necesitatea relocării Penitenciarului Iaşi în afara oraşului. Amplasarea actuală, în zona Copou, împiedică dezvoltarea acestei zone centrale, reduce valoarea potenţială a terenului şi contribuie la suprapopularea instituţiei.

Penitenciarul Iaşi este situat pe o suprafaţă de 5,3 hectare în Copou, o zonă cu o valoare urbanistică şi culturală ridicată. Conform datelor recente, capacitatea legală a penitenciarului este de 409 locuri, însă în prezent numărul deţinuţilor depăşeşte 630. Această supraaglomerare afectează condiţiile de detenţie şi reprezintă o barieră în calea dezvoltării urbanistice a oraşului. În plus, comunitatea locală a exprimat preocupări cu privire la impactul social şi economic pe care penitenciarul îl are asupra zonei Copou, zonă cu potenţial de a deveni un punct central de recreere şi cultural în Iaşi.

Studii de specialitate şi exemple internaţionale

Studiile recente susţin relocarea penitenciarelor în afara oraşelor, având în vedere beneficiile pe termen lung pentru dezvoltarea urbanistică şi pentru comunităţile locale. De exemplu, un studiu de caz din Bolzano, Italia, demonstrează că relocarea penitenciarelor permite regenerarea urbană şi utilizarea spaţiilor eliberate pentru proiecte comunitare, reducând astfel presiunea asupra infrastructurii urbane​.

De asemenea, un raport realizat de The Sentencing Project în SUA arată că în cel puţin 21 de state penitenciarele închise au fost reutilizate cu succes pentru diverse proiecte sociale şi economice, precum parcuri, centre culturale sau spaţii comerciale. Aceasta reprezintă o abordare eficientă, prin care spaţiile deţinute anterior de instituţiile penitenciare devin resurse valoroase pentru comunitate​.

Beneficiile relocării Penitenciarului Iaşi

Relocarea Penitenciarului Iaşi în afara municipiului ar aduce beneficii semnificative:

• Eliberarea unui teren preţios în Copou - această zonă ar putea fi utilizată pentru parcuri, spaţii culturale sau centre educaţionale, îmbunătăţind calitatea vieţii locuitorilor şi oferind noi oportunităţi de dezvoltare urbanistică;
• Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie - o nouă unitate construită în afara oraşului ar oferi facilităţi moderne şi ar elimina problema suprapopulării, îndeplinind standardele europene pentru condiţiile de detenţie;
• Reducerea presiunii asupra infrastructurii oraşului - mutarea penitenciarului ar contribui la fluidizarea traficului şi ar elimina disconfortul pentru rezidenţii din Copou, permiţând o dezvoltare urbană armonioasă;
• Sprijinirea programelor de reintegrare - un amplasament generos ar facilita implementarea unor programe complexe de reabilitare, cum ar fi activităţi educative sau de muncă, esenţiale pentru reintegrarea socială a deţinuţilor.

Propunerea de soluţie şi apelul la acţiune

Primăria Iaşi deţine terenuri compatibile, cum sunt cele din Moara de Vânt şi Şes Bahlui, care ar putea găzdui o nouă unitate penitenciară modernă. De asemenea, pot fi explorate soluţii în comunele limitrofe, pentru a identifica un amplasament optim. Colaborarea între Ministerul Justiţiei, autorităţile locale şi Consiliul Local este esenţială pentru iniţierea demersurilor necesare, inclusiv obţinerea finanţării naţionale şi europene pentru acest proiect prioritar.

În concluzie, relocarea Penitenciarului Iaşi în afara municipiului reprezintă un pas esenţial pentru dezvoltarea durabilă a oraşului nostru, îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi creşterea calităţii vieţii în zonă.

Fac apel către toate autorităţile implicate să ia măsurile necesare pentru realizarea acestui obiectiv strategic, de interes public şi urbanistic.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Octombrie - luna conştientizării cancerului de sân"

Anual, octombrie este luna conştientizării cancerului de sân, patologie care poate să apară la femeile de orice vârstă, chiar dacă nu au niciun factor de risc. În ţara noastră, cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, cu peste 12.500 de cazuri noi descoperite în anul 2022, potrivit datelor ECIS-European Cancer Information System.

Riscul de apariţie a acestei neoplazii este reprezentat de gen, înaintarea în vârstă, obezitate, consumul de alcool, antecedentele familiale de cancer de sân, antecedentele de expunere la radiaţii, vârsta la care a debutat menstruaţia şi vârsta la prima sarcină, consumul de tutun şi terapia hormonală postmenopauză.

În opinia specialiştilor, "incidenţa cancerului creşte cu vârsta, odată cu creşterea riscurilor pentru anumite tipuri de cancer, la care se adaugă mecanismele de reparare celulară care tind să fie mai puţin eficiente pe măsură ce o persoană îmbătrâneşte".

Conform datelor Eurostat, în perioada 2012-2020, numărul deceselor prin cancer de sân a crescut cu 10,75% în ţara noastră, cu 4% mai mult decât media Uniunii Europene, ajungându-se la aproximativ 4.000 de decese anual cauzate de această patologie. Cele mai mari rate de spitalizare din această cauză, au fost raportate în judeţele Cluj, Municipiul Bucureşti, Harghita, Ialomiţa şi Satu-Mare.

În acest context, diagnosticul bolii în stadii precoce, prin screening populaţional organizat, prin mamografii, poate duce la accesarea fără întârziere a unor servicii de înaltă calitate de tratament al cancerului de sân şi poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor supravieţuirii.

Cu toate acestea, în condiţiile campaniilor de informare privind importanţa depistării precoce a cancerului de sân, în România doar 10% dintre femeile peste 50 de ani, efectuează mamografii anuale, spre deosebire de media europeană care atinge un procent de 60%, sau in ţări precum Suedia şi Danemarca, la aproape 90%.

Din acest punct de vedere, acţiunile de conştientizare şi depistare precoce a cancerelor de sân şi col uterin, prin unităţi mobile de testare, derulate în ultimii ani la nivelul judeţului Sălaj, organizate împreună cu primăriile, medicii sălăjeni şi specialişti din cadrul Institutului Oncologic din Cluj-Napoca "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" au reuşit includerea în programe de screening a unui număr semnificativ de paciente, diagnosticarea precoce si tratamentul complex a pacientelor nou depistate, dovedind eficienta acestor programe şi necesitatea reluării lor.

Domnul Nicu Niţă:

"PSD este şi va rămâne partidul care oferă protecţie seniorilor români!"

Declaraţia mea politică se referă la promisiunile îndeplinite de către Partidul Social Democrat în domeniul pensiilor.

Legea pensiilor, votată anul trecut, simbolizează angajamentul ferm al PSD pentru creşterea şi recalcularea pensiilor tuturor categoriilor de pensionari. PSD a fost mereu un aliat al seniorilor, demonstrând, prin fapte, că majorarea pensiilor este o prioritate esenţială. De fiecare dată când a avut responsabilitatea guvernării, partidul a crescut pensiile, asigurându-se că pensionarii pot trăi în condiţii decente.

Sub conducerea Guvernului Ciolacu, a fost implementat un proces amplu de recalculare a pensiilor, având ca scop principal eliminarea inechităţilor din sistemul public. Această recalculare a adus beneficii semnificative pentru 3,8 milioane de pensionari (82,5% din total), care au înregistrat o creştere medie de 27% începând cu 1 septembrie 2024. Aceasta reprezintă a doua majorare din acest an, după cea de 13,8% aplicată la 1 ianuarie.

Începând cu 1 ianuarie, pensiile vor fi ajustate conform coeficientului de inflaţie şi pe baza creşterii salariului mediu, măsuri esenţiale pentru menţinerea puterii de cumpărare a seniorilor. Aceste ajustări sunt deosebit de importante în contextul actual, în care inflaţia şi creşterea costului vieţii afectează în mod direct veniturile pensionarilor, mulţi dintre aceştia fiind vulnerabili la scumpiri.

Guvernul Ciolacu îşi manifestă respectul şi consideraţia nu doar faţă de pensionarii obişnuiţi, ci şi faţă de cei care au activat în domeniul ordinii publice şi militar. Acesta a majorat plafonul de impozitare pentru pensiile acestor categorii, un gest de apreciere faţă de contribuţia lor esenţială la securitatea şi stabilitatea ţării. Este crucial ca pensiile militarilor să reflecte corect efortul depus de-a lungul carierei, adesea în condiţii dificile şi periculoase.

De asemenea, recalcularea pensiilor pentru cei care au muncit în condiţii grele este o altă prioritate a Guvernului. Se lucrează la soluţii care să asigure un sistem echitabil, astfel încât toţi cei care au servit în domeniul apărării şi ordinii publice să beneficieze de venituri decente la pensionare. O atenţie specială este acordată pensionarilor cu dizabilităţi şi celor care au muncit în condiţii deosebite. Recalcularea pensiilor pentru aceste categorii este o prioritate, deoarece eforturile fizice şi riscurile asumate în timpul vieţii active trebuie să se reflecte în veniturile lor.

Condiţiile speciale de muncă, cum ar fi cele din minerit, nu au fost ignorate. Prim-ministrul a anunţat că pensiile acestor categorii vor fi ajustate în funcţie de efortul depus şi de riscurile asumate pe parcursul carierei.

Angajamentul PSD faţă de pensionari reprezintă un principiu fundamental al guvernării responsabile. Marcel Ciolacu a subliniat constant că pensiile trebuie să fie în conformitate cu realităţile economice şi sociale. Guvernul va continua să ajusteze pensiile, asigurându-se că seniorii au parte de o viaţă demnă.

În concluzie, indiferent de categoria din care fac parte, fie că sunt pensionari din domeniul public, cei care au muncit în condiţii grele sau cei cu dizabilităţi, PSD demonstrează o politică solidă şi coerentă, dedicată asigurării unui trai decent pentru toţi cetăţenii aflaţi la vârsta pensionării. Respectul faţă de seniori este esenţial pentru construirea unei societăţi echitabile şi responsabile.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Guvernarea Ciolacu a inversat tendinţa privind migraţia românilor şi astfel asistăm la o tendinţă care se accentuează, numărul cetăţenilor români care se întorc definitiv acasă este din ce în ce mai mare.

Fără îndoială că acesta este un efect al creşterii veniturilor salariale în România dar şi al oportunităţilor sporite de angajare şi al investiţiilor în creştere. PSD a avut permanent ca obiectiv strategic creşterea sustenabilă a nivelului de trai şi a acţionat în acest sens atât în privinţa salariilor, cât şi a pensiilor. Astfel, investiţiile statului au atins un nivel fără precedent în mandatul premierului Ciolacu. Deci, sunt toate premisele ca România să devină din ce în ce mai atractivă şi să revină acasă tot mai mulţi dintre românii plecaţi la muncă în lume.

