Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.39.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 7 mai 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Aceste declaraţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, nu depăşesc 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, i se poate retrage dreptul la cuvânt.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie în aceeaşi şedinţă.

Cunoaşteţi algoritmul negociat în grupurile parlamentare.

Şi, în continuare, dau cuvântul, din partea Grupului PSD, domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trăim situaţii fără precedent. Este pentru prima dată, în istoria noastră recentă, când întreaga conducere executivă a ţării este interimară - avem un preşedinte interimar, de aproape trei luni, şi avem un prim-ministru interimar, de zilele trecute. Este o situaţie pe care niciunul dintre noi nu ne-am dorit-o, dar pe care trebuie să o gestionăm cu toţii.

Noi, cei din forul legislativ, suntem singurii, în acest moment, care mai putem emite un semnal de stabilitate a României, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern. Suntem ultima redută de stabilitate a României, pe care trebuie să o apărăm.

Fac apel la dumneavoastră, indiferent de formaţiunea politică pe care o reprezentaţi aici, să dăm dovadă, împreună, de responsabilitate. Datorăm asta zecilor de mii de oameni care ne-au votat la alegerile parlamentare, pe fiecare dintre noi. Ştiu că votul a fost pe listă, însă ştim cu toţii că se aleg oamenii; simpla apartenenţă la un partid sau altul nu mai este suficientă.

Aşadar, dragi colegi, soarta ţării stă în deciziile pe care le vom lua noi, aici, în perioada următoare. Va trebui să învestim un nou Guvern, pe care va trebui apoi să îl ajutăm să găsească cele mai bune măsuri pentru stabilitatea economică şi politică a României. Este timpul să punem doar România şi românii pe primul loc, să uităm pe moment de diferenţele ideologice şi de viziune.

Probabil că printre noi se află acum viitori miniştri în noul Cabinet.

Dragi colegi,

Vă rog să ţineţi cont că deciziile cele mai bune sunt luate în urma atingerii consensului, după dezbateri. Nu vă fie teamă să ascultaţi vocea oamenilor, chiar dacă întâmpinaţi opinii divergente.

Rezultatele turului I ar trebui să ne dea de gândit tuturor. Oamenii vor să simtă că sunt aleşi, că sunt importanţi, că pentru noi, clasa politică, ei chiar contează.

Haideţi să le arătăm că nu i-am abandonat, că am auzit vocea lor de deznădejde!

Să le arătăm că vrem cu toţii, şi noi, şi ei, acelaşi lucru - o Românie puternică pe plan economic, social şi politic, o Românie stabilă, predictibilă, care să fie considerată un partener valoros pe plan internaţional, o Românie în care legea este respectată, instituţiile statului chiar funcţionează, iar demnitatea cetăţeanului este protejată şi valorizată.

Dragi colegi,

În aceste momente dificile, nu vă cer să uităm de convingerile noastre ideologice, ci să construim un consens pentru binele public.

Trebuie să dăm dovadă de maturitate politică şi de leadership responsabil.

De aici, din Parlament, avem obligaţia să protejăm credibilitatea României!

Astăzi, mai mult decât oricând, românii au nevoie de stabilitate, de încredere şi de lideri care pun ţara pe primul loc.

Haideţi să le dăm acest semnal clar, prin deciziile pe care le vom lua!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Cluj, Remus Lăpuşan.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Virgil Alin Chirilă. Este? Nu este?

Domnul Gheorghe-Daniel Georgescu. Este?

Faceţi un semn mai vizibil.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Daniel Georgescu:

Stimaţi colegi,

Revin astăzi în faţa dumneavoastră cu un nou apel ferm şi justificat privind soarta Şantierului Naval din Mangalia, un subiect care, din păcate, a devenit o problemă economică şi socială majoră pentru întreaga zonă de sud a judeţului Constanţa.

Am adresat întrebări oficiale domnului Bogdan-Gruia Ivan, ministrul economiei, căruia îi mulţumesc pentru deschiderea la dialog, precum şi domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naţionale.

Din păcate, nu am primit niciun răspuns clar şi angajant din partea acestor autorităţi.

Este inadmisibil ca, în timp ce vorbim despre reindustrializare, consolidarea capacităţilor de apărare şi protejarea capitalului autohton, statul român să-şi saboteze propriile obiective strategice.

În timp ce Ministerul Economiei susţine că va face tot ce este posibil pentru a salva Şantierul Naval Mangalia, Ministerul Apărării comandă nave militare în Turcia. Alte fregate sunt negociate direct cu Şantierul Damen Galaţi, acelaşi partener care este asociat cu statul român, în cadrul unui parteneriat dezastruos la Mangalia.

Mai grav, Ministerul Apărării a descalificat, încă din faza de eligibilitate, consorţiul condus de Şantierul Naval Mangalia, de la o licitaţie pentru construcţia a trei remorchere maritime. Motivul invocat: lipsa de experienţă specifică. În realitate, şantierul a construit remorchere fluviale din clasa spărgătoarelor de gheaţă, nave cu cerinţe tehnice superioare celor maritime.

Pentru claritate, remorcherele fluviale din clasa spărgătoarelor de gheaţă au o structură ranforsată, proiectată pentru a rezista la impacturi repetate şi condiţii extreme. Sunt mai greu de realizat decât remorcherele maritime, care operează în ape fără gheaţă.

Aşadar, statul român a eliminat de la o licitaţie un operator deţinut tot de statul român, pentru că era... prea performant. În final, singura companie rămasă în competiţie a fost una din Turcia.

Este un nonsens administrativ şi o aberaţie economică să respingi o ofertă românească solidă, cu experienţă dovedită, în favoarea unei opţiuni externe. Valoarea contractului: 33 de milioane de euro. Impactul: aproximativ 1.000 de locuri de muncă în sudul judeţului Constanţa, o regiune grav afectată economic.

În acest context, solicit următoarele măsuri imediate:

1. Introducerea subiectului Şantierului Naval Mangalia, ca obiectiv strategic, pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în cadrul Programului naţional de reînarmare.

2. Constituirea unui grup permanent de lucru interministerial, cu atribuţii clare în salvarea şi dezvoltarea acestui obiectiv economic.

3. Acordarea de contracte directe către Şantierul Naval Mangalia, pe modelul aplicat deja în cazul altor operatori economici, cum este Şantierul naval din Galaţi.

În încheiere, întreb, în numele oamenilor din Mangalia şi din întreaga zonă de sud a judeţului Constanţa - de ce pentru unii se poate, iar pentru noi nu?

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, avem următoarele declaraţii care vor fi depuse în scris: din partea domnului Ştefan Ţintă, Liviu-Bogdan Ciucă, Ion-Alin Tomoescu, Romeo-Daniel Lungu. Altcineva nu mai figurează.

Domnule deputat Păcuraru, nu sunteţi pe listă. (Vociferări.) Nu.

Dar eu cred că...

Sunteţi de acord? (Vociferări.) Da?

Haideţi, vă rog!

Mai ales că aveţi dreptul la trei intervenţii, Grupul PSD.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Declaraţia mea de astăzi este o declaraţie de suflet.

După cum foarte bine cunoaştem, Sfântul Părinte, Papa Francisc, a plecat spre ceruri, dar ultimele sale cuvinte au fost cuvinte deosebite.

Stimaţi colegi,

Lumea întreagă şi-a plecat fruntea în faţa plecării spre veşnicie a Sfântului Părinte.

Indiferent de religie, nu putem să nu fim impresionaţi de frumuseţea cuvintelor sale despre familie: "Familia, locul iertării...

Nu există o familie perfectă. Nu avem părinţi perfecţi. Nu suntem perfecţi, nu ne căsătorim cu o persoană perfectă şi nu avem copii perfecţi. Avem plângeri despre ceilalţi. Ne dezamăgim unii pe alţii. Prin urmare, nu există căsătorie sănătoasă sau familie sănătoasă fără exerciţiul iertării. Iertarea este vitală pentru sănătatea noastră emoţională şi supravieţuirea spirituală. Fără iertare, familia devine o arenă de conflict şi un refugiu pentru durere. Fără iertare familia se îmbolnăveşte. Iertarea este hrana sufletului, curăţirea minţii şi milostenia inimii. Cine nu iartă nu are pace în suflet şi nici comuniune cu Dumnezeu. Durerea este o otravă care îmbată şi ucide. Păstrarea durerii în inimă este un gest autodistructiv. Cel care nu iartă se îmbolnăveşte fizic, emoţional şi spiritual. Şi de aceea familia trebuie să fie un loc al vieţii, şi nu al morţii, teritoriul vindecării, şi nu al bolii. Iertarea aduce bucurie acolo unde tristeţea a adus tristeţe".

Vă mulţumesc foarte mult.

Sunt ultimele cuvinte ale lui Papa Francisc, ale Sfântului Părinte.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Doamnă preşedintă,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

"Reuşita românilor trebuie să înceapă acasă!"

Alegerile prezidenţiale de anul acesta au demonstrat că românii, oriunde s-ar afla - în ţară sau în diaspora - sunt uniţi de dorinţa de schimbare, de respect, de normalitate şi de recâştigare a demnităţii naţionale.

Reuşita unui candidat trebuie să însemne, mai presus de toate, reuşita românilor, ca naţiune.

A venit, deci, vremea ca voinţa celor care au votat să fie respectată, ca vocea celor care şi-au exprimat speranţa prin vot să nu mai fie ignorată, iar idealurile noastre să fie urmate de fapte.

România nu mai are timp de compromisuri şi de promisiuni de campanie uitate în sertare. Avem nevoie de un preşedinte care să pună interesul naţional mai presus de presiunile externe, care să sprijine familia tradiţională, educaţia de calitate, cultura românească, credinţa şi valorile care ne definesc ca popor. Avem nevoie de un lider care să vorbească în numele tuturor românilor şi să refacă puntea cu diaspora, punte pe care politicienii vechiului sistem au rupt-o, prin indiferenţă sau chiar dispreţ.

În calitate de deputat AUR, de profesor, de scriitor şi de fiică a acestui neam, cred cu tărie că adevărata reuşită a românilor nu se va măsura în funcţii câştigate, ci în redobândirea respectului internaţional, în prosperitatea familiilor noastre, în dreptatea socială şi în păstrarea suveranităţii naţionale.

În numele celor care ne-au votat şi în numele celor care cred în destinul acestui popor, îi asigur că lupta noastră abia a început. Iar, la finalul acestei lupte, România va învinge!

Românii au demonstrat că nu mai acceptă umilinţa, iar România merită mult mai mult.

Românii merită să reuşească, acasă şi în lume!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Cristina-Emanuela Dascălu, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Titlul declaraţiei mele politice este "Votul este puterea poporului. Fără el, democraţia nu există".

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Dragi români,

Le mulţumesc tuturor românilor care, indiferent de opţiunea politică, au înţeles importanţa votului liber şi a democraţiei. Prin prezenţa la urne aţi arătat că vă pasă, că nu cedaţi indiferenţei sau manipulării, că nu le lăsaţi altora dreptul de a decide în locul vostru.

Alegerile nu sunt doar despre candidaţi sau partide. Ele sunt despre direcţia în care merge o ţară, despre valorile care ne unesc şi despre responsabilitatea fiecăruia faţă de generaţiile care vin. Prin fiecare vot exprimat aţi demonstrat că România nu este o naţiune resemnată, ci una trează, activă şi conştientă. Şi duminică vocea românilor s-a auzit puternic, atât în ţară, cât şi în diaspora.

Îmi exprim respectul pentru primarii care au înţeles că votul nu se cumpără, ci se câştigă prin încredere, primarii care nu au furat, nu au condiţionat şi nu au umilit oameni pentru un pumn de voturi. Le mulţumesc sincer. Au demonstrat că onoarea, legea şi respectul pentru cetăţeni pot exista chiar şi în mijlocul unei lupte electorale dure.

Din păcate, mai există încă primari care aleg să calce legea în picioare şi să recurgă la aceleaşi metehne murdare: cumpărarea voturilor, intimidarea alegătorilor, turism electoral.

Şi noi îi ştim. Şi românii îi ştiu. Şi, mai devreme sau mai târziu, vor plăti. Pentru că satele, comunele, oraşele, România nu le aparţin. Ele aparţin românilor cinstiţi, nu celor care fură democraţia.

Nu putem vorbi despre alegerile de duminică fără să amintim o mare nedreptate. Elena Lasconi trebuia să fie în turul II. A fost trădată şi umilită de propriii ei colegi. Cei care astăzi îl susţin pe Nicuşor Dan. Sunt aceiaşi care au izolat-o şi au împins-o la margine. În noiembrie era în turul II, iar ei s-au folosit de ea, şi-au bătut joc de ea şi a ajuns la sub 3%.

Elena Lasconi a fost abandonată, iar aceşti oameni care au fost în stare să distrugă o femeie din propriile lor rânduri, nu vor ezita să trădeze o ţară întreagă. Femeile din România au văzut şi ştiu pe cine nu mai pot conta.

În încheiere, le mulţumesc sincer maramureşenilor care au ales familia, credinţa, suveranitatea şi normalitatea.

Cu respect, Daniel Ciornei, Circumsripţia nr. 26 Maramureş.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Valeriu Munteanu. Este?

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Vă rog.

Dumneavoastră sunteţi...

Domnul Valeriu Munteanu (din sală):

Valeriu Munteanu.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Dragi români de pe ambele maluri ale Prutului,

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din România este un semnal profund şi fără echivoc al unei nemulţumiri generalizate. Românii şi-au exprimat clar dorinţa de schimbare, de adevăr şi de întoarcere la valorile fundamentale: demnitate, identitate, dreptate. Este un strigăt al unei societăţi care simte că a fost ignorată, umilită şi marginalizată de un sistem tot mai înstrăinat de popor.

