Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 204.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 10, şi miercuri, 12 martie 2025; programul de lucru pentru perioada 10 - 15 martie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 3 - 10 martie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17.00 vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelări.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 15/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Hei, hei, uitaţi-vă, nu vă merge sistemul!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Şi unde să mă uit, domnule deputat? (Vociferări.)

Şi eu să mă uit la dumneavoastră, că apăsaţi şi nu merge? Mie nu-mi apare nimic aici, nu vă văd.

Vă rog, luaţi cuvântul!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Păi, de aia, că o luaţi repede!

Stimaţi colegi,

Ceea ce aţi făcut cu aceste comisii este o pură porcărie.

În Comisia pentru sănătate aveţi 9 voturi!

Dar ce, măi, fraţilor, aţi avut 38% din voturi şi nu ştiu eu?! În loc să aveţi 6, eu, 5, nu?! (Aplauze.) Aşa era o comisie corectă!

În primul rând că cei de la opoziţie au superioritate cu un vot şi, totuşi, voi conduceţi această şedinţă, conduceţi această comisie!

Şi aşa se întâmplă peste tot. De ce? Pentru că v-a intrat în cap că aveţi superioritate din punct de vedere procentual. Nu aveţi, înţelegeţi lucrul ăsta?!

Iar, negociere... Eu nu ştiu ce negociere s-a făcut, dar nu pot să admit ca în Comisia pentru sănătate să aveţi 9 voturi, ca şi când aţi avea 40% din voturi! Pe de o parte.

Pe de altă parte, m-am uitat în Regulament.

Ce înseamnă aia "conformaţia politică a momentului"?!

Nu, domnule, trebuie să punem procente!

Câte procente aţi avut, atâţia oameni aveţi în comisie! (Vociferări.)

Pentru că, altminteri, se duce naibii orice fel de concept de democraţie!

Poporul ăsta a votat ceva... Voi aţi făcut Regulamentul, în 1994, nu îmi spuneţi mie, că am văzut ce aţi făcut! Regulamentul ăla trebuie să cadă, trebuie să-l refacem, pentru că nu e pe baze democratice! Asta este! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Stimate coleg,

Încetaţi odată cu porcăria asta, pe care o tot repetaţi de aici, de la microfon!

Citiţi legea, citiţi Legea nr. 208, Legea alegerilor parlamentare, şi veţi vedea acolo că, în România, vorbim despre o alegere a unor reprezentanţi ai poporului. La momentul la care un deputat sau un senator este ales, reprezintă un număr fix de cetăţeni. Da?

Spune art. 5 din această lege, că: "Un deputat reprezintă 73.000 de locuitori".

Prin urmare, dacă faceţi socoteli de aritmetică simplă, dacă adunaţi câţi parlamentari sunt aici, cu 73.000 pentru fiecare, veţi vedea că sunt mai mulţi cetăţeni reprezentaţi în partea aceasta, decât cei reprezentaţi din opoziţie.

Aşa că, încetaţi cu porcăria asta! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Articolul 5 din Legea nr. 208 trebuie aplicat şi la Biroul permanent.

Vă dau un exemplu simplu.

Vă dau un exemplu simplu. Noi şi UDMR... SOS România - 10 senatori, UDMR -10, Grupul SOS România -24 de deputaţi, Grupul UDMR - 24.

Haideţi să mergem, să vedem cum aţi construit Biroul permanent şi comisiile din Parlamentul României! Este un principiu al simetriei juridice.

Dar, sigur că dumneavoastră v-aţi obişnuit cu dictatura, v-aţi obişnuit cu neostalinismul, cu neoprogresismul şi încercaţi, în mod constant, să implementaţi... Pe cei care au aruncat cu bolovani în jandarmi i-aţi trimis dumneavoastră, sunt din galeria FCSB. Dacă vreţi, discutăm şi despre subiectul ăsta. Dumneavoastră, sincer - vă urmăresc de mult -, nu vă pricepeţi la nimic, dar vorbiţi! Folosiţi cuvinte multe, fără să spuneţi nimic!

Haideţi să respectăm Legea nr. 208, să respectăm Regulamentul şi nu avem niciun fel de problemă!

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnule Făget, vă rog.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că există o legislaţie care stabileşte exact cuantumul şi aşa mai departe.

Dar, dacă mă iau după colegul nostru, 73.000 de cetăţeni înmulţit cu 330 de parlamentari, ne ies 24 de milioane de locuitori. Cam mulţi!

Deci, ar trebui să regândim. (Vociferări.)

Păi, tocmai de aceea, dacă aşa este legea, trebuie să vedem, din când în când, şi s-o updatăm, în aşa fel încât să fie corect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Szabó Ödön, UDMR, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aritmetica parlamentară este foarte clară. Sunt opt sesiuni - şi îi spun aceasta domnului coleg care a vorbit anterior - sunt opt sesiuni într-o legislatură. Când se calculează, se iau în vedere atât poziţiile de vicepreşedinte, cât şi cele de secretari, cât şi cele de chestori, şi fiecare are o anumită pondere. Formaţiunea noastră niciodată n-a solicitat nicio poziţie de vicepreşedinte, în cele opt sesiuni, nicio poziţie de secretar, în cele opt sesiuni; a solicitat doar de chestor, pe toată sesiunea. Pe de o parte.

