Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

A ajuns şi doamna secretar.

În câteva secunde o să începem şedinţa noastră.

Doamnelor şi domnilor,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 184.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Până mai intră colegi, daţi-mi voie să vă citesc iniţiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit:

- PL-x 672/2024 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 146/2024 pentru instituirea unei măsuri temporare privind durata cursurilor de formare iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de astăzi şi miercuri, 17, respectiv 19 februarie; programul de lucru pentru perioada 17 - 22 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 10 - 17 februarie; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; şi informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că astăzi dezbatem iniţiative legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 17.00 vom continua lucrările noastre cu prezentarea interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

De asemenea, vă prezint şi o informare scrisă din partea liderului Grupului parlamentar al POT, doamna Gavrilă Anamaria, care ne aduce la cunoştinţă că doamna deputat Ionescu Monica şi domnul deputat Ionescu Radu-Mihail îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al POT şi devin deputaţi neafiliaţi.

Dacă în legătură cu ordinea de zi există intervenţii?

Pe ordinea de zi? Nu.

Procedură, doamna Şerban?

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am solicitat şi săptămâna trecută, în Biroul permanent.

Aţi anunţat şi dumneavoastră acum prezenţa a 180 de colegi. Noi ar trebui să fim 331 de deputaţi la muncă. Încă mergem în sistem hibrid, deşi Regulamentul spune foarte clar - trebuie să fim la muncă. Doar în situaţii excepţionale, de pandemie, de calamităţi naturale, de cutremure, putem uza de votul online.

Românii ne-au trimis aici să fim la muncă, şi nu să votăm în online şi să intrăm pe tablete; sau consilierii noştri.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog încă o dată să supuneţi şi să puneţi pe ordinea de zi, în Biroul permanent, intrarea într-un cadru regulamentar - parlamentarii să fie la muncă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să faceţi o propunere, la Biroul permanent, în acest sens.

Domnul Coarnă.

Bănuiesc că tot pe procedură.

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Tot pe procedură, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da, domnule preşedinte.

Mulţumesc mult.

Aceeaşi discuţie. Noi suntem într-o situaţie care nu mai obligă la o stare de excepţie, prin care noi să votăm în sistem online.

Regula este extrem de clară, prin lege, prezenţă fizică. Pentru că acest sistem online, în opinia mea, este un sistem fraudulos, nu are nimeni controlul cine votează pe acea tabletă. Poate vota vecinul, poate vota sora, soţia, consilierul şi aşa mai departe, lucru care se întâmplă.

Mai mult de atât, nu avem nici controlul cu privire la prezenţa acestor oameni în sistemul online.

Întotdeauna, în sistemele de drept democratice, aşa cum ne place nouă să credem că am ajuns, avem regulă şi excepţie.

Regula este ca, în conformitate cu legea, Constituţia României şi Legea nr. 96, prezenţa să fie fizică - inclusiv Regulamentul.

Pe cale de excepţie, în situaţii de excepţie, pe care le-a enumerat colega mea, am putea să adoptăm această poziţie.

A fost pandemia. Văd că v-aţi obişnuit cu furtul şi cu frauda asta. Pentru că, până la urmă, discutând aşa, între noi, bărbăteşte, e vorba de fraudă acolo.

Niciodată... sau sunt legi sensibile pe care dumneavoastră nu le puteţi trece în plenul Parlamentului, legile organice, de exemplu, şi veniţi cu frauda asta cu sistemul electronic.

Rugămintea mea este... că plenul este suveran, poate să supună la vot revenirea la normalitate.

Eu vă rog să puneţi pe ordinea de zi votul cu privire la prezenţă fizică în Parlamentul României, pentru că suntem în condiţii de normalitate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Enache, vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am avut o propunere, săptămâna trecută, pentru ordinea de zi de azi - Ora Guvernului, conform Regulamentului, când domnul ministru David trebuia să vină în faţa Camerei Deputaţilor.

Se pare că domnul profesor a învăţat foarte repede metehnele pe care Klaus Iohannis, mai mult ca oricare altul, le-a adus în politica românească - fuga de răspundere, fuga de dezbatere, fuga de Parlament.

Este şi greu, de altfel, ca după 10 ani de domnie a lui Klaus Iohannis peste educaţie, pe care, aşa cum a recunoscut, a dus-o de la România educată la România eşuată, să avem alte pretenţii.

Îi transmitem domnului ministru David să nu mai facă alba-neagra cu istoria şi cu geografia în şcoala românească. Azi anunţă că eliminăm aceste materii, mâine că le introducem din nou.

Domnul David ne-a spus să îl invităm după data de 6 martie.

N-o să-l invităm după 6 martie, pentru că domnul ministru David face parte dintr-un guvern care trebuie să plece până pe 6 martie.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andronache.

Voiam să zic ceva de moţiune, dar nu zic. (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu-i nimic, că o să spun eu.

Atât curaj aveţi, că astăzi n-aţi mai depus moţiunea. Foarte interesant! (Vociferări.)

Din perspectiva a ceea ce aţi spus, domnule lider de grup, vă reamintesc că, atât la Comitetul liderilor, cât şi, informal, la Biroul permanent, v-am transmis mulţumirile domnului ministru pentru faptul că aţi ridicat această problemă, şi v-a transmis un lucru de bun-simţ, lăsând la o parte faptul că, procedural, mai întâi trebuie consultat ministrul, să vedem dacă este sau nu este prezent în Bucureşti. În mod evident că nu era prezent, şi de aceea nu a venit, dar v-a mai transmis şi faptul că până în 6 martie se desfăşoară doar consultări pe tema dumneavoastră. Aşa că, din perspectiva aceasta, v-a adresat o rugăminte de bun-simţ, să reveniţi cu solicitarea de a fi prezent după data de 6 martie.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, n-am niciun motiv să vă mai dau cuvântul.

Domnul Dumitru Coarnă (din sală):

Tot pe procedură.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu puteţi avea procedură la nesfârşit.

V-am dat cuvântul pe procedură... (Vociferări.) aşa cum am dat tuturor colegilor. Aţi vorbit o dată, îmi pare foarte rău.

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind stimularea start-upurilor şi a inovării în domeniul inteligenţei artificiale de încredere COM (2024) 28; PHCD 10/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Domnul Cîmpean, din partea Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind stimularea start-upurilor şi a inovării în domeniul inteligenţei artificiale de încredere COM (2024) 28.

Având în vedere opiniile transmise şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene:

- Susţinem Comunicarea privind stimularea start-upurilor şi a inovării în domeniul inteligenţei artificiale;

- Recomandăm sprijinirea financiară a microîntreprinderilor, pentru adoptarea inteligenţei artificiale;

- Şi recomandăm sprijinirea aplicării inteligenţei artificiale în domeniul agriculturii, în special în zonele izolate, dezavantajate sau supuse unor provocări demografice majore.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 11 februarie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii sau obiecţii de ordin general?

Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 11/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Nu sunt comentarii.

Dacă la titlu există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între Guvernul României şi Centrul European de Competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2024; PL-x 662/2024; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei.

Domnule preşedinte Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au redactat raportul comun asupra acestui Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între Guvernul României şi Centrul European de Competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică, semnat la Bucureşti, la 27 septembrie 2024.

În temeiul art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au fost sesizate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, aşa cum rezultă din titlu, ratificarea Acordului de sediu între Guvernul României şi Centrul European de Competenţe în domeniul industrial, tehnologic şi de cercetare în materie de securitate cibernetică.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru politică externă au contat la redactarea acestui raport.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între Guvernul României şi Centrul European de Competenţe, în forma transmisă de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri, doamna Bruynseels Ramona, Grupul AUR.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Grupul AUR va vota pentru, însă am aprecia să înţelegem puţin mai bine care sunt beneficiile stabilirii sediului aici, la noi.

Dincolo de beneficiul de imagine, dincolo de faptul că vom crea, categoric, câteva locuri de muncă, am dori să înţelegem ce altceva ne aduce nouă, României, în afară de cheltuieli şi, bineînţeles, de finanţare de la bugetul de stat, acest centru.

În acelaşi timp, pentru că domeniul cybersecurity ocupă primele pagini peste tot şi este clar de o foarte mare actualitate, trebuie să aflăm în perioada următoare, cu toţii, care este strategia noastră, strategia României, în acest domeniu mai mult decât strategic şi, mai ales, mai ales, trebuie să aflăm ce vrem să facem din punct de vedere defensiv, dar nu numai. Adică să schimbăm puţin paradigma şi să nu prezentăm întotdeauna doar aspectele defensive.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Vârgă Mariana, Grupul SOS.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul SOS România va vota contra adoptării acestui proiect de lege.

Sunt mai multe considerente pentru care vom lua această măsură, însă, pe lângă ce a spus colega mea de la Partidul AUR, vreau să punctez două chestiuni foarte importante.

În primul rând, în proiectul de lege se face vorbire, la un moment dat, despre alocarea unui sediu acestui centru european, în folosinţă sau în proprietate. Nu este clar dacă acest sediu va fi în proprietatea centrului sau doar pentru activitatea din acest domeniu tehnologic.

Din punctul nostru de vedere, centrul acesta nu poate să deţină în niciun caz dreptul de proprietate în România asupra imobilului şi terenului de sub imobil. Chiar dacă în legislaţie există unele excepţii, pe perioada construcţiei, nu se aplică în acest caz.

