Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.36.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Declar deschisă prima parte a şedinţei de astăzi, 18 iunie 2025.

Cunoaşteţi Regulamentul.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă se prezintă verbal, nu pot depăşi 3 minute. Ştiţi că se opreşte automat microfonul.

Dacă depăşiţi timpul alocat, pot să vă retrag şi eu cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Cunoaşteţi şi structura intervenţiilor: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi -AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 - USR, 2 - SOS, 2 deputaţi - POT, un deputat UDMR, un deputat minorităţi naţionale, un neafiliat. Şi se reia lista, în ordinea dimensiunii grupurilor parlamentare.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Vă rog.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele - "Ne asumăm reforme, dar refuzăm populismul fiscal şi austeritatea oarbă".

În aceste zile se negociază intens planul de reducere a deficitului bugetar, în condiţiile în care, nu peste mult timp, România este aşteptată la Bruxelles să îl prezinte.

Fac, astăzi, apel la echilibru major şi responsabilitate maximă.

Putem şi trebuie să reducem deficitul bugetar, dar nu cu orice preţ! Sigur, cel mai uşor mod de a face asta ar fi să creştem veniturile bugetare, prin majorarea taxelor şi a impozitelor. Dar soluţiile uşoare pentru noi ar putea fi o povară uriaşă pe umerii oamenilor, ceea ce trebuie să evităm.

Nu este necesar să vindem companiile de stat profitabile. Acestea fac parte din resursele strategice ale ţării. Să vindem, de exemplu, Hidroelectrica - cea mai importantă companie românească în domeniul energetic - ar fi un gest de trădare naţională. Dar este, în acelaşi timp, nevoie de reindustrializare. O ţară cu o industrie puternică nu are datorii şi nici deficite. Am spus, de nenumărate ori, avem nevoie de fabrici moderne, de producţie înalt tehnologizată, care încorporează inovaţia.

Nu creştem taxele pe alimente, medicamente şi combustibili. Avem multe comunităţi de grupuri vulnerabile care trăiesc în condiţii sociale precare. Nu vrem să condamnăm aceşti oameni la adâncirea situaţiei de sărăcie severă în care se află. Dar putem creşte accizele la bunurile de lux.

Nu tăiem bugetele pentru investiţiile aflate în derulare, le prioritizăm pe cele productive şi, cu siguranţă, nu renunţăm la investiţiile în sănătate şi educaţie. În plus, nu trebuie să îngreunăm condiţiile de muncă pentru bugetari. Nu este normal, de exemplu, să creştem norma profesorilor la 8 ore pe zi. Vom obţine doar scăderea calităţii în învăţământ.

Dar, în mod cert, putem reduce risipa.

Ştiaţi că, anul trecut, statul a plătit peste 730 de milioane de lei pe chirii pentru sediile instituţiilor publice, în condiţiile în care deţine peste 47.000 de imobile, dintre care doar 3.627 sunt folosite ca birouri? Acesta este doar un mic exemplu.

Din managementul privat am învăţat că orice schimbare începe cu o diagnoză reală a situaţiei actuale. Trebuie să avem o radiografie clară în fiecare domeniu de intervenţie şi acţiune a statului. Abia apoi putem gândi un plan de măsuri, cu indicatori de performanţă şi cu management adecvat.

Putem să reducem cheltuielile cu personalul din aparatul de stat, acolo unde sunt dezechilibre evidente - sporuri nejustificate, funcţii cu activităţi suprapuse - dar fără să dăm oameni afară.

Nu în ultimul rând, trebuie să începem o adevărată reconstrucţie economică, în centrul căreia să se afle susţinerea companiilor româneşti, alături de sprijinirea producţiei interne şi încurajarea consumului produselor autohtone.

Noi, Partidul Social Democrat, nu fugim de responsabilitate. Ne asumăm reforme, dar refuzăm populismul fiscal şi austeritatea oarbă. Şi, cu atât mai mult, nu sacrificăm oamenii.

Avem resurse, avem iniţiativă şi avem o economie care poate fi performantă, dacă o administrăm cu responsabilitate, viziune şi cu un... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Trif.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Sărut mâna, doamnă preşedinte de şedinţă!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a sublinia, cu responsabilitate şi convingere, impactul pozitiv pe care politicile Partidului Social Democrat l-au avut asupra agriculturii româneşti în perioada 2023-2025.

Agricultura este mai mult decât un sector economic, este o garanţie pentru securitatea alimentară a ţării, un sprijin pentru sănătatea populaţiei şi un motor real de dezvoltare pentru o Românie profundă, rurală. Prin măsuri bine direcţionate şi asumate, Guvernul PSD a reuşit să transforme un sector vulnerabil într-un domeniu din ce în ce mai stabil şi competitiv.

Un prim set de măsuri cu impact rapid a fost reprezentat de ajutoarele de minimis. Acestea au fost concepute astfel încât să ajungă exact acolo unde era nevoie de intervenţie imediată, mai exact, acolo unde fermierii mici şi mijlocii aveau nevoie de sprijin pentru a-şi continua activitatea. În programul pentru legume în spaţii protejate, fermierii au beneficiat de un sprijin de 1.500 de euro pentru fiecare 1.000 de metri pătraţi cultivaţi, anual. A fost alocat un buget de 68,2 milioane de euro, ceea ce a însemnat stabilitate pentru mii de legumicultori.

Tot în cadrul acestor măsuri, producătorii de cartofi au primit un sprijin de 200 de euro pe hectar. Astfel, 2.707 fermieri au beneficiat direct de această susţinere pentru un total de 13.000 de hectare. Programul pentru usturoi a fost continuat în cadrul schemei de sprijin pentru legume, tocmai pentru a asigura o producţie internă constantă şi pentru a reduce importurile în zone în care România are tradiţie şi potenţial.

Aceste ajutoare de minimis nu au fost doar nişte sume acordate, ci măsuri care au însemnat predictibilitate, continuitate şi, mai ales, un semnal clar că statul român aplică măsuri într-un cadru multianual.

Un al doilea capitol important este cel al investiţiilor în infrastructura de irigaţii. România a devenit, în acest interval de timp, statul membru al Uniunii Europene cu cel mai ambiţios şi extins program de reabilitare a sistemelor de irigaţii. Prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, au fost reabilitate 1,6 milioane de hectare. Un milion de hectare sunt deja contractate cu organizaţiile de utilizatori de apă pentru lucrări de modernizare. În total, 42 de lucrări sunt în execuţie, iar 19 dintre acestea au fost finalizate deja în cursul anului 2024.

Este important de menţionat şi un proiect-pilot în judeţul Călăraşi, unde a fost implementat un sistem cu panouri fotovoltaice pentru alimentarea cu energie a staţiilor de pompare pentru irigaţii. Investiţia a fost de 17 milioane de euro şi reprezintă un exemplu clar de soluţie sustenabilă şi eficientă. În paralel, a fost introdus şi un sistem de digitalizare care permite monitorizarea automată a consumului de apă, o măsură necesară într-un context climatic din ce în ce mai instabil.

Obiectivul nostru a fost clar: securitatea irigaţiilor, reducerea riscurilor climatice şi scăderea costurilor de producţie pentru fermieri.

Vă asigur că vom continua să sprijinim fermierii români. Pentru că acolo, în... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu, din partea Grupului PSD.

Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi parlamentari,

Trăim într-o perioadă în care informaţia circulă rapid, dar adevărul circulă tot mai greu. În fiecare zi, copiii şi adolescenţii sunt expuşi, în mod constant, pe reţelele sociale şi în mediul online, la un amestec periculos de informaţii, opinii şi manipulări. De la teorii conspiraţioniste până la conţinut înşelător prezentat drept "ştire", valul de dezinformare este tot mai prezent şi tot mai greu de controlat.

Vedem deja consecinţele: scade încrederea în instituţii şi în ştiinţă, se accentuează polarizarea socială, iar capacitatea de a evalua critic o informaţie este tot mai slabă, în special în rândul celor tineri. Când confuzia ia locul cunoaşterii, societatea devine vulnerabilă în faţa extremismului, a manipulării politice sau a deciziilor personale greşite.

Cred că a sosit momentul ca sistemul educaţional să reacţioneze în mod concret şi asumat. Nu mai este suficient să ne mulţumim cu apeluri generale la "gândire critică" - trebuie să includem, în mod structurat, educaţia media şi competenţele de analiză a informaţiei în procesul de formare a elevilor. Nu propunem o nouă materie în programa deja încărcată, ci integrarea acestor teme esenţiale în orele de educaţie civică, limba română, istorie sau TIC, prin instrumente moderne, adaptate vârstei şi contextului actual.

Educaţia nu mai poate fi ruptă de realitatea digitală. Tinerii trebuie pregătiţi să navigheze un spaţiu informaţional complex, să recunoască dezinformarea, să verifice sursele, să înţeleagă diferenţa dintre opinie şi fapt. Este o investiţie în sănătatea democratică a societăţii noastre.

Combaterea dezinformării nu este doar o problemă de securitate, ci şi una de educaţie. Iar educaţia, dacă este bine gândită, poate fi cel mai eficient antidot.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

"Legea lui Vexler, o ruşine naţională"

Nicolae Steinhardt, Iuliu Hossu, Ioan Bălan, Velcea Velcescu, Nicolae Velcescu, Matei Velcescu, Marin Piţigoi, Constantin Argetoianu, Constantin I.C. Brătianu, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu, Arlette Coposu, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Anton Durcovici, Elisabeta Rizea, Gheorghe Rizea, Gheorghe Tomeci, Nicolae Ticu, Ioan Diaconu, Nicolae Milea, Toma Arnăuţoiu, Nicolae Băşoiu, Petre Ţuţea, Arsenie Boca, Vasile Militaru.

Doamnelor şi domnilor,

Întrebare de 100 de puncte.

Conform art. 2 lit. c) - citez din această lege nesimţită - "Prin persoana vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română sau străină, prin orice hotărâre recunoscută în România".

Cu alte cuvinte, eu nu mai am voie să spun Velcescu, nu mai am voie să vorbesc despre străbunicii mei. Nu mai am voie să vorbesc despre cei care au făcut în aşa fel încât eu să exist astăzi.

De ce? Pentru că au luptat împotriva comuniştilor. Pentru că, la un moment dat, au fost catalogaţi şi etichetaţi, la fel cum noi suntem astăzi etichetaţi, într-un fel sau altul.

Domnule Vexler, vă rog să cereţi abrogarea acestei legi, să reparaţi această nesimţire ordinară!

Şi vă mai rog ceva. Data viitoare când veniţi cu astfel de propuneri, să vă gândiţi şi la repercusiunile pe care le "însămânţaţi" în acest popor.

Vă întrebaţi de ce există unele discuţii în contradictoriu în această societate. Păi, când veniţi cu o astfel de umilinţă în faţa poporului român, nu vă aşteptaţi ca poporul român să stea în continuare slugă. Nu vă aşteptaţi ca poporul român să întoarcă al şaptelea obraz. Suntem la a nu ştiu câta generaţie care întoarcem obrazul şi nu comentăm, stăm blânzi.

Ei, bine, eu nu o să accept să nu pot rosti numele străbunicilor mei. N-o să accept să nu pot vorbi public despre familia mea şi despre neamul din care mă trag, fie ei condamnaţi pentru diverse atrocităţi inventate de către comunişti, întâmplarea făcând că ei au făcut Armata Română. Au fost ofiţeri, generali, colonei în Armata Română. Pentru simplul fapt că au luptat cu comuniştii, astăzi eu nu am voie să le spun numele.

Să vă fie ruşine tuturor celor care aţi dat girul, prin votul vostru, către aşa ceva!

Eu înţeleg necesitatea de a combate ura, de a combate violenţa în discurs, în limbaj, de toate felurile. Dar haideţi să nu exagerăm! Este, totuşi, păcat de istoria noastră şi de eroii noştri naţionali.

Încă o dată, în legea asta nu se condamnă comunismul, nu se condamnă bolşevismul, nu se condamnă nimic din partea cealaltă. Totuşi, puţină atenţie!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnul deputat George-Mihail Neamţu.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Distinşi colegi,

Este important să ne amintim că cei care lucrează, trăiesc în diaspora, românii noştri dragi, nu au votat actualul preşedinte, în majoritatea lor, şi nici platforma aceasta globalistă.

Întrebarea este de ce. De ce majoritatea românilor, care trăiesc acolo, în Franţa, în Italia, în Marea Britanie, în Germania, de ce ei pot să refuze colonizarea aceasta ideologică, la care suntem supuşi, şi compromisul moral? De ce ei pot să nege logica secularizării, a ateismului radical şi a înstrăinării de patria-mamă, în timp ce mulţi dintre noi, cei aflaţi acasă, ne jenăm de faptul că avem o naţionalitate, tratăm condiţia de români ca fiind un accident, nu o esenţă tare şi, în general, renunţăm să ducem la bun sfârşit mandatul înaintaşilor?

Răspunsul este - pentru că am fost îndoctrinaţi, de 35 de ani, să ne ruşinăm de tot ceea ce este românesc, aşa cum a spus-o, în mod foarte elegant şi colegul meu, deputatul Velcescu. Excepţional discurs!

Iată că avem această situaţie culturală complicată, în care globalizarea ne propune figura omului recent, fără rădăcini, fără conştiinţă, fără istorie, fără strămoşi, fără memorie, fără frontiere, înzestrat poate doar cu un paşaport biometric, omul care, de nicăieri, şi care se duce spre nicăieri, nomadul digital al zilelor noastre, care are - ce credeţi?! - şi în plan sexual o identitate fluidă.

Şi ăsta este, de fapt, războiul cel dintre noi - care se dă în familii, în şcoală, în Parlament, când veniţi cu legi care îl fac pe Eminescu antisemit. Da, ăsta e războiul româno-român, care se dă, în numele unei religii iconoclaste, profund intolerante, ai cărei preoţi de la Bruxelles - sunt cine?! - sunt reprezentanţii clasei manageriale, care doresc să transforme - spuneam - cetăţeanul, într-un consumator.

Şi, aşa, practici străvechi, care se găseau şi la Muntele Athos, care se găseau şi în mănăstirile din Moldova, cum ar fi meşteşugul, poate agricultura sustenabilă, copierea manuscriselor vechi, Liturghia - aceste practici dispar de pe faţa acestui binecuvântat pământ românesc.

Globalismul este o problemă. Globalismul este o ameninţare. Şi răspunsul e suveranismul, patriotismul, creştin-democraţia şi naţionalismul luminat. Asta înseamnă să ştii să-l onorezi pe Dumnezeu, să-ţi respecţi părinţii, să ai o meserie în care excelezi, să-ţi şlefuieşti mintea ca pe un diamant, să protejezi inocenţa copiilor, să-ţi întemeiezi o familie, să nu confunzi sexele, bineînţeles, să refuzi tirania birocraţiilor centralizate de la Bruxelles sau de la Bucureşti şi de pretutindeni.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tema declaraţiei mele politice este "Iresponsabilitate în gestionarea Termocentralei de la Iernut şi cine răspunde de tergiversarea unui obiectiv de strategie naţională".

Mă adresez dumneavoastră cu o preocupare majoră legată de gestionarea iresponsabilă a Termocentralei de la Iernut, un obiectiv strategic pentru energia naţională, dar care, din păcate, s-a transformat într-un simbol al nepotismului şi al incompetenţei.

