Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, înlocuit de doamna Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 aprilie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Astfel, declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Există un algoritm aprobat de Comitetul liderilor, în şedinţa din 19 februarie 2025, cu privire la ordinea susţinerii declaraţiilor politice. Astfel, acest lucru se va face în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, cu 3 deputaţi de la PSD, 3 deputaţi de la AUR, 3 deputaţi de la PNL, 2 deputaţi de la USR, 2 deputaţi de la SOS România, 2 deputaţi de la POT, un deputat de la UDMR, un deputat de la minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul...

Dacă este doamna deputat Ana-Smaranda Rinder?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Din partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

În calitate de deputat şi fost manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui timp de 11 ani, am o responsabilitate deosebită faţă de comunitatea mea, iar Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă o ocazie importantă pentru a atrage atenţia asupra unei teme esenţiale: sănătatea maternă şi a nou-născuţilor.

Tema de anul acesta, "Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranţă", este mai relevantă ca niciodată, având în vedere că încă se înregistrează numeroase decese prevenibile în rândul mamelor şi nou-născuţilor, chiar şi în anul 2025.

Declaraţie politică

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi cetăţeni,

Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă un moment de reflecţie şi acţiune. Tema din acest an, "Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranţă", subliniază importanţa sănătăţii materne şi infantile, două domenii esenţiale pentru viitorul oricărei naţiuni. În contextul în care România se confruntă cu provocări semnificative în acest domeniu, este important să nu uităm că fiecare viaţă salvată reprezintă nu doar un succes medical, dar şi un pas important către un sistem de sănătate mai echitabil şi mai performant.

În România, mortalitatea infantilă a scăzut în ultimii ani, dar rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce subliniază nevoia de măsuri suplimentare de prevenire şi îmbunătăţire a accesului la îngrijiri medicale de calitate, mai ales în zonele defavorizate şi rurale.

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ne indică, la nivel naţional, o rată a mortalităţii infantile de aproximativ 6,3 decese la 1.000 de nou-născuţi vii, în anul 2020, rată ce a scăzut treptat, an de an, până la 5,8-6 decese la 1.000 de nou-născuţi vii, în prezent.

Aceste statistici reflectă, de asemenea, un progres constant, dar şi multe provocări care trebuie abordate, precum îngrijirea prenatală, prevenirea naşterilor premature şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate pentru mamele şi copiii vulnerabili.

La nivelul judeţului Vaslui, în ciuda eforturilor susţinute, încă avem de lucrat pentru a reduce mortalitatea infantilă. În 2023, în judeţul Vaslui, s-au înregistrat şase decese în rândul copiilor cu vârste între 0 şi 1 an, ceea ce se traduce într-o rată de mortalitate infantilă de 1,64 la 1.000 de nou-născuţi vii. Din nefericire, în 2024, acest număr a crescut la opt decese, cu o rată de 3,24 la 1.000 de nou-născuţi vii.

Aceste date ne arată că, deşi am făcut progrese, provocările rămân, iar fiecare viaţă pierdută este o tragedie care ne îndeamnă să acţionăm decisiv.

În perioada în care am fost manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui, am încercat să acord importanţa cuvenită unităţii de neonatologie. În acest sens, am susţinut implementarea unor proiecte de dotare a secţiei, iar un exemplu relevant este Proiectul PNRR pentru "Dotarea cu echipamente adecvate pentru îmbunătăţirea programului de screening".

Aceste investiţii vor îmbunătăţi semnificativ capacitatea Secţiei de neonatologie a spitalului nostru, de a răspunde nevoilor urgente ale nou-născuţilor, în special ale celor prematuri, şi vor contribui direct la reducerea riscurilor de deces prematur sau de complicaţii severe.

În concluzie, de Ziua Mondială a Sănătăţii, avem datoria de a ne reaminti că sănătatea maternă şi infantilă nu reprezintă doar o prioritate medicală, ci şi una socială şi economică. Pentru fiecare mamă sănătoasă şi pentru fiecare copil care creşte într-un mediu sigur şi sănătos, putem spera la un viitor mai bun, mai echitabil şi mai prosper.

Împreună putem construi un sistem de sănătate care să protejeze fiecare viaţă de la începutul său, oferind "Începuturi sănătoase şi viitoruri pline de speranţă".

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Vă propun, ca şi la ultima şedinţă pe care am condus-o, pentru declaraţii publice, să existe un buget de 5 minute pentru depăşirea timpului standard, pentru fiecare grup parlamentar, şi o să ţin o evidenţă.

Acum o să pun un minut la Grupul PSD.

Acestea fiind spuse, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Bună dimineaţa tuturor!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi ţine de apartenenţa noastră la cele două structuri foarte importante, NATO şi Uniunea Europeană.

"Şi după alegerile prezidenţiale din luna mai, România trebuie să rămână fidelă valorilor şi principiilor NATO şi UE"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De 21 de ani România este parte din NATO şi de 18 ani România este membră a Uniunii Europene. România trebuie să menţină acest parcurs. Pe scurt, apartenenţa României la aceste structuri înseamnă garanţii de securitate, consolidarea democraţiei, stimularea dezvoltării economice şi, bineînţeles, multe alte beneficii. Sunt cel puţin trei piloni esenţiali pentru viitorul ţării. Alegerile prezidenţiale din luna mai trebuie să confirme, o dată în plus, această direcţie.

Securitate şi stabilitate

Apartenenţa la NATO asigură României un scut de protecţie împotriva ameninţărilor externe. În contextul instabilităţii regionale, din cauza agresiunii ruse în Ucraina, colaborarea cu aliaţii din NATO oferă garanţii de securitate şi stabilitate. Această alianţă militară permite României să beneficieze de resurse moderne, iar exerciţiile şi instruirea militarilor români, prin misiuni comune, să fie la cele mai înalte standarde. Recent, România a marcat 21 de ani de când face parte din această structură importantă, din această alianţă politico-militară şi, cu siguranţă, aici va rămâne şi după alegerile din mai.

Beneficii economice majore

România, în Uniunea Europeană, înseamnă acces la fonduri nerambursabile. Acestea se traduc în proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, a infrastructurii din educaţie sau din sănătate. Banii europeni sunt esenţiali pentru reducerea disparităţilor regionale, impulsionează dezvoltarea economică şi creează noi locuri de muncă bine plătite. De asemenea, accesul pe piaţa unică europeană facilitează comerţul şi atragerea de investitori străini, stimulând astfel economia românească. Toate acestea duc la creşterea nivelului de trai.

De la aderarea României, acum 18 ani, la Uniunea Europeană, s-au depăşit 100 de miliarde de euro absorbţie fonduri europene. Din 2007 şi până în prezent, ţara noastră a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu doar 32,8 miliarde de euro, astfel că avem un beneficiu de aproximativ 67 de miliarde de euro.

Promovarea valorilor democratice şi cooperarea internaţională sunt alte două valori foarte importante pe care România trebuie să le păstreze după alegerile din mai.

Prezenţa României în NATO şi UE facilitează cooperarea internaţională în domenii precum securitatea, mediul, sănătatea şi aşa mai departe. Într-o lume interconectată, problemele globale, cum ar fi schimbările climatice sau sănătatea populaţiei, necesită soluţii comune, coordonate. Prin colaborarea în cadrul Uniunii Europene şi NATO, România are oportunitatea de a influenţa aceste iniţiative şi de a beneficia de expertiza altor naţiuni, dar şi de a-şi aduce contribuţia în găsirea răspunsurilor la marile provocări internaţionale.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului PSD.

Se pregăteşte, din partea Grupului AUR, doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

PSD s-a ţinut de cuvânt şi a realizat unul dintre principalele obiective pe care şi le-a propus atunci când a intrat la guvernare: protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor cu venituri mici. Datorită PSD, Guvernul a inclus în bugetul pentru anul 2025 sumele necesare pentru realizarea acestui obiectiv social-democrat, iar ieri senatorii PSD au aprobat ordonanţa de urgenţă pentru repartizarea acestor sume pensionarilor vulnerabili.

La începutul anului, Guvernul a aprobat în bugetul pe anul 2025 suma totală de două miliarde de lei pentru acordarea unui sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici. Suma este distribuită către 2,6 milioane de pensionari a căror pensie este mai mică decât valoarea salariului minim net în vigoare, respectiv 2.574 lei.

Sprijinul financiar de 800 de lei va fi acordat în două tranşe egale, a câte 400 de lei, câte o tranşă în fiecare semestru al anului, prima fiind de Paşte, peste câteva zile. Ajutorul se acordă tuturor pensionarilor cu venituri de până în 2.574 de lei, care reprezintă echivalentul salariului minim net în plată.

Aşadar, PSD şi-a îndeplinit angajamentul pentru una dintre promisiunile importante prin care a decis că va proteja pensionarii cu venituri mici, indiferent cât de dificil va fi contextul economic.

Săptămâna viitoare voi vota, alături de colegii mei de la Camera Deputaţilor, pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Pe scena politică, PSD este partidul care se distinge prin perseverenţă în aplicarea de măsuri şi programe de solidaritate socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor.

Şi se pregăteşte, tot din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România, paşi grăbiţi spre dictatură".

În ultimele luni, am fost martorii unui şir de abuzuri şi încălcări ale principiilor fundamentale ale democraţiei, ceea ce a făcut ca România să devină ţinta criticilor administraţiei Trump şi să fie clasificată într-un clasament global drept "regim hibrid", asemeni Turciei şi Bosniei, ca urmare a uneia dintre cele mai accentuate prăbuşiri ale indicatorilor democratici înregistrate vreodată.

Fiecare pas făcut de uzurpatorii Puterii ne-a adâncit într-o criză politică, socială şi constituţională fără precedent:

- au invalidat sub diverse pretexte candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale;

- au anulat abuziv turul doi al alegerilor prezidenţiale şi au confiscat voturile românilor, ca să rămână ei la putere;

- au ameninţat, prin interpuşi, că instituie starea de urgenţă, dacă românii vor ieşi în stradă şi vor protesta masiv;

- au săltat din case oameni nevinovaţi, doar pentru că au criticat lovitura de stat din 6 decembrie;

- au îngrădit libertatea de exprimare, au şters postări şi au închis conturi pe reţelele de socializare;

- au făcut dosare penale din nimic;

- l-au hărţuit şi internat abuziv la nebuni pe "Stegarul Dac", devenit un simbol al protestelor şi al rezistenţei civice;

- au încălcat cetăţeanului Bogdan Peşchir drepturi fundamentale, transformând Poliţia în Miliţia anilor '50;

- au scuipat pe haina militară, trimiţând procurorii să dea buzna peste un veteran de război în vârstă de 101 ani, erou al României şi simbol al Armatei Române;

- au pus pumnul în gura jurnalistului independent Marius Tucă, care a îndrăznit să adreseze critici la adresa sistemului;

- i-au interzis lui Călin Georgescu să candideze pentru a doua oară, ca să se asigure că vor rămâne tot ei la putere;

- şi multe, multe alte abuzuri la care au fost supuşi românii în această perioadă, pe care timpul nu îmi permite să le enumăr.

Fiecare zi în care aceste abuzuri continuă riscă să ne ducă tot mai aproape de un regim totalitar. Este datoria mea, ca parlamentar, să apăr drepturile şi libertăţile cetăţenilor români, să mă revolt şi să spun, de la tribuna Parlamentului, că este timpul să ne ridicăm împotriva acestui regim autoritar care ameninţă să distrugă tot ce înseamnă democraţie în România.

Jos dictatura! Vrem alegeri libere, vrem ca toţi cetăţenii să poată candida, vrem libertate şi democraţie, vrem ca românii să nu mai fie săltaţi din case ca în anii '50, sub diverse pretexte.

Avem şi o datorie sfântă faţă de cei 1.166 de români care au murit la Revoluţia din decembrie 1989 - să nu permitem ca ţara noastră să alunece, din nou, spre dictatură!

Libertate, fraţi români!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi se intitulează "PNRR - un eşec guvernamental care costă România miliarde".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuia să fie motorul dezvoltării României, un instrument esenţial pentru modernizarea infrastructurii, digitalizarea administraţiei şi sprijinirea mediului de afaceri.

În practică, însă, implementarea PNRR este un eşec lamentabil, cu întârzieri grave, blocaje administrative şi o incompetenţă guvernamentală evidentă.

România are alocate 28,5 miliarde de euro, prin PNRR. Astăzi, la aproape patru ani de la începutul programului, am reuşit să cheltuim efectiv doar 6,4 miliarde de euro.

La această dată, absorbţia din PNRR este după cum urmează.

- Până în prezent, prin PNRR, România a primit 9,1 miliarde euro, respectiv: 6,4 miliarde de euro au fost efectiv cheltuiţi; restul de 2,7 miliarde de euro reprezintă o parte din prefinanţarea de circa 3,8 miliarde, folosită proporţional cu valorile decontate prin cereri de plată.

- La situaţia gravă a absorbţiei se adaugă şi blocarea tranşei nr. 3 de plată. Cererea de plată nr. 3, în valoare de 2,7 de miliarde de euro, este, în acest moment, blocată, cauza fiind neîndeplinirea unor jaloane.

Rezultă că au rămas de absorbit, la nivelul lunii martie 2025, 19,4 miliarde de euro, din totalul de 28,5 miliarde de euro.

Când vom încasa acest rest, de 19 miliarde, având în vedere că mai avem un an, perioada pentru PNRR încheindu-se în 2026? Dumnezeu ştie! Asta, dacă vom mai apuca să luăm ceva din ei. De ce? Deoarece se prefigurează intenţia ca Bruxelles-ul să ne ia - nouă şi celorlalte state membre - toţi banii rămaşi neconsumaţi din PNRR.

Şi, mai grav, banii deja absorbiţi nu ajută economia românească. Majoritatea contractelor finanţate prin PNRR sunt adjudecate de firme străine. Spre exemplu, peste 600 de milioane de euro sunt plătiţi unei companii poloneze pentru trenuri, în loc să sprijinim o companie românească, precum Astra Vagoane Arad.

În tot acest haos, România îşi adânceşte dependenţa de împrumuturi.

România a început anul cu un deficit de 6 miliarde de euro, pe primele două luni, ceea ce înseamnă că se împrumuta cu 100 de milioane de euro pe zi. Din păcate, la sfârşit de martie s-a ajuns la un ritm al împrumuturilor de 115 milioane de euro pe zi, un ritm nesustenabil, care pune o presiune şi mai mare pe dobânzile pe care le plătim şi care nu au mai coborât sub nivelul năucitor de 7,3% anual. Ca o consecinţă directă a acestor împrumuturi, cheltuiala cu dobânzile statului a crescut cu 50% în primele două luni ale anului.

Acestea sunt rezultatele ultimelor guvernări: risipă, datorii şi pierderi uriaşe pentru România.

AUR cere explicaţii urgente şi un plan de redresare clar şi imediat pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din fondurile europene. România nu îşi mai permite încă o oportunitate ratată.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, din partea PNL.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ieri a fost Ziua Mondială a Sănătăţii. De aceea, declaraţia mea politică se intitulează "Colapsul sistemului de sănătate".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să trag un semnal de alarmă asupra uneia dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România: colapsul sistemului de sănătate. Acest sector vital este în pragul dezastrului din cauza subfinanţării cronice, a lipsei de personal medical şi a unui management defectuos promovat de actuala guvernare.

Românii mor cu zile în spitale nefuncţionale, în condiţii care nu sunt demne de o ţară europeană. În Dolj şi în alte judeţe din ţară pacienţii se confruntă cu lipsa medicamentelor, a echipamentelor necesare şi cu un personal medical suprasolicitat. De aceea, în preajma Spitalului Regional nr.1 din Craiova funcţionează 13 farmacii. Dacă acest spital ar avea medicamentele necesare să asigure tratamentele bolnavilor, aceste farmacii nu ar funcţiona.

Guvernul actual a eşuat în reformarea sistemului sanitar şi a tratat cu indiferenţă apelurile disperate ale cadrelor medicale şi ale pacienţilor.

Este inacceptabil ca, în anul 2025, românii să fie forţaţi să apeleze la servicii medicale din afara ţării. Guvernul trebuie să îşi asume eşecul şi să ia măsuri concrete, nu doar să cosmetizeze cifrele în statistici oficiale.

O Românie sănătoasă este o Românie puternică!

Noi, AUR, vom continua să luptăm pentru ca sănătatea să nu mai fie o victimă a incompetenţei guvernamentale.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Şi, dacă este prezent, să se pregătească domnul Răzvan Cadar.

Dacă nu, vom trece la USR, cu domnul Daniel Blaga.

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Bună ziua!

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Două miliarde de euro pentru ajutorarea categoriilor vulnerabile din România!"

A avea grijă unul de celălalt este singurul principiu care ne diferenţiază de orice altă fiinţă vie, care ne defineşte ca civilizaţie umană. Nu îl abandonăm la voia sorţii pe cel aflat în dificultate, ci facem ceea ce putem pentru a-l ajuta sau a-i îmbunătăţi condiţia vieţii. Statul român are datoria constituţională de a produce politici publice menite să vină în sprijinul celor mai puţin norocoşi cetăţeni, în special dacă provin dintr-o categorie mai vulnerabilă, precum sunt copiii şi seniorii. Recent, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, condus de PNL, a lansat apelul de proiecte în valoare totală de peste două miliarde de euro prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială, reprezentând una dintre cele mai importante iniţiative de finanţare europeană din acest an. Programul are ca scop susţinerea persoanelor aflate în situaţii vulnerabile şi încurajarea incluziunii sociale, prin implementarea unor măsuri cu impact direct asupra populaţiei. Aceste acţiuni vor contribui la diminuarea inegalităţilor sociale şi la creşterea calităţii vieţii celor aflaţi în dificultate.

Apelurile de proiecte prevăzute pentru anul 2025 vor contribui la îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate, educaţie şi asistenţă socială pentru aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural; sprijinirea a 61.000 de copii din grupuri defavorizate din zonele rurale, inclusiv din comunităţile rome, pentru a le asigura condiţii mai bune de trai şi dezvoltare; ameliorarea situaţiei a peste 10.000 de vârstnici aflaţi în dificultate; formarea profesională suplimentară pentru aproape 6.400 de specialişti din domeniul serviciilor sociale; îmbunătăţirea vieţii pentru aproximativ 10.000 de persoane cu dizabilităţi, atât copii, cât şi adulţi; dar şi sprijin pentru 1.700 de copii şi tineri care ies din sistemul de protecţie specială; înfiinţarea unui cluster dedicat inovaţiei şi incluziunii sociale, destinat facilitării integrării persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii.

Aceste resurse vor sprijini inserţia pe piaţa muncii a persoanelor din categorii vulnerabile, reducând dependenţa de ajutorul social şi încurajând dezvoltarea autonomiei personale. De asemenea, prin intermediul clusterului pentru inovaţie şi incluziune, se va crea un cadru dedicat soluţiilor tehnologice accesibile, adaptate persoanelor cu dizabilităţi, pentru a facilita integrarea lor în societate.

