Parliamentary debates

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 326 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 160.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinile de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 11, şi marţi, 12 noiembrie 2024; programul de lucru pentru perioada 11-16 noiembrie 2024; lista rapoartelor depuse în perioada 4-11 noiembrie 2024 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 17.00 vom continua cu primirea de răspunsuri la întrebări şi prezentarea de interpelări.

Totodată, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată cererea de demisie a doamnei deputat Cosette-Paula Chichirău, aleasă în Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi, începând cu data de 5 noiembrie 2024.

În conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare, întreb dacă doamna deputat este prezentă în sală şi stăruie în demisie?

Doamna deputat nu este prezentă, aşa că, luăm act de această demisie din calitatea de deputat, la data înscrisă în cerere, iar vacantarea locului respectiv urmează să fie dezbătută în şedinţa de mâine, 12 noiembrie 2024.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii?

Vă rog, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

M-am uitat prin programele electorale, pe care şi PSD şi PNL le propun în aceste alegeri, şi am văzut o preocupare pentru valorificarea superioară a gazelor naturale, pentru industria chimică, petrochimică.

Dar ce să vedeţi? În Parlamentul României am depus, alături de colegii de la USR, încă din anul 2019, un proiect de lege care să încurajeze investiţiile...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Doamnă deputat, intervenţii la...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...investiţiile...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...ordinea de zi v-am rugat, dacă aveţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...în industria chimică şi petrochimică din România.

Şi la ordinea de zi...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa

Doamnă deputat...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...domnule...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa

...mâine sunt declaraţii politice.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...preşedinte de şedinţă...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog, dacă aveţi intervenţii la ordinea de zi v-am rugat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Da, la ordinea de zi...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...am o intervenţie...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...anume - să permiteţi Comisiei pentru buget, finanţe, bănci, de aici, din Camera Deputaţilor, să lucreze în paralel cu plenul, pentru a emite un raport, sper eu, pozitiv, la Pl-x 177/2019, proiect care prevede facilităţi fiscale pentru ca gazele naturale care sunt extrase din Marea Neagră în prezent şi care urmează să fie extrase din cel mai mare perimetru, Neptun Deep, începând cu 2027, să fie valorificate superior şi să avem şi noi o industrie chimică care se dezvoltă aici, în România.

Ar fi păcat să refuzaţi, stimate colege, stimaţi colegi, să discutaţi acest proiect de lege. E nevoie de un raport, e nevoie de un raport pozitiv şi Comisia pentru buget, finanţe poate să lucreze în paralel cu plenul, pentru a emite acest raport.

Şi o să vă rog să supuneţi la vot acest lucru, domnule preşedinte.

S-a mai făcut aici, în Camera Deputaţilor acest lucru, comisia a lucrat în paralel cu plenul.

Şi putem să votăm astăzi acest proiect care să încurajeze industria românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Azi avem respingeri.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Şi eu vă mulţumesc pentru intervenţie.

În primul rând, v-am spus de la începutul şedinţei că avem respingeri pe ordinea de zi, asta vom dezbate astăzi.

Şi nu pot obliga eu un preşedinte de comisie să lucreze în paralel cu plenul...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Dar nu obligaţi, supuneţi la vot.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...în cazul în care este sau nu este prezent, trebuie să decidă preşedintele comisiei sau Biroul comisiei...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Supuneţi la vot.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...sau să vină preşedintele să ceară să lucreze. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

V-am cerut să supuneţi la vot.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Nu-l văd pe domnul preşedinte în sală. (Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Vă rog, procedură.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Plenul poate să încuviinţeze ca Comisia pentru buget, finanţe, bănci să lucreze în paralel cu plenul. S-a mai făcut lucrul acesta. S-a făcut prin vot, aici, în Camera Deputaţilor, şi nu puteţi să refuzaţi sau să abuzaţi de poziţia pe care o aveţi acolo şi să nu supuneţi la vot ceea ce v-am cerut.

Aşa că, vă rog să supuneţi la vot lucrul acesta.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

V-am răspuns, doamnă Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Nu mi-aţi răspuns.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog, următorul...

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Trebuie să supuneţi la vot.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Nu am ce să supun la vot.

Preşedintele comisiei nu este în sală, să vină să... (Vociferări.) ...solicite, după care supunem la vot. Nu avem o decizie a Biroului comisiei, după cum v-am spus, nu pot să supun eu la vot nimic.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Nu e adevărat.

Încălcaţi Regulamentul.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Nu încalc niciun regulament.

Vă rog, domnule Dămureanu Ringo.

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Nu s-a mai făcut asta niciodată în Camera Deputaţilor.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aici sunt dovezile... (Arată un document.) ...cu cele 15 milioane de euro, subvenţia electorală pe care preşedintele AUR, George Simion, a cheltuit-o.