Ca membru al Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, în mandatul anterior am participat la toate întâlnirile comisiei cu factorii decidenţi, pentru realizarea acestui obiectiv, am făcut vizite la termocentrală, unde totul părea să se desfăşoare conform graficelor şi am fost asiguraţi că termenul de punere în funcţiune va fi garantat 1 decembrie 2024.

Finalizarea Termocentralei de la Iernut trebuia să aibă loc în 2019 şi a fost gândită cu scopul de a asigura un mix energetic diversificat pentru România şi preţuri mai scăzute, pentru români, la energie electrică. Însă realitatea ne arată că acest proiect a fost marcat de scandaluri, întârzieri, rezilieri de contracte şi pierderi financiare colosale pentru România. Această situaţie este inacceptabilă şi evidenţiază lipsa de responsabilitate în rândul celor care au gestionat acest proiect.

Cum a fost posibil ca un astfel de proiect strategic să ajungă într-o astfel de situaţie? Proiectele de infrastructură ar trebui să fie gestionate cu profesionalism şi transparenţă. Din păcate, în cazul Termocentralei de la Iernut, toate aceste principii s-au dovedit a fi ignorate. Licitaţiile s-au desfăşurat într-o atmosferă de opacitate, iar contractele au fost semnate cu condiţionări extrem de dezavantajoase pentru România. Nimeni nu răspunde pentru întârzieri, pentru greşeli, pentru incompetenţă. Nimeni!

Într-o ţară normală, cu conducători responsabili, o comisie de anchetă rezolvă situaţia prin tragerea la răspundere a celor vinovaţi.

Conform informaţiilor disponibile, pierderile generate de această termocentrală sunt alarmante. Aceste pierderi nu afectează doar bugetul statului, ci şi încrederea cetăţenilor în capacitatea guvernelor care s-au perindat, de-a lungul timpului, de a gestiona eficient resursele energetice.

AUR solicită, cu fermitate, tragerea la răspundere a tuturor persoanelor implicate în gestionarea acestui proiect. Este inacceptabil ca incompetenţa şi iresponsabilitatea să rămână nepedepsite. Cerem să se facă o anchetă riguroasă privind licitaţiile, contractele şi managementul proiectului.

De asemenea, este esenţial ca firma responsabilă de nefinalizarea acestui obiectiv să suporte consecinţele legale şi financiare potrivite.

În concluzie, cerem o revizuire completă a procesului prin care a fost gestionat Proiectul Termocentralei de la Iernut, precum şi măsuri clare pentru a preveni repetarea acestor greşeli în viitor.

AUR va continua să militeze pentru transparenţă, responsabilitate şi dezvoltare durabilă în sectorul energetic, în beneficiul cetăţenilor români.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Doamna Raluca Turcan:

Trecem la Grupul PNL.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa.

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Stimată doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Într-un moment critic pentru stabilitatea economică şi socială a României, consider că este de datoria noastră să spunem clar - ţara are nevoie de un guvern cu autoritate, viziune şi curaj. România nu îşi mai permite formule de compromis sau decizii amânate.

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, a făcut, zilele trecute, ceea ce prea puţini lideri politici au avut curajul să facă: a vorbit deschis despre realitatea bugetară, despre riscurile economice şi despre nevoia unor măsuri dure, dar absolut necesare.

Românii merită onestitate, nu iluzii. Merită să ştie adevărul despre situaţia în care se află ţara. Să continuăm pe drumul împrumuturilor excesive şi al cheltuielilor necontrolate înseamnă să punem în pericol viitorul nostru economic.

De aceea, susţin desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcţia de prim-ministru. Este un lider cu experienţă dovedită, cu o viziune clară şi cu o reputaţie construită prin fapte, nu prin vorbe.

România are nevoie de o guvernare solidă, formată din partide proeuropene care să îşi asume reforme reale. Guvernarea nu se poate face nici cu ezitări, nici cu soluţii de avarie. Se face cu responsabilitate, cu asumare şi seriozitate.

Ilie Bolojan înseamnă tocmai acest lucru: disciplină bugetară, ordine în administraţie, respect faţă de banul public. Este o alegere firească, într-un moment în care România are nevoie de stabilitate şi direcţie.

Stimaţi colegi,

Este timpul ca toate partidele proeuropene din Parlament să dea un semnal de maturitate politică şi să susţină o formulă guvernamentală serioasă. Este timpul ca adevărul să fie spus şi asumat şi este timpul să punem România înainte de calculele politice.

Cu Ilie Bolojan prim-ministru, România are o şansă reală la stabilitate şi reformă.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Mulţumesc.

"România are o resursă imensă şi valoroasă care trebuie adusă acasă - românii din diaspora"

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, aproape un sfert din populaţia României trăieşte în afara frontierelor ţării-mamă, unde contribuie în mod substanţial la dezvoltarea şi creşterea economică a altor state. Pe românii din diaspora îi regăsim în marile universităţi ale lumii, în cele mai prestigioase centre de cercetare ştiinţifică, în şcoli şi spitale, în structuri inginereşti de vârf, pe şantiere, în turism, în transporturi sau în agricultură. Din sudoarea muncii lor, românii din diaspora susţin milioanele de familii rămase în ţară: părinţi, copii, fraţi şi surori. Volumul uriaş de remitenţe către România, la nivelul miliardelor de euro anual, face din diaspora românească cel mai mare investitor străin din ţara noastră. Nici nu ne putem imagina cum ar fi evoluat economia şi societatea românească, în ultimele două decenii, fără sprijinul direct şi necondiţionat al românilor plecaţi departe.

Românii plecaţi peste hotare reprezintă un adevărat tezaur pentru ţara noastră, iar dezvoltarea viitoare a României, fără contribuţia lor, va fi, cu siguranţă, mult mai grea. Să ne imaginăm doar cât de competitivă şi de puternică ar fi economia ţării noastre, dacă s-ar întoarce în ţară specialiştii şi meseriaşii români care astăzi fac minuni peste hotare.

Stimaţi colegi,

De ani de zile aud oameni politici care se întreabă ce ar trebui făcut pentru ca românii din diaspora să se întoarcă în ţară. Unii spun - salarii mai bune, alţii cred că - impozite mai mici, iar alţii - autostrăzi şi drumuri mai sigure. În această logică, mare parte dintre românii din diaspora ar fi trebuit să se întoarcă deja, pentru că salariile din România au crescut, kilometri de autostradă se înmulţesc şi ei, an de an, iar impozitele nu sunt mai mari decât în alte state europene. Deci, nu aceste lucruri îi vor aduce acasă pe români.

Factorul determinant care i-ar face să revină în ţară este o Românie reformată, modernă, fără birocraţie, fără corupţie, fără umilinţe în faţa instituţiilor publice, cu servicii publice de calitate şi cu respect pentru fiecare cetăţean. Asta aşteaptă românii şi pot să vă garantez că asta îşi doresc cei mai mulţi.

Din fericire, în aceste momente de cumpănă naţională, avem oportunitatea de a reforma şi moderniza România, cu un guvern condus de Ilie Bolojan şi cu un plan de măsuri curajoase, credibile şi eficiente. Doar aşa vom credibiliza România, în primul rând în ochii propriilor cetăţeni, şi apoi în ochii opiniei publice.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat PNL de Bihor.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Adrian-Virgil Ciobanu.

Domnul Adrian-Virgil Ciobanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinse colege,

Stimaţi colegi,

România are nevoie de un guvern care să pună reformele mai presus de orice calculele electorale, de un executiv care să lucreze în interesul public, nu pentru câştiguri de imagine sau pentru a servi structurii de partid.

Traversăm o perioadă în care deficitul de încredere în clasa politică este mai mare ca oricând, şi nu este greu de înţeles de ce. Oamenii s-au săturat de populism, de promisiuni şi de politici nesustenabile care ignoră viitorul în favoarea câştigurilor de moment.

În locul măsurilor de faţadă, avem nevoie de decizii curajoase, de decenţă, de lideri care înţeleg că administrarea unei ţări nu este despre aplauze, ci despre rezultate. România nu îşi mai permite să fie o ţară a amânărilor şi a improvizaţiilor. Este nevoie de viziune, de stabilitate şi mai ales de responsabilitate în actul guvernării.

Românii nu mai vor să audă discursuri pompoase sau planuri măreţe pe hârtie, ci vor să vadă fapte. Vor să simtă că taxele lor sunt folosite corect, că statul funcţionează, că există o direcţie clară, cumpătare, că reformele nu sunt doar o lozincă, ci un proces real şi constant.

România are nevoie de o guvernare care să fie exemplu de seriozitate şi profesionalism, de o echipă care nu cedează tentaţiei de a cumpăra voturi cu promisiuni hazardate, ci îşi asumă măsuri care să repare ce este stricat şi să pună bazele unui stat modern şi funcţional.

Iar dacă ne dorim cu adevărat un model de leadership construit pe fapte, nu pe vorbe, atunci, da, România are nevoie de Ilie Bolojan în fruntea Guvernului!

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Grupul USR.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Doamnă preşedinte,

"Minciunile lansate de structurile Rusiei manipulează oameni de bună-credinţă"

Dragi colegi parlamentari,

Dragi români,

Până când ne vom mai lăsa induşi în eroare de poveşti lansate în spaţiul public de actori care nu ne vor binele?

Dezinformarea este o ameninţare la adresa siguranţei noastre.

Circulă, în această perioadă, pe reţelele sociale, naraţiuni mincinoase care pretind că Armata Română se pregăteşte de mobilizare, că partenerii noştri din UE şi NATO aduc războiul şi că forţele politice pro-occidentale vor să ne ia cu forţa la armată. Este fals, sunt minciuni, nimic mai eronat! Şi, totuşi, oameni de bună-credinţă sunt amăgiţi de astfel de manipulări.

Realitatea - exerciţii militare şi transparenţă.

Realitatea este că Forţele Armate au desfăşurat şi desfăşoară, în această perioadă, exerciţii militare, precum SARMIS 25.1, la Cincu, în judeţul Braşov, şi exerciţiul Saber Guardian 25, la Frecăţei, în judeţul Brăila. Aceste activităţi de pregătire sunt publice şi sunt anunţate oficial de Ministerul Apărării. Dar pe social media s-a răspândit ideea că ne mobilizăm. Cineva a produs şi distribuit documente false, pretinse ordine de încorporare. Cine a produs falsuri şi cui îi foloseşte răspândirea dezinformării?

Un tipar de propagandă recurent. Unde am mai auzit asta? În Republica Moldova, încă din 2022, cineva a lansat pe social media ideea că Maia Sandu va duce statul vecin la război, iar campania de dezinformare s-a intensificat acolo, în 2024, în timpul alegerilor prezidenţiale. Coincidenţă?

În aceeaşi perioadă, în Polonia, cineva a desfăşurat o campanie de răspândire de documente frauduloase care se doreau ordine de încorporare, exact ca în România. Coincidenţă! Tot coincidenţă să fie că şi acolo, în paralel, conturi false de social media prezentau imagini cu exerciţii militare ca pretinsă dovadă a unei mobilizări în masă?

Cine se află în spatele acestor atacuri? Realitatea este că structurile informative şi de media ale Federaţiei Ruse desfăşoară cu regularitate operaţiuni de război informaţional. Se sondează faliile din societate, iar apoi conturi false pe social media lansează naraţiuni menite să stimuleze neîncrederea, frica şi polarizarea. Pe fondul crizei de încredere în instituţii, oameni de bună-credinţă dau crezare dezinformărilor, devenind apoi vectori principali de răspândire a informaţiilor false. Scopul celor care le-au lansat este adâncirea polarizării şi radicalizarea unor categorii de oameni, pentru a destabiliza ţara şi a o face neguvernabilă.

Să fim puternici, nu divizaţi!

Ne furăm singuri timp din viaţă cu dezinformările lansate de la Răsărit, certându-ne între noi cu poveşti lansate la derută. Dar acestea nu sunt vremuri în care să ne putem permite asta.

Dragi români,

Haideţi să fim deştepţi, să nu ne mai lăsăm păcăliţi aşa uşor şi gratuit, în folosul celor care ne vor slabi, manipulaţi şi divizaţi!

Marius-Felix Bulearcă, deputat, Circumscripţia Prahova.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Energia înseamnă viaţă!".

Voi depune astăzi un proiect legislativ care vine să aducă autonomie energetică pentru spitalele judeţene şi regionale.

Ideea proiectului mi-a venit în urma situaţiei critice din Gaza, când am conştientizat că spitalele nu mai puteau asigura servicii medicale de urgenţă, pentru că nu mai aveau alimentare cu energie electrică şi se tot chinuiau să găsească soluţii, în timp ce viaţa oamenilor era pusă în pericol.

Convingerea mea a fost şi mai mare în acest proiect, în urma incidentului energetic, la nivel naţional, întâmplat în Spania.

Ideea este că unităţile sanitare publice care constituie elemente esenţiale ale infrastructurii critice a statului au o dependenţă de funcţionarea reţelei naţionale de electricitate, ceea ce este şi o mare vulnerabilitate în faţa unor situaţii excepţionale care pot duce la întreruperea activităţilor medicale critice şi care pot duce astfel şi la pierderi de vieţi omeneşti.

În actualul context geopolitic, marcat de conflictul din Ucraina şi de preocupările europene pentru consolidarea capacităţilor de reacţie în caz de agresiune extinsă, devine vital ca unităţile sanitare strategice să funcţioneze neîntrerupt, chiar şi în condiţii de criză energetică.

Această necesitate este subliniată şi de cerinţele de rezilienţă formulate de NATO pentru statele membre, care includ garantarea accesului la serviciile de bază, precum electricitatea şi asistenţa medicală - în contexte de urgenţă -, dar şi capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde eficient atât nevoilor populaţiei civile, cât şi ale personalului militar.

În acest sens, implementarea instalaţiilor fotovoltaice cu stocare de energie oferă o soluţie pentru diminuarea dependenţei de reţeaua electrică publică, contribuind şi la reducerea costurilor operaţionale.

Această autonomie energetică este crucială pentru menţinerea funcţionării echipamentelor medicale critice, a sistemelor de păstrare a medicamentelor şi probelor biologice, precum şi pentru continuitatea actului medical în ansamblu.

Astfel, autonomia energetică a spitalelor reprezintă nu doar o măsură de eficienţă administrativă sau de sustenabilitate ecologică, ci şi un obiectiv strategic ce poate fi integrat în Strategia Naţională de Apărare a ţării, în acord cu principiile infrastructurii critice şi ale capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă.

În vederea implementării propunerii legislative, spitalele pot accesa o serie de programe europene menite să sprijine tranziţia energetică, fără a crea presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.

Energia electrică poate salva vieţi! Energia înseamnă viaţă!

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul SOS România, domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi o să vorbesc despre ceea ce îmi solicită sute de angajaţi de la OMV Petrom, din zona noastră, care trăiesc de luni bune cu frica zilei de mâine, fiindcă se aude că urmează alte disponibilizări masive, dar nimeni nu spune câţi, de ce, pe ce criterii, şi nu există nicio zi în care să nu primesc un apel sau mesaj de genul: "Domnule deputat, vă rugăm să faceţi ceva! Ne dau afară şi nu ştim ce o să se aleagă de noi".