Ceea ce ne contrariază foarte mult este, de asemenea, faptul că, deşi se face trimitere la Anexa I, cu privire la privilegii şi imunităţi, acestea nu sunt detaliate.

Este inacceptabil, indiferent la ce nivel am dori să ajungem cu acest centru cibernetic, să conferim atâtea privilegii şi imunităţi unor străini.

Deci, dacă vă uitaţi în expunerea de motive, chiar şi în punctul de vedere al Guvernului, personalul angajat din cadrul acestui centru va avea orice fel de scutire de taxe, de impozit, de la taxe vamale, fiscale, scutire de impozit pe venituri.

Toate aceste chestiuni se întâmplă în România, în care noi am introdus taxa pe stâlp, în care nu suntem în stare să votăm o lege să mărim pensiile la persoanele cu handicap, şi altele asemenea.

Noi zicem că proiectul ar fi bun în sine, însă trebuie detaliate aceste aspecte, să vedem şi imunităţile şi privilegiile angajaţilor şi, mai ales, de ce pot intra în ţară fără niciun control vamal. Este foarte important acest lucru.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

E invers.

Voci din sală:

De adoptare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De adoptare.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România; Pl-x 494/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, prin adresa Pl-x 494/2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul negativ al Comisiei pentru politică externă; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare şi are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 cu o nouă literă, în sensul acordării posibilităţii cetăţenilor Republicii Moldova şi ai statelor în care există comunităţi româneşti semnificative - Ucraina, Serbia, Albania etc. -, de a fi încadraţi în muncă pe teritoriul României, pe o perioadă de cel mult un an, fără necesitatea obţinerii avizului de angajare.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 26 septembrie 2018.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Şi, în urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Dezbateri, domnul Ionescu Tudor, Grupul SOS.

Domnul Tudor Ionescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Iniţiatorii acestui proiect de lege au avut în vedere să întindă o mână şi să acorde o şansă în plus etnicilor români din comunităţile autohtone româneşti din jurul graniţelor.

E vorba de cetăţenii etnici români ai Republicii Moldova, ai Ucrainei, şi mă refer la nordul Bucovinei, la sudul Basarabiei, la Maramureşul istoric, la etnicii români, cetăţeni ai Republicii Serbia, deci Banatul de Vest, Valea Timocului, etnicii români din Bulgaria, din Macedonia, din Albania, din Grecia.

Dacă tot există acest vid de forţă de muncă, da, creat, evident, de guvernările defectuoase din ultimii 35 de ani, haideţi să ne propunem să aducem în România nu mai mulţi nepalezi, bengalezi, pakistanezi, somalezi, da, haideţi să ne propunem să aducem în România fraţii de limbă şi de credinţă, ai noştri, din comunităţile autohtone româneşti din jurul graniţelor.

Pentru acest motiv, Grupul Partidului SOS România va vota contra respingerii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Munteanu Valeriu, Grupul AUR.

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi discutăm din nou despre un subiect de maximă importanţă pentru România şi pentru românii din jurul graniţelor noastre - accesul la piaţa muncii din Ţara-mamă.

De-a lungul anilor s-au făcut diverse încercări de a simplifica procedurile de angajare pentru fraţii noştri din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi alte state unde există comunităţi româneşti semnificative.

Din păcate, birocraţia şi lipsa de viziune a guvernelor succesive au transformat acest proces într-unul greoi, descurajant şi lipsit de eficienţă.

Întrebarea fundamentală este - vrem sau nu vrem ca românii din afara graniţelor să muncească în România, să contribuie la dezvoltarea ţării noastre, în loc să plece în alte state, pe alte continente?

Dacă răspunsul este da, atunci trebuie să acţionăm în consecinţă.

În continuare, procedurile administrative pentru românii din afara graniţelor sunt mai complicate decât ar trebui să fie. Perioada maximă de angajare fără aviz este de doar nouă luni într-un an calendaristic, insuficient pentru o integrare reală.

Definiţiile din cadrul legal pentru recunoaşterea etniei române sunt în continuare neclare, creând blocaje birocratice inutile.

Este momentul să renunţăm la jumătăţile de măsură şi să oferim fraţilor noştri o cale simplă şi clară de a lucra şi de a trăi în România.

AUR va continua să susţină orice iniţiativă legislativă care să faciliteze accesul românilor din afara graniţelor la piaţa muncii din România şi va lupta pentru ca aceştia să fie trataţi cu respectul şi demnitatea pe care le merită.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheorghe Daniel, Grupul PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această lege a venit într-un moment în care sistemul legal din România nu era atât de dezvoltat în ceea ce priveşte absorbţia forţei de muncă din state terţe, incluzând aici şi ţările europene care nu sunt membre ale Spaţiului Economic European, implicit, ale Uniunii Europene.

Şi, totodată, trebuie amintit faptul că o serie din definiţiile date în această lege nu mai corespund legislaţiei actuale în domeniul muncii.

Ar fi, de asemenea, o serie de întrebări pe care am putea să le punem, legate de definirea chestiunii cu privire la etnia română, solicitată în acest act normativ.

De asemenea, am putea spune că este de natură restrictivă, replicându-se doar în măsura în care vorbim de cetăţeni de etnie română din aceste state non-membre ale Uniunii Europene, state vecine României.

Dar un alt lucru trebuie precizat, şi este foarte important, cred că ar trebui să înţelegem o dată pentru totdeauna că este timpul să adoptăm legislaţia care să recunoască dreptul la cetăţenie al etnicilor români din comunităţile istorice, alte regiuni, alte ţări şi alte zone decât ceea ce presupune astăzi Republica Moldova şi Ucraina, teritoriile care au făcut parte la 1918 din România.

Cred că, cu toţii, ar trebui să înţelegem că acest drept, cu privire la cetăţenia română, se cuvine şi românilor din Voievodina, şi românilor din Timoc, şi aromânilor, şi românilor din Albania, din Macedonia, şi acest lucru ar trebui foarte bine clarificat prin lege.

Am avut o iniţiativă în această direcţie. Au fost şi alţi colegi care au avut iniţiative, în cursul anilor trecuţi, pe marginea acestei probleme. Mi se pare foarte importantă pentru noi, românii.

Dar trebuie să nu uităm un aspect - identitatea noastră este definită prin limbă, cultură şi istorie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...iar acest lucru nu poate fi negat de nimeni.

De aceea este foarte important să recunoaştem dreptul la cetăţenie al tuturor românilor din comunităţile istorice din Balcani...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...din Europa de Est şi de pretutindeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc Ciprian, Grupul SOS.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege vine să sublinieze că România este singurul stat din lume înconjurat de propriul popor.

Iniţiatorii acestui proiect de lege au dorit să rezolve problema angajaţilor, problema forţei de muncă româneşti.

Ce avem în jurul graniţelor? În jurul graniţelor avem etnici români. Vorbitori de limba română, în lume, există 29 de milioane, iar în jurul graniţelor avem cetăţeni, care, din diferite motive, nu au cetăţenia română şi sunt trataţi în acest proiect de lege ca cetăţeni străini, dar ei aparţin naţiunii române, ei aparţin poporului român şi sunt cei mai în măsură să-i putem integra în câmpul forţei de muncă. Şi am putea să venim cu un sprijin real al mediului de afaceri din România, a problemei antreprenorilor cu care se confruntă.

De ce să aducem asiatici, când putem să votăm împotriva respingerii acestui proiect şi să dăm posibilitatea ca fiecare român, conform proiectul de lege, să poată veni în România timp de 12 luni şi să-şi caute un loc de muncă. De ce? Pentru că vorbeşte limba română, antreprenorilor le este uşor să angajeze cetăţeni străini, care sunt etnici români.

De asta, eu vă îndemn pe toţi să ne gândim cu adevărat la mediul de afaceri şi la problema forţei de muncă şi să dăm un vot de respingere, adică să votăm contra respingerii, pentru că este un proiect benefic.

Iar dacă ne gândim real la problemele economice din România, la problemele antreprenorilor, ne gândim la etnicii noştri români din jurul graniţelor, vă rog să daţi un vot pentru respingere.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Da, mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu aş fi vrut să intervin dacă nu auzeam un coleg de la o formaţiune politică care, practic, guvernează România, de 35 de ani, cum are un discurs de opoziţie.

Nu ştiu, colegul care a vorbit înainte, poate dânsul nu ştie, dar el e de la Partidul Naţional Liberal. Partidul Naţional Liberal guvernează România de vreo 35 de ani. Şi, din păcate pentru România, PNL a fost în repetate rânduri chiar şi în majorităţi guvernamentale.

Deci, dacă PNL avea orice fel de preocupare pentru românii din afara graniţelor ţării, mă gândesc că ar fi trecut un proiect de lege. Ca să nu mai zic că au avut, în repetate rânduri, şi conducerea comisiilor din Parlament cu privire la românii din jurul graniţelor României.

Acum, realitatea este că noi suntem acuzaţi că suntem extremişti, pentru că noi vorbim de românii din jurul graniţelor şi spunem că în Republica Moldova, în Ucraina, în Serbia, în Bulgaria, în Ungaria trăiesc comunităţi istorice băştinaşe de români. Adică românii sunt la ei acasă chiar şi în Ucraina, şi în Bulgaria, şi în Ungaria, şi în Serbia, şi în Republica Moldova.