Partidul Naţional Liberal va continua susţinerea demersurilor şi proiectelor ce au ca scop protejarea şi ridicarea categoriilor de persoane vulnerabile, atât copii, cât şi adulţi, pentru a le ameliora cât se poate de mult situaţia dificilă în care se află cei mai mulţi dintre ei.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul Răzvan Cadar văd că nu este prezent. Aşa că îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga, din partea Grupului parlamentar al USR, după care vom trece la Grupul SOS.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ciuda senzaţiei de inutilitate pe care o lasă uneori discursul în faţa unei guvernări surde la semnalele societăţii, vin şi astăzi în faţa dumneavoastră, cu speranţa că vocea cetăţenilor poate fi în sfârşit auzită.

De-a lungul timpului, eu şi colegii mei din USR am atras atenţia, în mod constant, asupra deficienţelor majore din administraţie şi a lipsei de viziune a actualei Guvernări PSD-PNL-UDMR. Deşi putem fi dezamăgiţi de această pasivitate şi de o lipsă evidentă de profesionalism, nu ne vom resemna. Nu avem voie. Pentru că românii merită o guvernare onestă, responsabilă şi eficientă.

În loc să răspundă aşteptărilor exprimate clar la urne - aşteptări de schimbare, de transparenţă, de responsabilitate şi de modernizare - actuala Coaliţie s-a închis într-un cerc de interese şi calcule electorale.

Românii continuă să trăiască în incertitudine economică, cu instituţii greoaie, ineficiente şi adesea parazitate de clientelism politic. În timp ce sectorul privat se confruntă cu dificultăţi reale, statul plăteşte în continuare salarii exagerate în anumite domenii, fără ca performanţa să fie un criteriu real.

Despre spitalele regionale, promise de ani buni de PSD, nu avem încă certitudini, ci doar amânări şi explicaţii. Deşi avem acces la fonduri europene consistente, lipsa de voinţă şi de capacitate administrativă le ţine doar pe hârtie.

În plan extern, România are nevoie de coerenţă şi credibilitate. Nu putem pretinde respect din partea partenerilor internaţionali dacă nu există o minimă coerenţă în poziţionările publice ale liderilor noştri. Episodul certării în public a ministrului de externe de către prim-ministrul Ciolacu şi recentul episod al emisarului trimis de acelaşi Ciolacu la preşedintele Trump, urmat de retractări jenante, nu fac decât să afecteze imaginea ţării.

De asemenea, combaterea corupţiei - un angajament asumat în repetate rânduri - nu poate rămâne doar un slogan electoral. USR a semnalat numeroase cazuri şi a cerut aplicarea legii fără excepţii şi fără interferenţe politice.

Lista neîmplinirilor acestei guvernări este nepermis de lungă şi afectează, din păcate, toate domeniile, năruind aşteptările românilor. Dar cum continuaţi să rămâneţi surzi la problemele reale ale oamenilor, nu trebuie să vă miraţi de reacţia lor, care se va vedea la vot şi care va fi pe măsura dezamăgirilor pe care le-aţi produs în societate.

Românii aşteaptă reforme reale, nu aparenţe.

Mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmboviţa.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR.

Se pregăteşte doamna deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Călin Georgescu nu mai candidează. Dar reţeaua care l-a susţinut nu a dispărut. S-a retras în umbră. S-a reorganizat. A schimbat feţele, dar nu şi scopul.

Obiectivul a rămas acelaşi: slăbirea României. Scoaterea noastră de pe drumul european. Distrugerea încrederii în democraţie.

Călin Georgescu a fost una din feţele unei operaţiuni cu bani mulţi, cu influenţe grele şi cu o direcţie clară: Moscova.

Nu mai e el, dar ideile lui sunt transmise de alţii. George Simion. Diana Şoşoacă. Victor Ponta. Partidele SOS, POT şi AUR.

Toţi rostesc aceleaşi lozinci. Toţi împing aceeaşi propagandă. Toţi alimentează ura, neîncrederea şi haosul. Dar cel mai grav? Toţi sunt parte dintr-o reţea de influenţă rusă.

George Simion are interdicţie de intrare în Republica Moldova şi în Ucraina pentru că autorităţile acelor state ştiu. Au dovezi. Au luat măsuri.

Şi noi? Noi ce facem?

Marcel Ciolacu a minimalizat în iarnă pericolul, pentru că planul lui era să intre în turul al doilea cu George Simion. Nu i-a ieşit, dar Simion candidează din nou. Marcel Ciolacu are datoria să comunice românilor ce i-au spus autorităţile moldoveneşti şi ucrainene.

AUR e azi în Parlament cu acelaşi discurs de tip Kremlin - nimic nu s-a schimbat - cu mesaje agresive, antieuropene şi antioccidentale.

Parchetul General trebuie să se sesizeze. Trebuie să investigheze legăturile acestui partid cu Moscova. Să urmărească banii. Să verifice călătoriile, conexiunile care stau în spate.

Şi nu e doar AUR. SOS România, POT - toate sunt partide-satelit ale Moscovei. Călin Georgescu nu mai este, dar a lăsat în urmă o creaţie - POT. Aşa-zis partid, în fapt o platformă a propagandei moscovite.

Şi de unde vin mesajele? De pe TikTok. De pe conturile pe care Călin Georgescu le folosea. Conturi care acum împing alte nume, alte păpuşi.

Troli. Boţi. Cu mesaje simple şi perverse, pe care deja le ştiţi cu toţii: "toţi fură", "Europa ne-a colonizat", "vrea război, de aceea ne înarmează", "vaccinul te omoară", "ucrainenii sunt de vină pentru că Rusia i-a invadat" - cu toţii le cunoaşteţi.

Asta e Rusia lui Putin. Aşa arată războiul ei aici - nu cu rachete, ci cu minciuni şi manipulare.

Victor Ponta, alt candidat la prezidenţiale, a spus public că va închide dosarele lui Georgescu. A luat-o razna. Preşedintele nu are voie să facă asta. E o promisiune din start neconstituţională.

Şi mai grav? A fost la Belgrad în plină campanie, în inima unei reţele pro-ruse, în Serbia condusă de Vučić - aliatul lui Putin în Balcani. Nu a fost o simplă vizită. A fost un semnal.

Ca să fie foarte clar. Aceste legături nu sunt întâmplătoare. Sunt piese dintr-un plan bine pus la punct.

Planul destabilizării României. Planul ieşirii noastre din Europa. Planul întoarcerii în trecut.

Instituţiile trebuie să se trezească. Parchetul trebuie să ancheteze. Serviciile trebuie să vorbească.

Trebuie să protejăm alegerile. Să urmărim finanţările ilegale. Să închidem reţelele de troli. Să curăţăm spaţiul public de minciuni toxice.

Pentru că altfel pierdem. Pierdem direcţia europeană. Ne pierdem copiii noştri în valul de ură de pe TikTok. Pierdem România.

România e membră NATO. E stat european. E parte din lumea liberă. De aceea suntem o ţintă.

Şi trebuie să ne apărăm cu legi clare, cu acţiuni ferme ale instituţiilor statului. Cu zero toleranţă faţă de propaganda rusă şi fascistă.

Cei care o fac trebuie anchetaţi. Cei care o finanţează trebuie opriţi.

Pentru că nu e vorba despre alegeri. Este vorba despre viitor. Despre ce fel de ţară lăsăm în urmă.

Cum am spus, Călin Georgescu nu mai e. Dar ce l-a adus în faţă e încă aici. Şi dacă nu facem nimic, va fi şi mai puternic data viitoare.

Noi trebuie să alegem Europa. Noi alegem democraţia. Noi alegem să ne apărăm ţara.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului SOS România.

Şi se pregăteşte doamna deputat Rodica Plopeanu.

Doamna Elena-Laura Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă adresez astăzi Parlamentului României cu o preocupare urgentă şi profundă, referitoare la situaţia incendiilor de vegetaţie care afectează grav judeţul Tulcea.

Este timpul să recunoaştem că măsurile pe care le-am implementat până acum nu sunt suficiente şi că, în absenţa unor acţiuni ferme şi decisive, locuitorii acestui judeţ vor continua să sufere.

Incendiile de vegetaţie nu sunt doar o problemă de mediu, ci şi o ameninţare directă la adresa sănătăţii şi bunăstării cetăţenilor noştri. Efectele devastatoare ale acestor incendii se resimt în fiecare zi, afectând nu doar calitatea aerului pe care îl respirăm, ci şi economia locală, care depinde de agricultură şi turism.

Este esenţial să ne educăm comunităţile prin campanii de conştientizare care trebuie să fie implementate la nivel local, folosind toate canalele de comunicare disponibile, astfel încât locuitorii să înţeleagă impactul incendiilor asupra sănătăţii lor şi asupra economiei locale.

Oferirea de stimulente financiare fermierilor care adoptă metode alternative de curăţare a terenurilor este crucială. Aceste subvenţii nu doar că ar reduce utilizarea focului, dar ar şi încuraja practicile agricole responsabile, care să contribuie la dezvoltarea economică a judeţului.

Trebuie să investim în formarea fermierilor, oferindu-le cursuri de instruire privind metode moderne de curăţare a terenurilor. Utilizarea echipamentelor mecanice sau a plantelor de acoperire nu este doar o alternativă viabilă, ci şi o necesitate.

Primăriile şi consiliile locale trebuie să joace un rol activ în prevenirea incendiilor. Acestea pot organiza sesiuni de informare şi pot ajuta la implementarea unor măsuri de prevenire adaptate nevoilor comunităţii.

Un sistem robust de monitorizare a incendiilor este esenţial. Analizarea cauzelor acestora ne va ajuta să dezvoltăm măsuri mai eficiente în viitor, iar echipamentele de stingere a incendiilor trebuie să fie suficiente şi bine întreţinute. Fără o pregătire adecvată a personalului local, orice efort de prevenire va fi zadarnic.

În concluzie, situaţia incendiilor de vegetaţie din judeţul Tulcea necesită o reacţie urgentă şi coordonată din partea autorităţilor, comunităţilor şi fermierilor. Este imperativ să adoptăm măsuri proactive, să educăm cetăţenii cu privire la impactul acestor incendii şi să sprijinim practici agricole durabile. Investiţiile în formare, stimulente financiare şi un sistem eficient de monitorizare sunt esenţiale pentru a proteja sănătatea locuitorilor şi economia locală, asigurând astfel un viitor mai sigur şi mai prosper pentru judeţul Tulcea.

Deputat de Tulcea, Elena-Laura Toader.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Rodica Plopeanu.

Este prezentă? Nu?

Atunci, trecem la Grupul POT şi dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit.

Se pregăteşte domnul deputat Daniel Grofu.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Mangalia nu are pediatri, iar medicii cumpără medicamente din buzunar".

Stimaţi colegi,

Nu ar trebui să existe în România un spital unde un copil ajunge cu febră şi nu este văzut de un medic. Dar asta se întâmplă, acum, la Spitalul Municipal Mangalia. Nu există gardă la Pediatrie. Nu sunt suficiente cadre medicale.

Iar medicamentele de bază lipsesc exact acolo unde ar trebui să fie - în farmacia spitalului, la dispoziţia secţiilor.

Părinţii se lovesc de uşi închise sau de promisiuni goale. Cei care nu îşi permit să meargă la privat aşteaptă, uneori o noapte întreagă, cu copilul bolnav în braţe, sperând să treacă febra şi să vină dimineaţa, când se deschide cabinetul medicului de familie. Într-un stat care se pretinde funcţional, nu ai voie să le ceri asta părinţilor.

Medicii care au rămas acolo încearcă să ţină sistemul în viaţă. Însă, în loc să primească medicaţia necesară de la spital, aşa cum prevăd legea şi bunul-simţ, ajung să o cumpere din banii lor. Le ţin la îndemână, în dulapuri, ca să poată interveni în urgenţe. Aşa se lucrează în 2025, în România - cu teama că nu vei avea cu ce trata un copil bolnav.

La Mangalia, nu mai vorbim despre lipsuri. Vorbim despre colaps. Despre un spital care funcţionează prin improvizaţie. Despre o administraţie care tace. Despre un sistem care refuză să reacţioneze, deşi are toate semnalele în faţă.

Sănătatea copiilor nu este negociabilă. Nu e opţională. Nu este un moft. Iar atunci când nu le mai poţi garanta îngrijirea medicală de bază, ai ieşit din orice logică de stat civilizat.

Aceasta nu este doar o problemă locală. Este imaginea unui stat care cedează exact unde doare cel mai tare - când un copil are nevoie de ajutor şi nu are cine să-l vadă. Când părinţii sună disperaţi şi nimeni nu răspunde. Când medici buni pleacă, nu din lipsă de vocaţie, ci din cauza umilinţei de a lucra fără sprijin.

Nu poţi cere performanţă într-un sistem pe care îl neglijezi. Nu poţi cere implicare de la oameni pe care îi obligi să improvizeze. Şi nu poţi vorbi despre reforme în sănătate, când la Mangalia nu există gardă pediatrică, iar medicamentele de urgenţă sunt ţinute în dulapul personal al doctorului.

România nu are voie să accepte aşa ceva. Nici copiii, nici părinţii, nici medicii nu mai pot fi puşi în situaţia de a spera că "merge şi aşa".

Acolo unde statul dispare, încep dramele. Iar la Mangalia, statul deja a dispărut.

Maria Cernit, deputat de Constanţa, Partidul Oamenilor Tineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Revenim la Grupul SOS România, pentru a doua intervenţie, şi îl invit la cuvânt pe domnul deputat Pascalini.

Şi apoi, din partea Grupului POT, domnul deputat Grofu.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În declaraţia mea politică este vorba despre 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii.

Ieri am sărbătorit această zi, Ziua Mondială a Sănătăţii. Se discută tot mai mult despre investiţiile în domeniul sănătăţii, dar şi de dreptul cetăţenilor de a avea acces la servicii medicale esenţiale. Cu toate acestea, cetăţenii solicită deseori ajutorul nostru, al parlamentarilor, în legătură cu domeniul sanitar şi relele tratamente pe care le au din partea personalului medical, cât şi privind lipsa medicamentelor esenţiale, compensate ori gratuite, sau problemele de acces la investigaţii medicale din cauza timpului mare de aşteptare, de exemplu, la RMN, CT etc. Dar dacă achită aceste servicii publice, timpul de aşteptare scade considerabil.

Chiar săptămâna trecută am ridicat, de la acest microfon al Camerei Deputaţilor, problema doamnei Roxana-Lidia Duma, o tânără însărcinată în 16 săptămâni, care a ajuns, pe la mijlocul lunii martie 2025, la Maternitatea din Bacău şi care a trecut printr-o experienţă traumatizantă, de care nu voi mai discuta astăzi.

Între timp, mai multe instituţii publice, printre care şi doamna preşedinte al Consiliului Judeţean Bacău, au intervenit în acest caz şi chiar s-a propus ca din consiliile de administraţie ale spitalelor să facă parte şi un pacient care a avut de suferit de pe urma relelor tratamente - o iniţiativă pe care o salut şi cu care sunt de acord, dar care totuşi nu este suficientă pentru a preveni astfel de cazuri.

Ne dorim şi noi, ca şi cetăţeni ai acestei ţări, respect din partea cadrelor medicale, acces la servicii medicale de calitate şi implicare maximă. Inclusiv eu, personal, sunt unul dintre acei pacienţi care nu a beneficiat niciodată în ultimii ani de servicii medicale, cu toate că banii pe care mi i-a oprit statul din salariu/indemnizaţii nu sunt deloc sume neglijabile. Şi, de exemplu, când am avut nevoie de un control de specialitate, după 4 ore de aşteptare, stând la coada cabinetului din cadrul spitalului, am fost trimis acasă pe motiv că doamna doctor deja se plictisise.

Mi se plâng deseori cetăţenii că dacă un pacient face cerere cu bilet de trimitere la servicii medicale pentru investigaţii tip CT, RMN, programarea durează chiar şi până la un an în majoritatea spitalelor, dar, culmea, dacă se achită cash acest serviciu medical care ar trebui să fie pentru toată lumea absolut gratuit, timpul de aşteptare scade considerabil - până la maximum o lună -, tot în cadrul aceleiaşi unităţi spitaliceşti, şi că spitalele folosesc inclusiv spitalizarea de zi ca motiv pentru orice investigaţie medicală, fie ea chiar şi o simplă recoltare de analize, ceea ce mi se pare absurd; şi nu aş vrea să amintesc aici, dar o fac, despre lipsa medicamentelor gratuite sau compensate care nu se găsesc în multe farmacii, şi li se spune pacienţilor de către medicii din farmacii că plafonul a fost atins şi nu mai pot elibera aceste reţete în mod gratuit ori compensat, şi oamenii sunt nevoiţi să le achite tot cu bani cash.

Este ireal că se întâmplă astfel de situaţii, dar, din păcate, sistemul care se doreşte a fi perfect ori perfecţionat are prea multe scăpări şi, din această cauză, se provoacă suferinţă atât în rândul pacienţilor, cât şi a aparţinătorilor, care de prea multe ori pierd persoane dragi.

O ultimă remarcă am şi anume că măcar pentru copii ar trebui să se găsească absolut toate medicamentele gratuite, în toate farmaciile din ţară.

Ca ultimă concluzie - ştiu că nu sunt numai părţi negative în acest domeniu al sănătăţii, dar ce e deficitar trebuie corectat.

Mulţumesc.

Pascalini Nini-Alexandru, deputat în Circumscripţia nr. 4 Bacău.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel Grofu, din partea Grupului parlamentar POT.

Şi se pregăteşte, dacă este prezent, domnul deputat Nicolae Păun, de la minorităţile naţionale.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Declaraţie politică privind nerespectarea procedurilor parlamentare şi a normelor de tehnică legislativă"

În speţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, respectiv, PL-x 65/2025.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă invit să constataţi că forma aprobată şi transmisă de Senat diferă substanţial de proiectul iniţial depus, argumentat şi asumat de Guvern.

Astfel, proiectul aprobat de Senat conţine, pe lângă modificarea semnificativă a titlului iniţial, şi foarte multe propuneri de modificare şi completare a unor acte normative adăugate ulterior formei transmise de Guvern, precum modificarea şi completarea Legii nr. 212/2022 pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, dar şi modificarea şi completarea O.U.G. nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny".

Acestea nu se regăsesc în expunerea de motive, deoarece pentru ele nu a fost prezentată analiza de impact, nu sunt asumate de Guvern, ci doar de Senat, nici nu au fost supuse analizei Consiliului Legislativ şi nu au legătură cu forma iniţială referitoare la obiectivele de investiţii solicitate justificat de Ministerul Apărării Naţionale.

Mai mult, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor se referă doar la proiectul iniţial, nu şi la cel transmis de Senat. Totodată, raportul comun al Comisiilor pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, respectiv, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, este ambiguu şi conţine amendamente pertinente şi temeinic documentate legal, care au fost totuşi respinse în cele două comisii doar datorită majorităţii partidelor din coaliţia guvernamentală, majoritate obţinută prin încălcarea Regulamentului Camerei Deputaţilor în ceea ce priveşte proporţia de reprezentare a formaţiunilor politice parlamentare.