În acest context, nu putem trece cu vederea campania sistematică de discreditare dusă împotriva liderului AUR, George Simion, un om care a demonstrat, prin fapte, că îşi iubeşte ţara şi luptă pentru unitatea naţională.

A fost acuzat, fără temei, de "extremism", de "anti-europenism", de "pro-rusism", acuzaţii fabricate în laboratoarele politice, fără sprijin în realitate.

În fapt, George Simion este unionist, român şi european. A apărat cauza Basarabiei nu din raţiuni electorale, ci cu credinţa într-un ideal sfânt. George Simion a fost şi rămâne o voce a celor care au fost uitaţi, pe ambele maluri ale Prutului.

Interdicţia de intrare în Republica Moldova, impusă domnului Simion, este un gest ruşinos, un abuz politic cu executori statali la Chişinău şi comanditari politici la Bucureşti, o barbarie îndreptată împotriva unui om care a promovat un adevăr istoric, că Basarabia e România.

Cei care au orchestrat această interdicţie, din păcate s-au plasat, conştient sau nu, în logica imperială a Federaţiei Ruse, aceea de a dezbina şi de a înăbuşi orice voce care proclamă unitatea românilor.

În această perioadă de reflecţie politică profundă, chem toţi factorii de decizie - din România şi din Republica Moldova - să dea dovadă de responsabilitate şi onestitate. Viitorul neamului românesc nu trebuie să fie negociat în laboratoarele de propagandă, ci construit prin dialog deschis, prin recunoaşterea adevărului istoric şi prin voinţa poporului român.

Să încercăm a ne ridica deasupra acestor imperative, să încetăm a mai ridica garduri între fraţi. Să nu ne mai temem de adevăr. Să dăm o şansă reunificării, acel proiect naţional care nu aparţine unui partid, ci întregului popor român.

Vin alegeri decisive. Să le parcurgem cu inimă curată, cu gândul la viitorul copiilor noştri şi cu credinţă în Dumnezeu.

Valeriu Munteanu, român din Basarabia.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa.

Vă rog, doamnă deputat. (Vociferări.)

Au fost trei colegi.

La runda următoare.

A fost doamna Cristina-Emanuela Dascălu, domnul Cătălin Ciornei şi domnul Valeriu Munteanu.

Vă rog, doamnă deputat. (Vociferări.)

V-am strigat pentru că nu răspunsese domnul Gurlui şi...

Deci, dumneavoastră n-aţi răspuns când aţi fost... Da? A venit domnul deputat şi...

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Doamna preşedintă de şedinţă,

Stimaţi colegi,

"Fondurile europene sunt autostrada României spre dezvoltare. Peste 60 de milioane de euro pentru Sănătate"

Uniunea Europeană continuă să acorde României fonduri pentru dezvoltare. Una dintre cele mai importante veşti pentru sistemul medical românesc - lansarea a două apeluri de proiecte europene, în valoare de peste 60 de milioane euro, pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate din România.

Ce înseamnă asta concret? Investiţii în îngrijirea pacienţilor cu boli cronice, inclusiv reabilitare, îngrijiri paliative şi tratamente la domiciliu, programe de instruire pentru peste 15.000 de specialişti din sănătate, medici de familie, terapeuţi, psihologi, asistenţi, cadre din cabinete şcolare, modernizarea infrastructurii unităţilor medicale şi crearea de protocoale care cresc eficienţa şi calitatea actului medical.

Termenele sunt clare. Proiectele pot fi depuse până în luna mai şi iunie 2025, iar beneficiarii sunt atât instituţiile medicale, cât şi universităţile şi unităţile din subordinea Ministerului Sănătăţii.

E o oportunitate pe care nu ne permitem să o ratăm. Fondurile europene nu sunt doar statistici, ele înseamnă spitale mai bune, medici mai bine pregătiţi, pacienţi trataţi cu demnitate şi o Românie care merge înainte, nu stă pe loc.

Ca deputat de Arad, voi sprijini mereu direcţiile care aduc investiţii în sănătate, în educaţie şi în infrastructură. Aradul are nevoie de fonduri, iar România întreagă le merită.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Răzvan-Olimpiu Cadar.

Domnul Răzvan-Olimpiu Cadar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Adoptarea noilor legi-cadru ale educaţiei, în anul 2023, a reprezentat un pas esenţial pentru îmbunătăţirea performanţelor sistemului nostru de educaţie. Reformele promovate de PNL au pornit de la următoarele realităţi incontestabile: ţara noastră conduce detaşat în Uniunea Europeană la abandon şcolar, la rate mici de promovare a examenelor fundamentale ale vieţii, la rezultate modeste obţinute la testele Pisa, avem un număr nepermis de mare de suplinitori la catedră, avem printre cei mai puţini studenţi la mia de absolvenţi de liceu şi cel mai mare şomaj în rândul tinerilor, de aproape 26%, la finalul anului 2024.

În ultimii ani, PNL a susţinut cu toată forţa adoptarea de politici care să contribuie la îmbunătăţirea sistemului de învăţământ. De exemplu, Programul "Masă sănătoasă", de care beneficiază deja peste jumătate de milion de elevi şi preşcolari, investiţiile masive în infrastructura şcolară şi în dotarea unităţilor de învăţământ, cardurile educaţionale finanţate din fonduri europene, majorarea semnificativă a salariilor personalului din învăţământ sunt doar câteva dintre măsurile pe care Partidul Naţional Liberal le-a promovat şi ale căror efecte pozitive au început deja să se resimtă în sistem.

Stimaţi colegi,

Reforma a început, însă trebuie să fim conştienţi că este un proces de lungă durată, care trebuie susţinut de toate guvernele care vor urma. Este esenţial ca salarizarea din învăţământ să fie pusă pe picior de egalitate cu cea din sistemul de sănătate. Însă, salarizarea bună trebuie să producă şi rezultate, iar ele trebuie măsurate prin performanţele elevilor. Nu putem să mai vedem şcoli sau licee unde niciun elev nu promovează Evaluarea Naţională sau examenul de Bacalaureat. Nu mai acceptăm să vedem înscrieri în licee cu nota 2 şi nici burse pentru media 5.

De asemenea, noile planuri-cadru şi noile programe trebuie construite pentru secolul următor, printr-o deplasare a centrului de greutate către formarea de competenţe pentru viitor, nu pentru trecut - competenţe digitale şi lingvistice avansate, dorinţa de cunoaştere şi autoperfecţionare şi multe altele. Memorarea pe de rost şi ghiozdanul de 15 kg trebuie să dispară! Incluziunea absolvenţilor de universităţi în piaţa muncii, în specializarea sau profilul absolvit, precum şi relevanţa competenţelor dobândite trebuie să ne preocupe, concomitent cu internaţionalizarea şi prezenţa universităţilor româneşti în ierarhiile internaţionale. Mai mult decât atât, rezultatele cercetării româneşti nu trebuie să mai rămână în biblioteci, ci să meargă automat către potenţialii beneficiari, care au capacitatea de a valorifica rezultatele cercetărilor, cum sunt firmele, administraţii locale, Guvernul şi alte entităţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Dragi colegi parlamentari,

Dragi români,

"Extremismul este un măr otrăvit pentru democraţie"

Turul I al alegerilor prezidenţiale din 4 mai a tras un semnal de alarmă pentru democraţia românească. Ascensiunea discursului extremist şi antieuropean nu mai este o ameninţare distantă, este o realitate pe care trebuie să o gestionăm cu responsabilitate.

Este datoria noastră, a decidenţilor politici de bună-credinţă, să-i facem pe români să înţeleagă că extremismul nu oferă soluţii reale - acesta doar exploatează frica şi perpetuează ura colectivă.

România nu îşi permite să piardă direcţia câştigată cu greu în ultimii 36 de ani. Drumul nostru este clar: apartenenţa la Uniunea Europeană şi la Alianţa Nord-Atlantică. Acestea reprezintă unicele garanţii ale păcii, prosperităţii şi libertăţii de care ne bucurăm datorită sacrificiilor realizate la Revoluţie.

Nu putem construi o ţară modernă cu lideri care contestă statul de drept sau care promovează conspiraţii anti-occidentale. Nu putem creşte economic cu politici care ne izolează de Uniunea Europeană. Nu putem fi în siguranţă dacă ne îndepărtăm de NATO. Fără aceşti doi piloni fundamentali nu putem fi o ţară prosperă şi liberă.

Este nevoie de o mobilizare clară, atât politică, cât şi civică, în faţa extremismului. România are în faţă o alegere fundamentală în cel de-al doilea tur de scrutin: între o persoană care promovează valorile europene, cu investiţii, locuri de muncă, infrastructură, parteneriate strategice solide, şi o persoană care poate destabiliza instituţiile statului de drept şi poate periclita tot ce am construit după 1989.

Acum, mai mult ca oricând, este nevoie de unitate în jurul principiilor care definesc o democraţie autentică: respectul pentru lege, independenţa justiţiei, combaterea corupţiei şi transparenţa în procesul de guvernare.

Fac un apel sincer şi hotărât către fiecare cetăţean al României: nu vă lăsaţi păcăliţi de promisiuni care sună frumos, dar care inevitabil vor duce la haos! Informaţi-vă, votaţi conştient, apăraţi democraţia cu votul vostru! Drumul înainte nu este cel al urii. Drumul nostru este cu partenerii europeni şi se cuantifică în investiţii, educaţie, locuri de muncă şi acces neîngrădit la piaţa europeană. Dacă vă mai îndoiţi, faceţi o comparaţie cu nivelul de trai pe care românii îl aveau înainte de intrarea în Uniunea Europeană şi veţi avea răspunsul. Trebuie să rămânem ancoraţi în marea familie euroatlantică, pentru apartenenţa noastră la o lume a libertăţii şi a statului de drept.

România trebuie să fie un pilon de stabilitate şi încredere, un exemplu de maturitate democratică în Europa de Est. Valorile europene sunt scutul nostru. Ele nu sunt negociabile. Alegerea unei căi apropiate de Rusia ar însemna o ruptură periculoasă de tot ceea ce am clădit cu greu şi cu multe piedici instituţionale.

Dragi români,

Vă rog să mergeţi la vot în turul al doilea, să alegeţi lucid şi responsabil!

Mulţumesc.

Deputat Marius-Felix Bulearcă, Circumscripţia Prahova.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Paul Dimitriu. Nu este, nu?

Mergem mai departe.

Grupul SOS.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi deputaţi,

La mulţi ani de 10 Mai, Ziua Independenţei României, ziua în care afirmăm cu mândrie şi responsabilitate că România a fost, este şi trebuie să rămână liberă, suverană şi independentă!

Pe 9 mai 1877, marele patriot român Mihail Kogălniceanu a rostit cu tărie, în faţa Adunării Deputaţilor: "Suntem independenţi! Suntem o naţiune de sine stătătoare!". Aceasta a fost declaraţia politică şi istorică a voinţei românilor.

O zi mai târziu, pe 10 Mai 1877, domnitorul Carol I a semnat proclamaţia oficială, consfinţind astfel independenţa României, prin actul de stat.

Este esenţial deci să cinstim ambele date, 9 şi 10 Mai, pentru că ambele marchează Independenţa României!

Astăzi ne amintim şi de cei peste 10.000 de eroi români căzuţi în Războiul de Independenţă. Pentru aceşti bravi români, unii fără morminte sau cruci, aprindem în suflete candela recunoştinţei.

Pentru că, fără 10 Mai 1877, nu am fi avut 1 Decembrie 1918. Fără o Românie mică, dar independentă, nu am fi avut România Mare. Fără victoriile şi sângele vărsat pe câmpurile de luptă de la Plevna, Griviţa, Opanez, Smârdan şi Vidin, nu am fi putut uni mai târziu Basarabia, Bucovina şi Transilvania cu patria-mamă.

Din păcate, România de astăzi este divizată, împărţită între tabere politice, între pseudoelitele globaliste şi românii de rând, între cei care vând ţara pe bucăţi şi cei care o iubesc. În loc de unitate, se încurajează dezbinarea noastră. În loc de respect faţă de istorie, ni se impune uitarea, pentru că, an de an, autorităţile statului ignoră 9 şi 10 Mai, zilele Independenţei româneşti, şi aleg să celebreze "Ziua Europei" sau "Ziua Victoriei împotriva fascismului", în condiţiile în care 9 Mai 1945, pentru România, nu a fost o victorie. A fost începutul instaurării comunismului, al pierderii unei treimi din teritoriul naţional, Basarabia, Bucovina de Nord şi Herţa rămânând captive în componenţa URSS. Atunci au început internările în lagăre de deţinuţi politici, s-a instaurat cenzura, s-a trecut la naţionalizarea întreprinderilor, la colectivizarea forţată a agriculturii şi dictatura partidului unic comunist.

Astăzi, pericolul nu mai poartă uniforma roşie, ci vine în costume europene şi strategii globale. Se construieşte o nouă utopie: Statele Unite ale Europei - un proiect în care România ar fi redusă la statutul de provincie obedientă, fără drept real de decizie, guvernată de la Bruxelles de comisari nealeşi, ca altădată de comisarii sovietici.

Naţionaliştii români spun nu acestui scenariu prin care ţara noastră ar fi redusă la statutul de colonie marginală ale unor utopice State Unite ale Europei, şi îi asigurăm pe toţi românii că vom continua lupta pentru o Românie suverană şi independentă şi pentru o Europă a statelor şi a naţiunilor libere şi independente.