Noi suntem acuzaţi că suntem partid rusofil, putinist, pentru că noi susţinem că Republica Moldova este un stat artificial. Republica Moldova este parte a României. Noi suntem extremişti, pentru că noi susţinem realităţile istorice, că, da, în Ucraina locuiesc, trăiesc comunităţi istorice de români. În momentul acesta vorbim de o jumătate de milion de români care sunt supuşi unui proces violent de epurare etnică de către regimul Zelenski, care nu face altceva decât să continue o politică, de decenii, de epurare etnică a românilor din Ucraina.

Aşadar, aş avea rugămintea la colegii de la PSD, de la PNL, mai multă decenţă, când vine vorba...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... despre românii din jurul graniţelor.

Vă stăm la dispoziţie oricând, să vă punem la dispoziţie toată...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... strategia şi toate bunele intenţii, şi toate proiectele de lege pe care le avem iniţiate pentru românii din jurul...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... graniţelor, pentru comunităţile istorice.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu, Grupul PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nici eu nu intenţionam să iau cuvântul, dar nu există doar o singură formaţiune care îi apără pe românii de pretutindeni sau pe românii din diaspora. Şi cred că poate era normal să se şi explice de ce este un raport de respingere la acest proiect de lege. Văd că, încă o dată, ne ducem în tot câmpul şi arăm gazonul.

Ordonanţa aceasta a fost, în 2014. Printr-o iniţiativă legislativă depusă de colegii de atunci, din 2018, de colegi din PSD, din PNL şi din neafiliaţi, s-a introdus ceea ce prevedea acest proiect, pe care noi, acum, îl respingem, şi a devenit Legea nr. 200/2020.

De aceea nu mai era necesar ca acum să aprobi, pentru că ai fi făcut un paralelism legislativ.

Ca să mă întorc.

Tot cei pe care îi acuzaţi au avut grijă de fraţii noştri din Moldova, din Ucraina, din Albania, din Serbia, să aibă dreptul să lucreze fără a fi necesare tot felul de avize.

Drept pentru care, eu cred că, în loc să ne certăm care a fost primul, ar trebui să ne dăm mâna şi să ne ajutăm fraţii. Şi vă spun, încă o dată, că ne vom mai vedea în acest Parlament, avem 4 ani împreună, nu există un singur parlamentar sau un grup politic care îi apără pe români. Toţi îi apărăm pe români!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Oare de la Grupul AUR au vorbit doi colegi sau unul? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 210/2014.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun.

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului sunt sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ai Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenul Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Silviu-Florin Oancea, Grupul AUR.

Domnul Silviu-Florin Oancea:

Avem, în România, mii de clădiri cu grad mare de risc seismic, care n-au fost încă expertizate.

Cumpărătorul are dreptul să fie informat oficial dacă o clădire este cu risc seismic.

Da, există o obligativitate de a se trece în Cartea funciară, dacă există grad I seismic. Dar ce facem cu clădirile care au gradul II sau care nu au fost expertizate?

Consider oportună introducerea unei noi coloane, în Cartea funciară, pentru ca cumpărătorul să ştie ceea ce urmează să achiziţioneze, să ştie dacă a fost sau nu expertizată seismic şi, dacă da, în ce grad seismic se află.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş Verginia, ca să intercalez puţin colegii de la acelaşi grup parlamentar.

Doamna Verginia Vedinaş:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestui proiect de lege şi, implicit, de susţinere a raportului de respingere.

Am analizat şi am constatat că reglementări de natura celor care sunt introduse prin iniţiativa legislativă există deja în legislaţia noastră.

Aşa cum spunea şi colegul de la Grupul AUR, avem, într-adevăr, în România, foarte multe construcţii care sunt supuse riscului seismic, sub diferite grade.

Cred că ceea ce ar trebui să facem este să construim o strategie, pentru că ne tot promit guvernanţii că o să se ocupe de această problemă, că o vor rezolva. Şi, în continuare, avem foarte mulţi români care locuiesc în astfel de clădiri.

Astfel încât, iniţiativa legislativă, vizând deja un obiect care este reglementat, dacă o votăm, înseamnă că acceptăm dubla reglementare, paralelismul, ceea ce legea interzice.

Pentru aceste considerente, votul nostru va fi împotriva proiectului de lege şi pentru respingere.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ţilea sau Tilea?

Domnul Dumitru Tilea (din sală):

Tilea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog. Grupul AUR.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se ştie că astăzi, în Bucureşti, sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I şi II. Doar la două se lucrează în prezent, 10 şantiere sunt în conservare şi 147 se află în diferite etape de proiectare.

În cazul unui cutremur major, în Capitala ţării noastre ar fi afectate în jur de 33.000 de imobile.

De aceea, cetăţenii care locuiesc în ţara noastră... şi, de asemenea, imobilele trebuie să fie bine structurate şi bine însemnate, ca oamenii să fie informaţi de acest risc seismic.

Partidul nostru, Partidul AUR, va vota contra respingerii acestei propuneri legislative, în sensul introducerii, în partea întâi a Cărţii funciare, a clasei de risc seismic în care se încadrează respectivul imobil.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident este faptul că trebuie să protejăm românii, când vine vorba de clădirile cu risc seismic.

În primul rând, ar trebui să ştim care sunt acestea şi să avem o cartografiere a acestora, la nivel naţional.

Ştim că în Cartea funciară trebuie trecută clasa de risc seismic a fiecărei clădiri, dar acest lucru se întâmplă mult prea des, pentru că aceste clădiri nu beneficiază de o expertiză tehnică.

Deşi s-au făcut progrese semnificative la nivel naţional, şi aici, mai ales la nivelul municipiului Bucureşti, trebuie să fim conştienţi de faptul că avem multe judeţe în care există un singur expert tehnic care are capacitatea să facă acest lucru, pentru fiecare judeţ.

Şi avem cele patru clase de încadrare: R I, unde avem clădirile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare; R II - clădiri care pot suferi degradări structurale majore, dar cu stabilitatea puţin probabil a fi afectată; R III - degradare structurală minoră, fără a afecta semnificativ siguranţa; şi R 4 - construcţii aşteptate să aibă un răspuns seismic similar al clădirilor proiectate, conform normelor actuale.

USR a venit frecvent în faţa românilor cu proiecte care rezolvau probleme de acest gen. Şi nu mă refer aici doar la cele 500 de milioane de euro puse în PNRR, când vine vorba de consolidarea clădirilor cu risc seismic, mă refer şi la acea iniţiativă legislativă prin care obligam toate şcolile din ţară, cele peste 6.000 de unităţi de învăţământ, să facă această expertizare tehnică.

La acel moment nu exista nicio situaţie oficială, deşi vorbim despre peste 6.000 de unităţi de învăţământ.

Evident că este o problemă care şi-a găsit soluţia în Parlament şi la fel cum, în acest moment, UAT-urile trebuie să verifice fiecare şcoală şi să vină cu soluţii pentru consolidarea clădirilor care au nevoie, va trebui ca la nivel legislativ să facem acest lucru şi pentru celelalte clădiri.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate; Pl-x 676/2018.

Comisia pentru administraţie şi amenajarea teritoriului, vă rog, raportul, domnule Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată, prin Pl-x 676/2018, cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

Senatul a respins propunerea legislativă, în calitate de primă Cameră sesizată.

Suntem Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulament, comisia a examinat propunerea legislativă.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate de către membrii acesteia, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 606/2018.

Comisia pentru sănătate şi familie, vă rog.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc.

Bună ziua!

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimisă cu adresa Pl-x 606/2018, din 22 octombrie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă, în şedinţa din 17 octombrie 2018.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin inserarea unor avertismente scrise şi în formă sonoră pe rezumatele şi ambalajele medicamentelor homeopate şi naturiste.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi - 16 voturi pentru şi două abţineri - să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Wiener, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Apa nu este doar H₂O, este informaţie. Cu toţii am auzit afirmaţia. Poate mulţi dintre noi nu ştim exact la ce se referă.

Am să încerc, în două fraze, să sintetizez. Se referă la faptul că, prin secolul al XVIII-lea, exista această teorie, că apa are o memorie, pe care pot fi imprimate, mă rog, anumite idei sau anumite principii active. (Vociferări.)

E vorba de remediile homeopate, pe care le avem şi astăzi, şi care sunt astfel constituite. Prin diluţii succesive şi contactul apei cu diverse surse, fie că vorbim de ciuperca portocalie tibetană, de ficat de gâscă sau de cochilii de scoică, apa capătă cumva o forţă spirituală, din acele principii active, şi ingerând-o obţinem un efect medical care niciodată n-a putut fi cuantificat în vreun fel sau altul.

Propunerea mea este să întoarcem această lege la comisie. (Vociferări.)

Se referă exclusiv la medicamentele homeopate.

În calitate de medic, vă spun că această înţelegere spiritualizată de secol al XVIII-lea nu face decât să îndepărteze uneori pacienţii de la medicina bazată pe dovezi, de la medicamentele care au efecte terapeutice.

De altfel, pentru a pune pe piaţă un remediu homeopat nu e nevoie de a dovedi, în niciun fel, de a supune spre aprobare vreun studiu de eficienţă sau eficacitate, pur şi simplu, ele sunt aprobate şi puse pe piaţă, spre deosebire de toate celelalte medicamente.

Haideţi s-o întoarcem la comisie şi să mai reflectăm un pic, s-o mai trecem o dată prin filtrul comisiei, dat fiind şi contextul actual politic!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă!

