Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul Ştefan-Ovidiu Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 29 octombrie 2024, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi.

Aşa că o să începem cu Grupul parlamentar al PNL şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Alegerile din Republica Moldova, un punct de cotitură pentru România şi întreaga noastră regiune".

Acum, când ne aflăm deja în apropierea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din România, vedem, în cel de-al doilea stat românesc, în Republica Moldova, cum urmează, în câteva zile, să se desfăşoare cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.

Aceste alegeri sunt importante pentru noi toţi, pentru că, în acest moment, de rezultatul acestor alegeri depinde soarta fraţilor noştri, rupţi din trupul ţării de barbaria Rusiei staliniste, depinde, practic, dacă ei vor alege - şi sunt convins că vor alege - astfel, calea libertăţii, a democraţiei, a normalităţii, a apropierii de România şi de Europa, ori vor cădea în cursa propagandei şi a minciunii Rusiei.

Aceste alegeri reprezintă un moment de cumpănă, din punct de vedere geopolitic, şi un moment care implică o serie de consecinţe majore pentru întreaga noastră regiune şi pentru poporul român de pe ambele maluri ale Prutului.

Sunt convins că românii basarabeni ştiu foarte bine ceea ce înseamnă Rusia, ştiu foarte bine ce pericole îi aşteaptă, în cazul în care îl vor vota pe omul ruşilor, şi în cazul în care se vor lăsa păcăliţi, minţiţi şi înfricoşaţi de toată această propagandă perfidă a Rusiei imperialiste de astăzi.

Cred că Republica Moldova, indiferent de orgolii, indiferent de opţiuni politice, fie ele pro sau contra, nu are decât o singură cale - calea către democraţie, către libertate şi către ruperea completă de orice influenţă a Rusiei.

Alegerea, realegerea doamnei preşedinte Maia Sandu pentru un mandat prezidenţial la Chişinău este fundamentală pentru apărarea libertăţii şi a democraţiei în această regiune.

Riscul impunerii la Chişinău a unui preşedinte pro-rus, care să rupă legăturile cu România, care să impună din nou gardul de sârmă ghimpată pe malul Prutului şi care să răstoarne toate reformele democratice din Republica Moldova, din ultimii ani, este vital şi este un risc pe care sper că nimeni nu şi-l poate asuma.

Cred că cetăţenii Republicii Moldova vor face alegerea corectă, alegerea democratică şi alegerea în virtutea valorilor care ne reunesc pe noi, români din România şi români din Republica Moldova.

Alegerea Maiei Sandu ca preşedinte al Republicii Moldova este un pas spre ruperea completă, definitivă şi ireversibilă a Republicii Moldova de orice influenţă rusească, de orice imixtiune rusească şi de presiunea totalitară din est.

Am încredere că fraţii noştri vor alege pentru democraţie şi libertate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Tot din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pentru unele partide politice suntem doar nişte cifre. Diaspora contează doar atunci când aceasta votează".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Poate să pară dur ceea ce spun, însă, din păcate, aceasta este realitatea pură.

În afară de Partidul Naţional Liberal, partidul care chiar a adus în Parlament un deputat veritabil din diaspora şi care a reuşit să pună în mişcare mai multe proiecte pentru românii de peste hotare, celelalte partide politice se raportează la românii din diaspora doar ca la nişte cifre abstracte, de parcă în spatele acelor cifre nu ar fi sacrificii uriaşe, poveşti dure de viaţă şi multă suferinţă îndurată printre străini, pentru a asigura familiilor rămase acasă o viaţă mai bună.

Ca român care am trăit trei decenii departe de ţara mea natală, de părinţi şi de casă, ştiu că noi, românii din diaspora, am fost mereu priviţi şi trataţi ca nişte cifre: cifre care aduc bani în ţară, cifre care îşi văd copiii o dată pe an, cifre care muncesc în străinătate şi care nu beneficiază de protecţia autorităţilor române, cifre care susţin economia românească, cifre care au salvat democraţia românească, cifre care contează numai în luna în care se votează.

Mai mult decât atât, dispreţul nejustificat pentru această parte din neamul românesc găseşte şi alte manifestări jignitoare, atunci când auzim folosindu-se termeni precum "căpşunari", "şantierişti", "tirişti" sau "badante", de parcă munca onestă ar fi un lucru de care ar trebui să ne ruşinăm.

Aş vrea să mai adaug şi faptul că românii din diaspora nu au cerut niciodată nimic, ci doar au oferit ţării lor şi familiilor rămase acasă.

În acest context, nu pot să nu mă gândesc la cadourile otrăvite pe care le-au făcut recent unii politicieni, mimând interesul lor pentru repatrierea românilor decedaţi peste hotare.

Nu m-a deranjat faptul că fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor mi-a copiat proiectul, ci m-a deranjat că i-a păcălit pe românii fără posibilităţi materiale că îşi vor putea aduce în ţară rudele decedate peste hotare.

Deşi eu am găsit sursa de finanţare, din taxele plătite de străini pentru serviciile consulare, aflăm acum că de proiectul PSD nu va beneficia niciun român care are un venit lunar, fie el şi o pensie minimă socială. Acest dispreţ îmi confirmă spusele, şi anume că diaspora reprezintă doar nişte cifre, slab reprezentate în Parlament şi deloc protejate de la Guvernul României.

Vă mulţumesc.

Deputat Valentin Făgărăşian.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Alin Apostol.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul deputat Radu Miruţă. Nu este prezent.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Dănuţ Aelenei.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică se intitulează "Succesele noastre, invidia lor!".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt nevoit şi îndreptăţit să fac această declaraţie politică, întrucât continuă să se arunce în partidul nostru, AUR, cu acuze şi minciuni politicianiste, fără nicio bază reală.

AUR este şi se manifestă ca un partid responsabil, care susţine integrarea României în Uniunea Europeană şi aderarea la NATO. Numai că noi vrem aceste lucruri nu ca alte partide, din poziţia stând în genunchi, ci având grijă să ne fie respectate demnitatea şi interesele noastre naţionale legitime.

Deşi am respins şi în alte dăţi fumigene demagogice prin care partidul nostru şi liderii săi sunt denigraţi şi prezentaţi ca oaia neagră a politicii româneşti, disperarea unor candidaţi la alegerile prezidenţiale de a prinde din urmă pe preşedintele AUR, cotat de mai multe sondaje să intre în turul II, nu conteneşte să scoată de la naftalină vechi şi repetate lozinci anti-AUR.

Acest lucru s-a petrecut şi zilele trecute, când liderul PNL şi candidat la preşedinţie, cotat pe poziţiile 4-6, s-a trezit că îl ia gura pe dinainte şi, cu o nonşalanţă lipsită de orice onoare, a spus că AUR face jocurile Rusiei.

Inventând o înţelegere între PSD şi AUR, care nu a avut niciodată loc - multe înţelegeri în această legislatură s-au făcut între PNL şi PSD, între Ciolacu şi Ciucă -, acesta din urmă declară că o înţelegere PSD-AUR este ceea ce îşi doreşte Rusia.

Iată că generalul Ciucă ne minte şi se laudă că ştie el ce vrea Rusia şi ce planuri au partidele aflate în competiţie. Când i se cer argumente, afirmă cu o aroganţă cazonă că, citez: "Nu cred că ne mai trebuie argumente".

Vorbind de o înţelegere fictivă între PSD şi AUR, domnul Ciucă vrea să împuşte doi iepuri dintr-o lovitură. Numai că trage într-o ţintă închipuită.

La urma urmei, cele două partide, luate la ochi de ostaşul ţării, sunt formaţiuni independente şi pot să facă câte alianţe şi înţelegeri doresc. Nu are căderea domnul general să ne interzică înţelegerile pe care vrem să le facem!

Adevărul este altul. Avem rezultate apreciate de electorat şi aceasta îl roade pe domnul Ciucă. El nu are ce raporta, inventează acuze nefondate, este invidios pe cei care i-au luat faţa şi supărat pe alegători pentru că l-au trecut pe rândurile din spate, acolo unde îi este locul.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Mihai Ioan Lasca. Nu este prezent.

Domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă. Nu.

Domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu este.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei politice: "Administraţia publică ajunsă azi la rang de societate comercială".

Onoraţi colegi,

Într-un an electoral, pe ultima sută de metri, vedem cum apar proiecte cu dedicaţie şi se promovează, la galop, legi care le oferă primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene control total asupra funcţionarilor din administraţia publică locală, transformând aceste instituţii într-un fel de "afaceri de familie" sau SRL-uri personale.

Toate aceste măsuri sunt luate pentru ca primarii şi preşedinţii de consilii judeţene să fie loiali şi să sprijine partidele în campaniile electorale, ajutând să câştige mai multe mandate în Senat şi în Camera Deputaţilor.

Săptămâna trecută, în plenul Camerei Deputaţilor, a fost discutat şi votat Proiectul de Lege nr. 485/2024, care aduce modificări majore Codului administrativ, în special în ceea ce priveşte atribuţiile primarilor şi ale preşedinţilor de consilii judeţene, proiect promovat de PSD şi PNL, cu susţinerea AUR, UDMR şi minorităţi, ce le oferă primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene control total asupra personalului din administraţie. Aceştia pot acum, printr-un simplu ordin, să angajeze şi să concedieze nu doar funcţionari publici, ci şi personal contractual şi alte categorii de angajaţi din structuri asociative.

Un exemplu concret este amendamentul la art. 155 şi art. 191 din Codul administrativ, care le oferă primarilor şi preşedinţilor din consiliile judeţene putere totală în a decide cine lucrează în administraţia publică locală.

Această schimbare deschide calea către abuzuri, astfel, primăriile şi consiliile judeţene devin societăţi comerciale unde competenţa nu va mai conta.

Iniţial, PSD şi PNL, cu partidele de balama, s-au opus acestor amendamente în comisiile Senatului. Cu toate acestea, la Camera Deputaţilor, aceste amendamente, din respinse, devin admise.

Cum explicăm această schimbare bruscă românilor? Să înţelegem că în Senat nu s-au documentat suficient şi acum, la Cameră, s-au răzgândit? Sau poate că, în spatele acestei manevre, se ascunde un plan bine pus la punct pentru a consolida puterea primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene?

Şi aici apare o întrebare simplă: PSD, PNL, UDMR, AUR, minorităţi, oare nu vă este ruşine? Cum puteţi susţine o astfel de lege, care le permite primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene să facă ce vor ei din instituţiile publice?

Dacă acest amendament a fost adoptat acum, ce ne putem aştepta să se întâmple dacă, de exemplu, Ciolacu ajunge preşedinte?

Pentru a nu uita, vă reamintesc momentul unei decizii a membrilor Curţii Constituţionale ce au călcat în picioare Constituţia României în cazul Dianei Iovanovici-Şoşoacă, candidat interzis de aceştia pentru alegerile prezidenţiale.

Trist, dar adevărat, astăzi instituţiile statului nu mai servesc intereselor românilor, ci intereselor politice ale unui grup restrâns care îşi asigură controlul total, ajutaţi fiind de PNL, UDMR, minorităţi...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Raisa Enachi:

... şi partidul de balama al PSD, AUR.

Dragi români,

Vă asigur - cu ghilimelele de rigoare - că, din anul 2025, nu veţi trăi bine, dar foarte bine.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Alin Apostol, vă rog. (Vociferări.)

Păi, hotărâţi-vă!

Domnul deputat Radu Miruţă.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Bună dimineaţa!

Radu Miruţă, deputat al USR.

"Nici PSD, nici PNL nu vor să corecteze nedreptatea din Legea pensiilor pentru o serie de actuali şi foşti angajaţi"

Au majoritate şi în Guvern şi în Parlament, însă au folosit această majoritate doar pentru a le băga mâna în buzunar acestor oameni, care au contribuit pentru o pensie care acum le este luată.

Însă lucrurile nu se opresc aici. Noi nu ne oprim din lupta asta pentru a aduce dreptatea înapoi în portofelul acestor pensionari pentru un singur motiv: oamenii au plătit pentru aceste contribuţii, au plătit pentru ceva ce acum le este luat. Aşa am făcut şi cu Legea nr. 197, care a dat oamenilor aceste drepturi, pe care, din punct de vedere financiar, dumneavoastră, de la PSD şi de la PNL, le luaţi.

Aţi blocat legea asta de 25 de ori, crezând că n-are nimeni răbdare să se ţină de ea. Ne-am ţinut şi v-am demonstrat că se poate. Aşa vom face şi cu această nedreptate, chiar dacă dumneavoastră vă încăpăţânaţi, în coaliţia asta a răului, împotriva oamenilor care o viaţă întreagă au muncit. Iar pentru cei care încă lucrează, degeaba au contribuit, pentru că dumneavoastră le luaţi ceea ce în prezent contribuie.

Simpla trecere a timpului nu rezolvă această nedreptate. Şi domnul Ciolacu, şi domnul Ciucă, declarativ, i-au dus cu zăhărelul pe aceşti oameni că, după 1 septembrie, de când a intrat în vigoare legea, ba săptămâna asta, ba săptămâna viitoare, le vor rezolva problemele.

Nu rezolvă problema aşteptând, nu rezolvă problema stând, nici pentru cei din zona cu minerit, energie, care au lucrat în grupe de muncă, nici pentru pensionarii din zona pensiilor militare, nici pentru cei cu dizabilităţi.

Însă prezidenţiabilul Ciolacu şi cu supusul dumnealui, Ciucă, cred că dreptatea este doar pentru unii dintre pensionarii acestei ţări.

Noi am depus un proiect de lege care să corecteze această nedreptate, proiectul de lege a trecut la Senatul României, însă în Camera Deputaţilor l-aţi pus pe o linie moartă. Aţi refuzat procedura de urgenţă, însă chiar şi în procedură normală ieri a expirat termenul pentru depunerea raportului, însă niciuna dintre cele patru comisii raportoare nu a dat niciun raport, încă o dovadă clară că ce le-a spus Marcel Ciolacu minerilor şi energeticienilor din Gorj, atunci când a venit la ei, rămâne în continuare valabil.

Ceea ce le-a spus vă spun în acest Parlament: "Haide, pa!". "Haide, pa!" vă vor spune şi oamenii din Gorj, la vot, şi dumneavoastră, domnule Ciolacu, şi dumneavoastră, domnule Ciucă, şi reprezentanţilor dumneavoastră din acest judeţ, care n-au ştiut decât să vă ducă minciuna mai departe, să facă bani pe spinarea gorjenilor şi să nu fie interesaţi de nimic pentru problemele oamenilor care i-au trimis pe acolo.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Alin Apostol, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Pensie cu 20% mai mare pentru generalul Ciucă

Zilele acestea se dezbate în Parlament o propunere legislativă care corectează dezechilibrele făcute de PSD şi PNL pe Legea pensiilor, astfel că se discută corecturi pentru mineri, pentru foşti militari şi aşa mai departe.

Peste noapte, după ce PNL a încercat să facă Legea Iohannis şi să-l facă pe fostul preşedinte direct senator, PNL a introdus, peste noapte, un amendament, cu dedicaţie, direct pentru domnul Ciucă.

În mod concret, PNL doreşte eliminarea restricţiei, mai exact, sintagmei "parlamentari, foşti militari".

Probabil că în Parlamentul României este unul singur care este sub această incidenţă a sintagmei "parlamentari, foşti militari", şi mai exact domnul Ciucă.

Astfel, pensia dumnealui creşte, de la 19.000 de lei până spre 25.000 de lei pe lună.

Eu mă întreb, şi nu mă întreb, ştiu sigur că ostaşul Ciucă nu lucrează în slujba ţării, ci lucrează pentru el şi pentru camarila din jurul dumnealui.

Sporuri peste sporuri în instituţiile din România

Prefectura Gorj a contactat o firmă ca să măsoare câmpul electrostatic din prefectură şi din nouă autoturisme.

Pare o glumă, dar nu este o glumă. Se doreşte, astfel, creşterea salariilor angajaţilor din Prefectura Gorj, cu până la 1.500 de lei, arătând, practic, că ei lucrează în condiţii vătămătoare de muncă.

În cele 14.000 de instituţii care există în acest moment în România sunt zeci, poate sute de sporuri diferite pe care le primesc angajaţii din România.

Dar ştiţi care este singurul spor care lipseşte din această listă de sporuri? Sporul de performanţă.

Nu credeţi că este mult mai normal să eliminăm toate aceste sporuri, multe sporuri fictive, şi să introducem un singur spor, sporul de performanţă?!

Astfel, angajaţii ar lucra mai bine, mai cu sârg, mai la oră şi nu ar mai pleca mai devreme acasă sau ar trage chiulul.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Mihai Ioan Lasca? Nu a venit.

Domnul deputat Dumitru Coarnă? Nu este în sală.

Declaraţii depuse în scris.

Din partea deputaţilor care fac parte din Grupul parlamentar al PSD au depus următorii colegi: Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Ioan Mang, Dan-Constantin Şlincu, Virgil Alin Chirilă, Marian-Iulian Rasaliu, Vasile Cîtea, Vasilică Toma, Alexandra Huţu, Florian-Claudiu Neaga.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Marian Cruşoveanu, Elena Hărătău, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan, Bogdan-Iulian Huţucă, Vetuţa Stănescu.

