Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 23 aprilie 2025, dedicată declaraţiilor politice.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

De asemenea, vă reamintesc că în şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor a aprobat implementarea unui algoritm pentru susţinerea declaraţiilor politice, astfel: 3 deputaţi de la Grupul PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 de la SOS, 2 de la POT, un deputat - UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale, un deputat neafiliat; după care se repetă această secvenţă.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe-Mircea Govor.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă!

Hristos a Înviat!

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

În aceste momente de instabilitate economică şi politică la nivel european şi internaţional, clasa politică trebuie să dea dovadă de maturitate şi să iasă din logica conflictului, pentru a conlucra în jurul unui proiect naţional care să refacă din temelii şi să redea încrederea românilor în stâlpii de bază ai societăţii, sănătate, educaţie şi economie, de la susţinerea locurilor de muncă până la sprijinirea antreprenorilor.

Este important să ne unim forţele, să le oferim cetăţenilor soluţii la problemele lor. Nu trebuie să mai existe dezbinare, ură şi ceartă. Avem nevoie de unitate, înţelegere şi armonie pentru a reuşi să facem viaţa mai bună fiecărui român, indiferent de judeţul în care trăieşte şi de simpatiile politice pe care le are.

În toată activitatea mea profesională din administraţia locală, centrală şi din legislativ, am învăţat că politica adevărată este doar cea pe care o faci pentru oameni, respectându-ţi principiile şi valorile morale care te caracterizează.

La alegerile din luna mai se decide continuarea dezvoltării ţării noastre. Nu este vorba de alegerea unei persoane, ci de unirea, întărirea, ridicarea României. Nu putem să lăsăm România să cadă pradă haosului. Un stat puternic nu se clădeşte cu oameni dezbinaţi.

Eu şi colegii mei din PSD ne dorim ca România să meargă înainte, iar noi, ca societate, să nu pierdem ceea ce am câştigat prin multă trudă, multe eforturi şi sacrificii în ultimii 35 de ani.

Este vorba de viitorul nostru ca ţară, de viaţa noastră şi a copiilor noştri. Este vital ca raţiunea să învingă patima, să fie mai presus de ura şi dezbinarea dintre partide.

Da, este adevărat că s-au făcut multe greşeli de fiecare parte, dar asta nu înseamnă că trebuie să abandonăm cursa şi să schimbăm direcţia. România de astăzi nu este perfectă, dar este mai bună ca cea de ieri.

România viitorului înseamnă echilibru, dezvoltare, investiţii şi construcţie europeană!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Mircea Govor.

Se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu sunt Gheorghe, sunt Mircea-Vasile.

Dar, dacă tot vorbim de Gheorghe, azi este Sfântul Gheorghe şi le transmit la mulţi ani tuturor celor care poartă acest frumos nume.

Dar mielul, data viitoare.

Domnul Cătălin Drulă:

Staţi puţin, dumneavoastră sunteţi... vă rog?

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Poftim?

Domnul Cătălin Drulă:

Sunteţi domnul deputat?

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Da, Mircea Govor.

Domnul Cătălin Drulă:

A, OK, înseamnă că v-au trecut greşit pe listă. Îmi cer scuze, aşa am primit de la staff.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

V-am zis, dar nu e nicio problemă.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog.

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Da.

Bună dimineaţa tuturor!

"Pălinca - patrimoniu viu al României rurale - identitate, tradiţie şi oportunitate pentru dezvoltarea locală autentică"

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Dincolo de legi, reforme şi programe, cred că misiunea noastră, ca parlamentari, este aceea de a păstra ceea ce defineşte cu adevărat sufletul acestui popor. Pentru că, într-o lume care se grăbeşte, care uniformizează şi care uită rădăcinile, există valori care merită apărate cu hotărâre. Una dintre acestea este pălinca - distilatul autentic al culturii noastre ţărăneşti, un produs emblematic ardelenesc.

În judeţul Satu Mare, ca şi în alte colţuri ale Ardealului, pălinca nu este doar un lichid într-o sticlă, un simplu rezultat al distilării fructelor. Este o istorie care se bea cu respect, este rodul înţelepciunii populare, produsă după reţete păstrate cu sfinţenie, din fructe crescute pe dealurile noastre şi cu o grijă care transformă fiecare sticlă într-un obiect de mândrie locală. Este un element definitoriu al moştenirii noastre culturale, o dovadă a legăturii profunde dintre om şi pământ.

Este băutura care se oferă cu respect şi căldură oaspetelui, care uneşte familiile la mesele de sărbătoare, care marchează munca şi roadele ei. Este expresia vie a unei tradiţii ce trebuie nu doar păstrată, ci şi respectată de statul român.

Din păcate, astăzi, mulţi producători tradiţionali de pălincă se confruntă cu lipsa unui sprijin concret. În loc să valorificăm această marcă autentic românească, o lăsăm adesea la marginea politicilor de dezvoltare rurală.

Fac un apel la colegii mei parlamentari, indiferent de culoarea politică, să ne unim pentru a sprijini pălinca nu doar ca produs, ci ca simbol naţional.

Susţin:

- Simplificarea cadrului fiscal prin scutirea de la plata accizei pentru micii producători.

Stimaţi colegi,

Atât timp cât pălinca se mai face în curţile din Oaş, în gospodăriile din Codru sau pe dealurile din Sătmar, înseamnă că România mai are o şansă să-şi păstreze sufletul rural viu.

Să nu fim cei care uită, să fim cei care apără. Pentru că pălinca nu este doar o tradiţie, este o identitate românească!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mircea Govor, Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat Mircea-Vasile Govor.

Din partea mea există susţinerea pentru băutura menţionată şi sunt convins că mulţi colegi sunt în asentimentul meu.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Dascălu, de la AUR.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Tema declaraţiei mele de astăzi este legată de "Integrarea principiilor ESG în industria de asigurări - o responsabilitate comună pentru un viitor sustenabil".

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a atrage atenţia asupra unei direcţii esenţiale în dezvoltarea economică a României: adoptarea şi promovarea principiilor ESG - Mediu, Social, Guvernanţă în industria asigurărilor, şi nu numai. ESG nu este doar o tendinţă globală, ci o necesitate pentru sustenabilitatea economică, socială şi de mediu a societăţii noastre.

Industria asigurărilor are un rol-cheie în gestionarea riscurilor la nivel sistemic. Prin natura activităţii sale, ea poate deveni un catalizator al tranziţiei verzi, un susţinător al coeziunii sociale şi un exemplu de guvernanţă corporativă responsabilă.

În context european, legislaţia evoluează rapid. Directiva privind raportarea corporativă de durabilitate, care a intrat în vigoare în 2023, obligă marile companii, inclusiv cele din domeniul financiar, să furnizeze informaţii detaliate privind impactul lor asupra mediului, societăţii şi guvernanţei. De asemenea, Taxonomia UE oferă un cadru clar pentru a defini ce înseamnă activităţi economice sustenabile. România, ca stat membru, trebuie să transpună aceste directive în mod eficient şi cu sprijin legislativ clar.

În acest sens, consider că Parlamentul României are datoria de a crea cadrul legislativ care să încurajeze şi să susţină transformarea ESG în realitate, nu doar în raportări.

Consider că este nevoie de:

- Măsuri legislative clare, care să încurajeze investiţiile în produse de asigurare sustenabile, dedicate tranziţiei energetice, clădirilor eficiente energetic sau agriculturii reziliente la schimbările climatice;

- Stimulente fiscale şi parteneriate public-private pentru companiile care integrează activ ESG în modelul lor de business.

Totodată, este esenţial să discutăm despre responsabilitatea socială. Companiile de asigurări trebuie să contribuie activ la dezvoltarea comunităţilor din care fac parte - prin educaţie financiară, prin sprijin pentru persoanele vulnerabile şi prin acţiuni concrete în domeniul sănătăţii şi siguranţei publice.

Transformarea digitală oferă, de asemenea, oportunităţi semnificative. Prin utilizarea inteligenţei artificiale şi a datelor, companiile pot anticipa mai bine riscurile ESG, pot reduce costurile şi pot creşte eficienţa, contribuind, în acelaşi timp, la reducerea amprentei de carbon.

Este momentul ca România să nu mai fie doar un receptor pasiv al schimbărilor globale, ci un actor implicat în conturarea unei industrii a asigurărilor moderne, etice şi orientate spre viitor. Avem expertiza, avem cadrul european, iar voinţa politică trebuie să vină în sprijinul acestui demers.

Numai printr-o abordare coordonată între stat, mediul privat şi societatea civilă putem integra real ESG în toate componentele economiei, iar industria asigurărilor poate fi un model de urmat în această direcţie.

Vă mulţumesc.

Remus-Gabriel Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul... dacă este prezentă doamna Cristina-Emanuela Dascălu, Grupul AUR?

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Tilea, tot de la Grupul AUR.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Distinse domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată: "Necesitatea simplificării titularizării şi a echivalării gradului didactic I cu doctoratul".

În calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ, am constatat multiple disfuncţionalităţi în actualul sistem educaţional, care afectează cadrele didactice şi elevii deopotrivă. Două dintre problemele stringente care necesită soluţii urgente sunt:

1. Simplificarea procesului de titularizare

Sistemul actual de titularizare reprezintă o piedică majoră în asigurarea stabilităţii corpului profesoral din România şi, implicit, în garantarea calităţii actului educaţional.

Propun o măsură concretă şi urgentă - toţi profesorii care au obţinut minimum nota 7 la oricare examen de titularizare, susţinut din 1990 şi până în prezent, să fie scutiţi de obligativitatea susţinerii unui nou examen pentru a dobândi statutul de titular.

Această măsură se justifică prin multiple argumente solide.

În primul rând, nota 7 reprezintă un standard semnificativ de competenţă profesională, deja validat prin evaluări obiective naţionale. Un cadru didactic care a demonstrat acest nivel de pregătire nu ar trebui să fie supus repetat aceluiaşi tip de evaluare, generând incertitudine profesională şi risipă de resurse, atât personale, cât şi instituţionale.

Datele statistice arată că peste 40% dintre profesorii care au obţinut note peste 7 la examene anterioare sunt menţinuţi în sistem cu statut de suplinitor, pe perioade îndelungate, ceea ce afectează atât stabilitatea lor profesională, cât şi continuitatea procesului educaţional pentru elevi. Această instabilitate contribuie la rata îngrijorătoare de abandon a carierei didactice, peste 17% dintre profesorii calificaţi părăsind sistemul în primii 5 ani.

În completarea acestei măsuri principale, propun şi implementarea unui sistem de titularizare care să valorifice şi alte criterii relevante - portofoliul profesional dezvoltat în timp, rezultatele obţinute cu elevii, feedbackul comunităţii educaţionale şi performanţa susţinută.

2. Echivalarea gradului didactic I cu titlul de doctor

Este o anomalie sistemică faptul că un cadru didactic care a obţinut titlul de doctor, reprezentând vârful cercetării academice şi implicând minimum 3 ani de studii aprofundate, publicaţii ştiinţifice şi susţinerea unei teze originale evaluate de specialişti de renume, trebuie să parcurgă în continuare etapele birocratice pentru obţinerea gradului didactic I. Doctoratul presupune competenţe de cercetare, sinteză şi inovare semnificativ superioare celor evaluate pentru gradul didactic I. În toate ţările Uniunii Europene titlul de doctor este recunoscut automat ca fiind echivalent sau superior oricărei forme de certificare didactică preuniversitară.

Propun, deci, ca titlul de doctor să fie echivalat automat cu gradul didactic I printr-o simplă cerere adresată conducerii unităţii de învăţământ, însoţită de documentele care atestă obţinerea doctoratului.

Stimaţi colegi,

Educaţia trebuie să fie un domeniu prioritar, nu un teren al experimentelor continue şi birocraţiei excesive.

Fac, deci, un apel la Ministerul Educaţiei, la colegii mei parlamentari, pentru a demara urgent reforme care să elimine aceste blocaje şi să creeze un sistem de învăţământ echitabil şi eficient.

Vă mulţumesc.

Deputat, AUR, Iaşi, Cristina-Emanuela Dascălu.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Şi cu o scurtă observaţie - la fel ca la şedinţele anterioare pe care le-am condus, o să propun pentru fiecare grup parlamentar un buget de 5 minute pentru depăşirea timpului şi îl împărţiţi între dumneavoastră, colegii, ca să nu fiţi stresaţi în momentul în care expiră acel timer.

Deci o să-mi notez aici şi-mi menţin acele 5 minute.

Dau cuvântul domnului Doru-Lucian Muşat, domnului deputat din partea Grupului AUR.

Se pregăteşte... (Vociferări.)

Îmi cer scuze, domnul deputat Tilea.

Se pregăteşte domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice este "Investiţiile în judeţul Teleorman, făcute de mântuială şi cu mari întârzieri".

Dragi colegi,

Tema acestei declaraţii se referă la o şosea ce leagă două municipii importante ale judeţului Teleorman, şi anume Turnu Măgurele - Alexandria, adică DN 52. Contractul de modernizare a fost semnat în august 2019, valoarea contractului fiind de 150,29 milioane de lei, finanţare de la bugetul de stat.

Părţile contractante au fost:

- Beneficiar a fost CNAIR-ul, adică Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

- Şi celălalt partener, antreprenor, o asociere formată din:

- SC Alexcor Trading SRL;

- Impresa di Costruzioni Ing. E. Mantovani S.p.A

- SC Pegasus Engineering SRL.

Proiectul vizează modernizarea a aproximativ 46 km. de drum, care include 6 poduri şi 6 intersecţii. Lucrările au început, efectiv, abia în anul 2022, deşi contractul a fost semnat în anul 2019, iar termenul iniţial de finalizare a fost depăşit.

Noul termen de finalizare este stabilit pentru luna iunie 2025. Cu toate acestea, există riscul ca recepţia lucrărilor să fie amânată dacă se vor constata probleme de calitate - şi cu siguranţă vor exista aceste probleme. Pe acest şantier, calitatea lucrărilor a fost subiect de controverse, fiind emise certificate negative pentru antreprenor, din cauza întârzierilor şi a neconformităţilor.

La prima vedere s-ar crede că este o lucrare de modernizare. Şi, dacă privim mai atent, este vorba de aproximativ 31 de milioane de euro, bani de la bugetul de stat, şi, în urma acestei investiţii de la bugetul de stat, care durează de 3 ani şi jumătate, urma să se realizeze o arteră de circulaţie modernă, o şosea lărgită; şi la aceste sume trebuia chiar să se obţină un drum expres pe care şoferii să circule în siguranţă. Nimic din cele prezentate mai sus nu s-a realizat; s-a decopertat, s-a turnat asfalt după ureche şi DN 52 arată mai rău decât era iniţial.