De asemenea, trei comisii din Camera Deputaţilor nu au transmis aviz, nici pozitiv, nici negativ - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, respectiv, Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Forma transmisă de Senat încalcă inclusiv prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Pentru toate aceste motive, POT a propus retragerea de pe ordinea de zi şi revizuirea acestei iniţiative, prin defalcarea actelor normative ce urmează a fi supuse în vederea avizării, de către Consiliul Legislativ, pentru fiecare act normativ în referinţă şi apoi a reluării procedurii de dezbatere în comisiile de specialitate şi în plenul Camerei Deputaţilor. Însă după aroganţa conducătorului şedinţei, manifestată prin întreruperea discursului, oprirea microfonului şi o "dojeneală" ironică şi neavenită, aparent prietenoasă, exprimată în mod neechitabil, formaţiunile politice din Coaliţia guvernamentală au respins solicitarea Partidului Oamenilor Tineri, uzitându-se inclusiv obscuritatea votului "din online". N-ar fi prima dată!

POT propune chiar retrimiterea la Senat a observaţiilor de mai sus, realitatea acestora fiind constatată şi de deputaţi din USR şi SOS, care le-au validat, şi reluarea procedurii, inclusiv la nivelul respectivei Camere parlamentare.

Este inacceptabil ca, pe lângă o propunere cu care POT şi, cel mai probabil, majoritatea parlamentară sunt de acord - cea de reabilitare justificată a unor căi de comunicaţii, la iniţiativa MApN -, să se strecoare şi alte texte care nu respectă nici circuitul firesc de analiză, documentare, avizare şi abia ulterior de dezbatere la nivelul Camerei Deputaţilor, şi nici procedurile legale incidente în acest context.

Această abordare abuzivă, arogantă şi neechitabilă trebuie să înceteze!

Nu pentru asta aţi fost mandataţi de cetăţenii români oneşti!

Vă mulţumesc.

Deputat Daniel Grofu, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale nu este, văd, domnul deputat Păun.

Din partea deputaţilor neafiliaţi este prezent domnul Coarnă? Nu.

Domnul Alexandrin Moiseev?

Vă rog.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului PSD, doamna deputat Aurora-Adela Geamănu.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "Să redăm Botoşaniului demnitatea şi şansa la dezvoltare".

Astăzi vreau să vorbesc despre un loc din inima Moldovei, un colţ de ţară care poartă în el rădăcini adânci, valori deosebite, un potenţial imens, însă suferă din lipsa unor politici coerente de dezvoltare. Este vorba despre judeţul Botoşani.

Botoşaniul nu este doar un judeţ de graniţă. Este locul unde s-au născut Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian -oameni care au pus România pe harta culturii, a istoriei, a spiritului. Este un pământ cu o moştenire culturală imensă, cu sate care păstrează încă autenticitatea românească, cu oameni harnici, dar, din păcate, cu prea puţine şanse.

Realitatea este dureroasă: tinerii pleacă, oportunităţile sunt tot mai puţine, investiţiile ajung greu, iar vocea acestui judeţ parcă se aude din ce în ce mai slab la Bucureşti. Infrastructura este precară, domenii precum sănătatea şi educaţia au nevoie de sprijin, iar economia locală suferă din lipsa investiţiilor.

Cu toate acestea, Botoşaniul are un potenţial imens. Are terenuri fertile, oameni pricepuţi, tradiţie în agricultură, în meşteşuguri, în artă. Are tot ce-i trebuie pentru a renaşte, dacă este sprijinit cu seriozitate, dacă primeşte atenţia şi investiţiile care i se cuvin.

Fac un apel sincer către factorii de decizie: este de datoria noastră să nu lăsăm Botoşaniul în urmă. Să construim politici care aduc locuri de muncă, drumuri bune, şcoli moderne şi spitale sigure. Să aducem proiecte care să ţină oamenii acasă.

Botoşaniul nu trebuie privit ca un judeţ "uitat", ci ca un judeţ cu rădăcini adânci şi cu ramuri care pot înflori din nou. Avem datoria să-l ridicăm!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Adela Geamănu.

Se pregăteşte, tot din partea Grupului PSD, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Doamna Aurora-Adela Geamănu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică.

Tarifele impuse de administraţia Trump asupra Uniunii Europene au un impact indirect asupra economiei României, având în vedere că ţara noastră este parte a blocului comunitar şi depinde de schimburile comerciale cu Uniunea Europeană şi cu SUA.

Impactul poate fi analizat din mai multe perspective.

Afectarea exporturilor româneşti, prin intermediul Uniunii Europene.

Exporturile indirect afectate.

România exportă bunuri şi componente industriale către alte state membre ale Uniunii, care apoi le exportă către SUA. Dacă tarifele au redus competitivitatea produselor europene pe piaţa americană, acest lucru a afectat şi cererea pentru componentele furnizate de România.

De exemplu, în industria auto, România produce componente auto care sunt exportate în Germania şi Franţa. Dacă aceste ţări s-au confruntat cu tarife la exporturile lor către SUA, efectele s-au putut resimţi şi în România, prin scăderea comenzilor.

Impactul asupra unor sectoare specifice.

De exemplu, oţel şi aluminiu. Tarifele impuse de SUA asupra importurilor de oţel şi aluminiu din Uniune au afectat industria metalurgică europeană, inclusiv producătorii români de metale, precum Alro Slatina. Dacă exporturile europene de metal către SUA au scăzut, acest lucru a dus la o supraproducţie pe piaţa internă, afectând preţurile şi marjele de profit.

De asemenea, vinurile şi produsele agroalimentare. SUA au impus tarife de 25% asupra unor produse europene, inclusiv vinuri şi brânzeturi, care afectează ţări precum Franţa, Spania şi Italia. Dacă aceste state au suferit pierderi de piaţă în SUA, ele au căutat noi pieţe în interiorul Uniunii, crescând concurenţa pentru producătorii români.

De asemenea, impact asupra investiţiilor şi creşterii economice.

Incertitudine pentru investitori: războiul comercial SUA - Uniunea Europeană a creat incertitudine economică, ceea ce a putut afecta fluxurile de investiţii, inclusiv în România. Companiile internaţionale pot fi mai reticente în a face investiţii noi, în condiţii de instabilitate comercială.

De asemenea, relocarea producţiei. Unele companii europene afectate de tarifele americane ar fi putut căuta alternative mai competitive în estul Europei, ceea ce ar fi putut avantaja România, prin atragerea de investiţii.

Impactul asupra cursului valutar şi a pieţelor financiare.

Efectele asupra leului. Costul importurilor. Orice tensiune economică între SUA şi Uniunea Europeană poate influenţa pieţele financiare. Dacă investitorii au considerat că economia europeană este vulnerabilă din cauza tarifelor, acest lucru ar fi putut contribui la deprecierea monedei euro, ceea ce influenţează şi leul românesc.

Vă mulţumesc.

Adela Geamănu, deputat al PSD Dolj, Circumscripţia electorală nr. 17.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Gabriela-Corina Ene.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică este denumită "Măsuri ferme de prevenire a apariţiei febrei aftoase în România".

De aproximativ o lună, o situaţie de urgenţă deosebită afectează ţări din Uniunea Europeană. Este vorba de o gravă epidemie de febră aftoasă, în Slovacia şi Ungaria, care provoacă îngrijorări nu doar în rândurile fermierilor şi autorităţilor sanitar-veterinare, ci şi întregii populaţii. Boala, deşi nu se poate transmite la om, afectează bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele, fiind uşor transmisibilă prin aer, posibil, la zeci de kilometri distanţă, prin contactul direct cu animalul bolnav şi cu carcasa acestuia, precum şi prin intermediul oamenilor, a echipamentelor, a vehiculelor. De asemenea, virusul poate afecta populaţia de animale sălbatice.

Cel mai grav este că boala nu poate fi vindecată, şi protecţia împotriva contaminării este unica noastră armă de apărare. De aceea, disciplina joacă un rol uriaş în limitarea contagiunii.

Este nevoie de măsuri ferme pentru a împiedica accesul bolii pe teritoriul României.

Austria, de exemplu, a impus măsuri stricte de control la graniţe şi nu permite importul de animale vii din speciile susceptibile la boală, de carne proaspătă sau lapte crud din Ungaria şi Slovacia. Aceste măsuri de control la frontiere se impun şi în cazul României. Autorităţile publice trebuie să colaboreze cu specialiştii, cu fermierii şi chiar cu oamenii obişnuiţi pentru ca toţi să conştientizeze pericolul la care suntem expuşi. Informarea se poate face prin toate mijloacele posibile, chiar şi din om în om, acolo unde se poate, pentru ca cetăţenii să cunoască detalii despre această boală şi cum putem să ne protejăm animalele. Există un vaccin, dar viteza cu care se răspândeşte boala impune măsuri ferme de stopare a comerţului cu animale şi produse derivate din zonele afectate.

Specialiştii europeni, inclusiv din ţara noastră, au emis o serie de recomandări, precum:

- monitorizarea zonelor de frontieră şi instituirea unui nivel corespunzător de alertă sanitar-veterinară;

- dezinfectarea tuturor vehiculelor care urmează să intre în ţară, din ţările cu focare, cu ajutorul unor staţii de dezinfectare;

- informarea reprezentanţilor principalelor asociaţii de crescători de bovine şi ovine, din România, despre obligativitatea de a anunţa medicul veterinar despre animalele care prezintă semne de boală sau modificări de comportament, precum şi mortalităţile la animale;

- monitorizarea sporită a tuturor transporturilor de animale din speciile afectate din cadrul comerţului intracomunitar;

- intensificarea controalelor în trafic, pentru a identifica eventualele transporturi neautorizate de animale;

- informarea, cât mai largă şi pe toate căile, a populaţiei generale rezidente, atât în zonele de frontieră cât şi în interiorul ţării.

Avem nevoie de măsuri ferme înainte ca virusul să atingă teritoriul naţional, apariţia de focare în România putând să genereze consecinţe deosebit de grave, precum sacrificarea în masă a animalelor, poluarea severă a mediului, în urma metodelor de neutralizare, precum arderea, pierderi economice consistente pentru fermieri şi, nu în ultimul rând, afectarea imaginii agriculturii româneşti la nivel european.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Gabriela-Corina Ene.

Şi se pregăteşte, apoi, domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este despre vocaţia României în lume, misiunea generaţiei noastre.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să împărtăşesc cu dumneavoastră povestea eroului bihorean Traian Ulpiu Bodea.

Recent trecut în nefiinţă, eroul nostru, în anul 1956, la doar 15 ani, inspirat de revoltele din Ungaria, lansa un adevărat protest la Colegiul Naţional "Samuil Vulcan" din Beiuş, exclamând: "Afară cu ruşii, jos comunismul!".

Astăzi, mulţi politicieni perfizi calcă în picioare torturile îndurate de către acest erou şi mulţi alţii în temniţele comuniste şi clamează fix opusul. Anticorpii democraţiei îi moştenim, însă, întocmai de la astfel de neştiuţi protectori ai valorilor noastre, cei care ne-au ţinut cu faţa orientată spre Vest, chiar şi în acel întunecat capitol al istoriei noastre.

Noi, românii, ştim cel mai bine că lumea liberă nu este o alegere politică de conjunctură. Ştim că numai democraţia liberală poate onora proiectul României în lume şi identitatea noastră, ca popor. Se mişcă plăcile tectonice ale ecuaţiei geopolitice globale, iar România se află în epicentru. Nicidecum nu putem fi pasivi. Ne-o cer cetăţenii, care au confirmat că vor ca ţara lor să dea tonul pe scena europeană şi să-şi revendice demnitatea luptei pentru democraţia liberală.

În acest efort, al unei Românii vizionare, trebuie să căutăm să devenim un lider al ideilor în Europa. Ne trebuie şi o busolă economică în relaţia cu SUA. Poziţionarea geostrategică de putere multiregională ne complimentează. Suntem un stat important la Marea Neagră, legaţi de Est, de Balcanii de Vest şi de Caucaz, prin geografie, cultură şi istorie, iar de Orientul Mijlociu, prin tradiţia diplomatică. Putem deveni punctul de expertiză al Uniunii Europene pentru combaterea ameninţărilor hibride, lansând o iniţiativă în acest sens, dar şi lansând o strategie europeană la Marea Neagră şi platforme de cooperare în regiune, regândind reflecţia strategică asupra Flancului Estic al NATO şi extinzând formatul Bucureşti 9.

Ne trebuie, totodată, un adevărat contract social cu Moldova, în vederea regăsirii noastre în Uniunea Europeană. Ne trebuie şi o proprie agendă pentru reconstrucţia Ucrainei, militând pentru un coridor strategic Iaşi-Chişinău-Odesa. Avem nevoie şi de un brand de ţară creativ, proaspăt, având în epicentru industriile noastre creative. Bucureştiul trebuie, alături de Paris, Berlin, Varşovia, Roma şi Madrid, să devină un pol decizional al Uniunii Europene.

Astăzi, peste tot în lume, inclusiv în România, se duce o luptă inegală între democraţi şi adversarii libertăţilor noastre. În timp ce democraţii se apără prin instituţii, norme şi, desigur, valori, autocraţii şi izolaţioniştii folosesc frica, ura şi propaganda, ca arme. România trebuie, astfel, să îşi consolideze arsenalul democratic. Avem această misiune de a contura viitorul lumii libere, nu de a asista pasivi, din datorie morală faţă de predecesorii noştri, faţă de noile generaţii şi faţă de noi înşine.

În numele unor eroi precum Traian Ulpiu Bodea, trebuie să ţinem sus stindardul democraţiei liberale şi vocaţia euroatlantică a ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dorel Vulpoiu.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Penitenciarele României - între risipă bugetară, abuzuri şi influenţe politice".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sistemul penitenciar din România a devenit un exemplu clar al risipei bugetare, al haosului administrativ şi al influenţelor politice tot mai evidente. În loc să fie un spaţiu pentru reeducare şi reintegrare, a ajuns o gaură neagră pentru banii publici, în care reguli elementare de justiţie şi echitate sunt ignorate.

În timpul pandemiei, România a investit milioane de euro în sisteme de audiere online pentru deţinuţi. A fost o soluţie eficientă, modernă, care a redus cheltuielile şi a uşurat munca personalului. Cu toate acestea, aceste sisteme au fost abandonate imediat după revenirea la normalitate. Astăzi, se cheltuiesc din nou bani publici într-un ritm alarmant, pentru a transporta deţinuţi dintr-un capăt în altul al ţării, în condiţii de maximă securitate, doar pentru simple audieri care ar putea avea loc online, în zece minute.

Motivul? Unii judecători refuză să audieze online. Se tem, spun sursele, că instanţele mici ar putea rămâne fără dosare şi ar risca închiderea. Aşadar, interesele de sistem înfrâng raţiunea, iar banul public este aruncat din nou pe fereastră.

Mai grav, aplicarea legii privind eliberarea condiţionată este haotică şi, în unele cazuri, profund nedreaptă. Deţinuţii care muncesc, respectă regulile, îşi achită prejudiciile sunt ţinuţi mai mult în sistem decât alţii care nu dau niciun semn de corectare. Au apărut suspiciuni serioase că aceste decizii sunt influenţate politic sau dirijate din interiorul sistemului. Dacă este aşa, nu mai vorbim de justiţie, ci de trafic de influenţă mascat.

Legea trebuie aplicată corect, unitar şi echitabil. Nu putem tolera ca unii să fie avantajaţi pentru că "au spate", şi alţii să plătească în plus doar pentru că nu au susţinere.

Iar dacă tot vorbim despre reeducare, haideţi să spunem un adevăr clar: deţinuţii trebuie să plătească, trebuie să muncească. Munca nu este o pedeapsă, ci o parte esenţială a procesului de reintegrare. Cine nu munceşte, cine nu respectă regulile, nu poate beneficia de clemenţă. În schimb, cei care dovedesc, prin fapte, dorinţa de schimbare, trebuie încurajaţi, nu sabotaţi de birocraţie sau de interese ascunse.

În acelaşi timp, personalul din penitenciare este împins la limită. Deficitul de personal operativ este alarmant, iar cei rămaşi în sistem sunt suprasolicitaţi, fără sprijin real din partea autorităţilor centrale.

Stimaţi colegi,

Nu putem pretinde că avem stat de drept, atât timp cât legea se aplică selectiv, iar banii publici sunt irosiţi din interese obscure. Este timpul ca România să îşi reformeze din temelii sistemul penitenciar: eficienţă, muncă, ordine, lege aplicată corect şi respect pentru personalul din penitenciare.

Statul nu trebuie să protejeze infractorii, ci să protejeze legea, banul public şi cetăţeanul corect.

Vă mulţumesc.

Daniel Ciornei, deputat, Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dorel Vulpoiu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Alecu Robert.

Amândoi, din partea Grupului AUR.

Domnul Dorel Vulpoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România sărăceşte, «specialii» prosperă - trădarea guvernanţilor"

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o situaţie revoltătoare - Guvernul actual este dispus să piardă 700 de milioane de euro din fondurile europene pentru a menţine un sistem de privilegii injuste. Această sumă uriaşă, destinată dezvoltării şi bunăstării cetăţenilor, este sacrificată pe altarul intereselor meschine ale unei elite protejate de actuala Coaliţie de guvernare.

În loc să elimine pensiile speciale şi să reformeze sistemul de salarizare, în conformitate cu principiul contributivităţii, guvernanţii preferă să îngroape România în datorii şi să priveze cetăţenii de fonduri esenţiale. Este inacceptabil ca, într-o ţară în care milioane de oameni trăiesc la limita subzistenţei, o minoritate privilegiată să beneficieze de pensii şi salarii exorbitante, nejustificate de performanţă sau contribuţie reală.

Acest comportament al Guvernului nu doar că sfidează principiile echităţii şi justiţiei sociale, dar şi subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Cum putem cere românilor să respecte legea şi să contribuie la bugetul de stat, când văd că banii lor sunt risipiţi pentru a satisface interesele unei caste privilegiate?

Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor condamnă ferm această politică de menţinere a privilegiilor nejustificate şi solicită Guvernului să renunţe la aceste practici păguboase. Este imperativ să prioritizăm interesele majorităţii cetăţenilor şi să utilizăm fondurile europene pentru dezvoltarea reală a ţării, nu pentru a susţine un sistem inechitabil şi corupt.

România are nevoie de o guvernare responsabilă, care să pună pe primul loc bunăstarea tuturor cetăţenilor, nu doar a unei elite favorizate. Este timpul să punem capăt acestor practici şi să construim un stat echitabil, în care fiecare român să fie tratat cu respect şi demnitate.

Vă mulţumesc.

Dorel Vulpoiu, Circumscripţia nr. 18 Galaţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alecu Robert, din partea Grupului parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul Cadar, de la PNL, dacă e în sală.

Domnul Robert Alecu:

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mă voi referi astăzi la un subiect de maximă importanţă pentru viitorul agriculturii româneşti şi pentru economia noastră.

România, o ţară cu un potenţial agricol imens, se află într-o poziţie paradoxală - importăm majoritatea produselor alimentare din ţări cu un potenţial agricol inferior. Această situaţie este ruşinoasă şi are un impact negativ major asupra balanţei comerciale a ţării şi asupra producătorilor agricoli români.

În anul 2016, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 150, care a adus modificări semnificative Legii nr. 321/2009. Modificările introduceau obligaţii clare pentru comercianţi, cum ar fi expunerea distinctă a produselor româneşti la raft, precum şi indicarea ţării de origine pe etichete.

Aceste măsuri au fost salutate de producătorii agricoli şi de societatea civilă, întrucât promovau produsele locale şi sprijineau lanţul alimentar scurt - un concept esenţial în politica agricolă comună a Uniunii Europene.