10.000 de români au murit în Războiul de Independenţă, pentru ca noi să trăim într-o ţară liberă, nesupusă niciunei puteri străine. Şi nu avem voie să uităm! Nu avem voie să cedăm! Nu avem voie să trădăm!

România trebuie să-şi păstreze valorile, tradiţiile şi dreptul de a-şi hotărî singură destinul!

România a fost, este şi în veci va rămâne - liberă, suverană şi independentă!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei politice: "Şcoli fără toalete funcţionale, în 2025 - o ruşine naţională şi un eşec administrativ".

Stimaţi colegi,

Suntem în anul 2025, iar în judeţul Vaslui persistă situaţia inacceptabilă a existenţei şcolilor cu toalete în curte.

Între 2019 şi 2024, Guvernul a alocat peste 20 de milioane de lei pentru judeţul Vaslui, cu scopul de a moderniza grupurile sanitare din unităţile de învăţământ, sumă ce ar fi trebuit să fie suficientă nu doar pentru modernizarea infrastructurii sanitare existente, ci şi pentru construirea unor spaţii complet noi, moderne, care să asigure condiţii decente pentru elevi şi cadrele didactice.

Cu toate acestea, în anul 2025, în judeţul Vaslui există încă 30 de unităţi şcolare în care lucrările nu au fost finalizate. Multe dintre acestea au beneficiat de finanţare repetată, dar situaţia a rămas neschimbată. Copiii sunt în continuare trimişi în curte, indiferent de vreme, către toalete vechi, insalubre, fără apă, fără lumină, fără un minim confort sau igienă.

Cazuri concrete: şcoala din satul Gara Banca, din comuna Banca, care a primit peste 100.000 de lei, dar grupul sanitar nu este funcţional. Sau cazul şcolii gimnaziale din Sărăţeni, oraşul Murgeni, unde lucrările au fost finanţate de două ori, dar elevii învaţă în aceleaşi condiţii ca acum 15 ani.

La fel stau lucrurile şi în alte localităţi, precum:

- Şcoala primară din satul Frasinu, comuna Poieneşti;

- Şcoala din Gârdeşti, comuna Voineşti;

- Grădiniţa din Păltiniş, comuna Băceşti.

În toate aceste cazuri fondurile au fost alocate, dar nu s-au materializat în condiţii mai bune pentru elevi. Asta înseamnă fie că banii nu au fost suficienţi, fie că nu au fost folosiţi corect, fie că cineva nu şi-a făcut treaba.

Deci, apar întrebări fireşti:

- Pe ce criterii au fost făcute aceste alocări de fonduri?

- Cum au fost urmărite lucrările?

- Cine răspunde pentru faptul că, după milioane de lei cheltuiţi, nu avem rezultate concrete?

- De ce lipsesc explicaţiile oficiale, iar autorităţile locale tac?

Autorităţile centrale susţin că judeţul Vaslui "nu mai apare pe listă" în Hotărârea de Guvern din aprilie 2025, însă anexa acelei hotărâri menţionează 30 de şcoli în care lucrările nu au fost finalizate. Această discrepanţă evidenţiază o lipsă de transparenţă şi o deconectare de la realităţile din teren.

Nu putem vorbi despre o Românie educată şi modernă, atâta timp cât copiii sunt nevoiţi să înveţe în condiţii pe care niciun părinte nu le-ar considera acceptabile pentru propriii săi copii. Considerarea acestor condiţii drept normale este o insultă la adresa acestor comunităţi.

Fac un apel direct către autorităţile centrale şi locale: opriţi risipa şi minciuna! Publicaţi listele reale cu lucrările neterminate! Cereţi socoteală celor vinovaţi şi direcţionaţi fondurile unde este, cu adevărat, nevoie, nu pe criterii politice.

Educaţia începe cu respectul pentru copii, oriunde s-ar afla ei, astăzi, în România.

Educaţia începe cu demnitate, nu cu toalete în curte.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar POT, doamna deputat Maria Cernit. Este?

Domnul deputat Sergiu-Lucian Matei.

Domnul Sergiu-Lucian Matei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"La graniţa dintre epoca faxului şi era fondurilor europene"

Nu poţi construi viitorul cu politicieni care trăiesc în trecut - şi nici cu pixul lor uitat pe birou din 2008.

Îşi fac selfie-uri la evenimente pe care nu le-au organizat, în proiecte pe care nu le-au înţeles, cu oameni pe care nu-i vor mai vedea.

Şi totuşi, mulţi dintre ei sunt "aleşi din nou". Pentru că în România, dacă schimbi bordura, eşti gospodar. Dacă pui două bănci, eşti vizionar. Şi dacă pui gazon artificial, eşti aproape ministru.

Îi recunoşti foarte uşor pe politicienii vechi:

- Se ridică doar când votează "pentru ei";

- Când se vorbeşte despre digitalizare, întreabă dacă este compatibil cu faxul;

- Şi consideră transparenţa o greşeală de imprimare.

Unii nu ştiu să fure. Alţii nu ştiu altceva.

Unii nu ştiu să mintă. Alţii nu ştiu cum să se oprească.

Pe de altă parte, suntem noi, noii politicieni, care venim entuziaşti, venim cu idei, cu prezentări în PowerPoint. Noi, reprezentanţi ai Partidului Oamenilor Tineri, nu ştim să furăm, ştim doar să construim. Noi am intrat în politică din necesitate şi pentru că nu mai putem îndura ce se întâmplă.

Între vechi şi noi s-a creat o ruptură. Nu de generaţie, ci de intenţie.

Aşa că, dragi colegi, să lăsăm un pic diferenţele de generaţie şi să ne întrebăm: Dacă mâine am merge la vot fără funcţie, fără partid sau fără PR... câţi dintre noi am fi aleşi din nou pentru ce am făcut?

Să ştiţi că noi ne-am înscris într-un contract cu cetăţenii. Iar timpul nu mai are răbdare cu politica de faţadă.

Poporul are internet. Are memorie. Şi are tot mai puţin umor.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Rozália Biró? Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor depune în scris.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Alexandrin Moiseev? Nu este.

Doamna Monica Ionescu? Nu este.

Domnul Radu-Mihail Ionescu?

Nu sunt.

Mergem din nou la Grupul PSD.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Virgil Chirilă? A revenit? Nu.

Vor depune declaraţii în scris domnii deputaţi - Ştefan Ţintă, Liviu-Bogdan Ciucă, Ion-Alin Tomoescu, Romeo-Daniel Lungu şi, de asemenea, dacă nu revine, domnul Virgil Alin Chirilă.

Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a atrage atenţia asupra unei situaţii care afectează nu doar patrimoniul natural al României, ci şi încrederea cetăţenilor în autorităţile statului: modul precar în care este monitorizat pescuitul comercial pe lacul Stânca-Costeşti, în judeţul Botoşani.

Evenimente recente, documentate public de Rangerii Prutului şi Poliţia de Frontieră, au adus în atenţia opiniei publice posibile acte de braconaj şi pescuit ilegal în plină perioadă de prohibiţie. Plase abandonate, plase monofilament interzise, peşte cu icre comercializat în pieţele din Suceava - toate acestea ridică întrebări fundamentale: Cine controlează cu adevărat acest domeniu? Unde se opreşte legea? Şi ce fac instituţiile responsabile pentru a proteja resursa acvatică a Moldovei?

Am adresat în acest sens o interpelare parlamentară oficială către:

- Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură;

- Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani;

- Direcţiile Administraţiilor Pieţelor din Botoşani, Suceava şi Iaşi.

Solicit transparenţă completă privind:

- numărul autorizaţiilor de pescuit şi al uneltelor legale folosite;

- cantităţile de peşte raportate şi fiscalizate în ultimii 5 ani;

- controalele efectuate în teren şi în pieţe, în special în perioadele de prohibiţie.

Este inadmisibil ca resursele naturale ale Moldovei - şi ale României - să fie lăsate pradă abuzurilor sau complicităţilor administrative.

Avem obligaţia de a proteja nu doar peştii din Prut, ci şi dreptatea, legea şi viitorul comunităţilor locale care depind de acest ecosistem.

În calitate de deputat şi cercetător, voi continua să susţin măsuri ferme pentru apărarea resurselor naturale şi pentru garantarea transparenţei instituţionale în faţa cetăţenilor.

Gurlui Silviu, Grupul parlamentar AUR, Iaşi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels? Nu este.

Domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ameninţări, abuzuri şi fraudă electorală - realitatea din comuna Rojişte, judeţul Dolj, în ziua alegerilor!".

Stimaţi colegi,

În data de 4 mai 2025, românii au scris o pagină istorică.

AUR a zguduit sistemul din temelii, iar vocea naţiunii, strigată prin vot, a fost auzită în toată ţara. Preşedintele, George Simion, i-a învins zdrobitor pe toţi ceilalţi candidaţi - nu prin manipulare, nu prin promisiuni goale, ci printr-un mesaj curajos, sincer, profund românesc.

Românii au arătat că nu mai pot fi călcaţi în picioare, păcăliţi, cumpăraţi şi conduşi de marionetele sistemului corupt. A fost un vot pentru demnitate, pentru identitate, pentru România adevărată.

Această victorie nu este doar una electorală, ci este şi una morală şi identitară - poporul român şi-a regăsit curajul. Dar tocmai pentru că această forţă populară a fost atât de puternică, sistemul a intrat în panică şi a reacţionat cu disperare. A încercat, pe toate căile posibile, să falsifice votul, să obstrucţioneze procesul democratic şi să păstreze controlul cu orice preţ. A declanşat toate mecanismele de manipulare, intimidare şi fraudare a alegerilor. S-a recurs la metode vechi, ruşinoase, antidemocratice.

Am fost martor direct la aceste abuzuri. În judeţul Dolj, în comuna Rojişte, în calitatea mea de deputat al României, cu toate drepturile constituţionale şi legale ale unui parlamentar aflat în exerciţiul funcţiunii, m-am prezentat la o secţie de votare pentru a observa şi verifica respectarea legii. În loc să găsesc un proces corect şi liniştit, am fost întâmpinat de primarul din localitate cu ameninţări directe, injurii şi comportament agresiv. Acesta m-a alungat din zona secţiei, deşi aveam dreptul legal şi constituţional să mă aflu acolo.

Am sesizat imediat cele întâmplate şi am anunţat reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne prezenţi în zonă. Cu toate acestea, în mod absolut revoltător, aceştia au asistat pasiv la întreaga scenă de abuz şi intimidare, fără a lua niciun fel de măsură concretă pentru a opri aceste fapte.

Mai mult, am observat procesul organizat de transport a aproape 400 de persoane din alte localităţi, aduse cu autocarele să voteze pe liste suplimentare în comuna Rojişte. Este un model clar de "transfer de votanţi", o tehnică de influenţare a rezultatului alegerilor, folosită în mod ruşinos pentru a favoriza un anumit candidat al sistemului.

România nu poate merge înainte dacă permite ca alegerile să fie pângărite de frică, ameninţare şi corupţie locală.

Democraţia nu este opţională. Iar legea trebuie să se aplice tuturor, indiferent de funcţie sau partid. De aceea, nu pot accepta ca aceste abuzuri să rămână nepedepsite şi voi sesiza oficial Ministerul Afacerilor Interne.

Vă mulţumesc.

Deputat Ionel Gheorghe, Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, mai este cineva în sală?

Atunci, vor depune declaraţii în scris domnii deputaţi - Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Dorel Vulpoiu şi, de asemenea, doamna Ramona-Ioana Bruynseels.

De la Grupul PNL nu mai este nimeni.

Grupul parlamentar al USR?

Anunţ parlamentarii care vor depune declaraţii în scris: Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Ioan Balan, Dumitru Ţiplea, Aneta Matei, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Cristian Buican, Bogdan-Iulian Huţucă - aşadar, din Grupul PNL.

Din partea Grupului USR, dacă nu mai este nimeni, domnul Alexandru-Paul Dimitriu va depune declaraţia în scris.

Din partea Grupului SOS România?

Vor depune atunci declaraţii în scris - Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu, Rodica Plopeanu, Vasile Nagy, Cosmin Guşă.

Din partea Grupului POT, doamna Maria Cernit? A venit? (Vociferări.) Poftim? (Vociferări.) N-a venit.

Domnul deputat Răzvan-Mirel Chiriţă.

Vă rog.

Domnul Răzvan-Mirel Chiriţă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "România nu mai are nevoie de ordonanţe sterile. Are nevoie de administraţii responsabile, cu standarde clare şi oameni care răspund".

Stimaţi colegi,

Dragi români,

În plină agonie politică, Guvernul demisionar condus de domnul Marcel Ciolacu a ales să legifereze prin ordonanţă de urgenţă o aşa-zisă "reformă" a domeniului urbanismului şi construcţiilor. Fără consultare publică, fără studii de impact, fără analize serioase, fără respect pentru Parlament.

Aceasta nu este decât o activitate birocratică anodină, sterilă, prin care Executivul consumă resurse publice ca să mimeze eficienţa administrativă, în speranţa că va păcăli din nou cetăţenii. Dar cetăţenii români nu mai pot fi păcăliţi.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale a arătat fără echivoc că România vrea schimbare - o schimbare profundă, de la guvernarea prin pix şi improvizaţie, către instituţii care lucrează pentru oameni, nu pentru interesele partidelor.

Această ordonanţă introduce un mecanism de aprobare tacită care, în esenţă, este o ficţiune birocratică: cetăţeanul trebuie să meargă la instituţia care a tăcut şi să-i ceară o hârtie în care recunoaşte că... a tăcut. În loc să îndrepte administraţia, Guvernul o încurajează să se ascundă.