Pe de altă parte, în mod normal, acestea se rediscută, la fiecare sesiune, atunci când se votează Biroul permanent şi reprezentanţii Biroului permanent.

Astăzi, situaţia este... în care sesiune şi în care poziţie o soliciţi, se realizează printr-o negociere.

Să fie foarte clar! De obicei - şi asta este cutuma, şi cei care sunt în Parlament ştiu - UDMR, în momentul în care a intrat în Parlament, cu 22 de deputaţi, cu 9 senatori, aşa va şi termina mandatul. Dumneavoastră, de obicei, intraţi mai mulţi şi ieşiţi mai puţini.

Vă mulţumesc. (Râsete. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul comun de punere în aplicare a Pactului privind migraţia şi azilul COM (2024) 251; PHCD 18/2025.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Andrei Dolineaschi:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social, Consiliul European şi Comitetul Regiunilor - Planul comun de punere în aplicare a Pactului privind migraţia şi azilul

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Afacerilor Interne, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a subliniat importanţa pregătirii implementării noilor acte legislative ale Uniunii, în materia azilului şi migraţiei, potrivit unui cadru flexibil, în vederea adaptării la situaţia din fiecare stat membru.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a luat notă de evaluarea permanentă a noilor tendinţe în domeniul imigraţiei, realizată de autorităţile române, în vederea fundamentării deciziilor în plan operaţional, dar şi statutul României, de parteneri de încredere în gestionarea migraţiei, care continuă să-şi respecte angajamentele pe care şi le-a asumat.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a amintit relevanţa deosebită a cooperării strânse a Uniunii Europene şi a statelor sale membre cu ţările terţe partenere, de origine şi de tranzit.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 4 martie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Coarnă, doriţi să interveniţi aici?

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Un scurt drept la replică pentru domnul de la UDMR.

Noi, când am intrat în Parlament, eram 40.

12... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coarnă, haideţi să ne respectăm! Vă rog frumos!

Domnul Moisin, PNL. (Vociferări.)

Fără drept la replică, domnule Coarnă! Nu v-a pomenit nimeni numele! Vă rog să mergeţi în bancă! (Vociferări.)

Am dat cuvântul unui coleg. Vă rog.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă rămâne la tribună.)

Domnule Coarnă! (Vociferări.)

Domnule Coarnă! (Vociferări.)

Domnule Coarnă! (Vociferări.)

Îi daţi replică când doriţi dumneavoastră, nu în plen, nu acum!

Vă rog. (Vociferări.)

Vă rog să mergeţi în bancă!

Domnule Coarnă! (Vociferări.)

Domnule Coarnă, vă rog să mergeţi în banca dumneavoastră!

Nu vă dau cuvântul acum, domnule Coarnă, puteţi sta acolo toată şedinţa!

Domnule Moisin, vă rog.

Domnule Coarnă, vă rog frumos! (Vociferări.)

Dar haideţi să fim corecţi!

Dacă îmi cereţi cuvântul pe procedură, vă rog... (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Ba, este foarte corect!

Vă rog frumos să mergeţi în bancă şi vă dau cuvântul, când doriţi, pe procedură!

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-o lume în continuă schimbare, în care migraţia a devenit o realitate tot mai prezentă, Uniunea Europeană a făcut un pas semnificativ, prin adoptarea Pactului privind migraţia şi azilul.

Acest pact, intrat în vigoare la 11 iunie 2024, reprezintă o piatră de hotar în gestionarea migraţiei, la nivel european, oferind un cadru comun pentru toate statele membre. Prevederile acestuia vor deveni aplicabile la jumătatea anului 2026.

Pactul introduce proceduri standardizate la frontierele externe, pentru a gestiona sosirile ilegale şi pentru a asigura o procesare rapidă, eficientă şi corectă a cererilor de azil. Acest lucru implică proceduri mai rapide şi mai eficiente pentru prelucrarea cererilor de azil şi a returnărilor.

Din perspectiva României, ţara noastră a salutat prezentarea Planului comun de implementare de către Comisia Europeană, fiind în plin proces de elaborare a Planului naţional de implementare, fiind instituit în acest sens şi un comitet naţional de coordonare interinstituţional, din instituţii cu atribuţii în acest sens.

Totodată, autorităţile române păstrează un contact foarte strâns cu toţi partenerii implicaţi în punerea în practică a acţiunilor prevăzute, inclusiv cu organismele neguvernamentale şi cu reprezentanţii societăţilor civile.

Având în vedere cele menţionate anterior, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Doar câteva cuvinte despre acest pact privind migraţia, care prevede un aşa-zis echilibru privind numărul de imigranţi acceptaţi. În fapt, o mare minciună, pentru că acest mecanism prevede cote pentru fiecare ţară, deşi nu fiecare ţară este vinovată de această situaţie, de o permisivitate privind emigraţia ilegală.

Europa a devenit, astfel, o casă mult mai bună pentru cei care vin ilegal aici, din Africa, din Asia, din Orientul Mijlociu, din zone lovite economic sau de conflicte, în schimb foarte ostilă pentru creştinii de aici, din ţară.

