Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, înlocuit de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii şi colegele în sală, să putem începe şedinţa noastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 210.

Aşa cum bine ştiţi, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Vă reamintesc că au fost distribuite şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de astăzi şi miercuri, 10, respectiv 12 februarie; programul de lucru pentru perioada 10-15 februarie 2025; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Astăzi dezbatem iniţiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 17.00 vom continua lucrările cu prezentarea interpelărilor ce urmează să fie adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă există propuneri în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Astăzi, poporul a învins, Constituţia a triumfat...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ordinea de zi!

Domnul Dumitru Coarnă:

... preşedintele Klaus Werner Iohannis şi-a dat demisia!

Repet, poporul a învins, Constituţia a învins... (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi vreţi să trecem asta pe ordinea de zi?

Domnul Dumitru Coarnă:

Ordinea de zi era să respectăm Constituţia, dreptatea şi democraţia. De această dată, poporul şi noi, cei care am luptat cu voi,...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

... care aţi abuzat Constituţia, am învins...

Doamne, ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Gavrilă, propuneri la ordinea de zi?

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Nu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Atunci, dezapăsaţi!

Bun.

Atunci intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 9/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 211/2011.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun suplimentar.

Doamna Diana-Anda Buzoianu (din sală):

Aveţi dumneavoastră raportul?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Teoretic, eu îl am.

Dar cum de nu-l aveţi?

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 211/2011

A fost retrimis Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi către Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu au fost sesizate pentru dezbaterea în fond.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, pe data de 27 aprilie 2011.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, punctul de vedere al Guvernului privind adoptarea propunerii, aviz favorabil de la Comisia pentru buget.

Avem, cu unanimitate de voturi, un raport pentru respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu doreşte.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; Pl-x 265/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun.

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, transmisă cu PL-x 265/2018 din 25 aprilie 2018.

Suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu un nou alineat, alin. (5), propunându-se ca un procent de 5% din veniturile proprii ale bugetelor locale şi 100% din donaţii şi sponsorizări să se aloce pentru diferite sărbători sau festivaluri.

Proiectele de sărbători sau evenimente urmează a fi selectate pentru finanţare, în funcţie de importanţa pe care o au pentru comunitatea locală, pentru dezvoltarea educaţională, culturală, nu doar recreativă.

Cele două comisii s-au reunit separat şi au dat un raport de respingere.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a prezentei iniţiative legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Brian, dezbateri generale.

Nu. Ba da!

Domnul Botez?

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, avem o problemă cu faptul că unii primari, ca să nu generalizăm, folosesc fondurile pentru diverse festivităţi, în cadrul comunelor lor. Uneori aceste bugete alocate depăşesc disponibilitatea normală a bugetelor locale şi apoi merg la şefii de consilii judeţene şi cer suplimentarea fondurilor, pentru că nu le ajung pentru investiţiile pe care le au.

Ideea este bună, însă această limitare poate crea probleme.

De aceea, da, cred că trebuie respins proiectul, însă ideea este foarte bine identificată.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Staţi să termin şi ...

Domnule Brian? Scuze!

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După un an de mandat, vă anunţ că numele meu de familie este Cristian, nu Brian.

Legat de iniţiativa legislativă care se referă la finanţele publice locale, trebuie să aduc în atenţia plenului o situaţie care se referă tocmai la acest subiect, şi evident că va aduce în discuţie şi reforma administrativă.

În judeţul Maramureş avem o comună, în speţă comuna Şieu, care a intrat în incapacitate de plată, care, în urma unor datorii acumulate la neplata unor facturi, pentru deszăpezirea din ultimii ani, a ajuns să primească poprire pe conturi şi a ajuns să i se sechestreze microbuzul şcolar. Această comună a fost condusă 16 ani de zile de un primar de culoare roşie. Momentan s-a schimbat coloratura politică, dar, în contextul acesta, atât locuitorii comunei, cât şi UAT-ul suferă parţial din cauza proastei gestiuni a UAT-ului, parţial din cauză că este unul dintre miile de oraşe şi comune din ţară, în care veniturile care vin la bugetul local nu se apropie nici măcar câtuşi de puţin de ce înseamnă cheltuielile din acel UAT.

Este necesar, în primul rând, să avem parte de administratori buni, de UAT-uri, de primari buni, dar, în acelaşi timp, este necesar să ne gândim la reforma pe care o propunem românilor de atâta vreme, pentru că acest caz este doar unul dintre multele de la nivel naţional.

Zilele acestea dezbaterea publică este despre altceva, dar mi-aş dori, cu toate astea, să nu uitaţi ce aţi promis românilor, când vine vorba despre administrarea UAT-urilor, când vine vorba despre comasare şi reformă administrativ-teritorială, pentru că ar fi foarte mare păcat ca aceste comunităţi să fie pedepsite, în continuare, atât de proasta gestiune a fondurilor pe care au făcut-o primarii, dar şi de lipsa de viziune a conducerii ţării, în speţă Parlamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Cristian.

Doamna Şerban Gianina.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Auzim, aproape la fiecare şedinţă de plen, de reformă administrativă. Şi aş vrea să nu uităm că avem nenumărate comune, în România, care nu se pot susţine singure şi cer rectificări bugetare, cer suplimentare de la CJ-uri sau chiar din bugetul central.

