Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm:

Deputaţii şi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului PSD. (Vociferări.)

OK, faceţi înlocuire.

Dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Declaraţia politică de astăzi este pentru noi, pentru a ne sensibiliza: "Copiii şi dascălii lor - rădăcinile viitorului nostru".

Prima săptămână a lunii iunie ne oferă nouă două momente de reflecţie profundă: Ziua Internaţională a Copilului - 1 iunie şi Ziua Învăţătorului, pe 5 iunie. Două zile strâns legate între ele, fiindcă nu există copil care să poată înflori fără sprijinul unui dascăl şi nu există dascăl împlinit fără bucuria reuşitelor copiilor săi.

1 iunie ne aminteşte că fiecare copil are dreptul la grijă, educaţie, protecţie şi iubire. Este datoria noastră, ca societate, să creăm un mediu în care fiecare copil să poată creşte în siguranţă şi să îşi atingă potenţialul. Este uşor să vorbim despre viitorul copiilor noştri, dar realitatea se construieşte prin fapte: prin şcoli sigure, spitale accesibile, spaţii de joacă, acces la cultură şi susţinere familială.

Copilăria este perioada fundamentală în formarea unui individ - temelia pe care se construieşte întreaga viaţă adultă. Este datoria noastră să ne asigurăm că fiecare copil din această ţară are parte de o copilărie petrecută într-un mediu sigur, protector şi stimulativ. Este datoria noastră să le oferim modelele pe care să le urmeze, să îi ajutăm să distingă binele de rău; este datoria noastră să le oferim şansa să se dezvolte armonios, să înveţe, să viseze şi, mai ales, să devină adulţi sănătoşi şi responsabili.

Tot în săptămâna aceasta, pe data de 5 iunie sărbătorim Ziua Învăţătorului, zi strâns legată de copilărie, zi ce ne invită să recunoaştem public munca şi dedicarea celor care zi de zi formează caractere şi modelează destine. Învăţătorii, educatorii şi profesorii din România merită nu doar recunoştinţă simbolică, ci şi susţinere concretă: condiţii de muncă decente, respect profesional şi un cadru stabil care să le permită să îşi exercite vocaţia.

Educatorii, învăţătorii, profesorii noştri sunt arhitecţii tăcuţi ai următoarelor generaţii. Ei nu doar predau lecţii, ci modelează caractere, deschid orizonturi şi aprind în minţile copiilor scânteia cunoaşterii.

Aceste zile nu sunt doar simbolice. Ele ne reamintesc că educaţia începe în clasă, dar prinde rădăcini în societate, în modul în care copiii cresc armonios, în modul în care fiecare dintre noi preţuieşte munca celor ce se dedică formării generaţiilor viitoare.

În această săptămână, celebrăm speranţa - prin ochii copiilor - şi temelia pe care această speranţă se clădeşte prin munca dascălilor.

Trebuie să investim în educaţie ca într-un proiect de ţară, pentru că, dacă vrem un viitor mai bun, trebuie să fim astăzi mai buni, mai atenţi la copii şi mai recunoscători faţă de învăţătorii lor.

La mulţi ani, dragi copii!

La mulţi ani, dragi învăţători!

România are nevoie de voi!

Vă mulţumesc.

Deputat Maricel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionel Ciunt:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este prilejuită de sărbătorirea Zilei Învăţătorului - 5 iunie.

În fiecare an, la data de 5 iunie, România aduce un omagiu unei profesii fundamentale: cea de învăţător. Ziua Învăţătorului este un prilej nu doar de recunoştinţă, ci şi de reflecţie profundă asupra rolului pe care aceşti formatori de destine îl au în viaţa fiecărui copil, dar şi în destinul colectiv al naţiunii.

Această dată este legată simbolic de naşterea lui Gheorghe Lazăr, cel care în 1818 a înfiinţat în Bucureşti prima şcoală cu predare în limba română, înţelegând - poate mai bine decât oricine - că o ţară educată este o ţară puternică. Fiecare generaţie de dascăli care i-a urmat a dus mai departe această misiune, în tăcere, cu răbdare, cu sacrificii adesea nevăzute, dar cu un impact ce dăinuie o viaţă întreagă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Învăţătorul este primul arhitect de conştiinţă pe care un copil îl întâlneşte. El nu se rezumă doar la a transmite cunoştinţe, ci modelează caractere, formează atitudini, inspiră idealuri. Într-o lume marcată de instabilitate, polarizare şi de crize succesive, învăţătorul rămâne pilonul de stabilitate morală, farul de valori care luminează începutul drumului pentru milioane de copii.

O societate modernă nu poate exista fără învăţători buni, aşa cum un edificiu nu poate sta în picioare fără o temelie solidă. Ei nu doar că pun creionul în mâna unui copil, ci îl învaţă să gândească, să iubească adevărul, să respecte. De aceea, înainte de a clădi spitale, drumuri sau instituţii, trebuie să clădim caractere. Iar pentru asta trebuie să avem grijă de cei care le zidesc în fiecare zi: învăţătorii.

Ca parlamentar şi ca fiu al judeţului Sălaj, loc în care învăţătorii au fost dintotdeauna repere de lumină pentru comunităţi, simt datoria să spun răspicat: educaţia de calitate începe cu învăţătorul respectat şi sprijinit. Oricâte reforme am discuta aici, în Parlament, ele nu vor avea efect dacă nu începem prin a oferi învăţătorilor resurse, încredere, stabilitate şi demnitate.

Dragi colegi,

Ziua Învăţătorului este, în fond, şi despre noi toţi. Pentru că fiecare dintre noi a fost cândva copilul din banca întâi, cel care îşi scria tremurat numele sub îndrumarea acelui dascăl care i-a spus pentru prima dată: "Poţi!". Învăţătorul ne-a învăţat nu doar literele, ci şi curajul, disciplina, răbdarea şi respectul - virtuţi fără de care nu putem construi o societate sănătoasă.

Astăzi, vă invit să ne ridicăm, măcar în gând, în faţa acestor oameni care, cu vocaţie şi modestie, îşi pun sufletul pe tablă pentru fiecare generaţie. Să ne ridicăm nu doar simbolic, ci şi prin decizii politice ferme, care să garanteze că meseria de învăţător va fi, cu adevărat, una de onoare, apreciată nu doar prin vorbe, ci prin fapte.

La mulţi ani tuturor învăţătorilor României!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Fără cetăţeni educaţi, nu avem performanţă în economie şi societate!".

Suntem aproape de finalul anului şcolar 2024 - 2025. Săptămâna viitoare încep deja evaluările naţionale pentru liceeni, iar noi, clasa politică, avem datoria să reflectăm asupra stării sistemului educaţional din România. Ştim cu toţii că educaţia este un domeniu strategic al unei ţări. Prin educaţie de calitate, avem acumulare de competenţe adecvate pentru atingerea unei performanţe superioare la locul de muncă, ducând în cele din urmă la creşterea economică sustenabilă pe care ne-o dorim cu toţii. Lipsa de intervenţie în acest domeniu va aduce, fără discuţie, şi nota de plată, mai devreme sau mai târziu.

Săptămâna trecută a apărut un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD, raport pe care vă invit pe toţi să îl studiaţi, organizaţie cu care suntem în proceduri de aderare, în care s-au tras semnale de alarmă serioase cu privire la stadiul în care se află sistemul educaţional din România. Este un raport extrem de tranşant, care trebuie să ne determine să acţionăm. România nu are voie să mai fie mult timp printre codaşele Europei în privinţa performanţelor elevilor şi a accesului echitabil la educaţie.

- 4 din 10 copii au competenţe sub medie la a înţelege corect ceea ce citesc, respectiv la interpretarea informaţiilor ştiinţifice de bază;

- 5 din 10 copii nu au competenţe suficiente la matematică;

- în mediul rural se înscriu puţini copii la şcoală, se înregistrează o rată crescută a abandonului şcolar şi avem subreprezentare în educaţia terţiară. Acest lucru se datorează mai ales concentrării comunităţilor vulnerabile în mediul rural, unde o treime din locuitori aparţin etniei rome, respectiv faptului că există un risc ridicat de sărăcie, jumătate din oamenii de la sate se află în situaţie de risc de sărăcie.

Unde putem interveni, aşa cum ne-a recomandat OECD?

- Să regândim sistemul de finanţare în învăţământ;

- Să reechilibrăm balanţa dintre autonomie şi dependenţă financiară, respectiv dependenţa de decizie faţă de celelalte instituţii ale statului;

- Să fim atenţi la calitatea învăţământului din mediul rural, dar şi a învăţământului vocaţional.

Acest raport a fost încă un semnal de alarmă că ne aflăm într-o situaţie critică: nu mai putem amâna reforma reală în educaţie!

Este absolut necesar să încurajăm inovaţia pedagogică şi digitalizarea, dar şi diversificarea mijloacelor de predare, alături de creşterea bugetului pentru educaţie. Dintre ţările analizate de OECD, avem cele mai mici investiţii în învăţământ!

Trebuie să avem corespondenţă clară între competenţele formate pe băncile şcolii şi cele solicitate în câmpul muncii!

Trebuie să punem la punct un sistem de retenţie a talentelor în zona educaţională, mai ales în zona rurală!

Şi nu în ultimul rând, trebuie să avem un sistem de sprijin economic şi financiar pentru familiile dezavantajate, aflate în risc de sărăcie.

Mâine este Ziua Învăţătorului. Haideţi să ne îndreptăm cu recunoştinţă către dascălii noştri şi să le arătăm că ne pasă de ei. Haideţi să le transmitem profesorilor din România un mesaj sincer: nu v-am uitat, ştim ce rol aveţi şi suntem aici să vă sprijinim!

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Valeriu Munteanu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Munteanu:

Declaraţie politică: "Catastrofa de la Praid - adevărul trebuie aflat, iar vinovaţii trebuie să răspundă".

România a fost martora unui eveniment grav şi inacceptabil - infiltrarea masivă de apă în galeriile active ale Salinei Praid, una dintre cele mai importante exploatări miniere de sare din ţară. Nu vorbim despre o simplă avarie tehnică, ci despre o catastrofă ecologică şi economică, cu implicaţii strategice pentru piaţa sării şi pentru turismul românesc, dar şi pentru întreaga zonă Harghita.

Această infrastructură strategică a fost lăsată la voia întâmplării, sub ochii pasivi ai autorităţilor centrale şi locale. Incompetenţa, nepăsarea şi iresponsabilitatea - acestea sunt cauzele reale ale acestui accident.

Ne aflăm în faţa unei situaţii în care:

- Ministerul Mediului nu şi-a îndeplinit obligaţiile de protecţie a infrastructurii miniere;

- autorităţile locale au tăcut complice sau au fost complet depăşite de situaţie;

- proiectele vitale de deviere a pârâului Corund, ştiute şi asumate în documente oficiale, nu au fost implementate la timp;

- iar ONG-uri de mediu, alimentate financiar din afara ţării, au făcut tot posibilul să blocheze soluţiile tehnice, invocând o ecologie de paradă, cu consecinţe dezastruoase.

Şi, în mod poate cel mai grav, apar semnale serioase că managementul SALROM a eşuat în a gestiona riscurile unei asemenea exploatări, deşi avea toate pârghiile legale şi instituţionale pentru a preveni dezastrul.

Din aceste motive, am propus constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a investiga cauzele reale ale accidentului ecologic de la Salina Praid şi pentru a stabili răspunderea instituţională a tuturor celor implicaţi.

Parlamentul este ultima redută a controlului democratic şi este datoria noastră să nu lăsăm această catastrofă să fie îngropată sub birocraţie, interese de grup sau tăceri convenabile. Adevărul trebuie aflat, iar cei vinovaţi trebuie să răspundă - administrativ, politic sau penal.

Comisia de anchetă nu este doar un gest politic, ci o obligaţie morală faţă de comunitatea din Praid, faţă de salariaţii SALROM şi faţă de fiecare român care vrea să trăiască într-o ţară în care statul nu stă cu mâinile în sân în faţa dezastrului.

Pe baza concluziilor acestei comisii parlamentare vom propune:

- măsuri legislative ferme pentru întărirea regimului exploatărilor saline;

- reglementări clare pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor hidrologice;

- şi, nu în ultimul rând, măsuri de responsabilizare a ONG-urilor cu finanţare străină, care, în numele ideologiei, devin obstacole pentru siguranţa naţională.

AUR va duce această luptă până la capăt. Nu pentru imagine, nu pentru capital politic, ci pentru adevăr, dreptate şi respect faţă de cetăţeni.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Irina Butură, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Personalul medical epuizat - o urgenţă naţională ignorată".

Astăzi ridic o problemă care nu mai poate fi ignorată: starea de epuizare cronică a personalului medical din România. Medici, asistenţi, infirmieri şi întreg personalul sanitar muncesc în condiţii extenuante, adesea în ture interminabile, cu salarii care nu reflectă nici volumul, nici responsabilitatea muncii lor.

Aceşti oameni nu mai cer aplauze - cer respect, sprijin concret şi condiţii de muncă demne.

În spitalele de stat, lipsa personalului devine o regulă, nu o excepţie. Cei care mai rămân duc în spate nu doar pacienţi, ci şi un sistem bolnav. Epuizarea fizică şi emoţională devine normă. Greşelile medicale cresc nu din neglijenţă, ci din suprasolicitare. Mulţi aleg să plece din ţară - şi cum să-i condamnăm?

Este timpul ca Parlamentul României să trateze această problemă cu seriozitatea pe care o merită. Solicit urgent:

- Crearea unui plan naţional de sprijin psihologic şi profesional pentru personalul medical;

- Protocol intern de pauze:

- intervale orare recomandate pentru pauze;

- alternarea personalului în pauze, fără afectarea continuităţii actului medical;

- Reducerea birocraţiei şi asigurarea unui cadru predictibil de muncă;

- Creşterea numărului de posturi în spitale şi centre medicale;

- Un sistem corect de plată, bazat pe competenţă şi efort.

Fără o intervenţie decisivă, vom ajunge să nu mai avem cui încredinţa sănătatea noastră. Adevărata reformă a sistemului sanitar începe cu grija faţă de cei care îl susţin zi de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Cazul Rozavlea. Lăsat într-o baltă de sânge pentru că a avut curajul să vorbească".

Cazul lui Nicolae Orzac, cunoscut drept "Cantzone" din Rozavlea, Maramureş, este o radiografie dureroasă a stării de nesiguranţă în care a fost împins cetăţeanul român. Un simpatizant AUR, cunoscut pentru poziţiile sale curajoase împotriva abuzurilor administraţiei locale, a fost ameninţat în ziua votului chiar de către oamenii primarului PNL din localitate. A obţinut un ordin de protecţie tocmai pentru că era în pericol. Iar la o zi după ce acel ordin i-a fost anulat de instanţă, coşmarul a devenit realitate.

Cel puţin un individ a intrat cu forţa peste el în casă şi l-a atacat cu o rangă. A fost lovit sălbatic, fără milă: dublă fractură de antebraţ, ruptură de claviculă, numeroase vânătăi pe tot corpul şi cel mai grav, patru lovituri în cap. Putea să moară. A fost găsit într-o baltă de sânge. Cu şansă şi cu voia lui Dumnezeu, a scăpat. Dar întrebarea rămâne: unde am ajuns ca un om să fie aproape omorât pentru că are alte convingeri politice?