Din partea Grupului parlamentar AUR: domnul deputat Silviu-Titus Păunescu şi domnul deputat Petre Puşcaşu.

Şi din partea deputaţilor neafiliaţi: domnul deputat Vasile Nagy, doamna deputat Raluca-Maria Borta şi domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola.

Nemaifiind colegi înscrişi la cuvânt, declar şedinţa închisă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În faţa unei crize care se adânceşte în fiecare zi, mă simt obligat să aduc în atenţia Parlamentului şi a cetăţenilor României inacţiunea Ministerului Sănătăţii în privinţa înfiinţării centrelor regionale pentru tratarea dependenţei de droguri, o necesitate vitală prevăzută de Legea nr. 234/2024. În timp ce consumul de droguri în rândul tinerilor a atins cote alarmante, cu vârsta de debut scăzând la doar 10 - 11 ani, Ministerul Sănătăţii rămâne blocat în promisiuni neîmplinite şi lipsă de acţiune.

România se confruntă cu o explozie a consumului de droguri sintetice şi psihoactive, o problemă care a devenit cronică şi profund dăunătoare pentru viitorul copiilor noştri şi al întregii societăţi. Deşi Legea nr. 234/2024, adoptată acum patru luni, prevede crearea a opt centre regionale pentru tratarea dependenţei de droguri, Ministerul Sănătăţii nu a realizat nici măcar un pas concret în direcţia acestei soluţii urgente.

Este inacceptabil să vedem cum un grup de lucru, constituit de peste şapte luni, nu a adus rezultate concrete. În alte state, măsuri similare au fost implementate rapid şi eficient - Portugalia, de exemplu, a demonstrat cum un sistem de reabilitare bine coordonat poate reduce semnificativ consumul de droguri în rândul tinerilor. România, în schimb, amână fără justificare reală această iniţiativă vitală.

Centrul de la Voila, singurul dedicat copiilor dependenţi de droguri, a fost renovat într-o lună, cu bani obţinuţi exclusiv din donaţii. Dacă din resurse limitate se pot obţine astfel de rezultate, mă întreb de ce ministerul, cu bugetul alocat, nu poate să facă mai mult.

Solicit, astfel, Ministerului Sănătăţii să îşi îndeplinească responsabilităţile şi să înceapă de urgenţă implementarea centrelor regionale, aşa cum cere legea.

În acest context, solicit Ministerului Sănătăţii următoarele măsuri esenţiale:

Demararea imediată a procesului de construcţie şi dotare a celor opt centre regionale pentru tratarea dependenţei de droguri.

Legea nr. 234/2024 stipulează clar obligativitatea înfiinţării acestor centre în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Cer ministerului să prezinte un plan concret, cu termene şi etape precise, pentru construcţia şi echiparea acestor centre, oferind transparenţă şi un calendar realist de implementare. Fiecare zi de întârziere înseamnă copii şi tineri care nu beneficiază de tratament şi sprijin adecvat;

Deblocarea fondurilor şi a posturilor necesare pentru centrele de tratare a dependenţelor existente şi viitoare.

Centrele de tratare necesită personal calificat - psihologi, psihiatri, asistenţi sociali - pentru a răspunde eficient nevoilor celor afectaţi. Cerem Ministerului Sănătăţii să deblocheze fondurile şi să aprobe alocarea de posturi noi, în special pentru specialişti în sănătate mentală şi tratamentul dependenţei, atât pentru centrele noi, cât şi pentru cele existente, precum centrul Voila. Lipsa personalului şi a resurselor financiare nu poate fi scuză într-o situaţie de criză;

Implementarea unui model integrat de tratament şi reabilitare, inspirat din exemple internaţionale de succes.

Portugalia şi Spania au demonstrat eficienţa unor modele de tratament integrat pentru dependenţii de droguri, prin centre finanţate de stat, care combină tratamentul medical cu suportul psihologic şi reintegrarea socială. Solicit Ministerului Sănătăţii să adopte modele de bună practică şi să creeze parteneriate internaţionale, care să permită accesul facil şi eficient la tratament pentru dependenţi. Ministerul trebuie să studieze şi să implementeze un cadru similar, adaptat nevoilor specifice din România;

Rapoarte periodice şi publice privind progresul implementării Legii nr. 234/2024.

Pentru a asigura transparenţa şi responsabilitatea, cer Ministerului Sănătăţii să publice rapoarte trimestriale care să prezinte stadiul implementării centrelor regionale, fondurile utilizate, personalul angajat şi provocările întâmpinate. Este crucial ca aceste informaţii să fie accesibile publicului, pentru ca cetăţenii şi reprezentanţii lor să poată monitoriza progresul şi să sprijine soluţionarea oricăror probleme în timp util;

Campanii de informare şi prevenire destinate tinerilor, desfăşurate la nivel naţional.

Combaterea dependenţei de droguri nu se poate realiza doar prin tratament, prevenirea este la fel de importantă. Ministerul Sănătăţii trebuie să colaboreze cu Ministerul Educaţiei şi organizaţiile nonguvernamentale pentru a dezvolta şi implementa programe de educaţie şi prevenire în şcoli şi comunităţi. Tinerii trebuie să fie informaţi cu privire la riscurile consumului de droguri şi să aibă acces la sprijin înainte de a deveni dependenţi.

Fac un apel ferm către Ministerul Sănătăţii să-şi îndeplinească responsabilităţile asumate prin lege şi să demonstreze voinţă politică şi profesionalism în gestionarea unei probleme atât de grave. În lipsa acţiunilor concrete, consecinţele vor continua să afecteze generaţii întregi. România nu mai poate aştepta. Este timpul pentru măsuri decisive şi eficace.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"25 octombrie - Ziua Armatei Române, eliberarea Careiului de către ostaşii dobrogeni"

Acum 80 de ani, pe 25 octombrie 1944, la ora 08:00 dimineaţa, soldaţii dobrogeni ai Diviziei 9 Infanterie înfigeau steagul românesc pe turla primăriei oraşului Carei şi eliberau ultima palmă de pământ românesc din Transilvania. În 24 octombrie 1944, generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei a 4-a română, a decis să pornească ofensiva pentru a elibera oraşul Carei şi, totodată, ultimul colţ de pământ românesc aflat sub ocupaţie maghiară din 1940.

Generalul, un regalist convins, anunţă lansarea ofensivei pe 25 octombrie, deoarece dorea să îi facă astfel un cadou de naştere Regelui Mihai, care împlinea 23 de ani şi care, cu două luni înainte, pornise lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord. În ciuda faptului că întregul oraş fusese minat de fascişti, populaţia sare în sprijinul militarilor români, iar cu ajutorul trupelor de pionieri, dezamorsează minele şi salvează de la dezastru oraşul. Şi uite aşa "După patru ani de cumplită suferinţă şi împilare maghiară, Ardealul a fost eliberat de sub hoardele cotropitoare. Stindardul libertăţii şi drepturilor noastre nepieritoare îmbracă azi în sărbătoare oraşele şi satele pângărite de urgia uzurpatorilor... Plaiurile şi codrii Maramureşului, Ţării Oaşului şi Crişanei vuiesc iarăşi de voioşia libertăţii câştigate. Românii de pretutindeni, cu mic cu mare, tresaltă la sunetul trâmbiţelor biruitoare".

Oricât de mult mi-aş dori să-mi asum aceste cuvinte, ele aparţin lui Mihail Racoviţă, ministrul de Război de la acel moment, cuprinse într-un ordin general către Armată, a doua zi după eliberarea oraşului Carei şi Satu Mare... În ultimele două luni, Divizia 9 Infanterie Dobrogea traversase în diagonală, prin luptă, toată România. Plecată din Dobrogea, după ce a curăţat-o de trupe germane, a dus lupte în Bărăgan şi la Bucureşti, şi-a îngropat jumătate din efective la Oarba de Mureş şi, după un marş neîntrerupt de câteva sute de kilometri care a început la Turda, a eliberat şi ultima porţiune din Ardeal.

Cinste lor şi tuturor eroilor Armatei Române!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"PNL susţine reînnoirea industrială a României!"

Reînnoirea industrială a României este un obiectiv important pentru Partidul Naţional Liberal. Creşterea productivităţii şi valorificarea resurselor naturale este un imperativ pentru dezvoltarea ţării noastre şi transformarea acesteia într-un actor competitiv la nivel european. PNL vede în modernizarea infrastructurii industriale şi în utilizarea eficientă a resurselor naturale o oportunitate strategică pentru dezvoltarea economică durabilă a ţării. Aceste măsuri urmăresc nu doar creşterea competitivităţii economice, ci şi asigurarea unui mediu stabil şi prosper pentru generaţiile viitoare. Printre măsurile care au menirea să contribuie la îndeplinirea acestui deziderat se numără realizarea unei scheme de ajutor de stat pentru prelucrarea primară a resurselor naturale din ţara noastră. În concret, este vizată sprijinirea industriilor care utilizează resurse rare, cum ar fi grafenul, cuprul, zirconiu şi metalele critice, esenţiale pentru dezvoltarea tehnologiilor noi. Această iniţiativă are ca scop nu doar stimularea economiei locale, ci şi asigurarea unei gestionări sustenabile a acestor resurse valoroase. Prin acordarea de subvenţii, dar şi facilităţi fiscale, PNL îşi propune să încurajeze investiţiile în infrastructuri moderne şi tehnologii inovatoare, contribuind astfel la creşterea competitivităţii sectoarelor cheie. Schema de ajutor ar trebui să promoveze cercetarea şi dezvoltarea în domeniul materialelor avansate, facilitând tranziţia către o economie verde şi digitală. Astfel, România îşi propune să devină un jucător important pe piaţa internaţională a resurselor rare, în timp ce asigură protecţia mediului şi a resurselor pentru generaţiile viitoare.

De asemenea, o măsură importantă pentru noi, dobrogenii, este protejarea şi dezvoltarea sustenabilă a Deltei Dunării. PNL îşi propune să îmbine tradiţiile locale cu practicile inovatoare şi prietenoase cu mediul, pentru a transforma Delta Dunării într-un reper naţional şi internaţional pentru turismul sustenabil. Acesta va servi drept exemplu în implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, facilitând astfel reconectarea oamenilor cu natura şi creând o legătură intergeneraţională pentru protecţia pe termen lung a patrimoniului natural.

Partidul Naţional Liberal este singura soluţie pentru o dezvoltare raţională, armonioasă şi sustenabilă a României!

Domnul Vasile Cîtea:

De ce Marcel Ciolacu reprezintă calea sigură pentru România?

Ne aflăm într-un moment decisiv pentru viitorul României, un moment în care alegerile pe care le facem vor avea consecinţe profunde pentru generaţiile următoare. În acest context crucial, doresc să vă prezint argumentele care demonstrează că Marcel Ciolacu reprezintă nu doar cea mai bună opţiune pentru România, ci singura cale sigură pentru dezvoltarea şi prosperitatea ţării noastre.

Trăim vremuri complexe, marcate de multiple crize suprapuse - de la tensiunile geopolitice până la provocările economice globale. În acest context, România are nevoie mai mult ca oricând de un lider care să poată uni naţiunea, să medieze conflictele şi să găsească soluţii prin dialog şi consens. Marcel Ciolacu este singurul candidat care a demonstrat această capacitate nu prin vorbe, ci prin fapte concrete.

Să analizăm pe rând realizările care îl recomandă pe Marcel Ciolacu drept cel mai potrivit conducător pentru România în aceste vremuri provocatoare:

În primul rând, Marcel Ciolacu a dovedit că pune interesul naţional mai presus de orice calcul politic. Într-un moment în care România avea nevoie disperată de stabilitate, el a avut curajul să facă ceea ce mulţi considerau imposibil: să formeze o coaliţie de guvernare cu adversarii politici tradiţionali. Această decizie, deşi criticată la momentul respectiv de vocile extremiste, s-a dovedit salvatoare pentru România. Nu a fost o decizie uşoară, dar a fost decizia corectă pentru ţară.

În al doilea rând, sub conducerea sa, România a înregistrat progrese istorice în relaţia cu Uniunea Europeană. Deschiderea parţială a spaţiului Schengen pentru România reprezintă o realizare pe care nimeni nu o credea posibilă în urmă cu doar câţiva ani. Acest succes nu a venit întâmplător, ci a fost rezultatul unui efort diplomatic susţinut şi al unei strategii inteligente de negociere. Marcel Ciolacu a reuşit să convingă partenerii europeni că România merită să fie tratată cu respect şi că poate fi un partener de încredere în cadrul Uniunii.

Pe plan economic, rezultatele guvernării sale sunt remarcabile şi măsurabile. Creşterea salariului minim cu 75%, a pensiei medii cu 70% şi a salariului mediu cu 40% nu sunt simple cifre statistice, ci reprezintă îmbunătăţiri reale ale nivelului de trai pentru milioane de români. Aceste creşteri au fost implementate într-un mod responsabil, care nu a pus în pericol stabilitatea macroeconomică a ţării.

În domeniul investiţiilor publice, guvernarea Marcel Ciolacu a stabilit noi standarde. Volumul investiţiilor a atins niveluri fără precedent, depăşind de două ori realizările Guvernului Cîţu - USR şi de trei ori pe cele ale Guvernului Orban. Acest lucru demonstrează că se poate face performanţă în administrarea banului public atunci când există voinţă politică şi competenţă managerială.

În ceea ce priveşte infrastructura, progresul este vizibil şi măsurabil. O cincime din totalul autostrăzilor şi drumurilor expres din România au fost date în folosinţă după ce PSD a preluat conducerea Ministerului Transporturilor. Acest ritm accelerat de construcţie demonstrează că Marcel Ciolacu înţelege importanţa strategică a infrastructurii pentru dezvoltarea economică a ţării.

Reforma sistemului de pensii reprezintă un alt succes major. Pentru prima dată în istoria recentă a României s-a realizat o reformă comprehensivă care elimină inechităţile istorice din sistem. Peste 82% dintre pensionari au beneficiat de creşteri ale pensiilor, fără ca nimeni să fie dezavantajat. Această realizare demonstrează că se pot face reforme structurale majore într-un mod echitabil şi sustenabil.

Pe plan extern, Marcel Ciolacu a demonstrat că România poate să-şi apere interesele cu demnitate şi eficienţă. A obţinut victorii importante pentru agricultura românească, prin interzicerea importurilor necontrolate de cereale şi prin obţinerea de sprijin european pentru fermierii afectaţi de secetă. A negociat cu succes eliminarea pragului de 9,4% din PIB pentru pensii, deschizând astfel calea pentru creşteri sustenabile ale veniturilor pensionarilor. A reuşit să menţină regimul fiscal favorabil pentru microîntreprinderi, protejând astfel un sector vital al economiei româneşti.

În contextul tensiunilor geopolitice actuale, poziţia sa fermă pentru menţinerea păcii şi evitarea implicării României în conflicte demonstrează înţelepciunea şi responsabilitatea unui adevărat om de stat. Marcel Ciolacu înţelege că România poate fi un factor de stabilitate în regiune, fără să-şi pună în pericol securitatea naţională.

Mai mult decât atât, viziunea sa pentru reindustrializarea României reprezintă exact strategia de care ţara noastră are nevoie pentru a face saltul către următorul nivel de dezvoltare. Înţelegerea faptului că România trebuie să-şi reconstruiască capacitatea industrială, adaptată la cerinţele secolului XXI, demonstrează o gândire strategică pe termen lung.

În concluzie, Marcel Ciolacu reprezintă calea sigură pentru România nu doar prin realizările sale concrete, ci şi prin viziunea sa clară pentru viitorul ţării. Într-o lume marcată de incertitudini şi provocări multiple, avem nevoie de un lider care să poată:

● Uni naţiunea în jurul unor obiective comune;

● Asigura stabilitatea şi predictibilitatea necesare dezvoltării economice;

● Proteja interesele României pe plan extern;

● Implementa reforme structurale într-un mod echitabil şi sustenabil;

● Menţine România pe calea dezvoltării şi modernizării.

Marcel Ciolacu a demonstrat că poate îndeplini toate aceste cerinţe.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Partidul Naţional Liberal va lua măsurile necesare pentru a trece cu bine şi de această iarnă"

Cu iarna care se apropie de noi din ce în ce mai mult, România trebuie să ia, din timp, toate măsurile necesare pentru ca cetăţenii români să beneficieze de tot confortul necesar trecerii cu bine a acestui anotimp. Pentru Partidul Naţional Liberal, de la debutul războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, asigurarea securităţii energetice a ţării şi a cetăţenilor săi a fost întotdeauna o prioritate. De aceea, am alocat resurse financiare şi umane pentru a ne asigura că ţara noastră nu va suferi din pricina situaţiei fluide care se petrece pe piaţa energetică. Recent, ministrul liberal al energiei, domnul Sebastian Burduja, a semnat două contracte pentru dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice în baterii, cu un obiectiv de minim 240MW.

Transformarea României într-un pol de independenţă energetică în regiune este un obiectiv prioritar al PNL şi al preşedintelui Nicolae Ciucă pentru mandatul următor. Independenţa energetică înseamnă putere politică şi economică, iar România are resursele pentru a deveni un jucător strategic în regiunea Mării Negre şi în Europa Centrală şi de Est. Creşterea capacităţii de stocare este un pas esenţial în acest proces. În baza noilor contracte, Electrica va construi o capacitate de 69,93 MWh cu un ajutor de stat de 16,87 milioane lei, iar Renovatio va dezvolta o capacitate de 60,96 MWh în Topliţa, beneficiind de 15,16 milioane lei. SC KBK KRAFT PROJEKT S.R.L. va primi un ajutor de stat de 19,37 milioane lei pentru producţia de module fotovoltaice cu o capacitate de 200 MW.