Aproximativ 84% din creşterea salariului minim din ultimii 10 ani s-a realizat cu PSD la guvernare şi a ajuns acum la 472 euro net, lunar. De anul viitor, odată cu introducerea mecanismului salariului minim european, salariul minim net va ajunge la 500 de euro/lună şi astfel se va îndeplini un alt obiectiv strategic al PSD în privinţa salarizării.

Salariul mediu net în România a depăşit 1.000 de euro/lună. Acesta era un obiectiv asumat pentru finalul acestui an, dar pe care PSD şi premierul Ciolacu l-a îndeplinit încă din luna mai. Aşadar, politica consecventă şi asumată de PSD în privinţa salarizării este adecvată, duce la mai multă bunăstare şi îi readuce acasă pe românii plecaţi.

Inversarea fenomenului migraţiei este confirmată şi de datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Potrivit celor mai recente cifre ale acesteia, numărul copiilor cu unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate s-a redus cu 14,25% în primele 9 luni de mandat ale premierului Ciolacu. Având în vedere rata medie trimestrială, se estimează că în acest moment scăderea este în jurul valorii de 20 de procente. În luna martie, 61.007 copii erau în grija rudelor sau în sistemul de protecţie specială, cu 10.145 mai puţini comparativ cu luna iunie a anului trecut.

În acest context, Moody’s reconfirmă rating-ul României. Important cu adevărat din ultimul raport al Moody’s este faptul că ratingul României se menţine la acelaşi nivel, nu retrogradează! Se infirmă astfel previziunile catastrofice şi se consolidează percepţia că politica Guvernului Ciolacu menţine ţara pe cu curs economic stabil şi previzibil.

În plan internaţional, România continuă să aibă acces la finanţare fără dobânzi majorate. Analiza Moody’s reconfirmă ratingul României la o lună după ce o altă prestigioasă agenţie internaţională, Fitch, a evaluat pozitiv economia ţării noastre.

Doamna Christine Thellmann:

"Iniţiativa legislativă pentru reglementarea profesiilor montane a intrat în linie dreaptă, în Parlamentul României"

Alături de colegul meu, senatorul liberal, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, am lucrat şi am depus o iniţiativă legislativă pentru a reglementa profesiile montane. Turismul montan are nevoie de ghizi bine pregătiţi şi care să fie protejaţi în faţa oricăror ameninţări.

Într-o eră în care turismul a devenit una dintre cele mai importante industrii la nivel global, rolul ghidului montan a căpătat o importanţă crucială. Această profesie, aparent simplă, implică o complexitate de cunoştinţe, abilităţi şi responsabilităţi care depăşesc cu mult simpla însoţire a turiştilor. O lege care să reglementeze această meserie este esenţială pentru a asigura atât calitatea serviciilor turistice, cât şi siguranţa şi satisfacţia turiştilor.

Un ghid montan trebuie să posede cunoştinţe şi abilităţi fizice vaste în domeniul pentru care este atestat. Una este să fii ghid pentru drumeţie montană şi alta pentru escaladare gheaţă sau rafting.

Un ghid bine pregătit este un ambasador al ţării şi al regiunii pe care o reprezintă. El poate contribui la promovarea imaginii destinaţiei şi la creşterea interesului pentru turism.

România are nevoie ca de aer de ghizi bine pregătiţi care să ofere servicii de calitate şi sigure. O lege care reglementează această meserie oferă garanţia că doar persoanele cu pregătirea şi calificările necesare pot activa ca ghizi montani. Protecţia turiştilor trebuie să fie pe primul loc. În plus, o piaţă reglementată stimulează competiţia între ghizi, ceea ce duce la o îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor.

Noi, ca legiuitori, trebuie să ne asigurăm că ghizii sunt autorizaţi şi verificaţi, că legea este clară şi nu permite interpretări diferite care pot pune în pericol viaţa turiştilor.

Astfel, prin legea depusă, stabilim standarde minime de pregătire, metodele de formare profesională, dar şi mecanismele de avizare, recunoaştere şi echivalare a unor calificări conexe sau obţinute în alte ţări.

Am încredere că o industrie turistică bine organizată şi cu servicii de calitate atrage mai mulţi turişti şi generează venituri mai mari pentru comunităţile noastre.

Se va îmbunătăţi imaginea ţării, deoarece ghizii de turism bine pregătiţi contribuie la promovarea acesteia şi la consolidarea reputaţiei sale ca destinaţie turistică.

În concluzie, o lege care reglementează meseria de ghid montan este esenţială pentru a asigura calitatea serviciilor turistice, siguranţa turiştilor şi dezvoltarea durabilă a industriei. Prin stabilirea unor standarde clare şi prin promovarea formării profesionale a ghizilor, se poate crea un cadru favorabil pentru creşterea turismului şi consolidarea imaginii ţării.

Domnul Vasilică Toma:

"Manipularea politică nu ne poate dezbina - România trebuie să vadă dincolo de iluzii!"

Istoria ne-a arătat de nenumărate ori că manipularea şi specularea fricilor colective sunt armele preferate ale celor care vor să destabilizeze democraţia. Nicolae Ciucă încearcă să folosească invalidarea candidaturii Dianei Şoşoacă pentru a construi scenarii speculative despre alianţe ipotetice, menite să inducă teamă şi confuzie. Asemenea jocuri de putere sunt doar o încercare de a manipula opinia publică şi de a abate atenţia de la problemele reale cu care se confruntă România.

În mod ironic, aceste tactici amintesc de vechile paradigme ale istoriei, când puterea era obţinută nu prin unitate şi înţelegere, ci prin dezbinare şi frică. Filosofii clasici, de la Platon la Machiavelli, ne-au învăţat că democraţia prosperă acolo unde cetăţenii sunt uniţi şi educaţi, unde înţeleg că politica nu trebuie să fie un joc de putere, ci un serviciu pentru cetăţeni.

"Istoria se repetă," spunea Hegel, "dar nu în aceleaşi forme." Dacă în trecut, forţele antidemocratice au folosit metode brutale de acaparare a puterii, acum aceste metode sunt mult mai subtile. În loc de tancuri, sunt folosite cuvintele; în loc de arme, sunt folosite fricile. Însă lecţiile istoriei ne învaţă că nu putem lăsa astfel de strategii să ne dezbine.

Oamenii trebuie să înţeleagă că nu suntem copii care îşi iau jucăriile şi pleacă atunci când se creează tensiuni în "familia politică". România este casa noastră comună şi, chiar dacă avem opinii diferite, trebuie să găsim soluţii care să ne unească, nu să ne dezbine. Democraţia noastră este prea preţioasă pentru a o lăsa să fie manipulată de jocuri de culise şi speculaţii fără fundament.

Este timpul ca românii să privească dincolo de iluzii şi să înţeleagă că, doar prin dialog, transparenţă şi respectarea principiilor democratice putem construi un viitor stabil.

Declaraţia politică a lui Nicolae Ciucă reprezintă o încercare de manipulare, ce contravine realităţii pe care românii o trăiesc după aproape doi ani de coaliţie guvernamentală. Nu poţi să ieşi public, în pragul alegerilor, şi să afirmi că PSD are în ADN-ul său de partid monopolul statului asupra puterii, după ce ai colaborat îndeaproape cu acest partid în cadrul aceleiaşi guvernări.

Filosoful George Santayana spunea: "Cei care nu îşi amintesc trecutul sunt condamnaţi să-l repete". Este esenţial să recunoaştem lecţiile istoriei, dar să înţelegem şi că prezentul nu trebuie deturnat de aceste teorii speculative. România a trecut de mult de perioada în care un singur partid deţinea monopolul asupra puterii şi ne aflăm într-o democraţie consolidată, unde echilibrul şi dialogul între forţele politice sunt esenţiale pentru binele ţării.

Duplicitatea nu poate fi justificată, iar românii trebuie să înţeleagă că astfel de declaraţii, menite să destabilizeze şi să creeze confuzie, nu au alt scop decât să distragă atenţia de la adevăratele probleme. După doi ani de guvernare comună, este responsabilitatea tuturor partidelor de a oferi cetăţenilor soluţii şi de a nu contribui la spectacolul politic prin acuzaţii fără fundament.

Democraţia nu este o jucărie pe care o luăm şi plecăm atunci când nu ne mai convine. România merită mai mult decât declaraţii politicianiste şi promisiuni de moment.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Echitate socială privind pensiile pentru condiţii speciale sau deosebite de muncă"

Accederea Partidului Social Democrat la guvernare a venit într-un moment crucial pentru dezvoltarea României, ţinând cont de faptul că societatea era divizată şi împovărată de taxe, preţuri, inflaţie, liberalizarea pieţei energiei, îngheţarea salariilor şi, nu în ultimul rând, de îngheţarea alocărilor bugetare pentru pensii timp de 50 de ani prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aşa cum fusese stipulat de guvernarea de dreapta a Partidului Naţional Liberal, în cârdăşie cu Uniunea Salvaţi România.

Partidul Social Democrat nu doar că a reglementat toate aceste crize, a scăzut inflaţia şi preţurile, protejând nu doar clasele defavorizate, ci toţi românii în faţa jafului energetic, şi poate cel mai important aspect, PSD a reuşit să convingă Comisia Europeană că plafonarea şi îngheţarea pensiilor până în 2050 înseamnă sărăcirea tuturor pensionarilor, fără scrupule.

Recalcularea pensiilor a generat creşterea acestora la peste 3,8 milioane de oameni ce au beneficiat de o majorare a pensiei din luna septembrie, media de creştere fiind de 26,65%. Această creştere se adaugă indexării de 13,8% aplicate la 1 ianuarie 2024 tuturor pensiilor, rezultând într-o creştere cumulată de peste 40% pentru cei mai mulţi dintre pensionari în acest an. Mai mult decât atât, începând cu 1 octombrie, toate pensiile de până la 3.000 de lei au fost scutite de la plata impozitelor.

Suntem conştienţi că au fost şi nemulţumiri, în mod special la anumite categorii care au beneficiat de condiţii speciale în trecut prin prisma condiţiilor de muncă sau a naturii acesteia. O astfel de categorie este reprezentată şi de mineri, însă trebuie să ne raportăm solicitările la situaţia de fapt, pentru că Legea nr. 360/2023 nu mai poate fi modificată, existând riscul major de pierdere sau blocare a fondurilor europene pentru toată ţara şi, nu în ultimul rând, blocarea şi recalcularea tuturor pensiilor din ţară din nou.