Şi atunci vă întreb: cine sunt extremiştii? Românii care îşi apără satul, biserica, familia şi libertatea, sau mafia primarilor PSD, PNL şi UDMR care conduc comunele ca pe nişte plantaţii personale, unde cetăţeanul e rob şi legea e doar pentru fraieri?

Am fost prezent în ziua votului la Rozavlea, unde am şi votat, tocmai pentru a calma spiritele şi a opri frauda electorală care se desfăşura sub ochii noştri. Situaţia era tensionată şi am fost nevoit să intervin pentru a preveni escaladarea conflictelor. La fel s-a întâmplat şi în localitatea vecină, Bogdan Vodă, unde am surprins cum oamenii intrau câte doi în cabina de vot, chiar în faţa mea. I-am filmat şi am solicitat preşedintelui secţiei de votare şi poliţistului să nu mai permită acest lucru, dar parcă vorbeam la pereţi. Am făcut sesizări la 112, am depus plângeri penale. În plus, alegătorii erau mituiţi cu o bere la barul primăriţei PNL, de peste drum de secţia de votare.

Primarul din Rozavlea, de la PNL, nu este un caz izolat. Mai există cel puţin un caz în Maramureş, în care un alt primar PNL a intrat personal peste un cetăţean în propria casă şi l-a bătut, doar pentru că a avut curajul să-l conteste public. Există filmări, există dosar penal, dar... nimeni nu păţeşte nimic. Tergiversări, ameninţări, amânări, muşamalizări.

Astăzi, Nicolae Orzac. Mâine, poate fi oricare dintre noi.

Eu şi Partidul AUR vom urmări îndeaproape acest caz, ca să nu fie muşamalizat. Aşteptăm concluziile anchetei în desfăşurare...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

...şi ne dorim ca autorităţile să trateze cu maximă seriozitate aceste fapte extrem de grave.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Vă mulţumesc.

"Fabricat în România - de la un simplu slogan, la obiectiv strategic de ţară"

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Modelul economic liberal, bazat pe investiţii publice masive şi pe utilizarea fondurilor europene, a determinat o creştere accelerată a economiei naţionale şi, trebuie să recunoaştem, un nivel de prosperitate pe care ţara noastră nu l-a mai cunoscut. Venirea PNL la guvernare, la finalul anului 2019, a determinat o creştere semnificativă a tuturor indicatorilor economici şi sociali. Astfel, de la un PIB de puţin peste o mie de miliarde de lei, în 2019, am ajuns astăzi la un PIB de aproape două mii de miliarde de lei. De la un salariu minim brut de puţin peste 2.000 de lei, în 2019, am ajuns astăzi la un salariu minim de peste 4.000 de lei, iar de la o pensie medie de circa 1.250 de lei, am ajuns la o pensie medie de peste 2.750 de lei.

Stimaţi colegi,

În ciuda acestor evoluţii favorabile, ţara noastră a acumulat şi o serie de dezechilibre importante. Unele, determinate de crizele succesive cu care ne-am confruntat, iar altele, cauzate de ezitări în aplicarea măsurilor care sunt în interesul nostru naţional. În acest sens, mă gândesc la degradarea accelerată a balanţei comerciale a României care, numai în primele trei luni ale acestui an, a înregistrat un deficit de peste opt miliarde de euro. O contribuţie semnificativă la acest deficit o are, din nefericire, şi importul de alimente şi animale, ceea ce demonstrează că încă nu s-a făcut suficient pentru sectorul agricol şi industria alimentară din ţara noastră.

Stimaţi colegi,

În perioada următoare, trebuie să ne stabilim ca obiectiv strategic de ţară ca emblema "Fabricat în România" să devină o realitate, mai ales în sectorul alimentar. Sutele de mii de fermieri care susţin agricultura românească trebuie sprijiniţi financiar şi administrativ să adauge valoare producţiei lor chiar în propria fermă şi să-şi vândă producţia la preţuri superioare.

Prin programe naţionale pragmatice, putem să ajungem ca din ferma românească să plece produsele pe care românii le aşteaptă. Numai aşa putem să asigurăm fermierilor câştiguri financiare consistente, iar consumatorilor din ţara noastră accesul la produse româneşti, de o calitate superioară celor care vin din import. Câtă vreme nu vom acţiona în această direcţie, vom continua să importăm alimente scumpe şi să exportăm materii prime ieftine, deşi avem capacitatea şi tradiţia de a le putea prelucra aici, în România. Am toată încrederea că un Guvern condus de Ilie Bolojan va trata această chestiune ca o urgenţă naţională.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Răzvan-Olimpiu Cadar, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan-Olimpiu Cadar:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încrederea este o valoare deosebit de importantă pentru România şi se manifestă atât la nivel politic, cât şi economic. Prin alegerea unui preşedinte pro-european în 18 mai, un preşedinte puternic ataşat valorilor euroatlantice, precum şi prin coalizarea partidelor pro-europene pentru formarea rapidă a Guvernului, ţara noastră a dat un semnal puternic de încredere la nivel politic. Efectele favorabile nu s-au lăsat aşteptate, fiind vizibile imediat, atât la nivel economic, cât şi la nivel politico-diplomatic. Aşadar, procesul de recâştigare a încrederii a debutat cu dreptul.

Stimaţi colegi,

O sarcină deosebit de dificilă cade acum în sarcina Parlamentului României şi a partidelor politice pro-occidentale - cea de a restabili încrederea în economia noastră naţională. Această sarcină este cu atât mai dificilă cu cât climatul economic internaţional este puternic marcat de confruntări şi dispute comerciale, precum şi de faptul că state puternice au intrat deja în recesiune.

O primă provocare o reprezintă restabilirea echilibrelor macroeconomice, nu numai la nivelul deficitului bugetar, ci şi la nivelul deficitului de cont curent şi al balanţei comerciale. Am convingerea că printr-un plan de măsuri de disciplină financiară, pus în aplicare pe termen mediu şi lung, România va putea să îşi echilibreze economia.

O altă provocare, la fel de importantă, înseamnă deblocarea fondurilor europene nerambursabile, în special din PNRR. Nu este un secret faptul că unele fonduri sunt condiţionate de realizarea reformelor asumate, reforme care fie au fost neglijate, fie au fost tergiversate din cauza succesiunii de alegeri care au avut loc în anul trecut.

Cu toate acestea, cred că PNL poate să ofere cea mai bună soluţie şi la această situaţie. Este vorba despre un Guvern condus de Ilie Bolojan, un om care a demonstrat performanţă administrativă şi care poate strânge în jurul său o majoritate parlamentară favorabilă. De asemenea, cred cu putere că în acest moment de răscruce, românii vor avea ocazia să vadă adevărata responsabilitate a partidelor politice, precum şi adevăratele intenţii de a reforma şi moderniza România.

Răzvan Cadar, deputat al PNL, Arad.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Simona-Geanina Pistru-Popa.

Nu este.

Domnul deputat Eduard-Tatian Mititelu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

O administraţie publică modernă nu se măsoară doar în proceduri şi structuri, ci mai ales în transparenţă, coerenţă şi responsabilitate.

Într-un stat democratic, cetăţenii au dreptul să ştie cine îi reprezintă, în ce condiţii şi cu ce mandat, atât în interiorul ţării, cât şi pe plan extern.

Astăzi, în România, observăm două zone esenţiale ale funcţionării statului, care necesită, evident, o reglementare unitară şi clară:

- Pe de o parte, funcţiile de demnitate publică, cele mai înalte responsabilităţi în arhitectura instituţională a statului, sunt gestionate, din punct de vedere administrativ, în mod fragmentat. Lipsa unei evidenţe centralizate şi transparente a acestora poate conduce la confuzii instituţionale, sincope administrative şi uneori chiar suprapuneri de competenţe;

- Pe de altă parte, mandatele de reprezentare externă, fie ele în cadrul Uniunii Europene, în organizaţii internaţionale sau în relaţii bilaterale, sunt exercitate în lipsa unui sistem unitar de evidenţă şi monitorizare.

Într-un context geopolitic tot mai complex, România trebuie să vorbească cu o singură voce şi să-şi protejeze consecvent interesele. Pentru aceasta, sunt necesare claritatea mandatului, trasabilitatea deciziei şi coordonarea între instituţii.

Este timpul să recunoaştem că avem nevoie, în viitorul apropiat, de un cadru legal clar şi coerent, care să reglementeze atât exercitarea şi transparenţa funcţiilor de demnitate publică, cât şi reprezentarea statului în exterior; nu pentru a introduce birocraţie, ci pentru a asigura transparenţă, integritate şi eficienţă administrativă.

Aceste reforme nu mai pot fi amânate. Ele vin în completarea legilor propuse de către Partidul Naţional Liberal, pentru crearea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice, dar şi pentru rezolvarea unor sincope administrative - de exemplu, unii funcţionari din acest stat lucrează, pe acte, mai mult de 12 ore pe zi, ceea ce nu este normal.

Aceste măsuri nu ţin doar de digitalizare sau interoperabilitate, ci şi de încrederea în instituţii şi de respectul faţă de cetăţeni. O societate democratică matură are dreptul să cunoască cine ia decizii în numele ei şi cum sunt aceste decizii justificate şi urmărite.

Susţin cu tărie necesitatea ca Parlamentul şi Guvernul să traseze aceste teme cu prioritate în perioada următoare, ca parte a unui efort mai amplu de modernizare şi profesionalizare a administraţiei publice româneşti.

Avem nevoie de registre de bază în conformitate cu Legea interoperabilităţii, avem nevoie de transparenţă şi avem nevoie de proceduri clare, uniforme, la nivelul administraţiei publice.

Având în vedere aceste subiecte, susţin cu tărie digitalizarea statului şi interoperabilitatea sistemelor informatice.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Botoşani, Eduard Mititelu.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marius-Nicolae Alecsandru, din partea Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Ne-a trecut glonţul pe lângă urechi!".

Astăzi ne bucurăm cu toţii că cel care de mult era salvatorul bucureştenilor, acum a fost salvatorul democraţiei în România!

Dacă demult i te adresai ca bucureştean care nu avea nicio şansă în bătălia cu mafia imobiliară şi cu un sistem corupt, văzând în el ultima speranţă, aşa s-a întâmplat şi acum - numai că de această dată, la nivelul întregii ţări, iar pericolul fiind extremismul!

Românii, dezamăgiţi de combinaţiile şi cumetriile politice care au secătuit România timp de mai bine de 35 de ani, au ales ca acest salvator al democraţiei să schimbe această situaţie care a dus la polarizarea societăţii.

S-a ajuns la această polarizare şi învrăjbire în societate pentru că românii s-au săturat de aroganţa şi miştocăreala celor care timp de 35 de ani au condus România, s-au săturat de combinaţiile şi încrengăturile lor financiare şi politice care au secătuit ţara.

Ultimul scrutin ne-a arătat că o mare parte dintre români, din fericire nu majoritară, este atât de disperată să scape de cei care au acaparat statul român, încât ar fi dispusă să rişte chiar aruncarea în disoluţia extremistă a statului sau chiar dinamitarea lui.

O altă parte a poporului român a fost păcălită de acest mesaj fals salvator al extremiştilor, ei, în suveranitatea lor de carton, demonstrând de cele mai multe ori că de fapt servesc interesele Estului.

Acest lucru trebuie să dea de gândit actualei clase politice din partidele clasice, căci, din cauza ei s-a ajuns aici, din cauza personajelor care au acaparat instituţiile statului român şi nu au renunţat la acest stil de tătucă nici când au avut semnale clare că românii îşi doresc altceva de la ei!

Românii îşi doresc să fie reprezentaţi de o clasă politică onestă, decentă, echilibrată, care chiar să le reprezinte interesele, şi nu de ce au văzut până acum!

Reformarea statului trebuie să înceapă cu reforma administrativ-teritorială, cu alegerea primarilor în două tururi, cu digitalizarea masivă a instituţiilor, cu supleţea statului şi eliminarea tuturor agenţiilor şi instituţiilor care sunt doar sinecuri de partid, dar cel mai important este să înceapă cu atitudinea faţă de cetăţean. Clasa politică şi toţi funcţionarii statului trebuie să realizeze că omul, cetăţeanul de rând, este în centrul societăţii, el achită salariile aparatului de stat, şi nu invers!

Democraţia a învins, dar ne-a trecut glonţul pe lângă urechi, iar acest glonţ se poate întoarce peste 4 ani, dacă clasa politică aflată la guvernare până acum nu înţelege nimic din această realitate şi nu face schimbări radicale.

Numai uniţi în a face reformarea statului putem salva România de extremism! Trebuie să facem asta pentru viitorul copiilor noştri!

Mulţumesc.

Deputat de Buzău, Marius Alecsandru.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos.

Subiectul declaraţiei politice: "Agenţiile statului român, instituţii de vitrină plătite regeşte din buzunarul contribuabililor".

Stimaţi colegi,

În fiecare an mai apare o agenţie. Una nouă. Dar în viaţa românilor de rând nu se schimbă nimic.

Spitalele rămân fără medici, şcolile se închid, primăriile nu mai au bani nici pentru facturile curente. În tot acest timp, statul creşte, încet şi sigur, ca o structură paralelă.

România a ajuns să semene tot mai mult cu o firmă de partid. O schemă în care oamenii sunt plasaţi în funcţii, pentru relaţii, prieteni, fini, nepoţi, colegi. Iar structurile în care sunt "plantaţi" aceşti oameni poartă un nume generic - "agenţii".

Agenţii de faţadă, înfiinţate peste noapte, cu nume lungi, sedii moderne, bugete generoase şi, cel mai grav, fără niciun impact real asupra calităţii vieţii cetăţeanului. Salarii de mii de euro, beneficii consistente, dar zero obligaţii faţă de contribuabil.

Aceste agenţii fără eficienţă, dar cu bugete uriaşe, sunt, spre exemplu:

- Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, promovată drept soluţie pentru atragerea investiţiilor. În realitate, este un mecanism de trimitere a funcţionarilor în posturi externe, unde câştigă până la 12.000 de euro pe lună pentru a procesa vize. Fără rezultate, doar cheltuieli uriaşe;

- O altă ficţiune birocratică - Agenţia pentru Monitorizarea Performanţei Întreprinderilor Publice, care nu a monitorizat, nu a îndreptat nimic, cu o conducere care şi-a dat demisia la câteva luni de la înfiinţare, dar salariile au curs în continuare din banii publici;

- O altă agenţie ce funcţionează din bugetul statului este Agenţia Naţională pentru Infrastructura în Sănătate, creată pentru a construi spitale. Dar nu a ridicat niciunul!;

- Cu o digitalizare promisă, ce rămâne blocată în birocraţie, se ocupă Agenţia pentru Digitalizarea României. De fapt, gestionează proiecte IT opace şi fără rezultate vizibile;

- Din aceeaşi categorie vine şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, care, în loc să protejeze natura, blochează iniţiative locale prin proceduri birocratice absurde.

Asta avem, un sistem care serveşte partidele, nu românii.