Unu la mână. Sunteţi vicelider? (Vociferări.)

Bun, asta e unu. Dar are raport de respingere. Bun. (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, cei din online tabletele.

Şi termen două săptămâni, domnule Wiener?

Domnul Adrian Wiener (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Avem o propunere de retrimitere la comisie, pentru două săptămâni, a Pl-x 606/2018.

Vot, vă rog.

Cu 78 de voturi pentru, 55 contra şi 96 de abţineri, rămâne.

Domnul Muncaciu.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Nu există un lucru mai raţional decât să scrii pe o cutie, pe care cineva o cumpără pentru un remediu, că nu este funcţională, că nu are efecte. Este absurd acest lucru!

Aşa că, haideţi să trântim legea asta, adică proiectul acesta de lege, acum! N-are rost să-l mai plimbăm!

Sincer, este absurd să scrii pe o cutie că nu are niciun efect! Şi nici nu ştiu cine a putut să conceapă o asemenea aberaţie! Bravo! (Aplauze. Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aş putea să vă citesc iniţiatorii, dar ar însemna să am o poziţie partizană.

Doamnă Anamaria Gavrilă, vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Vă spun eu, domnule Muncaciu, cine poate să conceapă aşa ceva! Se numeşte Big Pharma. (Vociferări.)

Cum ar zice bunica mea, unii sunt "nelocuiţi", adică domnul care a fost mai înainte, de la USR. Bunica mea ar zice "eşti nelocuit". Adică, dumneavoastră vă gândiţi când clipiţi, când vă bate inima, este cuantificabil?

Dar, ce să faci, unii nu au fost duşi nici pe la biserică. Apa sfinţită este un concept străin de dumneavoastră.

Da, este informaţional şi sunt diverse documentarii ştiinţifice care dovedesc acest lucru, domnule Wiener. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tilea mai doreşte?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Nu, nu, nu!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sigur?

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Sigur, sigur!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rogobete.

Dar nu mai trebuia să faceţi atâţia metri! (Se adresează domnului deputat Dumitru Tilea.)

Domnul Robobete.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea era, de fapt, de a scrie pe eticheta produsului că acest produs nu are efecte asupra sănătăţii.

Din punct de vedere medical şi farmaceutic, ţin să vă anunţ că orice moleculă biologică activă are un efect - fie pozitiv, fie o reacţie adversă.

Deci nu avem cum, pe un produs farmaceutic, să scriem că nu are un efect, indiferent de forma lui. (Aplauze.)

Şi mai e o menţiune... (Aplauze.)

Mulţumesc.

Mai e o menţiune. Şi ceaiul de tei are un efect.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

(Domnul deputat Adrian Wiener solicită să ia cuvântul.)

Nu există niciun motiv, nici de drept la replică, de absolut nimic.

Chiar a fost drăguţ! (Vociferări.)

O invit pe doamna vicepreşedinte Gianina Şerban la prima ei şedinţă - în această calitate - de interpelări.

Vă ţin pumnii!

Declar această şedinţă închisă.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Gianina Şerban:

Bună seara!

Continuăm a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

O să dăm cuvântul colegilor aflaţi în sală.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu citeşte interpelarea.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Interpelarea este pentru domnul Mircea Fechet, ministru, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi subiectul interpelării este "Situaţia foarte critică a calităţii mediului în judeţul Iaşi şi necesitatea unor măsuri urgente de intervenţie".

Domnule ministru,

Având în vedere activitatea membrilor AUR - unii dintre noi, specialişti în domeniu -, de monitorizare constantă a problemelor de mediu din judeţul Iaşi, precum şi numeroasele sesizări care au fost primite de la cetăţeni, vă aduc la cunoştinţă situaţia foarte critică cu care se confruntă regiunea noastră în domeniul protecţiei mediului.

Datele oficiale furnizate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului şi rapoartele instituţiilor de specialitate confirmă gravitatea situaţiei, iar lipsa unor măsuri concrete şi imediate pune în pericol sănătatea a peste 500.000 de locuitori ai judeţului.

Municipiul Iaşi, cel mai important centru urban din Moldova şi unul dintre cele mai mari centre universitare ale ţării, se confruntă cu probleme severe de mediu care necesită intervenţia imediată. Conform măsurătorilor efectuate în ultimele 12 luni, s-au înregistrat peste 150 de depăşiri ale limitelor maxime admise pentru particulele în suspensie de 10 microni şi cele de 2,5 microni în zonele dens populate.

Situaţia este agravată de:

- Sistemul deficitar de management al deşeurilor, cu depozitul de la Ţuţora încă funcţionând la capacitate maximă şi generând disconfort major pentru localităţile învecinate;

- Reducerea alarmantă a spaţiilor verzi, cu peste 15 hectare pierdute în ultimii 5 ani;

- Şi poluarea cronică a râului Bahlui, care traversează zona metropolitană;

- Precum şi lipsa unei strategii coerente de adaptare la schimbările climatice.

În acest context critic, domnule ministru, vă solicit următoarele informaţii concrete:

1. Care sunt măsurile imediate şi planul de acţiune pe termen scurt - adică următoarele 6 luni - pentru reducerea poluării aerului în municipiul Iaşi, având în vedere că:

- În cartierul Nicolina, de exemplu, s-au înregistrat 78 de depăşiri ale limitelor de particule în suspensie de 10 microni în ultimul an;

- În zona Alexandru cel Bun există cele mai ridicat nivel de dioxid de azot din oraş;

- În Cartierul Păcurari se înregistrează constant depăşiri ale normelor de calitate a aerului în sezonul rece.

2. Ce soluţii concrete veţi implementa pentru rezolvarea crizei deşeurilor, considerând că:

- Depozitul Ţuţora funcţionează la 95% din capacitate;

- Sistemul de colectare selectivă acoperă doar 30% din necesităţi;

- Iar staţia de sortare operează la capacitate redusă.

3. Prezentaţi, vă rog, planul detaliat pentru protejarea şi extinderea zonelor verzi, în special:

- Măsurile de conservare pentru Pădurea Bârnova-Repedea;

- Proiectul de extindere a Zonei de agrement Ciric;

- Programul de împădurire pentru crearea unei centuri verzi în jurul municipiului.

Şi 4. Care este strategia integrată pentru managementul bazinului hidrografic Bahlui, incluzând:

- Măsuri de reducere a poluării apelor;

- Şi proiecte de reabilitare a malurilor.

5. Detaliaţi programul de investiţii pentru adaptarea la schimbările climatice:

- Valoarea totală a fondurilor alocate judeţului nostru, Iaşi;

- Şi proiectele prioritare, precum şi criterii de selecţie.

Având în vedere gravitatea situaţiei şi impactul direct asupra sănătăţii cetăţenilor, solicit răspunsuri...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

...concrete, cu termene şi bugete specifice pentru fiecare măsură propusă.

Comunitatea ieşeană...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

...are dreptul să cunoască planul real...

Mulţumesc şi eu.

...de acţiune al ministerului pentru rezolvarea acestor probleme.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Am rugămintea să ne încadrăm în 3 minute; este timpul alocat unei interpelări.

Mulţumesc.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu. Nu este în sală.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu. Nu este în sală.

De la Grupul PNL, domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru. Nu este în sală.

De la Grupul USR, domnul deputat Brian Cristian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează ministrului economiei şi are ca obiect "Ecologizarea iazului de la Bozânta Mare din Maramureş".

Stimate domnule ministru,

Problema ecologizării iazului Bozânta Mare din Tăuţii-Măgherăuş mi-a fost semnalată de foarte mulţi cetăţeni din judeţ. Anii trec, promisiuni au fost destule, dar soluţiile optime întârzie să apară. Situaţia din teren confirmă că suntem încă departe de a rezolva această situaţie, iar oamenii sunt tot mai îngrijoraţi.

Conversmin S.A. este societatea responsabilă pentru derularea proiectului de ecologizare a perimetrului minier Iazul Bozânta Mare din Maramureş. Şi am fost prezent şi la dezbaterea publică în care s-a prezentat planul, şi am ascultat nemulţumirile celor prezenţi. Soluţiile propuse au generat numeroase nemulţumiri în rândul cetăţenilor, administraţiei locale, dar şi a specialiştilor.

Acestea, printre altele, prevăd depozitarea nămolurilor de la apele de mină uzate într-un iaz destinat iniţial altor scopuri, lucru care contravine principiilor ecologizării eficiente. Pe lângă problemele care există deja, soluţia propusă duce la poluarea aerului şi afectează sănătatea maramureşenilor.

Administraţia locală a trimis în ultimii ani numeroase adrese şi solicitări oficiale către autorităţi, cerând sprijinul ministerului, al prim-miniştrilor care s-au succedat la guvernare şi al parlamentarilor din judeţ. Din păcate, toate aceste demersuri nu au fost urmate de intervenţii concrete. Între timp, problema iazului s-a agravat, iar fiecare întârziere înseamnă riscuri şi mai mari pentru mediu şi sănătatea oamenilor.

Ştim că ecologizarea iazului a fost blocată din diverse motive - expirarea autorizaţiilor, reluarea procedurilor şi alte probleme administrative. Este evident că această situaţie depăşeşte resursele locale şi că sprijinul statului este esenţial. În calitate de deputat de Maramureş, mă întreb cum e posibil ca, după mai bine de 20 de ani de la accidentul ecologic de la "Aurul" - care ne-a inclus în deloc onorantul "Top 10 cele mai periculoase accidente ecologice" -, să fim încă în situaţia de a fi puşi în faţa unor soluţii care par cel puţin îndoielnice.