Între anii 2016 şi 2020 însă, Guvernul nu a adoptat normele metodologice necesare pentru implementarea acestor prevederi. Această neglijenţă a făcut ca legile să rămână literă moartă, iar producătorii noştri au continuat să sufere din cauza comerţului inechitabil, a importurilor.

Mai mult, în anul 2020, majoritatea prevederilor din anul 2016 au fost abrogate, iar noţiunea europeană de lanţ alimentar scurt a fost eliminată din legislaţia românească.

Această situaţie este total inacceptabilă. Avem nevoie de răspunsuri clare: de ce nu au fost adoptate normele metodologice între 2016 şi 2020? Cine răspunde pentru acest sabotaj? A fost emis vreun ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, pentru implementarea acestor legi?

Ţinând cont de procesul legislativ atât de greoi în România, când proiecte de lege nu sunt examinate câte 10 şi mai mulţi ani, exprim ideea că Guvernul ar trebui să reintroducă în lege, prin ordonanţă de urgenţă, noţiunea europeană de lanţ alimentar scurt şi obligaţia comercianţilor de a indica ţara şi regiunea de origine a produselor agroalimentare.

În acest sens, săptămâna trecută, am interpelat Guvernul şi ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, subliniind necesitatea ca acesta să ia măsuri concrete pentru a-i sprijini pe producătorii români, atât în ceea ce priveşte desfacerea producţiei, cât şi exportul.

Este esenţial să ne aliniem politicii agricole comune a Uniunii Europene şi să promovăm produsele româneşti nu doar pe plan intern, ci şi pe plan extern.

Lanţul scurt de aprovizionare nu este nici pe departe o măsură economică suveranistă, ci una perfect europeană, care, din păcate, este sabotată de partidele cocoţate în pomul puterii din 2016 încoace.

A sosit timpul să acţionăm decisiv pentru a proteja agricultura românească şi a asigura un viitor prosper ţării şi fermierilor români.

În final, adresez o întrebare care sper să fie amplificată de ecoul acestei săli, şi anume:

De ce se opune Guvernul României lanţului scurt de aprovizionare cu produse alimentare, lovind astfel în producătorul român şi stimulând importurile de alimente?

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor PNL, USR, SOS nu mai sunt intervenţii în acest moment.

Nici de la minorităţile naţionale.

Din partea deputaţilor neafiliaţi?

Domnul Dumitru Coarnă? Nu.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke?

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este tot despre Ziua Mondială a Sănătăţii, ca şi moment de analiză.

7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii, de conştientizare.

De Ziua Mondială a Sănătăţii ne reamintim cât de preţioasă este viaţa şi cât de esenţială este grija pentru sănătatea fiecărui cetăţean. În acelaşi timp, avem datoria de a privi cu luciditate realităţile din sistemul nostru medical - un sistem care, deşi susţinut de oameni dedicaţi, se confruntă cu provocări grave şi persistente.

România continuă să se afle pe locuri codaşe în Uniunea Europeană în privinţa multor indicatori de sănătate publică. Un exemplu dureros este rata mortalităţii infantile, unde România ocupă locul doi. Aceasta nu este doar o statistică, este un semnal de alarmă. Vorbim despre copii pierduţi prematur, despre familii îndoliate, despre lipsuri şi despre un sistem care nu reuşeşte încă să ofere condiţii egale şi sigure pentru fiecare nou-născut.

Printre cauzele identificate se numără prăbuşirea natalităţii, dar şi deficitul cronic de medici neonatologi - peste 40% din spitalele analizate nu dispun de personal specializat în acest sens. Aceste cifre ar trebui să ne cutremure şi să ne determine să acţionăm, nu doar să discutăm.

Ca parlamentar, ca femeie şi ca mamă, simt o profundă responsabilitate faţă de această realitate. Sănătatea trebuie să devină o prioritate reală, nu doar declarativă. Avem nevoie de investiţii constante în infrastructură, în pregătirea profesională, în prevenţie şi în echitate în accesul la serviciile medicale.

Ziua Mondială a Sănătăţii nu trebuie să fie doar o ocazie simbolică, ci un punct de plecare pentru acţiune. România are resursele şi oamenii necesari pentru a construi un sistem de sănătate puternic. Tot ce ne mai trebuie este voinţă politică şi asumare.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, din partea Grupului USR.

Se pregăteşte domnul deputat Marius-Adrian Isac.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Conturi false, e-mailuri din Rusia şi o democraţie sub asediu".

Stimaţi colegi,

Sub ochii noştri, democraţia românească este supusă unui asalt sistematic, sofisticat şi profund periculos. Nu cu tancuri, nu cu avioane, ci cu conturi false, algoritmi manipulaţi şi operaţiuni digitale de dezinformare.

Recent, platforma TikTok a confirmat ceea ce mulţi dintre noi bănuiau. În campania electorală din România a fost activată o reţea de peste 27.000 de conturi false cu e-mailuri provenite din Rusia. Beneficiarii direcţi ai acestei reţele au fost Partidul extremist AUR şi candidatul Călin Georgescu, cunoscuţi pentru ideologia pro-rusă şi pentru discursuri care par mai degrabă traduse decât gândite.

Aceasta nu este o simplă abatere de la etica electorală. Este un act de sabotaj informaţional, o formă de război hibrid, în care minciuna este înveşmântată în hainele suveranităţii, iar manipularea devine o armă politică.

Într-o societate liberă, opinia publică trebuie să se formeze în baza adevărului, a dialogului şi a confruntării de idei. Ce au făcut însă aceşti actori politici a fost exact contrariul: au sufocat spaţiul public cu falsuri, au multiplicat artificial sprijinul politic şi au creat o realitate paralelă - un ecosistem de influenţă construit pe algoritmi şi pe identităţi inexistente.

Mai grav este că multe dintre aceste activităţi par a fi fost coordonate sau inspirate din modele folosite de regimuri autoritare, în special de aparatul propagandistic al Federaţiei Ruse.

Stimaţi colegi,

A manipula opinia publică prin reţele false cu surse externe este o trădare a României. Este o ameninţare directă la suveranitatea alegerilor, la integritatea procesului democratic şi, în final, la stabilitatea statului român.

Cer public autorităţilor competente să trateze această problemă cu maximă seriozitate. Nu ne permitem luxul pasivităţii.

România nu trebuie să fie terenul de joacă al unui laborator de manipulare electorală. Iar cei care au încercat să intoxice democraţia prin conturi false trebuie să răspundă.

Pentru că patriotismul nu se măsoară în lozinci, ci în respect pentru adevăr şi alegerea liberă a oamenilor.

Vă mulţumesc.

Gheorghiu Andrei, deputat, judeţul Vâlcea, Circumscripţia nr. 40.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Vuşcan.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi mă adresez dumneavoastră nu doar în calitate de parlamentar, ci şi în calitate de cetăţean preocupat de viitorul acestei ţări. Pentru că viitorul României se decide, zi de zi, în şcoli, în universităţi, în biblioteci, iar responsabilitatea noastră este una esenţială.

Educaţia nu este o cheltuială, ci cea mai strategică investiţie pe care o putem face. Fiecare leu alocat educaţiei se întoarce în economie, în inovaţie, în coeziune socială. Din păcate, România este astăzi într-un punct critic. Realitatea din sistemul educaţional românesc ne arată câte mai avem de făcut:

- Infrastructura este adesea depăşită;

- Cadrele didactice nu sunt suficient sprijinite;

- Programa şcolară nu ţine întotdeauna pasul cu cerinţele actuale ale societăţii şi economiei;

- Iar abandonul şcolar rămâne o provocare majoră.

Şi totuşi, cerem performanţă.

Cerem tinerilor să fie competitivi, să rămână în ţară şi să contribuie. Dar ce le oferim? Un sistem educaţional care nu ţine pasul cu lumea reală, o piaţă a muncii care nu valorifică diploma şi un stat care nu investeşte cu adevărat în potenţialul lor. Aceste probleme nu afectează doar tinerii, ci întreaga societate. Când absolvenţii nu reuşesc să se integreze pe piaţa muncii, când părinţii luptă să le ofere sprijin într-un sistem care nu răspunde nevoilor reale, întreaga comunitate are de pierdut.

Avem nevoie de o reformă profundă.

Este momentul să trecem de la promisiuni la acţiuni concrete. România are nevoie de o viziune clară pentru educaţie, una care să pună accent pe calitate, echitate şi adaptabilitate. Să conectăm şcoala cu lumea reală, să investim în formarea continuă a profesorilor, să reducem decalajele dintre mediul urban şi cel rural şi să asigurăm fiecărui copil şansa la un viitor mai bun.

Dragi colegi,

Fac un apel sincer la dumneavoastră - haideţi să susţinem iniţiativele legislative care pun educaţia în centrul politicilor publice. Fără un sistem educaţional solid, nu vom avea nici o economie competitivă, nici o administraţie performantă. România nu poate deveni un stat modern cu un sistem educaţional de secol trecut. Viitorul nu se construieşte mâine. Se construieşte acum. În Parlament, în Guvern, în fiecare comunitate locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Voicu Vuşcan, din partea Grupului PSD. Nu este prezent.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Brian Cristian.

Aveţi cuvântul.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre iazul de decantare de la Bozânta Mare, o bombă ecologică care ucide lent mii de maramureşeni.

La Bozânta Mare, în Maramureş, nu mai vorbim doar despre o problemă locală. Vorbim despre o problemă majoră ce ţine de ecologie, care este lăsată intenţionat de ani de zile şi îmbolnăveşte lent mii de oameni. Praful care se ridică de pe iazul de decantare, sterilul acela, nu este unul simplu, este un praf care conţine silice cristalină, o substanţă care este asociată direct cu cancerul pulmonar.

Ca să ne facem o idee, conductele care erau odată îngropate pe sub sterilul din iaz, acum ies la suprafaţă. Asta ne arată faptul că o parte semnificativă din acel praf, din steril, a fost luată şi împrăştiată de vânt peste localităţile dimprejur - Baia Mare, Bozânta, Tăuţii Măgherăuş, Recea, alte localităţi din zonă, şi care a ajuns în grădinile oamenilor, pe hainele lor, şi mai ales în plămânii acestora.

Mai grav este faptul că cetăţenii, localnicii, ne spun că se depozitează de ani de zile, în continuare, nămoluri provenite de la apele de mină, care, teoretic, ar trebui să fie depozitate în locuri speciale. Dacă se confirmă acest lucru, nu mai vorbim doar despre neglijenţă, ci despre ceea ce am putea numi o infracţiune ecologică. În zonă se cresc animale, se cultivă fructe şi legume pentru consum, dar şi pentru comercializare. Asta înseamnă o ameninţare directă la sănătatea publică!

În momentul de faţă se dezbate un anumit proiect de "ecologizare", dar acest proiect de "ecologizare" nu presupune practic etanşarea şi ecologizarea propriu-zisă a iazului, ci mai degrabă doreşte să mărească în primă fază capacitatea de depozitare a nămolurilor toxice provenite şi de la operatorul de apă-canal, dar şi de la staţiile de epurare a apelor de mină. Asta înseamnă că dacă avem substanţă toxică multă într-un loc, ce a zis statul? Haideţi să mai punem mai multă, că nu o să facă mai mult rău.

Din păcate, nu avem nici date reale despre nivelul de poluare, pentru că instituţiile statului nu vin în teren când se ridică acel praf, măsoară doar când le este convenabil, când oamenii sunt obligaţi să se baricadeze în case din cauza "ceţii de praf", cum o numesc localnicii. Statul nu a mai alocat niciun leu pentru ecologizare de aproximativ 15 ani de zile. Doar studii şi doar hârtii. Aproximativ jumătate de milion de lei pe nişte hârtii. Nici măcar un metru pătrat pus în siguranţă!

Am dus în teren membrii Comisiilor pentru mediu din Senat şi din Camera Deputaţilor, nu pentru o poză, ci pentru a declanşa un răspuns instituţional. Nu mai putem să acceptăm tăcerea. Avem nevoie de fonduri, avem nevoie de intervenţii şi de asumare.

Maramureşenii nu mai pot să trăiască în umbra unei bombe toxice. Ne cerem dreptul la aer curat, la sănătate şi la viaţă!

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PSD mai este cineva care doreşte să susţină declaraţie?

Dacă din partea oricărui grup mai este vreun deputat?

Propun să mai aşteptăm. Să luăm o pauză de 5 minute şi dacă mai doreşte cineva sau dacă se mai înscrie vreun coleg, se poate face în aceste 5 minute. Dacă nu, voi declara şedinţa închisă după 5 minute.

Bun. În această pauză, voi citi declaraţiile depuse în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, următorii deputaţi au depus declaraţii: Ştefan Ţintă, Liviu-Bogdan Ciucă, George-Adrian Popa, Răzvan-Iulian Ciortea, Ion-Alin Tomoescu, Nicolae-Adrian Bara, Paul-Claudiu Cotîrleţ, Romeo-Daniel Lungu.

Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declaraţii în scris următorii deputaţi: Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Cristina-Emanuela Dascălu, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, au depus declaraţii în scris următorii deputaţi: Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Ioan Balan, Dumitru Ţiplea, Aneta Matei, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România, a depus declaraţie în scris domnul deputat Vasile Nagy.

Din partea Grupului...

Nu. Acestea sunt toate declaraţiile depuse în scris.

Mai întreb o dată, dacă doreşte vreun alt coleg, o altă colegă să facă o declaraţie în acest moment?

Constat că nu.

Prin urmare, declar această parte a şedinţei închisă.

Vom continua cu dezbateri asupra proiectelor legislative, de la ora 10.00.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, înlocuit de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Am rugămintea la liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să putem începe şedinţa noastră.

Aşadar, stimaţi colegi, continuăm şedinţa noastră şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 175.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că dezbatem, până la ora 11.00, iniţiativele legislative înregistrate pe ordinea de zi.

La ora 11.30 - sesiunea de vot final, iar la încheierea acesteia, cele două şedinţe, de Birou permanent şi Comitetul liderilor.

Că tot vorbeam de lideri, vă întreb dacă aveţi obiecţii sau propuneri în legătură cu ordinea de zi.

Vă rog, domnule Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem o propunere, din partea Grupului PNL, şi anume de a aduce punctul 28, PL-x 606/2023, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1026 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, la punctul 10 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Nu i-am întrebat pe ceilalţi colegi, lideri de grup, dacă sunt de acord, de aceea, vă rog să supuneţi la vot acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, haideţi să vedem, că poate sunt de acord.

AUR? De acord.

SOS? Da.

POT? În regulă.

PSD în regulă.

Minorităţi în regulă.

UDMR, USR? În regulă.

Aţi văzut ce bine e?!

Aşadar, cu acordul liderilor, poziţia 28 de pe ordinea de zi, şi anume PL-x 606/2023, se va muta pe poziţia 10.

Mai sunt intervenţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Aşadar, intrăm în ordinea de zi.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 461/2024; procedură de urgenţă.

Vă rog, Guvernul.

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Domnule preşedinte,

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se modifică dispoziţiile pct. 6 din Anexa nr. 5 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, referitoare la echivalarea funcţiilor publice specifice de conducere, cu funcţiile publice generale de conducere de la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcţii, în vederea punerii de acord cu dispoziţiile Legii nr. 296/2023, în virtutea căreia se desfiinţează funcţia de şef birou şi structura de birou.

De asemenea, se aduc modificări Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020, în sensul includerii a două noi aliniate, la art. 2, respectiv alin. (7) şi alin. (7.2), urmărindu-se asigurarea unei aplicări coerente şi conforme cu normele legale în vigoare, în special cu prevederile art. 362 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, se instituie reglementări cu privire la exercitarea dreptului de proprietate privată a statului asupra acţiunilor societăţilor deţinute către statul român, prin societăţile cu atribuţiile prevăzute la art. 7 alin. (7.2) din O.U.G. nr. 212/2020.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect!

Domnul Ioan Cristian Haiduc:

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

Comisia pentru politică economică, pentru administraţie şi pentru muncă, vă rog, raportul comun.

Iar la final, domnule Stoica, să nu uitaţi să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2024 privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise şi un amendament respins, redate în Anexele nr. 1 şi nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Două minute, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mi-aţi citit gândurile.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere.

Vot, vă rog.

Cu 217 voturi pentru, două contra, timpii de dezbatere au fost aprobaţi.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 6 există obiecţii? Nu.

Dacă susţine cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă fac un mic anunţ.

Mie, ieri, mi-au înseninat ziua.

La balcoane, acolo sus - şi îi rog să se ridice pe absolut toţi...

Vă rog, ridicaţi-vă!

Să ştiţi că fiecare din judeţele voastre găsiţi câte un tânăr frumos, acolo, sus.

Din vreo 700 de aplicanţi, cei pe care îi vedeţi sunt internii de anul acesta ai Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

Bine aţi venit!

Şi vă spun şi vouă, ce le spun fiecăruia care face internship, abia aştept să ne înlocuiţi pe toţi cei de aici. În viitor, evident!

Mergem mai departe.

6. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului n. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală; PL-x 629/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun.

Domnul Toma.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă salut cu deosebit respect, domnilor colegi.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate cu proiectul de lege, pentru dezbatere în fond.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

Guvernul României susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programul naţional de dezvoltare locală.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii?

Domnul Cozma.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Fără programele naţionale de dezvoltare locală şi fără un program liberal, de altfel, Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", comunităţile locale, din păcate, nu aveau şansa de a se dezvolta.

Prin acest program, astăzi avem mii de kilometri de asfalt, în fiecare comunitate din ţara asta, şi pot să vă spun că, concret, în judeţul Satu Mare, de exemplu, 95% din comunităţi au beneficiat de acest program naţional de investiţii, Programul "Anghel Saligny".

Cred că în următorii 10 ani avem nevoie de astfel de proiecte, pentru a aduce standardul de viaţă cât mai ridicat, în fiecare comunitate, în fiecare localitate din România.

De aceea, este un program bun, un program pe care Partidul Naţional Liberal l-a iniţiat, îl susţine şi - trebuie să o spun - îmi pare rău că a fost un partid care a considerat că acest program este o oportunitate pentru unii primari şi, indirect, i-a făcut pe aceştia infractori.

Nu este aşa!

Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny" este unul bun pentru comunităţile locale, de care are nevoie România şi românii pentru a avea un standard de viaţă ridicat în fiecare comunitate.

De aceea, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege şi va vota orice proiect care vine să susţină dezvoltarea comunităţilor locale.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Doamna Vedinaş, vă rog, Grupul SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Evident că oricare ne aflăm în această sală, indiferent de partidul căruia îi aparţinem, nu putem decât să încurajăm propunerile legislative care au ca finalitate dezvoltarea comunităţilor locale, care sunt părţi componente ale statului român. Dacă ele sunt dezvoltate, înseamnă că şi statul român are o perspectivă de avansare în acelaşi ritm.

Ceea ce ne nemulţumeşte pe noi, însă, este modul în care se legiferează. E încurajator că nu s-a mai apelat la o ordonanţă de urgenţă, cum era înainte, cum este cea care este completată şi modificată, însă ar fi fost de dorit ca proiectul de lege pe care îl vom vota şi îl vom susţine, probabil, toţi, astăzi, să respecte canoanele legiferării.