Însă, toate aceste agenţii au un lucru în comun - nu dau socoteală, nu au rezultate concrete, dar costă enorm.

Într-o ţară cu cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană, unde cetăţenii trăiesc cu 1.000 de lei şi tinerii pleacă fără speranţă, aceste agenţii reprezintă o insultă. Ele nu sunt impuse de Uniunea Europeană, sunt creaţii ale clasei politice româneşti, menite să plaseze oamenii "la căldură", pe bani publici, indiferent de guvernare.

Stimaţi colegi,

Aceste agenţii inutile trebuie închise! România nu-şi mai permite să fie furată cu acte în regulă, iar un Parlament care trece cu vederea, de fapt, devine complice.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Nu.

Doamna deputat Mariana Vârgă.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mariana Vârgă:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vrem pace, nu vrem război!".

România trebuie să rămână de partea păcii, să nu fie de acord cu această continuare a războiului în Ucraina! Grupul parlamentar SOS România îşi exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la o posibilă escaladare a tensiunilor la adresa României!

În acest context, Preşedintele României atrage ţara într-un conflict armat, deoarece sprijinul financiar şi militar acordat unei ţări aflate în război, Ucraina, reprezintă o veritabilă declaraţie de război la adresa Federaţiei Ruse!

În contextul discuţiilor legate de pregătirea Summitului de la Haga, care se va concentra pe sprijinul militar acordat Ucrainei pentru a-i consolida poziţia în acest război şi în eventualele negocieri de pace, preşedintele statului român, Nicuşor Dan, afirmă: "Acolo, la Haga, o miză foarte importantă va fi angajamentul statelor membre pentru mărirea cheltuielilor militare. Avem un război la graniţă şi multe ţări din NATO ştiu acest lucru, şi ştiu ce înseamnă războiul hibrid".

Ştim şi noi, domnule preşedinte al României, dar mai ştim că dumneavoastră nu aţi consultat poporul român prin referendum, conform art. 90 din Constituţia României, ca poporul să vă spună dacă vrem pace sau vrem război.

În acest context, în care dumneavoastră continuaţi apelul pentru continuarea războiului şi sprijin militar într-o ţară în care nu există armistiţiu de pace, o ţară care nu este membră NATO, o ţară în care, conform Tratatului Atlanticului de Nord din 1949, Coaliţia nu poate intra, nefiind stat membru NATO, noi ştim că în acest context România are şanse reale ca să intre într-un război, cu această ţară la graniţă.

Preşedintele României, în acest context în care nu îşi consultă poporul cu privire la chestiuni de o asemenea importanţă, alocă, cu ajutorul Guvernului, 93 de milioane de lei din Fondul de rezervă al României, pentru Ucraina.

România îşi respectă tratatele internaţionale, dar este inadmisibil acest lucru, când România s-a confruntat şi se confruntă cu calamităţi de tot felul - recent, cu inundaţii.

România sub ape, iar Fondul de rezervă al ţării este golit pentru ajutorul dat unei naţiuni în război.

Noi considerăm că România, care acum apără propriul teritoriu, dar şi graniţa Uniunii Europene, poate aloca fonduri pentru ajutor umanitar în Ucraina, conform tratatelor internaţionale, dar nu pentru înarmare, ajutor militar şi ajutor financiar, pentru că oricum aceasta va creşte în continuare deficitul la bugetul naţiunii.

Închei şi vă rog, stimaţi parlamentari, să luaţi în considerare art. 95 din Constituţia României, cu privire la suspendarea Preşedintelui României, în condiţiile în care continuă aceste demersuri pentru război.

Nu pot să cred că nu avem o treime din demnitarii statului român care să nu-şi dorească pace, ci doar război.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Maria Cernit, din partea Grupului POT.

Nu.

Doamna deputat... (Vociferări.)

Nu, câte doi, din partea grupurilor parlamentare.

Dumneavoastră, următoarea tură.

Trecem la Grupul POT.

Doamna deputat Codruţa Corcheş.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

România este astăzi o ţară care oferă sprijin, dar traversează o criză socială şi economică tăcută, resimţită în fiecare localitate, în fiecare cartier şi în fiecare familie care, deşi munceşte şi plăteşte taxe, nu-şi mai permite să asigure un trai decent. Sprijinim Ucraina cu infrastructură, energie, logistică, spaţiu aerian şi diplomaţie. Ajutăm Republica Moldova, oferind energie, sprijin politic şi expertiză.

Vă bateţi cu pumnul în piept pentru solidaritate internaţională, dar uitaţi de solidaritatea naţională. Daţi lecţii de stabilitate regională, dar ignoraţi stabilitatea internă.

Preţurile cresc mai repede decât salariile şi pensiile, iar zeci de mii de români trăiesc cu grija zilei de mâine şi nu mai reuşesc să ţină pasul cu inflaţia.

Între timp, Guvernul rămâne surd la aceste realităţi şi continuă să împartă promisiuni, în loc de soluţii.

Vreau să-i întreb pe cei care guvernează această ţară:

Cine mai ajută România?

Cine îi ajută pe pensionarii care aleg între pastile şi mâncare?

Cine îi ajută pe tinerii aflaţi în dezvoltare?

Cine ajută satele rămase fără medici, fără profesori şi fără viitor?

Nu puteţi acoperi problemele reale cu comunicate sterile şi jocuri politice.

Vă mulţumesc.

Codruţa-Maria Corcheş, deputat de Timiş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Cristian Cîmpan, din partea Grupului POT?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă şi dumneavoastră aţi observat, dar la ultimele sufragii, ruralul e tot mai absent de la exerciţiul electoral.

Cred că ar fi potrivit să ne punem câteva semne de întrebare: oare au devenit dezinteresaţi în mod voluntar? Sau dezamăgirile provocate de promisiunile neonorate i-au determinat să fie mai absenţi la alegeri?

Am auzit că avem prea multe institute de cercetare, deşi suntem la coada clasamentului la bugetul alocat cercetării. Şi, culmea, în lista aceea, cele mai multe institute considerate inutile sau prea multe de către aşa-zişii experţi au legătură tocmai cu activităţile întreprinse în şi de mediul rural.

Or fi prea multe institute şi poate e nevoie de o reorganizare mai eficientă, însă aici nu mă pot pronunţa, dar sigur sunt multe ore de geografie de la care poate unii dintre colegii noştri au chiulit.

Avem cumva un program naţional incognito de reducere la tăcere a ruralului?

Programul "Rabla pentru tractoare" s-a blocat nu numai la lansare, ci chiar acum, când românul gospodar ar fi avut cea mai mare nevoie de acest utilaj.

Rămân la ideea că Parlamentul României ar trebui să rămână un spaţiu de dezbatere autentic şi de echilibru între interesele cetăţeanului şi cele ale instituţiilor statului, nu un instrument de validare rapidă a unor iniţiative politice discutabile sau partizane.

În calitate de deputat tânăr, provenit din mediul rural şi cu experienţă antreprenorială agricolă, fac un apel sincer către dumneavoastră, stimaţi colegi: haideţi să nu transformăm nevoile reale ale cetăţenilor în pretexte pentru consolidarea clientelismului sau a reţelelor de influenţă.

Haideţi să nu mai lucrăm pe repede înainte. Haideţi să-i întrebăm, cu adevărat, pe oamenii din mediul rural ce nevoi au. Vă propun chiar să invităm reprezentanţi ai acestora în următoarea sau următoarele şedinţe de plen - nu ca simbol, ci ca sursă reală de informare.

Cu riscul de a mă repeta săptămânal, doresc să vă spun cu toată onestitatea: nu sunt aici pentru a bifa prezenţe sau pentru a fi un opozant de serviciu, sunt aici pentru a reprezenta, cu responsabilitate, românii de la sat - de acolo de unde ne sunt rădăcinile.

Vă mulţumesc.

Cîmpan Cristian, deputat de Bihor, POT.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan Bouda, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor?

Nu este în sală.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Violenţa ucide, tăcerea complică".

Violenţa domestică este una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă România astăzi. În fiecare an, peste 50 de femei sunt ucise de partenerii lor de viaţă. În fiecare zi, se raportează peste 80 de cazuri de violenţă domestică.

În spatele acestor cifre se află oameni, destine frânte, copii rămaşi orfani, părinţi care îşi îngroapă fiicele, femei care nu mai apucă să ceară ajutor.

Violenţa nu este un fapt divers, nu este o problemă privată, nu este o greşeală de moment. Este o crimă, iar nepăsarea din jur o face posibilă. Fiecare agresor protejat de tăcerea comunităţii, de indiferenţa autorităţilor sau de o legislaţie incomplet aplicată devine o ameninţare pentru o nouă viaţă. Şi dacă nu luăm măsuri ferme, sângele acestor victime va rămâne pe conştiinţa noastră colectivă. Sistemul care ar trebui să le protejeze nu funcţionează aşa cum trebuie - ordinul de protecţie ajunge prea târziu; poliţia intervine, de asemenea, uneori, prea târziu; centrele pentru victime sunt prea puţine, subfinanţate şi, în unele zone, inexistente, iar educaţia pentru prevenirea violenţei lipseşte aproape cu desăvârşire din şcoli.

De aceea, solicit astăzi în mod public şi responsabil:

- înăsprirea pedepselor pentru agresori;

- extinderea reţelei de adăposturi şi centre de consiliere pentru victime, cu finanţare asigurată din bugetul naţional;

- implementarea unui sistem de alertare şi intervenţie rapidă integrat între poliţie, servicii sociale şi unităţi medicale;

- introducerea în programa şcolară a unor module obligatorii de educaţie pentru prevenirea violenţei şi promovarea respectului faţă de demnitatea umană;

- finanţarea constantă a campaniilor de informare şi prevenire la nivel naţional.

Nu mai avem timp de pierdut. Fiecare zi în care nu facem nimic înseamnă o viaţă pierdută, o tragedie în plus, o altă victimă care nu va mai avea şansa de a-şi spune povestea.

Violenţa nu are scuze şi dacă nu oprim acum acest fenomen, dacă nu ridicăm vocea pentru victime, dacă nu intervenim eficient, riscăm să devenim complici prin pasivitate. Avem datoria morală, socială şi politică să acţionăm - să fim vocea celor care nu mai au voce, să protejăm vieţile celor care nu se mai pot apăra şi să construim o Românie în care nimeni să nu mai moară în tăcere, în spatele unor uşi închise.

Vă mulţumesc.

Deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD.

Domnul deputat Marius-Adrian Isac?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

"Turismul durabil în zonele subdezvoltate - o resursă strategică ignorată"

Stimaţi colegi,

Într-o Românie care se confruntă cu depopulare rurală, inegalitate regională şi pierderea identităţii naţionale, turismul durabil rămâne una dintre puţinele resurse folosite. Deşi avem regiuni spectaculoase - de la Apuseni la Munţii Cernei, de la sate izolate, în Maramureş, la zone cu biodiversitate unică, precum cele din Caraş-Severin - acestea nu generează valoare economică nici pentru stat, nici pentru comunităţile care le găzduiesc.

De ani de zile vorbim despre turism ca despre o şansă de dezvoltare, dar am tratat acest domeniu ca pe un sector secundar. Nu am avut curajul să transformăm turismul durabil într-o politică de stat, iar rezultatul este vizibil: avem regiuni cu un potenţial extraordinar, precum Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor sau satele din Banatul de munte, care rămân izolate, îmbătrânite şi fără alternative economice.

De ce? Pentru că România încă tratează turismul ca pe o anexă, nu ca pe o politică publică esenţială. Mai mult, ignorăm forma de turism cu cel mai mare potenţial de transformare sustenabilă, şi anume turismul durabil, adică acela care protejează mediul, generează venituri, încurajează tinerii să rămână şi să conserve patrimoniul.

Turismul durabil nu este un concept teoretic, ci o soluţie practică pentru revitalizarea acestor zone. Nu mall-uri, nu resorturi de beton, ci trasee ecoturistice marcate, centre de vizitare, pensiuni de familie şi ateliere meşteşugăreşti.

Stimaţi colegi,

Avem datoria de a transforma aceste zone în centre de dezvoltare durabilă, nu în muzee ale sărăciei. Iar pentru aceasta trebuie făcute nişte lucruri, şi anume:

- integrarea turismului durabil, ca axă distinctă în strategiile de dezvoltare;

- sau crearea unui program naţional dedicat ecoturismului şi turismului rural, cu finanţare accesibilă şi criterii clare de sustenabilitate;

- sau regândirea modului în care promovăm România, nu doar prin sloganuri generale, ci prin destinaţii turistice durabile, cu identitate clară, poveşti autentice şi impact real în comunitate.

Avem datoria de a transforma aceste teritorii, din spaţii abandonate în nuclee de dezvoltare durabilă.

Aceste măsuri sunt necesare, pentru că altfel, în zece ani sau mai mult, vom privi în urmă şi vom vedea nu doar sate goale, ci şi o oportunitate strategică pierdută cu bună ştiinţă.

Avem obligaţia să lăsăm în urmă modele de dezvoltare care au eşuat şi să ne concentrăm pe cele care pot oferi un viitor sustenabil pentru comunităţi, o alternativă viabilă la depopulare şi o şansă reală pentru România rurală şi montană.

În concluzie, vă spun doar atât: avem în faţa noastră o alegere clară - putem continua să ignorăm aceste comunităţi sau putem face din turismul durabil nu doar un obiectiv politic, ci un angajament moral pentru viitorul acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Şi se pregăteşte domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Transparenţa publică este esenţa respectului faţă de cetăţean"

Decizia Curţii Constituţionale a României de "secretizare" a declaraţiilor de avere şi de interese depuse de funcţionarii publici şi de demnitarii statului ne obligă pe noi, parlamentarii, să luăm măsuri urgente.

Dincolo de comentarii şi poziţii pe reţelele de socializare, avem obligaţia de a modifica dispoziţiile neconstituţionale prevăzute de Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Transparenţa în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice reflectă tocmai respectul faţă de cetăţean. Fiecare parlamentar are în spate mii de voturi, mii de oameni care şi-au pus încrederea în el.

Este dreptul românilor să ştie ce avere, ce venituri şi ce interese au cei pe care i-au trimis în Parlamentul României, dar şi cei numiţi în funcţii publice.

Transparenţa este un principiu de bază al oricărei democraţii funcţionale, pe care ţi-l asumi automat în momentul în care ocupi o poziţie de demnitate publică sau o funcţie publică.

Nepublicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu face decât să spulbere încrederea cetăţenilor în toată clasa politică şi în instituţiile statului şi să nască suspiciuni.

Consider că prima dovadă de respect la adresa cetăţenilor este transparenţa. La fel ca majoritatea colegilor mei din Partidul Social Democrat, eu voi continua să-mi public declaraţiile de avere şi de interese. Dacă nu va mai fi posibil pe site-ul Camerei Deputaţilor, le voi afişa pe pagina personală de Facebook.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Doamna deputat Ecaterina Szőke?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi este despre susţinerea sportului şi tineretului în România.

Sportul şi starea de sănătate a tinerilor trebuie să ne preocupe în mod deosebit. Discutăm despre viitorul unor generaţii şi despre starea lor de sănătate într-o lume tot mai provocatoare, unde timpul liber şi pasiunile devin mai greu de consumat într-un mod constructiv.