De asemenea, datorită acestei legi, două treimi din pensiile celor care au lucrat în condiţii grele de muncă au crescut în urma recalculării, iar cele mai multe dintre creşteri au fost de peste 1.000 de lei. Celelalte au rămas la acelaşi nivel care este mult mai ridicat faţă de pensiile obişnuite. Pensia medie a celor care au lucrat în subteran sau în zonele de radiaţii este dublă faţă de media pensiilor obişnuite, adică 5.613 lei după recalculare faţă de 2.761 lei. În plus, pensionarii din această categorie şi-au păstrat beneficiile pe care le-au avut pe legislaţia anterioară, respectiv perioade suplimentare la stagiile de cotizare şi punctaj suplimentar la pensie pentru fiecare an lucrat în condiţii grele de muncă.

Nu în ultimul rând, cei care au lucrat în condiţii speciale sau deosebite de muncă au primit perioade suplimentare la stagiul de cotizare de câte 4 luni, respectiv 6 luni pentru fiecare an lucrat în aceste condiţii. De asemenea, cei care au lucrat în condiţii speciale sau deosebite au primit un punctaj suplimentar la pensie de câte 0,25 puncte, respectiv 0,5 puncte pentru fiecare an lucrat în aceste condiţii.

Partidul Social Democrat va rămâne un aprig apărător al drepturilor sociale, a echităţii şi al tuturor pensionarilor, pentru că PSD respectă munca şi efortul depus de seniori pentru clădirea actualei societăţi.

Domnul Vasile Nagy:

"Naţionalismul românesc - evoluţie, manifestări şi impact"

Naţionalismul românesc reprezintă un curent ideologic şi politic ce promovează identitatea, cultura şi interesele naţiunii române. Acesta a avut diverse forme şi manifestări de-a lungul istoriei României, influenţând profund evoluţia socială, politică şi culturală a ţării.

În Evul Mediu, teritoriile locuite de români erau împărţite în mai multe formaţiuni politice distincte, precum Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Identitatea naţională a românilor s-a format treptat, în jurul unor elemente comune de limbă, cultură şi tradiţii.

Iluminismul european a avut un impact semnificativ asupra elitelor româneşti din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.

Un moment crucial în dezvoltarea naţionalismului românesc a fost Revoluţia de la 1848. Inspirată de mişcările revoluţionare din Europa, revoluţia românească a avut ca scop modernizarea societăţii şi obţinerea independenţei naţionale.

Unirea Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza în 1859, a fost un pas major spre formarea statului naţional român modern. Acest eveniment a fost rezultatul eforturilor conjugate ale elitei politice şi intelectuale româneşti, precum şi al unui context internaţional favorabil.

Sub conducerea lui Carol I, România a reuşit să-şi consolideze statutul de stat suveran şi independent. Această realizare a fost sărbătorită de întreaga naţiune şi a întărit sentimentul de mândrie naţională.

Marea Unire din 1918, când Transilvania, Basarabia şi Bucovina s-au unit cu România, a fost apogeul naţionalismului românesc. Acest eveniment a transformat România într-un stat naţional unitar, reunind toate teritoriile locuite majoritar de români.

În perioada interbelică, naţionalismul românesc a continuat să joace un rol central în consolidarea statului naţional unitar. Guvernele interbelice au promovat politici de integrare naţională, dezvoltare economică şi culturală, şi modernizare a infrastructurii.

După al Doilea Război Mondial, România a intrat sub influenţa Uniunii Sovietice şi a fost instaurat un regim comunist. În primele decenii ale regimului comunist, naţionalismul a fost descurajat, în favoarea ideologiei comuniste.

Cu toate acestea, sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu, naţionalismul a fost instrumentalizat de Partidul Comunist Român pentru a consolida regimul şi a promova independenţa faţă de influenţele externe, în special faţă de Moscova.

Regimul comunist a utilizat propaganda şi sistemul educaţional, pentru a răspândi ideile naţionaliste. Istoria a fost reinterpretată, pentru a sublinia continuitatea şi eroismul naţiunii române, iar cultura naţională a fost folosită pentru a legitima regimul.

După Revoluţia din 1989 şi căderea regimului comunist, naţionalismul a reînviat în diverse forme. În anii '90, partidele naţionaliste au câştigat popularitate pe fondul tranziţiei economice şi sociale dificile.

Pe măsură ce România s-a apropiat de integrarea în Uniunea Europeană şi NATO, naţionalismul a evoluat şi s-a adaptat la noile realităţi. Deşi sentimentul naţionalist a rămas prezent, el s-a manifestat într-o formă mai moderată şi a fost în general compatibil cu valorile democratice şi europene.

Promovarea naţionalismului în România contemporană trebuie să fie abordată cu atenţie şi responsabilitate pentru a asigura că valorile şi identitatea naţională sunt celebrate într-un mod care promovează unitatea, diversitatea şi progresul.

În contextul actual, naţionalismul poate juca un rol pozitiv, dacă este direcţionat către consolidarea coeziunii sociale şi respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor, indiferent de etnie sau cultură.

Naţionalismul sănătos şi constructiv poate contribui la întărirea sentimentului de apartenenţă şi mândrie naţională prin promovarea culturii, tradiţiilor şi valorilor româneşti. Totodată, acesta poate stimula dezvoltarea economică şi socială prin susţinerea producătorilor locali şi protejarea resurselor naţionale. Prin iniţiative care promovează educaţia civică, dialogul intercultural şi toleranţa, naţionalismul poate deveni un instrument de unificare şi progres.

Este esenţial ca promovarea naţionalismului să evite extremele care pot duce la excluziune, xenofobie şi conflicte.

Politicienii, liderii de opinie şi instituţiile publice trebuie să fie vigilenţi în privinţa utilizării retoricii naţionaliste, asigurându-se că aceasta nu incită la ură sau discriminare.

Promovarea naţionalismului în România trebuie să fie echilibrată şi să reflecte valorile democratice şi ale drepturilor omului.

Doar astfel, naţionalismul poate contribui la dezvoltarea unei societăţi unite, prospere şi incluzive, capabile să facă faţă provocărilor contemporane şi să îşi valorifice pe deplin potenţialul naţional.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Guvernul României alocă fonduri pentru finanţarea serviciilor sociale"

Se spune că primele dovezi ale naşterii civilizaţiei nu sunt vasele de lut, armele sau obiectele de cult, ci descoperirea unui femur uman vindecat, deoarece acesta este dovada clară că un membru rănit al unui trib a avut parte de îngrijire constantă şi protecţie până şi-a recăpătat sănătatea fizică. Concluzia acestor descoperiri antropologice este una simplă - ceea ce stă la baza civilizaţiei noastre este grija faţă de cei vulnerabili, solidaritatea dintre membrii societăţii, altruismul dezinteresat.

Cheltuielile cu serviciile sociale, suportate de către unităţile administrativ-teritoriale, reprezintă o provocare pentru administraţiile locale, acestea fiind corijate să îşi împartă finanţele (limitate) între proiecte de investiţii în modernizarea infrastructurii şi extinderea serviciilor publice, educaţie sau transport public, şi cheltuieli cu serviciile sociale destinate ajutorării celor mai vulnerabile persoane.

De aceea, la iniţiativa Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, condus de PNL, Guvernul a decis, în şedinţa de astăzi, alocarea a 559.984.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale. Suma va fi utilizată pentru finanţarea serviciilor sociale din sistemul de protecţie a copilului, a măsurilor de protecţie de tip centre de zi şi centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, a căminelor pentru persoane vârstnice şi a cheltuielilor de funcţionare ale unităţilor de îngrijiri la domiciliu a persoanelor vârstnice. Beneficiarii acestor fonduri sunt cele 41 de consilii judeţene şi municipiul Bucureşti. Judeţul Hunedoara va primi aproximativ 10 milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor aferente acestui capitol bugetar.

Partidul Naţional Liberal susţine ajutorarea celor mai vulnerabili cetăţeni, care, din motive ce ţin de soartă şi nenoroc, se găsesc în situaţia de a apela la noi toţi pentru a avea un trai decent.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Lecţiile unui dialog cu preşedintele Ion Iliescu"

Recent, am avut onoarea de a publica un dialog cu fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, un om a cărui contribuţie la parcursul democratic al ţării noastre nu poate fi trecută cu vederea. În interviul pe care l-am avut, preşedintele Iliescu a subliniat cu o luciditate rar întâlnită problemele actuale ale societăţii noastre şi relaţia complicată dintre elitele culturale şi politice. Această conversaţie mi-a oferit o perspectivă valoroasă asupra momentelor-cheie din istoria recentă a României, dar şi asupra provocărilor prezente.

Un punct esenţial pe care l-a subliniat preşedintele este faptul că, în loc să fie un factor de unificare şi progres, elitele culturale şi politice au ajuns să fie privite cu antipatie de masele largi. Acest fenomen este rezultatul unei rupturi periculoase între aceste elite şi cetăţeni. În loc să educe şi să inspire, elitele s-au izolat şi au creat un "noi şi restul", divizând astfel sfera publică. Această divizare a condus la o democraţie tot mai străină de meritocraţie şi la o indiferenţă crescândă faţă de guvernare, reflectată în absenteismul alarmant la vot.

Preşedintele Iliescu a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a avea o elită culturală implicată în actul de guvernare. El a evocat momente cruciale, cum ar fi "Grupul de la Snagov", în care elitele culturale şi politice au colaborat pentru modernizarea ţării şi pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din păcate, această cooperare a devenit din ce în ce mai rară. În loc să fie recunoscută şi valorizată, meritocraţia este astăzi văzută ca o ameninţare pentru cei care vor să păstreze puterea doar pentru ei. Fără un dialog constant între elitele culturale şi cele politice, România nu poate progresa.

În cadrul discuţiei noastre, preşedintele Iliescu a subliniat şi necesitatea unui echilibru între democraţia reprezentativă şi cea critică, între un optimism raţional şi o implicare activă în viaţa publică. "România non-exceselor", cum a denumit-o domnia-sa, este ceea ce ne trebuie pentru a trăi în pace şi prosperitate. Însă, fără o conştiinţă a propriei evoluţii şi fără lideri care să facă politică pentru comunităţi şi colective, nu pentru o masă impersonală de "români", nu vom putea depăşi polarizările şi inegalităţile care ne despart.

Această discuţie m-a făcut să reflectez asupra rolului pe care elitele culturale şi politice trebuie să-l joace într-o societate modernă, dar şi asupra responsabilităţii fiecăruia dintre noi, de a participa activ la construcţia democratică a României. Elitele nu trebuie să fie văzute ca un grup izolat, ci ca un motor al schimbării, capabil să educe şi să inspire.

Numai astfel putem asigura un viitor mai bun pentru fiecare român!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 de miliarde de lei în 2024!"

Sunt ferm convins, şi nu doar eu afirm acest lucru, ci şi numeroşi analişti economici, că economia României se află pe marginea prăpastiei şi, dacă nu vom adopta, rapid, o serie de măsuri necesare, din păcate, vom risca să avem soarta Greciei, ţară care nici acum nu şi-a revenit din falimentul economic!