Vă rog să urmăriţi - şi veţi constata, din documentaţie şi, cu precădere, din avizul Consiliului Legislativ - că nici pe departe n-au fost respectate regulile de transparenţă care sunt necesare pentru adoptarea unui act administrativ, a unui act normativ, mai ales unul care are o asemenea finalitate.

Sperăm ca, în timp, să zăbovim mai mult asupra acestor exigenţe şi eu sunt convinsă că activitatea noastră în domeniul legiferării se va îmbunătăţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Toma.

Domnul Ilie Toma:

Stimaţi colegi,

Mă bucur să aud opinii comune asupra acestui proiect de lege, pentru că - haideţi să fim sinceri cu toţii - fără aceste programe - PNDL 1, PNDL 2, "Anghel Saligny" - banii care vin în investiţii, de la Uniunea Europeană, nicio localitate nu s-ar fi dezvoltat, să ţinem pasul cu Uniunea Europeană.

Eu vă dau un simplu exemplu: municipiul Hunedoara.

Municipiul Hunedoara, până în 2016, a "şchiopătat", ba chiar a bătut pasul pe loc.

În acest moment, în municipiul Hunedoara, per locuitor, avem cele mai multe proiecte din ţară, concurăm cu marile oraşe de la noi din ţară. Şi felicit Primăria, pe primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu, pe preşedintele Consiliul Judeţean Hunedoara. La fel şi la Hunedoara, ca şi la Bistriţa.

Şi domnul preşedinte ştie despre ce vorbesc, pentru că aceste comunităţi erau uneori uitate, dar acum modernizează spitalele, care sunt la standardele care se cer, şi centrele universitare, modernizează şcolile, şoselele, reţeaua rutieră este chiar adevărată, modernizată.

Şi eu nu pot decât să vă spun, şi eu şi colegii mei din Partidul Social Democrat, susţinem astfel de programe care dezvoltă comunităţile locale.

Mulţumesc.

Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Matieş.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, dar am auzit doar mesaje... "Mulţumesc din inimă partidului!".

Trebuie să înţelegem că România are nevoie de mult mai mult, mult mai mult decât mii de kilometri de asfalt, cum au spus colegii. Avem nevoie de servicii medicale de calitate, domnilor, avem nevoie de un învăţământ de calitate, avem nevoie ca să dispară aceste discrepanţe între Nord şi Sud, între Est şi Vest. Avem zone sărace, zone bogate. Şi acolo au fost aceste programe.

România trebuie să facă un pas înainte, nu doar să lăudăm şi să spunem: "Mulţumim din inimă partidului!".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur, proiectele începute trebuie terminate şi comunităţile au nevoie de dezvoltare, însă nu mai putem continua la nesfârşit cu aceste investiţii pe care dumneavoastră le consideraţi utile, dar, în realitate, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în România, în ultimii ani, vedem că acele comune s-au depopulat, că, de fapt, nu mai are nicio logică această organizare administrativ-teritorială, în care se tot bagă bani, prin tot felul de programe, şi apoi, când tragem linie, vedem şi săli de sport care au fost făcute în şcoli unde nu mai sunt copii, vedem şi locuri de joacă unde nu se duce absolut nimeni, vedem investiţii fără cap, pentru că această reformă administrativ-teritorială, atât de necesară pentru România, nu este făcută. Şi, declarativ, fiecare partid spune lucrul acesta. Dar, apoi, când vine vorba să facem ceva concret, sunt tot felul de orgolii, sunt tot felul de viziuni care spun că, de fapt, nu, nu trebuie făcută această reformă.

S-a discutat inclusiv la începutul acestui an despre reforma administrativ-teritorială.

De la vârful Guvernului, Marcel Ciolacu a făcut ştiri o zi, două, după care s-a închis subiectul.

Şi apoi avem aceste proiecte şi facem business as usual, în fiecare zi mai votăm un proiect care să "repare" - chipurile - aceste lucruri care n-au fost gândite corect în PNDL, "Anghel Saligny" sau cum vreţi dumneavoastră să mai numiţi aceste programe.

Reforma administrativ-teritorială trebuie făcută înainte de orice astfel de programe.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Merka.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Uneori chiar ajungi să spui că: "Asta e dreptatea voastră, asta este dreptatea noastră".

Când veneai să depui anumite documente pe acest proiect, pe acest program, uneori spuneai cu durere în suflet: "Stimaţi colegi, domnule ministru, în această localitate trăiesc etnici slovaci care acum 200 de ani au venit aici, au populat această zonă şi de 200 de ani e nevoie de o investiţie". Iar acum să spui că s-a depopulat? Da, nu e nicio problemă, au mai rămas cinci familii. Acele cinci familii, în continuare, vor trebui să suporte anumite discuţii interminabile între noi, aici, în Parlament, dacă e nevoie sau nu e nevoie?

Ştiţi cum se spune dacă eşti creştin? Ai nevoie de un preot, ai nevoie de o rugăciune, chiar dacă există un singur creştin care trăieşte şi e încă în viaţă.

Nu contest că în unele locuri s-au făcut, poate fără cap, dar hai să nu spunem că nu mai e nevoie. Hai să spunem: "Da, România încă este la nivelul în care cere investiţii".

De ce în alte localităţi, din alte state, în '90, se făceau aceste investiţii pentru zone montane?

De ce în alte state au putut şi noi nici acum nu putem să aducem la bun sfârşit?

Pentru că sunt unii care vin să ne spună: "Ştiţi, nu e nevoie. Ştiţi, aţi greşit". Dar e omeneşte să greşeşti, dacă munceşti.

Haideţi să-i ajutăm pe cei care au greşit să repare, iar celor care încă n-au beneficiat, haideţi să le mai dăm această posibilitate, să trăiască la un nivel cât de cât decent, într-o Românie pe care ne-o dorim prosperă.

Vorbesc în numele comunităţii slovace, care are nevoie, foarte mare nevoie, în continuare, de reparaţii, de investiţii în infrastructură.

Şi, da, vom cere şi vom solicita, în continuare, acest sprijin din partea oricărui guvern care va fi în România.

Vă mulţumesc de înţelegere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog să-mi permiteţi şi mie să spun două vorbe.

(Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

Chiar dacă acest proiect de lege are o componentă strict tehnică pentru PNDL, vreau să mă refer, în ansamblu, la tot ceea ce a însemnat PNDL 1 şi PNDL 2, lăsând la o parte că foarte mulţi ani acest program guvernamental, din motive politicianiste, a fost foarte atacat.

Poate prea mulţi ani, în România, am avut două Românii - România marilor oraşe, dar şi România rurală, care se depopula şi care avea enorm de multă nevoie de investiţii.

Vreau să înţelegeţi cu toţii, indiferent de culoarea dumneavoastră politică, ce a însemnat, cu adevărat, acest PNDL, făcut cred că, în anul 2013.

Vreau să vă închipuiţi că în România avem astăzi cred că în jur de 3.000 de unităţi administrativ-teritoriale, iar doar prin acest program guvernamental, fără fonduri europene, fără CNI, doar prin acest PNDL am avut, în România, aproape 13.000 de şantiere, aproape 13.000 de investiţii, cu preponderenţă în mediul rural şi în urbanul mic. Faceţi un calcul şi veţi vedea că aproape fiecare comună, fiecare sat a beneficiat, din partea statului român, din banii noştri, ai tuturor, de aproape patru investiţii pentru fiecare.

Vreau să înţelegeţi că nu a fost de ajuns ca 47 de miliarde de lei să fie investiţi doar prin PNDL, că a fost nevoie şi de "Anghel Saligny". Şi foarte bine că Guvernul PSD-PNL a continuat PNDL, prin "Anghel Saligny". Şi nici nu va fi de ajuns, va trebui să continuăm, pentru că datoria oricărui guvern responsabil este să înţeleagă că există Românie şi dincolo de pieţele marilor oraşe.

Un singur - şi cu asta închei - un singur element. Prin PNDL - vă rog să înţelegeţi că 6,5 milioane de români au beneficiat, de exemplu, de alimentare cu apă, o necesitate care probabil în Europa nu se mai discută, dar la noi era nevoie.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Iertaţi-mă că am depăşit timpul!

Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule Suciu, dacă auzeam pe altcineva...

Dumneavoastră... mă aşteptam, că ştiu că sunteţi un om de bună-credinţă, dar totuşi nu pot să nu reacţionez.

Domnule Suciu, după 35 de ani cu PSD, cu PNL, cu UDMR la guvernare, peste 4 milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit datelor oficiale, statisticilor oficiale. Doi din trei români nu au acces la gaze naturale.

Mergem aici, în Bragadiru, domnule Suciu, mergem aici, în Bragadiru, să vedeţi că nu există trotuare? Oraş aici, lângă Bucureşti, fără trotuare? Fără canalizare?

Mergem în Bragadiru, aici, lângă Bucureşti, domnule Suciu, să vedeţi oraş, lângă Bucureşti, fără canalizare?

Vreţi să mergem în Ilfov, să vedeţi, în Ilfov, cum merg oamenii de prin comune? Merg în păduri ca să adune vreascuri, să se încălzească. Aici, în orăşelele, în comunele de prin Ilfov.

Mergem prin ţară să vedem comune, la câţiva kilometri de reşedinţele de judeţ, care nu au canalizare?

Mergem la mine, la socrii mei, în Covasna, într-o comună, la 8 kilometri de Sfântu Gheorghe, de reşedinţa de judeţ, comună care n-are gaz, n-are canalizare, n-are apă potabilă? Nu în munţi! La câmpii, drept! 8 kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ.

Este ridicol, este penibil, domnule Suciu, să ieşiţi, să lăudaţi...

Tot ce au reuşit PSD, PNL, UDMR - şi le-a ieşit de minune - a fost să fugărească peste 7 milioane de români, să-i fugărească din ţară. Asta le-a ieşit de minune. V-a ieşit de minune, vouă, celor de la PSD, de la PNL şi de la UDMR.

Şi ce vă iese din nou de minune este să umpleţi ţara asta cu muncitori din Asia şi din Africa, în timp ce-i ţineţi pe români afară. Vă iese de minune să aduceţi muncitori din Asia şi din Africa, livratori de Glovo, să exportaţi medici şi asistente medicale şi să importaţi livratori de Glovo din Bangladesh, din Nepal şi din Sri Lanka.

Mai multă decenţă, domnule Suciu!

Cu respect. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-o să mai cobor până acolo.

Tocmai pentru datele pe care dumneavoastră le-aţi prezentat era nevoie de PNDL şi de "Anghel Saligny".

Domnul Cozma.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Foarte scurt!

Stimaţi colegi,

Am auzit multe lucruri care n-au legătură cu acest proiect de lege.

Însă ceea ce vreau să vă spun şi trebuie să înţeleagă toată lumea, şi cei din comunităţile care au beneficiat de aceste programe de dezvoltare locală, şi mai cu seamă de Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny", văd cum unele localităţi au fost modernizate, prin aceste programe.

N-am spus şi nu susţin faptul că nu există probleme în România. Sunt multiple.

Dar haideţi să avem tăria - pentru că aici trebuie să facem politică pentru România, pentru toţi românii, şi nu în funcţie de culoarea politică. Atunci când un lucru-i bun, să recunoaştem că este un lucru bun.

Aşa este şi cu aceste programe naţionale de dezvoltare locală.

Şi vă spun că România a fost scoasă din noroaie, în mare parte, datorită acestor programe.

Am auzit un coleg care a spus că există mari discrepanţe între anumite comunităţi.

Da, există discrepanţe, pentru că unii primari sunt mai harnici, unii sunt mai atenţi, unii au uzat de fondurile europene pe care le au la dispoziţie, unii au uzat de aceste programe pentru a dezvolta comunităţile.

Şi, de aceea, cred, în continuare...

Aţi făcut vorbire şi despre partide.

Păi, democraţia prin partide se exercită. Da? La fel cum unii primari îşi fac foarte bine treaba. Şi vă spun, că vorbeaţi... şi susţinem... Şi eu sunt unul dintre cei care susţin satul românesc. Satul românesc autentic trebuie dezvoltat, iar acei oameni trebuie respectaţi. Cum îi respecţi? Creând infrastructură rutieră, canalizare, iluminat public, apă curentă, gaze. Acest program naţional de investiţii cuprinde un segment exact pentru finanţarea programelor de extindere a reţelelor de gaze şi înfiinţarea de reţele de gaze.

Deci, haideţi, proiectele bune să le susţinem împreună, pentru că românii au nevoie!

Haideţi să nu facem atacuri politice în momente în care chiar nu e cazul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi la acest proiect nu este cazul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, de la PSD a vorbit domnul Toma şi cu subsemnatul, de la PNL a vorbit de două ori domnul Cozma.

Îmi pare rău, domnule preşedinte!

Domnul Drăgoescu?

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PSD şi PNL sunt la putere de peste 35 de ani.

Haideţi să vedem un pic rezultatul în cifre al dezastrului pe care l-au produs în timpul guvernării: avem 4 milioane de români care în continuare car apă cu găleata din fântâni. Practic, în ultimii ani doar 430.000 de oameni au fost racordaţi la reţelele de apă.

Aveţi zeci de şcoli în continuare cu WC-ul în curte, iar 4 din 10 locuitori din mediul rural nu sunt conectaţi la apă curentă. (Vociferări.)

Este vorba - când vorbim de PNDL, este vorba în primul rând de oportunitate. Primarii dumneavoastră, stimaţi colegi de la PSD şi PNL, folosesc acest program pentru a face de multe ori investiţii fără cap, fără sens şi fără niciun fel de noimă. Iar dacă ne uităm la modul în care acestea sunt implementate, o să observăm un haos total.

Nu pot să nu aduc aminte aici de modul în care au fost realizate lucrările de canalizare şi de apă în judeţul Dolj. Practic, s-au cheltuit zeci, sute de miliarde de lei pentru a oferi cetăţenilor apă nepotabilă.

Nu folosiţi aceste fonduri din PNDL decât pentru a face pe plac primarilor, iar aceştia să le folosească ca instrumente de propagandă electorală, fără niciun fel de utilitate pentru cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la de...

Nu trecem la dezbaterea pe articole.

USR-ul a plecat de la guvernare pentru că nu a dorit să implementeze "Anghel Saligny", care face exact... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) ceea ce reclamaţi astăzi! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) Ca să ne înţelegem. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Trecem la dezbaterea pe articole.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Anamaria Gavrilă.)

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună şi doamna deputat Diana-Anda Buzoianu solicită să ia cuvântul.)

Pe rând, pe rând. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Calm!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Ştiţi foarte bine că ceea ce aţi făcut mai devreme nu este permis, şi dumneavoastră, ca un preşedinte, ar trebui să ţineţi un echilibru aici şi să nu folosiţi microfonul în faţa căruia sunteţi pentru declaraţii politice.

Dacă vreţi să susţineţi un discurs, ştiţi foarte bine că trebuie să respectaţi aceleaşi reguli pe care noi toţi le respectăm - să ne înscriem la cuvânt, şi în cazul dumneavoastră chiar să vă daţi cuvântul, pentru că aveţi această putere.

Deci, haideţi să respectăm Regulamentul, haideţi să menţinem o ordine aici şi nu abuzaţi de puterea pe care o aveţi stând pe acel scaun! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Pentru că sunt foarte ascultător, nu o să abuzez de acest microfon şi o să-mi dau cuvântul. (Coboară la tribună. Vociferări.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

A doua oară? (Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cum era, stimaţi colegi... (Vociferări.)

Pe procedură, este în regulă?

Amu, cât de ipocriţi să fiţi, stimaţi colegi... (Vociferări.) de la USR... (Vociferări.) cât de ipocriţi să fiţi (Vociferări.) să veniţi să spuneţi că românii au nevoie de apă, de canalizare, de tot felul de lucruri elementare pentru trai, iar când s-a discutat cu dumneavoastră despre "Anghel Saligny", care face exact aceleaşi lucruri, v-aţi supărat, v-aţi întors cu fundul şi aţi plecat de la guvernare, pentru că n-aţi fost de acord ca şi românii din mediul rural să beneficieze de lucrurile elementare!

Asta sunteţi voi, cei de la USR, când vine vorba de făcut lucruri, faceţi stânga-'mprejur şi plecaţi! (Aplauze. Revine la prezidiu.)

(Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună vine la tribună.)

Doamna Buzoianu. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Vă rog, doamnă Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Ca să înţeleagă toată lumea ce s-a întâmplat aici - USR a venit şi a spus că PSD abuzează de puterea pe care o are, iar PSD a răspuns, abuzând de puterea pe care o are.

Felicitări! O logică de fier şi un simbol extraordinar!

Legat... pe fond, legea pe care o discutăm, la fel ca şi PNDL-ul, nu are o problemă substanţială, decât că, ce să vezi?, banii sunt daţi din pixul dumneavoastră pentru toţi primarii. Nu primesc banii primarii care ar trebui să-i primească pentru că sunt performanţi, nu primesc banii oamenii care îndeplinesc toate criteriile de transparenţă, primesc oamenii pe care dumneavoastră îi ţineţi în plasă, pentru voturi, că despre asta este vorba. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu, procedură.

Domnul Adrian Câciu:

Domnule preşedinte,

Ne-am întins foarte mult şi, aşa cum am mai spus despre câmpul care trebuia însămânţat, acum o să împart această sală între cei care ne vor în peşteră sau cei care ne vor dezvoltaţi.

România are nevoie de aceste investiţii.

Înţeleg că USR este foarte supărat pe aceste investiţii. Când e vorba de români, USR este supărat pe români, de fapt. Nu vor decât să spună cum le pute lor camera pe care au închiriat-o - pentru că USR se comportă ca un partid care a luat de-a gata şi beneficiază de munca tuturor celorlalţi oameni din ţara asta, nu numai oameni politici sau guverne, că au fost de la PNL, de la UDMR, de la PSD - au luat o cameră şi au început: nu e zugrăvită bine, aici ţeava aceasta de apă pocneşte.

Păi, dacă vă pute, puneţi mâna şi munciţi!

Când sunteţi la guvernare, asumaţi-vă, nu fugiţi de guvernare!

Când sunteţi invitaţi, asumaţi-vă!

Pe de altă parte, da, sunt multe de făcut şi sunt aici... înţeleg că opoziţia critică, AUR critică, dar trebuie să înţelegeţi un lucru, oameni buni, dacă vreţi să ducem ţara mai departe - am investit 50 de miliarde de euro numai în programele naţionale, nu discut de fonduri europene, în ultimii ani, 50 de miliarde de euro. România are nevoie de patru ori mai mult, şi atunci când începeţi să criticaţi România că investeşte, că are deficite, gândiţi-vă de două ori înainte de a mai spune cuvântul "deficit". Puneţi înainte şi cu prioritate dezvoltarea comunităţilor locale.

Şi, ca să închei, e adevărat, e uşor să critici când nu ai primari.

Oameni buni, câştigaţi alegerile, asumaţi-vă responsabilităţi pentru comunităţile voastre!

În rest, că vă pute ceea ce se întâmplă chiar când beneficiaţi de el, aveţi un sacou pe care vi l-a dat ţara asta, aveţi o cămaşă pe voi, asta se întâmplă. Nu vă place cămaşa? Puneţi voi alta, dar câştigaţi alegerile! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau...

(Doamna deputat Raisa Enachi solicită să ia cuvântul.)