Studiile arată o creştere alarmantă a incidenţei obezităţii în rândul copiilor. Datele UNICEF indică faptul că 23% dintre copiii români cu vârste între 5 şi 19 ani erau supraponderali, în 2022, faţă de 20%, în 2018.

Aceste tendinţe îngrijorătoare se traduc şi prin rezultate sportive tot mai modeste. La nivel de competiţii internaţionale majore, România înregistrează performanţe sub potenţial. Dacă la Jocurile Olimpice de acum patru decenii cuceream peste 50 de medalii, în timp, performanţele şi rezultatele au scăzut considerabil, desigur, din cauza lipsei de finanţare, a unor politici mereu schimbătoare şi a unor deficienţe serioase în privinţa implementării unei priorităţi în acest domeniu.

În şcoli, efortul pentru mişcare rămâne limitat: elevii de gimnaziu au numai două ore de educaţie fizică pe săptămână, iar liceenii o oră, cifre sub media europeană. În plus, programa şcolară prevede foarte puţine discipline sportive obligatorii. În aceste condiţii, România este în coada clasamentului Uniunii Europene privind orele de sport per elev.

Având aceste date în vedere, avem nevoie de măsuri concrete luate de stat. Este necesară alocarea de fonduri semnificative pentru infrastructura sportivă - construcţia şi modernizarea bazelor sportive şi stadioanelor, la standarde europene, precum şi acces larg al tinerilor la ele. Totodată, trebuie sprijinite activităţile de sport de masă - finanţarea cluburilor şcolare şi a organizaţiilor non-guvernamentale care organizează competiţii şi programe de mişcare pentru copii.

Soluţiile sunt clare şi bazate pe date, însă este nevoie ca noi să punem accent pe ele şi să ne asigurăm că statul le va implementa cu seriozitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Laura Gherasim, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Laura Gherasim:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre Salina Praid.

Stimaţi colegi,

Salina Praid s-a închis. Nu s-a închis din cauze naturale, ci din neglijenţă şi din numiri politice făcute fără niciun criteriu de competenţă.

SALROM ştia, încă din 2007, că există riscuri majore la Salina Praid. A fost avertizată, au existat note tehnice, rapoarte clare, însă nimeni nu a mişcat niciun deget.

Cine este în fruntea acestei companii strategice?

- un director numit de PSD, fost cârciumar;

- preşedintele consiliului de administraţie, fost agent de pază la o benzinărie AGIP, cea mai înaltă calificare a sa.

La nivel local, aceiaşi: prefect UDMR, primar UDMR, preşedinte al Consiliului judeţean UDMR. Toţi de la UDMR.

Iar la Apele Române Mureş, un director susţinut de USR, acelaşi care în campanie striga "Specialişti, nu sinecuri!". Şi a venit specialistul USR, el. Însă, după numire, tăcere. Nicio acţiune, nicio asumare.

Ne-am lămurit şi cu specialiştii USR.

Astăzi ne arătăm indignaţi şi uimiţi. S-a întâmplat? Nu. A fost lăsat să se întâmple. La fel cum s-a întâmplat să fie închise şi spitale din Vaslui, din Negreşti, la fel cum s-a întâmplat să pierdem Tezaurul, să pierdem Coiful de aur, Cloşca cu puii de aur şi lista este lungă.

Sunt atâtea drame care nu s-au întâmplat, ci au fost ajutate sau lăsate să se întâmple.

Acum am pierdut iar o resursă: locuri de muncă, turism, sănătate şi am pierdut, mai grav, încrederea oamenilor.

Aşa "s-a întâmplat" să pierdem şi tineri, şi vieţi, la Colectiv.

România este plină de astfel de situaţii de "s-a întâmplat", pentru că ducem lipsă de reacţie. Când nu reacţionezi la timp, răspunzi pentru dezastru.

Cer public demiterea tuturor celor care au fost informaţi oficial şi nu au făcut nimic, pentru că vrem urmări reale, nu declaraţii sterile.

Iar vouă, partidelor aflate la guvernare - PSD, PNL, UDMR - vă spun atât: istoria acestui dezastru poartă semnătura voastră. Voi i-aţi numit, voi i-aţi girat, voi aţi tăcut, voi să răspundeţi!

Dacă statul nu oferă un semnal de responsabilitate reală după Praid, înseamnă că ne pregătim pentru următorul colaps - cu aceiaşi oameni, în aceleaşi funcţii.

Toate tragediile acestei ţări strigă după curăţenie în administraţie.

Aţi reuşit performanţa ca, în ultimii 35 de ani, rotindu-vă la putere, ba pe rând, ba împreună, să distrugeţi aproape tot ce a avut România mai valoros.

PSD a îngropat industria românească, construită pe spinarea milioanelor de români. Am pierdut industria, am pierdut tot.

Când membrii AUR au ajutat, la Pechea, am înţeles ce înseamnă absenţa statului. Atunci am acţionat noi. Astăzi îmi pare din nou rău pentru toţi aceşti oameni care munceau acolo.

Responsabilitatea pentru această tragedie vă revine vouă, celor care aţi ştiut şi nu aţi luat măsuri, celor care întreţin şi perpetuează acest mod de guvernare. Interese economice meschine, dispreţul pentru viaţa oamenilor, aroganţa şi incompetenţa unei administraţii PSD-PNL-UDMR, vă anunţ, din plenul Parlamentului...

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Laura Gherasim:

Numai o secundă, doamnă preşedinte!

Mulţumesc.

...vă anunţ, din plenul Parlamentului, că generaţia noastră nu vă mai poate ţine în spate încă un an, din cei 35 de ani, în care aşteptăm să vă faceţi treaba, să schimbaţi ceva, să vă responsabilizaţi, nu să ne arătaţi cum se distruge o ţară, un neam.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Barstan, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan:

Declaraţia mea politică se intitulează "România sufocată de deşeuri - este timpul pentru măsuri ferme şi responsabile".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă privind situaţia gravă a gestionării deşeurilor din România, o problemă care afectează nu doar mediul, ci şi sănătatea cetăţenilor şi imaginea ţării noastre la nivel european.

În ciuda obligaţiilor asumate prin directivele europene şi a fondurilor disponibile pentru investiţii în sisteme moderne de colectare, reciclare şi tratare a deşeurilor, România continuă să rămână codaşa Europei.

Rata de reciclare este sub 15%, în timp ce ţinta UE este de 55%, până în 2025.

În mai multe localităţi, în special din mediul rural, nu există infrastructură minimă pentru colectarea selectivă.

Gropile de gunoi neconforme încă funcţionează, iar arderea ilegală a deşeurilor a devenit o practică obişnuită, în unele zone.

Autorităţile locale sunt adesea depăşite sau dezinteresate, iar ministerul de resort pare să reacţioneze prea lent la o criză care se agravează de la an la an.

Este inadmisibil ca într-o ţară membră a Uniunii Europene, în anul 2025, să avem comunităţi întregi care convieţuiesc cu munţi de gunoaie, să nu avem un sistem coerent de educaţie ecologică şi să continuăm să plătim amenzi către Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligaţiilor în domeniul gestionării deşeurilor.

Solicit, pe această cale, Ministerului Mediului, să prezinte public un plan de acţiune cu termene clare şi măsuri aplicabile pentru:

- închiderea şi ecologizarea tuturor gropilor de gunoi neconforme;

- sprijinirea autorităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea separată;

- creşterea gradului de informare şi educare a populaţiei cu privire la importanţa reciclării;

- întărirea controlului şi sancţionarea drastică a activităţilor ilegale de depozitare şi ardere a deşeurilor.

Stimaţi colegi,

Dacă nu luăm măsuri acum, generaţiile viitoare vor trăi într-o ţară mai murdară, mai bolnavă şi mai puţin respectată.

Este timpul să tratăm această problemă cu seriozitatea şi responsabilitatea pe care trebuie să le avem cu toţii.

Vă mulţumesc.

Deputat Tiberiu-Claudiu Barstan, Partidul AUR, Circumscripţia nr. 22 Hunedoara.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Propunerile inacceptabile ale agresorului rus".

Recent, dictatorul Vladimir Putin a condiţionat o potenţială oprire a războiului criminal de agresiune pe care Rusia îl desfăşoară de 3 ani în Ucraina, de fapt, în esenţă, abia începerea unor tratative care să permită oprirea acestui dezastru provocat de Rusia, de o serie de elemente care nu au nimic în comun cu ceea ce se întâmplă acum în Ucraina. Unul dintre aceste lucruri este reprezentat de oferirea de garanţii privind neadmiterea Republicii Moldova în NATO.

Deci, practic, Putin condiţionează încetarea agresiunii criminale în Ucraina de păstrarea Republicii Moldova în spaţiul de influenţă al Rusiei. Pentru că acesta este interesul direct al acestei propuneri, ca statele care au făcut parte din sinistra Uniune Sovietică, o închisoare a naţiunilor, un lagăr al dezumanizării şi al tiraniei, să fie din nou absorbite către Rusia şi către regimul dictatorial de la Kremlin.

Ce ar însemna pentru noi, ca Republica Moldova, statul frate de pe celălalt mal al Prutului, să fie trecut într-o potenţială înţelegere pe care Putin o doreşte? Foarte simplu. Ar însemna îndepărtarea visului legitim al unităţii naţionale româneşti şi ar însemna îndepărtarea Republicii Moldova de ţara-mamă, România.

De asemenea, un alt element l-ar reprezenta faptul că, astăzi, Republica Moldova, care a păşit curajos pe drumul integrării europene, să fie frânată din acest proces şi să fie din nou atrasă în sfera de influenţă a Rusiei, în spaţiul acesta estic, în spaţiul acesta gri, dominat de KGB, de mafie, de opresiune şi de violenţă.

Sunt lucruri pe care nu le putem accepta, şi am convingerea că nimeni din lumea liberă şi din Occident nu le va putea accepta sub nicio formă. Dar, prin toate acestea, vedem, din nou, dimensiunea totalitară a regimului de la Kremlin şi lipsa completă de minim respect pentru dialogul internaţional al lui Putin, un criminal de război, după cum ştim cu toţii.

De asemenea, acest lucru ar pune mari probleme României în spaţiul Mării Negre şi ar reprezenta o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale, a păcii şi a ţării noastre, în esenţa sa.

De aceea, cred că este foarte important ca lumea liberă să înţeleagă pericolul uriaş reprezentat de Rusia, de Putin şi de toate aceste pretenţii totalitare care sfidează orice minimă esenţă a unui - să spunem - bun-simţ, care nu există, evident, la Putin şi la oamenii săi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Verginia Vedinaş, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Ionel Goidescu.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "S.O.S. Vrancea!".

Iar titlul ei nu vine de la numele partidului căruia îi aparţin, ci de la urgenţa situaţiei şi precaritatea aspectelor pe care am să vi le prezint.

Înainte, însă, pentru că s-a vehiculat ideea, aici, de a salva de extremism România, eu zic că mai înainte să ne preocupăm şi să ne concentrăm să salvăm România de devalizarea avuţiei naţionale, să o ajutăm să mai păstreze puţinul care a rămas, şi după aceea să vorbim despre alţii.

Dragi colegi,

Judeţul Vrancea, deşi situat strategic în inima Moldovei, suferă, în continuare, din cauza unei infrastructuri precare care frânează dezvoltarea economică şi socială a întregii naţiuni. Drumurile naţionale şi judeţene, în cea mai mare parte sunt deteriorate sau insuficient modernizate. Lipsa unei autostrăzi care să traverseze judeţul izolează economic Vrancea. Autostrada A7, a Moldovei, este un proiect vital care trebuie tratat cu o prioritate maximă de Guvernul României, cu termene clare şi respectate.

Municipiul Focşani şi localităţile din jur au nevoie de investiţii urgente în infrastructura de apă şi canalizare, în reţelele de gaz, în transportul public modern şi în digitalizarea administraţiei.

Fără aceste elemente de bază orice discuţie despre atragerea de investitori sau despre creşterea nivelului de trai rămâne un simplu exerciţiu de imagine.

Vrancea are tradiţii, este încărcată de istorie, are nestemate arhitecturale, naturale, are tradiţii care reprezintă veritabile nestemate şi perle ale identităţii culturale ale poporului român. Însă numai în Vrancea este posibil ca o meşteră în confecţionarea iilor să-şi facă, în sufragerie, un muzeu, pentru că nimeni nu i-a întins o mână.

Nu putem vorbi despre coeziune teritorială sau despre şanse egale pentru toţi românii, atâta timp cât Vrancea este lăsată de izbelişte, atâta vreme cât Vrancea avea o staţiune, Soveja, care era perla Moldovei şi chiar a României şi unde, astăzi, în afară de nişte câini comunitari şi pisici nu mai găseşti picior de om.

Tot ce lipseşte, însă, este sprijinul real al statului român.

Împreună putem schimba faţa judeţului Vrancea şi îl putem transforma într-un pol de creştere pentru întreaga naţiune.

Vă mulţumesc.

Verginia Vedinaş, deputat SOS România de Vrancea.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului, recent sărbătorită, urez la mulţi ani tuturor copiilor neamului românesc, născuţi în ţară sau în afara graniţelor!

Copiii sunt darul cel mai de preţ pe care îl primeşte o naţiune. Prin ochii lor vedem viitorul, prin sufletele lor ne măsurăm speranţele. Fără copii, România nu are viitor.

Într-o lume tot mai nesigură şi mai schimbătoare, datoria noastră este sfântă: să le asigurăm copiilor noştri un drum drept, o educaţie temeinică şi siguranţa de a creşte liberi şi demni în ţara lor. Nu e suficient să le oferim vorbe. Copiii merită mai mult decât promisiuni. Ei au nevoie de legi care să-i apere, de politici care să-i sprijine, de lideri care să lupte pentru ei, cu toată inima şi fără rezerve.

Astăzi privim cu îngrijorare la cifrele sosite recent de la Institutul Naţional de Statistică. În anul 2024, numărul copiilor născuţi, înregistraţi la oficiile de stare civilă din România, a fost de doar 149.000, cel mai mic număr de copii născuţi, din anul 1930 şi până în prezent. Practic, cel mai mic număr de copii născuţi în ultima sută de ani, în România. Faţă de anul 2023, în anul 2024 s-au înregistrat cu 15.000 mai puţine naşteri.

Este un semnal cumplit de alarmă. E momentul să recunoaştem că viitorul României depinde de ce facem acum. Misiunea noastră, în legislativ, este să oferim o legislaţie care să sprijine relansarea demografică. Iar întemeierea unei familii, prin căsătorie, rămâne, conform datelor de la ultimul recensământ, temelia deciziei de a aduce pe lume copii.

De aceea, dacă vrem o Românie vie şi puternică, trebuie să încurajăm căsătoria, să susţinem familia şi să construim politici publice care să dea oamenilor curajul de a întemeia familii şi de a avea copii.

Obiectivul numărul unu al oricărui demers de sprijinire a natalităţii se impune, deci, a fi stimularea căsătoriei şi a unui set de politici familiale eficiente. Căsătoria şi natalitatea nu pot fi separate, iar politicile publice trebuie să le aibă în vedere pe ambele, pornind de la stimularea căsătoriei.