România are un deficit bugetar scăpat de sub control şi pe cale să se gonfleze şi mai mult pe finalul acestui an electoral. Guvernul Ciolacu a ajuns cu împrumuturile pentru acoperirea deficitului bugetar, adică diferenţa dintre veniturile bugetare şi cheltuieli - şi refinanţarea datoriei publice la peste 199 de miliarde de lei, o sumă record pentru primele 9 luni din an, pentru România. Iar în caz că nu ştiţi, ca să puteţi face o comparaţie corectă, în 2023, Guvernul a împrumutat, pe întreg anul, 203 miliarde de lei!

Aceste sume, prin care s-au îndatorat generaţii întregi de români, nu au mers către investiţii, aşa cum se procedează într-o economie sănătoasă, ci doar într-o nesfârşită rostogolire a datoriei externe şi în încurajarea consumului, Guvernul fiind total orb şi lovit de o amnezie electorală, întrucât România nu mai este o ţară producătoare, ci o imensă piaţă de desfacere pentru produsele altor state, deci beneficiile taxării consumului sunt minime pentru statul român.

Trag, pe această cale, un serios semnal de alarmă asupra acestei situaţii cât se poate de gravă!

Şi, sper, dragi români, că vă veţi trezi în acest an electoral şi veţi vota în consecinţă! Corupţia şi indolenţa nu au ce căuta la conducerea României! Acum, este nevoie de o generaţie de politicieni patrioţi, care să pună ţara mai presus de interesele de partid!

Domnul Petre Puşcaşu:

"România se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educaţiei!"

Starea învăţământului românesc este una tragică. Vreme de aproape 30 de ani, toţi miniştrii educaţiei s-au visat cu bastonul de mareşal în serviete, în timp ce n-au fost în stare nici măcar să renoveze şcolile construite de marele Spiru Haret - da, în caz că nu ştiaţi, astăzi, încă mai învaţă copii, în unităţi şcolare construite acum mai bine de o sută de ani!

Ţara noastră se îndreaptă, cu paşi rapizi, spre o criză de personal puternică în sectorul educaţiei, în condiţiile în care, în prezent, mai puţin de unul din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani. Astfel că, nu este exclus ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie în următorii 10 ani, iar procesul şi parcursul educaţional al unei întregi generaţii să fie sub semnul întrebării, mai cu seamă că nivelul salarial extrem de redus va face ca migraţia către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze puternic şi ea.

Pe această cale, trag un serios semnal de alarmă! Pentru că trebuie să ştiţi că, potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din totalul de 47.414 de profesori din învăţământul primar din România, mai mult de jumătate - 28.376, mai precis, aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani! 7.734 dintre ei aveau vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani, iar 820 predau în continuare, cu toate că au trecut de 65 de ani. Iar situaţia urmează acelaşi tipar, cu profesori în vârstă, şi în învăţământul gimnazial şi liceal!

Avem nevoie de investiţii puternice în sistemul educaţional românesc - de la investirea în personalul didactic, la investirea în credibilitatea sistemului, prin încurajarea formării unei noi generaţii de profesori care să îşi asume această nobilă misiune!

De aceea, sunt convins că, la aceste alegeri, românii vor vota pentru o nouă Românie, una în care politicieni adevăraţi, patrioţi vor lupta pentru interesul ţării, şi nu pentru interesele de partid sau personale care au distrus învăţământul românesc.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de colege şi colegi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 144.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 - vot final; iar după - cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Întreb liderii de grup, dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o propunere - menţionez de la început că am acordul tuturor liderilor de grup prezenţi -, anume să introducem pe ordinea de zi un proiect de lege de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, la punctul 8 în ordinea de zi.

Se referă la reducerea taxelor judiciare de timbru pentru partaj şi alte modificări în această reglementare, modificări pe care le considerăm binevenite.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x?

Domnul Gabriel Andronache:

Este vorba despre PL-x 379/2024. (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.)

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci avem acordul unanim al liderilor? În regulă.

PL-x 379/2024 va fi pe ordinea de zi de astăzi, la poziţia nr. 8.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi.

1. Proiectul de Lege pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate; PL-x 341/2024.

Comisia pentru politică externă, vă rog.

Domnule secretar, vă rog. (Îi înmânează raportul domnului deputat Ovidiu Victor Ganţ.)

(Domnul deputat Andi-Lucian Cristea solicită să ia cuvântul.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

E membru al comisiei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, domnule Cristea, vă rog.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Aşadar, Raport asupra Proiectului de Lege pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege mai sus menţionat, transmis cu adresa PL-x 341 din 3 iunie 2024 şi înregistrat cu adresa 4c-16/35 din 3 iunie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit art. 75 din Constituţia României.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 27 mai 2024.

La întocmirea prezentului raport, membrii Comisiei pentru politică externă au examinat proiectul de lege, expunerea de motive, avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ, transmis cu nr. 372/10.04.2024, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi avizul nefavorabil al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea obligaţiei statului român să suporte, la cererea familiei, cheltuielile ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, în limita a 5.000 de euro pentru fiecare cetăţean care se regăseşte în această situaţie, fiind introdusă şi posibilitatea ca sumele ce depăşesc acest plafon să fie suportate din taxele consulare.

Membrii Comisiei pentru politică externă au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 3 octombrie 2024, deputaţii fiind prezenţi conform listei de prezenţă înregistrată.

La lucrările şedinţei Comisiei pentru politică externă a participat, în calitate de invitat, doamna Oana Gheorghiu, director general, Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare asupra proiectului de lege pe care l-am menţionat, cu amendamente admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne emoţionează aceste iniţiative legislative făcute în prag de alegeri de către majoritatea comasată.

Deci avem o iniţiativă legislativă prin care românii care decedează, din nefericire, în afara ţării pot beneficia de un ajutor privind repatrierea, într-o anumită limită, teoretică, este foarte bine, însă este foarte, foarte trist, pentru că ne întrebăm, de cei vii, care deja au plecat sau sunt pe cale de a pleca, de ei când vă veţi aduce aminte?

Este o întrebare retorică, pentru că, evident, nu vă aduceţi aminte niciodată. Am văzut asta chiar şi ieri, cu acel proiect privind posibilitatea de a plăti contribuţia la pensii pe 5 ani de către cei care se întorc în ţară sau încă sunt în ţară, dar nu au avut această contribuţie suficientă.

Este, dacă suntem sinceri, o formă de mită electorală.

Deci, suntem în prag de alegeri, ne întrebăm, cât va fi valabilă această lege, dacă va fi valabilă? Poate până la sfârşitul anului; sau poate doar pe timpul alegerilor; sau chiar deloc, pentru că vedem că Curtea Constituţională este un instrument politic. Am văzut asta nu doar recent, ci la multe legi de felul acesta, una dintre ele, de acelaşi iniţiator, prin care pensiile speciale pentru parlamentari au fost anulate, pe hârtie doar, la propunerea aceluiaşi iniţiator, însă CCR a spus că dezbaterile n-au fost destule, termenele n-au fost bune, motivaţia legii n-a fost bună - nişte vorbe goale pe baza cărora se poate declara neconstituţional orice proiect de lege.

Ca atare, noi ne aducem aminte nu doar de românii decedaţi, ci şi de cei vii, în primul rând, prin scutiri de taxe şi impozite pe muncă, dorind ca cei care există în ţară să nu mai plece.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Dincolo de orice abordare, respectul pentru românii care părăsesc această lume în timp ce se găsesc în afara graniţelor ţării ar trebui să fie unul unanim şi ne arată încă o dată imaginea a ceea ce reprezintă situaţia reală a diasporei româneşti şi problemele cu care românii din afara graniţelor se confruntă.

Din păcate, mulţi dintre românii care au plecat pentru o viaţă mai bună în Europa Occidentală ajung în această situaţie absolut teribilă şi care cere în mod evident o soluţionare, pentru că statul român are o datorie fundamentală faţă de toţi cetăţenii săi, oriunde s-ar afla ei în lume.

Acum, pe lângă această iniţiativă a domnului deputat Simonis, de la PSD, există şi o altă iniţiativă, a colegului de la PNL, domnul Valentin Făgărăşian, în care se stipula şi o sursă de finanţare pentru repatrierea cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor ţării, respectiv reintroducerea taxelor consulare pentru cetăţenii străini, pentru că adesea, persoane fizice şi juridice străine au ajuns să transforme consulatele româneşti din Europa într-un fel de instituţii notariale.

Şi cred că ar fi fost foarte bine dacă aceste două iniţiative ar fi fost conexate şi această sursă de venit ar fi fost cea care ar fi putut să gestioneze tot mai bine această problematică extrem de dificilă şi foarte dureroasă pentru noi toţi.

De aceea, cred că până la urmă, atunci când vine vorba de diaspora românească, trebuie să gândim într-un mod unitar, complet nepopulist şi în consonanţă directă cu necesităţile reale ale românilor din afara graniţelor, unde s-ar afla ei şi indiferent prin ce dificultăţi ar trece.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Susţin această idee, că trebuie să votăm unanim această propunere legislativă, din motivul că încă de acum 4 ani, când se vota primul buget de către noi, am propus, noi, cei de la AUR, suplinirea bugetelor consulatelor cu sumele necesare pentru a putea transporta sicriele celor decedaţi peste hotare.

Uite, atunci nu s-a votat pentru că s-a propus din partea unui partid de opoziţie, AUR; astăzi, peste 4 ani, s-a găsit această posibilitate să fie şi încorporată legislativ.

Eu aş propune o altă propunere legislativă, după o glumă a unui umorist din Basarabia, Urschi, care spunea că - daţi să facem alegerile în fiecare an, şi atunci o să avem şi drumuri, şi canalizare, şi apă şi toate cele se vor face mult mai repede, aşa cum se fac într-un an electoral.

Că dacă am avea, în următorii 4 ani, alegeri în fiecare an, poate scoatem ţara din mocirlă şi se întorc compatrioţii noştri acasă.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

În numele Grupului PSD, o să vă rog să-mi daţi permisiunea să vorbesc eu. (Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

O lege bună este o lege bună.

N-o să dau detalii despre cum s-a votat în comisii, în comisiile de specialitate; doar că apreciez foarte mult că, deşi, în comisii, reprezentanţii unui partid politic au votat împotrivă, de la acest microfon susţin prevederile bune ale acestui proiect.

N-aş fi intervenit dacă săptămâna trecută, în presa din judeţul Bistriţa-Năsăud, la fel cum sunt convins că în presa din toate judeţele României se întâmplă foarte des să citim exemple dramatice de români de-ai noştri care, din nefericire, mor în ţări străine, iar familiile au reale dificultăţi financiare de a-i aduce acasă. Pentru că, indiferent unde ar fi, aceşti oameni sunt acasă în România.

E o idee foarte bună.