De asemenea, trebuie să dăm asigurări românilor că preţurile la gaze şi energie electrică nu vor fi mai mari iarna aceasta, în raport cu perioada similară precedentă, schema de compensare-plafonare - un consumator casnic va fi facturat cu 0,31 lei/kilowatt-oră la gaz, plafonul maxim, iar la energie electrică, în funcţie de nivelul de consum, cu tarife de la 0,68 lei/kilowatt-oră pentru un consum total sub 100 kilowaţi-oră pe lună la 1,3 lei/kilowatt-oră pentru un consum lunar de peste 300 de kilowaţi-oră - fiind în vigoare până la 1 aprilie 2025.

Partidul Naţional Liberal va continua să promoveze toate măsurile şi ideile care consolidează securitatea energetică a ţării noastre şi ne apropie de scopul general al ţării, de a deveni o putere regională din punct de vedere energetic.

Doamna Elena Hărătău:

"Avem nevoie de politici publice eficiente şi integrate pentru stoparea scăderii populaţiei"

Populaţia României scade într-un ritm îngrijorător, fapt ce impune adoptarea unor măsuri ferme, concrete şi sustenabile din partea decidenţilor guvernamentali în vederea diminuării acestui fenomen alarmant.

În prezent, ţara noastră ocupă locul al treilea în rândul statelor din Uniunea Europeană cu cel mai mare declin demografic, sporul natural fiind negativ de ani buni.

În aceste condiţii, specialiştii se aşteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare. Mai mult, dacă ritmul descrescător va continua, populaţia României va ajunge la doar 14,5 milioane de locuitori în anul 2050, potrivit unui raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Având în vedere această situaţie periculoasă, m-am adresat oficial ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, căruia i-am solicitat răspuns la următoarele aspecte: "1. Care sunt ultimele date oficiale deţinute de MFTES cu privire la evoluţia din ultimii cinci ani a scăderii populaţiei, atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Bacău?; 2. Care este strategia guvernamentală şi a ministerului pe care îl conduceţi privind stoparea trendului descendent al natalităţii?".

Consider că strategia României privind stoparea scăderii populaţiei trebuie să abordeze multiple dimensiuni pentru a reuşi, având în vedere cauzele complexe ale declinului demografic. Acestea includ, între altele, emigrarea, scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei.

În consecinţă, avem nevoie de politici publice eficiente şi integrate pentru stoparea scăderii populaţiei, cu abordarea tuturor problematicilor aferente, respectiv economice, sociale, medicale şi educaţionale. Este necesară o colaborare activă între guvern, mediul privat şi societatea civilă pentru a implementa măsuri eficiente pe termen lung.

Doamna Alexandra Huţu:

Vreau ca toţi elevii din judeţul Botoşani, inclusiv cei din mediul rural, să aibă acces echitabil la educaţie.

Programul "Toţi copiii la şcoală", propus de candidatul PSD la preşedinţia României Marcel Ciolacu, înseamnă acces îmbunătăţit la îngrijire şi educaţie timpurie de calitate şi favorabilă incluziunii în special pentru grupurile defavorizate.

Guvernul Ciolacu a obţinut deja 242 de milioane de euro prin Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare pentru reducerea abandonului şcolar în învăţământul primar.

România are peste 6 miliarde de euro la dispoziţie pentru creşterea calităţii sistemului de educaţie prin investiţii în pregătirea profesorilor, infrastructură, oferirea mesei calde, programe before şi afterschool, rechizite şi burse pentru un milion de copii şi tineri.

PSD, prin premierul Ciolacu, a demonstrat că se pot face progrese, a stopat criza din educaţie şi a redat demnitatea profesorilor.

Judeţul Botoşani are nevoie de tineri educaţi şi calificaţi pentru locuri de muncă bine plătite.

Îmi doresc ca din ce în ce mai mulţi tineri din judeţul nostru să aibă posibilitatea să urmeze studii universitare şi să se dezvolte profesional aici la Botoşani.

În administraţia primarului municipiului Botoşani, social democratul Cosmin Andrei, s-a reuşit, pentru prima dată în istoria municipiului Botoşani, să se deschidă o filială a unei universităţi de stat prestigioase cum este Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

În următorii ani, statele care au tehnicieni cu un grad ridicat de calificare vor fi avantajate în competiţia economică.

Susţin programul premierului Ciolacu prin care PSD doreşte introducerea unui sistem de vouchere de până la 800 de euro pentru cetăţenii care vor să obţină noi calificări în meseriile de interes pentru investitori. Astfel, inclusiv la Botoşani vom creşte ocuparea în rândul tinerilor, vom avea locuri de muncă mai bine plătite şi vom deveni atractivi pentru investitorii care caută forţă de muncă înalt calificată.

Stimularea creării de locuri de muncă, prin programe dedicate şi atragerea de investitori, este prioritară pentru echipa de parlamentari PSD.

PSD susţine orice demers care vine în sprijinul studenţilor. De altfel, în programul de ţară asumat din perspectiva candidaturii la preşedinţia României, premierul Marcel Ciolacu fixează drept prioritate construcţia de cămine studenţeşti, fapt care întăreşte angajamentul pe care l-a manifestat faţă de aceştia şi până acum. În prezent, sunt în construcţie 175 de locuri noi în căminele din Bucureşti şi alte 700 în campusurile studenţeşti din ţară.

La rectificarea bugetară, de acum o lună, Marcel Ciolacu a dispus suplimentarea bugetului Educaţiei cu 4,5 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca bugetul total acordat în acest an să ajungă la 58,5 miliarde de lei, aproape 12 miliarde de euro, cu 61% mai mult decât anul trecut.

Premierul îşi onorează astfel angajamentul luat în faţa studenţilor.

Premierul Marcel Ciolacu este singurul candidat la preşedinţie care are în programul său măsuri pentru studenţi! Vreau să subliniez doar trei dintre aceste programe, şi anume: "proiectul de scutire de CASS a salariilor tinerilor care lucrează în timpul studiilor de licenţă sau masterat", cu scopul de a-i sprijini să se formeze profesional încă din timpul studiilor; Programul "Primul student din familie", cu rolul de sprijinire a tinerilor din medii defavorizate pentru a urma studii universitare, şi Programul "Prima companie pentru studenţi", prin care statul să ofere maxim 50.000 euro/beneficiar pentru studenţii care vor să înceapă o afacere cu activităţi de producţie.

Marcel Ciolacu va fi preşedintele tuturor studenţilor români!

Domnul Ioan Balan:

"Democraţia propusă de PSD şi AUR - blaturi şi înţelegeri obscure, ca să calce în picioare voinţa oamenilor!"

Realitatea politică a acestor zile ne demonstrează cât se poate de clar că nici PSD şi nici AUR nu pot să spună măcar un lucru bun făcut pentru oameni şi nici nu pot prezenta măcar un proiect viabil pentru viitorul acestei ţări. Pentru că aceste partide toxice nu au soluţii pe care să le prezinte oamenilor, au considerat de cuviinţă să manipuleze alegerile parlamentare şi prezidenţiale, prin înţelegeri şi blaturi politice. Confirmarea alianţei toxice dintre PSD şi AUR a venit chiar din interiorul acestor formaţiuni politice - "mi-a zis Hrebenciuc să-l băgăm pe Simion în turul 2". Aşadar, nu sunt acuze nefondate, ci adevărata faţă a PSD, cea pe care o ştim de la Revoluţie încoace, obişnuit să calce în picioare democraţia şi voinţa oamenilor care vin la vot.

De alegerile parlamentare şi prezidenţiale din acest an, depinde mai mult decât oricând traiectoria euroatlantică a României pentru următorii ani. Nu pot să nu mă uit cu admiraţie la fraţii noştri de peste Prut care au stat la cozi imense, în ţară şi în diaspora, şi au spus un da ferm pentru drumul european al Republicii Moldova şi un pentru apăsat pentru singura soluţie europeană, Maia Sandu.

Cu fiecare zi care trece, consider că şi alegerile din România din acest an sunt la fel de importante, nu numai pentru viitorul ţării noastre, ci pentru viitorul întregii regiuni. Se poate constata cu mare uşurinţă că extremiştii şi populiştii din AUR şi urmaşii comuniştilor din PSD fac, cu ştiinţă sau fără, jocurile axei răului de la est, manipulând şi dezbinând societatea românească. Nu sunt cu nimic mai buni decât agitatorii care au încercat să deturneze voinţa poporului român din Republica Moldova. Or, în acest context politic, în care Putin şi-a găsit jucăriile electorale potrivite - Simion, Şoşoacă şi PSD -, singurul partid care poate să menţină România pe calea euroatlantică a dezvoltării şi modernizării este PNL. Doar PNL se va opune oricăror derapaje de la democraţie, oricăror încercări de a abate România de la drumul său firesc - în Uniunea Europeană şi NATO.

Pentru Ciolacu şi Simion am un mesaj, vechi de 20 de ani, care a marcat desprinderea României de neocomuniştii lui Iliescu - AUR şi PSD nu pot fura şi manipula cât pot românii vota pentru democraţie, pentru PNL şi pentru Nicolae Ciucă preşedinte.

Domnul Ioan Mang:

"Contractele colective de muncă trebuie reintroduse în România"

Vreau să marchez un moment important pentru piaţa muncii din România din perspectivă social-democrată. De săptămâna trecută, în ţara noastră avem primul contract de muncă la nivel de sector încheiat după 2011!

Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social a aprobat extinderea contractului colectiv de muncă semnat la nivelul sectorului bancar, la nivelul întregului sector de activitate. Este primul contract după mai bine de 13 ani, mai ales că el se va aplica tuturor salariaţilor din acest domeniu, indiferent de apartenenţa lor sindicală.

Din punctul meu de vedere, ca om de stânga, aceasta este o victorie importantă pentru angajaţii din România şi, după mulţi ani, un început de revenire la normalitate. Pentru că normalitatea, în relaţiile de muncă, înseamnă ca toţi angajaţii să beneficieze, întotdeauna, de o protecţie eficientă - fie a sindicatului, fie a unui contract colectiv - în relaţia sa cu patronatul.

Spun asta pentru că în anul 2011, guvernarea de rău augur, condusă de un lider cinic şi dispreţuitor la adresa românilor, în persoana lui Traian Băsescu, a modificat discreţionar legislaţia dialogului social existentă atunci, ceea ce a dus la o prăbuşire a negocierilor colective şi a numărului de contracte colective. De atunci şi până în prezent, nu a mai existat nici măcar un singur contract colectiv de muncă la nivel de sector. Este o cifră sumbră, care ascunde realitatea tristă a sute de mii de angajaţi lipsiţi de o protecţie eficientă în relaţia lor cu angajatorii.

Teoria de "dreapta" - devenită o adevărată ideologie, care încă mai persistă la noi în România, cea care exaltă credinţa individualistă că fiecare se descurcă pe cont propriu dacă este bine pregătit, puternic, profesionist etc. - este una înşelătoare, iar practica economică şi socială ne arată că, până la urmă, este şi una falimentară, cel puţin din punctul de vedere al celor care îşi câştigă din munca lor cinstită o pâine de pus pe masa familiei.

Oricât de mult ne dorim să ajutăm firmele să prospere şi astfel să aducă progres şi dezvoltare economică, iar PSD a făcut lucrul acesta în guvernările sale, trebuie să admitem că într-o societate capitalistă nu s-a inventat, cel puţin până acum, o protecţie mai eficientă pentru angajaţi decât organizarea în sindicate şi negocierea unor contracte colective de muncă. Fără angajaţi corect plătiţi şi protejaţi împotriva abuzurilor de putere ale angajatorilor, capitalismul rămâne doar un slogan găunos, ce ascunde, de fapt, setea de profit şi lăcomia unei elite dispusă să sacrifice interesul public.

În 2022, la iniţiativa PSD, am reuşit să modificăm această legislaţie păguboasă pentru interesele angajaţilor şi sper că ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, la nivelul sectorului bancar, să fie primul rezultat al acestei modificări legislative, urmat şi de alte sectoare. Acest contract colectiv nu trebuie să rămână la statutul de rara avis, ci, treptat, trebuie să extindem utilizarea lui la nivelul tuturor sectoarelor economiei naţionale.

Vă reamintesc că, tot săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat legea iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, condus de doamna ministru PSD, Simona Bucura Oprescu, care transpune Directiva Europeană privind salariul minim. Proiectul de lege prevede că Guvernul va veni cu un plan de măsuri pentru a promova negocierile colective, astfel încât 80% din angajaţii din România să fie acoperiţi de un contract colectiv de muncă.

Astfel, există perspectiva ca în viitorul apropiat, cu condiţia ca PSD să continue să rămână la guvernare, acest obiectiv să fie transpus în practică. Însă pentru ca PSD să rămână la guvernare şi să continue măsurile de stânga, menite a proteja interesele angajaţilor, este necesar ca România să aibă un preşedinte social democrat. Iar acest preşedinte nu poate fi altul decât Marcel Ciolacu!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă vor deveni operaţionale în următorii ani"

După o lungă aşteptare, prin efortul ministrului energiei, domnul Sebastian Burduja, şi al echipei sale, proiectul reactoarelor 3 şi 4 din cadrul CNE Cernavodă va deveni, în cele din urmă, realitate. După o amânare de zeci de ani şi după lungi discuţii cu partenerii noştri în materie de tehnologie nucleară civilă, investiţia în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă marchează o nouă etapă în cooperarea internaţională a programului nuclear civil românesc, cu implicarea directă a unor parteneri strategici. Acest parteneriat asigură expertiza tehnică necesară şi resursele financiare esenţiale pentru succesul proiectului. Se pun astfel bazele unui sistem energetic modern, capabil să răspundă provocărilor climatice şi cerinţelor economice ale viitorului. Consorţiul internaţional care va realiza investiţia este format din companii de renume mondial: Fluor şi Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada, deţinătoarea tehnologiei CANDU, şi Ansaldo din Italia. Finanţarea proiectului este susţinută şi de statele participante, prin intermediul băncilor de import - export: USEXIM (3 miliarde de USD), Canada (2 miliarde de dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) şi Italia (2 miliarde EUR, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare.

Acest demers, alături de exploatarea gazelor din Marea Neagră, este unul dintre cele mai importante proiecte ale statului român în materie energetică. Partidul Naţional Liberal, prin Ministerul Energiei pe care îl conduce, îşi reafirmă angajamentul său pentru implementarea proiectelor de investiţii strategice şi pentru asigurarea unui mix energetic echilibrat, în care energia nucleară joacă un rol esenţial în atingerea obiectivelor de decarbonare şi în asigurarea independenţei energetice a României.

Domnul Nicolae Giugea:

"Agricultura românească este condusă de indivizi cu viziune 100% comunistă!"

În nicio guvernare din ultimele decenii, agricultura românească nu a fost tratată cu aşa de mare dezinteres ca în ultimii 2 - 3 ani. În afara subvenţiilor, care vin direct de la Uniunea Europeană, Ministerul Agriculturii nu poate să dea nici măcar un singur exemplu de politică publică nouă sau de investiţie majoră pentru sprijinirea fermierilor români. Dimpotrivă, asistăm de aproape un an şi jumătate la chinuirile care-l frământă pe actualul ministru, care de la prima oră a zilei şi până-n seară ne vorbeşte despre cum plafonează el preţurile la alimente, despre cum stârpeşte el adaosurile comerciale mari şi se luptă cu străinii. Atât de bine a reuşit să limiteze creşterea preţurilor, că de doi ani România este campioana europeană a scumpirilor, cele mai multe produse alimentare fiind mai scumpe la noi decât în statele dezvoltate. Atât de mult s-a luptat ministrul pentru ca fermierii români să-şi poată valorifica produsele, că am ajuns la cel mai înalt nivel al importurilor de mâncare, la un picaj abrupt al exporturilor şi la unul dintre cele mai mari tunuri financiare gestionat de PSD, prin aprozarele Casei de comerţ Unirea, care n-au vândut nici măcar o ceapă degerată românească.

Prin reglementări şi măsuri administrative nu vor scădea niciodată preţurile, ci produsele la raft vor fi mai puţine şi de o calitate inferioară. Zeci de ani au încercat comuniştii acelaşi lucru pe care îl încearcă şi ministru Barbu, dar nu au reuşit! Când comuniştii au crezut că au reuşit, rafturile magazinelor alimentare erau goale, iar pâinea, uleiul şi carnea au fost raţionalizate.

Preţuri mai mici, mai accesibile pentru consumatorii români nu se obţin decât printr-o o ofertă mai mare, prin piaţă liberă, prin fermieri români sprijiniţi să producă mai mult, mai eficient, iar produsele româneşti să aibă acces real la raftul marilor magazine sau în pieţele agroalimentare. Nu spun acest lucru doar pentru că am o viziune liberală, ci şi pentru faptul că aşa au creat statele dezvoltate bunăstare pentru cetăţenii lor. Din păcate, cât timp soarta agriculturii va fi pe mâna PSD, soarta acesteia nu se va îmbunătăţi, iar banii care ar trebui să ajungă la fermieri se vor duce doar în afaceri dubioase cu stuf, în aprozare care vând alimente străine şi alte tunuri financiare pentru liderii partidului-stat.