Domnule ministru al transporturilor, domnule director al CNAIR, ceea ce s-a făcut pe această şosea este o risipă de bani; nu arată a nicio modernizare; acordarea lucrărilor a fost făcută cu dedicaţie, antreprenorul a subînchiriat lucrări şi termenele de finalizare s-au tot decalat. Practic, s-au aruncat banii pe fereastră şi nu s-a realizat nicio modernizare.

Modernizarea acestui drum este numai în mintea şi imaginaţia executantului, a CNAIR şi a conducerii Ministerului Transporturilor. Toate acestea mă fac să-mi aduc aminte de frumoasa melodie interpretată de marele Dan Spătaru, care spunea - "Drumurile noastre poate/Se vor întâlni vreodată".

Vă mulţumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Doru-Lucian Muşat, din partea Grupului AUR.

Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, dacă este prezent.

Dacă nu, domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Aurul României, încotro?"

Era anul 1916, când decidenţii politici ai României acelor vremuri, împreună cu Consiliul General al Băncii Naţionale a României, care pe atunci era privată şi deservea alte interese - aşa cum, din păcate, se întâmplă şi în zilele noastre -, din cauza avansului trupelor Puterilor Centrale, au decis să mute tezaurul României, constând în 2,4 tone de lingouri de aur şi alte 91 de tone de monede de aur, aparţinând băncilor private româneşti, firmelor sau persoanelor fizice, într-un loc pe care îl considerau sigur: Rusia ţaristă.

După Marea Revoluţie din Octombrie şi preluarea puterii de către comunişti, sub conducerea lui Lenin, proaspăt instalata putere sovietică a sechestrat tezaurul şi a refuzat restituirea acestuia. Astfel, România a pierdut o mare parte din averea ţării.

După căderea regimului Ceauşescu, a început să fie orchestrată partitura distrugerii României în absolut toate domeniile, transformând România dintr-o ţară capabilă să fabrice diamante sintetice, elicoptere, avioane, tancuri, locomotive, vagoane, tractoare, combine; o ţară care deţinea a patra flotă maritimă comercială europeană, un sistem integrat petrochimic, cum puţine state aveau, centrală atomică, industrie siderurgică, de anvelope, confecţii, armament; o ţară în top la nivel educaţional, sportiv şi ştiinţific - într-o ţară părăsită, distrusă, cu cel mai mare grad de analfabetism funcţional din Europa, cu toate resursele vândute pe nimic de trădătorii ce s-au perindat la conducerea ţării.

Aceiaşi trădători, din cauza cărora România a pierdut chiar şi dreptul de a-şi marca aurul, au decis să mute, între anii 1992 şi 2002, 61 de tone de aur din rezerva naţională spre a fi păstrate la Londra.

Ipotetic vorbind, astăzi, poate fi constrâns un guvern al României să nu adopte anumite măsuri mai puţin populare pentru anumite ţări sau multinaţionale, dar necesare pentru ţară, de frica pierderii acestui aur? Am fi naivi să nu credem asta.

În zilele noastre, când România este membră a UE şi a NATO, nu mai există niciun motiv real pentru ca bogăţia ţării să fie păstrată de altcineva, şi nu de noi. După modelul Poloniei, care şi-a repatriat cele 100 de tone de aur depozitate în Londra, şi noi credem că a venit timpul să facem două lucruri esenţiale:

1. Să ne asigurăm că aurul chiar mai este acolo.

2. Să începem imediat procedurile de repatriere şi să-l aducem acasă, în seifurile Băncii Naţionale a României.

Aşadar, la fel cum face Trump în SUA, cu Fort Knox, propun formarea unei comisii parlamentare care să meargă la Londra, să verifice existenţa aurului românesc şi să confirme situaţia. Iar de îndată ce avem confirmarea, să începem procesul de repatriere a aurului nostru. Este al nostru, aparţine poporului român şi trebuie să fie în grija lui!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, din partea Grupului PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi vorbi despre un subiect esenţial pentru viitorul economic al judeţului pe care îl reprezint - "Dezvoltarea parcurilor industriale în Dâmboviţa".

Într-o perioadă în care competiţia economică este mai acerbă ca niciodată, iar investiţiile sunt esenţiale pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor, parcurile industriale devin un pilon central al progresului. Ele nu înseamnă doar hale şi utilităţi, ci sunt şanse reale pentru locuri de muncă mai bine plătite, pentru atragerea capitalurilor private, pentru creşterea veniturilor locale şi, nu în ultimul rând, pentru stoparea migraţiei tinerilor.

Este timpul să acţionăm, parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene, pentru binele judeţului Dâmboviţa. Este nevoie de un efort comun pentru ca judeţul nostru să aibă viitor.

Iar cele mai bune argumente sunt datele sociale şi cele economice, care nu arată deloc bine, Dâmboviţa fiind un judeţ depopulat, fără investiţii semnificative, cu un nivel al salarizării mult inferior judeţelor cu care ne învecinăm.

Dincolo de aceste aspecte, Dâmboviţa are un potenţial enorm, oferit de poziţia geografică strategică, fiind vecin cu cea mai bogată zonă economică a României, Bucureşti - Ilfov, acolo unde se face 30% din PIB-ul naţional; suntem poziţionaţi în apropierea a două autostrăzi importante, Bucureşti - Ploieşti şi Bucureşti - Piteşti, cu o ieşire în anii următori direct spre Nădlac şi ieşirea din ţară;

S-a început modernizarea reţelelor de transport rutier Bucureşti - Târgovişte şi Bucureşti - Titu, la 4 benzi.

Forţa de muncă bine pregătită din industrie, dar şi prin Universitatea "Valahia".

Însă dezvoltarea acestor parcuri nu trebuie privită ca un scop în sine, ci ca parte a unei strategii coerente de modernizare.

Ne dorim parcuri industriale moderne, verzi, bine conectate, care să atragă investiţii în domenii-cheie precum producţia de componente auto, tehnologie, energie regenerabilă sau zona de IT.

Trebuie să menţionăm aici şi rolul vital al parteneriatului public-privat, al colaborării cu administraţiile locale şi mediul universitar.

Fără educaţie adaptată la cerinţele pieţei şi fără infrastructură de calitate, aceste parcuri riscă să rămână doar pe hârtie.

De aceea propunem:

- accelerarea procedurilor de avizare şi punerea la dispoziţie a terenurilor viabile - şi aici municipiul Târgovişte are încă în proprietate 25 de hectare poziţionate ideal în zona industrială;

- continuarea investiţiilor în infrastructura rutieră şi feroviară pentru o conectivitate reală;

- sprijinirea investitorilor prin facilităţi fiscale şi promovare activă;

- şi, nu în ultimul rând, implicarea comunităţilor locale pentru ca dezvoltarea să fie una sustenabilă şi echitabilă.

Dragi dâmboviţeni,

Dezvoltarea parcurilor industriale este mai mult decât o misiune economică, este o misiune socială, o datorie faţă de generaţiile viitoare.

Avem şansa de a transforma Dâmboviţa într-un model de dezvoltare regională inteligentă. Haideţi să o valorificăm împreună!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Alexandru Dimitriu, de la Grupul USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Hristos a Înviat!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România are nevoie de încredere şi coeziune".

Poate mai mult decât multe alte lucruri pe care ni le-am imagina, unul dintre elementele care reprezintă o vulnerabilitate pentru noi, ca naţiune, îl reprezintă lipsa încrederii în stat, dublată de lipsa unei coeziuni care să ne poată da forţa de a avea un cuvânt însemnat de spus în Europa şi în lume.

Dar de ce oare, la noi în ţară, ne confruntăm cu această lipsă de încredere în stat?

Pe undeva, o putem considera o moştenire istorică.

Cunoaştem cu toţii experienţa poporului român din întunecatul secol fanariot. Întunecat din perspectiva a ceea ce a reprezentat acel regim de control şi dominaţie otomană de la acel moment, care i-a înstrăinat pe români de autoritatea publică şi care a lăsat răni adânci, vindecate abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în epoca modernizării româneşti, atunci când, împreună, liberalii şi conservatorii au înţeles ceea ce înseamnă puterea valorilor democratice şi ceea ce înseamnă această fuziune între identitatea şi tradiţia românească şi modernitatea occidentală.

Însă, am avut apoi această jumătate de secol, şi mai întunecată, şi mai crâncenă, criminală de-a dreptul, decât epoca fanariotă - regimul totalitar comunist. Un regim criminal şi represiv, în care, pe bună dreptate, românii nu doar că nu s-au simţit reprezentaţi de stat, de puterea publică, ci au simţit în acesta un inamic, un adversar, un ocupant şi un agresor.

De ce oare vorbim de lipsa de coeziune?

Vorbim de acest lucru poate şi din cauza faptului că România, constant în ultima perioadă, a fost victima unor atacuri hibride ale Rusiei, a fost victima unei propagande mincinoase şi a fost victima unei politici, adesea din exteriorul României, de dezbinare. Din Est, subliniez acest lucru.

Acum eu cred că trebuie să depăşim aceste tare. Să înţelegem că refacerea încrederii în statul român şi refacerea coeziunii este singura şansă pentru o Românie puternică.

De aceea, am încredere în Crin Antonescu că va fi preşedintele României, care va reda unitatea, coeziunea şi încrederea în statul român pentru toţi cetăţenii României, fără niciun fel de deosebire.

Şi cred că este foarte important să înţelegem riscul reprezentat de false modele, aşa-zis suveraniste - în realitate, putiniste -, modele antinaţionale, modele populiste, care nu au nimic în comun cu ideea de unitate naţională sau de coeziune, ci din contră, prin tot ceea ce fac, nu caută decât să dezbine şi să distrugă esenţa libertăţii şi democraţiei, atât de însemnată pentru tot ceea ce înseamnă România.

Avem nevoie de încredere şi coeziune. Avem nevoie de o naţiune puternică şi demnă. Şi am convingerea că împreună cu Crin Antonescu, preşedinte al României, vom reuşi aceste lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Dimitriu.

Se pregăteşte doamna deputat Oana Ţoiu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întunericul nu poate câştiga. Şi asta pentru că lumina îl pătrunde mereu.

Răul poate fi înfrânt. Şi este înfrânt mereu. Şi lucrul acesta ni-l arată Învierea lui Iisus şi, totodată, credinţa pe care ne-a oferit-o prin jertfa Sa.

Dar acest lucru îl observăm şi din istorie. Istoria ne demonstrează că, de fapt, este vorba, tot timpul, despre o bătălie între bine şi rău. Şi că lumina, din fericire, a reuşit să învingă de fiecare dată şi ne-a umplut sufletele de speranţă şi de un crez că se poate mai bine.

În România, în acest moment, avem o cumpănă. Trecem printr-un război între întuneric şi lumină, între bine şi rău. Şi avem o alegere de făcut. O alegere care, la prima vedere, pare destul de simplă - alegem lumina, însă, din nefericire, sunt anumiţi cavaleri ai întunericului care se ascund în spatele unei lumini artificiale. O lumină artificială care, din fericire, pentru cine poate să se uite cu adevărat şi cu deschidere, trădează întunericul.

Şi, de aceea, vorbim despre o alegere mai dificilă - pentru că nu vorbim despre o lumină care pare să fie atotputernică, pentru că aceea este doar lumina de Sus -, vorbim despre o lumină lumească, care poate în acest moment nu are o putere orbitoare şi aducătoare de dragoste desăvârşită, dar este cu siguranţă mai bună decât întunericul.

Inclusiv la nivel internaţional trecem printr-o cumpănă. Din nefericire, a plecat dintre noi Papa Francisc, un pontif care a demonstrat că poţi să emani dragoste către absolut toţi oamenii. Indiferent dacă vorbim despre oameni care au o altă modalitate de a trăi, toţi suntem oameni, toţi trebuie să beneficiem de dragoste.

Într-adevăr, sunt anumite persoane mai vulnerabile, şi ele trebuie să beneficieze de mai multă dragoste, mai multă lumină, astfel încât să iasă din starea de nevoie.

Şi, de aceea, vă pun următoarea întrebare:

N-aţi făcut şi dumneavoastră lucruri bune?

Cred că toţi am făcut.

Şi lucrurile acestea bune nu ne-au luminat inclusiv pe noi, pentru că am făcut aceste fapte bune?

Şi, de aceea, vă rog, vă cer, vă implor să rămânem în lumină.

Pentru că, din nefericire, nu trebuie să ajungem în întunericul care poate să îmbrace nişte forme foarte mieroase.

Hristos a Înviat!

Domnul Cătălin Drulă:

Adevărat a Înviat!

Dau cuvântul doamnei deputat Oana Ţoiu, din partea Grupului USR.

Se pregăteşte domnul deputat Alin Stoica.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

"Noi nu ne-am confundat nicicând

Cu «oamenii de bine»,

Numiţi şi neocomunişti

Şi fără de ruşine.

Mai bine haimana,

Decât trădător,

Mai bine huligan,

Decât dictator,

Mai bine «golan»,

Decât activist,

Mai bine mort,

Decât comunist.

Vrem libertate

Nu comunism

Şi nici schimbări de formă

Şi de aceea, securişti,

Să nu ne puneţi normă.

Noi nu vrem neocomunism,

Nici neolibertate,

«Democraţii» originale

Şi nici minciuni sfruntate.

Ne-aţi întrebat ce vrem aici

Dar ştie toată ţara,

Că noi susţinem Punctul 8

De la Timişoara".

Se împlinesc 35 de ani de la cea mai amplă manifestaţie anticomunistă din Europa de Est a acelor vremuri, în Piaţa Universităţii, aceiaşi tineri care, cu 4-5 luni în urmă, unii dintre ei cu riscuri uriaşe, au cerut dreptate, au cerut libertate, au cerut democraţie în România.

Oamenii ăştia curajoşi n-au avut nevoie de mai mult de câteva luni să vadă că noii politicieni, care li se prezentau ca politicieni ai noii democraţii, erau, de fapt, aceiaşi oameni vechi, cu aceleaşi obiceiuri, cu aceeaşi intenţie, cu faţa, toţi, spre Rusia. Şi au avut curajul să iasă în Piaţa Universităţii şi să spună asta. Au avut curajul să apere victoria pe care o avuseseră, să-şi ducă lupta mai departe şi să nu accepte înfrângerea.

52 de zile de manifestaţii paşnice. Acolo s-au întâlnit şi cei doi tineri care au făcut "Imnul Golanilor", după ce Iliescu i-a catalogat pe toţi aceşti tineri plini de curaj, speranţă, responsabilitate faţă de România, drept "golani", un imn care a fost cântat, poate, de 100.000 de oameni, în acele zile paşnice, unul din primele momente în care se simţea - nu-i aşa? - libertatea democraţiei.