De 4 ani de zile votăm legi - Ziua bujorului, Ziua zambilei, ziua... habar n-am cui - doar pentru a crea evenimente şi a da posibilitatea primarilor să-şi facă campanie şi imagine pe bani publici.

Aş vrea să vă amintesc încă o dată, revin, că anul trecut, în unanimitate, în acest plen, am votat ca anul 2025 să fie Anul copilului.

Stimaţi colegi,

Anul copilului ar trebui să vină cu indexarea alocaţiei, ar trebui să vină cu un sprijin real pentru copii. Şi nu am agreat şi am votat 2025 Anul copilului ca să creăm bâlciuri în localităţi, ci să oferim un sprijin real, pe care, la Legea bugetului, amendamentul privind alocaţiile copiilor l-aţi respins. Mă gândesc că poate acum o să gândiţi ceva real, că sunteţi la guvernare, pentru a sprijini copiii din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

E clar, avem un raport de respingere, dar s-a deschis această cutie şi discuţie despre reforma administrativă, plecând de la o modificare propusă la Legea finanţelor publice locale.

Şi dacă toată lumea aşteaptă şi vede că, de fapt, autorităţile locale, multe dintre ele nu se mai pot autosusţine, nimeni nu se întreabă oare de ce. Înţeleg că sunt tot felul de opinii.

Din punctul meu de vedere, dacă sunteţi de acord, Legea finanţelor publice locale, care a fost făcută în anul 2006, a fost făcută din perspectiva dezvoltării autorităţilor locale sau a României, în general, la acel moment.

Între timp, comunităţile locale s-au dezvoltat, costurile - trecând peste exagerări şi putem să le discutăm... şi celelalte -, dar costurile de a menţine infrastructura, pe care au dezvoltat-o, sunt mult mai mari şi veniturile ajung să nu mai acopere aceste costuri.

E la fel ca la o gospodărie, atunci când te dezvolţi, costul de întreţinere a gospodăriei creşte.

De aceea, cred că, dincolo de... - şi aş vrea să nu le amestecăm sau să includem, dacă vreţi, partea asta secundară a finanţării reformei administrative, pentru că Legea finanţelor publice este un instrument de finanţare a modului de organizare a administraţiei publice locale, în România, la fel, şi la central... Codul fiscal este un model sau un mod de finanţare a ceea ce înseamnă infrastructura administraţiei centrale, până la urmă. Ar trebui să dezbatem, şi chiar acestea sunt două reforme mari incluse în reforma mare administrativă, Legea finanţelor publice locale.

Pentru cei care nu înţeleg ce vreau să spun este că, la acest moment, impozitul pe venit, pe care îl alocăm către autorităţile locale, devine insuficient. De fiecare dată, la fiecare buget - cred că sunteţi de acord -discutăm foarte mult de ce s-a pus...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Adrian Câciu:

... doar atâta cotă sau altă cotă.

Nu este suficient impozitul pe venit, nu sunt insuficiente cotele defalcate.

Închid aici, cu speranţa că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Câciu:

... colegii vor veni la Comisia pentru buget sau în Parlament, cu iniţiativă, să discutăm despre Legea finanţelor publice locale, reformată.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiilor, se propune respingerea propunerii legislative.

Rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dacă sunteţi aşa de amabil, să le comunicaţi colegilor de la Senat că trebuie să vină la muncă. Tocmai şi-au anulat tot programul pe săptămâna aceasta.

Înţelegem că au fost "decapitaţi", înţelegem că au rămas fără căpetenie, dar nici aşa, să-ţi baţi joc de banii contribuabilului, să nu vii la muncă.

Înţelegem că nu vor să ne onoreze cu prezenţa la plenul reunit de mâine, dar trebuie să respecte nişte proceduri, trebuie să respecte Regulamentul Camerelor reunite.

Aşa că, îi rugăm pe colegii senatori să rămână la muncă şi să nu-şi bată joc de o chestiune care se anunţă a fi începutul democratizării României, prin plecarea uzurpatorului de la Cotroceni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

N-aş vrea să vă dau un răspuns, doar că nu ştiu ce plen mai avem noi mâine... comun.

Da. Propunerea...

(Doamna deputat Anamaria Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Domnule Suciu, vă rog să nu confuzăm oamenii!

Este o procedură care a fost aprobată în Biroul permanent al Camerelor reunite. Asta înseamnă că mâine trebuie să fie o şedinţă de plen comun, pentru că noi nu avem demisia domnului preşedinte Iohannis.

Aşadar, când vom avea demisia în mână, atunci vom spune că nu mai are obiect. Până atunci, programul merge aşa cum s-a convenit în şedinţă.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ca să nu confuzez şi mai tare, vă spun că, de fiecare dată, voi respecta şi vom respecta Regulamentul. Doar că nu ştiu în mâinile cui va trebui să trimitem hârtia, dar vă asigur, stimată doamnă, că, atunci când vom avea un document oficial, şedinţa de plen comun de mâine va fi anulată. Asta ca să nu confuzez pe nimeni.