Domnul Petre Puşcaşu:

"România pierde din ce în ce mai mulţi bani din PNRR"

Din cauza incompetenţei Guvernului şi a unui nivel de corupţie major, ţara noastră a început să pice testul marilor reforme, ultima şansă a ţării de a se dezvolta cu bani gratis de la Uniunea Europeană!

Astfel, Comisia Europeană a anunţat că suspendă o parte din cererea de plată numărul 3 din PNRR, aproximativ 1,1 miliarde euro din cele două miliarde euro în sumă totală. Unul dintre jaloanele problemă este cel legat de energie, iar Comisia a arătat clar că nu poate sponsoriza un întreg lanţ de conflict de interese şi influenţe politice prin care au fost numiţi şefii companiilor de stat! Ceea ce, desigur, este şi normal!

Şi, pentru a vă da seama de nivelul major al corupţiei sistemice, o să vă dau şi câteva exemple: un secretar de stat din Ministerul Energiei, desigur, numit politic, era preşedinte al comisiei de selecţie pentru conducerea unei companii şi, apoi, tot el a fost selectat chiar de această comisie pentru a ocupa loc în conducerea companiei, alt secretar de stat din Energie a fost ales în consiliul de administraţie al unei companii de către comitetul de selecţie compus în întregime din funcţionari din cadrul Ministerului Energiei, alt secretar de stat din Energie a fost ales, în acelaşi mod, de către comisia formată din funcţionari din cadrul Ministerului Energiei şi a ajuns chiar preşedinte al consiliului de administraţie! Altă persoană a demisionat din consiliul de supraveghere, pentru a fi numit în consiliul de administraţie în calitate de director general. Un membru al comitetului de nominalizare şi remunerare al unei companii a candidat şi a fost ales în consiliul de administraţie.

Practic, o adevărată rotaţie a cadrelor pe bani publici şi în dauna intereselor României! De unde se va recupera miliardul de euro pierdut? Din salariile personajelor date ca exemplu mai sus?

România trebui să se schimbe, iar cu ocazia acestor alegeri putem să o facem. Avem nevoie de adevăraţi patrioţi la conducerea ţării, nu de scamatori!

Doamna Raluca-Maria Borta:

"Scăderea populaţiei: reflexul mai multor factori"

Studiul Strategiei Naţionale, pe care Guvernul o implementează prin Ordonanţa nr. 35/2024 şi care vizează crearea unei reţele pentru dezvoltare durabilă în România, mi-a atras atenţia într-un mod deosebit. Unul dintre obiectivele acestei strategii este reducerea sărăciei şi atingerea dezvoltării durabile până în 2030, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului şi Agenda 2030 a ONU. M-au interesat în special două aspecte: "Sănătatea şi bunăstarea" şi "Egalitatea de Gen".

Un prim obiectiv al acestei strategii este îmbunătăţirea calităţii vieţii. Totuşi, mă întreb: putem să îmbunătăţim calitatea vieţii dacă nu înţelegem ce factori contribuie la scăderea populaţiei?

Natalitatea sau rata naşterilor într-o anumită zonă geografică, la un moment dat, poate contribui la fenomenul îmbătrânirii populaţiei. Aceasta este o problemă recunoscută şi discutată frecvent în cadrul conferinţelor dedicate, dar adesea fără a explora în detaliu ce înseamnă cu adevărat şi care sunt factorii care duc la scăderea populaţiei.

Fără nicio îndoială, sporul natural al României s-a menţinut negativ, numărul persoanelor decedate fiind de 1,2 ori mai mare decât cel al nou-născuţilor. În primul trimestru al anului trecut s-a înregistrat cel mai mic număr de naşteri din ultimii 145 de ani, ceea ce înseamnă că suntem într-o situaţie mai gravă decât în Primul sau al Doilea Război Mondial, din acest punct de vedere.

Ceea ce nu realizează Guvernul este că natalitatea scăzută nu poate fi rezolvată doar printr-o strategie care să încurajeze mai multe familii să aibă copii. Astfel de politici sunt adesea costisitoare şi ineficiente. Un exemplu relevant este Coreea de Sud, care, deşi are o economie prosperă, se confruntă cu o rată a natalităţii sub medie. Un alt exemplu este România anilor 1960, când dictatura ceauşistă a obligat femeile să nască mai mulţi copii decât şi-ar fi dorit, iar inversul medaliei a rezultat în creşterea ratei abandonului.

Soluţiile trebuie gândite nu de la colectiv la individ, ci de la individ la colectiv. Politicile populiste, punerea femeilor la zidul infamiei, în condiţiile în care o parte semnificativă a populaţiei a plecat din ţară din cauza nivelului scăzut de trai, şi politicile fiscale exagerate ne fac mai temători în contextul societăţii actuale şi nu vor reuşi să ne restabilească echilibrul.

Trebuie să realizăm că declinul demografic are efecte semnificative asupra sustenabilităţii sistemelor de asigurări sociale, a dinamicii pieţei muncii şi a creşterii economice pe termen lung. Soluţia nu se află într-o viziune unilaterală, ci într-una multilaterală. Facilitarea accesului la servicii de calitate pentru îngrijirea copiilor, prin implementarea de măsuri fiscale şi de sprijin social pentru familiile cu copii şi crearea unui mediu de lucru flexibil, care să permită părinţilor să îmbine mai eficient viaţa profesională cu cea de familie, reprezintă doar o parte a acestor soluţii.

Este crucial să încurajăm echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală şi să asigurăm condiţii egale pentru bărbaţi şi femei când vine vorba de creşterea copiilor şi progresul în carieră. Politicile noastre trebuie să fie incluzive şi să adreseze nevoile tuturor segmentelor societăţii, inclusiv ale familiilor monoparentale şi ale celor care se confruntă cu provocări economice sau sociale. De asemenea, nu trebuie să neglijăm populaţia actuală, în sensul că trebuie să înţelegem faptul că nevoile individului s-au schimbat şi odată cu acest aspect şi societatea în care trăim. Ceea ce pentru un cetăţean este prioritar la un moment dat, nu poate fi prioritar pentru un altul.

De aceea, cei responsabili cu implementarea strategiilor de creştere a bunăstării calităţii vieţii vor trebui să aibă în vedere şi dorinţele populaţiei actuale pentru a putea creşte dorinţa tinerilor înspre a construi societatea de mâine.

Vă invit să priviţi scăderea populaţiei şi rata scăzută a natalităţii nu ca o indiferenţă a cetăţenilor faţă de formarea unei familii, ci ca un reflex al schimbărilor sociale într-o economie emergentă şi a unei societăţi incluzive, iar prin această lentilă să identificaţi paşii necesari pentru a dezvolta o strategie durabilă. Să nu uităm că nucleul societăţii este familia, însă familia se construieşte de la individ la colectiv, şi nu invers.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Reducerea impozitării muncii pentru salariile mici, o măsură necesară pentru angajatori şi salariaţi"

Susţinerea economiei a fost şi este o prioritate a Partidului Social Democrat, iar acest lucru este dovedit prin deciziile pe care le-am luat până acum, dar şi prin măsurile pe care le propunem pentru anii următori. Succesul strategiei noastre pentru România este demonstrată prin cifre. Numărul salariaţilor a crescut semnificativ şi, începând cu anul trecut, s-a înregistrat o revenire semnificativă a pieţei muncii, pe fondul politicilor implementate de Guvernul Ciolacu. Numărul de angajaţi a crescut constant, la fel şi cuantumul salariilor.

Această strategie trebuie continuată, iar PSD este decis să facă acest lucru, aşa cum şi-a asumat în Planul pentru România.

După cum bine ştiţi, Partidul Social Democrat propune o reducere a impozitării muncii pentru salariile mici şi medii, al căror cuantum este mai mic de 5.700 de lei, măsură ce ar urma să intre în vigoare din anul 2025.

De exemplu, la salariul minim povara fiscală va scădea cu 5 puncte procentuale - de la 36%, din salariul brut, la 31%, prin creşterea deducerilor personale şi pentru copii - şi regresiv până la venituri de până la 5.700 lei, prin extinderea deducerilor şi asupra CASS (contribuţia la sănătate).

Ce înseamnă acest lucru. Venituri mai mari pentru salariaţi şi sprijin pentru angajatori. De această măsură vor beneficia numeroase firme, pentru care o creştere nesemnificativă a salariilor poate avea un impact major asupra balanţei economice. Prin aplicarea măsurilor propuse de PSD, fondul de salarii pentru aceşti agenţi economici va rămâne neschimbat, însă veniturile angajaţilor vor creşte.

Numărul firmelor şi al salariaţilor ce vor beneficia de această abordare privind impozitarea muncii va fi semnificativ. În Braşov, judeţul din care provin, sunt aproximativ 202.000 de salariaţi. Unii lucrează în domenii bine plătite sau sunt angajaţi ai unor companii mari, care îşi permit să plătească salarii mari. Însă mulţi lucrează pentru firme mici, care luptă pentru supravieţuire şi nu îşi permit să plătească nici măcar salarii de 6.000 - 7.000 de lei. Despre creşterea salariului nici nu se pune problema.

Pentru a aplica noua grilă de impozitare a muncii, va fi nevoie şi de votul nostru, al parlamentarilor. Noi, parlamentarii Partidului Social Democrat, vom susţine această măsură şi mă aştept ca acest lucru să îl facă şi cei ai celorlalte formaţiuni politice.

Este o măsură pentru care trebuie să lăsăm la o parte certurile, orgoliile politice şi să punem în prim-plan interesul cetăţeanului.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

PSD la guvernare este garanţia creşterii veniturilor pentru cei care muncesc sau au muncit o viaţă. Emiterea Hotărârii de Guvern prin care se aprobă creşterea salariului minim la 4.050 de lei, de la 1 ianuarie 2025, reprezintă o creştere cu peste 75% a acestui nivel minim de salarizare, comparativ cu finalul anului 2021, când a intrat PSD la guvernare. Este cea mai mare creştere a veniturilor cetăţenilor din istoria recentă a României. Prim-ministrul Marcel Ciolacu şi-a respectat astfel promisiunea, din programul de guvernare, de a duce salariul mediu net la peste 1.000 de euro şi pensia medie la peste 500 de euro.

De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut garantat în plată va creşte de la 3.700 de lei, în prezent, la 4.050 de lei şi se menţine scutirea de taxe pentru valoarea de 300 de lei din salariul minim. PSD asigură astfel o creştere de peste 75% a salariului minim în România, de la 2.300 de lei, cât era în urmă cu trei ani, când a intrat la guvernare, ceea ce este cu mult peste rata inflaţiei şi înseamnă o creşterea reală a puterii de cumpărare.

Cu toate că Guvernul PNL-USR a transmis Comisiei Europene un punct de vedere negativ privind salariul minim european, PSD, când a intrat la guvernare, la finalul anului 2021, a modificat poziţia României în favoarea implementării salariului minim european. Iată de ce este important ca PSD să facă parte din următorul Guvern.

În proiectul pentru România este detaliată fiecare etapă în care PSD va creşte salariile în următorii 5 ani: salariul mediu net va fi de 1.500 euro/lună, salariul minim net va ajunge la 750 euro/lună, pensia medie va fi 810 euro/lună. Planul economic al PSD urmăreşte consolidarea clasei de mijloc, peste 1,5 milioane de contracte de muncă să ajungă la o valoare de peste 1.500 euro net/lună. În acelaşi timp, prevede o reducere a taxelor şi impozitelor cu până la 5 puncte procentuale pentru salariile mai mici de 5.700 de lei.

Creşterea nivelului bunăstării românilor este obiectivul principal al preşedintelui Ciolacu. Cu un model economic bazat pe investiţii masive, România are şansa ca, în următorii 5 ani, să facă un salt în privinţa dezvoltării economice şi a creşterii calităţii vieţii.

Cu Marcel Ciolacu preşedinte, România are cu adevărat oportunitatea ca, până la finalul anului 2029, să ajungă cu puterea de cumpărare a românilor la media Uniunii Europene, adică la un nivel de trai comparabil cu cel de care se bucură europenii din statele dezvoltate. Până la finalul anului 2029 putem ajunge cu salariul mediu brut la 2.600 de euro pe lună şi la un salariu minim brut de 1.300 de euro pe lună, prin mecanismul salariului minim european, program susţinut şi introdus de Guvernul Ciolacu.

Un nivel de trai mai bun pentru români nu se poate obţine fără o economie competitivă. Şi o economie performantă este aceea care are o bază industrială puternică, bazată pe investiţii şi inovare. Investiţii mari înseamnă locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite. Acesta este planul lui Marcel Ciolacu şi al PSD pentru următorii 5 ani.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Un Guvern plin de restanţe - guvernanţa corporativă a companiilor de stat"

Atunci când prim-ministrul Guvernului României nu poate demonstra că a promovat bacalaureatul, dar a ajuns să deţină una dintre cele mai importante funcţii în stat, avem parte, clar, nu doar de o problemă sistemică, ci şi de una de moralitate care se reflectă în toate palierele executivului şi administraţiei: oameni prost pregătiţi, sinecurişti de meserie, ajung să deţină funcţii bine remunerate, dar nu aduc plusvaloare, din contră!

Guvernul României a ajuns în punctul în care a generat o situaţie paradoxală - prin neaplicarea principiilor guvernanţei corporative în companiile de stat a ajuns să producă pierderi mai mari decât restanţele acestora la bugetul de stat! Prin urmare, Comisia Europeană, locul în care lucrează profesionişti, ci nu absolvenţi târzii de facultăţi obscure, a informat România că îi va reţine bani, iar o estimare provizorie indică o sumă în jur de 500 milioane euro din cererea a treia de plată din PNRR.

Guvernul a ratat, între altele, reforma guvernanţei întreprinderilor de stat, fiind vorba de companii aflate în subordinea Ministerului Energiei şi Ministerului Transporturilor, unde clientelismul a ajuns până acolo, încât Consiliile de Administraţie sunt populate cu mandatari provizorii cu legături hilare cu domeniile de activitate - de la funcţionari mărunţi din ministere, la o cosmeticiană, un medic veterinar, un patron de club, un absolvent de litere, persoane care pot garanta, cel mult, dezastrul financiar, în niciun caz performanţa!

Nu aceasta trebuie să fie România pe care trebuie s-o lăsăm copiilor noştri, o ţară a incompetenţei ridicată la nivel politic!

Avem nevoie de schimbarea totală a clasei politice, cu o nouă generaţie de politicieni care să pună ţara mai presus decât interesele de partid şi cele personale!

Iar în noiembrie şi decembrie putem face acest lucru.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Vasilică Toma:

"29 octombrie, Ziua Internaţională a Muncii de Îngrijire şi Asistenţă"

Astăzi, celebrăm Ziua Internaţională a Muncii de Îngrijire şi Asistenţă, instituită de ONU în 2024, pentru a atrage atenţia asupra unei activităţi esenţiale, dar insuficient recunoscută. Organizaţia Naţiunilor Unite ne reaminteşte că neglijarea acestui domeniu poate duce la o criză globală şi la amplificarea inegalităţilor. În acest an, ONU propune politici care să promoveze egalitatea de gen în acest sector, să prevină exploatarea şi să asigure un mediu de muncă sigur şi corect plătit pentru lucrători.

Munca de îngrijire, fie ea remunerată sau neremunerată, contribuie direct la sănătatea socială şi economică a ţării noastre. Este o responsabilitate pe care milioane de oameni, în special femei, o asumă zilnic, de multe ori fără sprijinul meritat. Această muncă - care include de la îngrijirea copiilor şi a persoanelor în vârstă până la sprijinirea celor vulnerabili - este un pilon esenţial pentru comunităţi şi pentru bunăstarea generală.

Datele ne arată că, în contextul îmbătrânirii populaţiei şi al schimbărilor din structura familială, cererea de îngrijire continuă să crească. În absenţa unui sprijin concret, deficitul de servicii de îngrijire poate duce la o criză globală în acest sector şi la amplificarea inegalităţilor de gen. De aceea, este imperios necesar să investim într-un sistem de îngrijire care să respecte drepturile angajaţilor şi să asigure un standard de muncă decent pentru toţi cei implicaţi.

În calitate de reprezentanţi, avem datoria să promovăm măsuri care să asigure o remunerare corectă, condiţii de muncă sigure şi acces egal la resurse pentru toţi cei care contribuie la acest domeniu. De Ziua Internaţională a Muncii de Îngrijire şi Asistenţă, să ne angajăm să susţinem măsuri legislative menite să protejeze şi să valorizeze această muncă esenţială pentru sănătatea şi stabilitatea comunităţilor noastre.

Ziua de astăzi este un moment de reflecţie asupra valorii acestor lucrători şi de angajament pentru măsuri legislative care să recunoască, să protejeze şi să valorizeze munca de îngrijire, atât plătită, cât şi neremunerată.

Domnul Vasile Nagy:

"Criza asigurărilor auto în România - cauze, consecinţe şi soluţii"

Piaţa asigurărilor auto din România a fost într-o continuă schimbare şi a întâmpinat numeroase provocări de-a lungul anilor. Asigurările auto, în special cele obligatorii de tip RCA (Răspundere Civilă Auto), sunt esenţiale pentru protecţia financiară a şoferilor şi pentru asigurarea unei circulaţii rutiere responsabile.