De aceea, voi continua să susţin cu toată puterea familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, atât în Parlament, cât şi în stradă, prilej cu care vă invit pe toţi, sâmbătă, 7 iunie, la "Marşul Normalităţii", cea mai constantă manifestare publică din România, organizată în sprijinul valorilor familiei.

Vă invit pe toţi să apărăm normalitatea şi să luptăm pentru o Românie în care fiecare copil să crească într-un mediu sănătos, să poată visa, să poată învăţa şi să poată reuşi.

De Ziua Copilului, să ne amintim că fiecare copil român este o făgăduinţă - făgăduinţa unui viitor în care România nu dispare, nu se stinge, ci trăieşte şi dăinuie. Nu există naţiune puternică fără familii puternice, nu există viitor fără copii. Să le fim pavăză în faţa nesiguranţei, să le fim sprijin în faţa greutăţilor, şi să le fim lumină pe drumul lor!

România de mâine nu este scrisă în cărţi şi nici în discursuri.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Tudor Ionescu:

România de mâine se scrie în ochii copiilor noştri şi în deciziile pe care noi, oamenii politici, le luăm azi pentru ei.

La mulţi ani, copii ai României! Să creşteţi în pace, iubire şi demnitate!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar POT.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Tinerii POT schimba viitorul României".

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Dar mai ales tineri ai României,

Astăzi nu vin în faţa dumneavoastră în calitate de parlamentar, astăzi vorbesc ca mamă, ca mamă a lui Mihai, un copil care creşte într-o ţară în care visele tinerilor se ciocnesc de ziduri ridicate de o clasă politică anchilozată.

El, Mihai, este vocea unei generaţii care îşi cere drepturile la o viaţă mai bună, la o educaţie corespunzătoare, la un mediu mai curat şi mai sigur, la o societate cu mai multe posibilităţi, la o Românie armonioasă. Mihai este doar una din sutele de mii de voci, vocea generaţiei tinerilor din România de azi care nu mai acceptă să fie ignorată, o generaţie care nu mai vrea să fie condusă de oameni plictisiţi, îmbuibaţi şi corupţi, care de decenii confundă politica cu puterea şi funcţia cu feudalismul.

Să spunem lucrurilor pe nume. Tinerii din România nu sunt apatici. Nu sunt leneşi. Nu sunt lipsiţi de voinţă. Dar sunt sătui. Sătui să fie luaţi peste picior de un sistem care vorbeşte despre ei doar în campanii şi îi uită imediat după alegeri. Sătui să se simtă spectatori într-un teatru politic în care actorii nu se mai schimbă niciodată. Sătui să înghită discursuri goale despre "viitor", în timp ce prezentul e murdar, blocat, departe de merit şi demnitate.

Tăcerea tinerilor nu este indiferenţă. Este un strigăt reţinut - de lehamite, de oboseală, de lipsa speranţei. Mulţi dintre ei cred că nu pot schimba nimic. Şi, ştiţi ce? E de înţeles. Pentru că nimeni nu le-a arătat vreodată că se poate. Tinerii s-au născut într-o Românie în care nu mai cred că pot schimba ceva.

Dar astăzi, eu, Gabriela Porumboiu, vocea Partidului Oamenilor Tineri, le spun clar şi răspicat: puteţi şi trebuie să schimbaţi viitorul României.

România are nevoie disperată de o infuzie de exuberanţă, de luciditate, de curaj şi onestitate, România are nevoie de voi.

Politica nu este un club select pentru cei "vechi în sistem", nu este o moştenire de familie sau o recompensă pentru obedienţă. Politica trebuie recucerită. De oameni noi. Cu principii. Cu suflet. Cu dragoste de oameni. Cu viziune.

Fac un apel sincer şi ferm. Tineri din toată ţara, nu mai staţi pe margine! Participaţi! Creaţi! Candidaţi! Reformaţi!

Dacă nu sunteţi la masa deciziilor, atunci voi veţi fi "meniul". Şi, după cum vedeţi, "meniul" e mereu acelaşi: austeritate pentru voi, privilegii pentru ei.

Nu vă fie teamă să cereţi ceea ce vi se cuvine: un viitor decent, un stat corect, o societate în care munca este respectată şi meritul recunoscut.

România viitorului nu se va construi cu aceiaşi oameni care au compromis prezentul.

România viitorului are nevoie de tineri care nu negociază principii, ci le aplică. Tineri care nu aşteaptă "să vină vremea lor", ci înţeleg că vremea lor este acum.

Dragi colegi,

Dragi tineri,

Nu vă lăsaţi păcăliţi! În politica de azi, distanţa dintre alegători şi aleşi e mai mare decât între Pământ şi Lună. Dar, ştiţi ce? Cu un pas, cu o idee, cu o mişcare, cu o candidatură...

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Gabriela Porumboiu:

... putem coborî politica înapoi pe pământ. Acolo unde trăiesc oamenii reali. Acolo unde este Mihai.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Acolo unde este România.

Mulţumesc.

Veniţi! Implicaţi-vă! Reformăm această ţară împreună.

Vă mulţumesc.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Cristian Popa.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar POT.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mai mult ca oricând, România, astăzi, are nevoie de un nou sport naţional. În acest moment nu oina este sportul naţional, ci dezbinarea. O vedem la nivel politic, dar o vedem şi la nivel de familii. Fraţi care se ceartă, părinţi şi copii care nu-şi mai vorbesc, doar pentru că au opinii diferite.

Lipsa de respect şi înţelegere, ura, interesele meschine, au dus la această dezbinare.

Astăzi trebuie să înţelegem că dreapta să fie cea care vede şi stânga, şi invers, şi să se accepte una pe alta şi împreună să treacă de funcţii, putere şi alte interese şi să se concentreze pe un scop mult mai măreţ, misiunea de român.

Acestea sunt lucruri trecătoare. Vom fi judecaţi şi pentru ceea ce facem, vom fi judecaţi şi pentru ceea ce nu facem.

Vă invităm la un nou sport naţional, un sport naţional care are la bază iubirea, înţelegerea şi înţelepciunea. Dar mai ales iubirea. Printre ultimele porunci lăsate de Hristos a fost să ne iubim unii pe alţii. Nu să ne urâm unii pe alţii, ci să ne iubim unii pe alţii.

Partidul Oamenilor Tineri este în Parlamentul României din două motive. În primul rând, şi cel mai important, pentru că aşa a vrut Dumnezeu.

Şi, în al doilea rând, pentru că, cei care au condus România, nu şi-au făcut datoria. Şi-au încălcat jurământul depus chiar de la acest pupitru.

Dar asta a fost. Trecem peste şi mergem mai departe. Lăsăm în urmă trecutul.

Ne uităm în faţă. Ne uităm în faţă, pentru că nu poţi conduce o maşină dacă te uiţi în oglinda retrovizoare. Poţi conduce o maşină doar dacă te uiţi în faţă.

Este timpul - şi este foarte important - ca noi să fim aici, să aducem armonie, în România, să devenim o ţară puternică, într-o Europă stabilă, iar sportul românesc să fie un ambasador în întreaga lume.

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român!

Deputat POT de Braşov, Cristian Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan Bouda, din partea minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică este legată de ultima tragedie petrecută la Cosmopolis.

Fiind membru în Comisia pentru apărare şi ordine publică am primit nenumărate sesizări, atât de la locuitorii Complexului Cosmopolis, cât şi de la mulţi prieteni, pe WhatsApp, pe e-mail şi aşa mai departe, unde această tânără, Teodora, de 23 de ani, a fost ucisă.

Şi, cumva, toată lumea încearcă să acuze Poliţia.

Eu, din ce am văzut, nu cred că este chiar aşa şi rugămintea ar fi, la autorităţi, să-şi facă datoria în aşa fel încât să fie prezentat acest caz în detaliu, în momentul în care, desigur, ancheta se va finaliza, pentru că nu mi se pare corect să fie acuzată o anumită parte şi, mai ales în cazul acesta, cred că justiţia... acolo au fost probleme. Deci ar trebui acest caz, cu celeritate şi foarte, foarte bine să fie analizat şi să fie prezentat publicului, în aşa fel încât o parte a Poliţiei, să zicem aşa, să nu fie condamnată că nu şi-a făcut datoria. Şi cel mai important ar fi să nu se mai repete astfel de tragedii şi să facem ceva, mai ales noi, parlamentarii, în momentul în care sunt astfel de tragedii, să-i tragem la răspundere pe cei care trebuie să răspundă şi să vină în faţa noastră, să ne explice cum a fost posibil aşa ceva.

Vă mulţumesc mult.

Bouda Ştefan.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Haideţi, vă rog!

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Inundaţiile din judeţul Botoşani şi urgenţa investiţiilor în infrastructura hidrotehnică"

Săptămâna trecută, judeţul Botoşani s-a confruntat din nou cu efectele devastatoare ale unui sistem deficitar de protecţie împotriva inundaţiilor. Case, gospodării, drumuri şi terenuri agricole din localităţile Coşula, Copălău, Flămânzi, Prăjeni, Truşeşti, Albeşti şi Todireni au fost acoperite de ape. Viiturile au venit rapid, pe fondul revărsării râurilor Miletin, Horoghiuca şi Jijia, punând în pericol nu doar bunurile cetăţenilor, ci şi siguranţa acestora. Dincolo de pagubele materiale, rămâne sentimentul de neputinţă al comunităţilor care se simt abandonate în faţa naturii.

În calitate de parlamentar al judeţului Botoşani, îmi exprim îngrijorarea profundă faţă de lipsa unor acţiuni eficiente din partea Ministerului Mediului şi solicit, în mod ferm, accelerarea tuturor proiectelor de investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor.

Din păcate, măsurile luate de Ministerul Mediului sunt întârziate şi adeseori ineficiente. Finanţarea europeană pentru regularizarea râului Jijia a fost pierdută. La acumulările nepermanente de pe Miletin şi Horoghiuca se lucrează, se pare, de şase ani, doar la nivel de studiu de fezabilitate. În timp ce documentele se redactează în birouri, în satele judeţului oamenii îşi pierd agoniseala de o viaţă şi îndură zile de teroare.

Solicit public deblocarea imediată a proiectelor hidrotehnice esenţiale pentru judeţul nostru şi alocarea fondurilor necesare pentru intervenţii rapide. Este nevoie de acumulări nepermanente, de consolidarea malurilor şi de amenajări de cursuri de apă care să ofere o minimă siguranţă cetăţenilor.

Cer, de asemenea, Guvernului României să trateze cu maximă seriozitate solicitarea privind alocarea de fonduri pentru sprijinirea familiilor afectate şi refacerea infrastructurii distruse.

Sunt convins că judeţul Botoşani are dreptul la aceleaşi standarde de protecţie ca orice alt judeţ din ţară. Nu putem aştepta ca nenorocirea să devină o rutină. A venit momentul faptelor.

În calitate de deputat ales de această comunitate, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a duce aceste demersuri la bun sfârşit.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD. Este în sală? Nu.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Vă prezint o situaţie gravă, ce ţine de ameninţarea tăierii finanţării Programului "Nucleu" şi a cercetării naţionale.

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă de o gravitate extremă. În spaţiul public şi chiar în interiorul acestui Parlament sunt vehiculate idei potrivit cărora tăierea finanţării pentru Programul "Nucleu" şi pentru cercetarea naţională ar reprezenta o "măsură de economie bugetară". Această abordare, dacă se concretizează, ar însemna o decizie de autodistrugere strategică a României.

Programul "Nucleu" nu este un lux, este plasa de siguranţă a cercetării româneşti, deja aflate într-o stare critică - laboratoare care nu mai pot plăti curentul, institute care funcţionează prin împrumuturi, cercetători care lucrează pe salarii umilitoare. În lipsa finanţării de bază, România riscă să piardă capacitatea minimă de a produce cunoaştere proprie, iar această cunoaştere este esenţială pentru securitatea şi viitorul nostru.

Cercetarea fundamentală şi aplicată nu este un moft, nu este o piaţă liberă în care se vând produse la raft. Ea stă la baza sistemului medical, a infrastructurilor reziliente, a managementului dezastrelor şi cutremurelor, a apărării naţionale, a educaţiei de calitate, a protecţiei mediului. Tăierea acestor fonduri înseamnă vulnerabilitate naţională, înseamnă să devenim complet dependenţi de cunoaşterea şi tehnologia altora, înseamnă capitulare ştiinţifică şi tehnologică.

Şi vă întreb: cum putem pretinde că dorim dezvoltare, dacă distrugem tocmai pilonul pe care se sprijină orice societate avansată?

În marile democraţii ale lumii, cercetarea este componenta esenţială a securităţii naţionale. E de ajuns să privim la Franţa, în Germania, în Statele Unite sau în Elveţia.

În schimb, România alocă sub 0,2% din PIB pentru cercetare. Suntem în coada Europei. Iar în loc să corectăm această ruşinoasă realitate, se propune să o înrăutăţim. Astfel, se propune tăierea singurului mecanism de supravieţuire a cercetării publice. Este o măsură halucinantă, periculoasă şi profund iresponsabilă. Tăierea Programului "Nucleu" va însemna închiderea laboratoarelor, colapsul institutelor strategice, fuga definitivă a cercetătorilor şi prăbuşirea prestigiului academic românesc.

Ca parlamentar, mă opun categoric acestei direcţii. Soluţia nu este amputarea cercetării, ci reconstrucţia sa pe baze moderne, predictibile şi integrate într-o strategie naţională clară. România are nevoie de o lege-cadru pentru cercetare, de stabilitate instituţională, de recunoaşterea cercetării ca element de interes public vital.

Stimaţi colegi,

A cere cercetătorilor să se autofinanţeze din vânzarea "produselor" înseamnă să negăm însăşi misiunea cercetării fundamentale. Şi, mai grav, înseamnă să condamnăm viitorul României.

Haideţi să nu fim Parlamentul care a asistat pasiv la falimentarea cunoaşterii, să fim Parlamentul care a înţeles că investiţia în inteligenţă este singura care garantează suveranitatea, siguranţa şi progresul nostru!

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Următorii colegi deputaţi au depus declaraţii politice, pe care ar fi trebuit să le susţină oral. Nemaifiind timp, ele vor rămâne la declaraţii politice scrise.

Daţi-mi voie să vă citesc numele acestor colegi deputaţi.

Domnul Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD.

Domnul deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului AUR.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, din partea Grupului PNL.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, din partea Grupului SOS România.

Domnul deputat Ionel Goidescu, din partea Grupului SOS România.

Din partea Grupului parlamentar POT, Maria Cernit şi domnul Răzvan Chiriţă.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Dumitru Coarnă, doamna Monica Ionescu, domnul deputat Radu-Mihail Ionescu.

Au mai depus declaraţii politice în scris următorii deputaţi.

Din partea Grupului PSD: Ştefan Ţintă, Romeo-Daniel Lungu, Petru-Bogdan Cojocaru, Marius-Constantin Budăi, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă şi Virgil Alin Chirilă.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Petre Puşcaşu, Cristina-Emanuela Dascălu, Fabian-Cristian Radu, Cosmin-Teodor Iosub, Lidia Vadim-Tudor, Petru-Gabriel Negrea, Dorel Vulpoiu, Elena Doboş, Ciprian-Constantin Paraschiv, Daniel-Răzvan Biro, Gianina Şerban.