De la acest microfon, George Simion, care astăzi lipseşte de la serviciu, v-a spus tuturor...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Domnule Dămureanu, vă rog...

Domnul Ringo Dămureanu:

...Parlamentului României...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...intervenţii la ordinea de zi dacă aveţi.

Nu suntem la...

Domnul Ringo Dămureanu:

Sunt la procedură, domnule preşedinte...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...declaraţii politice.

Domnul Ringo Dămureanu:

...nu mă întrerupeţi, chiar dacă există o alianţă între PSD şi AUR.

Aceste dovezi...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog frumos...

Domnul Ringo Dămureanu:

...arată cum 15 milioane de euro au fost cheltuite...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

...să opriţi microfonul. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Ringo Dămureanu:

...iar George Simion... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da, din partea...

Domnul Damian Romulus-Marius, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.)

Domnul Romulus-Marius Damian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să anunţ azi că îmi voi da demisia din Partidul Social Democrat, rămânând ca parlamentar independent.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Doamnă deputat Buzoianu Diana-Anda.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Domnule preşedinte,

Pe data de 20, 29 martie, 12 aprilie, 7 iunie, 19 iunie, 28 iunie 2023, în toate aceste dăţi aţi aprobat să fie supus la vot în plen convocarea în paralel cu plenul a comisiilor, pentru a putea să fie dezbătute şi votate rapoarte pentru proiecte care nici măcar nu erau pe ordinea de zi.

Vă cerem exact acelaşi lucru, pe care l-aţi făcut de nenumărate ori, să-l faceţi şi atunci când nu vă convine, da, pe proiectele pe care vreţi să le blocaţi.

Noul Cod silvic este un proiect care va proteja pădurile din România.

Avem nevoie să fie convocate în paralel şi Comisia juridică, şi Comisia pentru agricultură. A fost cerută doar Comisia juridică, mâine. Este nevoie să fie şedinţă comună, să ne asigurăm că acest proiect de lege trece, este adoptat şi va cuprinde reformele pe care noi toţi le vrem, teoretic, cel puţin în declaraţii politice, pentru a proteja aceste păduri.

Aşadar, vă cer - ştiu, în Comitetul liderilor astăzi aţi respins, şi PNL şi PSD aţi respins să fie pus mâine pe ordinea de zi acest proiect de lege.

Trebuie să fie...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Nu e adevărat...

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Ba da, a fost respins.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

...eu am votat pentru.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Aţi votat pentru, în Comitetul liderilor?

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

PSD şi PNL au respins în Comitetul liderilor.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Iată!

Nu ştiu. (Vociferări.)

Bun. Bine.

Atunci, haideţi să votăm împreună, să fie supusă această cerere şi să fie convocată în paralel, proiectul de lege să fie trimis comisiilor raportoare.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Păi, este în comisia raportoare.

Doamna Diana-Anda Buzoianu (de la tribună, fără microfon):

Nu, e doar la... agricultură. (Vociferări.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Mergem mai departe.

Vă rog, dacă sunt intervenţii la ordinea de zi? Că până acum, nu prea au fost.

Sunt? Nu sunt.

Atunci, intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Am apăsat.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog, domnule Rodeanu. (Vociferări.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Exact pentru asta am apăsat pe buton.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vin cu o propunere de modificare a ordinii de zi, respectiv cu referire la poziţia 9 pe ordinea de zi - Pl-x 11/2018 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local).

În momentul de faţă acest proiect legislativ are raport de respingere, este pe ordinea de zi, un proiect iniţiat în 2018.

Ceea ce vreau să vă solicit este retrimiterea lui la comisii, retrimiterea şi reanalizarea lui de către comisiile raportoare.

Din 2018 până în 2024 s-au întâmplat multe. Au fost iniţiate unele dintre cele mai mari proiecte de investiţii în România, dar, cu toate astea, înregistrăm unul dintre cele mai mari numere de oameni năpăstuiţi din această cauză, expropriaţi, care nu şi-au primit nici măcar în ziua de astăzi despăgubirile promise prin hotărâri de Guvern, oameni care nu mai au posibilitatea de a se întreţine, oameni care îşi contestă dreptul lor, recompensa oferită de Guvern pentru cedarea dreptului de proprietate.

Ceea ce vă solicit este ca, odată cu retrimiterea la comisii, să ne uităm un pic şi în Constituţie, acolo unde despăgubirea trebuie să fie pe măsură şi justă. Este un drept constituţional asigurat de acest document.

Deci, propunerea pe care v-o înaintez este retrimiterea acestui proiect către comisii. Vă solicit reanalizarea lui, ca raport. Adică, sunt foarte multe argumente care să contribuie la reglarea Legii nr. 255 şi, în acest context, consider că comisiile raportoare au un moment foarte bun de analiză, iar noi, ca parlamentari, putem să încercăm să soluţionăm problema miilor de oameni care sunt expropriaţi şi nu au primit despăgubiri, sutelor care au primit despăgubiri incomplete şi celor care nu se mai pot întreţine pentru că sunt privaţi de dreptul lor la proprietate de către statul român.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

La fel, colegii din online să se pregătească.