Vă mulţumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă (din sală):

Nu puteţi s-o anulaţi! Vom face plângere penală, domnule Suciu, nu puteţi să faceţi aşa ceva!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 13/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare; Pl-x 291/2018.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun.

Doamna Aneta Matei:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 13/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere:

- avizul negativ al Consiliului Legislativ;

- avizul negativ al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

- avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat propunerea legislativă şi documentele conexe, în şedinţa din data de 12 iunie 2018, iar membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului în şedinţa din 5 iunie 2018.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Domnul Muncaciu.

Aţi apăsat târziu, că altfel, de regulă, văd.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Asistăm, din nou, la un abuz al acestei coaliţii toxice.

Cum aţi putut să băgaţi pe ordinea de zi 23 de puncte, în faţa celor 30 pe care le aveam programate?! Care este logica pentru care faceţi lucrul ăsta?!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Care e problema?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Problema este că nu se poate aşa! Noi suntem confruntaţi cu nişte articole, pe care nu am avut timp să le studiem.

Din punctul de vedere al democraţiei, este o călcare în picioare a democraţiei. Nu se poate să faceţi ... şi să continuaţi lucrul ăsta!

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Aşa spune Regulamentul!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Păi, Regulamentul spune că avem dreptul să citim lucrurile astea, nu? Dumneavoastră ce faceţi? Le băgaţi cu zece minute înainte? Nu se poate aşa ceva! Este o bătaie de joc faţă de această naţiune. Noi avem dreptul să ştim ce discutăm. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În lipsa unui lider de grup care să aibă curajul să apese butonul şi să explice de la microfon...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Am apăsat!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog. Perfect! Altfel o făceam eu.

Vă rog să le explicaţi tuturor colegilor mai vechi sau mai noi care este procedura şi cine stabileşte ordinea de zi, şi cu cât timp înainte, şi cu acordul căror lideri de grup, inclusiv al celui din partea grupului de unde a vorbit domnul doctor.

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Lucrurile sunt extrem de simple.

Regulamentul spune următorul lucru - în şedinţa Biroului permanent de miercuri sau ultima şedinţă de Birou permanent din săptămâna în curs se stabileşte proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare. Definitivarea acestui proiect se realizează în şedinţa de Birou permanent şi Comitet al liderilor, care ia decizia pe proiectul ordinii de zi, în ziua în care se desfăşoară şedinţa de plen.

Mulţumesc.

În prima zi de şedinţă de Birou permanent şi Comitet al liderilor din săptămâna în curs.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-a fost atent.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Propunerea legislativă....

(Doamna deputat Anamaria Gavrilă solicită să ia cuvântul.)

Doamna Gavrilă, doriţi să luaţi cuvântul? Pe procedură?

Doamna Anamaria Gavrilă:

Domnule Suciu,

Înţelegem că la PSD demisia este relativă. Adică, domnul Ciolacu şi-a dat demisia şi după aceea a fost tot preşedinte la PSD şi tot premier, şi tot aşa. Adică, uite este, uite nu e!

Deci, domnule Suciu, nu puteţi, pentru numele lui Dumnezeu, nu puteţi să veniţi aşa şi să spuneţi: "Da, şedinţa de mâine nu va mai avea loc".

Şedinţa de mâine trebuie să aibă loc, domnule Suciu, pentru că vom continua cu plângerile penale şi abuzul acesta pe care îl faceţi încontinuu. Da?

Vă rog frumos, atenţie la speech! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc pentru călduroasa atenţionare, pentru binele meu, dar mergem mai departe.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 178 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 179/2018.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie.

Domnule Rogobete, vă rog, raportul comun.

O voce din sală:

Aţi sărit un punct!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă am sărit, mă întorc.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 178 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

În conformitate cu prevederile art. 95 de Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, prin adresa Pl-x 179/2018 cu privire la dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificare art. 178 din Legea nr. 95/2006.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) şi alin. (6) ale art. 178 din Legea nr. 95/2006, în sensul eliminării situaţiei de incompatibilitate generată de exercitarea simultană a funcţiei de manager de spital şi a activităţilor medicale desfăşurate în cadrul altor unităţi sanitare publice sau private.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 28 martie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Şi ne întoarcem la Propunerea legislativă de modificarea şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie - Pl-x 425/2015.

(Domnul deputat Vass Levente solicită să ia cuvântul.)

Ne întoarcem. Ne întoarcem la Pl-x 179/2018.

Am rugămintea să fiţi puţin mai atenţi şi când întreb să şi apăsaţi!

Vă rog.

Domnul Vass Levente:

Am şi apăsat, să ştiţi!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A apărut după!

Domnul Vass Levente:

Mulţumesc.

Atunci s-a respins şi în Senat, şi în Camera Deputaţilor, la comisie. Însă, de atunci, O.U.G. nr. 106/2024 permite şi deputaţilor, şi senatorilor, să facă activitate medicală.

În principiu, susţinem respingerea acestei iniţiative legislative, dar poate, în timp, ne gândim dacă se poate ca şi managerii să facă activitate medicală, dacă sunt medici.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule Vass.

Ne întoarcem la Pl-x 425/2015.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu?

Domnule Bende, vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, republicată, transmisă cu adresa Pl-x 425/2015.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamnă Prună, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Acest proiect de lege este unul dintre multele proiecte despre schemele din energie, schemele pe care statul român şi parlamente din trecut le-au tot votat.