Să dea bunul Dumnezeu ca foarte puţini să aibă nevoie de acest ajutor al statului.

Şi, până la urmă, cred că aici este cheia - statul român trebuie să-şi facă datoria faţă de toţi cetăţenii lui, indiferent unde se află.

Şi le mulţumesc anticipat tuturor deputaţilor din această sală, care vor vota un proiect de lege - e adevărat, al Partidului Social Democrat - care vine şi întinde o mână atunci când este cel mai greu în viaţa oricărei familii, atunci când un membru moare departe de casă.

Aşadar, mulţumesc tuturor celor care au susţinut acest proiect de lege în comisii şi celor care nu l-au susţinut doar pentru că e o perioadă mai agitată, dar mă bazez foarte mult pe votul de la sesiunea de vot final şi chiar cred că un asemenea proiect merită unanimitate în Camera Deputaţilor.

Mulţumesc mult. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 450/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, domnule Lungoci, raportul.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, trimis cu adresa PL-x 450 din 16 septembrie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în data de 10 septembrie 2024.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un punct de vedere prin adresa nr. 11.072 din 26 iulie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009, în scopul îmbunătăţirii reglementărilor în materia incriminării traficului de persoane şi a proxenetismului.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Băcanu, vă rog, din partea Grupului PNL, care cred că este şi iniţiator.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Acest proiect de lege aduce după sine o schimbare de filosofie a Codului penal, prin aceea că, practic, translăm infracţiunile de proxenetism în formă agravată de la art. 213 alin. (2) Cod penal şi alin. (3) Cod penal la traficul de persoane - art. 210 Cod penal şi respectiv art. 211 Cod penal.

Proxenetismul presupune, în filosofia Codului penal, că persoana care este folosită pentru servicii sexuale îşi exprimă un consimţământ.

Cu toate acestea, în lumina textului actual, la art. 213 alin. (2) şi alin. (3) Cod penal, vorbim despre un proxenetism în formă agravată, şi anume proxenetismul care se realizează prin violenţă a proxenetului asupra unei victime şi asupra unui minor.

Or, proiectul acesta de lege aduce o schimbare de filosofie după sine, prin aceea că se consideră că odată ce a existat o formă de constrângere, de violenţă, sau atunci când victima este un minor, un copil, nu putem să vorbim despre consimţământ, şi atunci transferăm cele două infracţiuni la trafic de persoane.

De aici apar mai multe consecinţe foarte importante.

În primul rând, victimele traficului de persoane se bucură de conceptul de victimă, devin victime în sensul Legii nr. 211/2004.

În cel de-al doilea rând, schimbăm competenţa materială, în sensul în care parchetele de pe lângă judecătorii nu mai sunt competente să facă urmărirea penală pentru aceste infracţiuni şi DIICOT-ul, Parchetul care se ocupă de combaterea traficului de persoane, preia aceste dosare.

Totodată, în ceea ce priveşte organul de poliţie competent, acesta va fi BCCO.

Nu în ultimul rând, vom avea o combatere unitară a fenomenului criminalităţii organizate, lucru care e foarte important pentru modul în care statul român înţelege...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

...să-şi protejeze copiii.

În încheiere, vreau să-i salut pe colegii de la International Justice Mission, alături de care am lucrat la acest proiect!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă salutăm cu drag!

Doamna Oana Murariu, din partea Grupului USR, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu există vizită externă oficială pe care să o fac sau întâlnire neoficială, nu există discuţie cu ambasadori, cu consuli în care să nu se ridice problema traficului de persoane ca problemă majoră în România, şi în ultimii 4 ani am urmărit atent subiectul, am venit cu mai multe propuneri şi aş vrea să discutăm mai puţin despre asta şi să facem mai mult.

Astăzi avem un proiect, este mult prea puţin. Trebuie să avem mai multe astfel de proiecte, să punem cu adevărat accent, să le adoptăm, să alocăm resursele necesare. Pentru că nu este normal ca într-o operaţiune pe trafic de persoane, România să aloce 8 persoane şi Regatul Unit, de exemplu, să aloce 800 de persoane.

Deci, haideţi, vă rog frumos, să punem accent pe traficul de persoane, pentru că suntem cunoscuţi internaţional pentru această problemă şi noi suntem primii care trebuie să o adresăm.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Peste 7.500 de copii au dispărut în 2023 în România. Marea majoritate dintre ei erau în grija statului, într-o formă sau alta.

După 35 de ani în care PSD, PNL, UDMR au condus această ţară, una din informaţiile care se ştiu cu precizie este că România este în top atunci când vine vorba de traficul de femei, proxenetism, trafic de carne vie, trafic de copii şi în fiecare an suntem - spre exemplu, puteţi să luaţi rapoartele pe care le face Ambasada Statelor Unite, să vedeţi ce locuri ruşinoase şi ce situaţii ruşinoase există, cu proxeneţi sau traficanţi condamnaţi în România cu suspendare.

Realitatea este că acest proiect este praf în ochi. Este mult prea puţin, mult prea târziu, având în vedere amploarea fenomenului, pe care, da, aţi încurajat-o, voi, cei de la PSD, de la PNL şi de la UDMR, aţi încurajat-o prin lipsa unor măsuri ferme.

Spre exemplu, am depus un amendament la un proiect de lege, prin care am cerut mărirea pedepselor pentru proxenetism şi trafic de carne vie, pentru trafic de copii. Mărirea acestor pedepse, ca să nu mai avem situaţii absolut revoltătoare în care traficanţi de femei, proxeneţi, traficanţi de copii sunt condamnaţi, în România, cu suspendare. Găsesc pur şi simplu abominabil acest lucru. Şi ghici ce? Amendamentul meu a fost respins de către PSD, PNL şi UDMR, pentru că, vezi Doamne, am face rău traficanţilor.

Nu, grija noastră ar trebui să fie femeile şi copiii. Iar legile ar trebui să fie extrem de dure, dar nu sunt dure.

Şi, da, o mare parte din vină o poartă şi sistemul judiciar, care se face că îi caută şi că îi prinde pe aceşti traficanţi.

Realitatea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

...cifrelor este foarte dură - deloc. În România este încurajat traficul de persoane şi traficul de copii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

Nu este în niciun caz combătut. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 11 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor; PL-x 449/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnule Ţuţuianu, vă rog.

Domnul Marius-Horia Ţuţuianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, trimis cu adresa PL-x 449 din 16 septembrie 2024 şi înregistrat cu nr. 4c-13/701 din 16 septembrie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 septembrie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004, în sensul de acordare a asistenţei juridice gratuite, de compensaţii financiare şi a avansului din acestea victimelor unor anumite tipuri de infracţiuni.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii Comisiei juridice au examinat proiectul de lege, expunerea de motive şi avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din 24 septembrie 2024.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Băcanu?

Din partea Grupului PNL, vă rog.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi în calitate de iniţiator, în acelaşi timp.

Dragi colegi,

Prin acest proiect de lege, statul român intervine în protecţia victimelor traficului de persoane şi victimelor infracţiunilor grave.

A venit momentul, practic, să spunem că n-am făcut suficient şi că de azi înainte ne dăm seama unde am greşit şi unde putem să asigurăm o formă de asistenţă socială victimelor infracţiunilor, care să fie adecvată şi modernă în acelaşi timp.

Aşadar, pe de o parte, înlăturăm o serie de obstacole care existau în legea veche, Legea nr. 211/2004, pe care astăzi o modificăm, astfel încât victimele să poată solicita compensaţie şi asistenţă juridică. Compensaţie pentru daune materiale şi morale şi asistenţă juridică, astfel încât şi victima să fie protejată, atât în procesul penal, cât şi în lumina noii legi, în lumina propunerii legislative, ulterior, în faza de executare silită.

De exemplu, eliminăm un termen care era de-a dreptul aberant, un termen de 60 de zile în care victimele erau obligate să facă plângere penală pentru infracţiuni deosebit de grave, cum ar fi, de exemplu, tentativa de omor sau traficul de persoane.

Acolo unde avem o punere în mişcare a acţiunii penale din oficiu, realizată de către organul de urmărire penală, legea impunea o plângere în termen de 60 de zile, într-un mod inexplicabil. Adică, după ce că victima era traumatizată în ultimul hal, trebuia ca în termen de 60 de zile să vină să facă şi o plângere penală; dacă nu, pierdea aceste drepturi care sunt recunoscute prin lege.

Mai mult decât atât, prin această propunere legislativă se înlătură o altă cerinţă pentru ca victimele să primească compensaţie, şi anume ca făptuitorul să fie insolvabil.

Sunt foarte mulţi făptuitori care nu erau insolvabili pentru că aveau anumite bunuri care nu puteau fi valorificate pe numele lor, dar mai mult, victima trebuia să vină să-l urmărească silit pe cel care a abuzat-o ani de zile.

Or, e de nepermis ca într-un stat modern să ceri tu victimei să urmărească o persoană care o poate ataca în continuare în diverse modalităţi.

Se extind şi categoriile de persoane care pot cere...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

...această asistenţă, iar - foarte important - Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei vor publica anual statistici cu privire la urmărirea penală, cu privire la trimiterile în judecată şi perioada.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Petre-Florin Manole, vă rog.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Victimele traficului de persoane din România trebuie susţinute astfel încât să nu se mai întoarcă în exploatare. Şi un pas important pentru aceasta este proiectul de astăzi, o parte semnificativă din demersurile Comisiei comune pentru combaterea traficului de persoane, de a îmbunătăţi legislaţia românească în materie.

Nu este vorba acum despre Codul penal, despre înăsprirea pedepselor pentru infractori. Asta am făcut-o deja, împreună, în cursul acestui an, atunci când am crescut minimul de pedeapsă şi când am interzis pedepsele cu suspendare, ci este vorba acum despre victime, despre acei cetăţeni români, femei şi copii mulţi dintre ei, pe care, din păcate, statul a eşuat să îi protejeze. Pentru aceştia trebuie să asigurăm sprijin psihologic şi social, să acordăm un suport financiar adecvat şi mai ales premisele pentru şanse reale la o nouă viaţă independentă şi demnă.

În fine, dezbatem şi adoptăm astăzi o serie de modificări la Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, modificări făcute împreună cu organizaţii nonguvernamentale specializate, cu oameni care lucrează realmente pentru victime, uneori chiar mai bine decât poate să o facă însuşi statul român.

Le mulţumesc acestora pentru implicare şi pentru colaborare şi îi asigur că atât Partidul Social Democrat, cât şi, cu siguranţă, şi celelalte partide parlamentare, vor continua să colaboreze pe acest subiect, pentru că este unul dintre subiectele care nu divizează politica şi societatea românească.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Oana Murariu, Grupul USR.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În urmă cu doi ani am promovat şi s-a adoptat un proiect de lege privind creşterea plafoanelor, astfel încât persoanele să poată beneficia de ajutor public judiciar.