Avem o solicitare de retrimitere la comisii, din partea domnului deputat Rodeanu, a punctului 9 de pe ordinea de zi, Pl-x 11/2018.

Vot, vă rog.

Pentru - 32 de voturi, contra - 86, 24 de abţineri, un coleg care nu votează.

Solicitarea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii la ordinea de zi, intrăm în ordinea de zi.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 49 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 221/2018.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 49 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, în fond, pentru dezbatere şi avizare, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 49 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, transmisă cu adresa Pl-x 221/2018.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, dacă avem intervenţii?

Dacă nu, propunerea legislativă rămâne la votul final.

3. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 223/2018.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 45 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, în fond, pentru dezbatere şi avizare, cu Propunerea legislativă nr. 223/2018.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, dacă avem intervenţii? Nu avem.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri; Pl-x 83/2018.

Vă rog, reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială să dea citire raportului.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 83/2018.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52 /2011, în sensul extinderii domeniilor în cadrul cărora se poate presta muncă necalificată având caracter ocazional.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 28 februarie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât aceasta a rămas fără obiect ca urmare a apariţiei Legii nr. 86/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Dezbateri generale, vă rog, dacă sunt?

Domnul Ciubuc Ciprian, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege este un proiect de lege la care am fost coiniţiator.

Şi vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în România există români care merg şi câştigă un ban, cu ziua, în comunităţi, fie că vorbim despre comunităţi în comune sau sate, pe la mici fermieri sau chiar mari fermieri.

Aceşti oameni, de multe ori, nu au un contract de muncă şi, în momentul în care se îmbolnăvesc, nu le plăteşte nimeni spitalizarea şi nici măcar dările către Fondul de pensii.

Acest proiect venea să sprijine acei oameni care merg ocazional şi lucrează în comunitate, iar angajatorul să plătească taxele şi impozitele aferente, odată la 3 luni, în funcţie de câte zile de muncă a avut.

Se practica şi se practică şi astăzi în cooperative, în asociaţii, dacă vorbim despre horticultură, dacă vorbim despre pomicultură, chiar şi la diferite lucrări agricole se practică această muncă, iar aceşti oameni nu sunt asiguraţi social, nu sunt asiguraţi medical şi nu le sunt plătite dările la stat.

Respectiv, acest proiect de lege... faptul că dumneavoastră, în Comisia pentru agricultură, i-aţi dat un vot de respingere, vreau să atrag atenţia - ce faceţi cu aceşti oameni care muncesc cu ziua, ce faceţi cu românii care sunt zilieri, cum îi asiguraţi?

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc şi eu.

Dar, cu siguranţă, vă refereaţi la un alt proiect, pentru că în 2018 nu eraţi parlamentar şi n-aveaţi cum să fiţi coiniţiator şi raportul a fost dat de cu totul altă comisie.

Vă rog, domnule Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Domnule preşedinte,

Mi-aţi luat vorba din gură, pentru că asta voiam să-i spun şi eu colegului meu. (Vociferări.)

Este vorba despre un proiect legislativ din 2018, domnule Coarnă, dacă n-aţi înţeles, suntem în 2024... (Vociferări.)

Deci, colegul nostru, Ciprian Ciubuc, a intrat în Parlament în 2020, iar proiectul are raport din 2018 şi nu se referă, n-are nicio legătură cu aspectele pe care le-a menţionat dânsul.

Nu contest că are alte iniţiative legislative şi că nu poartă de grijă acestor oameni, dar, într-adevăr, proiectul este foarte vechi, are raport din 2018 şi, într-adevăr, nu mai are obiect, pentru că ceea ce s-a propus prin acest proiect este deja reglementat.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii?

Vă rog, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Într-adevăr, proiectul acesta nu mai are obiect, dar este o bună ocazie să ne amintim că în România avem printre cele mai taxate salarii din toată Uniunea Europeană.

Şi vreau să vă aduc aminte că plătim 10% - impozit pe venit, 10% - sănătate, de pe urma căreia românii nu prea beneficiază, şi 25% - pensie.

Avem cel mai taxat salariu minim din toată Uniunea Europeană.

Şi, declarativ, inclusiv domnul Ciolacu, de la Guvern, ne spune că avem cel mai taxat salariu minim, dar, când vine vorba să facă ceva sau să facem noi, în Parlament, ceva, ce să vedeţi, că votaţi respingere pe bandă rulantă.