Episodul ăsta s-a închis aşa cum îl ştiţi, cu o intervenţie în forţă, care ne-a dus în cancelariile lumii, în afara etichetei de democraţie.

Episodul ăsta a afectat nu doar, poate, curajul multora mai departe, ci a oprit şi multe investiţii străine care urmau să vină în România şi statutul nostru în lume a fost afectat. A durat mult să ne recuperăm, din acel moment.

Din păcate, nici astăzi nu sunt aduşi până la capăt, în justiţie, oamenii care au fost responsabili de asta. Unii sunt, în continuare, în casele lor de protocol, alţii sunt, în continuare, apropiaţi de structurile de putere şi le influenţează.

Realitatea este că lupta din '90 - sigur, în alte feluri - e o luptă care trebuie dusă continuu - lupta pentru libertate, lupta pentru o democraţie reală - şi trebuie să cinstim memoria acelor tineri nu doar în cărţile de istorie, nu doar amintindu-ne zilele astea de curajul şi frumuseţea acelor zile, ci asigurându-ne că nu renunţăm nicicând la lupta asta pentru o democraţie protejată, pentru o libertate pe care nu o poate opri nimeni, pentru a nu întoarce România, din nou, cu faţa spre Rusia, cum, în continuare, unii politicieni vor.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alin Stoica, din partea Grupului USR. Dacă este prezent?

Se pregăteşte domnul deputat Guşă, de la SOS.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Populismul"

Populismul este cancerul care a cuprins întregul spectru politic din România.

Populismul a stat la baza tuturor politicilor care au dus unde suntem astăzi, şi anume la un stat în care politicile publice sunt făcute doar de dragul de a răspunde unei aşa-zise solicitări a poporului.

Populismul a trăit la sânul partidelor mainstream, ca să spun, PSD şi PNL, după care a migrat în partidele nou înfiinţate, acele etno-naţionalisme de origini populiste care nu propun altceva decât nişte fraze sforăitoare care să le aducă nişte voturi şi o glorie efemeră, şi eventual un scaun în această sală.

Populismul este cel mai mare pericol cu care se confruntă România în ziua de astăzi. Fie că vorbim despre învrăjbirea românilor cu români, împărţirea lor în categorii, fie că vorbim despre incapacitatea noastră de a crea nişte politici coerente, ele se pot traduce fie în renaşterea unor politici de tip dictatorial, aşa cum şi-ar dori acei lideri providenţiali pe care ni-i propun unele partide, fie în nişte propuneri de politici publice inepte, de genul: "Haideţi să trimitem la închisoare utilizatorii de Paracetamol!", fie în discursuri absolut inutile cu privire la modalităţi neconstituţionale de a rezolva problema pensiilor speciale.

Atrag atenţia că populismul pe care, în continuare, aproape toate partidele politice îl găzduiesc în sânul lor, pentru a obţine câteva voturi, poate să ducă la incapacitatea României de a-şi duce mai departe visul european, poate să ducă la destrămarea conştiinţei naţionale şi la "fracturi" interne, în popor, şi a dus deja la o situaţie financiară absolut dezastruoasă, pe care o avem astăzi. De ce? Pentru că populismul a fost cel care a determinat Guvernul să crească salarii pe care apoi nu le-a putut duce mai departe şi le-a suspendat. Tot populismul este cel care a determinat Guvernul să majoreze pensii pe care nu le-a putut duce mai departe şi apoi le-a suspendat. Şi tot populismul este cel care vine astăzi şi va propune, chiar azi, o soluţie neconstituţională pentru rezolvarea pensiilor speciale ale magistraţilor.

Dragi colegi,

Este vremea să renunţăm la populism şi să revenim la nişte soluţii viabile pentru a salva România.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea Grupului SOS, domnul Guşă? Nu este prezent.

Atunci trecem la Grupul POT.

Doamna deputat Dumitriţa Albu?

Aveţi cuvântul.

Se pregăteşte doamna deputat neafiliat Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Dumitriţa Albu:

Declaraţie politică intitulată "La un click de ambasadă sau consulat".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în anul 2025. Trăim în era digitalizării, a inteligenţei artificiale, a tehnologiei care modelează societăţile moderne. Şi totuşi, pentru milioane de români din diaspora, relaţia cu statul român încă înseamnă cozi, programări epuizante şi drumuri inutile la ambasade şi consulate.

Este momentul să spunem clar: orice procură, orice acord de călătorie, orice apostilă, orice extras de care are nevoie un cetăţean român aflat în afara graniţelor trebuie să poată fi obţinut online. Rapid. Transparent. Sigur. La un click distanţă.

Proiectul "La un click de ambasadă sau consulat", ce urmează să fie depus în această săptămână, nu este un slogan, ci o necesitate. În 2025, nu mai avem nicio scuză să ţinem românii la ghişeele unui stat care ar trebui să fie în slujba lor, nu o piedică birocratică.

Putem folosi semnătura digitală, video-identificarea, platforme sigure şi interconectate între MAE, MAI, MJ şi alte instituţii. Avem tehnologia. Avem resursele. Ne lipseşte doar voinţa politică.

Fac un apel către Guvern şi către toate instituţiile implicate:

- haideţi să aducem statul român în secolul XXI;

- haideţi să construim un sistem consular care nu cere prezenţă fizică atunci când totul se poate face online;

- haideţi să le redăm românilor din diaspora respectul pe care îl merită şi să nu ne uităm către ei doar atunci când sunt alegeri.

Este timpul ca fiecare ambasadă şi fiecare consulat să fie, în esenţă, o platformă digitală accesibilă 24 de ore din 24 de ore, 7 zile din 7, şi nu doar o clădire cu program de luni până joi, între orele 9.00 şi 17.00, şi vineri între orele 9.00 şi 15.00.

România digitală începe cu respectul faţă de cetăţean, oriunde s-ar afla.

Vă mulţumesc.

Albu Dumitriţa, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke este prezentă?

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte doamna deputat Gianina Şerban, de la AUR, dacă este prezentă. Dacă nu, doamna Laura Gherasim.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este despre "Criza drogurilor în rândul tinerilor - o urgenţă de sănătate publică".

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o criză gravă şi dureroasă: consumul de droguri în rândul tinerilor, care a atins cote alarmante şi produce tragedii de neimaginat. Recent, ţara întreagă a fost martora unei scene cumplite - moartea unui tânăr de 20 de ani, transmisă în direct pe o reţea de socializare. A murit în faţa noastră, într-o indiferenţă colectivă care trebuie să înceteze acum.

Acest caz nu este unul izolat. Din ce în ce mai mulţi adolescenţi şi tineri cad pradă substanţelor psihoactive în şcoli, în spaţii publice, fără ca autorităţile să aibă o strategie concretă de prevenţie, intervenţie şi chiar sprijin. Vorbim despre o urgenţă de sănătate publică, care cere o reacţie fermă, coordonată şi imediată. Şcolile devin nesigure, spitalele sunt depăşite, iar părinţii îşi pierd copiii în faţa unui flagel care nu mai poate fi ignorat.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, îmi asum responsabilitatea de a pune această temă urgentă, din nou, pe agenda parlamentară. Vom solicita audierea specialiştilor, vom iniţia consultări cu societatea civilă şi cu instituţiile relevante şi îmi propun să lucrăm la un pachet legislativ care să prevadă măsuri clare de prevenţie, tratament, educaţie şi control al traficului de droguri.

Este datoria noastră morală şi constituţională să protejăm viaţa şi sănătatea cetăţenilor. Iar dacă nu intervenim acum, vom regreta fiecare zi de tăcere.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Laura Gherasim, din partea Grupului parlamentar AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Petre Puşcaşu.

Doamna Laura Gherasim:

Hristos a Înviat!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Preţul nepăsării".

În toată activitatea dumneavoastră de parlamentari vă rog să luaţi în considerare că România reală nu trăieşte în graficele colorate din ministere. România reală e în piaţă, în supermarketuri, în ochii unor mame care calculează dacă îi mai rămân bani de pâine după ce cumpără un litru de lapte.

Statul e dator acestor mame cu măcar un coş zilnic de cumpărături, care astăzi, în România, înseamnă renunţare.

În ultimii doi ani, preţurile alimentelor de bază au crescut cu peste 30%, iar salariul minim - şi aşa insuficient - abia respiră şi ţine pasul cu inflaţia. TVA-ul aplicat la alimente şi utilităţi continuă să fie un bir incorect, pus pe umerii oamenilor care muncesc din greu. Într-o economie deja sufocată, creşterea de noi taxe va închide mii de afaceri mici şi mijlocii, singurele care mai ţin România în picioare.

Când un antreprenor plăteşte 60% din tot ce produce, în taxe, nu îşi poate plăti angajaţii cu un salariu care să le permită un trai decent, în România.

Antreprenorul, chiar şi cel pe care statul îl desconsideră astăzi, este preocupat de binele angajaţilor, în timp ce statul măreşte taxele, le ia banii oamenilor şi răspunde cu birocraţie, nerespectarea legii, nepăsare, dispreţ.

Nu cetăţenii care se revoltă sunt extremişti.

Extremiştii sunt cei care preiau un stat şi îl fac ostil propriilor cetăţeni.

Este o reacţie de corp străin al unui popor, care încă mai speră la normalitate şi reacţionează.

Vă întreb, dragi colegi: ştiţi cumva cât costă, în România anului 2025, un sendviş pentru un copil la şcoală?

Vă spun eu: 4 lei pâinea, 4 lei două felii de caşcaval, 3 lei două felii de şuncă, puţin unt - şi ajungem la 12-13 lei pentru o masă simplă, rece, fără legume proaspete, fără fruct şi fără desert.

13 lei înseamnă mai mult decât alocaţia zilnică.

Vă daţi seama ce înseamnă asta pentru o familie cu doi copii?

Înseamnă disperare, pentru că îi trimite la şcoală cu pachetul gol.

Aceasta nu este o criză economică, este o criză de demnitate.

Stimaţi colegi,

Nu putem rezolva problemele României doar cu iluzii şi PowerPoint-uri.

Avem datorii uriaşe. Avem o economie care, în loc să pună omul în centru, pune taxele în centru.

Avem clar nevoie de o viziune care sprijină producţia locală, educaţia practică, consumul românesc, sustenabilitatea reală, soluţii clare şi aplicate imediat.

Şi da, avem nevoie să ne reamintim că fiecare sendviş pe care nu şi-l permite un copil astăzi este o înfrângere colectivă. A noastră, ca stat.

Vă mulţumesc.

Sunt deputat Laura Gherasim, ales în Circumscripţia nr. 39 Vaslui.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, din partea Grupului AUR.

Şi se pregăteşte domnul Alexandrin Moiseev.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Sărbătorile Pascale, mai scumpe în 2025".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Masa de Paşte a fost mult mai scumpă în acest an. Produsele principale din meniul de sărbători au preţuri mai mari faţă de acum un an. După cum relevă statisticile oficiale, s-au scumpit carnea de miel, ouăle, dar şi cozonacul, vinul, chiar şi lumânările costă mai mult.

Mai precis, cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică ne arată că ouăle erau mai scumpe, în luna martie, cu 3,2%, faţă de acum un an, iar carnea de oaie şi de miel cu 4,4%. Ceapa verde s-a scumpit cu 10,74%, iar usturoiul verde cu 18,46%. Preţul cozonacului a crescut cu 5,41% într-un an, conform celor mai recente date, iar vinul este mai scump cu 6,44%. Cel mai mult s-a scumpit ciocolata. Brandurile care vând tablete de ciocolată sunt pe lista inflaţiei cu procente între 24% şi 28%, iar bomboanele de ciocolată la cutie sunt mai scumpe cu aproape 10%, în luna martie 2025, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. S-au scumpit chiar şi lumânările, produse pentru care creşte cererea în această perioadă, având în vedere ritualurile de Înviere din bisericile noastre - plus 3,39% într-un an.

Românii au resimţit din plin aceste scumpiri. Cândva bogată, masa de Paşte anul acesta a fost mai săracă, la fel cum sunt şi restul zilelor milioanelor de oameni obligaţi să trăiască din salariul minim pe economie, în timp ce Guvernul continuă risipa bugetară.

Aceste politici care au distrus încrederea oamenilor în ziua de mâine trebuie să înceteze. Această veche clasă politică, ce are ca scop doar bunăstarea de castă, trebuie să dispară. Românii merită o viaţă decentă. Iar un preşedinte patriot, precum George Simion, poate transforma România în ţara pe care ne-o dorim cu toţii.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă este prezentă doamna Gianina Şerban? Nu.

Domnul Guşă, de la SOS? Nu.

Domnul Alexandrin Moiseev? Nu.

Doamna deputat Monica Ionescu? Nu.

Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu? Nu.

Dacă mai doreşte cineva să susţină?

Doamna deputat Raisa Enachi, nu?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a Înviat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei politice sunt neregulile din Ministerul Apărării Naţionale: "Peste trei miliarde lipsă".

Stimaţi colegi,

Apărarea naţională este un pilon fundamental al securităţii şi suveranităţii României. Aici nu e loc pentru superficialitate sau scuze birocratice. Vorbim despre siguranţa ţării, despre respectul faţă de uniforma militară şi despre responsabilitatea faţă de fiecare leu plătit de cetăţeni.

Raportul Curţii de Conturi pentru anul 2023 scoate la iveală deficienţe majore în activitatea Ministerului Apărării Naţionale: erori contabile de sute de milioane de lei, contracte neînregistrate, lipsă de control intern, personal insuficient pregătit şi sisteme informatice depăşite.

Cea mai gravă constatare este o discrepanţă uriaşă - peste 3,2 miliarde de lei între bunurile declarate de minister şi cele regăsite în evidenţele contabile.

Vorbim despre o pierdere uriaşă de patrimoniu public, care nu poate fi justificată prin simple scuze birocratice.

Este de neconceput ca într-o instituţie strategică să existe o asemenea lipsă de transparenţă şi responsabilitate. Orice companie privată, în aceeaşi situaţie, ar fi fost anchetată şi sancţionată drastic. În cazul de faţă, însă, asistăm la tăcere şi pasivitate din partea Guvernului.

Întrebarea firească este: a fost informat domnul prim-ministru Marcel Ciolacu despre această situaţie? Dacă a ştiut, de ce nu a intervenit? Dacă nu a ştiut, cum este posibil ca un raport de o asemenea gravitate să nu ajungă la vârful Executivului?