Astăzi, orice persoană care are venit net pe membru de familie sub 925 de lei beneficiază de scutire de taxă de timbru, plată cu expertiză, avocat din partea statului şi orice persoană care are dublu acest prag beneficiază de o reducere la jumătate a tuturor acestor costuri şi este important pentru creştere accesului la justiţie.

Astăzi, acest proiect extinde sfera beneficiarilor, dar nu având în vedere venituri - aici chiar nu contează ce nivel de venituri ai -, ci având în vedere calitatea specială a persoanelor, de victime.

Iar vreau să mai punctez un aspect care a fost şi menţionat în raportul privind statul de drept în România, pentru anul trecut, pentru avertizorii de integritate care sunt cercetaţi disciplinar pentru raportări, şi acolo s-a extins ajutorul public judiciar. Aceştia vor putea fi ajutaţi gratuit de un avocat din oficiu, tocmai pentru că trebuie să luăm cât mai multe măsuri anticorupţie.

Proiectul de astăzi este bun, îl vom vota, trebuie să ajutăm victimele infracţiunilor să treacă prin aceste perioade dificile.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule preşedinte, bineînţeles că orice proiect legislativ care vine în sprijinul victimelor este benefic şi îl vom vota, dar nu m-am putut abţine să nu remarc afirmaţia că statul a eşuat să apere femeile şi copiii din România.

Or, sintagma asta "statul a eşuat" este una impersonală, tocmai pentru a-i ascunde pe vinovaţi. Iar vinovaţii au nume şi prenume, vinovaţii au emblemă, vinovaţii sunt în sfera politicului. Da? Sunt cei de la PSD, de la PNL şi de la UDMR.

Deci, formularea corectă este "Noi, cei de la PSD, de la PNL şi de la UDMR am eşuat să protejăm femeile şi copiii în România, pentru că, sub conducerea noastră, sub guvernările noastre, de 35 de ani, femeile, în România, sunt în topul persoanelor abuzate, traficate, în Uniunea Europeană".

Copiii - România este în top atunci când vine vorba de traficul, abuzul asupra copiilor şi încălcarea drepturilor.

Deci, cred că ar fi trebuit să existe o mai multă asumare politică din partea celor care au condus şi au guvernat România, de 35 de ani, respectiv PSD, PNL şi UDMR.

Dar - nu-i aşa? -, pentru că vorbim, totuşi, de oameni politici mici, răspunderea este a statului.

Atunci când avem cifre negative răspunderea e a statului, atunci când mai trecem o lege cu "Anul bujorului" şi anul nu ştiu cui, prin România, atunci este meritul PSD, PNL şi UDMR.

Cifrele foarte dure vorbesc despre modul în care aţi guvernat şi guvernaţi în interesul femeilor, al victimelor şi al copiilor. Şi se vede foarte clar că în România prosperă traficanţii şi abuzatorii. Se vede foarte clar că cei care dau o palmă unei femei sau unui copil, în România, nu suportă consecinţe sau suportă consecinţe mult prea slabe, dacă stăm să ne gândim că avem, în continuare, traficanţi condamnaţi cu suspendare, în România.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Şerban Gianina?

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La nivel declarativ ieşim şi spunem că ne pasă. Ne pasă de abuzurile împotriva femeilor, ne pasă de copiii traficaţi, ne pasă de copiii abuzaţi, ne pasă de femeile violate. Dar doar la nivel declarativ.

Aş vrea doar să completez că am un proiect legislativ pentru castrarea chimică a pedofililor şi violatorilor. Ştiţi ce răspuns am primit, stimaţi colegi, pentru că a fost respins la Senat? Că este o măsură abuzatorie. Abuzăm de cel care violează o femeie sau de un pedofil.

Cam aşa este şi despre traficanţii de carne vie.

Dacă vrem cu adevărat să protejăm copiii şi victimele, să nu se mai întâmple asemenea nenorociri, ar trebui să votăm legi pentru a-i proteja, pentru a preveni astfel de lucruri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 55 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 20 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 581/2023.

Vă rog să faceţi legătura cu domnul Leoreanu; este iniţiator.

Vă rog, domnule Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (prin audioconferinţă):

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege propune completarea art. 20 din Legea nr. 448/2006, în sensul de a înlătura situaţiile în care reprezentanţii legali ai unui minor cu handicap accentuat, precum şi cei ai unui adult cu handicap accentuat, nu pot beneficia de reducerea chiriei, deşi problemele celor două categorii sunt aproape identice cu cele ale persoanelor cu handicap grav.

În cadrul actual al art. 20 din Legea nr. 448 se prevede că poate beneficia de scutirea de la plata chiriei adultul cu handicap accentuat.

Consider, aşadar, că este inechitabil şi injust de a nu oferi acest drept şi familiei sau reprezentantului legal al adultului, date evident şi în situaţiile când acesta nu-şi poate derula activităţi privind traiul, cât şi familiei sau reprezentantului legal al unui copil cu handicap accentuat, raportat la faptul că un minor nu se poate îngriji singur, iar familia este reprezentantul legal, şi sunt nevoiţi a face eforturi deosebit de mari, în vederea oferirii unui tratament, educaţie etc.

Vreau să fac precizarea, pentru eventuale comentarii, că acest proiect este iniţiat din vara anului 2023, deci n-are nicio conotaţie legată de perioada actuală.

Vreau să le mulţumesc colegilor coiniţiatori care au considerat corect a elimina această inechitate.

Vreau să le mulţumesc colegilor din comisiile de specialitate care au dat un raport de adoptare şi cred că, în unanimitate, acest proiect va fi votat, pentru că elimină, aşa cum spuneam, această inechitate şi va oferi drept şi familiei sau reprezentantului legal al adultului, cât şi familiei sau reprezentantului ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu (prin audioconferinţă):

... unui copil cu handicap accentuat.

Vă mulţumesc şi vă urez succes în continuare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă.

Vă rog, domnule Tătaru, raportul comun.

Domnul Nelu Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, prin adresa PL-x 581/2023, din 16 octombrie 2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 20 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 9 octombrie 2023.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliul Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; raportul preliminar de adoptare al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de aprobare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 20 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă, intervenţii, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, sigur că da, şi orice proiect care vine în sprijinul persoanelor cu handicap va fi votat de către Alianţa pentru Unirea Românilor. Dar nu pot să nu remarc, sigur că da, nu pot să nu remarc, că e campanie electorală, e an de alegeri şi scoateţi de la sertare proiecte lacrimogene, doar-doar să mimaţi interesul pentru bunăstarea românilor.

Zice domnul coleg iniţiator că acest proiect va elimina nişte inechităţi.

Păi, cine a creat acele inechităţi, domnule coleg de la PNL, cine a creat acele inechităţi în lege?

V-aţi bătut joc de oameni şi acum veniţi să pozaţi în salvatori.

Uite, domnule, cum PNL a scos un proiect de lege, să elimine nişte inechităţi.

Păi, cine a creat acele inechităţi? Cine şi-a bătut joc de oameni până acum? I-aţi adus în pragul disperării, vă bateţi joc de ei şi acum veniţi să pozaţi - sigur că da, coincidenţă, e doar o coincidenţă fericită că e an electoral şi e campanie electorală - şi scoateţi proiecte de lege cu care veniţi în sprijinul persoanelor cu handicap.

Sigur că da, le vom vota, vom sprijini, în egală măsură. Trebuie să tragem un semnal de alarmă că vă bateţi joc de persoanele cu handicap, când vine vorba de indemnizaţii, vă bateţi joc de persoanele cu handicap, când vine vorba de însoţitori, vă bateţi joc de persoanele cu handicap, când vine vorba de acces în locurile publice.

Deci eu zic s-o lăsăm mai moale, mai uşor cu pianul pe scări, pentru că mai aveţi încă foarte multe de făcut atunci când vine vorba de sprijin pentru persoanele cu handicap, că sunteţi la guvernare de 35 de ani.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, Grupul USR.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Stimaţi colegi,

O să vă spun care este abordarea corectă.

A scuti de chirie familiile care au în întreţinere, în îngrijire, o persoană cu dizabilităţi este atributul Consiliului Local, aşa cum sunt şi alte scutiri, pentru alte lucruri care ţin de locuinţele aflate în patrimoniul autorităţii locale, aşa şi acest subiect. Dacă e să fim corecţi şi să respectăm autonomia locală, poate fi abordat în orice moment, fără probleme, fără niciun fel de oprelişte, către autorităţile locale, dacă dânşii apreciază că se impune, că au nevoie cei care sunt beneficiarii unei asemenea măsuri.

Este un concurs în Parlament ca după aia să-ţi faci repede o poză şi să arăţi ce activ eşti, de a face nişte proiecte legislative care, sigur, adresează o problemă bine identificată, dar care, repet, dacă e să facem lucrurile corect în această ţară, problema ţine de autonomia autorităţii locale şi autorităţile locale, în consiliu, că de aia sunt nişte cetăţeni care îi aleg, poate să decidă ce scutiri, ce măsuri de sprijin să ia pentru aceste categorii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doi vorbitori de grup, unde nu există procedură de urgenţă.

A vorbit domnul Dan Tanasă şi vorbeşte primul înscris, domnul Antonio Andruşceac.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Doamna!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Dacă tot vorbim de inechităţi, ar trebui să tragem un semnal de alarmă şi asupra faptului că tot inechitate se numeşte şi persoana cu grad de handicap grav care are dreptul la însoţitor şi acest drept este lăsat la latitudinea edililor locali, care trebuie să bugeteze aceşti asistenţi personali pentru persoanele cu grad de handicap. Tot inechitate înseamnă, şi nu neapărat inechitate. Înseamnă încălcarea unui drept pe care îl au aceste persoane.

Şi tot inechitate înseamnă când un copil până în 18 ani primeşte 600 de lei indemnizaţie de handicap, apoi după ce ajunge să împlinească 18 ani va primi o indemnizaţie de până în 400 de lei. Tot inechitate se numeşte.

Şi nu ştiu cum veţi reuşi să înlăturaţi aceste inechităţi şi să nu mai încălcaţi drepturile persoanelor cu handicap. Şi veţi înţelege doar în momentul în care dumneavoastră aţi avea în familie sau alături de dumneavoastră, sau prieteni, care sunt încadraţi în grad de handicap, şi suferă, şi suportă aceste nedreptăţi pe care le faceţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Oana Ţoiu, Grupul USR.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că discutăm despre persoanele cu dizabilităţi şi suntem în Camera Deputaţilor trebuie să trag acest semnal de alarmă faţă de decizia de ieri din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, unde PSD s-a opus calendarului de a discuta în regim de urgenţă modificările la Legea pensiilor. Vorbim de iniţiativa USR care a trecut cu vot aproape unanim de Senat, o iniţiativă legislativă care repară nedreptăţile făcute celor cu grupă de muncă şi pensionarilor cu invaliditate.