În ultimii ani însă, această piaţă s-a confruntat cu probleme semnificative, care au dus la instabilitate şi la nemulţumiri din partea consumatorilor.

Evoluţia pieţei de asigurări auto în România a început după 1990, odată cu liberalizarea economiei şi creşterea numărului de vehicule. În primele decenii post-comuniste, piaţa s-a dezvoltat rapid, cu intrarea unor companii internaţionale şi crearea unor firme locale de asigurări. Principalele companii de pe piaţă au inclus nume ca Allianz-Ţiriac, Omniasig şi mai recent City Insurance şi Euroins.

De-a lungul timpului, au fost introduse reglementări menite să protejeze consumatorii şi să asigure stabilitatea financiară a companiilor de asigurări. Cu toate acestea, nu toate reglementările au fost eficiente în prevenirea problemelor majore, cum ar fi falimentele unor jucători importanţi din piaţă.

Problemele de solvabilitate şi lichiditate ale companiilor de asigurări au fost şi ele un factor determinant al crizei din piaţa asigurărilor auto.

Cazurile de fraudă şi corupţie în sectorul asigurărilor auto au agravat şi ele situaţia. Exemplele de fraude includ emiterea de poliţe fictive şi deturnarea fondurilor destinate despăgubirilor. Aceste practici nu doar că au afectat încrederea publicului în companiile de asigurări, dar au şi destabilizat financiar piaţa.

Impactul acestor probleme asupra consumatorilor a fost semnificativ. Mulţi şoferi s-au confruntat cu dificultăţi în găsirea unui asigurator de încredere şi cu costuri ridicate ale poliţelor. Falimentele companiilor de asigurări au lăsat numeroşi şoferi fără acoperire, obligându-i să încheie noi poliţe la preţuri mai mari. Aceasta a generat o incertitudine considerabilă şi a afectat negativ bugetele multor familii şi afaceri.

Din punct de vedere economic, criza din piaţa asigurărilor auto a avut repercusiuni serioase. Instabilitatea companiilor de asigurări a condus la pierderi financiare importante şi a afectat funcţionarea normală a altor sectoare economice. De exemplu, firmele de transport au fost nevoite să suporte costuri suplimentare pentru asigurări, ceea ce a dus la creşterea preţurilor pentru serviciile oferite.

Importanţa unui sistem de asigurări stabil şi transparent nu poate fi subestimată. Asigurările auto nu doar că protejează şoferii din punct de vedere financiar, dar contribuie şi la siguranţa rutieră şi la funcţionarea eficientă a economiei.

Într-o piaţă stabilă şi bine reglementată, consumatorii trebuie să aibă încredere că vor primi despăgubirile necesare în caz de accidente şi că nu vor fi expuşi riscurilor financiare nejustificate.

Una dintre cele mai grave deficienţe în gestionarea pieţei de asigurări auto din România a fost lipsa unei supravegheri proactive şi eficiente. Autorităţile, în special Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), nu au reuşit să monitorizeze corespunzător sănătatea financiară a companiilor de asigurări, permiţând acumularea unor riscuri semnificative.

Deşi au existat semnale de avertizare, cum ar fi rapoarte financiare inconsistente şi reclamaţii ale consumatorilor, aceste semnale nu au fost investigate în mod adecvat. Această neglijenţă a dus la prăbuşirea unor companii importante şi la pierderi semnificative pentru asiguraţi.

Un alt aspect problematic a fost incapacitatea de a implementa şi aplica reglementări stricte pentru a preveni comportamentele neetice şi practicile de gestionare defectuoasă. Deşi legislaţia a fost actualizată de mai multe ori, punerea în aplicare a fost adesea superficială.

Companiile de asigurări au continuat să opereze cu rezerve insuficiente şi să-şi asume riscuri nejustificate, fără a se confrunta cu sancţiuni adecvate. Această lipsă de fermitate a contribuit la perpetuarea unui mediu de afaceri nesigur şi vulnerabil la crize.

Autorităţile, companiile de asigurări, organizaţiile neguvernamentale şi consumatorii trebuie să lucreze împreună pentru a identifica soluţii durabile şi pentru a promova un mediu mai stabil şi mai sigur pentru toţi participanţii. Cu un angajament comun pentru îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii asigurărilor auto, putem construi un sistem mai rezistent şi mai echitabil pentru toţi cetăţenii României.

Prin implementarea unor platforme digitale moderne şi a soluţiilor de inteligenţă artificială, procesele de emitere şi gestionare a poliţelor de asigurare ar putea deveni mai eficiente şi mai transparente. Aceasta ar putea reduce costurile operaţionale şi ar putea îmbunătăţi experienţa consumatorilor, stimulând astfel concurenţa şi inovarea în întreaga industrie.

Promovarea unui mediu concurenţial sănătos şi implementarea unor reglementări eficiente ar putea contribui la reducerea preţurilor şi la îmbunătăţirea accesului la asigurări auto pentru toţi şoferii. Astfel, se poate crea un echilibru între protecţia financiară a consumatorilor şi sustenabilitatea pieţei asigurărilor auto în România.

În final, să ne amintim că siguranţa nu are preţ, iar fiecare dintre noi are responsabilitatea de a contribui la crearea unei societăţi mai sigure şi mai armonioase.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Partidul Naţional Liberal a adus România mai aproape de aderarea completă la spaţiul Schengen"

România este mai aproape ca niciodată de integrarea deplină în spaţiul Schengen. Acesta este mesajul cu care ministrul liberal al internelor, Cătălin Predoiu, a venit de la reuniunea ministerială a Forumului Salzburg, organizată de Preşedinţia bulgară a acestui format de dialog la nivel regional, ce urmăreşte consolidarea cooperării între statele membre, prin dezvoltarea unei abordări coordonate cu privire la principalele riscuri la adresa securităţii regionale. În ultima perioadă, România a crescut semnificativ cooperarea cu vecinii săi, dar şi cu partenerii regionali şi instituţiile europene competente, reuşind astfel să obţină rezultate bune în ceea ce priveşte securitatea graniţelor şi controlul fenomenului migraţionist.

Conform datelor Frontex, în primele nouă luni ale anului 2024, numărul de detecţii pe ruta Balcanilor de Vest a înregistrat cea mai mare scădere dintre toate rutele migratorii, -79%, fapt ce confirmă că măsurile luate de autorităţile române, sub coordonarea reprezentanţilor PNL, au fost eficiente.

Prin eforturile Partidului Naţional Liberal, România se află, astăzi, mai aproape ca niciodată de o aderare deplină la spaţiul Schengen, având două argumente puternice pentru aderarea la "Land Schengen": performanţa în combaterea migraţiei ilegale şi aplicarea impecabilă a procedurilor "Air and Maritime Schengen". Acţiunile României au consolidat rolul ţării ca furnizor de securitate la nivel regional, iar acest lucru trebuie să fie recunoscut oficial de către toate statele membre ale spaţiului Schengen. Rezultatele operative importante obţinute în ultima perioadă sunt rezultatul firesc al unui întreg proces ce include analize de risc, identificarea provocărilor în materie de securitate, elaborarea unor răspunsuri ferme şi realizarea unor acţiuni concrete pentru destructurarea reţelelor criminale.

Partidul Naţional Liberal s-a aflat în prima linie a acestui proces de aderare la spaţiul Schengen. Deşi am întâmpinat piedici şi rea-voinţă pe acest drum, nu ne-am descurajat şi am continuat demersurile şi eforturile pentru a face realitate acest deziderat care nu mai poate suporta o prea mare amânare.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Retrospectiva unui mandat cu multe provocări şi oportunităţi"

Pe parcursul mandatului de deputat, 2020 - 2024, m-am dedicat proiectelor legislative şi iniţiativelor menite să sprijine cultura, educaţia şi identitatea naţională, într-o perioadă marcată de digitalizare accelerată şi provocări sociale. Au fost 4 ani plini de provocări şi responsabilităţi, dar şi de momente de împlinire în lupta pentru păstrarea memoriei noastre naţionale, a culturii româneşti şi pentru adaptarea acestora la lumea de azi. Realizările acestui mandat reflectă efortul de a construi o societate modernă, care îşi respectă rădăcinile şi protejează memoria colectivă.

Printre proiectele esenţiale ale acestui mandat s-a numărat legea pentru digitalizarea memoriei naţionale, iniţiativă menită să ne asigure că patrimoniul istoric va fi protejat şi accesibil oricui, oriunde. Prin introducerea plăcilor comemorative cu coduri QR, fiecare loc semnificativ devine o poartă către trecut, oferind generaţiilor tinere o conexiune modernă şi accesibilă cu valorile şi evenimentele care ne-au definit. Este datoria noastră să facem istoria relevantă şi accesibilă, să transmitem aceste valori într-un limbaj pe care nativii digitali îl consideră firesc.

Totodată, am propus o lege pentru transformarea bibliotecilor în adevărate centre de educaţie digitală, o reformă necesară pentru ca acestea să devină spaţii moderne de învăţare şi incluziune digitală. Legea bibliotecilor, deşi încă în proces de adoptare, ar aduce o schimbare fundamentală în accesul la cunoaştere, consolidând rolul bibliotecarilor ca adevăraţi ghizi ai educaţiei digitale. Îi datorăm fiecărui cetăţean şansa de a naviga lumea informaţiei moderne, iar bibliotecile trebuie să devină sfintele locuri ale cunoaşterii, aducând patrimoniul cultural şi informaţia mai aproape de comunităţi.

O altă iniţiativă esenţială a fost sprijinul acordat instituţiilor culturale prin reducerea cheltuielilor administrative. Reevaluarea bunurilor culturale de către experţii Ministerului Culturii reprezintă o măsură practică, care oferă o şansă reală muzeelor şi instituţiilor culturale de a-şi concentra resursele pe actul cultural, nu pe birocraţie. Patrimoniul nostru trebuie tratat cu respectul cuvenit, iar rolul nostru este să-l susţinem în mod concret.

În plan diplomatic, am avut onoarea de a prelua funcţia de preşedinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (AIO), contribuind astfel la promovarea valorilor creştine ale compasiunii, justiţiei şi solidarităţii, în contextul unor multiple provocări globale. România şi-a consolidat astfel rolul de pilon în susţinerea dialogului interconfesional, AIO fiind un spaţiu al cooperării între naţiuni, în spiritul respectului reciproc şi al păcii. Prin acest mandat, ne propunem să promovăm unitatea în diversitate, valorificând legătura profundă a ortodoxiei cu valorile europene.

În aceşti ani, am continuat şi misiunea de a apropia cultura de public prin podcastul "Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu," un spaţiu de reflecţie şi dialog cu mari personalităţi ale vieţii culturale româneşti. Cred cu tărie că înţelegerea profundă a culturii nu poate veni decât din întâlnirea directă cu oamenii care o creează, care o trăiesc. Într-o societate care tinde să-şi piardă reperele, am adus vocea tradiţiei, a valorilor şi a adevăratelor personalităţi în faţa celor care vor să redescopere cultura românească autentică.

În încheiere, am convingerea că aceste demersuri sunt doar începutul pentru a da culturii româneşti locul pe care îl merită: aproape de oameni, aproape de sufletul nostru naţional. Prin legi şi iniţiative care aduc cultura mai aproape de cetăţeni, ne asigurăm că valorile şi tradiţiile noastre sunt păstrate şi transmise mai departe. Rămânem astfel, cu toţii, responsabili de a construi o societate în care educaţia, cultura şi identitatea naţională sunt respectate şi valorizate.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu şi de doamna deputat Gianina Şerban, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa noastră.

Vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 190.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; imediat după - sesiunea de vot final; iar la încheierea votului final - cele două şedinţe - şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Acum două săptămâni fix, cred, la Comitetul liderilor, PSD şi PNL m-au surprins cu o aşa-zisă lege a lor, introdusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor la poziţia a treia, reţineţi, şi ea se referea şi se referă la reducerea de taxe şi impozite pentru familiile care au cel puţin 3 copii în întreţinere - născuţi sau adoptaţi.

Repet, m-au surprins extraordinar de mult. Am crezut că brusc PSD şi PNL s-au deşteptat în această privinţă şi au copiat cât de cât una dintre iniţiativele legislative pe care le-am făcut. Însă dezamăgirea a venit imediat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ordinea de zi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...dânşii şi-au dat seama de greşeală - au confundat legile - şi au mutat acea iniţiativă legislativă, care era, întâmplător, chiar a unui deputat AUR, pe poziţia 79, în loc de poziţia 3, înainte de a o scoate, probabil.

Drept urmare, propun... vă rog să propuneţi mutarea Pl-x 271//2024 - Propunerea legislativă privind acordarea unor facilităţi fiscale sub forma unor reduceri/scutiri de la plata impozitelor pentru familiile care au în întreţinere mai mult de trei copii, precum şi pentru cele care adoptă copii - de pe poziţia 79, înapoi pe poziţia 3.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, iar colegii din online să fie pregătiţi.

Pl-x 271/2024, de pe poziţia 79, pe poziţia 3.

Vot, vă rog.

Cu 106 voturi contra, 54 pentru, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem mai multe propuneri de modificare în ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să le luăm pe rând.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc.

Propunem ca punctul 12 în ordinea de zi, PL-x 280/2019 - Proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 29/2019 referitoare la referendum - să devină punctul 2 în ordinea de zi. Aceasta ar fi prima propunere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu mi le notez şi o să le supun la vot pe rând, după aceea.

Domnul Gabriel Andronache:

În regulă.

A doua propunere - ca punctul 5 în ordinea de zi, respectiv PL-x 362/2024 - Proiectul de Lege pentru amenajarea, administrarea şi conservarea traseelor pedestre de interes naţional în scop recreativ - să devină punctul 3 în ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Domnul Gabriel Andronache:

Apoi, punctul 2 acum în ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor - PHCD 71/2024, să devină punctul 4 în ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Domnul Gabriel Andronache:

Şi, în fine, ultima propunere de modificare - ca punctul 16 în ordinea de zi, respectiv PL-x 797/2023 - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 - să devină punctul 5 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există pe una dintre propunerile dumneavoastră consens?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Primele 3 - suntem OK; la ultima - nu.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Pe trasee, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Înseamnă că la PL-x 362/2024, de pe poziţia 5, pe poziţia 3, avem consens.

Nu votăm, avem consens. Bun.

Aşadar, vă rog să vă pregătiţi cartelele.

PL-x 280/2019, de pe poziţia 12, pe poziţia 2.

Vot, vă rog.

159 de voturi pentru, 13 contra, 11 abţineri.

Poziţia 12 devine poziţia 2.

Pe următoarea propunere am avut consens.

Mergem mai departe.

PHCD 71/2024, de pe poziţia 2, pe poziţia 4.

Vot, vă rog.

Cu 162 de voturi pentru, două contra, 20 de abţineri, poziţia 2 devine poziţia 4.

PL-x 797/2023, de pe poziţia 16, pe poziţia 5.

Vot, vă rog.

Cu 129 de voturi pentru, 3 contra, 49 de abţineri, adoptată.

Stimaţi colegi,

Până rearanjez ordinea de zi, daţi-mi voie...

(Domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Tot la ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A, tot la ordinea de zi.

Scuze!

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Tot la ordinea de zi. Am o propunere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar de ce n-aţi făcut-o atunci, imediat după, să le...?

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Colegi,

Avem pe ordinea de zi o propunere care a fost în dezbatere la comisiile reunite astăzi - Propunerea nr. 540/2024 privind pensiile militare.

Am urmărit dezbaterile de la cele două comisii şi...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Pe punctul 1.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, pe punctul 1.

Am văzut că nu e încărcat încă raportul.

Am urmărit dezbaterile.

E un proiect care nu are impact bugetar.

Şi îmi aduc aminte că acum un an şi o lună, premierul Ciolacu îşi asuma răspunderea pe un pachet de legi care să facă ordine în fiscalitate. Nu am văzut ce s-a întâmplat de atunci. L-am chemat în Parlament, să ne explice cum a economisit bani şi cum a făcut ordine în fiscalitate şi cum a reparat inechităţi. Nu vrea să vină, fuge în continuare de Parlament. Însă ce vedem sunt nişte cifre care cresc...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...cifre de deficit...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Moşteanu!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...care cresc de la lună la lună.

Marcel Ciolacu cheltuieşte în continuare nişte bani pe care nu-i are... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...şi... (Vociferări. Gălăgie.) ...eu îi cer...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...propunerea pe ordinea de zi!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Da, imediat.

Vă cer responsabilitate, domnilor de la guvernare, de la PSD şi PNL. Şi asta înseamnă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Declaraţii politice.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...că pentru fiecare...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule Moşteanu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

... leu pe care îl cheltuiţi acum, un om se va trezi mai...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Lăsaţi-mă să termin!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...ordinea de zi!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...un om din privat va munci mai mult de mâine. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi pentru asta... (Vociferări. Gălăgie.) ...vă cer să retrimitem proiectul la comisie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pl-x...?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...pentru a primi...

Pl-x 540/2024.