România nu îşi mai permite pierderi de miliarde, lipsă de asumare şi complicitate pasivă. Cetăţenii acestei ţări au dreptul să ştie cum sunt cheltuiţi banii publici, iar instituţiile trebuie să dea socoteală pentru fiecare leu cheltuit.

Cerem măsuri urgente din partea Guvernului şi a Ministerului Apărării. Este nevoie de transparenţă, de asumare şi, acolo unde este cazul, de demisii.

Cine nu poate administra cu responsabilitate patrimoniul statului, nu poate apăra nici interesele României.

Nu mai e loc de scuze, astăzi, este timpul pentru fapte concrete.

Vă mulţumesc.

Deputat SOS România, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt domni sau doamne deputat care doresc să susţină declaraţii? (Vociferări.)

Una singură pe şedinţă, conform Regulamentului, domnule deputat.

Bun. Atunci voi da citire listei celor care s-au înscris iniţial pentru susţinerea declaraţiilor orale şi nu au fost prezenţi.

Doamna deputat Gianina Şerban, de la Grupul AUR.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu, de la USR.

Domnul deputat Guşă Andrei-Cosmin, de la SOS România.

Şi deputaţii neafiliaţi: Alexandrin Moiseev, Monica Ionescu şi Radu-Mihail Ionescu.

În continuare, este lista deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă, Ion-Alin Tomoescu, Alexandru-Mihai Ghigiu.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Dragoş-Florin Coman, Petru-Gabriel Negrea şi Andreea-Firuţa Neacşu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Ioan Balan, Dumitru Ţiplea, Aneta Matei, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Răzvan-Olimpiu Cadar şi Simona-Geanina Pistru-Popa.

Din partea Grupului SOS România, doamna Enachi, aţi susţinut la microfon. Prin urmare, în scris: domnul deputat Nagy Vasile şi domnul deputat Nini Pascalini.

Din partea Grupului UDMR, doamna deputat Biró Rozália-Ibolya.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnii deputaţi Varol Amet şi Varujan Pambuccian.

Cu aceste menţiuni, declar această parte a şedinţei închisă, urmând să continuăm la ora 10.00 cu şedinţa dedicată dezbaterii proiectelor legislative.

Vă mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 242.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30; la încheierea acestuia au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Domnule Andronache, pe procedură, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor ca... colegii din Comisia pentru muncă să participe la şedinţa Comisiei pentru muncă.

Deci, practic, vă adresez rugămintea de a supune votului ca această comisie să îşi desfăşoare activitatea în paralel cu şedinţa plenului Camerei Deputaţilor, pentru a discuta din nou pe raportul retrimis de la Comitetul liderilor, asupra Pl-x 103/2025 (Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu).

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Andronache.

Voturi pentru - 170, contra - 3, abţineri - 28. Adoptată.

Domnule deputat Moşteanu, vă rog.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Am cerut într-un comitet al liderilor făcut acum, pe urgenţă, înainte de plen, ca acest proiect să stea o săptămână la comisie.

Deci, ideea că are loc o dezbatere serioasă..., pe repede înainte, acum, în timpul plenului, asta e o treabă neserioasă.

E un proiect făcut pe repede înainte, un proiect electoral prin care USL 2, PSD cu PNL, vor iar să vă păcălească, cum vă păcălesc de fiecare dată înainte de alegeri.

Cum ne-au păcălit pe toţi şi v-au păcălit pe toţi, anul trecut, când au zis că măresc pensiile militarilor şi au făcut o lege vădit neconstituţională, aşa fac şi acum, un balet de campanie, o butaforie de campanie, doar-doar vor mai păcăli pe câte unul şi altul şi vor strânge nişte voturi.

N-o să mai păcăliţi pe nimeni; oamenii s-au prins ce fel de oameni sunteţi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024, la Bucureşti; PL-x 120/2025; procedură de urgenţă.

Guvernul? Nu?

Vă rog, domnule Macovei.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin încheierea acordului de referinţă se creează cadrul juridic bilateral necesar implementării conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, în acelaşi mod în care se desfăşoară în prezent în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa (România) - Leuşeni (Republica Moldova).

Acordul se aplică pentru o perioadă de 12 luni care începe să curgă de la data la care controlul coordonat devine operaţional, Părţile informându-se despre această dată prin canale diplomatice.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024, la Bucureşti, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, Munteanu Valeriu, vă rog.

Scuze, domnule deputat, comisia, mai întâi, după care vă dau cuvântul.

Vă rog, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024, la Bucureşti.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. Documentul stabileşte cadrul juridic bilateral necesar implementării şi reglementează modul de organizare a controlului, atribuţiile personalului implicat, protecţia datelor personale, procedurile de aplicare, modificare şi încetare a acordului.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Conform dispoziţiilor art. 62, 64 şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat, în şedinţa din data de 23.04.2025, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Munteanu, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

Astăzi discutăm un proiect de lege care ne este prezentat drept o iniţiativă salvatoare, un progres în relaţiile transfrontaliere dintre cele două state româneşti - România şi Republica Moldova -, mai exact, în ceea ce priveşte punctul de frontieră Giurgiuleşti - Galaţi, pe sensul de intrare în România.

Ni se spune că acest model va urma aşa-zisul exemplu de bună practică de la Vama Albiţa - Leuşeni, unde, începând cu aprilie 2023, funcţionează un regim de control coordonat.

Ei bine, haideţi să fim sinceri, ceea ce se întâmplă la Leuşeni - Albiţa nu este un model de succes, ci un exemplu clasic de jumătăţi de măsură.

La Leuşeni - Albiţa, aşa-numitul control coordonat înseamnă în realitate două controale desfăşurate consecutiv, nu un control comun, după standardul european "One Stop Control", aşa cum a fost timp de mai mulţi ani la vămile României cu Ungaria şi Bulgaria.

Ce se întâmplă în mod real la Leuşeni - Albiţa? Autoturismele opresc o dată înaintea tonetelor vameşilor şi ale poliţiei de frontieră din Republica Moldova, oamenii dau paşapoartele, sunt verificaţi de poliţie şi de vameşi, li se întorc actele, după care înaintează cu maşina câţiva metri către vameşii şi poliţia de frontieră din România şi repetă procedura greoaie.

Mai mult decât atât, acest sistem, pilotat cu surle şi trâmbiţe acum 2 ani, funcţionează doar pe sensul de intrare în România. La ieşirea din România către Republica Moldova, controlul se desfăşoară în mod clasic, separat în două puncte diferite.

Deci oamenii trec prin două filtre, două proceduri, două baze de date, două rânduri de funcţionari, două sisteme. Astfel, unica schimbare la Vama Albiţa - Leuşeni este că după 2023, de sărbători, spre exemplu, sau în timpul vacanţelor, oamenii stăteau în două rânduri de câte 500 de metri, iar acum stau într-un singur rând de un kilometru.

Câţi dintre dumneavoastră aţi trecut în ultimii 2 ani prin Vama Albiţa - Leuşeni, să vedeţi cum funcţionează acest sistem şchiop al controlului coordonat? Cu siguranţă, puţini. Altfel, nu aţi parada astăzi cu replicarea acestui sistem şi la alte puncte vamale.

Putem să facem un experiment...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Valeriu Munteanu:

...să ne urcăm acum în maşină, să mergem la Vama Albiţa, să vedem dacă funcţionează sau nu acest sistem.

Încă din 2014...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Valeriu Munteanu:

Finalizez.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Măcar daţi-mi impresia...

Domnul Valeriu Munteanu:

Încă din 2014...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...că mă auziţi.

Domnul Valeriu Munteanu:

...în calitate de deputat, în Parlamentul Republicii Moldova, am susţinut public şi am repetat de atunci de multe ori... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian, SOS.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă mulţi dintre noi călătorim în Republica Moldova, dar, din punctul meu de vedere, cetăţenii români de pe ambele maluri ale Prutului sunt umiliţi la cozi interminabile.

Noi, practic, astăzi ce facem, împreună cu dumneavoastră? Legiferăm o lege prin care un program, aşa-zis pilot, de 2 vameşi, unul moldovean, unul român - de fapt, vorbesc aceeaşi limbă română -, vor lua paşapoartele la control - fie că vorbim de cetăţeni români sau moldoveni sau de cei care tranzitează Prutul şi ambele ţări.

Din punctul meu de vedere, nu facem nimic altceva decât să investim şi să umilim românii care tranzitează această frontieră, care, din punctul meu de vedere, fiind născut la Chişinău, consider că este o frontieră artificială; noi trebuie să facem demersuri ca să dispară aceste controale, aceste frontiere, dacă vreţi. Demersuri, practic, de unire.

Dar noi, practic, investim în programe-pilot, finanţăm tot felul de vămi, tot felul de ghişee, tot felul de clădiri care se construiesc atât pe partea Republicii Moldova, cât şi pe partea României, în aşa fel încât umilim, practic, cetăţenii români.

Din punctul meu de vedere, înţeleg că odată cu intrarea în Schengen, suntem obligaţi ca ţară să păzim frontiera de est, dar noi, ca politicieni, trebuie să facem... să apropiem aceste două maluri, stâng şi drept, ale Prutului şi să facem demersuri de unire, pentru că vorbim aceeaşi limbă, suntem acelaşi neam. Iar banii contribuabililor români nu trebuie aruncaţi pe tot felul de construcţii şi programe-pilot ca să umilim cetăţenii români care tranzitează această frontieră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Baciu Romică-Andrei, PNL, vă rog.

Domnul Romică-Andrei Baciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest acord vizează implementarea unui control coordonat la punctul de trecere a frontierei Galaţi - Giurgiuleşti, pe sensul de intrare în România, după modelul implementat deja din 2023 la punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa - Leuşeni.

Adoptarea acestui acord este esenţială pentru îmbunătăţirea fluidităţii traficului la frontieră, reducerea timpilor de aşteptare şi consolidarea cooperării dintre România şi Republica Moldova, dar se înscrie şi în eforturile României de a sprijini economia ucraineană, grav afectată de război.

Acest pas nu doar că facilitează circulaţia persoanelor şi a mărfurilor, ci şi susţine integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, oferind un sprijin concret în procesul de aliniere la standardele europene.

Având în vedere aceste considerente, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect, fiind convinşi că astfel vom contribui la dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi la crearea unui mediu sigur şi prosper pentru cetăţenii şi operatorii economici de pe ambele maluri ale Prutului.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Şerban Gianina, Grupul AUR.

Cu toate că este procedură de urgenţă, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu aş vrea decât să îi răspund colegului de la PNL.

Da, ştim cu toţii, Grupul PNL susţine economia Ucrainei, economia oricărei alte ţări, mai puţin economia României.

Să ieşiţi să citiţi după un telefon că susţineţi economia Ucrainei, uitând că România este în pragul sărăciei, românii nu au ce să mănânce, efectiv, este umilitor pentru cetăţenii României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Te rog, Bogdan.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

O să încep cu o scurtă precizare.

Proiectul Albiţa a fost iniţiat acum 2 ani. La momentul respectiv, parcursul şi... în contextul geopolitic al Republicii Moldova, vizavi de procesul de integrare europeană, era unul abia la început, în ultima etapă.

În momentul de faţă, Republica Moldova are credenţiale foarte serioase în acest proces. Deja se fac paşi foarte importanţi în a o sprijini, nu numai pe linie de cooperare instituţională, cât şi prin încurajarea potenţialului economic al Republicii Moldova.

Acordul spune un lucru clar - acest control comun la frontieră se stabileşte pe punctul de intrare în ţară, adică în România. Asta înseamnă că aici se concentrează traficul şi potenţialul economic pe care Moldova îl generează.

Uniunea Europeană a devenit cel mai important partener economic al Republicii Moldova. Asta înseamnă, pe lângă toate celelalte exemple de interconectare energetică şi de cooperare instituţională, înseamnă lucruri foarte serioase. Înseamnă că este din ce în ce mai puţin dependentă de Federaţia Rusă. Şi poate aceste lucruri deranjează.

Dar ceea ce presupune acest acord este o cooperare directă, acces în bazele de date şi în credenţialele Uniunii Europene, în ceea ce priveşte datele care pot fluidiza tranzitul la frontieră.

Este un proiect diferit de Albiţa.

Şi presupun că acest proiect de cooperare şi control unic la vamă va fi un bun exemplu pentru modificarea şi eficientizarea proiectelor şi în celelalte vămi dintre România şi Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Enachi Raisa, SOS, vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a Înviat!

Dragi colegi,

Mie îmi pare foarte rău să anunţ de la acest microfon că într-adevăr punctul comun de trecere - şi cum a fost pe exemplul de la punctul de trecere Albiţa - nu este rău, din punctul meu de vedere şi al Grupului SOS România. Pentru că acolo marea problemă nu e că sunt cozile infernale, au fost cândva, acum cozile sunt mult mai mici, doar că sunt condiţiile..., pentru că oamenii, respectiv cei care stau în buticurile respective, care ne iau actele la control şi ne verifică, stau în nişte condiţii - atunci când e cald, e foarte cald, şi când e frig, e foarte frig. În rest, este un exemplu foarte bun.

Şi mai şi cunoaştem că suntem în campanie electorală şi este o ipocrizie să vii la acest microfon şi să spui că nu suntem de acord, atunci când raportul este unanim.

Stimaţi colegi, aveţi membri în această Comisie pentru apărare şi mai întrebaţi-i pe ei înainte de a ieşi la acest microfon.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gheorghe Andrei Daniel, PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Hristos a Înviat!

Am fost surprins să aud... o afirmaţie aici şi vorbind despre Ucraina, Republica Moldova, într-o notă destul de, să spunem aşa, opozabilă cu ceea ce înseamnă România astăzi.

În primul rând, Republica Moldova nu este o altă ţară. Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, pe care avem datoria să îl susţinem, să îl sprijinim şi să îl aducem împreună cu noi, în Uniunea Europeană.

Iar perspectiva integrării europene a Republicii Moldova este direct compatibilă şi congruentă cu perspectiva unităţii naţionale a celor două maluri româneşti ale Prutului.

Iar Giurgiuleşti este un nod strategic pentru toată această regiune. Giurgiuleşti este extrem de important pentru că reprezintă accesul Republicii Moldova la Dunăre, iar acolo se întâlnesc frontierele României, Republicii Moldova şi ale Ucrainei.

Iar noi, dacă susţinem Ucraina, o facem pentru că apărăm libertatea şi democraţia Europei.

Iar apărând şi susţinând cauza ucraineană în faţa agresiunii criminale ruseşti, nu facem decât să apărăm tot ceea ce ţine de interesul strategic naţional şi fundamental al României.