Prin acest pact, stânga marxistă, care încă conduce Comisia Europeană, permite intrarea în legalitate, în Uniune, a milioane de emigranţi, ilegali, anual, pe care îi bagă sub preş, distribuindu-i, în mod egal, pentru fiecare ţară, sub forma - la început - a unei cote de 30.000, pentru fiecare ţară. Orice ţară care nu acceptă, o parte, sau total această cotă, primind o amendă de zeci de mii de euro pentru fiecare caz neacceptat.

Deci, statele Uniunii sunt obligate, în fapt, să preia aceşti migranţi ilegali, Polonia şi Ungaria fiind singurele state care, la nivelul comisiei, nu au fost de acord cu aşa-zisul numit mecanism de solidaritate.

Deci, toate statele obligate să preia imigranţi ilegali, în fapt, refugiaţi economici, sunt astfel obligate la plata unei taxe, în condiţiile în care cifrele oficiale din Români, din ultimii ani, arată că avem un număr de sute de mii de emigranţi din ţară; la fel, sute de mii de imigranţi economici primiţi anual în ţară.

Grupul AUR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Corendea Cosmin, vă rog.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu eram pregătit să intervin, dar vă semnalez, din nou, că votaţi fără să habar nu aveţi ce înseamnă!

Pactul pentru migraţie nu numai că ne obligă să luăm o cotă de emigranţi care vin în Europa; luăm o cotă de emigranţi din ţările vestice, care sunt refuzaţi de acele societăţi. Deci, tot ce nu-i convine Germaniei, Franţei, ne trimit nouă! Iar dacă nu acceptăm, vom primi amendă.

Nu tot ce vine de la Comisia Europeană este bun!

Intenţia acestui pact iniţial a fost bună, dar după aia nu a mai fost!

Iar dumneavoastră votaţi fără să ştiţi ce votaţi!

Uitaţi-vă în presă, impactul migraţiei în România ce înseamnă, din toate punctele de vedere!

Deci, vă atrag atenţia că acest pact de migraţiune, probabil, va fi suspendat de Comisia Europeană, în acest an, pentru că nu are cvorum, iar dumneavoastră o să rămâneţi cu limbajul de lemn, ce bun şi frumos a fost acest pact, fără să ştiţi despre ce vorbiţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stoica Diana, USR.

Vă rog.

Doamna Diana Stoica:

Stimaţi colegi,

Noi, astăzi, votăm o opinie pe un comunicat al Comisiei către Parlament. Nu votăm câţi oameni să vină în ţara noastră. Staţi liniştiţi, că nu o să vină nimeni să ne fure religia!

În schimb, ceea ce este sub ameninţare, în momentul ăsta, ...

Voci de la AUR:

Păcănele!

Doamna Diana Stoica:

O să zic şi de păcănele...

Dar ceea ce este sub ameninţare, în momentul ăsta, în ţara noastră, este democraţia şi liniştea noastră, pentru că vedem cum anumiţi candidaţi, înconjuraţi de mercenari - da? -, oameni care sunt plătiţi să omoare, vin şi îndeamnă protestatarii la violenţe.

Deci, astea sunt lucrurile care ne preocupă pe noi! (Vociferări.)

Nu mă inventaţi că vin oamenii din alte ţări, din Africa, peste noi, să ne fură religia! Condamnaţi violenţa, dacă nu sunteţi de acord cu ea! Altfel, pe mâinile dumneavoastră va fi sângele victimelor. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Grupul deputaţilor Partidului SOS România va vota contra adoptării acestui proiect.

Ar fi absurd ca noi să ne asumăm aceste cote, ar fi absurd ca noi să acceptăm, de bunăvoie, să fim amendaţi - da? - pentru fiecare caz refuzat.

România nu are un trecut colonial, România nu are nicio datorie istorică faţă de nicio ţară din Africa sau din Asia. Da? Nu le comparăm cu ţările din Vestul Europei, nu le împărtăşim, probabil, nici sentimentul de vinovăţie, pe care îl au.

În consecinţă, acest pact care vine, cumva, să niveleze şi să uniformizeze aceste prevederi, la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene, considerăm că noi nu trebuie să acceptăm şi să votăm aşa ceva.

În concluzie, Grupul deputaţilor Partidului SOS România va vota contra adoptării.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt de acord cu doamna Stoica, în ceea ce priveşte dreptul la opinie. Dreptul la opinie înseamnă democraţie.

Iar noi avem dreptul să votăm contra acestei iniţiative legislative, care efectiv... (Vociferări.)

Avem dreptul ăsta, domnule preşedinte, să votăm contra acestei iniţiative legislative, iar Grupul SOS România o să voteze în consecinţă. Pentru că opinia dacă dispare, intervine dictatura. Asta faceţi dumneavoastră, de şase luni de zile încoace, zi cu zi, pas cu pas, vreţi să reintroduceţi dictatura în România!

Dar să ştiţi că poporul s-a trezit! Şi vorba unuia - "Să vă fie frică, că şi Ciolacu pică!".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Muncaciu, AUR a avut deja doi vorbitori.