De fiecare dată când am venit aici, la tribuna Parlamentului, şi v-am spus să scutim echivalentul salariului minim de taxe, aţi votat împotrivă, nu aţi vrut să votaţi acest proiect care a fost depus, alături de colegii mei din USR, încă din anul 2022.

Am pierdut 2 ani de zile în care românilor puteau să le română mai mulţi bani în buzunar, pentru că nu v-a păsat. Nu v-a păsat să îi lăsaţi aici, să aibă o viaţă mai bună. I-aţi gonit, de fapt, asta aţi făcut.

Atunci când taxaţi... când taxaţi oamenii care muncesc cinstit în ţara asta înseamnă că-i goniţi, că-i goniţi în alte ţări, să-şi găsească viitorul, în Anglia, în Franţa, în Italia, în Spania, în loc să muncească aici, în România, să-şi găsească aici fericirea, să-şi poată clădi fiecare o familie aici, în România.

Sper că va veni ziua când aici, în Parlament, o să votăm reducerea taxelor pe muncă, pe salarii. Să nu mai taxăm de la primul leu munca cinstită, pentru că doar aşa putem să avem şi noi salarii decente şi aici, în România.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea art. 10 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Pl-x 440/2018.

Rog reprezentantul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială să prezinte raportul.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport asupra Propunerii legislative privind completarea şi modificarea art. 10 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 440/2018 din 3 septembrie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se asigurarea unei evidenţe clare a persoanelor active pe piaţa muncii şi a condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi garantarea respectării drepturilor individuale ale fiecărui cetăţean român plecat la muncă în străinătate.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 27 iunie 2018.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, punctul de vedere negativ al Guvernului.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 19 deputaţi, din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune planului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, din următoarele considerente:

- Textul preconizat a fi introdus nu reprezintă o legătură tematică cu restul art. 10 din Legea nr. 76/2002;

- Legea nr. 76/2002 reglementează sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, şi nu asigurarea unei evidenţe a cetăţenilor români care lucrează în străinătate;

- Cadrul legal pentru protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate este dat de Legea nr. 156/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar soluţiile preconizate prin propunerea legislativă ar fi trebuit să fie incluse în acest act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu avem.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale; Pl-x 465/2018.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei, Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 465/2018 din 11 septembrie 2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în sensul menţinerii drepturilor la prestaţii şi servicii de asigurare în cazul accidentelor de muncă sau bolilor profesionale şi ulterior încetării contractelor individuale de asigurare.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 3 septembrie 2018.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, punctul de vedere negativ al Guvernului.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 20 deputaţi, din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât măsurile propuse nu pot fi asimilate situaţiei persoanelor asigurate ca urmare a angajării lor în muncă. Contractele individuale de asigurare pot fi încheiate opţional şi de către persoane care nu sunt angajate în muncă.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, din partea Grupului USR, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Proiectul acesta venea şi ne spunea că persoanele care muncesc în această ţară şi care, de pildă, au boli profesionale, să beneficieze de asigurarea de sănătate, un lucru până la urmă firesc. Şi nu înţeleg de ce ne trebuie un proiect legislativ, să ni se spună că trebuie să beneficieze angajaţii de servicii de sănătate.

Păi, vă spun eu de ce. Pentru că, probabil, iniţiatorul s-a gândit... oricum oamenii care muncesc cinstit în ţara asta şi plătesc lună de lună sănătatea, 10% din ceea ce câştigă, nu beneficiază de sănătate. De câte ori nu am văzut oameni care nu plătesc o dată, plătesc de două, de trei ori sănătatea, şi pe chirii, şi pe dividende, şi pe orice fel de venituri mai au, până şi pe bonurile de masă plătim sănătatea, până şi pe boală plătim sănătatea sau plăteam, la un moment dat, încă mai plătim, într-o anumită măsură, dar, de fapt, când vine vorba să mergem în sistemul de stat, nu beneficiem de servicii la nivel. De multe ori, pacienţilor li se spune să meargă la privat, că s-a atins plafonul, nu mai sunt bani şi pentru ei, să facă un RMN, să facă analize; sunt întrebaţi dacă s-au născut în luna respectivă, ca să beneficieze de analize gratuite.