Nu înţeleg deloc aceste atitudini care vin într-o opoziţie totală şi în antiteză cu ceea ce înseamnă ideea de suveranitate naţională.

Cred că, pentru România, Republica Moldova este mai mult decât o prioritate.

Cred că tot ce ţine de perspectiva europeană a Republicii Moldova este o chestiune crucială pentru noi, românii. Suntem o singură naţiune, avem un singur viitor şi ar fi bine să încetăm cu această dezbinare între români - fie că sunt români din ţară şi români din diaspora; fie că sunt români din Republica Moldova şi români din România; fie că sunt români dintr-o regiune a ţării ori dintr-alta.

De asta cred foarte mult că acest proiect este foarte important pentru ceea ce înseamnă perspectiva unităţii româneşti şi perspectiva apărării Europei, aici, la frontierele barbariei ruseşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale; PL-x 76/2025.

Continuăm dezbaterile asupra acestui proiect.

Dacă sunt intervenţii la articole?

Domnul...? Nu? OK.

La încheierea dezbaterii pe articole, OK.

Proiectul rămâne la votul final.

Mulţumesc.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene; PL-x 414/2023; procedură de urgenţă.

Guvernul României, vă rog.

Domnul Emil-Florian Dumitru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2023 are ca temei legal Regulamentul de punere în aplicare nr. 102/2023.

Scopul este instituirea unor măsuri prevăzute de noile reglementări europene, astfel încât să se asigure continuitatea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar în perioada 1 august 2023 - 31 iulie 2029.

Se asigură în continuare distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi produse de panificaţie pentru preşcolari şi elevi.

Beneficiarii sunt circa 1,9 milioane de preşcolari şi elevi care vor beneficia de produse distribuite prin program de la începerea anului şcolar 2023-2024.

Pentru anul şcolar 2023-2024, MADR a notificat în data de 31.01.2023 Comisia Europeană, iar cererea de ajutor cuprinde 6.178.236 de euro pentru fructe şi legume şi 11.303.000 pentru lapte.

Totodată, menţionăm că MADR a notificat Comisia Europeană în data de 2.05.2023 şi în Strategia de punere în aplicare a Programului pentru şcoli pentru perioada cuprinsă între 1 august 2023 şi 31 iulie 2029.

Vă mulţumesc.

Susţinem adoptarea în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene, aprobată cu completări prin Legea nr. 55/2018, cu completările ulterioare, în scopul adoptării la nivel naţional a dispoziţiilor legale care să asigure implementarea măsurilor europene cu privire la repartizările orientative către statele membre ale ajutoarelor din partea Uniunii Europene pentru fructele, legumele şi laptele destinat şcolilor, pentru perioada 1 august 2013 - 31 iulie 2029.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 12 iunie 2023, în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate şi, în urma examinării, vă propun un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Oltenaşu Sorin-George, SOS România, vă rog.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Dragi colegi,

Acest program este binevenit, dar trebuie să ne asigurăm că produsele care vor ajunge pe masa elevilor vor proveni din România.

De aceea, trebuie să înlesnim accesul la acest program pentru micii fermieri; să eliminăm, în primul rând, intermediarii.

Din păcate, suntem pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte bolile metabolice la copii. Acest lucru cred că din cauza sărăciei, sărăcie maximizată şi de ordonanţa-trenuleţ, care a făcut ca... cartofii prăjiţi să fie maximul de gust pe care unele familii din România, din păcate, şi-l permit.

Această sărăcie se reflectă şi în valoarea alocată pentru acest program, o sumă infimă. Elevii vor primi produse în valoare de câţiva lei pe săptămână.

În 5 ani au fost alocaţi pentru acest proiect 78 de milioane de euro.

Sper că nu aţi uitat că ieri s-a votat o contribuţie la BEI în valoare de 875 de milioane de euro.

Aşa că dumneavoastră veţi trage concluziile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, vă rog.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Hristos a Înviat!

Acest proiect de lege, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017, în scopul adoptării la nivel naţional a dispoziţiilor legale care să asigure implementarea măsurilor europene cu privire la repartizările orientative către state membre ale ajutoarelor din partea Uniunii pentru fructele şi legumele destinate şcolilor şi pentru laptele destinat tot şcolilor este pentru perioada 1 august 2023 - 31 iulie 2029. Şi acest program include şi distribuţia produselor de panificaţie, pe lângă distribuirea de fructe, legume proaspete, lapte natural de consum, produse lactate fără adaos de lapte praf, a cărei componentă financiară este susţinută din bugetul naţional.

În calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ, consider că acest program trebuie să fie mai mult decât o simplă măsură de sprijin alimentar, el trebuie să devină un pilon al educaţiei nutriţionale şi al sănătăţii copiilor noştri.

Sunt, desigur, aspecte pozitive ale modificării legislative, cum ar fi alinierea la standardele europene.

România îşi adaptează legislaţia pentru a asigura continuitatea programului, conform măsurilor Uniunii Europene, ceea ce înseamnă acces constant la fonduri şi beneficii pentru elevi.

De asemenea, în ceea ce priveşte diversificarea produselor, pe lângă fructe, legume, lapte, programul include şi produse de panificaţie, ceea ce contribuie la un aport alimentar echilibrat pentru copii.

Sustenabilitatea financiară, componenta finanţată din bugetul naţional, asigură continuitatea şi stabilitatea programului, fără a depinde excesiv şi exclusiv de fondurile europene.

În acelaşi timp, aş avea câteva observaţii şi propuneri.

Calitatea produselor.

Este esenţial ca produsele distribuite să fie proaspete, sănătoase şi provenite, pe cât posibil, din producţia locală, pentru a sprijini fermierii români.

Educaţia nutriţională.

Programul trebuie completat cu sesiuni de informare în şcoli despre alimentaţia sănătoasă, astfel încât copiii să înţeleagă beneficiile unei diete echilibrate.

Distribuţie eficientă.

În multe şcoli din mediul rural distribuţia este problematică...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi!

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

... din cauza infrastructurii.

Imediat termin!

În concluzie, AUR susţine acest proiect de lege, cu recomandarea ca autorităţile să acorde o atenţie sporită calităţii produselor, distribuţiei şi educaţiei nutriţionale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Popa Cristian-Alexandru, Grupul POT.

Domnule Velcescu, e procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Hristos a Înviat!

Modul cum creştem şi educăm tânăra generaţie va determina viitorul acestei ţări.

Susţinem această iniţiativă, dar, în primul rând, aceste legume, fructe şi lactate trebuie să vină din agricultură ecologică sau bio, românească sau regională, locală. În acest mod, încurajăm producţia locală şi dăm bani la fermierii noştri, nu la străini.

Mai mult decât atât, o hrană transportată de la mii de kilometri îşi pierde din vitalitate şi din energie.

Iar dacă tot ţinem la mediul înconjurător, transportând această hrană de la mii de kilometri, creştem emisiile de CO₂ şi îngreunăm circulaţia pe drumurile publice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Corendea Cosmin-Ioan.

Vă rog.

Pe procedură.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

După ce săptămâna trecută am încercat să introducem o moţiune simplă împotriva domnului ministru Hurezeanu, şi aceasta a fost respinsă, mai mult sau mai puţin etic - dar trecem cu vederea că au fost Sfintele Paşte şi probabil domnii parlamentari, colegii noştri, nu erau gata să vorbească despre aşa ceva - deci, din acest punct de vedere, stimate domnule preşedinte, în temeiul art. 191 şi art. 192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă înaintăm moţiunea simplă împotriva ministrului afacerilor externe, Emil Hurezeanu, intitulată "Diplomaţia românească în era Hurezeanu: izolarea ca strategie, irelevanţa ca vocaţie şi pasivitatea ca politică de stat. Cronica unei politici externe în derivă", iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi Grupului parlamentar POT, conform listei cu semnături anexate.

În numele iniţiatorilor, cu respect, vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu a fost respinsă, domnule deputat.

Nu a fost iniţiată corespunzător şi v-a fost retrimisă.

Nu e acelaşi lucru.

10. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Calea către următorul cadru financiar multianual COM (2025) 46; PHCD 36/2025.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Raport pentru Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Calea către următorul cadru financiar multianual Comunicarea Comisiei 46/2025

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a apreciat interesul acordat de Comisia Europeană şi eforturile acesteia pentru realizarea unui viitor buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene, în domeniul creşterii economice, coeziunii, securităţii şi ocupării forţei de muncă şi care să reflecte legătura solidă între priorităţile de finanţare şi viitoarele priorităţi ale Uniunii, în scopul generării de valoarea adăugată europeană;

- a recomandat să fie avută în vedere condiţionarea finanţărilor de respectare a statului de drept, deoarece poate juca un rol negativ, inhibant şi descurajant în procesul de reducere a decalajelor socio-economice între statele membre ale Uniunii;

- a recomandat ca noile provocări legate de migraţie, controlul frontierelor, terorism, apărare şi securitate să fie încadrate în viitorul cadru financiar multianual, dar nu în detrimentul celor două politici tradiţionale - politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 aprilie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ionescu Tudor, SOS, vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înainte de toate vă adresez salutul Pascal Hristos a Înviat!

În ce priveşte acest proiect de hotărâre vă spun din start - Grupul parlamentarilor SOS România va vota împotriva acestui proiect care transformă fondurile europene într-un instrument de şantaj şi de condiţionare ideologică şi birocratică.

În cazul în care n-aţi avut timp să parcurgeţi toate articolele acestui proiect de hotărâre, vă atrag atenţia că la art. 12 se vorbeşte, negru pe alb, de condiţionarea finanţării de respectare a statului de drept.

Vă daţi seama despre ce e vorba? Polonia şi Ungaria au fost şantajate cu aceste fonduri europene. Polonia a avut blocate fonduri europene în valoare de 137 de miliarde de euro; Ungaria, de asemenea.

De ce? Pentru că n-au vrut să accepte cote obligatorii de migranţi şi refugiaţi şi pentru că, vezi Doamne, n-au respectat drepturile homosexualilor. Da?

Vreţi ca România să ajungă mâine în aceeaşi situaţie?

Vreţi să ne trezim şi noi cu fondurile blocate?

Nu vă daţi seama? Uitaţi-vă... România a fost retrogradată la capitolul indexul... democraţia a fost retrogradată de la "democraţie deficitară", la "regim hibrid". Suntem, în acest moment, sub Sri Lanka şi Botswana, cu celebra ei monedă. Da?

Oricând României îi pot fi blocate fondurile europene.

Este timpul să nu mai girăm aceste politici economice dictate de la Bruxelles, care nesocotesc realităţile economice din România şi din Estul Europei.

E timpul să respingem acest şantaj prin fondurile europene şi prin această condiţionare ideologică şi birocratică.

România merită mai mult. România merită mai mult decât rolul de simplu "yesman", în Uniunea Europeană, şi de simplu executant.

România merită să decidă, nu doar să accepte.

Vă mulţumesc şi vă îndemn pe toţi să votaţi împotriva acestui proiect de hotărâre nociv pentru viitorul României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dimitriu Alexandru-Paul, USR, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vă spun sincer că n-am crezut că de la această tribună poţi să critici statul de drept şi poţi să critici o condiţionare de bun-simţ în ceea ce priveşte respectarea normelor primare ale democraţiei.

Nu există nicio democraţie şi niciun stat liber care să nu fie aşezat şi în care pilonii democraţiei să nu se bazeze pe statul de drept.

Ştiu şi, din nefericire, avem oameni, în acest Parlament, care preferă dictatura, în locul unei democraţii.

Stat de drept nu există în Rusia şi probabil şi de aici aversiunea pe care o aveţi. (Vociferări.)

Statul de drept este singurul care ne permite să avem libertate de exprimare. Statul de drept este singurul care ne permite să venim aici, la microfon, şi să criticăm ceea ce consideră fiecare dintre noi că este de criticat.

Fără un stat de drept am fi înapoi, în comunism.

Fără un stat de drept am fi ca în Belarus sau în Rusia.

Dragi colegi,

În momentul în care intri într-o uniune europeană, în momentul în care dai un vot, ratifici o constituţie care spune foarte clar că reglementările din Uniunea Europeană au prioritate, dacă ai dat acest vot şi te consideri că eşti membru în Uniunea Europeană şi o condiţie esenţială pentru a intra în Uniunea Europeană este să fii un stat de drept, atunci este normal ca beneficiile pe care le culegi de pe urma acestei Uniuni Europene să fie condiţionate de statul de drept.

Ungaria nu mai este de mult un stat de drept. Şi nici Polonia. Polonia a "alunecat" şi uite acum îşi revine.

Iar posibilitatea asta de a-ţi reveni dintr-o autocraţie, ţi-o dau pilonii statului de drept - alegeri libere, libertatea presei. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de Cameră.

Mulţumesc, în primul rând, colegului de la SOS, care a pus punctul pe i.

Statul de drept, după cum vedem, este un concept extrem, extrem de subiectiv. Cine decide dacă un stat, o naţiune, are implementat un stat de drept sau nu?

Cei care sunt tributarii unei ideologii, ca şi la noi, în care democraţia şi libertatea sunt considerate ca fiind contrare statului de drept, şi avem exemple în Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, unde aceşti ideologi consideră că nu există un stat de drept.

Dar, revenind, în plus, la proiectul de hotărâre, se enumeră, între altele, două direcţii principale în care se vor duce banii Uniunii Europene.

În primul rând, dublarea sau triplarea bugetului de apărare şi, în al doilea rând, continuarea pompării de bani în teoria încălzirii schimbării climatice datorate de om, prin industrializare - două concepte de neacceptat, deoarece banii vor veni, în principal, din fondurile de coeziune. România, până în 2027, ar trebui să mai primească încă aproximativ 30 de miliarde de euro fonduri de coeziune care, se presupune, conform acestor planuri, să fie direcţionate către apărare sau aşa-zisa combatere a schimbărilor climatice. Nu putem fi de acord cu aşa ceva.

Suntem de acord, cu siguranţă, dar nu pe fonduri de coeziune şi pe îndatorare, şi pe taxarea cu noi şi noi impozite, conform unei filosofii a amprentei de carbon.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ultima intervenţie, Câciu Adrian, PSD, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Ieri, un coleg de-al nostru, contrazicea sau spunea ceva despre procedura de evaluare a funcţionarilor publici, pe bună dreptate sau mai puţin bună dreptate. Dar eu cred că fiecare demnitar al statului român trebuie să cunoască Constituţia României, art. 1 alin. (3): "România este stat de drept".

De aici încolo să facem filosofie pe ce înseamnă, şi cum este, şi dacă ne "coafează"... Dacă nu ne place chestiunea asta şi nu respectăm Constituţia, nu avem ce căuta în Parlament. Din punctul meu de vedere, da?