No... no, staţi un pic.

De la SOS a vorbit... (Vociferări.) 1.

Vom prelungi programul de lucru, se pare.

Doamna Enachi Raisa.

Doamna... da.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru că astăzi tot ieşim la acest microfon şi ne certăm pe proiecte care sunt bune pentru români, am ieşit acum la acest microfon pentru a felicita astăzi, de Ziua Internaţională a Romilor, 8 aprilie, şi să ne amintim de această comunitate mare în România, pentru că de-a lungul istoriei ei au fost discriminaţi, persecutaţi şi marginalizaţi; mai sunt şi astăzi.

Astăzi vreau să aduc la cunoştinţă şi faptul că... comunitatea romilor, dar nu toţi, pentru că nu există pădure fără uscături, să nu uităm de cazul meu din Murgeni, unde mi-a fost violat biroul, şi sper ca autorităţile să-şi facă treaba.

Îmi doresc din tot sufletul ca această zi să fie pentru respect şi pentru unitate în toate comunităţile şi indiferent de etnie.

Vă mulţumesc.

La mulţi ani tuturor romilor din întreaga lume! (Aplauze.)

(Domnul deputat Nicolae Păun solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

No, staţi un picuţ, că domnul... dacă îi dau cuvântul domnului Păun, se va referi la ziua aceasta specială. Haideţi să terminăm cu acest proiect şi după aceea vom continua. Bine?

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 4 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă susţine cineva amendamentele respinse? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mulţumesc.

Tot pe procedură şi eu.

Vă rog, în primul rând, să fiţi de acord să prelungim programul de lucru, până la dezbaterea punctului 11 de pe ordinea de zi (Proiectul de Lege pentru modificarea art.66 alin.(12 ) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 328/2024).

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (de la tribună, fără microfon):

Şi mai am ceva de spus.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru, până la dezbaterea inclusiv a punctului 11 al ordinii de zi.

Vot, vă rog.

230 de voturi pentru, 17 contra, o abţinere.

Programul de lucru a fost prelungit.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Vă mulţumesc.

Şi să-mi continui, cu permisiunea dumneavoastră, şi intervenţia pe procedură.

Păi, acum, stimaţi colegi de la USR, unde este ipocrizia? La primarii dumneavoastră sau la primarii PSD şi PNL, pe care îi acuzaţi că fac investiţii inutile?

Eu spun că ipocrizia este la dumneavoastră, stimaţi colegi.

Primarii dumneavoastră ce fac? Vă spun eu - nimic.

Primarul dumneavoastră, Nicuşor Dan, care astăzi se vrea preşedintele României, ce a făcut în Bucureşti? A ţinut cetăţenii fără apă caldă, fără căldură; şobolani şi aşa mai departe; toate acestea pot continua.

A cerut al doilea mandat, a spus că va rămâne lângă bucureşteni şi le va rezolva problemele. Nu face acest lucru. Acum vrea să fugă şi să meargă la Cotroceni.

Aşa că, stimaţi colegi, lăsaţi dumneavoastră ipocrizia, nu mai criticaţi primarii PSD şi vedeţi-vă de primarii dumneavoastră, care nu fac absolut nimic pentru comunităţile pe care le reprezintă! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Păun.

Este o zi specială - am făcut un intermezzo datorită doamnei Raisa Enachi, căreia îi mulţumesc pentru acest lucru -, domnule Păun, vă rog să transmiteţi toate cele bune minorităţii rome pe care o reprezentaţi în Parlament!

Vă rog.

Domnul Nicolae Păun:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De altfel, eu m-am înscris la cuvânt, la declaraţii politice, pentru ziua de mâine.

Îmi pare rău de ceea ce aud că s-a întâmplat la Murgeni. Murgeniul, dacă nu mă înşel, e la Vaslui. Este o comunitate destul de grea; şi noi avem probleme acolo.

Dar, una peste alta, doamnă deputat, vă mulţumesc foarte mult pentru faptul că aţi adus în discuţie această zi.

Vreau să mulţumesc Parlamentului României că în urmă cu 19 ani a fost de acord cu proiectul de lege care vizează ca ziua de 8 aprilie, Ziua Internaţională a Romilor, să fie sărbătorită şi pe teritoriul României.

Nu vreau să intru în polemică cu nimeni. De altfel, eu voiam să iau cuvântul la proiectul de lege care tocmai a rămas la votul final.

Doamnelor,

Domnilor,

De dezvoltare, aşa cum spunea un antevorbitor, este nevoie. Şi, pentru că tot veni vorba de comunităţile de romi, să nu uitaţi că în România până acum s-au cheltuit peste 1.500.000.000 de euro pentru comunităţile marginale, printre care şi comunităţile de romi, pentru dezvoltare. Dacă o vedeţi dumneavoastră, o văd şi eu.

Aşa că să nu mai aruncăm pisica moartă în curtea unuia sau altuia.

Vă mulţumesc încă o dată pentru faptul că aţi adus în discuţie; mulţumesc Parlamentului din anul 2006, când legea a fost votată în plen; şi vă mulţumesc dumneavoastră, că mi-aţi dat prilejul să mă adresez. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor; PL-x 608/2024.

Suntem în procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, dacă doreşte?

Şi, dacă doreşte, va dori pe scurt.

Domnul Petru Bledea (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ supus dezbaterii are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 şi urmăreşte transpunerea Directivei 2014/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe în scopul ocupării unui loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri.

Prin proiect sunt instituite măsuri menite să asigure respectarea drepturilor legale de muncă ale lucrătorilor sezonieri din ţările terţe.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Comisia pentru muncă, Comisia pentru apărare sau Comisia juridică.

Domnule preşedinte Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun asupra acestui proiect de lege.

Cele trei comisii amintite au fost sesizate în conformitate cu prevederile legale.

Vorbim despre o lege ordinară.

Iar proiectul de care vorbim a fost adoptat de Senat.

Are toate avizele favorabile de la comisiile avizatoare.

Cele trei comisii au dezbătut, analizat proiectul şi au hotărât să supună plenului Camerei prezentul raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt. Nici...

Doamna Verginia Vedinaş (din sală):

Ba da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Procedura de urgenţă nu justifică să trecem peste nişte aspecte care prezintă o anumită gravitate şi care pun problema raportului dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene.

Acest proiect de lege a fost adoptat având în vedere faptul că Uniunea Europeană ne-a criticat, ne-a certat pentru că n-am implementat cum trebuie o directivă.

După cum vă este cunoscut, esenţa regimului juridic al directivelor este faptul că statul membru are libertatea să hotărască cum o transpune, însă este obligat să respecte finalitatea directivei.

Se pare că noi n-am respectat-o. Şi n-am respectat-o justificat.

Şi sunt convinsă că şi dumneavoastră veţi considera la fel atunci când vă dau două exemple.

Practic, proiectul de lege modifică cele două legi privind regimul străinilor, cele două reglementări, o lege şi o ordonanţă de Guvern privind regimul străinilor şi privind încadrarea străinilor în muncă, în România.

Vi se pare normal însă ca prin această reglementare să se instituie faptul că, în anumite condiţii, angajatorul român este obligat să plătească o compensaţie către lucrătorul străin sezonier, pentru a da efect compensaţiilor ce se doresc a fi reglementate prin nu ştiu ce?

Deci, se impune angajatorului român să plătească compensaţii.

Printr-o altă prevedere, tot angajatorul român trebuie să plătească două salarii atunci când i se retrage autorizaţia de angajat străin, fără ca el să fie vinovat.

Pentru salariaţii români se plătesc astfel de compensaţii?

În opinia noastră, se creează un regim discriminatoriu faţă de salariaţii români, astfel încât opinia noastră este că proiectul de lege, indiferent de faptul că transpune o anumită...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Verginia Vedinaş:

...directivă, o face în detrimentul cetăţenilor români. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

În completarea celor spuse de colega noastră, trebuie să fim sinceri şi oameni, şi, în acelaşi timp, să respectăm reglementările internaţionale, şi da, dacă asupra muncitorilor străini se fac abuzuri, cum citeam chiar în presă zilele acestea, şi se fac abuzuri, pentru că şi ei trăiesc tot în România şi în România se fac abuzuri, nu înseamnă că nu trebuie să-i protejăm legal, dar, într-adevăr, nu trebuie să existe un regim discriminatoriu, iar de acest regim suntem noi răspunzători.

Faptul că pe lângă acele compensaţii materiale, băneşti, pe care muncitorii străini le pot primi de la angajatorii români atunci când ei sunt disponibilizaţi, nu din vina lor, ci din vina angajatorului, se adaugă şi la recunoaşterea unor calificări şi diplome, cu excepţii, doar cu excepţii, pentru aceşti muncitori.

Deci, noi recunoaştem calificări şi diplome de oriunde din această lume, acolo unde de multe ori se dau fără a respecta nişte standarde minime pe care noi, în România, şi în Uniunea Europeană, trebuie să le respectăm - alt regim discriminatoriu.

În ultimii ani, ultimii 2 ani, s-au emis peste 300.000 de permise de lucru extracomunitare; în acest an vor fi emise peste 100.000 de permise pentru muncitori extracomunitari în România. Ni se spune că - în comunicările pe care noi... unii le-au votat aici - că aceştia vor fi cei cu calificări înalte, şi vedem exact pe dos, că aceştia sunt muncitori necalificaţi sau semicalificaţi, ale căror calificări noi le recunoaştem fără nicio problemă; în schimb, nu primim muncitori calificaţi şi exportăm muncitori calificaţi, aşa cum zicea colegul meu, Dan Tanasă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bode.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...peste 7 milioane de români alungaţi din ţară.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bode.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru corecta informare a dumneavoastră - şi îmi pare rău că de la acest microfon... unii colegi vin aici nefiind pregătiţi, vă dezinformează cu cifre care n-au nicio legătură cu realitatea -, permiteţi-mi să spun şi eu câteva cuvinte.

Înainte de toate, acest proiect de lege urmăreşte consolidarea forţei de muncă în România, în special acolo unde înregistrăm deficit de resursă umană, şi anume - în HoReCa, în agricultură, în construcţii, spre exemplu.

Facilităţile despre care vorbea colega noastră, de la acest microfon, se referă la lucrătorii sezonieri care au mai fost parte a contingentului de lucrători aprobat prin hotărâre de Guvern.

Dar despre ce număr vorbim? România are aprobat prin hotărâre de Guvern pentru anul 2025 un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa muncii, iar în decembrie 2024, în România existau 146.000 de contracte de muncă active pe piaţa muncii, din care 94.000 nou-încheiate.

Acestea sunt cifrele. Şi, dacă vă raportaţi la 4,5 milioane de angajaţi din sectorul privat şi la un şomaj de 5,5%, constatăm că dacă cei 146.000 de lucrători străini nu ar fi astăzi pe piaţa muncii din România, şomajul în România ar trece de 8,5-9%.

Aşadar, una peste alta, am mai spus-o de la acest microfon - economia de piaţă, o economie de piaţă competitivă este cea care stabileşte nevoia de inserţie pe piaţa...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

... muncii.

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL va susţine acest proiect de act normativ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; PL-x 567/2024; procedură de urgenţă.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul celor două comisii cu privire la acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Toate celelalte comisii avizatoare au avizat favorabil.

Aşa că, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege amintit, cu privire la actele de stare civilă, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri, doamna Ene Corina, Grupul PSD.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urmă cu câteva luni, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 111/2024 prin care a fost prelungit până la 31 martie 2025 termenul pentru trecerea completă la Registrul electronic naţional al actelor de stare civilă. Această decizie a oferit autorităţilor locale răgazul necesar pentru a se adapta, fie că vorbim de dotarea cu echipamente, instruirea personalului sau actualizarea procedurilor.

Până la acel termen, registrele electronice şi cele clasice au funcţionat în paralel, având aceeaşi valoare legală.

Este un exemplu de echilibru între dorinţa de digitalizare şi realităţile din teren.

Trebuie să continuăm pe această cale, cu paşi siguri, în sprijinul cetăţeanului.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Lovin.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR va vota pentru adoptarea acestui proiect, însă vreau să atrag atenţia că asta nu rezolvă nici măcar pe jumătate problema blocajelor din consulate.

În ultimii ani, cu precădere imediat după pandemie, românii au migrat mult în interiorul Uniunii Europene, dintr-o ţară în alta sau dintr-o regiune în alta, astfel încât acolo unde până nu de mult aveam comunităţi mici de români, astăzi avem comunităţi mari sau foarte mari de români şi în unele din aceste zone consulatele fie lipsesc cu desăvârşire, fie nu au destul personal pentru a putea răspunde şi satisface nevoile românilor de acolo.

De aceea, este nevoie de înfiinţarea de noi consulate, este nevoie de suplimentarea numărului de angajaţi în anumite consulate.

Noi am depus în acest sens, la începutul legislaturii, amendamente la Legea bugetului, însă Coaliţia PNL-PSD-UDMR ni le-a respins.

Şi, atunci, nu pot decât să îmi pun întrebarea - chiar vă doriţi să rezolvăm problema blocajelor din consulate?

Pentru că, dacă vă doriţi cu adevărat, va trebui să luaţi şi aceste aspecte în considerare. Altfel, nu este decât praf aruncat în ochii românilor din diaspora şi gogoşi vândute, pe care ştiţi bine că nu le mai înghit.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope; PL-x 597/2024.

Comisia pentru sănătate şi familie, vă rog.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 339/2005. Principalele intervenţii legislative vizează majorarea limitelor sancţiunilor contravenţionale principale şi înăsprirea sancţiunilor complementare, modificarea normei legale, în sensul clarificării faptelor ce se constituie în contravenţii, astfel încât medicamentele ce conţin substanţe psihotrope să fie prescrise în aceleaşi condiţii, pe acelaşi tip de formulare ca şi stupefiantele, cu scopul reducerii riscului de falsificare a prescripţiilor medicale.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gorghiu Alina-Ştefania, Grupul PNL. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E un proiect bun.

Şi să ştiţi că modernizarea şi actualizarea legislaţiei care ţine de fenomenul drogurilor trebuie făcută în mod constant.

Eu îi felicit pe toţi colegii parlamentari din mandatul trecut şi, mai ales, îi felicit pe colegii mei, pentru că au reuşit să iniţieze trei legi care sunt foarte bune - una este Registrul traficanţilor, care sper să fie operaţionalizat de Ministerul de Interne cât mai repede posibil; acea lege, Legea "2 Mai" prin care traficanţii de droguri nu mai pot primi suspendare şi stau doar la închisoare atunci când sunt condamnaţi; şi un proiect pe care îmi doresc ca Ministerul Sănătăţii să-l deruleze cât mai repede, să-l implementeze este cel legat de cele opt centre regionale pentru tratarea dependenţei, nu doar de droguri - jocuri de noroc, alcool şi aşa mai departe. E o infrastructură de care avem absolută nevoie.

Revenind la proiect, Ministerul Sănătăţii a făcut un lucru bun.

Este o iniţiativă care observă faptul că tendinţa de creştere a drogurilor nu ţine doar de partea recreaţională; inclusiv medicamentele care se obţin pe bază de reţetă, care au substanţe psihotrope, psihoactive sunt folosite de români, recreaţional. Şi, pentru a stopa acest fenomen, pentru a încerca să-l diminueze, sunt prevăzute în această lege măsuri de control, măsuri de supraveghere privind circuitul acestor medicamente; se majorează limitele sancţiunilor contravenţionale; se clarifică, de asemenea, anumite fapte care constituie contravenţii; se securizează reţetele pe baza cărora se obţin aceste medicamente şi aşa mai departe.

E foarte important să ţinem sub control acest fenomen, pentru că - o să vă dau o singură informaţie: ANA, Agenţia Naţională Antidrog, în 2024, în raportul publicat de ei, spun în felul următor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

...populaţia generală - prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului de drog ilicit - 12,8% - cu două procente mai mult ca în 2022.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Şi AUR susţine acest proiect legislativ, care înseamnă un control mai strict al preparatelor medicamentelor ce conţin substanţe psihoactive şi psihotrope, ceea ce înseamnă mai mult sau mai puţin droguri.

Dezavuez terminologia de "recreaţional", pentru că "recreaţional" înseamnă un lucru bun. Aici avem de-a face cu un lucru strict negativ. Deci, droguri mai uşoare sau mai grave. Şi aceste medicamente au fost folosite în perioada recentă trecută, ca droguri, prin reţelele infracţionale şi prin farmacii.

Deci, prin acest proiect legislativ, în esenţă, avem mai multă birocraţie, care poate fi bună sau rea, avem formulare mai stricte, specializate, securizate, multiple raportări şi previziuni. Unele, repet, pot fi excesive tocmai pentru cei care comercializează sau au nevoie de aceste medicamente în sens curativ, în niciun caz în sens de droguri.

Avem clarificări în procesul de distrugere a substanţelor psihoactive şi majorarea sancţiunilor, când nu se respectă aceste lucruri.

Deci, această birocraţie, super-birocraţie, super-birocratizare, în esenţă, poate fi un lucru bun, dar, în acelaşi timp, poate fi şi un lucru rău, pentru că ea poate lovi chiar în aceia care sunt cinstiţi şi, repet, nu doresc să comercializeze astfel de medicamente ca droguri, în mod ilegal.

Noi susţinem proiecte de relaxare a utilizării unor medicamente care conţin substanţe psihoactive, în sens strict, dar strict medical, pentru că, repet, sunt convins că în această sală există foarte mulţi colegi care, în mod direct sau indirect, au avut nevoie, pentru apropiaţii lor ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... de medicamente care în ţară nu se pot aduce, pe acest motiv.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ionescu Tudor.

Domnul Tudor Ionescu:

Având în vedere creşterea consumului de droguri - şi cred că trebuie să ne gândim, în primul rând, la tinerii de acolo, de sus, de la balcoane, şi la viitorul lor, şi la următoarele generaţii - consum de droguri care include consumul ilicit de medicamente provenite din deturnarea inclusiv din circuitul licit al acestora, noi, grupul deputaţilor Partidului SOS România, suntem de acord cu întărirea măsurilor de control şi supraveghere, cu majorarea limitelor sancţiunilor contravenţionale principale şi înăsprirea sancţiunilor complementare.

Vom vota, deci, pentru acest proiect de lege şi sperăm în eficientizarea cadrului sancţionatoriu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Sigur că vom susţine şi noi acest proiect de lege.

Vreau doar să atrag atenţia că ordonanţa de urgenţă încă face referire la Agenţia Naţională Antidrog, agenţie care s-a desfiinţat şi care a fost reînfiinţată şi este acum în subordinea SGG, a premierului, şi care, la începutul acestui an, în luna februarie, atunci când am avut bugetul care a fost votat, adoptat, aici în Camera Deputaţilor, nu avea practic bani alocaţi. Oamenii care au venit în comisiile parlamentare să ne spună care sunt obiectivele acestei noi agenţii n-au ştiut să ne spună mare lucru.

Sigur, nu ştiu ce s-a întâmplat între timp, dar sper că, totuşi, această structură face măcar ce ar trebui să facă sau ce trebuia să facă Agenţia Naţională Antidrog, pentru că ea este menţionată în textul ordonanţei de urgenţă, şi că nu vor fi blocaje. Pentru că, sigur, bune intenţii am mai văzut noi venind de la Guvernul României, dar rezultatele nu au fost pe măsură. Poate chiar ar fi trebuit să corectăm textul ordonanţei de urgenţă cu această nouă structură, nou înfiinţată.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1026 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 606/2023.