Ţinând cont că acest proiect ar trebui să aibă un impact pozitiv, nicidecum unul negativ, este important să înţelegem contextul şi angajamentele ministerului pe care îl conduce domnul ministru al economiei.

Aşadar, îl rog să răspundă la următoarele întrebări:

- Cum monitorizează Ministerul Economiei activitatea Conversmin pentru a se asigura că proiectele de ecologizare respectă standardele de mediu?;

- Ce fonduri au fost alocate pentru proiectul de la iazul Bozânta Mare şi cum au fost utilizate până în prezent?

Vă rog să îmi daţi datele defalcat pentru fiecare an, începând cu 2000.

- Ce proiecte sunt în derulare pentru ecologizarea iazului menţionat şi în ce stadiu se află?;

- După estimările ministerului, care ar fi valoarea totală pentru ecologizarea iazului de la Bozânta? Dar a celorlalte mine din Maramureş?;

- Ce măsuri se vor lua pentru a preveni utilizarea iazului Bozânta Mare ca spaţiu de depozitare temporară a nămolurilor provenite de la apele de mină?;

- Şi cum gestionează alte judeţe din România această problemă? Iar dacă există practici mai eficiente, ar putea fi acestea aplicate şi în Maramureş?

Este evident că Ministerul Economiei are o responsabilitate uriaşă faţă de comunitate şi este inacceptabil ca acest proiect de ecologizare derulat de Conversmin să perpetueze poluarea, în loc să elimine problemele.

De aceea, aştept ca ministerul să ia măsuri ferme pentru a corecta derapajele şi să asigure soluţii sustenabile pentru cetăţeni.

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Adrian Echert. Este în sală?

Domnu deputat Mihai-Cătălin Botez? Nu.

Domnul deputat Andrei George Plujar.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei George Plujar:

Mulţumesc.

Recent, am fost informat de către mai mulţi cetăţeni despre înlocuirea mai multor compartimente de cuşetă cu 6 locuri cu compartimente de două locuri, în cazul trenurilor de pe ruta Caransebeş - Bucureşti, inclusiv în trenul IR 72 Bucureşti Nord - Curtici - Budapesta. De asemenea, conform informaţiilor din Noul Mers al Trenurilor 2024 - 2025, care a intrat în vigoare la data de 15 decembrie 2024, timpii de călătorie pe rutele din Caransebeş au crescut semnificativ. Această situaţie generează mari probleme de mobilitate pentru persoanele care utilizează aceste trenuri în mod regulat, afectându-le atât rutina zilnică, cât şi accesul la transport eficient şi punctual.

Având în vedere acestea, în temeiul dispoziţiilor art. 112 din Constituţia României, coroborate cu dispoziţiile art. 200 şi următoarele din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă adresez rugămintea de a-mi transmite un răspuns cu privire la următoarele întrebări:

- Care sunt motivele pentru care s-au dispus aceste decizii? Care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru rezolvarea acestor situaţii?;

- Ce alternative a pus CFR la dispoziţia călătorilor din Caransebeş care doresc să ajungă la Bucureşti?;

- Cum plănuiţi să asiguraţi o mai bună conexiune între regiunea Banat şi sudul ţării?;

- Care este ultimul proiect de mare amploare, referitor la infrastructura feroviară, implementat în regiunea Banat?;

- Ce alte proiecte sunt în desfăşurare, în orice stadiu, referitor la infrastructura feroviară din regiunea Banat?

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei interpelări şi aştept cu interes răspunsurile dumneavoastră, atât în scris, cât şi oral, cu privire la acţiunile concrete care vor fi întreprinse pentru rezolvarea acestor probleme urgente.

Cu aleasă consideraţie, Andrei George Plujar, deputat al USR, Caraş-Severin.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ionel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Gheorghe:

Bună ziua, doamnă preşedinte!

Domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării - "Problema cesionării Portului Bechet din administrarea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu către Consiliul Judeţean Dolj".

Stimate domnule ministru,

Portul Bechet din judeţul Dolj este administrat de Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu, compania de stat responsabilă cu administrarea infrastructurii portuare şi navigabile de pe sectorul românesc al Dunării fluviale.

Având în vedere importanţa economică şi potenţialul de dezvoltare al Portului Bechet, considerăm că o gestionare mai eficientă a acestuia de către autorităţile locale ar putea duce la o utilizare optimă a resurselor şi la impulsionarea dezvoltării economice a judeţului Dolj şi a regiunii de sud-vest a României.

Considerăm că administrarea actuală a portului de către autorităţile centrale nu a permis o utilizare optimă a resurselor şi nu a sprijinit suficient integrarea acestuia în infrastructura logistică regională şi europeană.

Considerăm că transferul administrativ al portului către Consiliul Judeţean Dolj poate adresa următoarele nevoi şi obiective:

1. Creşterea eficienţei administrative şi decizionale - prin administrarea locală a portului, autorităţile judeţene vor putea implementa rapid măsuri specifice, adaptate nevoilor locale, fără a fi necesare proceduri birocratice complexe care să întârzie dezvoltarea infrastructurii portuare.

2. Dezvoltarea economiei locale şi regionale - Consiliul Judeţean Dolj este în măsură să elaboreze strategii economice regionale integrate, ce includ modernizarea portului, crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea sectorului de transport şi logistică, esenţiale pentru revitalizarea economiei judeţului.

3. Creşterea accesibilităţii şi atragerea de investiţii - administrarea locală ar permite portului să devină un nod important în reţeaua de transport a regiunii, să fie mai accesibil pentru operatorii economici locali şi internaţionali şi să atragă noi investiţii în infrastructură şi în domeniul logistic.

4. Implementarea proiectelor de infrastructură - Consiliul Judeţean Dolj are o mai bună capacitate de a accesa fonduri europene şi de a implementa proiecte de infrastructură, esenţiale pentru modernizarea Portului Bechet şi pentru integrarea acestuia într-o reţea de transport sustenabilă şi eficientă.

5. Revitalizarea relaţiilor comerciale internaţionale - Având în vedere proximitatea Portului Bechet faţă de graniţa cu Bulgaria, administrarea locală ar putea facilita dezvoltarea unor parteneriate transfrontaliere şi ar contribui la consolidarea relaţiilor comerciale în cadrul Uniunii Europene şi în zona Balcanilor.

6. Promovarea unui management orientat către dezvoltare durabilă.

În lumina acestor motive, solicităm ca, în calitate de ministru al transporturilor şi infrastructurii, să analizaţi oportunitatea cesionării administrării Portului Bechet către Consiliul Judeţean Dolj şi să ne informaţi cu privire la paşii procedurali necesari pentru a facilita transferul administrativ propus.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Echert.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Echert:

Mulţumesc frumos.

Interpelarea se referă la "Siguranţa echipajelor medicale de pe ambulanţe" şi este transmisă către Ministerul Afacerilor Interne şi către Ministerul Sănătăţii.

Prin prezenta doresc să vă supun atenţiei o problemă pe care o întâmpină echipajele de ambulanţe. Concret, echipajele ambulanţelor sunt expuse violenţelor şi agresiunilor din partea pacienţilor agresivi, care suferă de afecţiuni psihice sau care sunt agresive, potenţial agresive, din cauza modului defectuos în care echipajele de poliţie înţeleg să colaboreze cu echipajele de pe ambulanţe, respectiv, refuză să urce în ambulanţe, invocând proceduri operaţionale interne.

Totodată, echipajele de pe ambulanţe sunt agresate şi supuse violenţelor în timpul misiunilor. Deunăzi, o televiziune titra - "Resuscitare sub ameninţarea cuţitului", "Val de atacuri la adresa medicilor".

Este de neconceput ca într-o societate normală salvatorii să devină victime sau să salveze vieţi sub ameninţarea cuţitului în timpul unor manevre medicale.

Şi asta se întâmplă în cazul persoanelor care nu suferă de afecţiuni psihice, ci pur şi simplu devin agresive din varii motive, cum ar fi consumul de alcool sau alte substanţe psihotrope, sau chiar din cauza fricii de a pierde pe cineva drag. Indiferent de cauze, dumneavoastră, în calitate de ministru, nu puteţi sta pasiv, privind cum sub privirea dumneavoastră colegii de breaslă suferă.

Pe de altă parte, în cazul persoanelor care suferă de afecţiuni psihice, Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, la art. 57 prevede că:

"(1) Transportul persoanei în cauză la spitalul de psihiatrie se realizează, de regulă, prin intermediul serviciului de ambulanţă. În cazul în care comportamentul persoanei în cauză este vădit periculos pentru sine sau pentru alte persoane, transportul acesteia la spitalul de psihiatrie se realizează cu ajutorul poliţiei, jandarmeriei, pompierilor, în condiţiile respectării tuturor măsurilor posibile de siguranţă şi respectării integrităţii fizice şi demnităţii persoanei.

(2) Transportul bolnavului psihic cu ambulanţa se efectuează întotdeauna cu însoţitor".

Este lesne de remarcat faptul că formularea articolului citat mai sus este lacunară şi nu stabileşte un set clar de criterii de apreciere a gradului de periculozitate al persoanei în cauză, ba mai mult, nu precizează în ce constă ajutorul poliţiei, jandarmeriei, pompierilor.