Pe de altă parte, nu pot decât să salut această poziţie a Comisiei pentru afaceri europene şi a Parlamentului României pe această hotărâre privind Comunicarea Comisiei.

Pentru ceea ce trebuie, în schimb, să luptăm la Bruxelles şi, apropo, chiar colegii de la SOS, care mai sunt în Parlamentul European, să înţeleagă, o dată pentru totdeauna, pilonii de bază ai Europei, politica agricolă comună şi politica de coeziune trebuie să fie menţinuţi indiferent de provocările economice de securitate sau de care or fi ele şi care vor apărea.

Cu alte cuvine, bugetele Uniunii pe politica de coeziune şi pe politica agricolă comună trebuie să rămână cel puţin la nivelul actualului cadru financiar multianual. Nu trebuie diminuate, pe fondul necesarului de înzestrare militară, pe fondul necesarului de abordare a competitivităţii. Din contră, trebuie aduse resurse financiare noi, pe cadrul financiar multianual POS 2027, astfel încât, pe de o parte, pilonii de bază să rămână nerestructuraţi, din perspectivă financiară, sau, din contră, să fie suplimentaţi, iar resursele financiare să privească noile obiective ale Uniunii.

Pe de altă parte, competitivitatea, care este vizată de noua politică în cadrul financiar multianual nou, nu trebuie să substituie eliminarea disparităţilor regionale sau ceea ce înseamnă efortul Europei pentru eliminarea disparităţilor regionale şi eradicarea sărăciei.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

E în regulă.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă mai simplă şi mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare şi simplificarea COM (2025) 47; PHCD 37/2025.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă mai simplă şi mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare şi simplificarea Comunicarea 47/2025 a Comisiei Europene

Având în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a susţinut agenda de simplificare şi punere în aplicare, promovată de Comisia Europeană;

- a solicitat implicarea sporită a parlamentelor naţionale în formularea politicilor şi legislaţiei Uniunii Europene;

- a recomandat consolidarea dreptului de petiţionare şi a dreptului de sesizare a instituţiilor şi organelor consultative ale Uniunii, ca instrumente pentru detectarea încălcării dreptului Uniunii;

- a susţinut reducerea sarcinilor administrative, în particular pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi pentru cele nou înfiinţate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 15 aprilie 2025 şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gheorghe Andrei Daniel, PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea opiniei prezente şi acest lucru mi se pare unul absolut firesc, ţinând cont că sunt enunţate o serie de principii pe care le considerăm vitale pentru o bună comunicare la nivelul instituţiilor europene.

În primul rând, se vorbeşte despre principiul subsidiarităţii, unul din principiile fundamentale pe baza cărora a fost construită Comunitatea Europeană, încă de după cel de-Al Doilea Război Mondial, de la 1950, de către părinţii fondatori ai Uniunii Europene, Robert Schuman, Jean Monnet, Alcide De Gasperi şi mulţi alţii dintre ei, care au mizat puternic pe tot ceea ce înseamnă acest principiu care ţine de descentralizare, ţine de limitarea controlului central asupra deciziei locale şi ţine de democratizarea nivelelor de decizie politico-administrativă.

De asemenea, se vorbeşte despre transparenţă, un lucru esenţial în orice formă de comunicare instituţională, interinstituţională ori oficială şi care nu are decât efectul de a creşte eficienţa şi gradul de încredere, şi de simplificare şi echilibru, lucruri care sunt fundamentale, pentru a reuşi a fi depăşită birocraţia cu care ne confruntăm cu toţii şi care reprezintă una din marile provocări, nu doar la nivel naţional, cât şi la nivel european.

Aşadar, în baza acestor principii liberale, în esenţă, noi vom susţine şi vom da un vot de adoptare a prezentului proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Popa, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să prelungim programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra Pl-x 103/2025, Propunerea legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Popa.

227 de voturi pentru, 3 v contra, două abţineri. Adoptată.

Velcescu Florin-Bogdan, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

N-am văzut în această comunicare statul de drept. Cred că a fost arestat de cei de la USR.

Nu ştiu, cred că ar trebui să se vadă în instanţă dacă au pierdut sau au câştigat procesele cu doamna Elena Lasconi.

Mi se pare ciudat că trebuie să vorbim de stat de drept, aici, în România, unde am anulat alegeri. Aţi uitat că am anulat alegeri? Aţi uitat că n-aţi dovedit nimic până acum legat de aceste alegeri? Şi vreţi să condiţi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aţi uitat la ce proiect sunteţi? (Vociferări.)

Eu vi-l pornesc dacă vorbiţi despre acest proiect. Dacă nu, îl opresc iarăşi, să ştiţi!

Vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc.

Era o comunicare, ca multe alte comunicări europene care vin, aşa, cu forţa, dar n-am văzut statul de drept. Şi am vrut să mă asigur că la următoarele va fi indicat acest punct - statul ăsta de drept, care e ceva, aşa, foarte, foarte vag.

Aş vrea, totuşi, să văd USR-ul mai activ cu statul de drept, când vine vorba de alegeri. Alegeri interne în partidul dumneavoastră, dacă aveţi acest stat de drept. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Enachi Raisa, SOS, vă rog.

Nu mai doriţi să interveniţi?

Doamna Raisa Enachi:

Stimaţi colegi,

Proiectul de hotărâre care a fost citit anterior de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor nu exprimă nicio rezervă şi nu semnalează niciun risc, nu solicită nicio clarificare.

Iar în acest context, fiind vorba sau venind vorba de la alţi colegi, că vorbim tot de stat de drept, eu îmi doresc să atrag atenţia asupra Constituţiei României.

În Secţiunea a 3-a vorbim despre legiferare. Da? Şi toată lumea ştie că adoptăm legi - constituţionale, organice, ordinare.

Şi o să fiu mai punctuală şi mă refer aici la proiectul de hotărâre, pct. 5.

Şi o să-i dau citire: "recomandă utilizarea instrumentelor inovatoare în domeniul elaborării politicilor publice şi legiferării - precum dispoziţii având caracter experimental şi spaţii de testare în materia reglementării".

Stimaţi colegi,

Păi, aici, noi ce facem, experimentăm? Adoptăm legi ca să fie doar... Din punctul de vedere a fi experimentate... Mie mi se pare o absurditate şi vă îndemn să fim mult mai transparenţi şi să fim mult mai echilibraţi.

Iar Grupul parlamentar SOS România va vota contra acestui proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnule Coleşa, pe procedură, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da.

Mulţumesc.

Pe ordinea de zi - am acordul cred că majorităţii liderilor, dar puteţi propune la vot - mutarea PL-x-ului 780/2022 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 245/2020 privind efectuarea unui test de proporţionalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii) de pe poziţia 12, pe poziţia 30.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot, vă rog.

203 voturi pentru, 28 de abţineri. Adoptată.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale şi corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 şi pentru Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020; PL-x 238/2024; procedură de urgenţă.

Guvernul României? Nu avem.

Comisia juridică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor 3 comisii, Comisia juridică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii şi servicii, asupra acestui proiect de lege.

Suntem Cameră decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Şi celelalte comisii avizatoare, de asemenea.

În consecinţă, în urma dezbaterii, membrii celor 3 comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei un raport comun de adoptare a acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În conformitate cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mitrea Dumitrina, Grupul AUR, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbim despre o ordonanţă care modifică o altă ordonanţă şi este vorba de reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a unor sume care sunt pentru reducerile procentuale, corecţiile financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pe două mari proiecte - un proiect care trebuia să se finalizeze în 2013 şi un mare, mare proiect care trebuia să se finalizeze în 2020.

Şi astăzi nu am fi avut această modificare şi nu am fi avut aceste reglementări, tot din bugetul statului, tot prin pierderi financiare, dacă aceste două mari proiecte s-ar fi finalizat la timp.

Şi aici responsabilitatea este a dumneavoastră, domnilor guvernanţi din Coaliţia toxică de guvernare, care nu sunteţi capabili să duceţi la îndeplinire două mari proiecte care ar fi ajutat ca proiectele mari de... aflate în administraţia locală să fie puse în aplicare.

Vom vota pentru această propunere legislativă, pentru că, chiar dacă românii vor mai suporta din buzunarul propriu bani, suplimentar, va trebui să ducem la îndeplinire toate proiectele care se află deja în desfăşurare şi în derulare.

Nu este vina celor care fac aceste proiecte, vor să implementeze aceste proiecte, ci este vina dumneavoastră, care aţi mărit termenele, care nu aţi putut duce la îndeplinire două mari proiecte care veneau cu fonduri europene, bani nerambursabili pentru România.

Aşa că va trebui să mai suportăm din buzunarul românilor, din bugetul statului. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gal Călin-Graţian, PNL, vă rog.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În momentul adoptării acestei ordonanţe de urgenţă, a fost alocat un buget de 6,7 miliarde de euro, pentru finalizarea a 32 de proiecte. Toate acestea au fost făcute pe sectorul de apă şi apă uzată şi au fost derulate prin POIM.

Prin urmare, O.U.G. nr. 24 a extins cadrul legal, pentru a permite derularea proiectelor în cadrul acestui program, proiecte care nu au fost finalizate până la finalizarea finanţărilor pe POIM, în perioada de eligibilitate aferentă perioadei de programare.

Astfel, prin contractele de achiziţie publică, contractele de achiziţie sectorială, încheiate de beneficiarii Programului de Dezvoltare Durabilă 2021-2027, a căror procedură de atribuire a făcut obiectul unor verificări, s-a constatat că plata acestor corecţii şi a sumelor aferente reducerilor financiare va fi asigurată din bugetul statului. Şi credem că aceasta este o măsură foarte bună pentru finalizarea acestor proiecte.

Măsura se aplică beneficiarilor de fonduri europene, instituţii publice locale şi operatori regionali, care implementează proiecte în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă 2021-2027, care au fost preluate integral sau parţial din POIM.

PNL va vota acest O.U.G. nr. 24/2024 şi rămânem astfel consecvenţi politicii de a susţine măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ care să sporească gradul de implementare şi atragere a fondurilor europene şi să genereze dezvoltare economică şi servicii de calitate pentru cetăţeni.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Câciu Adrian, Grupul PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Îmi pare rău că de la Guvern nu a venit nimeni.

O să vorbesc eu, pentru că ordonanţa a fost făcută atunci când eram ministru la Fondurile Europene şi era necesară această ordonanţă.

Pot asuma criticile colegilor noştri. Criticile care se referă de fapt la un sistem care încet-încet a început să devină mult mai dinamic şi mult mai, dacă vreţi, eficient, din perspectiva absorbţiei fondurilor europene.

Colegul meu de la PNL a explicat în mare care este... sau care a fost elementul de motivaţie, de argumentare la acest act normativ, pe care PSD evident că îl susţine, dar trebuie avute în vedere, în balanţa absorbţiei de fonduri europene, trebuie avute în vedere etapele care se succed într-o lucrare de investiţii.

Cu alte cuvinte, în momentul în care intervine o sincopă, acest tip de corecţie, este posibil ca acel proiect să nu mai continue, pentru că nu există capacitatea financiară de a susţine corecţia, iar cine este văduvit? Nu altcineva decât cetăţeanul care ar fi trebuit să beneficieze de acel proiect.

Or, pentru asta, statul trebuie să-şi asume că proiectele de acest gen, mari, de infrastructură mare, mai ales cele de apă şi canalizare, sunt proiecte care sunt în beneficiul cetăţenilor.

Despre bani şi despre... trebuie să înţelegem că despre bani nu se discută doar în termeni contabili, se discută în termeni de dezvoltare economico-socială.

Or, această asumare făcută de Guvern şi, iată, astăzi, de Parlament, tocmai acest lucru face, duce proiectele de investiţii la capăt; spre deosebire de alte guvernări, care au renunţat la investiţii pentru a "coafa" deficite.

Trebuie să alegeţi şi dumneavoastră, colegii noştri care nu v-aţi obişnuit, între a dezvolta o ţară sau a o sărăci, vrând doar să arătăm bine contabil.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Simu Aurora, vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

Vă citesc aşa: "32 de proiecte finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, în valoare de peste 6,7 miliarde de euro, din care au fost certificate cheltuieli de numai două miliarde de euro, în perioada agreată cu Comisia Europeană.

Pentru a permite continuarea acestor investiţii, corecţiile financiare şi reducerile stabilite pentru contractele de achiziţii finanţate prin Programul de Dezvoltare Durabilă 2021-2027, vor fi suportate de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare".

Adică, dragi români, 4 miliarde nu au mai fost accesaţi şi îi vom lua practic din buzunarul fiecăruia, pentru că această Guvernare, acest Guvern pe care îl aveţi de 35 de ani, nu a avut capacitatea să absoarbă aceste fonduri şi să ducă proiectele la bun sfârşit.

Aşa că astăzi nu o să aveţi bani de pensii, de alocaţii şi de multe alte lucruri de care este nevoie în ţară, pentru că guvernanţii pe care îl avem de 35 de ani, aceiaşi pe care îi cunoaştem, nu au capacitatea să ducă un proiect la bun sfârşit şi să absoarbă fondurile europene nerambursabile.

Aşa că noi vom scoate bani din fiecare buzunar, ca să le plătim incompetenţa.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Propunerea legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; Pl-x 103/2025; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru prezentarea raportului.

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Obiectul de reglementare al propunerii legislative este modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în sensul corectării inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii din sistemul public de pensii, atât din punctul de vedere al contributivităţii, cât şi al justiţiei sociale.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Prezentul raport de înlocuire propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente, redate în anexele care fac parte din prezentul raport.

Timp de dezbateri - 5 minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Timp de dezbateri - 5 minute.

Vot, vă rog.

221 voturi pentru, unul contra, o abţinere. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Te hotărăşti?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Te rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, domnule preşedinte, la dezbateri.

Nu am în faţă raportul, pentru că a sosit acum câteva... câteva secunde, deci vorbesc pe forma iniţială a legii.

După cum spuneau... (Vociferări.) până la urmă şi colegii din opoziţie, este praf în ochii electoratului.

Practic, se măsoară nemulţumirile oamenilor şi în campanie se aduc proiecte de felul ăsta, astfel încât să se obţină voturi, mimându-se ceva, adică dând o firimitură pentru a obţine voturi, asta este în esenţă.