Din partea Grupului parlamentar al PNL următorii deputaţi au depus declaraţii în scris: Florin-Claudiu Roman, Ion-Marcel Vela, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru şi Bogdan-Iulian Huţucă.

Din partea Grupului parlamentar SOS: Cosmin Guşă, Rodica Plopeanu, Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu şi Vasile Nagy.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor: domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi şi domnul deputat Varol Amet.

Nemaifiind colegi care pot să susţină declaraţii politice, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă spun şi eu bună dimineaţa!

Am rugămintea la dumneavoastră să ocupaţi locurile. În câteva secunde vom începe şedinţa.

Aşadar, continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 190.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 11.00, iar la ora 11.30 vom avea şedinţa de vot final, urmată de cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Pe procedură, domnul Gheorghe Andrei sau domnul Baciu, care sunteţi?

Domnule Baciu, vă rog.

Mă gândesc că pentru acel anunţ.

Domnul Romică-Andrei Baciu (din sală):

Da, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Romică-Andrei Baciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Deşi avem opinii divergente în multe privinţe, cu toţii avem acelaşi sânge. "Avem acelaşi sânge" este titlul unei campanii de donare de sânge, evident, iniţiată de Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti şi Digi24.

Motiv pentru că vă adresez invitaţia de a lua parte la această campanie. Campanie care este, de fapt... orice act de donare este, de fapt, un act de umanitate. Un act de umanitate pentru persoane pe care nu le cunoaştem, de cele mai multe ori, însă se luptă pentru viaţa lor.

Această campanie ajunge şi în Parlament - la etaj P, Sala "Spiru Haret", marţi, între orele 8.30 şi 12.30.

Pentru a vă înscrie - liderii de grup au toate detaliile; îi mulţumesc lui Gabi Andronache pentru ajutor.

Pot dona în jur de 70 de persoane.

Sunt deja foarte mulţi doritori.

Deci, vă încurajez pe toţi cei care doriţi să luaţi legătura cu liderii de grup.

Şi să nu uităm că, înainte de a fi parlamentari, suntem cu toţii oameni.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Aşadar, stimaţi colegi, vă invit marţea viitoare, începând cu ora 8.30, la nivelul P, Sala "Spiru Haret", pentru un gest pe care, probabil, dumneavoastră sau mulţi dintre dumneavoastră îl faceţi şi acasă, în judeţe, la donare de sânge.

Domnule Ştefan Popa, vă rog, la ordinea de zi.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Am două propuneri de modificare a ordinii de zi, şi anume:

- Să mutăm PL-x 506/2022 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2022 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule), care se află pe poziţia 17, să-l mutăm pe poziţia 30;

- Şi PL-x 100/2025 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea şi completarea art. 46² din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal), care acum se află pe poziţia 22, să-l mutăm pe poziţia 31.

Am discutat cu liderii de grup.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Treizeci şi...?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Pe 30 şi 31.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveţi acordul liderilor?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă?

Bun.

Aşadar, PL-x 506/2023, dacă am auzit bine anul, de pe...

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

2022.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...2022, de pe poziţia 17, se mută pe 30.

Iar PL-x 100/2025, de pe 22, pe 31.

În regulă.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că astăzi, 4 iunie, este Ziua Tratatului de la Trianon, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 256/2020.

Aşadar, vă rog pe toţi să vă ridicaţi, pentru intonarea Imnului naţional.

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!").

Vă mulţumesc.

Pentru a marca această zi, în continuare urmează să avem intervenţii din partea grupurilor parlamentare, cu un singur vorbitor de grup, în limita a 3 minute, iar reprezentantul deputaţilor neafiliaţi să aibă două minute.

Aşadar, dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamnă Mirela Adomnicăi, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Parlamentul României demonstrează cu recunoştinţă şi cu fiecare ocazie respectul faţă de eforturile înaintaşilor şi activitatea diplomaţiei româneşti care a acţionat constant pentru realizarea obiectivelor naţionale pe palierul politicii externe, inclusiv pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri.

În acest sens, marcăm astăzi Ziua Tratatului de la Trianon, în conformitate cu prevederile Legii nr. 256/2020 care a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept zi dedicată acestui moment istoric. Este o continuare firească a demersurilor prin care Parlamentul României a marcat în mod sistematic momentele emblematice din istoria noastră, atât în scop comemorativ, cât şi educativ.

Bazându-se pe realitatea rezultată din dizolvarea marilor imperii multinaţionale ale Europei şi pe principiile formulate de preşedintele american Wilson, în anul 1918, reprezentanţii statelor participante la Conferinţa de Pace au negociat viitorul continentului, aplicând un concept revoluţionar pentru acea vreme - autodeterminarea popoarelor. Pentru prima dată în istorie, construcţia păcii s-a sprijinit nu doar pe considerente politice, ci şi pe expertiză politică ştiinţifică. Specialişti în drept internaţional, istorie, statistică, cartografie, lingvistică şi etnografie au fost implicaţi în fundamentarea deciziilor teritoriale, oferind legitimitate şi echilibru actelor adoptate.

Sfârşitul Primului Război Mondial, Marea Unire din 1918 şi Conferinţa de Pace de la Paris, finalizată prin semnarea Tratatului de la Trianon, reprezintă borne fundamentale în istoria noastră modernă, care au marcat împlinirea idealului naţional şi afirmarea României ca stat suveran, unitar şi recunoscut pe plan internaţional.

Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a consfinţit voinţa exprimată democratic de populaţia majoritar românească din regiunile ţării şi a fost un act de justiţie istorică, nu de revanşă, un moment de echilibru bazat pe dreptul popoarelor de a-şi decide singure destinul, recunoscut şi garantat internaţional.

Tot în cadrul acestui efort de reconstrucţie globală s-a decis şi înfiinţarea unui organism internaţional menit să apere pacea şi să prevină izbucnirea unor noi conflicte - Liga Naţiunilor -, cu sediul la Geneva.

Tratatele de la Saint Germain şi de la Trianon, conforme celui de-al zecelea punct din cele 14 ale preşedintelui Wilson, au oficializat întregirea României, ale cărei noi frontiere au fost trasate de o comisie internaţională condusă de geograful francez Emmanuel de Martonne, un prieten sincer al cauzei româneşti.

Istoria de după 1918 a cunoscut transformări majore de ordin etnic, economic şi cultural, influenţate dramatic de regimurile totalitare şi în perioada comunistă.

Astăzi, însă, România şi Ungaria sunt membre ale Uniunii Europene, iar tratativele bilaterale recunoscute fără echivoc, în ciuda provocărilor geopolitice contemporane, arată că avem interese comune - economice, sociale, culturale şi politice - şi vor continua să susţină o pace durabilă, bazată pe dialog, respect şi bună vecinătate.

De asemenea, trebuie remarcat că la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

...4 iunie 1920, semnarea Tratatului de la Trianon a fost întâmpinată, la Bucureşti, nu prin manifestări cu exuberanţă şi cu satisfacţie, ci printr-o bucurie liniştită şi profundă, ca o recunoaştere a faptului că Unirea şi recunoaşterea Marii Uniri trebuiau să se întâmple, mai devreme sau mai târziu, ca un act de normalitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru a fi corect şi cu celelalte grupuri parlamentare, întrucât intervenţia primului vorbitor a depăşit cu un minut timpul aprobat iniţial, toate grupurile parlamentare vor beneficia de aceeaşi facilitate.

Vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Hristos s-a Înălţat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi oaspeţi,

Marcăm astăzi 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, moment astral în istoria neamului românesc.

După îndelungi dezbateri şi după o cerere de reexaminare cât o insultă la adresa poporului român, a fostului preşedinte, Klaus Iohannis, în 2020, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 256/2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. A făcut asta la iniţiativa domnului senator Titus Corlăţean, în timp ce USR s-a abţinut, iar UDMR a votat împotrivă.

Până la 1918, dragi confraţi din Ardeal, nu aveaţi voie să aveţi nume româneşti, nu aveaţi voie la şcoala publică în limba română şi nici să faceţi parte din administraţie, iar vreme de 300 de ani nu aţi avut voie să purtaţi cizme, să aveţi biserici de piatră şi să vă stabiliţi în oraşe.

Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 reprezintă triumful naţiunilor ocupate şi asuprite timp de secole.

Tratatul de la Trianon reprezintă validarea internaţională a legitimităţii Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi a ieşirii naţiunilor - română, slovacă, cehă şi sârbă - de sub ilegitima ocupare feudală a unor naţiuni ce se considerau superioare.

Tratatul de la Trianon reprezintă actul de naştere a statului ungar, care se desfiinţase în 1526, după tragica înfrângere de la Mohács. A însemnat şansa Ungariei de a deveni cu adevărat un stat european liber de prejudecata medievală a superiorităţii faţă de români, slavi şi germani. Teritoriul Ungariei nu a fost ciopârţit, ci a rămas în limitele sale fireşti, chiar dacă a continuat să înglobeze populaţii importante străine - români, nemţi, slavi. Ungaria a pierdut doar teritoriile ocupate prin cucerire, care nu-i aparţineau şi care erau locuite de naţiuni nemaghiare.

Astăzi, Tratatul de la Trianon trebuie sărbătorit de toate naţiunile din Imperiul Habsburgic, naţiunile eliberate, dar şi naţiunile care au revenit astfel, după 400 de ani, fiecare, în graniţele sale fireşti.

Justeţea Tratatului de la Trianon a fost probată şi validată încă o dată în 1947, prin Tratatul de Pace de la Paris, când, după cel de-al Doilea Război Mondial, Transilvania de Nord a fost oficial restituită României încă o dată.

Astăzi, instigarea la revizionism îndreptată împotriva României, utilizarea simbolisticii revizioniste, negarea genocidului antiromânesc din Transilvania de Nord-Vest, Bucovina şi Ţinutul Herţei ori acţiunile hibride îndreptate împotriva caracterului de stat naţional al statului român, inclusiv prin instigare la separatism teritorial, trebuie să fie sancţionate cu fermitate prin lege.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani naţiunii române!

Sus inima!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, din partea Grupului PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Tratatul de la Trianon de la 4 iunie 1920 consfinţeşte actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Alba Iulia. Este un act care reprezintă recunoaşterea internaţională, după aproape doi ani de bătălii politico-diplomatice la Paris - Versailles. Reprezintă un moment în care comunitatea internaţională a recunoscut ceea ce deja se întâmplase - voinţa exprimată în mod liber, democratic şi asumat de români la 1 decembrie 1918.

La Trianon, din partea României au semnat două mari personalităţi - Nicolae Titulescu şi doctorul Ion Cantacuzino, reprezentanţi ai Guvernului condus de Alexandru Averescu, erou al Primului Război Mondial.

La Trianon vedem cum sunt duse la bun sfârşit eforturile elitei româneşti, eforturile care au încununat actul glorios, momentul culminat al istoriei noastre naţionale, de la 1 Decembrie - lupta lui Ion I.C. Brătianu, lupta Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I "Întregitorul", lupta lui Iuliu Maniu, a lui Vasile Goldiş, a lui Alexandru Vaida-Voevod, lupta lui Take Ionescu, a lui Iuliu Hossu, a lui Ion Flueraş şi a tuturor liderilor care au înţeles ceea ce înseamnă spiritul unităţii naţionale româneşti.

Tot la Trianon au fost recunoscute graniţele României în Vest şi în Nord-Vest.

La Trianon, trebuie să spunem un lucru, au fost recunoscute aceste graniţe aşa cum sunt ele astăzi.

Iar un merit aici îl are şi Robert Ficheux şi, de asemenea, savantul francez Emmanuel de Martonne, cei care au procedat la această expertiză internaţională.

Robert Ficheux a fost peste tot, în Transilvania, a fost în Oaş, în Maramureş, în Lăpuş, în Năsăud, în Haţeg, în Apuseni, şi a văzut că Transilvania este românească, a văzut că acolo românii sunt la ei acasă şi trăiesc de milenii.

Momentul Trianon este un moment pe care se cuvine să-l cinstim şi să-l pomenim. La fel cum la 14 decembrie, delegaţia românilor ardeleni în frunte cu Iuliu Hossu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, în faţa Guvernului liberal condus de Ion I.C. Brătianu şi a Regelui Ferdinand, a venit să prezinte Actul Marii Uniri, atunci când Ionel Brătianu a spus foarte ferm - "Fraţilor, vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit să nu ne mai despărţim niciodată!".

Şi niciodată nu ne vom mai despărţi de Transilvania. Niciodată nu ne vom mai despărţi de fraţii care ne-am regăsit după o mie de ani de separare.

Pentru noi, Partidul Naţional Liberal, o formaţiune ancorată puternic în ceea ce reprezintă identitatea naţională, patriotismul, spiritul unităţii naţionale şi ideea unei naţiuni româneşti puternice şi demne, momentul Trianon este un moment de recunoaştere, un moment de demnitate şi un moment de respect.

Să plecăm fiecare dintre noi capetele noastre în faţa marilor înaintaşi, să nu uităm cine sunt cei care s-au jertfit pentru Marea Unire şi să nu uităm că suntem o naţiune mare şi demnă în Europa şi în lume, o naţiune care are dreptul să aibă o voce puternică pretutindeni de spus.

Fiţi demni, fiţi mândri!

Trăiască România!

La mulţi ani, România! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul parlamentar al USR. (Vociferări.)

Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Da, sărbătorim, într-adevăr, astăzi, Tratatul de la Trianon.

S-au spus multe aici - că a consfinţit Marea Adunare de la Alba Iulia.

A consfinţit-o parţial. Să nu uităm că la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, voinţa exprimată a fost de unire a întregului Banat cu Regatul României, a întregii Crişane şi a întregului Maramureş.

Aşa că acest Tratat de la Trianon, pe care îl sărbătorim, desigur, a făcut României o dreptate incompletă - ni s-a dat, dar ni s-a şi luat. Vestul Banatului ni s-a luat, vestul Crişanei ni s-a luat şi nordul Maramureşului ni s-a luat. Să nu uităm acest lucru. Şi să ne gândim întotdeauna la aceşti români care au fost lăsaţi în afara graniţelor României, prin voinţa şi jocurile de putere ale Marilor Puteri; să avem întotdeauna grijă de aceste comunităţi româneşti vitregite, supuse unui proces accelerat de deznaţionalizare.

Şi noi, românii care avem şansa să trăim în interiorul graniţelor României, care avem şansa să ne trimitem copiii la şcoli în limba română, care avem şansa, iată, să ni se nască copiii şi nepoţii într-o ţară care se numeşte România şi în care limba română e oficială, să ne gândim în permanenţă la aceşti români care au fost părăsiţi şi lăsaţi în afara graniţelor României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Markó Attila, din partea Grupului UDMR.

Domnul Markó Attila-Gábor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cursul istoriei este format întotdeauna de către oameni. Prin modul lor de viaţă, prin luptele la care participă. Poporul român şi-a format istoria recentă şi contemporană împreună cu noi, maghiarii din România, şi cu celelalte etnii care trăiesc aici.