Tragedia este că, de fapt, finanţăm un sistem care nu are grijă de pacienţi şi de aceea e nevoie de reformă în sănătate, dar o reformă reală, nu doar o spoială, cum am mai văzut de-a lungul timpului, o reformă în care pacientul chiar să aibă dreptul de a alege, de a-şi alege asiguratorul de sănătate. Să existe concurenţă în ceea ce priveşte asigurările de sănătate. Să avem şi Case Naţionale, dar să avem şi alţi asiguratori în concurenţă, pentru că doar aşa pacientul o să poată să-şi aleagă asiguratorul şi apoi spitalul sau doctorul, că-i de stat sau că e privat, şi până la urmă chiar să beneficieze de pe urma banilor pe care îi plăteşte lună de lună la stat. (Aplauze.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 2 din Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice nr. 75/1994; Pl-x 63/2018.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice şi a Comisiei pentru administraţie publică, vă rog, domnule preşedinte Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea şi completarea art. 2 din Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice nr. 75/1994

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin adresa Pl-x 63 din 26 februarie 2018, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 2 din Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice nr. 75/1994.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Legea nr. 75/1994, în sensul prevederii obligaţiei arborării drapelului naţional pe arterele principale de circulaţie, cu 5 zile înainte de 1 Decembrie.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea art. 2 din Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice nr. 75/1994.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu avem intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor; Pl-x 326/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice şi a Comisiei pentru apărare, vă rog să prezentaţi raportul comun suplimentar.

Domnule Rodeanu, vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Raport comun suplimentar Pl-x 326/19 septembrie 2018

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din 19 septembrie 2018, retrimiterea acestei propuneri legislative, pentru o nouă examinare şi depunerea unui raport comun suplimentar.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu această propunere, cu adresa Pl-x 326/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare constă în modificarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul României nu susţine adoptarea.

Cele două comisii s-au întrunit şi au dezbătut în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut această iniţiativa legislativă în şedinţa din ziua de 19 iunie 2018.

Comisia pentru apărare a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei juridice au dezbătut această iniţiativă legislativă în şedinţa din ziua de 25 iunie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Ulterior, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat din nou iniţiativa legislativă, în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru apărare, în data de 3 octombrie 2018, cu unanimitate de voturi, au hotărât menţinerea raportului de respingere.

Iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat din nou iniţiativa legislativă, în 3 octombrie 2018, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de respingere.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Alexandru Victoria-Violeta, din partea Grupului USR.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu sunt de acord cu această propunere legislativă, fără să pretind că problema portului armei şi a permisului pentru arme este prima prioritate a României, dar sunt de acord cu un principiu.

Proiectul spune că unităţile de poliţie trebuie să notifice posesorii permisului de port-armă, cu trei luni înainte, că îi expiră permisul.

Repet, nu vă luaţi neapărat de tema în sine, cât vreau să vă gândiţi la un principiu.

Este corect ca statul să notifice persoanele cărora le livrează un serviciu, cu ceva timp înainte, cu privire la expirarea valabilităţii unui document.

Aşa ceva trebuie făcut şi pentru rovignetă.

Instituţiile statului trebuie să te anunţe cu ceva vreme înainte că îţi expiră, că nu stai în fiecare zi să-ţi răsfoieşti portofelul, să-ţi scoţi pe masă cardurile şi alte documente şi să vezi când îţi expiră şi când nu.

Statul trebuie să-i respecte pe cei care sunt corecţi şi care nu-şi reînnoiesc, pentru că nu şi-au amintit că le-a expirat acest lucru.

Acelaşi lucru trebuie făcut şi cu cardul de sănătate. (Arată cardul.) Dacă vi-l scoateţi din portofel, o să vedeţi că este expirat.

În ce mă priveşte, medicul meu de familie este o doamnă serioasă care mi-l foloseşte cu regularitate şi care se uită cu toată atenţia asupra acestui lucru.

Nimeni nu ne-a căutat, din statul român, cu un serviciu foarte simplu, care nu trebuie să coste milioane de euro. Sunt convinsă că-şi freacă mâinile clienţii acestor contracte de mari softuri, când, de fapt şi de drept, o asemenea aplicaţie costă foarte puţin şi se poate trimite tip serviciu SMS, care să-ţi atragă atenţia că ţi-a expirat un document sau altul. Acelaşi lucru trebuie făcut şi pentru permisul de conducere.

Şi închei, informându-vă, că, din punctul meu de vedere, ca ministru al muncii, respectul... vă rog să-mi permiteţi să-mi termin fraza! - respectul pe care l-am arătat pensionarilor şi viitorilor pensionari a fost să creez un sistem simplu, tip email, care pleca cu o lună înainte ca persoana să ajungă la vârsta pensionării şi care îi spunea angajatorului să-şi ajute angajatul cu următorul set de documente şi să-l pregătească pentru momentul pensionării, ca să nu dureze mult.

Nu e necesar să facem nişte rachete care să coste milioane de euro! E necesar să schimbăm optica în instituţiile publice, să le facem să lucreze cu adevărat respectuos pentru oameni, pentru cei corecţi, pentru cei care nu sunt în situaţia de a ocoli legea, ci pur şi simplu nu şi-au adus aminte. Şi nu este necesar de cine ştie ce buget, după care să-şi frece mâinile clienţii care fac ditamai softurile, de milioane de euro...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

... când, de fapt, se pot face cu bani foarte puţini.