Şi, până la urmă, spunem argumentat, avem de-a face cu o creştere graduală a vârstei de pensionare pentru magistraţi, cu câte 6 luni, da, astfel încât până în 2045 să se recupereze decalajul de vârstă între ei şi muritorii de rând, da... (Vociferări.) ...în condiţiile în care vârsta actuală de pensionare a magistraţilor este de...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

A fost eliminat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Păi, da, dacă a fost eliminat, este un motiv în plus să avem o dezbatere reală, nu un raport trimis cu câteva secunde înainte, pe care cum putem să-l consultăm?

Şi reducerea de la 80% la 65% din venitul brut, care va reprezenta cuantumul pensiei... (Vociferări.)

Da, pentru că în mod evident, atunci când ai 80% din venitul brut, în condiţiile în care cuantumul taxelor şi impozitelor este de 40 şi ceva la sută, vei avea o pensie mai mare decât... (Vociferări.) decât salariul pe care l-ai avut.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

Şi asta a fost eliminată.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Deci, este, în esenţă... (Vociferări.)

Văd că... (Vociferări.) văd că mă tot corectaţi, dar, în esenţă, este un exerciţiu electoral şi nimic mai mult.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Stoica Alin-Bogdan, USR. (Vociferări.)

Nu mai interveniţi?

Csép Éva-Andrea, UDMR, vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar un apel către colegi.

Ar trebui să citiţi şi raportul, colegul, înainte de a face afirmaţii de la tribuna Parlamentului, de la acest microfon, pentru că, chiar în faţa dumneavoastră aveţi raportul încărcat, pe care îl citiţi. (Vociferări.)

Dacă nu, aveţi specialişti în grupul dumneavoastră, care pot să se exprime pe acest subiect. (Vociferări.)

Dar, stimaţi colegi, ştim cu toţii că fiecare modificare legislativă care aduce schimbare este primită mai cu reticenţă de către public.

Dar ştim foarte bine că mai ales acele modificări care reduc din beneficii acordate înainte sunt discutate şi mult prea mult discutate.

Dar ştim cu toţii că avem nevoie de o ajustare a acestui sistem de pensii ale magistraţilor şi ale judecătorilor.

Cred că avem nevoie de o formă corectă, avem nevoie de o formă echitabilă şi cred că trebuie să creştem partea de contributivitate în obţinerea acestor drepturi, faţă de partea de necontributivitate.

În prezent, rata de înlocuire a pensiilor este de 65% versus ceea ce vedem în faţa noastră, pe legile existente astăzi, pe reglementări, este de 85%.

Deci, da, trebuie să modificăm.

Pe de altă parte, principiul contributivităţii, după cum v-am spus, trebuie să rămână principiul de bază pentru noi toţi.

Şi, da, nu trebuie să depăşească salariul sub nicio formă o pensie primită de aceşti oameni.

Avem nevoie de experienţă profesională, aşa cum avem nevoie şi în cazul profesorilor, în cazul medicilor.

Deci, ceea ce au dobândit, experienţa de viaţă şi profesională, trebuie să aducă şi plus - tineretului, tinerilor care vor să devină magistraţi, să fie învăţaţi la momentul respectiv, să aibă câte un profesor care deja are experienţă şi poate să dea mai departe.

Deci, cred că de aceea, stimaţi colegi, trebuie să votăm în favoarea acestor modificări şi în sfârşit să aducem o corectitudine în Legea aceasta a pensiilor de serviciu pentru magistraţi şi pentru judecători.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Stoica.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi facem un pas în plus pentru a ajunge acolo unde trebuie să fim în domeniul pensiilor speciale.

A fost foarte dificil, pentru că e un domeniu tehnic - poate mulţi colegi nu înţeleg exact care sunt implicaţiile fiecărui cuvânt pe care îl punem în această lege.

Din păcate, însă, a rămas acolo o clauză care este neconstituţională, deja declarată neconstituţională de Curte, şi care dărâmă practic un proiect care ar putea să fie bun.

Avem soluţii pentru asta şi, din păcate, poate că nu am reuşit să-i convingem pe toţi colegii de corectitudinea amendamentelor pe care noi le-am depus şi de constituţionalitatea lor.

Dar sper ca acesta să fie un pas înainte, ca să ajungem să împlinim două lucruri, şi anume:

- echitate în rândul pensionarilor, dar şi între cei care sunt astăzi în funcţie şi pensionari;

- şi 2 - valorificarea resursei umane până la o vârstă suficient de înaintată. Pentru că investiţiile pe care noi le facem, nu doar în magistraţi, ci în toate aceste profesii care au pensii speciale, trebuie să se întoarcă în societate prin serviciul pe care ei îl depun. Şi magistraţii depun un serviciu foarte important pentru societate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Goidescu Ionel, SOS, vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

Permiteţi-mi, domnule preşedinte, ca să le urăm colegelor şi colegilor noştri ce poartă numele Sfântului Gheorghe, la mulţi ani, inclusiv celor care nu se află în sală... (Aplauze.) plecaţi probabil în campanie electorală!

Acest proiect de act normativ este benefic şi era absolut necesar.

Înţelegem rapiditatea cu care s-a supus dezbaterii prin faptul că este perioada aceasta electorală şi că înseamnă bifarea încă unui punct în plus.

Înţelegem, pe de altă parte, că trebuie îndeplinit un anumit criteriu privind finanţarea prin PNRR.

Înţelegem toate aceste lucruri.

Noi o să susţinem şi o să votăm acest proiect de lege, pentru că este absolut necesar.

Într-adevăr, este un pas înainte. Ar fi putut fi făcut mai consistent şi cu rezultate mai concrete, pentru că e clar că pensiile speciale, în special cele ale magistraţilor, se duseseră destul de departe de realitate.

Prin faptul că eliminăm parţial această inechitate a pensiilor, vom susţine, aşa cum am spus, acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Solomon Adrian, PSD.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Toţi antevorbitorii au dreptate în felul lor.

Mai ales domnul Coleşa are cea mai mare dreptate, dacă ar fi să ne luăm după iniţiativa depusă şi nu după forma care a ieşit în urma dezbaterilor din comisie.

E drept că aseară am avut un raport care nu conţinea anumite amendamente ale colegilor de la USR; astăzi ele au fost adoptate. S-a eliminat şi acea eşalonare a vârstei de pensionare până în 2045, astfel încât de la 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare la magistraţi va fi 65 de ani, iar baza de calcul va fi asemenea celei de la militari şi angajaţi în sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională.

Prin urmare, echitatea s-a realizat în această formă.

Rămâne de văzut dacă în timp aplicarea legii va da şi rezultatele scontate.

Şi dacă mai sunt câteva imperfecţiuni din cauza grabei - e clar că pare a fi din cauza campaniei electorale această grabă, dar doar coincidenţa face că s-a dezbătut în această perioadă. Comunicarea Comisiei, ştiţi prea bine, a venit la începutul lunii martie; după acea comunicare s-a luat decizia iniţierii proiectului de lege; s-a mers pe filiera normală pentru obţinerea avizelor de la Consiliul Legislativ şi CSM şi celelalte instituţii, astfel încât timpul de dezbatere a fost respectat; astfel, depunerea raportului pe 23 aprilie a fost îndeplinită de către comisie şi le mulţumesc tuturor colegilor pentru efortul pe care l-au făcut şi aseară şi astăzi.

Sperăm ca la Senat, imperfecţiunile, dacă sunt, să fie rezolvate de către colegii noştri mai înţelepţi ca noi şi, evident, fiind Camera superioară, vor putea decide în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Andruşcă Nicolae, vă rog, Grupul POT.

Doamnă Vedinaş, un singur vorbitor de grup, e procedură de urgenţă.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Hristos a Înviat!

Astăzi Partidul Oamenilor Tineri votează abţinere, pentru că refuzăm să participăm la o păcăleală electorală.

Guvernul vine în prag de alegeri cu o aşa-zisă reformă a pensiilor speciale, dar ştiţi ce face de fapt? Nu elimină toate pensiile speciale, nu introduce contributivitatea reală, nu face nicio schimbare adevărată aici şi acum.

E o lege făcută doar ca să dea bine în faţa alegătorilor, dar care păstrează sistemul strâmb în continuare.

Noi vrem o reformă pe bune, cu pensii calculate după cât ai contribuit, nu după ce funcţie ai avut, cu reguli clare pentru toţi, cu transparenţă totală şi cu respect pentru cei care au muncit şi merită.

Nu putem vota o lege care doar mimează schimbarea. România are nevoie de dreptate, nu de aparenţe. De curaj, nu de calcule de partid.

Noi ne abţinem azi, dar nu tăcem.

O să luptăm mai departe pentru o lege dreaptă, clară şi completă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

La articole admise? Nu.

Mulţumesc.

Respinse? Nu.

Mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Oprim dezbaterile aici.

10 minute - pauză.

Revenim cu votul final.

După pauză

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că mâine, începând cu ora 12.00, va avea loc o sesiune exclusiv online de 5 voturi test, pe tableta STS update soft.

Vă rog să aveţi asupra dumneavoastră tabletele furnizate de STS.

Începem şedinţa de vot final.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Vot, vă rog.

252 deputaţi prezenţi. Suntem în cvorum.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea procedurii de evaluare profesională a personalului din serviciile Camerei Deputaţilor; PHCD 38/2025.

Vot, vă rog.

152 de voturi pentru, 39 contra, 84 de abţineri. Adoptat.

Proiectul de Hotărâre...

Gál Károly, vă rog, UDMR. (Vociferări.)

Da.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Calea către următorul cadru financiar multianual COM (2025) 46; PHCD 36/2025.

Vot, vă rog.

196 de voturi pentru, 90 contra, 3 abţineri. Adoptat.

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Europă mai simplă şi mai rapidă: comunicare privind punerea în aplicare şi simplificarea COM (2025) 47; PHCD 37/2025.

Vot, vă rog.

274 de voturi pentru, 14 contra, 6 abţineri. Adoptat.

Punctul 4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 213/2020 privind participarea României la majorarea asimetrică de capital a Băncii Europene de Investiţii în conformitate cu Decizia (UE) 2019/1.255 a Consiliului din 18 iulie 2019 de modificare a Protocolului nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiţii; PL-x 91/2021.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, 39 contra, două abţineri. Adoptat.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2021 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale pentru care consiliile judeţene au calitatea de autoritate publică tutelară; PL-x 56/2022.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, 25 contra, 18 abţineri. Adoptat.

Paraschivescu Ovidiu-Romulus, USR, vă rog. Explicarea votului.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc.

Dragi colegi,

Am văzut cu toţii că administraţia judeţeană, în condiţii de stres şi de probleme economice, nu s-a putut descurca singură şi este, din păcate, absolut normal. De aceea, şi noi, Grupul USR, am votat pentru această aprobare a ordonanţei.

Acum, eu sunt fost consilier judeţean de Braşov, acum deputat de Braşov, şi vă spun că, în 2021, nu înţelegeam cum este să ai un aeroport în judeţul tău. Însă, de atunci, la Braşov, a fost inaugurat, după 50 de ani de aşteptare, primul aeroport, construit de la zero, un aeroport care a venit şi cu cea mai nouă tehnologie în domeniu, turn virtual coordonat de la distanţă.

Din păcate, însă, judeţul Braşov este un judeţ penalizat, pentru că noi suntem obligaţi să plătim către statul român - suntem singurul aeroport din ţară care plăteşte pentru serviciile de trafic oferite, de exemplu, de ROMATSA.

Avem 4 milioane de lei datorie la ROMATSA - vom vedea cât de legală - care, mai nou, a fost eşalonată sub un contract confidenţial.

De aceea, dragi colegi, în numele braşovenilor, vă rog ca, în viitor, când vom veni către dumneavoastră cu iniţiative legislative care să sprijine aeroportul de la Braşov, să nu uitaţi că zborurile acestea vor aduce economie locală mai bună, vor aduce turişti şi bani, evident, în economia locală, vor aduce locuri de muncă... (Vociferări.)

Avem foarte multe curse. 192 de zboruri, luna trecută. Dacă vreţi, vă dau şi cifre exacte.

Una peste alta, Braşovul este un judeţ care încă nu este conectat, nu avem autostrăzi complete, de aceea aeroportul este un obiectiv important pentru noi.

Vă rog să nu uitaţi nevoia noastră de susţinere.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Bode Lucian, PNL.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a Înviat!

La mulţi ani tuturor celor care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Anul 2020 a fost cel mai negru an pentru sectorul aerian, nu doar în România, ci în întreaga lume.

Acum, sigur, mulţi profeţi se arată, ca şi în anul 2020, dar fără să înţeleagă că pachetul de sprijin gândit atât în anul 2020, cât şi în anul 2021, a fost o gură de oxigen pentru traficul aerian la nivel european.

Ştiţi foarte bine că atunci întreaga lume s-a confruntat cu o situaţie nemaiîntâlnită şi sectorul aerian, cu atât mai mult, a înregistrat, în anul 2019, acest sector o scădere de aproape 10% din ceea ce înregistrase cu un an înainte, în 2019.

Vă aduceţi aminte, pe 14 aprilie 2020, a fost cea mai neagră zi pentru transportul aerian din România - nicio aeronavă nu s-a ridicat de pe Aeroportul Otopeni.

În aceste condiţii, aşadar, Guvernul a intervenit şi redresarea a fost una necesară, a fost extrem de lentă, pe parcursul a doi ani, ceea ce a condus la situaţia în care veniturile aeroporturilor din România au scăzut la un nivel care punea în pericol menţinerea acestora în stare operaţională, pe termen scurt.

Aşadar, am intervenit atunci cu un sprijin acordat aeroporturilor regionale. Această plasă de siguranţă a contat, spun eu, enorm de mult, situaţia financiară fiind una delicată, care punea în pericol funcţionarea în condiţii de siguranţă şi securitate a acestor aeroporturi.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat pentru adoptarea acestui proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024, la Bucureşti; PL-x 120/2025.

Vot, vă rog.

293 de voturi pentru, două contra, o abţinere. Adoptat.

Domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul AUR, vă rog, explicarea votului.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

Deputaţii AUR au susţinut prin vot acest proiect de lege privind instituirea controlului coordonat la punctul vamal Giurgiuleşti - Galaţi, dar considerăm, în acelaşi timp, că între România şi Republica Moldova, până realizăm unirea, nu trebuie să existe două vămi, ci un singur control, o singură oprire.

Astfel, cerem Guvernului României să meargă mai departe, să-şi depăşească fricile şi să organizeze puncte vamale comune reale între cele două state româneşti, cu un singur punct de control, pe ambele sensuri, în toate cele şapte puncte de trecere a frontierei, nedrepte şi durute, dintre cele două state româneşti.

Aceasta este unitatea în fapte, nu doar în vorbe, pentru că Basarabia e România. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale; PL-x 76/2025.

Vot, vă rog.