Domnule deputat, îmi pare rău!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii, dacă sunt? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final. (Vociferări.)

Nu este urgenţă, domnule Muncaciu! Aţi avut doi vorbitori! La urgenţă e unul singur! (Vociferări.)

Fiţi atent, că aveţi câţiva ani de Parlament şi dumneavoastră!

- Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicare privind Planul de creştere pentru Republica Moldova COM (2024) 470; PHCD 19/2025.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Comunicare privind Planul de creştere pentru Republica Moldova

Având în vedere COM 470/2024, având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică externă şi de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere transmis de Ministerul Finanţelor, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susţinut direcţiile de acţiune şi obiectivul planului de creştere pentru Republica Moldova, şi anume, accelerarea creşterii sale economice şi a convergenţei socio-economice faţă de Uniunea Europeană; a solicitat sprijinirea Republicii Moldova, în vederea aderării la Uniunea Europeană; a subliniat relevanţa deosebită a continuării eforturilor de reformă şi a comunicării permanente a avantajelor aderării la Uniunea Europeană către populaţie; a recomandat intensificarea diplomaţiei parlamentare, a transferului de cunoştinţe şi a schimbului de bune practici către autorităţile publice din Republica Moldova, în particular, de către parlamentele statelor membre care au aderat mai recent la Uniunea Europeană; a salutat identificarea unor sectoare susceptibile să joace un rol esenţial în dezvoltarea socio-economică şi să accelereze convergenţa Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Opinia a fost supusă dezbaterii la şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, în 4 martie 2025, şi a fost adoptată, cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii?

Domnule Gheorghe Andrei, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Republica Moldova nu este o altă ţară, este doar cel de-al doilea stat românesc, parte integrantă din ceea ce reprezintă spaţiul de cultură, civilizaţie şi istorie românească, desprinsă nedrept printr-un act criminal şi odios, pe care îl cunoaştem cu toţii, şi supusă unei samavolnice represiuni şi ocupaţii ruseşti.

Acest element, cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova nu este doar o prioritate pentru România, ci este o prioritate pentru însăşi securitatea europeană şi pentru pacea regională.

Şi ţin să salut Guvernul de la Chişinău şi Parlamentul de la Chişinău pentru paşii pe care i-au făcut în ultima perioadă, pe drumul acesta către revenirea în familia europeană, după lunga iarnă siberiană sovietică. Şi cred că, de departe, este foarte important să marcăm câteva elemente, care sunt determinante pentru ceea ce înseamnă astăzi Republica Moldova.

Republica Moldova şi-a câştigat independenţa energetică de Rusia, un lucru foarte important, iar asta, în mare măsură, se datorează României.

Republica Moldova, în cursul acestui an, va deveni complet independentă de Rusia, în ceea ce priveşte energia electrică, şi se va conecta deplin la Uniunea Europeană, în această privinţă.

Republica Moldova are cele mai mari schimburi comerciale cu statul-frate, Ţara-mamă, România, şi, evident, schimburile comerciale ale Republicii Moldova cu statele Uniunii Europene sunt incomparabil mai mari decât cele cu statele din spaţiul ex-sovietic. Acum avem cel mai mare proiect de construcţie de poduri, de după tragedia celui de-al Doilea Război Mondial, între cele două maluri româneşti ale Prutului.

Ţin să amintesc un alt aspect. În legislatura trecută, fiind preşedinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană, împreună cu omologii noştri de la Chişinău, am reuşit să determinăm revenirea la limba română, în Republica Moldova, un pas foarte important pentru ceea ce înseamnă românitatea Republicii Moldova. Şi cred că, cu toţii, trebuie să înţelegem că nu există absolut nicio opoziţie între idealul unităţii naţionale al românilor de pe cele două maluri ale Prutului şi parcursul european al Republicii Moldova.

Republica Moldova, în Europa, înseamnă o Europă mai puternică, mai sigură, mai liberă şi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog!

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... înseamnă îndepărtarea pericolului rusesc din spaţiul românesc.

România şi Republica Moldova reprezintă o singură naţiune, viitorul nostru este unul singur şi este inacceptabil ca narativele putiniste să se strecoare între noi, fraţii români de la Chişinău şi Bucureşti, de pe cele două maluri româneşti ale Prutului.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Unitate naţională!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Munteanu Valeriu, AUR.

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Am văzut cu cât patos paradează reprezentanţii guvernării, de la acest microfon, la subiecte referitoare la Republica Moldova. Ne-aţi spus că Republica Moldova a devenit independentă energetic faţă de Rusia. Este parţial adevărat. Dar aţi uitat să ne spuneţi că Republica Moldova este dependentă energetic de Transnistria, care este fiica vitregă a Uniunii Sovietice şi, respectiv, a Rusiei. Şi asta se întâmplă inclusiv cu contribuţia celor de la Bucureşti, a unei clase politice care lasă Republica Moldova ca o rudă săracă de dincolo de Prut.

Referitor la acest proiect.

Planul de creştere pentru Republica Moldova vizează integrarea economică mai profundă cu Uniunea Europeană, însă nu oferă clarificări concrete asupra modului în care acest proces va fi gestionat, în raport cu România.