Acest proiect este despre schema cu certificate verzi, adică banii aceia pe care lunar îi plătim din factura noastră de energie.

Ne-a costat această schemă vreo 19 miliarde de euro, pe care o plătim şi acum. A creat tot felul de anomalii în piaţă, investitori care au ajuns, până la urmă, să plece din România, pentru că - ce să vedeţi?! - statul a zis ceva, după care s-a întors de vreo şapte-opt ori şi n-au mai înţeles ce se întâmplă cu investiţiile lor. Partea tristă e că tot consumatorii români au ajuns să plătească aceste scheme şi, cum vă spuneam, le plătesc în continuare. Şi au ajuns la mâna statului consumatorii, stat care ne zice - cu pixul a scris pe hârtie - cât trebuie să plătim noi factura la energie. Şi o face în continuare, şi din aprilie iar consumatorul se uită către stat, că nu ştie ce se va întâmpla cu facturile.

Mesajul meu e simplu. Nu vă mai băgaţi nasul în această piaţă a energiei, de maniera aceasta, pentru că nu asta va duce la facturi mai mici, nu asta va duce la mai multă predictibilitate. Singura manieră să avem preţuri corecte la energie este să avem investiţii, să avem investitori care să vină aici şi să producă, să instaleze megawaţi de energie şi apoi întreprinderile româneşti, consumatorul român să beneficieze de pe urma acestor investiţii, având preţuri corecte la energie.

Altfel, puteţi să faceţi tot felul de scheme, tot n-o să vă iasă, iar consumatorul român va fi cel care va duce povara unor decizii care se iau aici împotriva lui.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mărturisesc, colega dinainte m-a inspirat. Pe de o parte, pentru că, într-adevăr, sunteţi în literă atunci când aţi modificat ordinea de zi, cu foarte puţin timp înainte, introducând 23 de noi puncte, din cele... nu mai ştiu, minimum 700-800, dacă nu peste 1.000 de proiecte legislative, cu rapoarte de respingere care aşteaptă. Asta ar însemna că, dintre cele 1.000, noi tot timpul trebuie să le ştim care sunt şi care este poziţia noastră pe ele.

Deci, sunteţi în literă, dar nu în duh.

Revenind la proiect. Într-adevăr, schemele acestea care implică manipularea pieţei de energie, indiferent că se numesc scheme bazate pe certificate verzi sau scheme bazate pe certificatele de emisii de carbon, sunt scheme care manipulează piaţa, care fac ca energia electrică să fie din ce în ce mai scumpă, care incriminează activitatea umană care emite dioxid de carbon şi orice activitate umană, şi mai ales cea industrială duce la emiterea de dioxid de carbon, în final având o energie din ce în ce mai scumpă.

Principiul după care ar trebui să rămânem este următorul - o energie mai verde înseamnă energie mai ieftină. O energie mai ieftină este o energie mai verde, indiferent de sursa de combustibil care duce la producerea acestei energii.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Avem de-a face din nou cu aberaţiile pe care dumneavoastră le-aţi acceptat, în directivele europene, atunci când a venit vorba despre certificatele verzi. Aceste certificate verzi nu se bazează pe nimic ştiinţific.

Chestiunea cu dioxidul de carbon... Altă aberaţie!

Aţi închis minele. S-a schimbat concentraţia dioxidului de carbon în atmosferă? Nu!

Deci, noi adoptăm şi impunem industriei româneşti nişte aberaţii pe care le-aţi preluat de la unii care, prin propagandă, vi le-au băgat pe gât. Acest lucru trebuie să înceteze. Nu se poate să mergem aşa, la infinit, cu prostia asta! E vorba despre ştiinţă aici, nu este vorba despre scheme!

Aţi acceptat inacceptabilul, să spuneţi că puteţi să modificaţi dioxidul de carbon în atmosferă, prin închiderea minelor! Absurditatea asta trebuie să înceteze, pentru că ne costă bani şi îi costă pe producătorii români de energie, timp în care tot miniştrii voştri liberali au închis minele şi au închis grupuri electrogene, şi am ajuns la mâna importului extern.

De asta vă spun, aceste prostii trebuie să înceteze în Parlamentul României, dacă vrem să fim o naţiune civilizată! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Se vorbea despre preţul corect la energie. Preţul corect la energie, pentru România, trebuie să fie preţul de producător plus preţul de transport şi preţul de reinvestiţie şi mentenanţă a ceea ce avem. Aşa trebuie calculat preţul. Nu trebuie calculat nici pe bursa de la Viena, nu trebuie calculat nici pe diferite artificii şi diferiţi intermediari care au venit şi beneficiază de sume extraordinare, datorită aşa-zisei liberalizări a pieţei, pe care aţi susţinut-o.

Aşa că, hai să revenim la a repara ce aţi făcut rău! Însă voi încercaţi să amestecaţi, aşa, nişte chestii care nu au nicio bază. Fiecare ţară trebuie să aibă un avantaj competitiv, că de asta Spania nu este ca România, Norvegia nu este ca Italia şi aşa mai departe. Avantajul nostru competitiv sunt resursele şi capacităţile de producţie a energiei. Noi cu astea trebuie să defilăm şi pe astea trebuie să le protejăm, nu să intrăm într-o piaţă unde ne batem cu Germania care importă gaz rusesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cîmpean, Grupul PNL. (Vociferări.)