O să trec la partea de final, pentru a mă încadra în timp.

Faţă de cele spuse mai sus, vă rog să-mi răspundeţi, domnule ministru, la următoarele întrebări:

- Având în vedere răspunsurile din anul 2023, prin care aţi comunicat unui fost coleg că au fost efectuate demersuri pentru încheierea unui nou protocol, revin şi vă întreb, a fost încheiat un nou protocol de colaborare între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, prin care se stabileşte modul de lucru în echipă mixtă, în vederea transportării pacienţilor agresivi/potenţial agresivi?;

Punctul 2:

- Există un protocol de colaborare între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, prin care se stabileşte modul de lucru în vederea punerii în aplicare a Legii nr. 487/2002?;

- Având în vedere evenimentele recente, mediatizate în spaţiul public, vă rog să-mi comunicaţi, care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc sau cel puţin să poată fi prevenite?;

Şi ultimul aspect:

- Există procedurile operaţionale interne care sunt invocate de poliţiştii care refuză să urce în ambulanţe? Dacă există, vă rog să-mi comunicaţi informaţiile relevante din aceste proceduri. Dacă nu există, vă rog să-mi comunicaţi care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru ca procedurile de intervenţie în astfel de situaţii să fie unitare la nivel naţional.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Următorul coleg, domnul deputat Fabian-Cristian Radu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Fabian-Cristian Radu:

Sărut mâna!

Vă mulţumesc.

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru Marcel Ciolacu, iar obiectul este "Aprobarea licenţei de concesiune pentru exploatarea zăcământului de sare gemă din zona Valea Florilor, judeţul Cluj".

Stimate domnule prim-ministru,

La începutul acestui an, Societatea "Diana Exploatări Miniere SRL" a primit aprobarea, din partea Guvernului României, privind licenţa de concesiune pentru exploatarea resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor, din judeţul Cluj, marcând finalul unui interval de aproximativ 15 ani în care compania menţionată anterior a pregătit documentaţia necesară.

Potrivit unui raport prezentat în anul 2018, Consiliul Concurenţei a atras atenţia asupra duratei excesive necesare pentru iniţierea unei hotărâri de Guvern privind aprobarea licenţei. Documentul publicat de Consiliul Concurenţei, reprezentanţii ANRM, actualmente ANRMPSG, au confirmat faptul că Societatea "Diana Exploatări Miniere SRL" nu a reuşit să depună autorizaţia de mediu, avizul pentru gospodărirea apelor şi textul actualizat al licenţei, nici la 8 ani de la acordarea licenţei. Mai mult decât atât, Consiliul Concurenţei a transmis, în acelaşi raport, faptul că "perioada de 9 ani, care a trecut de la momentul acordării licenţei către «Diana Exploatări Miniere SRL», fără a fi iniţiată hotărârea de Guvern pentru aprobarea acesteia, este exagerat de lungă" şi a atenţionat asupra impactului pe care îl are intrarea societăţii pe piaţa sării pentru deszăpezire, avertizând că "«Diana Exploatări Miniere SRL» ar putea reprezenta, cel puţin în zona centrală a ţării, un concurent important al Salrom".

Domnule prim-ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea consideraţie, aş dori să îmi comunicaţi care a fost abordarea Guvernului României în intervalul 2018 - 2025, perioada imediat următoare publicării raportului Consiliului Concurenţei şi avertismentelor acestora, şi întreaga documentaţie care a stat la baza aprobării licenţei de concesiune pentru exploatare.

Totodată, am rugămintea să îmi transmiteţi beneficiile pe care România le va obţine de pe urma acestei acţiuni.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Doriţi să citiţi?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Următoarea interpelare este adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, în speţă, domnului ministru Bogdan-Gruia Ivan.

Subiectul este legat de "Implicarea României în proiectele Agenţiei Spaţiale Europene".

Stimate domnule ministru,

România, ca stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene - ESA -, are oportunitatea de a participa activ la proiecte de cercetare şi dezvoltare în domeniul explorării spaţiale, al tehnologiilor satelitare şi al inovaţiei în domeniul aerospaţial. Cu toate acestea, gradul de implicare al ţării noastre în astfel de iniţiative rămâne sub potenţialul său, în ciuda resurselor umane bine pregătite şi a infrastructurii de cercetare existente.

Având în vedere importanţa strategică a explorării spaţiale şi a tehnologiilor asociate pentru viitorul economiei şi securităţii României, consider esenţial ca ţara noastră să îşi intensifice eforturile în acest domeniu şi să valorifice la maximum statutul său de membru al ESA.

Vă rog, domnule ministru, să îmi transmiteţi următoarele:

- Care sunt proiectele ESA la care România participă în prezent şi care sunt beneficiile economice şi ştiinţifice generate de aceste colaborări?;

- Ce măsuri sunt prevăzute pentru creşterea contribuţiei României la misiunile ESA şi pentru dezvoltarea industriei aerospaţiale naţionale?;

- Există strategii de finanţare pentru sprijinirea firmelor şi institutelor de cercetare româneşti care doresc să se implice în proiectele ESA?;

- Ce iniţiative sunt planificate pentru atragerea tinerilor cercetători şi specialişti români în domeniul explorării spaţiale şi al dezvoltării tehnologice?;

Şi a cincea întrebare:

- În ce măsură România intenţionează să îşi consolideze poziţia în domeniul observaţiei Pământului prin sateliţi, având în vedere importanţa acestor tehnologii pentru monitorizarea mediului şi gestionarea dezastrelor naturale?

Silviu-Octavian Gurlui, deputat de Iaşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Această interpelare se adresează Ministerului Afacerilor Externe.

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu art. 112 din Constituţia României şi potrivit art. 170 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care menţionează că răspunsurile la întrebările scrise adresate membrilor Guvernului se transmit deputatului în cel mult 15 zile, formulez prezenta:

Cu privire la funcţia pe care o deţineţi, raportat la dispoziţiile Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare... ne specifică că dintre atribuţiile principale pe care le aveţi, respectiv altele, să apăraţi şi promovaţi pe plan extern interesele naţionale ale României.

În acest sens, domnule ministru Hurezeanu, analizând starea critică prin care trece România, totodată, prioritizând şi promovând interesele României la nivel internaţional, aşa cum reiese şi din reglementările legale antemenţionate, în acest context, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

De curând, vineri, mai precis, a avut loc Conferinţa de securitate de la München - MSC 2025.

Întrebările referitoare la acest eveniment sunt:

- Ce rol a avut Ministerul Afacerilor Externe? Cine a reprezentat România? Ce întâlniri tehnice au avut loc şi cu ce parteneri? Şi ce rezultat concret şi imediat are România, ca urmare a participării la această conferinţă?.

Al doilea aspect al acestei interpelări se referă la această întâlnire informală, care are loc astăzi la Paris, organizată de preşedintele francez Emmanuel Macron şi care are în vedere discuţia referitoare la întâlnirea preşedintelui Donald Trump cu preşedintele Vladimir Putin, la sfârşitul lunii februarie.

Întrebarea este foarte simplă:

- Cum se explică absenţa României, şi în acelaşi timp prezenţa Poloniei? Cine a refuzat prezenţa României la Paris şi de ce nu suntem împreună cu partenerii noştri?

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată acestei chestiuni de importanţă naţională şi internaţională.

Cu stimă şi consideraţie, deputat Cosmin-Ioan Corendea.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitru Coarnă? Are depuse 3 interpelări. Nu. Rămân la citite.

Doamna deputat Simona Macovei Ilie?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea este pentru ministrul justiţiei, domnul Radu Marinescu.

Obiectul interpelării - "Elaborarea unui răspuns argumentat în care să menţionaţi măsurile concrete ale Ministerului Justiţiei, referitor la activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi şi a unităţilor subordonate, cu privire la durata excesivă de soluţionare a dosarelor penale care se află în lucru de peste 5 ani şi la nerespectarea termenelor obligatorii stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi".

Stimate domnule ministru,

În România, dar în special la nivelul judeţului Iaşi, există numeroase dosare penale care trenează ani de zile fără a fi soluţionate, afectând în mod direct dreptul cetăţenilor la un proces echitabil şi la o justiţie eficientă. Acest fenomen ridică suspiciuni serioase privind gestionarea resurselor în cadrul parchetelor şi al organelor de cercetare penală, având implicaţii majore asupra încrederii publice în actul de justiţie.

Conform practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi legislaţiei interne, orice cauză penală trebuie soluţionată într-un termen rezonabil. Cu toate acestea, sunt numeroase situaţii în care anchetele stagnează fără un motiv obiectiv, iar victimele şi părţile implicate nu primesc răspunsuri clare din partea autorităţilor.

În urma unor sesizări din partea cetăţenilor, am constatat faptul că la nivelul acestei instituţii de Parchet, nu sunt respectate nici măcar termenele legale obligatorii de soluţionare a dosarelor penale, dispuse prin hotărâri judecătoreşti, de judecătorii de drepturi şi libertăţi.

Vă solicit, aşadar, să dispuneţi cu celeritate verificarea eficienţei Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi şi să aplicaţi măsurile necesare pentru urgentarea soluţionării dosarelor penale mai vechi de 5 ani.