România trebuie să fie principalul partener al Republicii Moldova, nu ocolită prin Bruxelles.

Este esenţial ca România să fie principalul actor în relaţia cu Republica Moldova, nu doar un spectator la deciziile Comisiei Europene.

Avem responsabilitatea istorică şi strategică de a ne implica direct în procesul de modernizare al Republicii Moldova, însă acest lucru trebuie să se facă printr-un parteneriat direct şi echitabil, nu prin intermediari europeni. Orice plan de creştere trebuie să ţină cont de relaţiile speciale dintre România şi Republica Moldova, şi să implice autorităţile române în mod activ, şi nu doar formal, aşa cum ni se dictează de la Bruxelles.

În concluzie, cea mai scurtă şi sigură cale pentru a ajuta românii din Basarabia este unirea cu România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Stoica Diana, USR.

Vă rog.

Doamna Diana Stoica:

Dacă tot vorbim de fraţii noştri de peste Prut, ştiţi ce au făcut acum 4 ani în Parlamentul din Republica Moldova? Au interzis reclama la jocurile de noroc. Total!

În schimb, la noi, dacă ieşi de aici, din curtea Palatului Parlamentului, eşti lovit de outdoor-uri cu jocuri la aparatele morţii. Dacă mergi prin localităţi, toate blocurile sunt împânzite de reclamă la moarte, practic.

Este o dependenţă, este o boală şi trebuie să începem s-o tratăm ca atare. Şi primul pas e să nu mai facem reclamă la acest drog.

Deci, sper să votăm, cât de curând, aici, legile prin care interzicem reclama la jocuri de noroc!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Rodeanu.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am venit la tribună nu neapărat într-un mod intenţionat, dar mă simt dator să cer scuze poporului moldovean faţă de cele discutate şi expuse anterior de la această tribună. (Vociferări.)

Moldova nu a fost niciodată ruda noastră săracă. Suntem fraţi, suntem două state şi o singură ţară. Şi ce a făcut România, până în momentul de faţă, pentru Republica Moldova, a fost un sprijin necondiţionat, făcut cu dragoste şi cu îndatorire frăţească.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu:

Pentru colegul de la USR, care este pe alocuri unionist şi pe alocuri statalist-moldovenist.

Nu există popor moldovean! (Aplauze.) Există o singură naţiune românească, pe ambele maluri ale Prutului, atât!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 14/2025; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are în vedere transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2024/1174, precum şi operarea unor modificări de formă, ca urmare a observaţiilor formulate de Comisia Europeană.

Vă rugăm, în numele Guvernului, să fiţi de acord cu raportul de adoptare elaborat de comisia de specialitate.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Avem pe cineva de la cele două comisii?

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar

Potrivit expunerii de motive, principalele modificări aduse de directivă vizează - permisiunea acordată de autoritatea de rezoluţie, în anumite situaţii justificate şi cu respectarea unor cerinţe reglementate, ca o entitate intermediară din cadrul unui lanţ de deţineri, să calculeze cerinţa «MREL intern» la nivel consolidat, nu individual, aşa cum este regula generală; tratamentul entităţilor destinate lichidării din perspectiva deducerilor efectuate de entităţile intermediare; determinarea cerinţei MREL în cazul entităţilor destinate lichidării şi exceptarea acestora de la obligativitatea obţinerii aprobării prealabile din partea autorităţii de rezoluţie pentru reducerea datoriilor eligibile, precum şi de la cerinţele de raportare şi de transparenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din acest raport comun.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timpul de dezbatere!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Trei minute, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot, vă rog.

Timp de dezbatere - 3 minute.

218 voturi pentru, un vot contra, două abţineri, un coleg care nu votează. Aprobat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu? Nu. Adoptat.

La articole admise dacă sunt intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2023 pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării reţelei transeuropene de transport (TEN-T), precum şi pentru prorogarea unui termen; PL-x 553/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Constantin-Gabriel Bunduc (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru raţionalizarea şi urgentarea procedurilor de autorizare a proiectelor privind infrastructura de transport, având legătură cu atingerea obiectivului de realizare a reţelei TEN-T Centrală până în anul 2030, conform reglementărilor europene în vigoare, fiind transpuse în dreptul intern dispoziţiile Directivei (UE) 2021/1187.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii susţine prezentul proiect de act normativ în forma propusă de comisiile sesizate în fond.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2023 pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării reţelei transeuropene de transport (TEN-T), precum şi pentru prorogarea unui termen, transmis Comisiei pentru administraţie şi Comisiei pentru transporturi, pentru dezbatere în fond, cu adresa PL-x 553/2023 din 3 octombrie 2023

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 27 septembrie 2023.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru raţionalizarea şi, prin urmare, urgentarea procedurilor de autorizare a proiectelor privind infrastructura de transport, în strânsă legătură cu atingerea obiectivelor de realizare a reţelei TEN-T Centrală până în anul 2030, conform reglementărilor europene în vigoare.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu un amendament admis.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Faceţi, vă rog, propuneri pentru timpul de dezbatere.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot, vă rog.

Timp de dezbateri - două minute.

237 de voturi pentru, 3 contra. Adoptat.

Din partea grupurilor?