De aceea, propun o soluţie reală constând în:

- obligativitatea legală pentru toate autorităţile locale de a elabora şi publica coeficienţi de calitate pentru serviciile publice - adică standarde măsurabile, transparente, cunoscute de cetăţeni;

- răspundere administrativă individuală;

- digitalizarea cu trasabilitate.

La nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti, nu există niciun standard de calitate reglementat.

Trăim într-un oraş unde transportul, curăţenia, iluminatul public, termoficarea şi urbanismul funcţionează haotic, fără criterii clare de performanţă, fără responsabilităţi stabilite public.

În cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, există o structură numită Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice, care ar trebui să elaboreze exact aceşti indicatori.

Această structură este însă cronic subfinanţată, ignorată deliberat de actualul primar general, domnul Nicuşor Dan - mai preocupat de cariera sa politică personală decât de calitatea vieţii bucureştenilor.

Bucureştiul este capitala ţării şi ar trebui să fie modelul de bune practici administrative. În realitate, este un exemplu dureros de administraţie fără reguli, fără evaluare, fără responsabilitate.

Ca deputat al Partidul Oamenilor Tineri spun limpede:

Nu avem nevoie de noi ordonanţe adoptate peste noapte.

Avem nevoie de:

- standarde clare;

- oameni care răspund pentru ceea ce fac;

- instituţii care lucrează pentru oameni.

Funcţionarul public trebuie să fie partenerul cetăţeanului, nu obstacolul său.

Administraţia trebuie să fie predictibilă, nu arbitrariul mascat în tăcere.

Românii nu cer minuni. Cer doar reguli clare, respectate şi sancţionate. Cer respect.

Voi iniţia şi voi depune un proiect de lege pentru standardele obligatorii de calitate şi voi lupta pentru o administraţie articulată, coerentă, în slujba cetăţenilor - nu a partidelor sau a personajelor politice meteorice, aşa cum este Nicuşor Dan.

Vă mulţumesc.

Deputat Răzvan Chiriţă, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului POT, doamna deputat Codruţa-Maria Corcheş. Este?

Vă rog.

Dumneavoastră sunteţi.

Vă rog.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Astăzi, mă adresez colegilor din Parlamentul României, în special reprezentanţilor din Coaliţia de guvernare, cu o întrebare clară şi directă: aţi auzit, în data de 4 mai, din nou, vocea poporului român? O voce care a fost ignorată încă din data de 6 decembrie, când cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale au decis anularea scrutinului prezidenţial.

Totodată, în numele tuturor suveraniştilor din această ţară, îi întreb public pe aceşti nouă judecători dacă au găsit dovezile care stau la baza acestei decizii. Şi dacă da, când le veţi prezenta în mod transparent poporului român?

România s-a săturat să fie minţită, de 35 de ani încoace. Diaspora, românii de peste hotare, privesc cu speranţă spre casă şi vor să se întoarcă - dar nu într-o ţară în care adevărul este ascuns şi voinţa poporului este ignorată.

Unde aţi fost când noi ceream tare şi răspicat reluarea turului 2?

Unde eraţi când candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă fără vreun motiv întemeiat? Aţi închis ochii cu toţii, fiind complici la toate aceste nedreptăţi.

În cele din urmă, România va renaşte şi, împreună, ne vom lua ţara înapoi!

Deputat de Timiş, Corcheş Codruţa-Maria, Partidul Oamenilor Tineri.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR? Nu este nimeni.

Din partea Grupului minorităţilor nu este nimeni.

Din partea neafiliaţilor, domnul Alexandrin Moiseev? Este? Nu este.

Atunci, doamna deputat Monica Ionescu.

Doamna Monica Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În mâini ţin o scrisoare semnată de maestrul Gheorghe Zamfir, unul dintre cei mai emblematici artişti pe care îi are România. Vă rog să urmăriţi cu atenţie cuvintele sale.

"Manifest pentru cultura română

Vă vorbesc despre ceva ce ne defineşte ca popor, ceva ce ne leagă de trecut şi ne proiectează în viitor: cultura noastră. Vă vorbesc astăzi din adâncul sufletului, din locul unde melodiile naiului s-au născut şi au crescut odată cu mine. Cultura este tezaurul nostru cel mai de preţ, o comoară care nu se măsoară în aur sau argint, ci în emoţia pură pe care o stârneşte în inimile noastre. Uitaţi-vă la tinerii noştri artişti. Ei au talent, pasiune şi vor să creeze ceva frumos. Însă, talentul tinerilor noştri artişti are nevoie de sprijinul nostru, de înţelegerea noastră, de generozitatea noastră. Dragi politicieni, acordaţi culturii locul meritat. Sprijiniţi educaţia artistică, finanţaţi tinerii artişti, deschideţi porţile scenelor. Nu lăsaţi talentele să se piardă. Poporul român a dăruit lumii genii. Să continuăm această tradiţie, să nutrim noile talente. Să ne unim forţele pentru un viitor în care cultura este temelie şi far. Să investim în tinerii artişti, să le oferim aripi să zboare, purtând cu ei sufletul românesc".

Semnat, maestrul Gheorghe Zamfir.

Nu putem lăsa apelul maestrului fără ecou.

Stimaţi colegi,

Artiştii României au construit cu talent şi sacrificiu identitatea noastră naţională. Astăzi, mă aflu aici să cer pentru ei respectul şi sprijinul cuvenite, şi anume:

- Cer pentru ei o finanţare semnificativă, mai ales pentru tinerii artişti!

- Pentru seniorii artei cer pensii demne! O reparaţie urgentă pentru anii de nedreptate şi ignoranţă.

- Mai cer educaţie artistică reală în şcoli! De la primul până la ultimul elev!

- Şi, de ce nu, o recompensare durabilă a artiştilor de valoare - cei care au dus numele României pe scenele lumii, în galerii, în paginile cărţilor şi în memoria culturii internaţionale - artişti, poeţi, scriitori - merită un statut special.

Dacă vrem o Românie respectată, trebuie să începem prin a ne respecta artiştii. Acum, nu mâine.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD mai este cineva în sală, dintre colegii care doresc să depună declaraţii?

Din partea Grupului AUR?

Din partea Grupului PNL? Nu.

USR? Nu.

SOS, am anunţat, deci, vor depune declaraţii în scris următorii parlamentari - Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu, Rodica Plopeanu, Vasile Nagy, Cosmin Guşă.

Cred că am mai citit o dată, anterior.

Din partea Grupului POT, domnul Lucian-Nicolae Andruşcă? Este? Nu este. Va depune în scris, atunci.

De asemenea, şi doamna deputat Maria Cernit.

Din partea Grupului UDMR nu mai este nimeni.

Minorităţi, nu.

Din partea neafiliaţilor ar mai fi domnul deputat Radu-Mihail Ionescu. (Vociferări.)

Depuneţi în scris? (Vociferări.) Da? Depuneţi în scris.

Domnul Alexandrin Moiseev?

Dacă nu este, declar închisă şedinţa de astăzi... prima parte a şedinţei din 7 mai.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Rog liderii de grup să îşi invite colegii în sală.

Pe dumneavoastră, cei prezenţi, v-aş ruga să vă ocupaţi locurile, să putem începe şedinţa noastră.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 168.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00; la ora 11.30 vom avea şedinţa de vot final;, iar după - cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb dacă sunt obiecţii sau observaţii. Nu sunt.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse, pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul zilei de 8 mai, Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Doamnă deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Pe 8 mai marcăm Ziua egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, un prilej care, dincolo de caracterul său simbolic, ar trebui să devină un moment de reflecţie sinceră asupra felului în care ne raportăm, ca societate, la ideea de echilibru, demnitate şi recunoaştere a contribuţiei fiecărui individ.

Această zi este importantă şi nu ar trebui trecută cu uşurinţă în rândul celor bifate formal. An de an, problemele reale care afectează vieţile femeilor rămân aceleaşi, sau, aş putea spune, chiar se agravează, fără ca societatea să manifeste o voinţă sinceră de a le corecta.

Ziua egalităţii de şanse ar trebui să ne amintească cât de greu se trăieşte în lipsa egalităţii şi a corectitudinii. Această lipsă nu se reflectă doar în cifre şi statistici, ci mai ales în vieţile femeilor care muncesc din greu, care îşi cresc copiii singure, care îşi asumă roluri esenţiale în viaţa socială.

Ziua de 8 mai este şi Ziua Crucii Roşii, poate că nu întâmplător, în aceeaşi zi vorbim şi despre egalitate. Ajutorul umanitar presupune sprijin din ambele sensuri, pentru femei şi bărbaţi, dar mai ales pentru toţi cei care au nevoie să fie sprijiniţi, ascultaţi şi văzuţi. Aceste valori fundamentale sunt profund legate de ceea ce înseamnă, în profunzime, dorinţa de egalitate.

Egalitatea de şanse presupune acces echitabil, tratament corect şi recunoaştere deplină. Femeile nu cer favoruri, ele cer să fie valorizate şi apreciate.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse, dar mai ales ca femeie care a luptat pentru fiecare pas înainte, îmi asum nu doar exprimarea unei poziţii publice, ci şi responsabilitatea de a susţine măsuri concrete, coerente şi consecvente pentru sprijinirea femeilor.

Cred că fiecare dintre noi are o parte de răspundere în felul în care se construieşte egalitatea socială, prin comportamentul zilnic, prin modul în care alegem să ne respectăm unii pe alţii, să ascultăm şi să nu trecem cu vederea nedreptăţile.

De aceea, în locul unei concluzii, aleg să formulez o invitaţie deschisă şi sinceră - haideţi să ne alăturăm, fiecare dintre noi, în spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea, unui efort comun de a deveni mai respectuoşi, mai empatici şi mai buni, pentru ca egalitatea de şanse să devină o realitate vizibilă, trăită şi împărtăşită.

Mai simplu spus - să începem să fim oameni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc, stimată doamnă.

Înţeleg că pe procedură, domnule Ciubuc, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu toţii sper că ne-am revenit după şocul unora care au primit o lovitură din partea votului românilor şi vreau să vă aduc la cunoştinţă că astăzi ne aflăm într-o criză constituţională.

De ce zic acest lucru? Pentru că, conform Constituţiei României, art. 103 din Constituţia României, prim-ministrul este desemnat de un preşedinte ales.

Ei bine, noi astăzi ne aflăm într-o situaţie în care avem un preşedinte interimar, care, conform Constituţiei, nu poate numi un prim-ministru interimar.

Un prim-ministru poate fi numit de un preşedinte ales, iar un prim-ministru poate exercita funcţia de prim-ministru venind aici, în Parlament, şi primind votul Parlamentului.

Deci, stimaţi colegi, trebuie să înţelegem că aşa ceva numai în România se poate, începând de la anularea alegerilor până la anularea candidaţilor. (Vociferări.) Şi chiar astăzi asistăm la publicarea în Monitorul Oficial a numirii domnului Predoiu ca prim-ministru interimar. (Vociferări.)

Deci, părerea mea este că Parlamentul României trebuie să-şi exercite atribuţiile, iar noi, deputaţii, nu putem asista la nesfârşit ca PSD, PNL, UDMR, chiar dacă au pierdut alegerile prezidenţiale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ciubuc...

Domnul Ciprian Ciubuc:

...să continue uzurparea puterii în stat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ciubuc...

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ciubuc, nu a fost o intervenţie pe procedură, a fost o declaraţie politică pe care puteaţi să o faceţi şi de dimineaţă. (Vociferări.)

Domnul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dragi colegi,

Din fericire, nu suntem în Duma de Stat, aici suntem în Parlamentul României, şi în Parlamentul României - ar fi trebuit şi dumneavoastră, deşi nu o faceţi - se respectă Constituţia. Şi Constituţia nu spune că doar un preşedinte plin poate să exercite atribuţiile de la 108. Dimpotrivă, preşedintele României, fie el interimar, fie el ales.

Prin urmare, ştiu că vă doriţi anarhie, se vede lucrul acesta din modul în care acţionaţi zi de zi, din modul în care acţionează candidatul dumneavoastră la preşedinţie, dar n-o să vă permitem niciodată să băgaţi ţara în haos şi să o duceţi spre Rusia şi Belarus. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule... (Vociferări. Gălăgie.)

Mă bucur să vă revăd, haideţi să intrăm în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public; PL-x 499/2024; procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul, şi anume Guvernul României, doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, vă rog, raportul.

Iar la final, domnule Neagu, vă rog să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că timpul costă şi este cel mai preţios dar pe care ni l-a dat Dumnezeu, o să fiu foarte rapid.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, cu amendamentul admis, redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Timp de dezbateri - două minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, vot pentru timpii de dezbatere.

207 voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptaţi.

Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecţii sau observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc; PL-x 415/2024.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnule Voicu Vuşcan, vă rog, raportul.

Domnul Voicu Vuşcan:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc, transmis cu adresa PL-x 415/2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019, cu un nou alineat, alin. (3), în scopul promovării vinului românesc ca tradiţie şi expresie a identităţii româneşti, care merită să fie recunoscute în plan internaţional.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Matieş, Grupul AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Mai este... am mai făcut o iniţiativă legislativă, chiar dacă această lege este mai veche, dar credeţi-mă că producătorul român are nevoie de mult mai mult, nu de zile în care să facem tot felul de sindrofii politice.

Ca preşedinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale, vă spun că produsul tradiţional românesc, care este făcut de români, din materie primă din România, şi după o reţetă tradiţională, şi este mândria noastră, a românilor - din păcate, doar de 1 Decembrie, de Crăciun şi de Paşti -, încă nu este la loc de cinste în România.