Nu mai sunt intervenţii.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 56 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari; PL-x 426/2018.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică, raportul comun.

Doamnă Stănescu, vă rog.

Doamna Vetuţa Stănescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 56 din Legea nr. 230/2007.

Astfel, Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 27 iunie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere favorabil al Guvernului, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007, în sensul instituirii unei noi contravenţii, respectiv neprezentarea sau neprezentarea în termen a documentelor solicitate în cadrul controlului exercitat conform prevederilor art. 55 din lege, precum şi a sancţiunii aplicabile în cazul săvârşirii acestora, amenda contravenţională de la 500 la 3.000 de lei.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în şedinţa din 18 septembrie 2018.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 3 octombrie 2018.

La dezbaterile care au avut loc a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Diana Doina Tenea - director general în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Din analiza iniţiativei legislative, s-a constatat că, în data de 28 septembrie 2018, a intrat în vigoare Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, prin care se abrogă Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari; astfel, iniţiativa legislativă a rămas fără obiect de reglementare.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 56 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru completarea art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; Pl-x 381/2018.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru apărare, vă rog, raportul comun.

Domnule Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

A fost transmisă Comisiei pentru industrii şi servicii, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, spre dezbatere în fond, cu adresa Pl-x 381/2018, în data de 19 iunie 2018.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 13 iunie 2018.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Pe scurt, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 118 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002, propunându-se modificarea regulilor de competenţă în ceea ce priveşte judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei rutiere şi de aplicare a sancţiunii.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor 4 comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 59/2018.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie?

Vă rog, domnule doctor, vă rog.

Domnul Remus-Gabriel Mihalcea:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 19 februarie 2018.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006, prin redefinirea conţinutului pachetului minim de servicii medicale, precum şi încurajarea utilizării asigurărilor voluntare de sănătate.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. (Aplauze.)

De mult un raport n-a mai primit atât de multe aplauze.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 lit. a) pct. (vii) din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România; PL-x 568/2018.

Nu doreşte nimeni din partea iniţiatorilor.

Domnul Rogobete, Comisia pentru sănătate şi familie, vă rog.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 lit. a) pct. (vii) din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, trimis cu adresa PL-x 568/2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 16 octombrie 2018.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 11 lit. a) pct. (vii) din Legea nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, în sensul eliminării obligativităţii privind vechimea în muncă de cel puţin 19 ani în domeniul recuperării medicale pentru obţinerea titlului oficial de calificare în fizioterapie de către persoanele angajate ca profesori de cultură fizică medicală în sistemul sanitar şi balnear sau de asistenţă socială.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dacă tot vorbim despre fizioterapeuţi, vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi de la putere, că o lege bună pentru sănătatea românilor a fost votată de Parlament, a rămas în vigoare un singur an de zile - şi mă refer aici la deducerea fiscală pentru abonamente la recuperare medicală, la fizioterapie şi la săli de sport.

A fost o iniţiativă transpartinică, votată de toţi, asumată de toţi, bună pentru sănătatea românilor, care a rămas în vigoare un singur an, pe care aţi abrogat-o prin "Ordonanţa-trenuleţ".

Şi, de aceea, vă îndemn să lucrăm împreună la o formă nouă a acestei iniţiative, să facem o lege bună, pentru că ar trebui, noi, ca decidenţi în această ţară, să ne concentrăm şi pe prevenţia bolilor, nu doar pe tratare!

Iniţiativa respectivă, care prevedea că abonamentele deductibile fiscal, pe care angajatorii le puteau da angajaţilor, în valoare de 400 de euro/an/angajat, acele abonamente, cum erau cele similare pentru abonamentele de sănătate, acestea se refereau la săli de sport, se refereau la abonamente în scop terapeutic sau profilactic, cum ar fi fost - kinetoterapie, fizioterapie sau altele conexe.

De aceea, pe cei interesaţi vă îndemn să vă gândiţi la reintroducerea acestei iniţiative şi vă invit în grupul de lucru, pentru a face lucruri bune pentru sănătatea românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Din păcate, această dezbatere revine şi ar trebui să avem un punct final în care să punem punct.

Nu se poate practica medicina fără a trece prin Facultatea de Medicină, pentru că ce doresc aceşti domni este ca să aibă posibilitatea să practice, practic, medicina.

Deci, haideţi să ne înţelegem pentru ultima dată, nu este posibil ca pacienţi, chiar dacă sunt postoperator sau pacienţi noi, nu pot să fie trataţi fără ca cei care îi tratează să aibă diplomă de medic.

Pentru Dumnezeu, asta trebuie să înţelegem! (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să continui ceea ce a spus colegul meu.

Mâine, pe ordinea de zi a Comisiei pentru sănătate şi familie, avem un proiect legislativ, PL-x 442/2024 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 66/2024 -, prin care, după cum spunea colegul meu, domnul medic Muncaciu, se loveşte în profesia de medic.