...pentru a primi, de la Ministerul Finanţelor, de la Ministerul Apărării, de la Guvern, un impact bugetar. Pentru că... pentru fiecare leu pe care voi îl cheltuiţi astăzi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înţeles.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...sau de mâine încolo, un om...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Termen?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

...din privat va trebui să muncească mai mult şi să vă plătească mai multe taxe. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Termen?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

O săptămână. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am dorit doar să fac o precizare, pe procedură, înainte de a supune la vot solicitarea colegului.

Ori n-a fost la toată şedinţa, ori n-a fost atent - am pus acea întrebare referitoare la problema ridicată de dumnealui reprezentanţilor Ministerului Finanţelor şi Ministerului Apărării, i-am rugat să intervină dacă este cazul.

Deci...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Şi n-a fost cazul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...din acest punct de vedere, cred că nu s-a uitat la... sau nu a ascultat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am înţeles.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...toată şedinţa.

Iar, tot aşa, rugămintea e să vă lămuriţi şi cu unii dintre colegii dumneavoastră care să ştiţi că au votat... (Vociferări.) ...în comisie acest proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Retrimitere la comisie, pentru o săptămână, Pl-x 540/2024.

Vot, vă rog.

43 de voturi pentru, 141 contra, 7 abţineri.

Proiectul rămâne pe ordinea de zi.

Nemaifiind alte propuneri vizavi de ordinea de zi, intrăm şi începem cu Proiectul de Hotărâre privind modificarea...

(Doamna deputat Alexandra Huţu solicită să ia cuvântul.)

Doamna Huţu, vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am obiecţii pentru ordinea de zi, însă aş vrea să salutăm împreună prezenţa unor botoşăneni, elevi de liceu şi de gimnaziu, participanţi la diferite concursuri de istorie, profesorii acestora, profesorii lor îndrumători, care obţin rezultate la olimpiade şi la concursuri, după cum spuneam, precum şi membri ai Asociaţiei "Cultul Eroilor" din judeţul Botoşani sunt prezenţi astăzi alături de noi şi aş vrea să îi salut, de aici, de la tribună, şi să-i felicităm... (Aplauze.) ...pentru tot ceea ce fac zi de zi ca să ţină vie istoria neamului românesc.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dragi colegi,

În stânga, în stânga. Tot timpul, în stânga. Acolo sunt.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 84/2024.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb, dacă sunt obiecţii de ordin general? Nu.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat; PHCD 88/2024.

Domnule Ştefan-Ovidiu Popa, preşedintele Comisiei de validare, vă rog, prezentaţi raportul şi proiectul de hotărâre.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind validarea unor mandate de deputat

Comisia de validare s-a întrunit astăzi pentru:

- validarea mandatului de deputat al domnului Fediuc Ilie-Cătălin, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Şoldan Gheorghe; şi

- validarea mandatului de deputat al doamnei Cojocaru Dorina-Maria, declarată supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 25 Ilfov, pe lista Partidului Naţional Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Tuţă George-Cristian.

Procedând la examinarea documentelor depuse, Comisia de validare propune plenului validarea mandatelor de deputat prevăzute în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

O să dau citire şi hotărârii.

Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat

Art. 1. - Se validează mandatul de deputat al domnului Fediuc Ilie-Cătălin, declarat supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 35 Suceava, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Şoldan Gheorghe.

Art. 2. - Se validează mandatul de deputat al doamnei Cojocaru Dorina-Maria, declarată supleant la alegerile din 6 decembrie 2020, în Circumscripţia electorală nr. 25 Ilfov, pe lista Partidului Naţional Liberal, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Tuţă George-Cristian.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu.

La art. 1? Nu.

La art. 2? Nu.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;Pl-x 540/2024.

Suntem în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Rog reprezentantul Comisiei pentru apărare şi Comisiei pentru buget, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule Moldovan.

Iar la final să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

La dezbaterea iniţiativei legislative s-au avut în vedere avizele Consiliului Economic şi Social, al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 223/2015 în scopul aducerii la acelaşi nivel a pensiilor celor care au lucrat în aceleaşi condiţii în sistemul naţional de apărare.

Potrivit prevederilor art. 62, 64 şi 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, examinarea iniţiativei legislative a avut loc în şedinţa comună din data de 29 octombrie 2024, cu prezenţă fizică şi online.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise prezentate in Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propun timp de dezbatere - un minut. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să ne mai gândim. Măcar 3 minute. (Vociferări.)

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aşa. Mă bucur că ne înţelegem.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru 3 minute - timpi de dezbateri.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Adrian Solomon solicită să ia cuvântul.)

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu 143 de voturi pentru, 50 contra, două abţineri, 2 colegi care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Domnul Solomon, proccedură, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru stenogramă, nu pentru că aş aştepta vreun răspuns.

Pentru prima oară o propunere legislativă care se referă la drepturi de pensie nu trece prin Comisia pentru muncă, nici măcar la aviz.

Mai mult decât atât... (Vociferări.)

Mai mult decât atât, această propunere legislativă vine să modifice Legea nr. 223/2015, care a fost votată decizional la Cameră.

Procedura pe care aţi inventat-o dumneavoastră, colegii de la liberali, cu conducerea Senatului, vă spun din start că este neconstituţională, pentru că nu poate fi actul normativ decis pentru toată lumea; decizional la Cameră şi acum să se ducă la Senat.

Vă legaţi de o decizie a Curţii Constituţionale de anul trecut, pe Legea cu privire la modificarea legilor speciale, dar acolo decizia se referea la modificarea statutului magistraţilor şi doar pentru aceea trebuia să se întoarcă la Senat, ca şi Cameră decizională.

Ceea ce faceţi acum este praf în ochi şi păcălirea celor care aşteaptă din partea dumneavoastră rezolvarea serioasă şi pe bune a acestei probleme.

Îi păcăliţi şi o să vă judece toţi cei care nu o să beneficieze de modificarea acestor prevederi legale. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Roman, vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu-l bănuiesc pe antevorbitorul meu de naivitate şi sunt convins că nu vrea să păcălească pe nimeni, cum sunt la fel de convins că va şi vota proiectul de lege al Partidului Naţional Liberal.

Eu vreau să mulţumesc, în numele Grupului PNL, care a iniţiat acest proiect de lege, tuturor colegilor care au votat în comisie şi sunt convins că vor vota, cu mare majoritate, şi în plen acest proiect de lege.

Acum, cu siguranţă, colegul meu nu este nici constituţionalist, nici nu decide în numele Curţii.

Iar dacă e să ne amintim cum aţi modificat dumneavoastră, dacă vă amintiţi, prin ordonanţă de urgenţă, în perioada mandatului doamnei Olguţa Vasilescu, o lege, cred că vă puteţi da seama că cei care au greşit din acest punct de vedere şi care ne-au dus în situaţia de astăzi sunteţi chiar dumneavoastră - eraţi, dacă nu mă înşel, şi atunci, preşedintele Comisiei pentru muncă - şi era un ministru al muncii din partea dumneavoastră.

Astăzi, ca să zic aşa, facem dreptate, îndreptăm inechităţile pe care dumneavoastră le-aţi introdus prin ordonanţă de urgenţă şi aţi modificat legea la momentul respectiv.

Şi cred că ar fi bine să vă ascultaţi sfatul şefului de partid, să nu atacaţi o instituţie a statului român pentru că este campanie electorală.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Drept la replică! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Miklós Zoltán. (Domnul deputat Adrian Solomon vine la tribună. Vociferări. Gălăgie.)

Stimaţi colegi! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Solomon! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Roman, vă rog, luaţi loc.

Domnule Solomon, nu v-a pomenit numele. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog, domnule Solomon! (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog, domnule Solomon! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Solomon, vă rog!

Domnule Roman, luaţi loc.

Domnule Miklós Zoltán, vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul Miklós Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În materie de pensii, susţinem eliminarea inechităţilor. Aşa am făcut de fiecare dată şi aşa vom face şi de acum încolo.

Dacă este nevoie de ajustări, actualizări şi în cazul pensiilor militare, suntem de acord cu aceste recalculări, dar nu aşa, stimaţi colegi, cum apar în acest proiect de lege. Se propune ca... cuantumul pensiilor militare să se actualizeze ori de câte ori se majorează solda, salariul gradului profesional, solda de funcţie şi aşa mai departe.

Cum ar fi, dragi colegi, dacă an de an am indexa pensiile normale ale celor aproximativ 5 milioane de pensionari, de exemplu, cu salariul mediu brut?

Nu facem aşa ceva. Şi considerăm că prin această soluţie găsită de iniţiatori se introduce un caracter profund discriminatoriu la adresa celorlalţi pensionari.

În altă ordine de idei, lipseşte fişa financiară de la Guvern, lipseşte informarea Guvernului.

Vă aduc la cunoştinţă sau vă reamintesc că există o lege, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care spune că în orice situaţie... când avem în faţă iniţiative care au implicaţii asupra bugetului de stat, este obligatorie solicitarea informării din partea Guvernului. Acest lucru lipseşte.

În concluzie, această iniţiativă nu numai că este incorectă, din cauza acelor actualizări anuale, dar ridică şi probleme de constituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Chelaru, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Chelaru, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog, domnule Chelaru.

(Domnul deputat Adrian Solomon vine la tribună.)

Domnul Chelaru, Grupul AUR. Domnule Solomon, i-am dat cuvântul. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Chelaru, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Reuşim să ne exprimăm în scurt cuvântul nostru, în cele, probabil, 90 de secunde, nicidecum un minut.

Am fost foarte atent la această dispută între două părţi, hai să spunem, mastodonţi în politică.

Ca o concluzie - nu vorbesc despre oportunitatea momentului, ci despre oportunismul politic. Vă certaţi între dumneavoastră, uitând că ambele părţi aţi fost promotorii acestor inepţii care s-au abătut ca o grindină permanentă către acest corp social, către această categorie a societăţii, numită Rezerva Armatei Române.

O să dau răspuns cuiva care a spus că - făcea comparaţie cu cele 5 milioane de pensionari.

Nu, domnule, aceşti oameni sunt în continuare în Serviciul militar în rezervă şi sunt plătiţi ca atare în această calitate.

La ceea ce vă referiţi dumneavoastră este iarăşi o trimitere cât se poate de oportunistă.

În al doilea rând, sunt surprins, chiar surprins a mirare, văzând cum un amendament a fost pus azi-noapte, iar de dimineaţă a apărut din nou, pe motiv că domnul Simonis ar fi zis că domnul Ciucă îşi trage 20% în venituri, precum Iohannis, cândva.

Nu trebuie să confundăm partea cu întregul, iar principiul universalismului şi al egalităţii este unul dintre cele care stau la baza legiferării.

Aşadar, a introdus peste noapte nu ştiu cine un amendament în formă primară, care face legea să rişte să fie făcută neconstituţională.

Din păcate, problema Armatei Române a rămas pe mai departe un joc între părţi şi este păcat, dragii mei, că nu sesizaţi măcar gravitatea momentului şi nicidecum exploatarea politică...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Mircia Chelaru:

...momentană.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizaţi.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Inechităţi - asta este justificarea pentru acest proiect de lege, să rezolvăm inechităţile din sistemul de pensii. Dar nu inechităţile dintre pensionarii normali, dintre pensionarii contributivi şi pensionarii speciali, nu acelea sunt inechităţile care deodată au surprins majoritatea parlamentară, ci inechităţile dintr-o categorie de pensionari speciali. (Vociferări.)

Cu 50 de bani a crescut pensia medie contributivă în România, de la 1 ianuarie până la finalul lunii august, conform Casei Naţionale de Pensii Publice.

Aceeaşi Casă Naţională de Pensii Publice ne spune cât a crescut şi pensia specială medie - cu 136 de lei, de peste 270 de ori mai mult.

Asta era inechitatea care trebuia rezolvată acum, nu să creşteţi din nou pensii speciale. Asta în timp ce peste tot se discută despre cum vor creşte taxele de la anul. Pentru că fiecare dintre leii care vor fi daţi acestor categorii pe care dumneavoastră le-aţi privilegiat prin legi speciale, pentru pensii şi pentru alte lucruri, sunt plătiţi din banii contribuabililor, din banii celor care muncesc şi mai plătesc taxe în România.

Aţi promis în repetate rânduri că desfiinţaţi pensiile speciale în 30 de zile. N-aţi făcut nimic. Şi nu doar că n-aţi făcut nimic, dar apoi, când ajungeţi la guvernare, faceţi fix opusul, creşteţi din nou pensiile speciale, de au ajuns să fie peste 1% din PIB pensii speciale.

Nicio ţară din Europa nu are mai multe categorii de speciali cât are România. De ce? Pentru că aţi aplicat cu brio un singur principiu. Nu egalitatea în faţa statului sau în faţa legii, pe acela l-aţi încălcat, ci aţi aplicat "Cine împarte parte-şi face". Şi, într-adevăr, v-aţi făcut parte şi dumneavoastră şi categoriilor pe care le-aţi ales dumneavoastră din pix.

Pentru toate aceste motive, USR va vota contra acestei legi, care n-ar fi trebuit niciodată, nici măcar propusă, darămite votată. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Budăi.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Scuze, e procedură de urgenţă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Solomon a vorbit pe procedură.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

N-aş fi intervenit dacă nu ar fi trebuit să combatem minciuna, stimate coleg.

În ianuarie, pensia medie - 2.289; în ultima lună în plată -2.792.

Într-adevăr, diferenţa este de "50 de bani"!

Restul - cu pensiile speciale - v-a mai explicat ministrul dumneavoastră care a fost la Justiţie, domnul Stelian Ion, v-a spus, dar e campanie electorală.

Aţi fost la guvernare, aţi avut Ministerul Justiţiei, n-aţi făcut nimic! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să fac câteva precizări.

Când vorbim despre Anexa nr. 6, despre pensiile militare - ele nu sunt pensii speciale, sunt pensii ocupaţionale.

Facem parte din sistemul euroatlantic; singurele categorii socioprofesionale care sunt pensionate pe alte criterii decât contributivitatea sunt militarii şi poliţiştii.

Repet, singurele categorii socioprofesionale pensionate după alte criterii în afară de contributivitate, în sistemul euroatlantic, sunt militarii şi poliţiştii.

Sigur că domnul de la UDMR confundă termenii. Confundă indexarea cu actualizarea.

Nu vorbim despre indexare. Indexarea se raportează la puterea de cumpărare.

Pensionarii militari nu au mai fost actualizaţi din 2017. Sunt diferenţe extrem de mari între un pensionar care îşi deschide dreptul la pensie astăzi şi unul care şi-a deschis dreptul la pensie în 2016. Sunt sume duble, triple chiar. Şi era nevoie de această actualizare.

Problema de fond este că - eu votez pentru adoptarea acestei legi, dar... dar eu am participat la elaborarea Legii nr. 223 - domnul Solomon are dreptate, în iunie 2015, Camera decizională care a votat această lege a fost şi este Camera Deputaţilor.

Nu sunt incidente art. 118 alin. (2), pentru că acolo face trimitere la Statutul cadrelor militare; sunt incidente art. 47 alin. (2) din Constituţie, cu art. 75 alin. (1).

În opinia mea, cred că dumneavoastră în mod deliberat creaţi această posibilitate de neconstituţionalitate. Pentru că dacă voiaţi să aplicăm această lege şi militarii să primească ceva, PNL, la Comisia pentru buget, finanţe aveţi PL-x 262 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2024 privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naţionale şi a unor cheltuieli determinate de pregătirea şi executarea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în vederea realizării şi menţinerii capabilităţii aferente achiziţiei Sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 şi a altor programe de înzestrare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi pentru adoptarea unor măsuri privind retenţia şi atragerea personalului în aceste domenii), unde eu am depus amendamente cu privire la grad, şi astăzi noi puteam să majorăm gradul, şi militarii, poliţiştii aveau în plată pensia începând cu 1 decembrie 2024.

Dar în mod deliberat dumneavoastră creaţi această posibilitate de atac la Curte şi sigur că se încalcă principiul bicameralismului politic.

Uitaţi-vă în lege!

Repet, incidente sunt art. 47 alin. (2) şi art. 75 alin. (1), şi nu art. 118 alin. (2).

Eu voi vota pentru adoptarea acestui proiect.

Dar haideţi să nu creăm o diversiune politică...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...pentru că în 24 noiembrie şi 1 decembrie se votează.

Eu sper ca dumneavoastră să vă ţineţi de cuvânt şi militarii şi poliţiştii să primească aceste actualizări.

Mulţumesc mult.

Voi vota pentru adoptare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă reamintesc că... (Vociferări.) Consiliul Legislativ a stabilit exact care este traseul pentru acest proiect de lege.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă susţine cineva amendamentul respins?

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Este un singur amendament depus la Anexa nr. 2:

"1. După pct. 1 din Articolul unic se introduce punctul 2, cu următorul cuprins: «2. După articolul 60 se introduce art. 60¹, cu următorul cuprins: Art. 60¹ - Dispoziţiile art. 60 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi în cadrul procedurii de actualizare a pensiilor militare de stat prevăzută la art. 59¹» ".

Ce înseamnă lucrul ăsta?

V-am spus că avem 3 sisteme de referinţă. Înseamnă că, dacă nu introducem acest articol, cei care s-au pensionat după Ordonanţa nr. 59 nu vor putea fi beneficiarii acestei actualizări. Şi atunci putem să ieşim din acel plafon, să comparăm plafonul unui pensionar în plată cu plafonul salariului net al unui poliţist, militar în plată. Şi acest amendament al meu creează această posibilitate.