Dar am iniţiat, împreună cu foarte mulţi dintre dumneavoastră, în mandatul trecut, o iniţiativă legislativă, lanţul scurt de aprovizionare, cred că vă amintiţi, semnat de toţi PNL-iştii, semnat de toţi PSD-iştii, semnat de toţi UDMR-iştii, semnat de AUR, semnat de toţi senatorii din mandatul trecut. A trecut foarte, foarte rapid prin Senat, pentru că era ceea ce avea nevoie producătorul român. Şi, ce să vezi, în Camera Deputaţilor a stat la sertar 2 ani de zile; după ce toată lumea l-a aplaudat în Senat, a stat în Camera Deputaţilor, la iniţiativa domnului Barbu, vreo 2 ani de zile, în Comisia pentru agricultură. Am încercat acum să-l scoatem la suprafaţă şi să venim în sprijinul producătorului român, şi ce să vezi? Fostului preşedinte al Comisiei pentru agricultură, actual deputat, nu-i mai place. Dânsul l-a votat atunci, l-a susţinut, domnul senator, preşedintele Comisiei pentru agricultură, acum zice că nu mai e bun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Nu mai e bun. De ce? Pentru că nu fac parte din aparatul guvernamental sau nu fac parte din alianţa politică?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi gândiţi-vă la producătorul român înainte de interesele personale!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ţiplea Dumitru.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

România are o moştenire gastronomică unică, modelată de influenţe istorice şi geografice diverse, de la bucătăria dacică, bizantină şi otomană până la influenţe austro-ungare şi franţuzeşti, iar în paralel, tradiţia viticolă românească datează de peste 6.000 de ani, România fiind astăzi în Top 10 producători de vin la nivel european.

Ziua gastronomiei şi a vinului românesc este o oportunitate anuală, în a treia duminică din luna octombrie, de a pune în valoare acest patrimoniu prin evenimente, degustări, expoziţii, colaborări între producători şi bucătari şi promovare internaţională.

Gustul României este o expresie a sufletului românesc, cald, divers, profund şi generos. De la plăcintele moldoveneşti şi sarmalele ardeleneşti până la vinurile din Dealu Mare, Drăgăşani sau Cotnari, România oferă o experienţă culturală completă prin gust.

Rolul diplomaţiei culturale este de a reflecta imaginea României în lume, iar gastronomia şi vinul sunt ambasadori culturali neoficiali, dar extrem de eficienţi.

Oficiile consulare şi misiunile diplomatice pot şi trebuie să promoveze valorile autentice ale României prin evenimente dedicate, să sprijine internaţionalizarea producătorilor români din domeniul agroalimentar şi vitivinicol, să consolideze legăturile bilaterale prin diplomaţia culinară şi schimburi culturale, să atragă interesul pentru turismul gastronomic şi viticol, să încurajeze cooperarea economică între producători români şi parteneri externi, să promoveze...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Ţiplea:

...o Românie modernă, dar ancorată în tradiţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Grupul PNL va vota pentru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Munteanu Valeriu.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

Este arhicunoscut că cele mai bune vinuri româneşti sunt la noi, în Basarabia.

De aceea, propun să ne concentrăm, imediat după alegerile prezidenţiale, pe un obiectiv foarte important, şi anume aducerea Basarabiei acasă.

Astfel, România va deveni poate cel mai mare producător de vinuri. Vin, ca suport de cultură, evident.

Basarabia e România!

Vă aştept întotdeauna în Basarabia la un pahar de vin bun!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc, Grupul SOS.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă cunoaştem cu toţii, suntem pe locul 13 în lume după producţia şi calitatea vinului, dar, din păcate, acest loc este invizibil străinilor.

Cu toţii ştim că în Republica Moldova se produce un vin bun, majoritatea dintre noi comandăm în diferite restaurante unde mergem vinul românesc de peste Prut, dar noi avem foarte bune vinuri în România - şi vă vorbesc în calitate de specialist, inginer în tehnologii alimentare, unde am făcut şi oenologia şi am profesat în acest domeniu.

Vreau să vă spun că în ultimul an, şi observăm cu toţii, tot mai multe crame de origine controlată iau naştere pe diferite domenii astăzi, fie că vorbim de Valea Prahovei, fie că vorbim de Huşi sau Jidvei, în sudul ţării, în Dobrogea; suntem unii dintre cei mai fericiţi beneficiari de terenuri şi de soare.

Aşa că atât soiurile româneşti vechi, când vorbim de Tirasă sau Zaibăr, cât şi vinurile de origine europeană care sunt aclimatizate la noi, sunt nişte vinuri extraordinar de bune.

În acest context, consider că este o lege bună, de a avea Ziua vinului şi în România, cum avem şi la Chişinău, şi să promovăm această cultură care vine de la geto-daci şi să putem atrage cât mai mulţi turişti şi pentru a creşte exportul producţiei vitivinicole din România.

De aceea, consider că este o iniţiativă foarte bună şi cred că, cu toţii, indiferent din ce partid facem parte, vom susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Popa Alexandru.

Nu.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că şi eu o să votez această iniţiativă legislativă, cu o precizare fundamentală - o să vină o zi în care n-o să avem cu ce să marcăm această zi a gastronomiei şi a vinului românesc, dacă nu dezvoltăm acele proiecte prin care să scoatem din faliment 80% din micii producători, din micii fermieri.

Am distrus fermele avicole, am distrus fermele de porci, acum urmează fermele de oi - pesta micilor rumegătoare. Distrugem tot.

Sigur că sunt de acord cu această iniţiativă, trebuie să ne promovăm, dar, din păcate, fondul problemei este grav afectat - agricultorii din România astăzi sunt în faliment, capital de lucru nu, aţi majorat excesiv preţul de producţie şi aţi micşorat cât aţi putut de mult preţul produsului final.

Şi faceţi o paralelă, care erau costurile de producţie în 2017 la cultura de grâu şi preţul final al grâului; mergeţi astăzi, în 2025, şi o să vedeţi costuri de producţie de 5 ori mai mari, iar preţul la jumătate.

Asta înseamnă că, în mod eliberat, aţi dus în faliment micii producători, micii fermieri. Şi nu încercăm - sau nu încercaţi dumneavoastră, că sunteţi la putere, să reparaţi aceste fărădelegi şi aceste atacuri directe la securitatea naţională. Pentru că în momentul în care vorbim de hrană, vorbim de siguranţă şi securitate naţională.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; PL-x 198/2024; procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul comun.

Domnule Vuşcan, vă rog.

Domnul Voicu Vuşcan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, transmis cu adresa PL-x 198/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în baza Comunicării Comisiei Europene 2023/C101/03 privind Cadrul temporar de criză şi de tranziţie pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în formă adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Priescu Florenţa-Ionelia, vă rog.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege, aşa cum spunea şi antevorbitorul, are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 14/2024, care a oferit ajutor apicultorilor pentru pierderile din 2023.

Problema este că în prezent nu avem o intervenţie a statului în acest sector şi apicultorii nu au susţinerea necesară din partea statului român.

Planul naţional apicol oferă, în acest moment, în medie, 4-5 euro pe familia de albine, ceea ce nu este suficient, asta ţinând cont şi de condiţiile grele pe care apicultorii le au de 5-6 ani. Sunt condiţii de mediu care au dus la o producţie scăzută. Sunt condiţii de... neintervenţia statului român, care periclitează această activitate.

Anul acesta, în judeţul Gorj, din cauza temperaturilor scăzute, floarea de salcâm a fost grav afectată şi nu va exista producţie din această floare, din păcate.

De asemenea, nu există o intervenţie a statului român atunci când este vorba de importuri din Uniunea Europeană, din Ucraina, şi asta în condiţiile în care nici piaţă de desfacere nu avem.

Stimaţi colegi,

Compensările parţiale nu sunt suficiente. Este nevoie de o intervenţie permanentă şi continuă dacă dorim ca acest sector agricol să nu se prăbuşească. Prăbuşirea acestui sector duce şi la probleme de mediu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Oltenaşu.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, problemele care afectează apicultura sunt mult mai grave.

Dacă nu o vom sprijini în mod real, aceste probleme se vor transforma în unele de mediu, cu consecinţe catastrofale.

Ajutorul pe care îl primesc acum fermierii este de aproximativ 5 euro pe familie de albine. Această valoare nu acoperă nici măcar un tratament antivarroa.

Sunt necesare pe viitor programe noi şi programe care să sprijine cu adevărat, să fie eficiente, să sprijine apicultura.

Pentru că în titlu este trecut şi numele ţării vecine, vreau să reamintesc că o piedică pentru apicultura românească o reprezintă exact importul de miere de o calitate îndoielnică, din Ucraina, la un preţ mult mai mic decât costurile de producţie ale apicultorilor români.

I-am putea ajuta pe cei din urmă dacă am interzice cupajarea. Etichetarea de astăzi nu obligă nici măcar să se treacă ţările de provenienţă, nici măcar ţara de origine sau procentul de amestec.

O altă problemă sunt pesticidele. Şi aici, România, din păcate, este pe primul loc la derogări în ceea ce priveşte utilizarea lor.

Vreau să vă reamintesc că dacă albinele ar dispărea de pe pământ, în maximum 4 ani şi oamenii nu ar mai exista.

Din această cauză, SOS România va vota pentru acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gurlui Silviu-Octavian.

Scuzaţi-mă, domnule Gurlui, suntem în procedură de urgenţă, de la AUR a vorbit deja un coleg, îmi pare rău.

Domnul Miruţă.

Aceeaşi expresie şi pentru domnul Muncaciu. (Vociferări.)

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Haideţi să spunem lucrurilor pe nume!

Mă uit la colegii de la AUR care se tot perindă pe la microfonul ăsta şi enumeră nişte probleme.

Domnilor, v-aţi atins limita competenţei, pentru că problema dumneavoastră este că la nimic din ceea ce observaţi a fi în statul român o problemă nu aveţi soluţie. Nici dumneavoastră, nici Simion. Sunteţi de 5 ani în Parlamentul României şi vulnerabilizaţi nişte probleme ale românilor care sunt adevărate... (Vociferări. Gălăgie.) dar pentru care nu aţi depus niciun proiect.

De asta, Simion nu va ajunge preşedinte, pentru că este prea subţire... (Vociferări. Gălăgie.) ...este insuficient... (Vociferări. Gălăgie.) să vii în Parlament şi să enumeri nişte probleme, iar tu, de la locul tău de muncă, de 5 ani de zile... (Vociferări. Gălăgie.) să n-ai nicio propunere... (Vociferări. Gălăgie.) nici pentru mediul economic, nici pentru educaţie, nici pentru minerit şi energie... (Vociferări. Gălăgie.) nici pentru sănătate.

"E uşor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune". (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2024 privind reorganizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Administraţie; PL-x 455/2024; în procedură de urgenţă.

Vă rog, iniţiatorul.

Domnul Aurel-Dragoş Drăghescu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Ministerului Dezvoltării, Dragoş Drăghescu, subsecretar de stat.

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai tare!

Domnul Aurel-Dragoş Drăghescu:

Propunem să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege.

Din partea Ministerului Dezvoltării. (Râsete. Vociferări.)

Voci din sală:

Scurt şi la obiect!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu ştiu care variantă e mai bună.

Doamna Moş, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Raportul!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

A! M-am emoţionat.

Domnule Roman, vă rog, raportul. (Vociferări.)

Ei, nu fiţi aşa de exigent, domnule Roman!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Doamnelor şi domnilor colegi,

Întrucât reprezentantul Guvernului a fost extrem de succint, o să fac doar câteva precizări.

Am fost sesizaţi, ca şi Comisie pentru administraţie publică, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2024 privind reorganizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Administraţie.

Suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, care are ca obiect de reglementare reorganizarea Institutului Naţional de Administraţie, ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Dezvoltării. Potrivit proiectului, au fost adăugate noi atribuţii ale institutului - asigurarea de asistenţă tehnică pentru susţinerea dezvoltării administraţiei publice, precum şi diseminarea informaţiilor şi a rezultatelor demersurilor de cercetare-inovare în relaţia administraţie publică - cetăţeni.

Comisia a examinat proiectul de lege şi, urmare a opiniilor exprimate, au hotărât membrii comisiei, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri, doamna Moş Patricia, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Reformarea Institutului Naţional de Administraţie este un pas esenţial pentru o administraţie publică modernă şi eficientă.

Reformarea institutului este vitală pentru profesionalizarea funcţionarilor publici, cei care interacţionează direct cu cetăţenii şi pun în aplicare politicile publice.

Noul proiect extinde atribuţiile institutului, incluzând asistenţă tehnică pentru dezvoltarea administraţiei publice locale şi promovarea cercetării şi inovării în relaţia administraţie - cetăţean.

Cred că este cea mai importantă relaţie administraţie - cetăţean, atunci când ne dorim să vorbim despre o administraţie eficientă.

Ca absolventă a Institutului Naţional de Administraţie, consider că formarea corelată cu nevoile reale ale cetăţenilor şi cu obiectivele de modernizare a statului face diferenţa dintre o administraţie eficientă şi ineficientă.

Trebuie să creştem constant gradul de profesionalizare şi competenţele celor care lucrează în instituţiile publice, pentru a consolida încrederea cetăţenilor în stat, dar şi pentru a oferi servicii de înaltă calitate.

Grupul PNL va vota pentru acest proiect şi susţine cu toată credinţa profesionalizarea funcţionarilor publici.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu ştii dacă să râzi sau să plângi, să-i asculţi pe colegii de la PSD că vorbesc despre profesionalizarea administraţiei publice, după 35 de ani în care au umplut administraţia publică cu amante, cu băieţi cu carnet de la partid. Şi-au bătut joc, pur şi simplu! V-aţi bătut joc, dragi colegi de la PSD, de la PNL şi de la UDMR, de administraţia publică. Şi, evident, repet, nu ştiu... să râd, să plâng... să vă aud că tot voi, după 35 de ani, tot voi vreţi să o profesionalizaţi.