OMV Petrom este o societate care face enorm de mult profit pe spinarea românilor. Nu îi mai satură Dumnezeu! În timp ce raportează miliarde profit, oamenii din Moineşti, Zemeş sunt trimişi acasă, în şomaj, fără niciun viitor, fiindcă se pregătesc disponibilizări, după ce deja a existat de-a lungul ultimilor ani acest lucru. Sunt prea mulţi, zeci, poate sute de angajaţi care urmează să fie daţi afară fiindcă nimeni nu spune clar pe ce bază. Nu există transparenţă şi explicaţii. Doar frică şi tăcere.

Oamenii ăştia nu sunt doar cifre. Sunt persoane care au muncit o viaţă întreagă. Majoritatea au peste 50 de ani şi tot ce ştiu este să lucreze pe sondă, extracţie, reparaţii, fiindcă asta au făcut. Nu au altă meserie, nu au unde pleca, nu au cui să se plângă.

Şi în timp ce oamenii aceştia se roagă să nu le vină rândul la disponibilizare, din Moineşti pleacă zilnic zeci de cisterne cu petrol. Da, cu petrolul nostru! Ţiţeiul românesc, pe care îl scoatem din pământ de generaţii, merge afară, către alte ţări, către alte profituri, iar pe români îi trimitem acasă. Ce face Ministerul Energiei? Ce face Guvernul? De ce toată lumea tace?

Zilele trecute am primit vestea care ne-a lovit şi mai tare: deversare de ţiţei în râul Tazlăul Sărat. Trei kilometri şi jumătate de râu pângărit, petrol în apă, natură moartă. Au dat o amendă. 150.000 de lei - un mizilic. Dar pe cine interesează? Sursa? Ghiciţi! Lipsă de personal la staţia de pompare. Adică exact ce se întâmplă când dai oamenii afară fără cap şi rămân instalaţiile nesupravegheate. Când natura e afectată, pentru că nu mai are cine să vegheze, înseamnă că am ajuns prea departe. Şi nu mai este vorba despre concedieri acum, este vorba despre viaţă, despre mediu şi despre siguranţă. Dacă deversările astea vor continua, o să ne înecăm în propriul nostru petrol, iar copiii noştri n-or să mai aibă nici muncă şi nici apă curată. Ni se spune că "automatizează". Dar noi vedem altceva - vedem tăcere, oameni trimişi acasă, lăcomie, nu progres, profituri uriaşe şi comunităţi distruse.

Aceşti oameni nu cer minuni, cer bun-simţ, să li se spună adevărul, să se oprească cinismul, să nu mai fie luaţi de proşti oamenii de rând şi, mai ales, nu trebuie să rămână moineştenii, zemeşenii fără locuri de muncă, în timp ce alţii îşi umplu conturile din ceea ce ne-a mai rămas nouă.

Le spun foarte clar acestor oameni, de la microfonul Camerei Deputaţilor - nu sunteţi singuri! Nu mai acceptăm ca multinaţionalele să conducă această ţară după bunul-plac.

Şi dacă tot aţi vândut petrolul României, măcar nu distrugeţi oamenii care l-au scos din pământ!

Să vă fie ruşine celor care tăceţi şi le întoarceţi spatele!

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Nu este.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Membrii şi simpatizanţii Partidului SOS România din ţară şi din afara graniţelor au comemorat duminică, 15 iunie, împlinirea a 136 de ani de la plecarea la Domnul a părintelui naţionalismului modern românesc, Mihai Eminescu.

Am comemorat nu doar "poetul nepereche", dar şi omul politic naţionalist şi gazetarul tradiţionalist, fondatorul Societăţii "Carpaţii", înfiinţată la 24 ianuarie 1882, cu scopul unirii tuturor pământurilor româneşti aflate sub administraţie străină, într-un singur stat numit Dacia Mare.

Toţi aceia care l-au comemorat cu fast doar pe "poetul naţional", lăsând în umbră activitatea lui de gazetar şi de om politic naţionalist, au devenit complici cu cei care l-au asasinat moral şi fizic în 1889, urmărind ca Eminescu să rămână în memoria românilor doar ca poet, cu toate că principala sa activitate a fost cea de jurnalist.

Toţi cei care l-au elogiat doar pe "Luceafărul poeziei româneşti" au devenit părtaşi cu toţi cei care i-au trecut sub tăcere opera publicistică, timp de peste un secol, prezentându-l pentru posteritate doar ca pe "ultimul mare poet romantic european".

Partidul SOS România, fondat doctrinar, în mare măsură pe gândirea politică şi economică naţionalistă eminesciană, promovează încă de la întemeiere adevărul despre omul politic şi jurnalistul naţionalist Mihai Eminescu şi o vom face în continuare.

În final, voi cita câteva pasaje din poezia "Scrisoarea III", în care marele Eminescu face un portret nemilos al clasei politice din vremea sa, plină de politicieni corupţi, trădători de ţară şi demagogi.

După 136 de ani, mesajul este mai actual ca niciodată, şi îi vizează acum, ca şi atunci, pe politicienii din sectorul globalist, ca să spun aşa:

"Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!

I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!

Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi

Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri

Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,

Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,

Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?

Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă

Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,

Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,

Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?

Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară,

Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,

Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,

Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!

Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;

Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;

Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.

Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei,

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,

Şi în două temniţi... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Continuăm cu Grupul POT, doamna deputat Codruţa Corcheş.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Vedem tot timpul cum guvernanţii, ajunşi în funcţii publice după votul nostru, îşi folosesc cetăţenii pentru ambiţii politice personale. Iar când vocea poporului devine incomodă, adevărul este înăbuşit, iar voinţa oamenilor dispreţuită.

Dar noi ştim că România are o şansă - să fim împreună unii cu alţii şi noi toţi cu Dumnezeu. Deşi a fost interzis să candideze, pe 18 mai, milioane de români au votat pentru Călin Georgescu - preşedinte, iar acum sistemul controlat de guvernanţi persecută acest om care urma să fie preşedintele ţării. Alegătorii au fost etichetaţi - "extremişti", "fascişti", "legionari" -, exact aşa cum Ion Iliescu i-a etichetat pe luptătorii pentru libertate din Piaţa Universităţii, în 1990, exact la fel, doar pentru că au vrut o democraţie reală, şi nu comunism.

Dar cei 5,3 milioane de români nu sunt nici proşti, nici legionari şi nici extremişti. Şi voi, domnilor guvernanţi, ştiţi foarte bine asta!

Dar trebuie să mai ştiţi ceva, că nu ne vom opri! Votul din 18 mai a fost ca cea mai puternică bătaie de inimă a unei mişcări naţionale şi nu doar un simplu gest politic. Avem o misiune şi nu doar un scop trecător. Avem o chemare şi nu doar o ambiţie personală. Vom creşte, vom construi şi vom rămâne uniţi. Insultele, ameninţările şi presiunile voastre nu ne opresc deloc. Ştim ce avem de făcut, pentru că flacăra care ne animă vine din moştenirea vie a celor care au luptat înaintea noastră şi nu vine din calcule politice.

Vrem pace, nu vrem război. Şi vrem un stat al cetăţenilor români, şi nu al intermediarilor pentru străini. Vrem să rămânem acasă, să fim stăpâni în ţara noastră. Şi nu, nu ne vom opri!

Cu Dumnezeu înainte!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Doamna deputat Codruţa Corcheş a revenit? Nu.

Domnul deputat Matei Sergiu? Este?

Este sau nu? Nu.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Soluţii gratuite".

Da, "gratis", un cuvânt care, spre deosebire de "comision" sau "diurnă", pare complet necunoscut prin aceste săli de putere.

Vreţi bani la buget?? Wow, ce surpriză! Poate vă uitaţi prin propriile buzunare, adânci, unde banii noştri vi se rătăcesc cu viteza luminii. Nici nu a trecut o lună de când aţi promis cu mâna pe inimă că nu veţi mări taxele românilor, domnule preşedinte Nicuşor Dan, atât de important cuvânt aveţi? V-aţi lăsat cucerit aşa repede?

Aveţi aici soluţii concrete, nu pentru a creşte taxele românilor, ci pentru a reduce cheltuielile inutile, şi anume:

- Închideţi fabricile de sinecuri din ministere şi agenţii-fantomă. Tăiaţi din funcţiile călduţe: zeci de agenţii de stat cu şefi, nepoţi sau amante bine plătite, care nu produc nimic sau doar plăcere!

- Verificaţi contractele de consultanţă la stat, de sute de milioane de euro! Luaţi-vă şi o lămâie - o să vă ia greaţa, garantat!

- Digitalizaţi ANAF-ul în mod real, nu mai căutaţi bani în pungile casierelor de la Lidl!

Ştiu şi eu că este mai uşor să umfli o amendă la o covrigărie decât să prinzi un rechin, dar evaziunea se combate cu tehnologie, nu cu taxe mai mari pentru cei corecţi.

- Faceţi curăţenie în companiile de stat care sunt găuri negre pe banii noştri. Şi reformaţi companiile de stat: CFR-ul şi TAROM-ul nu sunt puşculiţe de partid. Să devină eficiente sau să iasă din economie.

- Renunţaţi la teatrul scump al conferinţelor, delegaţiilor, comisiilor şi simulacrelor de "dezbatere".

- Plafonaţi cheltuielile cu luxul în instituţiile publice: zero maşini de lux, zero renovări opulente, zero "simpozioane" la munte. Sunteţi funcţionari, nu sunteţi influenceri!

- Introduceţi un audit real al bugetului de stat, să vedem unde se scurg banii. Până acum, se scurg doar în tăcere.

- Poate umblaţi şi pe la pensiile alea speciale, dacă vi se par insuficiente. Chiar şi subvenţiile grosolane care merg prin partide fără număr ar merita scăzute bine!

Şi acum, că tot v-am dat soluţii reale şi, mai ales, gratuite, adică gratis, lăsaţi TVA-ul în pace şi creşterea taxelor pentru oamenii care chiar muncesc în ţara asta! Aveţi bani, dar îi risipiţi cu un talent demn de Premiul Nobel - tăiem de jos, umflăm pe sus.

Vedeţi dumneavoastră, problema nu e că nu se poate. Problema e că nu vreţi. Nu vă mai rămâne nimic de prăduială.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj. (Aplauze.)

Doamna Raluca Turcan:

Grupul UDMR nu are.

Grupul minorităţilor, domnul Giureci-Slobodan Ghera.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Instituirea şi sărbătorirea Zilei Banatului Montan, în data de 15 iunie".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Începând cu acest an, România a marcat oficial, în data de 15 iunie, Ziua Banatului Montan, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 60/2025, adoptată de Parlamentul României, la iniţiativa doamnei deputat Silvia Mihalcea şi a unui grup de deputaţi şi senatori din Caraş-Severin, din care am onoarea să fac parte. Este o recunoaştere firească a unei regiuni cu o identitate puternică, o moştenire istorică remarcabilă şi o profundă diversitate culturală, etnică şi religioasă, marcată de schimbări politice, culturale şi teritoriale.

Prima ediţie, desfăşurată între 13 şi 16 iunie 2025, a fost sărbătorită aşa cum se cuvine, prin deschiderea oficială care a avut loc vineri, 13 iunie, în judeţul Caraş-Severin, printr-o şedinţă solemnă în sala Consiliului Judeţean. Şedinţa a fost deschisă de către preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, şi Silvia Mihalcea, la care au participat şi au luat cuvântul toţi iniţiatorii legii, prefectul judeţului, primarii tuturor oraşelor şi comunelor, reprezentanţii şi conducătorii serviciilor deconcentrate, precum şi numeroşi oaspeţi de onoare şi reprezentanţi ai mass-media. A fost un moment de unitate şi mândrie locală, fără culoare politică, în care s-au evidenţiat frumuseţea naturală şi importanţa Banatului Montan, potenţialul său economic şi turistic, dar mai ales unicitatea şi diversitatea culturală a judeţului.

Caraş-Severinul este un model viu de convieţuire paşnică între oameni, între etnii şi populaţia majoritară. Aici trăiesc, de secole, în armonie, pace şi bunăstare, oameni harnici, cu credinţă în Dumnezeu, contribuind fiecare la conturarea unei identităţi locale distincte, o identitate care trebuie protejată şi promovată. Altfel spus, Caraş-Severinul şi întreg Banatul este o mică Europă, unde trăiesc români, germani, croaţi, sârbi, cehi, slovaci, unguri, evrei, ucraineni, macedoneni, bulgari, ruteni, romi, precum şi mulţi alţii, fiind o bogăţie culturală inestimabilă a României şi un model de convieţuire demn de urmat.

Ziua de 15 iunie este aleasă ca fiind legată de viaţa, activitatea, şi personalitatea lui Eftimie Murgu, fiu al Banatului de Munte, el fiind numit căpitan suprem al Banatului în 15 iunie 1848. Eftimie Murgu a fost profesor, jurist şi luptător pentru drepturi şi libertăţi, iar prin comemorarea sa, reafirmăm importanţa păstrării memoriei colective şi a identităţii etnice, vie, aşa cum s-a format şi s-a păstrat în acest colţ de ţară, simbolizând lupta pentru libertate, unitate şi identitate.

Pentru comunitatea croată, pe care o reprezint cu multă empatie, Banatul Montan nu este doar un spaţiu geografic, este acasă! Suntem mândri de contribuţia noastră la istoria şi dezvoltarea acestei regiuni şi salutăm cu bucurie recunoaşterea valorii sale prin această zi dedicată.

Sărbătorirea Zilei Banatului s-a încheiat luni, 16 iunie, în faţa sălii de plen a Camerei Deputaţilor, în prezenţa a numeroşi oaspeţi, diplomaţi, senatori şi deputaţi, cu lansarea unei emisiuni filatelice dedicate Banatului Montan, expoziţie cu costume tradiţionale specifice zonei, un moment artistic, dansuri populare şi scurte intervenţii ale iniţiatorilor, legat de celebrarea acestui veritabil moment.

La mulţi ani Banatului de Munte!

La mulţi ani, Caraş-Severin!

Vă mulţumesc.

Deputat, Uniunea Croaţilor din România.

Doamna Raluca Turcan:

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Nu este.

Domnul deputat Pîclişan Gheorghe.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Responsabilitate fiscală şi respect pentru munca cinstită".

Stimaţi colegi,

România se află într-un moment care reclamă mai multă chibzuinţă, mai mult echilibru şi mai ales mai mult respect pentru contribuţia reală a celor care susţin economia naţională prin muncă, iniţiativă şi responsabilitate.

Este timpul să facem ordine şi să reaşezăm sistemul fiscal şi instituţional pe fundamentele echităţii, eficienţei şi bunului-simţ administrativ.