Sigur că o să vină domnii de la PNL şi o să spună că au depus un amendament.

E adevărat, dar aţi scos art. 108 din Legea nr. 223. Creaţi o altă diferenţă, pentru că celui care deschide dreptul la pensie i se aplică art. 108, cu 3%, 6%, 9%...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

...celui căruia îi actualizăm, nu i se aplică.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi tabletele.

Vot pentru marginal 1, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

167 abţineri, 3 voturi contra, 26 pentru.

Amendamentul rămâne respins.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai 2019; PL-x 280/2019; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie, vă rog, raportul.

Iar la final, domnule Budăi, propuneri pentru timpii de dezbateri.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu PL-x 280/2019 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai 2019.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de act normativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 şi 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai 2019, cu amendamente admise prezentate în anexa care face parte integrantă din raportul comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. (Vociferări.)

Vă supun atenţiei dumneavoastră timp de dezbatere - două minute.

Domnule preşedinte.

Vă rog să supuneţi la vot.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timp de dezbatere - două minute.

Vot, vă rog.

175 de voturi pentru, 18 contra, 3 abţineri, 3 colegi care nu votează.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Dezbateri generale, domnul Andronache?

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Iau cuvântul în numele Grupului parlamentar al PNL, pentru a spune că am solicitat dezbaterea acestei ordonanţe de urgenţă care reglementează sau a reglementat modul de desfăşurare al referendumului din 2019, pentru a stabili o procedură care să permită desfăşurarea referendumului local iniţiat de primarul general al Capitalei, modificare pe care noi o considerăm necesară pentru a permite desfăşurarea unui referendum local în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale sau cu alegerile parlamentare.

Procedura ce urmează a fi instituită prin votul dumneavoastră - şi aici facem apel la funcţia de interpretare originală pe care Parlamentul o are la dispoziţie atunci când adoptă legi - această procedură va permite ca rezultatele din secţiile de votare, ca urmare a desfăşurării în aceeaşi secţie de votare şi în acelaşi timp, cu aceleaşi ştampile de vot, a referendumului local, să fie numărate în secţiile de votare, să fie ulterior cumulate şi realizate procesele-verbale la nivelul oficiilor constituite la nivelul municipiului Bucureşti, pentru alegerile prezidenţiale, iar rezultatul final, prin cumularea rezultatelor de la oficiile din municipiul Bucureşti, de sectoare, să fie realizat de către Biroul Electoral Central.

Mai precizăm următorul aspect - că acest referendum este necesar. Se vede din sondajele de opinie că cetăţenii municipiului Bucureşti doresc desfăşurarea referendumului local în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale.

Sens în care vă adresăm rugămintea de a vota ordonanţa de urgenţă, cu modificările care au intervenit în urma dezbaterilor din comisii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Miklós Zoltán, vă rog.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

UDMR susţine instituţia referendumului.

Considerăm că, dacă avem de-a face cu orice subiect important în viaţa unei comunităţi locale, este important ca cetăţenii să aibă posibilitatea să-şi exprime părerea în cadrul unor referendumuri, nu doar în Bucureşti, în toate comunităţile locale, în toate judeţele şi în toate oraşele.

În schimb, nu susţinem organizarea unui referendum concomitent cu alegerile prezidenţiale şi cu alegerile parlamentare. Considerăm că, în cadrul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, avem de-a face cu un vot politic, care trebuie lăsat liber, fără alte interferenţe, motiv pentru care UDMR se va abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moşteanu, Grupul USR, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

USR a susţinut şi ieri, în Comisia pentru administraţie, această propunere care permite organizarea de referendum local odată cu alegerile prezidenţiale sau parlamentare. Credem că este un lucru ce ţine de eficienţă, până la urmă.

Am susţinut propunerea lui Nicuşor Dan şi îl susţinem în continuare. L-am susţinut de la început, în fiecare zi, în Consiliul Local, la alegeri, şi în 2020 şi în 2024.

USR a susţinut şi susţine viziunea de organizare şi de dezvoltare a Bucureştiului propusă de Nicuşor, nu doar din când în când, aşa cum susţin PNL-iştii, care acum 4 luni de zile îl înjurau pe la televizor şi veneau cu candidaţi fantomă, să o sprijine pe Gabriela Firea, prin spate.

Nu le-a ieşit schema atunci. Acum se gudură ca nişte căţeluşi pe lângă Nicuşor. Însă cetăţenii Bucureştiului au văzut în ce direcţie merge Bucureştiul, au văzut care sunt oamenii care ţin la Bucureşti şi au văzut care sunt găştile care se amestecă, galben cu roşu, convenabil, din când în când.

Vom vota pentru acest proiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc frumos.

Nicuşor Dan a propus, a iniţiat consultarea populaţiei fără să... (Vociferări.) ...consultarea bucureştenilor, fără să aibă o bază legală în acest sens.

Iar ce faceţi acum este să modificaţi o lege de aprobare a ordonanţei de acum 5 ani, ca să încercaţi să îi puneţi la dispoziţie lui Nicuşor Dan un cadru legal.

Deci, repet, propunerea lui Nicuşor Dan este complet în afara legii. Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale a început deja şi, în totală bătaie de joc, modificaţi legislaţia electorală în timpul campaniei electorale.

Astea sunt demersuri specifice Coreei de Nord, Rusiei şi altor sisteme totalitare, de a schimba în timpul jocului, în timpul campaniei electorale, de a modifica legislaţia electorală.

Aşa ceva nu este posibil în nicio ţară care se pretinde democratică. Doar în regimurile totalitare se întâmplă acest lucru.

Sigur că da, susţinem dreptul oamenilor de a fi consultaţi prin referendum. Aşa se exercită autoritatea poporului. Însă acest lucru trebuie să se facă cu respectarea legii, nu într-un heirup din acesta în care o coaliţie se constituie ad-hoc şi decide să modifice pe repede înainte.

Aveţi foarte clar recomandările Comisiei de la Veneţia, care vă spune foarte clar - nu puteţi să modificaţi legislaţia electorală cu mai puţin de un an înainte de alegerile respective.

Călcaţi în picioare, încercaţi să-i manipulaţi pe oameni, aşa cum aţi făcut şi cu Parlamentul de 300 de aleşi, tot din zona PDL, PNL, PSD. Şi iată că i-aţi păcălit pe oameni.

Şi în 2019 i-aţi păcălit pe oameni tot cu un referendum, ca să-i aduceţi la vot. Şi asta faceţi şi acum. V-aţi încolonat toţi în spatele lui Nicuşor Dan, inclusiv PSD, USR, PNL, Forţa Dreptei, încercând să capitalizaţi.

Dar noi vă spunem doar atât - ce faceţi acum este complet neconstituţional.

Şi nu pot să nu mă uit, sigur că da...

Şi termin, domnule preşedinte.

...cât de ridicolă este situaţia că aceleaşi partide care au sabotat în mod intenţionat referendumul pentru familie din 2018 - USR, PSD...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Dan Tanasă:

...PNL, UDMR - aceleaşi partide vorbesc acum de necesitatea acestui referendum.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

Un singur partid politic are...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă...

Domnul Dan Tanasă:

...în programul său de guvernare...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

...desfiinţarea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

...sectoarelor în Bucureşti...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

...şi acel partid este Alianţa pentru Unirea Românilor. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, suntem în procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Îmi pare rău, doamnă Stoica. (Se adresează doamnei deputat Diana Stoica.)

Domnule Ludovic Orban, vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor şi domnilor,

Am ţinut neapărat să vin la microfonul Camerei Deputaţilor, la această dezbatere, pentru a spune limpede că susţin referendumul iniţiat de Nicuşor Dan.

Pe de altă parte, referendumul se poate desfăşura indiferent dacă are sau nu are loc această modificare legislativă, pentru că sunt îndeplinite condiţiile legale şi pentru că referendumul se poate desfăşura oricum, şi dacă astăzi Camera Deputaţilor modifică sau nu modifică această lege.

Ce mă amuză... (Vociferări.) ...ce mă amuză este cum de în decurs de 4 luni, PNL-ul, din cel mai mare adversar al lui Nicuşor Dan, PNL, din partidul care s-a asociat cu PSD, în încercarea de a susţine un candidat care să îl bată pe Nicuşor Dan, PNL, care a făcut o campanie mizerabilă împotriva lui Nicuşor Dan, s-a trezit acum să vină cu un astfel de proiect de lege, în disperarea de a mai scoate nişte voturi de la ei care au încredere în Nicuşor Dan.

Nu veţi reuşi lucrul ăsta. Oamenii ştiu foarte bine ce aţi făcut în campania de locale, care a fost atitudinea voastră faţă de Nicuşor Dan şi încercarea asta disperată a lui Ciucă de a se lipi de imaginea lui Nicuşor Dan devine ridicolă, penibilă şi o să-i enerveze cumplit pe bucureştenii care au votat cu Nicuşor Dan şi ştiu foarte bine că, de fapt, PNL a făcut tot ce este omeneşte posibil pentru a îl împiedica pe Nicuşor Dan să câştige un nou mandat.

Închei prin a readuce aminte faptul că, în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneţia, în ciuda unor decizii ale Curţii Constituţionale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...şi acum se procedează la o modificare legislativă în timpul jocului, aşa cum s-a întâmplat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...cu ordonanţa de urgenţă de comasare, care nici astăzi nu este judecată din punct de vedere constituţional...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

...deşi la Curtea Constituţională există o excepţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Ludovic Orban:

...de neconstituţionalitate...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Termin ideea.

...invocată de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De ce de fiecare dată...

Domnul Ludovic Orban:

...mine...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...depăşiţi timpul?

Domnul Ludovic Orban:

...invocată de mine...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...şi care trebuie judecată de Curte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Încercaţi o cadenţă mai rapidă. (Vociferări.)

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

De la art. 1 la art. 12, dacă există comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Am rugămintea să prelungim programul de lucru până la punctul 4, inclusiv, până când dezbatem şi PHCD 71/2024.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Prelungirea programului de lucru până la dezbaterea PHCD 71/2024.

Vot, vă rog.

180 de voturi pentru, 16 abţineri, două voturi contra.

Programul de lucru a fost prelungit.

3. Proiectul de Lege pentru amenajarea, administrarea şi conservarea traseelor pedestre de interes naţional în scop recreativ; PL-x 362/2024.

Comisia pentru administraţie, Comisia juridică, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru antreprenoriat, vă rog, raportul comun.

Domnule Budăi, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru antreprenoriat şi turism au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru amenajarea, administrarea şi conservarea traseelor pedestre de interes naţional în scop recreativ, transmis cu adresa PL-x 362/2024 din 11 iunie 2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO au avizat favorabil proiectul de lege.

Potrivit reglementărilor art. 62, 64 şi ale art. 132 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii celor 3 comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru amenajarea, administrarea şi conservarea traseelor pedestre de interes naţional în scop recreativ, cu amendamente admise şi respinse, prezentate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Bogdan-Gruia Ivan, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Deşi de obicei avem rupturi în viziunea din Parlament, cred că de această dată avem în faţă ocazia de a fi cu toţii de acord cu un proiect de lege extrem de constructiv prin care ceea ce poate să fie un proiect pornit din judeţul Bistriţa-Năsăud poate deveni un proiect naţional care să unească românii şi generaţiile tinere şi cele ale adulţilor din ţara noastră.

Eram acum câteva luni de zile în cabinetul premierului Marcel Ciolacu, unde Alin Uşeriu, Tibi Uşeriu, de la Tăşuleasa Social, Roxana Mînzatu, Marcel Iureş au venit cu acest proiect pe masa premierului României, care în secunda 2 a achiesat şi a fost transparent şi l-a adus în Parlament, tocmai pentru că e un proiect extrem de important, care uneşte români din diferite regiuni geografice, care porneşte din Muntenia, merge prin Transilvania şi ajunge în Moldova şi în Bucovina.

Iar în această formă, prezentul proiect, născut, creat şi gândit de Tăşuleasa Social, în judeţul Bistriţa-Năsăud, reprezintă o mare oportunitate atât pentru producătorii locali, cât şi pentru cei care vin din zona rurală a ţării noastre, până la turiştii care pot să vină şi să atingă ceea ce înseamnă fibra neamului nostru românesc.

Mai departe, avantajul foarte mare este că ne conectăm şi cu viitorul. Acest traseu gândit, Via Transilvanica, aduce în faţa oamenilor oportunitatea de a folosi cele mai noi tehnologii, de la Google Street View şi coduri QR pe fiecare dintre bornele care sunt puse pe acest traseu de peste 1.000 de kilometri, pentru a vedea tot ceea ce e în jur, după o simplă scanare cu telefonul mobil.

Iar acest program gândit de Tăşuleasa Social - mă bucur din suflet că a fost îmbrăţişat de premierul Marcel Ciolacu.

Vreau să-i mulţumesc şi lui Daniel Suciu, preşedintele Camerei, pentru munca de Sisif pe care a depus-o în ultimele luni pentru ca acest proiect să fie realizabil şi în acord cu tot ceea ce înseamnă legislaţie naţională.

Vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să-l descoperiţi, să descoperiţi România reală, să descoperiţi România mergând pe jos pe Via Transilvanica şi să faceţi acest lucru începând cu judeţul Bistriţa-Năsăud.

Mulţumesc foarte mult şi vă aştept pe Via Transilvanica. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Felicitări iniţiatorilor!

Vom vota acest proiect, care este, bineînţeles, unul regional, nu unul naţional, aşa cum ne-am fi dorit.

Este bine să se plece măcar de la acest proiect, unde sunt într-adevăr o grămadă de investiţii în spate. E foarte bine că le-au făcut, e foarte bine că le dezvoltă şi că băgăm bani în buzunarele unor oameni care au investit şi merită să profite toată lumea de acest traseu, Via Transilvanica.

Vă aduc însă la cunoştinţă că o grămadă de trasee turistice din munţii României sunt nepracticabile, pentru că nici în acest moment nu am putut să le securizăm vizavi de urşii care sunt în număr foarte mare şi blochează aceste trasee, blochează investiţiile pe care oamenii le-au făcut în cabanele montane de altitudine.

De asemenea, pierdem foarte mulţi bani - şi poate ne vom gândi şi la traseele cicloturistice. Avem chiar la nivelul Europei 7 trasee EuroVelo. Unul dintre ele, traseul Dunării, ar fi trebuit să străbată şi ţara noastră.

Se pierd oportunităţi mari, nu numai de a aduce mulţi turişti, ci de a face cunoscute bogăţiile, frumuseţile ţării noastre şi de a da o mână de ajutor antreprenorilor şi producătorilor... prin care aceste trasee pot să treacă.

Haideţi să votăm acest proiect, dar să nu rămânem doar la această iniţiativă.

Toată ţara este un parc naţional, toată ţara ar trebui să beneficieze de proiecte de dezvoltare turistică, cicloturistică...

Şi chiar putem să ne gândim la traseul Dunării, iarăşi un traseu...

(În continuare conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Antonio Andruşceac:

...neexploatat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă sunt intervenţii la titlu? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 71/2024.

Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorului? Nu.

Rog reprezentantul Comisiei pentru regulament.

Vă rog, raportul, domnule Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor

Toate modificările propuse prin proiectul de hotărâre doresc simplificarea procedurii legislative şi desfăşurarea coerentă, fără blocaje, a procedurii parlamentare de dezbatere şi adoptare a iniţiativelor legislative.

În concretizarea celor expuse şi în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru regulament a hotărât, cu 5 voturi pentru, să propună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de hotărâre cu amendamentele de tehnică legislativă admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnule preşedinte,

Vreau să vă supun atenţiei o eroare materială - la marginal 11, art. 84, în redactare.

Am să citesc varianta corectă a amendamentului comisiei:

"Camera Deputaţilor se întruneşte în sesiuni extraordinare la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi de drept, în situaţiile prevăzute de Constituţie ori de prezentul regulament".

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule Ganţ.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Coleşa?

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În afară de anumite modificări, care sunt pertinente, există o modificare care este cu totul şi cu totul inacceptabil în acest regulament. O regăsiţi la marginal 7, între amendamentele admise, şi ea se referă la modificarea art. 39 alin. (4), care în prezent spune aşa - "Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte în mod regulamentar în prezenţa a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare..." - jumătate care trebuie să reprezinte majoritatea parlamentarilor în funcţie de reprezentativitatea acelor grupuri.

Şi propunerea care se face, de modificare, este următoarea - "Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte şi lucrează în mod regulamentar dacă membrii prezenţi reprezintă majoritatea deputaţilor".

În actuala configuraţie parlamentară, unde avem 6 grupuri parlamentare, dacă PNL şi PSD, reprezentanţii lor, liderii lor de grup se întrunesc doar ei doi, au dreptul de a face o şedinţă şi a decide fără prezenţa altor lideri.

Ca atare, noi nu putem vota pentru asemenea modificări.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Dar nu ne interesează.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu vă interesează?

Ar trebui să vă intereseze. (Vociferări.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stoica Ciprian-Titi, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

În baza prevederilor regulamentare, daţi-mi voie, tocmai pe ce a vorbit colegul meu, liderul de grup, Ilie-Alin Coleşa, să formulez un amendament verbal... (Vociferări.) ...la acest articol - să rămână în vigoare forma existentă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Nemaifiind intervenţii la dezbateri...