SOS, Vedinaş Verginia, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

Aşa cum aţi reţinut din raportul care a fost prezentat, ordonanţa de urgenţă transpune în practică, în legislaţia naţională, o directivă din 2021, directivă care a fost adoptată şi publicată în Jurnalul Oficial pe 7 iulie 2021.

Această ordonanţă, pe care trebuie să o aprobăm, pe care urmează să o aprobăm prin lege, a fost adoptată în 30 iunie 2023.

Au trebuit să treacă 2 ani, perioadă în care, în opinia noastră, Guvernul avea timpul şi obligaţia să vină cu un proiect de lege, nu cu o ordonanţă de urgenţă, astfel încât să ne transforme, din nou, din legislativ, care este Parlamentul, unica autoritate legiuitoare, în executiv.

Dar trecem peste asta şi atragem atenţia asupra faptului că ordonanţa de urgenţă, în conţinutul ei, face referire la o legislaţie care foarte curând va fi desfiinţată prin adoptarea Codului urbanismului. Ea se referă la Legea nr. 50/1991, Legea nr. 350/2001. Astfel încât ne întrebăm, firesc, în ce măsură, după adoptarea ei prin lege, va fi conformă cu noua reglementare în materia dreptului urbanismului şi a construcţiilor, autorizărilor, în general?

Dincolo de aceste aspecte pe care le-am menţionat, care, în opinia noastră, sunt veritabile carenţe, şi le spunem de la tribuna Camerei Deputaţilor, în speranţa că se va reflecta asupra lor, grupul nostru parlamentar va susţine proiectul de lege, dat fiind faptul că înţelegem că are nişte efecte benefice pentru regiuni, pentru dezvoltarea economică a regiunilor şi nu vrem ca regiunile să sufere din cauza pasivităţii Guvernului.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Moisin Radu-Marin, PNL.

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la ultima intervenţie, o scurtă precizare, pentru a-i linişti pe cei care ne privesc - orice cod, orice lege de o asemenea amploare are şi o secţiune de dispoziţii tranzitorii şi finale, care va reglementa chestiunea menţionată anterior.

În ceea ce priveşte actul normativ pe care îl dezbatem astăzi, acesta are un rol major în flexibilizarea procedurilor şi scurtarea termenelor pentru obţinerea vizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor transfrontaliere de transport, de unde şi urgenţa acestuia şi necesitatea adoptării la vremea respectivă, prin ordonanţa Guvernului.

Vorbim despre proiecte de mare anvergură, cu bugete mari din fonduri europene, şi nu ne permitem întârzieri care să afecteze atragerea acestor sume. Doar pentru infrastructura rutieră, România beneficiază de finanţări totale de peste 10 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din Programul Operaţional Transport 2021 -2027. Sunt sume importante, la care se adaugă contribuţia naţională din buget, şi avem obligaţia să simplificăm la maximum procedurile pentru a ne încadra în termenele asumate şi a consuma în întregime aceste resurse financiare. Obiectivele de conectivitate ale reţelei naţionale de transport la coridoarele europene rămân pe agenda prioritară de lucru, atât a Guvernului, cât şi a Parlamentului.

Dezideratul politicii europene în domeniul transporturilor prevede realizarea unei reţele europene integrate, care să fluidizeze fluxurile de transport, să reducă timpii de deplasare şi să producă creştere economică şi bunăstare, aşa cum a făcut-o actuala coaliţie guvernamentală, care, prin efortul ei, prin eforturile miniştrilor de interne, în special Lucian Bode şi Cătălin Predoiu, ne-a dus astăzi în zona Schengen.

Efortul tuturor trebuie să fie comun şi susţinut între palierul central şi local, pentru a închide, conform angajamentelor luate, toate aceste coridoare de transport până în 2030, respectiv 2050, tot ce înseamnă reţeaua TEN-T la nivel central şi global.

Grupul parlamentar al PNL va susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Articole admise? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 169/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice; PL-x 53/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii, vă rog, raportul.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 169/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice

Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat favorabil proiectul de lege.

Ordonanţa de urgenţă supusă adoptării are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor art. 30 alin. (2) şi art. 45 alin. (1) ale Directivei (UE) 2015/2436 a Parlamentului European de apropiere a legislaţiilor statelor membre cu privire la mărci.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere - două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnă Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Acest proiect de lege, practic, aduce o corelare a cadrului legal cu o directivă europeană.

Până în momentul de faţă, România a beneficiat de Legea nr. 84/1998 cu privire la mărcile înregistrate şi indicaţiile geografice. Acea lege asigura examinarea şi înscrierea mărcilor înregistrate şi, de asemenea, modalităţile de apărare a indicaţiilor geografice, însă, din nefericire, nu exista o procedură de anulare a mărcilor şi a titlurilor.

Ca liberali, pentru noi, ca principiu, mărcile şi indicaţiile geografice reprezintă adevărate titluri de proprietate şi era absolut necesar ca în România să existe şi o procedură transparentă, legală, asumată, de anulare a mărcilor şi de decădere din drepturi a titularilor de indicaţie geografică, deci cei care beneficiau de dreptul conferit de titlul de indicaţie geografică.