Pentru aceasta, consider necesare câteva direcţii clare de acţiune:

- Respectarea referendumului privind reducerea numărului de parlamentari la 300 - aceasta nu este o idee nouă, ci o expresie clară a voinţei populare, exprimată printr-un referendum validat de peste 7 milioane de români. A ignora această voinţă înseamnă a minimaliza principiile de bază ale unei democraţii funcţionale şi a submina încrederea cetăţenilor în reprezentarea parlamentară;

- Impozitarea echitabilă a pensiilor speciale - într-o societate în care echitatea trebuie să fie normă, nu excepţie, impozitarea pensiilor speciale reprezintă un gest minim de justiţie socială. Nu putem cere solidaritate celor care muncesc pentru salarii modeste, în timp ce menţinem privilegii nejustificate pentru categorii restrânse de beneficiari. Orice venit nefundamentat pe contributivitate trebuie supus unui regim fiscal corect şi transparent;

- Combaterea evaziunii şi eficientizarea colectării TVA - România pierde anual aproximativ 30% din TVA-ul potenţial colectabil, cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În loc să apelăm la majorări de taxe, trebuie să închidem robinetele evaziunii. Digitalizarea completă a administraţiei fiscale, controalele inteligente şi trasabilitatea clară a fluxurilor financiare pot aduce miliarde la buget, fără a împovăra suplimentar antreprenorii corecţi;

- Fără poveri suplimentare pe muncă - cel mai important principiu care trebuie respectat este acesta: nu taxăm munca în plus. Orice creştere a poverii fiscale asupra muncii riscă să alunge iniţiativa, să descurajeze angajatorii şi să afecteze direct competitivitatea economiei româneşti.

Gândiţi-vă la antreprenorii care şi-au sacrificat timpul, confortul personal şi chiar sănătatea, pentru a construi o mică afacere. După ani de muncă, abia încep să respire financiar. Ce le oferim în schimb? Incertitudine fiscală, presiune birocratică şi riscul de a-şi reloca activitatea în state cu regimuri fiscale mai predictibile şi mai favorabile.

Stimaţi colegi,

Avem nevoie de curaj şi coerenţă în decizii. România nu îşi permite paşi greşiţi în această perioadă. Nu avem voie să luăm măsuri pripite care să apese şi mai mult pe cei care muncesc... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Reluăm.

Grupul PSD, domnul deputat Alexandrin Moiseev. (Vociferări.)

Se opreşte automat. Bănuiesc că aţi reţinut asta, de la şedinţele de plen.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Anul acesta, pe 15 iunie, comemorăm 136 de ani de la trecerea în nefiinţă a simbolului culturii naţionale, Mihai Eminescu. Poetul nostru naţional reprezintă piatra de temelie a identităţii româneşti. În mod simbolic, pe 15 iunie, în fiecare an, ne amintim că avem rădăcini adânci, însă constatăm cu tristeţe că le udăm tot mai rar.

Vin azi în faţa dumneavoastră în calitate de reprezentant ales în judeţul Botoşani, judeţ care l-a dat acestei ţări pe Mihai Eminescu, dar şi pe George Enescu, Grigore Antipa, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian. Avem mai mult patrimoniu cultural pe kilometru pătrat decât infrastructură modernă. Ne vizitează mai mulţi elevi în excursie decât investitori.

Şi totuşi, în timp ce ne declarăm, public, respectul pentru Eminescu, în acte bugetare tratăm cultura ca pe o cheltuială secundară. Nu putem vorbi despre iubire de ţară şi să alocăm sub 1% din bugetul naţional culturii. Nu putem cere educaţie şi spirit civic, fără să susţinem bibliotecile, casele de cultură, muzeele, iniţiativele culturale locale, mai ales în zonele în care a rămas, din păcate, mai mult talent decât şansă de reuşită.

Comunităţile mici din judeţul Botoşani, din Moldova şi din multe alte zone ale ţării trăiesc în izolare culturală. Nu au librării, nu au teatre, nu au acces la un film sau la un concert. Cei care se ocupă de cultură în teritoriu se chinuie să ţină aprinsă o lumânare, într-o sală în care plouă. Iar cei care ar putea duce mai departe talentul unui Eminescu sau Enescu rămân în anonimat.

Soluţia nu e să organizăm doar festivaluri o dată pe an. Este nevoie de un program real de susţinere pentru infrastructura culturală locală. Este nevoie de fonduri pentru bibliotecile din sate, pentru centrele culturale comunale, pentru profesori şi bibliotecari care duc, din pasiune, ştiinţa şi frumosul, acolo unde statul a uitat să mai ajungă.

Vă chem să susţinem împreună consolidarea bugetului pentru cultură, dar şi prioritizarea finanţărilor pentru proiecte culturale în comunităţile defavorizate. Dacă tot spunem în fiecare ianuarie şi iunie că îl iubim pe Eminescu, haideţi să o şi arătăm!

La Botoşani avem un patrimoniu care nu se devalorizează: avem cultură, însă nu putem să o mai tratăm ca pe o chestiune marginală.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Szőke a venit?

Dacă nu, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se referă la sănătatea românilor - o prioritate reală.

Stimaţi colegi,

Reforma sistemului de sănătate din România este un proces care nu se face prin vorbe, ci prin fapte. În prezent, Ministerul Sănătăţii, împreună cu Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor derulează un set amplu de măsuri cu impact direct asupra calităţii serviciilor medicale şi a accesului cetăţenilor la îngrijiri sigure şi moderne.

Partidul Social Democrat rămâne ferm angajat în susţinerea unei strategii coerente şi eficiente pentru sănătate. Acţiunile noastre vizează în mod concret:

- Extinderea şi modernizarea reţelei de spitale şi unităţi medicale, cu un accent predominant pe spitalele judeţene şi centrele de primiri urgenţe;

- Implementarea unor programe extinse de prevenţie şi screening, menite să reducă incidenţa bolilor grave prin diagnosticare timpurie şi tratamente eficiente;

- Creşterea accesului la tratamente pentru boli cronice şi afecţiuni rare, acolo unde sprijinul statului este esenţial pentru pacienţi;

- Digitalizarea sistemului medical, prin dezvoltarea dosarului electronic de sănătate şi a serviciilor de telemedicină - un pas important pentru eliminarea barierelor geografice;

- Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru personalul medical, prin investiţii în formare, echipamente şi infrastructură.

La nivelul judeţului Dâmboviţa, susţin activ toate iniţiativele menite să îmbunătăţească infrastructura sanitară, iar în colaborare cu autorităţile judeţene şi Ministerul Sănătăţii, urmărim consolidarea şi modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte, precum şi dezvoltarea unor centre medicale locale, pentru reducerea presiunii asupra unităţilor mari.

Măsurile recente luate de Ministerul Sănătăţii au fost orientate şi către asigurarea continuităţii tratamentelor, în special pentru bolnavii cronici, oncologici şi pacienţii pediatrici. De asemenea, se acordă o atenţie specială programelor naţionale de vaccinare şi prevenţie, vitale pentru sănătatea publică.

Nu în ultimul rând, Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, din care fac parte, alături de colegi dedicaţi şi competenţi, dezbate şi promovează constant propuneri legislative menite să sprijine dezvoltarea unui sistem de sănătate performant, echitabil şi adaptat realităţilor din teritoriu.

Consider că este esenţial ca fiecare român, fie că trăieşte în mediul urban, fie în cel rural, să beneficieze de aceleaşi standarde de calitate în serviciile medicale.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dâmboviţa, Georgeta-Carmen Holban.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"Tinerii - nu doar viitorul, ci prezentul administraţiei româneşti"

Astăzi vreau să vorbesc despre un subiect care nu mai poate fi tratat doar teoretic - locul tinerilor în administraţia publică.

De prea multe ori spunem că tinerii sunt viitorul, dar uităm că ei trăiesc şi muncesc în prezent. Sunt conectaţi, capabili, în pas cu tehnologia şi cu cerinţele unei societăţi moderne. Mulţi vor să contribuie, să se implice, dar se izbesc de ziduri invizibile.

Ce putem face, fără a schimba legi sau a inventa structuri noi? Mai mult decât credem!

Putem, de exemplu, ca autorităţi locale şi centrale, să deschidem porţile instituţiilor pentru vizite ghidate şi prezentări reale ale modului în care funcţionează administraţia, în şcoli şi facultăţi. Să le arătăm tinerilor ce înseamnă munca în serviciul public - fără discursuri, fără formalism, ci direct, clar şi sincer.

Putem încuraja fiecare primărie, fiecare consiliu judeţean să invite tineri la şedinţele publice, să creeze spaţiu pentru întrebări şi dialog. Este un gest simplu, dar cu impact - îi face să simtă că părerea lor contează.

Putem sprijini colaborarea între administraţie şi mediul universitar - stagii practice autentice, cu tutori care chiar îndrumă, nu doar semnează o adeverinţă. Nu costă mult, dar construieşte încredere.

La nivel local, administraţiile pot deschide canale de comunicare special pentru tineri - online, accesibile, active, un cont de social media activ, un newsletter cu oportunităţi, un formular simplu prin care să trimită idei. Este nevoie doar de voinţă şi respect pentru generaţia tânără.

În fiecare judeţ putem identifica tineri implicaţi în ONG-uri, voluntariat sau proiecte educaţionale şi îi putem invita, informal, pentru ca unii dintre ei să participe la consultări sau întâlniri tematice. Să le arătăm că administraţia nu este o cetate de neatins, ci un spaţiu deschis comunităţii.

Şi, poate cel mai important, să le vorbim ca parteneri, nu ca elevi. Tinerii nu au nevoie de protecţie simbolică, ci de responsabilităţi reale, asumate treptat. Nu cer să conducă instituţii, ci să fie ascultaţi şi implicaţi.

Dragi colegi,

În loc să ne plângem că tinerii nu se implică, să ne întrebăm sincer dacă noi i-am invitat vreodată cu adevărat, dacă i-am tratat ca cetăţeni egali, dacă le-am făcut loc la masă, nu din obligaţie, ci din convingere.

Putem face mai mult decât credem, fără legi noi şi fără bugete suplimentare. Putem schimba tonul, putem deschide uşile, putem crea legături.

România are nevoie de aceşti tineri nu mâine, ci azi.

Haideţi să nu-i pierdem!

Romeo-Daniel Lungu, deputat al PSD Buzău.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea. Este? Nu este.

Domnul deputat Dragoş... (Vociferări.)

Este? Vă rog. Nu v-am văzut.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi voi vorbi despre o Românie care nu mai poate fi guvernată prin tăcere diplomatică şi mai ales politică externă inexistentă.

Traversăm o perioadă de incertitudine şi fragilitate instituţională, în care funcţii-cheie ale statului român sunt gestionate interimar, iar deciziile esenţiale sunt amânate sau tratate cu superficialitate. În acest context, consider necesar să readuc în atenţia publică un caz foarte important cu implicaţii juridice, diplomatice, dar mai ales de securitate naţională, care continuă să fie tratat cu o lipsă de transparenţă incompatibilă cu principiile statului de drept. Mă refer la decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti nr. 2.427/2024, care obligă Ministerul Afacerilor Externe să publice nota verbală transmisă, în iulie 2022, Ambasadei Ucrainei, prin care România şi-a exprimat acordul pentru lucrările de dragare a Canalului Bîstroe.

Deşi a fost semnalat acest caz de mai multe ori, în Parlament, în Camera Deputaţilor şi în Senat, cu un dispreţ instituţional major faţă de aplicarea legii sau/şi a interesului public, Ministerul Afacerilor Externe refuză să respecte hotărârea instanţei, invocând "uzanţe diplomatice". Nu suntem într-un club privat al diplomaţilor, ci într-un stat de drept, sau cel puţin aşa pretindem că suntem. Orice document emis de o instanţă de judecată, în afara statutului de secret de stat, este sau ar trebui să reprezinte o informaţie de interes public. Iar refuzul de a o face publică reprezintă obstrucţionarea justiţiei, prin neaplicarea şi nici măcar justificarea neaplicării unei sentinţe definite a unei instanţe în România.

Mai mult decât atât, vorbim despre un act care, potrivit sentinţei, a fost emis fără consultarea instituţiilor competente:, fără avizul Ministerului Mediului, al Ministerului Transporturilor sau Comisia Dunării.

Ce înseamnă asta? Înseamnă o decizie unilaterală, cu posibile consecinţe asupra suveranităţii fluviale a României, asupra ecosistemului Deltei Dunării, Rezervaţie UNESCO, şi mai ales asupra securităţii naţionale.

Domnule ministru interimar, atât timp cât mai sunteţi interimar, dacă mai aveţi un gram de demnitate şi de respect pentru respectarea legii şi informarea corectă a cetăţenilor acestei ţări, acum, în ultimele zile în care ocupaţi scaunul de la vârful Ministerului Afacerilor Externe, vă cer public, aşa cum au făcut-o şi colegii mei, să publicaţi de îndată nota verbală, să-i sancţionaţi, conform legislaţiei în vigoare, pe cei care au semnat acest acord netransparent.

Cer totodată public Parchetului să se sesizeze asupra acestui caz.

România nu poate fi guvernată prin note verbale şi tăcere instituţională, şi mai ales printr-o politică externă disfuncţională.

România are nevoie de diplomaţi români, fără dublă cetăţenie, specialişti experimentaţi... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Astăzi nu vin cu o simplă opinie politică, ci un semnal de alarmă fundamentat pe date concrete şi pe realităţile dramatice din sistemul educaţional al României.

Din păcate, dezbaterea politică actuală vizează doar aspecte ce ţin de o aşa-zisă rezolvare a crizei economice în care se află România. Însă, cu regret, constat faptul că sistemul educaţional lipseşte din această dezbatere.

Potrivit unor informaţii publice recente, aproximativ 30% dintre elevii care au intrat în clasa I, în urmă cu 12 ani, nu au mai ajuns să susţină examenul de Bacalaureat. În cifre absolute, vorbim de peste 60.000 de tineri care au abandonat şcoala înainte de a-şi finaliza parcursul liceal, o pierdere enormă de capital uman, social şi economic. Şi mai grav, această cifră este în creştere faţă de anul precedent cu peste 10.000 de elevi. Este un regres ce nu poate fi ignorat.

Dar problema nu se opreşte aici. Nici măcar pentru cei care reuşesc să fie absolvenţi de liceu şi să promoveze Bacalaureatul nu există o traiectorie clară şi coerentă spre integrarea pe piaţa muncii. Mulţi absolvenţi se lovesc de o realitate frustrantă - diploma nu le garantează niciun loc de muncă, nici competenţe relevante pentru economia de azi.

Aceasta nu este doar o criză de sistem, este o criză de viziune.

Unde sunt programele naţionale de consiliere vocaţională şi orientare profesională? Unde este mecanismul funcţional de dialog între Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi mediul de afaceri? Cum justificăm faptul că şcoala românească continuă să funcţioneze, în mare parte, pe un model educaţional depăşit, rupt de realităţile socioeconomice ale prezentului?

Stimaţi colegi,

Dacă nu vom acţiona rapid, eficient şi coordonat, riscăm să compromitem încă o generaţie. Avem nevoie de politici educaţionale proactive, de reformă curriculară adaptată cerinţelor pieţei muncii, de investiţii în mentorat, consiliere şi formare profesională, dar mai ales de voinţă politică autentică pentru a trata educaţia nu ca pe un cost, ci ca pe o investiţie strategică.

Viitorul României începe pe băncile şcolii, dar nu se termină la uşile liceului. De peste 10 ani tot vorbim despre "România educată", dar uităm ce înseamnă cu adevărat educaţia.

Vă mulţumesc.

Coman Dragoş, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Laura Gherasim. Este?

Domnul deputat Cătălin Ciornei, din partea Grupului AUR? Nu este.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

"Eminescu trebuie restituit elevilor şi studenţilor!"

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

15 iunie - un reper fundamental al culturii, spiritului şi conştiinţei naţionale: Mihai Eminescu.

În fiecare an, această dată nu este doar un simplu exerciţiu comemorativ, ci un prilej de a ne întoarce, cu luciditate şi cu evlavie, către ceea ce înseamnă spiritul românesc autentic.