Ştiu că acum s-a pus în mişcare maşinăria de propagandă a USR-ului, finanţată cu banii băiatului ăluia care are afaceri în Rusia şi în Belarus.

Şi, acum - atenţie mare - zice: "George Simion vrea să-i dea afară pe bugetari"... Vai, vai, vai, vai, vai!

Nu, George Simion spune, de 5 ani, că administraţia publică este infestată de băieţi cu carnet de la partid care freacă menta, de amante şi de ageamii care intoxică administraţia publică. De aceia trebuie să scăpăm!

În ultimii 5 ani, peste 50.000 de oameni au fost angajaţi în administraţia publică. Şi n-au fost angajaţi nici profesori, nici medici, nici pompieri, nici poliţişti, nici jandarmi, nici brancardieri. Nu! Au fost angajaţi... amante. Au fost angajaţi ageamii, prin structurile centrale ale statului, care nu fac nimic altceva decât freacă menta. Că îi vedeţi la rezultate, îi vedeţi la implementarea PNRR-ului, îi vedeţi la absorbţia fondurilor europene. De aceia vrem să scăpăm! Noi vrem să-i păstrăm în administraţia publică pe cei care au dat concursuri pe bune, au luat şi muncesc, pentru că în administraţia publică sunt, într-adevăr, sute de mii de români care muncesc.

Cei cu carnet de la partid trebuie să se ducă să muncească în sectorul privat, dacă într-adevăr se pricep la ceva. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă...

Domnule deputat Tanasă, numai o menţiune foarte neutră. O cunoaşteţi pe doamna Moş. Nu este de la PSD, este de la PNL.

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Am înţeles.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu drag.

Doamna Buzoianu.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Nu v-aţi săturat ca, după fiecare declaraţie a domnului George Simion, să veniţi în acest plen să spuneţi că e o greşeală, că e scos din context, că, de fapt, a vrut să dea o altă cifră?

A spus domnul 500.000 de oameni. După aia şi-a dat seama că nu prea are cum să funcţioneze asta. Vine astăzi şi spune că e o greşeală.

A spus George Simion: "Case la 35.000 euro".

Astăzi vine şi spune: "Ups, pardon, am făcut un fel de campanie de marketing". (Vociferări. Gălăgie.)

De câtă campanie de marketing credeţi că au nevoie românii, în loc de măsuri pe bune, reale, cu cifre nu scoase din buzunar, ci pe bune, matematic făcute?! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi şi colege,

Sunt nevoit să vă spun, din nou, că atunci când un proiect aflat pe ordinea de zi este în procedură de urgenţă, din partea fiecărui grup parlamentar are dreptul să ia cuvântul un singur reprezentant.

Aşadar, singurul care mai poate vorbi este domnul Manole, de la PSD, întrucât de la USR au vorbit, de la AUR au vorbit.

Mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Petre-Florin Manole:

N-aş fi luat cuvântul dacă nu se aduceau nişte critici injuste la adresa partidului şi a grupului parlamentar din care fac parte, dintr-o zonă care nu cred că are legitimitate, din motivele următoare.

Înnoiţi Parlamentul şi schimbaţi România cu un senator care are maximum 10 clase, şi pe alea făcute la seral, şi care nu ştie să vorbească şi să scrie?!

Înnoiţi România şi mediul funcţionăresc, şi administraţia, cu aşa ceva?!

Înnoiţi Parlamentul, societatea politică şi administraţia centrală cu neamuri care sunt aduse în Parlament - rude, prieteni, iubiţi, (Vociferări.) la vedere, cu Partidul Oamenilor Tineri populat de 60 plus?! (Vociferări. Gălăgie.)

Nu vă e un pic ruşine?!

Credeţi că aşa se repară vreodată ceva?!

Credeţi că sunteţi singurii care fac asta şi nu vă văd oamenii?! Nu, vă văd oamenii! Şi cred că ar trebui să nu mai "fugem" (Vociferări.) de gramatică şi să nu mai "fugem" de responsabilitate. (Vociferări.)

Asumaţi-vă declaraţiile greşite şi proaste, că sunt aşa ceva, şi puneţi-vă parlamentarii cu burta pe carte. Învăţaţi-i să scrie şi să citească şi poate îi treceţi chiar în clasa a XI-a, poate le luaţi chiar Bac-ul... (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, doamnă Gavrilă. (Vociferări.)

Nu v-am auzit, dar v-am invitat frumos şi curtenitor la microfon.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bun.

Dacă tot suntem la declaraţii politice... (Vociferări.)

Domnule Manea, da ... (Vociferări. Gălăgie.)

Mai încet, mai încet, mai încet!

Bunul-simţ nu există la PSD, care a băgat România în 200 de miliarde de euro datorie!

Oamenii care trebuie să-şi ia împrumuturi de la bancă trebuie să plătească dobânzi de 10-15% din cauza "profesioniştilor" ca voi, "profesionişti" ca voi ...

Domnul Petre-Florin Manole (din sală):

10 clase! De ce "fugem" de şcoală?!

Doamna Anamaria Gavrilă:

... "profesionişti" ca voi! (Vociferări. Gălăgie)

Băi, nesimţitule! Nu mai zbiera... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stop, stop, stop!

Doamnă Gavrilă,

Apropo de bun-simţ şi de discurs public... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamnă Gavrilă,

Cât stau pe acest scaun nu vă permit să folosiţi asemenea cuvinte, de la microfon!

It's gone! (Vociferări. Aplauze. Gălăgie.)

Stimaţi colegi,

Stimaţi colegi din sală,

Haideţi să păstrăm liniştea!

Doamnă Gavrilă, câte secunde mai aveţi?

Sper că le veţi folosi prin a vă cere scuze pentru cuvântul folosit.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Nu suntem la grădiniţă, domnule Suciu!

Aţi pierdut puterea.

Îmi pare rău, trebuie să lăsaţi cale liberă! (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Gavrilă,

Rezultatul unor alegeri nu înseamnă că vă lipsesc cei 7 ani de acasă şi vă permiteţi de la acel microfon să spuneţi "mă" şi alte cuvinte! Şi nici comportament ca afară, pe hol!

Şi asta v-o spun cu toată drăgălăşenia.

Vă rog să luaţi loc.

Domnule Coarnă, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vedeţi de ce Parlamentul României este în sondajele publice extrem de slab cotat? Pentru că românii au alte aşteptări de la noi. Românii vor de la noi legi bune. Românii vor de la noi să guvernăm pentru români. Românii vor de la noi cu totul altceva.

Eu sunt de acord şi cu domnul Manole, şi cu domnul Anamaria... (Râsete.) cu doamna Anamaria. (Vociferări.) Scuze, se întâmplă! Se întâmplă! E o greşeală pe care mi-o asum şi o corectez.

Dar ce trebuie să înţelegeţi dumneavoastră, de la putere? Că nu-i vorba despre cei cu 8 sau cu 12 clase. Dumneavoastră i-aţi băgat în Parlament, prin atitudinea politică pe care aţi dezvoltat-o în ultimii 35 de ani.

Oamenii caută o altă cale. Au votat în orb şi a ieşit ce-a ieşit!

Încercaţi să vă schimbaţi dumneavoastră, schimbaţi politicile şi atunci lucrurile se vor aşeza în bine, domnule Manole, că ne cunoaştem foarte bine şi eu vă respect. Dar încercaţi să schimbaţi politica şi guvernaţi pentru România. Şi atunci sigur că va fi cu totul altceva.

Nu vă raportaţi la ei, raportaţi-vă la dumneavoastră!

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Făget, din partea Grupului SOS.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că am uitat la ce punct suntem. Suntem la punctul 12 şi se referă la acest proiect de lege.

Am văzut că... colegii mei n-au avut subiect şi au vorbit despre politică.

Partidul SOS va vota împotrivă, pentru că considerăm că această modificare legislativă se referă la o lege organică, având în vedere că vorbim despre administraţie.

Cu siguranţă, după ce AUR va intra la putere, îşi vor aduce şi colegii noştri în administraţia centrală, locală, cunoştinţele, aşa cum au făcut şi cei de la putere.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă; PL-x 519/2024.

Guvernul, dacă doreşte? Doreşte Guvernul? Doreşte.

Iniţiator.

Vă rog.

Doamna Stela Firu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

Prin acest act normativ s-au avut în vedere următoarele: corelarea unor prevederi ale Legii nr. 263/2004 cu cele ale art. 64 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

De asemenea, includerea, ca atribuţie a Direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, a obligaţiei de a emite autorizaţie sanitară de funcţionare, în baza referatului de evaluare.

Şi, a treia prevedere avută în vedere în actul normativ, este înfiinţarea centrelor de permanenţă în zonele rurale şi în urbanul mic cu minimum 5 posturi de medic, până în prezent fiind vorba de 7 posturi.

Mulţumesc.

Vă rugăm să acordaţi un vot favorabil acestui act normativ.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Comisia pentru sănătate şi familie.

Vă rog, domnule preşedinte Rogobete.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004.

Intervenţiile legislative vizează, pe de o parte, corelări ale unor prevederi cu Legea nr. 95/2006, respectiv înfiinţarea centrelor de permanenţă în zonele rurale şi în urbanul mic cu minimum 5 posturi de medic, iar prin excepţie de la prevederile art. 11, care reglementează programul de funcţionare a centrelor de permanenţă, programul de funcţionare a centrelor de permanenţă din zonele Munţii Apuseni şi din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se stabileşte la propunerea medicului coordonator.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie propun plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 39/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Butură Cristina, Grupul AUR.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că, în sfârşit, cineva s-a gândit şi la aceşti oameni din mediul rural, din zonele izolate ale ţării şi greu accesibile, care nu au acces la servicii medicale.

După cum bine ştim cu toţii, avem peste 300 de localităţi care nu au medic de familie, nenumărate sate care nu au nici măcar o farmacie.

AUR a înţeles necesitatea de acum 3 ani, prin prisma Spitalului mobil AUR pe care l-am coordonat, spital mobil care a ajuns la peste 50.000 de români. Majoritatea dintre ei aveau tratamente neschimbate, care nu-şi mai făceau niciun efect, care nu văzuseră un medic de ani de zile. Despre specialişti nici măcar nu poate fi vorba aici.

AUR ţine la sănătatea românilor şi va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Stoica.

Doamna Diana Stoica:

Cunoaştem foarte bine problemele din zonele rurale din România, pentru că acest proiect de caravană medicală - nu ştiu dacă dumneavoastră ştiţi - a fost iniţiat de studenţii de la Facultatea de Medicină, iar apoi proiectul legislativ care permite medicilor să primească bani pentru a presta aceste servicii este un proiect iniţiat de USR, care a trecut de Parlament acum mai mulţi ani de zile.

Dar proiectul de lege despre care vorbim astăzi vine să clarifice dimensiunea localităţilor acelea foarte mici, sub 25.000 de persoane, care beneficiază de această excepţie - minimum 5 medici pentru centrele de permanenţă.

E un "pansament", pentru că noi, în România, avem 328 de localităţi care nu au nici măcar un medic de familie. De unde să aibă 5 medici care să lucreze într-un centru de permanenţă? Avem majoritatea medicilor, aproape jumătate din medicii de familie din România care fie sunt în pragul pensionarii, fie deja au depăşit vârsta de pensionare. Şi ministrul sănătăţii, de 4 ani de zile în funcţie, nu a făcut nici măcar un lucru, nici măcar o măsură pentru a preveni şi a vedea cum să rezolve acest deficit. Nu mai zic de toţi tinerii care finalizează facultatea de medicină, îşi dau examen de rezidenţiat, apoi devin medici specialişti şi - ce să vezi? - nu e loc pentru ei în niciun spital din ţara asta. Ei nu pot să-şi facă meseria pentru care statul român a investit în ei şi ajung să plece prin alte ţări.

Ne mai uităm dacă există vreo strategie pentru resurse umane în sănătate, şi nu există în momentul de faţă nimic. Şi ne întrebăm de ce ne pleacă medicii, de ce avem atâtea localităţi în care n-avem nici măcar un medic de familie. Da, oameni care, evident, nu beneficiază de niciun fel de servicii de asistenţă medicală.

Ne întrebăm de ce avem cea mai mare mortalitate evitabilă din Europa. Şi răspunsul este: pentru că nimeni nu se preocupă de sănătatea românilor.

Mai avem aproape 2 ani din PNRR şi vedem că domnul Rafila pierde bani.

Ne întrebăm dacă o să mai avem vreun spital construit din PNRR, pentru că până acum nu s-a făcut nimic.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vass Levente, Grupul UDMR.

Domnul Vass Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îi felicit pe toţi membrii Comisiei pentru sănătate că au votat şi au aprobat în comisie această ordonanţă de urgenţă.

Este bine, însă este o cârpire. Este o demonstraţie clară că Ministerul Sănătăţii nu are idee cum ar trebui rezolvată radical această problemă.

Dacă ai 7 medici într-un centru de permanenţă, faţă de 5 medici în Delta Dunării, în zonele muntoase, nu ajută absolut la nimic.

Sunt de acord cu antevorbitorul meu.

Trebuie să intervii şi să ajuţi ca ambulanţele să intervină şi să ajute.

Să faci cumva ca un medic de familie, lângă telefon, în timpul nopţii, să ajute tot judeţul.

Sunt centre de permanenţă, 10-20 în judeţe, cu universităţi de medicină. Nu e nevoie de atâtea. Sunt judeţe unde aproape nu există centre de permanenţă care să funcţioneze corect şi în fiecare zi.