Comisia juridică, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi prezenta raportul asupra acestui Proiect de Lege pentru modificarea art. 1026 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia a fost sesizată conform procedurilor în vigoare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat această iniţiativă.

Toate comisiile avizatoare şi-au dat avizul favorabil, inclusiv Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea acestor articole din Codul civil, în forma adoptată de Senat.

Menţionez că există un amendament respins în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci PL-x 606/2023.

Mă credeţi sau nu, înainte ca liderul de grup de la PNL să intre şi să propună modificarea ordinii de zi, m-am gândit exact la acelaşi lucru, însă m-am abţinut. Deci exact acelaşi lucru am vrut să propun, mutarea PL-x 606/2023, de pe punctul 28, unde era, întâmplător, (Vociferări.)pe punctul 10. Dar m-am abţinut. De ce? Pentru că am propus ca acest PL-x... în plen - nu mai ştiu - o dată sau de două ori, de când este pe ordinea de zi, să fie mutat mai sus, pentru a fi votat şi adoptat mai repede, însă cei care acum au propus mutarea lui atunci s-au obţinut. Mă întreb de ce? În legislativul trecut, de nenumărate ori, cred că de zeci de ori, în Comitetul liderilor, am propus ca acest proiect legislativ să intre pe ordinea de zi, având raportul făcut.

Culmea, el este, formal, iniţiativa cel puţin a unui senator al PNL. Practic, cred că este iniţiativa mai multor avocaţi care l-au considerat foarte, foarte benefic. Dar nu asta contează. Ideea este că este simplu şi bun, şi merita să fie adoptat mult mai devreme.

A fost un reprezentant al avocaţilor şi mai mulţi avocaţi individuali care m-au rugat exact acelaşi lucru, ca acest PL-x să nu mai stea în sertare, să fie adoptat şi am încercat să fac acest lucru fără niciun succes, din păcate, din cauza atitudinii pe care partidele care compun actualul Guvern şi vechile guverne o au faţă de orice iniţiativă bună.

Revenind la proiectul legislativ, este o procedură simplificată de punere în aplicare a unor decizii judecătoreşti, când sumele aflate în litigiu nu sunt mici. Se creşte de la 10.000 la 50.000 un prag...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... acest prag care a fost în vigoare - concluzionez - pe perioada pandemiei, culmea, probabil fiind unul dintre foarte, foarte puţinele...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

... lucruri bune din pandemie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, sunteţi un parlamentar cu multă experienţă.

Ca să vă încadraţi în timpul de două minute ar fi bine să nu vorbiţi un minut şi 50 de secunde despre altceva şi 10 secunde despre proiect.

Doamna Simu, vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule Coleşa, da, mulţi colegi cer acest prag, dar eu am primit foarte multe solicitări să nu adoptăm această variantă.

Toată lumea ştie că, în prezent, valoarea cererilor cu valoare redusă, mă rog, suma cererilor cu valoare redusă nu depăşeşte 10.000 de lei. Se propune pragul de 50.000 de lei.

Atenţie, această procedură este o procedură preponderent scrisă, în care citarea, de multe ori, nu este obligatorie, este la latitudinea instanţei de judecată.

Vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că, la nivel european, cererile cu valoare redusă stabilesc un plafon de 5.000 de euro, adică de 25.000 de lei, iar noi vrem să dublăm acest prag.

Din punctul nostru de vedere, este un prag mult prea ridicat, care, de fapt, nu serveşte în mod real cetăţenilor şi riscă să afecteze accesul la un proces echitabil.

Prin urmare, susţinem creşterea acestui prag, dar nu la 50.000.

În forma actuală, POT nu va vota acest proiect. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Gorghiu.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

Proiectul e foarte bun, stimaţi colegi deputaţi, nu doar pentru faptul că este iniţiat de doi colegi liberali, Ţâgârlaş şi Fenechiu - şi trebuie să le precizez numele, pentru că aşa e civilizat, să dai Cezarului ce e al Cezarului -, dar este un proiect care vine să eficientizeze actul de justiţie.

Fiecare lucru făcut ne poate ajuta, pentru că avem milioane de dosare civile pe rolul instanţelor şi va trebui să găsim, în mod real şi permanent, soluţii pentru a diminua acest număr şi pentru a scurta durata proceselor.

Vreau să ştiţi că, la începutul lui 2025, schema de ocupare în magistratură era în procent de 85%, sau 83%, dacă nu mă înşel. Ca să aveţi un istoric, cu un an înainte era cu cinci procente mai puţin.

Vă spun asta pentru că efortul statului român, efortul Guvernului, efortul Ministerului Justiţiei a fost unul consistent pentru a creşte resursa umană în sistemul de magistratură, pentru a o specializa şi, în acelaşi timp, pentru a găsi soluţii de procedură, astfel încât durata proceselor să fie redusă.

Da, creştem pragul de la 10.000 la 50.000. Este un prag valoric al cererilor care pot beneficia de procedura specială, se poate aplica mai multor cereri, de acum înainte sau de la momentul promulgării înainte, cu avantaje pentru instanţă, cu avantaje pentru justiţiabili şi pentru părţile în procesul civil.

S-a aplicat, într-adevăr, şi în pandemie, iar rezultatele aplicării acestor prevederi, în pandemie, au fost foarte bune.

Vă mulţumesc şi sper să reuşim cu toţii să votăm acest proiect. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Simu.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

O ultimă precizare.

Această cerere, acest prag nu va degreva instanţele de judecată sub nicio formă, pentru că aceste cereri se vor înregistra în continuare pe rolul instanţelor. Singurul dezavantaj îl vor avea cetăţenii care, dacă nu au suficientă disponibilitate, suficiente resurse materiale să apeleze un avocat, nu vor avea ocazia să se apere într-un mod real. Dar instanţele vor avea la fel de mult de lucru ca şi până acum. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dimitriu.

Nu vă mai dau mielul, e dus!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Îmi este tare greu să înţeleg cum un astfel de proiect este criticat, vă spun sincer.

USR-ist fiind, mi se pare că este un proiect foarte bun, deşi nu este propus de noi, este propus de colegi de la PNL.

Să spui că nu se degrevează instanţele, colegă avocat, în condiţiile în care nu mai ai afişări în instanţă, ci se judecă doar de către judecător, fără părţi, este foarte dificil de argumentat acest lucru.

Este un proiect foarte bun. Haideţi să nu-i mai minţim pe cei de acasă. Este o procedură rapidă, prin care mediul de afaceri poate să-şi ia înapoi anumiţi bani, mult mai rapid, fără citări, fără să stai în instanţă, fără amânări şi aşa mai departe.

Haideţi să fim oneşti şi, în momentul în care oamenii ăştia au un proiect bun, să-l votăm! După cum ne aşteptăm şi noi, dragi colegi liberali şi PSD-şti, în momentul în care noi, cei de la USR, avem un proiect bun, haideţi să-l votaţi! La fel cum aştept şi, în momentul în care cei de la AUR au un proiect bun, să îl votăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 66 alin. (1²) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 328/2024.

Raportul?

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică şi Comisia pentru mediu au fost sesizate.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, cele trei comisii au hotărât adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Trebuie să citesc şi nota asupra proiectului de lege.

Ca urmare a analizării PL-x 328/2024 din punct de vedere tehnico-legislativ, al asigurării omogenităţii reglementării şi al corelării prevederilor cu Constituţia României şi cu legislaţia în vigoare, atragem atenţia asupra faptului că, în raport cu obiectul său de reglementare, proiectul de lege mai sus menţionat face referire la categoria legilor organice.

Subliniem faptul că, până în prezent, proiectul de lege mai sus menţionat a parcurs întreaga procedură legislativă, fiind încadrat în categoria legilor organice, în conformitate cu avizul Consiliului Legislativ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Gurlui Silviu-Octavian, Grupul AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Vorbim din nou de poluare şi, ca să fac lucrurile ceva mai clare, am să vă vorbesc despre glioblastom, un cancer cerebral de o aşa severitate, care, în studii serioase, arată, demonstrează că o serie de poluanţi din atmosferă, tot mai nocivi, tot mai prezenţi, cu o complexitate tot mai mare, din punct de vedere al matricei chimice, influenţează incidenţa aceasta. Sunt peste 17%, în ultimii 30 de ani, creşteri de astfel de cazuri.

În România, aşa cum ştim, poluarea, analiza acesteia, sau cercetarea sunt la pământ, iar orice măsură menită să diminueze microparticulele din atmosferă, microparticulele de plastic din atmosferă sau benzenul, toate aceste trei categorii influenţând în mod fundamental măcar incidenţa cancerelor de tipul celor prezentate anterior, toate aceste măsuri trebuie luate cu maximă responsabilitate şi orice măsură de-a noastră de prevenţie este binevenită.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să mai intercalăm!

Domnul Cristian Brian, Grupul USR.

Vedeţi că sunt doi colegi înscrişi de la AUR. Unul singur mai poate vorbi.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect este unul extrem de necesar.

Practic şi aerul va fi privit ca important atunci când vorbim despre infracţionalităţile din domeniul mediului.

Vreau să vă mulţumesc, colegilor parlamentari din comisiile raportare, care aţi dat un raport de adoptare, şi vreau, în acelaşi timp, să le mulţumesc şi colegilor parlamentari de la toate partidele, din Comisia pentru mediu, care au venit pe teren să vadă ce înseamnă aerul afectat.

Săptămâna trecută Comisia pentru mediu s-a deplasat în judeţul Maramureş, să vadă cum sunt afectate comunităţile de aerul poluat. Mă refer aici la acele grămezi de steril rezultate în urma mineritului. Avem iazuri de decantare pe toată suprafaţa judeţului Maramureş. Avem steril care conţine silice cristalină, un praf care este asociat direct cu cancerul pulmonar, iar aceste lucruri afectează sănătatea maramureşenilor, sănătatea românilor.

În acest context, cred că această iniţiativă legislativă este una binevenită, cred că va contribui la însănătoşirea ţării şi la însănătoşirea românilor şi tocmai de aceea vreau să vă mulţumesc că adoptăm acest proiect de lege.

Şi în continuare vă invit să găsim soluţii şi legislative, şi la nivelul executivului, pentru a ne ocupa de sănătatea românilor şi pentru a ne asigura că astfel de zone, care reprezintă, de fapt, bombe ecologice şi care afectează grav românii, să fie rezolvate.

Vă mulţumesc şi aşteptăm şi votul în plen, sperând că o să adoptăm acest proiect. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Oltenaşu.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Poluarea atmosferică, respectiv calitatea aerului, reprezintă principalul risc de mediu pentru sănătatea românilor.

Anual sunt diagnosticate peste 11.000 de noi cazuri de cancer pulmonar.

Trebuie ca cei care poluează să fie sancţionaţi.

Avem senzorii de monitorizare a calităţii aerului care se înroşesc. Asta arată că acolo poluarea este prezentă şi este periculoasă. Reţea de monitorizare avem. Sunt 148 de staţii fixe şi 11 mobile. Mai rămâne să le punem şi la treabă.

Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar SOS România susţine această propunere legislativă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Ene.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi avem şansa de a face un pas concret pentru protecţia mediului.

Prin acest proiect de lege ne asigurăm că orice poluator este tras la răspundere, chiar şi atunci când impactul asupra aerului, a apei sau a solului pare mic. Pentru că ştim cu toţii, poluarea nu vine doar în catastrofe mari, ci şi în agresiuni latente care distrug sănătatea noastră şi a generaţiilor viitoare.

Nu mai putem tolera nepăsarea. Orice modificare a calităţii mediului, oricât de mică, trebuie sancţionată. Este o lege a responsabilităţii, a respectului faţă de natură şi faţă de oameni.

De aceea, PSD susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Priescu.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La nivelul României au loc abateri grave în zona de mediu, iar poluarea ne afectează pe toţi.

Când vorbim de poluare, mă gândesc în special la copii, a căror dezvoltare naturală este periclitată de actualele probleme de mediu din ţara noastră.

Propunerea legislativă în dezbatere demonstrează existenţa unor grave carenţe din legislaţia noastră, carenţe pe care le-am subliniat şi atunci când a fost în dezbatere un proiect din domeniul sănătăţii.

Faptul că elementul de modificare a calităţii aerului nu a fost inclus, încă de la început, în prevederile legale, demonstrează că avem mari probleme în ceea ce priveşte calitatea textelor legale.

Susţinem această iniţiativă, ce are ca scop lărgirea sferei de aplicare a sancţiunilor în zona de mediu şi, cu ocazia acestui proiect, vreau să atrag atenţia asupra unei situaţii din judeţul Gorj, judeţ pe care îl reprezint.

În acest moment, în Târgu Jiu, în municipiul reşedinţă de judeţ, există amplasată în interiorul oraşului o groapă de gunoi aproape de casele cetăţenilor.

Din păcate, consiliul judeţean nu a întreprins niciun demers pentru mutarea acestei gropi, întrucât interese financiare blochează mutarea acesteia, iar sănătatea oamenilor ajunge să fie lăsată pe plan secundar.

Adevărul, în România, este că problemele de mediu, în mare măsură sunt cauzate de corupţia din instituţiile statului, care, în cârdăşie cu persoanele juridice private, care urmăresc un câştig financiar, ajung să îmbolnăvească populaţia.

Autorităţile se spală pe mâini, când vine vorba de acest subiect...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

... şi groapa de gunoi din Târgu Jiu continuă să existe.

Concluzia este că vom susţine aceste iniţiative de combatere a poluării mediului şi, ca deputat, invit autorităţile...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

... locale din judeţul meu la discuţii pentru identificarea unor soluţii pentru...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

... închiderea gropii de gunoi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Isac.

Domnule Muncaciu, deja au vorbit doi colegi de la AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din apropierea prezidiului):

E împotriva Regulamentului să-mi cedeze loc un vorbitor de la POT?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu aveţi de la POT.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege aflat astăzi în dezbatere aduce o completare necesară art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor.

Proiectul propune o modificare simplă, dar esenţială - includerea aerului printre elementele de mediu a căror poluare poate atrage răspunderea penală, alături de apă, sol şi subsol. Este o corectură logică şi necesară, întrucât poluarea aerului are un impact direct şi grav asupra sănătăţii populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Românii pierd, în medie, 4 ani din viaţă, din cauza poluării aerului.

Am depus acest proiect de lege pentru că astăzi, conform unei modificări făcute în anul 2023, ca să poată să fie dovedită şi sancţionată o infracţiune de mediu privind gestionarea deşeurilor trebuie să fie arătat un prejudiciu care poate să fie arătat inclusiv prin modificarea calităţii solului, apei, subsolului, lipsea "aerului".

Deci, practic, până în momentul de faţă, procurorii, ca să poată să dovedească existenţa arderilor ilegale de deşeuri trebuiau să arate un prejudiciu pe calitatea apei sau a solului. O situaţie absolut aberantă, care trebuia să fie revizuită.

Ce ne propunem noi este să ne recâştigăm anii pierduţi din viaţă din cauza poluării aerului.

Vă mulţumesc pentru susţinerea proiectului de lege.

Avem nevoie de legislaţie, care să ne facă mai sănătoşi. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Muncaciu.

Prin intermediul curtoaziei celor de la POT.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

"Elefantul" din cameră este poluarea dată de aceste avioane care trec deasupra cerului nostru şi dau ceea ce se numeşte contrails sau chemtrails.

Faptul că dumneavoastră ignoraţi acest lucru, vă spun eu următoarele: motoarele moderne de tip dublu bypass nu lasă urme. Înţelegeţi, în limba română? Aceste motoare moderne nu lasă decât maximum una sau două lungimi.

Nouă ni se aruncă în cap tot felul de oxizi de metale grele. (Vociferări.)

Articolul unu. Sulf.

Articolul doi. Sunt 49 de substanţe.

Există o întreagă tehnologie care face acest lucru.

Scopul celor care fac acest lucru este modificarea climei.

Dacă nu înţelegeţi, vă aduc aminte că atunci când a fost vorba de vaccinuri... "Ne vaccinăm şi scăpăm".

Aberaţii de genul ăsta am mai auzit eu, dar acum problema este foarte serioasă, pentru că aceste avioane primesc culoare de zbor deasupra ţării noastre. Şi orice încercare pe care am făcut-o până acum, să aflăm cine permite acestor avioane să ne arunce în cap substanţe toxice... (Vociferări.)

Ăsta este adevărul! De aceea ne cresc infecţiile şi cancerele respiratorii, pentru că suntem supuşi, de ani de zile, unui tir concentrat cu substanţe toxice în atmosferă. (Aplauze. Vociferări.)

Dacă nu înţelegeţi lucrul ăsta, veţi înţelege...

Eu pot să vă aduc dovezi ştiinţifice, pentru că ştiinţa este cea care ... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... dar nu avem un mecanism ca să verificăm ce fel de substanţe sunt...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Sunt o crimă împotriva poporului român aceste dâre în atmosferă.

Înţelegeţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... pentru numele lui Dumnezeu! Că sunteţi aici ca să apăraţi poporul român... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Înţeleg că dreptul la opinie este respectat, în această sală.

Vă rog să respectaţi dreptul fiecărui coleg la opinie, chiar şi să-l aplaudaţi.

Mulţumesc.

Domnule Coarnă, ultima intervenţie, înainte de pauza dinaintea votului final.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Eu cred că trebuie să revenim la sol şi o să vedeţi că, de exemplu, în municipiul Olteniţa, la 8 kilometri de fluviul Dunărea, este o arie protejată, Natura 2000, dar, din 2020, peste 500.000 de tone de gunoi menajer, din zona Bucureşti-Ilfov, sunt depozitate ilegal. Am făcut sesizări inclusiv celor doi miniştri, domnul Barna şi acum domnul Fechet, am sesizat Parchetul General, DNA, am formulat întrebări, interpelări. În continuare se depozitează gunoi în acea zonă. Gunoi menajer, repet, Natura 2000, pânză freatică, Dunărea la 8 kilometri.

Problema de fond nu este din reglementare. Eu o să susţin acest proiect. Problema de fond este în aplicarea legii. Noi reglementăm, dar în aplicare, cei pe care dumneavoastră i-aţi numit şi i-aţi votat să conducă România, nu respectă aceste legi.

De ce să le facem dacă ele nu produc efecte? Reglementăm, dar nu aplicăm.

Domnul Bode ştie foarte bine că acel proiect este generat şi gestionat de domnul Iordache, care acum are o pauză de vreo 14 ani cu executare. Dar proiectul merge, pentru că sunt bani mulţi în joc acolo -prefectură, consiliul judeţean... Nimeni nu are voie să se apropie de acea zonă, Natura 2000, la 8 kilometri de fluviul Dunărea. Peste 500.000 de tone de gunoi sunt îngropate, astăzi, în judeţul Călăraşi.

Îl văd pe domnul Samoilă în sală, care a fost vicepreşedinte al CJ. Ştie foarte bine câte discuţii am avut pe această temă, câţi bani şi câtă şpagă a gestionat acel proiect care încalcă în mod clar legea, iar nimeni nu intervine. Şi aici fac trimitere la zona executivă şi, bineînţeles, la justiţie.