Pentru că Eminescu nu este doar poetul nepereche, aşa cum l-a numit George Călinescu, ci este modelul suprem al intelectualului angajat, al jurnalistului neînfricat, al gânditorului vizionar, care şi-a dedicat întreaga viaţă ideii de naţiune. Într-o lume în care superficialul şi comercialul tind să înghită reperele, Eminescu rămâne vertical, asemenea unui stâlp de lumină într-o noapte grea.

Ca vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, resimt cu atât mai acut responsabilitatea ca numele şi opera lui Eminescu să nu rămână simple lecţii de manual, ci vii izvoare de reflecţie, de învăţătură şi de demnitate pentru tinerele generaţii. Într-o şcoală românească care are nevoie de modele vii, Eminescu trebuie restituit elevilor şi studenţilor nu doar ca autor de versuri memorabile, ci ca spirit liber, cu gândire critică şi neclintită iubire de ţară.

Ca scriitoare, nu pot să nu mă aplec asupra frumuseţii tulburătoare a limbajului eminescian, asupra armoniei desăvârşite dintre cuvânt şi idee, dintre formă şi fond. Eminescu a fost şi rămâne, pentru literatura noastră, un etalon de profunzime şi rafinament stilistic, dar mai ales un exemplu de asumare a suferinţei, în numele idealului.

Astăzi, când graniţele identitare sunt puse la încercare, iar valorile naţionale sunt adesea marginalizate, vocea lui Mihai Eminescu răsună mai actuală ca oricând, la păstrarea demnităţii, la apărarea limbii şi culturii naţionale, la asumarea curajoasă a destinului nostru.

Aşadar, haideţi să nu îl mai evocăm doar ritualic pe Mihai Eminescu, ci să-l redescoperim, să-l recitim şi să-l rostim în casele noastre, în şcoli, în săli de lectură şi în Parlament. Pentru că a-l citi pe Eminescu înseamnă a ne înţelege mai bine pe noi înşine, a ne regăsi rădăcinile şi a ne redobândi mândria de a fi români.

Să-l rostim, să-l citim şi să-i transmitem mai departe nu doar imaginea, ci să-l vedem ca pe o datorie de memorie, ca pe o lecţie de identitate. Pentru că a-l citi pe Eminescu înseamnă a înţelege cine suntem, de unde venim şi încotro trebuie să mergem.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat al PNL, Dragoş-Fănică Ciobotaru.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Stimată doamnă preşedinte,

Dragi colegi deputaţi,

Tema declaraţiei mele de astăzi este "Încăpăţânarea unei clase politice care se opune, cu orice preţ, reformei statului şi stabilităţii economice".

De ce este atât de greu să luăm decizii care sunt nu doar aşteptate, ci absolut necesare şi urgente?

De ce evităm cu atâta obstinaţie măsuri esenţiale pentru viitorul României?

Spectacolul politic din ultimele săptămâni - făcut de unele partide - nu este decât o reflectare fidelă a celor 35 de ani de tranziţie perpetuă: jocuri de culise, calcule meschine, negocieri lipsite de decenţă, interese personale mascate şi un dezinteres cronic faţă de interesul public şi de direcţia în care merge ţara noastră.

De trei săptămâni, Partidul Naţional Liberal este prezent la masa negocierilor, încercând să convingă celelalte formaţiuni că momentul reformei nu mai poate fi amânat, că România nu mai are timp de pierdut.

Refuzul unora dintre noi de a renunţa la privilegii şi la un sistem construit pentru protejarea intereselor personale trebuie să ia sfârşit. Este timpul să reducem risipa bugetară, să eliminăm sinecurile, să stopăm parazitarea bugetului public şi să luptăm serios împotriva evaziunii fiscale.

Partidul Naţional Liberal a pus pe masă aceste soluţii.

Reforma profundă a statului român, prin reorganizarea companiilor de stat, a agenţiilor, a regiilor autonome şi a instituţiilor publice. Această reformă trebuie să înceapă cu evaluări obiective ale consiliilor de administraţie şi a funcţiilor de conducere, cu tăierea indemnizaţiilor nesimţite şi cu desfiinţarea posturilor inutile - în special din administraţia centrală.

Combaterea evaziunii fiscale, în special în zona TVA şi a muncii la negru. Toată lumea ştie unde se fură şi cum. Ce lipseşte este voinţa politică, dragi colegi, iar această lipsă de acţiune nu este întâmplătoare - unii profită direct din perpetuarea acestui sistem. Şi mai ales respectarea voinţei cetăţenilor. Reducerea numărului de parlamentari la 300, diminuarea cu 30% a numărului de consilieri locali şi judeţeni, revenirea la alegerea primarilor în două tururi, eliminarea pensiilor speciale - sunt decizii clare, cerute de români, de ani de zile.

Numai după aceste reforme - după ce statul devine eficient şi responsabil - putem discuta, dacă este cazul, despre eventuale creşteri de taxe sau impozite. Românii vor înţelege atunci şi vor accepta astfel de măsuri doar dacă văd onestitate, eficienţă şi reformă reală.

Acestea sunt propunerile PNL. Asta îşi doreşte să facă domnul preşedinte Ilie Bolojan. Asta aşteaptă românii.

Până atunci, nimeni nu mai este dispus să plătească factura unei clase politice lacome, care se autoprotejează, în detrimentul cetăţenilor. Cei care refuză aceste reforme, cu aroganţă şi cinism, se vor autoexclude din viitorul politic al României.

Fac apel către toate partidele. Dacă acum vă gândiţi doar la câştiguri personale sau electorale, regândiţi-vă strategia. Renunţaţi la calculele de partid şi intraţi în logica acţiunii. Ţara nu mai are timp de pierdut. România are nevoie de acţiune, de reformă şi de viziune, iar Partidul Naţional Liberal este pregătit să livreze.

Cine se opune acestei reforme a statului şi stabilităţii economice, se opune României!

Deputat Dragoş Ciobotaru, Circumscripţia nr. 41 Vrancea.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Următorii parlamentari vor depune declaraţiile în scris.

Din partea Grupului PNL: domnul deputat Andrei Gheorghe, domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Ion-Marcel Vela, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, domnul deputat Cotinescu şi Gabriel Andronache.

Din partea Grupului USR - au prezentat oral declaraţiile.

Din partea Grupului SOS: doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, Vlad-Andrei Vidra, Ionel Goidescu, Rodica Plopeanu, Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu, Vasile Nagy, Mădălin-Laurenţiu Făget, Ioan Lăzăroi.

Din partea Grupului POT: doamna deputat Codruţa Corcheş, Matei Sergiu, Dan Nicolae, Maria Cernit, Daniel Grofu.

Din partea Grupului PSD: domnul deputat Maricel Popa, domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, domnul deputat Ştefan Ţintă, domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, Ştefan-Alexandru Băişanu, Liviu-Bogdan Ciucă, Răzvan-Iulian Ciortea, Virgil Alin Chirilă, Marius-Constantin Budăi.

Din partea grupului AUR: Daniel-Cătălin Ciornei, Tiberiu Barstan, Silviu-Octavian Gurlui, Petru-Gabriel Negrea, Ionel Gheorghe, Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Petre Puşcaşu, Lidia Vadim-Tudor, Fabian-Cristian Radu, Elena Doboş, Andrei-Cosmin Guşă, Ciprian Paraschiv, Dorel Vulpoiu, Nicolae Mîndrescu, Andreea-Firuţa Neacşu, Valentin Munteanu.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineaţa!

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, să putem începe şedinţa noastră.

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 177.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că până la ora 11.00 vom dezbate iniţiativele înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 11.30 vom avea şedinţa de vot final, urmată de cele două şedinţe, şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă există observaţii sau propuneri în legătură cu ordinea de zi.

Nu sunt.

Aşadar, intrăm în ordinea de...

(Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa solicită să ia cuvântul.)

Domnul Popa, dar, vă rog, apăsaţi.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am rugămintea la dumneavoastră să fiţi de acord să mutăm PL-x 18/2024 (Proiectul de Lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului şi administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale a comunei Moara, judeţul Suceava), aflat pe poziţia 18, să-l mutăm mai în faţă, pe poziţia 6.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

PL-x 11?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

18. 18.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există acord al liderilor?

Nu există.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele, stimaţi colegi.

Colegii din online să ştie că urmează vot.

Aşadar, PL-x 18/2024 să se mute de pe poziţia 18, pe poziţia 6.

Vot, vă rog.

130 de voturi pentru, 43 contra, 5 abţineri, 2 colegi care nu votează.

Propunerea liderului de grup PSD a fost aprobată.

Alte propuneri? Nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor; PHCD 44/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general.

Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

La cele două anexe? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private; PL-x 146/2025; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul dacă doreşte să intervină? Nu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă rog, domnule Solomon, iar la final să faceţi şi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2025, prin care se modifică şi se completează Legea nr. 411/2004, Legea nr. 204/2006, precum şi Legea nr. 1/2020 în scopul promovării unor măsuri ce vizează implementarea recomandărilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică referitoare la posibilitatea entităţilor autorizate într-un stat aderent la Codurile de liberalizare ale OCDE de a administra un fond de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, precum şi de a depozita activele fondurilor de pensii facultative şi/sau ocupaţionale, fără a mai fi necesară autorizarea sau avizarea prealabilă a ASF-ului.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare cu amendamentele admise şi respinse.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

3 minute, domnule preşedinte, timp pentru dezbatere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3 minute?

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru 3 minute - timpi de dezbatere.

Vot, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Ca data trecută, 3 minute.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

N-am auzit.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Ca data trecută, tot 3 minute...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Altcineva a fost, nu domnul Solomon.

200 de voturi pentru, unul contra, o abţinere, 2 colegi care nu votează.

Timpii de dezbateri au fost aprobaţi.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Ba da, doamna Mitrea Dumitrina, vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca membru în OCDE, cu siguranţă voi susţine tot ceea ce înseamnă aderarea României la această organizaţie foarte importantă pentru România, însă e foarte important de ştiut că în Comisia pentru muncă a fost prezentă o persoană de la instituţiile statului, acelea unde dumneavoastră numiţi directori şi membri ai acelor instituţii. Sunt oameni total nepregătiţi. Erau persoane care, la întrebarea pe care le-am pus-o despre pensiile facultative private, nu ştiau să facă comparaţie între Pensia Pilonul 1 - cea de stat, Pensia Pilonul 2 - cea de stat administrată privat, Pensia Pilonul 3 - cea facultativă, care poate fi decontată, şi Pensia Pilonul 4, pe care omul, cetăţeanul, şi-o plăteşte singular, după ce statul i-a perceput toate taxele posibile şi imposibile.

Deci, cam astea sunt persoanele pe care le aveţi numite în instituţiile statului, acele instituţii incompetente, aşa cum este ANCOM, aşa cum sunt multe alte instituţii care nu fac niciun fel de performanţă şi doar încasează sute şi zeci de mii de lei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 82 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Dacă susţine cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului şi administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale a comunei Moara, judeţul Suceava; PL-x 18/2024.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru ştiinţă şi Comisia juridică, vă rog, domnule preşedinte Ciunt.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar comun asupra Proiectului de Lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului şi administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale a comunei Moara, judeţul Suceava - PL-x 18/2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea trecerii din domeniul privat al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava, judeţul Suceava, în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale a comunei Moara, judeţul Suceava, a bunului imobil teren în suprafaţă de 2,24 ha, situat în intravilanul localităţii Bulai, comuna Moara, în vederea realizării obiectivului de investiţie "Grădiniţă program normal Bulai, comuna Moara, judeţul Suceava".

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport suplimentar comun prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului şi administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale a comunei Moara, judeţul Suceava, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Stimaţi colegi,

Întrucât la Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie s-a făcut o eroare materială, vreau să prezint o notă suplimentară la acest proiect de lege.

În raportul suplimentar comun asupra proiectului de lege depus de comisiile sesizate în fond în plenul Camerei Deputaţilor, în data de 16.06.2025, ca urmare a sesizării unei erori materiale, în vederea aplicării şi respectării normelor de tehnică legislativă, precum şi pentru efectuarea corecţiei de către Departamentul legislativ, propunem îndreptarea acestei erori materiale, după cum urmează.

La marginal 1, la "Titlul Legii", sintagma "în proprietate privată" se înlocuieşte cu sintagma "în proprietate publică", pentru corelare cu amendamentele formulate în textul legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Grosu Veronica.

Doamna Veronica Grosu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau doar să atrag atenţia că prin adoptarea acestui proiect de lege, în actuala formulă parlamentară, participăm împreună la crearea unui prejudiciu prin care patrimoniul imobiliar al academiilor de ştiinţe agricole şi silvice din ţară va continua să fie devalizat.

Conform Constituţiei României, bunurile aflate în proprietate publică sunt inalienabile, în sensul că nu pot fi vândute sau transferate către terţi.

Obiectul demersului legislativ de astăzi îl reprezintă Staţiunea de Cercetări Agricole din Suceava, staţiune care funcţionează de peste 78 de ani, staţiune care s-a remarcat prin rezultatele deosebite ale cercetării, rezultate concretizate atât prin tratamente inovative împotriva maladiilor plantelor sau prin crearea de noi soiuri şi hibrizi, rezultate recunoscute la nivel naţional şi european.

În anul 2006, printr-o hotărâre de Guvern, s-a stabilit inventarul bunurilor aflate în administraţia Staţiunii de Cercetări Agricole din Suceava, iar începând cu anul 2009, printr-o serie de hotărâri de Guvern succesive, practic, suprafaţa totală a Staţiunii de Cercetări Agricole din Suceava a ajuns de la 935 ha, la 575 ha, astăzi.

După o simplă logică matematică, gândiţi-vă şi dumneavoastră, în următorii 10-15 ani, dacă viitorul acestei staţiuni de cercetări agricole mai poate fi predictibil.

Deci, statul român ne spune astăzi că nu mai are nevoie de aceste terenuri pentru a fi finanţată activitatea de cercetare şi activitatea operaţională a Staţiunii de Cercetări Agricole din Suceava. Practic, îşi invocă propria culpă.

Noi am făcut şi o interpelare către ministrul agriculturii, pentru a ne da o dată exactă când se va decide finanţarea activităţii agricole.

Şi vreau doar să subliniez că AUR nu este împotriva construirii unei grădiniţe.

AUR nu va fi niciodată împotriva unui proiect educaţional pentru copiii şi tinerii din Ro... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Vedinaş.

Vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Pentru că nu a avut posibilitatea colega dumneavoastră să-şi încheie cuvântul, am să o fac eu, cu o concluzie.

Practic, şi prin acest proiect de lege, se contribuie la ceea ce a mai rămas din cercetarea românească. Cercetare care, cu mulţi ani în urmă, a adus România în fruntea statelor civilizate ale lumii, din foarte multe puncte de vedere.

Dincolo de argumentele - înţelegem că nu mai e nevoie de cercetare, învăţământul este şi el cum este, deşi s-a făcut pariu cu învăţământul -, dincolo de aceste aspecte, vă reamintesc ceea ce am spus de nenumărate ori - există nişte principii care guvernează un stat de drept şi o democraţie - vă declaraţi partide proeuropene -, unul din aceste principii este să respecţi Constituţia.