Ideea proiectului, chiar dacă se referă la ceva ce nu e în prioritatea României, este o idee corectă care nu-i neapărat de lege...

Mulţumesc încă o dată.

Nu are, de fapt, legătură cu legea, ci are legătură cu hărnicia şi cu respectul care trebuie să existe în instituţiile publice, pentru toţi cetăţenii acestei ţări.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; Pl-x 11/2018.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Ministerul Justiţiei a transmis anumite observaţii, conform punctului de vedere din 12 martie 2018.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil propunerea legislativă.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţa din 12 septembrie 2018.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 9 octombrie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu avem intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă privind preluarea imobilelor reprezentând case de cultură a sindicatelor în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate; Pl-x 194/2018.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie, vă rog, domnule preşedinte Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind preluarea imobilelor reprezentând case de cultură a sindicatelor în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriilor şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, asupra Propunerii legislative privind preluarea imobilului reprezentând case de cultură a sindicatelor în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate, prin adresa Pl-x 194/2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 3 aprilie 2018, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea posibilităţii de preluare a bunurilor imobile reprezentând casele de cultură a sindicatelor, aflate în proprietatea organizaţiilor sindicale, în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele două comisii sesizate în fond au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat propunerea legislativă, în şedinţa din 12 septembrie 2018. La lucrările Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi-au înregistrat prezenţa un număr de 20 deputaţi, din totalul de 23 de membri.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi-a desfăşurat lucrările în data de 3 octombrie 2018. La dezbateri au fost prezenţi deputaţi conform listei de prezenţă. La dezbateri a participat, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond, cu majoritate de voturi, au decis să propună plenului Camerei Deputaţilor întocmirea unui raport comun de respingere a Propunerii legislative privind preluarea imobilelor reprezentând case de cultură a sindicatelor în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Intervenţii, în cadrul dezbaterilor generale? Nu avem.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Timpul afectat dezbaterilor fiind epuizat, o invit pe doamna vicepreşedinte Oana Ţoiu să continue şedinţa cu primirea de răspunsuri la întrebări şi prezentarea de interpelări.

Până vine doamna vicepreşedinte, o să dau citire iniţiativelor legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere şi vot final sunt depăşite.

Este vorba despre:

- Pl-x 356/2024 (Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii); data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final fiind 8 noiembrie 2024;

- Pl-x 352/2024 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii); data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere fiind 8 noiembrie 2024;

- Pl-x 354/2024 (Propunerea legislativă pentru suspendarea pensiilor de serviciu pentru persoanele care ocupă funcţii de demnităţi publice, precum şi instituirea contribuţiei la sănătate pentru veniturile aferente părţii necontributive a pensiei de serviciu); termenul la care se împlineşte termenul constituţional fiind 8 noiembrie 2024.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Oana-Silvia Ţoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Declarăm deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări, din data de 11 noiembrie 2024, ora 17.00.

Avem deputaţi înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa din 11 noiembrie, următorii.

Domnul Gabriel Andronache, PNL, dacă este în sală? Nu.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă, neafiliat? Nici dumnealui nu este în sală.

Doamna Raisa Enachi, neafiliată, dacă este în sală?

Vă aşteptăm, nicio problemă.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată prim-ministrului, domnul Marcel Ciolacu.

Obiectul interpretării: "Intervenţie urgentă pentru sprijinirea cetăţenilor români afectaţi de inundaţiile din Spania".

Stimate domnule prim-ministru,

Singurul europarlamentar îngrijorat de soarta românilor din afara graniţelor este Diana Iovanovici-Şoşoacă, cea care a ridicat în Parlamentul European problema sprijinului insuficient pentru românii afectaţi de inundaţiile devastatoare din Spania, subliniind nevoia unui ajutor rapid şi corect.

Este imperativ ca Guvernul să intervină prompt şi eficient!

Românii din diaspora, a căror contribuţie economică susţine constant PIB-ul ţării, au nevoie acum de un sprijin real şi concret, nu de măsuri temporare.

Totuşi, remarcăm o discrepanţă evidentă în alocarea resurselor pentru cetăţenii români afectaţi de calamităţi, în comparaţie cu alte categorii.

De exemplu, refugiaţii ucraineni au beneficiat de fonduri substanţiale şi condiţii de cazare în hoteluri şi apartamente, toate cheltuielile fiind acoperite de stat.

În schimb, românii afectaţi de inundaţii în ţară au primit doar corturi şi sume insuficiente pentru a-şi reconstrui gospodăriile.

Faptul că românii sunt lăsaţi pe plan secund transmite un sentiment de nedreptate şi descurajare pentru toţi cei care, prin munca lor, departe de casă, susţin neîncetat economia României, cu speranţă că nu vor fi abandonaţi în ţara lor.