O să susţin acest proiect, dar rugămintea - şi cred că noi, cu toţii, ne dorim - să le şi aplicăm aceste legi, nu doar să ne facem că le votăm şi că ne pasă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Nu plecaţi nicăieri.

În 10 minute avem votul final.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Vot, vă rog.

259. Suntem în cvorum.

I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 32/2025.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, 5 colegi care nu votează. Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări

Punctul 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice; PL-x 65/2025.

Vot, vă rog.

222 de voturi pentru, 41 contra, 36 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Mihaiu Radu-Nicolae, vă rog.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Aţi votat, aţi aprobat o ordonanţă de urgenţă bună, dar cu nişte amendamente absolut toxice la adresa clădirilor de patrimoniu.

Aşa ne urâţim oraşele. Pentru baza militară de la Cincu ajungem să facem nişte nenorociri la clădirile istorice din Bucureşti.

S-au adăugat nişte amendamente absolut toxice la Senat, pe care le-aţi păstrat săptămâna asta prin vot. Am cerut retrimiterea la comisii, ca să nu mutilăm clădirile istorice din Bucureşti, şi aţi refuzat acest lucru.

Grupul USR a votat abţinere, nu pentru că nu ne dorim dezvoltarea bazei militare de la Cincu, ci pentru că aţi adăugat, pe şestache, ca să spun aşa, nişte amendamente absolut îngrozitoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Andronache Gabriel, PNL, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

După doamna Vedinaş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Vedinaş Verginia, SOS, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

Noi nu ne-am abţinut, noi am votat împotrivă, pentru că ce s-a votat astăzi este un soi de struţocămilă normativă, adică este o ordonanţă de urgenţă, un proiect de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă de care s-au lipit nişte modificări care în realitate trebuiau să îmbrace forma unei iniţiative legislative care să parcurgă toate formele procedurale pe care le presupune un asemenea proiect, o asemenea iniţiativă.

Dincolo de aceste aspecte, evident că susţin şi conţinutul deficitar şi periculos al amendamentelor care s-au introdus, pe uşa din dos, cum s-ar spune.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Am ţinut să iau cuvântul, deoarece şi în timpul dezbaterilor pe acest proiect de lege s-au spus chestiuni care cumva sunt în afara jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Şi o să vin cu o decizie a Curţii Constituţionale, reluată în alte decizii, considerată normă în materia aceasta, Decizia nr. 590/2020, unde Curtea vine şi lămureşte chestiunea aceasta, şi anume ce poate să facă Parlamentul atunci când discută aprobarea unei ordonanţe de urgenţă.

Şi spune Curtea Constituţională următoarele lucruri în această decizie: "Ordonanţele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constituţie, încetează să mai fie acte normative de sine stătătoare şi devin, ca efect al aprobării de către autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar dacă, din raţiuni de tehnică legislativă, alături de datele legii de aprobare, conservă şi elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de către Guvern".

Tot în aceeaşi decizie, Curtea Constituţională vine şi spune că: "În lipsa unor dispoziţii generale ale legii care să orienteze reglementarea, obiectul acesteia este dat chiar prin titlu".

Şi, atunci, haideţi să vedem, titlul acestei legi de aprobare are legătură cu modificările intervenite la Senat? (Vociferări.)

În mod evident, da, pentru că Senatul, atunci când a adoptat aceste modificări, a precizat următorul lucru, inclusiv în titlu - "Ordonanţa Guvernului..." - adăugând o sintagmă la titlu - şi anume: "Ordonanţa Guvernului... privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice - deci se referă la toate programele naţionale - şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative".

Închei prin a mai preciza faptul că prin această decizie, Curtea Constituţională arată că prin titlu se defineşte şi scopul, obiectul modificărilor. (Vociferări.)

Dacă veţi lua legea pe care aţi votat-o, veţi vedea că toate aceste modificări au legătură cu programele naţionale.

De aceea, toate modificările realizate sunt perfect constituţionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Punctul 3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra la 13 noiembrie 2024; PL-x 62/2025.

Vot, vă rog.

293 de voturi pentru, 3 abţineri, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Punctul 4. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan; PL-x 82/2025.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 5 contra, 45 de abţineri. Adoptat.

Andruşcă Lucian-Nicolae, explicarea votului, vă rog.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Banatul Montan are o istorie şi o frumuseţe care merită celebrate, dar astăzi oamenii de acolo aşteaptă mai mult decât diplome şi zile festive; aşteaptă şansa la un trai mai bun.

De aceea, cu tot respectul pentru această regiune şi pentru oamenii săi, am ales să ne abţinem.

Vrem ca Banatul Montan să fie sărbătorit prin fapte, nu doar prin vorbe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mihalcea Silvia-Claudia, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD a votat pentru.

Vreau să mulţumesc doamnelor şi domnilor deputaţi care au dat un vot de adoptare.

De asemenea, vreau să mulţumesc iniţiatorilor care au semnat alături de mine acest proiect.

Vă invităm şi vă aşteptăm în Banatul Montan, care de acum înainte va fi şi sărbătorit, datorită votului dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vela Ion-Marcel, PNL, vă rog.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorat Parlament,

Grupul Partidului Naţional Liberal a votat pentru această lege.

Aş dori, dincolo de argumentele pe care vi le-am prezentat ieri, care ţin de Banat, ca loc binecuvântat de Dumnezeu, să vă mulţumesc şi în numele bănăţenilor. Pentru că cea mai mare valoare a regiunii Banat sunt oamenii, oamenii care trăiesc acolo într-o armonie şi într-o prietenie, în pace şi bunăvoire cu toate minorităţile, fiind un exemplu pentru toată ţara, astfel încât şi noi, aici, în Parlament, şi în alte regiuni, lumea să gândească mai bine, lumea să fie mai frumoasă, astfel încât românii toţi să fim uniţi ca naţiune şi ca popor.

Mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 461/2024.

Vot, vă rog.

213 voturi pentru, 83 contra, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Negoescu Mihai-Bogdan, AUR, explicarea votului.

Vă rog.

Domnul Mihai-Bogdan Negoescu:

Bună ziua!

Deci, aparent, în textul Ordonanţei de urgenţă nr. 523, la art. 1, se invoca necesitatea unor modificări de funcţii publice, respectiv inspectorii ISC-ului, da?

În realitate, scopul este, citez: "realizarea unor transferuri de acţiuni... permiţând... adaptarea rapidă la schimbările necesare în administrarea participaţiilor statului, în funcţie de contextul economic şi strategic al momentului" - adică lipsa acută de bani a Guvernului.

La art. II alin. (7¹) se face referire la articolul 362 din O.U.G. nr. 57/2019, care spune în art. 1 că: "Bunurile proprietate privată a statului sau a UAT-urilor pot fi date în administrare, concesionate sau închiriate".

Pe lista de pe site-ul Ministerului Economiei regăsim societăţi pe acţiuni din domeniul apărării, cum ar fi: Avioane Craiova, IAR şi IOR S.A., Romaero, Şantierul Naval Mangalia, Uzina Mecanică Orăştie, Romarm, Uzina Mecanică şi Fabrica de Arme din Cugir, Arsenal Reşiţa, Fabrica de Pulberi SA Făgăraş şi altele.

Mai găsim societăţi din domeniul resurselor - Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Apelor Minerale, Cuprumin, Minvest Roşia Montană şi alte societăţi, Plafar - la care ieri am asistat aici chiar la o intervenţie privind un scandal în legătură cu schimbarea conducerii de la societatea asta.

Mai găsim - Iprochim, Oltchim, Mamaia SA, Sanevit, până şi Loteria Română.

Deci chiar vreţi să înstrăinaţi tot ce mai are ţara asta?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală; PL-x 629/2023.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 290, contra - 1, un coleg care nu votează. Adoptat.

Coliban Allen, USR, explicarea votului, vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am revenit la microfon pentru a clarifica, dacă mai este nevoie, care este poziţia noastră cu privire la PNDL.

În primul rând, am votat pentru această iniţiativă, înţelegând problemele în cadrul definit pentru finanţarea acestor proiecte. Sunt probleme care trebuie rezolvate prin posibilitatea modificării de temă.

Pe de altă parte, problema noastră cu PNDL-ul nu este că am fi împotriva dezvoltării comunităţilor locale. Dimpotrivă. Încercăm să ajutăm acest lucru printr-o distribuire corectă a banilor şi prin criterii foarte clare, calitative şi prin controale eficiente asupra felului în care sunt cheltuiţi aceşti bani. De ce asta? Pentru că dacă ne uităm la felul în care anchetele jurnalistice au pictat, au portretizat PNDL-ul, vedem toate problemele.

Citez dintr-o anchetă care se numeşte "Dumnezeul achiziţiilor publice", făcută de cei de la Recorder: "În cazul PNDL, cele 10 miliarde de euro au fost fărâmiţate în 15.000 de obiective de investiţii care devin imposibil de urmărit. Mii de contracte împărţite către sute de firme de casă, deţinute de persoane anonime, dar bine conectate. Nimeni nu poate controla această operaţiune de drenare a banilor publici care se desfăşoară pe întreg teritoriul României".

Într-o investigaţie care se numeşte "Drumurile şi hoţia" - citez din nou: "Am găsit lucrări în care asfaltul s-a turnat direct pe pământ pentru ca banii de materiale să rămână în buzunarul constructorilor. Am găsit firme patronate de rudele sau prietenii unor miniştri PSD care au încasat finanţările de la Guvern - repet, citez, da? - finanţările de la Guvern şi au lăsat în urmă şosele care s-au distrus după primul îngheţ. Am găsit drumuri asfaltate prin PNDL de două ori, fără ca nimeni să vadă vreo problemă în asta. Am găsit primari care insistă să construiască cu aceleaşi firme care le-au făcut praf toate lucrările. Am găsit un program megalomanic care risipeşte sume uriaşe de bani fără să aibă mecanisme clare de control".

Iar domnului lider Popa, care se referea la primarii noştri, că n-ar fi făcut nimic - performanţa se numără în fonduri europene atrase. Dacă vă uitaţi la toate primăriile conduse de primari USR, veţi vedea - la Câmpulung, un buget pe 40 de ani adus din fonduri europene; la Braşov, 1,6 miliarde; nu mai vorbesc de Timişoara; nu mai vorbesc de Bacău şi de celelalte.

Dacă ar fi primari care n-au făcut nimic, n-aţi umbla după ei cu şantaje, ca să-i aduceţi la PSD, cum aţi făcut anii trecuţi. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Punctul 7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor; PL-x 608/2024.

Vot, vă rog.

196 de voturi pentru, 41 contra, 58 de abţineri. Adoptat.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă; PL-x 567/2024.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, 38 de abţineri. Adoptat.

Punctul 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope; PL-x 597/2024.

Vot, vă rog.

298 de voturi pentru. Adoptat.

Cîrligeanu Ariadna-Elena, Grupul AUR, vă rog.

Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că fenomenul drogurilor a luat amploare în ultimii ani în România, iar cel mai mare impact s-a înregistrat în rândul tinerilor şi al elevilor, trebuie luate măsuri mai aspre.

Acest PL-x este un prim pas, dar nu combate în totalitate problema, cum nici campaniile cu fluturaşi nu au efect.

Consider că ar trebui să ne îndreptăm mai mult atenţia înspre procurori, înspre Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, către birourile vamale, să le oferim dotări din punct de vedere tehnic, pentru a fi diminuată considerabil contrabanda şi distribuirea de substanţe interzise.

Oamenii legii nu pot destructura grupări infracţionale cu mâinile goale, iar efectul se vede astăzi în şcolile din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1026 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 606/2023.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 21 contra, 20 de abţineri. Adoptat.

Vârgă Mariana, SOS România.

Vă rog, doamnă.

Doamna Mariana Vârgă:

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege nu degrevează în niciun caz activitatea instanţelor de judecată. Vorbim de cereri cu valoare redusă, care se judecă în procedură abreviată. Se solicită majorarea pragului valoric de la 10.000 la 50.000 de lei.

Haideţi să ne gândim la situaţia în care, în mod legal, instanţa de judecată va considera că respectiva cerere nu poate fi soluţionată într-o procedură cu valoare redusă, pentru că necesită un probatoriu complex şi vor fi dezbateri contradictorii, chestiunea devenind litigioasă, şi atunci ele rămân înregistrate pe rolul instanţei de judecată. Aceste cereri se judecă fără citarea părţilor, fără dezbateri contradictorii, deci cu încălcarea dreptului la apărare, cu încălcarea principiului egalităţii armelor.

În opinia noastră, nicio astfel de procedură nu poate condiţiona încălcarea dreptului la apărare de existenţa unui prag valoric.

Şi mergem mai departe, la calea de atac. Va fi vorba de o sentinţă judecătorească executorie de drept. Oamenii vor primi acasă hotărâri judecătoreşti cu somaţii, hotărâri pe care nu le vor putea ataca în calea de atac a apelului în timp util, şi atunci vor ajunge la situaţia blocării de conturi şi alte măsuri restrictive.

Să nu ne gândim şi la modificarea Legii executorului judecătoresc, prin care se urmăreşte ca executori judecătoreşti străini să execute cetăţenii români. Este un proiect, urmează probabil să intre pe ordinea de zi cândva.

Noi ne-am abţinut, pentru că măsura ar fi bună dacă nu s-ar majora atât de mult acest prag valoric. El este redus tocmai pentru că nu este tocmai în parametri constituţionali.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul USR, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Am fost rugat să fiu empatic, motiv pentru care voi fi empatic, pentru că nu vorbesc despre Piedone şi nu-mi pierd cumpătul.

Doamnă preşedinte, acum, pe bune, suntem amândoi jurişti, oameni ai dreptului - să veniţi acum de la această tribună şi să spuneţi că această procedură încalcă Constituţia şi nu respectă dreptul la apărare, în condiţiile în care tu, în momentul în care formulezi o astfel de cerere, eşti de acord să se întâmple în acest fel, este un pic prea mult.

Şi, repet, sunt oameni aici, şi la dumneavoastră - de exemplu dumneavoastră sunteţi un om competent, dar din păcate, partidul vă trage în jos -, dar sunt oameni buni aici, şi la PSD, şi la PNL, care fac proiecte cum trebuie.

De ce să vorbim de la acest microfon şi să spunem că nimic nu-i bine? Pentru că ăsta e momentul în care cetăţenii consideră că noi chiar nu facem nimic aici.

Şi mai sunt momente, culmea, în care şi PSD şi PNL uită că au în spate nişte mafii şi fac lucruri bune.

Ăsta este un moment, haideţi să-l celebrăm, astfel încât să fie cât mai multe astfel de momente. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Simu Aurora, Grupul POT.

(Doamna deputat Verginia Vedinaş solicită să ia cuvântul.)\

Din partea SOS România aţi avut explicarea votului, nu vă mai pot da cuvântul, îmi pare rău.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Dragi colegi,

Domnule coleg,

Ştiţi bine că nu este chiar aşa. Doamna Vârgă are foarte mare dreptate referitor la degrevarea instanţelor şi o ştiţi foarte bine. Pragul constituţional - sau vom ajunge la o limită la care putem efectiv să rănim cetăţenii prin indiferenţa noastră. Nimeni nu se opune unui prag decent.

Noi nu ne opunem proiectului în sine. Noi ne opunem acestui prag valoric, care este extraordinar de mare, în condiţiile în care, inclusiv în Uniunea Europeană pragul valoric îl avem la 25.000 de lei, la 5.000 de euro, aproximativ suma respectivă.

Noi în România venim cu 50.000 de lei. E prea mult, atâta tot.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

III. Legi organice. Adoptări

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 66 alin. (1²) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor; PL-x 328/2024.

Vot, vă rog.

293 de voturi pentru. Adoptat. (Aplauze.)

Coliban Allen, USR, vă rog.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumim tuturor colegilor care aţi votat această lege.

Trăim într-o ţară în care, cel puţin pe poluarea aerului, suntem în situaţia în care poluatorii îşi fac propriile studii prin care arată că nu ar polua, iar autorităţile ascund realităţi. Şi aici mă refer atât la Agenţia de Mediu, cât şi la Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Dar despre toate acestea vom mai vorbi în această legislatură, pentru că văd că există interes şi există determinare în rândul colegilor.

Nu pot să nu remarc un lucru - că această platformă, această tribună parlamentară a ajuns să fie o platformă pentru a difuza în spaţiul public conspiraţii şi tot felul de teorii aberante.

Domnule Muncaciu, sunteţi doctor, în Statele Unite nu cred că aţi mers înot, aţi mers tot cu avioane cu reacţie.

Ei bine, am încercat, cum ar trebui să facem fiecare dintre noi atunci când nu ştim suficiente lucruri, să întrebăm pe cineva mai deştept. (Vociferări.)

Şi vă dau un răspuns pe care vi-l dă chiar ChatGPT cu privire la teoria aceasta fantezistă cu contrails.

Ascultaţi ce zice ChatGPT şi învăţaţi de acolo. (Porneşte înregistrarea de pe laptop.)

"Nu există dovezi ştiinţifice care să susţină ideea că urmele lăsate de avioane conţin substanţe chimice periculoase. (Vociferări.) Aceste urme, numite «contrails»..., (Vociferări.) sunt formate din vapori de apă..."

Vapori...

"...şi cristale de gheaţă...

Vapori de apă.

"...la altitudini mari.

"În al doilea rând, o conspiraţie de asemenea amploare ar necesita o coordonare uriaşă între multe instituţii şi oameni, ceea ce ar fi imposibil de ascuns.

În plus, explicaţiile ştiinţifice pentru contrails sunt bine documentate şi nu indică nimic suspect.

Aşa că nu...".

Prin urmare, tot ceea ce spuneţi dumneavoastră că sunt metale grele este apă, pe care o consideraţi informaţie. Este doar apă îngheţată. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Alecu Robert, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Robert Alecu (din sală):

E doamna înainte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vedinaş Verginia, SOS, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Nu pot să nu reacţionez faţă de susţinerile care s-au făcut aici, în sensul că partidul o trage în jos pe colega noastră.

Dacă aş fi la fel de lipsită de eleganţă, aş spune că sunt partide care sunt bune, dar sunt trase în jos de membrii lor, dar nu fac pentru că eu sunt elegantă... (Aplauze.) nu pot să fac acest lucru.

Însă îi asigur pe colegii mei că partidul va trage atât de sus pe toţi colegii noştri, încât nici nu vor îndrăzni să se uite la ei, la el şi la noi.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog, domnule Alecu.

Domnul Robert Alecu:

Am votat pentru, pentru acest proiect de lege şi prin justificarea votului vreau să trag un semnal de alarmă privind pericolul pe care îl reprezintă depozitul de fosfogips de lângă municipiul Bacău.

Ce se întâmplă acolo nu e o teorie a conspiraţiei, ci un pericol real pentru zeci de mii de oameni.

Din ianuarie 2024, acest depozit a trecut în administrarea AFM şi Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar atunci s-a anunţat ca termen 2027 pentru înlăturarea depozitului respectiv.

Însă îi transmit pe această cale domnului ministru Fechet că până acum, pe acel munte de deşeuri nu s-a văzut niciun utilaj, nicio acţiune, nimic concret.

Votul meu este un apel la acţiune urgentă şi nu o acţiune festivistă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.31.