Drept urmare, avem un memoriu din partea Societăţii Române de Reabilitare Medicală, pentru Comisia pentru sănătate - şi fac pe această cale apel către colegii mei, pentru a vota cel puţin în forma adoptată de Senat, unde se introduc nişte amendamente, astfel încât profesia de medic să fie protejată.

Repet, doresc ca atât opoziţia, cât şi puterea să voteze PL-x 442/2024 în forma adoptată de Senat sau chiar într-o formă mai bună, astfel încât să corecteze greşelile introduse prin O.U.G. nr. 66/2024.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vass Levente.

Domnul Vass Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vorbim despre altă lege.

Aceasta este o lege simplă, trebuie refuzată şi apoi în comisie putem discuta.

Deci n-au legătură între ele.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Absolut. (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 39¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; Pl-x 572/2018.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Prezint Raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 39¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, în fond, cu acest proiect legislativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Guvernul României nu susţine adoptarea propunerii legislative.

În esenţă, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acestui articol - art. 39¹ - din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în sensul înlocuirii amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, dar se merge şi mai departe şi se propune ca, în cazul neprezentării contravenientului la primăria unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul stabil, în termen de 48 de ore de la comunicarea sentinţei definitive, primarul să se adreseze instanţei care a pronunţat hotărârea, în vederea transformării amenzii în pedeapsă cu închisoare.

Comisia juridică, întrunită legal, a dezbătut tot materialul şi propunerea legislativă; s-a constatat că textele din iniţiativă încalcă prevederea art. 23 alin. (13) din Constituţie.

Drept urmare, în urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 39¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Vă rog, domnule Simion, pe procedură.

Domnul George-Nicolae Simion:

Simt nevoia să revin şi să accentuez - luarea de poziţie a colegei mele, Anamaria Gavrilă, este cât se poate de justificată.

Nu puteţi, de la dumneavoastră putere, domnule preşedinte de şedinţă, să anulaţi şedinţa comună de mâine. Avem nevoie de un Birou permanent reunit ca să anuleze acea şedinţă.

Dacă uzurpatorul de la Cotroceni şi-a dat demisia, să şi-o dea începând de astăzi, nu începând cu ziua de miercuri.

Nu am mai văzut aşa nesimţire. Doar Klaus Iohannis e capabil de aşa ceva - îmi dau demisia peste două zile, mai trebuie să-mi închid... cu casa de la Aviatorilor...probabil.

Aşa că, vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, şi rog actuala coaliţie şi actuala majoritate parlamentară să ţină cont de regulamente şi să facă lucrurile cum se cuvine, cum se cade, să nu urmeze paşii domnului Klaus Werner Iohannis.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să îmi împrospătaţi memoria - care, de regulă, nu mă înşală - şi vă rog să menţionaţi când am spus eu, cu de la mine putere, că am anulat vreun plen comun.

Am spus că, având în vedere ceea ce a declarat astăzi preşedintele, şi dacă la Parlamentul României va ajunge o hârtie în sensul celor spuse, este evident că plenul de mâine nu mai are obiect. (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Întrunind Biroul permanent reunit, că aşa... (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar eu cred că am proprietatea termenilor.

Şi, ca să finalizez această şedinţă aşa cum am început-o, doamnă Gavrilă, vă rog. (Vociferări. Râsete.)

Doamna Anamaria Gavrilă:

Domnule Suciu,

Serios, deci, aveam o părere foarte bună despre dumneavoastră. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt căsătorit.

Mulţumesc. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Doamna Anamaria Gavrilă:

Deci... (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Vă anunţ, dacă... dacă v-aţi pierdut scurta memorie, vă anunţ că soţul meu este în plen. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe lângă sora dumneavoastră? (Aplauze.)

Doamna Anamaria Gavrilă:

Deci...

Domnule Suciu,

Vă rog eu să... vă rog eu să luaţi filmările. Vă rog să luaţi filmările. Nu aţi spus niciodată că aşteptaţi hârtia; nu aţi spus niciodată că de la dumneavoastră putere; ei bine, aţi spus că şedinţa de mâine este anulată.

Revizuiţi video.

V-am spus să fiţi atenţi la speech! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu îmi păstrez părerea bună despre dumneavoastră.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte Drulă să continue cu partea a doua.

Mulţumesc.

Vă doresc o seară plăcută!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 februarie 2025, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, conform Regulamentului, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru, de la Grupul parlamentar al PNL, este în sală, doreşte să susţină interpelarea?

Nu este prezent.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels, de la AUR? Are o interpelare. Este în sală? Doreşte să susţină?

Doriţi să susţineţi interpelarea? (Vociferări.) Nu.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels (din sală):

Numai puţin, numai puţin!

Domnul Cătălin Drulă:

Susţineţi interpelarea?

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels (din sală):

Numai o clipă, vă rog!

Domnul Cătălin Drulă:

Bun. Trecem peste şi, eventual, revenim dacă doriţi.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels (din sală):

Da, da, da, vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul Călin-Gheorghe Matieş, de la AUR? Nu.

Domnul Daniel-Răzvan Biro, de la Grupul AUR?

Nu susţine interpelarea.

Domnul Adrian Wiener, de la USR?

Nu susţine interpelarea.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul PSD? Două interpelări.