Or, acest proiect de lege încalcă flagrant Constituţia, din două puncte de vedere:

- încalcă principiul autonomiei locale, pentru că este clar că... şi rezultă din întreaga documentaţie că nu s-a făcut nici solicitarea şi că este deficit de documentaţie administrativă, sub aspectul opţiunii localităţii cu privire la acest teren;

- încalcă principiul inalienabilităţii, consacrat de art. 136 - cum bine s-a remarcat aici;

- dar încalcă principiul care trimite la o lege organică pentru organizarea şi funcţionarea administraţiei - Codul administrativ, care consacră un principiu - al transferului prin acte administrative, domnilor, nu prin legi.

Să ne spuneţi nouă că prin lege se poate accepta construirea unei grădiniţe pe 3 ha aproape de teren?

Nu ne insultaţi inteligenţa! (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Nacov.

Domnul Gheorghe Nacov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Fiind unul dintre iniţiatori şi susţinând acest proiect, vreau să fac doar câteva precizări.

Vorbim de un teren care nu este utilizat pe destinaţia care a fost gândită în momentul când a fost dat către staţiune.

Vorbim de un teren care este necesar autorităţilor publice locale. Vorbim de un teren pe care acestea îl solicită pentru nevoile comunităţii.

Susţin cu atât mai mult cu cât este vorba şi de o comună în care locuiesc polonezi, o minoritate naţională cu domnul deputat în sală. Bineînţeles că susţin şi din acest punct de vedere.

Dar comunele, UAT-urile cu minorităţi naţionale funcţionăm probabil un pic mai greu în ideea de a ne păstra conaţionalii în aceste localităţi şi merită acest sprijin suplimentar, dacă doriţi să-i spunem aşa.

Pe de altă parte, nu cred că există pericolul pe care l-am auzit prin comisii vehiculat, al unor "tunuri" şi aşa mai departe, pentru că nu poate să iasă acest teren din patrimoniul comunei decât cu o majoritate de două treimi.

Eu consider că acest teren va fi folosit pentru destinaţia pentru care a fost solicitat; motiv pentru care eu şi colegii mei de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale am susţinut şi vom susţine acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ştiţi care e problema cu proiectul ăsta de lege? Dubla măsură. Faptul că atunci când există un interes politic major, deşi acest proiect de lege este neconstituţional, se găseşte aici, în Parlament, o majoritate care să-l voteze, iar pe alte proiecte similare, când nu există un interes politic, respingeţi proiectele respective.

Scrie foarte clar şi Consiliul Legislativ: că genul acesta de transferuri se face prin hotărâre de Guvern.

Or, eu nu ştiu de ce nu a fost dată această hotărâre de Guvern.

Sau ştiu de ce - pentru că diferenţa este că acum se face cu titlu gratuit, prin lege; dacă s-ar fi dat prin hotărâre de Guvern, ar fi trebuit plătită contravaloarea acelui teren.

Deci, felul în care se legiferează aici, în România, doar pe baza unor interese politice de moment, duce la genul acesta de legi, care, da, pot pica la Curtea Constituţională.

Şi nu înţeleg de ce de fiecare dată trebuie să aplicaţi această dublă măsură.

Sau, de fapt, înţeleg - e vorba doar de interes, nu e vorba de o nevoie reală, până la urmă, sau de respectarea legilor şi Constituţiei ţării.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prin a spune că AUR nu este împotriva construcţiei de noi grădiniţe şi noi şcoli, dimpotrivă, dar totuşi, această lege a trecut tacit de Senat, n-a primit un vot - dacă am înţeles eu bine de pe "cdep.ro".

Şi mai înţeleg că vrem cumva, prin votul acestei legi, să se construiască o grădiniţă de 2,24 ha - mă, dă-o-ncolo de grădiniţă! Două hectare pentru o grădiniţă? Chiar aşa?

În expunerea de motive este cuprins un parc - înţeleg că ar fi fost acolo cumva trecut -, dar în legea, adoptată de Senat, şi cea pe care ar trebui să o votăm noi astăzi, nu mai apare parcul ăla.

Ce să înţeleg de aici? Că s-a pus de un cartier micuţ acolo, la Moara!

Hai să fim serioşi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alecu Robert.

Domnul Robert Alecu:

22.000 m² pentru o grădiniţă -, ăsta, da, record! (Vociferări.)

Nu e o exagerare, este subiectul unui proiect de lege pe care îl dezbatem astăzi cu maximă urgenţă.

Statul cedează gratuit din proprietatea sa privată un teren de 2,2 ha, aflat în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava, către Primăria Comunei Moara, judeţul Suceava. Scopul declarat este construirea unei grădiniţe cu program normal.

Sigur, este nevoie de grădiniţe, nimeni nu contestă, dar trebuie să punem o întrebare de bun-simţ: de ce 22.000 m² pentru o clădire care, în mod normal, în România, nu depăşeşte 1.000 de metri pătraţi amprentă la sol?

Mai mult, comuna Moara se află în imediata vecinătate a municipiului Suceava, o zonă unde extinderea urbană este accelerată, cererea de teren e mare, iar valoarea de piaţă e ridicată; astăzi acel teren se ridică la aproximativ două milioane de euro - probabil de acolo urgenţa cu care dezbatem acest proiect!

Transferul se face cu titlu gratuit, fără termen de execuţie, fără clauze clare privind destinaţia exactă a terenului, fără garanţia că dacă nu se construieşte grădiniţa, terenul revine în proprietatea statului.

Şi, după toate acestea, se ridică alte întrebări, şi mai dramatice: cum a ajuns în paragină un teren destinat cercetării agricole?; cine l-a lăsat să se degradeze?; cine a pregătit acest teren pentru alte scopuri?

Terenuri ca acesta au mai fost transferate şi în trecut, tot sub pretexte onorabile, dar în absenţa unor mecanisme clare de control, multe dintre ele s-au transformat în altceva - în platforme pentru construcţii private, cartiere rezidenţiale şi investiţii mascate.

Da, avem nevoie de grădiniţe, cu siguranţă, dar avem nevoie şi de responsabilitate, de bună administrare şi de respect pentru patrimoniul statului.

În final, vă adresez o singură întrebare: cine veghează asupra bunurilor statului şi în folosul cui? (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dragi colegi,

Atunci când românii au spus pentru prima dată, undeva, demult... (Vociferări. Gălăgie.) "Unde-i lege, nu-i tocmeală"... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă, vă rog frumos!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

...este normal ca toţi, inclusiv şi mai dihai noi, cei din Parlament, să respectăm această maximă - "Unde-i lege, nu-i tocmeală".

Or, nu este normal ca noi să ne aşteptăm de la cetăţeni, să le cerem celor care ne-au votat, celor pe care îi reprezentăm, să respecte legea, noi, din Parlament, să cerem CSM să respecte legea - apropo, fac o paranteză, CSM, cu încălcarea legii, a demarat procedura de numire a preşedintelui Înaltei Curţi - şi tot noi - şi când zic "noi", mă refer la dumneavoastră, majoritatea, pentru că USR nu va vota acest proiect - să voteze proiecte care încalcă flagrant Constituţia.

Constituţia este foarte clară - aici nu mai trebuie să dezbatem, pentru că au spus foarte mulţi colegi acest lucru.

Dar îmi pun următoarea întrebare: dacă vrem să reclădim încrederea în statul român, dacă vrem să impunem legalitatea ca principiu suprem - el este în Constituţie, dar nu este respectat -, cum putem să facem acest lucru, dacă dumneavoastră, cei care aveţi azi majoritatea, nu daţi acest exemplu, în momentul în care votăm legi?

De ce ar trebui, atunci când există o majoritate care îşi doreşte ceva, legea să fie îndoită?

Legea niciodată nu trebuie să fie îndoită. Legea niciodată nu poate să fie îndoită. Pentru că atunci când este îndoită, vedem cum cresc oamenii ăştia din stânga mea.

Şi dumneavoastră, stimaţi colegi de la PSD şi PNL, pentru că urmează să intrăm într-o guvernare, am o rugăminte către dumneavoastră - haideţi să respectăm legea şi atunci când ne convine, şi atunci când nu ne convine. Pentru că acum, pentru că nu vă convine, încercaţi să îndoiţi legea şi nu este în regulă. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 3 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 504/2024.

Comisia pentru tineret şi sport.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Bună ziua!

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru tineret şi sport a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, PL-x 504/2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 69/2000. Intervenţiile legislative vizează includerea persoanelor cu toate tipurile de handicap, aşa cum sunt prevăzute în legislaţie, în categoria celor pentru care autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure condiţii pentru practicarea educaţiei fizice şi sportului.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (8) şi (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret şi sport propune plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare, cu amendamente admise.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri, doamna Moş Arina.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Votul pe care dumneavoastră îl veţi da astăzi va fi un vot pentru toţi copiii şi tinerii cu Sindrom Down, pentru familiile acestora, iar mesajul pe care dumneavoastră îl veţi da în comunităţile pe care le reprezentaţi este acela că aceşti tineri sunt diferiţi, dar sunt egali.

Am depus acest proiect legislativ pentru a îmbunătăţi politicile publice şi pentru a sprijini persoanele cu Sindrom Down.

Bineînţeles că, în viziunea legiuitorului, prin votul pe care îl veţi acorda astăzi, noţiunea National Special Olympics se referă, bineînţeles, la persoanele cu Sindrom Down. Este bine cunoscută mişcarea globală Special Olympics România, care sprijină aceşti tineri. Însă, în România, se impunea o modificare legislativă, astfel încât drepturile acestor copii şi tineri cu Sindrom Down să fie recunoscute conform strategiei Uniunii Europene.

Stimaţi colegi,

Împreună putem ajuta mai mult şi mai bine, iar pentru aceşti tineri incluziunea este extrem de importantă. Dacă vrem, de aici, din această instituţie importantă a statului român, putem să schimbăm mentalităţi. Fiecare dintre dumneavoastră, când acordaţi acest vot, am să vă rog să-l acordaţi cu sufletul, exact aşa cum am scris eu acest proiect, pentru tinerii şi pentru copiii cu Sindrom Down din municipiul Oradea şi din judeţul Bihor.

Putem schimba mentalităţi, iar creşterea calităţii vieţii acestor tineri şi a familiilor acestora este extrem de importantă, pentru că ştim - şi oamenii de sport ştiu - neparticiparea sau participarea redusă la sport are efecte negative asupra sănătăţii şi incluziunii lor sociale.

Vă mulţumesc... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cât pe ce!

Domnul Paraschiv.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Foarte pe scurt.

Pentru neofiţi, aş vrea să explic din punct de vedere tehnic ce înseamnă acest proiect.

Când vorbim de persoane cu dizabilităţi trebuie, în plan sportiv, să-i încadrăm în două mari categorii: avem Federaţia Română Paralimpică, pentru sportivii paralimpici - şi aici ne referim la cei cu dizabilităţi fizice - avem clar o federaţie dedicată.

Când vorbim de Special Olympics vorbim de sportivii cu dizabilităţi intelectuale, aşa cum bine a spus iniţiatorul acestui proiect mai devreme, în special persoanele cu Sindrom Down.

Da, era nevoie de acest proiect legislativ. Cu siguranţă poate fi îmbunătăţit, pentru că atunci când vorbim de dizabilităţi spectrul este foarte larg şi e greu de presupus că vreo administraţie locală sau naţională va putea pune la dispoziţie o bază sportivă care să aibă facilităţi pentru toate tipurile de dizabilităţi.

Însă, încă o dată, vreau să felicit iniţiatorul şi să vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Iagăr Monica.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

AUR este pentru acest proiect. Noi, în Comisia pentru sport suntem pentru sport sub orice formă. Copiii cu dizabilităţi au nevoie de sport, de baze sportive.

Dar, vreau să vă spun că noi, AUR, avem un proiect de lege care prevede ca 0,25 din cifra de afaceri a societăţilor comerciale gen OMV să se dirijeze către sport.

Ungaria are 2,75. Dacă acest proiect de lege, al AUR, care prevede dirijarea cifrei de afaceri 0,25, şi copiii cu dizabilităţi - nu-i aici doamna Moş - şi copiii cu dizabilităţi vor avea baze sportive pentru sport.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 8 există obiecţii sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor; PL-x 166/2025.

Comisia juridică, Comisia pentru drepturile omului, vă rog, raportul.

Domnule Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor două comisii amintite, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cele două comisii au fost sesizate privind Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Am fost sesizate, conform art. 95 din Regulament, ambele comisii.

Precizez că suntem Cameră decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege, care are avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Precizez că, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun, de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, cu amendamentele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Precizăm că, având în vedere obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect vine să remedieze o problemă care s-a accentuat din ce în ce mai mult în ultimii ani, respectiv a impostorilor religioşi, a persoanelor care îşi asumă drepturile şi obligaţiile, mai exact exercitarea funcţiilor clericale şi monahale din cadrul cultelor religioase recunoscute, fără a avea acest drept. De cele mai multe ori folosesc acest lucru pentru a escroca oameni, pentru a extrage sume de bani, dar au existat şi situaţii extrem de dificile şi neplăcute care au afectat atât cultele religioase din România, cât şi pe credincioşii acestora.

Proiectul clarifică interdicţia existentă deja în lege, de exercitare fără drept a acestor funcţii clericale şi monahale şi sancţionarea corespunzătoare a acestei încălcări.

De asemenea, proiectul vine să stabilească clar modul în care se efectuează celebrările religioase ale sfinţilor sau ale persoanelor recunoscute de drept ca şi simboluri identitare ale fiecărui cult.

Proiectul s-a bucurat de sprijinul şi acordul tuturor cultelor religioase din România şi mulţumesc, în mod special, Comisiei juridice şi liderilor grupurilor parlamentare pentru sprijinul acordat în realizarea şi adoptarea acestui proiect.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Grupul USR susţine acest proiect.

Pot să vă spun, din practica avocaţială pe care am avut-o, că sunt întâlnite foarte des situaţii în care preoţi caterisiţi, din nefericire, continuă să slujească. Şi lucrul acesta este complet nefavorabil pentru Biserica Ortodoxă.

Şi pot să confirm ceea ce a spus domnul Vexler, că sunt cultele religioase foarte mulţumite de acest proiect. Este un proiect care va normaliza modalitatea în care poţi să slujeşti, modalitatea în care eşti protejat de o persoană care slujeşte în mod ilegal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Neamţu.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă (din sală):

Am o intervenţie pe procedură.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca membru al Bisericii Ortodoxe Române, evident că respect foarte mult ideea de ierarhie şi instituţia bisericii este sacră pentru noi.

Credem că există rânduieli care merită respectate de statul român.

În acelaşi timp, cu respect pentru toate manifestările religioase din spaţiul românesc şi european, trebuie să admitem că există oameni care au această chemare, de a propovădui Evanghelia, poate într-un mod informal. Poate nu au patalama, poate nu au ştampilă, poate nu au neapărat acte care să le permită să facă asta.

Şi îmi amintesc de un personaj, se numea Pavel, din Tarsul Ciliciei, din Asia Minor, care făcea exact asta, în Imperiul Roman. Îmi amintesc, fiindcă tot suntem în postul Sfinţilor Apostoli, de Petru, care, şi el, propovăduia Evanghelia, fără să aibă ştampilă de la imperiu.