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Am eu o intervenţie, să limpezim un pic.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog, domnule Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

N-aş fi vrut să intervin, însă trebuie să corectez ceea ce s-a spus înainte.

În Regulament, Comitetul liderilor funcţionează pe ponderi.

Sunt liderul unui grup de opoziţie, în momentul ăsta. Am fost şi parte din putere. Spiritul şedinţelor şi deciziilor în Comitetul liderilor este unul simplu. În Comitetul liderilor se votează pe ponderi, adică eu votez cu câte voturi are USR-ul în această Cameră a Deputaţilor, Gabi Andronache, cu câte voturi are PNL-ul şi aşa mai departe.

Or, ăsta este spiritul, aşa funcţionează Regulamentul.

Şi ca să vă dau un exemplu simplu - dacă ar fi 7 grupuri parlamentare care împreună ar avea 35%, să zicem, fiecare a intrat cu câte 5%, ar putea să blocheze indefinit activitatea acestei Camere a Deputaţilor.

Deci noi ne uităm la spirit, ne uităm la ce e corect, nu facem modificări doar pentru un anumit moment în timp. Ele trebuie să fie de bun-simţ şi să rămână în continuare.

Şi le mulţumesc colegilor de la Departamentul Legislativ pentru că au muncit să facă aceste modificări.

Aceste modificări de regulament au venit dintr-o nevoie practică. Ne-am tot lovit, în Comitetul liderilor şi în discuţii din Biroul permanent, de diverse probleme în activitatea noastră de zi cu zi.

Sunt aici nişte oameni care muncesc indiferent de cum se schimbă puterea, de ani de zile, şi ţin în spate tot bunul-mers al hârtiilor în această instituţie.

Le mulţumesc în numele colegilor mei şi sunt sigur că şi în numele celorlalţi lideri de grup.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă sunt intervenţii la titlu? Nu.

La articole? Nu.

Domnule Coleşa, vreţi să mai interveniţi?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, tocmai pentru că nu aţi luat în considerare propunerea regulamentară a colegului meu, deputatul Titi Stoica, fac următoarea propunere - între amendamentele admise, la marginal 7, propun să-l supuneţi la vot.

Mulţumesc.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Propui respingerea, că asta vrei.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Stimaţi colegi,

Avem o propunere a domnului Coleşa, pentru un amendament admis.

Rog colegii să îşi pregătească cartelele de vot.

La fel, colegii din online.

Vot, vă rog.

171 de voturi pentru, 21 contra, 15 abţineri, 5 colegi care nu votează.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Vă rog să nu părăsiţi sala. Urmează să începem sesiunea de vot final. Nu mai avem pauza de 30 de minute.

La fel, rugămintea o am şi faţă de colegii din online.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Gianina Şerban şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile.

Colegii din online să fie pregătiţi.

Haideţi să facem un vot de control al cvorumului!

Vot, vă rog.

222. Suntem în cvorum.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 74/2020 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 84/2024.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru, 4 contra, un coleg care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor; PHCD 71/2024.

Vot, vă rog.

222 de voturi pentru, 5 contra, 20 de abţineri. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri

3. Proiectul de Lege privind semnalizarea corespunzătoare a drumurilor publice la nivel cu calea ferată; PL-x 548/2017.

Vot, vă rog.

217 voturi pentru, 32 de abţineri, două voturi contra.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură; Pl-x 536/2017.

Vot, vă rog.

Cu 191 de voturi pentru, 52 contra, 8 abţineri, 2 colegi care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

5. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 mai - Ziua ardelenilor; Pl-x 525/2017.

Vot, vă rog. (Vociferări.)

No, nu înţeleg vociferările din sală. No!

Chiar eu a trebuit să supun la vot aşa ceva?!

Tulai, tulai!

222 de voturi pentru, 8 contra, 19 abţineri.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (10) din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Pl-x 328/2017.

Vot, vă rog.

Cu 236 de voturi pentru, 23 contra, două abţineri, 2 colegi nu care votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

7. Propunerea legislativă pentru completarea art. 271 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 346/2017.

Vot, vă rog.

252 de voturi pentru, două contra, o abţinere, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 16 din Legea nr. 215 din 11 noiembrie 2016 privind ceremoniile oficiale; Pl-x 191/2018.

Vot, vă rog.

201 voturi pentru, 51 contra, 5 abţineri, 4 colegi care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18¹ din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 a educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 174/2018.

Vot, vă rog.

241 de voturi pentru, 12 contra, două abţineri.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea OUG nr. 97 din 2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată; Pl-x 260/2018.

Vot, vă rog.

214 voturi pentru, 41 contra, 3 abţineri, 5 colegi care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru declararea nulităţii Acordului privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024; Pl-x 397/2024.

Vot, vă rog.

Cu 238 de voturi pentru, 23 contra, două abţineri, un coleg care nu votează, propunerea de respingere a fost adoptată.

Explicarea votului, domnul Coleşa. (Rumoare.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vă rog să remarcaţi rumoarea din sală. Nu înţeleg de ce!

Doresc să explic acest...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu vă mădăriţi cu rumoarea!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Este o iniţiativă legislativă venită din partea societăţii civile, care are dreptate.

Preşedintele Iohannis a semnat, cu de la sine putere, un aşa-zis acord de cooperare în domeniul securităţii, cu Ucraina.

La 11 iulie, la o zi depărtare de la semnare, acest aşa-zis acord a fost postat de către preşedinte la rubrica de comunicate de presă, însă din conţinut reiese clar că acesta este un tratat bilateral, nu un simplu acord.

În conţinutul acestui tratat de stat, botezat fals "acord", se spune că acesta este valabil timp de 10 ani de la data semnării.

Conform Legii nr. 590/2003 privind tratatele, la art. 1 lit. f) se spune clar că un tratat, indiferent de formă sau denumire, trebuie ratificat sau respins de către Parlamentul României, prin intermediul unei legi.

Preşedintele şi primul turist al ţării a ignorat acest lucru, depăşindu-şi atribuţiile şi competenţele.

Acest aspect al ratificării oricărui tratat este exprimat clar, în această lege, în multiple părţi, iar la art. 42 se spune clar că: "Tratatele încheiate cu încălcarea normelor privind procedura de încheiere a tratatelor pot fi declarate nule".

În mod vădit, acest tratat încalcă legislaţia şi trebuie declarat nul, indiferent de conţinutul său.

Legea trebuie respectată. Este nevoie de transparenţă în orice domeniu, cu atât mai mult în cel militar.

Scopul unui asemenea tratat ar trebui să fie unul strict, de asigurare a securităţii şi al promovării păcii.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La final, domnule Coarnă!

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

12. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat; Pl-x 540/2024.

Vot, vă rog.

Cu 213 voturi pentru, 31 contra, 19 abţineri, 2 colegi care nu votează, adoptată.

Deputaţii neafiliaţi vorbesc la final.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai 2019; PL-x 280/2019.

Vot, vă rog.

Cu 221 de voturi pentru, 18 contra, 19 abţineri, 3 colegi care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Apostol Alin-Gabriel, USR,

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

USR a votat pentru acest proiect legislativ care permite desfăşurarea referendumului în paralel cu alegerile prezidenţiale din primul tur. Şi observ că singurul partid care s-a opus acestui proiect este AUR.

Şi în Comisia pentru administraţie le-am explicat, că tot întrebau: "Dar de ce acest referendum şi de ce acum?". Şi domnul Simion.

Şi vreau să explic acum, încă o dată, pentru cei care nu au fost în Comisia pentru administraţie publică.

Acest referendum vine pentru că, an de an, prin Legea bugetului de stat, se modifică Legea finanţelor publice locale, astfel încât, chiar anul acesta, PNL şi PSD au modificat această lege şi au luat trei puncte procentuale de la Bucureşti şi le-au dus la domnul Thuma, în Ilfov.

Pentru că intervenţia politicului de la nivel central asupra bugetului Bucureştiului se face an de an, de aceea este nevoie de această reglementare, ca consilierii generali, cei care administrează bugetul Primăriei Capitalei, să decidă cum se împarte acest buget între Primăria Capitalei şi primăriile de sector.

Al doilea aspect este reglementarea genului de conflict care a avut loc la planşeul de la Piaţa Unirii. Am văzut acolo că mai multe instituţii publice s-au călcat pe picioare în atribuţii.

Acest lucru nu este normal într-o Capitală care se doreşte europeană, când vin bodyguarzii lui Băluţă şi pun peste noapte un gard peste proprietatea unei alte instituţii publice.

Este inacceptabil, într-o capitală europeană, acest lucru.

De aceea, este nevoie şi de cea de-a doua reglementare pentru autorizaţiile de construire.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Era să-i spun antevorbitorului că n-a înţeles nimic şi că e un pic pe lângă subiect, dar şi-a revenit cu a doua poziţie pe care a avut-o.

Aşa că nu mă mai refer la ceea ce a susţinut dânsul, ci o să vă spun că vă mulţumim pentru că aţi votat acest proiect de lege, care a conţinut nişte amendamente ale Grupului PNL şi ale deputaţilor neafiliaţi.

Interesant e că USR n-a avut niciun amendament pe acest proiect.

Aţi validat, de asemenea, interpretarea pe care am expus-o înainte de votul final, în sensul în care, pentru referendumul local care se va desfăşura în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale, voturile vor fi numărate în secţiile de votare, centralizate la oficiile de sector şi ulterior rezultatul final stabilit de Biroul Electoral Central.

Mai fac menţiunea că, pe cale de consecinţă, Biroul Electoral Municipal, constituit în baza art. 28, se va desfiinţa la intrarea în vigoare a legii.

Totodată, vă solicităm anunţarea legii astăzi, pentru a curge termenul de sesizare la CCR.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciprian-Titi Stoica?

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Vreau să fie cât se poate de limpede şi clar pentru toată lumea că susţinem dreptul populaţiei de a fi consultată.

Însă, vă rugăm din tot sufletul să ţineţi cont că trebuie să respectăm nişte principii, să respectăm legea şi recomandările care vin.

Nu mai modificaţi niciodată regulile în timpul jocului, pentru că este incorect, este imoral şi, mai presus de toate, este şi neconstituţional.

Dacă vă doriţi să legiferaţi, faceţi-o din timp.

Da, suntem singurul partid, Alianţa pentru Unirea Românilor, care susţine o singură administraţie pentru Bucureşti. Restul aveţi alte interese.

Iar acest exerciţiu de imagine electorală, pentru a trage atenţia de la dezbaterile pentru alegerile prezidenţiale, este doar o încercare tardivă şi timidă de a vă spăla ruşinea şi de a căpăta voturi în Capitala României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Stoica? Din greşeală aţi apăsat?

Doamna Diana Stoica (din sală):

Nu, dar avem voie doi?!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

14. Proiectul de Lege privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreativ; PL-x 362/2024.

Vot, vă rog.

Cu 243 de voturi pentru şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 355/2024.

Vot, vă rog.

182 de voturi pentru, 60 contra, 4 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

16. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale; Pl-x 23/2018.

Vot, vă rog.

235 de voturi pentru, un vot contra, 3 abţineri.

Respinsă.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; Pl-x 205/2018.

Vot, vă rog.

Cu 205 voturi pentru, 30 contra, 8 obţineri, propunerea de respingere a fost adoptată.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; Pl-x 206/2018.

Vot, vă rog.

184 de voturi pentru, 53 contra, 6 abţineri, un coleg care nu votează.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Capitolul IV. Alte proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

19. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unor locuri de deputat (ca urmare a demisiilor domnilor deputaţi Laurenţiu-Dan Leoreanu, Aurel Bălăşoiu, Radu-Marcel Tuhuţ, Marius-Eugen Ostaficiuc, Gheorghe Şoldan, George-Cristian Tuţă, Mihai-Laurenţiu Poliţeanu); PHCD 87/2024.

Vot, vă rog.

Cu 237 de voturi pentru, 3 abţineri, 2 colegi care nu votează, adoptat.

20. Proiectul de Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat; PHCD 88/2024.

Vot, vă rog.

Domnule Coarnă, mai este. Mai e! Mai este!

237 de voturi pentru, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Stimaţi colegi,

Urmează depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după validarea mandatelor, deputaţii depun în şedinţa Camerei jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Aşadar, îl invit la tribună pe domnul deputat Fediuc Ilie-Cătălin.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie-Cătălin Fediuc:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Fediuc Ilie-Cătălin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 35 Suceava,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări şi mult succes!

O invit la tribună pe doamna deputat Cojocaru Dorina-Maria.

Doamnă, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Dorina-Maria Cojocaru:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Cojocaru Dorina-Maria, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 25 Ilfov,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Felicitări şi mult succes, stimată doamnă!

Vă rog, domnule Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Încă un abuz săvârşit împotriva noastră, pentru că ne lăsaţi tot timpul la finalul şedinţei, deşi legea este pentru toţi; nimeni nu este mai presus de lege. Dar, sigur că da, ne conformăm!

Când vorbim de acest Pl-x 397/2024, este o iniţiativă legislativă pe care am depus-o eu, în iulie 2024. Această iniţiativă voia şi trebuia să respingă Acordul privind cooperarea în domeniul securităţii între România şi Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024, de către Klaus-Werner Iohannis.

Domnule preşedinte,

Vă rog să aveţi în vedere că din conţinutul acestui acord reiese că acesta este un tratat bilateral, tratat la nivel de stat, iar, în conformitate cu art. 39 lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, în cazul tratatelor la nivel de stat, după semnare, până la publicarea în Monitorul Oficial, textele bilaterale pot fi făcute publice cu acordul expres al celeilalte părţi.

De ce spun că trebuia ca acest acord să intre în Parlamentul României şi să fie ratificat?

Avem Legea nr. 590 care ne spune extrem de clar, la lit. a), ce se înţelege prin tratat: "Actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat".

Deci, ca acest acord, semnat de Klaus-Werner Iohannis, în iulie 2024, să producă efecte juridice, ar fi trebuit obligatoriu să fie ratificat de către Parlamentul României.

Nu trebuie să tratăm cu lejeritate acest acord, pentru că efectiv are nişte clauze care, indirect vorbind, ne introduce într-un conflict militar direct cu Federaţia Rusă, într-un război care nu aparţine României.

Deci, Klaus-Werner Iohannis şi-a asumat o declaraţie de război, prin semnarea acestui acord, clar cu nerespectarea Constituţiei şi a Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Sunt texte pe care dumneavoastră, cu multă lejeritate, le evitaţi.

Eu am solicitat procedură de urgenţă, la momentul depunerii acestei iniţiative legislative, dar nu aţi făcut acest lucru.

Domnule preşedinte, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

... vă dau citire unui singur alineat din acel acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

"În cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, Ucraina şi România se vor consulta în termen de 24 de ore,..."

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

"... pentru a stabili măsuri adecvate".

Măsuri adecvate înseamnă intrarea României în război.

Trebuia să votăm contra respingerii,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă:

... nu pentru război!

Eu am votat contra respingerii şi am spus "nu" războiului!

Sunt pentru pace!

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 29 octombrie 2024, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai 2019; PL-x 280/2019; adoptată în procedură de urgenţă.

2. Legea privind traseele pedestre de interes naţional în scop recreativ; PL-x 362/2024; adoptată în procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legea adoptată în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legea adoptată în procedură de drept comun, de la data depunerii, astăzi, 29 octombrie 2024.

Domnule Ciubuc, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, deputaţii neafiliaţi, care sunt vreo 38 în această sală, sunt lăsaţi la final.

Stimaţi români,

Stimaţi colegi,

Faptul că aţi respins proiectul de lege iniţiat de domnul Coarnă şi de subsemnatul, Ciprian Ciubuc, membri ai Partidului S.O.S. România, singurii care ne opunem intrării României în război şi denunţarea Acordului semnat la Washington, pe 10 iulie, de preşedintele trădător al românilor, Klaus-Werner Iohannis, care a declarat că România va susţine Ucraina până învinge Rusia, trebuie să fii nebun la cap sau inconştient, sau imbecil ca să îţi asumi un acord militar cu Ucraina.

Iar dumneavoastră, astăzi, prin respingerea acestui proiect, stimaţi colegi, aţi susţinut decizia preşedintelui Iohannis de a susţine Ucraina până învinge Rusia.

Sunteţi nişte trădători şi nişte laşi care nu doriţi să anulaţi acest acord semnat la Washington, pe 10 iulie.

Şi dumneavoastră, ce faceţi? Legiferaţi ca, în continuare, acest acord al preşedintelui Iohannis să-şi producă efecte.

Nu, războiului din Ucraina, nu, înrolării românilor din Armata Română şi trimiterea ca şi carne de tur în Ucraina! Asta susţinem noi.

Iar dumneavoastră, astăzi, vă ascundeţi după băncile Camerei Deputaţilor, mergeţi în campania electorală şi încercaţi să prostiţi românii că România nu este război.

Ba da, din 10 iulie, odată cu acest acord!

Şi astăzi aţi demonstrat încă o dată că nu vreţi să denunţaţi acest acord de anulare a acordului militar semnat de preşedintele trădător Klaus-Werner Iohannis.

Să vă judece românii!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Iniţiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2023 privind învăţământul preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările şi completările ulterioare; Pl-x 311/2024; lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.50.