Nu este prezent.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş?

Nu doreşte să susţină niciuna dintre cele 4 interpelări.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu, de la Grupul AUR? O interpelare.

O susţineţi?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Da, da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Bogdan-Gruia Ivan şi este cu privire la măsuri pentru atragerea investiţiilor în judeţul Iaşi.

Domnule ministru,

Având în vedere experienţa mea anterioară în domeniul educaţional, atât în România, cât şi în Statele Unite ale Americii, am observat cu îngrijorare că judeţul Iaşi nu beneficiază în mod corespunzător de investiţiile externe care ar putea stimula dezvoltarea economică regională şi ar contribui la crearea unor locuri de muncă stabile şi bine plătite pentru locuitorii judeţului nostru.

Municipiul Iaşi, centru cultural şi educaţional important, cu un potenţial economic semnificativ, ar trebui să devină o destinaţie atractivă pentru investitori. Cu toate acestea, consider că, pentru a valorifica acest potenţial, este necesar să adoptăm măsuri specifice care să stimuleze şi să sprijine atragerea de investiţii.

Creşterea numărului de investiţii în judeţul Iaşi va duce nu doar la dezvoltarea economică a regiunii, dar şi la îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor. Este esenţial, deci, ca Guvernul, ministerul pe care îl conduceţi să adopte politici clare şi concrete care să sprijine acest demers.

În acest context, domnule ministru, vă rog să răspundeţi la următoarele:

1. Care sunt măsurile pe care Ministerul Economiei le va lua pentru a sprijini atragerea de investiţii externe în judeţul Iaşi? Există un plan concret de promovare a acestui judeţ ca destinaţie de investiţii?;

2. Ce strategii vor fi implementate pentru a facilita integrarea Iaşiului în reţele economice internaţionale, mai ales având în vedere infrastructura deja existentă - aeroport, centre de afaceri, universităţi?;

3. În ce măsură Ministerul Economiei va sprijini autorităţile locale din Iaşi în dezvoltarea de parcuri industriale şi zone economice specializate, care ar atrage investiţii în sectoare precum IT, cercetare-dezvoltare şi industrie?;

4. Ce măsuri vor fi luate pentru a atrage investitori din SUA şi alte pieţe externe?;

5. Există programe specifice care pot sprijini întreprinderile mici şi mijlocii din judeţul Iaşi, pentru a le ajuta să acceseze finanţări externe?

Aştept, desigur, cu interes, răspunsurile dumneavoastră, domnule ministru.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestui subiect de o importanţă majoră pentru dezvoltarea judeţului Iaşi.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Următorul deputat înscris pe listă, din partea Grupului SOS, doamna Raisa Enachi. Este prezentă, doreşte să susţină?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei Natalia Intotero, ministrul culturii.

Obiectul interpelării - "Protejarea arhivelor audiovizuale ale României".

Stimată doamnă ministru,

Patrimoniul cultural al unei ţări reprezintă identitatea şi memoria colectivă a naţiunii. În acest context, protejarea arhivelor audiovizuale ale României ar trebui să fie o prioritate absolută, iar orice decizie legată de acestea să fie luată cu maximă transparenţă şi responsabilitate.

Cu toate acestea, aflăm că Televiziunea Română a trimis mii de casete din arhiva sa în Germania, pentru digitalizare, fără aprobarea Ministerului Culturii, fără informarea Arhivelor Naţionale şi fără certificatul de export prevăzut de lege. Mai mult, acest transfer s-a făcut în baza unui acord cu Google, care permite folosirea materialelor Televiziunii Române pentru dezvoltarea unor tehnologii de inteligenţă artificială, fără ca statul român să aibă control asupra modului în care acestea sunt utilizate.

O astfel de decizie ridică multiple semne de întrebare cu privire la legalitatea procesului, la transparenţa instituţională şi la protejarea intereselor naţionale.

În acest context, solicităm clarificări din partea Ministerului Culturii şi răspunsuri concrete la următoarele întrebări:

1. A existat un aviz oficial al Guvernului României pentru acest transfer? Dacă nu, cine a aprobat această decizie şi ce măsuri vor fi luate împotriva celor responsabili?;

2. Ce acţiuni urgente intenţionează Ministerul Culturii să întreprindă pentru a stopa acest transfer şi pentru a recupera materialele deja expediate?;

3. De ce nu s-a efectuat o evaluare cu Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România a arhivei Televiziunii Române, înainte de export, aşa cum impunea legea? Cine a decis să facă doar o evaluare internă şi din ce motiv?;

4. Cum poate justifica statul român faptul că patrimoniul audiovizual naţional este oferit gratuit unor entităţi private precum "Google", care îl pot utiliza fără ca România să aibă controlul asupra modului în care este folosit?;

5. De ce alte televiziuni publice europene au respins acest proiect, considerându-l păgubos, în timp ce România l-a acceptat?;

6. Cum este posibil ca o arhivă de o asemenea valoare să fie expediată fără consultarea Ministerului Culturii, a Arhivelor Naţionale şi fără o hotărâre a Guvernului?;

7. Ce măsuri concrete vor fi luate pentru ca astfel de decizii, care afectează patrimoniul naţional, să nu mai fie luate fără consultarea autorităţilor competente?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Tot din partea Grupului SOS, domnul Iosif-Florin Jianu? Are două interpelări. Doreşte să susţină vreuna dintre ele? Nu.