În acest sens, vă solicit să-mi transmiteţi inclusiv o situaţie exactă a dosarelor penale aflate în lucru care au o vechime mai mare de 5 ani, să menţionaţi care sunt principalele cauze ale acestor întârzieri, ce măsuri a luat Ministerul Justiţiei pentru a reduce durata anchetelor şi cum se asigură Ministerul Justiţiei că Parchetul respectă obligaţia soluţionării dosarelor într-un termen rezonabil.

Vă rog să-mi comunicaţi dacă există un mecanism de verificare a dosarelor penale care nu au înregistrat progrese semnificative într-un interval lung de timp. Şi, dacă da, câte astfel de dosare au fost identificate în ultimii 2 ani şi ce măsuri s-au luat pentru urgentarea soluţionării acestora?

Procurorii cu funcţii de conducere trebuie sau nu trebuie să verifice respectarea termenelor stabilite de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi să exercite un control operativ şi riguros asupra procurorilor în cauzele în care au fost admise contestaţii privind durata procesului penal?

Cum explicaţi faptul că, în anumite dosare penale, victimele nu primesc nicio informaţie relevantă timp de ani de zile, deşi au formulat cereri oficiale pentru clarificarea stadiului anchetei?

În subsidiar, vă solicit să menţionaţi dacă există sancţiuni pentru magistraţii sau poliţiştii care tergiversează anchetele şi, în cazul unui răspuns afirmativ, să comunicaţi o situaţie a sancţiunilor aplicate la nivelul judeţului Iaşi în decursul ultimilor 5 ani.

Consider că aceste întrebări sunt de interes major pentru cetăţeni şi pentru buna funcţionare a justiţiei, iar răspunsurile dumneavoastră vor clarifica măsurile pe care instituţiile responsabile le adoptă pentru combaterea acestei probleme sistemice.

Faţă de cele mai-sus menţionate, cu respect, vă solicit să dispuneţi elaborarea unui răspuns fundamentat şi concret, cu privire la măsurile avute în vedere de Ministerul Justiţiei, referitor la eficientizarea activităţii acestei instituţii din subordinea dumneavoastră.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Domnul deputat Florin Caragaţă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Caragaţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată Ministerului Sănătăţii, şi anume domnului Alexandru Rafila.

Obiectul interpelării este "SIUI - Sistemul Informatic Unic Integrat".

Stimate domnule ministru,

SIUI este declarat funcţionabil offline, dar acest lucru nu este fezabil, deoarece furnizorii, şi aici mă refer la medici şi unităţi spitaliceşti, nu pot avea certitudinea, în timp real, a calităţii de asigurat a pacientului. De asemenea, pot interveni erori care pot genera penalizări financiare sau alte erori care afectează confortul pacienţilor.

De asemenea, în offline nu se pot primi avertizări atunci când este depăşit numărul de medicamente prescris pentru fiecare CNP.

Haideţi, domnule ministru, să nu ne mai batem joc de români şi vă rog să ne răspundeţi la următoarele două întrebări.

Prima întrebare. Care este soluţia Ministerului Sănătăţii la disfuncţionalitatea SIUI - Sistemul Informatic Unic Integrat, având în vedere că afectează atât pacienţii, cât şi medicii, în egală măsură?

Iar a doua întrebare. De asemenea, când vor intra în vigoare eventualele soluţii?

Vă rugăm să ne răspundeţi în scris.

Cu deosebit respect, deputat SOS în Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa, Caragaţă Florin.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu.

Susţineţi interpelarea?

Domnul Sorin-George Oltenaşu (din sală):

Da.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată prim-ministrului, respectiv domnului Marcel Ciolacu.

Obiectul interpelării: "Strategia pentru revitalizarea industriei chimice".

Stimate domnule prim-ministru,

Combinatul Chimic din Slobozia este cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din Sud-Estul României. În acest combinat s-au făcut investiţii serioase, cu capital 100% românesc, iar acesta s-a aliniat la standardele de mediu obligatorii, impuse de către UE României, cu acces rapid la port şi calea ferată.

Din cauza unor administraţii defectuoase ale autorităţilor sau lipsei de interes au fost afectate atât industria chimică, cât şi agricultura. Importul de îngrăşăminte chimice a crescut exponenţial în ultimii ani, ridicând preţurile îngrăşămintelor.

Statul român are posibilitatea de a sprijini revigorarea industriei chimice, prin crearea de facilitaţii benefice pentru reluarea activităţii de producere a îngrăşămintelor chimice din România.

Pe această cale, vă rog să ne transmiteţi următoarele informaţii:

Care sunt măsurile concrete, pe termen mediu şi lung, pe care Guvernul le are în vedere, pentru revitalizarea industriei chimice şi echilibrarea balanţei import/export, în favoarea produselor româneşti?

Cum intenţionează statul să abordeze problema preţului gazelor naturale din România, în contextul în care, în alte ţări, preţul acestora este de 3-4 ori mai mic decât preţul din ţară, consumatorii finali beneficiind de subvenţii importante din partea statelor respective?

Care sunt planurile de dezvoltare ale industriei chimice şi pachetele de sprijin pentru această industrie?

Vă mulţumesc.

Cu deosebit respect, deputat SOS în Circumscripţia nr. 23 Ialomiţa, Oltenaşu Sorin.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mădălin-Laurenţiu Făget.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Întrebarea este adresată domnului ministru Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Iar obiectul întrebării este "Deversarea de ape reziduale în Marea Neagră".

Stimate domnule ministru,

La data de 5 ianuarie 2025, mai mulţi cetăţeni din oraşul Ovidiu, judeţul Constanţa, au identificat pe malul Mării Negre, în zona plajei, două capete de conducte cu diametrul de100 mm. ce refulau apă menajeră. În zona respectivă sunt blocuri de locuinţe de tip aparthotel, iar conductele sunt îngropate în nisip şi doar furtuna din acea perioadă le-a dezgropat.

Cetăţenii au înregistrat video această activitate de refulare a apelor şi au sesizat Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu.

Pe data de 12 februarie 2025 s-a primit un răspuns destul de neelocvent din partea Comisariatului Judeţean Constanţa, declarând că această activitate este în competenţa Administraţiei Apelor Dobrogea-Litoral şi nu necesită o anumită autorizare din partea acestora.

Având în vedere prevederile art. 112 din Constituţia României, în vederea clarificării acestei situaţii, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări:

1. Care este societatea/societăţile care a/au folosit ţevile îngropate pentru deversarea apelor uzate?

2. Există un aviz pozitiv sau negativ din partea Administraţiei Bazinale a Apelor Dobrogea-Litoral, ca urmare a solicitării din partea societăţilor identificate mai sus?

3. Vă rog să-mi puneţi la dispoziţie o copie a procesului-verbal de contravenţie, invocat în adresa nr. 602/12.02.2025, pentru a vedea dacă sancţiunea a fost aplicată pentru fapta identificată de petent.

4. Ce măsuri s-au dispus de către Comisariatul Judeţean Constanţa pentru remedierea aspectelor reclamate şi dacă s-au făcut şi alte verificări în zona construcţiilor de pe malul Mării Negre?

Vă mulţumesc şi aştept răspunsul dumneavoastră, în termenul legal, la adresa de email.

Cu consideraţie, Mădălin-Laurenţiu Făget, deputat SOS, Circumscripţia electorală nr. 14 Constanţa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

O voce din sală:

Mai suntem de la Grupul SOS!

Doamna Gianina Şerban:

Citesc interpelări toţi colegii, pe rând, alternând grupurile.

Aţi fost cinci de la SOS!

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată doamnei Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale.

Obiectul interpelării: "Neplata indemnizaţiei privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate".

Stimată doamnă ministru,

În temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 105 din 30 august 1999 persoanele care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice beneficiază de anumite drepturi.

Potrivit aceleiaşi ordonanţe, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, precum: a fost deportat în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate, a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, a fost evacuată din locuinţa pe care o deţinea.

Urmaşii persoanelor persecutate de regimurile instaurate din motive etnice reprezintă o categorie socială aparte, aşadar, este inacceptabil ca această categorie să fie supusă unor tergiversări sau, mai rău, discriminări.

Mi-a fost sesizat de curând, la cabinetul parlamentar, în legătură cu prevederile O.U.G. nr. 105/1999, faptul că, în judeţul Suceava, persoane de etnie ucraineană, urmaşi ai persoanelor persecutate din motive etnice, nu au primit drepturile cuvenite de care beneficiază.

Astfel, moştenitorilor oamenilor greu încercaţi de tumultul istoriei nu li se acordă un drept câştigat prin lege.

Având în vedere cele de mai sus, stimată doamnă ministru, vă rog să îmi comunicaţi poziţia ministerului, pe care îl conduceţi, cu privire la cele menţionate, comunicându-mi şi ce măsuri veţi dispune cu celeritate pentru asigurarea prestaţiei sociale lunare acordată persoanelor persecutate din motive etnice.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan-Petru Cojocaru are două interpelări. Nu este în sală.

Doamna deputat Raisa Enachi, trei interpelări.

Vă rog să alegeţi una, doamnă deputată.

Aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată doamnei ministru Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale.

Obiectul interpelării: "Decizia Curţii Constituţionale nr. 724/2024".

Stimată doamnă ministru,

Curtea Constituţională a emis, pe 19 decembrie 2024, Decizia nr. 724, prin care a declarat neconstituţional art. 101 din Codul fiscal.