S-a realizat această modificare, prin ordonanţă de urgenţă, tocmai pentru ca OSIM-ul să aibă cât mai rapid procedura viabilă pentru anularea mărcilor şi indicaţiilor geografice.

Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege şi va vota pentru.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 369/2024; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Doamna Cristina Florentina Stanca (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Urmare a unor recomandări ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin Legea nr. 284/2023, lege de completare a Legii nr. 165/2013, s-a introdus posibilitatea ca persoanele cărora instanţele le-au recunoscut dreptul de proprietate, dar care nu au urmat procedura administrativă stabilită de Legea nr. 10/2001, să depună direct la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor cereri în vederea obţinerii de despăgubiri.

Întrucât legea nu a stabilit o procedură clară şi completă de soluţionare a acestor cereri, iar acestea urmau a fi soluţionate cu prioritate, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 51/2024. Prin acest act normativ s-a clarificat modalitatea de soluţionare a cererilor, în sensul că acestea se soluţionează fie prin decizie de compensare, fie prin decizie de respingere; de asemenea, s-a prevăzut calea de atac împotriva acestor decizii, în sensul că pot fi contestate la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, la fel ca şi în cazul celorlalte decizii emise de Comisie.

Având în vedere, pe de o parte, faptul că, în prezent, procedura de soluţionare stabilită prin ordonanţa de urgenţă este deja aplicată de Comisia Naţională, precum şi faptul că aceste clarificări sunt în beneficiul persoanelor îndreptăţite, vă adresăm rugămintea să fiţi de acord cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2024.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Mulţumesc.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu adresa PL-x 369/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în data de 11 iunie 2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 509 din 21 mai 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013, în sensul clarificării şi detalierii modalităţii şi procedurii de soluţionare a cererilor pentru acordarea de măsuri compensatorii prin puncte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru cazurile în care, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile sau definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat asupra existenţei şi întinderii dreptului, precum şi asupra calităţii de persoană îndreptăţită, şi pentru care nu s-au formulat cereri în baza Legii nr. 10/2001. De asemenea, se clarifică calea de atac împotriva deciziilor emise în soluţionarea acestor categorii de cereri.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 11 februarie 2025.

La şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi deputaţii au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea SOS am două înscrieri la cuvânt.

Suntem în procedură de urgenţă.

Doamna Vedinaş sau doamna Plopeanu, vă rog, hotărâţi dumneavoastră cine intervine.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

Prima problemă pe care o pun este cu privire la natura juridică a acestei reglementări.

Am înţeles, din toate documentele care s-au întocmit şi s-au prezentat, că se consideră a fi lege ordinară. În opinia noastră, este vorba despre o lege organică, în condiţiile în care art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţie prevede că prin lege organică se reglementează aspectele care ţin de regimul juridic al proprietăţii.

Or, este neîndoielnic faptul că acest proiect de act normativ are ca obiect aspecte care vizează regimul dreptului de proprietate, în general.

În al doilea rând, cu privire la conţinutul în sine al acestei ordonanţe de urgenţă şi al reglementării în ansamblul său, au trecut peste 30 de ani de când în România a început să se reglementeze această problemă a restituirii proprietăţilor. Suntem, de altfel, printre puţinele ţări care am făcut acest lucru. Iar din activitatea pe care am desfăşurat-o la Curtea de Conturi pot să vă spun că am descoperit o mare parte din neregulile care s-au săvârşit pe parcursul derulării procedurilor de restituire.

Este trist, în opinia noastră, că nu s-a reuşit, după 30 de ani, să se reglementeze această chestiune.

Este trist că se adoptă acte normative care trebuie să fie corectate prin ordonanţe de urgenţă, simple sau obişnuite.

Dar, dincolo de aceste aspecte, sunt conştientă că, dacă n-am vota această ordonanţă de urgenţă, România ar fi din nou în pericolul de a fi sancţionată, de a primi hotărâri-pilot şi alte lucruri care nu ne fac nici cinste şi care ne şi golesc bugetul, astfel încât, pentru aceste considerente, cu responsabilitate, partidul SOS România va vota proiectul de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Velcescu Florin-Bogdan, AUR.

Vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În timp ce urcam scările, să vin să vă vorbesc, îmi aduceam aminte ceea ce am citit la CNSAS despre străbunicul meu, care a fost "reeducat" la Închisoarea Piteşti.

Eu nu ştiu dacă foarte mulţi dintre dumneavoastră, de aici, prezenţi, aveţi rude care au trecut prin asta, aveţi înaintaşi care au trecut prin asta. Dacă aveţi, poate ar trebui să vă gândiţi că astăzi nu se întâmplă decât o mică reparaţie cu ceea ce dezbatem.

Am văzut acolo o cifră, cu... 250 de oameni care au depus cereri pentru a li se restitui diverse bunuri şi proprietăţi. Oare sunt ale urmaşilor celor care au suferit sau sunt ale celor care au beneficiat de drepturi litigioase, cumpărate pe ochi frumoşi? Ştiţi voi bine cum şi de unde, şi de la cine.