Din partea Grupului USR, domnul Bulearcă, domnul Rodeanu? Au o interpelare. Nu doresc să susţină.

Tot din partea Grupului USR, domnul Ovidiu Paraschivescu?

Nu doreşte să susţină.

Grupul SOS, domnul deputat Sorin-George Oltenaşu?

Nu susţine, nu?

Domnul Sorin-George Oltenaşu (din sală):

Doresc să susţin.

Domnul Cătălin Drulă:

A, susţineţi.

Vă rog, la microfon, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Obiectul interpelării - este adresată ministrului mediului, apelor şi pădurilor - face referire la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022 pentru subinvestiţia "Sprijin pentru investiţii în noi suprafeţe ocupate de păduri".

Aş dori să-l întreb pe domnul ministru:

Care este motivul blocării a sute de proiecte de împădurire la nivelul Departamentului PNRR, proiecte aprobate de Gărzile Forestiere din ţară şi tergiversarea semnării contractelor de finanţare de către minister, contracte ce trebuie încheiate cu beneficiarii fondurilor pentru realizarea împăduririlor?

A doua întrebare - de ce este nevoie de un număr total de 12 semnături pe un contract de finanţare, respectiv beneficiar, reprezentant ministru plus alte 10 persoane, ale unor persoane care se suprapun în atribuţii?

A treia întrebare - cum justificaţi activitatea subordonaţilor dumneavoastră, care, din luna decembrie până în prezent, au semnat doar un număr infim de 14 proiecte, publicate pe lista MMAP, dintr-un total de câteva sute aflate în aşteptare?

A patra întrebare - în condiţiile în care proiectele tehnice sunt verificate şi avizate de Gărzile Forestiere Teritoriale, cum justificaţi timpii foarte mari de reverificare a acestor proiecte, în loc ca oamenii, beneficiarii să primească rapid fondurile necesare demarării activităţilor de împădurire?;

A cincea întrebare - cum justificaţi lipsa transparenţei, a comunicării stadiului lucrărilor, a dialogului cu beneficiarii, în condiţiile absenţei unei comunicări săptămânale despre stadiul aprobării, a faptului că lucrătorii din Departamentul PNRR nu răspund la telefoanele instituţiei şi îi blochează pe apelanţi?

A şasea întrebare - vă asumaţi nerealizarea obiectivului de absorbţie a fondurilor europene destinate împăduririi terenurilor arabile? Dintr-o sumă iniţială de 560 de milioane de euro, redusă ulterior la 300 de milioane de euro, ce sumă a fost cheltuită până la 31.01.2025, respectiv pentru ce sume au fost semnate contractele de finanţare până la această dată, având în vedere că depunerea proiectelor se mai poate face până în luna ianuarie 2026?

Vă rugăm să ne răspundeţi în scris.

Cu deosebit respect, deputat al SOS, Oltenaşu Sorin-George.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul deputat Iulius Marian Firczak?

Aveţi cuvântul.

Domnul Iulius Marian Firczak:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii, iar obiectul este - "Stadiul implementării noului cadru normativ aplicabil contractelor cost-volum şi cost-volum- rezultat".

Domnule ministru,

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 106/2024 şi Ordonanţa de urgenţă nr. 107/2024, publicate în Monitorul Oficial din 6 septembrie 2024, a fost modificat procesul de încheiere a contractelor cost-volum şi cost-volum-rezultat. Aceste modificări au inclus:

- Creşterea plafonului maxim pentru contractele de acest tip de la 4,3 miliarde RON la 6,2 miliarde RON, pentru a facilita accesul pacienţilor la tratamente;

- De asemenea, şi schimbarea criteriilor de prioritizare pentru negocieri, astfel încât să fie favorizate medicamentele care aduc economii bugetare.

În contextul acestor modificări, vă solicit să-mi transmiteţi următoarele informaţii:

1. Pentru câte Denumiri Comune Internaţionale - DCI-uri - au fost iniţiate şi finalizate procesele de negociere după suplimentarea plafonului maxim prevăzut de O.U.G. nr. 107/2024?;

2. Care este stadiul procesului de includere a acestor DCI-uri în Lista prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 privind rambursarea medicamentelor?;

Şi ultima întrebare - care este termenul estimat pentru finalizarea tuturor formalităţilor necesare astfel încât medicamentele aferente acestor DCI-uri să fie efectiv rambursate şi accesibile pacienţilor?

Aceste informaţii sunt esenţiale pentru a înţelege impactul noilor măsuri şi pentru a evalua progresele înregistrate în procesul de deblocare a accesului pacienţilor la tratamente esenţiale.

Vă mulţumesc anticipat pentru răspuns şi pentru sprijinul acordat clarificării acestei situaţii.

Vă solicit răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, domnul Alexandru-Paul Dimitriu? Are 3 interpelări.

Nu doreşte să susţină niciuna.

Întreb dacă mai există deputaţi care doresc să susţină sau să prezinte interpelări adresate Guvernului?

Nu sunt.

Constatând acest lucru, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.15.