Luptele şi războaiele au însă, întotdeauna, învingători şi învinşi. Iar nobleţea adevărată se manifestă atunci când învingătorii se apleacă spre cei învinşi, iar învinşii rămân împreună cu învingătorii şi acceptă demn starea de fapt.

Însă ceea ce ne îngrijorează pe noi, maghiarii din Transilvania, este faptul că uneori se pune prea mult accent pe situaţii şi împrejurări istorice care ne despart, în loc să încercăm să aprofundăm convieţuirea, prin invocarea multor momente istorice care ne unesc. Şi sunt destule asemenea momente: am fost împreună, mineri români şi maghiari, în Valea Jiului, în '77, când am strigat împreună: "Să procedăm la fel ca Ungaria în '56". Am fost împreună şi în '87, la Braşov, atunci când muncitori maghiari şi români au ieşit în stradă, tot împotriva comunismului. Şi am fost împreună şi în decembrie '89, la Timişoara, Târgu Mureş, Braşov, Sibiu - maghiari, germani, români - şi atunci am şi învins regimul comunist. Iată că sunt nenumărate momente care ne unesc, haideţi să punem accent pe acestea.

Noi, maghiarii din România, ne iubim pământul natal la fel de mult cât îl iubesc şi românii din Transilvania. Şi este acelaşi pământ natal - iată încă un exemplu care ne uneşte. Noi nu ne dorim altceva decât să ne putem creşte copiii, educa tinerii în limba noastră maternă. Ne dorim să ne păstrăm cultura, tradiţiile şi ne dorim să putem folosi liber limba maternă. Şi, peste toate acestea, ne dorim să convieţuim într-o normalitate pe care, din păcate, încă învăţăm ce înseamnă. Iar primul pas către o asemenea normalitate ar însemna să înţelegem reciproc faptul că evenimentul legat de Trianon pentru poporul român a fost, firesc, o victorie; în schimb, pentru alţii, a fost un sentiment de pierdere. Şi indiferent de percepţiile pe care le avem, trebuie să înţelegem că avem aceleaşi scopuri, obiective comune - de a trăi într-o societate bazată pe valori europene împărtăşite.

Haideţi să privim înainte!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale salută faptul că Parlamentul României celebrează astfel de momente extrem de importante în istoria naţiunii române. Credem că e important pentru întreaga societate, indiferent de apartenenţa etnică sau religioasă.

Semnarea Tratatului de la Trianon, consfinţirea, de fapt, de jure a unor decizii luate anterior, în baza principiului autodeterminării popoarelor, enunţat de preşedintele american Woodrow Wilson, este un astfel de moment. Românii adunaţi la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 au hotărât să se unească Banatul şi Ardealul cu Regatul României. Dar nu au fost singurii care au decis acest lucru în baza acestui principiu - la o lună, saşii transilvăneni adunaţi la Mediaş hotărau în unanimitate, având totală încredere în Rezoluţia de la Alba Iulia, acelaşi lucru; ulterior, alte minorităţi reprezentate în grupul nostru parlamentar - evreii, romii şi alţii - au decis acelaşi lucru.

În ceea ce priveşte Banatul, pe 10 august 1919, şvabii adunaţi la Timişoara decideau în unanimitate acelaşi lucru.

Nu e un aspect derizoriu, din contră, e un lucru extrem de important, pentru că aceste decizii au fost luate cu mult înaintea semnării tratatului, în timpul negocierilor de pace, iar aceste decizii au reprezentat argumente extrem de importante în favoarea poziţiei României, atunci când s-a pus problema graniţelor ţării noastre.

Acest eveniment are relevanţă inclusiv astăzi, în actualitatea pe care o trăim. România a reuşit, după Revoluţia din 1989, să găsească soluţii elegante, atât în Constituţie, cât şi în legislaţie, în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale.

Noi mulţumim şi salutăm aceste decizii pe care le-am luat împreună, deopotrivă, români şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. De aceea, ne referim la naţiunea română în integralitatea sa, atunci când amintim aceste lucruri.

În aşteptările noastre actuale se regăseşte faptul că sperăm ca toate forţele politice din România să respecte aceste decizii de la Alba Iulia şi în ceea ce priveşte reprezentarea parlamentară, reprezentarea noastră în administraţie, justiţie, învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, culte şi aşa mai departe şi să nu încerce să schimbe aceste lucruri, pentru că noi ne reafirmăm loialitatea totală în raport cu România, ţara noastră, o ţară liberă şi democratică, membră a Uniunii Europene şi NATO - apropo, am pus umărul la realizarea acestor deziderate unanime naţionale, atunci când a fost cazul -, o ţară în care să trăim în pace şi prosperitate cu toţii, indiferent de apartenenţa etnică sau religioasă.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul POT.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi, 4 iunie, ne aflăm în faţa unui moment cu profundă semnificaţie pentru destinul naţional - marcarea a 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, document prin care comunitatea internaţională a recunoscut juridic un fapt istoric deja înfăptuit de către poporul român - Unirea Transilvaniei cu România.

Nu este o zi în care celebrăm pierderea altora, ci una în care reafirmăm un adevăr fundamental - România modernă s-a clădit pe temelia voinţei democratice, a suferinţei colective şi a sacrificiului celor care au visat la un stat naţional, suveran şi indivizibil.

Dar acest tratat a consfinţit în plan internaţional ceea ce românii deciseseră prin sânge, prin jertfă şi prin credinţă - reîntregirea naţională.

Dar prin acest tratat este responsabilitatea noastră, ca aleşi ai poporului, să apărăm cu luciditate şi demnitate acest adevăr istoric. Să nu permitem revizionismului sau relativismului istoric să altereze aceste fapte. Istoria trebuie să fie un teren al adevărului, nu al manipulării.

În acelaşi timp, cred că suntem datori să promovăm o memorie istorică matură, care nu se sprijină pe resentimente, ci pe încredere în valorile care ne-au unit - dreptate, libertate, solidaritate naţională.

Transilvania nu a fost un premiu de război, ci o revenire firească la un trup din care fusese smulsă.

Şi, prin toate acestea, suntem datori să cinstim memoria celor care şi-au dat viaţa pentru un vis românesc împlinit prin suferinţă, dar legitimat prin drept şi recunoscut prin diplomaţie. Să păstrăm vie moştenirea celor care au zidit România întregită. Să ne ridicăm ca generaţie la înălţimea faptelor lor. Iar în faţa istoriei să nu ne fie niciodată ruşine că am apărat adevărul cu verticalitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

România are o zi naţională, şi ea e pe 1 Decembrie.

E bine să ne uităm la istorie şi să aplaudăm, să ne înclinăm cu respect în faţa reuşitelor diplomatice ale oamenilor politici care au condus ţara noastră. Facem asta, învăţăm din fiecare moment politic important pentru ţară.

Venim şi mai înspre zilele noastre şi trebuie să salutăm toate tratatele realizate cu multă diplomaţie politică - aderarea la NATO, aderarea la UE, toate momentele mari, importante, diplomatice, şi să învăţăm şi din acestea şi să ne uităm în viitor, pentru că provocările sunt importante, în viitorul apropiat, pentru România, pentru Europa, pentru toată lumea.

Şi, vorbind de Trianon, trebuie să mai învăţăm ceva din istorie. Să învăţăm că războaiele nu sunt o soluţie. Şi speram, cu toţii, să nu mai vedem un război atât de aproape de Europa, atât de aproape de România.

Iată că se întâmplă din nou şi insist, şi e important să ne uităm ce se întâmplă în războaie, să ne uităm că nu există învingător, câştigător. Toţi pierd, toată lumea pierde. Unii pierd mai puţin, unii pierd mai mult, unii, din păcate, pierd absolut tot.

Şi, cu asta în minte, noi, ca oameni politici responsabili, indiferent de partid şi de culoarea politică, trebuie să facem fiecare pas în activitatea şi în viaţa noastră politică, încercând şi făcând tot ce ţine de noi, să folosim diplomaţia, să facem tot ce ţine de noi să împiedicăm orice război.

Cu gândul acesta sunt aici - şi vi-l las şi dumneavoastră - şi gândiţi-vă, fiţi responsabili, nu rostogoliţi minciuni. Patriotismul înseamnă să fii cinstit, să nu păcăleşti oamenii, colegii, românii, cei care ţi-au dat încrederea să vii, să-i reprezinţi în această instituţie, în Parlament.

Avem o democraţie. Haideţi să avem grijă de ea!

Şi vă invit pe toţi, în astfel de momente, în care, iată, ne uităm la istorie şi la momentele mari din istoria României, să reflectaţi la ce putem face mai bine, împreună, în continuare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă Dumitru, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Sigur că sunt momente, în istorie, când trebuie să reflectăm cu toţii.

4 iunie 1920 a reprezentat victoria naţionalismului, în România.

4 iunie 1920 a consfinţit, dacă vreţi, lupta înaintaşilor noştri: de la Burebista, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, martiri care s-au jertfit pentru această ţară şi care au făcut posibil actul istoric, Tratatul de la 4 iunie 1920.

Din păcate, astăzi România nu se mai află în aceleaşi graniţe pe care le-am avut la sfârşitul Primului Război Mondial. Au venit Tratatul Ribbentrop-Molotov, prin care ne-au luat Bucovina şi Basarabia, sigur, odiosul Dictat de la Viena, din 1940, care, din nou, a sfâşiat din trupul ţării.

Din fericire, încă mai avem o ţară funcţională, din fericire încă mai suntem împreună.

Eu cred că trăim clipe istorice, eu cred că trebuie, împreună, să privim în istorie şi să fim alături de înaintaşii noştri, să ne păstrăm ţara întreagă. Sunt momente cruciale pe care noi le trăim, istorice, războiul este la graniţele noastre, iar România trebuie să militeze pentru pace.

Să ştiţi că o naţiune care îşi pune resursele în slujba unui război care nu e al ei, este o naţiune pierdută. De aceea, trebuie să cântărim bine, temeinic, să păstrăm limitele şi să milităm pentru pace.

Trăiască România!

Trăiască naţiunea!

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La acest punct de pe ordinea de zi am încheiat intervenţiile.

Înainte de a intra în ordinea de zi, pe proiecte, pe procedură domnul Guşă Andrei.

Vă rog.

Domnul Andrei-Cosmin Guşă:

Stimate domnule preşedinte,

Vă rog, pe procedură, să luaţi act de faptul că mă retrag din Grupul SOS România, începând ca, de astăzi, să activez în Grupul parlamentar AUR, în favoarea patrioţilor, (Aplauze.) în interesul românilor.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Luăm act.

Intrăm în proiectele de pe ordinea de zi.

(Domnul deputat Andrei-Cosmin Guşă îi înmânează actul domnului deputat Vasile-Daniel Suciu, preşedintele de şedinţă.)

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii României; PL-x 147/2025; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul, dacă doreşte? Nu.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, vă rog, raportul.

Iar la final să nu uitaţi să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

Domnul Octavian Oprea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii României

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 14 mai 2025.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au avizat favorabil proiectul de act normativ.

Camera Deputaţilor este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii României şi a Registrului beneficiarilor programelor de formare.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii României, în forma adoptată de Guvern, cu amendamente admise redactate în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propun timpi de dezbatere - 3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trei?

Domnul Octavian Oprea (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere - 3 minute.

Vot, vă rog.

211 voturi pentru, unul contra, o abţinere. Adoptat.

Intervenţii?

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă aşteptam şi sper să fie mai multe dezbateri pe această iniţiativă legislativă. Este o ordonanţă de urgenţă, teoretic, privind aprobarea unui cadru de competenţe digitale. Şi acum, poate, mai bine să rămânem la acest cadru al competenţelor digitale şi să ne întrebăm de ce, după 35 de ani de la Revoluţia din decembrie şi după 20-30 de ani, cel puţin, de provocări tehnologice, în care s-a pus, în mod clar şi sistematic, problema unor competenţe digitale, a digitalizării, a digitizării întregului sistem public sau privat, şi care a avut loc, să mai investim sume imense, să mai avem jaloane, în PNRR, prin care să dobândim aceste cunoştinţe elementare digitale, la nivelul populaţiei.

Asta arată un eşec al educaţiei româneşti, este o problemă chiar a ministrului de acum, care spune că 2, 4, 6... şi mai multe ore petrecute în faţa ecranului sunt în regulă pentru copii, pentru a nu pierde un aşa-zis start, decalaj tehnologic. Însă, în proiectul legii, în Senat, toate partidele, în afară, cel puţin, de AUR, au votat introducerea unor amendamente care nu au legătură cu textul legii, astfel încât acolo s-au aprobat nişte angajări către ADR, nejustificate, cu salarii de până la 6 ori salariul mediu din instituţiile publice.

Este o problemă atât de formă, cât şi de fond, această ordonanţă transformându-se într-un veritabil trenuleţ, dar şi de fond, pentru că nu există nicio justificare pentru aceste salarii, în acest moment, în care ne punem... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Oprea Octavian.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

N-au fost 3 minute?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cât?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Trei minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Două. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Octavian Oprea:

Stimaţi colegi,

În acest moment se discută, în spaţiul public, extrem de intens despre...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, domnule Oprea! Numai o secundă!

Ce s-a votat?

Rog liderul de grup de la AUR să vină până sus!

(Discuţii la prezidiu cu domnii deputaţi Mihai-Adrian Enache şi Ilie-Alin Coleşa.)

Cu calm. Rămâne cum am stabilit.

Vă rog.

Domnul Octavian Oprea:

Stimaţi colegi,

În acest moment se discută extrem de intens, în spaţiul public, despre introducerea unor noi subiecte în strategia de siguranţă naţională.

Cred că transformarea digitală a administraţiei publice din România poate genera venituri mult mai mari decât evaziunea fiscală.

Dacă ne uităm în trecut, ar fi bine să nu ne repetăm cu aceleaşi greşeli.

Şi aici o să vă dau un exemplu concret. Şi nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt, puteţi verifica chiar dumneavoastră.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ANAF, a luat decizia ca toate sistemele informatice să le dezvolte in-house, nu să contracteze companii private cu know-how în acest domeniu.

Puteţi intra în spaţiul privat virtual şi să vedeţi cam care sunt performanţele acestor sisteme.

Tocmai de aceea, cred că, deşi e o asemănare semantică între autostrăzi digitale şi autostrăzi rutiere, cei care făceau performanţă acum 20 de ani, în zona de tehnologie a informaţiei, nu cred că ar mai face performanţă şi astăzi.

Pe această cale, aş dori să transmit următoarea rugăminte către toţi reprezentanţii grupurilor parlamentare interesaţi de transformarea digitală a României.

Haideţi, în perioada următoare, să ne punem la aceeaşi masă şi să gândim o strategie de întărire a capacităţii profesionale a instituţiilor publice din România, fără a crea favoritisme, fără a adânci şi mai tare discrepanţa dintre stat şi privat şi fără a întări şi mai mult frustrarea pe care românii o au cu privire la instituţiile publice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Eu am să pun în discuţie câteva aspecte legate de acest proiect de act normativ, fără ca să se înţeleagă faptul că noi am avea ceva împotriva procesului de digitalizare a administraţiei. Avem, însă, împotriva modului în care se legiferează şi se realizează acest lucru.