Trebuie să ne apucăm şi să facem, într-adevăr, reforme reale.

O să votăm, noi, cei de la UDMR, această ordonanţă de urgenţă, însă ne oferim pentru a găsi soluţii în favoarea cetăţeanului.

Vă mulţumim mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte această lege sunt întru totul de acord cu colega de la USR.

Dar eu aş vrea să vă spun ceva, pe procedură.

Domnilor, nu vi se pare că este anormal câte legi le dezbatem în procedură de urgenţă? Eu asta cred că este vina BP-ului.

Şi încă o dată: vă rog frumos, încetaţi cu politica şi cu propaganda electorală în timpul sesiunilor, pentru că şi aşa avem un timp prea limitat, deoarece BP-ul nu doreşte să muncească prea mult în timpul săptămânii.

Dar, pe lângă asta, să mai ascultăm şi inepţiile din timpul campaniei electorale? Asta nu mi se pare corect.

Iar cei de la USR, să ştiţi că de data asta, (Vociferări.) ... de data asta chiar aţi exagerat.

Asta vreau să vă spun. (Vociferări.)

Da, să vă fie ruşine! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, şi eu o să votez această iniţiativă legislativă, dintr-un motiv simplu.

La baza piramidei sociale stau cele trei mari nevoi: educaţie, sănătate şi siguranţă. Şi sigur că, din păcate, în România sunt zone întregi care nu beneficiază nici de siguranţă corespunzător, nici de educaţie, nici de sănătate. Şi atunci noi trebuie să intervenim. De asta suntem aleşi. Nu să politizăm totul şi să ne certăm zilnic între noi. Oamenii au aceste aşteptări - să îndestulăm cele trei mari nevoi: educaţie, sănătate, siguranţă. Şi atunci, cu toţii, vom fi împliniţi şi noi ne vom îndeplini, dacă vreţi, mandatul faţă de români.

Voi vota această iniţiativă, pentru că este una care, în opinia mea, corectează, cât de cât, în zona de sănătate publică, ceea ce este de corectat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 194/2024; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru buget şi Comisia pentru învăţământ, vă rog.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun privind Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x 194/2024 din 25 martie 2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 18 martie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 183 din 23 februarie 2024;

- avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social nr. 1.451 din 22 februarie 2024;

- avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nr. 13/299/13 mai 2024;

- avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului nr. 7/172/16 aprilie 2024;

- avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nr. 15/93 din 16 aprilie 2024;

- avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale nr. 6/189 din 3 aprilie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2024, care instituie cadrul legal pentru asigurarea burselor elevilor din învăţământul preuniversitar înscrişi în unităţile proprii de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, din fonduri alocate din bugetul de stat, modificarea şi completarea cadrului legislativ cu privire la acordarea indemnizaţiei de hrană şi a voucherelor de vacanţă pentru personalul din sistemul de învăţământ, eliminarea limitării la 1.000 a numărului de unităţi de învăţământ care beneficiază de Programul Naţional "Masă sănătoasă".

De asemenea, se propune aprobarea plăţii unei contribuţii financiare voluntare pentru realizarea lucrărilor de restaurare a statuii de bronz care îl reprezintă pe Sfântul Petru, amplasată pe monumentul arhitectural Columna lui Traian.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Comisia pentru învăţământ a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 10 decembrie 2024.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi, din totalul celor 26 de membri ai comisiei.

În baza prevederilor art. 56 şi 57...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Încercaţi să...

Doamna Ariana-Oana Bucur:

... din Regulament...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... finalizaţi.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Da, ştiu, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am depăşit deja timpul.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Da.

La dezbaterea din Comisia pentru învăţământ a participat, ca invitat, domnul Zoltan Kallos, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învăţământ a propus, cu unanimitatea voturilor, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de asemenea, cu unanimitate de voturi, a propus aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, la rândul ei, a adoptat varianta Senatului.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Da? Şi finalul?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Fraza de final.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Da.

Deci, faţă de cele de mai sus, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în formă adoptată de Senat.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc. Da.

Doamna Turcan, Grupul PNL, dezbateri generale, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Dragi colegi,

Astăzi trebuie să dezbatem şi să votăm o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă care aduce nişte îmbunătăţiri esenţiale la legile educaţiei naţionale. Cea mai importantă este aceea că se renunţă la plafonarea la 1.000 de şcoli a unităţilor care au intrat în Programul "Masă sănătoasă".

În momentul de faţă avem aproximativ 500.000 de copii beneficiari ai Programului "Masă sănătoasă" şi s-a demonstrat că a adus mai mulţi copii la şcoală, a redus abandonul şcolar şi, în acelaşi timp, este un proiect pe care l-am iniţiat în anul 2013. 10 ani am luptat pentru ca Programul "Masă la şcoală" să devină o normalitate pentru copiii din România.

Cel mai important este că, odată cu renunţarea la plafonarea la 1.000 de şcoli, vom putea ca, în anul 2029, să avem generalizat acest program de alimentaţie sănătoasă pentru şcolile din România.

Şi nu suntem singurii care am dezvoltat acest program. În Marea Britanie, în Londra mai exact, primăria a iniţiat acest program în anul 2023 şi este considerat, în Londra, cea mai utilă măsură publică de reducere a abandonului şcolar pentru elevii care învaţă în şcolile din Londra, din Marea Britanie.

În acelaşi timp, prin această ordonanţă de urgenţă se corectează şi modalitatea de acordare a indemnizaţiei pentru hrană şi a voucherelor de vacanţă pentru profesori, şi acestea se acordă la salariul de bază, adică indemnizaţia de hrană şi voucherele de vacanţă se aplică şi celor care sunt în plata cu ora.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Vă îndemn să votaţi acest proiect, pe care îl considerăm util şi, în acelaşi timp, un proiect care a adus...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... mai mulţi copii la şcoală şi a redus abandonul şcolar în România.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog, dintre doamna Mitrea şi domnul Pascariu, un singur vorbitor.

Vă rog să vă alegeţi, grupul.

Bun.

Vă rog.

Domnul Pascariu.

Domnul Mihai-Cosmin Pascariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

AUR susţine educaţia, cum e şi firesc, susţine eliminarea tratamentului discriminatoriu, atât pentru elevii din mediul preuniversitar, din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cât şi pentru personalul din administraţia publică.

În consecinţă, AUR va vota pentru adoptarea PL-x 194/2024.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Diana Stoica, vă rog.

Doamna Diana Stoica:

România încă are una dintre cele mai mari rate de analfabetism funcţional şi cele mai mari rate de abandon şcolar din Europa.

Ştiţi de ce nu merg copiii săraci din România la grădiniţă, în primul rând, pentru că de acolo începe totul, şi apoi la şcoală? Pentru că nu au ce să mănânce, nu au cu ce să se îmbrace. Două lucruri de bază, pe care statul român nu ajută să le suplinească.

În momentul în care avem jumătate de milion de copii care se culcă flămânzi noaptea, ce pretenţii putem să avem de la ei să poată să performeze, să înveţe lucruri noi, la grădiniţă sau la şcoală?

La programul ăsta nu trebuie doar eliminată această limitare la 1.000 de unităţi de învăţământ şcolare, păstrând, totuşi, bugetul alocat pentru anul trecut, că asta face ordonanţa de urgenţă "tocăniţă", care vorbeşte şi despre vouchere, şi despre Columna lui Traian, şi despre... da, masa sănătoasă în şcoli, ci trebuie acordat tuturor copiilor din România care au nevoie de mâncare. Despre asta vorbim, de mâncare, oameni buni! În anul 2025, copiii din ţara noastră nu au ce să mănânce.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Simu, Grupul POT.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Oamenilor Tineri va vota pentru această iniţiativă, pentru că vrem să avem copii la şcoală hrăniţi. Vrem să avem familii hrănite.

Şi îmi pun o întrebare retorică: cât poţi fi de mârşav ca să foloseşti copiii pentru a-ţi creşte electoratul, pentru a da bine pe camere? Care sunt măsurile care să crească nivelul de trai al acestor familii, care să nu simtă frustrare că nu-şi pot îmbrăca copiii şi nu şi-i pot hrăni, care nu-şi pot trimite copiii la şcoală într-o formă decentă - hrăniţi, îmbrăcaţi, spălaţi, curaţi, încălţaţi, care să aibă rechizitele la ei, fără să trebuiască să cerşească ceva de la statul român?

Când o să ne îndreptăm către familii, să fie sânul familiei un loc prosper şi bun? Pentru că de acolo trebuie să începem, de acolo începe adevărată educaţie, din familie; familii pe care voi le neglijaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Cîmpianu, Grupul SOS.

Aşteptaţi, domnule Coarnă, că urmaţi.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Grupul parlamentar SOS România susţine acest PL-x.

Cele patru puncte sunt foarte bune, cu o precizare pentru punctul 5. Ne faceţi în mod forţat să digerăm finanţarea pentru o statuie din Parcul arheologic din Roma, cu câteva luni înainte de un an jubiliar, în care Capitala Italiei profită de 35 de milioane de turişti şi are fondurile necesare pentru a instaura această statuie, în timp ce noi, românii din Italia, avem 40.000 de badante, de asistente care nu sunt tutelate şi nimeni nu se ocupă de ele.

Aceşti 106.000 de euro puteau fi investiţi în centre de integrare, să tutelăm această clasă muncitorească care sunt, la fel ca şi copiii noştri, sunt mamele şi bunicile noastre care, la vârsta de 72 de ani, sunt încă forţate să muncească în acest context tragic.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultimul vorbitor, domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ultimul, dar nu cel din urmă.

Vedeţi ce simplu am trecut noi, de la nevoia de sănătate, la nevoia de educaţie? Exact ceea ce simte societatea că trebuie corectat.

Sigur, şi eu o să votez această iniţiativă legislativă, pentru că sistemul de educaţie are mari probleme. Şi aici putem discuta, dacă vreţi, referitor la cele trei părţi care sunt efectiv prinse în educaţie: şcoală, părinte, copil. Putem dezvolta social de la salariile extrem de mici ale profesorilor. Avem profesori cu gradul 1 didactic, cu 35-40 de ani de vechime, deci gradul 1 didactic, care încasează 1.000 de euro salariul net lunar.

Dacă dumneavoastră vi se pare în regulă, mie nu.

Discutăm despre copii care merg flămânzi la şcoală.

Dacă vi se pare în regulă, mie nu mi se pare în regulă.

Discutăm despre... dacă vreţi, la un moment dat, o contradicţie care se creează între profesor şi părinte. De multe ori profesorii trebuie să salveze copiii de părinţi.

Toate aceste lucruri trebuie să le corectăm noi, aici, pentru că avem sau trebuie să avem înţelepciunea necesară să corectăm ceea ce societatea reclamă cu multă atenţie.

Voi vota această iniţiativă legislativă şi vă mulţumesc pentru faptul că mi-aţi dat posibilitatea să mă exprim.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Pauză.

Ne revedem la 11.30, la votul final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă apropiaţi de locurile dumneavoastră.

Rog liderii de grup să-i anunţe şi pe cei din online că în câteva secunde vom face un vot pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să pregătiţi sistemul de vot.

Haideţi să facem un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

243 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum. Putem începe.

Capitolul I. Legi ordinare

1. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 70/2025.

Vot.

Cu 276 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

2. Proiectul de Lege pentru completarea art. 104 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; PL-x 604/2022.

Vot, vă rog.

Cu 288 de voturi pentru, o abţinere, adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 311/2023.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 33 de abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, domnule Paraschiv, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Hristos a Înviat!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să-i felicit pe colegii din Comisia pentru tineret şi sport, colegii din Comisia pentru învăţământ şi pe toţi parlamentarii care au votat pentru acest proiect legislativ.

Practic, de astăzi facem un pas important în profesionalizarea lumii sportului, rezolvăm o incoerenţă legislativă şi ajutăm în mod concret, concret, entităţile sportive din România, prin contractele de activitate sportivă.

Evident, Grupul AUR a votat pentru, de vreme ce am adus şi 10 amendamente.

Felicitări tuturor!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2021 pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi a art. III din Legea nr. 105/2020 pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative; PL-x 27/2022.

Vot, vă rog.

209 voturi pentru, 76 contra, 22 de abţineri. Adoptat.

Domnul Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci avem un proiect legislativ care exclude semnătura olografă, printr-un O.U.G., astfel încât declaraţia de avere şi declaraţia de interese se pot semna doar cu semnătură electronică calificată.

Trebuie să facem o diferenţiere clară între digitalizare versus identitate digitală şi posibilitate versus obligativitate.

Tehnic, semnătura olografă este întrebuinţată universal, este mai facilă şi este gratuită, iar semnătura digitală prezintă în mod real un risc suplimentar de falsificare fără urmă în cazul unui furt. Şi o spun ca programator care am lucrat mult cu semnături de acest fel.

Juridic, omul este o fiinţă reală, unică, irepetabilă, persoana fiind unicul subiect de drept care se individualizează prin nume, nu prin număr.

În antichitate aveam dictonul "Nomen est omen", adică numele este un destin.

Juridic, semnătura este o consecinţă a numelui. Numele apare astfel ca un mijloc pus la dispoziţia omului pentru a-şi exprima voinţa asupra unui înscris.

Semnătura digitală nu este o semnătură. Este un eufemism care acoperă o schemă matematică, nişte algoritmi. În esenţă, este un număr.

Iar legătura dintre semnătura olografă şi persoană este una directă, nemijlocită, spre deosebire de semnătura digitală, care nu este directă, fiind mediată de un terţ.

AUR este împotriva obligativităţii atribuirii unui număr digital pentru accesul la servicii şi drepturi şi libertăţi.