Dar de ce aduc acum acest subiect pe masă? Este pentru că Senatul a votat împotriva amendamentelor pentru corectarea pensiilor persoanelor cu dizabilităţi şi este nevoie ca noi, aici, la Camera Deputaţilor, să rediscutăm aceste amendamente venite dinspre comunitatea persoanelor cu dizabilităţi, care să redea echitate în sistem.

În acest moment, persoane care, în ciuda dizabilităţii, au reuşit să găsească un loc de muncă, au reuşit să-l păstreze, au contribuit, în unele cazuri, zeci de ani, dacă depun cererea de pensionare acum vor avea chiar şi cu 1.000 de lei mai puţin faţă de persoane cu aceeaşi situaţie, aceeaşi contribuţie, aceeaşi vârstă, care s-au pensionat până la 1 septembrie, când a intrat în vigoare legea nedreaptă.

Depinde de noi să corectăm această nedreptate şi, în ciuda votului negativ dat de PSD în Biroul permanent, avem termen de raport 29 octombrie.

Cerem din nou, public, urgentarea acestor proceduri, pentru că vorbim de oameni care, din nou, au reuşit să depăşească multe obstacole puse de societate, să contribuie, să muncească şi acum, la vârsta pensiei, au nevoie de un vot politic care să redea, practic, echitatea în sistem şi să repare nedreptăţile făcute de Legea pensiilor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii şi nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi ale Legii nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România; Pl-x 389/2024.

Iniţiatorul?

Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege vine în sprijinul cetăţeanului de bună-credinţă, care poate, din diferite motive, a uitat să-şi achite rovinieta, taxa de drum, iar acest lucru poate să îl facă, conform acestui proiect, pentru ziua în curs, până la ora 24.00 a zilei următoare.

Vreau să mulţumesc Ministerului Transporturilor şi tuturor colegilor din Comisia pentru transporturi care au înţeles necesitatea adoptării acestui proiect, iar urmare a dezbaterilor din cadrul comisiei a rezultat o variantă agreată de toate partidele politice şi de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru transporturi, vă rog.

Domnul Florin Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea unor prevederi ale Legii nr. 226/2023

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă mai sus menţionată.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Guvernul a formulat un punct de vedere negativ.

La dezbateri, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au fost prezenţi, conform listei de prezenţă.

În conformitate cu prevederile art. 56 şi art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, la dezbaterea propunerii legislative au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea unor prevederi ale Legii nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, iarăşi un proiect legislativ care ne face să plângem, bineînţeles, cu lacrimi de crocodil, văzând grija comasaţilor faţă de românii care, din diferite pricini, au uitat să plătească rovinieta, taxa de drum şi, constatând acest lucru, au un termen de graţie, până la ora 24.00 a zilei următoare, pentru a o plăti.

Este un lucru normal, benefic, însă, să nu uităm că o asemenea reglementare a mai fost valabilă în trecut, deci nu este o noutate, şi ne aşteptăm ca, la fel, în anul următor, având în vedere situaţia dezastruoasă a ţării, în care a fost adusă de aceste guverne, să vedem anulată o asemenea reglementare, pe care, poate, în pragul următoarelor alegeri, să o avem iarăşi pusă pe tapet.

Este un lucru regretabil că vă aduceţi aminte de români doar în aceste situaţii.

În plus, transportatorii de marfă şi de persoane au obligaţia ca pentru fiecare mijloc de transport să aibă plătită această taxă permanent. Drept urmare, s-ar putea să fie speculată de anumiţi agenţi economici.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă; PL-x 379/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, trimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu adresa PL-x 379 din 25 iunie 2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din ziua de 18 iunie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.

Proiectul vizează reducerea la jumătate a nivelului taxelor judiciare de timbru în cazul partajului propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, la valoarea masei partajabile, precum şi în cazul bunurilor supuse partajului, al creanţelor pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect!

Mulţumesc.

Nefiind intervenţii, nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; PL-x 470/2023.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi unităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 26 iunie 2023.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi art. 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

La dezbaterile care au avut loc a participat, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 56 şi art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Sorescu Gheorghe, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise prezentate în anexa la prezentul raport.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi unităţi au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa desfăşurată în sistem mixt în ziua de 2 octombrie şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe raportul preliminar.

În consecinţă, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, cu amendamente admise.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii, domnul Brian Cristian, Grupul USR.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă a USR reprezintă încă un pas spre debirocratizarea României. Practic, elimină un act, în speţă procura notarială necesară, atunci când apelăm la un avocat să ne reprezinte în raport cu instituţiile stării civile.

Acest lucru i-ar scutit pe români şi de hârtii în plus, drumuri în plus la notar, dar şi de nişte bani.

Iar pentru că spuneaţi mai devreme că sunt diverse probleme pe care le au românii din diaspora, în raport cu consulatele şi ambasadele, această procură notarială se poate obţine foarte greu şi se stă mult când vine vorba de programări, cozi şi alte astfel de aspecte.

Practic, de acum înainte, dacă dumneavoastră şi membri ai acestui Parlament vor vota iniţiativa USR, va fi suficientă o simplă împuternicire avocaţială, în raport cu serviciile stării civile, pentru că atunci când românii vor avea nevoie de diverse transcrieri de acte, fie că este vorba de deces, de naştere, fie că este vorba de acte de divorţ sau alte cele, vor scăpa de un act şi îi vom scăpa pe români şi de nişte costuri în plus, şi de o birocraţie suplimentară şi acest lucru va oferi servicii mai de calitate cetăţenilor şi, în speţă, va uşura munca celor din diaspora.

După cum spunea şi colega noastră antevorbitoare, proiectul a fost adoptat de Senat, are raport de adoptare şi de la Comisia juridică şi de la cea pentru administraţie şi sper într-un vot favorabil pentru debirocratizare României.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Antonio Andruşceac, vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Proiectele bune, indiferent cine le promovează, sunt votate în unanimitate.

Fac această intervenţie ca să vă rog, însă, să mergem mai departe şi, pe lângă îmbunătăţirea legii, să respectăm nişte decizii care sunt date de CEDO.

Şi, vă rog, aveţi în vedere, în următoarea şedinţă a Biroului permanent, punerea pe ordinea de zi a acelui PL-x pentru care există o sentinţă CEDO şi care îi priveşte pe cei care au fost victime ale mineriadelor.

CEDO ne-a cerut să-i punem în drepturi pe aceşti oameni şi să aducem nişte îndreptări necesare pentru ceea ce s-a întâmplat în acele evenimente nefericite.

Haideţi să respectăm legea şi să respectăm şi deciziile tribunalelor internaţionale, dacă noi n-am fost în stare să facem îndreptare aici, la noi în ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi, ne revedem la 11.30 la votul final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Îi rog, de asemenea, pe colegii din online să fie în preajma tabletelor.

Vă rog să luaţi loc, să putem face un vot de control al cvorumului.

Domnule lider Andronache, facem un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

236 de colegi prezenţi; suntem în cvorum.

Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege pentru suportarea de către statul român a cheltuielilor ocazionate de repatrierea cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi pentru abrogarea lit. b) a alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate; PL-x 341/2024.

Vot, vă rog.

254 de colegi prezenţi, 253 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Un singur vorbitor la explicarea votului. Hotărâţi-vă!

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Cred că a apăsat din greşeală.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi greşeala este omenească.

Vă rog, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Doar două propoziţii.

Grupul AUR a avut amendamente în acest sens, de acordare a ajutoarelor financiare pentru cei care nu-şi permit să-şi aducă apropiaţii decedaţi în străinătate, în ţară. În toţi aceşti patru ani scurşi, la Legea bugetului am avut amendamente - respinse, pe linie, sistematic, de către PSD, PNL şi ceilalţi.

Vedem adevărata faţă a acestei guvernări comasate. Nu le pasă de aceşti români în realitate şi este doar o mită electorală.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor; PL-x 449/2024.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, o obţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi ale Legii nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România; Pl-x 389/2024.

Vot, vă rog.

264 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptată.

Explicarea votului, domnul Moldovan Sorin-Dan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, stimaţi colegi, pentru votul dumneavoastră.

Cred că este un proiect benefic pentru cetăţean.

Până la urmă, acest proiect vine în sprijinul cetăţeanului de bună-credinţă, care uită, din neatenţie, şi nu din rea-credinţă, să-şi achite taxa de drum şi să poată face acest lucru pentru ziua în curs, până următoarea zi, la ora 24.00.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Alexandru Victoria-Violeta, Grupul USR, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

L-am lăsat pe domnul deputat să se bucure de acest moment, dar am datoria să vă spun care este soluţia corectă.

În primul rând, trebuie să ştiţi că CNAIR are o aplicaţie prin care te notifică dacă ai întârziat să-ţi plăteşti rovinieta.

Sigur, trebuie să-ţi introduci nişte date. Această aplicaţie trebuie popularizată pentru toţi cetăţenii la care făcea referire iniţiatorul acestui proiect, care sunt de bună-credinţă, nici dumneavoastră nu vă verificaţi în portofel în fiecare dimineaţă să vedeţi ce v-a expirat şi cum v-a expirat, şi acest lucru este cert.

Există soluţia pusă deja în aplicare, ea nu este cunoscută de către români.

A schimba comportamentul - şi, mă scuzaţi, am o strângere de inimă, să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar parcă văd iniţiative legislative să se prelungească la 48 de ore termenul în care, dacă ai uitat, te duci să plăteşti şi tot aşa, că s-a mai întâmplat pe alte domenii.

Soluţia corectă este ca statul să te ajute, văzându-te de bună-credinţă, şi să te notifice că ţi-a expirat termenul, ca să poţi plăti imediat, respectiv, dacă vreţi, pe acele sectoare de drum pe care avem panouri care ne informează că am depăşit limita de viteză, nu văd de ce n-ar putea fi adăugată o funcţie care să-ţi spună că ţi-a expirat rovinieta şi trebuie s-o plăteşti.

Deci există soluţii care se pot pune în aplicare, dacă eşti om serios şi vrei să faci treabă în această ţară.

Dar, sigur, n-am cum să nu iau în considerare faptul că sunt oameni care într-adevăr au o întârziere la plată.

L-am lăsat să se bucure, dar, sincer vă spun, prea multe lucruri neserioase, făcute să ne facem că facem treabă.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

În pauza dintre dezbateri şi vot, un coleg avizat, chiar de la Grupul PSD, mi-a spus - şi am verificat şi este real - că textul legii este neclar. Nu este clar momentul la care se face referire; se spune - în 24 de ore ale zilei următoare. Următoare cui?

Noi putem înţelege că este următoare momentului în care a fost detectat de către un sistem automat că cineva nu are rovinietă.