Am să încep prin faptul că ordonanţa de urgenţă adoptată în 2025 introduce în aplicare, introduce în legislaţia românească nişte acte normative care s-au adoptat - europene - unele recomandări care nu sunt obligatorii, directive care sunt obligatorii doar să fie implementate, nu şi cum să se întâmple acest lucru, dar care - atenţie! - s-au adoptat între 2018-2022.

Ne întrebăm şi noi - retoric, fireşte - ce a aşteptat Guvernul atâţia ani, pentru ca, în 2025, să vină, să ne bage pe gât, cum s-ar spune, o ordonanţă de urgenţă şi să nu lase Parlamentului posibilitatea să adopte o lege.

Dragii mei,

Prin această reglementare, practic, se consacră o nouă paradigmă. Este un cadru pentru un fenomen care nu este deloc simplu şi care, la ora actuală - nu ştiu dacă cunoşteaţi - este gestionat, printre altele, de o autoritate publică care are în jur de 100, peste 100-120 de membri, şi doar 35 dintre ei sunt informaticieni.

Aşa facem noi digitalizare, în România, sau continuăm să ne prefacem că transpunem în realităţile româneşti nişte fenomene, nişte procese pentru ca, în realitate, să ne batem joc de ele?!

Pentru aceste considerente - nu pentru că am avea ceva împotriva procesului - Partidul SOS România se va abţine... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamnă deputat,

Mulţumesc.

Domnul Miruţă.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

"Elefantul" din dosarul acestui PL-x 147 nu este forma plecată de la Guvern. Este forma prin care aţi deturnat complet această iniţiativă, la Senat, şi s-au adus nişte amendamente pe care n-aţi vrut să vi le asumaţi în Guvern.

Nu e discuţia despre creşterea salariilor în IT, ci discuţia este despre fixarea pe post, cu salarii mari, a unor oameni care nu au legătură cu IT-ul. Şi vă e teamă că în noul Guvern nu se mai poate "asezona" subiectul ăsta.

La Autoritatea pentru Digitalizarea României, cea care trebuie să facă digitalizare în România, doar 3,5% din oamenii care lucrează tehnic au pregătire tehnică.

240 de oameni care nu au pregătire tehnică sunt ţinuţi în spate de 10 oameni cu pregătire tehnică.

Şi vreţi să "betonaţi" acum situaţia, să-i fixaţi pe nişte poziţii tehnice, pe unii care nu au nicio legătură cu tehnologia.

Am pus în PNRR un task force de nişte oameni care ar trebui să gestioneze modul în care se face digitalizare în ţara asta.

S-a dat hotărâre de Guvern să crească salariile, pentru a veni din piaţă nişte specialişti, însă în Guvern aţi pus o condiţie ca acei programatori care scriu cod să aibă 6 ani experienţă pe fonduri europene. Şi evident că s-a întâmplat următorul lucru: n-au venit oameni din piaţă, ci s-au mutat din ministere, pentru că era salariul mai mare.

Expiră perioada asta în decembrie şi vreţi, ocolind traseul normal, să-i fixaţi pe poziţii, pe nişte salarii mari.

USR a corectat, împreună cu PNL şi cu alte partide politice, ieri, în Comisia pentru tehnologia informaţiei, aceste amendamente.

În momentul de faţă ordonanţa este în forma în care a plecat de la Guvern şi noi ne vom opune unor astfel de mecanisme. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Mă bucur că la finalul pledoariei, domnul Miruţă a recunoscut că lucrurile intră în normalitate. Şi fac un apel la mai mult calm, că dacă facem circ, aşa, înainte să ne aşezăm la masa discuţiilor unei coaliţii, vă garantez că nu facem paşi înainte cu această coaliţie. (Vociferări.)

Opriţi-vă odată cu aceste aberaţii pe care le spuneţi mereu! Da?

Luaţi, acolo, acea instituţie, puneţi-o la punct, dacă sunteţi în stare, în rest, de circ cred că s-au săturat şi colegii din opoziţie.

Hai, la treabă, că avem treabă! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Simu.

Doamna Simu!

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Susţin digitalizarea în România, dar adoptarea acestui proiect trebuie să fie realist şi eficient.

Nu pot să nu avertizez că fără echitate digitalizarea aceasta, de care vorbim noi, riscă să fie o nouă barieră pentru cetăţenii României, şi nu un progres real. Cu toţii ştim realitatea din teren şi nu o putem ignora.

Pe de o parte, avem angajaţi în aparatul administrativ care nu au competenţele necesare, sunt total nepregătiţi.

Pe de altă parte, avem copii care merg flămânzi la şcoală, avem satele fără apă curentă, nu avem internet în multe dintre ele, nu avem şcoli funcţionale.

România, astăzi, este trasă în cele două direcţii pe care le ştim - una digitală şi una medievală. Vorbiţi despre interoperabilitate şi cloud guvernamental, dar oamenii şi astăzi stau la cozi, cu dosarul cu şină sub braţ.

Digitalizarea fără incluziune socială este o formă de excludere şi de discriminare. Nu poţi cere competenţe digitale unui copil care nu are ce mânca sau unui bătrân care nu are curent în casă.

Dacă vrem o Românie conectată, haideţi întâi să construim echitate, infrastructură şi şanse reale pentru toţi cetăţenii acestei ţări!

Dacă vrem ca România să meargă într-o singură direcţie, haideţi să găsim punctul de plecare pentru toţi cetăţenii ei şi să facem să fie realist şi eficient!

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecţii? Nu. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022; PL-x 488/2023; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru buget, vă rog, raportul comun.

Domnule preşedinte Ciunt, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant financiar, acordat producătorilor agricoli pentru culturile agricole de porumb, floarea-soarelui, soia şi mazăre, înfiinţate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022. Beneficiarii schemei vor fi producătorii agricoli ale căror culturi au avut gradul de calamitate de peste 30% până la 100% inclusiv, conform proceselor-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor

prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ţiplea, Grupul PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Măsura pusă în discuţie vizează acordarea unui sprijin financiar compensatoriu, în conformitate cu dispoziţiile europene privind ajutoarele de stat în agricultură pentru exploataţiile care au suferit pierderi semnificative, respectiv un grad de afectare cuprins între 30% şi 100%, cum s-a făcut mai devreme vorbire. Scopul schemei a fost acela de a susţine capitalul de lucru al exploataţiilor afectate, a preveni intrarea producătorilor agricoli în dificultăţi economice severe, a contribui la menţinerea capacităţii de producţie agricolă, în contextul unor condiţii climatice extreme şi recurente.

Obiectivele ordonanţei sunt clare: reducerea pierderilor de capital de lucru, evitarea ieşirii de pe piaţă a exploataţiilor afectate, păstrarea capacităţii de producţie agricolă la nivel naţional.

Adoptarea actului normativ, dar şi aprobarea sa, sunt justificate, atât din punct de vedere economic, cât şi din perspectivă socială.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Matieş.

Matieş Călin, Grupul AUR, vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş (din sală):

Aţi pronunţat perfect, domnule preşedinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult.

Văd că mai era un pic şi aveaţi nevoie de nişte socluri pentru statui, că aţi făcut o măsură de ajutor pentru fermierii români, după ce că irigaţii nu s-au reuşit să se facă, timp de 35 de ani.

Săracii, au ajuns în pragul falimentului, dar cel mai dureros lucru a fost că aceste măsuri au întârziat. Le-au întârziat plăţile, domnilor!

Îmi spunea un fermier din Teleorman că, după ce a avut această nenorocire cu seceta, şi a aşteptat banii de la Guvern, banii promişi de ministrul Barbu, s-a trezit că este minţit, că îi intră luna viitoare, că îi intră şi în cealaltă lună, că îi intră şi în cealaltă lună, şi n-au intrat. Şi s-a trezit cu executorul la poartă, care i-a luat tractorul şi combina, din cauza lipsei de profesionalism sau a bătăii de joc la adresa fermierului român.

Fermierii au nevoie de mult mai mult, au nevoie inclusiv de o creditare susţinută de statul român.

Iar ceea ce am cerut ministrului Barbu, şi n-am primit niciun răspuns, am cerut o măsură de ajutor a pomicultorilor, a oamenilor aceia care, anul acesta, au fost loviţi de două ori de îngheţ. Nu avem fructe!

Dar n-am văzut nicio măsură şi n-am văzut nicio intenţie a domnului Barbu de a susţine pomicultorii din România.

Este mai comod să importăm din Polonia sau din alte ţări, de trei ori mai scumpe produsele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Pîclişan.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Hristos s-a Înălţat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am şi eu două întrebări.

Vrem o agricultură dependentă de compensaţii sau vrem o agricultură rezistentă la climat?

Compensaţiile pentru secetă sunt vitale pe termen scurt, dar doar prevenţia poate proteja agricultura pe termen lung.

Investiţiile în irigaţii, culturile rezistente şi sistemele de avertizare timpurie reduc costurile, evită falimentele fermierilor şi sporesc securitatea alimentară.

Uniunea Europeană alocă fonduri pentru prevenţie. Haideţi să le folosim strategic!

O să votez pentru acest PL-x, dar să nu uităm, prevenţia este cheia unei agriculturi rezistente la climat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Proiectul rămâne la votul final.

Ne revedem la 11.30.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile.

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Stimaţi colegi,

Înainte de a face votul de control şi înainte de a începe sesiunea de vot final, permiteţi-mi să fac un anunţ.

Cu tristeţe, anunţăm dispariţia domnului Acsinte Gaspar, primul secretar general al Camerei Deputaţilor după decembrie 1989; de asemenea, deputat al Camerei Deputaţilor, în perioada 1996-2004; de asemenea, judecător al Curţii Constituţionale.

În semn de respect şi recunoştinţă, Camera Deputaţilor transmite sincere condoleanţe familiei şi celor apropiaţi!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Iar în memoria sa, stimaţi colegi, vă propun să ţinem un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Popa?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să scoatem de pe ordinea de zi PL-x 147/2025 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2025 pentru aprobarea Cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii României), din motive de neconcordanţă de tehnică legislativă - avem şase articole, iar comisia a votat un singur amendament de eliminare; pentru a putea discuta în şedinţa Comitetului liderilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 5, PL-x 147/2025.

Vot, vă rog.

Cu 179 de voturi pentru, 47 contra, 38 de abţineri, 4 colegi care nu votează, din 268, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi.

De asemenea, având în vedere că s-au exprimat prin vot 268 de colegi, nu mai facem vot pentru verificarea cvorumului, pentru că el deja a fost probat.

Aşadar, Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2024 pentru modificarea şi abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achiziţiilor publice şi achiziţiilor sectoriale; PL-x 370/2024.

Vot, vă rog.

Cu 258 de voturi pentru, două contra, 18 abţineri, adoptat.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2024 pentru completarea art. 2 şi suspendarea aplicării unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 641/2024.

Vot, vă rog.

259 de voturi pentru, două contra, 20 de abţineri. Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranţei rutiere; PL-x 546/2024.

Vot, vă rog.

266 de voturi pentru, două contra, 15 abţineri. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturi agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024; PL-x 629/2024.

Vot, vă rog.

Cu unanimitate, adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înfiinţate în primăvara anului 2022 şi afectate de seceta pedologică din perioada martie - septembrie 2022; PL-x 488/2023.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptat.

Capitolul II. Legi organice. Adoptări

7. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie; PL-x 54/2025.

Vot, vă rog.

Nu mai apucaţi, nu vă mai chinuiţi, e OK. (Se adresează domnului deputat Silviu-Titus Păunescu, care îşi ocupă locul în bancă.)

286 de voturi pentru, unul contra, o abţinere. Adoptat.

Explicarea votului, doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu.

Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

AUR a votat pentru adoptare, deoarece fenomenul violenţei în România este într-o continuă creştere, fie că vorbim despre şcoli sau despre familii.

Da, avem nevoie de o majorare a pedepselor în Codul penal, pentru a stopa acest comportament antisocial, dar nu doar atât. Factorii declanşatori sunt educaţia şi sărăcia.

În continuare sunt foarte multe femei care nu denunţă abuzul sau infracţiunea, din teamă, din lipsa de speranţă, pentru că ajung într-o zi să creadă că viaţa lor e condamnată şi altfel nu poate să fie.

Nu vreau să-mi imaginez cum este să fii femeie lângă un agresor despre care ai crezut că te poate proteja şi te poate iubi, să ai doi copii şi să nu dispui de resurse financiare. Cine te va proteja când astfel de cazuri sociale sunt tratate cu superficialitate şi statul eşuează? Cine te va ajuta să-ţi creşti copiii?

Avem măsuri de reintegrare socială mai mult în teorie şi în 2025 mai avem cazuri de ordine de protecţie fără brăţară. Nu cred că este vina Poliţiei, cât este, de fapt, lipsa investiţiilor în logistica necesară.

În încheiere, femeile au dreptul să aleagă dacă să rămână sau dacă să plece.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ungureanu, vă rog.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Despre violenţă împotriva femeilor ar trebui să vorbească mai mult, din punctul meu de vedere, bărbaţii. Şi, de la această tribună, din păcate, vorbesc mult prea puţini. Asta, în condiţiile în care, de la acest microfon, în faţa acestei scene, am auzit deja celebrul: "Fă, scroafo, te agresez sexual!". (Vociferări.)

Nu există niciun dosar penal care să fi fost început de către Parchet în urma acestei abominaţii pe care am auzit-o aici cu toţii. (Vociferări.) Aşa cum nu există, din păcate, dosare penale deschise pentru tentativă de omor, după ce multe femei se plâng că au primit bătăi soră cu moartea, şi sunt încadrate de nişte nenorociţi din anumite Parchete la "violenţă domestică".

Cumva, violenţa împotriva femeii este extrem, extrem de tolerată, atât în oraşele noastre, cât şi la sate, şi ea porneşte de la aşa-zisa "violenţă domestică".

O să vă las spre final ca să ascultaţi 20 de secunde dintr-o emisiune care descrie cam cum definesc mulţi... bărbaţi, n-aş putea să le spun oameni, ceea ce înseamnă violenţa. (Redă la microfon o înregistrare de pe telefon.):

"- Dumneavoastră?

- De câteva ori, foarte puţin, foarte puţin, doar i-am dat o palmă sau am tras-o de păr, atâta tot, n-am bătut-o. Întrebaţi-o şi pe ea. Dacă puteţi să vorbiţi cu ea, întrebaţi-o dacă eu am bătut-o. Eu cred că n-am bătut-o. N-am bătut-o; doar, v-am zis, am tras-o de păr, i-am dat cu telefonul, i-am luat telefonul din mână, i-am dat cu el în cap. O luam de păr, o mai lungeam, mai îi dădeam, îi luam telefonul, de ce stai tu toată ziua la telefon, aşa, cu cine vorbeşti tu toată ziua la telefon?". (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nu ştiu cine sunt colegii, tinerii de la balcon, îi salutăm cu mare drag.

Aţi ajuns chiar la final. Bine aţi venit în Parlamentul României! (Aplauze.)

Dragi colegi,

Declar şedinţa închisă.

Ne revedem cu colegii din Biroul permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.44.