Deşi problema invocată a fost lipsa de claritate a normelor, efectul real al deciziei este unul nou, de creştere a pensiilor speciale, mascată prin asocierea forţată cu pensiile militare.

În loc să lămurească situaţia, CCR a ales să amestece două categorii care nu au nimic în comun, şi anume pensiile militare, câştigate prin sacrificiu şi muncă în condiţii extreme, şi pensiile speciale, acordate unor grupuri privilegiate, fără contributivitate reală. Această strategie nu este întâmplătoare, se creează confuzie tocmai pentru ca mărirea pensiilor speciale să treacă neobservată.

Cei care au muncit şi au sacrificat totul pentru ţară sunt folosiţi ca paravan pentru ca alţii să-şi păstreze privilegiile. În timp ce pensionarii obişnuiţi aşteaptă majorări promise şi mereu amânate, pentru pensiile speciale s-au găsit imediat bani şi soluţii.

Doamnă ministru,

Dumneavoastră vă revine misiunea de a apăra interesele pensionarilor şi, în această ordine de idei, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cum justificaţi faptul că, în urma deciziei CCR, politica fiscală a ajuns să fie reglementată într-un mod atât de confuz şi ambiguu, punând în pericol stabilitatea financiară a statului?

2. Ce măsuri concrete aveţi de gând să luaţi pentru a corecta incoerenţele şi confuzia creată de aceste decizii ale CCR, care afectează românii de rând?

3. De ce deciziile Curţii Constituţionale sunt aplicate imediat pentru pensiile speciale, dar pentru pensionarii contributivi se găsesc doar scuze şi, de fiecare dată, amânări?

4. Care este scopul real al includerii pensiilor militare în aceeaşi decizie cu pensiile speciale? A fost o strategie deliberată pentru a ascunde adevăraţii beneficiari ai acestor privilegii?

5. Cine a luat decizia ca pensiile speciale să fie o prioritate a Guvernului, iar pensionarii care au muncit şi au contribuit să fie trataţi ca cetăţeni de rang secund?

6. Dacă există bani pentru creşterea pensiilor speciale, de ce nu există şi pentru cei care au plătit contribuţii o viaţă întreagă? Pe ce criterii s-au alocat aceste fonduri?

7. Ce măsuri aveţi în vedere pentru a asigura un sistem fiscal echitabil şi clar, care să nu mai permită asemenea abuzuri sau interpretări neclare ale legii?

Este imperios necesar ca autorităţile statului să nu lase loc pentru confuzie şi să adopte măsuri clare şi eficiente, în beneficiul tuturor cetăţenilor. România merită un sistem fiscal transparent şi echitabil, nu un joc de putere, în spatele unor decizii care nu fac decât să adâncească inegalităţile.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi, SOS România.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ana-Marcela Baş. Este în sală?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Alegeţi o interpelare, vă rog, din cele trei depuse.

Mulţumesc.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea mea se adresează ministrului educaţiei şi cercetării, domnului Daniel David.

Obiectul întrebării: "Solicitare clarificări cu privire la impactul noului plan-cadru de învăţământ liceal asupra caracterului viitorului cetăţean român şi asupra cadrelor didactice şi al programului educaţional".

Stimate domnule ministru,

Vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este rolul şi rostul adăugării Istoriei Evreilor, Holocaustul, în trunchiul comun, având în vedere faptul că subiecţi ai discriminării şi crimelor politice sau rasiale, precum şi al deportărilor, au fost şi români, dar şi alte naţionalităţi precum romii?

2. Înţelegem nevoia de a studia marile drame ale omenirii, însă s-a constatat, în ultimii 2-3 ani, o creştere alarmantă a antisemitismului în rândul tinerilor. De ce nu luaţi în calcul înlocuirea disciplinei dedicate istoriei evreilor cu Istoria Discriminării, în care elevii să studieze şi alte exemple de grupuri discriminate: romii, oamenii de culoare, femeile, diferite minorităţi culturale şi religioase?

3. De ce trunchiul comun nu conţine o Istorie a României din secolul al XX-lea şi început de secol al XXI-lea, care să prezinte şi realizările naţiunii, nu doar părţile întunecate ale istoriei noastre?

4. Aţi luat în calcul faptul că Istoria Comunismului în România trebuie prezentată şi predată şi în context internaţional, pentru a înţelege impactul acestui curent totalitarist care încă produce efecte atât în România, cât şi în alte state eliberate de jugul comunist?

5. Care este rostul inspectoratelor şcolare în baza implementării noului plan-cadru, având în vedere transferul de responsabilitate şi organizare a procesului de învăţământ către şcoli?

6. Cum veţi susţine nevoia de flexibilitate şi adaptabilitate a cadrelor didactice care, în mod evident, vor fi nevoite să obţină specializări multiple pentru a-şi păstra catedra?

7. Este acest plan-cadru gândit pentru a avea un efect bugetar pozitiv, prin eliminarea de catedre sau posturi, sau are legătură cu o reformă a sistemului de învăţământ?

8. Având în vedere faptul că există un procent de 40% de analfabetism funcţional şi analfabetism ştiinţific în cadrul populaţiei, analfabetism la care un aport important are atât calitatea curriculumului, cât şi procesul de educaţie, care este impactul calculat asupra reducerii gradului de analfabetism, atât funcţional, cât şi ştiinţific, respectiv de la 40%, la cât consideraţi că vom ajunge într-un an, doi, trei?

9. Procentul de 40% analfabetism funcţional şi ştiinţific este înfiorător. Cât la sută din acest procent afectează cadrele didactice şi ce acţiuni şi măsuri urmează să luaţi pentru a rezolva această situaţie?

Vă rog să-mi răspundeţi în scris şi la adresa de e-mail.

Cu respect, deputat Ana-Marcela Baş, Circumscripţia nr. 37 Timiş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu, o interpelare.

Rămâne la depuse.

Nu este în sală.

Doamna Rodica Plopeanu.

Doamna Rodica Plopeanu (din sală):

Cine?

Doamna Gianina Şerban:

Doamna Rodica Plopeanu.

Doriţi să citiţi interpelarea?

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Rodica Plopeanu:

Bună seara!

Interpelare adresată ministrului energiei.

Stimate domnule ministru,

Vestita "ordonanţă trenuleţ" prevede introducerea unui nou impozit pentru construcţiile speciale, aşa-numita "taxă de stâlp", care va afecta fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, infrastructură de energie electrică, infrastructură de comunicaţii.

Reprezentanţii sectorului energetic au avertizat că introducerea unei taxe de 1%, aplicabilă construcţiilor speciale, va aduce şi mai multe scumpiri la electricitate şi gaze, întrucât această taxă se va duce în preţ atât direct, cât şi indirect.

Vă rugăm să ne răspundeţi la următoarea întrebare:

Având în vedere industriile afectate şi că orice taxare suplimentară se duce, direct sau indirect, în preţul final, vă rog să ne transmiteţi dacă la nivelul ministerului dumneavoastră există o analiză privind impactul asupra populaţiei sărăcite deja de inflaţie?

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns în scris.

Deputat SOS România, Circumscripţia nr. 10 Buzău, Rodica Plopeanu.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul deputat Iosif Jianu. Este în sală?

Vă rog, domnule deputat Petru-Gabriel Negrea.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Stimaţi colegi,

Vă prezint, pe scurt, interpelarea pe care am depus-o astăzi, în legătură cu o problemă majoră a oraşului meu, Gura Humorului, şi a Bucovinei, în general.

Oraşul-staţiune Gura Humorului este străbătut de drumul naţional nr. 17, care face legătura dintre Bucovina şi Transilvania, peste Carpaţii Orientali, prin Pasul Tihuţa şi, la nord de acesta, prin Pasul Prislop. Gura Humorului este poarta de intrare în inima Bucovinei, un ţinut legendar şi o perlă a turismului românesc, pe care vă invităm şi pe dumneavoastră să-l vizitaţi, domnule ministru, la volanul maşinii.

Gura Humorului este un oraş mic, cu străzi înguste, având o singură bandă pe sens. Întreg traficul către celelalte staţiuni şi obiective turistice ale Bucovinei se blochează la Gura Humorului, ceea ce duce la pierderi uriaşe atât oraşului, cât şi mai ales sectorului turistic din regiune.

Pe o hartă a celor mai proaste drumuri, nerecomandate de site-urile de călătorii, oraşul Gura Humorului este menţionat deseori, din cauza ambuteiajelor care se întind pe mulţi kilometri şi a timpilor de traversare a oraşului care se măsoară în ore.

În planurile comunicate periodic drept realizări, mai ales în campaniile electorale, centura ocolitoare oraşului Gura Humorului este prezentată ca parte dintr-o viitoare autostradă a Nordului. Din păcate, acestea există doar pe hârtie şi în imaginaţia politicienilor.

Domnule ministru,

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteţi punctual şi strict la obiect:

Când preconizează Ministerul Transporturilor că proiectul centurii ocolitoare a oraşului Gura Humorului va obţine finanţare şi va intra în etapa de realizare?

Vă asumaţi politic, cu votul cetăţenilor oraşului Gura Humorului şi al bucovinenilor care aşteaptă investiţii pentru dezvoltarea regiunii, intervalul de timp de care facem vorbire la punctul 1?

Vă mulţumesc.

Deputat de Suceava, Negrea Petru-Gabriel.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nemaifiind colegi înscrişi la citirea interpelărilor, declar şedinţa închisă.

Seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.55.