Pentru clarificare, şi închei, nici Regulamentul european pentru identificare electronică şi nici legislaţia internă nu impun această obligativitate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public; PL-x 499/2024.

Vot, vă rog.

285 de voturi pentru, 15 contra, 4 abţineri. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc; PL-x 415/2024.

Vot, vă rog.

271 de voturi pentru, două contra, 36 de abţineri. Adoptat.

Domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

O să vă spun un lucru surprinzător poate - acestui proiect de lege îi lipseşte ceva; e o parte care ar trebui să ţină de prevenţie şi educaţie.

România are una dintre cele mai mari cantităţi de alcool pur consumate pe cap de locuitor - 12 litri, mult peste media Uniunii Europene.

Deci, atunci când avem asemenea iniţiative, care sunt foarte bune, trebuie să-i învăţăm pe români, pentru că ăsta este rolul nostru, să facem educaţie la un popor cu o rată a analfabetismului de 43%, că... consumul de alcool în exces dăunează. (Râsete.)

Şi nu e nimic de râs. (Vociferări.) Este extrem, extrem de îngrijorător că nu se vorbeşte clar şi răspicat că vinul ar trebui să fie consumat în cantităţi moderate spre mici, pentru că este o dramă... (Vociferări.) în sute de mii, în milioane de familii din ţara noastră... (Vociferări.) violenţa care este adusă de consumul excesiv de alcool este o problemă naţională.

Aşa că, când mai faceţi anumite proiecte de lege, gândiţi-vă şi la educaţie.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Bordian Alexandru, Grupul AUR.

Domnul Alexandru Bordian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi am votat pentru o lege care nu ar trebui tratată ca un gest simbolic, ci ca o decizie strategică. Am votat pentru o iniţiativă care, în ciuda aparenţelor, are un impact mult mai profund decât o simplă sărbătoare trecută în calendar.

Timp de 30 de ani s-a guvernat fără viziune, cu politici copiate de la Bruxelles, fără să se înţeleagă ce are România cu adevărat de oferit. S-au plătit consultanţi străini, s-au creat branduri de ţară care n-au spus nimic despre ce e românesc, dar nimeni n-a sprijinit cu adevărat ce avem autentic - vinurile noastre premiate, reţetele tradiţionale, meşteşugurile locale, producătorii cinstiţi de la sat.

Această lege este un prim pas spre reconectarea României cu rădăcinile ei, nu doar pentru suflet, ci şi pentru economie.

Prin acest vot transmitem un semnal clar - România trebuie să-şi promoveze ceea ce e al ei, şi nu doar de dragul tradiţiei, ci pentru a crea locuri de muncă, pentru a salva sate, pentru a reconstrui o Românie locală sustenabilă.

Partidul AUR a susţinut această iniţiativă tocmai pentru că ea se aliniază cu ceea ce spunem de la început - România trebuie să se ridice pe picioarele ei.

Votul de azi nu este despre un festin gastronomic, este despre recunoaşterea valorii naţionale, despre suveranitatea economică şi despre respect faţă de ceea ce ne defineşte ca popor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor suferite în anul 2023 în sectorul apicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; PL-x 198/2024.

Vot, vă rog.

299 de voturi pentru, 3 abţineri. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2024 privind reorganizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Administraţie; PL-x 455/2024.

Vot, vă rog.

204 voturi pentru, 16 contra, 84 de abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă; PL-x 519/2024.

Vot, vă rog.

307 voturi pentru, unul contra, 2 colegi care nu votează.

Domnul Ungureanu, bănuiesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Şi acum, chiar despre domnul Rafila.

Este în sală? (Vociferări.) Nu este.

România s-a angajat, şi USR a făcut un efort mare cât a fost la guvernare, să avem un plan de reforme, cu bani, numit PNRR, pe sănătate.

Domnul Rogobete este în sală. El a fost secretar de stat şi s-a ocupat după putere de implementarea acestui program.

Aveţi idee câte centre de permanenţă ne-am angajat, prin domnul Rafila, să avem până la finalul anului 2026?

Ştiţi câte erau? 200.

Ştiţi câte sunt în construcţie?

Întrebaţi-l pe domnul Rogobete în pauză. N-o să vă spună. (Arată spre sală cifra zero. Vociferări.)

Aduceţi-ne stadiul, în ce stadiu sunt aceste centre de permanenţă.

Domnul Rafila a extras 20 de milioane de euro din PNRR, pentru consultanţă. Nişte milioane de euro... (Vociferări. Gălăgie.) nişte milioane de euro i-a dat la prietenii de la OMS, şi a făcut aici, în Parlament, nişte mese rotunde şi pătrate... (Vociferări.) pentru resursa umană în sănătate şi la centrele de permanenţă. (Vociferări.)

Aveţi idee ce salarii de mizerie au astăzi asistentele medicale în centrele de permanenţă?

Sunt cele mai neatractive zone pentru medici şi pentru asistente.

Şi acesta este motivul pentru care unităţile de primiri urgenţe sunt supraaglomerate, pentru că centrele de permanenţă sunt prost organizate.

De fiecare dată când mă vedeţi aici, spuneţi: iarăşi despre Rafila?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

L-aţi apărat 3 ani şi este o catastrofă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Rogobete.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Şi nu e vina mea asta, şi nici a USR-ului, e vina voastră. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Rogobete, vă rog.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Dezinformarea, stimate coleg, este ceea ce vă caracterizează.

E chiar un sindrom, aş putea spune, ca medic, să veniţi aici, la microfon şi să minţiţi.

200 de centre comunitare integrate au contract de finanţare semnat încă din anul 2023; 54 dintre ele au construcţia finalizată; alte 100 de centre comunitare au un stadiu de execuţie de peste 50%; şi pentru diferenţă, în acest interval, lucrările sunt demarate.

Iar termenul de finalizare, stimate coleg, este anul viitor, în iunie.

Deci este timp să finalizăm aceste obiective de investiţii.

Ca să-i răspund şi colegei, care probabil nu era informată şi nu a făcut-o sigur cu răutate - în ultimii 2 ani de zile au fost renovate şi dotate 2.500 de cabinete de medicină de familie cu bani din PNRR.

În România se construieşte în sănătate.

Şi, dacă tot vă place să vă jucaţi electoral, în România se construieşte în sănătate; mai puţin în Bucureşti, pentru că nu avem avize de construcţie emise de Nicuşor Dan. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

(Domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu solicită să ia cuvântul.)

Cu părere de rău, explicarea votului nu va deveni o dezbatere între doi colegi. (Vociferări.)

Doamna Dumitrina Mitrea:

În România ar trebui să se construiască, dar nu se construieşte.

După un PNRR care ar fi trebuit să aducă foarte mulţi bani în domeniul sănătăţii şi să vedem în sfârşit o reformă făcută cap-coadă, în sănătate, nu avem nimic, nu se construieşte nimic.

S-au început să se semneze nişte cereri de finanţare pe PNRR, dar nu se întâmplă nimic.

Deci nu avem nimic în sănătate, din păcate.

Colegului de dinainte, de la PSD, care a spus că se construieşte şi că a făcut foarte multe lucruri în sănătate, îi aducem aminte că dumnealui a fost cel care a blocat 300 de locuri pentru medici care ar fi trebuit să fie angajaţi în sistemul de sănătate.

În altă ordine de idei, AUR are soluţii. (Râsete. Vociferări.) Dacă e s-o luăm... (Vociferări.) să dăm un răspuns colegilor de la USR.

AUR are soluţii şi chiar a făcut... (Vociferări.) a făcut un proiect important - 50.000 de români au primit gratuit servicii medicale... (Vociferări.) pe care voi... (Vociferări.) voi, ceilalţi, care aţi condus România de 35 de ani, nu aţi reuşit să le construiţi. Cele 12 spitale regionale parcă erau acum câţiva ani, apoi 8 spitale regionale care ar fi trebuit să se facă prin PNRR şi nu sunt... (Vociferări.) apoi cele 16 spitale judeţene de urgenţă, care sunt doar la nivel de semnare de cerere pentru finanţarea lor. În acest moment, ministrul de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a spus că din cele 16 se vor face probabil 13, dar de fapt nu s-a întâmplat nimic, nu s-a început nimic...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Dumitrina Mitrea:

...iar sistemul sănătăţii nu este reformat. Şi este cel mai important lucru pe care trebuia să-l faceţi măcar în aceşti 35 de ani cât aţi guvernat România. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am mai lansat această invitaţie - vă invit pe toţi, indiferent de culoarea dumneavoastră politică, în cel mai frumos oraş din România, Bistriţa... (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

La Hunedoara!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...în Bistriţa, să vedeţi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ridicat prin PNRR.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Bejinariu (din sală):

Daniel, invit-o pe colega noastră de la AUR!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe toţi.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 194/2024.

Vot, vă rog.

294 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

Capitolul II. Legi organice

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România; PL-x 712/2022.

Vot, vă rog.

210 voturi pentru, 21 contra, 75 de abţineri. Adoptat.

Domnul Ungureanu, explicarea votului.

Explicarea votului, nu dezbaterea de la punctul celălalt, domnule Ungureanu, v-o spun cu tot dragul, o să vă opresc microfonul, pentru că am o presimţire. (Râsete.)

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Aşa am avut şi eu o mare presimţire că dacă voi ajunge la Timişoara voi vedea un spital oncologic construit de la zero din PNRR şi era zero la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...domnul Rogobete acasă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ungureanu...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Zero.

Aţi spus de presimţire şi nu e adevărat.

Şi puteţi verifica asta, dacă e adevărat sau fals.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ungureanu!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Voiam să vorbesc despre ceea ce s-a discutat la dezbateri generale, adică discriminarea, apropo de azil.

Din cauza acestor criminale politici de resurse umane în sănătate, sunt foarte mulţi medici din afara ţării care fac cinste ţării noastre şi care vin să ne salveze viaţa. Şi, când eşti într-o situaţie critică, nu contează culoarea pielii celui care îţi salvează viaţa.

Şi vreau să aduc un omagiu astăzi celor 5.000 de medici care au altă naţionalitate şi care ne salvează viaţa.

Aşa că atunci când mai auziţi despre imigraţie, nu vorbiţi, pe româneşte, ca proştii, in corpore, rasist, pentru că atunci când e vorba de sănătate nu contează nimic mai mult decât competenţa celui care vine la căpătâiul nostru, că e asistent, că e infirmier, că este orice.

Şi, apropo de dezinformare, închei cu ce vă era teamă, la Timişoara, unde e domnul Rogobete jupân, zero stadiu de construcţie din PNRR a unui spital oncologic. (Vociferări.)

Şi, apropo de avize, nu există, la Clinica Sanador din Bucureşti, niciun proiect de clinică de cancer, nici pentru copii, nici pentru adulţi, informaţi-vă! (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ionescu Tudor.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul deputaţilor Partidului SOS România a votat contra modificării art. 11 din Legea privind azilul, pentru că noi respectăm suveranitatea României, respectăm frontierele de stat ale României şi respectăm românii. Pentru că dacă noi, românii, respectăm legea, şi solicitanţii de azil trebuie să respecte legea. Cu atât mai mult cu cât art. 6 al Legii privind azilul precizează foarte clar că solicitanţii de azil nu pot fi extrădaţi sau returnaţi forţat de la frontierele României. Solicitanţii de azil trebuie, deci, doar să aştepte finalizarea procesului de azil, aşa cum este el prevăzut de lege.

Dumneavoastră, în schimb, cei de la PSD, de la PNL, de la UDMR, de la USR, de la minorităţi, prin votul dumneavoastră "pentru" de astăzi, aţi transmis un semnal extrem de periculos către aceşti solicitanţi de azil. Şi mesajul dumneavoastră sună în felul următor - luaţi cu asalt frontierele României, violaţi frontierele României, pentru că nimic nu vi se va întâmpla!

Dumneavoastră aţi votat astăzi, da, pentru suspendarea urmăririi penale şi a judecăţii, da, pentru cei care nu fac altceva decât să violeze frontierele României.

Aţi demonstrat lipsă de respect faţă de Constituţia României, care la art. 1 prevede că România este încă stat suveran şi independent; aţi demonstrat lipsă de respect faţă de Codul penal, care prevede... care incriminează trecerea frauduloasă a frontierei; aţi demonstrat lipsă de respect până şi faţă de această ordonanţă de urgenţă care reglementează frontiera de stat a României şi, în final, v-aţi încălcat propriul jurământ pe care l-aţi depus faţă de ţară şi popor, în calitate de deputaţi - aţi jurat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Tudor Ionescu:

...că veţi respecta independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a României.

Românii vă văd...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Tudor Ionescu:

...românii vă aud, românii nu uită şi românii nu iartă.

Veţi deconta...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

12.

Domnul Tudor Ionescu:

...consecinţele acestui vot politic.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive; PL-x 151/2019.

Vot, vă rog.

302 voturi pentru, o abţinere. Adoptat.

Domnul Mihai Weber, explicarea votului şi în calitate de iniţiator, mai ales.

Domnul Mihai Weber:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să mulţumesc tuturor pentru sprijinul acestei iniţiative, pentru că era nevoie de un act normativ mult mai ferm pentru a stopa tragediile produse de utilizarea elementelor pirotehnice într-un mod necorespunzător.

Datele furnizate de Ministerul Sănătăţii sunt alarmante - peste 600 de copii şi tineri sunt victime şi au rămas mutilaţi pe viaţă numai în sezonul sărbătorilor de iarnă 2024-2025.

Încă o dată mulţumesc tuturor şi mă bucur că a trecut cu un vot covârşitor această iniţiativă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Rog membrii Biroului permanent să vină în sală pentru şedinţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.01.