După 35 de ani, majoritatea care au avut dreptul ăsta s-au cam dus şi venim noi astăzi, în urma lor, să ne batem joc de ceea ce ne-au lăsat moştenire şi să arătăm cu degetul, aşa, în stânga şi-n dreapta, că, vezi Doamne, legionari şi baubau.

Măi, oameni buni, eu am trăit cu poveştile astea, am trăit cu memoria lor. Am trăit de mic cu ceea ce s-a întâmplat la "Fenomenul Piteşti". Vin de la Piteşti, ştiu ce a însemnat să se bage pumnul în gură unei părţi a societăţi. Vedem zilele astea că ne întoarcem din nou în trecut. Unii cu faţa către stânga, alţii cu faţa mai către dreapta. Unde e centrul în toată povestea asta? Unde e echilibrul în toată povestea asta?

Dacă vreţi într-adevăr să reparăm ceea ce a rămas nerezolvat, hai să ne uităm cu atenţie la ce drepturi litigioase remunerăm sau rambursăm. Că, dacă dăm un Google search, s-ar putea să ne trezim cu cazuri precum Borşa, unde 17.000 de hectare de pădure nici acum nu sunt retrocedate. S-ar putea să ne trezim cu adevăraţi proprietari care nu şi-au văzut niciodată nici măcar casa părintească, nu mai zicem de terenuri arabile şi de păduri.

Mai multă atenţie, vă rog!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ene Gabriela-Corina, PSD, vă rog.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte, din nou.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege vine să repare nedreptăţi suferite de oameni cărora statul comunist le-a luat proprietăţile. Legea clarifică procedurile prin care aceştia îşi pot recupera bunurile sau, dacă acest lucru nu mai este posibil, să primească compensaţii corecte.

Se propun 3 lucruri esenţiale:

1. Reguli mai clare pentru restituirea proprietăţilor, ca procesul să fie mai corect şi mai rapid;

2. Compensaţii echitabile pentru cei care nu îşi pot primi înapoi bunurile, fie prin puncte valorice, fie în bani;

Iar 3. Proceduri mai eficiente, ca oamenii să nu mai aştepte ani de zile pentru o soluţie.

Partidul Social Democrat susţine acest proiect şi va vota pentru adoptarea lui, pentru că este de datoria noastră să corectăm greşelile trecutului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Silviu Vexler.

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Făcând referire la intervenţia colegului care a vorbit un pic mai devreme, mă văd nevoit să revin la versurile lui Păstorel Teodoreanu - "Căpitane/ Nu fi trist/ Garda merge înainte/ Prin Partidul Comunist".

Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu au avut ocazia să descopere sau să vadă, sau, mai bine zis, pentru cei care au dificultăţi în a integra acest lucru, autorii morali şi legali ai "Experimentului Piteşti" au fost cei din regimul comunist, dar cei care l-au implementat în practică au fost integral demni membri ai marii Mişcări Legionare, care au avut ulterior o revelaţie. Aceeaşi Mişcare Legionară care este astăzi aplaudată ca fiind reprezentanta de drept a poporului român.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnă Stoica, mai doriţi să interveniţi? Nu.

Mulţumesc.

Grupul AUR, aţi avut vorbitor.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Stimaţi colegi,

O mică rectificare - nu s-a închis şedinţa complet, ci continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 10 martie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Sunt 4 interpelări şi, din păcate, s-a solicitat din partea Guvernului amânarea pentru toate cele 4 interpelări.

Voi citi autorul fiecărei interpelări, tema interpelării şi ministerul vizat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Plujar Andrei-George a interpelat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu tema - "Modificări în circulaţia trenurilor pe ruta Caransebeş - Bucureşti".

Din partea Grupului SOS, domnul Dumitru Coarnă a interpelat Ministerul Apărării Naţionale şi premierul României, cu tema interpelării - "Aerodromul militar Alexeni (lângă Urziceni)".

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav a interpelat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, cu tema - "Neplata indemnizaţiei privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate".

Şi tot din partea Grupului USR, domnul deputat Brian Cristian a interpelat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, cu tema - "Ecologizarea iazului de la Bozânta Mare, Maramureş".

Pentru toate aceste 4 interpelări, miniştrii respectivi au solicitat amânarea.

E adevărat că aici Guvernul a selectat 4 interpelări care au termen de răspuns - termenul regulamentar este de 14 zile şi expiră mâine, 11 martie, pentru aceste 4 interpelări.

Mai sunt multe alte interpelări depuse de la începutul acestei sesiuni, unele cu termene expirate.

Doresc să atrag atenţia Guvernului că este obligatorie prezenţa la această şedinţă şi că este obligatorie respectarea termenelor pentru răspuns la interpelări, putând fi acordată o extindere a termenului doar de către Biroul permanent.

Vă mulţumesc.

Şi constatând absenţa reprezentanţilor... (Vociferări.)

Da, de obicei, domnul secretar de stat Nini Săpunaru este prezent la şedinţele Parlamentului. Îl invit, în continuare, să reprezinte această relaţie cu Parlamentul României.

Iar ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, solicit Guvernului şi miniştrilor să răspundă, conform Regulamentului, la aceste interpelări.

Acestea fiind spuse, nu-mi rămâne decât să declar şedinţa închisă şi să vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.11.