Ne aflăm, de asemenea, într-o perioadă electorală, iar întreaga clasă politică este vizibil activă în căutarea voturilor românilor, însoţită de promisiuni şi angajamente de moment. Observăm că doar în această perioadă politicienii sunt prezenţi printre cetăţeni, însă fără soluţii reale.

Domnule prim-ministru,

Dumneavoastră vă revine misiunea de a apăra interesele românilor, precum şi a celor din Spania.

Şi, în această ordine de idei, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete intenţionează Guvernul să ia pentru a sprijini românii afectaţi de inundaţiile din Spania, cum ar fi ajutoarele financiare, asistenţă pentru relocare sau suport logistic?

2. Există planuri de colaborare cu autorităţile spaniole pentru a facilita ajutorul acordat românilor afectaţi de inundaţii?

3. De ce există o diferenţă de tratament între cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni în ceea ce priveşte accesul la servicii sociale, educaţie şi sănătate?

4. Care sunt criteriile pe baza cărora se alocă resursele pentru sprijinirea cetăţenilor ucraineni şi cum se justifică acestea, în comparaţie cu nevoile cetăţenilor români?

5. Ce fonduri guvernamentale sau europene sunt disponibile pentru sprijinirea românilor din diaspora afectaţi de calamităţi naturale şi cum pot aceştia accesa aceste fonduri?

6. Care sunt procedurile specifice pe care românii din diaspora trebuie să le urmeze pentru a beneficia de aceste fonduri şi ce instituţii sunt responsabile pentru gestionarea acestora?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt deputaţi prezenţi, dintre cei care vor să îşi prezinte interpelările astăzi.

Celor cărora le-au fost cerute răspunsuri din partea Guvernului - domnul Cristian Brian a cerut Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse - Întrebare privind bilanţul sumelor cheltuite pe întreţinerea parcului auto al instituţiei.

Dacă avem reprezentanţi din partea Guvernului cu răspuns? Nu. Nu avem niciun reprezentant din partea Ministerului Familiei prezent astăzi în şedinţă.

Din partea Ministerului Educaţiei, tot pentru consumul de carburant al ministerului şi al instituţiilor subordonate, dacă avem reprezentant care să răspundă? Nu avem niciun reprezentant nici de la Ministerul Educaţiei, astăzi.

De la Ministerul Educaţiei, la întrebarea "Probleme apărute în calcularea costului standard per elev", dacă avem reprezentanţi? Nu avem niciun reprezentant de la Ministerul Educaţiei care să poată răspunde la întrebarea "Problemele apărute în calcularea costului standard per elev".

De la Ministerul Afacerilor Interne, dacă avem un reprezentant care să răspundă întrebării domnului Şlincu Dan-Constantin, de la PSD, "Statistici 2021-2024 privind numărul de morţi, răniţi, grav, răniţi uşor raportat la numărul de kilometri parcurşi în ţara noastră şi soluţiile de reducere a accidentelor rutiere"? Dacă avem reprezentant de la MAI? Nu avem niciun reprezentant de la MAI astăzi, în şedinţă.

De la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, dacă este cineva să răspundă întrebării domnului Cristian Brian, "Bilanţul sumelor cheltuite pe întreţinerea parcului auto al instituţiei"? Dacă avem reprezentant din partea MCID? Nu avem niciun reprezentat nici de la acest minister, astăzi, în şedinţă.

De la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Finanţelor, dacă este cineva care poate răspunde întrebării domnului Şlincu Dan-Constantin, "Soluţii pentru creşterea numărului de poliţe de asigurări obligatorii pentru locuinţe"?

Mulţumim.

Vă invităm la microfon.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; din loja Guvernului):

Avem un răspuns foarte lung, în scris.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Îmi cer scuze, nu vă aud!

Puteţi veni să-mi spuneţi dacă aveţi ceva.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (din loja Guvernului):

Sunt 30 de pagini!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Dacă tot sunteţi aici, puteţi să veniţi să-l spuneţi. Dacă doriţi!

Domnul Ioan Cristian Haiduc (din loja Guvernului):

Dacă nu e domnul deputat...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Dacă nu...

Deci, nu doriţi să-l prezentaţi la microfon?

Domnul Ioan Cristian Haiduc (din loja Guvernului):

Nu neapărat!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Am înţeles. E relativ simplă întrebarea. Dacă sunteţi prezent aici şi aveţi răspunsul, doriţi să-l citiţi sau nu?

Domnul Ioan Cristian Haiduc (din loja Guvernului):

Dacă domnul deputat nu e...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Bun, am înţeles!

Mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Doamnă preşedinte, noi stăm aici ca să ascultăm răspunsurile!

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mergem mai departe.

Din partea domnului Cristian Brian, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, întrebare privind consumul de carburant al ministerului şi al instituţiilor subordonate.