Această posibilitate de a mărturisi Cuvântul lui Dumnezeu, în mod liber şi neîngrădit, mi se pare că trebuie să rămână în picioare. Cred că libertatea, pentru noi toţi, libertatea de conştiinţă, libertatea religioasă este sacrosanctă, de aceea şi apare în Constituţie. Şi tendinţa dumneavoastră ...

Unde sunteţi, domnule Vexler, că vă iubesc foarte mult! Unde sunteţi?

Domnule Vexler, tendinţa dumneavoastră de a suprareglementa, de a interveni, de a centraliza, de a formaliza, această tendinţă inhibă entuziasmul religios şi spiritul mărturisitor.

Dumnezeu i-a chemat pe oameni să-l mărturisească deschis, liber şi pentru această libertate suntem în picioare, alături de toate comunităţile creştine.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ciucă, vă rog, pe procedură.

Cred că este vorba de o eroare materială. Nu?

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Da.

Este vorba de o lege cu un caracter organic, şi nu ordinar, pentru că vizează, la un moment dat, şi regimul infracţiunilor.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Simu.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ce nu înţeleg eu? Unde este graba?

Ieri aţi băgat PL-x166 în cadrul Comisiei juridice, care avea deja o ordine de zi stabilită. Colegii au cerut amânarea, măcar pentru o săptămână, pentru a vedea despre ce este vorba, şi s-a respins această propunere.

Azi dimineaţă v-aţi trezit dis-de-dimineaţă, devreme, să faceţi o şedinţă, pe repede-înainte, la Comisia pentru drepturile omului.

Şi citez: "Nici nu este o mare problemă dacă nu puteţi participa".

Singurul PL-x pe ordinea de zi a fost PL-x 166.

De ce? De ce, domnule Vexler? Unde ne grăbim?

În şase luni, de când sunt în Parlamentul României, încă n-am întâlnit o situaţie similară, în Parlamentul României, în Comisia juridică.

De ce?

Formularea generală "a altor funcţii clericale ori monahale" poate fi interpretată extensiv. Da? Putem să punem în pericol activ oameni de bună-credinţă care poate vor să meargă să cânte într-un cor sau poate vor să conducă o rugăciune, fără să facă parte, neapărat, în mod oficial, cu cartelă sau cu card, la o organizaţie religioasă.

Până la urmă, Constituţia ce ne permite, nu?! Constituţia şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului garantează libertatea credinţei, nu doar prin biserici oficiale, ci pentru toţi cetăţenii, până la urmă.

Proiectul acesta este vag, abuziv şi riscă să devină un instrument de persecuţie religioasă.

Consider că ar trebui să-l trimitem înapoi la comisii şi să participe societatea civilă şi reprezentanţii cultelor religioase interesate, pentru a asigura, într-adevăr, un echilibru clar şi real între autonomia cultelor şi respectarea drepturilor fundamentale.

Ceea ce faceţi aici este imoral.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii?

Domnul Silviu Vexler (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog... că finalizam.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte,

Nu există nicio îngrădire a niciunui drept, de niciun fel.

Pentru toţi cei care au curiozitatea, la expunerea de motive a acestui proiect de lege există documentul oficial care susţine, care confirmă susţinerea tuturor cultelor, de la Biserica Ortodoxă Română şi până la Federaţia Comunităţilor Evreieşti, fără excepţie.

Dacă nu poţi să te prezinţi ambasador al unui stat, dacă nu poţi să te prezinţi ministru al Guvernului, de ce ai putea să te prezinţi preot, rabin, imam sau orice altă funcţie a unui cult religios, folosind numele şi imaginea acestuia, fără să ai dreptul şi acordul acestui cult? Nu este vorba de folosirea titulaturii de pastor, spre exemplu, sau de preot în general, ci titulatura alocată acelui cult.

Nu poţi să te prezinţi preot al Bisericii Ortodoxe Române, fără să ai acordul Bisericii Ortodoxe Române.

Nu poţi să te prezinţi rabin al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, fără să ai acest drept şi această calitate.

Nu există nicio restricţionare, a niciunui drept, ci doar o clarificare a unei situaţii decente, normale şi de bun-simţ.

Iar, în rest, pentru colegii care vin atât de entuziast la microfon să arunce cuvinte mari şi elemente istorice, recomand, din nou, citirea expunerii de motive şi a părerii exprimate de culte.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 6? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2024 privind unele măsuri de protecţie socială; PL-x 497/2024; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, vă rog, raportul comun.

Domnule Solomon, la final, de asemenea, vă revine misiunea să faceţi propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2024, care prevede instituirea unor măsuri astfel încât cuantumul majorat al pensiilor, rezultat în urma procesului de recalculare, potrivit Legii nr. 360/2023, să nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi la suplimentul pentru energie prevăzute la art. 6 şi 25 din Legea nr. 226/2021. Totodată, se urmăreşte modificarea limitei veniturilor lunare până la care se acordă sprijinul material reprezentat de tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare şi mese calde, de la 2.000 lei la 2.210 lei, realizate de pensionari şi de persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care au şi calitatea de pensionari, precum şi modificarea plafonului pentru beneficiarii Programului pentru compensare cu 90% a preţului de referinţă a medicamentelor.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea acestui raport, cu amendamentele admise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte, ca timpi de dezbatere - două minute.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Timpi de dezbatere, două minute.

Vot.

Cu 240 de voturi pentru, unul contra, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

Intervenţii, dezbateri, din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Ba da!

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Vă reamintesc că e procedură de urgenţă - un singur vorbitor.

Domnul Dan Tanasă:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc frumos.

Îmi cer scuze că vă deranjez!

Am aflat cu stupoare că vreţi să-l puneţi pe Csaba Asztalos, de la CNCD, să-l puneţi preşedinte la Curtea Constituţională.

Aţi înnebunit complet, domnule?! (Aplauze.)

Un jurist care stă de 20 de ani... (Aplauze.) Un jurist care stă de 20... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă... (Gălăgie.)

Domnule Tanasă, PL-x 497/2024! (Vociferări.)

Protecţia socială, domnule Tanasă! (Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, de la neafiliaţi, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu voi vota pentru această iniţiativă legislativă, aşa cum am făcut-o şi în Comisia pentru muncă, dintr-un motiv simplu: un deficit mare de personal. Iar de la Legea nr. 19 din 2000, până în 2025, am avut cinci legi organice, în 15 ani, care tot au modificat acest sistem de pensii.

Gândiţi-vă că sunt 5 milioane de dosare, 5 milioane care trebuie analizate individual. Nu există un dosar care să semene cu altul şi sunt formule de calcul schimbate din 5 ani în 5 ani, iar oamenii de acolo nu fac faţă acestui proces de actualizare şi recalculare a pensiilor.

De aceea, eu susţin şi voi vota această iniţiativă legislativă, pentru că aţi văzut câtă emoţie se naşte în spaţiul public în momentul în care, din lipsă, din deficit de personal, nu există posibilitatea ca toate aceste pensii să fie actualizate şi recalculate.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

La PL-x 497, doamna Ramona Bruynseels.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi domni,

Stimate doamne,

Oamenii nu sunt nişte obiecte pe care să le mutăm dintr-o parte în alta, în funcţie de interesul nostru şi în funcţie de ceea ce aşteptăm ca ei să facă.

Înţelegem că au fost mari interese în a vă păstra pensionarii aproape. Şi suntem de acord să-i susţineţi pe toţi cei vulnerabili din ţară şi trebuie să-i susţineţi şi să vă amintiţi de ei. E foarte bine că v-aţi amintit şi prin acest proiect de lege de cei care chiar au nevoie de sprijin atunci când trebuie să se confrunte şi să facă faţă tuturor urmărilor greşelilor dumneavoastră, greşelilor pe care le-aţi făcut de 35 de ani încoace, şi mai ales în ultimii ani.

Dar vă întreb şi eu, acum: cu indexarea pensiilor cum rămâne, ce facem? Pentru că, în continuare, pensionarii, oamenii care au construit ţara noastră de până acum, simt că li se face o mare nedreptate şi că li se ia un drept al lor.

Înţeleg, veniţi acum şi încercaţi să compensaţi. Foarte bine! Aplaudăm acest lucru.

Dar cu rezerviştii militari, ce facem cu pensiile lor? Cum îndreptăm inechităţile? Pentru că, în momentul în care venim înspre dumneavoastră cu propuneri în acest sens, vă feriţi să răspundeţi într-un fel sau altul; nu există bugete pentru ei.

Domnilor, când este vorba despre oameni care au muncit o viaţă, cu onoare, care şi-au făcut datoria, au plătit taxe, trebuie să găsim bugete. Trebuie să ne facem datoria, să facem dreptate, să îndreptăm inechităţile pe care tot unii de-ai dumneavoastră le-au generat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Toma.

Domnul Ilie Toma:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca şi fost lucrător al caselor de pensii, şi eu, ca şi domnul Marius Budăi, doamna Vali Robu...

Domnule Giugea, vă spun bine aţi venit în fruntea Casei de Pensii şi sper că împingeţi un pic mai rapid procesul ăsta de recalculare!

Haideţi să vă spun ceva: între a nu face nimic şi a face ceva şi a mai greşi, e mult mai important a face ceva şi a greşi.

Pentru cei care n-au făcut nimic până acum pentru sistemul de pensii din România, dar vin şi vorbesc frumos, aici, la tribuna forului suprem al statului român, le spun următorul lucru: noi, cei ajunşi aici, în fruntea ţării, avem datoria - morală, în primul rând - pentru cei care ne-au votat, să fim alături de ei.

Şi am fost, stimate doamne şi stimaţi domni, prin grupele de muncă pe care le-am acordat - mineri, siderurgişti, CFR-işti, energeticieni etcetera. Dar nu asta vreau să vă spun acum.

Ca şi lucrător al Casei de pensii, e foarte greu să ştii din prima să întocmeşti un dosar de pensie, să răspunzi la o petiţie, să fii în termen cu tot ceea ce înseamnă lucrări.

Şi atunci, un lucrător al Casei de pensii se formează în minimum 5 ani. Este păcat să sărim de la ceea ce avem azi pe ordinea de zi, la ideea că nu s-au acordat pensii nu ştiu când şi nu ştiu cum.

Nu! Vă spun un sigur lucru: atâta timp cât eu şi colegii mei vom fi în Parlamentul României, nu vom uita niciodată că un dosar de pensie se calculează foarte greu şi vom fi alături de cei care astăzi calculează pensiile.

Şi încă o dată, de la tribuna forului suprem al statului român, vă spun următorul lucru: toţi cei care lucrează în casele de pensii sunt nişte oameni deosebiţi şi îi felicit.

Şi vă spun încă un lucru: apăraţi-i, pentru că vă apăraţi drepturile sociale ale dumneavoastră!

Vă mulţumesc pentru proiectul de lege şi PSD va vota favorabil.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Demagogii care se perindă pe la acest microfon şi care spun că nu s-a făcut nimic pentru sistemul de pensii şi pentru pensionarii din România ar trebui să afle care este, de fapt, esenţa acestui proiect de lege.

Se stabileşte nivelul de acordare a ajutorului de încălzire, compensare a medicamentelor şi tichetelor sociale la nivelul lunii august 2024, pentru că pensiile a peste 82% din pensionarii României au crescut, prin recalcularea pensiilor. Asta este nimic?!

Când veniţi la acest microfon spuneţi adevărul: că a fost nevoie să ne referim la un plafon anterior, pentru că au crescut pensiile pensionarilor din România.

De asemenea, suntem în situaţia de a periclita încă două milioane de dosare de pensii, cât mai sunt de calculat pentru digitizarea tuturor dosarelor de pensii în România şi a mai prelungi contractele pentru 1.000 de oameni care au fost angajaţi pentru această digitizare.

Ştiţi ce înseamnă digitizare? Înseamnă să luaţi 5 milioane de dosare cu şină şi să le transpuneţi în format electronic.

Asta aduce acest proiect de lege şi pentru asta Partidul Naţional Liberal va vota pentru.

(Doamna deputat Dumitrina Mitrea solicită să ia cuvântul.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură de urgenţă, doamnă Mitrea.

Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

După pauză

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Colegii din online să fie pregătiţi.

În câteva secunde începem şedinţa de vot final.

Avem şi oaspeţi, sus, la balcon.

Le urăm bine au venit!

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Facem un vot pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

261 de colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Domnule Morar, din greşeală aţi apăsat?

Cred că da.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Programul de lucru al Comisiei pentru 2025 - Progresăm împreună: o Uniune mai ambiţioasă, mai simplă şi mai rapidă COM (2025) 45; PHCD 39/2025.

Vot, vă rog.

194 de voturi pentru, 86 de abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale serviciilor Camerei Deputaţilor; PHCD 44/2025.

Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, 59 contra, 64 de abţineri. Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 15 august ca "Ziua Maramureşuluiˮ; PL-x 128/2025.

Vot.

286 de voturi pentru, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Domnul Brian Cristian, explicarea votului.

Domnul Brian Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc din suflet pentru că aţi votat acest proiect de lege prin care Maramureşul are o zi în calendar.

Maramureşul, judeţ pe care îl reprezint cu multă responsabilitate în Parlament.

Maramureşul, una dintre zonele cele mai frumoase ale ţării, care a dat mult României. Din inima munţilor noştri s-au extras sute de tone de aur şi alte metale preţioase.

Maramureşul, care, din păcate, astăzi este mai mult ignorat.

Nu mi-aş dori ca această recunoaştere pe care o primeşte zona din care provin să fie una simbolică, pentru că în urma Revoluţiei şi în urma a ceea ce înseamnă exploatare post-industrială, în momentul de faţă Maramureşul are sute de halde de steril, are zeci de iazuri de decantare, pădurile noastre sunt decimate, iar când vine vorba de o recunoaştere adevărată a statului român faţă de Maramureş, mai degrabă se referă la gesturi simbolice, şi nu la susţinere reală.

Fibra ţării, România, Maramureşul este recunoscut pentru bisericile de lemn, pentru portul popular, pentru Patrimoniul UNESCO, monumentele care se regăsesc în Patrimoniul UNESCO.

Şi mi-aş dori ca în toţi aceşti ani care au mai rămas şi în perioada în care eu voi reprezenta Maramureşul în Parlament, să pot face în aşa fel încât zona aceasta să nu mai fie ignorată de guvernanţi - marile proiecte de infrastructură să nu ocolească Maramureşul - şi tot ce a dat Maramureşul ţării, prin tonele de metale preţioase, să fie întors acum măcar, pentru că maramureşenii, care sunt buni de trimis peste hotare, la diverse evenimente, în momentul de faţă trăiesc cu mai puţin decât restul României.

Vă mulţumesc încă o dată pentru că aţi votat acest proiect şi de acum înainte să înceapă recu... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciornei.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

"Panem et circenses" - "Pâine şi circ".

În loc să discutăm despre problemele reale ale maramureşenilor şi ale românilor, voi le oferiţi doar prilej de sărbătoare; în loc să discutăm despre pensiile minerilor din judeţ, pensiile speciale care trebuie tăiate.

Dacă aţi terminat de împărţit ciolanul, haideţi să ne aplecăm şi asupra românilor! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a susţinut acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc pentru votul acordat.

Ca maramureşean, cred că avem nevoie de astfel de propuneri legislative şi, în ciuda unor critici, în timpul dezbaterilor generale asupra acestui proiect legislativ, cred că astfel de zile ne readuc aminte cât de importante sunt zonele pe care le reprezentăm.