Oricum, aceste neclarităţi fac această lege foarte probabil inaplicabilă, neconstituţională, reprezentând încă o dovadă în plus că este doar o mită electorală.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Este extrem de mare ecranul din spatele meu, vă rog să vă uitaţi cum aţi votat. Şi atât.

Mulţumesc. (Aplauze.)

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; PL-x 470/2023.

Vot, vă rog.

267 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Domnul Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Stimaţi colegi,

Astăzi Parlamentul a făcut un pas în plus spre debirocratizarea României.

Practic, îi scutim pe români de nişte drumuri în plus şi le economisim nişte bani când vine vorba de obţinerea anumitor acte în raport cu instituţia stării civile.

În numele Grupului USR, doresc să vă mulţumesc pentru acest vot şi vă invit în continuare să votaţi iniţiativele noastre bune, pentru normalitatea României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Boris Volosatîi, Grupul AUR.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi am votat în unanimitate această propunere legislativă.

Doar că această propunere legislativă, pentru mine, român din stânga Prutului, mă doare foarte mult, pentru că, chiar acum, unul dintre românii din Basarabia îmi scrie că această bună tendinţă a digitalizării procesului de servicii, în anul trecut, nu a înregistrat nicio... niciun paşaport român pentru cetăţenii din Republica Moldova nu a fost eliberat - mă scuzaţi, nu anul trecut, luna trecută -, iar luna aceasta, doar un singur paşaport.

Este un impediment foarte mare.

De aceea, cu cât mai repede o trecem, cu atât mai mult se vor simţi egali toţi românii şi nu contează pe care mal al Prutului trăiesc.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

B. Respingeri

5. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele pentru consumatori; PL-x 337/2014.

Vot, vă rog.

231 de voturi pentru, 26 contra, 11 abţineri, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă; PL-x 425/2017.

Vot, vă rog.

Cu 268 de voturi pentru, două contra, un coleg care nu votează, de asemenea, propunerea de respingere a fost adoptată.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră; PL-x 425/2016.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, 3 contra, o abţinere, un coleg care nu votează.

De asemenea, propunerea de respingere a fost adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 88/2017.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, un vot contra, o abţinere, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 02 februarie 2015; Pl-x 763/2015.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, două contra, o abţinere, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 43/2017.

Vot, vă rog.

241 de voturi pentru, 26 contra, două abţineri.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

11.

Domnule Ungureanu, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Acest proiect pe care l-am respins a fost recompus în mai multe proiecte de lege prin care UMF-istanul controlează spitalele din România, fără să-şi asume niciun fel de responsabilitate.

A plecat domnul Florian Popa, cel care a iniţiat acest proiect de lege prin care şefii de secţie, managerii, absolut toate încheieturile din zona de sănătate erau controlate şi sunt până astăzi de către aceşti talibani din sistem, aflaţi în multiple forme de incompatibilitate şi conflict de interese, dar care şi-au trimis oamenii în comisiile pentru sănătate, pentru ca puterea acestora să fie discreţionară pentru buzunarul lor şi pentru acele firme care stau în jurul spitalelor şi căpuşează sistemul sanitar.

Ce s-a schimbat de la anul 2017? În locul domnului Popa, care a fost rector al UMF între 1992 şi 2015, cred, a venit domnul Streinu Cercel, care şi-a mărit poziţiile în zona UMF-istanului, crescând vârsta de pensionare până la 70 de ani, au populat Academia de Ştiinţe Medicale cu pseudoprofesori, au crescut stipendiile lor, au făcut agenţii în plus - totul, atenţie, doar pentru putere şi bani; nu există nicio reformă în sistem.

Ieri aţi respins în Comisia pentru sănătate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...bruma... bruma de reformă pe care puteam s-o facem...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...cu Pilonul II la Sănătate, păstrând...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...monopolul Casei.

Nu vreţi să schimbaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...nimic. Doar putere şi bani.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

11. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului nr. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ; Pl-x 290/2016.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 24 contra, o abţinere, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Capitolul II. Legi organice. A. Adoptări

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 450/2024.

Vot, vă rog.

Cu 261 de voturi pentru, un vot contra, adoptat.

Explicarea votului, domnul Băcanu, Grupul PNL.

Domnul Cristian-Tudor Băcanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Anul trecut, spre final, în decembrie, Parlamentul României, în Camerele reunite, a adoptat o propunere de modificare a Regulamentului comun al celor două Camere şi a fost înfiinţată o comisie privind combaterea traficului de persoane.

În acest an au fost depuse şi adoptate, cu votul dumneavoastră de astăzi, de la PL-x 449 şi PL-x 450, 3 proiecte de lege care încep să producă o schimbare reală, atât în ceea ce priveşte politica penală a statului român, dar şi în ceea ce priveşte politica de asistenţă socială pentru victimele infracţiunilor.

Ce vreau să spun eu este că acesta este doar un început. România are nevoie de mult mai mult de atât. Sunt cel puţin încă 5 măsuri importante care trebuie adoptate în următoarea legislatură şi totodată alte măsuri secundare.

Am făcut un prim pas în această direcţie, în direcţia corectă, dar mai este mult, mult de făcut. Jumătate dintre persoanele traficate sunt copii. Trebuie să ne obişnuim cu ideea şi trebuie să înţelegem că trebuie să ne apărăm copiii. Este datoria noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Tulbure Simina-Geanina-Daniela, vă rog.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bineînţeles că am votat pentru.

REPER a votat pentru, pentru că ne pasă de victimele traficului de persoane.

În 2021, în calitate de deputat de diaspora, am intrat în contact cu primul caz de victime ale traficului de persoane în diaspora. Am fost terifiată. Nu ştiam la acel moment, de fapt, cât de grav este acest lucru, pentru că au fost mii de victime. Am intrat în contact cu primele organizaţii din Platforma ProTECT, cu care am colaborat timp de aproape 3 ani de zile.

În mod clar erau necesare mult mai multe prevederi în ceea ce priveşte combaterea traficului de persoane. Trebuie să privim asupra dimensiunii transfrontaliere, pentru că în diaspora sunt cele mai multe victime, din păcate. Avem în Marea Britanie, în Italia, în Elveţia, în Franţa şi nu se opresc aici ţările, chiar şi în Statele Unite ale Americii.

Am reuşit să colaborez cu ambasadele României din afara graniţelor ţării, am reuşit să colaborez cu ambasadele de la Bucureşti, pentru că toată lumea a realizat cât de important este acest lucru.

Şi, bineînţeles, nu în ultimul rând, împreună cu colegii mei, le mulţumesc că am găsit aliaţii cu care pot să colaborez pe acest subiect şi în cadrul Comisiei privind combaterea traficului de persoane am muncit împreună la aceste prevederi şi vor mai urma şi sunt foarte mulţumită de faptul că nu se opreşte aici această luptă. Bineînţeles că sunt mult mai multe aspecte de care trebuie să avem grijă, cum ar fi prevenţia în şcoli, în primul rând, pentru că fetiţele trebuie să fie învăţate de mici de acest lucru, de faptul că trebuie să combatem această parte care - toate fetele au fost, de fapt, traficate în diaspora şi să nu mai ajungă. Pentru că nu avem oportunităţi de muncă, oportunităţi în educaţie, acestea ajung în diaspora, din păcate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Este un subiect foarte emoţionant la care sper să găsesc în continuare aliaţi în Parlament, pentru că lupta nu se opreşte aici...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

",mult mai multe lucruri trebuie făcute.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

13. Proiectul de Lege pentru completarea art. 20 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 581/2023.

Vot, vă rog.

Cu 265 de voturi pentru, un coleg care nu votează, adoptat.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Grupul AUR a votat pentru, este un lucru bun, dar, să fim cinstiţi, este tot un fel de mită electorală, pentru că, pe de o parte, aceste chirii în spaţii de stat sunt mici şi cel mai important este faptul că ele sunt foarte, foarte puţine, deci beneficiază foarte, foarte puţine persoane de foarte, foarte puţin. Grija reală a guvernelor comasate este zero faţă de cei cu risc de sărăcire. Şi spun asta din propria mea experienţă, având o familie numeroasă şi neavând legătură cu politica până la acest mandat, şi ştiu situaţia altora în aceeaşi categorie de persoane, pentru care grija este zero, taxarea celor mulţi în risc de sărăcire este extrem de mare, iar iniţiativele mele, prin care am propus, pe de o parte, taxarea redusă a terenurilor, a locuinţelor, a maşinilor şi a oricăror forme de venit, plafonată însă superior pentru cei cu familii numeroase, nu au fost votate de către această majoritate comasată.

Ca atare, realitatea este că Guvernului nu-i pasă de aceşti oameni.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

14. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă; PL-x 379/2024.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru. Adoptat.

Explicarea votului, doamna Murariu Oana.

Doamna Oana Murariu:

Taxele judiciare de timbru sunt reglementate printr-o ordonanţă de urgenţă din 2013. Legea de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă încă nu a fost pusă pe ordinea de zi, nu a fost adoptată.

În Comisia juridică am discutat să facem în acest mandat acest lucru, motiv pentru care am început consultări publice tocmai pentru a vedea ce taxe judiciare de timbru să mai ajustăm şi absolut toate răspunsurile pe care eu şi colega, Diana Morar, de la PNL, le-am primit au fost tocmai de reducere a taxării pentru succesiuni şi partaje.

Astăzi am votat nu Legea de aprobare a Ordonanţei nr. 80/2013, dar un proiect de lege de modificare în acest sens, care este un pas înainte.

Totuşi, ar trebui să ne aplecăm asupra întregii legi cu privire la taxele de timbru.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul II. Respingeri

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată; Pl-x 223/2017.

Vot, vă rog.

Cu 251 de voturi pentru, două contra, două abţineri şi cred că un coleg care şi-a uitat cartela în consolă, propunerea de respingere a fost adoptată.

16. Propunerea legislativă privind unele măsuri de cotizare retroactivă în sistemul public de pensii; Pl-x 345/2017.

Vot, vă rog.

Cu 233 de voturi pentru, 28 contra, 4 abţineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

17. Proiectul de Lege privind combaterea exploatării ilicite a locurilor de parcare; PL-x 455/2017.

Vot, vă rog.

Cu 190 de voturi pentru, 5 contra, 68 de abţineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

18. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; Pl-x 588/2014.

Vot, vă rog.

Cu 249 de voturi pentru, două contra, 13 abţineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

19. Propunerea legislativă pentru abrogarea articolului 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; Pl-x 427/2017.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, unul contra, 2 colegi care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică; Pl-x 502/2017.

Vot, vă rog.

Cu 257 de voturi pentru, două contra, două abţineri, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Rog membrii Biroului permanent şi ai Comitetului liderilor să vină în sala de şedinţă.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.04.