Dacă avem un reprezentant care poate răspunde? Este reprezentant.

Vă aşteptăm la microfon.

Domnul Ioan Cristian Haiduc:

Ca urmare a întrebării dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 14058A/2024, având ca obiect "Consumul de carburant al ministerului şi al instituţiilor subordonate", vă transmitem ataşat un format centralizat.

Deci, situaţia centralizată la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi instituţiile subordonate...

La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei sunt mai multe solicitări.

Deci, numărul de autoturisme aflate în parcul auto:

• în 2020: 62;
• în 2021: 61;
• 2022: 60;
• 2023: 53;
• 2024: 52.

Consumul anual de carburant real, în litri:

• în 2020: 62.851,23 litri;
• în 2021: 58.540,30 litri;
• în 2022: 68.628,42 litri;
• în 2023: 64.229,02 litri;
• în 2024: 45.667,40 litri.

Sumă anuală cheltuită în ultimii 5 ani:

• în 2020: 308.083,12 lei;
• în 2021: 334.722,59 lei;
• în 2022: 565.910,22 lei;
• în 2023: 462.550,79 lei;
• în 2024: 307.089,36 lei.

Termenul mediu de utilizare a autoturismelor: 10 ani.

Ultima reînnoire a parcului auto - anul 2022.

Măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice privind parcul auto - Ordinul nr. 822/2024 privind reglementarea limitelor de consum lunar de carburant pentru autoturismele din dotarea MDLPA.

Măsuri pentru reducerea poluării. La acest moment nu sunt întreprinse demersuri privind reducerea poluării, din cauza măsurilor legislative referitoare la achiziţiile de autoturisme, în vederea înnoirii parcului auto.

Institutul Naţional de Administraţie.

Instituţia INA, solicitare:

Numărul autoturismelor aflate în parcul auto:

- în 2020: 13;

- în 2021: 11;

- în 2022: 11;

- în 2023: 8;

- în 2024: 8.

Consumul anual de carburant real, în litri: 3.735,28.

În 2021: 3.668,90.

În 2020: 3.565,45.

În 2023: 7.278,84.

În 2024: 3.694,21.

Suma anuală cheltuită în ultimii cinci ani, decontată de INA.

În 2020: 26.550.

În 2021: 15.600.

În 2022: 38.500...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumim frumos.

Cred că s-a înţeles.

E depusă şi în scris.

Domnul Ioan Cristian Haiduc:

Mai aveam...

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Mulţumim mult. Şi apreciem prezenţa dumneavoastră.

Menţionez, de altfel, că mi-a fost comunicat de către reprezentanţii Guvernului că cei care au primit întrebări din partea domnului deputat Cristian Brian au comunicat cu domnul deputat, anterior şedinţei, şi au transmis răspunsurile în scris, de aceea nu sunt prezenţi astăzi aici, la convocare.

Mulţumesc.

Mai avem întrebări tot din partea domnului Cristian Brian, pe consumul de carburant. Acestea au primit răspunsuri în scris.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au primit o întrebare de la domnul deputat Adrian Giurgiu privind starea păşunii administrată de Primăria Comunei Deda.

Dacă este reprezentant care să răspundă?

Acelaşi sistem. Trec peste întrebările domnului Cristian Brian, din motivul menţionat anterior, că au primit răspuns în scris.

Ministerul Sănătăţii a primit întrebare de la domnul Emanuel- Dumitru Ungureanu, de la USR, privind ancheta urgentă la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Buzău.

Înţeleg că aici s-a solicitat amânare din partea Guvernului şi nu avem nici răspuns în scris, nici răspuns oral. (Vociferări.)

Am înţeles. Deci, în acest moment Guvernul solicită amânare, pentru că nu are toate informaţiile pe baza cărora să formuleze răspunsul.

Guvernul solicită amânare, de asemenea, tot Ministerul Sănătăţii, pentru a răspunde la întrebări privind proiectul defibrilatoarelor - o să continui cu formularea pe care a dat-o domnul deputat Aelenei Dănuţ, de la AUR, când a formulat întrebarea - "mort de peste 10 ani".

Apoi, Ministerul Energiei solicită amânare în a răspunde la întrebarea domnului Dan-Constantin Şlincu, de la PSD, şi anume "Cauzele privind scăderea resurselor de energie electrică în prima jumătate din 2024 comparativ cu anul trecut şi soluţiile prevăzute pentru a creşte producţia".

Tot Ministerul Energiei solicită, de asemenea, o amânare pentru întrebarea domnului Dan-Constantin Şlincu, "Soluţii şi termene concrete pentru reducerea decalajului dintre importul de energie şi producţia proprie, pentru susţinerea necesarului de electricitate din ţara noastră".

Vă mulţumesc.

Aceasta a fost lista integrală a întrebărilor.

O zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.13.