220 de voturi pentru, două contra, 75 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Zakarias Zoltán, UDMR, vă rog, explicarea votului.

Domnul Zakarias Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Salutăm adoptarea acestui proiect de lege şi, evident, grupul nostru parlamentar l-a votat.

A fost oportună intervenţia asupra actului de bază, acesta fiind o ordonanţă de Guvern din 1998, care a fost republicată în 2002, şi a cărei ultimă modificare a fost din 2012.

În aceste trei decenii, realitatea din teren, ca să zic aşa, adică formele de cooperare, din punct de vedere profesional, economic şi administrativ, în legătură cu cabinetele medicale, s-au schimbat radical şi această intervenţie, să-i zicem aşa, corectează, conform realităţii, situaţia din teren.

Este binevenită introducerea Registrului unic pentru cabinete din România, se simplifică procedura de înregistrare a cabinetelor, transparenţa creşte şi există şi continuitate, netrebuind să se schimbe avizele, în momentul reorganizării, din punct de vedere juridic, al unei unităţi.

În Comisia pentru sănătate, cu aportul tuturor membrilor, am reuşit să îmbunătăţim proiectul sosit de la Senat şi să introducem noi tipuri de cabinete care funcţionează în realitate - cabinetele şcolare, cabinetele de recuperare din cadrul instituţiilor sociale şi cabinetele de medicina muncii.

Este binevenit acest proiect de lege şi bine că l-am votat.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi salutăm oportunitatea acestui act normativ, a acestei Ordonanţe guvernamentale nr. 9/2025, cu o mică excepţie.

Deci, în primul rând, suntem de acord cu acest Registru unic, cu o anumită transparenţă, debirocratizarea, atunci când aveam de-a face cu situaţii pur birocratice şi avizele se menţin, cu noile tipuri de cabinete care erau în pericol de a nu fi legalizate, dacă nu modificam această ordonanţă de urgenţă. Însă, cu o excepţie, este vorba de acel alin. (6) art. 2, care a pus o mulţime de medici care lucrau cu contract în cabinete care nu erau ale lor, în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea.

În forma actuală a raportului acel amendament al Senatului a fost respins, astfel încât a rămas alin. (6) al art. 2, cu o anumită motivaţie cu care noi nu suntem de acord, pentru că Parlamentul are un rol de legiuitor, deci modifică, adoptă sau abrogă legi, fără a fi condiţionat de alte ordonanţe de urgenţă sau guvernamentale emise ulterior adoptării unei legi. Iar, prin acea motivaţie, practic se anula acest drept al Parlamentului doar pentru că o altă ordonanţă de urgenţă, emisă ulterior ar trebui, la rândul ei, modificată.

Mulţumesc.

De aceea ne-am abţinut.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Ungureanu, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Pentru cei mai noi în actuala legislatură, ar trebui să ştiţi că ministrul sănătăţii, domnul Rafila, este şi membru în Comisia pentru sănătate.

Aveţi idee câte ordonanţe a trebuit să le modificăm în Comisia pentru sănătate, unde este el membru?

Adică tot ceea ce vedeţi dumneavoastră, ce am aprobat acum, a fost modificat deja printr-o altă ordonanţă, Ordonanţa nr. 8/2025, pentru că un articol care a fost abrogat limita dreptul la asociere.

Pe domnul Rafila n-o să-l vedeţi nici în bancă, când facem aceste critici, în locul unde ar fi trebuit să fie ca deputat, şi n-o să-l vedeţi nici în Comisia pentru sănătate, vreodată, dezbătând ordonanţele proaste pe care le dă, cu toate că este membru în această comisie.

Dumnealui are şi o şcoală sanitară - nu ştiu unde a făcut-o - pentru că toată abrambureala care este în sistemul sanitar i se datorează; din cauza acestei lipse de viziune şi a lipsei cronice de dialog cu cei care sunt beneficiarii actelor legislative pe care le emite, ca ministru.

De câte ori am cerut demiterea acestui incompetent? Chiar nu mai ştiu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene; PL-x 414/2023.

Vot, vă rog.

294 de voturi pentru. Adoptat.

Domnul Coliban, din online, vă rog.

Domnul Allen Coliban (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul USR a votat pentru, dar nu putem să nu tragem un semnal de alarmă Guvernului, cu privire la acest subiect care se referă la calitatea meselor pe care copiii le primesc în şcoli.

În anul 2023, la Braşov, am făcut, printr-o inovaţie naţională, un program prin care am cumpărat toate alimentele de la ferme locale, de la producători locali.

În anul 2023, Guvernul a scos acele prevederi care ne permiteau astfel de achiziţii pe lanţul scurt.

Am trimis, în 2023, o adresă către Ministerul Agriculturii, împreună cu World Wildlife Fund, în care am cerut două lucruri: să fie favorizaţi producătorii locali şi aceste lanţuri scurte de aprovizionare, să putem să alegem produse bio şi eco, şi administraţiile locale să poată să suplimenteze bugetele pentru aceste achiziţii.

La ora actuală APIA nu decontează aceste achiziţii, deşi ele sunt, în mod evident, în favoarea elevilor din România.

Este un semnal de alarmă şi rugăm Guvernul să repare aceste probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Velcescu Florin-Bogdan, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Grupul AUR a votat pentru această iniţiativă, o iniţiativă foarte bună din punctul nostru de vedere. Evident, poate fi îmbunătăţită, pentru că orice lucru poate fi perfectibil. Dar aş fi vrut să votăm astăzi, la pachet cu această iniţiativă, şi lanţul scurt de aprovizionare, care a fost îngropat în Comisia pentru agricultură, într-o subcomisie - pentru că am înţeles că dacă vrei să îngropi ceva în Parlamentul acesta, faci o subcomisie şi o blochezi acolo, discuţi despre ea la infinit - lanţul scurt de aprovizionare, proiect care a fost adoptat de Senat, adică iniţiatori şi de la PSD, şi de la PNL. Nu văd care e problema cu această lege, nu văd de ce o ţinem blocată acolo şi nu văd de ce nu lămurim această problemă.

Ne dorim mai multe produse româneşti pe piaţa românească. Foarte bine! Haideţi să facem acest lucru şi nu doar să ne dorim! S-o şi implementăm, dacă se poate!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ciubuc Ciprian, SOS.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Grupul SOS România a votat pentru copiii României.

Este un proiect de lege bun pentru copiii care merg la şcoală astăzi, în România.

Dar, colegi, vreau să menţionez un lucru. Această lege vine ca o obligaţie sau ca un program al Uniunii Europene, prin care Uniunea Europeană vrea, şi ne obligă practic, ne trage de urechi, că noi, în România, astăzi, avem 250.000 de copii care se culcă flămânzi, astăzi, în România, în mediul rural, 2 din 10, ca să ne facem, aşa, o idee, şi unul din 3 abandonează şcoala.

De ce? Pentru că, în mod normal, un copil care se culcă flămând seara, se trezeşte dimineaţă tot flămând. Deci el va continua să caute mâncare, pe care nu i-o pot oferi nici părinţii, nici statul român.

Deci, să ne fie ruşine, stimaţi colegi, că ajunge Uniunea Europeană să ne tragă de urechi şi oarecum să ne recomande, să ne oblige să avem mese în şcoli, legume, fructe şi lapte. Iar eu sper ca actuala clasă politică care conduce astăzi România - PSD-PNL-UDMR - să pună pe masa copiilor din şcoli produse româneşti, produse locale, cum spunea colegul de la USR. Este de bun augur, că aşa susţinem şi economia locală, şi fermierii români.

E foarte important să înţelegem că, în momentul în care vom asigura o masă simplă, de dimineaţă, în şcoli, vom stimula copiii săraci, din familiile sociale vulnerabile, să meargă la şcoală, pentru că copiii vor merge la şcoală pentru a-şi potoli foamea pe care părinţii nu le-o pot potoli.

Aşa că, să ne fie ruşine, stimaţi colegi!

Noi am votat pentru copiii României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Punctul 9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2024 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale şi corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013 şi pentru Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020; PL-x 238/2024.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru, 22 contra, 4 abţineri. Adoptat.

Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul USR, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dragi colegi,

Grupul USR a votat pentru, un pic cu inima strânsă, pentru că vorbim despre ajutorul pe care îl dăm unor repetenţi, cei care nu au respectat regulile.

Motivul pentru care am votat pentru este că nu ne dorim să blocăm anumite investiţii, care clar aduc bunăstare în aceste comunităţi.

Sper, însă, pe viitor, să găsim mecanismele necesare, astfel încât să nu mai permitem astfel de corecţii, pentru că nu este OK să-i premiem pe cei care nu ştiu să respecte regulile.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Punctul 10. Propunerea legislativă privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; Pl-x 103/2025.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, un vot contra, 25 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

Explicarea votului, doamna deputat Vedinaş Verginia, SOS, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Noi am luat hotărârea să susţinem acest proiect de lege care pune problema regimului pensiilor speciale.

Aceste pensii speciale, în filosofia lor, presupun un echilibru între principiul egalităţii, pe de o parte, care nu înseamnă uniformitate, cum a hotărât şi Curtea Constituţională, într-o bogată jurisprudenţă, şi regimul privilegiilor care trebuie să fie recunoscut unor categorii sociale şi profesionale, dar care nu trebuie să se transforme în excese.

O parte din excesele care s-au manifestat, de-a lungul timpului, sunt corectate prin această lege şi sper să avem voinţa politică, pe viitor, să facem mai mult decât atât.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Tanasă Dan, AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc frumos.

Este doar un alt exemplu de proiect politic iniţiat de PSD-PNL-USR-UDMR, menit să moară în faşă, ca să zic aşa, pentru că nu rezolvă realmente problema.

A zis Crin Antonescu de pensiile magistraţilor şi aţi sărit repede, să încercaţi să-l mai umflaţi cu nişte praf de copt pe Crin Antonescu, candidatul Coaliţiei Nordis la prezidenţiale, Crin Antonescu care, altfel, este un mort cu vată în nas, un mort politic care nu transmite absolut nimic.

Realmente nu rezolvaţi absolut nimic cu această lege, vă atingeţi, aşa, finuţ, uşor, încet, de, vezi, Doamne!, de pensiile magistraţilor. Probabil aţi făcut nişte măsurători sociologice şi v-a ieşit că lumea e supărată pe aceste pensii speciale ale magistraţilor, însă proiectul e făcut în aşa fel încât să pice la Curtea Constituţională. Aţi scos acea prevedere privind mărirea etapizată a pensionării la 65 de ani, pentru toţi cei care acţionează în sistemul de justiţie, şi înţeleg că aţi scos şi acea obligaţie de 25 de ani vechime în sistem, pentru a putea încasa pensia de serviciu în sistemul de justiţie.

Proiectul nu se atinge decât aşa, firav, încet. Menţineţi, în continuare, o serie întreagă de privilegii, realmente puneţi în pericol sistemul judiciar, pentru că odată ce aţi impus o dată clară, în locul unei etapizări a pensionărilor, impuneţi o dată foarte clară şi strictă - 1 ianuarie 2026 - veţi bulversa sistemul. Fără doar şi poate magistraţii vor ataca această decizie la Înalta Curte, ne putem aştepta la blocarea sistemului judiciar din România şi realmente nu rezolvaţi nici pe departe, pentru că nu doar magistraţii sunt beneficiari de astfel de pensii, sunt multe alte categorii, atingeţi această chestiune, aşa, superficial, pentru că e campanie electorală şi ştim ce fel de gesturi politicianiste faceţi voi, cei de la PSD, PNL şi UDMR în timpul campaniilor electorale.

Am sprijinit proiectul ca să nu se spună că noi, cei de la AUR, protejăm pensiile speciale, însă, repet, este frecţie la picior de lemn ce faceţi. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Ungureanu Emanuel, vă rog, USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

O să cred că există vreo intenţie din partea PSD şi PNL să renunţe măcar la o parte din pensiile speciale, atunci când vor renunţa la pensiile speciale ale celor din SRI.

Pentru că această tentativă de a se atinge cineva de o parte din privilegiile exagerate ale magistraţilor, este doar un fel de campanie electorală pentru domnul Crin Antonescu, care a ajuns să fie candidatul PNL-PSD-UDMR, datorită implicării domnului Hellvig, fostul secretar general al PNL şi fostul şef SRI, şi tot sistemul acesta de privilegii ale ofiţerilor SRI, SIE şi altor structuri este de neatins, tocmai pentru că acest stat care se îndreaptă spre autocraţie din ce în ce mai mult este controlat de acest sistem, de care nu se atinge nimeni.

Deci, când de la această tribună se va vorbi despre semnul egal între un profesor, un medic şi un ofiţer SRI cu vârstă de pensionare 65-67 de ani, cel puţin noi, cei de la USR, vom crede că începe reforma pensiilor.

Deocamdată, ultima informaţie despre domnul Hellvig, care acum s-a întors în PNL, este că la o vilă de protocol a SRI a făcut şi desfăcut ultimul Guvern Ciolacu. Repet, ultimul Guvern Ciolacu - PSD-PNL a fost năşit chiar la o vilă SRI.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Ciubuc Ciprian, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa-zisa lege de a tăia sau a diminua privilegiile magistraţilor sau pensiile speciale, înţelegem cu toţii că suntem în campanie electorală şi unul din candidaţi a folosit acest acronim de pensii speciale ale magistraţilor, trebuie să înţelegem că, la fel cum a picat legea tăierii pensiilor speciale şi a fost atacată la Curtea Constituţională de ceilalţi parlamentari, acum doi ani, când toţi aţi ieşit la presă şi aţi spus că: "Am tăiat pensiile speciale la parlamentari", aşa va pica şi această lege, pentru că este neconstituţională. Trebuie odată şi odată să rezolvăm problema aceasta a pensiilor de serviciu, pensii speciale, pentru că, oricum am face-o şi oricum am modifica-o, va pica la Curtea Constituţională. Indiferent că vorbim de pensiile magistraţilor, parlamentarilor, ori tăiem, ori... Nu putem tăia la o parte şi la o parte nu.

De aceea, consider că această lege este praf în ochi, exact cum au spus şi unii colegi din AUR, pentru că ridică vârsta de pensionare a magistraţilor, de la 48 de ani la 65 de ani. Nu imediat, ci în următorii 25 de ani.

Deci, haideţi să nu ne mai batem joc de pensionarii României şi să nu mai păcălim românii, pentru că ce facem noi astăzi, chiar dacă a trecut acest proiect de lege, este doar o neconstituţionalitate!

Haideţi să terminăm odată cu pensiile speciale, dacă mai vrem ca ţara asta să aibă încredere în Parlamentul României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.15.