Tocmai în aceste zile de sărbătoare avem ocazia să dezbatem şi problemele cu care se confruntă aceste zone.

Şi cred că Maramureşul este un punct important pe harta României, un punct care astăzi este un model de bune practici, fie că discutăm despre relaţii de bună vecinătate, fie că discutăm despre convieţuirea interetnică.

Şi cred că astfel de evenimente ne dau posibilitatea să vedem cât de unici suntem şi cât de mult prin astfel de acţiuni putem să îmbogăţim nu doar cultura României, ci şi cultura europeană şi naţională.

Vă mulţumesc tare mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Silvia Mihalcea.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect este despre istorie, cultură, rezilienţă, identitate şi tradiţii - tradiţii care se trăiesc, se simt şi se duc mai departe.

Grupul parlamentar al PSD a votat pentru acest proiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul educaţiei şi formării personalului pentru punerea în aplicare a legii, semnat la Ankara la 21 mai 2024; PL-x 123/2025.

Vot, vă rog.

Unanimitate - 292 de voturi. Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private; PL-x 146/2025.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru, 13 abţineri. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; PL-x 504/2024.

Vot, vă rog.

Unanimitate - 295 de voturi. Adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2024 privind unele măsuri de protecţie socială; PL-x 497/2024.

Vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 51 de abţineri. Adoptat.

Domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul SOS România a votat pentru acest proiect de lege, dar am o rugăminte la antevorbitorii mei, cei care s-au lăudat la dezbateri că au mărit pensiile.

Aţi dat un deget, dar aţi luat cu toată mâna, asta aţi făcut, fiindcă aţi mărit în acelaşi timp şi birurile, taxele şi impozitele, dar, vezi Doamne, aţi mai dat ceva şi la pensii.

Iar când discutaţi de digitizare şi vă plângeţi că durează foarte mult acest proces, vă anunţ că suntem în Era Digitalizării, şi acest lucru se poate face foarte rapid, dar cu oameni competenţi, nu acei oameni angajaţi pe pile şi prietenii politice.

Până una-alta, vă rog eu mult, nu mai daţi cu praf în ochi oamenilor, fiindcă nu-i mai puteţi păcăli.

Cât priveşte afirmaţia că cel care munceşte mai şi greşeşte, cu tot respectul, dumneavoastră sunteţi greşeala însăşi, în totalitatea ei, fiindcă aţi adus ţara la un deficit de peste 9%.

Dacă dumneavoastră numiţi asta greşeală scuzabilă...

Şi, în final, vreau să spun că vreau să trăim într-o ţară unde cetăţenii să fie demni şi să nu mai trăiască din pomeni, ci din drepturile lor.

Şi, vă mai rog eu, haideţi cu indexarea pensiilor. Asta aşteaptă pensionarii, nu alte vorbe goale.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea.

Doamna Dumitrina Mitrea:

AUR a votat pentru această propunere legislativă, pentru că ni se pare normal să votăm tot ceea ce înseamnă creşteri pentru pensii pentru "bunicii noştri", aşa cum îi numea un ministru de la PSD.

Voiam să ies în special însă la dezbatere şi - o colegă de-a noastră spunea cât de mult bine a făcut PSD, PNL, USR, UDMR în toţi cei 35 de ani de guvernare şi cât de mult a crescut pensia, şi cât de mult a crescut calitatea vieţii pensionarilor.

Şi vreau să vă spun că în 2000, salariul minim pe economie era 450 de lei, iar punctul de pensie era 159,72 de lei; reprezenta 35,49% din salariul minim pe economie.

În 2024, punctul de pensie era 2.032 de lei, iar salariul minim pe economie - 3.700 de lei; o creştere de 54,91%, raportată la salariul minim pe economie. Dacă împărţim la 25 de ani, această creştere reprezintă 0,75%/an - calitatea vieţii unui pensionar.

Dar hai să ne uităm un pic la creşterea preţurilor la alimente în această perioadă. În 25 de ani au crescut cu 49%, adică 1,96%/an, ceea ce înseamnă de trei ori, de trei ori. Aţi crescut de trei ori faţă de ceea ce aţi crescut... pensionari.

Şi mă întreb - aşa de mult îi iubiţi pe pensionari, încât le-aţi crescut preţurile la alimente de trei ori mai mult decât le-aţi crescut calitatea vieţilor bunicilor şi părinţilor noştri? (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că este o ordonanţă de urgenţă care a produs efecte. Şi aici vorbim de nişte măsuri sociale care au produs efecte la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

Discuţia de fond este una singură; restul, sigur, dacă nu citim, vorbim pe lângă subiect.

Discuţia de fond este una singură, menţinerea cu încă un an a contractelor celor de la Casa de Pensii, pentru că avem aici o vulnerabilitate majoră - de la Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010, Legea nr. 127/2019, Legea nr. 360/2023, personalul Casei de Pensii Naţionale a fost obligat să reevalueze toate dosarele. Sunt peste 5 milioane de dosare. Niciun dosar nu seamănă unul cu altul.

Discuţia de fond era centrată pe menţinerea acelui personal cu un contract, varianta determinată, pe încă un an de zile.

Restul - sigur că putem să discutăm că n-au fost indexate pensiile, că discutăm de condiţii grele, dar sunt alte lucruri.

Dacă venim aici şi încercăm să spunem altceva decât ceea ce este în obiectul de reglementare, înseamnă că nu ne înţelegem menirea în acest Parlament.

Iar discuţia a fost una singură.

Şi eu vă mulţumesc pentru acest lucru. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, rar mi se întâmplă să fiu întru totul de acord cu dumneavoastră... (Vociferări.) tocmai am făcut-o.

Domnule Toma, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Da, am observat că aţi făcut remarca că sunteţi întru totul de acord.

Încet, încet văd că valorile partidului care este aproape de oameni se promovează şi încep să funcţioneze.

Vreau să mulţumesc tuturor colegilor care aţi votat pentru acest proiect de lege.

Celor care au fost aici şi au enunţat faptul că s-au dat pomeni - stimaţi colegi, în gradele, funcţiile şi demnităţile dumneavoastră, pensia nu este o pomană; pensia este un drept câştigat. Pensia este a celor care au muncit şi va fi a bunicilor, şi a rudelor noastre, şi a părinţilor noştri.

Deci, lăsaţi gargara asta politică la o parte şi faceţi dreptate socială; încercaţi să fiţi alături de cei care v-au trimis aici.

Încă o dată mulţumesc.

Şi acel personal al Caselor de Pensii este deja de 2-3 ani, are experienţă. Îi felicit, îi îndemn să-şi facă cât mai multe experienţă şi să rămână acolo să lucreze.

Şi cât mai repede, recalcularea dosarelor de pensie.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

8. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 4/2025.

Vot, vă rog.

201 voturi pentru, 65 contra, 29 de abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2¹) şi (2³) ale art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 128/2024.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 59 de abţineri. Adoptat.

Domnul Petreţchi?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră.

Aş dori să mulţumesc şi membrilor Comisiei pentru agricultură şi Comisiei juridice, pentru sprijinul acordat în vederea dezbaterii acestui proiect legislativ şi adoptarea amendamentelor necesare.

Totodată, cred că în perioada următoare este nevoie să avem şi o campanie de informare pentru cetăţeni, pentru ca acest proiect legislativ să-şi producă efectele necesare.

Vă mulţumesc tare mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vetuţa Stănescu.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi am votat o lege care repară o nedreptate istorică, în sfârşit. Este un pas important pentru miile de proprietari din zonele necooperativizate, care, în lipsa unui cadru legal clar, s-au lovit ani la rând de birocraţie, cheltuieli inutile şi piedici administrative.

Prin acest proiect oferim un sprijin concret. Noile reglementări simplifică procedura de eliminare şi multe dintre blocajele care i-au împiedicat pe oameni să-şi dobândească titlul de proprietate.

Mai mult, extindem aplicabilitatea legii pe toată perioada de funcţionare a comisiilor de fond funciar, pentru ca fiecare solicitant să aibă timp necesar şi pentru a-şi duce demersul până la capăt.

Vorbim despre o nevoie reală. Doar în judeţul Hunedoara, în perioada promovării Legii nr. 123/2023, iniţiată împreună cu domnul deputat Florin Roman, au fost peste 5.000 de cereri depuse pentru dobândirea acestui titlu de proprietate.

Legea adoptată astăzi răspunde acestor aşteptări.

Este un exemplu că atunci când Parlamentul ascultă vocea cetăţenilor şi înţelege realitatea din teren, pot fi aduse schimbări concrete cu impact imediat.

Le mulţumesc colegilor care au susţinut proiectul şi amendamentele şi, mai ales, le mulţumesc cetăţenilor care au avut răbdare, încredere şi au continuat să lupte pentru drepturile lor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului şi administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale a comunei Moara, judeţul Suceava; PL-x 18/2024.

Vot, vă rog.

186 de voturi pentru, 29 contra, 78 de abţineri. Adoptat.

Domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

E foarte important să dezvoltăm comunitatea. În comuna Moara sunt îngropaţi bunicii mei dinspre mamă şi am fost de acord cu acest proiect pentru că am şi angajamentul public, prin mine, al domnului primar de la Moara, că acolo nu se vor face, nu ştiu, case

pentru pilele de la partid, ci se va face şcoală, grădiniţă, bazin de înot şi parc.

Spun asta de la microfon pentru că-mi iau angajamentul faţă de voi ca să verific dacă aceste lucruri se vor întâmpla cu adevărat pe teren.

Sunt deputat al USR de Suceava şi am această responsabilitate, şi pentru respectarea legii, dar şi pentru interesul comunităţii.

Ce vreau să spun şi este important e că staţia de cercetare de acolo avea un teren de 1.600.000 de euro, pe care totuşi nu avea sub nicio formă Primăria bani ca să-l cumpere din această schimbare de proprietate - stat către stat.

Susţinem orice fel de proiect comunitar, însă trebuie să găsim formule legale, în aşa fel încât aceste lucruri să se facă fără încălcarea Constituţiei.

Sper să găsim noi, această majoritate, formule legislative care să nu ducă la discuţii sterile, pentru că nu cred că este cineva din această sală care să nu fie de acord ca într-o comunitate să se construiască lucruri care sunt necesare pentru oameni.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor; PL-x 166/2025.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 25 contra, 16 abţineri. Adoptat.

Domnul...

Nu.

Voi...

Doamna...

Ce faceţi? (Vociferări.)

Domnule Neamţu, vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am o veste bună pentru dumneavoastră - ca şi în Partidul Republican, în zona suveranistă există libertate de gândire. Mai puţin aici... (Arată spre partea dreaptă a sălii.) unde aveţi o plăcere deosebită să taxaţi, să penalizaţi, să trimiteţi oamenii la închisoare.

Săptămâna trecută, dragi prieteni, la propunerea domnului Vexler, aţi dorit şi aţi reuşit să impuneţi o modificare care trimite la închisoare un om care are opinie.

Săptămâna asta văd că doriţi să penalizaţi oamenii care se bucură de un entuziasm religios.

Vă amintesc că Apostolul Pavel scria în "Epistola către Romani"... "O Apostolus tu Christi"... că are o chemare specială. N-avea patalama, n-avea hârtie, n-avea ştampilă, dar l-a propovăduit pe Hristos, fără acordul Imperiului, fără acordul Romei.

Astăzi, fără acordul, am putea spune, Bruxelles-ului.

Această dorinţă a Parlamentului României de a limita exercitarea conştiinţei religioase şi a libertăţii mi se pare suspectă.

Vă amintesc că am avut călugări, monahi, sfinţi, pustnici, precum părintele Nil Dorobanţu şi atâţia alţii, care au fost persecutaţi doar pentru că şi-au făcut o chilie în Munţii Carpaţi.

Sunt aici pentru a spune că înţeleg preocuparea multor colegi de a păstra o rânduială şi de a menţine o ierarhie în cadrul bisericii majoritare - pe care şi eu o respect, fiind ortodox -; în acelaşi timp, mă declar stupefiat de faptul că în acest Parlament orice propunere a domnului Vexler trece cu o celeritate suspectă. Într-o săptămână, domnul Vexler reuşeşte să treacă de la Senat la Camera Deputaţilor orice propunere legislativă. Azi-mâine o să aflăm că "templul suveranităţii", cum spunea Jefferson despre Parlament, a devenit "Palatul lui Vexler".

Îmi pare rău că am ajuns aici.

Haideţi să ne trezim!

Deşteaptă-te, române! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Enachi Raisa.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

S-a solicitat la dezbateri ca acest proiect legislativ să fie supus dezbaterii publice.

Şi da, felicitări colegului care a iniţiat acest proiect care, din 20 martie, a reuşit pe repede înainte să vină şi să fie adoptat!

Şi citez - pentru că sigur toţi... dintre dumneavoastră aţi primit sesizări că este un proiect care bagă la puşcărie, şi anume: "Prevederile legale au fost denaturate în mod intenţionat pentru a servi drept instrument de persecuţie. "

Deci, legiferăm trimiterea la puşcărie prin voinţa neîngrădită a ierarhilor, care, spre deosebire de alte profesii autorizate, sunt independenţi faţă de stat.

Deci, stimaţi colegi, aţi votat un abuz.

Iar cei de la AUR care vin şi critică foarte asiduu şi aplaudă, votează pentru, atât la Senat, AUR a votat pentru, cât şi în Camera Deputaţilor.

Doar Grupul SOS România a votat contra, pentru că toată lumea are dreptul la credinţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vexler.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte,

Sunt efectiv măgulit şi impresionat de atenţia deosebită pe care domnul deputat Neamţu mi-o acordă, chiar dacă domnia-sa nu a înţeles absolut nimic despre acest proiect de lege şi acoperă acest lucru folosind cuvinte mari, pe care nu sunt sigur nici măcar că dumnealui le înţelege.

Proiectul de lege nu îngrădeşte absolut niciun drept. Această prevedere era în vigoare; a fost clarificată doar aplicabilitatea ei pentru funcţiile clericale şi monahale specifice acestui cult. Nu este nimic altceva.

Şi nu are nimeni dreptul să abuzeze de imaginea cultelor sau de ce înseamnă ele în societate. Aşa ceva nu este permis şi tolerat nicăieri.

În rest, vă asigur că atât eu, cât şi toţi ceilalţi colegi care au susţinut acest proiect avem un respect deosebit pentru opţiunea religioasă a fiecărui om, indiferent de cultul, de asociaţia religioasă de care aparţine, de opţiunea pe care o are într-un fel sau altul.

Iar celor care aleg să folosească momente interesante din istorie pentru a critica ceva ce nu înţeleg, le recomand cu prietenie şi deosebită consideraţie să citească expunerea de motive, să vadă toate problemele care au apărut în societate de-a lungul anilor, din cauza celor care au încercat să abuzeze de o aparentă autoritate religioasă.

Şi să înţeleagă, în primul rând, sprijinul pentru întreaga populaţie, protecţia pe care o oferă cetăţenilor României acest proiect de lege, în faţa unor abuzuri reale ale celor care se pretind a fi ceea ce nu sunt.

Vă mulţumesc din suflet pentru sprijin. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă informez că s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2024 privind unele măsuri de protecţie socială - PL-x 497/2024, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, adică astăzi, 18 iunie.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.03.